CABINET MINISTRU

MINISTERUL EDUCAŢIEI C ERC E T Ă R II TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LEGEA EDUCA IEI NA IONALE - proiect -

18 MARTIE 2010

CUPRINS
TITLUL I – DISPOZI II GENERALE TITLUL II - ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
5 8 8 9 9 10 10 10 10 11 12 13 13 15 17 17 17 18 18 19 21 25 25 27 28 30 31 32 36 38 38 42 43 43 43 44 44 44 45 45 46 46 47 47

TITLUL III. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR

1. DISPOZI II GENERALE 2. STRUCTURA SISTEMULUI NA IONAL DE ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR Educa ia antepreşcolară Învă ământul preşcolar Învă ământul primar Învă ământul gimnazial Învă ământul liceal Învă ământul profesional Învă ământul de artă şi sportiv Învă ământul ter iar non-universitar (postliceal) Învă ământul pentru persoanele apar inând minorită ilor na ionale Învă ământul special şi special integrat Învă ământul pentru copiii şi tinerii capabili de performan e deosebite Programul ,,Şcoala după şcoală” Alternative educa ionale Învă ământul privat 3. RE EAUA ŞCOLARĂ 4. CURRICULUMUL ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 5. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA ELEVILOR 6. RESURSA UMANĂ Beneficiarii educa iei Personalul din învă ământul preuniversitar 7. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂ ILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT Conducerea unită ilor de învă ământ Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar 8. FINAN AREA ŞI BAZA MATERIALĂ A UNITĂ ILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR Baza materială a învă ământului preuniversitar DE

1. DISPOZI II GENERALE 2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITU IILOR ÎNVĂ ĂMÂNT SUPERIOR 3. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Programe de studii universitare Forme de organizare Contracte de studii Admiterea în programul de studiu Examene de finalizare a studiilor Examenele de evaluare pe parcurs a studen ilor Diplome Credite de studii Ciclul I – Studii universitare de licen ă Organizare 2

Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizare Admitere Diploma Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizare Admiterea Studentul - doctorand Conducătorul de doctorat Teza de doctorat 4. ORGANIZAREA ÎNVĂ ĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Programele postdoctorale Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă 5. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi func ionarea învă ământului superior medical 6. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂ ĂMÂNTUL DE INFORMA II, DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NA IONALĂ Organizare şi func ionare Managementul şi finan area institu iilor Resurse umane Biblioteci şi centre de documentare şi informare Via a universitară 7. ACTIVITĂ ILE DE CERCETARE ŞI CREA IE UNIVERSITARĂ 8. PROMOVAREA CALITĂ II ÎN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE Sprijinirea excelen ei individuale 9. PROMOVAREA UNIVERSITĂ II CENTRATE PE STUDENT Înmatricularea studen ilor. Registrul Matricol Unic al universită ilor 10. CONDUCEREA UNIVERSITĂ ILOR Atribu iile senatului, rectorului, consiliului de administra ie, decanului şi şefului de departament Rolul statului în învă ământul superior 11. FINAN AREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂ ILOR TITLUL IV. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Formarea ini ială şi continuă. Cariera didactică Func iile didactice şi didactice auxiliare. Condi ii de ocupare Forme de angajare a personalului didactic Func iile de conducere, de îndrumare şi de control Norma didactică Distinc ii Dreptul la concediu Obliga ii Răspunderea disciplinară şi patrimonială Pensionarea 2. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică Ocuparea func iilor didactice şi posturilor didactice Evaluarea calită ii cadrelor didactice 3

47 47 48 48 48 48 50 50 51 51 53 53 53 54 54 54 54 55 56 56 56 56 57 58 59 59 62 63 66 68 72 72 73 77 79 81 84 85 86 86 86 88 89 89 93 95

evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învă ării Dezvoltarea şi diversificarea profilurilor/statutului resurselor umane implicate în sistemele de învă are pe parcursul întregii vie i 96 97 97 99 100 101 104 108 109 TITLUL VI – DISPOZI II TRANZITORII 4 .TITLUL V – EDUCA IA PERMANENTĂ Drepturi şi obliga ii ale personalului didactic Distinc ii Sanc iuni Salarizarea personalului didactic şi de cercetare Responsabilită i referitoare la educa ia permanentă Identificarea.

rasă. 4 Educa ia şi formarea profesională a copiilor. (10) Principiul transparen ei. organizarea şi func ionarea sistemului de învă ământ preuniversitar şi superior. potrivit căruia accesul la oportunită ile de învă are se realizează fără discriminare. în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implica i direct în proces. (9) Principiul libertă ii academice. integrală şi armonioasă a individualită ii umane. (3) Principiul relevan ei. necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală prin realizarea propriilor obiective în via ă. func iile. conform intereselor şi aspira iilor fiecăruia şi dorin ei de a învă a pe parcursul întregii vie i. pentru ob inerea de rezultate educa ionale maxime. (2) Principiul calită ii. superior şi la educa ia permanentă. etnie. se aplică dispozi iile prezentei legi. religii şi doctrine politice. (6) Principiul răspunderii publice. în baza căruia unită ile şi institu iile de învă ământ răspund public de performan ele lor. respectiv universitar. 1 Prezenta lege reglementează structura. (7) Principiul respectării identită ii culturale a minorită ilor na ionale. în elese ca ansamblu multifunc ional şi transferabil de cunoştin e. Art. public şi privat şi educa ia permanentă. Art. tinerilor şi adul ilor au ca finalitate principală formarea competen elor. deprinderi/abilită i şi atitudini. (8) Principiul autonomiei universitare. Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educa ie.3 Principiile care guvernează învă ământul preuniversitar şi superior din România sunt: (1) Principiul echită ii. 5 (1) În domeniul educa iei şi formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ. pentru nevoile de dezvoltare personală şi social–economică. na ionalitate. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar. prin gestionarea resurselor existente. Art. b) integrarea socială şi participarea cetă enească activă în societate.Titlul I DISPOZI II GENERALE Art. indiferent de condi ia socială şi materială. (4) Principiul eficien ei. Art. a personalită ii umane şi în asumarea unei scale de valori necesare pentru construc ia unei economii şi societă i a cunoaşterii. următor celui în care a fost adoptată prin lege. 2 (1) Idealul educa ional al sistemului de învă ământ constă în dezvoltarea liberă. apartenen ă politică sau religioasă. 5 . de sex. sau orice altă formă de discriminare. În caz de conflict între acestea. (2) Statul asigură cetă enilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învă ământ preuniversitar. în baza căruia activită ile de învă ământ se raportează la standarde de referin ă şi bune practici interna ionale. (5) Principiul descentralizării. (11) Principiul independen ei de ideologii. dispozi iile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la func ionarea şi dezvoltarea unei economii sustenabile.

învă ământul este bun public şi se desfăşoară. (2) Finan area învă ământului public şi finan area de bază a educa iei timpurii şi a celei obligatorii. se asigură minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (2) Regimul actelor de studii emise de unită ile şi institu iile de învă ământ se stabileşte de către Ministerul Educa iei. sunt interzise activită ile care încalcă normele de moralitate.(3) Prin excep ie. modificările sau completările prezentei legi care vizează evaluările na ionale de la finalul învă ământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promo ia aflată în primul an al învă ământului gimnazial. în condi iile legii. în baza căruia aloca ia bugetară aferentă unui elev sau preşcolar se transferă la unitatea de învă ământ la care acesta înva ă. Tineretului şi Sportului. (8) Învă ământul poate fi sus inut prin burse. cu respectarea legisla iei în vigoare. la propunerea Ministerului Educa iei. Art. din programe na ionale şi europene. se organizează şi func ionează unită i de învă ământ sau forma iuni de studiu cu limba de predare română şi. precum şi în limbile minorită ilor na ionale şi în limbi de circula ie interna ională. (3) Statul. ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. de la bugetele locale şi din alte surse. (2) Privatizarea unită ilor şi institu iilor de învă ământ de stat este interzisă. conform prevederilor prezentei legi. niveluri şi programe de studii. după caz. taxe. de la prevederile alin. sponsorizări. Cercetării. Pentru unele activită i. (5) Pentru finan area din fonduri publice a învă ământului public şi finan area de bază a educa iei timpurii şi a învă ământului obligatoriu organizat prin învă ământul particular acreditat se asigură anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. dona ii. credite de studii. care studiază în unită i de învă ământ acreditate şi evaluate periodic. Tineretului şi Sportului. (7) Învă ământul poate să fie finan at şi direct de către operatorii economici. precum şi de alte persoane fizice sau juridice. resursele şi condi iile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învă ământului obligatoriu. Art. 8 (1) Învă ământul public este gratuit. stabileşte anual costul standard per elev sau preşcolar. Art. (2). la data intrării în vigoare a modificării sau a completării. (4) Finan area învă ământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”. 9 (1) În România. organizate prin învă ământul particular acreditat. precum şi orice activită i care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi tinerilor. (1) În România. (6) Autorită ile publice locale au obliga ia de a asigura. (3) Con inutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.6. iar pentru activitatea de cercetare ştiin ifică. sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român. Cercetării. surse proprii şi alte surse legale. Art. Tineretului şi Sportului. în condi iile legii. respectiv liceal. (2) În fiecare localitate. cost care stă la baza finan ării de bază. conform legisla iei în vigoare. se fac de la bugetul de stat. Cercetării. prin organismul specializat al Ministerului Educa iei. în limba română. 7 (1) În unită ile şi institu iile de învă ământ şi în toate spa iile destinate educa iei şi formării profesionale. se pot percepe taxe în condi iile stabilite de prezenta lege. De suma aferentă beneficiază to i elevii şi preşcolarii din învă ământul public. precum şi elevii şi preşcolarii din învă ământul obligatoriu privat. conform legisla iei în vigoare. 6 . în condi iile prezentei legi. cu predarea în limbile minorită ilor na ionale. Fondurile destinate învă ământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale.

indiferent de na ionalitate. formării de deprinderi/abilită i şi dezvoltării de atitudini semnificative din perspectivă personală. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public – privat. Tineretului şi Sportului. asocia ii reprezentative ale elevilor. (6) Învă ământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferen iată. Tineretului şi Sportului proiectează. (3) Statul sprijină elevii şi studen ii cu performan e şcolare şi universitare. prin Institutul Limbii Române. destinată persoanelor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale. Cercetării. (5) Unită ile şi institu iile de învă ământ pot efectua şi emite. la cerere. cu consultarea principalilor parteneri sociali (asocia ii reprezentative ale profesorilor. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. (2) Educa ia permanentă include totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană de-a lungul vie ii. sindicate reprezentative din învă ământ. începând cu educa ia timpurie. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.13 (1) Ministerul Educa iei. (4) Statul şi al i factori interesa i sus in activită ile de performan ă. 7 . (2) Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveni i din familii defavorizate. socială şi/sau ocupa ională. (4) Atât în învă ământul public. elevii şi studen ii cu probleme şi nevoi sociale. Cercetării. asocia ii reprezentative ale studen ilor). ale elevilor şi studen ilor. fundamentează şi aplică strategiile na ionale în domeniul educa iei. Art. preşcolarii. Tineretului şi Sportului. poate organiza unită i de învă ământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi institu iile culturale ale României în străinătate. Planurile de învă ământ trebuie să cuprindă numărul necesar de ore învă ării limbii române. prin măsuri specifice cuprinse în Hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului. asocia ii reprezentative ale părin ilor. poate sus ine lectorate în universită i din străinătate. Art. civică. 11 (1) Statul sus ine ante-preşcolarii. 10 (1) Guvernul sprijină învă ământul în limba română în ările în care trăiesc români. care au o comportare exemplară şi dovedesc motiva ie şi rezultate remarcabile în educa ia şi formarea lor profesională. Art. în scopul dobândirii de cunoştin e. precum şi cursuri de limbă. precum şi celor institu ionaliza i. documentele şcolare şi universitare oficiale. Învă ământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului na ional de învă ământ preuniversitar. se întocmesc în limba română. socială. cultură şi civiliza ie românească pentru copiii emigran ilor români. precum şi pe cei cu cerin e educa ionale speciale.(3) Învă area în şcoală a limbii române este obligatorie pentru to i cetă enii români. traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii. cât şi în cel particular. nominalizate prin ordin al ministrului Educa iei. cu respectarea legisla iei statului respectiv. în condi iile legii. 12 (1) Educa ia permanentă este un drept garantat de lege. Se vor asigura condi iile materiale şi resursa umană care să permită însuşirea limbii române. Art. (2) Ministerul Educa iei. Cercetării. adaptată şi de asisten ă educa ională. medicală complexă. (5) Statul garantează dreptul egal la educa ie al tuturor persoanelor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale. de nivel na ional şi interna ional.

Cercetării. Art. liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară. 14 (1) Învă ământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învă ământul primar şi cel gimnazial. cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. (1).TITLUL II ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 1. se organizează o singură unitate de învă ământ cu personalitate juridică. în unită ile administrative-teritoriale. c) cu minimum 150 de preşcolari. 15 Pe durata şcolarizării în învă ământul preuniversitar. dacă se organizează şi func ionează în una dintre următoarele situa ii: a) cu minimum 300 de elevi. (2) Pentru asigurarea accesului egal la educa ie şi formare profesională. potrivit recensământului oficial reactualizat. autorită ile administra iei publice locale. la forma de zi. propor ional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configura ia religioasă a ării. b) cu minimum 300 de elevi şi preşcolari. conform prevederilor prezentei legi.ca păr i ale unei unită i de învă ământ cu personalitate juridică . gimnazial. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învă ământ confesional. (2) Obliga ia de a frecventa învă ământul de 10 clase. în condi iile legii. prin înfiin area şi administrarea propriilor unită i şi institu ii de învă ământ particulare. Art. după caz. Art. Înfiin area. pot aproba.şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite. Art. (3) În scopul realizării finalită ilor educa iei şi formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ. elevul poate să nu frecventeze orele de religie.19 (1) Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura buna desfăşurare a învă ământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea. (2) Neîndeplinirea obliga iilor autorită ilor locale în privin a învă ământului preuniversitar se sanc ionează conform legilor în vigoare. În acest caz. fără personalitate juridică . situa ia şcolară se încheie fără această disciplină. au personalitate juridică unită ile de învă ământ de stat. în condi iile legii. parte a trunchiului comun. în care numărul total al elevilor şi preşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. numai pentru absolven ii învă ământului gimnazial sau liceal. organizarea şi func ionarea unor structuri de învă ământ. copiii beneficiază de aloca ia de stat pentru copii. încetează la vârsta de 18 ani. 8 . organizarea şi func ionarea acestui învă ământ se fac potrivit legii. Art. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. (2) La solicitarea scrisă a părin ilor sau a tutorelui legal instituit. (1). Tineretului şi Sportului organizarea unui învă ământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activită ii social-misionare a cultelor. DISPOZI II GENERALE Art.17 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educa iei. 18 (1) În sistemul na ional de învă ământ. 16 (1) Planurile-cadru ale învă ământului primar. învă ământul primar şi secundar este generalizat şi gratuit. ca şi unitatea de învă ământ căreia îi apar in.

c) învă ământul secundar care cuprinde: .învă ământul secundar superior sau liceal. (3) Învă ământul preuniversitar este organizat pe niveluri. autorizate provizoriu sau acreditate. (6) În sistemul de învă ământ preuniversitar pot func iona unită i pilot. (3) Elevii cu performan e şcolare excep ionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar. 22 (1) Sistemul de învă ământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educa ia timpurie (0 – 6 ani). (4) Formele de organizare a învă ământului preuniversitar sunt: învă ământ de zi. În învă ământul preuniversitar. . filiera tehnologică. cu frecven ă redusă. la domiciliu sau la spital. 2.20 (1) Sistemul de învă ământ preuniversitar are caracter deschis. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. nedeplasabili. experimentale şi de aplica ie. în acord cu vârsta şi capacită ile individului. STRUCTURA SISTEMULUI PREUNIVERSITAR NA IONAL DE ÎNVĂ ĂMÂNT Art. trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta. Tineretului şi Sportului. seral. niveluri şi forme de organizare a activită ii de instruire şi educare. care cuprinde grupa mică. 23 (1) Educa ia antepreşcolară se organizează în creşe. 9 . de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condi iile stabilite prin regulament de către Ministerul Educa iei. care cuprinde clasele V–IX.învă ământul secundar inferior sau gimnazial.Art. filiere şi profiluri şi asigură dobândirea competen elor-cheie şi profesionalizarea progresivă. la distan ă şi. după caz. 21 (1) Sistemul na ional de învă ământ este constituit din ansamblul unită ilor şi institu iilor de învă ământ de diferite tipuri. pentru filiera teoretică şi pentru filiera voca ională. d) învă ământul ter iar non-universitar. liceu – filiera tehnologică şi învă ământ postliceal. pe baza pluralismului educa ional. (2) Sistemul na ional de învă ământ cuprinde unită i şi institu ii de învă ământ public şi unită i de învă ământ private. Cercetării. Tineretului şi Sportului. şi. Educa ia antepreşcolară Art. Clasele a X-a şi a XI-a din învă ământul liceal. Art. grupa mare (3–6 ani). pentru copiii cu cerin e educative speciale. pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei. În mod excep ional. care cuprinde clasele de liceu X–XII. care cuprinde învă ământul postliceal. urmate de stagiul de pregătire practică. (3) Învă ământul profesional şi tehnic este format din: învă ământ profesional. în grădini e şi centre de zi. reprezintă învă ământul profesional. (2) Învă ământul primar şi cel secundar inferior constituie învă ământul obligatoriu. (5) Învă ământul obligatoriu este învă ământ de zi. b) învă ământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV. de la o clasă la alta. forme de învă ământ. grupa mijlocie. respectiv clasele de liceu X-XIII. (2) Statul promovează principiile învă ământului democratic şi garantează dreptul la educa ie diferen iată. care permite ob inerea certificatului de calificare de nivel EQF 3. învă ământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învă ământ. formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învă ământul preşcolar. pentru filiera tehnologică. Cercetării.

(2) Organizarea unită ilor de educa ie timpurie antepreşcolară, con inutul educativ al acesteia, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre de guvern ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educa iei antepreşcolare se face de către autorită ile publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legisla iei în vigoare. (4) În termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului României, se reglementează tipurile şi modalită ile de finan are a serviciilor de educa ie timpurie antepreşcolară. Finan area din resurse publice se acordă numai furnizorilor acredita i de servicii de educa ie timpurie, publici sau priva i. (5) Acreditarea furnizorilor de educa ie timpurie antepreşcolară se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. Învă ământul preşcolar Art. 24 (1) Învă ământul preşcolar se organizează în grădini e. Grădini ele pot func iona ca unită i independente sau în cadrul unor unită i şcolare, cu aprobarea inspectoratului şcolar. (2) Autorită ile publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condi iile pentru generalizarea treptată a învă ământului preşcolar. Învă ământul primar Art. 25 (1) Învă ământul primar se organizează şi func ionează cu program de diminea ă. (2) În clasa pregătitoare, sunt înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părin ilor, tutorilor sau a sus inătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (3) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de cursuri de tip ,,A doua şansă”, în vederea promovării învă ământului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învă ământ până la 14 ani. Învă ământul gimnazial Art. 26 (1) Învă ământul gimnazial este, de regulă, învă ământ de zi. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorită ile administra iilor publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educa ionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învă ământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învă ământul secundar inferior, gimnazial. Învă ământul liceal Art. 27 (1) Învă ământul liceal, func ionează cu următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile uman şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protec ia mediului; c) filiera voca ională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învă ământ, în func ie de dinamica socială, economică şi educa ională, specializări diferite în cadrul profilurilor precizate la alin. (1). 10

(3) Durata studiilor în învă ământul liceal - forma de învă ământ de zi - este de 3 ani, pentru filiera teoretică şi pentru filiera voca ională, respectiv de 4 ani, pentru filiera tehnologică. Pentru formele de învă ământ seral sau cu frecven ă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. (4) Învă ământul secundar superior, liceal, se organizează şi func ionează, de regulă, ca învă ământ de zi. Acesta se poate organiza şi poate func iona şi ca învă ământ seral sau cu frecven ă redusă, în unită ile de învă ământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorită ile locale. (5) Unită ile de învă ământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. Pentru filierele tehnologică şi voca ională, în cadrul profilurilor, se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, cu respectarea legisla iei în vigoare. (6) Absolven ii învă ământului liceal, de la filierele voca ională şi tehnologică pot sus ine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referin ă 4 EQF. (7) Unită ile de învă ământ în care se organizează filiera tehnologică sau voca ională a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorită ilor locale, având în vedere tendin ele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, jude ene şi locale. (8) Calificările care pot fi dobândite prin învă ământul preuniversitar sunt cuprinse în Registrul Na ional al Calificărilor şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Învă ământul profesional Art. 28 (1) Învă ământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau, după caz, voca ională, pentru calificări din Registrul Na ional al Calificărilor, în func ie de nevoile pie ei muncii identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, jude ene şi locale. (2) Absolven ii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot sus ine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referin ă 3 EQF. (3) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unită ii de învă ământ şi/sau la agen ii economici cu care unitatea de învă ământ are încheiate contracte pentru pregătire practică. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învă ământ, aprobat de Ministerul Educa iei Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Agen ii economici care asigură, pe bază de contract cu unită ile de învă ământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spa iilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolven i pot beneficia de facilită i fiscale, potrivit prevederilor legale. (5) Pregătirea prin învă ământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupa ionale validate de comitetele sectoriale. (6) Absolven ii învă ământului profesional, care decid să nu continue studiile liceale, dobândesc certificat de absolvire, portofoliu de educa ie permanentă şi foaia matricolă. (7) Absolven ii învă ământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

11

(8) Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin metodologie specifică, care se dă publicită ii la începutul clasei a X-a. Art.29 Statul sus ine învă ământul profesional şi învă ământul liceal – filiera tehnologică prin: a) recunoaşterea în învă ământul ter iar non-universitar a creditelor profesionale ob inute în cadrul învă ământului profesional şi în învă ământul liceal – filiera tehnologică; b) gratuitate la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale; c) burse speciale şi alte forme de sprijin material; d) garantarea gratuită ii primului an de studiu pentru absolven ii de învă ământ liceal – filiera tehnologică admişi în profilurile corespunzătoare din învă ământul superior. Învă ământul de artă şi sportiv Art. 30 (1) Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) Unită ile în care se organizează învă ământul de artă şi învă ământul sportiv se stabilesc de autorită ile administra iei publice locale şi de inspectoratele şcolare, conform prevederilor legale. (3) În învă ământul de artă şi în învă ământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învă ământul gimnazial; b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învă ământ sunt adaptate specificului acestui învă ământ; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; e) programele şcolare pentru învă ământul liceal de artă şi învă ământul liceal sportiv respectă obiectivele educa ionale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performan ă, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate organiza, la propunerea autorită ilor locale, cluburi şcolare şi unită i de învă ământ preuniversitar cu program sportiv sau de artă, integrat sau suplimentar. (5) Învă ământul de artă şi sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unită i de învă ământ primar, gimnazial şi liceal. (6) Organizarea învă ământului artistic şi sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (7) Unită ile de învă ământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive şcolare, se constituie ca unită i de învă ământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unită i de învă ământ de acelaşi nivel. (8) Pentru buna desfăşurare a activită ii, cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care apar in celorlalte unită i de învă ământ, cu acordul conducerilor acestor unită i de învă ământ. (9) Elevii au acces neîngrădit în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor. Art.31 (1) Pentru sprijinirea activită ii sportive şi artistice de performan ă, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de crea ie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federa iile sportive na ionale au obliga ia să sprijine financiar şi material activită ile de performan ă în domeniul artelor, respectiv al sportului. 12

cu alte persoane fizice sau juridice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării. la cerere şi în condi iile legii. 33 (1) Persoanele apar inând minorită ilor na ionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă. Tineretului şi Sportului.(3) Ministerul Educa iei. persoane fizice sau juridice. se pot organiza. Şcolarizarea poate să fie finan ată şi de către solicitan i. precum şi a competi iilor artistice şi sportive de nivel regional şi na ional. (6) Cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. (4) Învă ământul postliceal are o durată de 1-3 ani. în condi iile legii. (3) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. (7) Admiterea în învă ământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educa iei. clase sau unită i de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. prin consultarea factorilor interesa i. organiza ii. (5) Şcolarizarea în învă ământul postliceal de stat. indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior. ca unită i de credite transferabile pentru nivelul licen ă. Cercetării. Tineretului şi Sportului colaborează cu institu ii. persoane fizice sau juridice. (3) La toate formele de învă ământ în limba română. (9) Creditele ob inute în învă ământul ter iar non-universitar pot fi recunoscute de către universită i. se finan ează prin bugetele locale ale unită ilor administrativ-teritoriale. în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională. (4) În cadrul unită ilor sau sec iilor cu predare în limbile minorită ilor na ionale. singulare în localitate. Cercetării. în baza deciziilor Senatului. (2) În func ie de necesită ile locale. Prin excep ie. la toate nivelurile. Statul sus ine şi stimulează. a învă ământului artistic sportiv integrat şi suplimentar. în func ie de complexitatea calificării şi de numărul de credite profesionale necesare. în parteneriat public – privat. stabilite de Ministerul Educa iei. din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. Cercetării. Învă ământul ter iar non-universitar (postliceal) Art. 13 . Cercetării. Învă ământul pentru persoanele apar inând minorită ilor na ionale Art. se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învă ământ. Tineretului şi Sportului. absolven ii de liceu. programe de studiu pentru învă ământul postliceal. în bune condi ii. organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi. se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educa iei. cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat finan at integral de către solicitan i. în condi iile alin. în condi iile legii. prin contract încheiat cu unitatea de învă ământ care asigură şcolarizarea. grupe. (2) Învă ământul postliceal face parte din învă ământul profesional şi tehnic şi este par ial subven ionat de stat. se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. cu sau fără diplomă de bacalaureat. (8) Au dreptul să se înscrie în învă ământul postliceal. (7). inclusiv financiar. tipurile şi formele de învă ământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. 32 (1) Învă ământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale corespunzătoare nivelului de referin ă 5 EQF din cadrul Registrului Na ional al Calificărilor.

MECTS asigură manualele şcolare. În cazul acestor unită i. calificativele se notează şi în limba de predare. care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorită ilor. (3) În învă ământul preuniversitar. vor fi sprijini i prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorită ii respective sau vor primi cazare. 34 (1) În cadrul învă ământului preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. Art. se acordă personalitatea juridică. b) pentru elevii apar inând minorită ilor na ionale. la istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective şi la educa ie muzicală se realizează în baza programelor şi metodologiilor specifice elaborate de colective de exper i cunoscători ai limbii şi culturii minorită ii respective şi aprobate potrivit legii. după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. nu au posibilitatea de a învă a în limba lor maternă. (2) a) Disciplina „Limba română” se predă. costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corec ie. cu excep ia disciplinei limba şi literatura română. (7) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu elevi apar inând minorită ilor na ionale au dreptul la pregătire şi perfec ionare în limba de predare. b) în unită ile şcolare cu predare şi în limbile minorită ilor na ionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorită ii respective. c) Testele de evaluare. manuale traduse din limba română. în localitatea de domiciliu. comună). masă gratuită în internatul unită ii de învă ământ cu predare în limba minorită ii respective unde au fost şcolariza i. pe tot parcursul învă ământului preuniversitar. indiferent de efectivul de elevi. indiferent de efectiv. cu mai multe institu ii de învă ământ cu predare în limbile minorită ilor na ionale. va func iona şi o sec ie de resurse de cercetare şi inovare în învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale. b) Testele la disciplina limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. (8) a) MECTS asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unită ilor şcolare în limba română. (9) a) În învă ământul în limbile minorită ilor na ionale. (10) În cadrul Institutului de Ştiin e ale Educa iei din subordinea ministerului de resort. cu respectarea competen ei profesionale. aflate în condi ii similare. (11) În finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. potrivit legii. b) În învă ământul primar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. activitatea de predare şi educare la limba şi literatura maternă. în comunicarea internă şi în comunicarea cu părin ii elevilor şi preşcolarilor. oraş. cel pu in o unitate şcolară va fi desemnată pentru a primi personalitatea juridică. 14 . se ine cont de izolarea lingvistică. cu respectarea competen ei profesionale. c) elevii apar inând minorită ilor na ionale care. singulare în municipiu sau oraş. b) în cadrul unită ilor de nivel gimnazial sau liceal. luând în considerare limba de predare. ale inspectoratelor şcolare sau institu iilor echivalente. toate disciplinele se studiază în limba maternă.(5) a) Pe raza unită ilor administrativ teritoriale (municipiu. subiectele de examen de orice tip din învă ământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale se elaborează în baza cerin elor didactico-metodologice stabilite de curriculum na ional. cu predare în limbile minorită ilor na ionale. (6) a) Minorită ile na ionale au dreptul la reprezentare propor ională în organele de conducere ale unită ilor de învă ământ. se poate folosi limba de predare. geografică cât şi de numărul redus de elevi şi preşcolari.

ca disciplină de studiu. b) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale din România. (5) În învă ământul primar.(4) Elevilor apar inând minorită ilor na ionale. Istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective. diferen iat. (7) În învă ământul liceal şi postliceal. ca învă ământ de zi. demersurile didactice. În func ie de necesită ile locale. asisten a psiho-educa ională. elevilor şi tinerilor cu cerin e educa ionale speciale. Cercetării. în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele. acesta se poate organiza şi sub alte forme. la cerere. oferite copiilor cu cerin e educa ionale speciale. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educa ionale şi de asisten ă. după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. în unită i de învă ământ special pentru copii. se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. după caz. Art. ca disciplină de studiu. probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi sus inute în limba în care au fost studiate disciplinele respective. elevi şi tineri cu dizabilită i senzoriale (de văz şi de auz). limba şi literatura maternă. orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor. Cercetării. (2) Învă ământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. (3) Con inuturile învă ământului special şi special integrat.37 (1) Evaluarea. (5) Finan area învă ământului pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale se face din bugetele consiliilor jude ene pe raza cărora func ionează unitatea de învă ământ special. precum şi istoria şi tradi iile minorită ii na ionale respective. care frecventează unită i de învă ământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă. Cercetării. motorii. şi în condi iile legii. prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. respectiv modulele de pregătire de specialitate. li se asigură. (4) Durata şcolarizării copiilor cu dizabilită i poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte. indiferent de domiciliul copiilor. cu predare în limba maternă. (8) În învă ământul preuniversitar. 36 (1) Învă ământul special se organizează. de regulă. cu obliga ia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. respectiv din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Învă ământul special şi special integrat Art. Programele şi manualele la disciplina istoria şi tradi iile minorită ii na ionale sunt aprobate de Ministerul Educa iei. în func ie de tipul şi gradul de deficien ă. (6) a) În învă ământul gimnazial se introduce. în func ie de gradul şi tipul dizabilită ii. Art. gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorită ilor na ionale Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi. psihomotorii. 35 (1) Învă ământul special şi special integrat se asigură pentru toate nivelurile de învă ământ. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de MECTS. (2) Învă ământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat. în condi iile legii. în conformitate cu legisla ia în vigoare. elevilor şi tinerilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale se realizează de către Centrele Jude ene de Resurse şi de Asisten ă Educa ională (CJRAE). Tineretului şi Sportului. mintale şi de comunicare şi rela ionare şi în unită i de învă ământ de masă. precum şi pregătirea şi formarea personalului care ac ionează în sfera educa iei copiilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. 15 .

(5) Unită ile de învă ământ special pot beneficia de sprijinul institu iilor de protec ie socială. grupe sau clase în cadrul unită ii sanitare în care aceştia sunt interna i. Art. Organizarea serviciilor de sprijin educa ional se face de către Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educa iei. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză şi de către psihologul şcolar. se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. respectiv înfiin area de clase sau grupe în spitale se face de către inspectoratul şcolar. cu durata de 3 ani. 40 Învă ământul special dispune de planuri de învă ământ. Tineretului şi Sportului. (3) Şcolarizarea la domiciliu. Cercetării Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Muncii. se organizează şcolarizare la domiciliu. de la caz la caz. (3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilită i se face în unită i de învă ământ special şi de masă. beneficiază de protec ie specială constând în aloca ie zilnică de hrană şi rechizite şcolare în cuantum egal cu al copiilor institu ionaliza i şi de servicii gratuite în internatele şi cantinele şcolare. prin inspectoratele şcolare. Art. la propunerea Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională. elevii şi tinerii cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale. Cercetării. pe o perioadă determinată. Art. (2) Pentru copiii. integra i în învă ământul de masă. Cercetării. elevii şi tinerii care. al altor organisme private autorizate. (4) Elevii şi tinerii cu dizabilită i pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de deficien ă. se pot organiza. Cercetării. Tineretului şi Sportului. 39 (1) Pentru copiii. după caz. din 16 . programe şcolare. Cercetării. cu consultarea factorilor locali interesa i. 41 (1) În func ie de evolu ia copilului. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză. pentru stimulare. Familiei şi Protec iei Sociale şi aprobate prin hotărâre de guvern. beneficiază de sprijin educa ional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante. din motive medicale sau din cauza unei dizabilită i. programe de asisten ă psihopedagogică. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. în baza unei metodologii cadru. compensare şi pentru recuperarea handicapului.prin serviciile de evaluare şi orientare şcolară şi profesională. pentru elevii cu deficien e grave. elaborate în func ie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (2) Elevii cu dizabilită i. Tineretului şi Sportului. În învă ământul special se poate dobândi inclusiv nivelul 2 EQF. elaborată de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. penitenciare pentru minori şi tineri şi penitenciare pentru adul i se realizează cu respectarea standardelor na ionale pentru acreditare şi a curriculumului na ional aprobat de Ministerul Educa iei. al persoanelor fizice sau juridice din ară şi din străinătate. (4) Şcolarizarea minorilor şi adul ilor din centrele de reeducare. sunt nedeplasabili. Tineretului şi Sportului. Cercetării. şcolariza i în institu ii de învă ământ special. Art. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educa iei. (2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilită i se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE în colaborare cu comisiile pentru protec ia copilului din cadrul Direc iei Jude ene de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului. (5) Calificările profesionale care pot fi dobândite de elevii şi tinerii cu dizabilită i sunt stabilite de Ministerul Educa iei. 38 (1) Copiii. manuale şi metodologii didactice alternative. în urma absolvirii învă ământului profesional. elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni. Cercetării.

cadrul Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională, cu acordul familiei sau al sus inătorului legal. Art. 42 În vederea profesionalizării şi a integrării în via a activă a tinerilor cu dizabilită i, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale poate organiza ateliere protejate. Învă ământul pentru copii şi tineri capabili de performan e deosebite Art. 43 (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performan e deosebite atât în unită i de învă ământ, cât şi în centre de excelen ă. Centrele de excelen ă sunt înfiin ate cu aprobarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Coordonarea ac iunilor precizate la alin. (1) este asigurată de Centrul Na ional de Instruire Diferen iată, înfiin at prin hotărâre de guvern ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informa ionale, materiale şi financiare pentru sus inerea copiilor şi tinerilor capabili de performan e deosebite se asigură de unită ile de învă ământ şi inspectoratele şcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performan e deosebite, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de profil, simpozioane şi altele activită i specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (5) Copiii capabili de performan e înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularită ile de învă are şi orientare a performan ei. Aceste programe sunt de aprofundare a învă ării, de grupare pe abilită i, de îmbogă ire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competen ă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învă are. Programul „Şcoala după şcoală” Art. 44 (1) Unită ile de învă ământ, prin decizia consiliului de administra ie, pot să-şi extindă activită ile cu elevii după orele de curs, prin programe de tip „Şcoala după şcoală”. (2) În parteneriat cu asocia iile de părin i, prin „Şcoala după şcoală” (extensia şcolară), se oferă activită i educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competen elor dobândite sau de accelerare a învă ării, precum şi activită i de învă are remedială. (3) Programele de tip „Şcoala după şcoală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin hotărâre de guvern. (4) Statul poate finan a programul „Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate. Alternativele educa ionale Art. 45 (1) În sistemul de învă ământ preuniversitar, pot fi ini iate şi organizate alternative educa ionale, cu acordul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educa ionale, se face potrivit legii.

17

Învă ământul privat Art. 46 (1) Învă ământul privat se organizează pe principiul non-profit în unită i de învă ământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legisla iei în vigoare. (2) Criteriile, standardele şi indicatorii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ preuniversitar privat sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ de stat. (3) Autorizarea de func ionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unită ilor de învă ământ preuniversitar privat sunt realizate de către Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Preuniversitar, conform legisla iei în vigoare. 3. RE EAUA ŞCOLARĂ Art. 47 (1) Re eaua şcolară este formată din totalitatea unită ilor de învă ământ autorizate provizoriu, respectiv acreditate. (2) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ de stat şi privat se organizează de către autorită ile publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru învă ământul special, liceal şi postliceal, re eaua şcolară se organizează de către consiliul jude ean, respectiv a consiliului general al municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Persoanele juridice şi fizice pot înfiin a, în condi iile legisla iei în vigoare, unită i de educa ie timpurie şi de învă ământ primar, gimnazial, liceal şi postliceal. (4) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ se dă publicită ii la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar următor. Numărul de clase şi de locuri pentru învă ământul de stat se aprobă prin hotărâre a guvernului, cu cel pu in 6 luni înainte de începerea anului şcolar. (5) În cadrul sistemului na ional de învă ământ preuniversitar de stat se pot înfiin a şi pot func iona, conform legii, unită i de învă ământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unită i de învă ământ de stat şi privat acreditate, precum şi între institu ii din ară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (6) Unită ile de învă ământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse evaluării periodice şi acreditării, în conformitate cu legisla ia în vigoare. (7) Pentru a asigura calitatea învă ării, autorită ile locale, cu avizul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pot decide, în anumite condi ii, desfiin area unei şcoli şi arondarea elevilor la alte unită i şcolare mai performante, asigurând toată logistica necesară. Art. 48 (1) În vederea asigurării calită ii educa iei şi a optimizării gestionării resurselor, unită ile de învă ământ şi autorită ile administra iei locale pot decide înfiin area consor iilor şcolare. (2) Consor iile şcolare sunt parteneriate contractuale între unită ile de învă ământ, care asigură: a) libera circula ie a personalului între unită ile membre ale consor iului; b) utilizarea în comun a resurselor unită ilor de învă ământ din consor iu; c) lărgirea oportunită ilor de învă are oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învă ării şi evaluării acestora. (3) Cadrul general pentru înfiin area, desfiin area şi func ionarea consor iilor şcolare se va reglementa prin ordin al ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) To i absolven ii formelor de învă ământ gimnazial vor putea urma învă ământul liceal sau profesional în condi ii de gratuitate. Liceele au autonomie în stabilirea criteriilor de departajare a elevilor la admitere, acolo unde numărul de înscrişi depăşeşte numărul de locuri, în baza unei metodologii-cadru elaborată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 18

Art. 49 (1) În învă ământul preuniversitar forma iunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) în învă ământul preşcolar: grupa cu, în medie 15 preşcolari, dar nu mai pu in de 10 şi nu mai mult de 20; b) învă ământul primar: clasa pregătitoare şi clasele I – IV : clase în medie de 20 de elevi, dar nu mai pu in de 15 şi nu mai mult de 25; c) în învă ământul gimnazial : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai pu in de 15 şi nu mai mult de 30; d) învă ământul liceal : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai pu in de 20 şi nu mai mult de 30; e) învă ământul postliceal : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai pu in de 20 şi nu mai mult de 35. (2) Situa iile speciale privind forma iunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aprobă de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ, cu asumarea tuturor consecin elor financiare. 4. CURRICULUMUL ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. 50 (1) Învă ământul preuniversitar se derulează potrivit unui Curriculum Na ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale, nevoile pie ei for ei de muncă şi ale fiecărei comunită i, în baza principiului subsidiarită ii. (2) Curriculumul Na ional desemnează ansamblul coerent al planurilor-cadru de învă ământ şi al programelor şcolare din învă ământul preuniversitar. Art. 51 (1) Planurile-cadru de învă ământ cuprind disciplinele, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi op ionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente disciplinelor, respectiv modulelor de pregătire obligatorii şi op ionale. (2) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină din planul de învă ământ, obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi eviden iază con inuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora. Acestea definesc, în mod explicit, modul de evaluare a fiecărei competen e dobândite. (3) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învă ământul preuniversitar sunt elaborate de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin institu iile abilitate şi se aprobă prin ordin al ministrului. (4) Programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire op ionale şi facultative se elaborează de către unită ile de învă ământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, comitetului reprezentativ al părin ilor, precum şi a reprezentan ilor comunită ii locale şi, după caz, a agen ilor economici cu care unitatea de învă ământ are rela ii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de Consiliul de Administra ie al unită ii de învă ământ. (5) În cazul alternativelor educa ionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentan i ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (6) În învă ământul privat, se utilizează planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru curriculumul na ional aprobat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 19

(2) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională constituie echipe multidisciplinare de interven ie timpurie. 53 (1) Curriculumul pentru educa ia timpurie este centrat pe dezvoltarea competen elor cognitive. 54 (1) Curriculumul na ional pentru învă ământul primar şi gimnazial se axează pe 8 categorii de competen e-cheie care determină profilul de formare al elevului: a) Competen e de comunicare în limba maternă şi în limbi de circula ie interna ională. (2) În cadrul Curriculumului Na ional. asistată de cadrul didactic. 52 (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învă ământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învă ământul primar. monitorizarea. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învă ământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului. h) Competen e de a învă a să înve i. g) Competen e de expresie culturală. Art. (2) Disciplina Tehnologia informa iei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină op ională pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învă ământul gimnazial şi liceal. pentru consolidarea cunoştin elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performan e superioare. Tineretului şi Sportului. cel mult 25 de ore pe săptămână la învă ământul gimnazial şi cel mult 30 de ore pe săptămână la învă ământul liceal. profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învă are remedială. ştiin e şi tehnologie. f) Competen e antreprenoriale. Cercetării. în colaborare cu fiecare cult în parte şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. în colaborare cu Ministerul Apărării Na ionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. programa şcolară va acoperi 75% din orele de predare. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare. lăsând la dispozi ia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. c) Competen e digitale (de utilizare a tehnologiei informa iei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme). menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor. În func ie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. a con inuturilor predate. emo ionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficien elor de dezvoltare. (3) Învă ământul liceal este centrat pe dezvoltarea competen elor-cheie şi formarea competen elor specifice în func ie de filieră şi profil. cât şi pentru învă area în clasă. în cazul copiilor cu probleme speciale. (3) Planurile-cadru ale disciplinelor op ionale au o pondere de 20% la nivelul învă ământului obligatoriu şi 30% la nivelul liceului şi se vor decide la nivelul fiecărei şcoli. Tineretului şi Sportului. conform unor planuri individuale de învă are elaborate pentru fiecare elev. în func ie de nevoile de învă are ale elevilor şi se va constitui în Curriculum la Decizia Şcolii. Cercetării. b) Competen e fundamentale de matematică. d) Competen e axiologice (ca set de cunoştin e şi valori necesare pentru participarea activă şi responsabilă la via a socială). e) Competen e sociale şi civice. conform prezentei legi. (8) Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul militar se elaborează de către Ministerul Educa iei. (4) În interiorul fiecărei discipline. depistarea şi asisten a precoce corespunzătoare a celor cu dizabilită i sau cu risc în dezvoltarea competen elor personale. Art.(7) Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul teologic se elaborează de către Ministerul Educa iei. 20 . Art.

(4) Controlul utilizării şi respectării standardelor na ionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspec ia şcolară. (3) Cadrele didactice selectează şi recomandă elevilor. (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educa iei. 21 . EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA ELEVILOR Art. în condi iile legii. (5) Finan area achizi iei de manuale şcolare se asigură de către consiliul jude ean din sume cu această destina ie din bugetul de stat. Cercetării. în învă ământul primar. (3) Unită ile de învă ământ utilizează platforma şcolară de învă are pentru a acorda asisten ă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar. 55 (1) În unită ile de învă ământ public sau privat se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul Educa iei. în mod obligatoriu. după caz. pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. astfel încât toate con inuturile ce trebuie învă ate la şcoală. respectiv modul de pregătire. 56 (1) Bibliotecile şcolare se organizează şi func ionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educa iei. (2) Un elev cu deficien e de învă are beneficiază. în baza libertă ii ini iativei profesionale. un anumit manual şcolar din lista celor aprobate de Ministerul Educa iei. atât pentru învă ământul în limba română. se va crea o bancă de itemi de evaluare unică. prin con inut. în mod similar testelor interna ionale. Cercetării. (4) Înfiin area. în scopul îmbunătă irii calită ii procesului educa ional. oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învă are. respectiv prin note de la 1 la 10. (3) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă. prin calificative. temporar nu pot frecventa şcoala. 5. instrumentele de lucru. Cercetării. 57 (1) Scopul evaluării elevilor este acela de a orienta şi optimiza învă area. pentru a fi utilizat în procesul didactic. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. în învă ământul secundar şi în învă ământul ter iar non-universitar sau punctaje. 58 (1) Evaluarea elevilor se centrează pe competen e. din motive de sănătate. în condi iile legii (6) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice şi materiale didactice care. gestiunea şi îmbogă irea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei Şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei. exemple orientative de probe de verificare a cunoştin elor să existe şi în format digital şi să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. Cadrele didactice pot selecta şi auxiliarele curriculare care optimizează calitatea predării-învă ării-evaluării. Tineretului şi Sportului. Cercetării. în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor. (2) Toate evaluările elevilor se realizează pe baza standardelor na ionale de evaluare stabilite în cadrul programelor şcolare pentru fiecare disciplină. sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă. de educa ie remedială. (2) Se înfiin ează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning. Art. Art. (4) Elevii din învă ământul obligatoriu public şi din învă ământul obligatoriu privat acreditat beneficiază de manuale şcolare gratuite. În acest scop. lec iile celor mai buni profesori pentru fiecare disciplină. cât şi pentru cel în limbile minorită ilor. în baza libertă ii ini iativei profesionale. sau pentru cei care. Cercetării. Art. Tineretului şi Sportului. cu func ie orientativă.(4) Învă ământul postliceal este centrat pe formarea competen elor pentru calificări profesionale de nivel 5. precum şi din bugetul propriu.

d) La finalul clasei a VI-a. certificatelor sau a altor înscrisuri ob inute în urma evaluării competen elor dobândite în contexte de învă are formale. Tineretului şi Sportului va realiza. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Cercetării. Cercetării. non-formale şi informale. Cercetării. 60 Structura şi caracteristicile evaluărilor şcolare se stabilesc după cum urmează: a) La finalul clasei pregătitoare. în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. similar testelor interna ionale. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. prin eşantionare. c) La finalul clasei a IV-a. cadrul didactic responsabil întocmeşte. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj. f) Celelalte competen e-cheie vor fi evaluate de către diriginte. Tineretului şi Sportului. organizează şi realizează evaluarea achizi iilor fundamentale: scris-citit şi matematică. (2) Continuarea studiilor din învă ământul gimnazial în învă ământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi profesională. după modelul testărilor interna ionale pentru diagnoza sistemului de învă ământ la nivel primar. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel pu in egal cu cel al absolven ilor clasei a IX-a. admiterea se va realiza pe baza portofoliului educa ional al elevului. consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei. Art. reprezentând cartea de identitate educa ională. în baza unei metodologii validate ştiin ific. se va realiza o evaluare na ională transcurriculară obligatorie a tuturor elevilor. matematică şi ştiin e. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părin ilor elevilor şi constituie documente din Portofoliul educa ional al elevului. 62 (1) Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură: a) În cazul în care numărul de candida i nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu.probă scrisă. iii) o probă de evaluare a competen elor de utilizare a calculatorului . ii) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor la matematică şi ştiin e – probă scrisă. 22 .59 (1) Portofoliul educa ional cuprinde totalitatea diplomelor. Art. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. toate şcolile. înso ită de portofoliul educa ional şi foaia matricolă. Tineretului şi Sportului. Evaluarea se va face prin următoarele probe: i) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circula ie interna ională . Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învă are se comunică părin ilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educa ional al elevului. Tineretului şi Sportului. g) Rezultatele evaluării na ionale se înscriu în portofoliul educa ional al elevului. Ministerul Educa iei. Cercetării. (2) Portofoliul educa ional este elementul central al evaluării învă ării. b) La finalul clasei a II-a. emo ionale şi sociale ale copilului. un raport de evaluare a competen elor cognitive. vor organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe transcurriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină). Art. Cercetării. 61 (1) Absolven ii învă ământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire. e) La finalul clasei a IX-a. Tineretului şi Sportului. fiecare şcoală. o evaluare la nivel na ional a competen elor fundamentale dobândite în ciclul primar.probă practică.Art.

(3) Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul Educa iei. diferen ierea se face pe baza portofoliului educa ional al elevului. Probă scrisă transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circula ie interna ională – probă comună pentru elevii de la toate filierele. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. care sus in şi promovează examenul na ional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat. în condi iile legii. Probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele. Art. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă. după cum urmează: a. precum şi dreptul de sus inere a examenului de bacalaureat. 63 (1) Absolven ii învă ământului liceal primesc diploma de absolvire. Tineretului şi Sportului şi este dată publicită ii. Unită ile de învă ământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obliga ia de a anun a public disciplinele la care se sus ine proba. (2) La finalul clasei a XII-a/a XIII-a. examene cu recunoaştere interna ională pentru certificarea competen elor lingvistice în limbi străine. admiterea se face luând în calcul. cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. se va sus ine examenul na ional de bacalaureat. B) probă de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. profilurile şi specializările.b) În cazul în care numărul de candida i este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu. E) probe scrise de evaluare a competen elor formate pe durata învă ământului liceal. au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene. în condi iile legii. (2) În cazul mediilor egale. care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale. cercetării. la începutul clasei a VIII-a. C) probă de evaluare a competen ei lingvistice într-o limbă de circula ie interna ională studiată pe parcursul învă ământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă corespunzător Cadrului European Comun de Referin ă pentru Limbi. în învă ământul postliceal. în propor ie de 70% portofoliul educa ional al elevului (media de absolvire a învă ământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea na ională de la sfârşitul clasei a IX-a) şi în propor ie de 30% nota ob inută la disciplina de admitere stabilită de liceu. 23 . (3) Absolven ii învă ământului liceal. Elevii care promovează. cel mai târziu. b. pentru fiecare genera ie. (4) Examenul na ional de bacalaureat constă în sus inerea următoarelor probe: A) probă de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba română. pe parcursul învă ământului preuniversitar. care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces. pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale. au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene. Tineretului şi Sportului. D) probă de evaluare a competen elor digitale. pe parcursul învă ământului preuniversitar. profilurile şi specializările. Cercetării. foaia matricolă şi portofoliul educa ional. tineretului şi sportului. programele şi procedurile de organizare ale acesteia până. Elevii care promovează. care le dă dreptul de acces în învă ământul superior. Cercetării. examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competen elor digitale. în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu.

diferen iată în func ie de filieră. Cercetării. alin. resurse naturale şi protec ia mediului din filiera tehnologică. Eliberarea acestor certificate nu este condi ionată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. O probă scrisă transdisciplinară. C) şi D). pentru fiecare genera ie.63. stabilite de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (ii) ştiin e socio-umane (istorie. artistic şi pedagogic din filiera voca ională.63.63. A). alin. c) au ob inut media aritmetică. sportiv.63. alin. cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. a notelor ob inute la probele scrise precizate la art. pentru fiecare genera ie. (4) lit. B) C) şi D). profiluri. liceal. A). respectiv nivelul de competen ă digitală. 24 . profil şi specializare. B). calculată cu două zecimale exacte. alin. (2) În urma promovării examenului na ional de bacalaureat. alin. Art. servicii. geografie. b) au sus inut probele scrise prevăzute la art. (iii) cunoştin e tehnologice specifice calificării profesionale urmate – în cadrul profilurilor tehnic. de cel mult două ori. teologic. (5) Con inuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii. respectiv a calificării profesionale. (6) În decursul unui an şcolar. care sus in şi promovează examenul de certificare a calificării.E) şi au ob inut cel pu in nota 5 la fiecare dintre acestea. (4) lit. se organizează două sesiuni ale examenului na ional de bacalaureat.63. A). la începutul ultimei clase de liceu. separat de examenul de bacalaureat. care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) au sus inut probele prevăzute la art.63. alin. (7) Candida ii proveni i din învă ământul preuniversitar pot sus ine examenul na ional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării. specializări sau calificări. rezultatele la evaluările sus inute conform art. absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării. Cercetării. B). (5) În cazul nepromovării examenului na ional de bacalaureat.c. corespunzător nivelului 4 EQF (8) Eliberarea certificatului de calificare.(4). care au sus inut evaluările prevăzute la art. respectiv a calificării profesionale. Cercetării. (4) lit. respectiv a calificării profesionale se stabilesc de Ministerul Educa iei. 64 (1) Examenul na ional de bacalaureat se consideră promovat de către absolven ii învă ământului secundar superior. Cercetării. alin. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii. (4) lit. (3) Absolven ilor clasei a XII-a/a XIII-a. li se eliberează certificate care atestă nivelul de competen ă lingvistică. Tineretului şi Sportului şi sunt anun ate elevilor la începutul primei clase de liceu. Tineretului şi Sportului. economie. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condi ionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educa iei. respectiv a calificării profesionale. (4) lit. sociologie şi psihologie) – pentru profilul umanist din filiera teoretică. Con inutul. respectiv de calificare profesională. (iv) cunoştin e specifice specializării urmate – în cadrul profilurilor militar. E). absolven ii învă ământului liceal pot sus ine un examen de certificare a calificării. (7) Absolven ii învă ământului liceal. primesc şi certificat de calificare. după cum urmează: (i) matematică şi ştiin ele naturii – pentru profilul real din filiera teoretică. în condi iile legii. (4) lit. lit. la cerere. E) care au fost promovate cu cel pu in nota 5. C) şi D). pot fi recunoscute în sesiunile următoare.63. E) cel pu in egală cu 6. respectiv de calificare profesională nu este condi ionată de promovarea examenului de bacalaureat. fără taxă. Cercetării. respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art. (6) Pentru anumite filiere. Calendarul metodologia precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educa iei.

(11) Comisia prevăzută la alin. bugetele locale sau din alte surse. alin. acreditarea. în fa a unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Art.63. 67 (1) Ante-preşcolarii. respectiv federa iilor na ionale ale asocia iilor de părin i. (3) Organizarea. Art. 6. Tineretului şi Sportului . elaborează un regulament-cadru în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor. fiecare unitate de învă ământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu. reprezentan ii mediului de afaceri. prevăzute la art. (3) Comunitatea locală şi societatea în general sunt beneficiari ter iari ai învă ământului preuniversitar. prin activită i extraşcolare organizate de Ministerul Educa iei.63. pe parcursul semestrului al II-lea.(8) Evaluările prevăzute la art. RESURSA UMANĂ Beneficiarii educa iei Art. având titlul ştiin ific de doctor sau de un cadru didactic din învă ământul liceal. 25 . (2) Ministerul Educa iei. în timpul anului şcolar. (9) este condusă de un preşedinte. tineretului şi sportului. în fa a unei comisii prezidate de directorul unită ii de învă ământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general. având gradul didactic I şi performan e profesionale deosebite. Cercetării. (10) Comisia prevăzută la alin. turistice şi de agrement sau alte unită i acreditate în acest sens. numit prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. (9) Probele scrise la examenul na ional de bacalaureat. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentan ilor beneficiarilor primari. dintr-o unitate de învă ământ situată în alt jude decât cel în care se află unitatea de învă ământ din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. (5). 68 (1) Elevii de la cursurile de zi din învă ământul preuniversitar pot beneficia de burse de performan ă. palate ale copiilor. (2) Activită ile extraşcolare sunt realizate în cadrul şcolilor. în condi ii stabilite prin metodologia prevăzută la art. baze sportive. tabere şcolare. Art. (9) este alcătuită majoritar din profesori de la alte unită i de învă ământ decât cele din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. cercetării. alin. Cercetării. împreună cu Consiliului Na ional al Elevilor şi ONG-urile reprezentative. Cercetării. Tineretului şi Sportului dintre cadrele didactice universitare de predare.63. E). controlul şi competen ele unită ilor care oferă educa ie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educa iei. preşcolarii şi elevii din învă ământul preuniversitar au drepturi egale la educa ie. A). Tineretului şi Sportului. C) şi D) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unită ii de învă ământ. ai autorită ilor locale şi ai societă ii civile. (2) Beneficiarii secundari ai învă ământului preuniversitar sunt familiile ante-preşcolarilor. (12) Rezultatele examenului na ional de bacalaureat sunt publice. (4) lit. 65 (1) Beneficiarii primari ai învă ământului preuniversitar sunt ante-preşcolarii. (4) lit. în cluburi. În baza acestui regulament-cadru. preşcolarii şi elevii. se sus in după încheierea anului şcolar. de merit. respectiv Consiliului Na ional al Elevilor şi prin consultarea obligatorie a reprezentan ilor beneficiarilor secundari şi ter iari.66 (1) Învă ământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. alin. preşcolarilor şi elevilor. B). burse de studiu şi burse de ajutor social finan ate de la bugetul de stat. care se aprobă prin ordin al ministrului educa iei. Tineretului şi Sportului.

al autorită ilor administra iei publice locale. Ministerul Educa iei. feroviar sau naval. Contractul educa ional-tip este aprobat prin ordin de ministru şi este particularizat. (5). la nivelul fiecărei unită i de învă ământ. masă şi internat. Art. 69 (1) Ante-preşcolarii. în consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. al altor persoane juridice sau fizice. elevilor din învă ământul primar şi gimnazial şcolariza i întro altă localitate. (3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul local şi numărul acestora se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului Local. (5) Elevii şi cursan ii străini din învă ământul preuniversitar pot beneficia de burse. al comunită ilor locale. (5) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. (4) Pentru distan e mai mari de 50 km. Criteriile specifice de acordare a burselor de performan ă. un contract educa ional. (2) La începutul fiecărui ciclu de învă ământ preuniversitar. al societă ilor de binefacere. film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice. respectiv preşcolarilor sau elevilor. li se asigură. (3) Elevilor care nu pot fi şcolariza i în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educa iei. în care sunt înscrise obliga iile reciproce ale păr ilor. pe tot timpul anului calendaristic. (2) Statul va subven iona toate costurile aferente frecventării liceului pentru copiii provenind din mediul rural defavorizat sau din grupuri socioeconomice dezavantajate. preşcolarii şi elevii beneficiază de asisten ă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unită i spitaliceşti de stat. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educa iei. Cercetării.(2) Cuantumul burselor acordate de la bugetul de stat se stabileşte prin hotărâre de guvern. Art. după caz. 72 (1) Unită ile de învă ământ încheie cu părin ii. spectacole de teatru. (6) De prevederile acestui articol beneficiază. cu sprijinul Ministerului Educa iei. se asigură decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru. în baza unei metodologii comune. al agen ilor economici. de suprafa ă şi subteran. (3) Autorizarea sanitară necesară func ionării unită ilor de învă ământ public se ob ine fără taxe. feroviar şi naval. Modalitatea de subven ionare se stabileşte prin hotărâre a guvernului. Cercetării. 26 . de asemenea. Cercetării. elevii din învă ământul privat acreditat. potrivit prevederilor legale. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii realizează examinarea stării de sănătate a elevilor. Tineretului şi Sportului. (2) Ca măsură de protec ie specială. prin decizia consiliului de administra ie. Cercetării. elevii institu ionaliza i beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport auto. Art. 70 (1) Elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activită ilor şcolare. de merit. precum şi pentru transportul intern auto. operă. bursieri ai statului român. în limita a 50 km. de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual. Art. 71 (1) În situa ii justificate. pe bază de abonament. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. servicii de transport. (7) Elevii etnici români din afara grani elor ării. concerte. în momentul înmatriculării antepreşcolarilor. prin unită ile de învă ământ la care sunt şcolariza i. Tineretului şi Sportului.

precum şi condi iile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin prezenta lege. Tineretului şi Sportului. (5) Personalul administrativ func ionează în baza Codului Muncii. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia. Art. Tineretului şi Sportului dezvoltă programul na ional de stimulare a excelen ei didactice. cu aprobarea consiliului de administra ie. Art.(2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecven ei şcolare a elevului. (2) Angajarea şi eliberarea din func ie a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unită ii. în conformitate cu legea. 27 . Personalul din învă ământul preuniversitar Art. cu aprobarea consiliului de administra ie. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. 75 Func iile didactice pe tipuri şi forme de învă ământ. din care se premiază excelen a didactică. Cercetării. Cercetării. privat şi confesional. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administra ie privind prelungirea duratei contractelor individuale de muncă şi a celor referitoare la acordarea grada iei de merit. Cercetării. (4) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. 78 (1) La nivelul fiecărei unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activită ii personalului didactic şi didactic auxiliar. 77 (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învă ământ sunt coordonate de către director. Tineretului şi Sportului. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condi iile prevăzute de legisla ia în vigoare. (3) Angajarea şi eliberarea din func ie a personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unită ii. personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic. pe perioada învă ământului obligatoriu. Art. (3) Amenzile sau munca în folosul comunită ii sunt aplicate de primărie. 76 (1) În învă ământul preuniversitar public. (3) În învă ământul preuniversitar poate func iona personal didactic asociat. Art. dacă servesc politicii educa ionale a sistemului na ional de învă ământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legisla iei în vigoare. 73 Institu iile şi unită ile de învă ământ pot primi dona ii din ară şi din străinătate. la sesizarea directorului unită ii de învă ământ. prestată de părinte sau de tutorele legal instituit. (2) Personalul didactic este format din profesori.74 (1) Personalul din învă ământul preuniversitar este format din personal didactic. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. finan at din propriul buget. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contraven ie şi se sanc ionează cu amendă între 500 şi 5000 RON sau muncă echivalentă în folosul comunită ii. posturile se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educa iei. Banii astfel ob inu i pot fi utiliza i exclusiv în folosul învă ământului preuniversitar. Art. (3) Ministerul Educa iei.

cifrele de şcolarizare. Cercetării. Rezultatele auditului se aduc la cunoştin a celor în cauză. Cercetării. conform legii. asigură finan area şi achizi ionarea. Cercetării. 7. j) asigură cadrul organizatoric pentru selec ionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite. a agen ilor economici având în vedere recomandările studiilor de prognoză. prin inspectoratele şcolare jude ene/al Municipiului Bucureşti. 28 . (6) Inspectoratele şcolare jude ene realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar. m) coordonează. Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă şi de execu ie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educa iei. d) avizează structura re elei învă ământului preuniversitar şi înaintează Guvernului. c) coordonează şi controlează sistemul na ional de învă ământ. Cercetării. i) asigură omologarea mijloacelor de învă ământ. Art. avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare jude ene/al Municipiului Bucureşti. f) evaluează şi aprobă manuale şcolare. la propunerea directorului. conform legisla iei în vigoare. Tineretului şi Sportului. motivarea. 79 Deciziile privind angajarea. Ministerul Educa iei. monitorizează şi evaluează politicile educa ionale na ionale. 80 (1) Organismul de stat care elaborează şi implementează politica na ională în domeniul învă ământului preuniversitar este Ministerul Educa iei.(4) Metodologia de acordare a grada iei de merit şi a implementării programului na ional de stimulare a excelen ei didactice se stabilesc de către Ministerul Educa iei. evaluarea. Cercetării. spre aprobare. b) monitorizează activitatea de evaluare externă. a autorită ilor locale. recompensarea. h) elaborează studii de diagnoză şi prognoză în domeniul învă ământului. g) aprobă. consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ şi Ministerului Educa iei. răspunderea disciplinară şi disponibilizarea se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. n) elaborează politicile na ionale în domeniul resurselor umane. Tineretului şi Sportului. centralizate. aplică. conform legii. monitorizează şi controlează perfec ionarea şi formarea ini ială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes na ional. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului exercită. (5) Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se face în func ie de performan ele profesionale. în domeniul învă ământului preuniversitar. (2) Ministerul Educa iei. e) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul na ional şi sistemul na ional de evaluare. regulamentele de organizare şi func ionare a unită ilor subordonate şi a unită ilor conexe. l) analizează modul în care se asigură protec ia socială în învă ământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorită ilor publice locale abilitate. următoarele atribu ii: a) elaborează. Angajatorul este unitatea de învă ământ. asigură şi supraveghează respectarea acestora. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂ ILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT Art. pe baza propunerilor unită ilor de învă ământ. conform legisla iei în vigoare. k) asigură şcolarizarea specializată şi asisten a psihopedagogică adecvată a copiilor şi a tinerilor cu dizabilită i sau cerin e educa ionale speciale. de manuale şcolare pentru unită ile de învă ământ.

şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învă ământului obligatoriu. Tineretului şi Sportului la nivel jude ean/municipiul Bucureşti. Tineretului şi Sportului având. Art. m) monitorizează activită ile de constituire. vacantare şi ocupare a posturilor didactice din unită ile de învă ământ. k) aplică politicile educa ionale na ionale la nivel jude ean/municipiul Bucureşti. din jude . pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoaşterea actelor de studii. Func ionarea acestora este stabilită prin ordin de ministru. 29 . h) coordonează şi controlează activită ile unită ilor conexe ale Ministerului Educa iei. şcolarizarea elevilor. s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educa ionale na ionale. Acest raport se face public. precum şi a bibliotecii şcolare virtuale. strategia colaborării cu alte state şi cu organismele interna ionale specializate în domeniul învă ământului. Raportul privind starea învă ământului preuniversitar în România. în principal. la propunerea consiliului local înfiin area unită ilor pentru educa ie timpurie. monitorizează şi evaluează calitatea managementului unită ilor şi institu iilor de învă ământ. i) inspectoratul şcolar jude ean prezintă un raport anual privind starea învă ământului pe teritoriul jude ului. q) stabileşte modalită ile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor. Ministerul Educa iei. în lei şi în valută. Cercetării. 81 (1) Inspectoratele şcolare jude ene sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educa iei. e) coordonează admiterea în licee. c) controlează. Tineretului şi Sportului din aria jude ului/municipiului Bucureşti. d) asigură. Tineretului şi Sportului pe aria jude ului. Cercetării. Cercetării. t) construieşte şi asigură func ionarea optimă a platformei şcolare de e-learning.o) răspunde de evaluarea sistemului na ional de învă ământ pe baza standardelor na ionale. învă ământ primar şi gimnazial. l) oferă asisten ă unită ilor şi institu iilor de învă ământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul jude ului. organizează şi finan ează consilii na ionale sau agen ii. u) elaborează norme specifice pentru construc iile şcolare şi dotarea acestora. încasează taxe. f) monitorizează implementarea programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei. v) dă publicită ii şi prezintă anual. următoarele atribu ii: a) aplică politicile şi strategiile Ministerul Educa iei. n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unită ile de învă ământ. eliberate în străinătate. g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea locală şi unită ile de învă ământ. împreună cu administra ia publică locală. a evaluărilor na ionale şi a concursurilor şcolare la nivelul unită ilor de învă ământ. formării profesionale şi a cercetării ştiin ifice. pe baza unor norme interne. b) controlează aplicarea legisla iei şi monitorizează calitatea activită ilor de predareînvă are şi respectarea standardelor na ionale/indicatorilor de performan ă prin inspec ia şcolară. p) elaborează. Cercetării. (3) În realizarea atribu iilor sale. Cercetării. împreună cu alte ministere interesate. Tineretului şi Sportului înfiin ează. diplomelor. r) stabileşte structura anului şcolar. j) aprobă. conform legii. a certificatelor şi a titlurilor ştiin ifice. în fa a Parlamentului. respectiv municipiului Bucureşti.

În exercitarea atribu iilor ce le revin. după caz. sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învă ământ. (5) Consiliul de administra ie va fi condus de către un preşedinte ales prin vot de jumătate plus unu dintre membrii săi. Atribu iile preşedintelui sunt stabilite de consiliul de administra ie.82 (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administra ie şi de directori. Cercetării. Cercetării. (4) Consiliul de administra ie are următoarele atribu ii principale: a) aprobă proiectul de buget şi execu ia bugetară la nivelul unită ii de învă ământ. la solicitarea directorului. dar nu poate ocupa func ia de preşedinte. Tineretului şi Sportului. (3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administra ie şi un consiliu consultativ şi func ionează în baza unui regulament propriu aprobat de consiliul de administra ie. a preşedintelui consiliului de administra ie sau a două treimi dintre membri. sunt cuprinşi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveni i din medii socioeconomice dezavantajate. Directorul este membru de drept al consiliului de administra ie. Conducerea unită ilor de învă ământ Art. (2) Consiliul de Administra ie (CA) este organul suprem de conducere a unită ii de învă ământ şi este format din 1/3 membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii şi 1/3 reprezentan i ai părin ilor şi 1/3 reprezentan i ai consiliului local. Tineretului şi Sportului re eaua de şcolarizare din raza lor teritorială propusă de administra iile publice locale. cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ. (3) Mărimea Consiliului de Administra ie variază între 7–15 membri. g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral. în func ie de mărimea unită ii de învă ământ şi se întâlneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. în limitele legisla iei în 30 . a agen ilor economici şi a partenerilor sociali interesa i. j) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor. (2) Structura inspectoratelor şcolare jude ene şi respectiv al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. desemna i de către aceştia şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă. jude ean şi local. în conformitate cu politica educa ională. la propunerea directorului. d) stabileşte pozi ia şcolii în rela iile cu ter i. Metodologia-cadru de organizare şi func ionare a consiliului de administra ie este stabilită prin ordin de ministru. e) organizează concursul de ocupare a func iei de director şi aprobă directorul adjunct. b) aprobă planul de dezvoltare institu ională elaborat de directorul unită ii de învă ământ. Cercetării. dintre reprezentan i ai părin ilor şi ai consiliului local. Tineretului şi Sportului (4) În structura inspectoratelor şcolare din jude ele cu învă ământ şi în limbile minorită ilor na ionale. (5) În structura inspectoratelor şcolare. consiliile de administra ie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părin i. de directori adjunc i. după consultarea unită ilor de învă ământ. de etnie rromă. a documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional. în baza regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. c) aprobă CDŞ la propunerea consiliului profesoral. i) sanc ionează abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice. ajuta i. f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi schema de personal nedidactic.o) înaintează spre Ministerul Educa iei. h) realizează evaluarea performan elor profesionale ale cadrelor didactice.

(3) La şedin ele consiliului profesoral participă. Cercetării. Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Preuniversitar şi Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar. Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar Art. b) este ordonatorul de credite al unită ii de învă ământ. În cazul unită ilor de învă ământ cu sec ii de predare în limbile minorită ilor. c) îşi asumă răspunderea publică pentru performan ele unită ii de învă ământ pe care o conduce. e) propune spre aprobare consiliului de administra ie proiectul de buget şi raportul de execu ie bugetară. Art. un raport asupra calită ii educa iei în unitatea sau în institu ia pe care o conduce. (2) Atribu iile Consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic.83 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unită ii de învă ământ. Tineretului şi Sportului. după o metodologie generală stabilită de Ministerul Educa iei. formarea. e) propune consiliului de administra ie premierea şi acordarea titlului de . h) propune consiliului de administra ie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. este prezidat de director şi se reuneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie la propunerea directorului sau la solicitarea a 2/3 dintre membrii personalului didactic. încălcări ale eticii profesionale. fără drept de vot. 85 (1) Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar sunt: Casele Corpului Didactic. conform legisla iei în vigoare. b) stabileşte codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia. f) răspunde de selec ia. directorul are obliga ia cunoaşterii limbii respective. d) propune spre aprobare consiliului de administra ie regulamentul de organizare şi func ionare al unită ii de învă ământ. angajarea. încetarea rela iilor contractuale de muncă ale personalului din unitatea de învă ământ. f) aprobă sanc ionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. anual. i) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de consiliul de administra ie. În cazul unită ilor de învă ământ cu predare exclusiv în limbile minorită ilor. h) prezintă. g) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de consiliul de administra ie. d) propune consiliului de administra ie curriculumul la dispozi ia şcolii.. şi reprezentan i ai Comitetului de părin i. Centrul Na ional de Instruire Diferen iată. motivarea. unul dintre directori are obliga ia cunoaşterii limbii respective. (2) Directorul unită ii de învă ământ are următoarele atribu ii: a) reprezintă legal unitatea de învă ământ şi realizează conducerea executivă a acesteia. evaluarea periodică.vigoare. c) propune consiliului de administra ie măsuri de optimizare a procesului didactic.84 (1) Consiliul profesoral al unită ii de învă ământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică. 31 . Raportul este prezentat în fa a Comitetului de părin i şi este adus la cunoştin a autorită ilor locale şi a inspectoratului şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti. Art.profesorul anului” personalului cu rezultate deosebite la catedră. g) propune consiliului de administra ie sanc ionarea cadrelor didactice pentru slabe performan e. Centrul Jude ean de Resurse şi Asisten ă Educa ională.

(2) În învă ământul preuniversitar privat. subordonată Inspectoratului Şcolar. furnizate de mediatorii şcolari. (2) Palatul Na ional al Copiilor din Bucureşti. organizarea şi func ionarea Centrului Jude ean de Resurse şi Asisten ă Educa ională se stabilesc prin regulament elaborat prin ordin al ministrului. după caz. cu personalitate juridică. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare jude ene au şi rol metodologic pentru activită ile extraşcolare. (7) Structura. Cercetării. managementul şi finan area institu iilor conexe intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei. furnizate prin centrele şi cabinetele logopedice interşcolare c) servicii de evaluare. structura. (9) Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Preuniversitar se organizează şi func ionează în baza Legii asigurării calită ii. b) servicii de terapii logopedice. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. (4) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională este o institu ie conexă. la nivel jude ean/al municipiului Bucureşti. monitorizează şi evaluează. Art. e) servicii de consultan ă pentru educa ie incluzivă. după metodologia elaborată de Ministerul Educa iei. în condi iile legisla iei în vigoare. organizarea şi func ionarea Unită ii pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin de ministru. Atribu iile. Tineretului şi Sportului. precum şi palatele copiilor din jude e. a învă ământului preuniversitar. Tineretului şi Sportului. 87 (1) Statul asigură finan area de bază pentru to i preşcolarii şi elevii din învă ământul obligatoriu. d) servicii de mediere şcolară. 8. Cercetării. Tineretului şi Sportului în următoarele 12 luni de la promulgarea legii. (8) Centrul Na ional de Instruire Diferen iată se organizează şi func ionează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. (6) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională organizează. Tineretului şi Sportului. subordonată Inspectoratului Şcolar. următoarele activită i şi servicii educa ionale: a) servicii de asisten ă psihopedagogică/psihologică. (5) Finan area Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională se asigură de la bugetul consiliului jude ean/bugetul consiliului general al municipiului Bucureşti.(2) Organizarea. (3) În fiecare jude şi în municipiul Bucureşti func ionează Casa Corpului Didactic (CCD). Structura şi atribu iile Casei Corpului Didactic se stabilesc prin ordin al ministrului educa iei. coordonează metodologic. Cercetării. furnizate de centrele şcolare de educa ie incluzivă. FINAN AREA ŞI BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare jude ene/ al Municipiului Bucureşti. Finan area se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar. Cercetării. Cercetării. tineretului şi sportului. (10) Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar (UFIP) se organizează în subordinea Ministerului Educa iei. ca unită i de învă ământ pentru activită i extraşcolare. taxele de şcolarizare se stabilesc de către fiecare institu ie sau unitate de învă ământ. 32 . specializată. înmatricula i în unită ile de învă ământ preuniversitar public şi privat acreditate şi evaluate periodic. func ionează şi palatele şi cluburile copiilor. orientare şcolară şi profesională. (3) Organizarea şi competen ele unită ilor de învă ământ pentru activită i extraşcolare se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educa iei. Cercetării. subordonat Ministerului Educa iei. 86 (1) În învă ământul preuniversitar. furnizate prin centrele jude ene şi cabinetele de asisten ă psihopedagogică/psihologică. cercetării.

cheltuieli cu perfec ionarea profesională. potrivit legii. în cazul grădini elor şi şcolilor şi. Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din domeniul educa iei şi colaborează cu alte ministere.88 (1) Finan area învă ământului preuniversitar public se asigură din fonduri publice. (2) Finan area unită ilor de învă ământ preuniversitar cuprinde finan area de bază. se efectuează gratuit. precum şi sindicatele reprezentative. structuri asociative reprezentative ale autorită ilor locale. în limita a cel pu in 6% din produsul intern brut sau din alte surse. Cercetării.Art. între inere curentă. consolidări. Art. b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învă ământ de calitate. g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salaria ilor din învă ământul preuniversitar. (2) Finan area complementară se asigură din bugetul de stat şi bugetele consiliilor locale. repara ii capitale. potrivit legii. Art.91 (1) Finan area complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) investi ii. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. dotări generale prevăzute de standardele de autorizare/acreditare. în cazul liceelor şi al altor unită i aflate în subordine. finan area complementară. materiale şi servicii. c) cheltuieli pentru evaluarea periodică a elevilor. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. cu excep ia celor care se suportă de la bugetul Ministerului Educa iei. fonduri publice. (3) Finan area învă ământului preuniversitar privat acreditat se face din taxe. respectiv consiliilor jude ene. Tineretului şi Sportului. b) subven ii pentru internate şi cantine. e) eficien a utilizării resurselor. conform legii. manuale. finan area suplimentară şi venituri proprii. costul standard per elev şi preşcolar se calculează cu un coeficient mărit de dispersare. h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activită i educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învă ământ. prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile. atât celor publice. (2) Principiile finan ării învă ământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparen a fundamentării şi alocării fondurilor. (4) Finan area de bază se asigură tuturor unită ilor de învă ământ preuniversitar-preşcolar şi învă ământ obligatoriu. cu excep ia acelora care. asocia ii reprezentative ale părin ilor. (2) Finan area de bază acoperă integral toate cheltuielile de personal.89 (1) Ministerul Educa iei. cât şi celor private acreditate. autorită i locale. c) adecvarea volumului de resurse în func ie de obiectivele urmărite. (6) în finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar unde sunt condi ii de izolare. asocia ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. stabili i prin hotărâre de guvern. potrivit legii. Cercetării.90 (1) Finan area de bază se asigură din bugetul de stat şi este formată din costul standard per elev/preşcolar la care se adaugă coeficien ii de corec ie. 33 . (3) Finan area de bază e atribuită prin Direc iile Jude ene ale Finan elor Publice direct unită ilor şcolare cu personalitate juridică şi în contul bancar al acestora. d) predictibilitatea. d) cheltuieli cu bursele elevilor. Art. (5) Finan area de bază se alocă unită ii de învă ământ în care este înscris elevul/preşcolarul şi se transferă la o altă unitate de învă ământ dacă elevul/preşcolarul se transferă sau reînmatriculează la o altă unitate de învă ământ. în cazul învă ământului preşcolar şi învă ământului obligatoriu şi din alte surse.

de către consiliul local sau consiliul jude ean.92 (1) Finan area suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educa iei. ca semn al excelen ei în predare. Tineretului şi Sportului pentru premierea unită ilor de învă ământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performan elor şcolare. „Bun”.93 (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar public pot ob ine venituri proprii din activită i specifice. fără a afecta în nici un fel interesul elevilor.94 (1) Ministerul Educa iei. următoarele competi ii: a) Competi ii între şcoli care se bazează pe evaluarea institu ională a fiecărei unită i de învă ământ după două axe majore: incluziune şi performan ă. Art. Excelen a în predare va fi recompensată financiar. se utilizează pentru finan area altor cheltuieli ale unită ii de învă ământ. Tineretului şi Sportului se va consulta cu asocia iile reprezentative ale părin ilor. asocia iile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. „Foarte bun”. cât şi cele cu excelen ă în performan ă. pe baza proiectelor de dezvoltare institu ională ale unită ilor de învă ământ. olimpiadele de crea ie tehnicoştiin ifică şi artistică şi Olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului Educa iei. şcolile vor desemna Profesorul anului. b) În baza unei metodologii specifice. prin bugetul programelor na ionale. Art. Art. Tineretului şi Sportului. după caz. acordând granturi unită ilor de învă ământ. respectiv cu preşedintele Consiliului Jude ean. Tineretului şi Sportului. „Nesatisfăcător”). în cazul liceelor. (5) Sumele reprezentând finan area de bază şi finan area complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli al unită ilor de învă ământ cu personalitate juridică. în baza unei metodologii proprii. complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administra ie. Sunt premiate substan ial atât şcolile cu excelen ă în incluziune. Cercetării. „Satisfăcător”. se aprobă şi se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. prin programul na ional de stimulare a excelen ei didactice. alte surse legal constituite. (2) Veniturile proprii nu diminuează finan area de bază. Cercetării. conform legii. (2) Consiliile locale şi consiliile jude ene pot contribui la finan area suplimentară. se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri („Excelent”. în func ie de cerin ele de dezvoltare locală şi regională. c) Performan a elevilor la olimpiadele pe discipline. 34 . sponsorizări. Cercetării. din dona ii. de fiecare unitate de învă ământ preuniversitar. Consiliul Na ional al Elevilor şi sindicatele reprezentative. publice sau private. Cercetării. La nivel jude ean şi na ional va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplină din planul de învă ământ.(3) Utilizarea fondurilor din finan area complementară este decisă. (2) În lansarea competi iilor. Cercetării.95 (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe. (2) Excedentele anuale rezultate din execu ia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activită ilor finan ate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destina ie sau. Şcolile care ob in calificativul „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător” se supun monitorizării în vederea corec iei sau se desfiin ează. conform normelor metodologice de finan are a învă ământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educa iei. Ministerul Educa iei. (4) Finan area de bază şi finan area complementară se fac pe baza contractului de performan ă încheiat între directorul unită ii de învă ământ preuniversitar şi primarul localită ii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învă ământ. cu aprobarea consiliului de administra ie. Tineretului şi Sportului finan ează anual. Art.

pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educa iei. pentru elevi. centrele logopedice. c) fondul pentru finan area programelor na ionale ale Ministerului Educa iei. precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective. b) fondul de finan are suplimentară a unită ilor de învă ământ. concursuri şi festivaluri culturalartistice. g) organizarea evaluărilor. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă. cluburile sportive şcolare. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. 35 . Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Cercetării. prin finan area complementară. simulărilor şi examenelor na ionale. de crea ie. modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a institu iilor publice de învă ământ preuniversitar public. e) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare. h) perfec ionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare. (5) Consiliul jude ean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare jude ene/ale municipiului Bucureşti. potrivit legii. Cercetării.(3) Finan area unită ilor de învă ământ special se face prin Consiliile Jude ene. prin bugetul Ministerului Educa iei. constituit prin hotărâre a Guvernului. tehnico-aplicative. Cercetării. respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti. se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Art. (5) Consiliul jude ean. d) fondul de rezervă. ştiin ifice. Tineretului şi Sportului. campionate şi concursuri sportive şcolare. precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara grani elor ării. cofinan ate de Guvernul României şi de organismele financiare interna ionale. cabinetele şcolare. (4) Finan area cheltuielilor curente şi de capital ale unită ilor de învă ământ special se asigură din bugetul consiliului jude ean. Tineretului şi Sportului. f) bursele pentru elevii din Republica Moldova. se asigură următoarele cheltuieli aferente unită ilor de învă ământ preuniversitar. precum şi olimpiade interna ionale pe obiecte de învă ământ. stabilite prin reglementări specifice. educa ională. inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări. Tineretului şi Sportului. aprobate prin hotărâre a Guvernului. centrele şi cabinetele de asisten ă psihopedagogică. pentru implementarea descentralizării. inclusiv pentru învă ământul special: a) fondul de operare curentă al Ministerului Educa iei. în vederea finan ării unită ilor de învă ământ preuniversitar public. (3) Cluburile sportive şcolare pot să fie finan ate şi de autorită ile locale. fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozi ia acestora. casele corpului didactic. şi din bugetul de stat.96 (1) De la bugetul de stat. (6) Cheltuieli aferente facilită ilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finan ează prin bugetul Ministerului Educa iei. i) finan area. j) finan area unor programe na ionale de protec ie socială. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. cu participare na ională şi interna ională. prin hotărâri proprii. pe bază de hotărâri ale Guvernului. (2) Finan area cheltuielilor privind inspectoratele şcolare. de concursuri pe obiecte de învă ământ şi pe meserii. k) finan area privind organizarea. Cercetării. Tineretului şi Sportului şi din alte surse. a unor programe anuale sau multianuale de investi ii.

Tineretului şi Sportului realizează agregarea bugetelor unită ilor de învă ământ preuniversitar cu bugetul propriu şi înaintează Guvernului proiectul de buget pentru educa ie. d) După aprobarea de către Parlament. Cercetării. şcolile primare şi gimnaziale înfiin ate de stat. Cercetării.98 (1) Baza materială a învă ământului preuniversitar constă în întreg activul patrimonial al Ministerului Educa iei. Celelalte componente ale bazei materiale a unită ilor de învă ământ special publice. alin. c) Ministerul Educa iei. în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. 36 . răspunde în solidar cu directorul unită ii de învă ământ de utilizarea fondurilor bugetare. prin direc iile jude ene de finan e publice locale. palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor şi ale centrelor jude ene de resurse şi asisten ă educa ională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie ale acestora. iii) finan area de bază se alocă direct în contul unită ilor de învă ământ preuniversitar. conform cu legisla ia în vigoare. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. de învă ământ preşcolar. Tineretului şi Sportului. prin Legea bugetului de stat. precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat procesului de învă ământ preuniversitar. ferme didactice. Tineretului şi Sportului. precum şi Ministerului Educa iei.97 Constituirea şi alocarea bugetului pentru învă ământul preuniversitar se face după următoarea procedură: a) Proiectul de buget al unită ii de învă ământ preuniversitar este elaborat de director şi aprobat de consiliul de administra ie. conform unei metodologii stabilite prin Ordin de ministru. Primarul. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie. sta iuni didactice şi de cercetare. (1) şi (2). în calitate de ordonator principal de credite. ale cluburilor sportive şcolare. b) Consiliile locale/jude ene realizează agregarea proiectelor de buget al unită ilor de învă ământ din aria lor de responsabilitate şi îl înaintează Direc iei Jude ene a Finan elor Publice. Cercetării. cluburile sportive şcolare.96. centrele jude ene de resurse şi asisten ă educa ională fac parte din domeniul public jude ean. Baza materială a învă ământului preuniversitar Art. prin consiliile de administra ie ale unită ilor şi institu iilor de învă ământ respective. al institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar şi cuprinde: terenuri şi clădiri destinate procesului de învă ământ preuniversitar. (2) Terenurile şi clădirile unită ilor de educa ie timpurie. terenuri agricole.Art. ateliere şcolare. cantine. în condi iile legii. din cote defalcate de TVA sau altele la dispozi ia administra iei financiare. baze cultural-sportive şi de odihnă. internate. prin Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar şi inspectoratele şcolare jude ene monitorizează implementarea noului mecanism de finan are a învă ământului preuniversitar şi asigură asisten ă specializată unită ilor şi institu iilor din învă ământul preuniversitar. ii) la nivelul consiliilor jude ene şi locale se repartizează fondurile pentru finan area complementară şi alte fonduri alocate educa iei de la nivelul jude ului. biblioteci. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unită ile de învă ământ special publice. Cercetării. bugetul învă ământului preuniversitar se repartizează astfel: i) la nivelul Ministerului Educa iei. cămine. Cercetării. palate şi cluburi ale elevilor. respectiv jude ene. dotări şi echipamente. după care este înaintat consiliilor locale. Tineretului şi Sportului sunt repartizate fondurile specificate la art. e) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului jude ean.

contract. Cercetării. institu iile şi unită ile de învă ământ asigură transparen a ac iunilor şi activită ilor desfăşurate şi pun la dispozi ia celor interesa i informa iile de interes public. transfer sau schimbare a destina iei bazei materiale sunt nule de drept. ale căror cheltuieli curente şi de capital se finan ează de la bugetul de stat. Art. prin inspectoratele şcolare jude ene şi prin consiliile de administra ie ale acestor unită i. iar fapta se consideră infrac iune şi se pedepseşte conform legii penale. locale şi serviciile publice descentralizate/ deconcentrate în vederea asigurării calită ii procesului de învă ământ (3) Parteneriatul social se exercită la toate nivelurile decizionale pentru educa ie şi formare profesională. Ministerul Educa iei. după caz. transferul sau schimbarea destina iei bazei materiale a institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar se poate face de către autorită ile locale. precum şi alte organiza ii ale societă ii civile. centrul na ional de excelen ă. Tineretului şi Sportului colaborează cu ministere. centrele recreative şi de divertisment. Cercetării. se face. prin consultare şi în baza unei rela ii directe de colaborare. jude ene şi. Cercetării.100 (1) Pentru îndeplinirea atribu iilor sale.99 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apar inând Ministerului Educa iei. Cercetării. conven ie sau alte forme. în căr ile funciare sau în căr ile de publicitate funciară. Art. (5) Înstrăinarea. în registrul de inscrip iuni şi transcrip iuni. 37 . precum şi asupra bunurilor apar inând consiliilor locale. Tineretului şi Sportului sau institu iilor şi unită ilor de învă ământ şi cercetare ştiin ifică din sistemul învă ământului public. cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unită ilor şi institu iilor respective şi sunt administrate de acestea. servicii publice descentralizate/ deconcentrate. (4) Formele de parteneriat social public-privat se concretizează prin protocol de colaborare. respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare jude ene. (5) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. organiza ii ale partenerilor sociali. cu consiliile jude ene/locale. prefecturi. Tineretului şi Sportului. fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educa iei. În caz contrar. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (2) Unită ile de învă ământ colaborează cu consiliile jude ene. Cercetării. Tineretului şi Sportului. casele corpului didactic. actele de înstrăinare. în care îşi desfăşoară activitatea unită ile de învă ământ preuniversitar public. primării. precum şi alte unită i din subordinea Ministerului Educa iei. cu institu ii de învă ământ superior. numai cu avizul conform al Ministrului Educa iei.

(2) Institu iile de învă ământ superior din străinătate. O institu ie de învă ământ superior autorizată să func ioneze provizoriu. în România sau în alte state. în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotărâre de guvern. func iile. artelor. inovare şi transfer tehnologic. d) principiul asigurării calită ii. literelor. Ele sunt persoane juridice de utilitate publică. Aceste programe trebuie să respecte reglementările legale în vigoare în România şi în statul de origine. de către institu ii de învă ământ superior acreditate. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. asigurarea performan elor şi dezvoltării fizice şi sportive. ca atare. Art. Art. Art. numai prin hotărâre a Guvernului. în domeniul ştiin elor şi ingineriei. conservatoare şi altele asemenea. b) cercetare ştiin ifică. au caracter non-profit şi sunt apolitice. conform procedurilor legale în vigoare. (3) Institu iile de învă ământ superior româneşti pot organiza. DISPOZI II GENERALE Art. devine membră a sistemului na ional de învă ământ superior numai după acreditare.101 (1) Prezentul titlu reglementează structura. programe de studii comune cu institu ii de învă ământ superior din străinătate. f) principiul eficien ei manageriale şi financiare. crea ie individuală şi colectivă.102 (1) Învă ământul superior se poate organiza doar în institu ii de învă ământ superior care au ob inut autorizarea de func ionare provizorie sau acreditarea.TITLUL III ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR 1. în statul de origine. organizarea şi func ionarea învă ământului superior din România. c) principiul răspunderii publice. pot organiza filiale pe teritoriul României. şcoli. ini iată de Ministerul Educa iei. recunoscute legal. 105 (1) Sistemul na ional de învă ământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare. b) principiul libertă ii academice. Cercetării. precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. academii. potrivit legii. (2) Învă ământul superior este organizat în universită i. institute. Art. e) principiul echită ii. în scopul dezvoltării personale. 38 . recunoscute ca atare de statul de origine. inser iei profesionale a individului şi satisfacerii nevoii de competen ă a mediului socioeconomic.103 (1) Sistemul na ional de învă ământ superior include toate institu iile de învă ământ superior acreditate. 104 Misiunea învă ământului superior este de a genera şi transfera cunoaştere către societate prin: a) formare ini ială şi continuă la nivel universitar. Tineretului şi Sportului. (3) Institu iile de învă ământ superior pot fi publice sau particulare.

rămân în patrimoniul public. (2) În institu iile de învă ământ superior particulare.110 (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. grup de persoane fizice. din taxele de studii plătite de studen i. Nerespectarea acestei prevederi este considerată infrac iune şi se pedepseşte conform legii. care sunt decise de Senatul universitar. Cercetării. principiul respectării drepturilor şi libertă ilor studen ilor şi ale personalului academic. Tineretului şi Sportului controlează modul în care universită ile îşi exercită autonomia universitară şi îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică. (3) Institu iile de învă ământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor. Art. învă ământul superior este cu taxă. cadrelor didactice şi cercetătorilor. Art. 106 (1) În institu iile de învă ământ superior publice învă ământul este gratuit. 39 g) h) i) j) . (2) În învă ământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă. nu se înstrăinează şi se alocă altor institu ii de învă ământ superior. Tineretului şi Sportului este autoritate de stat şi este abilitat să urmărească şi să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învă ământului superior şi să aplice. aprobată de senatul universitar. certificate şi alte acte de studii eliberate numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. Institu iile de învă ământ superior se organizează şi func ionează independent de orice ingerin e ideologice. cu excep ia celor prevăzute de lege. şi cu taxă. Bunurile mobile sau imobile dobândite după înfiin area universită ii. Fondatorii au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile pe care le-au adus la fondarea institu iei de învă ământ superior. Art. structura. origine socială. politice sau religioase. orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universită ii. De asemenea. asocia ii sau funda ii. in caz de desfiin are sau lichidare. organizarea şi func ionarea proprie. dacă e cazul. Ministerul Educa iei. (3) Institu iile de învă ământ superior particulare se înfiin ează la ini iativa şi cu resursele unor persoane fizice.principiul transparen ei. strategia institu ională. activită ile. religii şi doctrine politice. sunt bunuri publice care apar in institu iilor de învă ământ superior particular pe perioada func ionarii şi care. orientare politică sau religioasă. principiul libertă ii de mobilitate na ională şi interna ională a studen ilor. principiul independen ei de ideologii. (2) Institu iile de învă ământ superior publice se înfiin ează la ini iativa şi cu resursele Guvernului. potrivit legii şi au obliga ia să le comunice tuturor celor interesa i. sex.107 (1) Calificările dobândite de absolven ii programelor de studii sunt atestate prin diplome. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunită ii universitare să-şi stabilească misiunea proprie. Cercetării. în concordan ă strictă cu legisla ia in vigoare. în limita locurilor alocate anual de guvern. na ionalitate. Art. Art. (2) Diplomele nu pot fi emise decât pentru programele de studii acreditate. 108 Ministerul Educa iei. etnie. numi i în continuare fondatori. cu respectarea strictă a legisla iei în vigoare. 109 (1) Institu iile de învă ământ superior au patrimoniu propriu şi îl gestionează conform legii. sanc iuni.

111 Răspunderea publică obligă orice institu ie de învă ământ superior. b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea calită ii în învă ământul superior. Art. Accesul în spa iul universitar este permis numai în condi iile stabilite prin lege şi prin carta universitară. d) să asigure eficien a managerială şi eficien a cheltuirii banului public. Cercetării Tineretului şi Sportului va asigura protec ia intereselor. Art. sta iunilor didactice experimentale. Tineretului şi Sportului numele unui nou rector. Până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educa iei. Ministerul Educa iei. precum şi spa iile care apar in Ministerului Apărării şi Ministerului Administra iei şi Internelor în care se desfăşoară învă ământ militar. caselor studen ilor. caselor universitare. carta proprie şi politicile na ionale şi europene în domeniul învă ământului superior. în termen de maximum 3 zile de la data revocării.114 (1) Comunitatea universitară este constituită din studen i. c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară. folosite de institu ia de învă ământ superior. conform legisla iei în vigoare. campusurilor universitare.112 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obliga iilor stipulate în art. cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de senatul institu iei de învă ământ superior. (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de 40 . terenurilor. în care se desfăşoară învă ământul medical superior. (3) Spa iul universitar este inviolabil. fermelor. Cercetării Tineretului şi Sportului aplică. Cercetării. institutelor de cercetare.(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condi ia asumării răspunderii publice. precum şi drepturile şi libertă ile studen ilor. d) ini ierea unui proiect de lege de desfiin are a institu iei de învă ământ superior în cauză. Art. (2) Fac excep ie de la prevederile alin. grădinilor botanice. (1) spa iile şi dotările aferente care apar in Ministerului Sănătă ii şi ministerelor cu re ea sanitară proprie. personal auxiliar şi tehnico-administrativ care are contract de muncă cu universitatea. Art. cu respectarea prevederilor legale. în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului Educa iei. la următoarele măsuri: a) revocarea ordinului de confirmare a rectorului. Cercetării. în termen de maximum 3 luni. b) reducerea sau eliminarea temporară sau definitivă a accesului la finan ările din surse publice. f) să respecte libertatea academică a personalului didactic şi de cercetare. e) să asigure transparen a tuturor deciziilor şi activită ilor sale. publică sau particulară: a) să respecte legisla ia în vigoare. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector. Tineretului şi Sportului. c) ini ierea unui proiect de lege de preluare sau fuziune a institu iilor de învă ământ superior slab performante de către cele performante. dotărilor de orice fel şi cu orice destina ie. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptă ită să le utilizeze. 111. senatul are obliga ia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru. a drepturilor şi libertă ilor cadrelor didactice. spitalelor şi clinicilor universitare. personalului auxiliar. (2) Ministerul Educa iei.113 (1) Spa iul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. personal didactic şi de cercetare. tehnicadministrativ şi ale studen ilor înscrişi la institu iile de învă ământ superior sanc ionate.

(5) Carta se avizează de către Ministerul Educa iei. în baza unui contract de parteneriat. (2) Institu iile de învă ământ superior pot constitui consor ii. conform legisla iei în vigoare. afini şi rude de grad inclusiv II. Art. (2) Rectorul universită ii are obliga ia să prezinte. 41 .membru al comunită ii universitare prin hotărâre a senatului universitar.115 (1) Carta universitară prezintă reflectă op iunile majore ale comunită ii universitare şi se aplică în tot spa iul universitar (2) Carta universitară trebuie să se refere. (4) Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legisla iei în vigoare. i) modalită ile în care se derulează ac iunile de cooperare interna ională a institu iei de învă ământ superior.116 (1) Institu iile de învă ământ superior pot înfiin a. auxiliar şi tehnico-administrativ. în conformitate cu legisla ia în vigoare. h) modalită ile în care se pot construi. de cercetare. c) condi iile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selec ie a personalului didactic. ce corespund legisla iei în vigoare. k) orice alte aspecte socotite relevante de către senatul universitar. cercetare şi consultan ă. Art. Cercetării Tineretului şi Sportului. (3) Carta se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi. singure sau prin asociere. f) condi iile în care se pot încheia contracte cu institu iile publice şi cu al i actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. d) modul în care se realizează gestiunea şi protec ia resurselor universită ii. şi prin carta universitară. încheierea de contracte şi participarea la organiza iile europene şi interna ionale. cu avizul Ministerului Educa iei. Nerespectarea legilor în con inutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. Art. Condi ia ca acestea să se înfiin eze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performan elor institu iei şi să nu influen eze negativ în niciun fel activită ile de învă ământ. necesare educa iei şi cercetării ştiin ifice. g) condi iile în care universitatea se poate asocia cu alte institu ii de învă ământ superior sau alte organiza ii pentru îndeplinirea misiunii sale. Acesta face parte din carta universită ii. Cercetării Tineretului şi Sportului. la oricare nivel. tehnic şi administrativ şi cu organiza iile studen eşti legal constituite. (3) Membrii comunită ii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare. e) condi iile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destina iei acestora şi a condi iilor în care sunt utilizate. de ine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universită ii.117 (1) Institu iile de învă ământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară. de cercetare. j) modalită ile de colaborare dintre structurile de conducere ale universită ilor şi sindicatele personalului didactic. incluzând prevederea că în aceeaşi universitate nu pot ocupa simultan func ii de conducere. inclusiv cu unită ile de cercetare-dezvoltare. la finalul fiecărui an calendaristic. societă i comerciale. b) situa iile de conflicte de interese şi incompatibilită i. funda ii sau asocia ii. în mod expres la: a) modalită ile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universită ii şi a oricărui membru al acestora.

(3) Componentele men ionate în alin. se comasează sau se desfiin ează prin hotărâre a senatului universitar la propunerea Consiliului profesoral al facultă ii în care func ionează. guvernul. se organizează. poate să înfiin eze şi să finan eze într-o institu ie de învă ământ superior publică un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerin e stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes na ional. se divizează. cercetare.120 (1) Departamentul este unitatea academică func ională care asigură producerea. pe baza contractului institu ional. (1) şi (2) sunt organizate de către fiecare institu ie de învă ământ superior. transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. Art. (2) Orice facultate se înfiin ează. centre de consultan ă. (3) Departamentul se înfiin ează. unită i de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli. unită i de proiectare.administrative. Art. poate înfiin a/desfiin a facultă i. sta iuni experimentale sau alte entită i pentru activită i de produc ie si transfer de cunoaştere şi tehnologie. Cercetării. la propunerea Ministerului Educa iei. institute. şcoli postuniversitare şi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calită ii în învă ământul superior. centre sau laboratoare. Raportul va fi făcut public şi transmis tuturor păr ilor interesate. 2. În structura universită ilor func ionează servicii tehnico . se comasează sau se desfiin ează la propunerea si cu aprobarea senatului institu iei de învă ământ superior. şcoli postuniversitare şi extensii universitare. Tineretului şi Sportului.119 (1) Facultatea este unitatea func ională care elaborează şi gestionează programele de studii. (3) Guvernul. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITU IILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT SUPERIOR Art. 42 . Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiin elor. să asigure criteriile şi standardele de calitate şi să gestioneze în mod eficient activită ile de învă ământ. (3) Raportul anual al Rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condi ie fundamentală pentru accesul la finan ările din bugetul public. în situa ii temeinic justificate. (2) Institu ia de învă ământ superior poate înfiin a.un raport privind starea universită ii. (5) Prin excep ie de la prevederile alineatului (2). centre pentru formarea continuă a resurselor umane. orice institu ie de învă ământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultă i. pe perioadă determinată şi pe proiecte. se organizează. (2) Un departament poate avea în componen ă centre sau laboratoare de cercetare. clinici universitare. artelor sau sportului. departamente. aprobate de senat. astfel încât institu ia să-şi realizeze misiunea. produc ie sau transfer cognitiv şi tehnologic. se divizează. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care func ionează ca unită i de venituri şi cheltuieli în cadrul universită ii. prin hotărâre a Guvernului României. care au autonomie şi statute proprii. unită i de microproduc ie şi prestări servicii.118 (1) Pentru organizarea şi func ionarea activită ilor asumate în misiune.

În evaluarea creditelor de studii dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. regulamentul privind activitatea profesională a studen ilor. cu respectarea legisla iei în vigoare. (4) Finan area de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studen ii care urmează cursurile în limba unei minorită i na ionale. de studii universitare de doctorat. centrele sau laboratoarele sunt aprobate de către senat pentru organizarea cercetării-dezvoltării şi se supun legisla iei în vigoare din domeniul cercetării. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupa ii şi func ii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi sunt organizate pe trei cicluri de studiu: licen ă. Un semestru are o durata. cercetare. în acest caz.125 (1) Organizarea programelor de studii este de competen a institu iilor de învă ământ superior. (2) Senatul fiecărei institu ii de învă ământ superior aprobă anual.121 Institutele. masterat. se asigură pregătirea în ciclul I. de studii universitare de masterat şi ciclul III. Art. (2)Linia de studiu din cadrul universită ii multilingve şi multiculturale elaborează un regulament de func ionare care reglementează procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.123 (1) Anul universitar începe la 1 octombrie şi include două semestre. 3. (3) În învă ământul universitar pentru minorită ile na ionale.Art. de 14 săptămâni de activită i didactice urmate de minim 3 săptămâni de examene. Curriculumul unui program de studii se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele ob inerii calificării dorite şi se aprobă de către senatul universitar. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Art. se constituie sec ii/linii cu predare în limbile minorită ilor na ionale. 43 . (1) Învă ământul superior pentru minorită ile na ionale se realizează: a) În institu ii de învă ământ superior în cadrul cărora func ionează facultă i/linii/programe de studii cu predare în limba maternă. precum şi învă ământ postuniversitar. Pentru fiecare ciclu universitar organizat. (2) Curriculumul programului de studiu este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul Na ional al Calificărilor şi este inclus în Registrul Calificărilor din Învă ământul Superior (RCIS). aplica ii practice şi evaluare planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă. 122. Art. în limba maternă. senatul institu iei de învă ământ superior va aproba un regulament propriu de organizare şi func ionare în acord cu standardele na ionale şi interna ionale generale şi specifice de calitate. b) În institu ii de învă ământ superior multiculturale. în ciclul II. sta iunile experimentale. învă are. precum şi calendarul activită ilor educa ionale specifice semestrelor academice de studiu. de studii universitare de licen ă.124 (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unită i curriculare de predare. (3) Concordan a dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studiu este un aspect esen ial al asigurării calită ii. doctorat. de regulă. Programe de studii universitare Art. cu cel pu in trei luni înainte de începerea anului universitar.

(2) La admiterea în învă ământul superior public. sunt echivalente. formă de învă ământ sau limba de predare se stabilesc anual prin hotărâre a guvernului. Contracte de studii Art. seral. cu frecven ă redusă şi la distan ă numai institu iile de învă ământ superior care au acreditat programul de învă ământ respectiv la forma de zi. În cazul studiilor universitare de doctorat.(2) Un program de studii func ionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi func ionează în condi iile stabilite prin autorizare. ai statelor apar inând Spa iului Economic European şi ai Confedera iei Elve iene în aceleaşi condi ii prevăzute de lege pentru cetă enii români. (5) Nomenclatorul domeniilor şi programelor de studii universitare. Tineretului şi Sportului. în condi iile legii. 128 (1) Admiterea în învă ământul superior public. inclusiv în ceea ce 44 . Cercetării. Cercetării. numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. Tineretului şi Sportului. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii care nu func ionează legal se sanc ionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari. înainte de 31 martie al fiecărui an. loca iile geografice de desfăşurare. contractul de studii este semnat şi de conducătorul de doctorat. 126 (1) Programele de studii de licen ă şi masterat se pot organiza în următoarele forme: învă ământ de zi. indiferent de forma de învă ământ absolvită. de către Ministerul Educa iei. (3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii se realizează distinct pentru fiecare formă de învă ământ.127 Institu ia de învă ământ superior semnează cu fiecare student/studentdoctorand/cursant/cercetător post-doctorat înmatriculat la un program de studii un contract de studii în concordan ă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare. Admiterea în programe de studiu Art. (2) Fac excep ie programele de studii de licen ă şi masterat din domeniile reglementate la nivelul UE care se pot organiza doar la forma de învă ământ de zi. cu frecven ă redusă şi la distan ă. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea na ională nu poate contraveni celei europene. precum şi cu amendă penală pentru organizatori şi cu retragerea autoriza iei de func ionare provizorie. limbă de predare şi pentru fiecare loca ie geografică în care se desfăşoară. domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. respectiv a acreditării programului de studii. (3) Programele de studii doctorale se pot organiza la formele de învă ământ de zi şi cu frecven ă redusă. (5) Pot organiza programe de studiu la formele de învă ământ seral. promovată de către Ministerul Educa iei. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. respectiv acreditare. (4) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de institu iile de învă ământ superior. Forme de organizare Art. pentru aceleaşi programe de studii. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competen a fiecărei institu ii de învă ământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de acestea. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetă enii statelor membre ale Uniunii Europene.

respectiv student doctorand. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de decanul facultă ii. în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondi ionat. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Examenele de evaluare pe parcurs a studen ilor Art. pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare. pe baza unui Regulament propriu aprobat de senatul institu iei şi care respectă metodologia cadru aprobat de Ministrul Educa iei. (2) Institu iile de învă ământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senat având în vedere asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare. (3) Institu iile de învă ământ superior pot percepe de la candida i. care precede examenul de licen ă. după afişarea rezultatelor finale. Tineretului şi Sportului în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Recunoaşterea studiilor efectuate de aceştia în ările de domiciliu se va realiza de către direc ia de specialitate din cadrul Ministerului Educa iei. în condi iile legii. fără perceperea unor taxe. dosarele candida ilor respinşi sau ale celor care renun ă la locul ob inut prin admitere. pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare. masterat sau doctorat are calitatea de student. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. (3) Rezultatele în învă are sunt apreciate la examene cu note de la 10 la 1. pe întreaga perioadă a prezen ei sale în cadrul programului respectiv. 129 (1) Examenele de finalizare a studiilor în învă ământul superior sunt: a) examenul de licen ă. de absolven i în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competen a 45 . scutirea de plată acestor taxe sau reducerea lor. în cuantumurile aprobate de senatele universitare. c) examenul de sus inere publica a tezei de doctorat. atunci când se dovedeşte că acestea au fost ob inute în mod fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară.priveşte taxele de şcolarizare. nota 5 certificând dobândirea competen elor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen. taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii. prin metodologiile proprii de admitere. (4) Un candidat declarat admis poate beneficia de finan are de la buget o singură dată. de la înmatriculare şi până la sus inerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. Art. în cazul studen ilor/absolven ilor care provin de la institu ii de învă ământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. pentru ciclul de studii universitare de licen ă. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 130 (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă. e) examenul de selec ie. (5) Persoana admisă la un program de studii universitare de licen ă. de studen ii examina i. Senatele universitare pot să prevadă. d) examenul de certificare. 131 Rezolvarea contesta iilor depuse de candida ii la admitere. Examene de finalizare a studiilor Art. Cercetării. (2) Examenele precizate la alin. b) examenul de diserta ie. (6) Institu iile de învă ământ superior au obliga ia să restituie. pentru ciclul de studii universitare de masterat.

conform propriilor regulamente institu ionale. Art. exprimându-l în termenii creditelor de studii. (5) Numărul de credite de studii aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare universitate în func ie de domeniul ştiin ific. 135 (1) numărul creditelor de studii constituie elementul de referin ă pe care universită ile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării si transferării creditelor de studiu şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. tineretului şi sportului. (4) învă ământul universitar de scurtă durată. Cercetării. învă are. (3) Durata programelor de studii universitare de licen ă şi masterat pe domenii de specializare se stabileşte la propunerea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin hotărâre a guvernului. pe baza informa iilor existente în registrului matricol propriu. (2) Cantitatea de muncă intelectuală individuală a unui student. actele de studii vor fi eliberate în concordan ă cu normele specifice. (2) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universită i. (2) pentru echivalarea. realizat prin colegiul cu durata de 3 ani. cercetării. Un credit de studiu constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unită i componente a unui curs din cadrul unui program de studii. poate fi echivalat de către ministerul educa iei. printr-o metodologie specifică. pentru această opera iune institu iile de învă ământ pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senat. Tineretului şi Sportului şi a unor metodologii specifice aprobate de fiecare institu ie de învă ământ superior pe baza normelor europene. nu poate fi mai mică de 1500 ore. cu ciclul 1 de tip bologna. 46 . corespunzătoare unui an universitar. Rezultatele evaluărilor academice nu pot fi contestate în instan e de judecată. Diplome Art. 132 Rectorul poate revoca un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a ob inut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare. (3) recunoaşterea şi echivalarea de către universită i a unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior se realizează pe baza unei metodologii aprobate de senatul universitar. cu respectarea reglementărilor cadru promovate prin ordin al ministrului educa iei. care corespunde licen ei universitare. institu iile de învă ământ superior pot elibera la cerere documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite disciplinelor de curs urmate de absolvent. cultural sau artistic. pe baza ects. Credite de studii Art. 133 (1) Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în ară sau în străinătate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educa iei. aplicare practică şi examinare în concordan ă cu Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). (4) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licen ă şi de masterat corespunde ob inerii a cel pu in 300 de credite de studii transferabile. cercetării. aceasta corespunzând cu 60 de credite. continuarea sau finalizarea studiilor sau recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile.134 (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activită ilor de predare. tineretului şi sportului. europene sau na ionale şi cu prevederile acordurilor interinstitu ionale. Art. ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii.institu iilor de învă ământ superior. Cercetării.

(2) Pe diploma de licen ă se men ionează toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. cu aprobarea Consiliului Facultă ii. pentru universită ile publice. „diplomă de inginer”. Durata studiilor de licen ă pentru învă ământul ingineresc este de 4 ani. după caz. (2) La învă ământul de zi. 137 (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare de licen ă absolven ii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. diplomele ob inute fiind echivalente titlului de master. Cercetării. Diploma de licen ă este înso ită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. Cuantumul taxei în institu iile de învă ământ superior public sau particular nu poate fi mai mic decât costul de şcolarizare pentru un student echivalent. Numărul de locuri pentru studiile universitare de licen ă în regim cu taxă şi cuantumul taxei se stabilesc de către senatul fiecărei institu ii de învă ământ superior. inclusiv forma de învă ământ. cu excep ia primului şi ultimului an de studii. ciclul I (licen a) şi ciclul II (masterat) de studii universitare pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani. Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ de zi un număr de granturi de studii finan ate de la buget. 136 (1) Studiile universitare de licen ă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile. cu frecven ă. Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizarea Art. (2) În cadrul metodologiei proprii. (6) Studiile universitare de licen ă în forma de învă ământ seral. 138 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licen ă se numeşte „diplomă de licen ă” sau. (5) Studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ de zi se pot organiza în regim de finan are de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene. de regulă. Art. în regim cu taxă. conform Sistemului European de Credite Transferabile şi se finalizează prin nivelul 6 EQF. pe baza legisla iei în vigoare şi cu respectarea cerin elor de asigurare a calită ii şi se fac publice până la 15 aprilie a fiecărui an. de 3-4 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. la învă ământul de zi. în condi iile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare. de regulă. se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul Na ional al Calificărilor (CNC). cu frecven ă redusă sau la distan ă se organizează. pot parcurge. au o durata normală de 1-2 ani şi corespund unui număr de credite de studii transferabile cuprins. după caz. durata specifică a studiilor universitare de licen ă este. între 60 şi 120. 139 (1) Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare. Ministerul Educa iei.Ciclul I – Studii universitare de licen ă Organizarea Art. (3) Un procent maximum de 5% din numărul studen ilor la zi. institu iile de învă ământ superior pot stabili facilită i sau condi ii speciale referitoare la admiterea candida ilor la studiile universitare de licen ă care au ob inut în perioada studiilor liceale distinc ii la olimpiadele şcolare na ionale sau interna ionale. 47 . doi ani de studii într-un singur an. (4) În cadrul studiilor universitare de licen ă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Art. în limba română şi intr-o limbă de circula ie interna ională. în condi iile prezentei legi.

este echivalentă cu diploma de studii universitare de masterat. (3) Institu iile de învă ământ superior pot stabili parteneriate cu agen i economici. Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizarea Art. (2) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza de către universită i acreditate în acest sens. b) misiunea asumată şi validată în condi iile prezentei legi permite acest lucru. din ară sau străinătate. 142 Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolven ii cu diplomă de licen ă sau echivalentă. (2) Pot organiza programe de studii universitare de masterat într-un domeniu acele institu ii de învă ământ superior care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) sunt acreditate. adoptat prin hotărâre de guvern. Admitere Art. Art. c) au acreditat domeniul respectiv pentru studii masterale. 144 (1) Doctoratul reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permite dobândirea unei calificări de nivelul 8 din cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din cadrul na ional al Calificărilor (CNC) şi se desfăşoară pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat. Aceasta este înso ită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. din perioada anterioara aplicării celor trei cicluri de tip Bologna. numite Universită i Organizatoare de Doctorat (UOD). Cercetării. înregistrată în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii (EQAR). orientate preponderent spre formarea competen elor de cercetare ştiin ifică. programele de studii promovate sunt hotărâte anual de către senatul universită ii şi comunicate Ministerului Educa iei. 140 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) masterate profesionale. 143 Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat şi sus inerea cu succes a lucrării de diserta ie se numeşte „diplomă de master” şi cuprinde toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. de către 48 . inclusiv forma de învă ământ. Art.141 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu pentru studii universitare de masterat împreună cu numărul maxim al studen ilor care pot fi şcolariza i se realizează prin hotărâre de guvern în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii. în limba română şi o limbă de circula ie interna ională. Învă area realizată în cadrul masteratului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. orientate preponderent spre formarea competen elor profesionale. în specialitate. asocia ii profesionale şi/sau institu ii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care să răspundă cerin elor pie ei muncii.(2) Diploma de licen ă sau de absolvire a absolven ilor învă ământului superior de lungă durată. b) masterate de cercetare. (2) În cadrul domeniului acreditat pentru studii universitare de masterat. Tineretului şi Sportului până la 30 martie pentru a fi publicate centralizat. Diploma Art.

(2) În domeniile de studii reglementate la nivel european. cu aprobarea senatului universitar. individual sau în cadrul şcolii doctorale. asupra unor crea ii artistice sau asupra unor performan e sportive de înalt nivel na ional şi interna ional. la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile. se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate. Cercetării. ARACIS si CNCSIS propun Ministerului Educa iei. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiin ifică desfăşurate în ară sau străinătate. pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii care se aprobă prin hotărâre a guvernului. (4) Un IOSUD sau o UOD poate recunoaşte. la propunerea Ministerului Educa iei. în cadrul institu ional al UOD şi al IOSUD. Art. (6) In cadrul institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat. în universită i sau în centre de cercetare de prestigiu. precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare. (5) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ştiin ific. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice. se organizează şcoli doctorale pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare. organizat numai la forma de învă ământ de zi. (3) Acreditarea şi evaluarea se face pentru fiecare institu ie de învă ământ superior şi pentru fiecare domeniu de doctorat din cadrul acestora de către ARACIS şi CNCSIS. (6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de şcoala 49 . b) un program individual de cercetare ştiin ifică sau crea ie artistică. pe baza unor metode ştiin ifice. durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. Cercetării. relevantă interna ional. recunoscută ca atare de Ministerul Educa iei. Doctoratul ştiin ific este o condi ie esen ială pentru cariera didactică în învă ământul superior şi pentru cercetare. Tineretului şi Sportului. care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiin ifice şi a reflec iei sistematice. Parteneriatele sau consor iile constituie o Institu ie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD). (3) În situa ii speciale. (7) Studiile universitare de doctorat dispun. pe baza acreditării.consor ii sau parteneriate care se stabilesc legal între o UOD şi institute na ionale de cercetare sau institute de cercetare din cadrul Academiei Române precum şi firme de înaltă tehnologie sau de cercetare-dezvoltare. în condi ii stabilite prin regulamentul institu ional propriu de organizare şi desfăşurare a doctoratului. inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiin ifică originală. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului Educa iei. respectiv a evaluării periodice. (4) Pe baza rezultatelor evaluării institu iei de învă ământ superior. 145 (1) Durata programului de studii universitare de doctorat este de regulă de 3 ani. de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare. conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat şi în condi iile prezentei legi. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Cercetării. după caz. b) doctorat profesional. Fiecare domeniu şi UOD sau IOSUD sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani. Cercetării. durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani. Tineretului şi Sportului acordarea sau. Durata acestor studii se prelungeşte în consecin ă cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. retragerea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat.

Pentru ările din afara UE. 146 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finan are de la bugetul de stat. pe bază de contract. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. 147 Doctoratul se poate desfăşura în limba română. Tineretului şi Sportului. Art. conform contractului de studii doctorale încheiat între UOD sau IOSUD. granturi doctorale. (2) Ministerul Educa iei. Art. pe baza unui acord scris între institu iile organizatoare implicate. 150 (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat. înaintat de institu ia angajatoare. doctorandul are calitatea de student-doctorand. fără plata contribu iilor la asigurările sociale de stat. pentru studiile universitare de doctorat ştiin ific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi sportului. (4) Metodologia de organizare şi finan are a programelor doctorale se stabileşte prin hotărâre de guvern. Art. la care participă şcolile doctorale din cadrul OUD sau IOSUD. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. la asigurările pentru şomaj. 148 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă. caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ară. a dosarului cu activitatea ştiin ifică a specialistului. Cercetării. Tineretului şi Sportului alocă anual. 50 . (3) Finan area şcolilor doctorale se face pe bază de competi ie. Cercetării. Pentru ările din Uniunea Europeană şi Elve ia acest drept se dobândeşte automat ca urmare a recunoaşterii şi echivalării academice. Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a universită ilor pentru care acest drept se dobândeşte automat. Cercetării. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficien i corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. (2) Pe toată durata activită ii. sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători ştiin ifici din universită i diferite din România. numit în continuare CNATDCU. conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand. b) Pentru universită ile care nu sunt cuprinse în lista stabilită de către Ministerul Educa iei.doctorală. fie prin evaluarea de către Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. în limba minorită ilor na ionale sau într-o limbă de circula ie interna ională. acest drept se poate ob ine astfel: a) Ministerul Educa iei. institu ia de învă ământ superior organizatoare de doctorat poate angaja. Studentul-doctorand Art. prin hotărâre de guvern. Admiterea Art. 149 Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolven ii studiilor universitare de masterat sau a studiilor echivalate cu acestea. studentul-doctorand de la forma de învă ământ zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asisten ă medicală gratuită. (2) În contextul politicilor de asigurare a mobilită ii universitare. acest drept se dobândeşte fie printr-o conven ie interna ională de recunoaştere reciprocă. specialişti din străinătate care de in dreptul legal de a conduce doctorat. în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.

UOD sau IOSUD eliberează o adeverin ă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învă ământ cu frecven ă (zi). într-o UOD sau în institu ii de cercetare sau de produc ie care formează parteneriate sau consor ii în cadrul unei IOSUD. Activită ile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legisla ia în vigoare. Art. un conducător de doctorat poate îndruma studen i . ca reprezentant al UOD sau IOSUD. conducătorul de doctorat şi 3 referen i oficiali din ară sau din străinătate. 153 (1) Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare în institu ia de învă ământ superior care l-a propus. Cercetării. potrivit legii. Sus inerea tezei de doctorat poate avea loc în 51 . (3) În cadrul aceleiaşi institu ii care organizează doctorat. specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi care îşi desfăşoară activitatea în afara UOD sau IOSUD respective. cu excep ia cazului în care doctorandul realizează venituri pentru care plăteşte. pentru stabilirea stagiului de cotizare. afla i în diverse stadii ale studiilor de doctorat. potrivit contractului de studii de doctorat. la asigurările pentru şomaj. Un conducător de doctorat poate îndruma maximum 10 doctoranzi. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel pu in func ia didactică de conferen iar universitar sau de cercetător ştiin ific principal gradul I. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată de CNATDCU profesorilor universitari sau cercetătorilor ştiin ifici gradul I. 154 (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerin elor stabilite de institu iile organizatoare de doctorat prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordan ă cu reglementările în vigoare la nivel na ional. conform legii pensiilor. (2) După sus inerea tezei de doctorat. pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel na ional şi interna ional. în această perioadă. cu respectarea drepturilor şi obliga iilor ce revin salariatului şi cu plata contribu iilor datorate. (2) Un conducător de doctorat îşi poate desfăşura activitatea la o singură institu ie care organizează studii doctorale. Tineretului şi Sportului. 152 (1) Pot fi conducători de doctorat: profesorii universitari. (3) Teza de doctorat se sus ine în şedin ă publică în fa a comisiei de doctorat. contribu ii la asigurările sociale. intrând sub inciden a codului muncii.doctoranzi numai în domeniul pentru care a ob inut conducerea de doctorat. după evaluarea pozitivă a tuturor referen ilor. Conducătorul de doctorat Art. în limita a 4-6 ore didactice pe săptămână. la asigurările sociale de stat. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Ea este alcătuită din cel pu in 5 membri: preşedintele. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate. Teza de doctorat Art. academicienii sau cercetătorii ştiin ifici principal gradul I. cu titlul de doctor ob inut în domeniul fundamental de ştiin e respectiv sau înrudit. Art.(3) Studentul-doctorand poate desfăşura activită i didactice. conducătorii de doctorat vor fi remunera i în conformitate cu legisla ia în vigoare. în conformitate cu standardele na ionale elaborate de Ministerul Educa iei. 151 (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat constituie perioadă asimilată. (2) Comisia de sus inere a tezei de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea UOD.

(2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiin ific. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiin ific. Cercetării. Cercetării. (3) Redobândirea calită ii de conducător de doctorat se poate ob ine la propunerea OUD sau 52 . poate lua următoarele măsuri: a) retragerea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioadă de până la 3 ani. după caz. după caz. în mod expres. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Foarte bine”. b) retragerea calită ii de conducător de doctorat şi a titlului de profesor. Diplomelor şi Certificatelor Universitare în termen de 1 an de la data primei invalidări. Art. de Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. (6) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”. „Bine” sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerin ele prevăzute în programul de cercetare ştiin ifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Foarte bine” . redactată în baza observa iilor CNATDCU. propunere care se înaintează spre validare CNATDCU. Ministerul Educa iei. sau de ARACIS. în mod expres. Tineretului şi Sportului. 156 (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională. Tineretului şi Sportului. Cercetării.S. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor în ştiin e. (8) În cazul în care CNATDCU nu validează argumentat teza de doctorat.155 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte „diplomă de doctor”. Tineretului şi Sportului. comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. „Satisfăcător” şi "Nesatisfăcător". (3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional. ARACIS şi CNCSIS şi cu aprobarea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. pe baza unor rapoarte externe de evaluare. teza de doctorat va fi înso ită de înregistrarea pe suport digital a crea iei artistice originale. după validarea tezei de doctorat de către Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. domeniul profesional al doctoratului. corespunzându-i acronimul Dr. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (4) Pe baza sus inerii publice a tezei de doctorat. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului Educa iei.P. UOD sau IOSUD primeşte din partea Ministerului Educa iei. „Bine”. întocmite. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor. În domeniul fundamental Arte. Cercetării. corespunzându-i acronimul Dr. comisia de doctorat va preciza elementele de con inut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă sus inere publică a tezei. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (2) Redobândirea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate ob ine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor. Cercetării. cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat. Tineretului şi Sportului o motiva ie scrisă de invalidare.prezen a a cel pu in 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctorat. c) retragerea titlului de doctor. sau de CNCSIS sau de Consiliul de Etică al Ministerului Educa iei. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. în cea care certifică ob inerea şi de inerea titlul de doctor într-un domeniu profesional se men ionează. În diploma care certifică ob inerea şi de inerea titlului de doctor se men ionează. Art.

(4) UOD sau IOSUD şi conducătorul de doctorat sunt evalua i o dată la 5 ani. cercetătorul postdoctorat va primi un atestat de cercetare. f) se desfăşoară în cadrul UOD sau IOSUD pe baza planului de cercetare al UOD sau IOSUD propus de cercetătorul postdoctorat şi aprobat de institu ia gazdă. 4. Cercetării. în cadrul UOSUD. (4) În perioada programului de cercetare postdoctorală. ORGANIZAREA ÎNVĂ ĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Art. cu frecven ă redusă. 53 . 157 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată. aprobat de senatul institu iei şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. Numărul de locuri pentru programele postdoctorale se stabileşte de către senatul fiecărei UOD sau de către forul de conducere al IOSUD. d) au o durată de minimum un an. pot utiliza Sistemul European de Credite Transferabile şi se finalizează cu un examen final de certificare a competen elor profesionale asimilate de cursan i pe parcursul programului. persoana angajată este încadrată pe pozi ia de cercetător cu contract de munca pe perioadă determinată. 159 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate acele institu ii de învă ământ superior care au acreditate cel pu in programe de studii universitare de licen ă în domeniul ştiin ific şi profesional respectiv.IOSUD. Programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă Art. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de UOD sau IOSUD. (3) Programele postuniversitare se pot organiza în forma cu frecven ă la zi. pe baza unui raport de evaluare internă ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale institu iilor acreditate se desfăşoară pe baza unui Regulament propriu de organizare şi desfăşurare. la propunerea CNATDCU. Programele postdoctorale Art. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condi ii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educa iei. la seral sau la distan ă. programe postdoctorale. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continuă. e) se pot finan a de institu ii publice sau operatori economici. 158 (1) Programele postdoctorale: a) sunt programe destinate persoanelor care au finalizat studiile universitare de doctorat ştiin ific cu frecven ă la zi şi au ob inut o diplomă de doctor într-un domeniu al ştiin ei cu cel mult doi ani înainte de admiterea într-un program postdoctoral de cercetare. în conformitate cu legisla ia în vigoare. (5) La finalizarea programului postuniversitar. b) asigură cercetătorului postdoctorat cadrul institu ional pentru dezvoltarea cercetărilor efectuate în cadrul domeniului în care de ine titlul ştiin ific de doctor sau în domenii conexe. Tineretului şi Sportului. (2) Institu iile de învă ământ superior acreditate să organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza. c) pot fi organizate numai în forma cu frecven ă la zi. conform procedurilor stabilite prin ordin de ministru.

Art. ciclul III – studii universitare de doctorat. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolven i care au cel pu in studii universitare cu diplomă de licen ă sau echivalentă. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi func ionarea învă ământului superior medical Art. privind infrastructura. Cercetării. 300 de credite pentru specializarea Farmacie cu durata de 5 ani şi 360 de credite pentru specializarea Medicină. pentru minimum 4600 de ore de pregătire pentru specializarea asisten i medicali generalişti şi moaşe şi de 3 ani pentru alte specializări medicale. parte integrantă a sistemului na ional de învă ământ. ordine comune cu Ministerul Sănătă ii şi ANVSVSA. 161 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activită ilor din acest domeniu va fi realizată prin hotărâre de guvern. cu respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume: a) se asigură 6 ani de studii. pentru minimum 5500 de ore de activitate teoretică şi practică la specializările Medicină. ciclul II – studii universitare de masterat. 6. pentru specializarea farmacie. 162 (1) Învă ământul superior militar. pot organiza forme de învă ământ prin cele 3 cicluri universitare: ciclul I – studii universitare de licen ă. 160 (1) Învă ământul universitar din domeniul medical uman şi veterinar se desfăşoară numai în institu ii de învă ământ universitar autorizate provizoriu sau acreditate. Pentru ciclul I sunt totalizate 180 credite pentru specializările cu licen ă pe o durată a studiilor de 3 ani. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională. de informa ii. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară de 6 ani. 5 ani de studii. (3) Durata studiilor universitare de doctorat pentru absolven ii din învă ământul medical uman şi veterinar superior este de 4 ani. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂ ĂMÂNTUL DE INFORMA II. 5. (2) Institu iile de învă ământ superior din domeniul medical acreditate. echipamentele medicale şi accesul la informa ie medicală.(4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finan are din alte surse. şi 54 . de ordine publică şi securitate na ională este învă ământ de stat. DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NA IONALĂ Organizare şi func ionare Art. ordin al ministrului Educa iei. (4) Institu iile de învă ământ superior din domeniul medical uman şi veterinar şi institu iile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii pentru asigurarea unor condi ii optime de activitate. perfec ionare. educa ie medicală continuă. d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite. pe baza criteriilor de calitate. 240 de credite pentru specializările de 4 ani. după caz. c) studiile universitare de masterat au între 60 şi 120 de credite. Studiile de reziden iat se organizează numai în Universită ile de Medicină şi Farmacie acreditate. b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studiu transferabile ECTS. institu ia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competen elor profesionale specifice programului. Medicină dentară şi Medicină Veterinară. precum şi de formare si dezvoltare profesională: de reziden iat. Tineretului şi Sportului şi. 4 ani de studii.

Justi iei. profilurile. de ordine publică şi securitate na ională. de informa ii. informa iilor. de ordine şi securitate publică se realizează de către comandan i/rectori care ocupă func iile în conformitate cu reglementările comune ale ui Educa iei. Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării. dacă îndeplineşte simultan şi condi iile specifice prevăzute în lege pentru această func ie. precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora. de ordine şi securitate publică sunt aceleaşi ca cele din institu iile civile de învă ământ şi se ocupă în aceleaşi condi ii ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. de informa ii. (2) Structurile şi func iile de conducere din institu iile de învă ământ militar. să ocupe func ii echivalente cu cele ale absolven ilor institu iilor civile de învă ământ. Apărării Na ionale. pot să-şi completeze studiile în învă ământul superior civil. precum şi titlurile ştiin ifice ob inute dau dreptul de inătorilor legali. în învă ământul superior militar.163 (1) Managementul şi finan area institu iilor din învă ământul superior militar. 55 . de ordine publică şi securitate na ională se realizează în aceleaşi condi ii ca în institu iile civile de învă ământ superior. Serviciului Român de Informa ii. indiferent de gradul militar al candidatului ales. ordinii publice şi securită ii na ionale.cuprinde: învă ământ universitar pentru formarea ofi erilor. de ordine publică şi securitate na ională se stabilesc de Ministerul Apărării Na ionale. admiterea la studii. (9) Comandantul institu iei de învă ământ superior militar. (6) Ofi erii în activitate. se supun procedurilor şi condi iilor aplicabile institu iilor de învă ământ superior civil. Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării. potrivit specificului fiecărei arme. finalizarea studiilor. Justi iei. informa iilor. derularea programelor de studii. ordinii publice şi securită ii na ionale. Tineretului şi Sportului. Ministerul Justi iei. de ordine publică şi securitate na ională. în rezervă sau în retragere. ui Administra iei şi Internelor. precum şi învă ământ postuniversitar. de informa ii. de informa ii. cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. specializări. de informa ii. cu avizul ui Educa iei. se supun mecanismelor de asigurare a calită ii. Managementul şi finan area institu iilor Art. ca şi institu iile de învă ământ civil. de informa ii. Participarea ofi erilor în activitate la învă ământul de zi se reglementează prin ordin al conducătorilor institu iilor din domeniile apărării. posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare cu durata de 3 sau 4 ani. ui Apărării Na ionale. după trecerea în rezervă. (7) Diplomele de licen ă. Administra iei şi Internelor. cifrele anuale de şcolarizare. (5) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învă ământului superior militar. de doctorat eliberate de institu iile de învă ământ superior militar. ordinii publice şi securită ii na ionale pot emite ordine. criteriile de selec ionare a candida ilor pentru învă ământul superior militar. Cercetării. pentru ob inerea diplomei de licen ă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialită ii militare. de informa ii. (3) Structura organizatorică. (2) Institu iile de învă ământ superior militar. de ordine publică şi securitate na ională. programele de studii. informa iilor. de masterat. în condi iile legii. (4) Formele de organizare a învă ământului. ofi erilor de poli ie şi a altor specialişti. de ordine şi securitate publică poate îndeplini şi atribu iile de rector. de ordine publică şi de securitate na ională din cadrul sistemului na ional de învă ământ. Ministerul Administra iei şi Internelor. Cercetării. Tineretului şi Sportului. autorizarea şi acreditarea institu iilor de învă ământ. regulamente şi instruc iuni proprii. (8) Conducerea unită ilor şi institu iilor de învă ământ militar. nivel şi formă de organizare a învă ământului.

în realizarea achizi iilor publice şi gestiunea resurselor umane necesare derulării grantului. de ordine publică şi securitate na ională se înfiin ează corpul instructorilor militari. de informa ii. de informa ii. de informa ii. de ordine publică şi securitate na ională au acelaşi statut ca cele din institu iile civile de învă ământ şi se bucură de principiul libertă ii academice şi al autonomiei universitare.164 (1) Func iile didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar. de ordine publică şi securitate na ională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru institu iile civile de învă ământ superior. Cadrele didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar. 56 . de ordine publică şi securitate na ională.166 Via a universitară din institu iile de învă ământ superior militar. Biblioteci şi centre de documentare şi informare Art. adaptate mediului militar. delegata de ordonatorul de credite.165 Bibliotecile şi Centrele de documentare şi informare din învă ământul superior militar. de informa ii. Serviciului Român de Informa ii şi al altor institu ii cu atribu ii în domeniul apărării. (2) Institu iile de învă ământ superior militar.167 (1) Activitatea de cercetare şi crea ie din universită i se organizează şi func ionează pe baza legisla iei româneşti şi europene în domeniu.(10) În învă ământul superior militar. Aceste activită i se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern. în limita granturilor şi contractelor de cercetare. (4) În institu iile militare de învă ământ superior. de ordine publică şi securitate na ională func ionează în aceleaşi condi ii ca cele din institu iile civile de învă ământ. de informa ii. până la îndeplinirea vârstei de pensionare stabilită de lege. Resurse umane Art. cu contract de muncă. au dreptul să-şi continue activitatea didactică. ordinii publice şi siguran ei na ionale. dispune. categoria personalului didactic auxiliar cuprinde şi specialiştii din structurile de management educa ional. de informa ii. de ordine şi securitate publică. prin ordine şi instruc iuni ale ui Apărării Na ionale. de autonomie şi responsabilitate personală. în cadrul aceleiaşi institu ii de învă ământ superior. 7. (2) Universită ile au obliga ia să creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activită ilor de cercetare. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerin elor personalului implicat în cercetare. Via a universitară Art. Ministerul Justi iei. laboratoare sau centre de cercetare ale universită ii. ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞI CREA IE UNIVERSITARĂ Art. de informa ii. ui Administra iei şi Internelor. pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari. păstrându-şi titularizarea pe post. (3) Personalul implicat în activită i de cercetare in institute. (3) Cadrele didactice militare titulare. de ordine publică şi securitate na ională se încadrează. se ocupă şi se eliberează in aceleaşi condi ii ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. de ordine şi securitate publică se bucură de principiul autonomiei universitare.

precum şi cu Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. conform contractului cu autoritatea contractantă. 8. în 3 categorii: a) universită i preponderent de educa ie. sunt finan ate din fonduri publice: programe de licen ă în universită ile men ionate la alin. masterat şi licen ă în universită ile men ionate la alin. Tineretului şi Sportului.c). În realizarea acestei atribu ii. prin organismele abilitate. acesta asigură un avans de 30% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de finan are. prin Autoritatea Na ională de Cercetare Ştiin ifică.168 (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar conducerea universită ii va prezenta Senatului un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi modul în care aceasta a fost cheltuită. realizează evaluarea programelor de studii şi evaluarea institu ională a universită ilor. Tineretului şi Sportului şi este realizată de către un consor iu format din: ARACIS. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. (2) Metodologia de ierarhizare a programelor de studii şi de clasificare a universită ilor se aprobă prin hotărâre de guvern în maximum 6 luni de la promulgarea acestei legi. programe de licen ă şi masterat în universită ile men ionate la alin. (2) Universită ile care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul Educa iei. lit.a). Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. conform legisla iei în vigoare. Ministerul Educa iei. Cercetării. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sanc ionate cu una sau mai multe dintre sanc iunile specificate în prezenta lege. Art. PROMOVAREA CALITĂ II ÎN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE Art.b. (5) Finan area din surse publice se va face diferen iat pe categorii de universită i şi în func ie de pozi ia în ierarhie a programelor de studii. Cercetării.Art. (3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare şi clasificare intră în răspunderea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului colaborează cu Agen ia Română de Asigurare a Calită ii (ARACIS). Art. (2) Cuantumul regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finan ator sau de autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora.(4). Cercetării. pe baza evaluării programelor de studii şi a capacită ilor institu ionale. Ministerul Educa iei.(4). de modul de gestionare a grantului. (2) Mobilitatea interinstitu ională a personalului de cercetare după principiul : grantul urmează cercetătorul – este garantată prin lege. Cercetării. lit. Titularul grantului răspunde public.170 (1) Asigurarea calită ii învă ământului superior şi cercetării universitare este o atribu ie fundamentală a Ministerul Educa iei. (4) Universită ile se clasifică. 57 . Cercetării. Totodată.169 (1) Pentru granturile gestionate de Ministerul Educa iei.(4). Tineretului şi Sportului. CNATDCU şi de un organism interna ional selectat pe bază de competi ie. c) universită i de cercetare avansată şi educa ie. (6) Statul finan ează programele de excelen ă în orice categorie de universită i. b) universită i de educa ie şi cercetare ştiin ifică şi crea ie artistică. CNCSIS. alte agen ii înscrise în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii în învă ământul superior.171 (1) Pentru asigurarea calită ii în învă ământul superior. Cercetării.) şi programe de doctorat. lit. Tineretului şi Sportului.

Tineretului şi Sportului sau a universită ilor. 58 . la propunerea rectorului. c) fondurile de finan are suplimentară şi granturi alocate de Ministerul Educa iei. (4) Fuziunea prin comasare sau absorb ie prin fuziune se va face prioritar în jurul institu iilor din categoria universită ilor de cercetare avansată şi educa ie. poate dispune reorganizarea sau desfiin area departamentelor sau institu iilor slab performante. 175 Statul încurajează excelen a în institu iile de învă ământ superior prin pârghii financiare specifice. pentru creşterea vizibilită ii interna ionale şi pentru concentrarea resurselor. Rezultatele evaluării şi clasificării se fac publice. studen ii.173 (1) Fiecare universitate are obliga ia să realizeze. acordate pe bază de competi ie. Cercetării. Tineretului şi Sportului va propune o lege prin care se realizează comasarea prin fuziune a universită ilor care au misiuni asemănătoare şi sunt localizate în aceeaşi unitate teritorial administrativă sau la o distan ă mai mică de 200 km între localită ile de reşedin ă. b) fondul de dezvoltare institu ională se adresează celor mai bune institu ii de învă ământ superior din fiecare categorie. în maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. Art. universită ile publice şi private pot: a) să se constituie în consor ii universitare.172 (1) Pentru promovarea calită ii şi creşterea eficien ei sistemului de învă ământ superior. b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări. 176 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. c) aprobarea unor rute educa ionale flexibile. inclusiv teze de doctorat. Tineretului şi Sportului. Rezultatele evaluării se fac publice pentru informarea beneficiarilor de educa ie şi transparen a institu ională. Sprijinirea excelen ei individuale Art. Cercetării. (5) Evaluarea programelor de studii şi a institu iilor de învă ământ superior se face periodic la ini iativa Ministerului Educa iei. (3) În cazul universită ilor publice. având ca obiectiv principal sus inerea elitelor româneşti din ară şi din diaspora. Tineretului şi Sportului. Art. în vreun fel. existente în prezenta lege: a) un procent minim de 30% din finan area de bază se acordă universită ilor publice pe baza criteriilor şi standardelor de calitate stabilite de Consiliul Na ional al Finan ării Învă ământului Superior şi aprobate de Ministerul Educa iei.Art. conform unei metodologii cadru elaborate de Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior şi aprobate prin ordin de ministru. care permit accelerarea parcursului de studii universitare. evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performan ă în cercetare. studen ii şi cercetătorii cu performan e excep ionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universită i din ară sau din străinătate. în baza evaluării interne. Art. d) crearea de instrumente şi mecanisme de sus inere a inser iei lor profesionale în ară. Ministerul Educa iei. (2) Universită ile acreditate la data adoptării acestei legi pot ini ia tratative pentru constituirea de consor ii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorb ie. b) să fuzioneze într-o singură institu ie de învă ământ superior cu personalitate juridică. (2) Senatul universitar. la intervale de maximum 5 ani. Cercetării. fără a prejudicia. 174 Guvernul României înfiin ează Institutul de Studii Avansate din România. Cercetării.

(3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent în două institu ii de învă ământ superior diferite sau în maxim două programe de studii. pentru un singur program de studii. Registrele matricole ale universită ilor devin parte a RMUR. PROMOVAREA UNIVERSITĂ II CENTRATE PE STUDENT Art. 9. institu iile de învă ământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu.astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul cât şi achizi iile realizate prin formare. şi a admiterii într-un program de studii pentru licen ă. (4) Universită ile care admit în programele lor de studii mai mul i studen i decât capacitatea de şcolarizare de care dispun sunt sanc ionate printr-una sau mai multe dintre sanc iunile prevăzute în prezenta lege. între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică drepturile şi obliga iile păr ilor. Orice subven ie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă.I.A. (2) Capacitatea de şcolarizare este făcută publică de către rectorul institu iei de învă ământ superior prin declara ie pe proprie răspundere. (6) Fiecare institu ie de învă ământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. în cadrul aceleiaşi universită i. Art. (7) Condi iile de admitere trebuie făcute publice în fiecare an.Tineretului şi Sportului . precum şi con inutul informa iilor care vor fi scrise în Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România.179 (1) Se constituie Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România (RMUR). (2) Ministerul Educa iei. instituită de Ministerul Educa iei. Înmatricularea studen ilor. Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie cadru privind organizarea admiterii în institu iile de învă ământ superior publice şi private din România. Cercetării. asigurându-se un control riguros al diplomelor. (4) În vederea testării cunoştin elor şi capacită ilor cognitive. Registrul Matricol Unic al Universită ilor Art. Prevederile acestui regulament sunt concordante în con inut cu metodologia cadru privind organizarea admiterii. Cercetării. cu respectarea capacita ii de şcolarizare stabilita prin evaluarea A. respectiv artistice sau sportive. Cercetării . cu cel pu in 6 luni înainte de sus inerea concursului de admitere. conform normelor legale în vigoare. master sau doctorat.178 (1) O institu ie de învă ământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de studen i pentru care sunt asigurate condi ii optime de calitate academică şi de via a confortabilă a studen ilor în spa iul academic. (5) Ministerul Educa iei. numai într-o singură institu ie de învă ământ superior.R. Tineretului si Sportului va elabora un Regulament de alocare a codului matricol individual. (2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunită i universitare numai în urma admiterii şi înmatriculării sale într-o institu ie de învă ământ superior. ca o bază de date electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din România din universită ile publice sau private acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu.C.S.177 (1) Studen ii sunt considera i parteneri ai institu iilor de învă ământ superior şi membri egali ai comunită ii academice. (3) În urma admiterii într-un program de studii. 59 .

(4) Ministerul Educa iei. libertă ile şi obliga iile studen ilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obliga iilor studentului. Raportul va fi făcut public. Asocia iile studen ilor prezintă un raport anual privind respectarea codului . 60 . Cercetării. cont email. cluburi. d) principiul libertă ii de exprimare în baza căruia studen ii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice. pe baza unei hotărâri de guvern. ateliere. consilierea psihologică. publica ii. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol este o infrac iune sanc ionată conform legii.(3) Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România este document oficial protejat legal. forma ii artistice şi sportive. legal constituite. (2) Drepturile. legal constituite. c) principiul participării la decizie. Cercetării. reprezentan i legitimi ai intereselor studen ilor. (2) Organiza iile studen eşti sunt. consilierea în scopul orientării profesionale. Art. în cadrul institu iei de învă ământ în care studiază.182 (1) Studen ii beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. (3) Federa iile na ionale studen eşti. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor şi obliga iilor studentului. şi se va consulta permanent cu acestea. în dezvoltarea învă ământului superior. pentru care pot primi un număr de credite. (5) Baza de date electronică aferentă Registrului Matricol Unic înregistrează şi păstrează şi eviden a diplomelor universitare emise în România. la nivelul fiecărei comunită i academice. în conformitate cu prevederile legii. cu federa iile na ionale studen eşti. (5) Studen ii pot participa la ac iuni de voluntariat. propus de asocia iile studen eşti şi adoptat de Ministerul Educa iei. Art. în condi iile stabilite de Carta universitară. în afara orelor de curs. registrele matricole ale universită ilor şi sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de cel mult doi ani de la adoptarea prezentei legi. în baza căruia toate deciziile majore în cadrul institu iilor de învă ământ superior sunt luate cu participarea reprezentan ilor studen ilor. Tineretului si Sportului va colabora. de drept. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vie ii pe perioada studiilor.180 (1) Principiile care reglementează activitatea studen ilor în cadrul comunită ii universitare sunt: a) principiul nediscriminării: în baza căruia to i studen ii beneficiază de egalitate în tratament din partea institu iei de învă ământ superior. sunt organismele care exprimă interesele studen ilor din universită i. în baza căruia studen ii au dreptul de acces liber şi gratuit la informa ii care privesc propriul parcurs educa ional şi via a comunită ii academice din care fac parte. cercuri. conform legii. în raport cu institu iile statutului.181 (1) Studen ii au dreptul să înfiin eze. Tineretului şi Sportului prin ordin de ministru. seminar sau laboratoare. acces la baza de date specifice domeniului şi la cea referitoare la situa ia şcolară personală. Art. garantate de stat. publice sau particulare. în institu iile de învă ământ superior. cenacluri. b) principiul dreptului la asisten ă şi la servicii complementare în învă ământul superior exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice. (4) Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România. e) principiul transparen ei şi al accesului la informa ii. pe baza registrelor existente în universită ile acreditate. orice discriminare directă sau indirectă fa ă de student este interzisă.

spectacole de teatru. Art. (5) Institu iile de învă ământ superior au dreptul de a acorda. (3) Studen ii beneficiază de gratuitate pentru accesul la muzee. tehnice. (4) Statul va acorda credite cu dobândă preferen ială pentru studen ii din mediul rural sau apar inând unor grupuri dezavantajate. (9) pot participa studen ii şi absolven ii institu iilor de învă ământ superior publice şi cei ai institu iilor de învă ământ superior particular acreditate. (6) Activită ile extracurriculare–ştiin ifice. cazare şi transport. (9) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. (6) Statul garantează împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop. Acest fond este gestionat de Agen ia de Credite şi Burse de Studii. se acoperă din veniturile proprii ale institu iilor de învă ământ respective. în situa iile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv. film la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice în limita bugetelor aprobate. Cercetării. căminelor şi cantinelor universită ilor sau institu iilor de învă ământ publice. (4) Studen ii cetă eni români din afara grani elor ării. această parte fiind preluată de stat. concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 . Studen ii orfani sau proveni i din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. (6) se aplică şi în cazul taberelor de crea ie. (12) Institu iile de învă ământ superior publice asigură. (7) Prevederile alin. stimulând accesul la învă ământul superior şi asigurând astfel egalitatea de şanse. ele se completează cu subven ii acordate din bugetul de stat. Aceste burse se ob in prin concurs organizat la nivel na ional. bursieri ai statului român. (3) care se desfăşoară pe teritoriul României. transportul intern auto. pe perioada prevăzută în planurile de învă ământ. prin reglementări corespunzătoare. conform normelor stabilite de Ministerul Educa iei. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finan are. (11) Cheltuielile de între inere a internatelor. (5) Absolven ii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scuti i de plata a 75% din împrumut. (3) Cuantumul dobânzii şi al împrumutului va fi diferen iat în func ie de mărimea veniturilor salariale ale absolventului. studen ii beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun. pentru efectuarea practicii comasate a studen ilor. în afara cifrei de şcolarizare aprobate. în limita resurselor financiare proprii. cheltuielile de masă. (2) În timpul anului şcolar. (8) Statutul de student cu taxă se modifică în condi iile stabilite de senatul universitar. operă. concerte. Cercetării. feroviar şi naval.3 ani sau are grave probleme de sănătate. destinate studen ilor. 183 (1) Studen ii beneficiază de asisten ă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici si unită i spitaliceşti de stat. sportive şi de odihnă ale studen ilor. în concediu de maternitate. Cercetării. în condi iile stabilite de senatul universitar. Tineretului şi Sportului. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. Tineretului şi Sportului.(2) Returnarea împrumutului se va face după angajarea absolven ilor pe un loc de muncă şi va putea fi întreruptă pe perioada în care un absolvent se află în şomaj. 61 . cultural-artistice şi sportive – precum şi cele pentru studen ii capabili de performan e sunt finan ate de la bugetul statului. (10) La concursurile pentru ob inerea burselor prevăzute la alin. cel pu in un loc pentru studii gratuite absolven ilor cu diplomă de bacalaureat proveni i din centrele de plasament.

stând la baza rezolu iilor Senatului.185 (1) Structurile de conducere în institu iile de învă ământ superior publice sau particulare sunt: a) senatul universitar şi consiliul de administra ie. la nivelul universită ii. şeful de departament şi consiliul departamentului se stabilesc prin votul universal. (2) Func iile de conducere sunt următoarele : a) rectorul. La concurs pot participa persoane din cadrul universită ii sau din orice facultate de profil din ară sau străinătate care. b) decanii sunt selecta i prin concurs public organizat de către noul rector al universită ii.184 (1) Statul român va acorda anual. în baza autonomiei. direct şi secret al cadrelor didactice şi cercetătorilor. (5) Consiliul de conducere al şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal. (2) Universită ile. (3) Senatul stabileşte comisii de specialitate prin care monitorizează şi controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administra ie. prorectorii. (4) La nivelul facultă ii. d) şeful de departament. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor. 62 . c) consiliul facultă ii. Consiliul facultă ii are obliga ia de a aviza minimum 2 candida i. au primit avizul acestuia de participare la concurs. pot dispune integral de veniturile ob inute din şcolarizarea studen ilor străini. indiferent dacă sunt publice sau private. la nivelul facultă ii. (3) La nivelul departamentului. prin hotărâre de guvern. sunt stabili i prin vot universal. directorul general administrativ. de către studen ii facultă ii. direct şi secret al conducătorilor de doctorat. c) decanul. direct şi secret. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor din facultate. b) consiliul de conducere al institutului de studii doctorale. respectiv studen ilor. Rapoartele de monitorizare şi control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar.Art. un număr de burse pentru şcolarizarea studen ilor străini. 10. la nivelul departamentelor. d) consiliul departamentului. Reprezentan ii fiecărei facultă i în Senat. CONDUCEREA UNIVERSITĂ ILOR Art. (2) Senatul îşi alege prin vot secret un preşedinte. Art. b) directorul institutului de studii doctorale. prodecanii. care conduce şedin ele senatului şi reprezintă senatul în raporturile cu rectorul. la nivelul universită ii. la nivelul universită ii. Aceste burse vor fi atribuite doar acelor universită i şi programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate. pe baza audierii în plenul consiliului facultă ii. Directorul institutului de studii universitare de doctorat este unul dintre prorectori. stabilirea structurilor şi func iilor de conducere se face după următoarea procedură: a) 75% dintre membrii cadre didactice ai consiliului facultă ii sunt aleşi prin votul universal. c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector. 25% dintre membrii studen i ai consiliului facultă ii sunt aleşi prin vot universal. pe cote parte de reprezentare stipulate în carta universitară.186 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi 25% reprezentan i ai studen ilor.

în condi iile specificate prin contractul de management şi carta universitară. la propunerea rectorului. în propor ie de 50% din membrii ai universită ii şi în propor ie de 50% din personalită i ştiin ifice şi academice din afara universită ii. 187 (1) Rectorul se stabileşte pe baza unui concurs public. au ob inut avizul de participare la concurs din partea acestuia. pe baza audierii în plenul Senatului universitar. din ară şi străinătate. f) elaborează şi aprobă: codul de asigurare a calită ii şi codul de etică universitară. Senatul are obliga ia de a aviza minimum doi candida i. de selec ie şi recrutare a rectorului. este confirmat prin ordin de ministru. la propunerea rectorului şi cu respectarea legisla iei în vigoare. (2) Rectorul poate fi demis de către Senatul universitar. (3) Rectorul confirmat de ministru. (5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu senatul universită ii un contract de management. (2) La concursul de ocupare a func iei de rector pot participa orice personalită i ştiin ifice sau academice din ară şi străinătate care. (6) Decanii şi directorul general administrativ sunt selecta i prin concurs public organizat de noul rector şi validat de Senat. îşi numeşte prorectorii. Tineretului şi Sportului. senatul elaborează şi aprobă metodologia de avizare. Cercetării. d) aprobă. e) aprobă proiectul de buget şi execu ia bugetară. De asemenea. (3) Ministrul Educa iei. decanului şi şefului de departament Art. rectorul poate semna acte oficiale. c) aprobă planul strategic de dezvoltare institu ională şi planurile opera ionale. rectorului.(4) Senatul stabileşte o comisie de selec ie şi recrutare a rectorului formată. consiliului de administra ie. i) încheie contractul de management cu rectorul. acte financiar/contabile. (4) Rectorul. pentru desemnarea unui nou rector. După emiterea ordinului de confirmare. prorectorii. Atribu iile senatului.189 (1) Senatul universită ii reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universită ii (2) Atribu iile senatului sunt următoarele: a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară. structura. cuprinzând criteriile şi indicatorii de performan ă managerială. Art.188 (1) Rectorul universită ii publice sau private confirmat încheie un contract institu ional cu ministrul Educa iei. Art. Tineretului şi Sportului poate revoca ordinul de confirmare a rectorului în cazul în care constată încălcarea legisla iei în vigoare sau a contractului institu ional şi se poate adresa Senatului. 63 . conform prezentei legi. decanii şi directorul general administrativ formează consiliul de administra ie al universită ii. conforme cu legisla ia în vigoare. în baza unei metodologii aprobate de Senat. b) elaborează şi adoptă carta universită ii. selectat de către comisia de concurs stabilită de senat. diplome şi certificate. g) adoptă codul drepturilor şi obliga iilor studen ilor. (7) Rectorul. pe baza consultării Senatului. h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi func ionarea universită ii. organizarea şi func ionarea universită ii. înscrisuri. drepturile şi obliga iile păr ilor contractuale. Cercetării.

(10) Consiliul facultă ii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultă ii. Mandatul senatului este de 4 ani. la începutul fiecărui an universitar. n) îndeplineşte alte atribu ii. reînnoibil succesiv de maximum două ori. Tineretului şi Sportului. c) încheie contractul de management cu senatul universită ii. numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin cartă. (4) Durata mandatului unui membru al senatului este de 4 ani. d) propune spre aprobare senatului structura şi reglementările de func ionare ale universită ii. în conformitate cu contractul de management. în baza contractului de management. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. b) negociază şi semnează contractul institu ional cu Ministerul Educa iei. k) validează concursurile publice pentru func iile din consiliul de administra ie.j) controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administra ie prin comisii specializate. Aceste documente sunt publice. m) aprobă. consiliului de administra ie şi Senatului. Cercetării. un raport referitor la: starea generală a universită ii. Consiliul facultă ii are următoarele atribu ii: a) aprobă. d) îndeplineşte alte atribu ii. structura. h) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de senat. l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană. în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. b) aprobă programele de studii gestionate de facultate. g) conduce consiliul de administra ie. astfel încât să se asigure eficien a decizională şi reprezentativitatea comunită ii academice. la propunerea decanului. 64 . asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare. Senatul validează raportul mai sus men ionat. Decanul conduce şedin ele consiliului facultă ii şi aplică hotărârile rectorului. reînnoibil în baza prevederilor cartei universită ii. (9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultă ii. f) prezintă senatului. carta universită ii şi legisla ia în vigoare. conform cartei. stabilite prin cartă sau aprobate de senat şi în conformitate cu legisla ia în vigoare. e) propune spre aprobare senatului proiectul de buget şi raportul privind execu ia bugetară. Decanul prezintă anual un raport consiliului profesoral privind starea facultă ii. organizarea şi func ionarea facultă ii. (5) Senatul poate fi convocat de rector. Rectorul este ordonatorul de credite al universită ii. la propunerea rectorului. Rectorul are următoarele atribu ii: a) realizează managementul şi conducerea operativă a universită ii. la cererea a cel pu in o treime dintre membrii senatului. asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultă ii. Atribu iile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile cartei şi cu legisla ia în vigoare. sanc ionarea personalului cu performan e profesionale slabe. (3) Componen a şi mărimea senatului este stabilită prin carta universită ii. c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultă ii. (8) Atribu iile prorectorilor. în baza unei metodologii proprii şi a legisla iei în vigoare. (6) Rectorul reprezintă legal universitatea în rela iile cu ter ii şi realizează conducerea executivă a universită ii.

192 (1) Pentru monitorizarea eficien ei manageriale. (4) Atribu iile şi competen ele structurilor şi ale func iilor de conducere din învă ământul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institu iei. Hotărârile senatelor universitare. Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor.191 (1) După îndeplinirea vârstei de pensionare. cultural şi profesional extern. potrivit legii. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de institu ia de învă ământ superior. de prorector.(11) Şeful de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. Raportul anual privind starea învă ământului superior se bazează pe indicatorii men iona i la alin. se iau cu votul majorită ii membrilor prezen i. ale consiliilor facultă ilor şi ale departamentelor. potrivit cartei. (1). conform cartei. Art. universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentan i ai mediului economic şi personalită i din mediul academic. de managementul financiar. (6) Unită ile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unită ilor respective. în termen de maximum 3 luni. motivarea şi încetarea rela iilor contractuale de muncă ale personalului din departament. în cazul şefului de departament. în mod obligatoriu. managementul cercetării şi al calită ii. Validarea concursului se face de senatul universitar. proiectare. Cercetării. ocuparea oricărei func ii de conducere din universitate este interzisă. dacă numărul lor reprezintă cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor. Cercetării. (7) Prin Carta universitară. Consiliului Na ional pentru Finan area învă ământului Superior. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Agen iei de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic şi va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. Consiliului Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. 65 .190 (1) Func iile de conducere de rector. de prodecan. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul institu iei. (3) Persoanele care ocupă o func ie de demnitate publică nu pot exercita niciuna dintre func iile de conducere din cadrul universită ii pe perioada îndeplinirii mandatului de demnitar. un reprezentant al Ministerului Educa iei. sau se organizează concurs public. în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. Tineretului şi Sportului. formarea. iar numirea pe post de către rector. Art. statele de func ii. angajarea. evaluarea periodică. Şeful de departament răspunde de planurile de învă ământ. un sistem de indicatori statistici de referin ă pentru învă ământul superior. (3) Numărul de prorectori şi de prodecani din institu iile de învă ământ superior se stabileşte prin Carta universită ii. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educa iei. potrivit Cartei. de director de departament sau de unitate de cercetare. (5) Structura administrativă a universită ii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe direc ii. de decan. Art. microproduc ie nu se cumulează. precum şi de selec ia. a echită ii şi a relevan ei învă ământului superior pentru pia a muncii. În exercitarea acestei func ii el este ajutat de consiliul departamentului. Din comisie face parte. prin consultarea Agen iei Române de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior şi a celor interesa i. Tineretului şi Sportului. (2) În cazul eliberării unui loc în func iile de conducere se procedează la alegeri par iale. (2) Persoanele care exercită o func ie de conducere sau de demnitate publică au postul rezervat în sistemul educa ional. se va stabili.

ca parte a Ariei Europene a Învă ământului Superior. b) aprobă legile referitoare la învă ământului superior. metodologiilor. Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. transformarea sau schimbarea denumirii unei universită i. e) probarea angajamentelor interna ionale asumate de învă ământul superior românesc. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. la nivel na ional. (2) Parlamentul are următoarele atribu ii: a) aprobă bugetul anual alocat învă ământului superior. f) organizează recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii. criteriilor şi standardelor înaintate de Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior . Tineretului şi Sportului constituie registre de exper i şi se sprijină pe organisme specializate. Cercetării. ca parte a bugetului educa iei. Cercetării. alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior. f) aprobarea finan ării multianuale a universită ilor. Guvernului. e) controlează gestionarea Registrului Matricol Unic al Universită ilor din România. (4) Ministerul Educa iei. etica universitară şi asigurarea calită ii în învă ământul superior. Consiliul Na ional de Finan are a Învă ământului Superior. g) elaborează proiectul de buget pentru învă ământul superior. propus de MECTS si alte institu ii abilitate. Ministerul Educa iei. c) aprobarea cadrului na ional al calificărilor oferite de universită i. respectiv la propunerea fondatorilor.Rolul statului în învă ământul superior Art. d) aprobarea propunerilor. evaluarea periodică. schimbare sau desfiin are a universită ilor. diferen ierea universită ilor şi ierarhizarea programelor de studii ale acestora. ca parte a bugetului educa iei si bugetului cercetării. h) verifică şi gestionează sistemul na ional de indicatori şi bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evolu iei acestuia în raport cu pia a muncii. prin intermediul Agen iei Române de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior sau al altor organisme abilitate. Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. în cazul universită ilor private sau atunci când o universitate încalcă legisla ia în vigoare. managementul financiar. Cercetării. Art.194 (1) Pentru exercitarea atribu iilor sale. cercetarea universitară. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. c) aprobă finan area. d) aprobă desfiin area unei universită i – la propunerea guvernului în cazul unei universită i publice. b) elaborează reglementările de organizare şi func ionare a sistemului de învă ământul superior. Tineretului şi Sportului are următoarele atribu ii principale: a) propune politicile şi strategiile na ionale pentru învă ământul superior. i) sus ine realizarea de studii şi cercetări asupra învă ământului superior. 66 . (3) Guvernul are atribu ii referitoare la: a) aprobarea strategiilor şi politicilor na ionale în domeniul învă ământului superior. Ministerului Educa iei. d) realizează. b) propunerile de înfiin are. Tineretului şi Sportului. (5) Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior (ARACIS) sau alte institu ii abilitate îşi realizează atribu iile precizate în Legea Asigurări Calită ii. transformare. Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare.193 (1) Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ământului superior prin intermediul Parlamentului. c) controlează direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea şi func ionarea învă ământului superior.

196 (1) Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. Tineretului şi Sportului şi Consilii sunt gestionate prin Secretariatul Consiliilor Na ionale. o metodologie de atestare a titlurilor. Acest raport se face public. d) stabileşte criteriile de acordare a titlului de conducător de doctorat şi acordă titlul de conducător de doctorat. care are personalitate juridică si este ordonator de credite. modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i. iar universitatea este sanc ionată conform legisla iei în vigoare. Certificatelor şi Calificărilor Universitare (CNATDCU) are următoarele atribu ii: a) propune. Art. Raportul de audit institu ional este prezentat ministrului Educa iei. diplomelor. Consiliile beneficiază de logistică şi un secretariat propriu. Cercetării.195 (1) Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior are ca atribu ii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învă ământului superior şi prognoza evolu iei acestuia în raport cu dinamica pie ei muncii. Cercetării. (3) Pentru îndeplinirea atribu iilor cu care sunt investite. Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activită ile didactice şi de cercetare din învă ământul superior. Cercetării. În realizarea misiunii sale. certificatelor şi calificărilor universitare şi de auditare a universită ilor cu referire la un set de criterii minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de către universită i a titlurilor didactice din învă ământul superior. (1) se înfiin ează prin hotărâre a guvernului şi func ionează în baza unor regulamente proprii aprobate prin ordin al ministrului şi dispun de bugete proprii de venituri şi cheltuieli. Diplomelor. b) auditează anual. Tineretului şi Sportului. titlurile respective sunt anulate prin ordin al ministrului Educa iei. numit Secretariatul Consiliilor Na ionale pentru Învă ământul Superior. Cercetării. Metodologia este adoptată prin hotărâre de guvern. Tineretului şi Sportului şi din alte surse legal constituite. la solicitarea Ministerul Educa iei. că o universitate nu a respectat criteriile minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de titluri universitare. (2) Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare reuneşte reprezentan i ai universită ilor. (2) Consiliul Na ional de Finan are a Învă ământului Superior (CNFIS) are următoarele atribu ii principale: a) propune metodologia de finan are a universită ilor şi stabileşte cuantumul granturilor de studiu pe cicluri şi domenii de studii. Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă. specificând concluzii bazate pe date şi documente. Consiliul este sus inut de Agen ia de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic (ACPART). în urma auditării. Bugetele acestora se constituite pe bază contractuală cu Ministerul Educa iei. Contractele dintre Ministerul Educa iei. Actuala Unitate Executivă pentru Finan area Învă ământului Superior şi a Cercetării Ştiin ifice Universitare (UEFISCSU) devine Secretariatul Consiliilor Na ionale. Acest raport se face public. ai asocia iilor profesionale şi ai angajatorilor.(2) Organismele specializate men ionate la alin. Tineretului şi Sportului. Cercetării. 67 . b) auditarea comisiilor de etică din universită i şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. pentru constituirea Cadrului Na ional al Calificărilor din Învă ământul Superior. c) prezintă un raport anual către Ministerul Educa iei. Art. În cazul în care se constată. în termen de şase luni de la promulgarea prezentei legi. Cercetării. (3) Consiliul de Etică Universitară are rol de instan ă ultimă în rezolvarea litigiilor de etică universitară şi are ca principale atribu ii: a) monitorizarea realizării eticii universitare la nivelul sistemului de învă ământ superior.

conform legii. (3) Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior (CNCSIS) are următoarele atribu ii principale: a) stabileşte standardele. la solicitarea Ministerul Educa iei. la solicitarea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului colaborează cu Agen ia Română de Asigurare a Calită ii (ARACIS). Acest raport se face public. înmatriculări. Raportul se face public. Cercetării. Consiliului Na ional al Rectorilor un grant pentru gestionarea activită ii curente şi pentru plata cotiza iilor la organismele europene în care este membră. (2) Universită ile care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul Educa iei. precum şi cu Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. anual. în condi iile legii. Tineretului şi Sportului şi de organismele men ionate alin. evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învă ământul superior. Cercetării. Cercetării.198 (1) Asigurarea calită ii învă ământului superior şi cercetării universitare este o atribu ie fundamentală a Ministerul Educa iei. (4) Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare are în atribu ii elaborarea strategiei de dezvoltare. Tineretului şi Sportului alocă. şi cu taxă. Ministerul Educa iei.197 (1) Ministerul Educa iei. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. cu autorită i şi asocia ii profesionale şi ştiin ifice na ionale şi interna ionale reprezentative. pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern. Cercetării. (3) Studen ii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calită ii. conform legisla iei în vigoare. Cercetării. cercetarea ştiin ifică universitară. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sanc ionate conform legii. În realizarea acestei atribu ii. alte agen ii înscrise în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii în învă ământul superior. Cercetării. (1). Ministerul Educa iei. criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiin ifică din învă ământul superior. Tineretului şi Sportului îşi realizează atribu iile în domeniul cercetării prin Autoritatea Na ională de Cercetare Ştiin ifică.199 (1) Învă ământul universitar public este gratuit. (3) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului un raport privind starea finan ării învă ământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. realizarea proiectelor de dezvoltare institu ională şi eficien a gestionării fondurilor publice de către universită i şi face propuneri pentru finan area complementară a universită ilor pe bază de proiecte institu ionale. admiteri. aprobate prin ordin de ministru. reînmatriculări. Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. FINAN AREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂ ILOR Art. Tineretului şi Sportului un raport privind starea cercetării ştiin ifice în învă ământul superior şi performan ele universită ilor. Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul Na ional al Rectorilor şi. Cercetării. (2) În învă ământul universitar public gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege. Cercetării. (2) În exercitarea atribu iilor sale. Cercetării. Art. repetarea examenelor 68 . b) auditează periodic. 11.b) auditează periodic. federa ii sindicale la nivel de ramură şi federa ii studen eşti legal constituite la nivel na ional. c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finan are competitivă. d) prezintă anual Ministerului Educa iei. c) prezintă anual Ministerul Educa iei. după caz. Art.

în conformitate cu legea. Tineretului şi Sportului va asigura finan area de bază pentru universită ile publice.şi a altor forme de verificare. prioritar celor mai bine plasate programe în ierarhia calită ii acestora. bazate pe echivalentul costului mediu per student. Art. pe cicluri de studiu. (6) Fondul pentru incluziune şi burse studen eşti se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educa iei. ca primă prioritate na ională. pentru asigurarea egalită ii de şanse şi a performan elor profesionale studen eşti. CNFIS selectează şi recomandă pentru finan are complementară doar proiectele de dezvoltare institu ională viabile şi asigură monitorizarea realizării acestora. (8) Institu iile de învă ământ superior publice. Universită ile au dreptul să gestioneze granturile primite. (7) Statul poate sprijini învă ământul superior particular acreditat. (6) Toate resursele de finan are ale universită ilor publice sunt venituri proprii. (5) Finan area suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educa iei.200 (1) Finan area universită ilor se realizează prin următoarele categorii de fonduri: Fondul pentru finan area de bază. asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. Fondul pentru finan area suplimentară. (3) Finan area de bază este multianuală. Fondul pentru incluziune şi burse studen eşti şi Fondul constituit din venituri proprii la nivelul fiecărei universită i. (7) Fondurile ob inute din resurse proprii. Tineretului şi Sportului la recomandarea CNFIS universită ilor publice şi se va face pe baza proiectelor de dezvoltare institu ională. Cercetării. De asemenea. (4) Execu ia bugetară anuală a institu iilor de învă ământ superior este publică. per domeniu. inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. în interiorul domeniului. Cercetării. 69 . Fondul va fi alocat exclusiv celor mai bine plasate universită i şi programe de studii. c) profesionalizarea resurselor umane în concordan ă cu diversificarea pie ei muncii. iar. (5) Finan area învă ământului superior public poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribu ia altor ministere. la recomandarea comună a ARACIS şi CNCSIS. rămân complet la dispozi ia universită ilor. în concordan ă cu următoarele cerin e: a) considerarea dezvoltării învă ământului superior ca responsabilitate publică şi a învă ământului. prin granturi de studiu. se pot percepe taxe şi pentru activită i neincluse în planul de învă ământ. inclusiv cele de la studen ii străini. atât din cadrul universită ilor publice. particulare şi confesionale pot primi dona ii din ară şi din străinătate. (4) Finan area complementară se acordă de către Ministerul Educa iei. (3) Finan area învă ământului superior public se asigură din fonduri publice. Tineretului şi Sportului pentru a stimula excelen a institu iilor şi a programelor de studii. Cercetării. (2) Ministerul Educa iei. în baza reglementărilor proprii. d) dezvoltarea învă ământului superior şi a cercetării ştiin ifice şi crea iei artistice universitare pentru integrarea la vârf în via a ştiin ifică mondială. pentru acele institu ii de învă ământ superior care pregătesc specialişti în func ie de cerin ele ministerelor respective. precum şi din alte surse. cât şi a celor private. conform metodologiei aprobate de senatul universitar. în general. Cercetării. care depăşesc prevederile planurilor de învă ământ. Granturile de studiu vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societă ii. Fondul pentru finan area complementară. Tineretului şi Sportului. b) asigurarea calită ii învă ământului superior la nivelul standardelor din Spa iul European al Învă ământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetă eni ai unei societă i democratice bazată pe cunoaştere.

(6) Prin hotărâre a Guvernului. Patrimoniul universită ilor reprezintă totalitatea drepturilor şi obliga iilor cu valoare economică care au ca obiect bunuri mobile şi imobile. de concesiune ori de închiriere. la ini iativa Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului care.(8) Categoriile de cheltuieli eligibile pentru fiecare tip de finan are şi metodologia de distribuire a acestora se stabileşte prin hotărâre de guvern. Contractele institu ionale se fac publice din momentul semnării lor. în condi iile legii. (8) Dreptul de proprietate al universită ilor publice asupra bunurilor prevăzute la aliniatul precedent este un drept exclusiv. Art. servitute. prin contractul institu ional încheiat cu Ministerul Educa iei. Cercetării. rămân la dispozi ia universită ilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al institu iei. în condi iile legii.202 (1) Finan area universită ilor se face în baza unui contract institu ional încheiat între Ministerul Educa iei. (2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execu ia bugetului prevăzut în contractul institu ional. drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia (uz. Cercetării. în termen de maximum şase luni de la promulgarea prezentei legi. (3) Toate materialele. ori drept de administrare. asupra celor dobândite sau redobândite de acestea ulterior. după caz. (4) Universită ile publice pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. (2) Contractele institu ionale sunt auditate periodic de către CNFIS. 70 . Cercetării. prioritar spre departamentele cele mai performante. stabileşte măsurile ce se impun. precum şi cele dobândite sau redobândite ulterior. (2) Drepturile pe care le au universită ile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale. concesiune. drept de folosin ă dobândit prin închiriere. la solicitarea Ministerul Educa iei. comodat etc. echipamentele şi publica iile achizi ionate de universită i pentru activită ile de educa ie şi cercetare sunt scutite de TVA şi de taxe vamale. (5) Drepturile subiective ale universită ilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare. (7) Universită ile publice au drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul privat al statului.) potrivit dispozi iilor din codul civil. superficie etc. conven ii sau hotărâri judecătoreşti. corporale şi necorporale. Tineretului şi Sportului. în baza rapoartelor primite. pe care îl gestionează conform legii. în condi iile legii.203 (1) Universită ile publice sau particulare au patrimoniu propriu. cu respectarea dispozi iilor dreptului comun. Tineretului şi Sportului şi universită i. Art. precum şi doctoratele în co-tutelă cu universită i de prestigiu din străinătate beneficiază de finan are preferen ială.201 (1) Programele de studii de masterat si doctorat în ştiin e şi tehnologii avansate. precum şi asupra bunurilor dobândite din veniturile şi sursele proprii de finan are. (9) Rectorii. uzufruct. (3) În patrimoniul universită ilor pot exista şi drepturi de crean ă izvorâte din contracte. Tineretului şi Sportului. fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea aloca iilor de la bugetul de stat pentru anul următor. de folosin ă. existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. cele care se desfăşoară în limbi de circula ie interna ională. bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietate universită ilor publice. exercitându-se în condi iile prevăzute de Carta universitară. Cercetării. sunt direct responsabili de alocarea resurselor institu iei. pe care le de in cu titlu legal la data intrării în vigoare a prezentei legi. Art. precum şi fondurile aferente cercetării ştiin ifice universitare şi veniturile extrabugetare.

sponsorizări. din veniturile ob inute din surse proprii. bunurile dobândite rămân în patrimoniul public. finan ări publice sau private. (14) În caz de desfiin are sau lichidare.(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. (12) Universită ile private sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului. rămase în urma lichidării. precum şi alte drepturi reale ale universită ilor publice sunt supuse procedurii publicită ii imobiliare prevăzute de legisla ia specială în materie. în condi iile prevăzute prin carta universitară. (13) În cazul desfiin ării universită ii private. în condi iile legii. bunurile aduse de fondatori la constituire ori în timpul func ionării. taxe. 71 . corporale şi necorporale. aduse de fondator. rămase în urma lichidării. trec în proprietatea privată a statului. bunurile aflate în proprietate. (11) Patrimoniul universită ilor private se constituie din bunuri mobile şi imobile. dona ii etc. se restituie acestora fie în natură. nu se înstrăinează şi se alocă altor institu ii de învă ământ superior publice sau private. Bunurile mobile şi imobile dobândite după înfiin area universită ilor sunt considerate bunuri publice care apar in acesteia pe perioada func ionării. fie în echivalent bănesc. (10) În cazul desfiin ării unei universită i publice. prin hotărâre de guvern.

drepturile şi obliga iile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar. de îndrumare şi de control. a func iilor de conducere. precum şi într-o func ie de conducere. de acordare a distinc iilor. o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea func iei. 72 . c) condi iile şi modalită ile de ocupare a posturilor şi func iilor didactice. de îndrumare şi de control. cu acordul consiliului profesoral sau al consiliului facultă ii. poate solicita o expertiză a capacită ii de muncă. responsabilită ile. conducerea unită ii sau a institu iei de învă ământ poate solicita. audio sau vizuale. (2) Nu pot ocupa posturile men ionate la alin. didactic auxiliar. (1) persoanele lipsite de acest drept. de conducere şi de control. în manieră obscenă. 206 (1) Încadrarea şi men inerea într-o func ie didactică sau didactică auxiliară. precum şi condi iile şi modalită ile de eliberare din aceste posturi şi func ii. didactice auxiliare. Art. (3) În situa ii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. precum şi ale celui de conducere. Art. b) formarea ini ială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere. a unor activită i cu componen ă lubrică sau altele care implică exhibarea. de îndrumare şi de control sunt condi ionate de prezentarea unui certificat medical. de îndrumare. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor. pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. 204 Statutul reglementează: a) func iile. (4) Nu pot ocupa posturile didactice.TITLUL IV STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. func iilor de conducere. b) comer ul cu materiale obscene sau pornografice scrise. Cercetării. în public. (5) Personalul didactic. de îndrumare şi control. de aplicare a sanc iunilor. în mod similar. care se consideră nedreptă it. c) practicarea. de încetare a activită ii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condi iile de studii prevăzute de lege. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Sănătă ii. competen ele. d) criteriile de normare. de îndrumare şi de control. Cercetării. Aceeaşi prevedere se aplică. a corpului. precum şi personalului din unită ile conexe învă ământului. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educa iei. de conducere sau de îndrumare şi de control în învă ământ persoanele care desfăşoară activită i incompatibile cu demnitatea func iei didactice. Incompatibilită ile de ordin medical cu func ia didactică sunt stabilite prin protocol între Ministerul Educa iei. un nou examen medical complet. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Art. 205 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învă ământ responsabile cu instruc ia şi educa ia. cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activită i comerciale în incinta unită ii de învă ământ sau în zona limitrofă.

Art. (3) Studen ii care frecventează cursurile masteratului didactic acreditat de Ministerul Educa iei. Cercetării. 208 (1) În calitatea sa de principal finan ator. au obliga ia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani.Formarea ini ială şi continuă. Art. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. Cercetării. prin intermediul Agen iei Române pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Superior sau a altor organisme abilitate. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Ministerul Educa iei. 209 (1) Studen ii şi absolven ii de învă ământ superior care optează pentru profesiunea didactică. Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare ini ială teoretică în specialitate a personalului didactic. se acreditează şi aprobă de către Ministerul Educa iei. 207 lit. 73 . cercetării. 207 Formarea ini ială pentru ocuparea func iilor didactice cuprinde: a) formarea ini ială. potrivit legii. (2) Programele de studii ale masteratului didactic elaborate pe baza standardelor profesionale pentru func iile didactice. (4) Cuantumul unei bursei acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educa iei. 210 (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. (7) Planurile de învă ământ ale studiilor de licen ă în specialitatea pedagogia învă ământului primar şi preşcolar se aprobă prin ordin al ministrului Educa iei. (4) Unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială pot realiza independent parteneriate cu institu ii ofertante de servicii în domeniu – centre de consiliere. Cariera didactică Art. (6) Absolven ilor masteratului didactic li se eliberează diplomă de master şi certificat de profesor în domeniul programului de licen ă. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului educa iei. în specialitate. pe baza analizei nevoilor de formare din sistem. teoretică. cluburi şi palate ale copiilor. c) stagiul practic cu durata de un an şcolar realizat într-o unitate de învă ământ sub coordonarea unui profesor mentor. (2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masteratului de specialitate şi a stagiului practic. Tineretului şi Sportului. organiza ii nonguvernamentale. unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unită ile de învă ământ pentru stabilirea condi iilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Art. realizată prin universită i în cadrul unor programe acreditate potrivit legii. centre logopedice. Tineretului şi Sportului. din cadrul formării ini iale a cadrelor didactice se constituie o re ea permanentă de unită i de învă ământ. b) masterat didactic cu durata de 2 ani. c) este condi ionată de ob inerea diplomei de licen ă şi a diplomei de profesor în domeniul programului de licen ă. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului într-o institu ie publică beneficiază de burse de studiu finan ate de la bugetul de stat. Cercetării. tineretului şi sportului şi în baza unor acorduri-cadru încheiate între unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială şi inspectoratele şcolare. Tineretului şi Sportului. (2) Programele de formare ini ială teoretică în specialitate sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educa iei.

eliminatorie . conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. b) pe bază de contract individual de muncă cu durată determinată de 1 an şcolar. finală .Art. precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legisla ia în vigoare. Art. Cercetării. (5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învă ământ pot fi reluate. Tineretului şi Sportului.211 (1) Ocuparea unei func ii didactice. 212 (1) Examenul na ional de definitivare în învă ământ este organizat de Ministerul Educa iei. tematica. pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen. pentru fiecare specialitate în parte. care cuprinde şi elemente de 74 . (4) Gradul didactic II se ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel pu in 4 ani de la ob inerea definitivării în învă ământ. Cercetării. (3) Probele de examen. în condi iile reluării de fiecare dată. (6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ. (2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar li se aplică în mod corespunzător func iei didactice ocupate temporar toate prevederile prezentei legi. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. Art. (4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ. bibliografia. într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educa iei. se realizează în următoarele condi ii: a) prin concurs pe posturi/catedre vacante. Cercetării. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată. pot fi angajate în sistemul na ional de învă ământ preuniversitar numai pe perioadă determinată. Tineretului şi Sportului. la decizia consiliului de administra ie din unitatea de învă ământ respectivă. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă). (2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesori cu drept de practică în învă ământul preuniversitar. (2) Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt examene de certificare a diferitelor niveluri de competen ă atinse în cariera didactică. cu abordări interdisciplinare şi de creativitate. a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. Cercetării. precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru ob inerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. c) o probă orală de pedagogie. Tineretului şi Sportului. Cercetării. care au promovat examenul de definitivare în învă ământ.este realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activită ii profesionale la nivelul unită ii de învă ământ. anterior sus inerii examenului. Tineretului şi Sportului şi cuprinde: a) etapa I. cu statut de profesor debutant. b) etapa a II-a. în condi iile legii. în condi iile legii. pentru fiecare specialitate în parte. Tineretului şi Sportului. b) un test de specialitate şi de metodica specialită ii. precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente. evaluarea portofoliului profesional personal şi cel pu in 2 inspec ii la clasă . în condi iile prezentului articol.este realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă într-o examinare scrisă. Cercetării. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. Tineretului şi Sportului. 213 (1) Dezvoltarea profesională şi evolu ia în carieră a personalului didactic se realizează prin sistemul gradelor didactice. pentru perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar. prin promovarea următoarelor probe: a) o inspec ie şcolară specială.

(8) Personalul didactic care a ob inut definitivarea în învă ământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. cu un an mai devreme fa ă de perioada prevăzută de prezenta lege. Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învă ământ preuniversitar. prin promovarea următoarelor probe: a) un colocviu de admitere. d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei. pentru fiecare specialitate în parte. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (6) În caz de nepromovare. poate dobândi titlul de profesor . Cercetării. pe baza analizei de nevoi. 215 (1) Ministerul Educa iei. 214 (1) Personalul didactic care a ob inut gradul didactic I. în fa a comisiei instituite. inclusiv prin conversie profesională. Cercetării. e) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribu iilor acestora în teritoriu (de exemplu concursuri etc. (7) Personalului didactic încadrat în învă ământul preuniversitar. după caz. examenele pentru ob inerea gradelor didactice II. respectiv I pot fi repetate la un interval de cel pu in 2 ani şcolari. cu performan e deosebite în activitatea didactică şi managerială. Tineretului şi Sportului. care îndeplineşte condi iile de formare ini ială şi care a ob inut titlul ştiin ific de doctor în domeniul specialită ii pe care o predă sau în domeniul fundamental. respectiv gradul I. metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educa iei.). Tineretului şi Sportului. Cercetării. în conformitate cu strategiile şi politicile na ionale. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condi ii de medii egale sau transfer. pentru angaja ii proprii. sub îndrumarea unui conducător ştiin ific stabilit de institu ia cu competen e în domeniu. (9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialită i. i se acordă gradul didactic I. 75 . stabilesc obiectivele şi formarea continuă. Tineretului şi Sportului. eşalonate pe parcursul celor 4 ani.psihologie şi de sociologie educa ională. pe baza unei inspec ii şcolare speciale. definitivarea în învă ământ şi gradele didactice II şi I ob inute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialită ile dobândite prin studii.emerit în sistemul de învă ământ preuniversitar. c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiin ifice. Cercetării. Cercetării. toate apreciate cu calificativul maxim. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. prin direc iile de specialitate. Tineretului şi Sportului. (2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor – emerit beneficiază de: a) angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învă ământ. b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice. (10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului Educa iei. precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente. Art. (3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia. Cercetării. Tineretului şi Sportului. b) o inspec ie şcolară specială. Art. conform metodologiei Ministerului Educa iei. (5) Gradul didactic I se poate ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel pu in 4 ani de la acordarea gradului didactic II. la examenele pentru gradul II. d) sus inerea lucrării metodico-ştiin ifice. acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ preuniversitar.

predarea în limbi străine. asumarea de responsabilită i privind organizarea. desfăşurarea. minimum 90 de credite profesionale transferabile. (2) Organizarea. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă. altele decât cele ocupate în baza formării ini iale. cadrele didactice pot dobândi competen e didactice (de predare) a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licen ei. Art. la fiecare interval consecutiv de 5 ani. de îndrumare şi de control. de îndrumare şi control se realizează în func ie de evolu iile din domeniul educa iei şi formării profesionale. (3) Formarea continuă a personalului didactic. de conducere. precum şi în func ie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. conducerea şi îmbunătă irea performan ei strategice a grupurilor profesionale. de îndrumare şi de control. educa ia adul ilor şi altele asemenea. de îndrumare şi control. 216 (1) Pentru personalul didactic. precum şi personalul de conducere. standarde de calitate şi competen e profesionale şi are următoarele finalită i generale: a) actualizarea şi dezvoltarea competen elor în domeniul de specializare corespunzător func iei didactice ocupate. Tineretului şi Sportului. de conducere. consilierea educa ională şi orientarea în carieră. prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi func ii didactice. precum şi a modalită ilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin Metodologia formării continue a personalului didactic. Cercetării. (6) Descrierea competen elor men ionate. b) dezvoltarea competen elor pentru evolu ia în cariera didactică. diferite de specializarea curentă. Tineretului şi Sportului. de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesiunea didactică. (8) Evaluarea şi validarea achizi iilor dobândite de personalul didactic. Cercetării. c) dobândirea sau dezvoltarea competen elor de conducere. de 76 . (4) Ob inerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări. (7) Programele de conversie profesională intră în atribu iile institu iilor de învă ământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. se consideră formare continuă. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învă ământ.(4) Casele Corpului Didactic sunt centre de resurse şi asisten ă educa ională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă. de conducere. Programul de formare prin care un cadru didactic poate dobândi competen e de predare a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licen ei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. formarea continuă este un drept şi o obliga ie. aprobată prin ordin al ministrului Educa iei. evaluarea şi finan area activită ilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului Educa iei. (5) Formarea continuă a personalului didactic. autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activită i şi altele asemenea. prin sistemul de pregătire şi ob inere a gradelor didactice. cum ar fi predarea asistată de calculator. d) dobândirea de noi competen e. inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul na ional. e) dobândirea unor competen e complementare prin care se extinde categoria de activită i ce pot fi prestate în activitatea curentă. (5) Pe lângă una sau mai multe specializări. precum şi în domeniul psihopedagogiei şi metodicii. f) dezvoltarea şi extinderea competen elor transversale privind interac iunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic. (6) Personalul didactic. de conducere. astfel încât să acumuleze.

j) în unită ile de învă ământ. institutori/institutoare. pentru asigurarea formării ini iale şi a inser iei profesionale a cadrelor didactice: profesori mentori. constituit în urma selec iei. psiholog. b) în învă ământul primar: profesor pentru învă ământ primar . recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile. Art.conducere. cu minim 60 de credite transferabile. ai şcolilor postliceale pedagogice sau ai colegiilor universitare de institutori încadra i în învă ământul preşcolar şi primar. maistru-instructor. Func iile didactice şi didactice – auxiliare. învă ători/învă ătoare. de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare.se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educa ional. au obliga ia ca în termen de cel mult 10 ani de la promulgarea prezentei legi să finalizeze studii universitare în profilul postului. psiholog. profesor-logoped. Cercetării. îndrumare şi control în unită ile de învă ământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. Condi ii de ocupare Art. care până la intrarea în 77 . antrenor în baza finalizării studiilor medii pedagogice/postliceale sau a colegiilor universitare de institutori. Cercetării. 218 Func iile didactice sunt: a) în educa ia timpurie şi învă ământul preşcolar: profesor pentru învă ământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii. sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condi ii minime de studii: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licen ă în profilul postului. prin concurs. d) în învă ământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant. Art. profesor-psihopedagog. c) în învă ământul gimnazial si liceal: profesor. profesor-psiholog şcolar. cu calificarea în psihopedagogie specială. h) în cluburile sportive şcolare: profesor. profesor. logoped – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă. (3) Absolven ilor liceelor pedagogice. b) absolvirea masteratului didactic cu durata de 2 ani. logoped. psihopedagog. (2) Procedura şi criteriile de selec ie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului. 219 (1) Pentru ocuparea func iilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar. k) În centrele de documentare şi informare – profesor documentarist. sociolog. g) în casele corpului didactic: profesor-metodist. profesor-asociat. Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului. i) pentru realizarea de activită i extraşcolare: profesor. e) în centrele şi cabinetele de asisten ă psihopedagogică: psihopedagog. Tineretului şi Sportului înfiin ează corpul na ional de exper i în management educa ional. profesor de educa ie specială. în func ia didactică corespunzătoare studiilor. 217 (1) Ministerul Educa iei. (2) Cadrele didactice care ocupă func ii de educatori/educatoare. elaborat de Ministerul Educa iei. realizat într-o unitate de învă ământ. psihologie sau pedagogie. (3) Pot ocupa func ii de conducere. f) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped.

documentarist.absolvirea cu examen de diplomă a unei institu ii de învă ământ superior. b) pentru func ia de informatician . h) corepetitor. f) instructor de educa ie extraşcolară. cercetării. (1). dacă au urmat un curs de ini iere în domeniu. Art. tineretului şi sportului. iar pentru func ia de tehnician absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului. li se consideră îndeplinită condi ia pentru ocuparea func iilor didactice de profesor pentru învă ământul preşcolar. sec ia de biblioteconomie. pot ocupa func ia de bibliotecar. (4) Pentru func ia de profesor mentor – se cere absolvirea unui curs specific de formare acreditat de Ministerul Educa iei. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. redactor. c) laborant. d) pentru func ia de pedagog şcolar . sec ia de biblioteconomie. Tineretului şi Sportului sau titlul de profesoremerit. sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. în profilul postului. a unei şcoli postliceale în specialitate sau a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia.vigoare a prezentei legi au absolvit ciclul de. de profil. j) secretar. Tineretului şi Sportului. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului educa iei. urmată de un curs de ini iere în domeniu. e) pentru func ia de instructor-animator . precum şi un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educa ie specială. k) administrator financiar (contabil). de documentarist sau de redactor şi al i absolven i ai învă ământului superior. Cercetării. (5) Pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condi iile prevăzute la alin. b) informatician. a unei şcoli postliceale sau a liceului. e) pedagog şcolar. Cercetării. sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. a unei şcoli postliceale sau a liceului. de documentarist şi de redactor absolvirea cu examen de diplomă a unei institu ii de învă ământ. respectiv profesor pentru învă ământul primar. pot ocupa func ia de bibliotecar. în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă. postliceal sau liceal cu diplomă. Art. 221 Pentru ocuparea func iilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condi ii de studii: a) pentru func ia de bibliotecar. g) asistent social. d) tehnician. ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru ob inerea certificatului de calificare profesională pentru aceasta func ie. i) mediator şcolar.absolvirea cu diplomă a unei institu ii de învă ământ superior sau a unei unită i de învă ământ preuniversitar. în domeniu. pe perioadă determinată.absolvirea liceului cu examen de bacalaureat.absolvirea cu diplomă a unei institu ii de învă ământ superior. c) pentru func ia de laborant . 78 . de documentarist sau de redactor şi absolven i ai învă ământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei institu ii de învă ământ. 220 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar.

statutul acestora: vacante. contabil-şef. la propunerea directorului.absolvirea unei institu ii de învă ământ superior respectiv a unui liceu. cu posibilitatea prelungirii contractului. Familiei şi Protec iei Sociale. (6) Inspectoratul şcolar analizează şi corectează în colaborare cu unită ile de învă ământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal. se reglementează de Ministerul Educa iei. cu diplomă de bacalaureat. privat şi confesional. recunoscut de Ministerul Educa iei. Cercetării.absolvirea cu diplomă de licen ă cu specializarea asisten ă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic. de lungă sau de scurtă durată. Tineretului şi Sportului. de lungă sau de scurtă durată. ori a unui liceu de specialitate. 223 (1) În unită ile de învă ământ sau în consor iile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de un an şcolar. organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. precum şi condi iile şi modalită ile de ocupare a acestora. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unită ii de învă ământ sau al consor iilor şcolare se face în baza normativelor în vigoare privind forma iunile de studiu. cu examen de licen a sau de absolvire. respectiv în plata cu ora. Cercetării.absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil. specializarea mediator şcolar. (2) Norma didactică pentru noile func ii prevăzute la alin. în colaborare cu Ministerul Muncii. Cercetării. rezervate. j) pentru func ia de secretar . (3) În învă ământul preuniversitar public. locală şi prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unită ile de învă ământ respective cu cel pu in 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selec ie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil. Tineretului şi Sportului.f) pentru func ia de instructor de educa ie extraşcolară . posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică conform unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educa iei. conform legisla iei în vigoare. să stabilească şi să reglementeze noi func ii didactice. 222 (1) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului.îndeplinirea condi iilor prevăzute de legisla ia în vigoare pentru func ia de contabil. Forme de angajare a personalului didactic Art. sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori puericultori.absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic. respectiv didactic auxiliare. în func ie de dinamica învă ământului. h) pentru func ia de corepetitor . Cercetării. i) pentru func ia de mediator şcolar . urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar.(3) constă în: a) probă practică sau inspec ie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialită ii 79 . (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. este autorizat ca. (8) Concursul prevăzut la alin. Art. în condi iile legii. k) pentru func ia de administrator financiar . (5) Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare. cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învă ământului postliceal tehnician în activită i de secretariat. g) pentru func ia de asistent social . (1). Tineretului şi Sportului. (7) Lista de posturi didactice/catedre se publică în presa centrală.

(10) Comisiile de concurs se aprobă de Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. cu aprobarea consiliului de administra ie. un post didactic rezervat. a candida ilor participan i la concurs şi nerepartiza i. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul/consiliile de administra ie ale unită ii/unită ilor de învă ământ care organizează concursul. aceşti candida i promovează examenul pentru definitivarea în învă ământ. (15) Directorii unită ilor de învă ământ comunică în scris inspectoratului şcolar situa ia angajării pe posturi didactice a candida ilor valida i după concurs. (17) Posturile didactice şi orele rămase neocupate după opera iunile prevăzute la alin. printr-un nou concurs organizat de inspectoratul şcolar. (19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă prin plata cu ora până la sfârşitul anului şcolar sau până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. un reprezentant al inspectoratului şcolar jude ean. b) prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea în plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat. În situa ia în care. 80 . (13) Pentru candida ii care nu au dobândit definitivarea în învă ământ (profesori debutan i) şi au ocupat prin concurs validat. (9) Unită ile de învă ământ. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. directorul unită ii de învă ământ încheie contract individul de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. respectiv până la revenirea titularului pe post. consiliul de administra ie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. Din comisia de concurs face parte. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. În situa ia în care concursul se organizează în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau jude ean. în mod obligatoriu.(16) se ocupă pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar. (14) Pentru candida ii care au ocupat prin concurs validat. care vor fi repartizate în ordine: a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învă ământ pentru completarea normei didactice. stabilit în condi iile alin. în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau jude ean organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor în situa ia în care postul rămâne rezervat. (11) În învă ământul preuniversitar. în condi iile metodologiei. conform statutului acestor posturi didactice şi catedre. al consor iilor şcolare sau inspectoratului şcolar. Directorul unită ii de învă ământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată. individual. (20) Eliberarea din func ie a personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii. în condi iile metodologiei. (16) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel jude ean posturile didactice şi orele rămase neocupate.(1). comisiile sunt validate de consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. în condi iile metodologiei. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ un post didactic vacant. (12) Candida ii care au dobândit definitivarea în învă ământ (profesori cu drept de practică) şi au ocupat prin concurs validat. precum şi situa ia porturilor didactice şi a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. b) candida ilor rămaşi nerepartiza i după concursul organizat la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. directorul unită ii de învă ământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult 1 an şcolar. (18) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului participă cu statut de observatori la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unită ii.la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă.

ca urmare a unor acorduri. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. (4) De prevederile alin. primar. (5) Personalului didactic titular solicitat în străinătate pentru predare. (6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice. Tineretului şi Sportului: inspector general. 225 (1) Func iile de conducere din unită ile de învă ământ sunt: director şi director adjunct. în condi iile alin. dacă sunt cadre didactice titulare. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. de îndrumare şi de control Art. cercetare. subprefect. cel care lucrează în organisme interna ionale. conform prevederilor legale. al Guvernului şi în Ministerul Educa iei. de tineret şi sport. numite în Guvern sau care îndeplinesc func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. precum şi înso itorii acestora. Tineretului şi Sportului. al Preşedin iei. (3) În urma promovării concursului. inspector principal de specialitate. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. de către cadre didactice membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. activitate artistică sau sportivă. Cercetării. precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Preşedin iei.Art. Cercetării. (3) Func iile de conducere din unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora.(1) beneficiază şi personalul didactic titular trimis în străinătate cu misiuni de stat. (2) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct. precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere.226 (1) Func ia de director se ocupă prin concurs public. (2) Prevederile alin. Tineretului şi Sportului. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de munca la nivel de ramură.(1) se aplică şi cadrelor didactice titulare care îndeplinesc func ia de prefect. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. 81 . directorul şi directorul adjunct încheie contract de management cu primarul unită ii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învă ământ. a Parlamentului sau a Guvernului. b) la Ministerul Educa iei. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean. (1)-(6) se consideră vechime în învă ământ. Art. Func iile de conducere. i se rezervă postul didactic sau catedra. cu rezervarea postului sau a catedrei. de cultură. viceprimar. de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ. interuniversitare sau interinstitu ionale. (4) Func iile de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele şcolare:inspector şcolar. Cercetării. conven ii guvernamentale. pe bază de contract. alte func ii stabilite prin hotărâre a Guvernului. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învă ământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului. (7) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei. 224 (1) Cadrele didactice titulare alese în Parlament. prin reglementări ale Ministerului Educa iei. (2) Func ia de director adjunct se ocupă prin concurs organizat de unitatea de învă ământ.

validează rezultatele concursului de ocupare a func iilor de director. până la organizarea unui nou concurs. în urma unui concurs public. acesta se consideră aprobat tacit. Tineretului şi Sportului.cadru a contractului de performan ă este stabilită prin ordin al ministrului Educa iei. Contractul de management poate fi prelungit. anterioare. 229 (1) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se ocupă. obligatoriu. de îndrumare şi de control. Tineretului şi Sportului. Cercetării. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. în urma evaluării performan elor manageriale. generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic sunt numi i de ministrul Educa iei. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul jude ean nu se pronun ă asupra contractului de performan ă. în urma evaluării performan elor manageriale. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau ministrul Educa iei. conducerea interimară este preluată de către preşedintele consiliului de administra ie care devine automat şi ordonator de credite. de către cadre didactice titulare. Art. organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea func iei de director se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. Din comisie fac parte. (2) Inspectorii şcolari generali. respectiv director adjunct. membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. În ambele situa ii realizarea unui audit din partea Inspectoratului Şcolar Jude ean este obligatorie. Tineretului şi Sportului. reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performan ă încheiat cu aceste consilii. (3) Directorii unită ilor destinate activită ilor extraşcolare sunt numi i de către inspectorul şcolar general sau ministrul Educa iei.228 (1) Inspectorii şcolari generali. (3) Consiliul de administra ie. cu diplomă de licen ă. Cercetării. cu acordul păr ilor. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. Art. managerială şi de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. (4) Directorul încheie un contract de performan ă cu consiliul local/consiliul jude ean (pentru licee). Tineretului şi Sportului. în func ie de unită ile aflate în subordine. conform subordonării acestora. (5) Directorul unită ii de învă ământ poate fi eliberat din func ie: a) prin decizia consiliului de administra ie cu votul a 2/3 dintre membri. 82 . (2) Metodologia. Cercetării. (6) In condi iile vacantării func iei de director. Cercetării. respectiv jude ean în cazul liceelor. Art. care îndeplinesc criteriile de competen ă profesională. generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul Educa iei. respectiv director adjunct al unită ii de învă ământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului. prin concurs. Cercetării. Cercetării.(4) Directorul şi directorul adjunct din unită i de învă ământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. Tineretului şi Sportului. conform subordonării acestora. respectiv jude ean. Contractul de management poate fi prelungit. Cercetării. Cercetării.227 (1) Consiliul de administra ie stabileşte componen a comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director. în baza unui concurs public. b) prin decizia consiliului local. cu acordul păr ilor. în sistemul na ional de învă ământ. b) calită i dovedite în activitatea didactică şi în func ii de conducere. un reprezentant al inspectoratului şcolar precum şi un reprezentant al consiliului local. Metodologia .

un profesor sau conferen iar universitar din profilul postului pentru care candidează. Tineretului şi Sportului. cu competen e în domeniu. (4) Concursul pentru ocuparea func iilor de îndrumare şi de control constă în: a) curriculum vitae. Cercetării. privind managementul educa ional şi deontologia profesională. cu cel pu in 30 de zile înainte de organizarea concursului. cu statut de observator. Tineretului şi Sportului. b) inspec ie specială la clasă. ii) doi inspectori şcolari generali din teritoriu. (3) Func iile de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei. analiză de lec ii şi întocmirea procesuluiverbal de inspec ie. 230 (1) Ministerul Educa iei.d) calificativul foarte bine ob inut în ultimii 5 ani. b) Pentru func ia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar. Cercetării. din inspectoratul şcolar sau. Cercetării. Cercetării. în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. (e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. (4) În comisiile de concurs participă. (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educa iei. c) probă practică. Cercetării. analiza şi evaluarea acestuia. constând din asisten ă la ore. (6) Numirea inspectorului şcolar general. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. pentru func ia de inspector şcolar de specialitate pentru învă ământul preşcolar şi primar 83 . Tineretului şi Sportului. cercetării. cu competen e în domeniu. reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general . Cercetării. a inspectorului şcolar general adjunct şi a directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului Educa iei. (3) Comisia ministerială pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general. ii) trei inspectori şcolari generali din teritoriu. (5) Eventualele contesta ii la hotărârile comisiei prevăzute la alin. Cercetării. tineretului şi sportului este alcătuită din 5 membri. un reprezentant al Ministerului Educa iei. e) interviu în fa a unei comisii de concurs. respectiv inspectoratele şcolare vacantează. posturile corespunzătoare func iilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu. privind managementul educa ional şi deontologia profesională.(3) se adresează ministrului Educa iei. iv) un director din Ministerul Educa iei. de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic. Art. Tineretului şi Sportului. iii) un director din Ministerul Educa iei. în calitate de preşedinte. d) interviu în fa a unei comisii de concurs. Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs. în condi iile legii. iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul.în calitate de preşedinte. dintre care: a) Pentru func ia de inspector şcolar general i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar. (2) Func iile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin concurs de cadre didactice din cadrul registrului na ional de exper i. numită prin ordin al ministrului educa iei. în calitate de preşedinte. Hotărârea acestuia este definitivă.

respectiv 40 de ore pe săptămână.evaluare şi de instruire practică. d) 14 ore pe săptămână pentru profesorii mentori. Aceasta se aprobă în consiliul de administra ie.un profesor sau conferen iar universitar din departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic. desemnat de rectorul institu iei de învă ământ superior la care acesta este titular. pentru personalul didactic itinerant. c) activită i de educa ie. cu avizul ministerului Educa iei.(1) care corespund profilului. profesor-educator şi profesor pentru instruire practică . educa ia 84 . b) un post de profesor pentru învă ământul primar pentru fiecare clasă din învă ământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. un profesor sau un conferen iar universitar din profilul postului. Tineretului şi Sportului. educa ie permanentă etc. Cercetării.).16 ore pe săptămână. pentru cel din centrele logopedice interşcolare. norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare . (9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. cu acordul păr ilor. în func iile de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare se face de către inspectorul şcolar general.a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de profesor pentru învă ământul preşcolar pentru fiecare grupă constituită în educa ia timpurie.ştiin ifică. e) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică. Tineretului şi Sportului.20 de ore pe săptămână. Tineretului şi Sportului. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv.231 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore. (3) Norma didactică de predare – învă are . conform planurilor-cadru de învă ământ. Cercetării. (2) Activită ile concrete. prin ordin al ministrului Educa iei. şcoala după şcoală. în urma evaluării performan elor manageriale. b) activită i de pregătire metodico .(l) lit. Norma didactică Art. (7) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă. c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învă ământul secundar şi ter iar nonuniversitar. stabilit de ministrul Educa iei. Contractul de management poate fi prelungit. complementare procesului de învă ământ (de exemplu: tutoriale. directorul general din departamentul respectiv. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei. f) pentru personalul didactic din învă ământul special. sunt prevăzute în fişa individuală a postului. precum şi din unită ile cu activită i extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asisten ă psihopedagogică. iar în func iile de îndrumare şi control din cadrul Ministerului. pentru profesori care efectuează terapiile specifice. kinetoterapie. g) un post pentru personalul didactic din învă ământul special integrat. (8) Numirea personalului didactic reuşit la concurs. unde nu se pot constitui clase separate. Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs în calitate de preşedinte. Cercetării. pentru profesorii din unită ile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv.evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activită ilor prevăzute la alin. şi cuprinde: a) activită i didactice de predare – învă are . profesori pentru cultura fizică medicală. Cercetării. corespunzătoare prevederilor alin.

Tineretului şi Sportului. (5) În palatele şi în cluburile copiilor. Acestea sunt plătite prin plata cu ora. Cercetării. dacă fac dovada calificării prin diplomă de studii sau prin certificatul de competen ă. orele de educa ie fizică prevăzute în planurile de învă ământ sunt predate de profesorul pentru învă ământul primar. sau prin plata cu ora. norma didactică cuprinde activită ile prevăzute în planurile de educa ie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor. Cercetării. c). în limitele normelor stabilite la art. 234 (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactică.psihomotrică şi altele în func ie de tipul şi gradul de deficien ă. potrivit legii. 230 alin. (4) În învă ământul primar. în baza normelor aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. Această grada ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar. (1) lit. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului. (2) Ministerul Educa iei. Art. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Art. Cavaler şi Ofi er. clasele Comandor. cu men inerea drepturilor salariale. (3) (6) În mod excep ional. unde norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. Grada ia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. Orele de limbi străine din învă ământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. Medalia 85 . 232 (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învă ământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licen ă sau pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.(1) se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educa iei. respectiv al institu iei de nivel superior. (8) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare. potrivit legii. în norma didactică prevăzută la alin. 230 alin. în învă ământul gimnazial din mediul rural. (2) sau prin adăugarea de ore conform prevederilor art. Distinc ii Art. aprobate prin regulament de Ministerul Educa iei. titluri. h) Un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. Cercetării. Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a grada iei de merit. educativă şi ştiin ifică poate primi decora ii. (3) aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 ore din disciplinele stabilite la alin. 233 (1) Personalul didactic din învă ământul preuniversitar beneficiază de grada ie de merit. (3) Orele de limbi străine din învă ământul preşcolar şi primar pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate. medalii. în condi iile prezentei legi şi de profesorii pentru învă ământ preşcolar şi profesorii pentru învă ământ primar de la grupa sau clasa respectivă. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învă ământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret. ordine. cu consultarea reprezentan ilor federa iilor sindicale din învă ământ reprezentative la nivel de ramură învă ământ. fiind incluse în norma acestora. îndrumare şi control poate fi degrevat par ial de norma didactică de predare. şi reprezintă 25% din salariul de bază. (2) Prin excep ie. Tineretului şi Sportului. 230 alin. (7) Personalul didactic de conducere. (1) şi art. acordată prin concurs. Tineretului şi Sportului.

(1) nu poate fi încadrat în activită i didactice retribuite în regim de plata cu ora. de conducere. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. cu activitate deosebită în învă ământ. Dreptul la concediu Art. precum şi personalul didactic auxiliar are obliga ia de a participa la activită i de formare continuă. (3) Personalul didactic. 238 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei. de conducere.Membru de onoare al corpului didactic. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat de ministrul Educa iei. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administra ie. cu activitate deosebită în învă ământ. Tineretului şi Sportului. Art. în carta şcolii. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. (2). în cazuri bine justificate. a II-a şi a III-a. Art. Obliga ii Art. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. (3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacan ele anului şcolar sau universitar următor. Cercetării. ministrul Educa iei Cercetării. cu o durată de cel pu in 62 de zile lucrătoare. în condi iile legii. Art. (2) Personalul didactic aflat în situa ia prevăzută la alin. (3) În afara distinc iilor prevăzute la alin. precum şi cel de conducere. conform legii. cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. îndrumare şi control. 235 (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată. Răspunderea disciplinară şi patrimonială Art. în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare beneficiază de concediu de odihnă. au dreptul la 6 luni de concediu plătit. conducerea unită ii de învă ământ poate întrerupe concediul legal. 236 (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învă ământului pe bază de contract de cercetare sau de editare. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar răspund disciplinar 86 . 240 (1) Personalul didactic. (2) Personalul didactic. în perioada vacan elor şcolare. Tineretului şi Sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învă ământul preuniversitar următoarele distinc ii: a) adresă de mul umire publică. Cercetării. o singură dată. b) diploma Gheorghe Lazăr. îndrumare şi control. c) diploma de excelen ă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile. (4) Distinc iile prevăzute la alin. personalul didactic auxiliar. 237 Personalul de conducere. 239 (1) Cadrele didactice au obliga ia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obliga iilor profesionale. clasele I. precum şi personalul didactic auxiliar are obliga ia de a respecta atribu iile prevăzute în fişa postului.

(9) Persoanele sanc ionate încadrate în unită ile de învă ământ au dreptul de a contesta. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei. cu până la 15%. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi din Ministerului Educa iei. Personalul de conducere. precum şi orice alte date concludente. de îndrumare şi de control. c) ministrul Educa iei. (3) Orice persoană poate sesiza unitatea/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. Tineretului şi Sportului. cu indemniza ia de conducere. pentru toate func iile din sistemul na ional de învă ământ. deşi a fost înştiin at în scris cu minimum 48 de ore înainte. Cercetării. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. existen a sau inexisten a vinovă iei. (7) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora. Cercetării. Tineretului şi Sportului. după caz. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează J a registratura unită ii/institu iei de învă ământ.(l). în apărare. în termen de 15 zile de la comunicare. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexisten a faptelor pentru care a fost cercetată. audierea celui în cauză şi verificarea sus inerilor făcute de acesta. în termen de 15 zile de la comunicare. (5) Sanc iunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate în scris. decizia respectivă la colegiul central de disciplină al Ministerului Educa iei. când este cazul. are dreptul de a contesta. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. consemnată în condica de inspec ii sau la registratura generală a unită ii de învă ământ preuniversitar ori a institu iei de învă ământ superior. împrejurările în care au fost săvârşite.pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. în comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învă ământul preuniversitar pot fi incluşi şi inspectori şcolari. sunt: a) observa ie scrisă. (4) Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic din unită ile de învă ământ şi din inspectoratele şcolare se constituie comisii formate din 3-5 membri. care a fost sanc ionat. cumulat. (10) Normele privind componen a. f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. pentru aparatul propriu şi pentru conducerile unită ilor direct subordonate. d) suspendarea. Tineretului şi Sportului. în raport cu gravitatea abaterilor. pe o perioadă de 1-6 luni. (6) Comisiile de cercetare sunt numite de: a) consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. organizarea şi func ionarea. dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor. precum şi de a da declara ii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. c) diminuarea salariului de bază. de îndrumare şi de control. b) consiliul de administra ie al inspectoratului şcolar. e) destituirea din func ia de conducere. pe o perioadă de până la 3 ani. Cercetării. b) avertisment. precum şi 87 . de îndrumare şi de control din învă ământ. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare sau pentru ob inerea gradelor didactice ori a unei func ii de conducere. (8) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia.

Personalul didactic se pensionează la împlinirea vârstei legale de pensionare. (3) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educa iei. se dispune altfel. după caz. cercetării.atribu iile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. respectiv secretarul de stat sau şeful ierarhic al persoanei în cauză. de îndrumare sau de control. pe baza raportului comisiei de cercetare. Tineretului şi Sportului. de ministrul educa iei. inspectorul şcolar general sau ministrul educa iei. prin lege. după caz. (2) Personalul didactic. Cercetării. prin decizie scrisă. propunerea de sanc ionare se face. (3) Pentru motive temeinice. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unită ii sau a institu iei al cărei salariat este cel în cauză. de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din unită ile din subordine. 241 (1) În unită ile de învă ământ preuniversitar. de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar. 242 Sanc iunea se stabileşte. Art. de conducere. Cercetării. cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. respectiv al inspectoratului şcolar (4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activită i didactice. de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză. în afară de cazurile când. cercetării. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. Decizia de imputare. de îndrumare şi de control se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. de conducere. Tineretului şi Sportului precum şi pentru cel din unită ile subordonate. Pensionarea Art. 244 (1) Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. (11) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. Cercetării. precum şi cel de conducere. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. tineretului şi sportului. după împlinirea vârstei standard de pensionare. Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. salarizate prin plata cu ora. Art. de pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. ale colegiului central de disciplină al Ministerului Educa iei. 243 Răspunderea patrimonială a personalului didactic. de către directorul unită ii de învă ământ. propunerea de sanc ionare se face de către director sau de cel pu in o treime din numărul total al membrilor consiliului de administra ie ori ai consiliului profesoral. de pensie pentru pierderea capacită ii de muncă. (2) Pentru personalul de conducere. propunerea de sanc ionare se face de inspectorul şcolar general sau de cel pu in o treime din numărul total al membrilor consiliului de administra ie. Art. 88 . Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. personalului didactic auxiliar. Sanc iunile aprobate de consiliul de administra ie sunt puse în aplicare de către directorul unită ii de învă ământ preuniversitar. pensionarea personalului didactic. tineretului şi sportului. După data împlinirii vârstei legale de pensionare se interzice îndeplinirea oricărei func ii de conducere. în condi iile legii.

d) cercetător ştiin ific gradul II se echivalează cu conferen iar universitar. precum şi alte categorii de personal. În cazul specialiştilor fără grad didactic recunoscut în învă ământul superior. ca urmare a precizării sarcinilor didactice de către consiliul facultă ii.A. în ordine ierarhică. (8) În departamente. practica de specialitate şi activită i echivalente acestora. senatul institu iei de învă ământ superior poate aproba. potrivit legii. gradul didactic corespunzător performan ei. b) cercetător ştiin ific. în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. inclusiv studen i din toate cele trei cicluri. (2) Func iile didactice şi numărul posturilor se stabilesc inând seama de: a) planurile de învă ământ. (3) În statul de func ii sunt înscrise.2. c) cercetător ştiin ific gradul III. (3) Echivalenta func iilor din cercetare cu func iile didactice este următoarea: a) asistent cercetare se echivalează cu student-doctorand cu frecventa.N. Art. cercetare. func iile didactice sunt: a) asistent universitar. statele de func ii se 89 . îndrumare de doctoranzi. (6) În raport cu necesită ile academice proprii. prin consultarea membrilor acestora. c) conferen iar universitar. în centre de cercetare şi microproduc ie sau în alte unită i poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare. conferen iar universitar si profesor universitar. La departamentele cu discipline la mai multe facultă i. (7) Acolo unde este cazul ob inerea permisului de muncă este sarcina institu iei de învă ământ superior angajatoare. invitarea la departament a unor profesori universitari. prin evaluare. lector universitar/sef de lucrări. b) forma iunile de studiu. e) cercetător ştiin ific gradul I. Pentru func ii echivalente nu mai este necesara evaluarea C. seminarii. b) cercetător ştiin ific se echivalează cu asistent universitar.U. func iile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. senatul universită ii va aproba. lucrări practice sau proiecte. (4) Statele de func ii se întocmesc la departamente sau în şcolile doctorale. specificându-se func iile didactice corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore conven ionale repartizate pe ore de curs. c) cercetător ştiin ific gradul III se echivalează cu lector universitar/sef de lucrări. Angajarea acestora se face conform legii. (4) Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. din ară sau din străinătate.246 (1) Statele de func ii ale personalului didactic se întocmesc anual şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. (5) În învă ământul superior poate func iona personal didactic asociat pentru următoarele func ii prevăzute la alin. la disciplinele din planul de învă ământ. e) cercetător ştiin ific gradul I se echivalează cu profesor universitar. c) normele didactice şi de cercetare. pe o durata determinată. d) profesor universitar. conferen iari universitari şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu. laboratoare. posturile didactice ocupate sau vacante. în institute de cercetare.T. (1): asistent universitar. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică Art. personal de cercetare asociat. (2) În institu iile de învă ământ superior. b) lector universitar/sef de lucrări.D. daca titularizarea sau evaluarea periodica a avut loc în ultimii cinci ani. d) cercetător ştiin ific gradul II.C.245 (1) În institu iile de învă ământ superior.

25. b) activită i de seminar. indiferent de perioada anului universitar în care este efectuată. Art. lucrări practice şi de laborator. (6) Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileşte de senatul universitar. precum şi îndrumarea elaborării diserta iei de masterat. g) conducerea activită ilor didactico-artistice sau sportive. Nomenclatorul general de func ii didactice auxiliare din învă ământul superior. (8) Activită ile de evaluare prevăzute la alin. proiecte de an. la ciclurile de licen ă.247 (1) Norma didactică poate cuprinde: a) activită i de predare. c) îndrumare de proiecte. (6) În învă ământul universitar de masterat şi în învă ământul universitar de doctorat. îndrumarea cercurilor ştiin ifice studen eşti. (5) Statul de func ii al personalului didactic se avizează de consiliul facultă ii si se aprobă de senatul universitar. 90 . pentru care se aplică prevederile alin. pentru învă ământul universitar de doctorat. Fac excep ie de la această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circula ie interna ională. (h). (8) Sarcinile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului. aprobată. în func ie de profil şi de specializare.5 ore conven ionale. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împăr irea numărului de ore conven ionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învă ământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminarizare din întregul an universitar. precum şi nivelul studiilor cerute pentru aceste func ii se elaborează de Ministerul Educa iei. din învă ământul universitar de licen ă. (7) Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidactic se face prin concurs organizat de facultate potrivit legii. şi de absolvire. participarea la consilii şi în comisii în interesul învă ământului. iar ora de seminar sau de activită i similare acesteia reprezintă 1. (1). se cuantifică în ore conven ionale. printr-o metodologie aprobată de senatul universitar.5 ore conven ionale. d) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică. (5) În învă ământul universitar de licen ă. cuprinse în norma didactică. (4) şi (5). de laborator. (4) Ora conven ională este ora didactică de seminar. ora de curs reprezintă două ore conven ionale.completează pe baza notelor de comandă. (3) Norma didactică se stabileşte conform planului de învă ământ şi se calculează ca norma medie săptămânală. de lucrări de licen ă. avizate de conducerea institu iei de învă ământ superior. a studen ilor în cadrul sistemului de credite transferabile. productivă şi de cercetare ştiin ifică. pentru învă ământul universitar de masterat. h) activită i de evaluare. de lucrări practice sau de activită i similare acestora. Cercetării. f) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică la învă ământul postuniversitar. al programului de studii şi al departamentului. (2) Norma didactică săptămânală în învă ământul superior se cuantifică în ore conven ionale. de practică pedagogică. Familiei şi Protec iei Sociale. e) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică. precum şi îndrumarea elaborării tezelor de doctorat. ora de curs reprezintă 2. de decan sau de directorul departamentului şi este anexă la contractul individual de muncă. înscrise în planurile de învă ământ. împreună cu Ministerul Muncii. al facultă ii. masterat şi doctorat. înscrise în planurile de învă ământ. seminar sau alte activită i pot fi normate cu un coeficient suplimentar de 1. în func ie de bugetul şi specificul institu iei. după caz. (7) În cazul predării integrale în limbi de circula ie interna ională. Tineretului şi Sportului. lit. orele de curs. i) consulta ii.

unită i sau centre de cercetare şi microproduc ie poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. pot fi trecute temporar. (1). se majorează cu 2 ore conven ionale. finan ată în cadrul catedrei sau al departamentului. sunt 91 . (15) Norma didactică prevăzută de lege reprezintă limita minimală privind normarea activită ii didactice. Timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare. dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de curs. cu normă integrală de cercetare ştiin ifică. (b) şi (c). (11) Norma asistentului universitar cu titlul ştiin ific de doctor poate cuprinde cel mult 2 ore conven ionale de curs pe an universitar. Activită ile didactice care exced norma didactică proprie sunt remunerate în regim de plata cu ora. (17) Personalul de cercetare şi de proiectare din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice. realizată prin cumularea ponderilor activită ilor men ionate la alin. datorită specificului disciplinelor. iar ora de cercetare este echivalentă cu 0. norma didactică efectivă. fără a depăşi 16 ore conven ionale. cuprinzând activită i men ionate la alin. cadrul didactic are obliga iile personalului de cercetare din învă ământul superior. d) asistent universitar: 11-12 ore. (9). la cererea acestora. calculată în ore conven ionale.(9) Norma didactică săptămânală medie. Aceste excep ii se aprobă de consiliul facultă ii. norma personalului didactic prevăzut la alin. diferen iat. (a) – (f). cu acordul persoanei în cauză. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă. nu are în structura postului ore de curs. (9) – (12). c) lector universitar/şef de lucrări: 10-11 ore. men inându-şi calitatea de titular în func ia didactică ob inută prin concurs. lit. b) conferen iar universitar: 8-9 ore. Cadrul didactic îşi men ine calitatea de titular în func ia didactica ob inută prin concurs. În această perioadă. (9) – (11). dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de curs. lit. aceasta se completează cu activită i de cercetare ştiin ifică. (1). (12) În situa ia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (a) – (c). (14) În limitele prevăzute de prezentul articol. a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. 1). la recomandarea şefului de catedră. (10) Prin excep ie.248 (1) În una şi aceeaşi universitate sau în universită i diferite se interzice cumulul de norme didactice. specializare. la propunerea directorului de departament. dintre care cel pu in 2 ore conven ionale de curs. (13) Cadrele didactice titulare. (19) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare. cu acordul consiliului facultă ii. poate mări norma cu activitate de învă ământ şi cercetare pe baza contractului individual de muncă. pentru activită ile prevăzute la alin. care. în baza autonomiei universitare. este de 40 de ore pe săptămână. lit. ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studen ilor şi de dimensiunea forma iunilor de studiu. se stabileşte după cum urmează: a) profesor universitar: 7-8 ore. altele decât cele din norma proprie. (16) În departamente. Activită ile de cercetare. Conducerea universită ii. senatul universitar stabileşte. stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului. în func ie de domeniu. cu respectarea standardelor de asigurare a calită ii. Norma personalului didactic care nu desfăşoară activită i de cercetare ştiin ifică sau echivalentă acesteia se majorează cu până la 4 ore conven ionale. potrivit legii. (18) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice stabilite în fişa individuală a postului.5 ore conven ionale. Art.

în sensul prezentei legi. care apar ine unei institu ii de învă ământ superior şi care desfăşoară activită i directe cu studen ii. îşi păstrează calitatea de titular. unul din titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege. (4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură institu ie de învă ământ superior. (2) Activită ile din granturi sau contracte de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant. după pensionare. cartea de muncă sau registrul angaja ilor. Senatul poate decide conferirea titlului de profesor emerit. cu specifica ia calită ii de titular. cu respectarea legisla iei în vigoare şi a prevederilor cartei universitare. (2) În raport cu rela iile de muncă stabilite cu institu ia de învă ământ superior. în mod legal. iar în celelalte. Atribu iile lor sunt stabilite de senat. în condi iile legii. Pe perioada anului sabatic aceştia beneficiază integral de salariul negociat. (3) Cercetătorii post-doctorat sunt încadra i de către universită i ca cercetător cu contract de muncă pe perioadă determinată. (3) Prin personal didactic titular se în elege personalul didactic care ocupă o func ie didactică într-o universitate. personalul didactic poate fi titular sau asociat al cursului respectiv. (3) Senatul universită ii. ob inută prin concurs. în baza criteriilor de performan ă profesională şi a situa iei financiare. pot beneficia de an sabatic. 92 . func ia respectivă fiind declarată. (2) Doctoranzii cu frecven ă beneficiază de toate drepturile asisten ilor de cercetare sau asisten ilor universitari. inclusiv de vechimea în muncă. pot beneficia de an sabatic şi alte categorii de cadre didactice. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora. cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare.251 (1) Prin personal didactic şi de cercetare. poate decide continuarea activită ii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare în baza unui contract pe perioadă determinantă de un an. calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. se în elege personalul care de ine. Art. cât şi cuantumurile. În raport cu participarea la procesul didactic şi gradul de pregătire profesională. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. (4) Pentru performan e excep ionale. calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele. de 65 de ani. pe o perioadă determinată sau nedeterminată. func ie de bază. cu posibilitatea de prelungire până la împlinirea vârstei de 70 de ani. când un cadru didactic desfăşoară activită i didactice sau de cercetare ştiin ifică în mai multe institu ii de învă ământ superior. dar sunt scuti i de efectuarea activită ilor din fişa postului. Contractele stabilesc atât modul de plată. Institu ia de învă ământ superior în care cadrul didactic este titular are obliga ia de a păstra şi gestiona. potrivit legii. la orice nivel al universită ii. Mandatele func iilor de conducere sau de administrare se întrerup de drept în cazul persoanelor care au îndeplinit vârsta de pensionare.remunerate conform cartei universitare.249 (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la îndeplinirea vârstei legale de pensionare. (3) Profesorii titulari sau directorii de granturi care timp de şase ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au func ionat în aceeaşi universitate.250 (1) Doctoranzii cu frecven ă sunt încadra i de către universită ile de cercetare avansată şi educa ie ca asisten i de cercetare sau asisten i universitari pe perioadă determinată. pentru excelen ă didactică şi de cercetare. prin decizia senatului. Art. personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. în domeniul educa iei şi al cercetării ştiin ifice. Art. potrivit Codului muncii. (2) Se interzice ocuparea oricărei func ii de conducere sau administrare. În raport cu disciplina de învă ământ.

evaluarea. după adoptarea acestei legi.254 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. Personalul didactic auxiliar trebuie să aibă studii potrivit fişei postului. Art. în baza legisla iei în vigoare. Cercetării. conform prezentei legi. (3) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetă eni români sau străini. încadrat pe func ii de cercetător ştiin ific. de laborator şi de cercetare ştiin ifică.(4) duce la invalidarea concursului şi penalizarea celor vinova i pe baza metodologiei men ionate la alin. în sensul prezentei legi. formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare este de competen a universită ilor. inclusiv. indiferent când. precum şi în func ie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale institu iei. se interzice ocuparea oricărui post de conducere. (4) După promulgarea acestei legi. Cercetării. în condi iile legii. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universită ii. (2) Metodologia va stabili. fără nicio discriminare după niciun criteriu. (4) Durata unei perioade determinate este de maximum trei ani. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. conflictele de interese şi incompatibilită ile. (2) Angajarea se poate face numai prin concurs public. vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institu iei ori de personal didactic asociat. Art. Tineretului şi Sportului şi a cartei universitare. pentru fiecare titlu sau func ie didactică. de către o persoană dovedită că a plagiat. ini iată de Ministerul Educa iei. (1).252 Forma iunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare. cerin ele minimale pentru prezentarea la concurs. a respectării eticii universitare şi a legisla iei în vigoare. Art. în func ie de rezultatele profesionale personale. personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii conform legisla iei în vigoare. organizat de institu ia de învă ământ superior. 93 . (6) Personalului din universită i. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (7) În cazul desfiin ării unei unită i de învă ământ superior. Se anulează concursul pentru un post didactic ocupat. de solu ionare a contesta iilor. (5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic sau de cercetare poate fi prelungit. motivarea. Ocuparea func iilor didactice şi posturilor didactice Art. pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. în vederea asigurării calită ii. modul de organizare şi desfăşurare a concursului.253 Ocuparea posturilor didactice. (3) Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au plagiat. (5) Încălcarea prevederilor de la alineatele (2) . prin plata cu ora. Tineretului şi Sportului la propunerea Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor. în cadrul aceleiaşi facultă i şi universită i de către afini şi rudele până la gradul II. se în elege personalul care participă în mod direct în procesul de educa ie sau cercetare ştiin ifică cu studen ii.255 (1) Metodologia cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre de guvern. legal constituit.256 (1) Posturile didactice rezervate. Art.(5) Prin personal didactic auxiliar. contribuind nemijlocit la desfăşurarea orelor de clasă. a metodologiei cadru stabilite de către Ministerul Educa iei. i se aplică prevederile Legii nr. Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

se face prin concurs organizat la nivelul departamentului. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senat. b) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. b) pentru candida ii care provin din 94 . îndeplinirea condi iilor prevăzute la lit.259 (1) Universită ile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. senatul poate aplică sanc iuni specificate în metodologia proprie. e) pentru candida ii care provin din afara învă ământului superior sau a cercetării ştiin ifice. d) pentru candida ii care provin din învă ământul superior sau din cercetare ştiin ifică nu se impun condi ii de vechime. din ară sau din străinătate. fără impunerea unor condi ii de vechime. Tineretului şi Sportului şi a legisla iei în vigoare. Ministerul Educa iei. a)c) şi a altor cerin e aprobate de Senatul universită ii. cu îndeplinirea criteriilor minime pentru postul didactic suplinit. în calitate de profesori sau conferen iari asocia i invita i. de etică universitară şi a legisla iei în vigoare.(1). (3) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de conferen iar universitar sunt următoarele: a) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. (2) În cazul constatării unor nereguli grave în ocuparea posturilor didactice şi de cercetare. în baza unui audit realizat de CNATDCU. se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultă ii. iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. Art. mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului. Cercetării. Art.(2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat din afara institu iei de învă ământ superior. 112. (3) Angajarea temporară a personalului didactic asociat se face prin decizie a rectorului. (2) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat. Art. pe baza dosarului. (5) Func iile si gradele de cercetător ştiin ific în re eaua învă ământului superior se ob in potrivit reglementărilor legale în vigoare. alin.260 (1) Pentru ocuparea func iei didactice de asistent universitar se cere absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat din domeniul fundamental al diplomei de licen ă din cadrul unei institu ii de învă ământ superior sau cu diplomă echivalentă acesteia şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. aprobate de senatul institu iei de învă ământ superior. universită ile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare care este aprobată de către senat. Tineretului şi Sportului aplică sanc iunile prevăzute la art. aprobate de senatul institu iei de învă ământ superior. (4) Angajarea specialiştilor cu valoare recunoscută în domeniu. c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice.257 (1) În baza metodologiei-cadru elaborate de Ministerul Educa iei.258 (1) Decanii facultă ilor şi rectorul răspund în fa a senatului pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor în condi iile respectării normelor de calitate. Art. sau cu diplomă echivalentă acesteia. Cercetării. (2) În condi iile constatării unor nereguli. în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. (3) Rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i nu pot fi ocupate în urma unor decizii în instan ă ci doar pe baza unui nou concurs.

Evaluarea calită ii cadrelor didactice Art. la propunerea CNATDCU si a institu iilor de învă ământ superior. (8) În învă ământul superior medical. (2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de catedră şi de departament în ştatul de func ii al catedrei. Validarea rezultatului concursului pentru profesorul universitar se face de către CNATDCU. la care se adaugă standardele aprobate prin ordin de ministru. Cercetării.261 (1) Datele şi informa iile privind situa ia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu.învă ământul superior sau din cercetare ştiin ifică nu se impun condi ii de vechime. (1)-(5) atrage după sine desfacerea contractului individual de muncă al persoanei vinovate. la disciplinele cu coresponden ă în re eaua Ministerului Sănătă ii. Tineretului şi Sportului. la propunerea CNATDCU. iar conferirea titlului de profesor universitar se face prin ordin al Ministrului Educa iei. Se acordă un termen de trei ani din momentul titularizării pentru acumularea celor 60 credite de studii transferabile. e) îndeplinirea altor cerin e de ocupare a posturilor stabilite de institu ia de învă ământ superior prin standardele proprii. standarde aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. candida ii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări. aprobate de senatul universitar. b) îndeplinirea standardelor na ionale pentru atestarea func iei de profesor universitar. candida ii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel pu in titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului institu iei de învă ământ superior. aprobate de senatul universitar. şi a altor cerin e aprobate de Senatul universită ii. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză. (6) Neîndeplinirea de către orice persoană a condi iilor prevăzute la alin. (7) În învă ământul superior medical. la propunerea CNATDCU şi a institu iilor de învă ământ superior.262 (1) Rezultatele şi performan ele activită ilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic. (4) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar sunt următoarele: a) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. Tineretului şi Sportului. standarde aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. respectiv al departamentului. la intervale de maximum 95 . Statul de func ii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare. Tineretului şi Sportului. Cercetării. c) pentru candida ii care provin din afara învă ământului superior sau a cercetării ştiin ifice. Fac excep ie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii. Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar conducător de doctorat sunt aceleaşi ca şi condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar. Validarea rezultatelor concursului pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar conducător de doctorat se face de către CNATDCU iar conferirea titlului de profesor universitar conducător de doctorat se face prin ordin de ministru. de conferen iar şi profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist. Cercetării. d) îndeplinirea standardelor na ionale pentru atestarea func iei de conferen iar universitar. c) îndeplinirea altor cerin e de ocupare a posturilor stabilite de institu ia de învă ământ superior prin standardele proprii. Art. (5) Pentru ocuparea unui post didactic în învă ământul superior este necesară promovarea a 60 de credite de studii transferabile certificate de departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic.

activitate artistică sau sportivă. a inspectoratului şcolar. În baza acesteia ei pot exprima liber opinii academice în spa iul universitar şi au libertatea de predare. (8) Prevederile alin. culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile cartei universitare şi cu legisla ia specifică în vigoare. fără restric ii ale libertă ii academice. după caz. al Guvernului şi în Ministerul Educa iei. (2) Protec ia drepturilor salaria ilor precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra crea iei ştiin ifice. cercetare. ori trimis pentru specializare. în conformitate cu criteriile de calitate academică. (6) Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean. cel care lucrează în organisme interna ionale. pentru perioada respectivă. precum şi din organiza ii politice legal constituite. numite în Guvern sau îndeplinind func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. din contractul individual de muncă. (7) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat. inven iile sau patentele care au fost realizate în laboratoarele universită ii şi cu materiale ce apar in institu iei de învă ământ superior sunt considerate ca proprietate a autorului sau autorilor şi a institu iei de învă ământ superior. Drepturi si obliga ii ale personalului didactic Art. articole. care din proprie ini iativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiin ifică în ară sau în străinătate. în conformitate cu prevederile legii. interuniversitare sau interinstitu ionale. ca urmare a unor acorduri. Tineretului şi Sportului. din codul de etică universitară. alese în Parlament. (7) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ.263 (1) Personalul din învă ământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din carta universitară. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ. (3) Membrilor comunită ii universitare le este garantată libertatea academică. precum şi din legisla ia în vigoare. subprefect. i se rezervă postul didactic. cercetare şi crea ie. na ionale şi interna ionale. Cercetării. (2) Evaluarea de către studen i a presta iei cadrelor didactice este obligatorie. precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere. volume sau opere de artă. (7) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învă ământ care îndeplinesc func ia de prefect. daca se face dovada activită ii respective. are dreptul la concedii fără plată. primar. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. solicitat în străinătate pentru predare. (10) Personalului didactic titular pe un post didactic din învă ământ. de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ. precum şi înso itorii acestora. a Parlamentului sau a Guvernului. al Preşedin iei. 96 .cinci ani. Durata totala a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. (5) Inova iile. (9) De prevederile alin. conven ii guvernamentale. profesionale şi culturale. de cultură. de tineret şi sport. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de senatul universită ii. viceprimar. pe bază de contract. Aprobările în aceste situa ii sunt de competen a conducerii institu iei de învă ământ superior sau. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. (4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii. precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Preşedin iei. dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învă ământ. Drepturile de proprietate sunt partajate conform prevederilor Cartei universitare şi legisla iei în vigoare.

b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universită ii. clasele Comandor. cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. (14) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plată. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. Cavaler şi Ofi er. (15) Institu iile de învă ământ superior pot asigura. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. Distinc ii Art. medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. de îndrumare şi de control din învă ământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. ordinul se acordă personalului didactic.(12) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar. medalii. transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localită i. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. Art. ordine. (16) Personalul din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală în cabinete medicale şi psihologice. (18) Personalul didactic pensionat din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală şi de acces în casele de odihnă şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice. Protec ia este solicitată de persoana autorizată prin Carta universitară. educativă şi ştiin ifică poate primi decora ii. Protec ia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnită ii umane şi profesionale a cadrelor didactice sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obliga iilor sale. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. cu o durată de cel pu in 62 de zile lucrătoare. în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză. integral sau par ial. clasele Comandor. precum şi cel de conducere. o dată la 10 ani. Sanc iuni Art.265 (1) Personalul didactic titular cu rezultate excep ionale în activitatea didactică. de conducere şi de cercetare din învă ământul superior. ordinul se acordă personalului didactic. Cercetării. (17) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice. în cazuri bine justificate. Acestea sunt conferite în baza unui statut aprobat prin hotărâre a Guvernului în termen de 9 luni de la promulgarea acestei legi. de conducere. potrivit legii.266 (1) Personalul didactic. în perioada vacan elor universitare. titluri. de îndrumare si de control din învă ământul preuniversitar. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. (13) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învă ământ. cu aprobarea institu iei de învă ământ superior. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. în policlinici şi unită i spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educa iei.264 Cadrele didactice şi studen ii sunt proteja i în spa iul universitar de autorită ile responsabile cu ordinea publică. conducerea institu iei de învă ământ poate întrerupe concediul legal. cu rezervarea postului sau a catedrei. normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei. personalul didactic auxiliar. b) Ordinul Alma Mater. din surse proprii. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. cu activitate deosebita în educa ie şi formare profesională. Cercetării. Cavaler şi Ofi er. conform prevederilor legale. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. 97 .

Cercetării.270 În cazul în care cel sanc ionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanc iunii. departamentului. de: a) rector.268 (1) Sanc iunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate. b) Ministerul Educa iei. de către decan sau rector. Tineretului şi Sportului func ionează Consiliul de Etică Universitară. (2) Pentru investigarea abaterilor săvârşite de personalul didactic. master sau de licen ă. Decizia de imputare.267 (1) În institu iile de învă ământ superior. f) desfacerea contractului de muncă la încheierea perioadei pentru care s-a făcut angajarea. în scris. cumulat. care adoptă sanc iuni legate de încălcarea gravă a eticii profesionale şi a normelor universitare. b) avertisment scris. d) suspendarea. (3) Comisiile de analiză sunt numite.269 Răspunderea materială a personalului didactic. de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. pun în aplicare sanc iunile disciplinare.(2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele: a) observa ie scrisă. microproduc ie. personalului didactic. Art. după caz. Aceştia se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct sau în urma unei sesizări primite. (3) În învă ământul superior. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare ori a unei func ii de conducere. de îndrumare şi de control. propunerea de sanc ionare se face de către şeful de departament sau de unitatea de cercetare. de îndrumare şi de control din învă ământ. se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri. 98 . cu indemniza ia de conducere. pe o perioadă determinată de timp. când este cazul. Art. sanc iunile se comunică. rectorul sau senatul universitar. după caz. consiliului profesoral sau senatului. personalului de cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine. Art. autoritatea care a aplicat sanc iunea poate dispune ridicarea şi radierea sanc iunii. cu aprobarea senatului universită ii. de control. îmbunătă indu-şi activitatea şi comportamentul. audierea celui în cauză şi verificarea sus inerilor făcute de acesta în apărare. proiectare. e) destituirea din func ia de conducere. făcându-se men iunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. sau de cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor catedrei. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea institu iei de învă ământ superior. ca membru în comisii de doctorat. Tineretului şi Sportului pentru personalul de conducere al institu iilor de învă ământ superior şi pentru rezolvarea contesta iilor privind deciziile senatelor universitare. (4) Pe lângă Ministerul Educa iei. Art. pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului. cadre didactice care au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organiza iei sindicale din care face parte persoana analizată. cu excep ia cazurilor când. g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. prin lege. după caz. de îndrumare. personalul din cercetare sau personalul administrativ. c) diminuarea salariului de bază. Cercetării. de către serviciul de resurse umane al institu iei. se dispune altfel. (2) Decanul.

(2) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ.272 Salariul personalului didactic şi de cercetare se face conform legisla iei în vigoare şi hotărârilor Senatului.271 (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Salarizarea personalului didactic şi de cercetare Art. 99 .Art.

timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor. angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angaja i. Art. centre culturale. 100 . în scopul formării sau dezvoltării competen elor dintr-o multiplă perspectivă: personală.TITLUL V EDUCA IA PERMANENTĂ Art. durate prestabilite şi sprijin pentru învă are). biblioteci. organiza ii nonguvernamentale care oferă programe autorizate în condi iile legii. învă ământul preuniversitar. care nu sunt proiectate explicit ca activită i structurate de învă are (neavând asociate obiective explicite. culturale. palate şi cluburi ale elevilor. (3) Educa ia permanentă cuprinde educa ia timpurie (0-6 ani). care se realizează într-un cadru institu ionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. educa ia şi formarea profesională continuă a adul ilor. civică. (3) Învă area în contexte non-formale este considerată ca fiind învă area integrată în cadrul unor activită i planificate. sindicate. b) Învă area în contexte non-formale se realizează în institu iile şi organiza iile men ionate la alin. non-formale şi informale. (2) Învă area în context formal reprezintă o învă are organizată şi structurată.) şi prin asocia ii profesionale. (4) Învă area în contexte informale reprezintă rezultatul unor activită i zilnice legate de muncă. institu ii culturale (muzee. (2) Educa ia permanentă reprezintă totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană pe parcursul vie ii în contexte formale. duratei sau sprijinului pentru învă are. organiza ii nonguvernamentale. furnizori publici şi priva i de educa ie şi formare profesională autoriza i/acredita i în condi iile legii. 276 Institu iile şi contextele prin care se realizează educa ia permanentă sunt: a) Învă area în context formal se realizează în cadrul următoarelor institu ii sau organiza ii: unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar şi superior. superior. cinematografe. centre de documentare. depinde de voin a celui care înva ă şi se finalizează cu certificarea institu ionalizată a cunoştin elor şi competen elor dobândite.273 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al educa iei permanente în România. 275 (1) Educa ia permanentă se realizează în contexte de învă are formale. Art. durate şi resurse. socială sau ocupa ională. centre de educa ie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau a autorită ilor publice locale. Acest tip de învă are nu este dependent de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. dar con in elemente de învă are. 274 (1) Finalită ile principale ale educa iei permanente vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea sustenabilă a societă ii. (2) Educa ia permanentă se centrează pe formarea şi dezvoltarea competen elor cheie şi a competen elor specifice unui domeniu de activitate sau calificări Art. (1) şi prin: centre de îngrijire şi protec ie a copilului. mediul familial. case de cultură etc. la locul de muncă. Acest tip de învă are depinde de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. Acest tip de învă are are asociate obiective. teatre. non-formale şi informale.

Art. Cercetării. Art. b) elaborează reglementările referitoare la organizarea şi func ionarea sistemului de educa ie din România. Tineretului şi Sportului are ca atribu ii principale. Ministerului Educa iei. când practică un hobby. neinten ionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii. prin finan are şi cofinan are din partea angajatorilor.279 Finan area educa iei permanente se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat. în domeniul educa iei permanente: a) elaborează strategiile şi politicile na ionale în domeniul educa iei. de formarea profesională şi ucenicia la locul de muncă. cercetării. c) absolven ii de învă ământ non-profesional sau cei care au absolvit un liceu sau învă ământ superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe pia a for ei de muncă. la locul de muncă. Art. Tineretului şi Sportului. Ministerului Muncii. Cercetării. accesul la educa ie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adul ii care nu au finalizat învă ământul obligatoriu. f) tinerii şi adul ii reziden i în comunită i dezavantajate economic şi social. tineretului şi sportului. formării profesionale. g) angaja i de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educa ie. cu calificare redusă sau necalifica i. reziden i în mediul urban şi în rural. 278 (1) Statul garantează şi sus ine. 277 (1) Organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar este reglementată la titlul II din prezenta lege. pe lângă institu iile şi organiza iile men ionate la alin. când citesc o carte sau se informează prin mass-media sau prin Internet. (1) şi (2) în cele mai diverse situa ii de via ă ale unei persoane. i) to i cetă enii care doresc să urmeze programe de educa ie permanentă.c) Învă area în contexte informale se realizează. Învă area informală este. b) tinerii care au părăsit sistemul de educa ie înainte de a ob ine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educa ie sau formare profesională. organiza iilor nonguvernamentale. Guvernului. în comunitate. Ministerului Culturii şi Patrimoniului Na ional. prin fonduri nerambursabile din programe europene. (3) Organizarea şi func ionarea formării profesionale a adul ilor este reglementată de legisla ia referitoare la formarea profesională continuă a adul ilor. d) persoanele cu cerin e educative speciale. când se întâlnesc cu prietenii. Art. prin conturi de educa ie permanentă şi prin contribu ia beneficiarilor. Responsabilită i referitoare la educa ia permanentă Art. când se angajează în activită i de voluntariat. Familiei şi Protec iei Sociale. inclusiv financiar. sportive sau culturale. 281 Ministerul Educa iei. (2) Organizarea şi func ionarea învă ământului superior este reglementată la titlul III din prezenta lege.280 Statul îşi exercită atribu iile în domeniul educa iei permanente prin intermediul Parlamentului. 101 . tinerii şi adul ii desfăşoară activită i în familie. adesea. e) tinerii şi adul ii care revin în ară după o perioadă de muncă în străinătate. h) elevii cu risc major de eşec şcolar.

b) propune şi promovează parteneriate cu autorită ile administra iei publice locale şi cu structurile societă ii civile pentru diversificarea. acreditează şi controlează direct sau prin organisme abilitate furnizorii de educa ie.284 Ministerele şi autorită ile centrale pot avea alte responsabilită i în domeniul educa iei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. 286 (1) Cadrul Na ional al Calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învă are atinse. 102 . d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia sectorială referitoare la educa ie şi formare. Art. coordonează autorizarea furnizorilor de educa ie profesională continuă la nivel na ional. (2) CNFPA. progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. gestionează Registrul Na ional al Calificărilor şi Registrul Na ional al Furnizorilor de Formare Profesională a Adul ilor. c) monitorizează. patronat. al ii decât cei din cadrul sistemului na ional de învă ământ. politicile în domeniul educa iei nonprofesionale a adul ilor şi vârstnicilor. Cercetării. evaluează şi controlează. Art. Art. referitoare la educa ie şi formare. cu personalitate juridică. evaluează. împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional. modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de institu iile şi aşezămintele de cultură. Tineretului şi Sportului a politicile şi strategiile na ionale privind formarea profesională a adul ilor. în domeniul educa iei permanente: a) stimulează creşterea gradului de acces şi de participare a publicului la cultură. func ionarea sistemului educa ional şi a furnizorilor de educa ie. în colaborare cu Agen ia Na ională pentru Calificările din Învă ământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) exercită rolul de autoritate na ională a calificărilor. în domeniul educa iei permanente: a) elaborează. Art. artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii. al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei. b) reglementează formarea profesională la locul de muncă şi formarea profesională prin ucenicie la locul de muncă. respectiv garantează drepturile şi interesele creatorilor. d) stabileşte mecanismele şi metodologiile de validare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării. 285 (1) Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor (CNFPA) este autoritate administrativă autonomă. în vederea satisfacerii necesită ilor culturale şi educative ale publicului. 282 Ministerul Muncii. e) elaborează. împreună cu Ministerul Educa iei. accesului. coordonează sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă şi activitatea comitetelor sectoriale. aşa cum apar ele specificate în legisla ia sectorială. sindicate). Art. f) alte atribu ii. Familiei şi Protec iei Sociale are ca atribu ii principale. d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia sectorială referitoare la educa ie şi formare. 283 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional are ca atribu ii principale.c) monitorizează. c) promovează recunoaşterea competen elor profesionale. direct sau prin organismele abilitate. constituită în sistem tripartit (guvern. cu rol consultativ în elaborarea politicilor privind formarea profesională a adul ilor.

cât şi la evaluarea de competen e. (4) Cadrul Na ional al Calificărilor contribuie la asigurarea calită ii sistemului de formare profesională pentru că se bazează pe standarde na ionale folosite atât la formarea. parteneri sociali. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul educa iei permanente la nivelul comunită ii. măsurarea şi rela ionarea tuturor rezultatelor învă ării dobândite in contexte de învă are formale. c) Oferă servicii educa ionale pentru copii. învă ământ superior. (2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competen e profesionale. (5) Cadrul Na ional al Calificărilor este elaborat de către CNFPA. cât şi informale şi nonformale din perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. 103 . a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. b) Elaborează planuri locale de interven ie în domeniul educa iei permanente. (3) Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor întocmeşte registrul na ional al evaluatorilor de competen e profesionale. Existen a unui cadru na ional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor. formare profesională continuă. Art.(2) Implementarea Cadrului Na ional al Calificărilor vizează sistemul na ional de calificări ob inute în învă ământ secundar general.287 (1) Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor evaluează şi certifică evaluatorii de competen e profesionale. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorită ile locale şi alte institu ii şi organisme publice şi private (case de cultură. învă ământ profesional şi tehnic. evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certifica i. ii) programe pentru validarea rezultatelor învă ării non-formale şi informale. Art. indiferent de contextul în care acestea au fost dobândite. (4) Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare. atât în contexte formale. ucenicie. evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi. în colaborare cu ACPART în termen de 24 de luni de la data promulgării prezentei legi. Toate veniturile ob inute de CCIP rămân la dispozi ia acestora. inclusiv programe de tip “A doua şansă” sau programe de tip “Zone de Educa ie Prioritară” pentru tinerii şi adul ii care au părăsit timpuriu sistemul de educa ie sau care nu de in o calificare profesională. (3) Cadrul Na ional al Calificărilor permite recunoaşterea.) pot organiza la nivel local Centre de învă are permanentă pe baza unor oferte de servicii educa ionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri intă interesate. 289 Atribu iile Centrelor Comunitare de Învă are Permanentă la nivel local sunt următoarele: a) Realizează studii şi analize privind nevoia de educa ie şi formare profesională la nivel local. non-formale şi informale şi asigura coerenta calificărilor si a titlurilor certificate. 288 (1) Centrele Comunitare de Învă are Permanentă se înfiin ează de către autorită ile locale în parteneriat cu furnizorii de educa ie şi formare. furnizori de formare continuă. în perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi. tineri şi adul i prin: i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competen elor cheie. îi ajută pe cei ce înva ă să ia decizii în cunoştin ă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evolu ia profesională. în condi iile legii. Art. (3) Finan area CCIP se face din fonduri publice şi private. organiza ii nonguvernamentale etc.

Asigură accesul membrilor comunită ii la mijloace moderne de informare şi comunicare. corespund cerin elor specifice pentru o competen ă. reconversie profesională. Ea se finalizează printr-o diplomă sau certificat. (4) Ministerul Educa iei. organizare şi func ionare a CCIP se aprobată prin hotărâre de guvern. 290 Metodologia de acreditare. 291 (1) În contextual prezentei legi. Identificarea. Paşaportul lingvistic. termenii referitori la procesele de identificare. orientare şi consiliere privind: i) accesul la programe de educa ie şi formare profesională. iv) programe de educa ie antreprenorială.d) e) f) g) h) i) iii) programe de dezvoltare a competen elor profesionale pentru calificare/recalificare. informală. v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber. d) Validarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării dobândite de o persoană. perfec ionare. c) Evaluarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite competen e. Oferă servicii de informare. evaluare periodică. în urma unui proces de evaluare. precum şi portofoliul de educa ie permanentă. Cercetării. (3) Identificarea. specializare. Gestionează informa ii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile centrului. (1) Validarea şi certificarea reprezintă recunoaşterea rezultatelor învă ării. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Implementează instrumentele dezvoltate la nivel european. singuri sau cu sprijinul personalului specializat. non-formală. Rezultatele învă ării se exprimă prin competen e dobândite pe parcursul diferitelor experien e de învă are formală. b) Identificarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care indivizii. devin conştien i de competen ele pe care le de in. iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă Oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învă ării non-formale şi informale. ini iere profesională. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării se definesc după cum urmează: a) Rezultatele învă ării – reprezintă ceea ce o persoană în elege. Europass şi Youthpass. Art. un set de competen e sau o calificare. Tineretului şi Sportului va stabili metodologia de 104 . cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învă are. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învă ării Art. ii) validarea rezultatelor învă ării non-formale şi informale. e) Certificarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă în diferite contexte. vi) organizarea de activită i de promovare a participării la învă area permanentă a tuturor membrilor comunită ii. Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale şi Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. Cercetării. Promovează parteneriatul cu mediul economic. evaluate şi certificate. Tineretului şi Sportului.

centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere na ională: a) certificat de calificare . (3) Portofoliul de educa ie permanentă se implementează în sistemul de educa ie începând cu învă ământul preşcolar. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. în care se precizează unită ile de competen ă pentru care candidatul a fost declarat competent. până la finalizarea parcursului individual de educa ie şi formare.294 (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competen elor profesionale ob inute în alte contexte de învă are decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupa ia sau calificarea respectivă. (2) În func ie de procesul de evaluare desfăşurat. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional. (3) Rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora. Art. Tineretului şi Sportului. (2) Portofoliul de educa ie permanentă con ine dovezi ale rezultatelor învă ării dobândite în contexte formale.recunoaştere a rezultatelor învă ării non-formale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite de formare continuă. (3) Rezultatele învă ării în contexte non-formale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competen elor sau implicit în cadrul unui program formal de studii. b) certificat de competen e profesionale – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competen e asociate unei calificări sau ocupa ii. dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învă ării non-formale şi informale sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă. 295 (1) Portofoliul de educa ie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilită ilor şi competen elor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inser ia pe pia a muncii al fiecărui individ. precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale vor respecta asigurarea mobilită ii ocupa ionale pe orizontală şi pe verticala prin utilizarea sistemului de credite transferabile. (3) Certificatele se eliberează înso ite de o anexă a certificatului. inclusiv în învă ământul superior. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării pot fi oferite de institu ii publice sau private autorizate în acest sens. Art.293 (1) Programele de formare profesională ini ială şi continuă.se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competen ele asociate unei calificări sau unei ocupa ii. Art. Art. Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale. 292 (1) Serviciile de identificare. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educa iei. non-formale şi informale de educa ie. 105 . denumită “Supliment descriptive al certificatului”. (2) Diplomele şi certificatele acordate de institu iile autorizate în urma evaluării rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalită i de evaluare şi certificare a cunoştin elor şi competen elor din sistemul formal de educa ie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educa iei şi formării profesionale în sistemele formale. Cercetării. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional.

Art. II. cum ar fi: EUROPASS. în serviciile sociale şi în sectorul privat. formarea. Ele se pot realiza şi la locul de muncă. să îşi în eleagă propria identitate. universită i. consilierea şi orientarea în carieră include următoarele tipuri de activită i: a) Informarea cu privire la carieră. Art. numit în continuare portofoliu electronic. Art. centrelor de evaluare a competen elor dobândite în contexte non-formale şi informale. serviciile de ocupare a for ei de muncă. Paşaportul lingvistic. III. să fie responsabili pentru propriile ac iuni. oportunită i de a experimenta diverse roluri din via a comunită ii sau din via a profesională. Suplimentul la certificatul profesional. care se referă la toate informa iile necesare pentru a planifica. 299 În sensul prezentei legi. să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranzi ie în diferite momente. să facă alegeri în sfera educa ională. Cercetării. Art. Documentul de mobilitate. munca şi via a în general. e) Plasarea la locul de muncă reprezintă sprijinul acordat indivizilor pentru găsirea unui loc de muncă. de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii.(4) Portofoliul integrează şi instrumentele europene care eviden iază rezultatele învă ării unui individ. institu ii de formare. pentru sincronizarea şi continuitatea activită ilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vie i. Sunt oferite informa ii despre pia a muncii. serviciile pentru tineret. serviciilor de consiliere şi orientare şi angajatorilor. Familiei şi Protec iei Sociale colaborează în scopul creşterii calită ii. Cercetării. b) Educa ia cu privire la carieră se realizează în institu iile de învă ământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. (2) Portofoliul electronic va fi accesibil individului. (3) Formatul. institu iilor de formare. instrumente pentru planificarea carierei. să înve e despre abilită ile necesare pentru a căuta şi ob ine un loc de muncă (ex: redactarea unui CV. se formează abilită i de a face alegeri privind educa ia. con inutul şi utilizarea Portofoliului electronic se stabilesc prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. 106 . 298 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor. Tineretului şi Sportului. c) Consilierea în carieră îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile şi aspira iile. d) Consilierea pentru angajare îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea. ob ine şi păstra un anumit loc de muncă. non-formale şi informale de educa ie şi formare profesională şi în scopul creşterii şanselor de angajare şi continuare a parcursului şcolar şi profesional se implementează Portofoliul de educa ie permanentă în format electronic. 296 (1) În vederea creşterii transparen ei şi mobilită ii rezultatelor învă ării dobândite în contexte formale. Agen ia Na ională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educa iei şi Formării Profesionale Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale şi Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. participarea la un interviu pentru angajare). 300 (1) Ministerul Educa iei. Art. să ia decizii informate. studen ilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. (2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unită i şi institu ii de învă ământ. Suplimentul la diplomă. 297 (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vie ii se referă la totalitatea serviciilor şi activită ilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existen ei lor.

gestionarea şi accesul la contul pentru educa ie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la trezoreria statului se asigură de la bugetul de stat din bugetul Ministerului Finan elor Publice – Ac iuni generale. (2) Cele două ministere stabilesc prin ordin comun instrumente şi metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare. 303 (1) Sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului la educa ie permanentă (2) Statul sprijină dreptul la educa ie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO. calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Na ională a României şi valabil la data plă ii. la naşterea acestuia. fiecărui copil cetă ean român.(6) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infrac iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an.IV. formarea profesională ini ială şi formarea profesională continuă la nivel na ional. Ministerul Educa iei. utilizarea instrumentelor EUROPASS. sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională ini ială. Familiei şi Protec iei Sociale vor realiza demersurile necesare pentru integrarea României în re elele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vie i. sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul superior. (5) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin.(2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finan elor publice. Art. Art. şi pot depune sume în acest cont. pe baza certificatului de naştere. din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă. V. părin ilor dar şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educa ie şi formare profesională. începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres. contribuabili. tutorelui sau reprezentantului legal. 107 . Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educa ia permanentă se elaborează de către MECTS. Art. Familiei şi Protec iei Sociale. structură informală care func ionează ca punct na ional de referin ă („National Refernce Point”) pentru Re eaua Europeană pentru Asigurarea Calită ii în Educa ie şi Formare Profesională (ENQA-VET). (6) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educa ie permanentă. (7) Retragerea sumelor în alte condi ii decât cele prevăzute la alin. după caz. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. 301 Pentru asigurarea transparen ei serviciilor şi mobilită ii persoanelor în spa iul european. (3) Suma se depune într-un cont de depozit. 302 (1) Sistemul na ional de asigurare a calită ii educa iei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul preuniversitar.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. al părin ilor. de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului. (8) Normele privind deschiderea. deschis la trezoreria statului pe numele copilului de oricare dintre părin ii fireşti. VI. numit în continuare cont pentru educa ie permanentă. pot direc iona în contul prevăzut la alin. organizarea de activită i comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor. (2) Grupul Na ional pentru Asigurarea Calită ii în Educa ie şi Formare Profesională (GNAC). asigură armonizarea sistemelor de calitate în educa ie. Trezoreria eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Suma este acordată în scop educa ional în beneficiul titularului. VII. Cercetării. (4)Părin ii copilului. în condi iile legii. (9) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educa ie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO se acordă tuturor copiilor născu i de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Cercetării Tineretului şi Sportului. Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Română de Televiziune (SRTV) vor colabora pentru stabilirea grilelor de programe ale acestor posturi. Art. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învă ării permanente. Art. Familiei şi Protec iei Sociale. cadru didactic auxiliar. emisiunile educative din media privată. Cercetării. prin programe speciale. (2) Guvernul va finan a. analiza şi prognoza activită ilor de educa ie permanentă. 108 . Cercetării. cu filiale în fiecare municipiu reşedin ă de jude . Art. facilitator/tutore online. (2) Muzeul Na ional al Ştiin ei are drept scop principal oferirea de experien e de învă are non-formală şi informală. mediator. Tineretului şi Sportului. Familiei şi Protec iei Sociale şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea. formator. în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. evaluator de competen e. utilizarea învă ării pe bază de proiecte şi portofolii de învă are permanentă etc.305 (1) Guvernul României va înfiin a Muzeul Na ional a Ştiin ei. Cercetării. profesor de sprijin şi alte func ii asociate activită ilor desfăşurate în scopul educa iei permanente. competen e de facilitare a învă ării în medii virtuale. împreună cu Ministerul Muncii. organizare şi func ionare a Muzeului Na ional al Ştiin ei se stabileşte prin hotărâre de guvern. instructor de practică. (2) Ministerul Educa iei. (4) Metodologia de înfiin are.307 Ministerul Educa iei. 304 (1) Personalul care lucrează în domeniul educa iei permanente poate ocupa următoarele func ii: cadru didactic. împreună cu Ministerul Muncii. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educa iei permanente. (3) Finan area Muzeului Na ional al Ştiin ei se face prin bugetele ministerelor Culturii şi Patrimoniului Na ional şi al Educa iei. facilitator al învă ării permanente. Tineretului şi Sportului. mentor. un post public de televiziune şi un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educa iei. dezvoltarea competen elor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare.306 (1) În termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. Tineretului şi Sportului. Ministerul Educa iei. precum: competen e psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învă ării.Dezvoltarea şi diversificarea profilurilor/statutului resurselor umane implicate în sistemele de învă are pe parcursul întregii vie i Art. consilier. prin prezentarea principalelor realizări ale ştiin ei şi tehnologiei.

84 din 24 iulie 1995.TITLUL VI DISPOZI II FINALE ŞI TRANZITORII Art. în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Ministerul Educa iei. maghiară şi germană). 310 (1) Senatele universitare sunt obligate ca.O. Art. Cercetării. precum şi orice alte dispozi ii contrare prezentei legi. care vor avea statut de universită i multiculturale conform prezentei legi. La data intrării în vigoare a legii. regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a legii. 606/10 dec. Universitatea de Medicină şi Farmaceutică din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). (2) În termen de 6-12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. să definitiveze noua cartă. 309. Legea 2/2008. Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile. 109 . Legea învă ământului. 1999. se abrogă LEGE nr. (2)La finalizarea actualului mandat. La momentul intrării in vigoare a prezentei legi institu iile de învă ământ superior având activită i de predare în limba minorită ilor na ionale.308 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). republicat în M. nr. sunt: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (in limbile română. Art. regulamentele şi metodologiile de organizare şi func ionare a universită ilor în conformitate cu prezenta lege. organele noi de conducere a universită ilor se vor stabili în baza prezentei legi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful