Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Ion Bumbu

RECICLAREA, TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE
Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare, valorificare şi neutralizare a deşeurilor solide

Chişinău - 2007

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Urbanism şi Arhitectură Catedra Ecotehnie, Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCO/Cousteau Prof. univ., dr. hab. Ion Bumbu

RECICLAREA, TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE
Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare, valorificare şi neutralizare a deşeurilor solide

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Bumbu, Ion Reciclarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor solide: Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare, valorificare şi neutralozare a deşeurilor solide / Ion Bumbu, Univ. Teh. a Moldovei. Fac. Urb. şi Arh. Catedra Ecotehnie, Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCO/Cousteau. – Ch.: UTM, 2007.- 65p. Bibliogr. p.65 (11 tit) ISBN

Chişinău U.T.M. 2007

Creşterea standardului de viaţă a populaţiei este strâns legată de generarea deşeurilor solide. Prezenta lucrare constituie o încercare de abordare integrată a problemelor de proiectare a sistemelor de evacuare, valorificare şi eliminare finală a deşeurilor solide, având ca obiectiv identificarea metodelor de salubrizare a localităţilor, care să asigure minimizarea riscului de poluare a mediului, protecţia apelor subterane, reducerea mirosurilor, împiedicarea răspândirii vectorilor de boli, reducerea impactului asupra sănătăţii umane. Lucrarea este destinată studenţilor şi specialiştilor din domeniile Ingineriei mediului, Ingineriei urbane, Ingineriei apelor. Exprimăm mulţumiri lectorului superior Ludmila Vârlan, care a contribuit la apariţia acestei lucrări.

Redactor responsabil: Recenzent:

prof.univ., dr.hab. Ion Bumbu prof.univ., dr. Dumitru Ungureanu

© U.T.M., 2007

. Deşeuri agrozootehnice……………………………….2 3. Deşeuri menajere…………………………………………..6 2. Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a reziduurilor menajere…………………………………….7 7 7... Deşeuri din industria metalurgică şi energetică…………… Deşeuri de producţie……………………………………… Deşeuri de construcţii…………………………………….........1 6.3 3. Gestionarea deşeurilor de la întreprinderile vinicole……....... Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare)………....2 6. valorificarea şi neutralizarea deşeurilor solide……………………………..... Instalaţii de tip Fläkt din Suedia………………………… .. Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi……….4 2.. 2. Procedeul Cechini………………………………………… Instalaţia prototip din Bucureşti – Mililari……………….. Gestionarea integrală a reziduurilor menajere…………... Deşeuri miniere………………………………………….2 2....4 5. Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide… Determinarea numărului necesar de pubele sau containere Determinarea numărului necesar de autogunoiere………..... Prelucrarea deşeurilor cu conţinut de tartraţi.1 3.3 6.1 4... 3..7 2.... Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor…………. Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere……………….8 2..9 3.. Deşeuri periculoase………………………………………..3 2..5 2.3 4. Caracterizarea şi clasificarea deşeurilor…………………... 6. Deşeuri radioactive……………………………………….2 Cuprins Problema deşeurilor sub aspect economic şi ecologic…….... 3 4 7 8 8 8 8 9 9 10 10 11 11 13 15 19 21 23 23 28 30 31 35 40 41 43 45 49 51 53 60 63 65 . Bibliografie……………………………………………….. Probleme de proiectare privind evacuarea.. Deşeuri stradale………………………………………... Expertiza proiectelor de salubrizare în centrele populate… Procedee de tratare a reziduurilor menajere solide……….4 6.1.2 4. Procedeul mecanic „Trisoc”…………………………….. 2.1 7..1 2. 6. Procedeul Thomas (Multibacto)…………………………..4 4 4... Arderea (incinerarea) reziduurilor……………………….

găzduind peste 50 % din speciile de pe glob. plantaţiile forestiere cu o singură specie au înlocuit codrii seculari. Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70% din pădurile virgine mari rămase pe planetă. Unităţile miniere folosesc chimicale toxice. ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane. Pădurile sănătoase asigură servicii vitale în cadrul ecosistemelor: de pildă stăvilesc eroziunea. în urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina). Actualul flux de materiale este nedurabil. În 1983. extracţiei. respectiv restul de minereu îmbibat cu substanţe toxice care rămâne după separarea metalului. Sterilul. Proporţii catastrofale au luat deversările industriale în râul Rein. adesea. iar în multe părţi ale lumii. tratarea şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane.1. Ca urmare a 4 . de cele mai multe ori toxice. direct în lacuri sau râuri. Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale. prin acumulare. poluanţi pun în pericol. în râul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale. inutile. cu consecinţe devastatoare. prelucrării şi depozitării deşeurilor. făcând necesară aplicarea insecticidelor. în al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior în produse de nivel calitativ superior. în lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice. noxe. este descărcat. datorită distrugerii ambientale. iar reciclarea. ceea ce a redus diversitatea speciilor. acumulează apa pe care o furnizează în anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric. Pentru aceasta el are nevoie de energie. mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu. Aceste deşeuri. ca: cianură. Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca. nu numai activitatea creatoare de bunuri. Cererea de produse din lemn şi hârtie. de exemplu. continuă să se răsfrângă asupra pădurilor având consecinţe ambientale grave. Obligatoriu însă din această activitate apar produse secundare. PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului.

Se spune că un sfert din populaţia Rusiei. Impactul acestei poluări este grav: ca urmare a contaminării cu metale grele. Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală. trăieşte în zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis. Activitatea industrială din secolul XX a fost însoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb. Chimia modernă a pus în folosinţă noi chimicale sintetice. În Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase. industria metalurgică. iar un sfert din acestea sunt deversate în ocean. măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos. t/an. Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările 5 . Cele mai importante volume de deşeuri toxice în ţările UE revin Germaniei. Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale. t/an). de exemplu. în industria chimică. Deşeurile periculoase sunt formate. Deoarece se degradează încet. vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km în jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică. ambientale şi economice teribile în multe regiuni ale lumii. iar plumbul – o substanţă neuro toxică – este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor. ateliere auto. provocând perturbări în sistemele endocrin şi reproducător. care nu sunt atât de omniprezente pe cât sunt de persistente. Produşii organici persistenţi (POP). dioxina etc.se menţin activ în mediu mulţi ani. larg răspândiră printre mineri. emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori. rafinării.acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din râul Nistru. în cea mai mare parte. Franţei şi Angliei (42 mln. iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE). Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om. adesea cu consecinţe necunoscute. zinc şi cupru.. Expunerea la mercur. t/an. printre care se numără pesticidele. Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate în locuri neamenajate. POP se adună în ţesuturile grase când trec în lanţul alimentar. vieţuitoare şi mediu. Rusiei îi revin circa 20 mln. de exemplu. cât şi Noilor State Independente (NSI) – încă 10 mln. Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice. materiile plastice. benzinării etc.

trebuie realizată în mod integrat. cu înţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate. de obicei. sunt îngropate sau incinerate. tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte: . Gestionarea corectă a deşeurilor. Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile. În legătură cu aceasta. pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii.micşorarea cantităţii de deşeuri. 6 . Chişinău – 400kg. dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane. în R. Doar în ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a început să scadă în ţările dezvoltate. va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie. Moldova – 340. În ţările în curs de dezvoltare acest material este deversat. unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare. iar prin putrezirea materiei organice se formează metan – un gaz de seră cu o capacitate de încălzire globală de 21 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon. De exemplu. . cât şi un izvor de materii prime seculare. refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte. Din experienţa altor ţări s–a constatat că una din modalităţile de reducere a cantităţilor de deşeuri generate este înlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă. în locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate. datorită costurilor în continuă creştere a depozitelor de deşeuri. Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită. care prin natura lor reprezintă atât o sursă de poluare. În ţările industrializate deşeurile menajere solide. Azi în ţările dezvoltate se acumulează în jurul a 800 – 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual.dezvoltate este foarte mare (430 – 800 kg/an pe cap de locuitor) şi în continuă creştere. având urmări ambientale. adesea.evitarea poluării mediului. În acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate.

deşeuri din construcţii. lichide sau gazoase. Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se clasifică astfel: deşeuri miniere. iar după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri. reziduuri menajere. stradale şi industriale.Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale. 7 . După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuperabile. Reziduuri sunt materiile prime. refuzuri etc. comerţ. Rebut poate fi o maşină.). Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce în ce mai pregnante. deşeuri menajere. CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR În literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub diverse denumiri: deşeuri solide urbane şi industriale. gunoi menajer şi stradal. rebuturi. deşeuri radioactive. ramuri industriale. deşeuri din industria metalurgică şi energetică. materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj. Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor. deşeuri agrozootehnice. deşeuri de producţie. deşeuri stradale. reziduurile pot fi solide. deşeuri periculoase. 2. Ca aspect fizic. un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct. agroalimentare etc.

Deşeurile din industria chimică. textilă. Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor. 2. Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie în cantităţi mai mari se formează în industria de extracţie a materialelor de construcţie. Reziduurile toxice sunt dirijate spre înhumare în poligoane special organizate. 8 . 2. Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei. iar în zonele de depozitare în soluri antropice. Prezenţa sulfurilor şi în special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie în bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele învecinate. Cenuşa şi zgura pot fi reciclate în domeniul construcţiilor. industria forestieră etc. Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate prin zguri. nămoluri.3.4. prafuri. 2. Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie. care sunt transformate în soluri desfundate.1.2. Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate. Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul înconjurător. cenuşă. industria alimentară şi a băuturilor. Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale. De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur. de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate în calitate de materie primă.2.

Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln. După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri: . metale (aluminiu. hârtie.7-2. Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha. nisip. metale. carton (20 –28%). Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hârtie. . . resturi alimentare. metale). materiale plastice). Pentru Republica Moldova acest parametru variază între 0. pietriş.compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei). ceramică). sticlă. praf.combustibile (lemn.6. . Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor. Din numărul total numai 670 sunt autorizate. ţesături (4-7%). Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele populaţiei. sticlă (3-6%).inerte (materiale de construcţii. Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide în aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi. 2. 9 .2.5. piele. m3 (2004).3-0. Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspândire a infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin.3%).reciclabile (hârtie. gumă (1-3%). piatră.5-2. În prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă în depozite şi numai o mică cantitate ( ≈ 20%) este prelucrată prin reciclare şi compostare. În Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin: deşeuri alimentare (35 – 45%). resturi ceramice şi sticle. ceramică (1-2%). fier 1. cauciuc. numărul lor fiind de 1747.0%). materiale plastice (1. materiale plastice. plastic. Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară. alte deşeuri (1-2%). lemn (1-2%).4 t/loc/an.

iar în ultimul timp se utilizează îndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide în staţii de epurare a apelor uzate. Aceste pesticide sunt concentrate în plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale. acizi compuşi organofosforici. unităţi medicale. exceptând deşeurile radioactive. cianuri. 10 . Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării. pesticide. care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase. Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale. Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens în agricultură. În stare proaspătă însă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atât pentru mediu cât şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri. solvenţi organici halogeni. 2. 2.Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare.8. cum sunt cocenii şi paiele. rafinării. Sunt reprezentate prin compuşi metalici. iar dejecţiile animaliere reprezintă un important îngrăşământ agricol. reziduuri de spital. industria metalurgică. fenoli. eteri. Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce efecte negative asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi dejecţii animaliere. Unele dintre ele au o largă întrebuinţare ca combustibil. ateliere auto.7. Aceste deşeuri provin în cea mai mare parte din industria chimică. Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite în agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor. O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina. Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinând plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate. vopsele.

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat. Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale. cât şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea în perioada pentru care se proiectează. Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat în funcţie de radionuclizii pe care îi conţin. gradul de poluare a atmosferei. Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice. 3. medicale şi de cercetare. a terenurilor protejate. având la bază date statistice de la diferite organe şi 11 . iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări. plumb şi îndepărtate în locuri speciale denumite cimitire radioactive. PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA. fie incinerate în crematorii cu circuit închis pentru a nu polua atmosfera. Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice. 2. izvoarele de ape de tratament balneologic. După tratare sunt înglobate în blocuri compacte de sticlă. Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate în vederea reducerii volumului. alimentarea cu apă potabilă. Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate în containere speciale. ceramică. fie cu substanţe puternic oxidante. inundaţiile posibile. VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE Proiectarea porneşte în general de la anchetarea şi examinarea (diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei.9. extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv. ecranate corespunzător până la depăşirea timpului de înjumătăţire după care pot fi îndepărtate . evacuarea apelor uzate. a locurilor de agrement şi odihnă.

Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială.servicii meteorologice. rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc. cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului. locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere. Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere. gradul de tratare şi de pregătire al întreprinderilor şi unităţilor existente în acest domeniu. Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor. Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi. agricolă. sanitare. 12 . luând în consideraţie costurile şi indicatorii ecologici. Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat. construcţii etc. numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor.) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează. Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor. stradale. hidrologice. prezentând compararea alternativelor. După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor. posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri. metodele actuale ale evacuării reziduurilor. Se stabilesc zonele de colectare. posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora în comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri).1). evacuarea prin canale pneumatice.).2). dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată. agricole. transport. a căldurii obţinute în cazul arderii reziduurilor. Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare. unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig. de la spitale etc. evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere în pubele sau containere si evacuarea mixtă. Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate: evacuarea flotabilă – prin reţeaua de canalizare (fig. de construcţii. Se analizează în detaliu suprafeţele cuprinse în evacuarea organizată.

3. metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora. adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor.Fig. solide Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special. cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula: unde: Qzi =N×Im 0. Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere. In cadrul primei metode. folosind indicele mediu. Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare. 2. 1. terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide. la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor. din diferite zone caracteristice ale localităţilor. Fig. Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode: metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi.001 [t/zi]. 13 . Norma medie de acumulare a reziduurilor solide în Republica Moldova constituie 350 kg/an/locuitor sau 1m³/an/locuitor.1.

se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cântare de vehicule şi se înregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate . În asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe întreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămână. Ma = A + B + C + D ./zi).33 [t/an]. N – numărul de locuitori. B – acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile obşteşti. D – masa medie anuală a reziduurilor de la întreprinderile industriale.Qzi – cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (t/zi): Im – indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kg/loc. O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cât şi despre modificările periodice. Există de asemenea şi procedeul de cântărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri. Bunăoară. unde : A – acumularea medie anuala a reziduurilor menajere. adică: 12 Ma=Σ Ms · 4.33 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma). din fiecare lună. la rândul său. în funcţie de zonele de colectare. poate fi calculat folosind formula corespunzătoare. Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei. adică anual se cântăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămâni. Prin înmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămâni cu 4. C – volumul anual al gunoiului de pe străzi. mărimea A se calculează prin formula: 14 . Fiecare element din această formulă. 1 unde: Ms – cantitatea săptămânală a reziduurilor menajere.

Determinarea numărului necesar de pubele sau containere Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig. unde : c1. 15 . b2 …bn – norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească .2. unde: b1. cultural-socială. Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate.8 m³ ş.. unde: a1.3) cu capacitatea de 0.1 1/m³ si containere (fig. considerând că anual unui om îi revine 0.a2..n2…nn – numărul de populaţie locuitoare în case cu grad diferit de salubritate.4) cu capacitatea 0. n1...4 m³. n2 …nn – numărul unităţilor de întreprinderi. de comerţ.s2…sn – aria învelişurilor corespunzătoare. confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă.51kg din ele plus reziduurile de producţie formate la întreprindere . n1.an – normele de acumulare a reziduurilor comunale în blocurile locative cu diferit grad de salubritate. Cantitatea reziduurilor de la întreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie. a. 3.A = a1 × n1 + a2 × n2 +…+an × nn. 0.c2…cn – normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate. C = c1×s1 + c2×s2 +…+ cn×sn. B = b1×n1 + b2×n2 +…+ bn×nn . s1.

16 .

V – volumul pubelei sau containerului în l . 2 l/om. CV unde: n – este numărul pubelelor sau containerelor necesare . C – coeficientul de umplere a pubelei sau containerului.cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar. N – nr. 17 . capacitate. Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia: 2NZ n=—.5) situate în afara blocului locativ.Figura 4. Container de 1100 l. Z – intervalul maxim intre două colectări în zile. populaţiei aferentă tubului de precolectare sau platformei de precolectare (fig.zi .

b) tip construit din beton. închis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie). Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia: Mn·Z·K N = ───── . C. marcat cu spaţii verzi. 18 . C·V unde: Z. Platforme de precolectare a deşeurilor: a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton.8). V – vezi mai sus.(C=0. Figura 5.

Figura 6. o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin. 8pc în care: N – numărul de autovehicule. Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru reziduurilor menajere se determină folosind relaţia: Q N = ── (buc. vehicule şi autovehicule. K . 19 transportarea .Mn – acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor în urbe. bucăţi.). poate cea mai importantă din activitatea de colectare a reziduurilor menajere.3.25). Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc încă.6).coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (1. Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile. sector. într-o gamă foarte largă. cartier. 3. începând de la căruţe cu cai şi până la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig.

d. 8 – numărul de ore într-un schimb. p – productivitatea autovehiculului. Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel: G P = ─ (m³/h). – durata parcursului de la locul de descărcare vm până la primul punct de colectare în ore. Durata unui parcurs în ore (T) are relaţia: T = tplin + tgol + tpp + tinc.. . vm – viteza medie de deplasare a autovehiculului încărcat. t gol = . km . v´m – viteza medie de deplasare a vehiculului gol. T unde: G – este capacitatea de încărcare a autovehiculului. d´ – distanţa de transport de la locul de descărcare până la primul punct de precolectare. km.Q – cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată.) în ore. + tdesc. m³. Gu T = ── (m³). – timpul pentru parcurgerea distanţelor între punctele de v 20 precolectare. d t plin = – este în care : vm durata parcursului de la ultimul punct de precolectare până la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc. m³/h.. d – distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare până la locul de descărcare. γ în care: Gu – încărcătura utila a autovehiculului. c – coeficientul de utilizare a parcului = 0. γ – greutatea specifică a reziduurilor menajere în t/m³. km/h. t pp d . T – durata unui parcurs în ore.8. = . km/h.. ore.

materialele grafice şi anexele. Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate. Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale. 21 . Controlul materialelor prezentate. Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat. la numărul necesar de pubele şi containere. Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor. 3. schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor. Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază. km/h (8-10 km/h). platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată. a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat. km. de la o data la trei ori pe săptămâna în dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon . a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale. 1. Schema generală de salubrizare. hârtie. a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice. de obicei. v"m – viteza medie de deplasare între punctele de precolectare. pe baza cărora se face expertiza proiectului. crengilor. Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare: fisa explicativă. de transport. sticle. de regulă. se elaborează pe baza hotărârilor primăriei. În fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează în centrul populat. Felul materialului poate varia şi el. resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare. Schema expertizei acestor proiecte constă din câteva etape. Familiarizarea cu documentele legislative în vigoare. au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate.d" – distanţa parcursă intre punctele de precolectare.4. orarul de mişcare a autotransportului . Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul. 2.

Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in N..).. pieţelor şi parcurilor……………………………. de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide.... Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate.. 9...1 Reziduurile comunale Solide . Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu... suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile.3. a drumurilor). întreprinderilor industriale. de deservire comunală.. autorii.. Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare...cantitatea totală de reziduuri solide în urbe. 8..1. starea fondului locativ şi salubritatea acestuia. ...89 ”Urbanistica.... Se controlează calculele numărului de pubele şi containere. inclusiv clădirile publice ……………………… Lichide din latrine (în lipsa canalizaţiei)……… Gunoiul de pe 1m² al învelişului dur al străzilor. Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi rurale” (tab. canalizaţie.07.R..... de alimentaţie publică.......... 2. Argumentarea sistemului de salubrizare. instituţia de proiectare.. 7. Se stabilesc metodele organizate de tratare. anul elaborării. 6.. încălzire centrală şi gazificare………. valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide.01 . Normele acumulării reziduurilor în centrele populate Tabelul 3. 5. 4.de la alte blocuri locative ………………… .... de evacuare a reziduurilor solide şi lichide..de la blocurile locative dotate cu apeduct.C. Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei.....3. Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1 locuitor kg l 190-250 300-450 280-300 ____ 5-15 900-1000 1100-1500 1400-1500 2000-3500 8-20 22 ..... numărul instituţiilor obşteşti. Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului: denumirea..

10.Curăţenia teritoriului şi străzilor, periodicitatea şi căile de efectuare. 4. PROCEDEE MENAJERE SOLIDE DE TRATARE A REZIDUURILOR

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere până acum au fost studiate, cercetate, experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume: • fermentarea (compostarea), parţială sau în masă, având ca subprodus principal compostul pentru agricultură; • arderea (incinerarea), având ca subprodus principal energia termică sau electrică; • piroliza (degazarea sau degradarea termică), având ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid; • reducerea chimica şi biologică, având ca subprodus etanolul sau gazul metan. Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea, incinerarea, piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza înfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata în condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 t/zi de materii organice solide.

4.1. Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare)
Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare este considerată cea mai veche metodă, chiar dacă în faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă, reziduurile fiind împrăştiate în stare brută în câmp cu scopul principal de neutralizare. În prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale, iar depozitarea reziduurilor, după modul în care se asigură protecţia mediului înconjurător, poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată. Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă în descărcarea simplă, neorganizată a gunoaielor pe maidane în diverse gropi, foste cariere sau alte terenuri, fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului înconjurător. Acest sistem de depozitare a fost în
23

trecut cel mai larg folosit, pentru că este cel mai ieftin, mai comod, dar nu şi cel mai igienic. Substanţele organice existente în componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi înmulţire a tot felul de infecţii, muşte, rozătoare, câini vagabonzi etc., de la care se poate îmbolnăvi populaţia. Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică. Depozitarea controlată a deşeurilor (fig.7,8) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor, în condiţii igienice, într-un compost stabil, utilizabil ca amendament în agricultură. Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii.

Figura 7. Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la Ţânţăreni.

24

Figura 8. Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a reziduurilor menajere: 1 – autogunoieră; 2 – cântar basculă; 3 – grup de exploatare (portar, cantaragiu, buldozerist); 4 – şopron remiză; 5– depozit carburanţi; 6 – W.C.; 7 – tractor pe şenile cu lamă buldozer; 8 – drum de acces la rampă. Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la simpla depozitare controlată până la instalaţiile perfecţionate, de mare productivitate, în care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă în flux continuu cu culturi speciale de bacterii. Compostul obţinut este comerciabil. Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele, căpătând răspândire în Italia, Elveţia, Franţa. Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare, concretizată în
25

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate în straturi cu o grosime de cca. Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar. cantaragiu şi buldozerist. se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi până la 70-80°C. nisip sau pământ). ca primă operaţie. a scăzut până la valoarea temperaturii solului natural.0 m. f) Rampele de depozitare trebuie să fie împrejmuite cu garduri demontabile. 9) unde. impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic. Însă. care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare. 1. Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu. drenarea terenului. utilizând diferite metode de umplere (fig. şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc. Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) Înainte de începerea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate în studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (îndiguiri. sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii. 10).instalaţia .. În aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni. c) După operaţiile de împrăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel târziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă.). d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decât după ce temperatura stratului precedent. care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere. rezultată din fermentaţia aerobă.5-2. 26 . fosfor şi azot. e) Compactarea trebuie făcută în aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă. iar compostul după maturizare în halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol. se decopertează stratul vegetal. însă de a evita golurile mari de aer.Biostabilizator” (fig.

Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate ..Figura 9.Biostabilizator” 27 .

2. a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate. Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi înalte a materiilor organice prin folosirea. de regulă. De la simple instalaţii de incinerare (fig. Metode de umplere a gropilor de deşeuri. 11) s-a ajuns ca în prezent să existe în lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere. 28 . 4.Figura 10.

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice.. în gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca: acizii clorhidric şi fluorhidric. Productivitatea celor mai mari uzine ajunge până la 2500 t/zi. Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85%. Spre deosebire de incineratoarele vechi. oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb. iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 0. care constituie un pericol pentru sănătate. 29 .În ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25% din volumul reziduurilor.. Figura 11.în masă”.în masă” este acum admisă şi de organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului înconjurător pentru că s-a constatat că în condiţiile funcţionării incineratoare în mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se încadrează în limitele admise. noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere .1 m 2 . care pot fi folosite în alte scopuri (producerea de compost). Dar în afara dioxinei. precum şi a celor materiale care îngreunează arderea cum sunt materiile organice. Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere .

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere. CH 4 . CO 2 . ca şi incinerarea. prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi în special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi în absenţa oxigenului.12) în care se încălzesc reziduurile menajere la cca. piroliza este încă în faza iniţială de aplicare. reprezintă un proces termic de tratare a reziduurilor menajere.o parte condensabilă de hidrocarburi. lichide şi solide.metale şi sticlă. aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor. În S. NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcal/m 3 N. Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor. CO. În plus se mai folosesc şi cicloane. . după piroliza reziduurilor. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice. .A. care pot fi recuperate fără alterări însemnate.Pentru excluderea gazelor evacuate în timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse.3. Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale în prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi. ceea ce face ca. electrofiltre. . acestea să se transforme în substanţe combustibile gazoase. 30 .U.gaz comparabil cu gazul de iluminat. şi în Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig. Componentele gazoase de piroliză sunt formate în principal din: H 2 . Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza. 700 °C într-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi: . În practică acest procedeu este denumit şi degazare.cărbune solid din care se pot extrage uleiuri. De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor. 4.

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a 31 .piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate.) în etanol sau biogaz (metan).a. . ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor. .se reduce volumul reziduurilor la 40%.Figura 12. . amidon ş. Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide.proporţia gazelor de piroliză ajunge până la 20% din cantitatea gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor.1/3 din energia conţinută în reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare. în scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice. Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau transformarea în energie a acestora constă în conversia materiilor organice (celuloză. deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de înmagazinare.4. 4. faţă de 10-20% în cazul incinerării. Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele: . Gazele care se formează în timpul pirolizei sunt supuse unei spălări în atmosfera umedă.

după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care în cazul arderii are o putere calorică de 32 . Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate în totalitate. cu o putere calorică de 2500-4500 kcal/m 3 N.13. Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la început s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere. deoarece se formează şi în timpul fermentării gunoaielor. deoarece în afară de biogaz. convertibilă în metan. de aceea în popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie. denumit şi biogaz. ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 . Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice. Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere împreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig. ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată. India). Prin amestecarea reziduurilor menajere cu mâlurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec. Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente în Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi în întregime necesităţile de energie ale agriculturii. practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei. Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile. folosite în prezent în multe ţări de pe glob. Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes în ţările cu populaţii mari din Asia (China. 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate în întregime de către uzinele din ţara noastră. În acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză. El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor. 14.reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse între 100-1000 MW.

fie arzând biogaz rezultat de la fermentare. Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului în mediul rural. din reziduurile rămase de la fermentare. folosiţi în cea mai mare parte în centralele electrice. Figura 13.2500-3500 kcal/kg. deci superioară lihniţilor inferiori. mult mai bun ca cel sintetic. iar încălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri. astfel reducându-se simţitor aducerea de combustibili din zone îndepărtate. O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că în jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu îngrăşământ natural. Aceste instalaţii au un viitor mai eficient în localităţile rurale. 33 .

34 . din care consumul de petrol. cărbune şi gaze se menţine încă la 84 %.Figura 14. Schema de proiect a unei instalaţii de producere a biogazului de tip rural După ultimele statistici. Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea în gaz metan a doar circa 5% din cantitatea de biomasă anuală. în etapa actuală omenirea consumă anual ≈ 9 000 000 000 t combustibil convenţional.

impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora. privind salubrizarea localităţilor şi a mediului înconjurător.Figura 15. cât şi sub aspect economic. Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează în fiecare an. mai 35 . Dezvoltarea economică şi socială durabilă. transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi. Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere. Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită investiţii însemnate. Încă în secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atât din punct de vedere ecologic. pe când combustibilul nuclear oricât de lungă durată ar avea în exploatare el este totuşi epuizabil. bazat pe un număr mare de tehnologii. dar oricât de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea. Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare. fără deteriorarea calităţii mediului. 5. GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv îndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor.

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor. materiale reziduale de la compostare). lichizi sau solizi. La aceste procedee avem de a face şi în continuare cu anumite materii reziduale (zgură.ales.) reprezintă numai un scop secundar. industriali sau comerciali. Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea în exterior a prafului şi a mirosului urât degajate de la descărcarea vehiculelor de transport. plastic. materie furajeră). fără rămăşiţe reziduale. ca un procedeu nou de neutralizare a acestora. recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale. materie organică etc. însă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea. mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt în general următoarele: 1) construcţie simplă şi durabilă. La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare. 36 . are drept scop principal valorificarea integrală. În genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a reziduurilor menajere trebuie luată în calcul acea perioadă de timp când uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri. 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie cântărite pe cântare basculă corespunzătoare. 2) instalaţii de acţionare închise (acoperite). cu referire fie la colectarea. precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică. hârtie. Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii. carburanţi gazoşi. 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide (la obţinerea compostului). În ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor în domeniul salubrizării. 3) dirijare în fluxul a materiilor. evacuarea. neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri. compost. iar valorificarea produsului obţinut (compostul. sticlă. 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi uzură mecanică. energia termică etc.).

În procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier. Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfărâmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante. poate să conducă simultan mai multe macarale. . cu scopul de separare de cele nefărâmiţabile. realizate în ultima perioadă. având ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate. După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi utilizate ca materii prime. În cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii. Cel mai frecvent înălţimea stratului este de 30-40 cm.separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină.). sticlă. .ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se descompun sau se descompun greu. În interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu înserare textilă. având lăţimea de 1-2 m.ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost de calitate mai bună. Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc în procesul de descompunere. în funcţie de necesitate. astfel un singur operator. . cât şi transportoare elicoidale.În instalaţiile noi. Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe. Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea. Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură în general efectuarea următoarelor operaţii: . benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase. cu mărimea orificiilor de 25-40 mm. materii plastice etc. a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport. cât şi materiile străine să fie separate. astfel preîntâmpinând încărcarea inutilă a instalaţiilor de sfărâmare cu acestea.ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite. pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare. 37 .

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate diverse tipuri de separatoare magnetice. Magnet cilindric pentru separarea fierului. 38 . la atingerea zonei nemagnetice. 17). Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice. Fierul separat este presat în baloturi şi transportat la întreprinderile respective pentru valorificare. În partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici. Figura 16. Aceştia sunt montaţi în majoritatea cazurilor în drumul de cădere a materiilor de pe bandă. vor cădea şi materiile fieroase (fig. astfel că în timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur. 16). După rotirea cilindrului la 180º. Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi în procesul rotirii în zona nemagnetică îl va arunca (fig. iar cele nemagnetizate vor cădea imediat. Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici în tamburul superior de acţionare a benzii de transport. Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor.

reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe. însă au fost construite şi instalaţii speciale. Bandă magnetică pentru separarea fierului: a) amplasarea longitudinală. b) amplasarea transversală. O astfel de instalaţie este buncărul de separare. Prin ciuruire. metale nefieroase etc. Conform legilor balistice. din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari. însă în nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure. Pentru sfărâmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfărâmaremăcinare folosite şi în alte domenii industriale. căzând în diferite compartimente ale buncărului. în care materiile sfărâmate sunt aruncate afară printr-un orificiu. Materiile dure (pietre. ceramică.18). Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii.) chiar şi în formă sfărâmată înrăutăţesc calitatea compostului. 39 . sticle. Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig.Figura 17. Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure.

Figura 18. „Biroul minerilor” din S. împreună cu firmele „SOCETA” din Franţa şi „ ADARO” din Spania. 3 – placă de lovire.U. c) separator cu bandă înclinată a – substanţe organice (uşoare). Preocupările pentru valorificarea cât mai complexă a reziduurilor menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente în aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme. 40 . 1 – rotor.A. 5 – bandă de separare înclinată cu mişcare înceată. 2 – bandă de transport. b) separator aruncător. 6. INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE. 4 – cilindru. Instalaţii pentru separarea materiilor dure: a) buncăr de separare. Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt: „Flăkt” din Suedia. b – materii grele.

montat în centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative.firma „ Cechini” din Italia. se folosesc de asemenea substanţe de altoire.1 Procedeul Thomas (Multibacto) Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse în turnul de maturizare sânt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului. Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu FertiliaThomas. construit de firma italiană Fertilia. precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto). procedeul se numeşte Multibacto. 6. ajung la nivelul inferior în 24 h. la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte. Datorită acestei propuneri. Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime încărcate în celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale. Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi. Pentru aducerea aerului proaspăt. construite de firmele „Fertilia” în Italia şi „Wartmann” în Grecia.5 – 7m. 41 . respectiv pentru evacuarea gazelor degajate. care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor. Pe un ax. Materiile prime încărcate la etajul superior. În turnul de maturizare. Prin procedeul său. prin poziţionarea lor corespunzătoare. alternativ din exterior spre interior şi invers. Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural. aflându-se în continuă mişcare şi amestecare. materiile prime cad din etajul superior în cel imediat inferior. Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu diametrul de 5. Numărul etajelor este 7—10. la fiecare etaj. materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj. Prin orificiile existente în pardoseală. dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt în continuă mişcare şi aerisire (fig 19). Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii. fie forţat cu ventilatoare.

materii străine dure. cauciuc. Execuţia închisă şi etajată a întregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic. Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h. În astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine. 5 — separator de materii dure. 3 — bandă de sortare. 7 — turn de maturizare. fiind mai uşor realizabilă. c — materiale plastice. întrucât cele fibroase lungi. 1 — buncăr de sortare. Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto): a – aer. prin înfundarea orificiilor sau înfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente în funcţionare. sticlă. 42 . S — ciuruire posterioară.Fig. e — piatră. 19. asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor. textile. cât şi sistemul de aerisire înglobat. 6 — bazin de stocare de ape uzate eu amestecător. Avantajul procedeului constă în faptul că mişcarea şi amestecarea continuă a materiilor prime încărcate. respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor. b — sticlă. 4 — ciur de sfărâmare (Raspel). 2 — separator magnetic.

sunt în Italia (Verona). Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 12. Elveţia (Turgi) şi în Grecia (Saloniki. Urmează un ciur cilindric rotativ. folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig. din care separă obiectele de dimensiuni mari. 1966). Reziduurile menajere nesortate se aduc în saci de hârtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot în mod uniform într-un prim dezintegrator.Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu îl constituie tocmai deranjamentele enunţate. care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile. care prin procedeul uscat recuperează. Instalaţia Fläkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat. cunoscute în Europa. 6. un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare. sau 50000 tone pe an. Sistemul dispune de un „cuţit cu aer”.5 tone pe oră reziduuri menajere. Instalaţii de acest tip. care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere. Din sortatorul de aer. trece în continuare printr-un ciclon. fracţiunea uşoară. cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată.2. care constă în principal din hârtie şi materiale plastice umede. adică aer cu viteză mare. 43 . materialele refolosibile din reziduurile menajere.20). 250 000 locuitori. Un separator cu aer în zig-zag. încărcătura fiind înjumătăţită într-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată în apropiere. Instalaţii de tip Fläkt din Suedia În localitatea Lovsta de lângă Stocholm în Suedia a fost construită o instalaţie de tip Fläkt în valoare de 3 milioane lire sterline. care basculează reziduurile menajere. transportată fracturile uşoare în sus în timp ce materialele grele se depun în partea inferioară.

măcinare primară. Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hârtia să devină uscată şi sterilă. 12 – tambur magnetic. 3. pentru economisirea energiei. 6 – tambur de alimentare. 8 – ciclon. 9 – container. Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de depuneri prin agitare cu zale alergătoare. reziduurile menajere trec către aşa-numitul „capăt din spate” al instalaţiei. în vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hârtiei. Schema instalaţiei tip FLÄKT: 1 – buncăr de recepţie. Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat în procesul tehnologic. 11 – transportator cu bandă.Figura 20. 14 – ciur rotativ. 44 . 4 – ciur rotaţie. 5 – transportator cu bandă. 15 – transportator cu bandă. 13 – măcinare secundară. 2 – transportor cu bandă. 16 – separator cu bandă electromagnetică. După aceea. 7 – sortator vertical cu aer. 10 – ventilator. care prelucrează constituenţii din hârtie.

diferitele minerale. în care sunt extrase resturile alimentare. cauciuc etc.U. Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi. sticlă şi alte materiale necombustibile. 0 6. prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume: linia Trisoc. deoarece conţin sub 30% impurităţi.. materiale plastice. iar la intrare are o secţie de cântărire. În acelaşi timp.. cârpe etc. Instalaţia poate separa 2/3 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere. într-un sortator cu aer orizontal. textile grele. Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare. resturile de piele. iar mirosurile sânt evitate prin depozitarea reziduurilor menajere într-un siloz. fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură. Emisiile de praf sânt reduse prin folosirea litrelor cu saci. Linia Trisoc este situată în amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră. linia de compostare şi linia de incinerare (fig. 45 . Complexul întregii staţii cuprinde patru linii . fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată în constituenţii săi.21).Materialele plastice sânt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hârtie într-un separator cu aer. Procedeul mecanic „TRISOC" Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de trei societăţi: Biroul Minelor din S. SOCEA din Franţa.3. pe de altă parte se realizează şi separarea hârtiei de materialele plastice. Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic. Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare: hârtie. linia Combusoc.tehnologice de. substanţe fermentabile. carton. ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet. Această instalaţie de la Lovsta este amplasată în apropierea reţelei de drumuri. Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric.A. Este izolată fonic. lemn. de fierul vechi.

Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente: dispozitivul de tăiere de 12 t/h. plasticul în folii şi textilele.Combusoc". care produce combustibilul sub formă de fulgi numit . o hotă de aspiraţie cu diametrul Ø 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie.. care strivesc (toacă) reziduurile menajere. hârtia fărâmiţată iese prin găurile tamburului în timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite îşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului. un astfel de sistem permite reîntoarcerea în partea superioară a ciclonului a cca. ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epurator pentru diverse impurităţi. La ieşirea din tamburul epurator. benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru separarea fierului. două cicloane de separare.Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cuprinde: un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP. Linia Combusoc. 46 . un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare. 80°/o din hârtia şi cartoanele conţinute în reziduurile menajere. pentru fracţiunile uşoare pe de o parte. un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior. prin destrămare. hota de aspiraţie. iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic. având 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide. un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare. fracţiunea uşoară (hârtie + materiale plastice) este tratată într-un dispozitiv cu cuţite. care se roteşte cu peste 100 rot/min.

15 – bazin de recuperare a hârtiilor. 19 – sac pentru plastic. 2 – bandă vibratoare. 9 – împingător. 7 – cilindru de hârtie şi ventilator. 8 – sac pentru hârtie. 12 – bandă transportatoare. 17 – bandă pentru reciclare. 20 – presă pentru plastic şi sortaj.Figura 21. 22 – preparator de pastă de hârtie: 23 – bandă de alimentare a presei. 10 – ciur (tromel) de separare. 21 – pâlnie de alimentare a morii. Liniile de recuperare – TRICOC şi COMBUSOC: 1 – pâlnie de alimentare cu reziduuri. 13 – tromel de măcinare. 5 – bandă transportoare. 16 – bandă sortatoare a tromeului de măcinare. 18 – ciclon plastic şi ventilator. 3 – bandă transportoare pentru alimentarea morii. 14 – bandă sub tromel pentru recuperarea hârtiilor. 47 . 4 – moară. 6 – bandă de alimentare a cilindrului. 11 – bandă sub tromelul de separare.

care mai sânt conţinute în compost. ceea ce-1 situează în rândul combustibililor acceptabili. un tambur — grătar la extremitatea cilindrului..fulgi": densitate aparentă 0.. pentru. un dispozitiv de separare balistică. cu diametrul de 3. capsule etc. un cilindru biologic rotativ. Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele : Combusoc . putând ajunge la 0. linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent.Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare. dăunătoare compostului.. densitatea în vrac — 0. Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă între 4000 şi 5000 kcal/kg.5—3 cm. separarea compostului de corpurile nedorite (respinse). granulometria 0. diferite benzi transportoare. 20—25% din produse în scopul recuperării lor. care primeşte reziduurile menajere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti. care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă. întrucât este lipsit de materialele plastice şi cârpele uşoare.). După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca.60.granule". dând naştere astfel produsului Combusoc .1—0. • Linia de compostare. Echipamentul de la compostare este alcătuit din: o pâlnie cu jgheab de scurgere. cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost. 48 .30 prin compactere.fulgi" poate fi filtrat.15. ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari.5 m şi lungimea de 24 m în care se produc sfâşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi în care acestea staţionează timp de 2—4 zile. produsul combusoc . Combusoc granule: beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10—50 mm. un dispozitiv de măcinare pentru afânare.

care împiedică poluarea mediului înconjurător şi care cuprinde: un turn de condiţionarea fumului. diferite benzi transportoare.250 g/m adaos la 7% CO2. cu un dublu rol: incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compostare (sau ca „auxiliar" al acestora). cu o capacitate de 4. un dispozitiv de extracţie cu baie de apă. desprăfuirea gazelor. un coş de fum înălţimea de 29 metri. 49 . Această linie de incinerare are două părţi esenţiale: incinerarea propriu-zisă. Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune de site (ciururi) rotative. unde sânt introduse fără o măcinare prealabilă. 22). pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi.• Linia de incinerare. Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai complete ce se utilizează la scară industrială în cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma. 6. — prepararea de hrană pentru animale. Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine: — recuperarea metalelor fieroase. un cuptor cu grătar mobil de tipul Alberti—Fonsar. Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare completă a reziduurilor menajere (fig.5 t/h. Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere. cuprinzând: o pâlnie cu jgheab de scurgere. — obţinerea compostului pentru agricultură.4. care primeşte reziduurile menajere şi substanţele „refuzate" de Trisoc şi de compostare. — recuperarea hârtiei şi cartoanelor. — recuperarea energiei termice prin incinerare. distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare. un filtru electric care epurează gazele sub 0.

iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare. semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative. pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere. care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur. O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune până la 80 mm denumite „semi-groase" şi care conţin o importantă cantitate de hârtie şi plastic. 50 . Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm . Aceste. sunt ciuruite din nou. Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face în faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit în tehnica fabricării hârtiei. care asigură foliile. Diagrama tehnologică a procedeului Cechini. restul fiind dirijat spre incinerator. aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale. Linia de tratare a hârtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice.Figura 22.

Ca şi la staţia de incinerare. iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze în paralel cu staţia de incinerare. fie în paralel. s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi. sunt separate. Cunoscându-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50—60%).23. îngroşpată. Materialele fieroase separate sânt deţinute şi curăţate într-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal. Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare. purificat. unde este transformat în acelaşi mod ca şi alte tipuri de hârtie recuperată. 51 . 6. fructele.24). Produsul final este livrat la fabricile de hârtie. Resturile alimentare. omogenizată şi din nou îngroşată. până la un conţinut de 40% parte uscată. Între timp. s-a trecut la realizarea unei instalaţii prototip care. conform regulilor sanitare. astfel că în cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare: — selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase. în principal a vitelor. cercetarea. Fibra rezultată este purificată.5. Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat.Hârtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate în pastă cu ajutorul unor utilaje speciale. fie în completarea staţiei de incinerare. proiectarea si execuţia sunt realizări proprii româneşti. Instalaţia prototip din Bucureşti — Militari Începând din anul 1986. fiind utilizat pentru hrana animalelor. spălate şi sterilizate în autoclave. asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig. vegetalele etc. care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente. După aceea se presează în baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării. măcinat şi ambalat. în incinta staţiei de incinerare a reziduurilor menajere din Bucureşti-Militari.

16 – depozit compost. — ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni.Figura 23. — bandă elatoare de cauciuc.compostarea materiilor organice. 10 – incinerator. — extragerea hârtiei şi a foliilor din plastic. Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor menajere Bucureşti – Militari: 1 – transportor cu raclezi. — incinerarea refuzurilor. 15 – turn de fermentare. 2 – transportor cu bandă. 8 – separator pentru metalele neferoase. — transportori înclinaţi pentru refuzuri. 11 – moară. 13 – omogenizator. 5 – ciur vibrator. 3 – transportor orizontal. — transportori înclinaţi pentru materiale organice supuse compostării. 12 – presă. — transportori orizontali. 52 . 14 – transportor. — separatori electromagnetici pentru fier. 7 – aeroseparator. 4 – separator electromagnetic. — separator electric pentru metale nefieroase. — extractor cu bandă cu plăci metalice. — aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de plastic. Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt în principal următoarele: — buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere. 17 – presă de balotat fier. 6 – transportor. —. 9 – transportor.

Staţia pilot este un „modul” care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 t/oră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca. Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere. moară separator electromagnetic. Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume. — linie de sortare compost compusă din ciur vibrator. Figura 24. 53 .— turn de fermentare compost. 50000 locuitori. — moară pentru măcinarea materialului compostabil. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii bogate în Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte în industria alimentara a republicii. 7.

dar şi costisitor.tescovina: . . a coniacului. de producere a mustului şi întreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj . uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut în urma producerii vinului. Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice.precipitatele albastrului de Berlin. de producere a vinurilor spumante. . amplasate preponderent în mediul rural din centrul şi sudul republicii. .precipitatele producerii mustului.cupru.etc. . .) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu.borhotul de coniac.drojdiile.ciorchinii. deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri. .Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de întreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole.precipitatele de bentonite si cleiuri. Restul 30% sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca. prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţiei.Realizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil. In categoria întreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig.borhotul de drojdie.precipitatele alcoolizate.25). Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt: . deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fier.tartratul. deoarece numai 70% de materie primă este folosită pentru producerea vinului. . . 54 . Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin. Unele din acestea au fost construite în prima jumătate a secolului al XX-lea. 200 mii tone/an.

14 . 8 – mărunţirea. precum şi după tescuirea boştinei fermentate.Figura 25. 10 – descărcarea tescovinei. 19 – secţia distilare. 3 – descărcarea ciorchinilor.4%). Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor. Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a vinurilor: 1 – descărcarea strugurilor. 11 – depozitarea vinului. Acestea prezintă deşeuri compacte. 16 – filtrarea sub presiune. 15 – materie primă patru distilare. 12 – finisarea şi răcirea vinului. 22 – alcool.si compuşi ai azotului (până la 2 %). 4 – fermentarea mustului. 5 – tescovina.depozit pentru precipitat. 6 – sită. 23 – tartru. 17 – spălarea sticlelor de îmbuteliat. de aceea ei se întrebuinţează ca amendament in agricultura . 9 – separarea. 20 – coloană de epurare. Ciorchinii sunt bogaţi în substanţe minerale (până la 2. 7 – presarea tescovinei. 55 . 21 – borhot. 13 – cupajarea. 2 – zdrobirea şi desciorchinarea. 18 – decuvajul.

Figura 26. IV – ventilator. Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce asigura procesul de uscare prin metoda de contact într-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ºC). După separarea seminţelor de tescovină proaspăta. gazele utilizate au temperatura de 90-100ºC. 56 . Separatorul de seminţe de struguri OBC – 2: I – fărâmiţător de bulgări. urme de lichide (must. In tescovina uscată sunt 40-65% de seminţe ce conţin 12-22 % de uleiuri.cu o productivitate de 2 tone /oră (fig. seminţe. lichid). iar uneori şi din ciorchini. Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2. La sfârşitul procesului de uscare. II.formate din coajă. vor putrezi. 26). Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor. în caz contrar.III – cutiile sitelor. fiind umede. acestea trebuie să fie uscate imediat.

Franţa). bine păstrate. obţinut prin presare poate fi folosit la obţinerea uleiului fiert în industria de producere a lacurilor. vopselelor. Uleiul de struguri de înaltă calitate. în industria farmaceutică şi cosmetică. Uleiul de struguri.1 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la întreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de struguri. de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15).S. 57 . obţinut din seminţe proaspete prin presare.M. care poate fi folosit cu scopuri medicinale. Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi în producerea margarinului (Italia. din tescovină nefermentata. T. se vinde în Franţa ca ulei dietetic. Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei (1-4). 7.Figura 27. Pentru obţinerea uleiului de calitate înaltă se folosesc seminţe proaspete. Lupaşcu de la Institutul de Chimie al A. La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg ulei. a fost elaborată graţie cercetărilor doc. Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la prese hidraulice sau cu şnec.

7 – refrigerent. 5 – supraîncălzitor cu abur. Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat în refrigerent. 3 – pirolizor. Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din seminţe de struguri: 1 – buncăr. unde este răcit şi transportat în buncărul de împachetare (fig. 10 – încălzitor electric. 58 . 6 – activator. 2 – alimentator cu şnec.Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include fărâmiţarea şrotului până la fracţiuni de 3-5 mm. după aceea prelucrarea continuă în activator la temperatura de 800-900 ºC. 4 – dozator.28). apoi este adus la umiditatea de 10-20% si prăjit în pirolizor la o temperatură de 450-500 ºC într-o atmosferă reducătoare. Figura 28. 9 – ajutaj de postcombustie. 8 – scruber.

06.88.5.10.29. potasiu . 4 – presă.58.4.1. recalculată în substanţă uscată): proteina brută .1.18. lipide . fosfor .0. Figura 29.65%. Schema granulatorului de făină furajeră: 1 – buncăr. substanţe exlactive ce nu conţin azot . 7 – ciclon.22. Resturile ce rămân după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate până la obţinerea fainii de nutreţ.Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina.89. calciu . Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin următorii indici (în %. celuloză . cenuşă .1. proteina coagulată .47.66.59. 59 . 3 – amestecător. 5 – coloană de răcire. 2 – dozator cu şnec. 6 – ventilator.

borhotul de coniac). extrase din deşeurile vinificaţiei. tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore.Drojdiile care rămân după filtrarea borhotului. 2 – obţinerea si epurarea acidului tartric. El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6. Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi. pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atât în forma uscată. Acest proces se repetă de 2 – 3 ori. farmaceutică. asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune. În practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor. cât şi în formă umedă. După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat. care se utilizează pe larg în industria alimentară. în dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce. Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape: 1 – separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială. Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe. După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce: metoda în flux. destinată pentru neutralizare. sedimentul de drojdie. metoda neîntreruptă şi metoda de decantare. 7. care se efectuează în condiţiile întreprinderilor de vinificaţie . procese efectuate la întreprinderi specializate. La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neîntrerupt.2. In prezent însă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor întreprinderi fără oarecare câştig pentru producătorii de vin. După neutralizare. 60 . tartratul de potasiu. electrotehnică etc.

în continuare.32).Lichidul rămas. după decantare este îndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului. care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă. fiind prelucrat cu lapte de var. Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas în urma distilării sedimentelor de drojdie. Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var. necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig. din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici. Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora. bazata pe schimbul de ioni (fig. La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil. Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei. pe când cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă. 31). ce conţine zahar. Tehnologia de extracţie a acidului tartric. este precipitat sub formă de tartrat de calciu. este una dintre cele mai bune. Figura 30. Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric. 61 .

3.10 – aparate de evaporare. 12 – pompă.Figura 31. 4 – decantor. 62 .8 – reactoare.5.11 – cristalizatoare. 7 – centrifugă. Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului tartric: 1. 2 – filtru Nitsche. 5.

6 – reactor 7. deşi normele sanitare permit conţinutul lui până la 15 mg/l. cuprul dă gust amar. 11 – colector de tartrat de var. totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului. 7. 4 – rezervor cu acid clorhidric. 10 – hidroclon. care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate. Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea acidului tartric din borhotul de coniac: 1 – filtre de cationit. 63 . Conţinutul maximal de fier în vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mg/l în vinurile albe şi 7-8 mg/l în vinurile roşii de calitate superioară. Cantitatea înaltă de compuşi ai fierului în vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la întreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului. 5 – dozator.3 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi Excesul de metale în vin influenţează caracteristicile organoleptice.8 – rezervor cu alcaliu de sodiu. 13 – pompă. 3 – rezervor.Figura 32. 2 – filtre de anionit. zincul dă un gust foarte neplăcut. 9 – rezervor intermediar. 12 – uscarea tartratului de var.

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ → Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii. iar a cuprului de 2. 64 . activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric. de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen. Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului în proporţie de 90%. Tehnologia de absorbţie este de perspectivă. Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi înlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile . cantitatea reala a fierului la întreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mg/l sau mai mari. de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile. Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin. unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie. deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă . la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se formează 3. Deoarece până în prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi. Anual la întreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 până la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin în cantitate de până la 9%. La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mg/l şi mai mare prelucrarea se face în două sau mai multe etape.8 mg de albastru de Berlin. Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare în aceste scopuri a bentonilului. Cantitatea totală a sedimentului format ajunge până la 4% din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin ≈40 decalitri de sedimente.5-5 mg/l. Înlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode: metoda de absorbţie şi metoda chimicoreagentă.Totodată.

Chişinău Editura „Continental Grup”: 2004. Bucureşti.Bibliografie 1. 2.. Ghid ecologic. Covaliova O.. Elemente de proiectare a sistemului de etanşare-drenaj. Chişinău. Bularda Gh. Editura Tehnica: 2002 11.G.A. 10. Bularda D. Friptuleac Gh. 3. Chişinău.. 8. Editura Tehnică: 1982. Ingineria mediului. SRL: 1999.. Băbălău V. Şearec-Com. Managementul deşeurilor solide urbane . 6. Ionescu C.. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Duca Gh. 9. nr. Atudorei A. Auditul ecologic. 4. Bold O. Mărăcineanu. Bucureşti.78-80 din 8 iulie: 2000. Alexa L. Bucureşti. Jaloncovschi A. Cartier. Editura Tehnica: 1992. Depozite de deşeuri. Reziduuri menajere. Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere.. Chişinău. Calitatea mediului (Culegeri de acte normative).. Păunescu I. 5. stradale şi industriale. Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova. Covaliov V. Bucureşti. Editura H. Editura „Ştiinţa”: 1998.:2000. Chişinău: 1997. SRL: 2001. V. Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere. 7. Bucureşti Editura Tehnica: 2003. Feher Gyula. 65 . Catrinescu T.S. Gestionarea deşeurilor urbane..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful