PARTICULARITATI ALE ADOLESCENTILOR DE 15 – 17 ANI: Adolescenţa este recunoscută a fi "un moment esenţial în dezvoltarea psihică umană" [LEHALLE, 1988, p.11].

Ea reprezintă, de asemenea, una dintre cele mai dificile sau ""controversate"[DUMITRESCU, 1983, p.16] perioade ale vieţii omului, individul confruntându-se cu o varietate de schimbări şi transformări atât la nivel corporal, cât şi psiho-emoţional. Etapa 15-17 ani reprezintă o perioadă cu atât mai interesantă, fiind la graniţa dintre : - Adolescenţa timpurie şi adolescenţa târzie, conform psihologilor anglosaxoni ; - Pubertate şi adolescenţă, conform perspectivei lui Piajet [PIAGET, 1976, p.125] fapt ce defineşte această perioadă ca fiind una a conflictelor intrapsihice puternice, a haosului emoţional, a variabilităţii psiho-comportamentale, etc. Elementele esenţiale pentru etapa 15-17 ani sunt influenţa marcantă a definitivării maturităţii sexuale asupra comportamentului individului şi clarificarea propriului sistem axiologic. Ca direcţii generale ale etapei, putem vorbi despre următoarele elemente de interes :  Din punct de vedere psiho-social vorbim despre apariţia unui conflict puternic la nivel identitar. Nevoia de independenţă intră în conflict cu dependenţa psiho-emoţională şi fizică faţă de părinţi. Individul tinde spre connstruirea unei identităţi, însă se confruntă cu confuzia rolurilor sociale. "În structurarea identităţii personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identităţii de sex şi vocaţionale sunt acum pe acelaşi plan. Devin vizibile diferenţele legate de statusurile identitare."[COSMOVICI, 1999, p.49]  Din punctul de vedere al dezvoltării cognitive, această etapă este definită de achiziţia competenţelor cognitive, sociale şi emoţionale care pot facilita tranziţia către maturitate [BAREZ, 2008, p.7]. Este stadiul gândirii formale, moment în care apare "consolidarea abilităţilor de operare mentală complexă cu conţinuturi abstracte."[COSMOVICI, 1999, p.49]  Din prisma stadialităţii morale, în această perioadă de vârstă, adolescentul este în etapa moralităţii cooperării convenţionale, astfel "creşte tendinţa de a

p.22]  Se observă creşterea masei musculare şi a capacitaţii de efort . [CLERGET. de obicei. 2001. 1999.  Apetitul devine inconstant.26] . p.  Diminuarea ritmului de creştere în înaltime şi greutate. iar ritmul somnului este. p.  gândi regulile ca înţelegeri mutuale şi de a le circumstanţializa. Băieţii continuă să crească. După intrarea în funcţie a glandelor sexuale în pubertate. Din prisma tuturor acestor factori. în această etapă de vârstă se produce dezvoltarea unei noi imagini corporale ceea ce cauzează stres emoţional şi instabilitate [BAREZ. aproape toţi îşi încheie puseul pubertar. 2001." [COSMOVICI. îngustarea şoldurilor şi reliefarea generală a musculaturii. 1978. este necesar să relevăm totuşi principalele modificări ale acestei perioade a vieţii :  Importantă creştere şi transformare corporală şi psihică [POPESCUNEVEANU.49] De asemenea. p. unele modificări funcţionale.  "Sistemul neuroendocrin prezintă la rândul lui. iar cele din partea superioară între 20-25 ani. se parcurge acum o primă fază de maturizare constând în producerea constantă de hormoni şi în dobândirea capacităţii de procreere.7]. p. 1999. p. Procesele de osificare continuă : "La nivelul sistemului osificările definitive se fac. 2008. în partea inferioară între 15-16 ani."[CREŢU. reprezentând o "perioadă de fragilitate"."[CREŢU.15] CARACTERIZARE ANALITICĂ : CARACTERISTICI FIZICE (DEZVOLTAREA BIOLOGICĂ) : "Mulţi adolescenţi ating în această perioadă parametrii maturizării fizice. p. considerăm că etapa 15-17 ani reprezintă o perioadă căreia trebuie să i se acorde o deosebită atenţie. perturbat . 2008. "La băieţi se accentuează lărgirea umerilor." .49] În acest context.21]  Această etapă este o perioadă optimă pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea forţei fizice."[COSMOVICI.

Adolescentul se confruntă cu o nevoie pregnantă de control şi libertate [DOLTO. pe rând. 2006. 2001. este una a conflictelor. La aceasta se adaugă şi presiunile grupului de vârstă. se observă în rândul adolescenţilor existenţa unei "energii sexuale mare" [CLERGET. p. dispoziţie fluctuantă. a controverselor. p."[CREŢU. 99-100] Etapa 15-17 ani este o perioadă caracterizată de vulnerabilitate [DOLTO. dorinţa de evadare.11]. alături de pulsiunile sexuale dominante. De asemenea. Mai mult chiar. încrederea în sine deficitară [DOLTO. p.10]. 2001. 2006. De aici sentimentul confuziei şi vinovăţiei. "dar şi puşi sub semnul păcatului. ajunge."[COSMOVICI. "erecţiile devin mai frecvente şi se termină prin ejaculare" [DOLTO. p. Este perioada în care adolescentul tinde să-şi împingă limitele. înainte de a le cunoaşte. Astfel. Astfel. datorită dramatismului incidenţei schimbărilor şi transformărilor.50] CARACTERISTICI PSIHOLOGICE : Această perioadă. 2006. pulsiunile agresive ocupă un loc central." [CLERGET. după cum deja am menţionat. "Până la adolescenţă se formează. a haosului emoţional şi a confuziei. care poate incita şi valoriza astfel de experienţe. apariţia ruşinii. 2008. în faza maturităţii sexuale. scăderea stimei de sine. din punct de vedere biologic. 2008. 2006. 1999.32]. nesiguranţa.17]. Adolescenţii sunt motivaţi către componenta sexuală. tocmai de aceea el se confruntă cu "apariţia sentimentului de plicitseală.22] Organismul adolescenţilor. Adolescentul se întreabă din ce în ce mai frecvent cine este şi adoptă comportamente explorative.15] Considerând schimbările biologice care se produce în cazul adolescenţilor. unele componente ale personalităţii. datorită impactulului maturizării la nivelul individului. structura sa se va împlini şi va dobândi unitatea care-i specifică.10] devin elemente caracteristice pentru majoritatea indivizilor cu vârste cuprinse între 15-17 ani.[CREŢU. . de multe ori cu grad mare de risc. închiderea în sine. în această perioadă de vârstă. nivelul nou pe care îl va atinge personalitatea va fi precedat de momente tumultoase de răscolire şi reaşezare specifice adolescenţei. p. p. p. în scopul de a-şi răspunde la această întrebare. p. se organizează progresiv şi funcţionează din ce în ce mai complex dar abia în cursul acestui stadiu. pp.

fără conştientizare) şi memoria explicită (deliberată. 1999. pot determina manifestări ipohondrice pasagere [CLERGET. se dezvoltă memoria implicită (neintenţională. precum şi capacitatea de generalizare: "plăcerea jocului funcţional al minţii. o paradă de intelectualism cu valoare de autoîncercare a propriilor forţe mintale. 2008. p. atenţiei şi memoriei. Adolescenţii pot desfăşura activităţi observative fără dirijare sau direcţionare din partea unui terţ.48] . Atenţia este voluntară. posibilitatea de a avea alternative. determină haosul emoţional caracteristic perioadei adolescenţei. la acest nivel de vârstă se observă."[CREŢU. p. 2008. 2001."[CREŢU. p. se dezvoltă gândirea abstractă.29] Se dezvoltă gândirea cauzală. p. iar elementele histrionice. p.Tumultul pulsional. 2001. în adolescenţă sunt prezente toate condiţiile neurofuncţionale şi psihice pentru ca reprezentările să se realizeze cu foarte mare uşurinţă. ieşirile vulcanice. automată. în cursul adolescenţei unele performanţe caracteristice.15]. uneori pe baze speculative. spiritului de observaţie. echipată acum pentru un demers cognitiv complet. În această etapă. p.33]. "Ca şi în cazul percepţiilor. p. 2008. Discriminarea înălţimii sunetelor este deplină.28]. capacitatea de a opera asupra posibilului."[CREŢU. "Percepţiile auditive înregistrează. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ : În ceea ce priveşte dezvoltarea cognitivă. uneori comportamentele isterice şi trecerile bruşte la accente depresive.126]. perfecţionarea şi maturizarea percepţiei. în cazul adolescenţilor "actul tinde să înlocuiască cuvântul" [CLERGET. În plus în contextul pulsiunilor biologice. În această perioadăm pulsiunile agresive susţin anumite comportamente violente [CLERGET. "Această interacţiune strânsă între dezvoltarea gândirii şi funcţionarea memoriei. De asemenea. se exprimă într-o altă caracteristic: creşterea capacităţii de memorare a laturilor abstracte şi generale ale cunoştinţelor. Capacitaţile observative ale adolescenţilor sunt în proces de dezvoltare."[COSMOVICI. voluntară). Rezultatul constă în tentative de angajare în teoretizări sofisticate.51] Volumul memoriei atinge un nivel foarte ridicat în adolescenţă. 2001. Memoria este verbal logică.

nelinişte."[CREŢU. EVOLUŢIA AFECTIVITĂŢII. p. a lipsei de efort. MOTIVAŢIEI ŞI VOINŢEI. de a obţine avantaje nemeritate. explozivitate şi chiar rupturi puternice şi răscolitoare ale unor relaţii şi atitudini. principalul factor motivational activator pentru efort sustinut este succesul. 2001.94] : În plan afectiv.51] În perioada adolescenţei. : SPECIFICUL STRUCTURILOR MOTIVAŢIONALE ŞI MANIFESTAREA VOINŢEI Specificul structurilor motivaţionale se realizează în legătură cu două modificări semnificative: "(1) ierarhizări şi reierarhizări ale diverselor structuri motivaţionale şi ale funcţiilor lor de orientare şi stimulare şi (2) cristalizarea unor noi motive legate de tipurile de activităţi şi relaţii specifice adolescenţei. cel mai adesea. "Fără dezvoltarea mecanismelor voinţei. 2001. mai ales în contextul confuziei indentitare cu care adolescentul se confruntă. aspiraţiile pentru un statut social important. şi motive extrinseci de valoare scăzută cum ar fi orgoliul de a-i întrece pe alţii cu orice preţ. este bine să se acorde o atenţie sporită în ceea ce priveşte căile alese de adolescent pentru realizarea obiectivelor sale. progresele urmează. după perioade de tensiune. 2001. 2001. Mergând pe principiul "încercare-eroare". este şi în contextul în care se dezvoltă noi emoţii şi sentimente şi se parcurge încă o treaptă de maturizare afectivă. p. toate achiziţiile de la vârsta adolescenţei ar rămâne fără finalitate adaptativă şi nici nu ar atinge niveluri înalte.87] Trebuinţele de cunoaştere şi autocunoastere devin importante."[CREŢU. "În acest plan. Numai în condiţiile interacţiunii cu toate compknentele psihicului uman şi cu nivelurile înalte ale reglării voluntare ele se pot desăvârşi. p. această perioadă este dominată de îmbogatirea experienţei afective şi structurarea conduitelor ca însemn al personalităţii complexe."[CREŢU. o importantă deosebită o are motivaţia de tip extrinsec.DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ.65] În acest context. 1999. De asemenea se constituie ca o perioadă de vârstă în care adolescenţii sunt susceptibili la a dezvolta nevroze şi CARACTERISTICILE GENERALE ALE AFECTIVITĂŢII ."[CREŢU. fără îndoială."[COSMOVICI. p. "Băieţii sunt mai degrabă tentaţi să pună eşecul pe seama neangajării serioase. considerăm această etapă – o perioadă caracterizată de fragilitatea echilibrului emotional – afectiv. p. "Acţionează. Voinţa adolescenţilor capătă un caracter susţinut. reprezintă unul dintre factorii cu o influenţă foarte puternică. Dar învolburarea afectivă caracteristică acestui stadiu.92] În acest context.

Fond de conditionare si adaptare dificila ."[COSMOVICI. experienţele de iubire sau de succes ca fiind elemente unice la nivel universal. teoretizare.elemente de fragilitate psihică. cât mai ales cea viitoare. p.Tendinţa spre intelectualizare intensa . conturează cel mai clar locul adolescenţei în îndelungatul şi complexul proces al devenirii fiinţei umane. p.Nevoie de independenţă şi afirmare de sine .102] . introspecţie.222] În acest sens. dar eficient al adultului rămâne o resursă preţioasă.Se produce o destructurarea imaginii de sine şi începutul procesului de cristalizare a unei noi imagini de sine. adolescentul tinde să perceapă toate experienţele pozitive. pe de altă parte. de obicei. p. de nevoia de apartenenţă la grup şi de nevoia de a fi acceptat în interiorul grupului de vârstă.51] O preocupare a adolescenţilor care generează o gamă "variată de trăiri afective este fericirea personală atât cea prezentă. p.Spirit autocritic . iar experienţele neplăcute ca având un caracter catastrofal. raţionalizare ."[ŞCHIOPU. 2001. 2001.99] Dacă încercăm o caracterizare generală a dezvoltării personalităţii adolescenţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani."Creşte foţa eului şi se manifestă mai intens rolurile sale de integrare şi autoreglare"[CREŢU. adolescenţa este o etapă a extremelor. 1989. Din punct de vedere emoţional. Ei îşi doresc să-şi împlinească idealurile şi să fie fericiţi. Centrarea se realizează cu precădere asupra EULUI CORPORAL şi asupra EULUI SOCIAL . Conflictele sunt. de dependenţa economică şi organizatorică de familie şi. cel referitor la personalitate. În acest context. determinate de dragostea şi ataşamentul copilului faţă de parintii săi. considerând bogăţia de sentimente şi senzaţii şi conflictele intrapsihice puternice. de nevoia pregnantă de independenţă."[CREŢU.Autoanaliză.Reevaluari permanente de sine . DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII : "Poate că mai mult decât oricare alt aspect al dezvoltării psihice.Consolidarea aptitudinilor . 1999. trebuie să menţionăm următoarele: . "nevoia înţelegerii şi a sprijinului discret.

2008.Trebuinţa sentimentului de a aparţine şi maniera de utilizare a puterii sociale şi a abilităţilor de cooperare şi colaborare întru îndeplinirea unui scop comun [BAREZ.7] . În situaţii de proastă gestiune a delegarii responsabilitatii. 102] .Tendinţă pregnentă în sensul chestionării autorităţii [BAREZ. cum ar fi sistemul propriu de valori. DIFICULTATILE SPECIFICE PERIOADEI DE VARSTA : În planul dificultăţilor specifice vârstei. 2008. . Suportul emoţional discret şi sprijinul decizional reprezintă elemente importante în gestionarea eficientă a acestei dificultăţi specifice vâstei. 2008. 2008. Sunt valorizate increderea. conştiinţă. p. apartenenţă la generaţie [CREŢU.7] . poate aparea conduita revoltei şi accentuarea neîncrederii în propriile capacităţi. evenimentelor spre verbalizare si trairilor emotionale si de identificare. loialitatea si respectul. mai ales cele legate de latura de orientare a personalităţii. competenţelor şi capacităţii de învăţare. 2001. considerăm necesar să le menţionăm pe cele mai importante: .Se formează componente noi.7] ELEMENTE CENTRALE DIN PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC PENTRU ETAPA DE VÂRSTĂ 15-17 ANI : Statutul in grup Este bun comportamentul care place celorlalti si care-l face acceptat. p.Nevoia unor modele ca surse de direcţionare [BAREZ. determină ezitări în asumarea de responsabilităţi.. p. datorită dezvoltării cognitive.Conturarea propriilor valori şi credinţe [BAREZ. Stadiul moral al Inceputul procesului : Adolescentii sunt susceptibili la ordinii si datoriei dezvoltarea anxietatii si complexelor de vinovatie Accentuarea tendintei Verbalizarea perceptiilor si a imaginatiei. Conflictul puternic dintre nevoia de independenţă şi dependenţa manifestă faţă de membrii familiei.Informaţie internă/repere interne legate de evaluarea efortului. p.Teama de a-şi asuma responsabilităţi.7] . . p.

Teama de a nu fi acceptat. În acest context. în opoziţie cu nevoia lui pregnantă de afişare a unei maturităţi psiho-comportamentale. De asemenea. Una dintre principalele caracteristici ale adolescenţei este conduita închiderii în sine mobilizate de critica şi autocritica de sine. pe fondul unor variaţii impirtante de atitudine şi comportament. Deciziile au un caracter brutal. este bine să-i facilităm adolescentului integrarea comportamentele imperfecte şi utilizarea lor în avantajul propriu.7]  Nevoia de a învăţa să concureze cu demnitate şi nevoie de a învăţa semnificaţia recunoştinţei şi preţuirea efortului [BAREZ. De asemenea. p. în acelaşi timp. este bine să accentuăm cu precădere aspectele pozitive ale comportamentului. mai degrabă.- - Teama de a nu fi manipulat. întărindu-le şi. apare conduita exaltarii şi afirmării după principiul: « Totul sau nimic ». evitând evidenţierea greşelii.7]  Cunoaştere. ÎN PLAN SPORTIV : În planul sportiv. adolescenţii pot manifesta:  Tendinţa de a juca agresiv sau de a promova aşteptări nerezonabile [BAREZ. p. declarativă . apare nevoia de a demonstra şi de a concura şi câştiga din orgoliu şi spirit competitiv. 2008. În acest sens. cunoaşterea procedurală este în dezvoltare BIBLIOGRAFIE : . datorită confuziei caracteristice şi a crizei identitare. 2008. Adolescentul se confruntă deseori cu sentimentul neputinţei şi neajutorării.

personalitate şi limbaj. Colette (2006). Bucureşti: Editura Albatros . Jean. Aspiraţii şi atitudini în adolescenţă. Barber (1976). Cuvinte pentru adolescenţi sau complexul homarului. 2. BAREZ. 6. 3. Bucureşti : Editura Albatros DOLTO. Criza adolescenţei. Paul (1978). International Labour Organisation : Universitas COSMOVICI. Căi de a o depăşi cu succes. Bucureşti : Editura Credis DUMITRESCU. 9. Francoise. Ion. Psihologie şcolară. Andrei. Sport as a school of life : The mental and physical characteristics. Bucureşti :Editura Trei PIAGET. IACOB. Catherine. 8. ANDREI. Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogicăâ ŞCHIOPU.1. 4. VERZA. Iaşi : Editura Polirom CREŢU. 7. Luminiţa (1999). Ursula. Stephane (2008). Tinca (2001). Dicţionar de psihologie. Adolescenţă. Psihologia copilului. DOLTO-TOLITCH. PERCHEMINIER. Emil (1989). Adolescenţa şi contextul sau de dezvoltare. Arne (2008). Bucureşti: Editura Albatros POPESCU-NEVEANU. INHELDER. developmental objectives and coaching methods of youth sport. Piteşti : Editura Paradigme CLERGET. 5. Nicolae (1983).