P. 1
PRIETENII_DE_LA_GRADINITA_Maria

PRIETENII_DE_LA_GRADINITA_Maria

4.67

|Views: 1,570|Likes:
Published by api-3783927

More info:

Published by: api-3783927 on Oct 16, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

PRIETENII DE LA GRĂDINIŢA Accentul pus pe formarea personalităţii, pe respectarea particularităţilor individuale şi pe tratarea diferenţiată constituie însa o prioritate a sistemului

actual de învâţământ, care promoveaza implicit respectarea particularităţilor de gen Dimensiunea de gen în educaţie la vârsta preşcolara constituie un proces investigativ care este la începuturi. Studiile întreprinse până în prezent au confirmat ipoteza conform căreia imaginea de sine a copilului, în raport cu genul, se formeaza încă de la vârste timpurii, iar structurarea trăsăturilor de gen urmează linia stereotipizării: băieţii- puternici, curajoşi, cu iniţiativă, de la care se aşteaptă să ocrotească, iar feteleatente la nevoile băieţilor, sensibile, grijulii, cu manifestări artistice. În grădiniţă, copiii desfăşoară activităţi singuri, în perechi, ori în grup.Studiile de gen surprind preferinţa fetelor de a se juca în perechi,în timp ce băieţii se organizează în grupuri lărgite de joc.

ARGUMENT O data cu grădiniţa, cercul de prieteni al copilului se lărgeşte considerabil. In plus, acumulează noi experienţe şi experimentează stări afective diverse. Vorbe precum "Prietenul la nevoie se cunoaşte!" sau "Spune-mi cu cine te împrieteneşti ca să-ti spun cine eşti!" sunt, cu siguranţa cunoscute şi sunt verificate şi confirmate de generaţii întregi. Când copilul ajunge să cunoască alţi copii, când începe să "iasă în lume" şi să se "socializeze", el devine independent. Va ajunge chiar la o vârstă la care prietenii şi părerile lor vor conta enorm. Dar până atunci mai este mult şi depinde de familie, de educaţia pe care o primeşte de la aceasta precum si cea oferita de mediul educaţional, de valorile care le sunt insuflate, ca el sa ştie să-şi aleagă în mod corect prieteni. La început, copilul se alătura instinctiv celor de vârsta lui, din nevoia naturala de a fi intre indivizi asemănători lui. Treptat, va selecta după criterii simple: George se trânteşte în nisip ca mine, cu Alex mă joc de-a Poliţia. Treptat, motivaţia devine mai nuanţată: nu mai vreau cu George, pentru ca el vrea mereu să conducă joaca, îl prefer pe Alex pentru ca nu mă părăseşte când am nevoie de el, Georgiana este bună si-mi da păpuşa ei etc. In principiu, cât e foarte mic familia declară ca nu au obiecţii în privinţa prietenilor. Ziua in care copilul nu va mai plânge pentru ca rămâne fără părinţi la grădiniţa va fi aceea în care devine conştient ca aici are prieteni. Experienţa de acasă îl ajuta enorm: copilul imita, încercând să găsească in prietenii lui exact acele calităţi pe care caută, le vede in cei din jur. In vederea unei activităţi instructiv educative eficiente este necesara nu doar cunoaşterea fiecărui copil în parte, ci si relaţiilor dintre copiii din aceeaşi grupa, a modului cum interacţionează spontan, a atracţiilor sau respingerilor ce se manifesta de la o etapa la alta.

1

GRUPUL TINTATIMPUL MATERIALE

Copiii preşcolari 3 -7 ani Grădiniţa cu program prelungit Bistriţa SEMESTRUL AL II LEA Jetoane, cărţi, calculator, creioane colorate,plastilină, Casetofon, CD, etc.

1. OBIECTIVE CADRU: • Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană; • Dezvoltarea responsabilităţilor sociale şi formarea deprinderilor de interacţiuni sociale DE REFERINŢĂ: Să observe şi să descrie elementele de autocunoaştere Să identifice modalităţi de dezvoltare a imaginii de sine , Să recunoască rolul responsabilităţii sociale, Să identifice comportamentele sănătoase şi comportamentele de risc, Să adopte deprinderi şi comportamente favorabile menţinerii şi promovării sănătăţii, Să identifice relaţia dintre joacă şi activităţile cotidiene

2. OBIECTIVE     

  3 . METODE DIDACTICE  Conversaţia  Brainstormingul  Dezbaterea  Problematizarea  Lucrul în perechi  Povestirea  Jocul cu rol  Testul proiectiv (exprimarea prin desene) 4. ACTIVITATI PROPUSE : 10 activităţi  Chestionare Testul sociometric -o activitate  Joc cu rol -3 activităţi  Jocuri colective - 2 activităţi  Studiu de caz 1 activitate  Exerciţii de ascultare activă permanent

2

 Realizarea unor activităţi de grup, colaje, postere, cărţi pentru copiii, albume 3 activitaţi

5. REZULTATE AŞTEPTATE: - Deşi între consilier şi educatoare pot fi identificate asemănări şi uneori chiar suprapuneri de fond şi de finalitate, totuşi apar deosebiri evidente între cei doi, sub aspect privind; modul de raportare la copii, tipul de activitate derulat, tipul de percepţie reciprocă şi feedback-ul folosit de fiecare în parte. - În procesul consilierii nu sunt suficiente dragostea,empatia şi bunele intenţii, deşi ele sunt componente necesare atât consilierului cât şi educatorului, ci este necesară pregătirea profesională care implica cunoaşterea personalităţii şi studiul diferenţelor individuale. 6. EVALUAREA Prin următoarele modalităţi: • Observarea sistematică a preşcolarilor; • Analiza produselor activităţii (portofoliul şi lucrări de creaţie); • Aprecierea atitudinilor şi a comportamentului fiecărui copil; • Analiza rezultatelor pe baza intervievării copiilor. • Testele proiective permit evaluarea a numeroaselor capacităţi psihice Familia , medic, asistenta grădiniţei, logoped,asistent social. - Convingerea părinţilor care au copii cu probleme, pentru a face primul pas spre consiliere; renunţând la prejudecăţi; - Promovarea activităţii desfăşurate de consilieri prin modificarea percepţiei deformată la nivel social,după care apelul la astfel de servicii se face doar în momentul apariţiei unei „crize” - Prezentarea cazurilor soluţionate prin activităţile de consiliere - Formarea unei echipe mixte de specialişti din cadrul sau din afara unităţii şi de părinţi cu pregătire de specialitate care să-şi ofere serviciile în sistem de parteneriat, - Atragerea fondurilor prin sponsorizare, pentru dotarea corespunzătoare centrului de consiliere.

7. PARTENERI 8 DISEMINARE

3

Consilierea copiilor preşcolari este continuată pe toată durata anilor şcolari şi nu numai.

Exemplu de test proiectiv prin desene. Modalitate de educaţie socio-morală a preşcolarilor
Pentru a evalua nivelul de dezvoltare socio –morală a preşcolarilor, a verifica în ce măsura este format colectivul grupei şi dacă există relaţii de prietenie între copii , vecini, adulţi, am desfăşurat următoarea probă. Participarea mea la acest curs de orientare m-a determinat să mă preocup de acest aspect, al dimensiunii de gen în educaţie, Observaţiile zilnice asupra comportării copiilor în diferite situaţii, a fost alt motiv de a aplica această probă. Exemplu : când am pregătit sceneta „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”, câteva fetiţe, nu vroiau să interpreteze decât rolul principal şi chiar fără să fi discutat cu părinţii lor, ştiam că mamele nu le fac costume decât pentru rolul principal. Deci aceste fetiţe nu puteau suporta ierarhia de prestigiu. Nu mai vorbesc de dorinţa de a utiliza singuri o jucărie mai frumoasă sau de a strica o construcţie începută de un grup de copii sau de acel simţ al posesiunii foarte dezvoltat. Astfel la începutul anului când aduceau rechizitele îmi spuneau „ aceste culori sunt aduse de tata din Spania, şi a zis mama să mi le daţi numai mie la activităţi” . Prezentarea şi interpretarea probei. Am dat copiilor o foaie de desen şi unul sau mai multe creioane colorate. Le-am cerut să deseneze ATÂTEA MINGI CÂTE AR VREA SĂ AIBĂ . Rând pe rând am chemat copiii la mine şi i-am întrebat ; A cui este această minge? Dar aceasta? Dar aceasta? (bineînţeles dacă erau mai multe) Cui vrei să mai dai din mingi ? (dacă pe desen erau mai multe). De ce vrei să –i dai mingi /ei…. sau lui….( motivau colegi, prieteni, vecini, neamuri, cine le este aproape.) Copiii nu se aşteptau la aceste întrebări, dar feedbeckul a fost unul pozitiv . Am testat un grup de 16 copii , (8 fete şi 8 băieţii). Spre surprinderea mea au fost copii care au dat mingi pentru vecini, alţii numai la membrii familiei , cei mai mulţi au dat la colegi şi părinţi iar o fetiţă Alexandra a dat câte o minge celor doi căţei pe care îi au părinţii. ( se poate vedea în desen) Menţionez că nu au fost defel influenţaţi deoarece erau chemaţi singuri. Au fost şi alte răspunsuri de genul acesta :

4

Robert Interpretare -

Andreea

ROBERT- dau mingea mov la surioara mea pentru că-i place movul, dau şi la bunici şi la mătuşa mea pe care o iubesc mult. CĂTĂLIN am desenat o maşină plină de mingi, din care dau numai mingea aceasta lui Alexandru că este prietenul meu şi atât. ALEXANDRU L.- La trei băieţi , iar mingea colorată la prietena mea, Miriana, RĂZVAN- nu am nici un prieten la cămin, dau mingi: la tata pentru că eu îl ascult şi el îmi mulţumeşte şi îmi cumpără ceva, mama pentru că mă lasă să mă uit la TV cînd vreau eu, vărului meu care este cuminte, si unui prieten din vecini, iar restul sunt ale mele. EMANUEL- Tata, mingea cea mai mare (că este mare-înalt) , bunicul să se joace, fratele meu si mama (mingea desenată cu un verde mai închis. Ei nu-i place fotbalul. COSMIN –colegi din grupă-băieţi că le place fotbalul, Andreea şi Cătălina (de la bloc) ALEXANDRU M. - lui tata mingea cea mai mare pentru că mă iubeşte, verişorului meu că-i place fotbalul foarte mult, şi vrea să devină fotbalist, verişoarei mele şi unui coleg din grupă. ALIN- patru băieţi din grupă, o fetiţă şi cea mai mica minge este a lui. Toţi sunt cuminţi. MOTIVAŢIA FETELOR. ANDREEApărinţilor mei, surioarei, prietenilor din grupa ALEXIS, ALIN, şi fetelor..Alexandra, Bianca, Iulia,Ana, Tasia de la grupa mijlocie. Bradul l-a desenat pentru că a avut de aşteptat.

5

ALEXANDRA- Părinţilor, celor doi căţei, verişoarei şi doamnei MIA(subsemnata) ADELINA- oferă câte doua mingi lui tata- că merge pe teren şi-i place mult fotbalul, două mingi mamei ca se uită la fotbal, două mingi Larisei,câte o minge Anamariei, si una Andreei. BIANCA –Surioarei mele nu –i dau nici o minge pentru că ei îi place să cânte la vioară şi nu vrea mingi, prietenelor Andreea ,Ana, Cosmina şi băieţilor ALEXIS, COSMIN că ei mă apără. Restul sunt ale mele. EMA NICOLETA –familiei, bunica şi o prietena din oraş. COSMINA- Prietenelor din grupă Andreea, Bianca, Anamaria Alexandra- lui Alexis pentru că este un băiat frumos. DENISA –mama şi tata. ANAMARIA- părinţilor, fratelui, 4 prietene şi lui A LEXIS că este băiat care se îmbracă frumos.

Această probă a scos la iveală şi copii modeşti, buni care îşi iubesc fraţii şi părinţii, un egoist, dar şi alte calităţi. N. B. Menţionez că această probă am aplicat-o copiilor de la grupa pregătitoare 6-7ani. Am scris exact cum s-au exprimat.

16/01/2008 JUNGHEATU MARIA EDUCATOARE GR 1 BISTRIŢA

6

7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->