CAPITOLUL II: BILANŢUL CONTABIL ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

1. Definirea bilanţului contabil Bilanţul contabil: procedeu specific al metodei contabilităţii, prin care este reflectată poziţia financiară a întreprinderii la un moment dat (sau situaţia tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat). Astfel bilanţul contabil, evidenţiază, sub raport valoric, echilibrul existent între bunurile economice şi sursele lor de finanţare, respectiv este o listă a tuturor activelor controlate de întreprindere şi a tuturor datoriilor întreprinderii. Termenii prin care bilanţul contabil realizează modelarea patrimoniului, sunt cei de activ, capitaluri proprii şi datorii. În principiu, activul evidenţiază bunurile economice, iar capitalul propriu şi datoriile arată sursele de finanţare ale bunurilor economice (proprii şi străine). Primul model prezentat este cel al bilanţului cu secţiuni separate, model care se bazează pe ecuaţia: ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII ACTIV Bilanţ contabil încheiat la data... EX. EX. PASIV
N-1 N EX. N-1 EX. N

I. ACTIVE IMOBILIZATE II. ACTIVE CIRCULANTE III. CHELTUIELI ÎN AVANS

I. CAPITALURI ŞI REZERVE II. PROVIZIOANE. III. DATORII IV. VENITURI ÎN AVANS

O altă schemă de prezentare a bilanţului este cea a bilanţului sub formă listă sau diferenţă, care se bazează pe ecuaţia: ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII Formatul simplificat al acestui tip de bilanţ este:

1

au apărut şi o serie de elemente noi. abonamente.. dar care se referă la servicii care vor fi primite în exerciţiul următor: chirii platite în avans.Bilanţ contabil încheiat la data.impozite.)+ACTIVE CIRCULANTE C. etc. de tipul: cheltuieli şi venituri în avans şi provizioane.pensii si obligatii similare . Cheltuielile înregistrate în avans sunt sume de bani plătite în exerciţiul curent. Provizioanele sunt datorii probabile ale întreprinderii care se constituie. daune şi alte datorii incerte . ELEMENTE A. abonamente în avans. Aceste provizioane se constituie. ca exemplu.) = CAPITAL ŞI REZERVE După cum se observă în aceste formate de bilanţ.)• ACTIVE IMOBILIZATE B. de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar.). penalităţi..) – VENITURI ÎN AVANS J. 2 .) +CHELTUIELI ÎN AVANS D. amenzi. N H. prime de asigurare plătite în avans.litigii. şi care se caracterizează prin exigibilitate (scadenţă) şi valoare incerte.dezafectarea imobilizărilor corporale .) – DATORII PE TERMEN LUNG (CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PER. > 1 AN) EX.cheltuieli de service în perioada de garanţie . N-1 EX. pentru: .) – PROVIZIOANE I.) – DATORII CURENTE (CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-UN AN) E) ACTIV CIRCULANT NET (B+C-D-I) F) TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) G. Veniturile în avans care cuprind: subvenţiile pentru investiţii (primite de la buget în scopul efectuării unor investiţii) şi veniturile înregistrate în avans (sume încasate în cursul exerciţiului curent în contul unor servicii care vor fi prestate în exerciţiul următor: chirii. despăgubiri. etc.restructurarea întreprinderii .

A + X – X = C + D 6. încorporarea unor elemente de capital în alte elemente de capital propriu. Modificările bilanţului contabil Operaţiile economico-financiare care au loc în viaţa unei întreprinderi produc modificări atât în volumul cât şi în structura elementelor de activ. etc. 2. etc. (A – X) = (C – X) + D 4. transformarea de datorii în capitaluri proprii.2. 3. A = (C +X) + ( D – X) 9. restituire de credite bancare. (A + X) = C + (D + X) 3. A + X = P + X . pornind de la ecuaţia ACTIV = PASIV operaţiile care modifică bilanţul contabil se pot grupa astfel: 1. rambursare de capital către acţionari.sunt cuprinse următoarele tipuri de operaţii economico-financiare: plata datoriilor către furnizori. capital şi datorii. Aceste modificări se prezintă sub formă de creşteri sau de micşorări. etc. A – X = P – X . cumpărări de bunuri cu plata pe loc. A = C + (D + X – X) 8. A = P + X – X . constituirea capitalului prin aportul acţionarilor. însă în permanenţă se menţine ecuaţia bilanţieră: ACTIV = PASIV. respectiv ACTIV = CAPITAL + DATORII Ca urmare. Pornind de la ecuaţia ACTIV = CAPITAL + DATORII. vom avea următoarele tipuri de modificări bilanţiere: 1. 4. obţineri de credite bancare. A = (C +X – X) + D 7. (A – X) = C + (D– X) 5.sunt cuprinse următoarele tipuri de operaţii economico-financiare: consum de stocuri. încasare de creanţe. plata impozitelor şi taxelor către stat. etc.sunt cuprinse următoarele tipuri de operaţii economico-financiare: cumpărări de stocuri. (A +X) = (C +X) + D 2.sunt cuprinse următoarele tipuri de operaţii economico-financiare: stingerea unor datorii prin crearea unora noi. A + X – X = P . A = (C – X) + ( D + X) 3 .

.cheltuieli cu personalul . Ex1: dacă în cursul exerciţiului N există venituri din vânzarea de mărfuri în sumă de 10. Aceasta înseamnă că în contul de PP al exerciţiului curent sunt cuprinse cheltuielile angajate în cadrul exerciţiului nu cheltuielile plătite.000lei.000lei.cheltuieli cu dobânzile.000lei. în contul de profit şi pierdere va fi recunoscută suma 50. drept venituri din vânzări de mărfuri. Contul de profit şi pierdere (contul de rezultate) Contul de profit şi pierdere este o listă a cheltuielilor şi veniturilor întreprinderii. drept cheltuieli cu salariile. referitor la venituri sunt cuprinse veniturile dobândite nu veniturile încasate.. din care plătite 48.3.cheltuieli cu impozitele şi taxele .000lei. mc. în contul de profit şi pierdere va fi recunoscută suma 10. În cadrul contului de PP se pot folosi două criterii pentru clasificarea cheltuielilor şi veniturilor şi anume: natura şi respectiv destinaţia lor.alte cheltuieli financiare 4 . care se materializează în reduceri de capitaluri proprii (altele decât cele rezultate din distribuirea lor către acţionari). Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului financiar sub formă de: intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor. din care încasate 8. Ex2: dacă în cursul exerciţiului N există cheltuieli cu salariile datorate personalului în sumă de 50.00. care se materializează în creşteri de capitaluri proprii (altele decât cele rezultate din contribuţia acţionarilor).cheltuieli materiale: mp.000.00. adică de felul resurselor folosite: Cheltuielile se împart în: .000lei. Criteriul de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor în contul de profit şi pierdere este cel al contabilităţii de angajamente.000lei. A: În funcţie de natura lor.000. clasificate după anumite criterii. Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului financiar sub formă de: ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor. mărfuri . diferenţe nefavorabile de curs valutar.alte cheltuieli de exploatare .000.cheltuieli privind lucrările şi serviciile primite de la terţi .000. sconturile acordate .

cutremurelor.chelt.chelt.chelt. c) chelt. b) chelt. dividende. dobânzi. sconturi primite .venituri din dobânzi. care apar din evenimente întâmplătoare în viaţa unei întreprinderi (exproprierea unor active. diferenţe de curs valutar. adică în raport de funcţiile întreprinderii. de desfacere .. şi venituri din activitatea financiară. cutremure şi alte calamităţi naturale).venituri din lucrări şi servicii . care reprezintă cheltuielile angajate şi respectiv veniturile dobândite din operaţiile financiare: plasamente financiare.chelt. cheltuielile şi veniturile sunt structurate în următoarele categorii de activităţi: a) chelt.alte venituri financiare .schema de tip balanţier sau cont: 5 . diferenţe favorabile de curs valutar. şi venituri din activitatea de exploatare. producţia şi vânzarea de produse finite la o întreprindere de producţie.) Veniturile se împart astfel: . pentru clasificarea după natură. etc. etc. generale de administraţie .cheltuieli extraordinare (datorate incendiilor. care reprezintă activitatea de bază a întreprinderii. cheltuielile se împart în: . Exemplu: cumpărarea şi vânzarea de mărfuri la o întreprindere cu specific de comerţ.alte venituri de exploatare .venituri extraordinare (despăgubiri primite pentru calamităţi) B: În funcţie de destinaţie. financiare Veniturile se clasifică ca în cazul prezentat anterior. de producţie .venituri din vânzarea produselor şi mărfurilor . Indiferent de criteriul ales (natura sau destinaţia). şi venituri extraordinare. Contul de PP se poate construi după una din cele două scheme de mai jos: .

Rezultat extraordinar (5-6) E. Venituri financiare 4. Rezultatul exerciţiului (E – F) Pentru seminar: exemple legate modificările bilanţiere şi de întocmirea contului de PP. Cheltuieli financiare B.CHELTUIELI = REZULTAT Modelul de cont de PP (forma simplificată) care există în prezent în România este: 1. 6 . Impozit pe profit (25% x E) G. Cheltuieli extraordinare D. Rezultat curent (A+B) 5. Rezultat înainte de impozitare (C+D) F. Rezultat financiar (3-4) C. Cheltuieli din exploatare A. Venituri din exploatare 2.schema listă sau diferenţă: • VENITURI .CHELTUIELI VENITURI =REZULTAT . Rezultat din exploatare (1-2) 3. Venituri extraordinare 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful