INVENTARUL VALORILOR PERSONALE (S.P.V.

)

A. Descriere Individul poate fi descris în măsura în care reacţionează la anumite situaţii, adică în funcţie de trăsăturile caracteristice ale comportamentului său. De asemenea, poate fi descris în termeni de motivaţie cu referire, de exemplu la valorile de care este el ataşat. Aceste două tipuri de măsuri sunt importante pentru evaluarea individului. Sistemul de valori al unei persoane poate servi la a determina ceea ce acesta face, sau la gradul de reuşită al acesteia. Deciziile sale imediate, la fel ca şi proiectele pe termen lung, sun influenţate de propriul său sistem de valori. Satisfacţia sa personală depinde, în mod general de posibilitatea, mai mare sau mai mică de a-şi exprima propriile valori în cadrul vieţii cotidiene. Existenţa valorilor incompatibile, sau în conflict între propriile sale valori faţă de ale altora stau deseori la originea problemelor personale şi interpersonale. Una din metodele de măsurare a valorilor individuale consistă în a determina importanţa pe care persoana o ataşează acestora la diverse activităţi (1). Utilizând acesta abordare, inventarul de valori personale S.P.V. are ca obiectiv măsurarea anumitor valori cheie, graţie cărora este posibil de a determina în ce măsură individul face faţă problemelor cotidiene (2). Cele 6 valori măsurate de S.P.V. sunt următoarele: - spiritul practic (P); - autorealizarea (A); - varietatea (V); - spiritul decizional (D); - spiritul organizaţional (O); - orientarea către scop (G). S.P.V. este un chestionar scurt care necesită doar 15 min. pentru a-l trece în revistă, dar care, în acelaşi timp păstrează o bună fidelitate. Construcţia sa se bazează pe un număr mare de eşantioane: elevi, studenţi, salariaţi din mediul industrial, dar şi alte categorii de adulţi. Conţinutul de itemi este semnificativ relevant pentru fiecare din aceste categorii de grupuri. Puterea de discriminare ale scalelor elaborate prin intermediul analizei factoriale este aici foarte bine pusă în evidenţă. S.P.V. se prezintă sub forma de chestionar cu întrebări închise conţinând 30 de serii a câte 3 afirmaţii (triade). Pentru fiecare triadă, subiectul indică afirmaţia care reprezintă ceea ce este cel mai important pentru el, respectiv ceea ce este mai puţin important. În fiecare triadă, cele trei afirmaţii prezentate se orientează către valori diferite şi au fost echilibrate în funcţie de indicele de preferinţă (Gordon, 1953 b), ţinând de dezirabilitatea socială. În această manieră, probabilitatea pentru care un individ alege o afirmaţie ce i se pare d.p.d.v social favorabilă este redusă. În condiţii de administrare normale, metoda alegerii forţate este mai puţin supusă distorsiunii voluntare decât metoda chestionarelor clasice (cu DA vs NU, sau Adevărat vs Fals).

Definiţia scalelor: Scalele sunt interpretate în parte prin conţinutul de itemi (3) care le compun şi reflectă (când subiectul obţine note ridicate) ceea ce are importanţă pentru el. Nu sunt descrieri specifice corespunzătoare subiecţilor în care notele sunt joase; se consideră aceşti subiecţi nu acordă valoare la ceea ce este definit de către itemii aparţinători scalei. Conţinutul de itemi permite definirea scalelor astfel: Spiritul practic (P): a avea întotdeauna bani, a avea grijă de ceea ce posedă persoana, a face doar ceea ce este rentabil, a trage maximul de profit pentru interesul propriu. Notele ridicate indica indivizi materialişti care preferă acţiuni practice, cu utilitate imediată şi / sau fiind avantajoase d.p.d.v. economic. Autorealizarea (A): nevoia de a rezolva probleme stringente, giranţi a plasa foarte sus propriile criterii de reuşită, a face tot ceea ce este posibil pentru îndeplinirea lucrurilor semnificative, a reuşi remarcabil în fiecare sarcina ţintă. Notele ridicate sunt obţinute de cei care consideră de importanţă mare reuşita şi progresul. Aceşti indivizi preferă posturile care le permit autoprogresarea şi cei care fac dovadă de iniţiativă şi unde eforturile personale sunt recompensate. Varietatea (V): a face lucruri noi şi diferite, avea experienţe variate, a putea călători des, a se pune în situaţii inedite şi neobişnuite, a-i plăcea riscul. Subiecţii care au obţinut note ridicate preferă să nu se limiteze la câmpul lor de activitate. Preferă confruntările cu situaţii noi şi diferite şi apreciază sarcinile care nu rutinează. Spiritul decizional (D): a avea convingeri ferme şi bine stabilite, a se decide rapid, a ajunge drept la scopul final, a-şi exprima propriul punct de vedere în legătură cu o anumită problemă, a merge până la final în deciziile luate. Subiecţii care obţin note ridicate au tendinţa de a valoriza propriile opinii si capacitatea de a reflecta pentru ei înşişi. Aceştia preferă posturile în care luarea deciziilor face parte integrantă din sarcina lor. Spiritul organizaţională (O): a fi bine organizat în munca sa, a menţine fiecare lucru la locul său, a fi foarte ordonat, a urma o abordare sistematică pentru a reuşi, a face fiecare lucru la timp. Cei care obţin note ridicate au tendinţa de a fi bine organizaţi şi au un mod de abordare sistematic în cadrul muncii lor, oricare ar fi natura sarcinii sau importanţa acesteia. Subiecţii preferă activităţi planificate şi posibile rutinante. Orientarea către un scop (G): a avea un scop către care să tindă, a nu abandona până problema nu s-a rezolvat, a-şi concentra eforturile către obiective clare şi definite, a şti precis direcţia ce trebuie luată. Subiecţii care obţin note ridicate preferă posturile cu exigenţe şi obiective clar definite şi specificate. Ei au tendinţa de a se concentra pe sarcină şi a limita câmpul activităţii în funcţie de scopul ce trebuie atins. B. Punerea în practică a testului Valorile pot fi clasate în 3 categorii care se diferenţiază prin natura interacţiunii cu ceilalţi necesare pentru satisfacţia lor. Prima categorie, interpersonală, cuprinde valorile în care caracteristică este implicarea unei interacţiuni directe cu ceilalţi. Aceste valori sunt măsurate de către inventarul de valori interpersonale (S.I.V.), (Gordon, 1960). Altă

categorie socială legată de prima reprezintă comportamentele pe care individul le consideră ca importante faţă de ceilalţi şi starea lucrurilor personale care trebuie menţinută graţie lor. Valorile sociale sunt în general măsurate prin întrebări care se regăsesc în sondaje şi anchete publice. A treia categorie, personală, cuprinde aşa cum este măsurată de S.P.V. valorile care pentru satisfacerea lor nu implică în mod necesar interacţiuni directe cu ceilalţi sau comportamentele celorlalţi. În acest caz, comportamentul individului poate fi suficient. Construcţia S.P.V. Se referă la măsurarea unei serii de caracteristici ale personalităţii, domeniu de examinare este în primul rând definit, apoi categoriile de comportament sau de caracteristici de luat în considerare sunt specificate. Aceste categorii de comportament reprezintă ansamblul de variabile de care se ocupă cercetătorul. Caracteristicile selecţionate pot să se ataşeze la comportamente obişnuite ale individului sau la comportamente excepţionale (cum ar fi delicvenţa, creativitatea sau depresia nevrotică). Domeniul studiat poate cuprind un număr de caracteristici foarte important faţă de cel pe care cercetătorul a decis să se ataşeze. Caracteristicile alese vor fi cele estimate ca fiind foarte marcante sau foarte semnificative în raport cu scopul studiat. Criteriul de înregistrare sau de excludere va deveni, deci, parte integrantă din formularea teoretică a cercetătorului. Anumite consideraţii care au servit la elaborarea S.P.V. sunt menţionate mai jos: - S.P.V. este destinat evaluării manierei în care indivizii fac faţă sarcinilor vieţii cotidiene şi sarcinilor profesionale. S-a conchis pentru completarea inventarului de valori interpersonale (S.I.V.) care măsoară valori care implică relaţii interpersonale. - A fost elaborat pentru indivizi consideraţi normali şi având comportamente normale, excluzând astfel comportamentele cu manifestare deviantă (patologice, ilegale, etc) - Valorile măsurate sunt reprezentate pe o proporţie mare de indivizi aparţinând unor grupuri diferite. Pentru acest lucru eşantioanele care reprezintă diferite populaţii au fost selecţionate pentru construcţia S.P.V. - Conceptele reţinute, subiecte de lucru pentru alţi cercetători, sunt cele care par cel mai pertinente, indiferent de contextul dat. - Dat fiind faptul că acest chestionar este destul de scurt, variabilele măsurate trebuie să fie relativ independente. Pentru acest efect a fost efectuată o analiză factorială după stabilirea unei serii de dimensiuni ortogonale şi indentificarea itemilor puternic saturaţi din fiecare dimensiune. Astfel, fiind realizată revizia necesară pentru punerea la punct a scălii, principalul criteriu de acceptabilitate a itemilor a fost că fiecare item să fie puternic saturat pe o singură dimensiune. - Valorile personale fiind în ansamblu considerate favorabile şi acceptate d.p.d.v. social, S.P.V. are ca obiectiv studiul importanţei relative cărora li se acordă. Pentru acest fapt, metoda utilizată în chestionar este răspunsul prin alegere forţată.

Având în vederea aceste principii, o analiză a studiului în domeniu a fost întreprinsă pentru a defini o serie de concepte ipotetice, putând fi astfel incluse în cadrul acestui instrument. Factorii evidenţiaţi în analiza lui Guilford, Christensen, Bond şi Sutton (1954) şi Guilford, Christensen, Frick şi Merrifield (1957) la fel ca şi schema de valori elaborată de White (1951) şi dimensiunile „muncă – valoare” de Mooney (1941) au fost adaptate. În această analiză, 7 valori ipotetice au fost elaborate în vederea unei eventuale integrări în cadrul S.P.V. două dintre ele sunt direct inspirate din cercetările conduse de Guilford şi echipa sa (1957). Dimensiunea „orientare către scop” este o adaptare a factorului de interes: „gândire convergentă” care corespunde unei preferinţe pentru o abordare directă şi sistematică a obiectivelor bine determinate. „Spiritul de decizie” se inspiră din „refuzul ambiguităţilor”. Pentru cele 7 dimensiuni ipotetice, 175 de itemi au fost revizuiţi pentru fiecare dimensiune cu o reprezentare aproape echivalentă. O analiză factorială bazată pe răspunsuri furnizate de un eşantion de studenţi a permis evidenţierea celor 7 dimensiuni, 6 dintre ele au fost reţinute pentru S.P.V. A 7-a dimensiune numită „înţelegere” şi corespunzând valori ataşate cunoaşterii şi progresului intelectual a fost reprezentată de prea puţini itemi pentru a putea fi inclusă. Un indice al dizabilităţii sociale a fost obţinut pentru fiecare item inclus în versiunea experimentală. Itemii au fost ansamblaţi în serii de câte 3 (triade) echilibrând pe cât posibil efectele dezirabilităţii sociale. Fiecare triadă conţinea itemi reprezentând factori diferiţi. Acest chestionar şi cele 5 versiuni revizuite care au urmat au fost administrate la diferite eşantioane de liceeni, studenţi şi salariaţi din mediul industrial. La fiecare revizuire, triadele au fost reorganizate pentru a echilibra pe cât posibil efectele dezirabilităţii sociale. Nu au fost reţinute decât triadele ce prezentau o putere de discriminare adecvată pentru toate grupele la care au fost administrate (toţi itemii triadei contribuie la fidelitatea scalei respective) . Această procedură de construcţie riguroasă a permis stabilirea uneui chestionar având diferite aplicaţii care se adresează elevilor, studenţilor sau adulţilor din toate categoriile profesionale. Pertinenţa sa transculturală a fost demonstrată prin adaptările reuşite realizate în străinătate.

C. Administrare şi cotare Administrarea S.P.V. este individuală sau colectivă. Toate consemnele de parcurgere a sa au fost furnizate pe prima pagină a caietului de test. În completarea colectivă a testului, li se cere subiecţilor să citească ei înşişi indicaţiile, în timp ce examinatorul citeşte cu voce tare. Examinatorul trebuie să obţină comentarea naturii valorilor măsurate de S.P.V. înainte sau în timpul administrării. Chiar dacă explicaţiile sunt explicite, se poate ca un subiect să bifeze toate cele trei variante ale triadei. Este de aceea indicat pentru examinator să verifice discret dacă toţi subiecţii au notat în mod corect doar doua (2) dintre afirmaţiile triadei (cea mai importantă şi cea mai puţin importantă). Condiţiile de administrare trebuie să garanteze că răspunsurile sunt personalizate. Nu este o limită de timp impusă; trebuie lăsată toată lumea să termine. Ca regulă generală, 15 min sunt suficiente pentru parcurgerea chestionarului.

Pentru cotarea S.P.V. valoarea fiecărui item este calculată cu scala corespunzătoare, astfel: itemii care au primit marcajul „plus” au o pondere de 2, iar cei care au fost marcaţi cu „minus” au o pondera de 0. Grila de corecţie este concepută astfel încât să permită o pondere automatică (4). Cotarea se realizează suprapunând grila de corecţie pe foaia de răspuns; literele B şi A care apar în capul foii de răspuns şi însemnele verificate de pe grilă servesc ca reper. Pentru a nota scala „spirit practic (P)” se deplasează grila de corecţie până când literele B şi A apar în cercuri de o parte şi de alta a literei P în capul grilei. Apoi trebuie să coincidă liniile verticale de o parte şi de alta a literei A situată în josul grilei cu însemnările rotunde pe foaia de răspuns. Se numără marcajele dinăuntrul cercurilor şi se raportează în căsuţa situată sub litera A. Se procedează în aceeaşi manieră pentru a nota cele 4 scale rămase. Cotaţia fiind finalizată, se adiţionează cele 6 rezultate şi se raportează numărul obţinut în căsuţa situată cel mai la dreapta: Σ. Dacă răspunsurile au fost marcate şi corijate corect totalul va fi de 90 (este mai eficace a se face verificarea în momentul în care toate caietele au fost notate). Caietele cu erori sau omisiuni la 2 triade sau mai multe vor fi eliminate dacă scorul obţinut este între 85 – 95. În acest caz, scorurile reale sunt în general în limitele unei erori standard. D. Etalonarea Normele franceze au fost stabilite pe un eşantion de 450 de subiecţi (220 femei , 230 bărbaţi) din diverse arii geografice şi cu o medie de vârstă de 25 de ani. Mediile şi abaterile standard pentru fiecare scală sunt prezentate în tabloul de mai jos: Tabel I. Medii şi abateri standard pe eşantioane masculine şi feminine (N = 450)
P N Bărbaţi 230 Femei 220 Diferenţă de medie m 10,77 9,85 σ 3,72 3,29 m 18,21 16,87 A σ 4,14 3,69 m 14,77 15,69 V σ 6,15 5,93 m 15,81 15,98 D σ 4,39 3,79 m 11,59 12,31 O σ 5,14 5,29 m 18,66 19,01 G σ 4,59 4,42

0,92*

1,34**

-0,92

-0,17

-0,72

-0,35

*- semnificativ de ,01 **- semnificativ de ,001 Compararea mediilor la cele 6 scale ale S.P.V. între eşantionul masculin şi cel feminin arată că: 1. nu există diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei pentru: varietate, spirit decizional, spirit organizaţional, şi orientare către scop.; 2. dimpotrivă, bărbaţii au obţinut note semnificativ mai mari la „spiritul practic” şi „realizarea de sine” decât femeile. Notă: studiul de comparaţie a modulelor între bărbaţi şi femei pe eşantioane profesionale va face obiectul unei publicaţii viitoare.

E. Interpretarea Interpretarea notelor S.P.V. se face cu referire la normele stabilite pentru populaţia de etalonaj. Pentru fiecare din cele 5 scale notele brute au fost transformate în note T (medie = 50, abaterea standard =10)pentru femei şi pentru bărbaţi separat. Pentru a determina scorul sau nota T la un subiect, prin raport cu scorul brut al unei scale date, trebuie reperat scorul brut, în coloane situate în extremitatea dreaptă sau extrema stângă al tabelului 33-34. Apoi, este de ajuns de a ne deplasa orizontal până la coloana corespunzătoare scalei apropiate şi de a citi valoarea T. Aceasta, nota T va furniza indicaţia poziţionării relative a subiectului pentru o anumită valoare în comparaţie cu persoanele care compun grupul de referinţă. Astfel, un subiect care obţine o notă T de 50 va fi exact la media notelor populaţiei de etalonaj. Pentru a facilita interpretarea, putem clasa notele T în 5 niveluri: Note T Foarte mari Mari Medii Slabe Foarte slabe : : : : : >65 de 56 la 65 de la 46 la 55 de la 36 la 45 </ =35 Echivalentul în centile 94 – 99 70 – 93 32 – 69 8 – 31 1–7

Notele T 46 şi 55 pot fi considerate note limită ale zonei mediane (+ / - 1 abatere standard). Este adeseori bine venită compararea poziţionării unui subiect faţă de alţi indivizi dintr-un grup de referinţă dat. Acest fapt este în mod particular valabil pentru studiile efectuate în mediul industrial. În aceste circumstanţe este necesar a se elabora etalonaje specifice mediului studiat. Posibilitatea de distorsionare: Este în general admis faptul că motivaţia pe care o are individul pentru a face o impresie bună variază în funcţie de condiţiile în care se realizează completarea inventarului. Chiar dacă acesta este clinic sau experimental, indivizii au tendinţa de a răspunde sincer; în alte circumstanţe este admis faptul că aceştia sunt înclinaţi a alege afirmaţii care li se par favorabile. Chestionarele de tip „Da-Nu” sunt foarte sensibile la acest tip de biais. Chestionarele de tip „alegere forţată” au fost concepute pentru a fi mai puţin sensibile la această distorsionare în asociaţii cu afirmaţii dezirabile social (Gordon 1951, 1953a, 1956).

Două metode principale au fost aplicate pentru studiul distorsionării în relaţie cu adaptarea alegerii forţate. În primul caz, subiecţii au fost supuşi de două ori la acelaşi test. Prima dată li s-a cerut să răspundă ca şi cum ar fi într-o situaţie de consultare, a doua oară li s-a cerut să răspundă ca şi cum ar fi fost intervievaţi pentru un post de muncăfoarte important (a se vedea Braun şi Constantini 1968). Diferenţele de medii obţinute în cele două situaţii de simulare sunt considerate reprezentative pentru realitate, această metodă ilustrează inversarea efectului de experimentare foarte bine cunoscut în care subiecţii răspund ceea ce experimentatorul doreşte să demonstreze. Cea de a doua metodă evită această problemă, răspunsurile furnizate de subiecţii care solicită în mod efectiv un loc de muncă, faţă de cele ale eşantionului de referinţă prezentând aceleaşi caracteristici dar care nu au particularitatea căutării unui loc de muncă. Un ansamblu de studii au arătat faptul că datorită tehnicii alegerii forţate, numărul răspunsurilor modificate cu scopul de a face impresie bună este slab sau neglijabil. (Gordon 1975, 1976, 1978; Gordon şi Stapleton 1956; Hedberg 1962; Rusmore 1956; Schwab şi Packard 1973). De ceva vreme, specialiştii se interesează de posibilităţile de distorsionare ale măsurării personalităţii. Un semn pozitiv devine fondarea deciziilor în ceea ce priveşte utilizarea S.P.V. în cazul selecţiei sau altui scop operţional sau în ce priveşte velidarea şi nu fragilitatea aparentă (sau rezistenţa) şi d.p.d.v al distorsionării prin intermediul chestionarelor cu alegere forţată în condiţii experimental, simulate sau altele. F. Date statistice 1. Relaţia între scale Cele 3 tabele de mai jos prezintă intercorelaţia scalei S.P.V. Tabel 2 Intercorelaţia celor 6 scale (Bărbaţi şi femei – N = 450) Scale P A V D O G P 1,00 -,22 ,02 -,39 -,06 -,19 1,00 -,19 ,17 -,26 -,28 A 1,00 ,02 -,54 -,57 V D O G

1,00 -,15 -,19

1,00 ,30

1,00

Tabel 3 Intercorelaţia celor 6 scale (Femei – N = 220) Scale P A V D P 1,00 -,20 ,02 -,40 1,00 -,12 ,13 A 1,00 ,03 V D O G

1,00

O G

-,03 -,22

-,26 -,28

-,60 -,55

-,46 -,16

1,00 ,23

1,00

Tabel 4 Intercorelaţia celor 6 scale (Bărbaţi – N = 230) Scale P A V D O G P 1,00 -,26 ,02 -,38 -,06 -,14 1,00 -,22 ,21 -,24 -,31 A 1,00 ,01 -,51 -,59 V D O G

1,00 -,55 -,23

1,00 ,37

1,00

Se observă din lectura acestor modele că varietatea (V) corelează negativ cu spiritul organizaţional (O) şi orientarea către scop (G). Pe ansamblu, corelaţiile sunt practic nule între varietate şi spirit practic, pe de o parte; şi varietate şi spirit decizional, pe de altă parte. 2. Raport de configurare 2.a. Model american Este interesant de remarcat că scalele S.P.V. se pretează la o reprezentare circulară bazată pe gradul lor de relaţionare. Scalele adiacente tind să fie mai compact asociate (sau legate 0 negativ). Cele care se opun sau sunt separate de distanţă prea mare au cele mai multe corelaţii negative. Acest fapt a fost demonstrat de modelele circumplexe (Guttman 1966, Leary 1957) la care se ataşează prezentul model, variabilele care au relaţiile cele mai negative. Sunt studiate pe poli opuşi ale axelor ortogonale. 2.a.1. polii primei axe corespund: - unul Orientării spre scop şi Spiritului organizaţional – este polul organizaţional; - unul Varietăţii – este polul fluidităţii; 2.a.2. polii celei de a doua axe reprezintă: - Spiritul decizional şi autorealizarea – este polul competiţiei; - Spiritul practic – este polul securitaţii. Schema de la figura 1 constituie un model de tipologie bazat pe structura factorială care susţine intercorelaţia între scale (Burt 1946). Acest model poate fi util pentru interpretarea rezultatelor. Poate fi utilizat pentru a şti că rezultatele, pentru o categorie dată de studiu, au tendinţa de a fi asociată cu valori ce formează o axă dată. Astfel, pentru posturile unde gradul de exigenţă este strict definit, valorile asociate axei organizate – Fluiditate, tind să fie mai strâns legate de măsurătorile de eficacitate. Pentru facilitare, polii axelor (fig.1) sunt reprezentaţi de iniţialele în limba engleză a valorilor care le sunt asociate. Literele care nu sunt subliniate reprezintă o asociaţie pozitivă, iar cele subliniate – o asociaţie negativă. Diferenţele între eşantioane sau schimbările de valori în sensul unei mai mari fluidităţi sunt simbolizate prin vectorul VOG reprezentând o creştere medie a varietăţii şi o scădere medie a spiritului

organizaţional şi a orientării spre scop. Modificarea în sensul creşterii competiţiei este simbolizată de vectorul ADP şi se traduce printr-o medie mai ridicată pentru autorealizare şi spirit decizional şi o medie mai joasă pentru spirit practic. Printr-o analiză a corelaţiilor, vectorul VOG reprezintă asocierea pozitivă între variabilele considerate şi fluiditate, ea reflectându-se în corelaţiile pozitive cu varietatea şi corelaţiile negative cu spiritul organizaţional şi orientarea către scop. Vectorul ADP reprezintă asociaţia pozitivă cu competiţia. În anumite cazuri se manifestă diferenţe sau relaţiile la nivelul polului sunt semnificative astfel încât este practică utilizarea de numirile „polare” cu calificative apropiate. Modele tipologice, aşa cum sunt cele în discuţie , sunt construcţii care simplifică în mod excesiv relaţiile existente între caracteristicile umane, fiind utilizate ca sistem de referinţă permiţând facilitarea înţelegerii acestor trăsături particulare. Gradul de conformare la modelele tipologice variază în funcţie de individ sau de grupe; această informaţie fiind utilă pentru interpretarea unui profil (a se vedea Gordon 1975). Dacă modelul poate include 2 scale pentru un pol dat, interpretările trebuie făcute pe baza unei scale unice, ţinând cont de faptul că scorurile pentru cuplul de scale tind să varieze ăn acelaşi sens. Una din metodele de validare a acestui model verifica dacă individul se conformează tipologiei respective sub aspectul anumitor caracteristici diferite, printr-o modalitate care coroborează încercările teoretice. O altă abordare este aceea de a determina dacă grupele care diferă prin caracteristici socialmente definibile, diferă în aceeaşi manieră coerentă cu previziunile modelului tipologic. Cele două abordări reprezintă extinderi ale procesului de validitate de construct ale scalelor individuale. În ceea ce priveşte modelul descris aici, datele pentru fiecare abordare sunt furnizate în capitolul 7. Figura 1 Clasificarea valorilor după un model configural (OGV) ORGANIZARE G A (ADP) COMPETIŢIE P D (PAD) SECURITATE O

V

(VOG) FLUIDITATE 2.b. Modelul francez O analiză factorială asupra componentelor principale cu rotaţie varimax a fost efectuată pornind de la matricea intercorelaţiilor de la scala S.P.V. Tabloul următor arată saturaţia scalelor pentru 2 factori după rotaţie. Structura observată este aproape identică cu cea a modelului american. Varianţa explicată: Axa 1 = 33,92753% Axa 2 = 27,8089% P A V D O G Axa 1 -0,264 -0,082 -0,851 -0,252 +0,739 +0,791 Axa 2 -0,715 +0,610 -0,145 +0,781 -0,391 -0,031

Cele 2 dimensiuni intitulate: Organizare şi Competiţie de L.V.Gordon (VOG şi PAD ) sunt nete. Structura obţinută pe datele franceze este identică cu cea obţinută pe datele americane. 2.c. Fidelitatea Seria de estimări care urmează reprezintă stabilitatea pe termen scurt a scalelor, aşa cum a fost ea determinată de metoda test-retest. S.P.V. a fost administrat de 2 ori cu un interval de 6 zile la un grup de 80 de studenţi. Tabel 5 Fidelitatea scalelor (N = 80) Scala P A V D Coeficient ,56 ,72 ,68 ,56 Pe ansamblu, coeficienţii de fidelitate sunt satisfăcători O ,63 G ,59

2.d. Validitatea: relaţiile cu celelalte măsurători O dată ce itemii scalelor au fost identificaţi prin analiza factorială şi reflectă o anumită validitate de construct, acest tip de estimare este în mod necesar insuficient. În cadrul evaluării personalităţii, itemii permit măsurarea dimensiunii conceptuale a constructului, iar semnificaţia trebuie să fie căutată chiar din conţinutul itemului. În această privinţă, relaţiile cu măsurile cognitive şi cu alte scale concepute pentru

măsurarea constructelor conceptual relaţionate sunt pertinente. Astfel de corelaţii permit o mai bună înţelegere a ceea ca măsoară scalele date. 2.d.1. relaţiile cu variabilele cognitive: Studiile de corelaţii cu aptitudinile cel mai des folosite în selecţia profesională din S.U.A. au arătat că scalele S.P.V. nu erau corelate cu măsuri cognitive. 2.d.2. relaţiile cu măsurările de personalitate: Studiile următoare prezintă corelaţii existente între scalele S.P.V. ţi un anumit număr de măsuri din domeniul personalităţii. • S.P.V. – S.I.V. S.I.V. (Gordon 1960) este un complement al S.P.V. Acest test este conceput pentru a măsura 6 valori ce implică relaţiile individului cu ceilalţi. Aceste valori sunt: dependenţa (S), conformismul (C), consideraţii sociale (R), independenţa (I), bunăvoinţa (B) şi comandamentul (L). Corelaţiile existente între scalele de la S.I.V şi cele de la S.P.V. bazate pe un eşantion de 450 persoane, sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 6 Corelaţiile dintre S.P.V. şi S.I.V. (N = 450) Scala Dependenţa Conformismul Consideraţii sociale Independenţa Bunăvoinţa Comandamentul P ,06 -,05 ,13 ,12 -,19 ,00 A -,19 -,07 ,02 -,09 ,12 ,16 V ,19 -,45** ,07 ,38** ,02 -,05 D -,01 -,06 -,06 ,11 -,05 ,05 O -,03 ,43** -,08 -,34** ,02 -,09 G -,09 ,26** -,08 -,25** ,05 ,00

De remarcat conformismul corelează negativ cu varietatea şi pozitiv cu spiritul organizaţional şi orientarea către scop. Independenţa corelează pozitiv cu varietatea şi negativ cu spiritul educaţional şi orientarea către scop. În rest, se observă o relativă independenţă între scalele celor două instrumente (6 corelaţii semnificative la 0,01 – 36). • S.P.V. – GPP-I Corelaţiile cu trăsăturile de personalitate măsurate de inventarul de personalitate GPP-I (L.V.Gordon) sunt bazate pe un eşantion de 450 de persoane. Tabel 7 Corelaţii între S.P.V. şi GPP-I (N =450) Scala Ascendenţă Responsabilitate Stabilitate emoţională Sociabilitate P -,05 -,10 -,03 -,03 A ,10 ,13 ,01 -,02 V ,08 -,34** -,12 ,11 D ,10 -,13 -,05 ,00 O -,18 ,27** ,12 -,08 G -,03 ,24 ,08 -,05

Circumspecţie ,00 Gândire -,13 originală Relaţii -,10 interpersonale Energie -,12 Stimă de sine -,09 ** semnificaţia de ,01

-,06 ,28** ,04 ,15 ,11

-,41** -,02 -,14 -,05 -,10

-,22 -,04 -,07 ,12 -,03

,43** -,11 ,18 -,05 ,04

,30** ,05 ,07 -,01 ,04

Se remarcă faptul că responsabilitatea corelează negativ cu varietatea şi pozitiv cu spiritul organizaţional. Circumspecţia corelează negativ cu varietatea şi pozitiv cu spiritul organizaţional şi orientarea către scop. Gândirea originală corelează pozitiv cu realizarea de sine. Pe ansamblu, se remarcă o relativă independenţă între scalele instrumentelor (6 corelaţii semnificative la 0,01). • S.P.V. – SV Corelaţia între scalele Studiului Valorilor (SV) de Allport – Vernon – Lindzey şi cele ale S.P.V. sunt prezentate mai jos: Tabelul 8 Corelaţii între S-P.V. şi S.V. (date americane N = 58) Scala P A Teorie ,07 ,09 Economie ,41** -,33** Estetică -,15 ,13 Social ,07 ,17 Politică -,05 -,06 Religie ,21 ,04 ** semnificativ de 0,01 V ,09 -,40** ,44** ,06 -,09 -,09 D -,04 -,26 ,10 -,01 -,18 ,23 O -,06 ,37** -,26 -,11 ,19 -,12 G -,17 ,25 -,37** -,13 ,14 ,22

Se remarcă faptul că autorealizarea şi varietatea corelează negativ cu economicul, în timp ce spiritul organizaţional şi spiritul practic corelează pozitiv cu economicul. Varietatea corelează pozitiv cu esteticul şi orientarea către scop negativ. • S.P.V. – GZ Corelaţiile cu cele 10 trăsături de personalitate măsurate de către inventarul de personalitate – Temperament – Guilford-Zimmerman (GZ) sunt reprezentate în tabloul de mai jos: Tabelul 9 Corelaţiile între S.P.V. şi GZ Scala Activitate P -,10 A ,27 V -,08 D ,09 O -,06 G -,09

generala Constrângere ,04 Ascendenţă -,14 Sociabilitate ,00 Stabilitate ,09 emoţională Obiectivitate -,11 Bunăvoinţă -,13 Meditaţie -,08 Relaţii -,13 personale Masculinitate -,18 ** semnificativ de 0,01

,14 ,30 ,00 -,14 ,04 -,03 ,31 ,09 ,26

-,38** -,15 ,06 -,21 -,17 -,13 -,37** -,17 -,01

-,21 -,04 -,10 -,16 -,04 -,17 -,10 ,08 ,13

,44** ,00 -,06 ,24 ,17 ,34 ,17 ,08 -,19

,10 ,06 ,03 ,20 ,12 ,17 ,23 ,13 ,01

Varietatea corelează negativ cu constângerea şi meditaţia. Spiritul de organizaţie corelează pozitiv cu constrângerea. Se observă o relativă independenţă între scalele celor 2 instrumente (3 corelaţii sub 60 sunt semnificative la 0,01). G. Modele tipologice Autorul a construit un model tipologic pentru a rezuma raporturile între scalele de la S.P.V şi: - pe de o parte alte variabile examinate prin anumite inventare: a. inventar de valori interpersonale (SIV) – L.V.Gordon; b. inventar de personalitate (GPP-I) – L.V.Gordon; c. prognoza muncii în mediu preferenţial – L.V.Gordon (WEPS); d. inventarul de valori (SV) – Allport-Vernon-Lindzey; e. 16PF Cattell. - pe de altă parte, anumite variabile (expuse mai departe)măsurate de inventarele de personalitate utilizate în SUA, cum ar fi: a. dogmatismul – Rokeach; b. autoritarismul – Adorno; c. machiavelismul – Christie şi Geis; d. conservatorismul – Couch; e. anxietatea manifestă – Taylor; f. anomia – Srole; g. consimţământul – Couch şi Keniston. Procedeul utilizat a fost de a pune mai întâi în corelaţie toate variabilele cu suma obţinută la spiritul organizaţional şi orientarea către un scop pentru a reprezenta organizaţia (OGV) şi cu suma de note obţinute la autorealizare şi spiritul decizional pentru a reprezenta competiţia (ADP). Apoi, dacă se iau în considerare cele două criterii următoare: - corelaţia pozitivă superioară la 0,20

corelaţia semnificativă la 0,01, toate variabilele corelate pozitiv care răspund acestor criterii au fost regrupate (fig 2) cu clasa lor apropiată. Cele care prezintă corelaţii negative răspunzând la 2 criterii au fost regrupate (fig3), apoi toate variabilele care se supun criteriilor precedente pentru spirit practic au fost înscrise sub securitate în figura apropiată. Cele corespunzând criteriilor pentru varietate au fost înscrise sub fluiditate. Examenul asociază cele două figuri şi furnizează o descriere logică a caracteristicilor personalităţii asociate fiecărui pol al modelului tipologic. După autor, această reprezentaţie poate ajuta la explicarea de ce, de pildă, evaluarea eficacităţii la muncă are tendinţa de a fi asociată cu organizaţia mai mult decât cu fluiditatea şi de ce modificările valorilor individuale în programe orientate către o dezvoltare personală tind să evalueze în direcţia competiţiei mai mult decât a securităţii. Fig.2 Caracteristicile pozitive ataşate polului apropiat ORGANIZARE (OGU) Conformism Circumspecţie Responsabilitate Orientare birocratică Autodisciplină Autoconsimţământ Non-afirmaţie Orientare economică COMPETIŢIE(ADP) Gândire originală Energie Comandament Stabilitate Siguranţă SECURITATE (PAD) Dependenţă Circumspecţie Anxietate Autoritarism Dogmatism Machiavelism Obedienţă Orientare economică FLUIDITATE (VOG) Independenţă Oportunism Indisciplină Motivaţie internă Estetică

-

Fig. 3 Caracteristicile negative asociate polului apropiat ORGANIZARE (OGV) (-) independenţă (-) gândire originală (-) ascendenţă (-) estetica ALEGERE (ADP) (-) dependenţă (-) circumspecţie (-) autoritarism (-) dogmatism (-) orientare economica SECURITATE (PAD) (-) gândire originală (-) comandament (-) independenţă

FLUIDITATE (VOG) (-) conformism (-) circumspecţie (-) responsabilitate (-) orientare birocratică (-) dogmatism (-) autoritarism (-) orientare economică H. Aplicaţii SPV şi SIV au acelaşi câmp de aplicaţii. Cele două chestionare trebuie să fie administrate; este preferabil pentru a asigura uniformitatea, să se înceapă cu SIV.  Selecţie: Fiind rapid administrat, independent de funcţionarea cognitivă, bine acceptat de către subiecţi şi coerent în raport cu valorile personale, SPV poate, cu titlu experimental, sa fie inclus în bateria de teste necesare în recrutarea de personal. Înainte de a fi utilizat în vederea unei selecţii este necesară recurgerea la teste de personalitate recunoscute.  Evaluarea şi orientarea profesională:

Pentru o asemenea utilizare trebuie studiat profilul postului apoi verificată pertinenţa valorilor măsurate. Rezultatele SPV trebuie să fie interpretate ţinând seama de informaţiile obţinute, de biaisul altor teste.

 Concluzie Rezultatele la SPV furnizează informaţii preţioase cu privire la personalitatea clientului său. Trebuie să fie interpretate ţinând cont de informaţiile obţinute în alte părţi, din contextul de studiu şi obiectivul vizat. SPV nu face să apară caracteristicile marginale, aşa cum poate fi în cazul altor teste de personalitate; este posibil să se discute rezultatele cu clienţii fără a le provoca nici anxietate, nici reacţii defensive. Din această cauză, SPV poate fi considerat o bună intrare la subiect.

CONVERSIA NOTELOR BRUTE ÎN NOTE T (bărbaţi – N = 230) NOTE T Note brute 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 P A V D O 90 88 86 84 82 80 78 76 74 72 70 68 66 64 62 61 59 57 55 G Note brute 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14

102 99 96 94 91 88 86 83 80 78 75 72 69 67 64 61 59

78 76 74 71 69 66 64 62 59 57 54 52 49 47 45 42 40

75 73 72 70 68 67 65 63 62 60 59 57 55 54 52 50 49

78 75 73 71 69 66 64 62 60 57 55 53 50 48 46

75 73 70 68 66 64 62 59 57 55 53 51 49 46 44 42 40

13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

56 53 51 48 45 43 40 37 34 32 29 26 24 21

37 35 33 30 28 25 23 21 18 16 13 11 8 6

47 46 44 42 41 39 37 36 34 33 31 29 28 26

44 41 39 37 34 32 30 28 25 23 21 19 16 14

53 51 49 47 75 43 41 39 37 35 33 31 29 27

38 36 33 31 29 27 25 22 20 18 16 14 12 9

13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

CONVERSIA NOTELOR BRUTE ÎN NOTE T (femei – N = 220) Note T Note brute 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 P A V D O 87 85 83 82 80 78 76 74 72 70 68 66 65 63 61 59 57 55 53 51 G Note brute 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13

111 108 105 102 99 96 93 90 87 84 81 78 75 72 69 66 63 60

86 83 80 77 75 72 69 67 64 61 58 56 53 50 48 45 42 39

74 72 71 69 67 66 64 62 61 59 57 56 54 52 51 49 47 45

82 79 76 74 71 69 66 63 61 58 55 53 50 47 45 42

75 73 70 68 66 64 61 59 57 55 52 50 48 45 43 41 39 36

12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

57 54 50 47 44 41 38 35 32 29 26 23 20

37 34 31 29 26 23 21 18 15 12 10 7 4

44 42 40 39 37 35 34 32 30 29 27 25 24

40 37 34 32 29 26 24 21 18 16 13 11 8

49 48 46 44 42 40 38 36 34 32 31 29 27

34 32 30 27 25 23 21 18 16 14 12 9 7

12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful