Capitolul 1.

Concepte de baza privind tehnologia informationala si de comunicatii
1.1. Informatia, resursa strategica a societatii
Orice societate nu poate exista fara informatie si comunicarea ei. Cantitatea de informatie este în continua crestere si aceasta este caracteristica evolutiei societatii umane care se afla în faza societatii informationale. "Alimentarea" oamenilor cu informatia de care au nevoie are darul de a duce la generarea unor noi si noi fapte, adica tot informatie. Noua. Lumea în care traim se afla într-o continua schimbare, asistam astazi la un proces de tranzitie de la societatea industriala la societatea informationala. Dar ce înseamna o societate informationala? În privinta acestui termen exista numeroase dispute, mai ales la noi în tara, datorita limbii din care a fost tradus (information society, société de l`information). Astfel, de exemplu, mai apar termenii de societate a informatiei, societate informatizata, economie informatizata, societate postindustriala1[1]. Societatea informationala este societatea "în care majoritatea fortei de munca se compune din cei care opereaza cu informatii si pentru care informatia este elementul cel mai important"2[2]. Ea pune accent nu numai pe informatie, ci si pe aparitia a noi moduri de viata ca urmare a modificarii viziunii asupra lumii. Termenul de societate informationala reflecta conceptia cu privire la modificarile sociale si organizationale care au loc ca urmare a evolutiei din domeniul tehnologiilor informationale si de comunicatii. Odata cu trecerea la societatea informationala s-a facut trecerea de la teoria valorii bazate pe munca la teoria valorii bazata pe cunoastere. Alvin Toffler spunea în lucrarea sa Powershift. Puterea în miscare ca, daca în timpul societatii industriale capitalul era unul da natura materiala, cuprinzând masinile si materialele, în societatea post-industriala principala forma a capitalului este cunostinta. Ea este inepuizabila, se poate aplica de catre utilizatori diferiti în acelasi timp si, daca acestia o folosesc inteligent, poate genera si mai multe cunostinte. Societatea informationala este acea societate în care economia se dezvolta datorita progreselor tehnologice, în care informatia joaca un rol pe care altadata (în societatea industriala) îl aveau bunurile materiale. Ea poseda trei caracteristici principale: informatia este cea mai Draganescu, M., Societatea informatiei sau societate informationala, cotidianul Dimineata nr.97 /29.04.1998
1[1]

Rogers, E.M., Communication Technology; the new media in society, 1986, p.10, citat în Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W., stiinta comunicarii, Versiune româneasca de Tudor Olteanu, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998, p.54
2[2]

importanta resursa economica, consumul de informatii este intens si dezvoltarea infrastructurii informationale globale este primordiala. În primul rând, informatia este o resursa economica pe care întreprinderile trebuie sa o detina si sa o utilizeze pentru a ocupa o pozitie cât mai buna în mediul concurential actual. În al doilea rând, informatia este utilizata de oameni din întreaga lume în activitatea lor de consumatori informationali. Cercetatorii japonezi considera ca în societatea informationala sunt îndeplinite urmatoarele patru conditii3[3]:     Venitul pe cap de locuitor este mai mare de 4000 $; Numarul angajatilor din sectorul de servicii depaseste 50% din totalul productiei active; Numarul studentilor depaseste 50% din totalul populatiei de aceeasi vârsta; Ponderea cheltuielilor legate de informatie depaseste 35% din bugetul unei familii.

Având în vedere aceste patru criterii, România mai are multe de realizat pâna va intra în societatea informationala. În al treilea rând în societatea informationala se pune accentul pe infrastructuri informationale globale. Dezvoltarea infrastructurii informationale presupune realizarea a cât mai multe linii de comunicatii prin care se fac legaturile între retelele de calculatoare, între noile retele create prin intermediul telefoniei mobile, a televiziunii prin cablu, a sistemelor personale de comunicatii prin satelit. Deoarece si în cazul societatii informationale au aparut diferente în ceea ce priveste modul de participare la dezvoltarea ei, la nivelul diferitelor tari sau organizatii, marile forte ale lumii, Uniunea Europeana, S.U.A. si Japonia, care alcatuiesc asa numita Triada a Societatii Informationale fac eforturi pentru realizarea unei zone informationale comune bazata pe convergenta tehnologiilor informationale si de telecomunicatii. Fiecare din componentele triadei, prin politicile organizatiilor guvernamentale, doresc sa asigure coerenta strategiilor de realizare a societatii informationale globale din punct de vedere al legislatiei, competitiei, tehnologiei informationale si a comunicatiilor, al aplicatiilor si serviciilor.

Cuilenburg, J., J., Scholten, O., Noomen G.W., stiinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998, p.53
3[3]

Zona informationala comuna este constituita din mai multe niveluri indivizibile, si anume4[4]: 1. informatia ca atare, în format electronic (baze de date, baze de documente, baze de imagini s.a.); 2. componentele hardware si software disponibile utilizatorilor pentru a prelucra aceste informatii; 3. infrastructura fizica (cablu, retele de comunicatii radio si prin satelit); 4. serviciile de baza ale telecomunicatiilor, în special e-mail, transfer electronic de date, acces interactiv la baze de date si transmiterea interactiva a imaginii digitale; 5. aplicatiile care ofera utilizatorilor serviciile specifice de care au nevoie pentru a utiliza nivelurile anterior mentionate. În general, utilizatorii vad numai aplicatia la care sunt conectati. Dar, în acelasi timp, este necesar ca si modul în care are loc "transportul" datelor sa fie transparent pentru utilizatori. Ca urmare, aplicatiile sunt cele pentru care trebuie depuse cele mai mari eforturi din punct de vedere al realizarii unei structuri informationale si a unei interfete prietenoase; 6. utilizatorii care nu au fost instruiti în vederea folosirii aplicatiilor, dar care sunt constienti de potentialul utilizarii tehnologiei informationale si de comunicatii si de conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca pentru a beneficia de avantajele ei. Din dorinta de aliniere din punct de vedere legislativ la zona informationala comuna, în România a fost elaborata Strategia nationala de informatizare si implementare în ritm accelerat a societatii informationale, în care sunt prevazute obiectivele pe termen scurt si pe termen mediu lung. Politica Guvernului României fata de problema societatii informationale este binevenita, dar insuficienta, de o importanta deosebita fiind masurile luate pentru pregatirea specialistilor si utilizatorilor potentiali, dezvoltarea sectorului privat (factor primordial al viitoarei societati), dezvoltarea activitatii de cercetare - dezvoltare în domeniul informatic si cel al telecomunicatiilor. Societatea informationala globala nu prezinta numai avantaje, criticile aduse revolutiei informationale fiind sintetizate în literatura de specialitate astfel:  Pastrarea, în continuare, a celor doua straturi ale societatii: bogati si saraci, adica cei care au acces la noile tehnologii si se pot bucura de avantajele lor, respectiv cei care se "minuneaza" de ceea ce se întâmpla pe glob5[5];

4[4]

*** The Changing Society, The New Technologies, http://www.ispo.cec.beintbsoc/whitpaper

Bangemann, M., Europe and the Global information Society. Recommendations to the European Council, Bruxelles, 1994, pp .3-4
5[5]

pentru dobândirea de noi si cât mai multe cunostinte. ceea ce este esential sunt efectele într-adevar benefice ale societatii informationale globale. p. J. Megatendinte. la suport în controlul managerial (perioada 1970-1980). Zece mii de culturi. cit. p.C.. inclusiv amenintarea vietii private7[7]. ei participând "la alcatuirea stocurilor interne de informatii. Zece noi directii care ne transforma viata. viziunea asupra informatiei s-a schimbat de-a lungul timpului. Daca în anii '50 informatia era vazuta ca un rau necesar (paper dragon). O. Corporatiile conduc lumea. O singura civilizatie. Spre geomodernitatea secolului XXI. Oamenii. M.J. Editura Nemira. Noomen. devenind în prezent o importanta resursa strategica cu rol în asigurarea 6[6] Korten. necesare în activitatea continua si eficienta a oricarei întreprinderi sau institutii"9[9]). o cerinta birocratica. D. reviste. În acest context. Op. p.. 1989. 8[8] 9[9] Van Cuilenburg. pp. G.W.Editura Politica. informatia devine de o importanta vitala.55 7[7] Malita. somajul cronic datorat automatizarii productiei... 1998. Însa.27-28 Naisbitt. Se face însa diferenta între informatie ca produs (apare astfel categoria de "intermediatori de informatii" care se ocupa de ordonarea si distributia informatiilor prin carti. Editura Antet. 55 . Bucuresti..185. pentru a-si mentine nivelul de trai au mai multe locuri de munca. bucurându-se de efectele globalizarii în sfera restrânsa. radio si televiziune) si informatie ca mijloc de productie (numarul celor care se ocupa de informatii ca mijloc de productie a crescut mult în ultimii ani.. desi se urmareste prin noile proiecte privind societatea informationala elaborate de Uniunea Europeana sa se elimine acest efect prin crearea de noi locuri de munca în domeniul serviciilor informationale6[6]. Scholten. ea trecând progresiv de la suport al scopurilor generale (perioada 1960-1970).  Stres crescut care se datoreaza faptului ca oamenii doresc sa-si îmbunatateasca permanent stilul de viata lasând pe ultimul loc fericirea si bunastarea culturala.  Ruinarea vietii de familie sau a afinitatilor de grup prin izolare si continua cautare de mai bine. 1997. cu avantajele directe sau indirecte pe care le aduce fiecarui individ.. chiar daca în rapoartele diferitelor comisii internationale acesta ar fi crescut în ultimele decenii8[8]. J.  Elite desprinse de interesele predominante ale societatii. Bucuresti.

reprezinta o preocupare primordiala în întreprinderile moderne. Astfel.. unitate de masura în informatica (biti). informatia este notiunea prin care se defineste fiecare din elementele noi continute în semnificatia unui simbol sau grup de simboluri. Un exemplu îl poate reprezenta o ecuatie matematica. Sensurile notiunii de informatie sunt mult discutate si interpretate de catre o disciplina sau alta. J. cele materiale sau financiare. într-o comunicare. Macmillan Publishing Company. A Contemporary Perspective. Deci o procesare de date poate genera informatie numai daca exista un receptor care sa considere acest rezultat inteligibil si folositor. o stare. numita informatie. un agent hotarâtor al dezvoltarii. p. Informatia ca notiune este foarte veche. Data are o existenta obiectiva. În sens larg. Informatia este produsul prelucrarii datelor. o marime. Bucuresti. au aparut în structura organizatorica a întreprinderii compartimentele specializate de culegere. când este primita. Ea este o informatie potentiala întrucât prin prelucrare conduce la obtinerea informatiilor. Laudon. informatia a devenit o resursa la fel de valoroasa ca resursele umane. o relatie care serveste la rezolvarea unei probleme sau care este obtinuta în urma unei cercetari urmând a fi supusa unor prelucrari. K. tangibila.supravietuirii firmei10[10]. Laudon. prin care se exprima o situatie. Cunoasterea umana. noutate etc. Datorita importantei ei. Aceasta forma concreta se numeste data. 12 . semnal.C. Nu orice prelucrare de date genereaza informatii. Pentru a fi perceputa. Informatie si cultura. receptata si prelucrata. fiind numita si "petrolul secolului XXI"11[11]. Notiunea de informatie este complexa si de mare generalitate. Gestionarea acestei resurse. informatia trebuie exprimata într-o forma concreta. toate stiintele operând cu informatii ca elemente ale cunoasterii senzoriale sau rationale. I. o actiune. care sunt aduse într-o forma inteligibila si care pot fi utilizate într-un scop anume. 1997. Stapânirea informatiilor necesare si utile deciziei înseamna de fapt selectarea si utilizarea datelor obtinute din gestiunea interna si în al doilea rând capacitatea de a le compara cu cele provenite din mediul concurential pentru a evidentia ceea ce are un caracter de durata si strategic de ceea ce este neesential. persoana poate spune ca a primit o informatie. prelucrare si distribuire a informatiilor. Prin data se întelege un numar. aceasta ecuatie sau data. Editura Tehnica. Second Edition. transmiterea cunostintelor vehiculeaza informatii.P. Data poate fi considerata materia prima pentru informatie. New York. Management Information System. Pregatirea si organizarea unui sistem de informatii necesare unei actiuni coerente si de succes au devenit pentru întreprinderea moderna la fel de însemnate ca productia si vânzarea. Ea este utilizata cu diferite semnificatii: suport al cunostintelor umane. responsabilii acestor compartimente fiind de multe ori manageri de nivel înalt.. imagine etc.. stire. Daca data este receptata de un utilizator capabil de întelegere. 1991 10[10] 11[11] Stoica. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii. stire.

materializate în cea de-a cincea generatie de calculatoare electronice au generat trecerea de la calculatoare care calculeaza si memoreaza date la calculatoare care rationeaza si informeaza. nu reuseste sa obtina un plus de informatii prin citirea acestei date. Daca data are o existenta fizica. totalitatea informatiilor debândite anterior cu privire la obiectul considerat.comunica o informatie semnificativa. . nr. nivel considerat a fi nivelul cunostintelor. neobisnuit cu limbajul matematic. în sensul ca nu se integreaza între cunostintele lui. model cu care se poate opera. Schematic relatia dintre date si informatii poate fi reprezentata astfel: unde d1dn date i1ininformatii Fig.1. termenul adecvat fiind cel de sisteme de prelucrare a cunostintelor. În Dictionarul Explicativ al Limbii Române se precizeaza ca "cunostintele cuprind totalitatea notiunilor. unitate centrala. însa. poate sa nu însemne nimic pentru altele. unele informatii sar putea sa nu aiba semnificatie pentru receptor. Astfel. informatiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare". informatia exista numai în receptor. Cunostintele reprezinta. iar datele furnizate la iesire pot reprezenta informatii diferite pentru utilizatori diferiti. acela al informatiilor derivate din alte informatii pe baza de rationament. fiind intangibila. unele informatii sunt deja între cunostintele receptorului si deci nu genereaza informatii noi. În informatica prin data se întelege un "model de reprezentare a informatiei. cu toate încercarile pe care le-ar face. Pe de alta parte. procesele si obiectele lumii reale". Sistemele de calcul prelucreaza date. persoane diferite. deci. Cineva. Pe de alta parte. program). pot obtine informatii diferite. Nu orice data sau informatie creeaza cunostinte. tangibila. pornind de la acelasi set de date. accesibil unui anumit procesor (om. Relatia date-informatii O trasatura fundamentala a informatiei este subiectivitatea. prin prelucrari diferite. Astfel. pentru a obtine noi informatii despre fenomenele. Acestui nivel i se adauga un al doilea. 1. Ceea ce poate fi o informatie pentru o persoana. Progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor informationale. Corespondenta data-informatie este considerata ca fiind un prim nivel în informatica economica. denumirea de calculator devine improprie întrucât se prelucreaza cunostinte. ideilor.

fara aceasta informatie si fara comunicarea ei. în diverse situatii sunt necesare informatii despre trecut. O buna informatie trebuie sa fie obtinuta la momentul potrivit (adica sa fie oportuna) si la anumite intervale stabilite (adica sa aiba o anumita frecventa). transmise si receptionate. la rândul sau. formatie. informatia poate fi inadecvata daca nu este si completa. o informatie exacta nu este de mare folos daca nu raspunde unei nevoi specifice a utilizatorului. fara a-l sufoca cu un suvoi informational din care sa fie incapabil sa selecteze ceea ce îi este necesar. ceea ce defineste actualitatea sa. Forma defineste modalitatea de prezentare a informatiei. usoar de utilizat si înteles.1. în sensul furnizarii utilizatorului exact a informatiei de care are nevoie. Perioada la care se raporteaza informatia constituie un atribut temporal de mare importanta. informatii actuale. efortul a fost canalizat în directia ameliorarii modului de prezentare pentru a face informatiile mai atractive. Dimensiunea temporala. Exactitatea este un atribut vital al acesteia.În toate modelele decizionale. 1. adica a unei unitati de masura.). chiar pertinenta. În plus. locul informatiei în procesul luarii deciziilor este esential. oportune. scheme etc) si pe un suport accesibil (hârtie. ordonate. Continutul este. Însa. În ultimul timp. exacte. grafice. altfel spus daca nu este pertinenta. transparente. ecranul unui calculator etc. . o informatie. pertinente. despre o situatie prezenta sau o prognoza a evolutiei anumitor marimi. prezentate într-o modalitate adecvata (text. însa. unitate cu ajutorul careia sa se masoare informatiile si sa se compare. Decidentul utilizeaza pentru fiecare decizie informatii specifice. Cu toate acestea. Evaluarea informatiei Pentru evaluarea calitativa a informatiei pot fi luate în considerare trei aspecte: dimensiunea temporala. informatia trebuie sa reflecte realitatea din momentul (sau cât mai aproape de momentul) utilizarii sale. pe lânga evaluarea ei calitativa se folosesc si forme de evaluare cantitativa. fiind cea care face informatia atragatoare. independent de continutul lor sau de modul în care sunt emise. Pentru a opera cu notiunea de informatie. precise. exhaustive si concise nu au fost valorificate deplin datorita unei prezentari necorespunzatoare. comprehensibile si mai usor de folosit. Din acest punct de vedere. continutul si forma informatiei. De asemenea. decizia nu va fi însa urmata de efecte. Preocuparile de masurare a cantitatii de informatie provin din teoria statistica a comunicatiei si se bazeaza pe ideea ca informatia exprima incertitudinea înlaturata prin realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile. de obicei. De multe ori. obiectiv determinata. Astfel. Procesul decizional produce. Rolul comunicarii informatiei revine sistemului informational. strategie globala aleasa). precum si o cunoastere generala (experienta acumulata. la fel de importanta ca si conciziunea informatiei. considerat a fi cea mai importanta dimensiune a informatiei. s-a pus problema gasirii unui etalon pentru cantitatea de informatie. exhaustivitatea este. Din punctul de vedere al formei.1. informatiile trebuie sa fie clare.

1. Claude Shannon12[12] numeste masura informatiei entropie informationala. Aceasta unitate de masura poarta denumirea de BIT (BInary DigiT = cifra binara) deoarece precizarea uneia dintre cifrele 0 sau 1 ale sistemului binar. prin analogie cu entropia din termodinamica ce masoara.2. numita entropie.1.     n k k k p p H 1 log2 unde H reprezinta entropia informationala. Cantitatea de informatie de un bit este. Informatia si întreprinderea Într-un mediu supra-abundent în informatii. gestiona. gradul de nedeterminare a unui fenomen. pe baza unui mesaj adresat unui receptor.V. constituie o informatie unitate. de exemplu.. iar p reprezinta probabilitatea de realizare sau existenta a unui element sau eveniment k în cadrul sistemului. R. de a-si dezvolta fluxurile de informatii (interne si externe) în calitate de generator de informatie si de a-si alege cele mai favorabile strategii si suporturi de comunicare. 1948 12[12] . C. The mathematical theory of communication urban. presupuse egal probabile.În 1928. Shannon. prelucra si folosi inteligent informatia. o întreprindere performanta trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a identifica sursele importante. C. stoca. University of Illinois Press. informatia obtinuta când se alege un raspund "da" sau "nu" la o întrebare sau informatia obtinuta la aruncarea unei monede. În 1948. Astfel.E. Hartley a introdus notiunea de cantitate de informatie. de a selecta. informatia este acea cantitate care înlatura total sau partial starea de nedeterminare. de asemenea. Shannon a propus ca unitatea de masura a cantitatii de informatie sa fie informatia generata de realizarea unui experiment cu doua evenimente având probabilitati egale de realizare.

atât din mediul intern cât si din cel extern. Dreptul comercial. informatia cu privire la profitabilitatea întreprinderii poate fi folosita pentru evaluarea succesului acelei firme pe o anumita perioada de timp.. în urma carora sunt evidentiate punctele ei forte si aspectele vulnerabile ale activitatii.). au la baza informatii pertinente. informatiile cu privire la structura personalului unei companii (dupa vârsta. Panaite s. Bilantul si contul de profit si pierderi sunt situatii de sinteza publicabile. The new Science of Management Decision. Planurile pentru realizarea acestui program trebuie coordonate cu planurile de productie ale firmei si cu bugetele proiectate.) pot arata ca este necesar un program de recrutare activa si perfectionare a personalului.  Semnal de alarma: Unele informatii reflecta schimbari însemnate în volumul vânzarilor.  Asigurarea comunicarii. declaratii privind veniturile etc. nivelul costurilor. Sistemul informational al întreprinderii are rolul de a dirija informatiile spre locul unde acestea sunt necesare. Elaborarea deciziilor necesita informatii de complexitati diferite. sex. Planul general de conturi si Regulamentul de aplicare. Utilizarea informatiilor are în vedere urmatoarele trei tipuri de obiective:  Satisfacerea unor obligatii legale: Orice întreprindere trebuie sa-si organizeze contabilitatea respectând Legea Contabilitatii. materializata în schimbul de informatii cu exteriorul (primirea si difuzarea de informatii Simon. determinandu-i sa ia decizii si sa declanseze actiuni pentru remedierea neajunsurilor. Este vorba atât de o comunicare interna realizata prin schimburi orizontale si verticale de informatii. evitându-se aglomerarea managerilor cu informatii inutile. Informatia este baza luarii deciziilor. Editura Condor. Managementul firmei. nivelul profitului. Informatia prezinta într-o întreprindere patru roluri principale13[13]:  Masura a succesului: de exemplu. categorii de calificare etc. pp.  Baza pentru aprofundarea analizei activitatii: Investigarea si analiza operatiunilor curente ale unei întreprinderi. 1977. Chisinau. H. citat în Nica. informatia devenind un bun al acesteia.  Pregatirea deciziilor pe diferite nivele ierarhice. legislatia fiscala impun întocmirea anumitor documente periodice (declaratii fiscale. 1994. De exemplu. constituind astfel semnale de alarma pentru manageri. Informatia este indispensabila functionarii întreprinderii.  Baza pentru planificare: Pentru a fi realiste si eficace.Întreprinderea nu poate exista fara informatie si comunicarea ei. Englewood Cliffs. New Jersey. 378-379 13[13] . Prentice-Hall. obiectivele si actiunile viitoare ale organizatiei trebuie proiectate pe baza unor informatii adecvate. cât si de o comunicare externa.a.

Fluxul informational intern orizontal Fluxul informational vertical (fig. Asigurarea comunicarii în organizatii prin intermediul schimburilor de informatii genereaza fluxuri informationale. se declanseaza actiunea de reglare a unui nou eveniment de acelasi tip. din momentul aparitiei unui eveniment si pâna când. Fluxul informational extern asigura circulatia informatiei între un organism economic si organele ierarhic-superioare. nr. 1. în vederea fundamentarii deciziilor. . Fluxul informational cuprinde ansamblul datelor. se disting fluxuri informationale interne si fluxuri informationale externe. 1.din/catre exterior.2. suport.2.) este reprezentat de schimbul reciproc de informatii între diferite compartimente: Fig. se numeste circuit informational. Fluxurile informationale interne asigura circulatia informatiei între diferitele compartimente ale structurii organizatorice din interiorul unui organism economic si între diferite persoane din cadrul compartimentelor functionale. Din punct de vedere al circulatiei informatiei. forma. Pot fi orizontale si verticale. În fluxul informational ascendent. informatiilor si deciziilor. Fiecare din aceste fluxuri pot fi orizontale si verticale. necesare desfasurarii unei anumite operatii. la rândul sau. pe baza cunoasterii lui. furnizorii. Fluxurile verticale pot fi ascendente sau descendente.3) poate fi. informatia circula de la sistemul operational catre conducere (etapa de informare). volum. frecventa. Fluxul informational orizontal (fig. actiuni sau activitati. de la conducere spre cel operativ (etapa de transmitere a deciziilor). nr. calitate. creditorii). iar în cel descendent. O sectiune din circuitul informational formeaza un flux informational. ascendent si descendent. Drumul pe care îl parcurge informatia. mod de obtinere si cost. clientii. precum si între diferite unitati economice. schimburi regulate de informatii cu partenerii. 1. Fluxul informational este caracterizat prin continut. nr.

Excesul de informatii a determinat nevoia de informatii sintetizate. de exemplu. prin care se transmit informatii organului ierarhic superior si descendente prin care se transmit decizii catre unitatea economica. 1. dar . nr.3. 1. 1. Cererea de informatii necesare procesului decizional pe cele trei niveluri ale sale si fiecarui compartiment în parte a sporit vertiginos în ultimele decenii. nr. nr. 1. Fluxul informational intern vertical Fluxurile informationale externe orizontale (fig. Aceasta sintetizare o realizeaza.4) asigura circulatia între diferite unitati economice.5) asigura circulatia informatiilor între unitatea economica si organele ierarhic superioare si pot fi: ascendente. Necesitatea informatizarii societatilor comerciale s-a manifestat pe fondul cresterii continue a volumului de informatii vehiculate într-o firma. determinata de circulatia valorilor materiale si banesti în procesele de aprovizionare si desfacere: Fig. Fluxul informational extern orizontal Banca Furnizor Unitate economica Clienti Fluxurile informationale externe verticale (fig. nr. mai usor de urmarit si analizat.4. contabilitatea. Informatii privind stocurile Decizii Serviciu contabilitate Director economic Fig. cele externe pot fi: orizontale si verticale.Ca si fluxurile informationale interne.

Procesul în ansamblul sau a influentat benefic dezvoltarea societatii. Procesul de informatizare se refera la activitatea de introducere a informaticii în întreprindere. p. Iasi.5. oricare ar fi partea din sistemul informational pe care o vizeaza14[14]. dar noile dezvoltari tehnologice au cerut aparitia pe piata fortei de munca a unor noi specializari.volumul imens de informatii pe care trebuie sa le gestioneze a impus cautarea de noi posibilitati de eficientizare a respectivelor activitati. ce au presupus ocuparea unui numar însemnat de persoane. Informatii (rapoarte) Decizii (instructiuni) Unitate economica Organisme guvernamentale Ministerul Finantelor Directia Nat de Statistica Fig. Fluxul informational extern vertical 14[14] Grama. 1998.1.21 . A. Editura Ankarom. Informatizarea întreprinderilor mici si mijlocii. nr.. Este adevarat ca o parte din posturile de munca au disparut.

deoarece programele scrise de firme specializate au fost deja testate în functionare la alti utilizatori (desi slabiciuni ale softului pot fi gasite oricând). ci si de manipularea cunostintelor într-o maniera apropiata de logica umana. analiza. eventual interconectate în retele locale sau la distanta. Multe proiecte informatice esueaza tocmai datorita neluarii în calcul a acestor factori. pot fi proiectate pachete de programe originale. ci si cunostintele. încadrând întreprinderea moderna în patru categorii:     întreprinderea neinformatizata. de a crea interfete logice asupra relatiilor dintre parametrii si marimile analizate si apoi de a determina cel mai bun parcurs de urmat. Succesul informatizarii întreprinderilor depinde de mai multi factori. flexibile si adaptate schimbarilor. un model de întreprindere pe cale de disparitie în perspectiva secolului XXI. încasari. iar în al doilea rând este necesar sa se asigure o foarte buna comunicare între informaticieni si utilizatori (trebuie sa se gaseasca un limbaj "de mijloc" prin care cererile utilizatorilor sa fie întelese de informaticieni. minicalculatoare sau microcalculatoare. etc. În contextul evolutiilor informationale. iar utilizarea hârtiei era preponderenta. din punct de vedere hardware. întreprinderea bazata pe date specifica anilor `70 . întreprinderea bazata pe cunoastere .Paul Harmon si Curtis Hall15[15] cerceteaza evolutia lantului valoric data-informatiecunoastere prin prisma procesului de informatizare. dar si mai scumpe sau mai ieftine. Cea de-a doua metoda este mult mai ieftina si eficace. pentru a satisface nevoi informationale specifice sau pot fi achizitionate pachete de programe standard. gata scrise. plati. Suportii informationali erau neinformatizati. 1998 . Utilizarea eficienta a informatiilor poate deveni o arma strategica pentru firma în cadrul careia calculatorul este liantul comun al tuturor utilizatorilor (indiferent de nivelul ierarhic pe care se situeaza). Obiectivul principal al procesului de informatizare este legat de înregistrarea tranzactiilor firmei: stocuri. este necesar ca managerii sa aiba cunostinte corespunzatoare de informatica pentru a sustine acest proces.. deoarece nu se mai ocupa numai de prelucrarea si stocarea datelor. Firmele care doresc sa-si automatizeze sistemul informational dispun de o multitudine de solutii. M. mai complexe sau mai simple.`80. interpreta nu numai datele. în cea mai mare parte a lor. Întreprinderile se transforma.este un model generat de tehnologia sistemelor expert care au misiunea de a aplica cunoasterea asupra modului în care se deruleaza operatiunile economice. Iasi. Sisteme integrate financiar-contabile. sistemele informatice devin mai inteligente. utilizatorii finali neavând cunostinte de specialitate si nici acces la calculator. Astfel. piata softului de aplicatii 15[15] citati de Fotache. pentru a exploata baze de date si programe comune. iar ceea ce concep informaticienii sa fie înteles de utilizatori). devenind adevarate retele dinamice. teza de doctorat. Provocarea majora a sistemelor expert în economie o constituie posibilitatea ca firma sa-si poata stoca. întreprinderea bazata pe informatie. oferind noi posibilitati pentru lucrul în echipa si pentru luarea în comun a deciziilor. mai mult sau mai putin cuprinzatoare. În primul rând. Din punct de vedere software. pentru rezolvarea problemelor informationale cu un grad mai mare de generalitate. pot fi utilizate calculatoare mari. În plus. Informatica reprezenta un simplu serviciu si constituia exclusiv sarcina profesionistilor.

Informatia analogica este exprimata prin parametri cu variatie continua din cadrul proceselor tehnologice. Informatii calitative. Informatia numerica (digitala) exprima aspectul cantitativ al fenomenelor si se prezinta sub forma de cifre. viteza. 1. formele diferite de exprimare si alte considerente practice sunt argumentele care conduc la necesitatea clasificarii informatiilor. informatiile sunt:   Informatii cantitative. grafica (imagini fixe). Cele mai utilizate criterii de clasificare întâlnite în literatura de specialitate sunt:     forma de exprimare.3. scrisa. pe discuri optice sau magneto-optice. 2. numarare. informatia se prezinta ca o succesiune de valori binare (0. distingem:   Informatii active (dinamice. continutul. operative). În functie de suportul informational utilizat pentru redarea.este în crestere rapida. rapoarte etc. Clasificarea informatiilor Diversitatea informatiilor.). domeniul de activitate la care se refera. . inclusiv verbala. Informatiile cantitative pot fi analogice si numerice (digitale). video (imagini în miscare).1). Informatii pasive. cântarire sau calcul. Pe suportul tehnic. care se obtin prin masurare. tensiunea electrica etc. Dupa forma de exprimare a fenomenelor pe care le reflecta. liste bibliografice. temperatura. ceea ce faciliteaza alegerea solutiilor convenabile pentru firmele interesate. 1. Dupa situarea în timp fata de fenomenele reprezentate. volumul lor în continua crestere. sub forma codificata înregistrata pe benzi sau discuri magnetice.1. texte. transmiterea sau pastrarea acesteia. Informatia nenumerica (calitativa) este cea mai raspândita si se prezinta printr-o mare varietate de forme: concepte. sub forma undelor radio sau magnetice. asa cum sunt ei perceputi de dispozitivele tehnice de masura si control (presiunea. situarea în timp fata de fenomenele reprezentate. informatia calitativa poate fi: sonora.

primare etc. Informatiile previzionale sunt cele cuprinse în planuri si programe si comensureaza procese si fenomene ce se vor desfasura în viitor. Dupa sursele de provenienta distingem: informatii interne. 3. Informatiile tehnologice sunt utilizate pentru conducerea si dirijarea proceselor tehnologice industriale.).  Informatii economice.). situati pe diverse trepte ierarhice ale economiei.. Ele sunt utile pentru conducerea proceselor si fenomenelor cu caracter repetitiv. costul productiei etc. pot fi:    Informatii elementare. .  Informatii tehnico-stiintifice. Informatiile elementare sunt specifice sistemului operational în care se desfasoara nemijlocit activitatile economice si definesc operatii si fenomene indivizibile (datele din documentele primare). bilant contabil etc. Ele devin utile si eficiente numai în cadrul schimbului permanent de cunostinte între oameni. prelucrari specifice relativ simple si cu mare frecventa (calcule aritmetice. Informatii sintetice. grupari. distingem:  Informatii tehnologice. Informatiile complexe sunt informatiile rezultate din agregarea informatiilor elementare pentru a caracteriza un proces sau un fenomen (nivelul productivitatii muncii. Informatiile pasive se refera la procese sau fenomene care au avut loc si care s-au terminat. externe. Informatiile economice sunt instrumente de conducere nemijlocita a proceselor socialeconomice. Informatii previzionale. Informatii complexe. operative) reprezinta procese sau fenomene în curs de desfasurare. Informatiile tehnico-stiintifice sunt utilizate în domeniul cercetarii stiintifice si al proiectarii tehnologice. comparari etc. sortari. timp de valabilitate relativ redus. prin aditionarea informatiilor elementare de acelasi tip (balante de verificare. Dupa continut. valoarea productiei marfa.). Dupa domeniul de activitate la care se refera. 5. de regula. Informatiile sintetice se obtin. 4. Informatiile active (dinamice. Informatiile economice prezinta câteva particularitati: volum si diversitate tipologica mare.

prin intermediul combinarii informaticii cu telecomunicatiile"16[16]. 2001. Aici intervin tehnologiile informationale care au înregistrat în ultimele decenii progrese remarcabile.NTI). documente grafice.2. Tehnologiile informationale cuprind procesele.. London. birotica. Management Information Systems. echipamentele de stocare a informatiei si memoriile. reprezentarea. retelele. F. 1. Ele întrunesc un bogat set de functii. al organizatiilor si al indivizilor. p. Pentru a deveni utila în orice domeniu de activitate. informatica. Editura Junimea. activitati care pot fi grupate în urmatoarele categorii:      16[16] colectarea. Iasi. stocata. imagine. Utilizarea tehnologiei informationale amelioreaza oportunitatile în valorificarea informatiei si determina aparitia a noi abordari cu privire la ce este o organizatie si cum se comporta aceasta.28 . secvente audio si secvente (clipuri) video.212. Astazi este recunoscuta de toata lumea importanta deosebita pe care o are informatia în dezvoltarea economica si sociala. Prin fuziunea informaticii cu telecomunicatiile. metodele. Dupa principiile de prelucrare în sistemele informatice pot fi: date aritmeticologice.. prelucrarea. texte. DP Publications Ltd. text si numerica pe baza microelectronicii. prelucrarea informatiilor. sistemele de fabricatie. prelucrata si transmisa celor care au nevoie. Sitemul informational contabil în întreprindera moderna. robotica s-a realizat un conglomerat de industrii si servicii cunoscute sub numele de tehnologie informationala (Information Technology) sau dupa alti autori tehnologie informationala si de comunicatii (Information and Communication Technology . cautarea si extragerea informatiilor. p. Lucey. Tehnologia informationala si impactul acesteia asupra organizatiilor Unul dintre factorii care influenteaza evolutia societatii informationale este reprezentat de tehnologiile informationale. aspecte. 1993. O definitie mai cuprinzatoare considera tehnologia informationala o paradigma a dezvoltarii tehnico-economice ce include comunicatiile.6. softul. stocarea si transmiterea informatiilor sub forma de voce. organizarea în memorie si pastrarea informatiilor. informatia trebuie colectata.ICT) sau noile tehnologii informationale (New Information Technology . tehnicile si operatiile necesare prelucrarii automate a datelor. înregistrarea (scrierea) si identificarea (citirea) informatiilor. citat în Dumitriu. fotonica. T. greu de controlat si care au provocat profunde transformari la nivelul societatii. O definitie uzuala a tehnologiei informationale a fost data de Departamentul de Comert si Industrie al Marii Britanii care precizeaza ca tehnologiile informationale permit "colectarea. transmiterea informatiilor.

orice cumparator sau utilizator IT trebuie sa se informeze pentru a întelege tendintele si presiunile la care trebuie sa faca fata. se impune o colaborare permanenta între informaticieni si utilizatori la nivelul unei firme.  fac posibila utilizarea limbajului uman pentru interogarea sistemelor de prelucrare a informatiilor. Les nouvelles technologies de l'information et l'entreprise. Ed. În acest sens. Technologies des systemes d`information.  Sunt tehnologii complexe în care serviciile ocupa o parte considerabila. marindu-si considerabil portofoliul de aplicatii.. p.  orice informatie care se dovedeste utila va putea fi transmisa în alt punct din acelasi sistem cu costuri scazute. E.29 18[18] . Paris.7 Pateyron. Herbert Simon defineste urmatoarele caracteristici ale NTI18[18]:  asigura accesibilitatea oricarei informatii sub forma verbala. prin intermediul calculatorului. Acest lucru se întâmpla mai ales în faza de implementare. R.  sistemele de prelucrare a informatiilor sunt din ce în ce mai capabile de a informa. de a învata. mai mult. T. ele reprezinta doar un mecanism catalizator. Salmon. Masson. Schimbarile intervenite în tehnologiile informationale sunt rapide si au numeroase implicatii. Economica. de a sprijini procesul decizional si. decât în faza operationala. simbolica. Indivizii lucreaza cu tehnologiile informationale la toate nivelurile ierarhice pentru a-si realiza obiectivele propuse. Dar deseori acestia considera sistemele informatice ca fiind "cutia neagra" a organizatiei. Tehnologiile informationale prezinta anumite particularitati17[17]:  Sunt tehnologii multiforme care se pot adapta majoritatii activitatilor umane. 1996. tehnologia progreseaza si câmpul de aplicare a tehnologiilor informationale se largeste continuu. p. În cazul achizitionarii unui produs complex. Pentru a cunoaste mai bine aceste implicatii trebuie identificate caracteristicile globale ale noilor tehnologii informationale.  Sistemele informationale nu pot transforma singure maniera de functionare a unei organizatii. De aceea. Nevoile întreprinderilor si ale indivizilor se schimba.1993. neîntelegând de fapt în totalitate rolul si avantajele utilizarii noilor tehnologii.-A. Paris.  securitatea informatiilor. redarea informatiilor. ramuri industriale si servicii. 17[17] Gunton. Tehnologia informatica s-a pulverizat într-o multitudine de activitati...  pun la dispozitie capacitati mari de memorare pentru sistemele de prelucrare a informatiilor. Prin utilizarea acestora în cadrul unei organizatii. specialistii interni sau externi recurg foarte des la serviciile de asistenta.

488 . nr. ci si formarea unei noi atitudini fata de utilizarea lor prin crearea unei arhitecturi informationale adecvate. În prezent se constata. Astazi. De Boeck Université. ca urmare a dezvoltarii explozive a tehnologiei informationale. aceasta influentând evolutia si dezvoltarea sistemelor informatice. prelucrarea.În prezent. pe lânga elementele care asigura colectarea. o incapacitate a firmelor de a beneficia pe deplin de facilitatile oferite de noile tehnologii. Tehnologiile informationale s-au dezvoltat ca raspuns la necesitatile de prelucrare a informatiilor. stocarea si transmiterea informatiilor. iar pentru organizatii ele reprezinta cu adevarat o miza strategica din care pot decurge numeroase avantaje concurentiale. Multi specialisti nu mai cred ca tehnologia informationala poate oferi un avantaj de durata. Montreal. dar nu numai.6 Structura organizatiei si cultura organizationala 19[19] O'Brien. în ce masura. o necesitate pentru a ramâne în competitie.  utilizarea pe scara larga a telecomunicatiilor care face legatura electronica între diferitele componente ale sistemelor informationale. Cadrul general de analiza a impactului tehnologiilor informationale asupra organizatiei economice este prezentat în fig. Un important rezultat al amplorii si dezvoltarii tehnologiei informationale îl constituie generalizarea sistemelor informatice. si elementele teoretice si metodologice privind dezvoltarea sistemelor informatice. De asemenea. Sistemele informatice constituie cadrul de patrundere si de aplicare a tehnologiei informationale în organizatii. Din punct de vedere al activitatilor si proceselor economice. doua schimbari esentiale se datoreaza utilizarii NTI19[19]:  descentralizarea puterii informatice si a stocarii datelor si deplasarea catre utilizator. mâine poate fi o obligatie. Les systèmes d'information de gestion. prima întrebare care trebuie pusa este daca tehnologia informationala poate sa sprijine procesele economice si daca da. ea transformându-se adesea într-o necesitate strategica. putine aspecte ale vietii cotidiene au ramas în afara sferei de influenta a tehnologiei informationale. tehnologia informationala ar cuprinde. 1995. Progresul si ritmul de evolutie al tehnologiei este greu de anticipat astazi. Experienta multor întreprinderi a demonstrat ca ceea ce astazi reprezinta un avantaj fata de concurenta. 1. fenomen cauzat de industrializarea societatii. trebuie avut în vedere ca nu este suficienta simpla introducere a unor noi tehnologii. p. În acest sens.

Cadrul general de analiza a impactului organizational al tehnologiilor informationale Unii specialisti atribuie un rol primordial tehnologiei informationale în schimbarea organizationala. politici. politic etc.6. nr.Strategia organizatiei Management si procese economice Tehnologia informationala Resurse umane si roluri Mediul extern. social. tehnologia informationala reprezinta cea mai importanta pârghie în realizarea schimbarii. adica factorii sociali. economici. neglijând aportul altor factori de mediu.1. ea însa este completata de factorii organizationali. Fig. economic. Într-adevar. cum ar fi cultura organizationala (este necesara o cultura care sa fie dinamica si sa încurajeze initiativa si inovarea) si structura organizatorica (structura trebuie sa permita coordonarea si colaborarea .

PC-uri.1. În ceea ce priveste tendintele din domeniul hardware. UNIX.1. împreuna cu raspândirea retelelor de comunicatii locale. respectând totodata criteriile de securitate si confidentialitate pentru unele tipuri de informatii.1. metropolitane si globale. CAD.  .)  PC-uri pe un singur cip (transputer)  3D.  Retele neuronale optice. statii de lucru inteligente  laptopuri. fara cablu. Tehnologiile informationale ofera noi solutii în domeniul comunicatiilor. Tendintele tehnologiilor hardware Tendinte în tehnologia hardware Calculatoare Calculatoare si neuronale periferice optice  Sisteme de recunoastere a scrisului de mâna.interfunctionala). etc  calculatoare de tip "penbased". precum si în reproiectarea proceselor economice în întreprinderi. Tabel nr. notebook-uri.  Discuri optice WORM. oferindu-le unor largi categorii de utilizatori la preturi foarte reduse. retelelor locale fara fir (cablu).Integrated Digital Network (Retele integrate de servicii digitale). ceea ce duce la posibilitatea conectarii diferitelor echipamente: fax. sistemele optice si magneto-optice faciliteaza constituirea si actualizarea unui volum imens de date. acestea sunt prezentate în tabelul nr. software. statii de lucru ale retelelor locale (LAN). a retelelor locale optice. hardware. Evolutia sistemelor de depozitare masiva a datelor. video. prelucrarea vocii.  Sisteme pe baza logicii neuronale si a logicii fuzzi. motivarea. evaluarea si compensarea personalului). Supercalculatoare  Supercalculatoare pe baza de simulatoare în timp real.  Sisteme de recunoastere a caracterului si propozitiei.1. Integrarea telecomunicatiilor cu tehnologia informatica a fost facilitata de dezvoltarea circuitelor integrate de tip ISDN . . precum si de resursele umane (aceasta implica instruirea.  Procesoare optice.  Tehnologii optice de interconectare. palmtopuri. Supercalculatoare pe baza de Galiu-Arseniu  Supercalculatoare cu componente de conectare optice  Masini 3T (Trilion Instruction/sec) Schimbarile în tehnologia informatica au fost generate de facilitati importante în ceea ce priveste depozitarea si accesarea datelor. sisteme DVD  Tehnologia floppy-optica PC -uri  Devin integratoarele sistemelor (videotext.  Supercalculatoare grafice cu facilitati 3D . Tendinta majora a comunicatiilor contemporane o constituie dezvoltarea comunicatiilor celulare si potentiala integrare a acestora cu retele digitale de servicii integrate. utilizând retele neuronale. fax etc.  Retele neuronale inteligente  Sisteme de prelucrare paralela a unui volum masiv de date.  Circuite integrate optoelectronice.

identificarea automata a componentelor de fabricatie si sunt în curs de extindere la activitati de tipul: automatizarea prelucrarii. multiprogramare si multiprocesare. Daca echipamentele si retelele reprezinta suportul fizic al oricarui sistem informatic.. pp. are un urias potential de utilizare. Schimbarile principale care influenteaza sensibil ciclul de dezvoltare al software-ului sunt legate de: programarea orientata pe obiect. software-ul este suportul logic. Editura Sedcom Libris. Al. sisteme expert. T. inclusiv SGBD distribuite. Internetul-ul Secolul nostru este teatrul unei evolutii tehnologice foarte rapide. recunoasterea vocii umane. medii de programare distribuita. C.12/1993. traducerea automata dintr-o limba în alta. Managementul resurselor informatice.Prelucrarea neuronala20[20]. acces distribuit.8 Ţugui.17-19 21[21] . Din multitudinea coordonatelor pe care se deruleaza evolutia pe termen scurt si mediu a programarii calculatoarelor electronice. Fatu. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoasterea caracterelor (propozitii si fraze scrise de mâna). sisteme expert. prin intermediul caruia se organizeaza si se gestioneaza informatiile vehiculate. Aceste elemente coroborate cu evolutia catre sistemele cu arhitectura deschisa trebuie sa satisfaca toate cerintele utilizatorilor legate de securitatea si confidentialitatea datelor. Iasi. agenti inteligenti. p. Lumea a devenit din ce în ce mai "interconectata": puteti contacta o persoana dintr-o alta parte a globului de la telefonul 20[20] Enachescu..fabricatie asistata de calculator) /CAE (Computer Aided Engineering) /CIM (Computer Integrated Manufacturing) proiectarea asistata de calculator a sistemelor informatice (CASE) arhitectura aplicatiilor sistem sisteme de operare programare orientata pe obiecte sisteme de gestiune a bazelor de date programare distribuita prelucrari paralele sisteme cu toleranta la erori inteligenta artificiala: logica fuzzy. baze de date obiectuale. 2004. cele mai importante vizeaza urmatoarele domenii:           CAD (Computer Aided Design . grafica. iar societatea spre globalizare sunt21[21]: a. retele neuronale. care ocupa pozitia de mijloc între forma conventionala de lucru a calculatoarelor si cea de functionare a gândirii umane. Principalele tehnologii informationale care conduc întreprinderile spre modernitate. Retele neuronale. legare în retele.. timp partajat. în PC Report nr.proiectare asistata de calculator) /CAM (Computer Aided Manufacturing . automatizarea asamblarii în procesul de manufacturare. verificarea documentelor.

a stat si sta la baza altor tehnologii informatice. piata unui tert (Third Party Marketplace). telefonie. transmiterea. Paris si New York sunt legate printr-o retea telematica ceea ce permite efectuarea de investitii 24 de ore din 24 practic în lumea întreaga. aprovizionare electronica (e-procurement). În esenta. retele care comunica între ele prin intermediul unui protocol (Internet Protocol . datorita televiziunii puteti asista în direct la performantele atletilor din toata lumea. producator etc. e. Pe baza Internet-ului s-au dezvoltat o serie de aplicatii. comert electronic (ecommerce cu urmatoarele modele de afaceri: magazin electronic (e-Shop). e-learning. accize etc. termen de valabilitate.aflat în masina d-voastra. În scop comercial ea se foloseste pe scara larga în magazine la citirea codurilor de bare de pe diferite produse. groupware-ul. universuri virtuale. precum si cumparatorul. bursele de la Tokio. de schimb de idei si informatii se va dezvolta continuu si viitorul sau va depinde de utilizatorii sai. videoconferinte. EDI Internet. Într-adevar. usor de recunoscut indiferent de tipul echipamentelor (calculatoare) si de sistemul de operare utilizat. c. Internetul pune în relatie pe o scara larga oameni si calculatoare ce vorbesc un limbaj comun si care sunt racordati între ei prin kilometri de cablu si de linii telefonice. taxele aferente (TVA. Instrumentele groupware sunt aplicatii în . Internetul. întreprinderea devine din ce în ce mai mult o utilizatoare a Internetului. utilitati. captare de programe radio-tv. informatica sau dimensiunea tehnologica. se obtin informatii cu privire la denumire. pret. conectari la distanta. criptarea. d. Astfel. Extranet-ul. pentru luarea unor decizii etc.Internet-ul. posta electronica. definit ca o retea a tuturor retelelor. Internetul. b. Daca la aceste informatii se adauga data vânzarii. discutii pe Internet (forumuri. atunci se obtine o imagine completa privind actul de vânzare-cumparare. loc de comunicatie. decriptarea. organizarea sau dimensiunea organizationala. Sistemele electronice de realizare a întâlnirilor faciliteaza întâlnirea virtuala a membrilor unei comunitati sau unei echipe cu diferite prilejuri: conferinte. Tehnologia groupware si gestiunea electronica a documentelor Groupware reprezinta un model organizational aparut în anii '90 care are în vedere trei dimensiuni ale întreprinderii: managementul sau dimensiunea umana. Aceasta tehnologie consta în digitizarea secventelor audio si video. luarea unei decizii.IP). acesta are la baza retele de calculatoare dispersate la nivel mondial în toate colturile lumii. precum: Intranet-ul. comunitati virtuale (Virtual Communities). licitatie electronica (e-auction). grupuri de stiri). simple discutii video etc. biblioteci digitale etc. este una din cele mai pasionante manifestari a acestui fenomen al societatii. grupuri de întâlniri. Recunoasterea optica a caracterelor (Optical Character Recognition) este utilizata în operatiile de digitizare a datelor de tip text.ATM) reprezinta tehnologia informatica si de comunicatii prin care cardul bancar este identificat si poate fi folosit pentru retragerea unei sume de bani sau efectuarea unor plati în conturi predefinite (telefonie. compresia. raion de vânzare. Bancomatele (Automat Teller Machine . e-marketing. chat (discutii în timp real). decompresia si vizualizarea acestora cu o viteza foarte mare folosind infrastructura de baza . casa si vânzatorul. Toate aceste informatii se transfera serverului central pentru înregistrare contabila. magazine). supermagazinul electronic (e-mall).). El a revolutionat si a dinamizat toate activitatile economice dintr-o întreprindere. Ca urmare a globalizarii schimburilor si a cresterii importantei informarii.

grafice. atât a echipamentelor. Dezvoltarea acestei tehnologii a fost Fotache..retea care permit grupurilor de lucru sa colaboreze într-o maniera facila22[22]. cât si a programelor. gestionar de documente). tehnici si terhnologii pentru grupuri de lucru. în functie de aplicatiile utilizate. sa interactioneze. Editura Moldavia. animate sau video. prelucrare si comunicare a datelor si ideilor. în prezent ea devenind o tehnologie care a revolutionat domeniul calculatoarelor. de la rolul sau de mijloc de prelucrare a textelor. p. la care se adauga si componenta de transmitere co-echipierilor (posta electronica. Bacau. fundamentale si concomitente. g. ea nu este decât o prelungire logica si un rezultat al evolutiei tehnologice. Calculatorul a trecut progresiv. folosind instrumente care permit utilizatorului sa navigheze. Lucrul în medii colaborationiste presupune lucrul cu documente în format electronic (creat sau digitizat prin scanare). Video-CD. robotica. D. difuzoare si placi audio. camera de luat vederi si placa video. Sisteme multimedia. Inteligenta artificiala si aplicatiile ei Aceasta tehnologie informatica reuneste aplicatii ce vor cunoaste o extindere deosebit de mare în viitorul apropiat. În categoria aplicatiilor specifice inteligentei artificiale sunt incluse: sistemele inteligente. Groupware. Totusi multimedia nu constituie un domeniu particular al informaticii. imagini statice. un parcurs interactiv în aplicatie. recunoasterea formelor. folosind un software special care contine absolut toate componentele pentru lucrul de birou. sa creeze si sa comunice. telecomunicatiile si tehnica audiovizualului. sunete. f. 2002. 1999 . legaturile între documente. Metode. dupa cererile utilizatorilor si permite. Multimedia înseamna utilizarea calculatorului electronic pentru prezentarea informatiilor prin combinarea de texte. precum imagini video. numite link-uri. rezolvatoarele generale de probleme. A. Informatica sta la baza multimediei. multimedia este considerat un concept aflat la intersectia mai multor domenii. 23[23] Cele doua aspecte. Editura Polirom. fotografii sau sunete. Tehnologia multimedia prevede reprezentarea în ansamblu a diferitelor tipuri de date . instrumente de navigare si metode de colectare. recunoasterea si întelegerea vorbirii. trateaza prioritatile. Calculatorul dirijeaza afisarea diferitelor documente. În literatura de specialitate. ea combinând cele trei mari inovatii ale secolului: calculatorul electronic. Folosirea tehnologiilor multimedia necesita dotarea calculatorului cu CD-ROM. ale multimediei sunt integrarea diverselor documente si interactivitatea. 28 22[22] 23[23] Tudose. În anii '70 multimedia era doar un cuvânt care însemna audiovizual. Aceasta definitie cuprinde cele patru componente importante ale multimediei: calculatorul electronic. învatamântul asistat de calculator si prelucrarea limbajului natural.. deci. la cel de prelucrare a diverselor si complexelor date. Iasi.

butoane de control etc. asa-zisele tehnologii calme. . cu faimoasele "autostrazi informationale". Productia de documente multimedia este economica. de dezvoltarea capacitatilor si performantelor componentelor si perifericelor calculatorului ce permit tratarea. În acelasi timp. Multimedia devine din ce în ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cât mai multa informatie.3. mijloace prin care utilizatorului i se asigura un acces rapid la aplicatii informatice si la informatii inedite. încet cu încet. de dezvoltarea tehnologiilor de stocare care au permis cresterea volumului de date (aparitia CD-ROM-ului si a altor suporti de stocare de mare capacitate). care tind sa aglomereze si sa blocheze canalele informationale. optiuni de meniu. de realizarea de afisaje video de înalta calitate si generalizarea interfetelor grafice utilizator ce permit realizarea unor prelucrari alta data complexe si mai dificil de obtinut. cu integrarea functiilor video si audio în componente electronice sau procesoare si servicii avansate de telecomunicatii prin satelit sau cablu. În plus. teleprezenta la locul de munca. zone de dialog. prezentarea unei întreprinderi este mult mai atragatoare daca îi integram comentarii sonore sau secvente video care prezinta un aspect particular legat de acea întreprindere. asigurate în general prin simboluri recunoscute de întreaga lume: pictograme. cu ajutorul unui nod interactiv. prin intermediul televizorului sau monitorului. Alte tehnologii informationale Se pot încadra aici toate tehnologiile moderne de proiectare asistata de calculator. multimedia este deosebit de eficace. Un CD-ROM este un suport cu mult mai ieftin pentru a contine o enciclopedie decât kilograme de hârtie imprimata. dar cu un caracter repetitiv si cu o frecventa mare. aceasta prezentare se poate face fara prezentator. Multimedia s-a consolidat odata cu aparitia standardelor importante în materie de comunicatii si de comprimare/decomprimare a datelor. Daca multimedia se raspândeste. Toate acestea reprezinta. pe scara larga. de diferite tipuri.. de fapt. calculatoarele Web. semnatura digitala pentru care si în România s-a adoptat legislatia în domeniu. 1. Orice organism economic se confrunta cu un volum mare de date. restrictii în activitatea de structurare si organizare a datelor economice în sistemele informatice. De exemplu. în aceeasi masura în care creste continuu nevoia de informatie. Aspecte privind organizarea si structurarea datelor Dezvoltarea rapida si complexa a societatii a dus în mod inevitabil la o sporire însemnata a volumului de date. a calculatoarelor personale. multimedia a devenit o adevarata industrie. marele public este si el vizat. a sintetizatorului muzical sau a televiziunii interactive. În acelasi timp datele se caracterizeaza printr-o structura uniforma rezultata din structura documentelor primare specifice operatiilor economice. microsistemele etc. În numeroase domenii. asupra tuturor sectoarelor de activitate. depozitarea si distributia datelor multimedia. h. Trecerea de la profesional catre marele public este facilitata si de generalizarea unor interfete utilizator prietenoase.determinata de raspândirea. supus unor prelucrari relativ simple. de raspândirea si standardizarea placilor de sunet.

Organizarea datelor reprezinta procesul de identificare. atât în raport cu informatia pe care o reprezinta. real. definire. um) Atributele precizeaza proprietatile datei si determina modul în care poate fi ea tratata în procesul de prelucrare. fiecare nivel de abstractizare implica date elementare si date structurate. structurare si memorare a datelor24[24].3. codprod. Data elementara poate fi privita ca model de reprezentare a informatiei la nivelul unui procesor uman (nivel logic) sau la nivelul reprezentarii interne. Se disting astfel date de tip numeric (întreg. cât si în raport cu procesorul care o prelucreaza se numeste data elementara. . model cu care se va putea opera pentru a obtine noi informatii. program). În functie de valoare. datele se clasifica în : Cristea . valoarea initiala modul de alocare a memoriei pe parcursul prelucrarii (static. precizia reprezentarii interne care defineste cât mai fidel reproduce modelul intern de reprezentare obiectul pe care îl reprezinta. 240 24[24] . sir de caractere. în functie de natura si de domeniul valorilor luate. logic. Valorile datei pot fi precizate prin enumerare sau printr-o proprietate comuna si pot fi numere. 1. p. 1981. dinamic). data poate fi reprezentata printr-un triplet de forma: Identificatorul datei (numele) este un simbol asociat datei pentru a o putea distinge de alte date si pentru a se putea face referiri la ea în timpul procesului de prelucrare (de exemplu. O data care apare ca o entitate indivizibila. Pentru specificul activitatilor economice. valori logice. Iata câteva exemple de atribute:     tipul datei care defineste apartenenta acesteia la o anumita clasa de date. calculator. Bucuresti .1. Ea poate fi simpla precizie sau dubla precizie. Dictionar de informatica. respectiv pe suport (nivel fizic). Precizia depinde de zona de memorie afectata datei. denprod. complex). siruri de caractere. Editura stiintifica si Enciclopedica. Din punct de vedere logic. Date elementare si date structurate Data este un model de reprezentare a informatiei. V. accesibil unui anumit procesor (om. O buna organizare a datelor impune folosirea unor structuri care sa permita o prelucrare cu un cost cât mai redus.

YES) sau neadevar (FALSE. AND. reale si complexe si asupra carora se pot realiza operatii de adunare. Structurile de date sunt colectii de date pe care s-a definit o structura si careia îi este specific un anumit mecanism de selectie si identificare a componentelor. În acest mod se obtine tipul de data structurata sau structura de date. datele se prezinta sub forma unor multimi sau colectii. conform cu ordinea acestora. baze de date) . a caror prelucrare nu poate fi conceputa fara o organizare corespunzatoare. arbori) structuri de date externe (fisiere. în care se socheaza într-o forma specifica valorile datei. masiv. Din punct de vedere fizic. Asupra acestor date se pot efectua operatii logice: NOT. Structurile de date pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a. indentificabila prin nume. OR. dupa suportul de memorie pe care se creeaza structura de date :   structuri de date interne (sir.  date variabile (variabile) . situata la o anumita adresa. scadere.. date constante (constante) . referinte pentru alte date. o relatie ce descrie mecanismul de acces la memorie.. înregistrare. NO) ale unui enunt. Tipul caracter care reprezinta o succesiune de caractere alfanumerice asupra careia se pot defini operatii de concatenare. etc. Tipul logic (boolean) utilizat pentru precizarea starilor de adevar (TRUE. ale carei componente îsi mentin proprietatile. Între elementele unei colectii de date pot fi identificate si/sau introduse relatii care sa determine pe multimea respectiva o anumita structura. adica date elementare ale caror valori sunt adrese.date care pe tot parcursul procesului de prelucrare pot lua orice valori din domeniul de definitie a datei. Principalele tipuri de date elementare sunt:     Tipul numeric care include numerele întregi. În majoritatea aplicatiilor. liste.date care pe parcursul procesului de prelucrare îsi pastreaza aceeasi valoare din domeniul de definitie al datei. Natura relatiei poate diferi la diferite nivele de abstractizare în mod considerabil. o data elementara apare ca o zona de memorie sau de suport de o anumita marime. O structura este o entitate de sine-statatoare. Componentele unei structuri de date pot fi individualizate si selectate prin nume (identificatori) sau prin pozitia ce o ocupa în structura. ordonare etc. Tipul pointer. conform cu relatia de ordine specificata. putând fi o relatie de ordine în multimea elementelor colectiei. b. dupa modul de selectare a componentelor:  structuri cu acces direct atunci când o componenta poate fi selectata fara a tine seama de celelalte componente ale structurii  structuri cu acces secvential atunci când localizarea unui element se face printrun proces de parcurgere a mai multor componente.

circulare etc. dupa variabilitatea structurii:   structuri de date dinamice. implica atât date elementare. . În practica se întâlnesc urmatoarele tipuri de liste liniare:   Stiva sau lista LIFO este o lista asimetrica pentru care adaugarea. în afara elementului de data contin referinte ce indica locul succesorului. deoarece. în majoritatea aplicatiilor. Coada sau lista FIFO este o lista asimetrica la care operatiile de consultare si stergere se realizeaza la începutul listei. prin combinarea lor convenabila. daca au un numar limitat de componente  cu cardinalitate infinita.c. respectiv vârf. pot fi:  cu cardinalitate finita. recursive. respectiv la sfârsitul ei. Ca secvente finite de elemente. Daca toate componentele sunt de acelasi tip atunci structura de date este omogena. daca numarul de componente este nelimitat Daca se grupeaza împreuna date structurate si se înzestreaza aceasta multime cu anumite operatii. Acestea sunt considerate structuri de baza. stergerea si consultarea se fac la un singur capat. iar operatia de adaugare la sfârsitul listei. iar ultimul element are un unic element care îl precede. Un tip de data structurata este deci o multime ordonata de date (elementare sau structuri de date) pe care s-a definit un grup de operatori de baza cu o anumita semantica. dinamice. înregistrarea. Prin lista liniara se întelege un sir de elemente în care distingem un prim si un ultim element. Cele doua capete ale listei se numesc baza. primul element are un unic element care îi succede. cât si date structurate. Listele pot fi de mai multe tipuri: liniare. iar pentru memoria externa sunt fisierele si bazele de date. Definirea structurilor de date se bazeaza. la rândul lor. cu componente omogene sau eterogene. Listele sunt structuri de date liniare. se pot construi structuri oricât de complexe. masivul. care pe tot parcursul existentei au acelasi numar de componente si în aceeasi ordine Structurile dinamice. pe structurile liniare. arborescente si de tip retea. care îsi modifica pe parcursul prelucrarii structura structuri de date statice. atunci se obtine un tip de data structurata sau un tip de structura de date. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau la rândul lor structuri de date. arborii de date. respectiv locul succesorului si predecesorului. astfel încât elementele listei apar ca perechi sau triplete care. listele liniare. Pentru definirea listelor liniare si a relatiilor de ordonare liniara sunt folosite variabile pointer. utilizând calculatorul electronic. componentele pot fi date elementare sau date structurate. La orice nivel de abstractizare rezolvarea unei probleme. fiecare element în afara de acestea având unic determinate un element care îl precede si unul care îi succede. Principalele tipuri de structuri de date pentru memoria interna sunt sirul.

De exemplu. Structura de tip arbore asigura ordonarea elementelor componente pe niveluri ierarhice. partea zecimala . numit cap de lista. tip . cât si la sfârsitul listei.d. În principiu fiecare câmp sau subcâmp se defineste prin urmatoarele atribute:     nume . Lista circulara este o lista în care se modifica modul de înlantuire.m. se introduce un element special.se specifica numai pentru datele numerice. Descrierea articolului ARTSALAR . consultare si stergere se fac atât la începutul. subcâmpurile sunt descendentii câmpurilor (nivelul 2) s.a. Capul de lista devine prim si ultim element si asigura posibilitatea de a parcurge lista în ambele sensuri.7. 1. Lista cu doua capete este o lista simetrica pentru care operatiile de adaugare.un cod unic de identificare. fisierul. tabloul. Se întâlneste în articolele dintr-un fisier. nr.natura datei. Câmpurile unui articol pot fi date elementare sau grupuri de date de diverse tipuri. punând la partea de legatura a ultimului element adresa primului element.numarul total de caractere. lungime . articolul ARTSALAR poate avea urmatoarea structura: Nume MARCA NUMEPREN FUNCŢIE SALARBAZĂ Tip Numeric Caracter Caracter Numeric Lungime 5 20 10 11 Partea zecimala 0 2 Fig. care nu contine date. Articolul este o structura de tip arborescent ale carui câmpuri sunt descendentii radacinii (nivelul 1). Deoarece la aceste liste dispare distinctia dintre primul si ultimul element. Cele mai utilizate date structurate sunt:    articolul. Exista un singur nod radacina si mai multe noduri cu un anumit numar de descendenti.

operatiuni de calcul.Fisierul reprezinta un ansamblu organizat de articole cu aceeasi natura. operatiuni de transfer a controlului.3). . 1. pe suportul de memorie interna sau externa.. Fuzionarea sau interclasarea este combinarea a doua sau mai multor structuri într-o singura structura conform unor criterii.1). 7. etc. dispuse pe un suport de înregistrare (de exemplu. 2. dupa anumite criterii stabilite de utilizator. Ele se pot grupa în urmatoarele categorii:      operatiuni de atribuire. Separarea este desfacerea unei structuri în doua sau mai multe structuri.4). 6. Exemplu: T (i1.ik). operatiuni de intrare /iesire. Tablourile cu o dimensiune se numesc vectori. cu una sau mai multe dimensiuni. fiind o rearanjare fizica a acestora. Vom obtine un tablou de variabile astfel: Nota(1. cât si operatii specifice tipului structurii. definim variabila Nota(2. Sortarea permite ordonarea crescatoare sau descrescatoare a elementelor unor structuri. pentru introducerea notelor obtinute de studenti în cele 2 sesiuni.5). presupunând memorarea structurii respective de date în forma initiala. Nota(1. 5.5).  stergerea fizica si/sau logica a unor elemente ale structurii. fiecare sesiune având câte 5 examene. Asupra structurilor de date se pot efectua atât operatii generale. Copierea presupune obtinerea unei dubluri.. Nota(1.3. Crearea se executa o singura data la începutul ciclului de viata a structurii respective. Actualizarea reprezinta operatia de aducere la zi a unei structuri de date create anterior si presupune:  adaugarea si/sau inserarea de noi elemente ale structurii. i2. Consultarea (exploatarea) asigura accesarea elementelor componente ale unei structuri în scopul prelucrarii sau vizualizarii acesteia.  modificarea valorilor unor elemente ale structurii. Nota(1.2).. Tabloul este o colectie de date de acelasi tip. Nota(1.. Nota(2. iar cele cu mai multe dimensiuni se numesc matrici sau masive.2. aranjate într-o structura rectangulara. 4..ik sunt elementele tabloului T. operatiuni de decizie. De exemplu. i2. Cele mai întâlnite sunt: 1.1). Categorii de operatiuni definite asupra datelor Prelucrarea datelor presupune parcurgerea unei succesiuni ordonate de operatii care actioneaza asupra valorilor acestora. 3. iar i1. Pentru fiecare dimensiune se asociaza un indice ale carui valori sunt folosite pentru referirea elementelor tabloului. unde k reprezinta numarul de dimensiuni. integrale sau partiale aleasa de utilizator. fisierul FSAL cuprinde articolele ARTSALAR cu date privind salariatii unei organizatii).

De asemenea. Ca operatori se utilizeaza:      + pentru adunare. Dintre acestea fac parte operatia de adunare. Exemplu: NOTA = 8 MEDIA=(NOTA1+NOTA2)/2 Operatiunile de calcul se definesc pe multimea numerelor reale. Ele conditioneaza executarea unor operatiuni sau grupuri de operatiuni. ridicare la putere.pentru scadere. în cadrul expresiilor se pot utiliza si parantezele. OR). <.Operatiunile de atribuire sunt acelea prin care unei variabile i se atribuie o anumita valoare predefinita sau rezultatul evaluarii unei expresii. ** pentru ridicare la putere. scadere. Exemplu: SALARIU NET = ((NRORLUCR * TARIFO) + SPORVECH) . împartire. / pentru împartire. Operatorii utilizati pentru scrierea conditiilor pot fi operatori relationali (=. >. ≠) si/sau operatori logici (NOT.IMPOZ a = (b * c)**2 + 1650 Operatiunile de decizie sunt utilizate pentru a determina valoarea logica a unei propozitii (adevarat sau fals). calculul unor expresii numerice etc. AND. înmultire. * pentru înmultire. . Exemplu: IF STOCSIGURANTA < 5000 THEN PRINT "Este necesara reaprovizionarea" ENDIF . evaluarea acestora facându-se dupa regulile din algebra.

suporturile care stau la baza preluarii. a limbajelor de programare de care depinde realizarea software-ului. actualizarea care este constituita din operatii de adaugare. determina lansarea în executie a unor proceduri (grupuri de operatiuni). nevoia crescânda si diversificata de informatii a utilizatorilor. prelucrarii informatiilor. Asupra fisierelor se pot realiza urmatoarele operatii de baza:   crearea. în consecinta. în special.Operatiunile de intrare/iesire vizeaza realizarea transferului de date între memoria externa si cea interna si invers. iar cele de apel. Cele mai utilizate operatii de intrare/iesire sunt cele de deschidere si închidere a fisierelor si de citire si scriere date. Fisierul este un ansamblu organizat de date. 1. Modele de structuri de date În timp. adica operatia prin care înregistrarile logice sunt transpuse pe suportul tehnic de date. este necesar sa se apeleze la diferite metode de organizare a lor. în timp real. memorate pe suporturi tehnice de date de unde pot fi utilizate în procesul de prelucrare. evitându-se astfel descrierea lor de mai multe ori în cadrul algoritmului de rezolvare a problemei. modificare si stergere. datele trebuie organizate si structurate în mod logic asfel încât sa poata fi eficient prelucrate si gestionate. omogen din punct de vedere al naturii si criteriilor de prelucrare. modul de prelucrare a datelor: pe loturi. De modul cum sunt organizate datele depinde obtinerea informatiilor. evolutia componentei logice a sistemelor informatice si. în orice sistem informational. De aceea.3. datele-informatiile vor exista si. Pentru optimizarea operatiei de intrare/iesire se interpun zone tampon (buffere) atât pentru intrare cât si pentru iesire. Cele de salt au rolul de a preda controlul unei alte operatiuni decât cea imediat urmatoare. . Organizarea datelor în fisiere Pentru primele generatii de suporturi tehnice metoda traditionala de organizare a datelor o constituie cea bazata pe fisiere. La baza organizarii datelor se regasesc în principal doua modalitati: organizarea în fisiere si organizarea în baze de date. Ele se refera la modul în care datele sunt reprezentate pe suporturile de memorare.3. cu posibilitati de regasire automata. on-line. Operatiunile de transfer a controlului sunt operatii de salt si de apelare. Indiferent de modul în care va fi abordata societatea în viitor. organizarea datelor în sistemele de prelucrare automata a evoluat în functie de mai multi factori. dintre care cei mai importanti sunt:      performantele si puterea de prelucrare a calculatoarelor. stocarii.

NUMESAL. De regula.2 C. acest identificator trebuie sa sugereze continutul informational al înregistrarii logice (de exemplu. fizic.4 C. articolul ARTSALAR contine date privind salariatii unei întreprinderi).2 Data L N. discuri optice etc) deriva din caracterul limitat al memoriei interne a unui calculator.3 N. NRMARCA. un caracter special). Descrierea articolului ARTPROD Sub aspect fizic.20 Document Fel Nr C. care priveste latura semantica. care este strict legat de reprezentarea datelor pe suportul fizic si de modul de organizare a acestuia. câmpurile pot fi numerice. Caracterul este elementul de baza. logice. Din punct de vedere logic. o litera. Caracteristicile înregistrarilor logice sunt: lungimea (numarul caracterelor continute) care poate fi variabila sau fixa si formatul (fix: toate înregistrarile au aceeasi lungime. din câmpuri de date (grupate sau negrupate) si din caractere.5 N. fuzionarea. Necesitatea organizarii datelor pe suporturi tehnice (discuri magnetice. Câmpurile care se refera la aceeasi entitate (de exemplu. separarea. SALBAZA etc) formeaza un articol. indivizibil al datelor dintr-un fisier (o cifra. Exemplu: Cod Prod Denumire produs Data intrarii N.9. copierea care presupune obtinerea unei dubluri a fisierului Orice fisier poate fi privit sub dublu aspect:   logic sau functional. fisierul se defineste în functie de suporturile tehnice de date utilizate. adica ordonarea crescatoare sau descrescatoare a articolelor dupa anumite criterii stabilite de utilizator.     consultarea care este operatia de regasire a înregistrarilor. un fisier este alcatuit dintr-o multime de articole (înregistrari logice). nr.2 U/M Cantit PU A N. data calendaristica etc. alfanumerice. În functie de natura datelor pe care le înmagazineaza.5 Z N. sortarea. Câmpul de date este o entitate de date constând dintr-un numar de caractere. adica desfacerea unui fisier în doua sau mai multe fisiere. deci informationala a datelor ce compun fisierul. Este greu de pastrat .8. tratate împreuna ca un tot unitar.3 N.8. variabil: înregistrarile au lungimi diferite). Articolul este o grupare de date asociate ce formeaza o entitate referita printr-un identificator. adica combinarea a doua sau mai multor fisiere într-unul singur conform unor criterii. 1.2 Fig. cuvinte sau coduri. benzi magnetice.

organizarea directa. Sortarea poate fi efectuata dupa mai multe chei. organizarea secvential-indexata. dupa un anumit criteriu aplicat unei parti a articolelor (de obicei un câmp). reutilizabil sau nu). Plecând de la un element al înregistrarii. numit cheie de repartizare. în ordinea obtinerii lor. Solutia o reprezinta organizarea de fisiere pe suporturi externe. sortat în aceeasi ordine. Adresa de pe suport se determina astfel pe baza algoritmului de randomizare. Organizarea directa este specifica suporturilor adresabile si asigura consultarea si actualizarea rapida a fisierelor. de unde prin proceduri speciale de intrare/iesire si în functie de cerintele utilizatorului. organizarea relativa. 1. actualizarea fiind greoaie si lenta. Consultarea fisierelor secventiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe suport. parte numita cheie de sortare. . Metodele de organizare a fisierelor sunt de doua tipuri: clasice (elementare) si mixte (derivate). În acest caz. adica din doua fisiere se poate obtine un al treilea fisier. Aceeasi formula este aplicata atât la dispunerea pe suport. tertiare etc. se calculeaza adresa de dispunere pe suport pe baza unei formule. Ca urmare. dupa criterii stabilite de utilizator.în memoria interna atât programele de aplicatii. Accesul si organizarea fisierelor Organizarea fisierelor înseamna definirea regulilor de dispunere fizica a articolelor pe suport. timpul de acces este destul de ridicat. sunt transferate în memoria interna. Organizarea directa (selectiva) stocheaza si gestioneaza înregistrarile pe suport pe baza unor procedee de repartizare (randomizare). se ia în considerare a doua cheie.3. cât si rezultatele prelucrarilor. secundare. O forma deosebita a organizarii directe este organizarea relativa. Sortarea reprezinta rearanjarea unui fisier secvential la nivel fizic într-un alt fisier secvential. etc. pe urma a treia cheie. accesul fiind secvential. O operatie tipica pentru fisierele secventiale este sortarea. Din aceasta cauza cheile se numesc chei primare. prima cheie este cea care hotareste ordinea si numai daca doua articole au aceeasi valoare pentru aceasta. Aceste fisiere sunt recomandate atunci când prin program se prelucreaza toate articolele continute sau un numar mare al acestora.1. Fisierele secventiale se pot concatena.1. Avantajul lor consta în faptul ca pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu. cât si la cautarile ulterioare. Un fisier de organizare relativa are urmatoarele caracteristici:  se poate organiza numai pe suporturi adresabile. Organizarea secventiala presupune dispunerea articolelor pe suport unele dupa altele. folosind o functie A=F(k). unde k reprezinta un element al înregistrarii. Fisierele secventiale se utilizeaza si ca fisiere de salvare/arhivare. Metodele clasice de organizare sunt organizarea secventiala. datele de prelucrat.3.

Astfel. Corespondenta dintre articole si numerele de caseta se realizeaza prin formule matematice. Când valoarea cheii de cautare devine egala cu valoarea cheii din index se preia adresa din index si astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Pentru a localiza înregistrarea n este necesara parcurgerea tuturor celor n-1 înregistrari precedente. cele indexate sunt accesate în ordinea indexului activ (un fisier poate avea asociate mai multe fisiere index. accesarea articolelor se poate face secvential. din care numai unul este activ la un moment dat). Consultarea articolelor din fisierele index poate fi realizata secvential sau direct.  suprafata de memorare este împartita în unitati adresabile. Astfel. direct (selectiv. numite formule de randomizare sau repartizare. cele relative pot avea zone neutilizate între articole. cele goale fiind sarite. fisierului i se ataseaza un tabel în care sunt pastrati indecsii informatii auxiliare pe baza carora sunt reperate rapid articolele fisierului. Organizarea secvential-indexata are o larga utilizare în practica deoarece permite atât accesul secvential. de dimensiuni fixe si numerotate crescator. Fisierele indexate sunt ansambluri de articole logice asezate unul dupa altul în ordinea crescatoare sau descrescatoare a valorii cheii de articol. dupa cheia de articol (cheia de indexare). Cheia de articol este un câmp sau rezultatul evaluarii unei expresii de câmpuri din structura articolului fisierului indexat. plus adresa fizica de pe suport (numar cilindru. cele relative sunt accesate în ordinea casetelor. Accesul poate fi: secvential. Prin operatia de indexare. numar pista. numar ce se numeste cheie relativa. fisierele secventiale sunt accesate articol cu articol. numite casete. care au articolele aranjate compact. Accesul secvential presupune regasirea înregistrarilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Prin mod de acces se întelege tehnica de regasire a înregistrarilor continute într-un fisier. la fisierele relative folosirea ineficienta a suprafetei de memorare. Spre deosebire de fisierele secventiale. . fisierul index care are un numar de înregistrari egal cu numarul înregistrarilor din fisierul de date. cât si accesul direct. Fiecare zona (caseta) poate contine sau nu un articol. direct (aleator) sau dinamic. Suporturile utilizate trebuie sa fie adresabile. Fiecare înregistrare contine valoarea câmpului cheie a articolului din fisierul de date. Fisierele index înlatura limitele fisierelor prezentate anterior:   la fisierele secventiale accesarea greoaie datorita timpului de raspuns mare. de la 0 la n. un fisier index este alcatuit de fapt din doua fisiere:   fisierul propriu-zis de date în care înregistrarile sunt ordonate crescator sau descrescator. numar sector) a acelei înregistrari. La consultarea fisierului se parcurge mai întâi secvential tabela de indecsi. Orice articol poate fi identificat prin numarul de ordine al casetei corespunzatoare. aleator) si dinamic. Orice tip de fisier poate fi accesat secvential.

operatiunea realizându-se în doua etape:   pozitionarea directa pe o anumita înregistrare a fisierului. Ea reprezinta un ansamblu structurat de fisiere care grupeaza datele prelucrate în aplicatiile informatice ale unei persoane.1. aducând un element de noutate. fisier denumit dictionar de date (vezi figura nr.mod de acces Secvential Acces Organizare Secventiala Relativa Indexata 1. banci de date si depozite de date Pe masura evolutiei sistemelor de prelucrare automata a datelor si. . respectiv existenta unui fisier de descriere globala a datelor.9). în cadrul sistemelor informatice implementate în întreprinderi. indexate etc. a componentei hardware si software.. Accesul dinamic îmbina metodele anterioare. întreprinderi. O baza de date este un ansamblu de date ce poate fi întrebuintat de mai multi utilizatori având viziuni diferite asupra acestora. Se aplica suporturilor adresabile. Direct Dinamic X X X X X X Baze de date. consultarea secventiala a urmatoarei înregistrari. ceea ce asigura independenta datelor de programe si invers. Tabelul nr. În functie de modul de organizare se pot utiliza unul sau mai multe moduri de acces. în mod special. El îsi face aparitia în a doua parte a anilor '60. informatiile erau organizate în fisiere de date (secventiale.) create cu ajutorul unor programe scrise în limbaje din generatia a III-a: COBOL. 1. 1.2.3.2. Corespondenta mod de organizare a fisierelor . Relatia dintre modul de organizare si cel de acces este prezentata în tabelul nr. adica orice informatie este înregistrata o singura data si poate fi utilizata ori de câte ori este nevoie de catre diferiti utilizatori si în diferite momente. La momentul respectiv. institutii etc.3. dar si ca urmare a cresterii volumului datelor de prelucrat s-a dezvoltat un nou concept. Principiul fundamental al bazelor de date îl constituie unicitatea informatiilor. grup de persoane.2.Accesul direct (aleator) permite identificarea directa a înregistrarilor prin intermediul unei adrese indicate prin cheia stabilita de utilizator. FORTRAN etc. ansamblu partajat între mai multi utilizatori în mod concurent si competitiv. cel al bazelor de date.

La acest nivel structura datelor este foarte detaliata si se concretizeaza în schema interna. independente de orice program specific de aplicatii. În functie de tipurile de structura abordate si conceptia de definire a relatiilor dintre colectiile de date. Abordarea datelor în contextul bazelor de date se face pe trei niveluri. Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisa o baza de date.disc magnetic. direct accesibile dupa criterii multiple. banda magnetica. baze de date obiectuale în proiectarea carora sunt avute în vedere conceptele abordarii obiectuale care tine seama de aspectele statice si dinamice ale obiectelor. Structura unei baze de date Formal. corespunde administratorului bazei de date care proiecteaza structura bazei de date. considerate niveluri de abstractizare:  Nivelul fizic sau intern este nivelul elementar la care pot fi considerate datele si se refera la modul în care sunt stocate datele pe suporturi .9. Nivelul conceptual sau logic este nivelul imediat superior celui fizic. putem avea:     baze de date ierarhice (modelul ierarhic) care opereaza cu multimi de date structurate arborescent. nr. baza de date poate fi definita ca o colectie de date aflate în interdependenta. La acest nivel structura bazei de date se concretizeaza în schema conceptuala. Într-o abordare mai analitica. disc optic etc. neredundante. o baza de date este un ansamblu de date structurate.Fig. Asigura o viziune globala. împreuna cu descrierea structurii si a relatiilor dintre ele. baze de date relationale (modelul relational) care opereaza cu multimi de date structurate pe baza teoriei matematice a relatiilor dintre ansambluri. Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interactiunii   . 1. baze de date tip retea (modelul retea) care opereaza cu multimi de date structurate în retea. coerente.

marimea fisierelor etc. Organizare. fara a fi necesara schimbarea structurii conceptuale si refacerea programelor de prelucrare a datelor. autonomie mai greu de realizat datorita dependentei programelor de structura logica a datelor. Se urmareste satisfacarea cerintelor tuturor utilizatorilor în conditiile unei redundante minime si controlate a datelor. Nivele de abstractizare a datelor în bazele de date Includerea în baza de date a descrierii structurii acesteia o deosebeste calitativ de fisierele de date. Posibilitatea modificarii structurii la un nivel.utilizator-baza de date. M. Iasi.32 25[25] .10.  Fotache. 1. prezenta sub doua forme:  autonomia fizica.). 1997. Editura Junimea.. baza de date poate fi reprezentata ca în figura nr. deoarece prin aceasta se asigura independenta datelor din baza fata de programele de aplicatii si invers. 1. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra bazei de date pe baza unor subscheme proprii. Baze de date relationale. p. Asemenea modificari sunt necesare pentru ameliorarea performantelor de lucru (viteza de acces.10. interogare si normalizare. autonomia logica se refera la faptul ca modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesita si refacerea programelor de prelucrare. 25[25] Fig. Vazuta prin prisma celor trei niveluri. adica posibilitatea modificarii structurii bazei de date la nivel intern. Autonomia fizica este cea care asigura si portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul fara modificarea schemei conceptuale si a programelor. nr. fara a afecta structura celorlalte niveluri este întâlnita sub numele de autonomia datelor stocate în baza de date.

Edition Hermes. fie date neorganizate. restaurarea bazei de date dupa un incident logic sau fizic.. în arhitectura unui SGBD intra cel putin 5 clase de module:   programe de gestiune a bazei de date care realizeaza accesul fizic la date ca urmare a unei comenzi primite printr-un program de aplicatii sau interactiv prin intermediul ecranului. crearea si actualizarea jurnalelor tranzactiilor realizate asupra bazelor de date. p. Paris. partajarea datelor între toti utilizatorii carora le sunt necesare. a inconsistentei datelor. limbajul de manipulare a datelor (LMD) care permite gestionarea si actualizarea datelor dintr-o baza de date. Obiectivul esential al unui sistem de gestiune a bazelor de date este. Les bases de donnees relationnelles. în mare masura. actualizarea facila a datelor. manipularea. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezinta un ansamblu coordonat de programe care permite descrierea.. reorganizarea bazei de date pentru recuperarea spatiului vid. baza de date elimina sau reduce dezavantajele organizarii în fisiere:       un grad redus de redundanta a datelor si eliminarea. realizarea diverselor statistici ce permit cunoasterea activitatii si utilizarii bazei de date etc   26[26] Saleh. cu refacerea starii existente anterior acestuia. 1995. memorarea. dar si o rationalizare a procedurilor de acces si prelucrare. deci. cu asigurarea securitatii datelor prin mecanisme de securitate.Practic. furnizarea unui mediu eficient. I. Bazele de date sunt concepute pentru a prelucra un volum mare de date. interogarea si tratarea datelor continute într-o baza de date. instrumente pentru realizarea de interogari . utilitare de întretinere a bazei de date care permit gestionarea de catre un operator a bazei de date si care pot efectua urmatoarele operatii26[26]: crearea versiunii initiale a bazei de date si încarcarea acesteia folosindu-se fie o copie creata anterior. fie la nivelul specific fiecarei aplicatii (sub forma schemei externe sau sub-schemei). dupa caz) si descrierea naturii datelor si a legaturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale). de asemenea. suport pentru standardizare.obtinerea facila a informatiilor ad-hoc. El trebuie. sa asigure securitatea si confidentialitatea datelor într-un mediu multi-utilizator. 13 . limbajul de definire/descriere a datelor (LDD) care permite traducerea (prin compilare sau interpretare. reducerea costurilor. Pentru a putea fi exploatata de catre utilizatori o baza de date trebuie sa aiba asociat un set de programe. adaptat utilizatorilor care doresc sa consulte sau sa actualizeze informatiile continute în baza de date. numit generic sistem de gestiune a bazelor de date care sa permita exploatarea rationala a datelor continute. Gestiunea acestora impune nu numai o structurare riguroasa a datelor. În general.

în lucrarile din ultimii ani. dar s-a conturat si dezvoltat în anii '90. programele de aplicatii. Editura Tehnica. care ar îngloba: baza de date. Deoarece permit accesul unui mare numar de utilizatori la datele stocate bancile de date sunt considerate sisteme de documentare. colectie care este tematica. precum si un timp minim de raspuns la solicitarile utilizatorilor27[27]. 1976. Banca de date reprezinta un sistem de colectii de date aflate în interdependenta. Conceptul de depozit de date a aparut la sfârsitul deceniului 8.a. sistemul de gestiune a bazei de date. componente de control a programelor de aplicatii care constituie mijloace de prevenire si corectare a anumitor erori ce pot sa apara în conditii "multi-utilizator".. Ea reprezinta un ansamblu de informatii organizate. baze de date si banci de date. echipamentele de teleprelucrare. V. Depozitul de date reprezinta o alta directie de dezvoltare si evolutie a bazelor de date. sistemul electronic de calcul. utilizatorii. Daca în anii '70 si la începutul anilor '80. Alti autori extind notiunea de banca de date. într-un numar suficient de mare pentru cresterea vitezei de acces la date. În unele lucrari. prin consolidarea tuturor datelor întreprinderii. notiunea cvasi-utilizata era cea de banca de date. p. Deosebirile fata de o baza de date sunt urmatoarele: 27[27] Pescaru. sistemul de operare. s. Bucuresti. Indecsii. Conceptul datawarehouse (depozit de date) este definit de William Inmon (vicepresedintele firmei Prism Solution) ca fiind o "colectie de date destinate fundamentarii deciziei manageriale. termenul devine din ce în ce mai putin invocat. înregistrate pe suporturi magnetice sau optice care pot fi consultate local sau la distanta prin intermediul calculatoarelor si a retelelor de comunicatie. la notiunile de baza de date si SGBD. împreuna cu descrierea datelor si a relatiilor dintre ele si cu sistemul de programe pentru gestiunea datelor care asigura independenta programelor aplicative fata de modul de structurare a datelor. o redundanta minima si controlata în memorarea lor. ca si toti marii furnizori de software fac trimitere. El desemneaza o baza de date special conceputa pentru analiza datelor si suportul deciziilor. banca de date este redusa la doua componente: baza de date si SGBD-ul asociat. Dictionarul de date ce înregistreaza informatii relative la structura bazei. majoritatea lucrarilor de profil.. 13 . plasata într-un context temporal si permanenta". integrata. Fisiere. Modulele enumerate interactioneaza cu o serie de componente fizice ale bazei de date:    Fisierele de date care reprezinta suportul propriu-zis al bazei de date. aproape exclusiv. fiind solicitat în toate operatiunile de consultare si actualizare.

Patru elemente determinante caracterizeaza depozitul de date:   datele stocate privesc o functiune sau un proces din întreprindere (sunt orientate pe subiect). date din recensaminte. date de prognoza economica etc. Data mining reprezinta o tehnica care vizeaza descoperirea unor sabloane semnificative în colectiile de date. o noua aplicatie strategica. ci pentru sarcini analitice. acesta reprezentând un atu al depozitelor de date (se asigura continuitatea si comparabilitatea). Baza de date . dar mai ales pentru a putea fi utilizate în aplicatii specializate de analiza. tipul ei.  daca o baza de date înregistraza si raporteaza ce s-a întâmplat. Utilizarea depozitelor de date se concretizeaza în extragerea unor rapoarte (la cerere sau pe baza unui abonament cu o anumita periodicitate). 4. semnificatia acesteia. un depozit de date arata si de ce.  daca o baza de date este utilizata pentru prelucrarea tranzactiilor on-line.  datele nu pot fi modificate sau sterse. de la identificarea unui nou segment de piata pâna la brainstorming. datele sunt integrate si redefinite penteu a putea fi exploatate. Pentru realizarea unui depozit de date sunt necesare sapte categorii de instrumente: 1. depozitele de date se bazeaza pe prelucrarea analitica on-line.  informatiile sunt conservate mai multi ani. Pentru realizarea unor analize economice complexe sunt oferite instrumente de analiza ce pot fi clasificate în doua categorii: mineritul în date "data mining" si analiza multidimensionala. din datele de arhiva (în perioada de constituire a depozitului).nucleu care constituie "inima" depozitului. unde se gaseste.. scopul pe care îl au datele stocate . care sunt celelalte date cu care interactioneaza si cine o utilizeaza. formatul sau etc. referita prin OLAP (On Line Analytical Processing). 3. precum din surse externe (baze de date publice. ce înseamna. Instrumente pentru modelarea datelor ce permit persoanelor implicate în realizarea depozitelor de date sa determine continutul fiecarei date. Datele organizate în depozite provin din datele preluate din sistemul operational. Instrumente pentru transportul datelor utilizate pentru a muta copii ale datelor din sistemul operational (tranzactional) în depozitul de date si a le insera în locul potrivit. cum poate fi accesata. extragerea unor date pentru a putea fi utilizate de aplicatiile de birotica (programe de calcul tabelar.acestea nu sunt utilizate în scop operational. 2.). O enciclopedie a metadatelor (metadate = date despre date) ce pastreaza informatii relevante despre fiecare data a depozitului: ce reprezinta. . procesoare de texte. Instrumentele de analiza on-line (OLAP) permit aflarea raspunsurilor la întrebari ce au de obicei un caracter multidimensional (de exemplu: Care este contributia la vânzarile saptamânale totale a produselor informatice vândute prin magazinele situate în regiunea Moldova între 10 si 20 septembrie?).). programe de prezentare etc.

Instrumente pentru extragerea. ca principal mijloc de comunicare între oameni. Pe lânga acestea. 1. Se considera ca aparitia informaticii constituie cea de-a cincea descoperire venita în sprijinul omului pentru a lua decizii.patrunde. Notiunea de informatica a fost creata prin asocierea cuvintelor informatie si automatica: INFORmation si autoMATIQUE. Cele mai simple sunt instrumentele pentru interogare si raportare. Cele cinci momente care au marcat evolutia civilizatiei umane sunt urmatoarele: 1. Pentru a explora datele din depozit utilizatorii dispun de instrumente specializate. de cerintele utilizatorilor. transmiterii. 7. Informatica si informatica utilizatorului final Una din caracteristicile fundamentale ale epocii actuale o reprezinta explozia informationala determinata de cresterea ritmului de dezvoltare a societatii si de avântul fara precedent al stiintei si tehnicii. 4. în tot mai multe sfere de activitate. cunoscute si din SGBD-uri. aparitia calculatoarelor electronice care permit culegerea. mai sunt necesare o serie de instrumente pentru administrarea depozitului. în primul rând.un set de resurse care asigura conectivitatea în cadrul retelelor de calculatoare. 6. termenul de informatica apare abia în 1962 si provine din literatura franceza.stiinta culegerii. 3. uniformizarea prescurtarilor. pe zi ce trece. 2. asigurarea replicarii si sincronizarii între mai multe baze de date. marimea sistemului si. Prelucrarea electronica a datelor a fost si devine tot mai mult o necesitate stringenta pentru toate domeniile activitatii umane. . Personalul implicat în realizarea unui sistem este cel care trebuie sa stabileasca modalitatea optima de organizare a datelor în functie de specificul organizatiei. Instrumente ce asigura accesul utilizatorilor la datele de care au nevoie. informatica . generalizându-se. Middleware . Astfel.4. stocarii si prelucrarii automate a datelor . utilizarea sistemelor de telecomunicatii care înlatura limita determinata de distanta. 5. Au fost prezentate doar câteva aspecte privind diferitele modalitati de organizare a datelor la nivelul unui sistem informatic. aparitia limbajului articulat. dezvoltarea aplicatiilor ce utilizeaza depozitul de date etc. inventarea scrisului prin care se compenseaza limitele memoriei biologice. Daca primele calculatoare electronice apar în deceniul 5 al secolului XX. ajustarea eventualelor lungimi diferite ale unei aceleiasi date. prelucrarea si transmiterea informatiilor facilitând realizarea dezideratelor activitatii de informare. Nu poate fi data o solutie ideala. necesare când datele sunt preluate din mai multe baze sau când baza de date este distribuita pe mai multe noduri ale retelei de calculatoare a organizatiei. realizarea tiparului care a pus bazele memoriei sociale constituita din carti si publicatii. rafinarea si standardizarea (normalizarea datelor) menite sa asigure "curatarea" datelor la preluarea lor în depozit: identificarea si contopirea multiplelor înregistrari care se refera la aceeasi informatie.5.

a informatiei considerata ca suport al cunoasterii umane si al comunicarilor în domeniile tehnice..universalitatea informaticii. economice si sociale"28[28]. adica posibilitatea de cuprindere a tuturor domeniilor de activitate. îndeosebi prin masini automate. definitia data este urmatoarea: informatica reprezinta o activitate pluridisciplinara. DP. Informatica economica reprezinta un ansamblu de mijloace tehnice (bazate pe calculator) si umane destinate culegerii. sociala etc. memorarea si distribuirea mai eficienta a informatiei29[29]. Lucru posibil. teoriei algoritmilor etc. Publications Ltt. stocarii. T. 1970. programarii liniare. Pe masura dezvoltarii ei. odata cu proliferarea microinformaticii a aparut un nou concept: informatica utilizatorului final Prin noile instrumente de lucru disponibile pe microcalculatoare (programe de calcul tabelar. acesta reprezentând aspectul fundamental al informaticii. . Editura Enciclopedica Româna. Informatica. Bucuresti. "informatica medicala". J. fara a recurge la intermediari. Management Information Systems. 71 ***. iar domeniile sale de utilizare s-au extins continuu. inclusiv sisteme automate pentru distribuirea informatiei tehnico-stiintifice. În dictionarul de informatica. economica. 1981. informatica a capatat noi valente. procesoare de texte. utilizatorul lucreaza direct cu sistemele de calcul. prelucrarii si transmiterii informatiilor în scopul eficientizarii managementului. p.172 Lucy. 1991 29[29] 30[30] . .Prima definitie a informaticii apartine Academiei Franceze care în 1966 preciza ca informatica este "stiinta prelucrarii rationale. având ca scop initial elaborarea de metode noi.. considerând-o ca o informatica particulara. limbaje de interogare a bazelor de date). 28[28] Arsac. deoarece informatica este o stiinta universala care se conduce dupa legi generale aplicabile în toate domeniile de activitate. precum si a planificarii afacerilor30[30].prelucrarea rationala bazata pe legi generale si pe anumite tehnici proprii cercetarii operationale. vorbesc de informatica lor specifica si încearca a lega tot mai mult informatica de domeniul lor de activitate. Editura stiintifica si Enciclopedica.. a altor activitati economice din firme. p. Bucuresti.prelucrarea logica si automata prin intermediul masinilor electronice.. La sfârsitul anilor '70.Dictionar de informatica. Din definitia informaticii se desprind cel putin trei caracteristici ale acesteia: . a ajuns sa se vorbeasca de "informatica industriala". Astfel. "informatica economica" etc. studiind procesele de comunicatie în colectivitatile stiintifice si industriale si urmarind dezvoltarea unor tehnici si sisteme pentru organizarea. Specialisti din toate sferele de activitate: tehnica.

controlul si gestionarea datelor prin parcurgerea unor etape succesive în . ci si ale grupului de lucru. Sistemele tind sa se extinda si sa se formalizeze pe masura ce organizatia devine tot mai complexa. utilizatorii pot cauta si extrage informatiile necesare fundamentarii deciziilor. modificari legate de schimbarile ce se petrec în interiorul ei. aplicatii si date.În informatica clasica. între utilizatori si calculator se interpuneau alte categorii de personal (operatorii de date. generalizarea limbajelor de interogare a bazelor de date. ba chiar pot crea programe de aplicatii de mai mare sau mai mica anvergura. Sistemul informational reprezinta un cadru organizat format dintr-un ansamblu de resurse care asigura colectarea. Astazi. în trecut. indiferent de compartimentul (finante. utilizând microcalculatoarele si programe foarte usor de utilizat. piete de desfacere. necesitau un imens volum de timp si bani. vine în contact direct cu datele legate de operatiunile pe care le gestioneaza. structura). În al doilea rând. 1. Cu actualul suport din partea tehnologiilor informationale. consulta banci de date. pe care se poate executa programe cu o interfata prietenoasa.5. datorita metodologiilor si instrumentelor utilizate în dezvoltarea de aplicatii-program. pot procesa documente. ci reorientarea acestora. transmite electronic documente. contabilitate. 1. a instrumentelor pentru analiza datelor au adus la îndemâna utilizatorilor instrumente care. între cerintele utilizatorilor si implementarea aplicatiilor cerute exista un decalaj ce variaza. marketing etc) în care îsi desfasoara activitatea si nivelul ierarhic la care se afla. de la doi la cinci ani. bazata pe o organizare centralizata. Aceasta nu înseamna disparitia centrelor (oficiilor) de calcul din întreprinderi. Actualmente. în general. Acest lucru este posibil doar prin intermediul unui sistem informational bine organizat care sa permita obtinerea de informatii reale în timp util.5. dimensiuni. iesirea din încaperile speciale si difuzia în toate birourile si compartimentele functionale. Sistemul informational si rolul sau în cadrul organismelor economice Sistemul informational al unei întreprinderi sufera modificari în timpul ciclului sau de viata. analistii de sistem. Informatica utilizatorului final reprezinta utilizarea directa si efectiva a calculatorului de catre utilizatorul final. cât si în mediul extern. aparitia si extinderea utilizarii unor echipamente puternice. pentru a fi create si puse în functiune. la competitie. Utilizatorii au acces nu numai la propriile echipamente. surse de aprovizionare. orice economist. Transferul a avut loc deoarece oficiile de calcul ale întreprinderilor nu au posibilitatea de a dezvolta atâtea aplicatii cât sa satisfaca toate cerintele informationale ale utilizatorilor.1. public tinta. Sisteme informationale si sisteme informatice Supravietuirea societatilor comerciale într-un mediu concurential atât de puternic (la care trebuie sa se adapteze continuu) este conditionata si de obtinerea de informatii vitale cu privire la piata (dinamica. compartimentului functional sau ale întregii întreprinderi în care-si desfasoara activitatea. informaticienii).

Sisteme expert în activitatea financiar-contabila. este necesara stabilirea diferentei între notiunea de data si cea de informatie. 1. Iasi. Astfel. Editura Junimea. printr-o retea de comunicatii. 23 33[33] .  unul formal (activitati ce se desfasoara pe baza unor proceduri prestabilite). prelucrarea. Premisele si consecintele informatizarii contabilitatii. 1997. etapa prelucrarii sau procesarea datelor. stocarea. New York . O alta definitie prezinta sistemul informational ca fiind totalitatea metodelor. 1994. J. diferitilor utilizatori pentru ca acestia sa îsi realizeze obiectivele propuse31[31]. datele sunt concepute ca un set de caractere care sunt memorate si prelucrate si care constituie intrari în sistemul informational.11):    etapa intrarii în sistem sau colectarea datelor. discutiile dintre salariati si manageri).62 32[32] Oprea. analiza si transmiterea datelor pentru fundamentarea si urmarirea deciziilor la toate nivelurile unei entitati economico-sociale32[32]. John Wiley & Sons . procese concepute sa satisfaca din punct de vedere informational persoanele ce le vor folosi pentru luarea deciziilor. Editura Graphix. Iasi. Sistemul informational este cel care transforma intrarile (input-uri) în iesiri (output-uri). D. dând nastere la sistemul informational informal. Deseori.. sistemul informational al unei întreprinderi este denumit si sistem de prelucrare a datelor33[33]. p. Accounting and information systems . 1986 . Intrari de resurse (date) Wilkinson .scopul furnizarii informatiilor. D. p.. 8 31[31] Airinei. p. iar informatiile se refera la iesirile proceselor de prelucrare a datelor. Sistemul ca retea de comunicatii are doua aspecte :  unul informal (conversatiile. rezultând sistemul informational formal. trei etape fiind implicate în procesul de transformare (figura nr. Sistemul informational poate fi asemanat unei retele de comunicatii deoarece asigura caile prin care informatia ajunge în orice punct al întreprinderii si chiar din exteriorul ei. În acest context.. etapa iesirilor din sistem sau generarea informatiilor. procedeelor si mijloacelor utilizate în culegerea.

în scopul asigurarii unei bune functionari a sistemului operational.11.managerii si salariatii. furnizori. Utilizatorii informatiilor generate de sistemul informational se împart în doua categorii :   utilizatori interni . clasificarea datelor. umane. înregistrarea datelor prin scrierea lor în documentele sursa.creditori. transmiterea datelor spre locurile de prelucrare. Sistemele informationale sunt descrise în functie de resursa predominanta pe care o poseda. clienti. Sistemele informationale realizeaza cinci functiuni sau sarcini : 1. Colectarea datelor care presupune parcurgerea mai multor pasi :      "atragerea" (culegerea) datelor. Componentele generale ale unui sistem informational Finalitatea sistemului informational este furnizarea de informatii sub o forma direct utilizabila. financiare. Astfel. utilizatorii externi . nr. 1. actionari. calculatoarele si echipamentele se numeste sistem informational computerizat sau sistem informatic. la momentul oportun. Resursele pot fi materiale. precum si masurarea lor.Iesiri în produse informationale Prelucrarea datelor pentru a le transforma în informatii Fig. precum si a luarii deciziilor la diferite niveluri. daca domina :    resursa umana atunci sistemul se numeste sistem informational manual. validarea datelor pentru asigurarea acuratetii lor. organisme ale statului. resursa materiala (echipamente) acesta se numeste sistem informational automat. . Un sistem informational are nevoie de resurse ca sa functioneze.

gruparea datelor pe tranzactii similare. calcularea si compararea datelor cantitative. Orice organism economic se compune din trei sisteme :    sistemul de conducere (decizional). atât pe orizontala. actualizarea datelor pentru reflectarea ultimelor evenimente. Misiunea sistemului informational este de a sprijini procesele decizionale si operationale cu informatii corecte în timp real. verificarea si revizia lor 5. Controlul si securitatea datelor care presupune validarea datelor (amintita anterior). adica transmiterea efectiva catre utilizatori. restaurarea datelor prin accesare si sortare. deseori este necesara analiza si interpretarea lor  comunicarea. sistemul informational. 3. Prelucrarea datelor ce are ca scop transformarea acestora în informatii :     transcrierea datelor pe alte documente. a calitatii si performantei produselor realizate . asigurând o buna comunicare între diferite niveluri ierarhice de supervizare. . cât si pe verticala. Gestionarea datelor:    memorarea datelor în baze de date si fisiere.2. sistemul condus (operational). sortarea datelor dupa una sau mai multe caracteristici. 4. autorizarea. contribuind astfel la îmbunatatirea activitatii firmei. Generarea (producerea) informatiilor în scopul folosirii de catre utilizatori care presupune:  raportarea prin pregatirea rapoartelor cu ajutorul datelor prelucrate si/sau stocate.

fluxuri informationale. Activitatea decizionala este. Privitor la cele informationale. Modelul sistemic al întreprinderii Sistemul operational reprezinta sediul activitatii productive a întreprinderii.).Bogdanesti . 40 34[34] . acestea cuprind. fluxurilor si circuitelor informationale.1. sistemelor informationale de productie. întreprinderea este reglata.. pâna la conducerea de vârf. Acest sistem primeste informatii despre sistemul operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia. metodelor Popescu . p. El cuprinde ansamblul informatiilor. Schematic. Prin urmare.12. de materiale. de la cei ce-si desfasoara activitatea în sistemul operational. Sistemul de conducere este sediul activitatii decizionale a întreprinderii. la diferite nivele. constituind elementul de legatura între sistemul de conducere si sistemul condus34[34]. de personal. de fapt.12 : Fig. transformarea acestui tip de fluxuri reprezinta principala activitate a întreprinderii (firme de tele-marketing. 1999 .Sistemul informational detine un rol esential în functionarea unui organism economic. condusa si adaptata mediului concurential. în aceste cazuri. sistemul operational poate fi asimilat unui sistem ce transforma informatii. în fine. precum si totalitatea mijloacelor. prin realizarea cuplajului sistem de conducere . brokeraj etc.1. de active si. din categoria informatiilor. Aceasta activitate consta în transformarea resurselor sau fluxurilor primare. numai pe acelea care sunt "informatii-materii prime". C. Foartea adesea. Bucuresti . Sistemul informational este cel care asigura functionarea sistemului de conducere. Editor Tribuna Economica . fluxuri care pot fi financiare. nr. asigurata de catre toti "actorii" din întreprindere. Sistemul informational al firmei în mediul concurential. legaturile si functiile acestor sisteme sunt prezentate în figura nr.sistem operational. altfel spus. în sensul ca nu sunt legate direct de conducerea întreprinderii. în sectorul tertiar. Prin activitatea decizionala.

transferul electronic de fonduri. care integreaza comunicatiile în banda larga. Tudose A. prin care se realizeaza comunicarea între doua sau mai multe persoane. Serviciile multimedia. cu luarea în calcul a elementelor trecute. . Sub impactul noilor tehnologii informationale. Focsani . Din acest punct de vedere majoritatea autorilor sunt de acord cu urmatoarea clasificare a sistemelor informationale: Fatu T. 1997 . Editura Vrantop . afacerile electronice. Grama A. Telefonia mobila.2. Comunicatiile prin satelit.si tehnicilor prin care se asigura prelucrarea informatiilor necesare sistemului de conducere 35[35]. prin care se poate comunica la distanta fara a mai fi necesara existenta cablurilor telefonice. ultimele si cele mai performante fiind calculatoarele electronice. . a situatiei actuale sau a situatiei probabile. care presupune transmiterea mesajelor vocale prin intermediul retelelor de calculatoare.mail ). sistemele informationale devin sisteme informatice. sistemele informationale " au o noua fata ". p. Schimbul electronic de informatii. prin intermediul tehnologiei de transfer asincron (Asynchronous Transfer Mode). Posta electronica ( e.       1. prin intermediul mesajelor scrise. . 8 35[35] . a datelor si a imaginilor în miscare prin intermediul liniilor telefonice. Sistemul informatic apare ca o componenta a sistemului informational în care mijloacele tehnice de prelucrare sunt reprezentate de calculatoarele electronice.5. . Voice-mail-ul. Astfel. ce permit captarea de emisiuni TV. Georgescu M. . Odata cu sporirea complexitatii activitatilor informationale s-a apelat la mijloace tehnice perfectionate. schimbul de informatii fara a mai fi necesara cablarea. Cuvintele cheie sunt :  Retele integrate de servicii digitale ( ISDN = Integrated Service Digital Network ) care asigura transmiterea vocii. Filip M. Fotache D. comertul electronic . . Clasificarea sistemelor informationale Se disting doua obiective esentiale ale sistemelor informationale: sprijinirea procesului decizional si coordonarea într-un sistem cu mai multe niveluri. Bazele informaticii economice . Toate informatiile obtinute de sistemul informational provin din analiza sistemului operational si a mediului.

asistând conducerea la aflarea raspunsului la întrebari de genul "What. datorii etc. stabilirea stocurilor de materiale. sisteme informationale pentru conducere (Management Information Systems . Dar nu întotdeauna rapoartele oferite de MIS sunt suficient de relevante pentru luarea deciziilor. din mediul intern si extern al unitatii. nivelurilor intermediare de conducere si au ca finalitate controlul. cât si de tehnicile de modelare din anii '70 si '80. prezent si viitor.?). fiind orientate spre activitatea interna a întreprinderii si mai putin spre mediul sau extern. aceste rapoarte sunt destinate frecvent. având ca principal obiectiv culegerea datelor despre tranzactiile economice. Sistemele informationale pentru prelucrarea tranzactiilor preiau datele generate de activitatea entitatii economico-sociale în bazele de date interne si constituie infrastructura urmatoarelor niveluri ale sistemelor informationale. productie. TPS urmareste activitatile si operatiile curente ale unei activitati.). De aceea. fluxul lor. s-au dezvoltat sistemele de sprijinie a deciziilor (DSS). dar nu exclusiv. respectiv marketing. bazându-se pe informatiile obtinute de la sistemul de prelucrare a tranzactiilor si din mediul în care unitatea îsi desfasoara activitatea (sub aspectul concurentei. de supraveghere si control. În faza de început a dezvoltarii activitatilor de informatizare apare (la mijlocul anilor '50) notiunea de sisteme de prelucrare a tranzactiilor destinate nivelului operational. Acestea integreaza .MIS).DSS).. personal. Sarcinile si scopurile acestor sisteme sunt puternic definite si structurate. creante.. Ele se adresau în primul rând domeniului contabilitatii care opera cu un volum mare de date. Sistemele informationale pentru conducere au aparut la începutul anilor '60 pentru a servi activitatilor de luare a deciziilor administrative dintr-o întreprindere. validarea datelor si înregistrarea lor. Sistemul pune la dispozitia conducerii rapoarte privind activitatea curenta a unitatii. Extinderea lor s-a datorat atât progreselor înregistrate de tehnologiile informatice. Informatiile necesare pot fi din trecut. componenta a întregului sistem informational.. legislatiei etc. cum ar fi: receptia materialelor. dar dispunea si de un sistem propriu de verificare a corectitudinii rezultatelor obtinute. Astfel. sisteme de sprijinire a deciziilor (Decision Support Systems . obtinerea si desfacerea produselor. Aceste rapoarte pot avea caracter planificat. Sistemele de sprijinire a deciziilor la nivelurile superioare de conducere sunt denumite sisteme informationale pentru conducerea executiva (EIS). If.EIS). mai ales la nivelurile superioare. În timp aceste sisteme si-au largit aria de activitate si asupra altor domenii. trezorerie etc. rapoarte cu caracter exceptional.    sisteme informationale pentru prelucrarea tranzactiilor (Transaction Processing Systems TPS). traversând granita dintre întreprindere si mediul sau pentru obtinerea informatiilor necesare celorlalte sisteme. raspunzând cerintelor "conducerii prin exceptie" si rapoarte previzionale. salarii. În legatura cu modul de abordare a acestui sistem au aparut o serie de divergente ce privesc tratarea lui sau nu ca pe un concept larg care include toate sistemele informationale ce sprijina diferitele domenii functionale sau ca acel sistem specific realizarii functiei conducerii tactice a întreprindeii. rapoarte obtinute la cerere. În general exista mai multe DSS într-o întreprindere. obtinute periodic. De obicei.?" (Ce se întâmpla. Sistemele informationale pentru conducere (MIS) pleaca de la TPS si sintetizeaza informatiile sub forma de rapoarte periodice într-un format predefinit si greu de modificat. daca. sisteme informationale pentru conducerea executiva (Executive Information Systems .

dar face apel si la informatiile furnizate de celelalte sisteme. 1. informatii prezentate într-un mod personalizat. ceea ce a determinat ca aceste sisteme sa mai fie numite si Knowledge Work Systems. financiar.informatii ce provin din surse interne si externe si permit managerilor de a controla si dispune de informatii importante pentru luarea deciziilor. Sistemul presupune o mare comunicare cu mediul exterior. nu cer rutina si nu exista un model anume de rezolvare a lor. rationamente formale. repetitive. creativitate. Tot în aceasta perioada apar sistemele de automatizare a muncii la birou . De exemplu. La adoptarea acestor decizii pot fi utilizate pe lânga tehnicile traditionale (judecata. prin care se valorifica si se prelucreaza cunostintele umane. Principala dificultate a abordarii sistemului informational în functie de compartimentele functionale ale întreprinderii tine de imposibilitatea trasarii unei granite. Un exemplu clasic este cel al gestiunii vânzarilor. fie si aproximative. sistemul informational al întreprinderii nu este o constructie uniforma. Deciziile structurate (numite si programabile) se iau în raport cu procese sau activitati de rutina. Deciziile nestructurate (numite si neprogramabile) se bazeaza în primul rând pe intuitie si experienta.operativ. decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezinta o decizie structurata tipica. cât si interventii si judecati subiective. 36[36] . în care aceleasi date intereseaza compartimentele vânzare-marketing. Ele sunt concepute pentru a permite decidentilor sa-si utilizeze judecata si intuitia pe parcursul unui proces ad-hoc si interactiv de modelare analitica referitor la o decizie particulara (decizie nestructurata sau semistructurata36[36]).13. între informatiile aferente fiecarui compartiment.insuflând astfel opinia ca sistemele expert ar fi doar o extensie a sistemelor de sprijinire a deciziilor. sistemele informationale pot fi grupate conform fig. ci este format din diferite subsisteme între care exista anumite relatii. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au aparut la începutul anilor '70 pentru a usura procesul decizional prin preluarea unei parti din efortul organelor decizionale. nr. Ele intervin în situatii în care este imposibil sau mai putin de dorit precizarea în avans a tuturor procedurilor de urmat pentru luarea unei decizii. Problemele la care trebuie sa raspunda sunt de genul: Care sunt concurentii cei mai puternici? Care este impactul inflatiei asupra strategiei întreprinderii? Care este cifra de afaceri necesara pentru obtinerea rsurselor de finantare a investitiilor? Care este activitatea cea mai rentabila? La mijlocul anilor 1980 apar si sistemele expert . reguli empirice) si tehnicile moderne (tehnici euristice). Sistemele de informare a top managerilor (EIS) s-au dezvoltat la mijlocul anilor '80 si servesc executivului în adoptarea deciziilor cu caracter nestructurat. tactic.Office Automation Systems (OAS) care se preocupa de tratarea comunicatiei umane.Expert Support Systems (ESS). În general. fiind orientat mai mult spre fenomenele din exterior. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutina. Aceste sisteme pot fi regasite pe orice nivel al conducerii . strategic . El ofera informatii în momentul în care sunt solicitate (ad-hoc) si se bazeaza pe o interactivitate ridicata. Corespunzator domeniului functional din structura organismului economic în care se utilizeaza.

p.în mod esential. sistemele informationale sunt clasificate conform tabelului nr. masurare si comunicare a informatiei economice pentru a permite judecati si decizii documentate din partea utilizatorilor informatiei"38[38]. Evanston.13. Montreal. 1. prin sistemele expert interpretarea rezultatelor obtinute si. 1966. contabilitatea este un sistem informational. ea este o aplicare a teoriei generale a informatiei la problema eficientei gestiunii economice" si o defineste ca fiind "procesul de identificare. DeBoeck Université. 64 38[38] . 1995. prin sisteme suport pentru decizii si. Fig. mai apoi. gen pregatire si preluare date. stocarea si gestionarea acestora pentru a furniza informatii pertinente. Ulterior.453 37[37] American Accounting Association . Les systèmes d'information de gestion. respectiv prelucrarea datelor. bine structurate. p.. Structurarea functionala a sistemelor informationale37[37] Contabilitatea constituie exemplul celui mai vechi si mai raspândit subsistem informational al întreprinderii. Dupa mijloacele utilizate. nr. Mai mult. Illinois. În aceasta linie de gândire se încadreaza si un raport al Asociatiei Americane de Contabilitate (American Accounting Association) care precizeaza ca ". Cea mai mare parte a informatiilor acopera doua sau mai multe compartimente ale întreprinderii.. Sarcinile mai putin structurate..contabilitate. O'Brien.3. Sistemele informatice clasice au avut în vedere mai ales operatiile repetitive.A statement of Basic Accounting Theory. J. în mod efectiv. productie si chiar proiectare. revin componentelor manuale sau sistemelor expert. personal-salarizare. luarea deciziilor a facut obiectul integrarii în sistemele informatice.1.

Caracteristicile informatiei pe nivele de conducere Sursa: O'Brien. sunt stabilite modul de achizitionare si alocare a resurselor. de multe ori sunt foarte relevante si indispensabile informatiile externe. nr. Totusi. Managerii utilizeaza resursele si executa sarcinile dupa procedurile elaborate cu ajutorul bugetelor si a programelor de productie stabilite echipelor de lucru ale întreprinderii.1. La nivel operational sunt elaborate planurile pe termen scurt. Nivelul operational necesita rapoarte interne regulate. activitatile de conducere pot fi subdivizate pe trei niveluri principale: nivelul strategic. Managerii supravegheaza. Informatiile necesare conducerii sunt în functie de nivelul conducerii si de posibilitatea de structurare a situatiilor decizionale la care managerii trebuie sa faca fata. Les systemes d'information de gestion. În sfârsit. Informatiile previzionale ajuta conducerea sa defineasca tendintele viitoare si impactul acestora asupra deciziilor care trebuie adoptate. nivelul strategic cere rapoarte mai sumare. ca si date externe pentru sustinerea planificarii nestructurate si a responsabilitatilor de conducere generala a activitatii. 1995. se definesc politicile. conducerea trebuie sa primeasca nu numai informatii interne. La nivel strategic sunt definite strategiile. cerintele informationale ale conducerii depind în mod esential de nivelul de conducere. 368 . 1. ad-hoc. De Boeck Univesity. randamantul strategic al întreprinderii si evolutia sa globala. de asemenea. Astfel. ce contin date detaliate.14. 1. actuale sau istorice pentru sustinerea contolului structurat al operatiilor cotidiene. Montreal. neprogramate si previzioanale.4. Fig. Spre exemplu. p. În procesul decizional este necesara atât gestionarea informatiilor istorice. bugete pe termen scurt si mediu. nivelul tactic si nivelul operational. în timp ce informatiile istorice permit analiza performantelor trecute ale întreprinderii si evaluarea acestora. La nivel tactic sunt elaborate planuri. politicile si obiectivele de ansamblu ale întreprinderii cu ajutorul unei planificari strategice pe termen lung. cât si a celor de previziune.Dupa categoriile de utilizatori în sistemele informationale pot fi identificate tipurile de sisteme precizate în tabelul nr. procedurile si obiectivele subunitatilor întreprinderii. Caracteristicile informatiei pe cele trei nivele ale conducerii sunt prezentate în tabelul nr.5.

de culise Suplete.3.1. rapiditate Operatiile sunt asigurate de om. Clasificarea sistemelor informationale dupa mijloacele utilizate Criteriul de Tipuri de sisteme Caracteristici clasificare informationale  Informatii structurate. fara a recurge la masini Acceptabile pentru volume mici de date sau pentru sarcini slab definite Operatiile sunt asigurate de calculator fara interventia factorului uman Pregatirea sarcinilor apartine însa omului Foarte eficiente daca lucrarile sunt repetitive si de volum mare Se încadreaza aici sistemele informatice clasice Corespund evenimentelor repetitive bine analizate Modele de prelucrare bine definite Exemplu: sistemul financiarcontabil Rigoare-stabilitate Informatii sub o forma oarecare Inexistenta unor reguli precise de prelucrare Gradul de formalizare al procedurilor  .Tabelul nr. în forma scrisa  Formale      Neformale    Manuale   Gradul de automatizare a procedurilor Automatizate   Exemple: conversatii telefonice.

.  Asistate  Operatiile sunt asigurate printr-un dialog om-calculator Conducerea este asigurata de om dar multe operatii sunt realizate de calculator Se încadreaza aici sistemele suport pentru decizii si sistemele expert Sursa: Airinei.1.: Controlul gestiunii prin intermediul unui microcalculator dotat cu software specializat (Excel.: Întocmirea documentelor primare Constituie nivelul cel mai de jos al deciziei în întreprindere Individuale  Numarul de utilizatori Organizationale   Interorganizationale      Nivelul ierarhic Tranzactional Operational . 1999. s. Editura Sedcom Libris.a. D.: Prelucrarea comenzilor printr-o retea de calculatoare la care sunt conectati atât furnizorul. Introducere în informatica economica. Clasificarea sistemelor informationale dupa categoriile de utilizatori Criteriul de Tipuri de Caracteristici clasificare sisteme informationale   Satisface cerintele unui individ la postul sau de lucru Ex. Iasi.49 Tabelul nr. cât si clientul Este consacrat prelucrarii evenimentelor elementare Reprezinta direct activitatea întreprinderii Ex. Lotus 1-2-3) Sistemul este utilizat de mai multe persoane din organizatie Se încadreaza aici aplicatiile financiar-contabile Sistemul este utilizat de persoane apartinând unor întreprinderi diferite Ex.4. p.

a.1.5. Tactic  Strategic   Informatiile obtinute reprezinta suportul de nivel intermediar al deciziei Sunt componente esentiale în activitatea de control Suport al deciziei de înalt nivel Probleme complexe si putin repetitive Sursa: Airinei.1. cum sunt sistemele de prelucrare a tranzactiilor. ce se regasesc la un anumit nivel.. Introducere în informatica economica. Iasi. s. nr. 1999 Exista tipuri de sisteme informationale destinate numai unei anumite categorii de utilizatori. D. sistemele de sprijinire a deciziilor si sistemele expert Tabelul nr. Categoriile de sisteme informationale si gradul de sprijinire a procesului decizional .6. Editura Sedcom Libris. sistemele de informare pentru conducere si sistemele informationale ale conducerii executive si tipuri de sisteme care sprijina utilizatorii aflati în niveluri diferite sau în departamente diferite. ca sistemele birotice. Caracteristicile informatiilor pe nivele de decizie Caracteristica informatiei Dependenta de informatii interne Dependenta de informatii externe Grad de sintetizare a informatiilor Necesarul de informatii on-line Necesarul de grafice Utilizarea de informatii în timp real Utilizarea de informatii predictive Utilizarea de informatii istorice Utilizarea de informatii de tip "what if?" Utilizarea de informatii exprimate valoric Nivelul Nivelul operational tactic Foarte ridicata Ridicata Redusa Foarte redus Foarte ridicat Moderata Moderat Ridicat Nivelul strategic Moderata Foarte ridicata Ridicat Moderat Ridicat Moderata Foarte ridicata Redusa Foarte ridicata Ridicata Redus Moderat Foarte ridicata Ridicata Redusa Ridicata Redusa Redusa Ridicata Moderata Ridicata Moderata Tab.

Sisteme informationale organiationale inteligente (Intelligent Organizational Information Systems) Sprijinirea procesului decizional Slaba Slaba Slaba Puternica Puternica Slaba Puternica Puternica Slaba Puternica 1. în primul rând. Astfel sistemul informational devine. Evolutia galopanta a tehnologiilor informatice din ultimii ani a condus la automatizarea unei parti considerabile a sistemului informational care se localizeaza nu numai la faza de prelucrare. ci si la fazele de preluare a datelor si de valorificare a informatiilor obtinute. interpretare rezultate etc.65-70 .. Sisteme expert (Expert Systems) 9.. desi înca nu se poate pune un semn de egalitate între cele doua tipuri de sisteme deoarece:   39[39] în partea formala a sistemelor informationale ramân înca sarcini manuale importante: preluari date. Sisteme de sprijinire a conducerii executive (Executive Support Systems) 4. 1. Airinei. 1997. al calculatoarelor electronice. D.Nr.3. Sistemul informatic Sistemul informatic este partea componenta a sistemului informational care asigura prelucrarea rationala si eficienta a datelor îndeosebi cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul si. Sisteme pentru sprijinirea deciziilor (Decision Support Systems) 5. din ce în ce mai mult. Sisteme expert în activitatea financiar-contabila. Sisteme pentru sprijinirea deciziilor de grup (Group DSS) 6. pp. Sisteme de birotica (Office Information Systems) 10. Sisteme de sprijinire a deciziilor la nivel organizational (Organizational DSS) 8. Sistemul informational crt. Sisteme informationale pentru conducere (Management Information Systems) 2. partea neformala a unui sistem informational ramâne aproape exclusiv manuala. Editura Junimea. Sisteme de reuniuni electronice (Electronic Meeting Systems) 7. un sistem informatic39[39].5. Iasi. Sisteme informationale pentru conducerea executiva (Executive Information Systems) 3.

telefaxuri. Informatizarea transforma sistemele informationale manuale în sisteme informatice prin:      substituirea mijloacelor de lucru (automatizarea sarcinilor). comunicarea extinsa datorata interconexiunii generalizate. eliminarea erorilor. exista alte instrumente neinformatice care îndeplinesc functii în interiorul sistemului informational: copiatoare. reducerea timpilor de lucru. . Notiunea de sistem informatic este legata de informatizarea activitatii organizatiei. miniaturizarea echipamentelor. ameliorarea performantelor prin introducerea sistemelor interactive. adica de folosirea resurselor informatice pentru organizarea si administrarea informatiilor. prelucrarea unui volum mare de date si distribuirea eficienta a informatiilor. calitatea prezentarii informatiilor. mijloace audio-vizuale.

Structura unui calculator electronic si modul de functionare a acestuia Un sistem electronic de calcul constituie un ansamblu functional destinat prelucrarii automate a datelor furnizate de utilizatori în scopul obtinerii informatiilor. Comenzile sunt date echipamentelor prin intermediul unor programe speciale. software-ul înseamna "partea moale" a calculatorului. Ele sunt formate din calculatorul propriu-zis si echipamentele periferice si sunt folosite pentru culegerea. dupa natura problemelor pe care le rezolva. acesta are nevoie atât de echipamente (componentele hardware). "partea tare". Calculatorul electronic elemente fundamentale de structura si principii de functionare 2. prelucrarea. Componentele unui sistem de calcul pot apartine uneia dintre urmatoarele categorii:    Hardware Software Firmware Hardware-ul reprezinta componenta fizica a unui sistem de calcul. adica ansamblul de echipamente care alcatuiesc sistemul de calcul. stocarea. redarea si transmiterea rezultatelor. spre deosebire de hardware. Componenta software a unui sistem de calcul cuprinde la rândul ei programe grupate în mai multe categorii. cât si de un set de programe (componentele software) care determina prelucrarile care se fac asupra datelor prin intermediul componentelor fizice ale sistemului de calcul. Într-o traducere mot à mot. În afara celor doua elemente pentru realizarea prelucrarilor mai sunt necesare programele de aplicatii (software de aplicatii) care sunt specifice problemelor utilizatorilor si datelor supuse prelucrarii. . de prelucrare a informatiilor. de unde sunt încarcate în memoria interna. numite programe de baza (software de baza). Software-ul reprezinta ansamblul de programe care fac posibila realizarea functiei sistemului de calcul.Capitolul 2. O parte din programe sunt permanent rezidente în memoria interna si formeaza nucleul sistemului de operare. Pentru realizarea acestui obiectiv. Ele formeaza sistemul de operare al calculatorului si sunt memorate pe suporturi magnetice sau optice.1. si care constituie suportul logic de functionare a unui sistem de calcul.

Componenta firmware a unui sistem de calcul. efectueaza prelucrari în mod automat pe baza unui program. reprezentând software-ul integrat în partea de hardware. calculatoare hibride. calculatoarele se clasifica în:    calculatoare analogice. de utilizare a sistemului de calcul. Prin utilizarea unor memorii cu citire-scriere nevolatile alaturi de memoria ROM se obtin componente cu microprogramare dinamica. eliberând în acelasi timp componentele software de detalii legate de modul de lucru al hardware-ului.reprezinta un set de programe înscrise în memoria permanenta a unui calculator compatibil IBM-PC 40[40] . defineste un anumit mod de functionare si. calculatoare numerice. Fiind realizata prin microprogramare dinamica. Aceasta permite adaptarea secventei de programe fixe din ROM la încarcarea sistemului de operare. De exemplu.1. Din acest motiv. oferind componentei software functii de baza pentru utilizarea hardware-ului. firmware-ul trebuie sa fie suficient de redus pentru a nu particulariza excesiv sistemul de calcul. În acest fel se realizeaza independenta componentelor software fata de caracteristicile hardware specifice sistemului de calcul. componenta ROM-BIOS40[40] a sistemelor de calcul compatibile PC este o componenta firmware realizata prin microprogramare dinamica.Sistem de intrare-iesire de baza) . În functie de procedeul de reprezentare a informatiei si de suportul fizic al informatiei. Aceasta componenta se afla la limita dintre hardware si software.1. BIOS (Basic Input/Output System . setul de instructiuni microprogramate încarcate în memoria fixa ROM. implicit. Rolul componentei BIOS este de interfata între hardware si software. 2.Firmware-ul este componenta de programe încarcate în memoria fixa ROM de catre producatorul sistemului de calcul. componenta firmware (BIOS) permite modificarea unor parametri de functionare ai PC-ului într-o secventa speciala derulata în timpul procedurii de încarcare a sistemului de operare la pornirea sistemului de calcul. are memorie interna capabila sa memoreze date si programe. Componenta hardware a sistemului electronic de calcul Termenul de calculator electronic se refera la un sistem de calcul care îndeplineste urmatoarele conditii:    dispozitivele de lucru sunt realizate din circuite electronice.

memorate împreuna în aceeasi forma si accesibile în acelasi mod (EDVAC . cu prelucrarea secventiala a instructiunilor si datelor. comunicarea între componentele discrete si cele analogice ale calculatorului realizându-se prin intermediul convertoarelor analogo-numerice si a celor numerico-analogice. În functie de natura informatiei ce se codifica si de dispozitivele care manevreaza informatia în sistemele de calcul numerice. având la baza un algoritm de prelucrare. unitatea de memorie. Structura unui calculator numeric a fost definita în anul 1945 de catre John von Neumann. unitatea centrala de control. în proiectul primului calculator cu program memorat. Unitatea elementara de reprezentare a informatiei este cifra binara. Aceasta structura se regaseste. universalitatea claselor de probleme.În sistemele de calcul analogice41[41]. În toate cazurile însa este vorba de o reprezentare binara a informatiei. Datorita modului de realizare a componentelor constructive si a logicii de functionare a sistemelor de calcul numerice. unitatea de intrare. sistemele de calcul numerice codifica informatia sub forma discreta (numerica). informatia este reprezentata utilizând baza de numeratie 2. unitatea de iesire. într-o forma sau alta. dând comenzi celorlalte componente. Un exemplu de sistem analogic simplu este rigla de calcul care foloseste marimea fizica spatiu.Electronic Discrete VAriable Computer) sunt precizate urmatoarele componente ale unui calculator electronic: unitatea aritmetica. Se considera ca aceste calculatoare sunt cu arhitectura von Neumann. tensiunea. Dintre aceste trei categorii de calculatoare. informatia este codificata sub forma unor marimi fizice (intensitatea curentului electric. Codificarea binara folosita pentru reprezentarea interna a informatiei în sistemele de calcul determina natura componentelor constructive care actioneaza asupra acesteia. si la calculatoarele actuale. În structura unui calculator distingem doua categorii de componente:   unitatea centrala echipamentele periferice.  unitatea de comanda si control (UCC) care dirijeaza functionarea întregului ansamblu. Calculatorul numeric este un sistem fizic care prelucreaza automat informatia codificata sub forma de valori discrete. etc). Aceasta pozitie binara furnizeaza o cantitate de informatie de 1 BIT. operatiile facându-se prin masurarea distantelor pe o scara logaritmica. care poate lua doua valori: 0 sau 1. se utilizeaza mai multe moduri de codificare a informatiei. Calculatoarele hibride îmbina procesarea informatiilor reprezentate în forma numerica cu cele reprezentate în forma analogica. conform unui program ce indica o succesiune determinata de operatii aritmetice si logice. Aceasta teorie a dus la aparitia calculatoarelor analogice care au constituit o generatie raspândita pe la mijlocul secolului 20. UNITATEA CENTRALĂ constituie componenta de baza a sistemului de calcul si este formata din:  unitatea aritmetico-logica (UAL) capabila sa efectueze operatiile aritmetice si logice. Spre deosebire de sistemele de calcul analogice. 41[41] . Astfel. de cea mai larga raspândire se bucura calculatoarele numerice datorita avantajelor lor: precizia reprezentarii si prelucrarii datelor.

unitati CD-ROM etc. echipamente periferice de comunicatie care permit transmiterea datelor la distanta prin intermediul liniilor de comunicatie: cuplor. cititorul optic echipamente periferice de iesire cu ajutorul carora se extrag rezultatele sub o forma accesibila omului: imprimanta. ecran de afisare etc. etc. modem. Se disting urmatoarele categorii de echipamente periferice:     echipamente periferice de intrare care permit citirea datelor (introducerea datelor în sistem): tastatura. Structura de principiu a unui calculator electronic se prezinta astfel: Unitati auxiliare de memorie Periferice de intrare Tastatura Unitatea centrala Unitatea aritmetico-logica Unitatea de comanda si control Memoria interna Periferice de iesire Banda magnetica Disc magnetic Disketa Echipamente periferice de comunicare Imprimanta Monitor Mouse CD-ROM . memoria interna care pastreaza programele si datele în curs de prelucrare. echipamente periferice de stocare care dispun de unitati de memorie auxiliara capabile sa stocheze. mouse. mari cantitati de date: unitati de disc magnetic. sub o forma direct accesibila calculatorului. ECHIPAMENTELE PERIFERICE asigura comunicatia calculatorului cu lumea înconjuratoare.

2. se poate realiza o configuratie ce corespunde cel mai bine necesitatilor utilizatorilor si posibilitatilor financiare ale acestora. privite ca un tot unitar si având ca scop realizarea unor functii la un anumit nivel de performanta. Arhitectura este un concept mai general care defineste componentele sistemului de calcul din punct de vedere al functiilor. Configuratia de baza reprezinta numarul minim de componente necesare pentru ca sistemul de calcul sa fie operational. Structura de principiu a unui calculator electronic Functiile active. ele se pot încadra în aceeasi arhitectura.Fig. al performantelor si al compatibilitatii dintre ele. nr. de prelucrare si control sunt realizate de UAL si UCC.1. . La unitatea centrala de prelucrare se pot conecta diferite echipamente periferice. Astfel. unitati de interfata si se obtin calculatoare având diferite configuratii. De aceea se considera ca ele sunt componentele unitatii centrale de prelucrare (procesor). module de memorie. În literatura de specialitate se întâlnesc si alte opinii cu privire la structura calculatoarelor electronice. Arhitectura unui sistem de calcul defineste un ansamblu integrat de componente functionale. se considera ca unitatea centrala de prelucrare cuprinde memoria interna si procesorul (UCC+UAL). Chiar daca este vorba de calculatoare din clase diferite. Astfel. Prin urmare. multimea tuturor componentelor care sunt asamblate si conectate pentru a realiza un sistem de calcul definesc configuratia sistemului de calcul respectiv. Adaugarea unor componente suplimentare este oricând posibila pâna la o limita admisa de unitatea centrala de prelucrare.

1. Este vorba de sisteme multiprocesor care presupun doua sau mai multe unitati de prelucrare identice sau diferite. în principal. adica componentele software: programele si datele.2. software-ul de baza este pus la punct de firma constructoare a calculatorului si se livreaza odata cu acesta. programele utilitare. Software-ul de aplicatii (programele de aplicatii) este specific problemelor rezolvate de utilizatori si este realizat fie de specialisti în programare. software intermediar. Este vorba de instrumente software specializate (procesoare de texte. Asigura functionarea eficienta a resurselor fizice si logice ale sistemului. Componenta software a sistemului elctronic de calcul Una din caracteristicile calculatoarelor electronice este efectuarea automata a prelucrarilor pe baza de program înregistrat. numit software intermediar. sistemul de operare al calculatorului si este specific fiecarui tip de echipament. adica componentele hardware: procesorul. fiecare considerându-le pe celelalte la nivelul canalelor de intrare/iesire. încât putem distinge trei mari componente:    sistemul de operare propriu-zis. fie de utilizatori. programe de grafica etc.  Software-ul de baza (programele de baza) formeaza. Calculatorul dispune de doua tipuri de resurse: o resurse fizice.1. software de aplicatii. programele de traducere.2.) care pot fi utilizate foarte usor si rapid în aplicatii. memoria interna.1. odata cu noile evolutii în domeniu. Elementele constitutive ale sistemelor monoprocesor sau chiar sistemele monoprocesor în întregime pot fi folosite ca blocuri functionale în realizarea unor organizari superioare. Explicatia consta în faptul ca odata cu dezvoltarea si multiplicarea unei componente ea tinde sa devina independenta si trebuie tratata ca atare.Arhitectura discutata pâna aici se refera la sisteme de calcul monoprocesor. o resurse logice. 2. sistemul de intrare-iesire. De obicei. Software de baza Daca initial software-ul de baza se identifica cu sistemul de operare. programe de calcul tabelar.  Odata cu extinderea utilizarii microcalculatoarelor a aparut un nou tip de software. Ansamblul programelor (software) permite utilizarea echipamentelor. . Se disting trei mari categorii de software: software de baza. Programul este un ansamblu de instructiuni care realizeaza a anumita sarcina. apar diverse nuantari. 2. Ele au cea mai mare raspândire.

utilitare care vin în sprijinul utilizatorului avansat. C. cum este. va avea performante de utilizare mediocre. Windows Explorer. Pentru scrierea programelor sunt utilizate limbajele de programare. Numarul utilitarelor este azi impresionant si nu se poate face a clasificare riguroasa a lor. Programele utilitare sunt programe specializate. livrate odata cu sistemul de operare sau separat de acesta. de exemplu. copiere fisiere. Dos Navigator). Fortran. utilitare de arhivare-dezarhivare a datelor. a algoritmului de rezolvare a unei probleme. De obicei. Codificarea programului este efectuata de traducator (translator). Ndigs). stergeri fisiere etc. inginerul de sistem (Norton Disk Doktor.Norton Antivirus. respectiv în cod binar).    Programele traducatoare (translatoare) au rolul de a converti programele scrise de utilizatori într-un anumit limbaj de programare (Basic. Dintre ele amintim urmatoarele tipuri:    utilitarele care extind suprafata cu utilizatorul (Norton Commander. un sistem de operare cuprinde:    încarcatoare de programe destinate introducerii în sistem a programelor de executat. AVP. Calitatea sistemului de operare conditioneaza eficienta si performantele calculatorului. sub forma de instructiuni executabile de catre calculator.).). etc. PC Tools. controleaza operatiile de intrare-iesire. utilitare de diagnosticare pentru determinarea configuratiei si testarea functionarii calculatorului (Check-It.) în formate accesibile calculatorului (în cod-masina. Un echipament foarte performant. WinRAR. PKZIP si PKUNZIP. programe care usureaza realizarea unor operatii curente cum sunt: formatare discuri. Programul scris într-un limbaj de programare se numeste program sursa. Cobol. care extind o serie de facilitati ale sistemului de operare. SpeedDisk). semnaleaza incidentele de functionare. utilizate pentru micsorarea dimensiunilor fisierelor fara pierderi de informatii (ARJ. iar limbajul sau. Norton Utilities etc.Sistemul de operare asigura exploatarea echipamentelor si difera în functie de tipul si marimea calculatoarelor. utilitare de depistare si înlaturare a virusilor (numarul si varietatea acestora sunt impresionante . Pascal. Doctor Panda). Windows Commander. monitoare si supervizoare care asigura înlantuirea derularii lucrarilor. Doctor Web. Ele corespund unor functii bine definite ce se întâlnesc frecvent. Fiecare . limbaj sursa. dar cu un sistem de operare slab. utilitare de optimizare a discurilor care optimizeaza amplasarea datelor pe disc în vederea reducerii duratei de acces la informatii (Disc Defragmenter. limbaje artificiale create de om care servesc la exprimarea. WinZIP etc. Virus Scan.

nr. 2. iar executia este independenta de fazele anterioare. Translatorul. Interpretarea presupune traducerea instructiune cu instructiune a programului la fiecare executie a acestuia.2. De exemplu: . traducerea programului sursa se realizeaza o singura data. Acesta poate fi oricând încarcat în memoria interna de la o anumita adresa si pus în executie. este dedicat unui anumit limbaj sursa si unui anumit tip (familie) de calculatoare. compilator sau interpretor.instructiune a programului sursa este tradusa de translator într-un grup de instructiuni cod-masina. translatorul poate fi asamblor. Deci. În functie de destinatia functionala. ca program. programul sursa este tradus mai întâi într-un format obiect (program obiect). programul poate fi oricând încarcat si pus în executie. Asamblorul este translatorul de programe scrise în limbaje de asamblare. Translatarea programelor prin compilare Odata pus în format executabil. Program sursa Compilare Program obiect Program în format executabil Executie date rezultate Încarcare Fig. De aceea este o modalitate mai putin eficienta decât compilarea. din care rezulta programul în format executabil. Prin compilare. Acesta este un format intermediar care este completat cu module din biblioteci si consolidat prin editarea de legaturi (cu editorul de legaturi).

Actualmente. 2. Excel. Un program de aplicatii poate fi realizat. Contabilitate si sisteme informasionale. p. Instrumentele software specializate.) si instrumentele software integrate (Works. Harvard Graphics. calcule tehnice: rezistenta materialelor.1. stabilind legaturi prin schimburi de informatii si transmiterea de ordine si comenzi. planuri de marketing etc. atât în privinta software-ului de aplicatii. permit utilizatorilor sa-si rezolve problemele fara a cunoaste metodele informatice sau limbajele de programare.structura si functionare Unitatea centrala a calculatorului cuprinde memoria principala. 2. FORTRAN. Quattro Pro etc. unitatea de comanda si control si unitatea aritmetico-logica. piata produselor program este în plina dezvoltare. Unitatea centrala . În aceasta categorie se încadreaza: procesoarele de texte (WordPerfect. În ultimul caz este vorba de produse-program comercializate. Unitatea de comanda si control coordoneaza functionarea întregului sistem. Corespund urmatoarelor domenii de activitate:    contabilitate. Sunt aplicatii destinate sprijinirii procesului decizional si opereaza chiar cu informatii semistructurate sau slab structurate. 1999. prelucrari statistice etc.2.). Iasi.3. Perfect Office). Word. programele de calcul tabelar (Lotus 1-2-3.). precum si între acestea si echipamentele periferice se realizeaza permanent schimburi de date si comenzi.). 2. elaborarea planurilor de investitii.3. AmiPro etc. Symphony. gestiune stocuri. interpretoare: BASIC. C. PowerPoint etc. în conditiile concrete ale unei întreprinderi sau poate fi cumparat "la cheie" de la o anumita unitate specializata. gestiune personal etc. nr. cât si a instrumentelor software specializate.215 si urmatoarele . Schema functionala a unui calculator electronic pune în evidenta foarte bine aceste legaturi42[42] ( fig. aparute odata cu microcalculatoarele. Microsoft Office. Între componentele unitatii centrale. programele de grafica (Corel Draw. Sunt mijloace de lucru specifice utilizatorului final. Editura Sedcom Libris. 42[42] ***. mediate fizic de conductorii electrici care vehiculeaza informatia sub forma de impulsuri.  compilatoare: COBOL. Sunt aplicatii caracteristice informaticii clasice care prelucreaza informatii bine structurate.1. Software-ul de aplicatii Programele de aplicatii sunt proiectate pentru a rezolva probleme specifice utilizatorilor.2. PASCAL.

Fig. Schema functionala a unui calculator electronic Oricare ar fi datele prelucrate. Din ratiuni tehnice. speciale etc. UAL si unitatea de memorie. Cele doua stari distincte corespund cifrelor binare 0 si 1. unitatii aritmetico-logice în functie de comenzile decodificate din programul executat. stocate etc. Instructiunile care formeaza programul de executat sunt preluate prin intermediul unitatii de intrare si stocate în unitatea de memorie.) vor fi reprezentate în sistem sub forma unor combinatii de cifre binare 0 si 1.). structurate. Unitatea centrala cuprinde UCC. Rezultatele obtinute sunt stocate la adresele indicate în unitatea de memorie. închis. circuitele electronice au doua stari distincte (deschis. unitatea aritmetico-logica. instructiunile sunt preluate si decodificate de unitatea de comanda si control. Dupa citirea datelor de intrare si stocarea în memorie. Toate caracterele (alfabetice.. singura capabila sa decodifice instructiunile programelor. Toate componentele calculatorului functioneaza sub supravegherea unitatii de comanda si control. pe baza ordinelor primite de la unitatea de comanda si control executa operatiile de prelucrare indicate asupra operanzilor identificati tot de unitatea de comanda si control prin adrese. ele circula în sistem sub forma unor impulsuri electrice ce tranziteaza circuitele. Unitatea de comanda si control este legata de celelalte componente prin circuite de comanda prin care circula comenzile tot sub forma impulsurilor electrice. ele pot fi vizualizate sau extrase sub comanda unitatii de comanda si control prin intermediul unitatii de iesire. Schema functionala a unitatii centrale este urmatoarea: . 2. Aceste impulsuri declanseaza sau opresc functionarea unitatilor de intrare-iesire. numerice.3. nr. doua nivele distincte de tensiune. Din unitatea de memorie. etc. Ulterior.

UPS) pentru salvarea datelor pe un suport de memorie nevolatila. Locatia de memorie este deci unitatea adresabila a memoriei. Fizic. În ultimii ani memoriile semiconductoare domina si sunt utilizate la majoritatea arhitecturilor cunoscute. Din punct de vedere al memoriei nu este deosebit de importanta natura informatiei memorate. adica un bit de informatie. Rezulta ca putem defini memoria ca pe o succesiune de dispozitive logice elementare. de regula este vorba de un numar de 8 biti. alfabetice) cu ajutorul codurilor interne de reprezentare (ASCII . VLSI (Large Scale Integration. Prin constructia sistemului de calcul. la nivelul întregului sistem de calcul. nr.American . un program de întrerupere la avaria de alimentare. memorii MOS (Metal Oxide Semiconductor) bazate pe tranzistori cu efecte de câmp. capabile sa retina fiecare o valoare binara. Informatia este memorata folosind circuite care permit sau nu trecerea curentului electric. accesul la informatia din memorie se poate realiza la nivelul unui grup de biti numit locatie de memorie. adica de un octet sau de 1 Byte (1B).Fig. Schema functionala a unitatii centrale Memoria principala sau memoria interna reprezinta un dispozitiv capabil sa înregistreze informatiile pentru a le furniza apoi sub forma impulsurilor electrice unitatii aritmetico-logice pentru executarea comenzilor primite de la unitatea de comanda si control. Very LSI. Functional. care face apel la o baterie suplimentara (sursa de putere neîntreruptibila . 2. Ele sunt încadrate în doua categorii. Fiecare locatie de memorie se caracterizeaza în mod unic prin adresa ei în memorie si prin cantitatea de informatie pe care o poate memora. Aceste memorii sunt volatile si pentru a nu se pierde informatia au nevoie de o baterie de alimentare proprie sau trebuie sa existe. Wafer Scale Integration) cu tranzistori bipolari. masurata în numar de biti. dupa tehnologiile de realizare:   memorii bipolare care utilizeaza circuite integrate LSI. În memoria interna pot fi reprezentate toate categoriile de date si informatii indiferent de natura (numerice. memoria este constituita din elemente care pot avea doua stari stabile: 0 sau 1.4. ci modul de stocare si mai ales regasirea acesteia. memoria poate fi privita ca o însiruire de biti care se caracterizeaza prin valoare si prin pozitia (adresa) lor în aceasta secventa.

1 Teraoctet (To) = 240 octeti. Ca efect.UNIversal CODE). Noile tehnologii de realizare a memoriei urmaresc o scadere a timpului de acces. Costul memoriei interne este pretul memoriei raportat la capacitatea de memorare si depinde direct de tehnologia utilizata. Din punctul de vedere al accesului si al modului de functionare. 1 Petaoctet (Po) = 250 octeti. în nanosecunde (1 ns = 10-9 secunde). unde se va face operatia de scriere sau citire. Se exprima. 1 Gigaoctet (Go) = 1 Gigagabyte (MB) = 230 octeti. calculatoarele au putut fi dotate cu memorii principale de capacitate mare. operanzilor si adreselor.Standard Code for Information Interchange. pe durata accesului la o locatie de memorie apar. 16 biti (la primele microcalculatoare IBM-PC). de regula.Extended Binary Coded Decimal Interchange Code. Timpul de acces Orice acces la memorie este precedat de furnizarea de catre procesor a adresei de memorie. 1 Megaoctet (Mo) = 1 Megabyte (MB) = 220 octeti = 1048576 octeti. UNICODE . Timpul de acces la memorie reprezinta intervalul scurs între momentul furnizarii adresei de catre procesor si momentul obtinerii informatiei. dupa cum urmeaza:      1 Kilooctat (Ko) = 1 Kilobyte (KB) = 210 octeti = 1024 octeti. timpi suplimentari de asteptare. 64 biti Capacitatea totala a memoriei exprima volumul de informatii care poate fi stocat si se exprima în octeti (bytes) sau multiplii acestora (un octet are dimensiunea de 8 biti si este aproximativ egal cu un caracter). Utilizarea memoriilor electronice a antrenat o importanta scadere a costului. 32 biti. Ciclul de memorie este intervalul de timp în care se realizeaza scrierea sau citirea unei unitati de informatie în/din memorie sau intervalul de timp dintre doua operatii succesive de scriere sau citire. Se exprima în microsecunde sau nanosecunde. . pentru procesor. memoria interna este structurata în:   memoria ROM. fara a introduce stari de asteptare. Caracteristicile memoriei sunt urmatoarele: Lungimea cuvântului este unitatea elementara pentru memorarea si accesarea instructiunilor. Când memoria este prea lenta în comparatie cu viteza de lucru a procesorului. memoria RAM. EBCDIC . Ea depinde de tipul calculatorului: 8 biti (la primele microcalculatoare). astfel încât memoria sa lucreze sincron cu procesorul.

Mult timp standardul DRAM cel mai utilizat a fost EDO (Extended Date Out). asigura stocarea datelor si programelor si constituie memoria de tip volatil. Acest dezavantaj este eliminat de memoriile EEPROM. Memoriile ROM au evoluat în timp. memorii de tip EEPROM sau E2PROM (Electricaly Erasable PROM) care pot fi atât citite. Actualmente standardele cele mai raspândite sunt SDRAM (Syncronous DRAM). memoriile EEPROM flash sunt memorii EEPROM speciale care permit scrierea/stergerea mai multor locatii de memorie printr-o singura operatie. etc. prin folosirea tehnicilor speciale de stergere selectiva si reprogramare astfel: memorii programabile PROM (Programable ROM).SDRAM (Double Data Rate . disponibila utilizatorului. iar utilizatorul le poate încarca o singura data. . De aceea. cat si sterse în mod selectiv si reprogramate de catre sistemul care le utilizeaza. Pentru aceasta este necesar un circuit de reîmprospatare a memoriei. încarcator. DDR. pot fi sterse si reprogramate de catre utilizator. memorie vie. Poate înregistra orice tip de date si este posibila stergerea acestora în scopul reutilizarii. Fizic. Sunt avantajoase pentru ca sunt mai ieftine. interpretor.Static RAM) sau dinamice (DRAM Dynamic RAM). Fiind o memorie volatila. pentru a se pastra informatia. interpretere. trebuie restabilita periodic sarcina electrica cu care a fost încarcat condensatorul circuitului de memorie. adica la pierderea tensiunii informatia sa nu fie distrusa. ea îsi pierde continutul la întreruperea alimentarii cu energie electrica. etc) încarcate în ROM. numita si memorie de lucru. Din acest motiv timpul de acces este mai mare: 60-70 ns. compilatoare. memoria ROM trebuie sa fie de tip nevolatil. Memoriile de tip DRAM sunt memorii în care. memorii de tip EPROM (Erasable PROM). însa stergerea nu poate fi selectiva. - - Memoria RAM (Random Acces Memory). Ea caracterizeaza capacitatea unui sistem electronic de calcul. Pot fi folosite pentru a înregistra un program specific utilizatorului cu o mare frecventa de utilizare. multe microcalculatoare sunt livrate cu programele de serviciu (BIOS. Memoriile de tip RAM pot fi statice (SRAM . dinamica.Memoria ROM (Read Only Memory) este folosita pentru memorarea unor functii sistem sau a unor componente specifice echipamentului cu rol în lansarea sistemului de operare (de exemplu BIOS-ul). care sunt livrate neînregistrate de producator. în modulele ROM sunt stocate comenzi de initializare si pornire a anumitor componente ale sistemelor de operare. informatii ce sunt rezidente permanent în cadrul sistemului. Pentru obtinerea rezidentei permanente. se prezinta sub forma unor placute (module) ce au în prezent capacitati de ordinul megaoctetilor sau gigaoctetilor (exista module de pâna la 2 Go). În mod uzual. operatia distrugând întregul continut al celulei de memorie. Ele sunt folosite doar pentru citirea informatiilor (înscrise anterior).SDRAM). Contine circuite de memorie al carui continut este programat si nu poate fi schimbat de utilizator. Astfel ele sunt mult mai rapide decât memoria EEPROM obisnuita care opereaza cu fiecare locatie de memorie în parte.

un registru contor de program care pastreaza adresa de memorie de unde a fost extrasa instructiunea în curs de executie (sau a instructiunii urmatoare din program) si permite înlantiurea instructiunilor. rezultatul egal cu zero) sau indicatorii de eroare (depasirea capacitatii de reprezentare de catre rezultat). un cod de operatie si una sau mai multe adrese de operanzi. În principiu UCC cuprinde urmatoarele elemente:      un registru de instructiuni unde se pastreaza instructiunea curenta. Coordoneaza prin semnale de comanda functionarea tuturor celorlalte unitati ale calculatorului. circuite de comanda care permit elaborarea si transmiterea comenzilor corespunzatoare operatiilor elementare. etc. Unitatea aritmetico-logica (UAL) este unitatea de executie care efectueaza operatiile aritmetice si logice asupra operanzilor în conformitate cu o comanda. Pe baza codului de operatie UCC furnizeaza semnalele de comanda pentru controlul unitatilor de I/E. în mod regulat. Timpul de acces este sub 10 ns. reuniune. emis de UCC si furnizeaza rezultatul. un cod de operatii. un orologiu (ceas intern) care distribuie. scadere. girând schimburile de informatii între ele.  Unitatea de comanda si control (UCC) constituie "inima" calculatorului si asigura citirea instructiunilor din memoria interna si executia lor. 2 octeti) ce înregistreaza pentru fiecare operatie operanzii si rezultatele. impulsuri pentru a sincroniza operatiile elementare de efectuat în cursul derularii unei instructiuni.Memoriile de tip SRAM sunt memorii realizate din circuite bistabile de memorie care pastraza informatia atâta timp cât sistemul este sub tensiune. pe toata durata executiei. intersectie. UM. citita din memorie. zecimal). un decodor de functii capabil sa recunoasca functia definita de instructiunea de executat. negatie. UAL comporta doua tipuri de dispozitive:  dispozitive de lucru. componente de stocaj intermediar: registrele ca memorii specializate de capacitate limitata (1. adica dispozitive aritmetico-logice (pentru operatii de adunare. Instructiunea va specifica de regula. Ele nu au nevoie de mecanismul de împrospatare (refresh) si sunt mult mai rapide. La iesire UAL furnizeaza:   rezultatul operatiei. indicatorii de conditii (paritatea rezultatului. în virgula mobila. UAL pe durata fiecarei instructiuni în sincronism cu semnalul furnizat de orologiu. .) sub forma unor circuite speciale care combina impulsurile electrice reprezentând informatia sub forma de cifre binare (dispozitiv aritmetic binar.

Programul constituie o secventa de instructiuni. Instructiunile calculatoarelor numerice contin specificatii referitoare la operatia care trebuie efectuata de catre una din componentele calculatorului. aceste instructiuni trebuie sa fie transpuse în codul calculatorului. suficient pentru a efectua direct calcule (circa 400 . servere. Se deruleaza astfel operatiile de interpretare sau compilare si editare de legaturi. Pentru a fi executate. la ultimele modele. si specificatii referitoare la adresa unui operand sau a unei instructiuni.1. procesor cu set complet de instructiuni) reprezinta tipuri de unitati centrale de prelucrare (CPU) care pot recunoaste un set complet de instructiuni. regasindu-si aplicabilitatea de la calculatoarele personale pâna la servere. cu facilitati multiprocesor. procesoarele se împart în:  Procesoare RISC (Reduced Instruction Set Computation. adresa celui de-al doilea operand si eventual adresa rezultatului. adesea unitatea aritmetico-logica. procesor cu set redus de instructiuni) reprezinta unitati centrale de prelucrare (CPU) la care numarul de instructiuni pe care le poate executa procesorul este redus la minim pentru a creste viteza de prelucrare. Sunt cele mai raspândite. date de frecventa ceasului intern (tact). procesoarele Itanium). scrisa într-un limbaj de programare care defineste algoritmul de rezolvare a unei probleme. Aceasta frecventa se exprima în MHz (Megahertz) sau. Principii de functionare a calculatoarelor electronice Un calculator electronic executa prelucrari pe baza unui program înregistrat în memoria interna. UCC este capabila sa interpreteze si sa execute un set de instructiuni care constituie setul de instructiuni elementare al calculatorului.Prin constructie. Instructiunile scrise în limbajul de programare sunt transformate în instructiuni ce corespund setului de instructiuni specific calculatorului. 2. la ora actuala s-a ajuns la mai multe instructiuni pe o perioada de ceas. o instructiune poate contine mai multe adrese: adresa primului operand. dedicate pentru sisteme puternice. În unele cazuri. Sunt procesoare rapide. Formatul cel mai simplu al instructiunilor cu o singura adresa se prezinta astfel: . Procesoare CISC (Complet Instruction Set Computation.   Frecventa procesorului înseamna viteza acestuia exprimata în perioade de lucru (cicluri) pe secunda. Daca procesoarelor mai vechi le trebuiau câteva perioade de ceas pentru a executa o instructiune. Procesoare EPIC (Explicitly Parallel Instruction Computing) care permit executarea simultana a mai multor instructiuni (de exemplu. în GHz (Gigahertz).4. Dupa numarul de instructiuni implementate si complexitatea acestora.

5.)43[43]: Decodor DECODOR UAL PROGRAM DATE 1 2 3 5 2 4 UCC MI REZULTATE 43[43] ***. câmpurile pentru cod operatie si adresa au fost înlocuite în limbajele de asamblare cu mnemonice (simboluri) care pot fi traduse în mod automat cu ajutorul unui program. trebuie sa cuprinda numai instructiuni ce corespund setului de instructiuni de baza. Pentru a fi executate. nr. Editura Sedcom Libris. destinat unui calculator. Cu ajutorul lor se scriu programele de sistem necesare exploatarii eficiente a resurselor fizice ale calculatorului. Limbajele de programare evoluate permit scrierea programelor într-un mod apropiat de limbajul natural. Pentru a simplifica munca programatorilor. numit ansambler. Daca acest câmp contine "n" biti se poate opera un spatiu de adresare cu memoria de 2n cuvinte. 221 . Orice program. Contabilitate si sisteme informationale. Limbajele masina si limbajele de asamblare sunt limbaje de nivel redus deoarece ele sunt intrepretate direct de catre calculator. Iasi. Câmpul ADRESĂ specifica o adresa de operand sau de instructiune. Pentru executia unei instructiuni se parcurg urmatoarele etape (vezi fig. se pot codifica 2m instructiuni diferite care formeaza setul de instructiuni al calculatorului. dar necesita traducerea în limbaj masina prin compilare sau interpretare. Daca acest câmp contine "m" biti. instructiunile trebuie transmise UCC sub forma unor cifre binare (în cod masina).m biti COD OPERAŢIE n biti ADRESĂ Câmpul COD OPERAŢIE specifica una din functiile ce se pot executa de catre unitatile sistemului. 1999. p. 2.

Magistralele paralele transmit toti bitii fiecarui cuvânt concomitent pe mai multe conductoare paralele.  UCC decodifica instructiunea si emite ordinul de pregatire a UAL.  Rezultatul obtinut este plasat în MI. USB.  UAL efectueaza prelucrarea datelor.Fig. Acestea pot fi interne sau externe. Magistralele seriale transmit datele bit cu bit. SCSI.  Pe baza adreselor furnizate de UCC se face citirea datelor din memorie în UAL. adica multimea conductoarelor folosite în comun de mai multe unitati functionale pentru realizarea unor sarcini. dupa citirea din MI. Exemple de magistrale interne: PCI. FireWire. PCI-X. dupa cum semnalele respective reprezinta adrese. iar cea externa. pe cele externe. pe un singur canal (doua conductoare). PCMCIA.5. Majoritatea calculatoarelor moderne folosesc mai multe magistrale. Hyper Transport. AGP. acestea pot fi de adrese. Transferul de date poate fi realizat în mod paralel (magistrale paralele) sau serial (magistrale seriale). Dupa semnificatia semnalelor transmise pe magistrala. nr. Magistrala interna conecteaza componente interne ale calculatorului la unitatea centrala.2. Serial ATA. unul dupa altul. Schimbul de informatii între componentele functionale ale sistemului de calcul se realizeaza prin intermediul magistralelor unitatii centrale de prelucrare. date sau comenzi si informatii despre starea unitatilor interconectate. PCIExpress. Etapele executiei instructiunilor  Instructiunea se încarca în UCC. Magistrale externe: ATA. de date sau de comenzi. .

Sistemul USB a devenit popular pentru conectarea unor periferice precum: aparate de fotografiat numerice. 2. tastatura. la cel paralel imprimanta. unitatea ZIP etc. nr. Treptat se extinde si folosirea porturilor FireWire. scanner si chiar imprimante.1.Legarea unui echipament la magistrala se realizeaza de obicei printr-un conector fizic. 44[44] Plug and Play (PNP) reprezinta un set de specificatii ce permit unui dispozitiv sa se configureze singur si sa functioneze fara interventia utilizatorului imediat ce este instalat în sistem . de obicei 8. PS/2). 16 sau 32 (LPT). standard ce ofera o viteza de transfer maxima de 480 Mb/s. USB. numita adaptor sau controler. Conectarea echipamentelor periferice la sistemul de calcul Arhitectura de baza a calculatorului asigura patru porturi COM (1-4) si trei porturi LPT (1-3). standard de conectare plug'n'play44[44] ce ofera o viteza de transfer maxima de 12 Mb/s si USB 2. În prezent se utilizeaza mai mult standardele USB 1. Porturile pot fi:    seriale. unitati de discuri flexibile pentru calculatoarele portabile. scanner-ul. când transferul se face concomitent pentru un numar de biti. mouse.. Prin intermediul portului USB se pot conecta pâna la 127 de periferice si nu este necesara oprirea calculatorului pentru a conecta/deconecta un periferic prin acest port. un modem extern etc. mouse-ul. când datele se transmit bit cu bit pe o singura cale (COM. La portul COM puteti conecta tastatura.0.6. Fig. paralele. În ultimii ani se bucura de popularitate porturile USB (Universal Serial Bus). unitati de memorie flash. pe mai multe linii. numit port si printr-o componenta de interfata. cu infrarosii (IRDA) etc.

Spre exemplu. Fiecare echipament periferic trebuie sa posede un controller (o interfata inteligenta locala). Este posibil ca un adaptor sa controleze mai multe dispozitive periferice de acelasi fel. unitati CD-ROM). adaptorul SCSI (Small Computer System Interface) defineste o magistrala care poate conecta unul sau mai multe calculatoare cu echipamente periferice. echipamentele periferice se clasifica în urmatoarele clase:    echipamente periferice de intrare care permit introducerea datelor si programelor în sistem: tastatura. 2. asigurarea supravegherii si posibilitatii de interventie a utilizatorului pentru functionarea corecta a sistemului în timpul unei sesiuni de lucru. caz în care adaptoarele au si rol de adresare a dispozitivelor periferice conectate. Din punct de vedere al functiilor îndeplinite în sistemele de calcul. dar care sunt absolut necesare activitatii si fac sa creasca performantele calculatoarelor personale. iar echipamentele conectate pot fi de tipul: unitati de disc CD-ROM. echipamentele periferice asigura pastrarea datelor si a programelor pe o perioada mare de timp. echipamente periferice de intrare-iesire care dispun de suporturi de mare capacitate pentru stocarea datelor si programelor (unitati de disc magnetic. De asemenea.2. Adaptoarele au rolul de pregatire a informatiei în forma ceruta de magistrala. În functie de modul de exprimare a informatiilor vehiculate de echipamentele periferice se utilizeaza sau nu anumite suporturi. mouse. . sunt echipamentele periferice. precum si redarea rezultatelor prelucrarii pentru utilizari ulterioare. redarea rezultatelor prelucrarilor sub o forma accesibila utilizatorului. programelor si a comenzilor în memoria calculatorului. Principalele functii ale echipamentelor periferice sunt urmatoarele:    introducerea datelor. Adaptoarele sunt circuite integrate care permit procesorului sa comunice si sa conecteze echipamente periferice. în cazul preluarii informatiilor de la dispozitivele periferice sau invers. unitati de banda rapide. Ele mediaza schimbul de date si informatii dintre unitatea centrala si mediul extern.Sistemul FireWire are functii similare sistemului USB. cititorul optic echipamente periferice de iesire cu ajutorul carora se extrag rezultatele sub o forma accesibila omului: imprimanta. respectiv medii fizice care permit înregistrarea sau vizualizarea informatiilor. asigurând în acelasi timp compatibilitatea formatului de reprezentare a datelor. Echipamente periferice si suporturi de date O alta categorie mare de dispozitive care nu fac parte din unitatea centrala de prelucrare. dar este mai rapid si este folosit pentru conectarea perifericelor externe ce necesita viteza relativ înalta de transfer a datelor (se utilizeaza preponderent pentru atasarea echipamentelor video numerice). Ele asigura citirea datelor si programelor stocate în memoria interna. prin intermediul suporturilor de stocare. ecran de afisare etc.

pe baza unei adrese (de exemplu. echipamente periferice pentru citirea directa a datelor si informatiilor: cititioare optice de documente. DVD etc. cititoare de documente marcate etc. documente cu caractere stilizate etc. suporturi magnetice (banda magnetica. microfilmele. CD-RW). suporturile din hârtie. folia magnetica etc. suporturi magneto-optice. cititoare de coduri bara. suporturi neadresabile la care accesarea informatiei se face prin parcurgerea secventiala a înregistrarilor si verificarea continutului (banda magnetica. Din punct de vedere al posibilitatii de adresare a înregistrarilor de pe suport:   suporturi adresabile la care accesarea informatiei se face direct. . hârtia de imprimanta. digitizor echipamente periferice de stocare: unitati de banda magnetica. CD-R. creion optic. discul magnetic). unitati de disc magnetic. unitati CD-ROM etc. prelucrarea. datele vor trebui înca scrise pe un suport tehnic. documente completate cu cerneala magnetica. CD-ROM. Suporturile tehnice sunt medii fizice utilizate pentru preluarea. tamburul magnetic. banda de hârtie perforata. stocarea datelor si programelor. microfilmul). Clasificarea suporturilor tehnice Din punct de vedere al materialului folosit pentru fabricarea lor:      suporturi din hârtie (cartela perforata. Daca luam în considerare rolul echipamentelor periferice în dialogul om-claculator se pot delimita urmatoarele clase de echipamente periferice:    echipamente periferice de comunicare om-calculator: terminal (ecran+tastatura). microfilmele. discul magnetic.). imprimanta. echipamente periferice de comunicatie care permit transmiterea datelor la distanta prin intermediul liniilor de comunicatie. precum si pentru redarea rezultatelor. CD-ROM).). discul flexibil. suporturi optice (discul optic. Din punct de vedere al posibilitatii de reutilizare:   suporturi nereutilizabile (neînregistrabile) care se pot înregistra o singura data (suporturile de hârtie. mouse.). Suporturi tehnice pentru înregistrarea datelor si informatiilor Pâna la utilizarea pe scara larga a calculatoarelor programabile prin voce. caseta magnetica. suporturi reutilizabile care se pot utiliza succesiv pentru mai multe înregistrari (suporturile magnetice.

2.1. discul magnetic. CD reinscriptibil). tastatura contine si o serie de taste "functionale". 2. pentru IBM-PC.Din punct de vedere al utilizarii în sistemul de calcul:    suporturi tehnice de intrare care sunt numai citite (documentele completate cu cerneala magnetica. CD inscriptibil. cât si comenzi sau programe. pâna la tastaturile clasice cu 83. Tehnica mouse-ul a fost preluata si extinsa mai ales de firma Apple pentru calculatoarele Macintosh. . carora le sunt atasate diferite functii (prelucrari). control volum. Cele aparute recent adauga butoane speciale pentru functii specifice domeniului multimedia sau pentru navigarea pe Internet (play/pause/next/prev. El a fost realizat prima data în 1963 de catre Douglas Engelbart de la Institutul de Cercetare din Stanford. Drumul parcurs din 1867. 84. 101. pornirea. când Christopher Latham Sholes a realizat prima tastatura pentru masina de scris. Prin succesiunea/combinatia de caractere introduse se pot furniza sistemului de calcul atât date. Echipamente periferice de intrare Introducerea datelor în sistem se realizeaza în mod obisnuit prin intermediul tastaturii si al mouse-ului. Mouse-ul Un mouse este obligatoriu pentru majoritatea aplicatiilor actuale. 102 sau 104 taste a fost extrem de lung. în vederea executarii unor operatii. Aceste functii sunt specifice sistemelor de operare în care este utilizata tastatura. Pe lânga tastele care reprezinta cifre si litere. intrarea în "stand-by" a sistemului etc. ea a utilizat mouse-ul cu 3 butoane. Mouse-ul este un echipament periferic de intrare utilizat pentru selectarea rapida a unor optiuni din meniuri sau manipularea unor obiecte de pe ecran (texte sau grafice). Tastaturile se deosebesc prin design. similar cu masina de scris. mouse-ul cu doua butoane la calculatoarele IBM. pentru oprirea. banda magnetica. în 1980. tip. a fost Mouse System. în acest domeniu. e-mail). documente cu caractere stilizate. Tastatura Tastatura reprezinta dispozitivul principal de intrare si permite introducerea de informatii sub forma de caractere. Prima firma care a utilizat mouse-ul. începând din 1983. Firma care a devenit cea mai cunoscuta pe piata. care a utilizat. CD-ROM) suporturi tehnice de iesire care sunt numai scrise (hârtia de imprimanta) suporturi tehnice de intrare-iesire care pot fi citite si scrise de sistem (cartela perforata. este Microsoft. numarul de taste (101-104). WWW. functii auxiliare.

Dispozitivul consta dintr-o carcasa si o bila (de cauciuc sau alt material cu aderenta buna) care semnaleaza sistemului. putând fi dotat si cu rotita de scroll. În schema de conectare a calculatoarelor personale. numit cursorul mouse-ului. Mouse-ul se deplaseaza pe un suport a carui suprafata este acoperita cu o folie de plastic pe care sunt desenate doua grile suprapuse.). Mouse-ul optic foloseste un fascicul de lumina pentru a detecta miscarea pe o suprafata si contine doua perechi de led-uri si fotodetectoare. miscarile facute. joystickul este legat la PC printr-un adaptor special. iar în cazul mouse-ului USB. nu pe baza miscarilor anterioare. Spre deosebire de joystick care indica pozitia în doua dimensiuni. Utilizarea butoanelor mouse-ului depinde de produsul informatic. numit port pentru jocuri (game port). mouse-urile pot fi mecanice si optice. Pentru pasionatii de jocuri auto pe calculator exista volane cu pedale si cu force feedback (dotate cu motoare electrice care produc diverse efecte: blocarea volanului pe o directie în momentul spargerii unei roti. odata cu miscarea mouse-ului se misca pe ecran o sageata sau un dreptunghi. salturi rapide etc. care indica diverse obiecte. pe o linie. paleta (paddle) specifica pozitia într-o singura dimensiune. raportata la un punct de referinta de pe ecran. la un port USB al calculatorului. Dupa tehnologia utilizata. care de obicei este dintr-un material special. Joystick-ul Mouse-urile nu sunt foarte potrivite pentru jocuri si alte aplicatii. asa cum se întâmpla la mouse. Daca este instalat driver-ul (programul care asigura interfata cu sistemul de operare) de mouse. acestea necesitând o viteza de reactie mare. cablul de legatura lipsind în acest caz. socuri la impact. Tehnologia radio este din ce în ce mai mult folosita si implementata în dauna clasicelor cabluri. printr-un mecanism electro-optic (format din doi cilindri perpendiculari înzestrati cu câte o fanta). Trackball-ul . El este un senzor bidimensional care indica pozitia absoluta. adica identifica pozitia într-un plan (stânga-dreapta si înainteînapoi). Variantele moderne de mouse comunica cu calculatorul prin raze infrarosii. Mouse-ul mecanic foloseste o bila care se deplaseaza pe o suprafata si care antreneaza doua potentiometre ce traduc miscarile în semnale de control. Joystick-ul este un dispozitiv de indicare care suporta reactiile instantanee si care interpreteaza rapunsurile independent. pe o suprafata plana. Mouse-urile se pot conecta prin cablu la un port (o interfata) special pentru mouse. Mouse-ul poate avea de la doua la sase butoane. prin deplasare. El se conecteaza de obicei la unul din porturile seriale ale calculatorului.

Evaluarea unui trackball se poate face în functie de rezolutie . Miscarea este considerata translatie a indicatorului pe ecran. Fiind plasat imediat sub bara de spatiu. În plus. Cele mai multe trackball-uri au doua sau trei butoane actionate prin apasare. dintre care amintim dispozitivul Isopoint. altele pentru a fi actionate cu celelalte degete. El consta într-o suprafata textila patrata. utilizatorul poate introduce comenzile si anumite date folosind creionul optic. deseori de dimensiuni mari. Ca si mouse-ul. Utilizând un software adecvat. Creionul optic Creionul optic (light pen) permite desenarea pe ecran prin simpla deplasare a acestui dispozitiv. iar lovitura este considerata comanda. el fiind un mouse întors cu fata în sus. proiectate astfel încât sa poata fi atasate calculatoarelor . determina cursorul de pe ecran sa îi urmareasca miscarile.numarul de pasi pe inci (counts per inch). maneta indicatoare poate fi manevrata cu oricare dintre degetele aratatoare. Unele modele au patru butoane. Pentru calculatoarele portabile. O rezolutie mai mare înseamna deplasarea mai rapida a cursorului pe ecran. functioneaza ca un trackball care foloseste o bara cilindrica în locul bilei. Watson al firmei IBM.câtiva inci patrati. Trackball-ul elimina aceste probleme. Rutledge la Centrul de Cercetare Thomas J. cu aceleasi functii de selectie ca si ale mouse-ului. iar problema care se pune este ca multi utilizatori nu au spatiul necesar pentru un astfel de dispozitiv. Acest dispozitiv este în principiu un joystick miniaturizat. Dispusa între literele "G" si "H" de pe o tastatura conventionala. reactionând la apasare. alti producatori fabricând trackballuri care pot fi operate la fel cu oricare deget.laptop sau notebook. Maneta indicatoare (pointing stick). nu "aduna" murdarie si totodata limiteaza miscarea. astfel ca dispozitivul sa poata fi folosit cu orice mâna. În esenta. inventat de Craig Culver. O rezolutie mai mica înseamna ca trebuie sa rotiti bila mai mult ca sa mutati cursorul. dispozitivul are o pozitie ideala pentru a fi manevrat cu unul dintre degetele mari. însa aceste valori nu indica întotdeauna precizia de pozitionare. sensibila la presiune. trackball-ul este o bila. peste care utilizatorul trebuie sa miste degetul sau sa loveasca usor. maneta indicatoare si touchpad-ul. Exista modele portabile. Dispozitivul Isopoint. Spre deosebire de mouse-ul clasic sau trackball. suprafata se poate programa astfel încât la lovirea diferitelor zone sa se obtina actiuni diferite. celelalte degete ramânând pe rândul de baza al tastaturii. marind dimensiunile acestora doar cu câtiva centimetri. însa nu se misca. realizata de Ted Selker si Joseph D. Bila se roteste pe loc si nu are nevoie de spatiu mai mare decât baza dispozitivului . Nu exista o pozitie standard a butoanelor. trackball-ul are butoane prin care se indica pozitionarea cursorului în locul dorit. dar controlul este mai pecis. acestea functionând ca doua perechi în oglinda.Mouse-ul unui calculator are nevoie de spatiu în care sa se miste. asemenea butonului apasat al unui mouse. . existând modele proiectate astfel încât bila sa fie rotita cu degetul mare. proiectantii au pus la punct mai multe dispozitive. dar reduce controlul asupra pozitiei cursorului. care atunci când este rotita. touchpad-ul nu are componente în miscare. a fost pentru prima oara folosita pe calculatoarele portabile IBM.

ce contine 200000 de cuvinte. utilizatori care nu sunt familiarizati cu tastatura sau cu introducerea de comenzi. un avocat poate sa-si revada . Ecranul tactil Ecranul tactil (touchscren) permite introducerea comenzilor prin apasarea directa cu degetul sau cu un creion special pe ecran. O implementare particulara a digitizorului este tableta de digitizare. Firma IBM a realizat produse-program pentru vorbirea curenta înca din '96. Sistemele de recunostere vocala sunt recomandate în situatiile în care utilizatorii trebuie sa introduca date sau programe si sa aiba în acelasi timp mâinile libere: operatiuni de inventariere. preluarea comenzilor telefonice etc. Cuprinde un dictionar de baza de 35000 de cuvinte. gari) destinate publicului larg. Digitizoarele sunt tipice aplicatiilor de proiectare cu ajutorul calculatorului CAD (Computer Aided Design) si celor de productie cu ajutorul calculatorului CAM (Computer Aided Manufacturing). lideri fiind firmele Dragon Systems si IBM. memorând coordonatele acestor puncte. Sistemele de recunostere a vocii Preluarea si obtinerea vocala a datelor în si din sistemele de calcul au devenit posibile din punct de vedere tehnic si rentabile din punct de vedere economic pentru multe aplicatii. controlul de calitate. Sistemul de recunoastere a vocii se bazeaza pe recunoasterea vocala a cuvintelor si transformarea acestora în semnale digitale. Tot firma IBM a pus la punct o tehnologie operationala cu o simpla placa compatibila Sound Blaster. Naturally Speaking. furnizând o solutie perfecta pentru persoanele care nu pot sau care nu vor sa utilizeze tastatura. aeroporturi. programul firmei Dragon Systems reprezinta prima generatie de sisteme destinate dictarii continue pentru Windows si Windows NT. Firma declara ca în timpul dictarii comenzilor si documentelor spre calculator nu mai sunt necesare pauzele între cuvinte. Avantajele sunt considerabile: nefiind obligati sa privim ceea ce se întâmpla pe ecran. destinat aplicatiilor din radiologie. Ecranul tactil are ca domeniu de aplicabilitate echipamentele si terminalele publice (în birouri de turism. dictarea se poate face foarte bine pe teren sau în masina (un cercetator poate lucra la microscop si dicta simultan rezultatele. VoiceType care permite câstigarea de timp si ameliorarea productivitatii. banci. Programul are un vocabular activ de 30000 de cuvinte rezident în memorie si un dictionar de rezerva. Realizarile în domeniu sunt remarcabile. unul dintre acestea fiind MedSpeak.Sistemele de digitizare Digitizoarele asigura transformarea datelor analogice în date numerice. pe disc. Pentru aceasta este necesara instalarea unei cartele vocale în sistem si existenta unui software specalizat. iar viteza de dictare este între 70 si 100 de cuvinte pe minut. Cele mai simple digitizoare se prezinta ca o lupa pe o masa de desenat si se apasa un buton în punctele de interes. la care se poate adauga un dictionar personalizat de pâna la 30000 de cuvinte. adica o suprafata plana pe care se plimba un creion optic.

pe baza de plasma si elctroluminiscente. Monitoarele CRT. Monitoarele pe baza de plasma . La monitoarele cu tub catodic. fara sa-si ridice privirea de pe documentele sale). imaginile fiind afisate din ce în ce mai bine. În plus. Desigur exista monitoare CRT care la o viteza de reîmprospatare de 85 Hz. dar se mai pot folosi tabletele LCD.2. B.GPD (Gas Plasma Display) si PDP (Plasma Display Panel) asigura o imagine calitativa. atât tuburile catodice. ecranul nu produce sclipiri ca tuburile cinescop. Deoarece ochiul uman este sensibil la culorile rosu (R). cât si partea electronica s-au îmbunatatit continuu. Dar la ecranele LCD aceasta pâlpâire nu exista. o rezolutie foarte buna. nu mai pâlpâie în mod vizibil. Acestea ofera avantajul unei calitati mai bune a imaginii. verde (G) si albastru (B). cu dimensiunile lor mari. Monitorul si placa video Monitorul este un suport de iesire pe care se afiseaza rezultatele prelucrarilor. dar nu conteaza. cele mai frecvent utilizate sunt monitorul si imprimanta. toate culorile pot fi obtinute prin combinarea acestor culori primare. Noi tipuri de monitoare îsi fac aparitia. 2. aceste monitoare nu emit radiatie electromagnetica si au un consum de energie foarte mic. deoarece rata de reîmprospatare este zero Hz.2. genereaza imaginea prin bombardarea cu electroni a unui strat de luminofori. Reîmprospatarea imaginii se face doar la schimbarea acesteia. ecranele plate LCD câstigând din ce în ce mai mult teren. . componenta principala. având tendinta de a se impune ca standard de facto. mai clare. Imaginea color pe un monitor CRT se obtine prin combinarea a trei imagini : R. video-proiectoarele. G. tubul catodic (CRT = Cathode Ray Tube). încep sa faca fata din ce în ce mai greu concurentei oferite de monitoarele cu cristale lichide. dar ele sunt monocrome. mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. costisitoare si contrastul imaginii este slab Monitoarele electroluminescente utilizeaza o pelicula subtire de material special care licareste la trecerea curentului elctric. Echipamente periferice de iesire În ceea ce priveste echipamentele periferice de iesire. cu rezolutie si culori mult mai bune. proiectoarele cu LCD. Dupa principiile de functionare exista monitoare cu tub catodic (CRT). În ultimii 10 ani.dosarele si sa dicteze informatiile corespunzatoare în acelasi timp. Unul dintre parametrii cei mai importanti ai acestor monitoare este durata de raspuns (response time) care variaza între 15-30 ms. nemaiexistând acea pâlpâire întâlnita în cazul tuburilor catodice care oboseste ochiul. monitoare pe baza de cristale lichide (LCD). fiindca în cea mai mare parte a timpului imaginea sta nemiscata.

fiind mai putin granulata. rezultând culoarea caracteristica fiecarui pixel. cu atât imaginea este mai clara. ale intensitatii si luminozitatii acestora. Se recomanda valori mai mari de 85 Hz. cu atât imaginea este mai bine definita. 17". Cele mai raspândite sunt monitoarele de 17". Imaginea obtinuta pe ecran este reîmprospatata la anumite intervale de timp sau mai bine zis de un numar de ori pe secunda. Rezolutia reprezinta numarul de pixeli care pot fi afisati pe ecran. adica îsi ajusteaza singure proprietatile imaginii. numarul de dimensiuni în care sunt afisate informatiile. Acesta permite ajustarea formei. definitie. cu atât imaginea obtinuta este mai stabila si mai odihnitoare pentru ochi. Valorile tipice pentru definitie sunt de 0. Dar aceste puncte sunt atât de mici încât de la distanta culorile lor se compun. 1 inch=2. Definitia se masoara în milimetri. ajustari ale saturatiei de culoare. verde. 15". monitoarele moderne sunt de tipul multisync. numar de culori. La ecranele obisnuite fiecare pixel este format la rândul lui din trei puncte colorate în rosu. 45[45] Viteza de împrospatare se refera la frecventa cu care monitorul înlocuieste liniile de electroni care apar pe ecran. 22" si 24" (inch. Valoarea vitezei de reîmprospatare a afisarii45[45] variaza între 60 si 200 Hz. Monitoarele cu radiatie redusa (Low Radiation) sunt nedaunatoare sanatatii utilizatorului la folosirea lor rationala. Cu cât acest numar este mai mare. dimensiunii si pozitionarii imaginii. raportat la cele doua axe. Electronii activeaza granulele fosforescente rosii. De exemplu. Cu cât distanta dintre puncte este mai mica. Cu cât rezolutia este mai mare. Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie a redus substantial intensitatea radiatiilor emise de monitor. Majoritatea modelelor de monitoare permit reglarea diferitilor parametri prin intermediul unui afisaj ce apare pe ecran (on screen display). respectiv albastru. 21". 19". înseamna ca monitorul are 800 puncte pe orizontala si 600 de puncte pe verticala.25 mm.Monitorul are urmatoarele caracteristici mai importante: dimensiune. În plus. verzi si albastre care formeaza imaginea. rezolutie. Dimensiunea monitorului este caracterizata de marimea diagonalei sale. . în functie de parametrii semnalului primit.54 cm). grad de periculozitate al radiatiilor pe care le emite. Valorile tipice sunt de 14". o rezolutie de 800x600 pixeli. cu tendinta spre cele de 19".220. O imagine de pe ecran poate avea între 480000 si 1920000 de pixeli. dar se fabrica si monitoare 3D care permit afisarea imaginii în trei dimensiuni prin polarizarea luminii si folosirea unor ochelari speciali sau în mod holografic. Monitoarele traditionale afiseaza imaginea în doua dimensiuni (2D). Distanta între doi pixeli alaturati se numeste definitie (dot pitch).

Performantele unei imprimante se exprima prin urmatorii parametri:  Rezolutia . A4 (210 x 297 mm). B5 (182 x 257 mm) etc. Dell.7 milioane de culori afisate simultan (sunt cele mai raspândite la ora actuala).este data de formatul hârtiei pe care poate sa scrie imprimanta: A3 (420 x 297 mm).Widescreen UXGA etc). 720.    . Exista rezolutie pe verticala (numar de puncte pe verticala) si rezolutie pe orizontala.dpi). la imprimantele matriceale de 240x144 dpi Viteza de tiparire. VGA (Video Graphics Array) care permite afisarea în 256 culori simultane cu o rezolutie de 640 de pixeli pe orizontala si 480 de linii pe verticala.Super XGA. Nu este obligatoriu ca cele doua rezolutii sa fie egale. 1200 dpi. care sunt dotate cu boxe active si microfon. IBM.Ultra XGA. oferind astfel o alternativa pentru boxele active cumparate separat. UXGA . Imprimantele Imprimanta este un suport periferic de iesire care permite tiparirea rezultatelor prelucrarii într-o forma lizibila pentru om. XGA si superioare (SXGA . poate fi de la 1 ppm pâna la 50 ppm sau mai mult. WUXGA .reprezinta viteza de scriere a imprimantei si se masoara în caractere pe secunda (cps) la imprimantele lente si pagini pe minut (ppm) la cele rapide (o pagina contine aproximativ 2000 de caractere). Capacitatea memoriei unei imprimante laser. imprimantele fiind considerate periferice lente. Memoria proprie . LG. Suportul folosit este hârtia. XGA (eXtendend Graphics Adapter) care permite afisarea în 65535 culori cu o rezolutie de 640*480 sau 1024*768 etc. Informatiile prelucrate de procesor sunt transmise din memoria interna pe magistrala la imprimanta. au aparut asanumitele monitoare multimedia. Viteza de prelucrare a procesorului este mai mare decât viteza de tiparire a imprimantei. SVGA (Super VGA)care poate afisa pornind de la 800 de pixeli pe orizontala si 600 de linii pe verticala si ajungând la 1280 de pixeli pe 1024 linii (sau mai mult în functie de performantele monitorului si placii video) în 16256 sau 16. dar pentru cele mai simple ea este de 8. de exemplu. Sony. 16. De exemplu. Dimensiunea maxima a hârtiei . În prezent se utilizeaza doar monitoare din clasa SVGA. 5760x7200 dpi etc. numarul de culori si viteza de reîmprospatare a imaginii. A5 (148 x 210 mm).determina calitatea grafica a tiparirii si se exprima prin numarul de puncte afisate pe inch (dots per inch . la cele cu jet de cerneala de 4800x1200 dpi. Interfata dintre monitor si unitatea centrala este realizata de placa video.Pentru a îmbunatati capacitatile multimedia ale sistemelor de calcul. Exista mai multe standarde video care precizeaza rezolutia. poate fi pâna la 416 Mo.desemneaza capacitatea de memorie de tip RAM atasata imprimantei. Philips. 32 sau 64 Mo. de exemplu. La imprimantele laser. evitând astfel blocarea magistralei. rezolutia poate fi de 600. Memoria proprie a imprimantei permite stocarea acestor informatii pâna în momentul în care vor fi tiparite. Producatori de monitoare sunt Samsung.

Imprimantele laser. Posibilitatile de extindere a setului de caractere au în vedere atât metode software. Pentru generarea caracterului este necesara încarcarea si deflexia electrostatica pe verticala a picaturilor de cerneala. lipsa totala a zgomotului si calitatea deosebita a imprimarii. cu picaturi comandate. Dupa tehnologia de tiparire utilizata. imprimantele sunt:    orientate pe caracter. În miscarea sa. orientate pe linie. fiabilitate sporita si preturi accesibile. Dupa modul de realizare a imprimarii. Caracterul este generat coloana cu coloana. matriciale. acoperit de o suprafata fotoconductiva. viteza mare de lucru. Imprimantele cu jet de cerneala si laser reprezinta în pezent cele mai utilizate tipuri de imprimante. fiabile si asigura o buna calitate a tiparirii. cu caractere selectate. Imprimantele cu jet de cerneala se produc în mai multe variante: cu jet continuu. cât si metode hardware (prin atasarea unor dispozitive . Ele folosesc pentru realizarea imprimarii un suport intermediar. orientate pe pagina. Imprimantele cu jet de cerneala au fost introduse în 1976 de firma IBM. precum si fiabilitatea destul de scazuta. Principalele dezavantaje sunt legate de calitatea deosebita care se cere hârtiei si cernelii. respectiv dupa unitatea de informatie tiparita la un moment dat. Imprimantele laser au o rezolutie foarte buna. Principalele avantaje sunt pretul scazut fata de cele laser. termice. Ele necesita un sistem complex de circulatie a cernelii. cu jet intermitent. producând încarcarea electrica a unui sablon de particule. cu jet de cerneala. Tiparirea se poate face si în mai multe culori. .casete cartridge) care contin seturi suplimentare de caractere. imprimantele sunt:      mecanice. numite si imprimante optice sau imprimante xerografice sunt cele mai raspândite în prezent pentru ca sunt rapide. tamburul preia un praf încarcat electric numit toner. Acesta adera la foaia de hârtie si creeaza textul sau imaginea corespunzatoare. laser. O raza laser este dirijata catre un tambur rotund. Functionarea lor este similara unui dispozitiv de copiere. În functie de viteza se obtin diferite calitati ale imprimarii.

dimensiunea maxima a hârtiei pe care poate desena. De obicei. tabletele LCD pot fi alb-negru. celule care lasa sa treaca o cantitate variabila din lumina emisa de lampa retroproiectorului. Sistemul este conectat la calculator si permite transpunerea imaginilor pe microfilm direct. setul de instructiuni pe care le poate executa. . afisând astfel pe ecranul retroproiectorului imaginea la nivel de pixel existenta pe ecranul calculatorului. Sistemul COM (Computer Output Microfilm) Sistemul COM este des utilizat în arhivele de mari dimensiuni sau în marile biblioteci. rezolutia. în timp ce imprimantele pot simula liniile prin tiparirea apropiata a unei serii de puncte. trasoarele sunt mult mai scumpe decât imprimantele si sunt folosite în proiectarea asistata de calculator (CAD) si în programele de prezentare grafica. scaner. calc sau film). Dupa gama coloristica redata. producatorii de hardware se orienteaza spre realizarea unor echipamente care încorporeaza mai multe periferice (imprimanta laser. unde precizia este foarte importanta. pe masura ce sunt generate sau off-line. Plotter-ul Plotter-ul (echipament de trasat) este un dispozitiv periferic care poate genera o imagine grafica pe un suport material (de obicei hârtie. El poate trasa linii continue. fax). Trasoarele multicolore folosesc penite diferit colorate pentre trasarea desenelor color.În prezent. cu nuante de gri sau color. copiator. Printre caracteristicile importante ale plotter-ului se numara:     precizia cu care deseneaza. de pe benzi magnetice care sunt pregatite în prealabil. Tabletele LCD Tabletele LCD sunt dispozitive realizate în tehnologia LCD (Liquid Cristal Display) care se racordeaza la iesirea spre monitor a unui calculator si se plaseaza deasupra unui retroproiector obisnuit. Ele sunt alcatuite dintr-o matrice de celule LCD.

CCD (Change Coupled Device). Camera video are rolul de a prelua informatia luminoasa a fiecarei secvente video captate. de înalta luminozitate si cu distanta focala mica si alta utilizeaza trei matrici LCD. Placa de captura si numerizare video Placa de captura video (video capture card) permite înregistrarea de imagini cu ajutorul calculatorului. plasate în fata unei surse de lumina puternice (lampa cu halogen) pentru proiectarea secventelor video dupa principiul afisarii diapozitivelor sau filmelor. . diafragma. caz în care calculatorul este legat la televizor. pe puncte individuale. Semnalul video captat este fie furnizat în sistem RGB pentru a fi preluat de calculator. iar fiecare imagine fixa este descompusa pe linii orizontale. la un video-recorder sau la o camera video. un dispozitiv de transfer de sarcina. caz în care functioneaza ca pelicula dintr-un aparat de filmat si pentru captarea de filme întregi. Internet-ul este mediul perfect. zoom. În alegerea unei camere video trebuie avuti în vedere urmatorii parametri: rezolutie. Video-proiectoarele se bazeaza pe doua tehnologii de afisaj: una presupune existenta a trei tuburi catodice. de a o transforma în informatie electrica pe care o va aduce apoi într-o forma standard. Elementul cheie al camerei video este captatorul video. Dimensiunea ecranului de proiectie (1. fie este prelucrat pentru sistemele PAL. NTSC sau S-video. dar pentru o comunicare eficace si rapida este nevoie de tehnologie. dar pentru a-l exploata optim trebuie sa ai la dispozitie o baza tehnologica solida. ceruta pentru un semnal video. Astfel. Pentru aceasta.5-7 m) se coreleaza cu puterea sursei luminoase (500-2300 lumeni) si cu distanta la care se proiecteaza. raport zgomot/semnal util. sensibilitate la lumina. nivel de profunzime.Video-proiectoarele Video-proiectoarele sunt dispozitive de afisare pentru proiectia unor imagini video pe un ecran mare pentru un grup mai mare de persoane. Camera video Nevoia de comunicare si informatie este o trasatura caracteristica a omului. Placile de captura video pot fi utilizate pentru captarea imaginilor statice sau a cadrelor. iar în cadrul liniei. Cum ai putea însa sa desfasori o videoconferinta fara o camera de luat vederi? Ea este esentiala când ai nevoie de comunicare video. camera video descompune fiecare secventa video într-o succesiune de imagini fixe.

dar si folosirea monitorului calculatorului pentru urmarirea canalelor TV si a teletextului. Aceasta necesita atât un efort financiar considerabil. care se folosesc de altfel si la scannere si camere video. variante care sunt extensie a placii video etc. Camera foto digitala Pâna nu demult era necesar un echipament sofisticat pentru a realiza cu calculatorul o prezentare de diapozitive: filmele trebuiau developate. tiparirea pe hârtie. fiind format dintr-un ansamblu de citire. În locul în care este pozitionat filmul în aparatele clasice. aflate pe cip-ul CCD. în diverse programe sau aplicatii. cum sunt CompactFlash si Smart Flash. Echipamente pentru citirea directa a documentelor Cititorul de bare de cod se utilizeaza în registratoarele de casa ale marilor magazine sau în biblioteci. preluând un semnal video de la un aparat video sau de la o camera TV. ele stocheaza pozele electronic. preiau informatia si o descompun într-o multime de pixeli. în configuratia calculatorului personal poate fi încorporat un FM tuner care faciliteaza auditia acestor emisiuni. Subiectul ce se doreste a fi fotografiat este proiectat prin obiectiv. imaginile se pot transfera direct pe calculator si aici se pot prelucra dupa dorinta. PAL sau SECAM) în semnal digital si invers. Numarul acestor pixeli hotareste rezolutia camerei foto. emisie/detectie a intensitatii luminoase. TV tuner-ul se prezinta sub forma unei placi de extensie care realizeaza transformarea semnalului TV (NTSC. Pentru stocarea imaginilor în camerele digitale sunt folosite cardurile de memorie flash. 2. Pentru ascultarea posturilor de radio ce emit în banda de frecventa FM. pur si simplu. sau.Pentru digitalizarea semnalului video analogic se folosesc video digitizoarele care utilizeaza un convertor analogic-digital. pe calculator. Preturile (în cazul caselor de marcat) sunt marcate prin niste bare de diverse . Ele permit. TV tuner-ele sunt fabricate în mai multe variante: variante externe (TV-Box) care trimit semnalul decodat în intrarea video a placii grafice. În prezent exista camere foto care permit cuplarea directa cu calculatorul printr-o interfata standard. variante built-in în placa grafica. Astfel.3.2. imediat dupa apasarea declansatorului. ceea ce este important pentru prelucrarea si tiparirea ulterioara. camerele digitale au înglobate senzori CCD (Changed Couple Device). iar mii de fotodiode sensibile la lumina. Camerele digitale nu au nevoie de film foto. preluarea directa a imaginilor. putându-se astfel prelua si înregistra pe calculator secvente video si imagini statice din emisiunile TV. dupa care utilizatorul introducea imaginea în calculator cu ajutorul scanner-ului sau prin citirea unui Photo-CD în unitatea CD. cât si timp foarte mult.

acesta se magnetizeaza. sa se poata tasta datele. Pentru multe aplicatii scanarile monocrome sunt suficiente (de exemplu. imaginea poate fi prelucrata cu ajutorul calculatorului: marita. scanerul foloseste o matrice liniara de asemenea senzori. micsorata. Avantajul acestor sisteme este simplitatea utilizarii lor si faptul ca în sistemele tranzactionale intense. Scanerul este un dispozitiv care permite introducerea în sistem a textelor si imaginilor grafice prin simpla scanare a documentului original. Lumina reflectata va fi preluata de o serie de diode laser si de fotodiode care înregistreaza diferentele luminos-întunecos si le convertesc într-o combinatie binara. Diferenta dintre ele este data de modul în care acestea deplaseaza senzorii în raport cu imaginea scanata. daca doriti sa scanati texte în vederea recunoasterii optice a caracterelor sau în vederea editarii unor publicatii atunci când rezultatele urmeaza sa apara alb-negru). Rezolutia reprezinta numarul de puncte pe inci pe care le poate citi scanerul. În majoritatea cazurilor. Aici. întinse pe o banda îngusta pe toata latimea celei mai mari imagini care poate fi scanata. scanerele sunt grupate în scanere color si scanere monocrome (scanere cu tonuri de gri). Suprafata de scanat se vizualizeaza pe toata latimea scanner-ului cu un tub luminiscent. precum si alte informatii sunt introduse si decodificate de aceste dispozitive. Scanerul este caracterizat de urmatoarele elemente:  Posibilitatea de producere a imaginilor color . Pentru siguranta. Caracterele se imprima cu o cerneala speciala continând oxizi de fier. Cu cât rezolutia este mai mare. evitându-se astfel introducerea textului cu ajutorul tastaturii. de ordinul sutelor pe fiecare inci. Scanerul detecteaza diferentele de stralucire a unei imagini sau a unui obiect. Documentele magnetice sunt din ce în ce mai raspândite. suprapusa cu alte imagini etc. contul. Aplicatiile principale ale acestui sistem sunt în domeniul bancar. Trecând documentul sub un câmp magnetic puternic.Magnetic Ink Character Recognition).Change Coupled Devices. dar sunt si scanere care folosesc tehnologia video. suma disponibila. Procedeul se numeste digitizare. caracterele sunt recunoscute de cititor. Un scanner cu  . ca în caz de indecizie. scanere video. scanere pentru diapozitive. Aproape toate tipurile impun deplasarea mecanica a senzorilor peste imagine. Trecând apoi acelasi document sub un cititor de caractere magnetice. dispozitive care transforma un semnal luminos în semnal electric). aceste sisteme sunt legate de tastaturi.În acest sens. rotita. cu atât imaginea scanata va fi mai apropiata de cea reala. scanere cu tambur (drum scanner). folosind o matrice de senzori. Cititorul de caractere scrise cu cerneala magnetica (MICR . Exista o mare varietate de scanere: scanere manuale (hand scanner). Imaginea sau textul se preia sub forma unui anumit numar de puncte.dimensiuni si nuante de la alb la gri si apoi la negru. de obicei dispozitive cu cuplaj de sarcina (CCD . Dupa ce a fost citita cu scanerul. colorata. cum ar fi casieriile marilor magazine nu mai trebuie tastat pretul. scanere plane (flatbed scanner).

dar si pentru recunoasterea vocii. ele având o singura sursa de iluminare ce se bazeaza pe filtrele elementelor fotodetectoare pentru sortarea culorilor. Placile de sunet sunt folosite pentru redarea sunetelor si a muzicii. dar sunt si scannere de pâna la 19200 dpi.2. placa de sunet contine convertizoare de tip analogic-digital si digital-analogic care realizeaza conversia semnalului electric în cod numeric si invers. boxe). de trei ori mai mici. Se pot recunoaste bine literele foarte clare. Pentru a înregistra si reda mesajele audio. Se foloseste un software specializat OCR (Optical Character Recognition). desi transferarea imaginilor de dimensiuni mari ce masoara zeci de megaocteti dureaza mai mult decât transferarea de imagini monocrome. adica bitii necesari pentru codificarea numarului maxim de culori. Majoritatea sistemelor OCR actuale se bazeaza pe corespondenta caracteristicilor.Aproape toate scanerele moderne sunt echipamente cu trecere unica. Scanerele obisnuite pot distinge 256 (8 biti). 1024 (10 biti) sau 4096 (12 biti) de niveluri de stralucire în fiecare culoare primara. Viteza de scanare poate fi de 1-60 pagini pe minut. ci analizeaza fiecare model de biti scanat. .). Numerele din calculator sunt considerate digitale. transformându-le în text.4. Pentru prelucrarea ulterioara cu un procesor de texte trebuie transformata într-un format text. Ca urmare. Domeniul dinamic reprezinta domeniul de culori (sau numarul tonurilor de gri de la negru la alb) pe care le poate distinge un scaner. iar undele sonore sunt considerate analogice. ScanJet 8200 etc. Primele programe OCR foloseau o tehnica numita corespondenta matriceala. 2400. Ultimele modele au o adâncime de culoare de pâna la 48 de biti. Echipamente periferice pentru redarea sunetelor Placa de sunet Aparitia si dezvoltarea aplicatiilor multimedia a determinat echiparea microcalculatoarelor cu placi de sunet care permit cuplarea unor echipamente de înregistrare a sunetelor (microfon) sau de redare a acestora (difuzor. Modalitatea obisnuita de exprimare a domeniului dinamic este profunzimea. ScanJet 7650. pentru a înregistra sunete MIDI si waveform. ca parte a aplicatiilor multimedia. 4800 de puncte pe inci. calculatorul nu poate întelege si reproduce undele sonore. În cazul scrisului de mâna recunoasterea textului este mult mai dificila. 2. Aceste sisteme nu se limiteaza la comparare. Viteza de scanare .  Sunt larg recunoscute scanerele firmei Hawlett-Packard (ScanJet 4670. Prin intermediul unui software specializat se poate realiza editarea. redarea sau înregistrarea sunetelor în fisiere. nu în imagini Imaginea scanata este memorata initial în format grafic.  posibilitati minime începe de la 300 de puncte pe inci si avanseaza în trepte uniforme cum ar fi 1200. scrise de obicei cu masina de scris sau cu imprimanta. ScanJet 4850. Scanerele cu trecere unica pot sa opereze aproape la fel de repede ca si modelele monocrome. Posibilitatea de recunoastere a caracterelor de text. 3600. Calculatorul compara mici portiuni din imaginea pe biti cu modele stocate într-o biblioteca în cautarea caracterului care semana cel mai mult cu modelul de biti scanat.

Modelele initiale lucrau pe 8 biti. de exemplu. de exemplu.Conform standardului MPC. 44. Rata de esantionare indica de câte ori pe secunda se va lua o proba din semnalul audio. pretul lor fiind în continua scadere. capabilitate CD-audio. de 48 KHz pentru DAT (digital audio tape). procesarea simultana a mai multor efecte audio. un sintetizator FM si capacitatea de a reda muzica digitizata si voce. Popularitatea tot mai larga a aplicatiilor multimedia în ultimii ani a condus la dezvoltarea mai multor tehnologii de producere a placilor de sunet si la cresterea competitiei între producatorii acestor echipamente. în configuratia minimala. iar rata de esantionare atingea 15 kHz. pe baza mostrei de sunet existente. modelul Sound Blaster Audigy 2 lucreaza pe 24 biti cu 192 KHz în stereo si 96 KHz în 6. specific coloanelor sonore Dolby Digital EX din filme sau jocuri. Rezolutia este cuprinsa. placile de sunet utilizeaza doua tehnologii: sinteza FM si sinteza wavetable (spectru de sunete). o interfata MIDI. de 11 kHz pentru vorbire. Sunetele create de placa de sunet nu seamana cu cele create de instrumentele muzicale.1 KHz pentru semnalele provenite de la CD-player. Trebuie avuta în vedere si compatibilitatea cu Sound Blaster. Rata de esantionare poate fi. La tehnologia wavetable. Spre exemplu. adica manevrarea frecventelor pentru a le transmite la difuzoare. Sound Blaster Audigy 2 ofera un exceptional raport semnal zgomot de 106dB si este singura interfata de sunet care a primit certificare THX. în special când se doreste utilizarea MPC si pentru jocuri pe calculator. sunetele fiind mai aproape de realitate. Circuitele de mixare din placa de sunet au rolul de a controla volumul pentru fiecare din sursele de semnale la care este conectata placa. Parametrii care determina performantele placilor de sunet sunt: rata maxima de esantionare si rezolutia placii. dispune de tehnologia EAX Advanced HD care ofera realism audio fara precedent în jocuri. Acest standard adauga o incinta acustica suplimentara. Utilizatorii de calculatoare personale care dispun de o unitate DVD-ROM vor putea utiliza Sound Blaster Audigy 2 pentru a experimenta înregistrari DVD-Audio de o calitate uimitoare. placile de sunet au devenit din ce în ce mai sofisticate. prin reverberatii. placa de sunet creaza sunetul. filme sau muzica. centru spate. pe baza unor înregistrari ale muzicii unor instrumente. Placile de sunet mai ofera si o serie de functii importante de control pentru operatiile de creare si redare a unor fragmente muzicale. trecere realista între medii audio virtuale. Pentru redarea sunetelor. dezvoltat de firma Creative Labs. pentru sunet surround pe 6. între 0 si 255 de biti la placile de sunet pe 8 biti si între 0 si 65535 de biti la placile de sunet pe 16 biti.1 canale. În rândurile ce urmeaza sunt prezentate tehnologiile de ultima ora din domeniul placilor de sunet. o placa de sunet trebuie sa aiba. iar rezolutia indica numarul de biti disponibili pentru valoarea preluata. ea cauta instrumentul potrivit într-un spectru de sunete si creaza sunetul instrumentului cerut. Standardul care s-a impus în lumea PC-urilor este Sound Blaster.1 canale. Sinteza FM vine de la frequency modulation (modulatia în frecventa). Audigy 2 poate captura si reda cele mai fine detalii ale sunetului folosind specificatii tehnice de ultima ora. pentru realism îmbunatatit în pozitionarea 3D audio. . muzica produsa în acest mod tinzând sa sune artificial. o intrare pentru microfon. Au urmat modele perfectionate. Diferentierea calitativa între placile de sunet actuale se face în functie de capacitatea acestora de a reda si înregistra sunetele. Ca urmare a acestei tendinte.

1. Audio Advanced HD pe 24 biti Cea mai buna calitate întâlnita la un Sound Blaster. Compania americana a certificat pâna acum sali de proiectie (cinematografe) si aparatura profesionala audio. . putere de procesare a mai multor efecte audio simultan. CD-uri. Înregistrare/redare audio cu specificatiile 24 biti/96 KHz Audigy 2 poate captura si reda cele mai fine detalii ale sunetului folosind specificatii tehnice de ultima ora. Procesarea audio pe 24 biti. Certificare THX Audigy 2 este prima si singura placa de sunet certificata pâna în acest moment ca fiind conforma cu testele de calitate si performanta impuse de cunoscuta companie THX. EAX ADVANCED HD Tehnologie care ofera realism audio fara precedent în jocuri sau la rularea unui fisier audio prin reverberatii. Suportul MIDI extins este oferit de latenta redusa de 2 ms.DVD-AUDIO Singura solutie destinata calculatoarelor personale care permite suport pentru rezolutia avansata audio oferita de fidelitatea pe 24 biti cu 192KHz în stereo si 96KHz în 5. Audigy 2 sporeste imersiunea experientei audio cu directionalitate si perceptie ambientala îmbunatatite oferite de canalul suplimentar amplasat centru / spate. în muzica.1 canale Experienta audio multi-canal îmbunatatita pentru MP3-uri. rivalizând aparatura profesionala de casa în muzica. filme si aplicatii multimedia asigura cea mai ridicata calitate sunetului. Dolby Digital prevede 5. jocuri sau filme.1KHz. cu caracteristici superioare pentru gestionarea bazei de date cu muzica: cautare.1 canale prin incinte: fata si spate (stânga si dreapta). Creative MediaSource Aplicatie pentru redarea de fisiere audio. Ca termen de comparatie CD-ul Audio ofera 16 biti cu 44. control automat al volumului si reducerea zgomotului de fond. subwoofer si central fata. jocuri 3D cu suport DirectSound si filme Dolby Digital EX. Sunet pe 6. trecere realista între medii (pestera à încapere din lemn).

44 MB. Suportii de informatie numerica pot fi suporti de informatie digitala neinformatica (CD-audio. fabricate dupa o noua tehnologie care ofera o senzatie de realitate incredibila.Laser Disc. reprezentati de CD- . când includ un amplificator sau pasive atunci când nu au un astfel de dispozitiv. Sony realizeaza un echipament HiFD la 200 MB. desi doar pe termen scurt. CD-ul cu posibilitate de rescriere este aproape cel mai raspândit format. În urmatorii ani. Rotary Digital Audio Tape. Câteva echipamente (Iomega Zip. Astfel. Mini Discul. iar cele de frecventa înalta (tweeter) lucreaza cu frecvente asociate sunetelor ascutite (de la 2000 Hz în sus). Digital Compact Cassette) care lucreaza cu informatie numerica. Cum a supravietuit acesta din urma? Alternativele au existat. benzile de magnetofon) si suporti de informatie numerica (digitala). În prezent sunt destul de multe tehnologii de stocare pe disc de calitate.44 MB. suportii se împart în suporti ce folosesc informatia analogica (aici se încadreaza casetele video. PC-ul era echipat cu un hard disc de 100 MB si o unitate de discheta de 1. care este citit de drivere interne sau externe noi. În prezent se produc si sisteme dotate cu difuzoare plate. LS-120 SuperDisk sau Syquest EZ Flyer) au fost puse la încercare pentru a înlocui acest floppy de neînlocuit. lansat de Sony în 1992. având si un randament atractiv pe piata. exista un aspect de care nu trebuie sa ne temem în privinta unitatilor de stocare: puterea de înmagazinare a datelor va creste ametitor de repede.Microfonul si difuzoarele Puntea dintre lumea electronica a datelor audio (analogice si digitale) si lumea mecanica a sunetelor este realizata de traductoarele acustice: microfonul care converteste sunetele în semnale audio si difuzoarele ce realizeaza conversia semnalelor audio în sunete. dar alaturi de acelasi batrân floppy de 1. 2. aparitia unor suporti de informatii de mare capacitate impulsionând evolutiile din domeniu. Dupa modul de înregistrare. Difuzoarele subwoofer extind posibilitatile de producere a frecventelor joase ale unui sistem de sunet dintr-un calculator. mai toate PC-urile care vor fi vândute vor citi de pe DVD-ROM Cu certitudine. La începutul anilor '90. Echipamente si suporturi pentru stocarea datelor Una din problemele actuale în domeniul informatic este si cea a stocarii si regasirii informatiei. calculatorul are nevoie de difuzoare. Pentru a crea sunete care pot fi auzite. Toate placile de sunet au intrari pentru microfon care permit înregistrarea de voci în mediul digital. Difuzoarele pot fi active.5. videodiscul . Difuzoarele de frecventa joasa (woofer) opereaza la cele mai joase frecvente (mai mici de 150 Hz). Unitatile CD-RW nu mai sunt astazi o noutate. Astazi s-a ajuns pâna la 400 GB pe hard disc. dar nu sub forma de fisiere în sens informatic si suporti de informatie numerica informatizata. se pot folosi transcrierile digitale ale vocii pentru a le încorpora în prezentari multimedia sau pentru a realiza diverse adnotari vocale în foi de calcul sau în alte fisiere.2.

ROM si variantele descinse din acesta. CDTV (Commodore Dynamic Total Vision). Numarul de octeti pe sector depinde de tipul discului. O portiune dintr-o pista se numeste sector.5 inch de 1. . Discuri magnetice si unitati de discuri magnetice În configuratia actuala a calculatoarelor discul magnetic este cel mai utilizat. 512. respectiv cilindru virtual. care sa poata fi regasite rapid se folosesc echipamente periferice care utilizeaza în esenta suporturi magnetice. Aceste siruri sunt asezate circular. de la marginea exterioara a discului. suporturi magnetice neadresabile (benzi magnetice). Discurile magnetice se clasifica dupa mai multe criterii:   dupa capetele de citire/înregistrare. Prin cilindru virtual se întelege ansamblul pistelor pe un echipament cu mai multe discuri care pot fi accesate fara a misca capul de citire-înregistrare. Un floppy disc cu doua fete are un numar de cilindri egal cu jumatate din numarul pistelor. Datele sunt înregistrate pe disc sub forma unor octeti memorati ca siruri de cifre binare (zone magnetizate si nemagnetizate). în functie de performantele discului. 1024. adica 128. are 80 piste/fata. corespunzând unei pozitii a capului de citire-înregistrare. sectorul 0 este rezervat pentru identificare.2. Sectorul este unitatea fundamentala de memorare a informatiei pe disc.Echipamente periferice si suporturi magnetice Pentru memorarea unor volume mari de date. 2. Din punct de vedere al accesibilitatii. Unitatile de discuri magnetice sunt echipamente periferice care mediaza schimbul de date si informatii între suport (disc magnetic) si sistemul de calcul. dar în general este o putere a lui 2. Un sector poate fi accesat direct dupa adresa de sector. nu pentru stocare. Photo CD. de-a lungul pistelor.44 Mo.1. 512 octeti/sector. Un alt concept vehiculat mult este cel de cilindru. determinata de numarul pistei si numarul sectorului de pista. Sectoarele sunt numerotate începând cu cifra 1. 256. Prin conventie. suporturile magnetice se împart în doua categorii:   suporturi magnetice adresabile (discuri magnetice). CD-I (Compact Disc Interactive). O discheta de 3. Discurile dure au un numar variabil de fete si piste. începând cu zero. Altfel spus.. Video CD. 18 sectoare/ pista. de exemplu. Pistele pe discurile magnetice sunt circulare si concentrice (formatul CAV). dupa modul de grupare. cilindrul este ansamblul pistelor care corespund unei pozitii a capetelor de citire-înregistrare de pe toate pistele. Capacitatea sectoarelor cea mai des întâlnita în industria hard-discurilor pentru calculatoarele personale este cea de 512 octeti/sector. pistele sunt numerotate..5.

Ele nu necesita conditii speciale de pastrare. dupa materialul din care sunt facute. Zip. SyQuest). pentru arhivari. Dupa capete sunt:  discuri cu capete fixe. Unitatile de disc flexibil (floppy disc) sunt folosite pentru a înregistra date pe dischete care apoi vor putea fi citite pe acelasi tip de unitate. la care capetele sunt fixate. Dupa materialul din care este facut discul. un bloc de comanda care asigura coordonarea functionarii componentelor si supervizarea operatiilor de citire/scriere.  discuri inamovibile. Corespunzator tipurilor de suport. un motor de antrenare a dischetei (360 rot/min). la care platanele sunt facute dintr-un material dur. la care discul este realizat din material plastic. Unitatea de disc flexibil are în structura urmatoarele componente:     doua capete de citire/înregistrare. unitatile de discuri magnetice se clasifica în:    unitati de disc flexibil (floppy discuri). precum si pentru transferul de diferite date si programe între calculatoare. Dischetele sunt folosite pentru pastrarea programelor si a fisierelor de date de mici dimensiuni.  discuri cu capete mobile. Dupa modul de grupare:  discuri amovibile (care se pot grupa în pachete). deci nu se grupeaza în pachete. la care capetele se misca solidar. etc. Discul flexibil a fost creat în 1967. un dispozitiv de actionare a capetelor. care sunt independente.  discuri flexibile. câte unul pe fiecare fata. dar este indicat sa fie pastrate în locuri . Discul flexibil Discul flexibil reprezinta suportul clasic de stocare la microcalculatoare. avem:  discuri dure. unitati de disc amovibil (Jaz. pentru a utiliza ambele fete ale dischetei. de obicei duraluminiu. unitati de disc hard (dur sau Winchester). în laboratoarele IBM din San Jose de un colectiv condus de Allan Shugart.

De asemenea. dubla densitate (Double Density 2D sau DD). precum si adresabilitatea si posibilitatea de interschimbabilitate a suportului între sisteme de calcul diferite. Actualmente toate unitatile de discuri flexibile permit utilizarea simultana a ambelor fete (DS Double Side). Capacitatea dischetei este stabilita în timpul formatarii. 3. nr.44MB.5".SD). Actualmente dischetele comercializate sunt gata formatate. Prin aceasta tehnologie se asigura o densitate de 2. Ulterior s-au realizat si dischete cu capacitatea de 240 Mo. Din punct de vedere al densitatii de înregistrare deosebim urmatoarele categorii de discuri flexibile:      simpla densitate (Simple Density . Unitatea de discheta LS-120 dispune de capete de citire duble care îi permite sa scrie si sa citeasca atât dischete LS-120.490 piste/inch fata de 135 piste/inch la dischetele de 1.HD). Primele dischete erau folosite pe o singura fata (SS .5". Începând cu mijlocul anilor '90 se fabrica si discuri flexibile de capacitati mult mai mari. ceea ce permite obtinerea unor rate de transfer mai mari46[46]. Capacitatea de memorare de 120 MB a fost obtinuta prin combinarea tehnologiilor optice si magnetice. înalta densitate (High Density . viteza de rotatie a suportului este mai mare decât în cazul oricaror alte dischete.88 Mo) depinde de numarul de piste si de densitatea de înregistrare. în 1995 firma Imation a lansat pe piata discheta de 120 MB numita LS-120 si unitati de disc adecvate .Single Side). densitate cvadrupla (Quad Density -QD).25" si 8" (în prezent cele de 5. Corporatia Sony fabrica unitatile de disc flexibil HiFD cu o capacitate de 200 Mo la dimensiunea dischetelor de 3. Tehnologii optice.25" si 8" nu se mai utilizeaza).. 5. Astfel.44Mb. Desi sunt suporturi lente si limitate din punct de vedere al capacitatii. C. dischetele si unitatile de discuri flexibile se regasesc în toate configuratiile actuale ale microcalculatoarelor.Super Disk Drive. Formatarea se poate realiza prin comenzi ale sistemului de operare. 43. De asemenea. 31 .44 Mo. Pistele de date sunt scrise si citite magnetic.ED). PC REPORT România. cele DS-HD au 1. 1996. densitate extra înalta (Extra High Density . este indicat ca din când în când informatiile sa fie rescrise pe dischete. pentru a nu se pierde. p. fiind împartita în piste si sectoare. Dischetele se întâlnesc în diferite variante 2.5". cât si dischetele standard de 1. Capacitatea de memorare a dischetelor (de exemplu. Aceasta se explica prin costurile reduse ale suportului si echipamentului periferic. O discheta poate fi utilizata numai daca a fost formatata în prealabil.ferite de actiunea unor câmpuri magnetice puternice sau în apropierea unor surse de caldura deosebite. usurinta în gestionare. 46[46] Nagy. cele DS-ED au 2.

Sectoarele sunt create si completate cu marcajele de adrese folosite pentru identificare. numarul de discuri. Pentru a putea fi folosit. Formatarea fizica consta în crearea sectoarelor fizice pe disc. adica trebuie definita o structura recunoscuta de sistemul de operare. respectiv cu portiuni de date.Unitatile de discuri Winchester Unitatea de hard disc este un dispozitiv de memorie externa închis ermetic care poate pastra o cantitate foarte mare de informatii din sistem. formatarea la nivel superior sau formatarea logica partitionarea. numarul acestora depinzând de tipul unitatii. un hard-disc trebuie sa fie formatat. pistele discului sunt împartite în sectoare. acestea fiind încasetate pentru a asigura o mai buna protectie la factorii perturbatori. Ea se bazeaza pe reunirea într-un singur ansamblu a capetelor de citire-scriere si a discurilor. Partitionarea segmenteaza discul în mai multe regiuni sau discuri logice. Formatarea unui hard-disc presupune trei etape:    formatarea la nivel inferior sau formatarea fizica. este durata necesara pentru deplasarea capetelor de citire-scriere între doi cilindri oarecare. Aceste unitati au fost introduse de IBM în 1974 si au primit denumirea de discuri Winchester. numite partitii. Formatarea logica reprezinta adaptarea discului la cerintele sistemului de operare. montate unele peste altele si capete care se misca deasupra discurilor înregistrând informatiile pe piste si sectoare. dar trebuie sa fie o putere a lui 2. care pot contine fisiere ale aceluiasi sistem de operare sau ale unor sisteme de operare diferite. numarul de cilindri. Timpul mediu de acces. În general se considera ca un disc . plutind pe o perna de aer. În timpul formatarii logice. timpul mediu de acces. Capacitatea de memorare este în functie de diametrul discurilor. rata de transfer si viteza de rotatie. Unitatea de hard disc are mai multe discuri care se rotesc cu viteze de la 3600 rot/min în sus. Transferul dintre periferic si memoria tampon asociata se realizeaza pe unitati numite blocuri fizice sau clustere. Un cluster este format din unul sau mai multe blocuri. la hard disc-uri acestea nu ating suprafetele discurilor în timpul functionarii normale. Spre deosebire de floppy discuri. Parametrii principali ai unei unitati de hard disc sunt: capacitatea de memorare. densitatea de înregistrare. exprimat de obicei în milisecunde. la care capetele de citire/înregistrare se aseaza pe disc. numita si lagar de aer. Dimensiunea clusterelor se stabileste la formatare. Capacitatea maxima de memorare a crescut de la 20 MB pâna la sute de Go.

Viteza de rotatie. În functionare discurile se rotesc permanent cu o viteza constanta. Timpul de acces (mediu) a scazut de la 85 ms la mai putin de 3. 8". denumita si IDE (Integrated Drive Electronics) prevede includerea controlerului în unitatea de disc. SCSI-3 (Ultra SCSI. 2. ULTRA 320). ATA/ATAPI-6. La o interfata ATA pot fi conectate cel mult doua unitati periferice si se recomanda pentru calculatoare desktop.6 ms Cheetah X15 . Interfata ATA. rotatii pe minut. Wide SCSI. 16 sau chiar 32). Ultra 160.5". În criteriile de performanta se regasesc masuri ca timpul mediu de cautare. Rata de transfer reprezinta viteza cu care unitatea si controllerul pot sa trimita datele catre sistem. SCSI (Small Computer System Interface). 5. numar de unitati etc. cum ar fi: volum de date. 1. 10000 rotatii/minut. de folosinta individuala. ajungând chiar la 15000 rotatii/minut. FireWare.6 ms47[47]. ATA-2 (EIDE). ATA/ATAPI-4.25". SCSI-2 (Fast SCSI. Exista mai multe standarde ATA: ATA-1. dimensiunea memoriei cache a HDD etc.8". cu viteze de rotatie de 10. magistrala sau viteza de transfer. Vitezele de rotatie uzuale la diferite tipuri de hard-discuri sunt de 5400 rotatii/minut. ATA seriala (SATA). Interfata SCSI poate fi: SCSI-1 (1986) deja depasita. ATA/ATAPI-5. ATA/ATAPI-7 (2004). Ea asigura viteze de transfer a datelor de la 10 Mops la SCSI-1 la 320 Mops la Ultra 320 SCSI. Fast&Wide SCSI). 7200 rotatii/minut.3". Fibre Channel. Unitatile de discuri amovibile 47[47] Cheetah X15 . De exemplu. Wide Ultra SCSI. Unitatile de disc se leaga la magistrala calculatorului prin intermediul unei interfete care poate fi ATA (AT Attachment). cu o memorie cache mai mare de 2 MB (de exemplu 8 MB). viteza de lucru. nu numai tip de interfata.000 rpm. pentru servere se folosesc unitati SCSI ULTRA WIDE sau ULTRA 160.5".48[48] Cresterea vitezei de rotatie determina marirea ratei de transfer.cu timp de acces sub 20 de milisecunde este rapid. Alegerea unui HDD trebuie sa tina cont de mai multi factori. Performantele unui HDD sunt dictate de mult mai multi factori.5". disponibilitate.15000 rpm 48[48] . Viteza cu care sunt transferate informatiile a crescut de la 102 Kb/s la aproape 400 Mb/s la unitatile moderne cele mai rapide. densitatea pe suprafata.3. 1. Cea mai folosita este de 3. SATA (Serial ATA).000 rpm sau 15. ATA-3 (1997). permitând conectarea mai multor unitati periferice (8. Dimensiunea discului poate fi de 14". 3.

cât si în cel al dezvoltatorilor de software. respectiv pentru pastrarea copiilor de siguranta a fisierelor si a bazelor de date. capacitate de stocare de 2GB. 1. Tot mai multe companii si-au întors privirile spre produsele de stocare amovibile pentru a-si acoperi propriile necesitati de stocare. Jaz si Click!. Se utilizeaza sub forma unor pachete sau cartuse de discuri magnetice. Tehnologia folosita de unitatile de discuri amovibile fiind foarte asemanatoare cu cea a hard-discurilor. Firma Iomega s-a impus pe piata prin discurile Zip. Acestea permit automatizarea procesului de salvare/arhivare prin care se diminueaza 49[49] Sabau. Byte. Banda magnetica este suportul ideal pentru arhivarea datelor. ceea ce le ofera o pozitie solida pe piata suporturilor magnetice. Dispunerea datelor pe suport se face în blocuri de date separate de spatii libere (gap-uri) cu rol în antrenarea si citirea benzii. Un lucru pare a fi cert: lupta dintre noile dispozitive de stocare amovibile si venerabilele unitati floppy va avea implicatii atât în rândul utilizatorilor. securitate a datelor si transport49[49]. benzile magnetice sunt utilizate sub forma casetelor sau cartuselor cu banda care ajung la capacitati de stocare de ordinul sutelor de gigaocteti50[50]. 250 Mo sau 750 Mo si o viteza de transfer de pâna la 1. Unitatile de discuri Jaz au un timp de acces de 10-12 ms. unitatea externa de banda magnetica IBM 3592 J1 A foloseste cartuse cu capacitatea de 300 Go fara compresie si 900 Go cu compresia datelor 50[50] . Banda magnetica ca suport de arhivare a datelor este disponibila si sub forma bibliotecilor de benzi. Discurile Click! ofera o capacitate de stocare de 40 MB. ele ofera posibilitatea de a stoca date sau programe mai putin utilizate. pentru a le putea transporta de la un calculator la altul (ca si în cazul unitatilor de disc flexibil). La microcalculatoare. sub forma de role si casete sunt suporturi neadresabile si reprezinta cele mai ieftine suporturi pentru memorarea unor volume mari de date. p. iunie 1997. 101 Unitatea interna de banda magnetica IBM Internal SCSI Tape Drive foloseste cartuse cu capacitatea de 20 Go fara compresie si 40 Go cu compresia datelor. Benzi magnetice si unitati de banda magnetica Benzile magnetice. Unitatea de banda magnetica asociata se numeste streamer.07 GB sau 540 MB. Aceste unitati sunt mai putin utilizate la ora actuala decât unitatile de discuri Winchester. nu sunt deloc surprinzatoare performantele de capacitate si viteza de rotatie atinse de discurile amovibile. Dispozitive de stocare amovibile.5 Mbps.Discurile amovibile (detasabile) sunt discuri care pot fi separate de echipamentul de citire/scriere si transportate de la un calculator la altul. Unitatile de discuri Zip au o capacitate de stocare de 100 Mo. banda derulându-se de pe o rola pe cealalta în timpul exploatarii. Unitatile clasice de banda magnetica aveau în structura doua role. Principalele dezavantaje ale benzii magnetice sunt neadresabilitatea si viteza scazuta de lucru. M..

 Banda magnetica de 8 mm are cea mai mare utilizare în domeniul camarelor video miniaturizate. Casetele magnetice. 51[51] Kane. Bender. PC REPORT România. tehnologiile ce folosesc banda magnetica se dezvolta continuu. utilizeaza tehnica de memorare în serpentina. gradul de standardizare a formatelor ridicat52[52]. nr. Tehnologiile benzilor magnetice pot fi clasificate astfel51[51]: biblioteci DLT (Digital Linear Type). dar care ofera numeroase avantaje:  bibliliotecile se bazeaza pe formatul DDS (Digital Data Standard). D. dimensiuni mici. 2. M. ce permite citirea si scrierea simultana a datelor pe mai multe canale si cu viteze mai mari. DDS3 sau DDS4 asigurând stocarea a 2. BYTE. 8. asigura un cost foarte scazut/megaoctet arhivat. p.43. 24. nr. în contrast cu tehnologia de scanare elicoidala cu capete rotative. biblioteci de 4 mm si 8 mm. Stocarea datelor pe banda magnetica este una dintre primele metode folosite în lumea calculatoarelor. timpul de viata de 30 de ani egaleaza stocarea de tip magneto-optica ceea ce le face ideale pentru arhivarea datelor. În prezent capacitatea lor de stocare este de 5 MB fara comprimare si 10 MB cu comprimare. Desi ea pare oarecum perimata.. Hudson. respectiv 40-80 GB/cartus. D.. metodologia si software-ul de backup evoluate si robuste. J. 12 biblioteci de benzi pentru arhivare în retea. capacitati de memorare mari. 12 sau 20 GB (respectiv 4. cu scanare elicoidala. DDS2. . Biblioteca DLT reprezinta una din cele mai noi tehnologii în industria de salvare/arhivare si ofera urmatoarele avantaje:    ofera cea mai mare capacitate de memorare/cartus. datorita avantajelor oferite de catre aceasta:      cel mai ieftin (cost/MB) suport cu citire-scriere. 25 52[52] . Bibliotecile de 4 mm reprezinta o tehnologie mai veche. 1996.8/1996 Cruceanu. 4.considerabil timpul afectat acestei activitati. în care banda este pozitionata oblic. 40 GB cu comprimare).. Pe piata calculatoarelor a fost introdusa în 1987 de catre Exabyte Corporation. vol.

Tehnologia Travan a fost introdusa în anul 1995 pentru a mari capacitatea minicartuselor prin marirea dimensiunii lor astfel încât acestea sa poata contine o cantitate mai mare de banda.2. în urma aparitiei unor incidente sau catastrofe. Tehnologiile Data Cartridge si Digital Data Storage deriva din tehnologiile utilizate de caseta audio obisnuita. unitatile de CD-ROM au devenit o componenta de baza a calculatorului. p. Memoriile magneto-optice dispun. Digital Data Storage (derivata din DAT). Tehnologia AIT foloseste scanarea elicoidala si o latime de banda de 8 mm pentru cresterea densitatii de stocare si un mecanism de citire/scriere mult mai eficient. Discul optic dispune de o mare capacitate de stocare. si de posibilitatea de a fi înscrise si sterse de utilizator. Tehnologia Data Cartridge este orientata spre îmbunatatirea performantelor casetei. Verbatim. cu un factor de compresie de 2. Philips. Ea permite înregistrarea în conditii de siguranta. pe lânga capacitatea de memorare remarcabila. Unitati de disc CD-ROM Întrucât majoritatea aplicatiilor care sunt comercializate sunt livrate pe discuri CD-ROM.2. Avantajele prezentate mai sus determina utilizarea casetelor magnetice sa fie în majoritatea cazurilor. HP. Maxell.6:1. asigurându-i capacitatea de reintrare în functionare în timp util.Travan. 2. Cei mai importanti producatori sunt Sony. Suportul fizic pentru discurile optice este realizat din material plastic acoperit cu o pelicula metalica. iar în 1985 CD-ROM-ul cucereste piata.Copia de siguranta a datelor (backup) este o componenta strategica a unui sistem informatic. Capacitatea de stocaj a crescut astfel la 8 GB. Bibliotecile AIT (cu 8 cartuse) pot stoca pâna la 2. Stocarea informatiei sub forma numerica este facuta prin amprente minuscule care pot fi citite prin intermediul unui fascicol de raze laser. solutia optima de backup. TDK. pastrând miscarea liniara a benzii în raport cu ansamblul de citire-scriere. În 1982 au aparut primele CD-uri audio. pe baza tehnicilor de compresie.08 TB comprimat. de obicei oxid de aluminiu. în prezent sunt folosite si discuri optice ce pot fi scrise sau discuri optice reinscriptibile. În momentul de fata sunt mai multe tehnologii de stocare a datelor pe casete magnetice: Data Cartridge (DC).5. Elementele din 53[53] Idem. Advanced Intelligent Tape (AIT). Echipamente periferice si suporturi optice Nevoilor tot mai mari de memorii externe pentru stocarea si arhivarea informatiilor multimedia le raspund discurile optice si memoriile magneto-optice. Daca initial la microcalculatoare au fost utilizate doar discuri optice de tip CD-ROM. de la nivelul zecilor de GB pâna la 160 GB la unitatile din a treia generatie. fiind adecvat arhivarii sigure a informatiilor pe o mare perioada de timp deoarece nu poate fi sters. 26 . Tehnologia DDS foloseste miscarea elicoidala a benzii fata de capetele de citire-scriere în doua variante ale casetei: cu latimea benzii de 4mm (dimensiunea casetei audio) si latimea benzii 8mm (dimensiunea casetei video VHS)53[53].

Discul CD-ROM (Compact Disc Read-Only Memory) reprezinta un mediu de stocare asemanator dischetelor.. Totusi se pare ca s-au cam atins. cum ar fi filmele video si sunetul. datele se înregistreaza pe piste concentrice. Cele mai întâlnite rate de transfer sunt în prezent 40. Dezavantajul lor consta în imposibilitatea scrierii ulterioare pe disc si în viteza redusa de transfer: CD-ROM este de 10 de ori mai lent decât hard-discul. cât si pentru fiabilitatea ridicata si capacitatea de stocare relativ ridicata. În mod natural. cu atât unitatea este mai rapida. CD-ROM-ul tinde sa devina cel mai popular mediu de distributie al produselor software. 2X. Este adevarat ca viteza unitatilor CD-ROM a fost marita permanent. Diferenta dintre modul de înregistrare pe discul magnetic si cel de pe CD-ROM este ca. vizionarea de filme si prezentari multimedia etc. Astazi. . ele au devenit cea mai cunoscuta metoda de stocare de date pentru aplicatiile multimedia. Rata de transfer a datelor reprezinta viteza cu care o unitate CD-ROM preia datele de pe disc si le transmite calculatorului. Aceasta se datoreaza faptului ca la CD-ROM capul de citire optic are o masa substantial mai mare decât mecanismul foarte usor al hard-discurilor. Standardul MPC-1 prescria o viteza de transfer de 150 KB pe secunda. acestea nu folosesc aceeasi tehnologie de înregistrare si de citire. stabilitatea datelor (CD-ROM nu poate fi modificat. micul disc argintiu constituie factorul care a permis explozia tehnologiei multimedia în lumea calculatoarelor personale54[54]. la CD-ROM. atât pentru pretul scazut. 6X. chiar depasit. orice calculator este dotat cu o unitate CD-ROM care permite instalarea driverelor. Unitatile CD-ROM sunt mereu îmbunatatite. adica de un cititor de CD cum sunt cele integrate în echipamentele uzuale de redare a muzicii. desi au acelasi aspect. dar astazi exista unitati care transfera informatiile cu 7800 KB pe secunda. echipat bineînteles si cu o placa de sunet si o pereche de boxe. orice CD audio poate fi ascultat folosind unitatea CD-ROM a unui calculator. Practic. Timpul de acces reprezinta numarul de milisecunde de care are nevoie unitatea pentru a gasi si citi o cantitate de informatie. Avantajele utilizarii CDROM sunt numeroase: capacitatea mare de stocare (de aproximativ 700 MB). 4X. 48 sa 52x. La versiunile moderne acest timp este sub 100 ms. ca un multiplu al vitezei unitatii CD-DA originale: 1X. sectoarele se înregistreaza continuu (în forma de spirala). goana dupa viteze de transfer din ce în ce mai ridicate si timpi de acces mai mici fiind remarcabila. dar cu o capacitate de stocare mult mai mare.52x. Cele doua caracteristici de baza care definesc o unitate CD-ROM sunt timpul de acces si rata de transfer a datelor.multimedia. garantându-se astfel stabilitatea datelor pe disc). Vitezele sunt exprimate. în timp ce la primele. rasfoirea enciclopediilor electronice. ceea ce înseamna totusi cam de zece ori mai mult decât în cazul hard-discurilor obisnuite. de obicei. necesita mult spatiu pentru stocare. combine muzicale etc. limitele actualei tehnologii. Cu cât acest numar este mai mic. Cu cât numarul este mai mare. ceea ce explica de ce multi utilizatori nu au renuntat la suportul magnetic pentru date. Deoarece discurile CD-ROM îl au din belsug. cu atât unitatea este mai buna.. dar niciodata un CD-ROM nu va putea fi citit de un CD Player. Deja a aparut o noua generatie de unitati CD-ROM care a urcat rata maxima 54[54] Nu confundati CD-ROM-ul cu Audio-CD-ul pentru ca.

În Cartea Rosie se specifica formatul datelor existente. Daca driver-ul nu este compatibil cu standardul unui compact disc. În prezent exista schimbatoare de discuri cu si fara cartuse. PC World. Standardul Yellow Book (Cartea Galbena). În felul acesta se usureaza regasirea informatiilor necesare. 29 . Pentru o mai mare siguranta a datelor. precum si piata bunurilor de larg consum (pentru jocuri video sau computer)56[56]. cât si viteza cu care este citit discul. tipul procesului de citire. Gheorghe. usor de recunoscut dupa culoarea sa aurie. Forma obisnuita de prezentare este cea de hypertext. 11 56[56] Nagy. Transmisia de date a fost standardizata la 150 KB/sec. atunci el va fi imposibil de citit. Primul standard. manuale sau alte texte de dimensiuni foarte mari. aprilie.de transfer la 72x datorita noii tehnologii pe care o aplica si anume: citirea se face cu mai multe capete si nu cu unul singur cum este solutia tehnica la unitatile CD-ROM obisnuite. Spre deosebire de CD-Player-ul audio care reda fara probleme orice CD audio. programul ofera informatii suplimentare în legatura cu acesta. Cele mai multe dintre ele se bazeaza pe SGML (Standardized General Markup Language) care permite marcarea unor zone de text pentru a indica salturile posibile55[55]. nr. aceasta valoare fiind folosita si astazi. utilizând programe adecvate. Aceasta înseamna posibilitatea de deplasare rapida. Utilizarea CD-ROM. p. C. unitatii CD-ROM nu îi este indiferent ce disc citeste. cu exceptia Photo-CD-ului. Sunt deja câteva standarde comerciale pentru CD-uri respectate de majoritatea producatorilor. s-a introdus pe lânga metoda de corectie a 55[55] vezi si Popescu. lansat în 1984 cuprinde datele tehnice pentru CD-ROM. Printre aceste domenii se numara bibliotecile (pentru cataloage si referinte). de la o problema la altele cu care se afla în legatura. Pentru asigurarea compatibilitatii între CD-urile comercializate de diferite firme s-a recurs la standardizare. Exista mai multe metode de a realiza conversia unui text obisnuit în hypertext. 1993.. Ca urmare a maririi colectiilor de CD-uri a aparut ideea schimbatoarelor de discuri. în unitatea de CD-ROM pot fi încarcate mai multe discuri la care puteti avea acces direct printr-o simpla apasare de buton. Tehnologii optice. în cadrul textului. Red Book (Cartea Rosie) este stabilit pentru CD-urile audio. Astfel. industriile constructoare de masini (pentru manuale de service). PC REPORT România. Daca se executa un clic sau un dublu clic pe cuvântul respectiv. volumul 1. hypertextul este un cuvânt subliniat sau scris cu alta culoare. În programele multimedia. Primele schimbatoare de discuri CD-ROM erau derivate din cele folosite pentru sistemele stereo (firma Pioneer a fost cea care a creat primul schimbator de discuri. p. 43/1996. informatica (pentru distribuirea softwareului si a documentatiilor). Una din cele mai frecvente utilizari a CD-ROM este distribuirea de documentatii. cu toate ca în exterior toate discurile arata la fel. finantele (pentru baze de date). În mod evident acest tip de disc este utilizat în domenii în care este necesar sa se transporte cantitati mari de date ce nu sunt supuse modificarilor. adaptând cartusul propriu de sase CD-uri pentru a fi utilizat de calculatoare).

CD-I face apel la tehnici foarte sofisticate de comprimare a imaginilor pentru a putea stoca imagini animate. prin optiuni. Acest algoritm permite CD-I sa afiseze pâna la 72 minute de imagini animate pe întreg ecranul. Tehnologia care sta la baza standardului Blue Book a fost cunoscuta anterior sub numele CD-Extra. standardul în cauza sprijina formatul de comprimare audio ADPCM (Adaptive Delta Pulse Code Modulation) care extinde capacitatea unui CD la mai multe ore de informatie muzicala. Standardul Blue Book cere ca prima pista a unui CD multisesiune sa respecte standardul Red Book. A doua sesiune care este invizibila pentru sistemele de redare CD obisnuite contine date pentru calculator. folosita în tehnica audio CIRC (Cross Interleaved Reed . au fost lansate pe piata drivere cu viteza dubla. la valoarea standard. Philips si Microsoft. informatiile de imagine si sunet. de programe si date audio-video. Fiecare disc trebuie sa contina o aplicatie CD-I. tripla. Fiecare sesiune are propria pista de introducere si propriul cuprins.Solomon Code). Standardul Green Book (Cartea Verde) reuneste standardele care asigura rularea CDROM-urilor pe dispozitive CD-I. prin posibilitatile efectuarii unei multitudini de operatii interactive. În plus. Lansat în 1992. o valoare care s-a dovedit în scurt timp insuficienta. Orange Book (Cartea Portocalie). astfel încât sa poata . Un disc multisesiune poate contine mai multe blocuri de date scrise în sesiuni diferite (momente diferite de timp). introduce discurile CD multisesiune stantate (stamped multi-session) care rezolva problemele de compatibilitate legate de pista 1. denumit LEC (Layered Error Correction). publicat în decembrie 1995. Aceasta tehnica foloseste metode speciale de scriere ce permit o sincronizare aproape perfecta a imaginii cu sunetul. El a aparut ca o necesitate impusa de noile tehnologii multimedia care au nevoie concomitent de date numerice. un nou nivel de corectura. Sunt eliminate problemele de sincronizare prin intercalarea semnalelor audio si video pe o singura pista.erorilor. Ca urmare. Cartea Galbena are ca standard de viteza de transfer a datelor tot 150 KB/sec. a unui propriu scenariu de film. înainte de memorare. Formatul discurilor se bazeaza pe standardul CD-I. CD-I este unul din cele mai puternice sisteme multimedia. si de tip text. reusind astfel sincronizarea celor doua componente. Sistemele de redare care respecta standardul Blue Book utilizeaza drivere multisesiune corespunzatoare pentru a citi atât portiunile audio. posibilitatea de aparitie a unei erori se reducea la raportul de unu la un milion. cvadrupla sau sexdrupla. producatorii au trebuit sa adapteze cititoarele pentru recunoasterea CD-urilor audio si reducerea ratei de transfer. Microsoft promoveaza acest format sub numele CD-Plus. defineste standardele care reglementeaza realizarea de discuri optice care pot fi sterse sau reînregistrate. Standardul CD-ROM/XA (EXtended Architecture) este o dezvoltare a standardului Yellow Book si a fost elaborat de firmele Sony. citirea discurilor facându-se foarte încet. Algoritmul de comprimare este denumit Full Motion Video (FMV). Pentru pastrarea compatibilitatii cu Cartea Rosie. cât si portiunile de date ale discului. cum ar fi crearea. La secvente AVI (Audio-Video Interleaved) se combina. Blue Book (Cartea Albastra). standardul Orange Book introduce tehnologia multisesiune. foarte consumatoare de spatiu. White Book (Cartea Alba) reprezinta standardul pentru Video CD. CD-I (CD-Interactive) se refera la utilizarea datelor multimedia într-un proces interactiv. dezvoltat printr-o colaborare între firmele Philips si Sony. Astfel.

CD-urile înregistrabile tind sa devina cel mai confortabil si mai ieftin supot pentru salvarea si transportul fisierelor. unitatile CD-R pot sa utilizeze si discuri CD-ROM. Unitati de discuri WORM Discurile WORM (Write One Read Many) sunt asemanatoare CD-ROM-urilor. un standard multimedia pentru sistemele de redare compact-disc portabile. CD-R constituie pentru orice întreprindere o solutie de ales pentru stocarea documentara sau pentru prezentarea multimedia a produselor întreprinderii. Datorita posibilitatilor de stocare a unui volum mare de date si a costurilor reduse. asa numitele standarde de proprietar. Durata de viata estimata pentru un CD produs industrial. dezvoltat de Microsoft si Tandy Corporation. În acelesi timp. cu deosebirea ca înregistrarea o face utilizatorul pe calculatorul sau. Prin tehnologia CD-R (Compact Disk Recordable). Ele sunt ideale pentru arhive de date în întreprinderi sau institutii financiare. Photo CD. un standard pentru imagini de înalta calitate dezvoltat de Eastman Kodak Company. în timp ce cea a unui CD produs dupa tehnologia CD-R. ei sperând ca industria sa le adopte într-o zi.fi redata pe orice player CD-I standard. caracteristicile pentru acest tip de discuri fiind definite în Orange Book. Avantajul sau consta în faptul ca informatia stocata pe el poate fi stabilita de catre beneficiar. Informatiile sunt scrise o singura data si pot fi ulterior citite ori de câte ori. La ora actuala viteza maxima de scriere este de 52x. daca sistemul dispune de o unitate CD care permite scrierea (gravarea) CD-urilor. citirea informatiei facându-se tot prin detectarea modificarilor în fasciculul de laser reflectat. unii producatori au creat propriile standarde pentru CD-uri. Este vorba de Video Interactive System. însa nu specifica si modul în care sistemul de operare si aplicatiile folosesc sistemul de stocare. prin presaj. acest tip de suport tinde sa înlocuiasca dischetele. CD-TV. este de 25 de ani. dezvoltat de Commodore International pentru stocarea video. Unitati de discuri optice reinscriptibile . Operatiunea de înregistrare este mult mai delicata decât scrierea unei dischete si se poate derula într-o singura sesiune de lucru (monosesiune) sau în mai multe sesiuni (multisesiune). benzile magnetice si cartusele magnetice în multe aplicatii de transport si arhiare a fisierelor. constituind o alternativa la microfilme. Discurile care respecta acest standard se numesc CD-I Bridge. MMCD. dezvoltat de Sony Corporation. iar cea de-a doua rata maxima de transfer la scriere. de 100 de ani. Unitatile ce permit scrierea se caracterizeaza prin doua "viteze": prima semnifica rata maxima de transfer la citire. CD-urile pot fi înregistrate de utilizator. Aceste standarde definesc metodele de formatare si de stocare a datelor pe CD. Pe lânga aceste standarde.

Tabelul nr. scriere si rescriere.4 GB.3. Exista atât discuri cu doua straturi. Sistemele DVD Ca urmare a complexitatii documentelor si aplicatiilor. 1. viteza DVD de 4x este egala cu 4x1350=5. 8. astfel ca nu pot fi utilizate în aplicatiile care vehiculeaza volume mari de date sau al caror continut este dinamic.Discurile WORM nu pot fi înregistrate decât o singura data.5 GB. capacitatea de 680 Mo a unui CDROM nu mai este suficienta. 7.4 Mops Tehnologia DVD s-a dezvoltat tot mai mult în ultimul timp. Aprobat de DVD Forum Mediu reinscriptibil aparut dupa Capacitate 4. De aici.7" diametru si 0. Aprobat de DVD Forum. Într-un singur strat DVD încape un film de 135 minute. de dimensiunea unui CD (4. îndesarea spiralei. Viteya de transfer date la DVD se indica în multipli ai 1350 Kops (si nu ai 150 kops ca la CD).6 GB (1 fata). citite si rescrise asemanator discurilor magnetice. initial a avut denumirea Digital Video Disc . Astfel. aparând diferite formate pentru discurile DVD.9 GB (2 fete) 2. Tehnologia discurilor optice a gasit o solutie pentru depasirea acestui dezavantaj: discurile reinscriptibile. Formate pentru discurile DVD Format DVD-ROM DVD-R DVD-RAM 57[57] Descriere Disc read-only ce poate stoca între 4. Disc inscriptibil similar CD-R.7 si 17 Gb de informatie.05" grosime) si poate stoca de 26 de ori mai multe date decât un CD-ROM. Acestea pot fi scrise. Înalta capacitate a DVD-urilor s-a obtinut prin crearea unor cavitati mai mici. principalul motiv fiind faptul ca animatiile tridimensionale si secventele video consuma mult spatiu pe disc. datele sunt înregistrate pe o traiectorie spiralata formata din mici cavitati. precum si prin înregistrarea datelor pe patru straturi. Unitatile care permit si rescrierea se caracterizeaza prin trei "viteze" care semnifica ratele maxime de transfer la citire.7 GB. asemanator CD-ului. necesitatea unui nou format bazat pe tehnologia video digitala: DVD (Digital Versatile Disk57[57]). câte doua pe fiecare fata a discului. 9. DVD-ul este un disc plat. Ca si în cazul CD-urilor.7 Go). cât si cu patru straturi (cele cu doua fete) care ofera o capacitate de 17 GB (fiecare strat are 4.95 GB (1 fata). 17 GB 3. discurile fiind apoi citite cu ajutorul unei raze laser. Elaborata în 1986. În prezent viteza maxima de rescriere este de 24x.

DVD utilizeaza informatia stocata pe discuri sub forma comprimata conform tehnologiei MPEG-2 sau 3 (cele mai uzuale astazi). Stocheaza 8 ore de muzica la calitate CD. deci capacitatea unui disc poate fi de 60 Go. Disc read only. 7. denumite si laser albastru (blue laser). Sunt elaborate trei versiuni de discuri HD-DVD:  HD DVD-ROM ce poate stoca date în doua nivele a câte 15 Go pe fiecare din cele doua fete.9 GB (2 fete) 4. O alta autoritate cu rol important în istoria DVD este DVD+RW Alliance ai caror membri (Dell. ca mediu reinscriptibil multifunctional.4 GB 4. 17 GB Autoritatea care se ocupa cu drepturile de autor asupra numelui DVD se cheama DVD Forum si reprezinta o organizatie internationala de producatori de echipamente si medii de stocare creata cu scopul de a schimba idei si informatii despre mediul de stocare DVD. 8.7 GB. 9. Dupa inscriptionare datele devin permanente Format reinscriptibil dezvoltat de DVD+RW Alliance.7 GB 4. Incompatibil cu unitatile DVDROM. Aprobat de DVD Forum 5. Thompson. Aprobat de DVD Forum Format read only implementat pentru proiectia filmelor. cât si cu cele DVD-Player. DVD-Video este varianta utilizata pentru stocarea de filme. Forul DVD a aprobat specificatiile pentru discul HD DVD-R bazate pe folosirea unor raze laser cu lungimea de unda de 405 nm. .2 GB (2 fete) 3.5 GB. Permite oprirea si pornirea înregistrarii video fara compromiterea discului. iar DVDAudio pentru stocarea de muzica. Compatibil atât cu unitatile DVD-ROM.7 GB. În anul 2003. Mitsubishi Chemical/Verbatim. Aprobat de DVD Forum Format inscriptibil similar CD-R. 9. DVD-ROM reprezinta discul similar CD-ROM-ului folosit de calculatoare. Hewlett-Packard.7 GB. 9. Sony.4 GB. cu facilitati pentru domeniul video. DVD-RAM fiind varianta inscriptibila. Yamaha si Microsoft) au proiectat si sustinut standardul DVD+RW. Asemanator cu CD-RW ca tehnologie.DVD-RW DVD+R DVD+RW DVD-Audio DVD-Video CD-RW.95 GB (1 fata). Ricoh.4 GB 4. Aprobat de DVD Forum Înlocuitorul discurilor DVD-RAM. Philips. folosit pentru stocare de date.

5" este compania Fujitsu. Tonomatele magneto-optice sunt utilizate pentru liniile de stocare automate cu un acces la cantitati imense de date. Prin rezistenta la socuri. Aceasta fabrica discuri cu capacitatea de la 128 Mo pâna la 2. Tehnologia discurilor magneto-optice are o multime de avantaje în comparatie cu discurile de stocare magnetice.5" continute în cartuse. Cel mai cunoscut producator de discuri magneto-optice de 3. iar în locul unde raza laser încalzeste pista este aplicat un semnal magnetic. Timpul de acces este de sub 20 ms. La înregistrare. aceste discuri sunt transportabile.3 Go. Tehnologia Blu-ray. Un alt format laser albastru este Blu-ray. Acestea contin discuri si dispozitive de citire/scriere multiple. Astfel.3.25".5". Doar suprafata încalzita de raza laser va receptiona semnalul magnetic. Tehnologia magneto-optica combina proprietatile optice. fiind ideale pentru stocari de imagini si secvente video. 2. discurile magneto-optice pot fi rescrise în cazul în care apare o eroare. fara sa fie necesara asigurarea unor conditii speciale. Se fabrica discuri magneto-optice de 2. Specialistii considera DVD ca fiind tehnologia care va înlocui cât de curând pe cea utilizata de CD-ROM.5.5" si 5. Ea ofera o siguranta temeinica a datelor la un pret pe megaoctet mai scazut. mai ales ca un disc CD-ROM poate fi citit de o unitate DVD. Aspectul fizic al unui disc magneto-optic si modul în care acesta este realizat sunt asemanatoare cu cele ale unui disc CD-ROM. Suporturile de stocare magneto-optice ofera un mediu ideal de extindere a capacitatii de stocare a calculatoarelor personale. Fabricantii de discuri magneto-optice garanteaza stocarea datelor peste 30 ani.25" si 3. spre deosebire de cea HD DVD. Compania Sony a lansat pe piata deja o unitate specializata. Un disc Blu-ray (BD) poate fi doar cu o singura fata si stoca în doua nivele a câte 25 Go. Echipamente periferice si suporturi magneto-optice Echipamentele magneto-optice folosesc o combinatie a tehnicii de înregistrare magnetica si a laserului pentru a stoca date pe discuri de 5. necesita noi echipamente. capacitatea unui disc BD poate fi de 50 Go. iar rata de transfer este de 7 ori mai mare decât a unitatilor CD-ROM.2. termice si magnetice si este utilizata împreuna cu un suport optic ce poate fi rescris. raza laser citind datele memorate pe disc. dar pot fi gasite si la statiile de lucru client sau de sine-statatoare. Discurile magneto-optice sunt mai robuste decât suporturile CD-ROM. 3. mecanismul de scriere pozitioneaza raza laser pe o pista îngusta. Mai mult. pot fi conectate la file server. La citire unitatea functioneaza optic. în timp ce suportul CD-ROM trebuie înlocuit si rescris în întregime. HD DVD-R ce poate stoca 15 Go pe o fata. fiind încapsulate într-o carcasa solida pentru protejarea suportului de stocare. .  HD DVD-RW ce poate stoca câte 20 Go pe o fata. statiilor de lucru sau serverelor.

pe plachete . În prezent se fabrica modemuri cu rate de transfer 56 Kbps sau 128 Kbps. Secure Digital. de exemplu) cu o persoana aflata la distanta. Ratele de transfer atinse de o astfel de retea se situeaza în jurul valorii de 4 Mbps. cartele Compact Flash. organizarea de videoconferinte.2. iar la receptor asigura demodularea semnalului. Legatura dintre modemul de cablu si calculator este asigurata în general de o placa de retea de 10 Mbps care limiteaza automat rata maxima de transfer.5. Memoria pe nanotub de carbon este considerata o tehnologie de perspectiva pentru memoria RAM remanenta.6. este mai rapida. Pe lânga modemul telefonic mai sunt utilizate si modemurile de cablu si modemurile radio. cea de tip NAND suporta doar accesul secvential. existând însa si variante de 10-30 Mbps sau chiar mai mult. iar ca dezavantaj costul destul de mare al modemului. . Echipamente de comunicatie: modem-ul Modemul (modulatorul/demodulatorul de faza) converteste semnalul numeric furnizat de calculator în semnal analogic care poate fi transmis pe linia telefonica. suporta mai multe operatii de scriere/citire si e mai ieftina. 2. Modemul intern este o placa de calculator montata în interior si conectata la linia telefonica. deoarece este un singur fir prin care circula semnalele.cartele PCMCIA. Modemul de cablu are avantajul unui cost de instalare destul de redus si al unei rate de transfer destul de bune. de o mai mare densitate.2. Memoria flash este mai lenta decât cea ROM sau RAM. Modemul extern se conecteaza în exteriorul calculatorului printr-un cablu ce face legatura cu portul serial al calculatorului. Modemurile sunt de doua tipuri: interne si externe. Modemul are ca avantaj costurile reduse de achizitionare si instalare pe o linie existenta. flash pen). Modemul de cablu utilizeaza cablul TV pentru realizarea conexiunii. În prezent se livreaza module de memorie flash cu capacitatea de pâna la 8 Go. Memoria flash se fabrica în diferite formate: în forma de tub (flah tub. El permite transferul de fisiere multimedia. cuplarea a doua calculatoare si practicarea de jocuri (sah. Memoria NOR este cu acces arbitrar (RAM). În anul 2004 a fost realizat un prototip de asemenea memorie cu capacitatea de 10 Go si viteza de operare mai mare decât la memoria SRAM.4. Modemurile telefonice sunt cel mai comun si mai des utilizat mijloc de conectare la Internet.2. dar intervine problema notei telefonice. Alte echipamente periferice si suporturi de date Memoria flash poate fi de tip NOR (propusa de Intel în 1988) sau de tip NAND (propusa de firmele Samsung si Toshiba în 1989). Aceasta rata de transfer este însa împartita cu vecinii.

Dupa felul în care se memoreaza datele în sistemele de calcul. Calculatorul este format din blocuri functionale care se conecteaza între ele astfel încât sa rezolve problema reala din sistemul fizic. pret mai scazut. fara existenta unui scanner optic. pentru conducerea unor procese sau instalatii. calculatoare numerice (digital computer) efectueaza calculele asupra informatiei reprezentate printr-o codificare binara. marimile din sistemul fizic fiind reproduse prin alte marimi (cum ar fi tensiunea si intensitatea unui curent electric) ce pot fi manipulate cu ajutorul circuitelor electrice si electronice. Ele sunt folosite în diferite domenii pentru a solutiona probleme care necesita calcule laborioase cu volume mari de date si analiza unui numar mare de variante într-un timp scurt. Conexant. însa nu necesita infrastructura în raza de actiune a ISP-ului.3. surse de tensiune etc. Costul unui radio modem este destul de mare. calculatoare hibride (hybrid computer) care reprezinta un ansamblu format dintr-un calculator analogic si unul numeric de capacitate medie sau. Producatori de fax modemuri sunt U. Vom descrie în continuare grupele de calculatoare din aceste categorii. posibilitati de prelucrare. Operatiile matematice sunt reproduse cu ajutorul caracteristicilor electrice ale diferitelor elemente de circuit: rezistente.   . Comparativ cu faxul obisnuit. Principalele dezavantaje constau în imposibilitatea transmiterii directe de pe hârtie. transmiterea directa a documentelor electronice etc. Robotics. dupa structura lor arhitecturala sau dupa performanta (marime.S. Creative. pret si viteza de operare). 2. cu mentiunea ca modemurile ultra-rapide functioneaza doar pe distante de 3-4 km. Datele de intrare sunt furnizate continuu prin intermediul unor echipamente care le preiau din sistemul fizic real. Clasificarea sistemelor electronice de calcul Calculatoarele se pot clasifica dupa felul în care se memoreaza datele. în general. Calculatoarele analogice sunt folosite. Prelucrarea se face pe baza unui program memorat care furnizeaza calculatorului succesiunea de operatii aritmetice si logice pe care trebuie sa le execute. rate ridicate de transmisie a datelor (de pâna la 14 kbps). iar rata de transfer variaza între 15000 Kbps si 35 Mbps. QuickLan. de date si de comanda. necesitatea unui spatiu mare de stocare pe disc a datelor receptionate.Modemul radio Tehnologia necesita o statie de emisie/receptie la ISP. Conlucrarea celor doua tipuri de calculatoare se realizeaza la nivel de control. Fax modemul reprezinta un dispozitiv care poate fi atasat unui calculator si care permite transmiterea documentelor electronice sub forma de faxuri. mai des întâlnite micro sau minicalculatoare interconectate printr-o interfata hibrida. se disting:  calculatoare analogice (analog computer) care creaza un model matematic pentru un sistem fizic real. el are o serie de avantaje: ofera o calitate superioara a documentului transmis. toate realizate prin trei sectiuni principale ale interfetei.

Din punct de vedere arhitectural, exista:    sisteme de calcul monoprocesor; sisteme de calcul multicalculator; sisteme de calcul multiprocesor. Un sistem de calcul monoprocesor are o singura unitate centrala de prelucrare (UCP). Un sistem de calcul multicalculator include cel putin doua unitati centrale, fiecare dintre calculatoarele membre având un grad ridicat de independenta. La multicalculatoare divizarea sarcinilor de prelucrare se face cu interactiune doar la nivelul datelor supuse prelucrarii. Un sistem de calcul multiprocesor contine cel putin doua unitati de prelucrare cu acces comun la memoria interna unica. Procesele membre ale sistemului interactioneaza atât la nivel hardware, cât si la nivel software, dar soft-ul de baza este unic. Prin varianta arhitecturala multiprocesor se asigura o marire a capacitatii de prelucrare prin posibilitatea de executare în paralel a unor sarcini distincte. Dupa marime, posibilitati de prelucrare, pret si viteza de operare, distingem:      hipercalculatoare; supercalculatoare; mainframe-uri; minicalculatoare; microcalculatoare.

Supercalculatoarele sunt cele mai puternice, mai rapide si mai scumpe calculatoare. Ele sunt, de obicei, utilizate pentru aplicatii specifice, care necesita calcule matematice complexe, mari consumatoare de timp si memorie, cum ar fi, de exemplu, grafica animata, prognozele geologice sau meteorologice, probleme complexe de fizica pentru care se doreste aplicarea unor algoritmi matematici rigurosi. Supercalculatoarele au arhitectura non von Neumann, bazata pe structuri multiprocesor de la 8 pâna la zeci de mii de procesoare (de exemplu, IBM BlueGene/L beta-System realizat în anul 2004 are 32768 procesoare). Primul supercalculator ILLIAK-IV, construit în SUA în 1971, continea 64 procesoare. Pentru arhitectura calculatoarelor multiprocesor se foloseste conceptul de arhitectura paralela: mai multe procesoare sunt interconectate pentru realizarea acelorasi sarcini. Procesoarele pot sa realizeze în acelasi timp secvente de operatii independente, pentru ca apoi rezultatele intermediare obtinute sa fie combinate corespunzator. În mod obisnuit exista un

procesor principal, numit master, care le coordoneaza pe celelalte, dându-le spre executie sarcini independente din programul utilizatorului sau punându-le în asteptare. Viteza de operare a supercalculatoarelor este de ordinul a sute de Gflops sau chiar zeci de Tflops (flops - operatii în virgula mobila pe secunda). Spre exemplu, la IBM BlueGene/L betaSystem, viteza de procesare este de 70,7 Tflops, la Nec Earth-Simulator cu 5120 procesoare de 36 Tflops, la SGI Columbia cu 10160 procesoare de 51,8 Tplops, Hewlett-Packard ASCI Q cu 8192 procesoare, de 13,8 Tflops58[58]. Firme producatoare de supercalculatoare sunt: IBM, Cray, Nec, Hewlett-Packard, Fujitsu, Dell . Hipercalculatoarele sunt în curs de elaborare, vor avea viteze de operare de ordinul a Pflops (1015 flops), folosind superconductoarele de niobiu bazate pe logica monocuantala rapida sau circuitele moleculare.
59[59]

Mainframe-urile, numite în ultimul timp de producatori si calculatoare de întreprindere, contin mai multe UCP, alaturi de unitati principale de intrare/iesire care opereaza cu viteza înalta. Astfel, aceste calculatoare sunt apreciate în aplicatiile care solicita viteza de operare foarte ridicata. Ele se evidentiaza prin memorii cache de mare viteza. Sarcina prelucrarii intrarilor si iesirilor revine unor canale periferice care pot fi considerate calculatoare - mai precis procesoare specializate. Un mainframe îmbraca diferite forme si configuratii, putând suporta de la câteva zeci la mii de terminale on-line. Pe baza multiprelucrarii simetrice, un mainframe poate fi upgradat prin adaugarea uneia sau mai multor UCP. Pentru folosirea acestor calculatoare se solicita instalatii si proceduri de mentinere în functionare permanenta. Pe piata mainframe-urilor se regasesc firme precum: IBM (S/390, familiile de calculatoare mainframe z800, z900, z890, z900, z990), Unisys (Clear Path), Honeywell. Minicalculatoarele sunt calculatoare care executa operatii specializate. Ele sunt folosite în aplicatii multiutilizator, în prelucrari de texte sau ca si componente ale masinilor de control numeric. Datorita facilitatilor oferite în cadrul proceselor de comunicatii, minicalculatoarele sunt frecvent folosite în transmisii de date între sisteme dispersate geografic. Numele lor provine din formularea "configuratie minima de calcul". Sunt sisteme interactive (utilizatorii aflati în fata unor terminale se afla în dialog cu calculatorul) si multiutilizator, la un moment dat mai multi utilizatori (câteva zeci sau chiar câteva sute) pot folosi calculatorul prin intermediul terminalelor. Aceasta caracteristica impune un sistem de operare performant care sa poata gestiona la un moment dat programele mai multor utilizatori si sa ofere mecanisme de protectie a memoriei (sa nu se suprapuna mai multe programe în aceeasi zona de memorie).

58[58]

Top 500 List 11/2004, http://www.top500.org/lists 1 Po depaseste volumul sumar al datelor din toate exemplarele cartilor existenete pe Pamânt

59[59]

În prezent folosirea minicalculatoarelor este în scadere datorita utilizarii microcalculatoarelor. România a fost una dintre cele mai mari producatoare de minicalculatoare de 16 biti. Astfel, au existat minicalculatoarele INDEPENDENT, proiectate de ITC si realizate de Fabrica de calculatoare Electronice (FCE) Bucuresti, dintre care amintim: I-100, I-102F, I-106, precum si cele proiectate si realizate de FCE, din familia CORAL, cum ar fi: CORAL-4011, 4021, 4030, etc. Exemple de minicalculatoare moderne: pSeries (IBM), iSeries (IBM), Sun Fire V490, V890, V40z (Sun Microsystems), ES80, AlphaServer GS1280 (Hewlett Packard), PowerEddge 1800, 1850, 2800, 2850 (Dell). Microcalculatoarele sunt sisteme de calcul la care unitatea centrala de prelucrare este reprezentata de microprocesor60[60]. Microprocesorul realizeaza functiunile unitatii de comanda si control si unitatii aritmetico-logice. Daca la microprocesor se adauga dispozitive de alimentare cu energie electrica, circuite de memorie si circuite de interfata pentru echipamentele periferice obtinem ceea ce numim un microcalculator. Un microprocesor este un circuit integrat complex ale carui functii sunt comandate prin program. Circuitul integrat reprezinta o pastila semiconductoare pe care sunt realizate prin diferite tehnologii de fabricatie diode, tranzistori, condensatori si rezistente. Pastila semiconductoare este introdusa într-o capsula de ceramica sau din material plastic si este prevazuta cu un set de terminale (pini) metalice conectate la bornele de intrare, iesire si de alimentare ale circuitului existent. Dupa numarul de componente dispuse pe o placuta, distingem urmatoarele clase de circuite integrate61[61]:
Tabelul nr.2.1. Tipuri de circuite integrate

Tipul circuitului integrat SSI (Small Scale Integration) MSI (Medium Scale Integration) LSI (Large Scale Integration) VLSI (Very Large Scale Integration) ULSI (Ultra Large Scale Integration) WSI (Wafe Scale Integration)
60[60]

Numar componente Pâna la 100 100-3000 3000-100000 100000-1000000 Peste 1000000 Peste 1000000, într-o

În 1971 inginerul Marcian Ted Hoff de la firma INTEL inventeaza microprocesorul, aparitia acestuia fiind privita ca o reactie la expansiunea japoneza pe piata calculatoarelor de buzunar.
61[61]

Margolis, E. P., Dictionar PC, Editura Nemira, Bucuresti, 1997, pp.176-177

care au înregistrat o evolutie tehnologica de-a dreptul spectaculoasa. aceasta si datorita interfetelor grafice ale sistemelor de operare si aplicatiilor care realizeaza legatura între utilizator si sistemul de calcul. cu facilitati grafice deosebite se foloseste uzual denumirea de statii de lucru (workstations). Treptat însa. Cel mai uzual periferic al acestor calculatoare era casetofonul. Ele s-au raspândit ca urmare a evolutiei tehnologiei care a redus foarte mult costurile lor de fabricatie. cu o interfata foarte prietenoasa cu utilizatorul. Ulterior a aparut familia Felix PC. calculatoarele personale de tip MacIntosh si PC au ajuns la performante similare cu cele ale .   Pentru calculatoarele personale cu performante ridicate care sunt dotate cu câte un microprocesor mai puternic si un monitor de calitate înalta. Dintre primele microcalculatoare profesionale românesti amintim: M18. folosirea unui astfel de calculator pentru activitati zilnice se poate realiza chiar fara o pregatire de specialitate. probleme care necesita facilitati grafice performante. dintre care amintim:   cunostintele de informatica necesare unui utilizator de PC sunt minimale. bazata în principal pe evolutia microprocesoarelor (cele mai cunoscute sunt realizate de firma Intel). Commodore sau cele românesti Prae. TIMS. Aceste calculatoare puteau lucra direct în limbajul Basic fiindca memoria lor interna cuprindea o parte care nu se stergea în absenta curentului electric si în care utilizatorul nu putea scrie (ROM). aMIC. create mai ales pentru neprofesionisti si calculatoarele de tip IBM PC. aceste costuri sunt în continua scadere. cât si sub DOS). Calculatoarele personale au cunoscut o dezvoltare rapida si o diversificare continua datorita avantajelor fata de celelalte categorii. M216 (care lucra atât sub sistemul de operare CP/M. putând fi si portabile. Cresterea performantelor tehnice a fost îndeaproape urmata de evolutia software-ului. Hewlett-Packard si DEC. CUBZ. monoutilizator. au gabarit redus. Statiile de lucru se folosesc uzual pentru aplicatii profesionale. într-o spirala din ce în ce mai dinamica. Pe plan mondial amintim calculatoarele Apple MacIntosh. au aplicabilitate în orice domeniu de activitate. De alftel. Cele mai cunoscute statii de lucru au fost create de firmele SUN. o data ce aceasta a fost scrisa). HC. M118. cum ar fi proiectarea inginereasca si pot fi conectate în retele de calculatoare. dezvoltare de soft. iar performantele evolueaza tot mai mult. Ulterior au aparut calculatoarele personale (PC) profesionale. Primele microcalculatoare au fost calculatoare personale familiale: Sinclair Spectrum. a carui fiabilitate lasa uneori de dorit. Cobra.tehnologie tridimensionala Microcalculatoarele sunt sisteme interactive. unde era înregistrat din fabricatie un interpretor Basic (un program care traduce în limbaj masina si executa fiecare instructiune.

dezvoltându-si o interfata din ce în ce mai accesibila care a atras tot mai mult si utilizatorii neprofesionisti. calculatoarele personale au devenit instrumente de lucru mai convenabile pentru informaticieni. În multe cazuri. În plus. Memorarea si prelucrarea V Dupa 1990 . Toate componentele pe care vreti sa le adaugati la calculator se conecteaza la sloturile de extensie de pe placa de baza.statiilor de lucru. Viteza: 2*105 I/S Memorie: 2 MO. Memorii cu bule Discuri optice Arhitecturi paralele Memorie: 8MO. de dimensiuni mari. limbaje grafice) ADA. circuitele care asigura functiile video si audio. 2. Datorita mediilor de programare. Viteza: 104 I/S Memorie: 32 KO. de multe ori. numita de obicei placa de baza (motherboard sau mainboard).2. În continuare este prezentata evolutia calculatoarelor pe generatii. calculatoarele personale au devenit un instrument de prelucrare a informatiei larg utilizat atât pentru prelucrari de birotica. circuitele de suport. limbaje orientate obiect Limbaje concurente. produsele software au evoluat foarte mult. COBOL Limbaje de nivel foarte înalt (PASCAL. Tabelul nr. întregul calculator. aceasta placa. Ea contine componentele electronice vitale ale calculatorului: microprocesorul. asa cum au aparut ele cronologic. se opteaza pentru conectarea calculatoarelor personale în retele de calculatoare. LISP. Astfel. supercalculatoare Viteza: de la 109 la 1012 I/S . este. astfel încât diferentele dintre cei doi termeni care desemneaza microcalculatoarele s-au estompat. Viteza: 3*107 I/S pt. memoria si. Adesea. cât si pentru aplicatii profesionale. Aproape toate PC-urile si calculatoarele compatibile cu acestea au o trasatura comuna: au ca fundatie o singura placa cu circuite. Generatii de calculatoare Generatia I Perioada Tehnologia pentru CPU Tuburi electronice Tranzistori Tehnologia pentru memorie Tambur magnetic Inele de ferita Limbaje utilizate Limbaj de asamblare Limbaje de nivel înalt: FORTRAN. pentru crearea de sisteme de calcul cu performante mai ridicate si un cost relativ redus. Viteza: 5*106 I/S 19461956 19571963 II III 19641981 Circuite integrate Memorii semiconductoare Discuri magnetice IV 19821989 Circuite integrate pe scara larga si foarte larga Circuite integrate pe scara extrem de larga. Limbajul Performante la memorie si CPU Memorie: 2KO. în esenta.

Acesta folosea procedeele de calcul aplicate la calculatoarele mecanice dar. .000 de operatii aritmetice pe secunda. Limbaje functionale (LISP). datorita pieselor electronice. Din evolutia cronologica a calculatoarelor electronice. cât si software. componentele sale principale fiind o memorie pentru date. valabile pâna astazi: la un moment dat. de dimensiuni considerabile. Era de dimensiuni mari. avea o viteza mai mare: 32. se poate remarca faptul ca dezvoltarea caracteristicilor fizice si performantelor calculatoarelor a fost foarte dinamica. unitatea centrala a calculatorului executa o singura instructiune. de fapt domeniul calculatoarelor. Limbaje logice (PROLOG) cunostintelor (inteligenta artificiala). Primele sisteme electronice de calcul. privit atât din punct de vedere hardware. erau departe de performantele calculatoarelor moderne. descrisa sub forma generatiilor de calculatoare. a avut cea mai rapida evolutie dintre industriile si tehnologiile secolului trecut. însa exista toate motivele pentru a crede ca aceasta evolutie va continua. una pentru instructiuni si o unitate de comanda pentru executia instructiunilor.Masini LISP si PROLOG natural. John von Neumann stabileste principiile de baza pentru calculatoarele clasice (arhitectura von Neumann). Tehnologia vorbirii Primul calculator electronic a fost construit în 1946 în Statele Unite (Universitatea din Pennsylvania) si s-a numit ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Computer). În 1947. instructiunile programului fiind retinute în memoria interna calculatorului.

Capitolul 3. Sisteme de operare
3.1. Prezentare generala, caracteristici, structura, clasificare, functii
3.1.1. Prezentarea generala a sistemelor de operare
Sistemul de operare reprezinta ansamblul de programe care asigura utilizarea optima a resurselor fizice si logice ale unui sistem de calcul62[62]. El are rolul de a gestiona functionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul, de a coordona si controla executia programelor si de a permite comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul. Folosirea hardware-ului unui sistem de calcul ar fi dificila si ineficienta în lipsa unui sistem de operare. Sistemul de operare este componenta software care coordoneaza si supravegheaza întreaga activitate a sistemului de calcul si asigura comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul, trebuind sa fie capabil sa realizeze o interfata între calculatorul propriu-zis si utilizator El este interpretul cerintelor utilizatorului, exprimate într-un limbaj de comanda, executând aceste cerinte prin intermediul instructiunilor masina. Sistemele de operare au aparut si evoluat în directa legatura cu arhitectura sistemelor electronice de calcul: aparitia de noi dispozitive hardware a provocat dezvoltarea sistemelor de operare, dupa cum si cresterea performantelor sistemelor de operare a determinat îmbunatatirea parametrilor hardware. La primele calculatoare electronice programatorul era si operator prin intermediul consolei. Acesta era asistat de un rudiment de sistem de operare sub forma unor mici programe, în format binar, aflate pe suporturi de hârtie care erau încarcate atunci când era nevoie. Desigur era o folosire ineficienta a calculatorului întrucât unitatea centrala (care era foarte scumpa) nu lucra în timpul când programatorul/operator gândea ce sa faca în continuare sau executa diferite manevre. Ideea reducerii timpului de asteptare a condus la introducerea unor concepte noi, ce sau finalizat cu aparitia sistemelor de operare. Primele sisteme de operare asigurau executarea secventiala pe loturi de programe (batchprocessing) în regim de monoprogramare. Ele asigurau automatizarea unor lucrari repetitive, oricare ar fi programele de executat (de exemplu eliberarea zonelor de memorie ocupate, verificarea amplasarii corecte a fisierelor cerute pe suporturile din unitatile periferice, asigurarea ca unitatile periferice sunt gata pentru lucru etc.). Încredintând calculatorului sarcina coordonarii propiilor sale lucrari s-a ameliorat viteza de lucru si siguranta functionarii. De asemenea, executia unui program poate determina aparitia unor erori sau incidente (de exemplu lipsa hârtiei la imprimanta, lipsa dischetei în unitate etc.). Multe din aceste incidente sunt repetitive si se poate
62[62]

Dodescu, G., Informatica, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987, p. 226

încredinta calculatorului reperarea, semnalarea lor operatorului si în unele cazuri, tratarea lor dupa o solutie programata. În multiprogramare problemele se complica si mai mult când în memorie coexista simultan mai multe programe ce trebuie executate. Sincronizarea lucrarilor trebuie realizata la nivelul microsecundelor si nu poate fi atribuita operatorului uman. Ea este realizata prin programe si inclusa în sistemul de operare.

3.1.2. Caracteristicile sistemelor de operare
Un sistem de operare performant trebuie sa posede urmatoarele atribute:       Timp de raspuns: exprima durata intervalului delimitat de lansarea unei cereri de serviciu si achitarea acesteia de sistem. Simultaneitatea utilizarii: exprima gradul în care un sistem poate lucra în acelasi timp pentru mai multi utilizatori sau sa execute mai multe lucrari ale aceluiasi utilizator. Utilitate: sa satisfaca toate cerintele utilizatorului asigurând o interfata facila cu programele de aplicatii. Generalitate: sa poata raspunde corect la toate cerintele formulate si deci sa permita rezolvarea unor probleme cât mai variate ale utilizatorului. Eficienta: sa asigure utilizarea optima a resurselor fizice si logice ale sistemului de calcul. Transparenta si vizibilitate: capacitatea de a permite utilizatorilor sa obtina anumite informatii despre modul cum opereaza sistemul, informatii suplimentare care pot duce la obtinerea unei utilizari mai eficiente. Flexibilitate: posibilitatea modificarii sistemului de operare în functie de cerintele utilizatorului. Opacitate: din punct de vedere al utilizatorului trebuie sa existe numai necesitatea de cunoastere la nivel de interfata, fara a patrunde la structurile inferioare, care pentru utilizator reprezinta "cutia neagra" a sistemului de operare. Securitate: sistemul de operare trebuie protejat împotriva unor încercari voluntare sau involuntare de distrugere prin programele utilizatorilor. Integritate: sistemul de operare împreuna cu aplicatiile concepute pentru el trebuie sa poata comunica cu alte sisteme de operare sau cu programe concepute sub alte sisteme de operare. Aceasta calitate este cu adevarat pusa în valoare în cazul lucrului în retelele de calculatoare.

 

 

 

Capacitate: posibilitatea sistemului de operare de a suplini unele facilitati necesare, dar care nu pot fi realizate fizic datorita unor restrictii hardware. Fiabilitate si disponibilitate: capacitatea sistemului de operare de a cadea foarte rar în pana, de a izola eventualele erori ce pot apare si de a continua activitatea în conditii de capacitate si eficienta redusa. Serviabilitatea: posibilitatea sistemului de operare de a furniza utilizatorului informatiile necesare pentru o depanare cât mai rapida a programelor. Extensibilitate: adaugarea de noi facilitati care sa tina pasul cu cerintele utilizatorilor. Interoperabilitatea: sistemul de operare trebuie sa admita accesul la structurile de date care au fost construite sub un alt sistem de operare. Pentru a permite integrarea si interoperabilitatea au fost definite standarde internationale privind specificatiile unui sistem de operare.

  

Pentru a fi acceptat de utilizator un sistem de operare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:     sa fie usor de utilizat; sa necesite resurse hardware minimale; sa existe un numar cât mai mare de aplicatii care sa ruleze sub acel sistem de operare; sa aiba un cost de achizitie si de întretinere cât mai scazut.

3.1.3. Clasificarea sistemelor de operare
În practica sunt utilizate numeroase sisteme de operare, fiind acceptate mai multe criterii de grupare a acestora. Cel mai adesea clasificarile au în vedere: configuratiile calculatoarelor pe care sunt instalate, gradul de partajabilitate a resurselor, tipurile de interactiuni permise si organizarea interna a programelor componente, numarul prelucrarilor executate63[63]. 1. Dupa configuratiile hardware pe care le deservesc, sistemele de operare pot fi: a. Sisteme de operare pentru calculatoare medii/mari (mainframe-uri);

b. Sisteme de operare pentru minicalculatoare; c. Sisteme de operare pentru microcalculatoare.

63[63]

Boian, F. M. , Sisteme de operare interactive, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1994, pp 73-76

cu un limbaj de comanda accesibil sau cu interfata grafica utilizator. putând îndeplini functia de concentrator de date. sistemele de operare se clasifca în: a. aceste sisteme de operare admit în plus tehnica swapping (transfer date). deoarece pot fi achizitionate într-o configuratie minima. unele sunt monouser si monotasking (MS-DOS). la un pret accesibil utilizatorilor si sunt usor de exploatat. procedurile de încarcare la conectarea sistemului si de instalare a sistemului de operare sunt mai laborioase. Sisteme de operare multiutilizator. Ele sunt puternic interactive. sunt orientate pentru lucrul cu mai multi utilizatori. în cazul modificarii configuratiei hardware. a unitatii centrale de prelucrare. Ele sunt interactive. sunt usor configurabile. b. 3. a unui singur program care ramâne activ în memoria interna. multitasking. sunt sisteme de operare puternice care pot gestiona lucrul cu un numar mare de periferice. Sistemele de operare monoutilizator sunt cele mai simple sisteme de operare si permit executarea la un moment dat. oferind un sistem complex de protectie a informatiei. cât si pe sisteme de calcul cuplate în retea. oferind proceduri automate pentru încarcarea sau pentru instalarea sistemului de operare. În cazul unor sisteme de calcul medii/mari. orientate pentru prelucrari complexe si pentru volume mari de date si dispun de un limbaj de comanda pentru utilizatori specializati. folosesc un limbaj de comanda pentru utilizatori avizati. asigura un sistem de prioritati de executie dezvoltat. Sisteme de operare seriale. . în memoria interna este încarcat un alt program care si el se supune tehnicii swapping. 2. eventual si multiuser (Unix). între utilizatorii conectati la un moment dat. Sistemele de operare multiutilizator au în vedere partajarea memoriei. sunt orientate pentru lucrul cu multe terminale. Dupa tipurile de interactiuni permise. Sistemele de operare pentru minicalculatoare folosesc cu prioritate tehnicile time-sharing si multiprogramare. sunt mai rigide.Sistemele de operare pentru mainframe-uri se caracterizeaza prin posibilitati de lucru seriale si/sau interactive. Sisteme de operare monoutilizator. În timpul evacuarii. cu cele de evacuare pe disc. multiuser si multitasking. alternând momentele de prelucrare si de stocare în memoria interna. ocupa un spatiu redus în memoria interna. prin care un program este executat pe portiuni. Sistemele de operare pentru microcalculatoare sunt cele mai folosite la ora actuala. Aceste sisteme lucreaza în multiprogramare folosind si tehnici de gestiune si protectie a utilizatorilor. a perifericelor sau a altor tipuri de resurse. permitând partajarea resurselor pentru lucrul interactiv multiutilizator si planificarea unitatii centrale pentru servirea tuturor utilizatorilor. altele multitasking (Windows). de la lansare si pâna la terminarea sa. Dupa gradul de partajare a resurselor sunt: a. Pot fi instalate atât pe sisteme de calcul individuale.

unele sisteme de operare pot gestiona executia concurenta a mai multor procese. acesta ramâne activ din momentul lansarii lui în . motiv pentru care comunicarea dintre utilizator si sistem nu este directa. b. 4. asigurând proceselor din sistem accesul concurent la resursele sistemului sau partajarea resurselor. iar sistemul de operare gestioneaza resursele sistemului pentru satisfacerea cât mai multor cereri ale acestor procese pentru alocarea de resurse. În functie de unele rezultate intermediare. Sub controlul unui sistem de operare monotasking. a fiecarei operatii cerute de utilizator. prin intermediul unui limbaj dedicat acestui scop (limbajul de comanda al sistemului de operare sau interfata grafica utilizator). la un moment dat. ele nu asigura executia concurenta si nici partajarea resurselor între mai multe procese. O caracteristica importanta a unui sistem de operare este masura în care poate asigura executia concurenta a proceselor. Dupa numarul prelucrarilor executate simultan. Sistemele de operare în timp real permit deservirea. utilizatorul furnizeaza datele care se prelucreaza odata cu formularea cererii de prelucrare si primeste rezultatele prelucrarii la încheierea executiei. Pentru utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul. Sisteme de operare monotasking. Cu aceste sisteme este posibila si gestionarea terminalelor de teletransmisiuni cuplate la un calculator gazda sau organizate într-o retea de calculatoare. Exemplu: Windows este un sistem interactiv monouser. sistemele de operare pot fi: Sistemele de operare monotasking executa un singur task (lucrare. ci mediata de persoane specializate (operatori de calculator). Sistemele de operare interactive permit comunicarea directa între utilizator si sistemul de calcul. la un moment dat. În timpul executiei lucrarii sale. sarcina. c. interfata dintre sistemul de operare si utilizator nu dispune de un limbaj de comanda accesibil utilizatorului obisnuit. Dupa acest criteriu. în sistem se pot afla în executie mai multe procese care concureaza între ele pentru accesul la resursele sistemului. utilizatorul poate decide modul de continuare a activitatii. Sisteme de operare multitasking. în timp prestabilit. exista: a. Sistemele de operare seriale sunt acele sisteme de operare pentru care gradul de interactiune cu utilizatorul. program) la un moment dat. în sistemul de calcul se poate executa un singur program. De cele mai multe ori. este practic nul. Sisteme de operare în timp real. utilizatorul putând interveni în timpul executiei programului. în timpul prelucrarilor. Unix este un sistem interactiv multiuser. Sisteme de operare interactive. Sistemele de operare interactive pot fi monouser sau multiuser. Aceasta înseamna ca.b.

sistemul de operare pierde controlul asupra sistemului. în favoarea programului aflat în executie. multitasking. programul are acces la toate resursele sistemului de calcul. De asemenea. 3. se urmareste dezvoltarea de sisteme de operare portabile.1. Exemplu: sistemele de operare Windows. la un moment dat. precum si gestiunea alocarii resurselor sistemului de calcul. Exemplu: sistemele de operare MS-DOS si CP/M sunt sisteme de operare monotasking. aceste sisteme trebuie sa asigure si partajarea timpului între programele ce se executa simultan. functionând sub controlul unor sisteme de operare diverse. care pot fi solicitate. Unix sunt sisteme multitasking. Un exemplu este familia sistemelor de operare Windows care cuprinde sisteme de operare interactive. Resursele sistemului de calcul pe care sistemul de operare le pune la dispozitia utilizatorului se constituie din totalitatea componentelor fizice sau logice ale sistemului de calcul. atât hardware cât si software. în prezent se constata tendinta de apropiere a performantelor sistemelor de operare pentru sisteme de calcul mari de cele ale sistemelor de operare pentru mini sau microcalculatoare.executie si pâna la terminarea lui completa. care preia controlul pâna în momentul încheierii executiei sale. Fata de sistemele de operare monotasking. În ceea ce priveste evolutia sistemelor de calcul. Componenta de comanda si control cuprinde programe ce au rolul de a asigura utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul. pentru server de retea sau Windows NT Workstation pentru statii de lucru din retea. Cel mai elocvent exemplu în aceasta directie este reteaua Internet care realizeaza legatura între cele mai diferite tipuri de sisteme de calcul. în timpul executiei unui program. se realizeaza o integrare functionala tot mai accentuata a diferitelor tipuri de sisteme de calcul în platforme de lucru comune. O alta directie este dezvoltarea de familii de sisteme de operare. Structura unui sistem de operare Pentru a raspunde rolului de interfata între utilizatori si partea hardware a sistemului electronic de calcul si pentru a gestiona eficient resursele. cât timp este în executie. între aceste sisteme de operare. majoritatea sistemelor de operare au în structura lor doua componente majore: programe de comanda-control si programe de servicii. asigurând si functiile pentru lucrul în retea de calculatoare. În acelasi timp. Un exemplu în acest sens este sistemul de operare UNIX. . Sistemele de operare multitasking sunt acele sisteme de operare care asigura executia concurenta a mai multor procese care exista concomitent în sistem. adica care functioneaza pe platforme hardware diferite.4. unele sunt specializate pentru un anumit mod de utilizare. în timpul executarii unui program. de obicei prin conectarea acestora în retele de calculatoare. de exemplu: Windows NT Server.

asigurarea protectiei informatiilor manevrate de diverse programe (aceste programe pot fi ale sistemului de operare sau programe utilizator). unde este posibil. realizând. Astfel. desfasurarea simultana a uneia sau mai multor operatiuni de I/E cu prelucrarile realiozate de procesorul central. este necesar sa poata fi îndeplinite doua conditii:  UCP sa dispuna de capacitatea de a fi întrerupta. în momentul în care apare un eveniment în sistem. înainte de încheierea executiei procesului caruia îi este alocata. Programe de gestiune a memoriei care aloca necesarul de memorie interna solicitat de procese si asigura protectia memoriei interprocese.Functiile componentei de comanda si control ale sistemului de operare sunt:     planificarea. în scopul tratarii acestui eveniment de catre UCP. la un moment dat. cu functia de coordonare a activitatii sistemului de calcul si a celorlalte componente ale sistemului de operare. Pentru ca o întrerupere sa fie functionala.     Programe de gestiune procese care creeaza procese si rezolva probleme privind cooperarea si concurenta acestora. câte o componenta de gestionare pentru fiecare tip de resursa din sistem. . adica sa fie posibil ca UCP sa fie alocata altui proces. lansarea si urmarirea executiei programelor. pentru ca acesta sa poata fi continuat ulterior. gestionarea resurselor sistemului de calcul. din punctul în care a fost întrerupt. Proceduri de tratare a intrarilor si iesirilor la nivel fizic care asigura efectuarea operatiunilor elementare de I/E cu toate tipurile de periferice din sistem. Aceasta componenta este rezidenta în memoria interna pe toata durata functionarii sistemului de calcul si se mai numeste monitorul rezident al sistemului de operare. Întreruperea reprezinta suspendarea temporara a executiei procesului care are alocata UCP. Sistemul de întreruperi reprezinta o combinatie de instrumente hardware si software care asigura comunicarea între componentele functionale elementare ale unui sistem de calcul prin intermediul întreruperilor. depistarea si tratarea evenimentelor deosebite care apar în timpul executiei programelor. în categoria programelor de comanda si control intra:  Programe de gestiune întreruperi care reprezinta un ansamblu de subrutine activate la aparitia unui anumit semnal fizic de întreruperi. Componenta de comanda si control a sistemului de operare include:   nucleul sistemului de operare. sa existe posibilitatea de a conserva parametrii procesului suspendat.

Aceasta componenta ofera servicii diferite. dezvoltarea programelor de aplicatii si exploatarea celorlalte facilitati oferite de sistemul de operare. în timp ce compilatorul translateaza mai multe definitii din programul obiect. memoria este mai putin ocupata de asamblor. Programe de gestiune tehnica a sistemului de operare care tin evidenta erorilor hardware si la cerere furnizeaza informatii asupra gradului de utilizare a componentelor sistemului electronic de calcul. specific fiecarui sistem de calcul. a lucrarilor executate de acestia si a resurselor consumate. O succinta comparatie dintre asamblor. Programele translatoare traduc programele sursa în programe obiect (asambloare/macroasambloare. Programele de servicii se executa sub supravegherea programelor de comanda si control. Asamblorul translateaza o definitie simbolica a programului sursa într-o definitie din programul obiect. ca orice program de aplicatie. Ca urmare. dar compilatorul este mai puternic datorita includerii într-o definitie-sursa a mai multor definitii-obiect. sau chiar între variante diferite ale aceluiasi sistem de operare. Gradul de accesibilitate al unui sistem de calcul.  Programele de servicii asigura sub supravegherea programelor de control. compilator si interpretor indica urmatoarele:  Asamblorul este determinat de limbajul masina. ca si complexitatea sarcinilor pe care utilizatorul le poate rezolva cu ajutorul lui sunt influentate de existenta si eficienta programelor de sistem incluse în componenta de servicii. de la un sistem de operare la altul. Asamblorul usureaza scrierea programelor folosind simboluri în locul limbajului masina. compilatoare. Programele de serviciu pot fi grupate astfel: 1. Programe de planificare a lucrarilor si de alocare a resurselor. independent de sistemul de calcul. Programe de statistica a sistemului de operare care tin evidenta utilizatorilor. în timp ce compilatorul ofera posibilitatea scrierii de programe pentru orice sistem de calcul ce dispune de compilatorul respectiv. închiderea si accesul utilizatorului la datele din fisiere.   .   Programe de gestiune a fisierelor care reprezinta o colectie de module prin care se asigura deschiderea. interpretoare) ale caror instructiuni în limbaj masina pot fi executate de sitemul de calcul. Componenta de servicii a sistemului de operare s-a dezvoltat odata cu cerintele utilizatorilor sistemelor de calcul. iar compilatorul este specific unui anumit limbaj.

examinarea si modificarea. Editoarele de legaturi prelucreaza programul obiect rezultat în urma compilarii. când încarcatorul este inclus în compilator (compilatoare de tip LOAD and GO). transformându-l în program executabil. gestionarea si întretinerea bibliotecii sistem (formata din module ale sistemului de operare) si a bibliotecilor utilizator. 2. dupa caz. Editoarele de texte permit editarea textelor. initializând executia. Bibliotecarul este apelat implicit de catre sistemul de operare în etapele de punere la punct a programelor si explicit de catre utilizator prin comenzi specifice limbajului de comanda. crearea si actualizarea programelor. în timp ce interpretorul translateaza de fiecare data programul. când încarcatorul este independent. Încarcarea se poate face în mai multe variante:    imediat dupa translatare.sub UNIX. 5. Bibliotecile de programe sunt colectii de programe organizate sub forma unor fisiere partajate în scopul utilizarii lor ulterioare. Editorul de legaturi realizeaza urmatoarele functii:    stabilirea legaturii între module în vederea constituirii programului executabil. realizarea de modificari si corectii aditionale la reluarea programului. Executia repetata a unui program este facilitata de compilator care realizeaza translatarea o singura data. Ca exemple de bibliotecare putem aminti: LBR . a programului existent în memoria interna. a fisierelor de date. când încarcatorul este inclus în editorul de legaturi.sub MS-DOS. 4. includerea în programul executabil a unor componente din bibliotecile sistem. Programele de încarcare sunt programe ce asigura încarcarea programelor executabile în memoria interna. dupa link-editare. în momentul link-editarii. fisierelor de comenzi etc. 6. . Programele de depanare ofera mijloace de verificare si corectare a operatiilor realizate de programul curent:    suspendarea executiei în punctele prestabilite. Programele de bibliotecare asigura crearea. 3. includerea unor componente ale sistemului de operare care faciliteaza punerea la punct si depanarea programelor utilizator. AR (Archive) .

modul utilizator (user) când controlul este detinut de un program de aplicatii. Intra în aceasta categorie programe de serviciu de tipul: Norton Commander.7. cresterea gradului de utilizare a resurselor prin utilizarea lor la capacitate maxima. Obiectivele si functiile sistemelor de operare Sistemul de operare apare ca un ansamblu de programe destinat sa raspunda la urmatoarele obiective:  usurarea utilizarii sistemului electronic de calcul prin preluarea lucrarilor de rutina. Win Commander. Un sistem electronic de calcul poate sa lucreze în doua moduri:   modul supervizor (kernel) când controlul este detinut de catre sistemul de operare. un compilator. Pâna la Windows limbajul de comanda al sistemelor de operare asigura un dialog de tip text (linie de comanda).   Apropierea utilizatorului de calculator solicita o interfata om-calculator prietenoasa si. Windows Explorer. Produseprogram ca Norton Commander au asigurat îmbunatatirea dialogului prin faptul ca linia de comanda se construia prin selectii ale componentelor aparute în panourile de pe ecran. Primele versiuni WINDOWS asigurau o interfata grafica performanta pentru dialogul om-calculator. utilizarea unei interfete standardizate. repetitive. un depanator. cresterea eficientei globale în utilizarea sistemului de calcul prin cresterea vitezei de executie a prelucrarilor. reducerea timpului de raspuns al sistemului la solicitarile utilizatorilor. utilizarea eficienta a resurselor sistemului electronic de calcul.5. . ci reprezentau extensii ale acestuia. în acelasi timp. În componenta lor intra un editor de texte. precum si printr-un dialog suplu utilizator-sistem (prin intermediul unui limbaj de comanda). 3. dar ele nu înlocuiau sistemul de operare MS-DOS. un editor de legaturi. uneori greoi si dificil de asimilat. oricare ar fi calculatorul utilizat. 8. Preocuparile de îmbunatatire a interfetei om-calculator au avut în vedere urmatoarele obiective:   suprimarea limbajului de comanda din sistemul de operare. performanta. Mediile de programare permit automatizarea procesului de construire si testare a programelor. Suprafetele de operare ofera o gama variata de servicii ce înlesnesc executarea rapida a lucrarilor de rutina.1.

el trebuie sa asigure protectia între utilizatori acolo unde sistemul de operare permite accesul concomitent al mai multor utilizatori (programe) la resursele sistemului de calcul. precum si protectia între programe. ferestre de alerta.. Inc. de la expert la profan. Informatique: les bases. Montréal. precum si functia de tipul « plug and play » care ofera facilitati de 64[64] Claviez. Interfata WIMP64[64] (Windows. etc. Sistemul de operare poate trata erorile fizice (de exemplu. operatii interzise. De asemenea. Orice actiune ce prezinta un risc de pierdere a informatiei este sistematic supusa confirmarii utilizatorului (vezi stergerea fisierelor în Word). Pull-down menus) raspunde acestor obiective prin componentele care-i dau denumirea: ferestre. 1993. Sistemele de operare pot avea si functia de asistenta « on line ». California. facilitând sarcinile utilizatorului. erori de acces la un echipament periferic. lipsa din configuratia sistemului de calcul a unui echipament. utilizarea mouse-ului si a meniurilor derulante. cunoscuta ca Help-ul sistemului de operare. accesul la echipamentele periferice. care ar putea duce la alterarea zonelor de program din memoria interna sau la alterarea. Ideea a fost preluata de Steve Jobs si a fost aplicata la calculatoarele LISA si apoi la MacIntosh. Alte facilitati ale interfetei WIMP sunt:   ferestre tip termometru care indica modul cum progreseaza prelucrarea în curs (vezi comanda Copy sub Windows). de catre un program. accesul la fisiere. etc. interfata destul de facila pentru a putea fi utilizata de oricine. a memoriei interne. ca împartirea la 0). în scopul optimizarii executiei programelor. Aceasta protectie se refera la evitarea cazurilor de interferenta între mai multe programe în executie. în scopul utilizarii cât mai eficiente a acestor resurse. În cazul în care este posibila executarea simultana a mai multor programe. a datelor utilizate de un alt program.) sau erorile logice care pot sa apara în timpul executarii unui program (de exemplu. 130 . erori de citire/scriere în memoria externa.  asigurarea unei interfate suficient de evolutiva pentru a lua în considerare noutatile versiunilor ulterioare ale sistemului de operare. Principiul de baza consta în stabilirea unui dialog om-calculator prin intermediul obiectelor afisate în fereastra activa.C. Mouse. cu mai multe nivele.. pe toata durata executiei unui program. Editions J. Icones.I. Sistemul de operare gestioneaza alocarea timpului UCP. p. icon-uri (pictograme). Fiecare obiect are asociate anumite comenzi care pot fi apelate cu ajutorul mouse-ului. sistemul de operare realizeaza alocarea resurselor între programe pe baza unor criterii de alocare. Rolul sistemului de operare este de a asigura utilizarea eficienta a resurselor sistemului electronic de calcul. J. Aceast tip de interfata a fost realizat prima data de firma XEROX la PARC (Palo Alto Research Center). fie ca este vorba de programe utilizator sau programe ale sistemului de operare.

autodetectie a echipamentelor nou instalate în sistem si permite reconfigurarea hardware, cu usurinta, a sistemului, ca si notificarea schimbarii configurarii sistemului, de exemplu prin caderea unui echipament din sistem Sistemul de operare îndeplineste si o serie de functii auxiliare, cum ar fi: contabilizarea activitatii sistemului de calcul, jurnalizarea comenzilor adresate interpretorului de comenzi al sistemului de operare, jurnalizarea erorilor, etc. Operatiunile realizate de sistemele de operare pentru a-si realiza obiectivele pot fi grupate astfel65[65]:
 

gestiunea lucrarilor; gestiunea intrarilor si iesirilor; gestiunea fisierelor; comunicarea cu utilizatorul.
3.1.5.1. Gestiunea lucrarilor

 

O lucrare reprezinta un ansamblu de activitati delimitate prin comenzi specifice limbajului de comanda. Lucrarea cuprinde mai multe etape care se succed într-o ordine prestabilita de utilizator. O etapa din lucrare poate fi descompusa la nivel inferior în procese care, în functie de logica lucrarii, se pot executa secvential sau concurent. Divizarea lucrarilor în procese asigura o utilizare mai eficienta a sistemului electronic de calcul, dar determina cresterea complexitatii sistemului de operare prin adaugarea de noi functii: alocarea resurselor la nivel de proces, sincronizarea proceselor, transmiterea informatiilor la procese. Gestiunea lucrarilor este asigurata de un program specific (supervizor, monitor) care realizeaza gestiunea resurselor fizice ale calculatorului si coordonarea generala a derularii lucrarilor. Acest program coordoneaza si controleaza orice activitate derulata de alte programe ale sistemului de operare, îndeplinind doua subfunctii esentiale:   gestiunea sarcinilor de îndeplinit care determina care sunt programele sau modulele de program ce se vor executa; gestiunea resurselor (mijloacelor) necesare executiei unui program încarcat în memoria principala.

Fiecare lucrare dispune la un moment dat de un spatiu de memorie si trebuie sa se supravegheze ca nici o alta sarcina sa nu patrunda în partitia alocata. Exista mai multe sisteme de gestiune a memoriei: partitii fixe, partitii variabile, paginare etc.

65[65]

Reix, R., Systèmes d'information et management des organisations, Les Editions Foucher, Paris, 1990, p.53

Exemplu: O cerere prioritara pornind de la un terminal poate obliga supervizorul sa elibereze o zona de memorie, deci sa suspende executia în curs si sa evacueze unele programe în memoria auxiliara, pastrând imaginea exacta din momentul aparitiei cererii.
3.1.5.2. Gestiunea intrarilor/iesirilor

Echipamentele periferice sunt foarte diverse (terminal, unitati de discuri, imprimante etc.) si functioneaza cu performante diferite de ale unitatii centrale. Schimburile de informatii între periferice si unitatea centrala sunt intermediate de unitatile de intrare/iesire (canale, memorii tampon etc.) si necesita numeroase comenzi si controale succesive prin intermediul sistemului de operare. Gestiunea intrarilor/iesirilor joaca un rol important în aplicatiile de gestiune. În practica, în momentul când prin programul utilizatorului se solicita o operatie de I/E, gestionarul de I/E (numit adesea IOCS-INPUT OUTPUT CONTROL SYSTEM sau BIOS - Basic Input Output System) preia sarcinile legate de citirea si scrierea informatiilor pe unitatile periferice. În multe sisteme de operare gestionarul de I/E ofera posibilitati complementare cum sunt: gestiunea independenta a I/E, gestiunea mesajelor etc. De exemplu, în sistemele de operare UNIX si MS-DOS exista facilitati SPOOLing pentru listarile la imprimanta (comanda externa PRINT din MS-DOS). Gestiunea independenta a I/E (SPOOL-Simultaneous Peripheral Operations On Line) are la baza principiul separarii totale a operatiilor de I/E de operatiile de prelucrare. Toate datele de intrare sunt stocate pe disc magnetic pe masura preluarii lor si toate datele de iesire vor fi stocate tot pe disc si vor fi, mai târziu, imprimate. În acest timp, unitatea centrala efectueaza alte lucrari. Din tehnica SPOOL decurge un dublu avantaj:   pentru unitatea centrala operatiile de I/E se realizeaza numai printr-un schimb unic cu unitatea de discuri magnetice, iar viteza de lucru este ridicata; daca un periferic de iesire este la un moment dat indisponibil prelucrarea va fi executata în continuare deoarece iesirea va avea loc pe disc.

Gestiunea mesajelor se aplica la calculatoarele interconectate în retea sau la calculatoarele care lucreaza cu mai multe terminale. Mesajele trebuie sa fie controlate si, eventual, aranjate întrun fir de asteptare pus la dispozitia programului coordonator. În aplicatiile economice unde operatiile de I/E sunt numeroase, calitatea gestiunii I/E prin sistemul de operare este un criteriu important al eficientei sistemului.
3.1.5.3. Gestiunea fisierelor

Sistemul de operare, programele utilizatorului sunt stocate si manipulate de sistemul electronic de calcul cu ajutorul fisierelor. Sistemul de operare simplifica accesul la fisiere asigurând totodata si protectia datelor.

Anumite fisiere sunt prezente permanent în memoria principala si se numesc rezidente în memorie (este vorba de nucleul sistemului de operare). Alte fisiere sunt memorate pe suporturi magnetice si sunt apelate în memoria interna numai când sunt necesare (celelalte componente ale sistemului de operare, fisierele de date etc.). De aici apar probleme privind partajarea memoriei între diferite fisiere care trebuie sa fie usor apelate în caz de nevoie si partajarea fisierelor între mai multi utilizatori pe baza unor prioritati de acces. Sistemul de gestiune al fisierelor (gestionarul de fisiere) este o componenta a sistemului de operare care realizeaza urmatoarele activitati:  Gestiunea fisierelor stocate în memoriile auxiliare. De exemplu, în sistemul de operare Windows fiecare utilizator dispune de o lista a fisierelor sale într-un catalog (folder). Fiecare fisier este identificat printr-un nume si are anumite atribute (de exemplu, fisier read-only, fisier sistem, fisier ascuns aplicatiilor obisnuite), sunt stabilite drepturi de partajare a fisierului, de exemplu în cadrul unei retele de calculatoare, sunt oferite informatii de adresa care permit localizarea fisierului pe disc, informatii privind tipul fisierului, informatii despre date calendaristice, de exemplu: data când a fost creat fisierul, data ultimei actualizari, data ultimei consultari Protectia datelor. Gestiunea drepturilor de acces permite protejarea fisierelor contra modificarilor neautorizate sau contra distrugerilor datorate altor utilizatori. Protectia contra distrugerilor accidentale, datorate incidentelor hardware si software, se realizeaza prin copii de siguranta. De exemplu, fisierele backup (.BAK) retin penultima versiune a unui fisier. Uneori se recurge la salvarea fisierelor pe suporturi magnetice sau optice în scopul pastrarii acestora. Gestiunea bibliotecilor de programe. De obicei un program este realizat pentru a fi executat de mai multe ori. Dupa obtinerea formatului executabil programul este stocat într-o biblioteca de programe alaturi de altele, inclusiv cele ale sistemului de operare care nu sunt rezidente în memorie. Aceasta biblioteca este stocata, în general, pe discuri magnetice. Simpla precizare a numelui programului determina încarcarea sa în memorie.
3.1.5.4. Dialogul cu utilizatorii

Dialogul utilizator-calculator se realizeaza prin intermediul unor linii de comanda ce folosesc comenzi definite strict printr-un limbaj de comanda. Cu ajutorul limbajului de comanda utilizatorul specifica:     delimitarea lucrarilor; structura lucrarilor; necesarul de resurse fizice; informatii privind seturile de date asociate lucrarii.

printre altele. Planificarea lucrarilor se realizeaza strict secvential într-o ordine prestabilita.2. Alegerea unui sistem de operare depinde. Ea presupune organizarea si executia secventiala a lucrarilor pe un sistem de calcul. ordinea de lansare în executie a lucrarilor este strict ordinea în care se afla lucrarile în lotul de lucrari. Aceasta explica de ce un program nu este executabil decât pe un calculator ce are sistemul de operare pentru care a fost scris programul. Acest mod de organizare a prelucrarilor se numeste prelucrare batch (pe loturi).2. Deoarece sistemele de operare prezinta mari diferente de la o categorie la alta de sisteme de calcul pe care sunt folosite. Ca regula generala aceste functii nu sunt standardizate decât pentru un limbaj de programare sub un sistem de operare. la un moment dat. utilizatorul trebuie sa fie în masura sa selecteze acel sistem care satisface cel mai bine cerintele sale de utilizare. Monoprogramarea Monoprogramarea reprezinta o tehnica de exploatare pentru sistemele seriale. Tehnici de exploatare a calculatoarelor Tehnica de exploatare a unui sistem de calcul se refera la modalitatile utilizate de sistemul de operare pentru planificarea executiei programelor si pentru gestionarea resurselor solicitate. secvential.Batch Processing Systems). adica respectând conditiile:    o lucrare se lanseaza în executie numai dupa încheierea executiei lucrarii care o precede. Lansarea în executie a unei lucrari se face. Aceste programe declanseaza operatiile curente activând alte module ale sistemului de operare. iar sistemele de operare care utilizeaza aceasta tehnica de exploatare se numesc sisteme de operare batch (BPS . . obiectivul ei fiind automatizarea lansarii în executie a lucrarilor (programelor). toate resursele sistemului sunt puse la dispozitia lucrarii aflate în executie. Un alt aspect al comunicatiei se refera la legatura între programele utilizatorului si sistemul de operare. 3. si de:   metodele de lucru folosite pentru alocarea memoriei (monoprogramare. în cadrul lotului din care face parte.Fiecare comanda este recunoscuta de programe specializate numite interpretoare de comenzi. Comunicarea om-calculator se realizeaza si prin afisarea unor mesaje de raspuns pe ecran. în loturi de lucrari.1. multiprogramare). tehnicile aplicate în planificarea executarii lucrarilor (interactive. Modalitatile curente ale acestui dialog depind de tipul limbajului de programare utilizat si de tipul sistemului de operare. neinteractive). 3.

precum si o gestiune eficienta a resurselor fizice si logice solicitate de lucrarile în executie. adica o zona de memorie formata numai din locatii de memorie adiacente. tratarea întreruperilor etc. este necesar un mecanism de protectie între lucrari care sa permita executia unei lucrari. fara afectarea celorlalte existente în memoria interna.2. Protectia datelor este relativ simpla pentru ca nu exista decât un singur program al utilizatorului prin care se scrie sau se citesc fisierele. Timpul de inactivitate al unitatii centrale. 66[66] . este redus substantial daca în memoria interna ar putea coexista simultan mai multe programe ce solicita unitatea centrala atunci când aceasta asteapta terminarea unei operatii de intrare/iesire pentru lucrarea curenta în executie. în partitii fixe de memorie66[66]. impus de perioadele de asteptare. câte unei singure lucrari în executie). de fapt. dintrun grup de programe. cu restrictia ca ele sa nu foloseasca în acelasi timp aceeasi resursa. 3. Dezavantajele acestei tehnici sunt reprezentate de timpul mare de raspuns al sistemului (toti utilizatorii primesc rezultatul prelucrarilor numai dupa executarea întregului lot) si eficienta scazuta în utilizarea resurselor sistemului (toate resursele sunt afectate. pregatirea memoriei. în ordinea sosirilor. În multiprogramare sistemul de operare trebuie sa asigure administrarea cererilor de I/E si planificarea firelor de asteptare pentru programele concurente.Lansarea în executie a lucrarilor din lotul de lucrari se face automat. Executia mai multor programe în multiprogramare pare simultana (se simuleaza n procesoare pe un singur procesor) desi. pe acelea potrivit carora timpul neocupat al unitatii centrale sa fie minim. O partitie are o anumita lungime si o adresa fixa. în context mono-utilizator.2. Multiprogramarea Multiprogramarea (multiprogramming) reprezinta modul de exploatare a unui sistem de calcul care permite existenta simultana în memoria interna a mai multor programe care se executa concurent. De asemenea. sub controlul componentei sistemului de operare numita monitor de înlantuiri. Sistemele de calcul care utilizeaza tehnica multiprogramarii sunt prevazute cu o componenta a sistemului de operare numita monitor de planificare a lucrarilor care alege. Obiectivul urmarit în cadrul multiprogramarii consta în maximizarea volumului de lucrari care trec prin sistem si minimizarea timpului petrecut de o lucrare în sistem. este modalitatea curenta de lucru a sistemului de operare pentru calculatoarele personale. Monoprogramarea. pe rând. Sistemul de operare asigura în acest caz o gestiune sumara a lucrarilor. încarcarea programelor. la un moment dat este activ un singur program. O partitie de memorie trebuie sa fie o zona contigua de memorie.

planificarea executiei lucrarilor pe baza unui sistem de prioritati prestabilite.2. 3. baze de date).La sistemele de operare pentru microcalculatoare multiprogramarea se refera la facilitatea de lucru multitasking. Pentru utilizarea tehnicii SPOOLING este nevoie de o memorie externa de capacitate mare.4. redarea rezultatelor la imprimanta în timpul executiei altor lucrari. Un sistem de calcul este exploatat în multiprelucrare daca cel putin doua unitati centrale de prelucrare lucreaza în paralel. în acest caz master-ul este referit ca front-end processor. atunci sistemul este exploatat în multiprelucrare. Prelucrari SPOOLING Prelucrarea spooling (Simultaneous Peripheral Operations On-line) reprezinta un mod eficient de exploatare a sistemelor de calcul seriale. daca în multiprogramare se folosesc n procesoare. 3. Executarea lucrarilor se face în multiprogramare. în timp ce slave-ul executa operatii complexe. Tot masterul se poate utiliza ca interfata între slave si colectii voluminoase de date existente în memoria externa. De remarcat ca în cadrul sistemelor exploatate în multiprelucrare.3. Se poate astfel aprecia ca multiprogramarea este un concept software. Pentru a realiza acest deziderat. fara a se tine seama de ordinea de sosire. bazat pe principiul separarii operatiilor de intrare de operatiile de iesire si de restul prelucrarilor si pe executarea lor în paralel. la o unitate centrala de prelucrare poate fi cuplata o alta unitate centrala de prelucrare destinata coordonarii activitatilor din sistem (master). Sistemele master/slave sunt sisteme care lucreaza prin tehnica multiprelucrarii. iar multiprelucrarea un concept hardware. editari de texte si întretinerea colectiilor de date (fisiere. având rolul de interfata între slave si dispozitivele de I/E. Aceasta tehnica consta în organizarea de zone tampon de memorie (buffers) pentru realizarea de dispozitive periferice de intrare/iesire virtuale care permit introducerea de lucrari înainte ca acestea sa fie executate. direct adresabila. fiind responsabil de întretinerea bazei de date. Unul dintre obiectivele multiprelucarii este acela de a degreva o unitate centrala de prelucrare de taskuri specifice ca: tabelari de date. Multiprelucrarea Daca n programe se gasesc în acelasi timp în memoria interna si partajeaza resursele sistemului de calcul.2. în primul rând prin scaderea timpilor de asteptare ai UCP . dar si instructiuni din programe diferite. Masterul coordoneaza toate operatiunile de I/E. unde sa fie organizate perifericele virtuale. situatie în care este referit ca back-end processor. atunci sistemul este exploatat în multiprogramare. unitatea centrala de prelucrare poate executa instructiunile unui singur program. Efectele utilizarii tehnicii SPOOLING sunt:  cresterea randamentului de exploatare a unui sistem serial cu 40-50%.

timpul de raspuns trebuie sa fie de 1-2 secunde.  supravegherea unui furnal sau cuptor de tratamente termice. Exemple:  supravegherea unui sistem radar.sunt sisteme în timp real cu ajutorul carora se realizeaza urmarirea unui proces (un proces de fabricatie. . conform tehnicii de exploatare în multiprogramare. Sistemele în timp real se pot clasifica în : a) Sisteme in-line (sisteme de proces) . eliberarea biletelor cu locuri rezervate. 3. supravegherea sistemului energetic. dar într-o repriza sunt utilizate la capacitatea maxima. a unei instalatii chimice. Datele sunt primite de sistemul de calcul de la terminale prin intermediul unor mesaje cu format fix. în momentul producerii acestora. utilizând comanda Print care poate fi executata în paralel cu alte lucrari în executie. Ele trebuie sa realizeze prelucrarea concomitenta a intrarilor primite de la un mare numar de dispozitive de intrare.  gestiunea în timp real a stocurilor de materiale.). cresterea randamentului de utilizare a echipamentelor I/O. Timpul de raspuns se masoara în secunde.2. Sistemele în timp real sunt sisteme interactive multiuser. numite tranzactii. b) Sisteme tranzactionale . De exemplu. acestea sunt utilizate în reprize. timpul de raspuns este cuprins între 2030 secunde.5. Obiectivul principal al sistemelor în timp real este ca timpul de raspuns al sistemului sa fie suficient de scurt în raport cu procesul real care produce datele furnizate sistemului de calcul. Avantajul utilizarii unui sistem în timp real este capacitatea sa de a furniza la timp informatii într-un mediu de date care se modifica foarte rapid. Prelucrarea fiecarei intrari se face prin generarea în sistem a unui proces. etc. etc.sunt sisteme în timp real orientate pentru prelucrarea unui volum mare de date de aceeasi natura (de exemplu: evidenta vânzarilor într-un mare magazin. preluând datele de intrare de la locul producerii lor si furnizând informatii de iesire la locul desfasurarii evenimentelor.). tehnica SPOOLING se poate folosi sub Windows pentru listarile la imprimanta. Prelucrari în timp real Sistemele de operare în timp real sunt sisteme care permit sa se urmareasca si sa se controleze evenimente din mediul extern sistemului de calcul. timpul de raspuns trebuind sa fie la nivelul milisecundelor. o reactie chimica. Timpul de raspuns se masoara în minute.

La originea sistemelor sta. Unitatea centrala este partajata pe baza de cerere. În acest context. astfel ca acestea trebuie sa fie executate dinamic. Se stabileste o cuanta de timp pentru fiecare utilizator. cu partajarea resurselor sistemului de calcul. în esenta. Sistemul de operare are ca preocupare principala asigurarea accesului si securitatii datelor partajate între diferiti utilizatori. sistem multiutilizator cu multiprelucrare. fiecare utilizator are impresia ca sistemul îi apartine în întregime. diferenta dintre timpul de gândire si de reactie al utilizatorului (relativ mare) si timpul afectat operatiunilor de intrare/iesire. în care acesta dispune de toate resursele sistemului. de aceasta data în cazul sistemelor interactive. Obiectivul este reducerea timpului de raspuns al sistemului. sa execute acelasi program (de exemplu consultarea bazelor de date în retelele locale de calculatoare. Exploatarea în time-sharing (cu "partajarea timpului") porneste de la un obiectiv asemanator cu exploatarea în multiprogramare: executarea concurenta a proceselor. sistemele de rezervare a locurilor în avion). se blocheaza accesul la un fisier de zboruri în timp ce de la un terminal se face o rezervare. Lucrarile nu au prioritati prestabilite. De exemplu.Exemplu : sistemele tranzactionale sunt utilizate pentru sisteme informatice bancare. pentru sisteme de urmarire operativa a productiei. pentru servirea cererilor cât mai multor utilizatori. feroviar. instalati la terminale diferite. Sistemul multiutilizator cu program comun (multi-terminal sau multi-posturi) permite ca mai multi utilizatori. Aceasta diferenta este folosita de sistemul de calcul pentru a executa alte programe aflate în stare "gata". . Putem distinge mai multe situatii: sistem multiutilizator cu program comun. Sistemul de operare în regim de time-sharing trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective:   sa asigure protectia datelor fiecarui utilizator. evitând distrugeri accidentale sau voluntare prin programele altor utilizatori. 3. etc. Tehnica de divizare a timpului (time-sharing) se bazeaza pe principiile divizarii timpului si partajarii resurselor între mai multi utilizatori independenti. sa asigure o repartizare echitabila a resurselor între diferiti utilizatori astfel încât executia fiecarui program sa fie posibila. sisteme de rezervare a locurilor la societati de transport aerian.6. planificarea executiei urmarind obtinerea unui timp de raspuns minim. multiuser. Sisteme de lucru multiutilizator În sistemele multiutilizator mai multi utilizatori folosesc în acelasi timp acelasi calculator. sistem time-sharing.2.

Un sistem în time-sharing este sistemul de operare Unix. accesul la fisiere) sporeste considerabil complexitatea sistemului de operare. . Asigurarea protectiei datelor (identificarea utilizatorilor. asigurând un timp de raspuns redus si utilizarea eficienta a echipamentelor prin executarea pe scara larga a activitatilor concurente între unitatea centrala si dispozitivele periferice. gestiunea lucrarilor si gestiunea fisierelor devine foarte complexa. distribuirea si utilizarea simultana a datelor de mai multe programe în executie. comunicarea între programele în executie.În sistemele de operare time-sharing. Tehnica de prelucrare concurenta (parallel processes) ofera posibilitatea lansarii în executie a mai multor programe.

Este ineficient sa se construiasca un sistem în jurul unui server care este configurat la capacitatea maxima. Editura Intelcredo. În aprecierea performantelor unui server trebuie luati în considerare doi parametri: 1. 1996.1. Conceptul de retea de calculatoare O retea de calculatoare reprezinta ansamblul calculatoarelor interconectate prin intermediul mediilor de comunicatii în scopul utilizarii în comun de catre utilizatori a resurselor disponibile. Deva.Capitolul 4.. Serverul dedicat este un calculator care functioneaza doar ca server. Retele de calculatoare 4. 67[67] Nitchi. precum si exploatarea în comun a mai multor resurse. adaugarea de procesoare suplimentare pentru a putea control cresterea încarcaturii sistemului. nefiind folosit ca statie de lucru sau drept client. Pe masura ce se adauga noi utilizatori la sistem. Serverul este calculatorul pe care ruleaza sistemul de operare de retea NOS (Network Operating System). p. Serverele pot fi dedicate sau nededicate.a. Racovitan. supervizeaza comunicatiile în cadrul retelei si contine programe care îi permit sa se comporte ca un dispozitiv central de stocare pentru calculatoarele conectate la retea. Consideratiile privind scalabilitatea includ:    adaugarea de noi module de memorie interna pentru a gestiona utilizatori suplimentari. bancile si depozitele de date de catre diferite categorii de utilizatori. iar cererile adresate serverului vor spori. folosirea simultana a informatiilor din bazele. volumul tranzactiilor creste si se acumuleaza din ce în ce mai multe date.. dispozitive care sa confere conectivitatea necesara mediilor de comunicatii. având rolul de a asigura securitatea fisierelor si a directoarelor si de a deservi rapid cererile clientilor din retea. cererile vor depasi capacitatea serverului de a servi. Calculatoarele unei retele pot fi atât servere care presteaza servicii mai multor utilizatori ai retelei. D. Mai devreme sau mai târziu. Calculatoarele reprezinta sistemele de calcul si trebuie sa fie echipate cu dispozitive de retea. Scalabilitatea unui server se refera la posibilitatea de crestere a capacitatii serverului. s. programe si echipamente. s. O alta definitie prezinta reteaua de calculatoare ca fiind un ansamblu de calculatoare legate între ele în vederea comunicarii de mesaje si partajarii resurselor67[67]. instalarea de discuri suplimentare. Astfel este posibila transmiterea informatiei între utilizatori situati în puncte diferite. cât si statii de lucru utilizate în scopuri individuale de fiecare utilizator în parte. Bazele prelucrarii informatiilor si tehnologie informationala. 153 .

Principalul dezavantaj al utilizarii acestui mediu de comunicatii îl constituie costul implementarii.   Undele radio . datele de pe aceasta sunt automat recuperate de pe celelalte. Datorita tehnologiei. Toleranta la erori a unui server se refera la posibilitatea de recuperare a contextului curent de lucru dupa producerea unor disfunctionalitati hardware. utp etc. Fibra optica . respectarea limitelor sistemului de operare (numarul de utilizatori. . în schimb necesita instalarea unei retele de cabluri la toate calculatoarele care urmeaza a se interconecta.este un mediu de comunicatii relativ nou.permite conectarea calculatoarelor prin intermediul infrastructurii companiilor de telefonie fixa. Unitatea de disc defecta este dusa la reparat. Cele doua facilitati. 2. având fiabilitatea apropiata de 100 %. a unor cantitati de informatii impresionant.prin intermediul lui se realizeaza conexiuni cu viteza si calitate mult mai buna decât a liniilor telefonice. care a adus performanta tehnologica a comunicatiilor la nivelul cel mai ridicat. Cele mai des utilizate medii ce comunicatii sunt:  Linia telefonica . spatiul disc total).reprezinta mediul comunicatiilor mobile.sir redundant de discuri ieftine) este un tip sofisticat de memorie disc. acest mediu de comunicatii are o viteza de transfer redusa si este supus interferentelor cu diverse surse de bruiaj. care este forate ridicat. acestea sunt foarte variate. operatia de refacere si instalare are loc automat.) . Sistemul asambleaza laolalta mai multe unitati de disc si le trateaza ca pe o unitate omogena. La înlocuirea discului dupa reparatie. datorita faptului ca nu necesita existenta fizica a unui suport de comunicatie. La ora actuala. fibra optica permite transferuri la viteze foarte mari. Pentru o toleranta completa la erori fiecare componenta a sistemului de calcul trebuie sa fie dublata. Solutiile utilizate pentru a asigura toleranta la erori sunt sistemele neîntreruptibile la tensiune si subsistemele de discuri RAID68[68]. iar datele memorate pe aceasta pot fi refacute cu ajutorul informatiilor continute pe celelalte. protejeaza serverul de cele mai frecvente cauze care produc defecte: întreruperea tensiunii si functionarea defectuoasa a discului.  Cablul de retea (coaxial. Utilizând lumina ca suport de transfer a datelor (spre deosebire de liniile telefonice sau cablurile de retea care utilizeaza ca suport de transfer curentul electric). informatiile 68[68] un sistem RAID (Redundant Array of Inexpresive Disks . împreuna. dar mai ales a compozitie cablurilor liniilor telefonice (cupru). Având în vedere extinderea în teritoriu a acestor retele de telefonie. fapt ce permite implementarea unei retele de calculatoare în cele mai diverse locatii. se poate realiza conectarea unui calculator la o retea din orice locatie care are la dispozitie un post telefonic. În cazul defectarii unei unitati de disc din sistemul RAID. Mediile de comunicatii sunt suporturile fizice care realizeaza transferul datelor de la un calculator la altul.

precum si accesul utilizatorilor la resursele retelei. putând fi identificate urmatoarele trei categorii de resurse:  Hardware .propagându-se de la un emitator la un receptor prin intermediul undelor hertziene. În termeni de specialitate. În retea se pot utiliza în comun urmatoarele categorii de resurse hardware: unitati de stocare a datelor. dar mai ales o eficientizare a rezultatelor obtinute. Prin utilizarea în comun a unitatilor de stocare a datelor. utilizarea în comun a resurselor unei retele de calculatoare se numeste partajarea resurselor. utilizatorii au la dispozitie un spatiu de stocare considerabil mai mare. fata de celelalte functii ale unui sistem de operare. în conditiile specifice lucrului într-o retea de calculatoare. Utilizarea în comun a acestor resurse determina eficientizarea sistemului informational al organizatiei.reprezinta ansamblul aplicatiilor ce pot fi folosite în paralel de catre utilizatorii retelei de calculatoare. Aceste functii se refera la: . permitând partajarea acestor resurse. nefiind necesara conectarea la fiecare calculator a câte unei imprimante. imprimante etc.  Software .reprezinta rezultatele prelucrarii datelor. Acest procedeu determina o eficientizare a costului resurselor.reprezinta echipamentele electronice ale unui sistem de calcul. Sistemele de operare proiectate pentru gestionarea lucrului în retea trebuie sa asigure câteva functii suplimentare. O retea de calculatoare este sustinuta de un software de retea. Utilizarea imprimantelor în retea reduce considerabil costurile achizitiei de astfel de dispozitive. fiind necesara doar o licenta software pentru un program instalat pe un singur calculator si folosit de mai multi utilizatori simultan de la mai multe calculatoare. Totodata. Resursele disponibile reprezinta acele elemente ale unui sistem de calcul care pot fi folosite de catre toti utilizatorii unei retele de calculatoare. Sistemele de operare în retea controleaza functionarea componentelor hardware si software ale sistemului de calcul. absolut indispensabil. Acest lucru diminueaza considerabil costurile achizitiei de programe de aplicatii. actualizarea acestor programe este mult mai simpla. Novell Netware si Windows NT pentru retelele locale si sistemele de tip UNIX -Linux mai ales pentru conectarea subretelelor în retele de arie mai larga). (de exemplu. acesta fiind rezultatul însumarii tuturor spatiilor disponibile de pe toate calculatoarele din retea.  Resurse informationale . capabil sa rezolve probleme de comunicare complexe. ci conectarea tuturor calculatoarelor la o singura imprimanta. Tehnologiile actuale permit un transfer de date foarte bun (viteza mare) în orice colt al lumii. fiind necesara efectuarea operatiei doar pe un calculator.

Accesarea resurselor partajate din retea se refera la capacitatea unui nod de a avea acces la resursele partajate de un alt nod din retea. de aplicatia Explorer. Aceste drivere se refera deci la resurse care nu exista fizic în sistemul de calcul respectiv dar exista fizic pe host. codificarea sau împachetarea datelor. conform anumitor reguli. Aceasta functie trebuie sa asigure transferul de date între sistemele de calcul din retea. ea da posibilitatea maparii unei unitati virtuale locale la o unitate din retea. care pot sa apara de la celelalte noduri din retea. Partajarea resurselor unui sistem de calcul între nodurile retelei. Pentru a permite accesul la o resursa partajata din retea. 4. pentru aceasta resursa. De exemplu optiunea Map Network Drive (Mapare unitate de retea) este oferita.1. Definirea unei corespondente între unitatile fizice partitionate. de anulare a maparii. Operatia inversa. 2. în felul acesta pot fi reglementate drepturile de acces la resursele partajate de server. cu verificarea drepturilor de acces în retea. în sistemul de operare Windows. . instalata pe fiecare nod. pentru identificarea acestuia. etc. numite protocoale de comunicatie. pentru fiecare utilizator si pot fi definite actiunile permise utilizatorilor din retea. se realizeaza cu optiunea Disconnect Network Drive (Deconectare unitate de retea). etc. utilizând un set de reguli care reglementeaza comunicarea în retea. o mecanisme de detectare si tratare a erorilor de transmisie o autentificarea proceselor implicate în transfer. din retea. Comunicarea între nodurile retelei (nodurile retelei sunt sistemele de calcul din retea). set de reguli numit protocol de retea. care sunt declarate pe sistemul nodului care utilizeaza resursa partajata. problema transferului de date este complexa si implica: o realizarea legaturii punctuale între doua sisteme de calcul: un sistem transmite date si celalalt le receptioneaza o asigurarea transferului de date între doua noduri. drivere virtuale. Identificarea nodurilor retelei si stabilirea drepturilor de acces în retea. Partajarea propriilor resurse de catre un nod presupune gestionarea cererilor multiple si simultane de acces la resursele partajate. Aceasta înseamna ca sistemul host trebuie sa fie un sistem multitasking si multiuser. se definesc. si driverele virtuale definite pe nodul local se numeste operatie de mapare. Se numeste host un nod al retelei care permite partajarea resurselor sale de catre celelalte noduri din retea. De exemplu optiunea Sharing (utilizare în comun) din meniul de context al unor obiecte Windows permite definirea modului de partajare a resursei respective în cadrul retelei 3. Aceste functii sunt implementate pe serverul de retea si presupun asocierea unui sistem de parole fiecarui utilizator din retea. prin intermediul altor noduri o operatii de selectie a traseului pe care sa se faca transferul de date între doua sisteme de calcul din retea (functii de rutare) o operatii de conversie a datelor în si din formatul specific transmiterii datelor în retea. Gestionarea driverelor virtuale este realizata de o componenta de retea specializata.

4. Se regasesc în general la nivelul unei camere sau a unei cladiri si sunt implementate adesea în cadrul organizatiilor.Local Area Network . Clasificarea retelelor de calculatoare în functie de raspândirea geografica a sistemelor de calcul În functie de raspândirea geografica a sistemelor de calcul din cadrul unei retele de calculatoare se disting patru categorii de retele:  Retelele LAN69[69] . Spre exemplu. echipamente.2.Retea cu acoperire locala . Raspândirea geografica a sistemelor de calcul 2. si anume: 1.Mecanismul de identificare a utilizatorilor ofera si posibilitatea urmaririi (înregistrarii) activitatii utilizatorilor în retea. dar si de exploatarea în comun a mai multor resurse: date. ele asigura atât o flexibilitate sporita. în procesul de clasificare a acestora se regasesc mai multe criterii.au o extindere relativ redusa (de la câtiva centimetri pâna la 1 kilometru distanta între calculatoare). Flexibilitatea sporita este data de posibilitatile de extindere a retelei prin adaugarea de noi statii de lucru sau servere sau de împartirea resurselor între utilizatori. Avantajele economice sunt determinate de costurile mai reduse ale echipamentelor. Topologie 4. Modelul de comunicare (standardul de comunicare) 4. cât si avantaje economice. 69[69] LAN . programe. Raspândirea fara precedent a retelelor de calculatoare se explica prin importanta pe care o are schimbul informational si avantajele pe care retelele de calculatoare le ofera în aceasta directie.1.2. Arhitectura 3. Windows NT Server este un sistem de operare pentru un server de retea si are implementata functia de definire si control ale drepturilor de acces. Astfel. Clasificarea retelelor de calculatoare Datorita diversitatii retelelor de calculatoare.

70[70] MAN .Wide Area Network .Fig.2.Retea cu acoperire metropolitana WAN . Adesea sunt constituite de catre furnizorii de Internet si sunt utilizate de catre clientii acestora.1. 4. 4. Model de retea metropolitana MAN  Retelele WAN71[71] .Retea cu acoperire vasta 71[71] .Metropolitan Area Network . nr. chiar la nivel national si continental. Model de retea locala LAN  Retelele MAN70[70] .sunt extinse la nivelul unui oras.sunt extinse la nivelul unei regiuni. suprafata lor variind între 1 si 10 kilometri patrati. nr. Fig.

fiecare utilizator al retelei are drepturi egale cu ale celorlalti.Fig. Adesea.4. nr.Global area network . alaturi de retelele companiilor multinationale sau a organizatiilor mondiale. acoperind întreaga suprafata a planetei.2. Fig.reprezinta acele retele de calculatoare în care fiecare nod (sistem de calcul) este investit cu capabilitati si responsabilitati similare. 72[72] GAN . nr.3. În aceasta categorie de retele intra si Internet-ul. Model de retea cu acoperire globala GAN 4. 4. retele de calculatoare se clasifica în:  Retele peer to peer .2. Clasificarea retelelor de calculatoare în functie de arhitectura În functie de arhitectura lor. 4.Retea cu acoperire globala . Astfel.se extind la nivel global. Model de retea cu acoperire vasta WAN  Retelele GAN72[72] .

server ftp. Fig.aceasta categorie de retea este implementata la nivelul unei organizatii mici. o Fig. nr. . Client .reprezinta acel nod din retea care ofera servicii celorlalte noduri ale retelei. Model de retea peer to peer  Retele client/server . Model de retea client-server În cadrul unei retele care are implementata arhitectura client/server.reprezinta acel nod din retea care utilizeaza serviciile oferite de un server.6. orice sistem de calcul poate îndeplini functiunea de server sau de client.5. nr. Principalul dezavantaj îl constituie lipsa securitatii informatiilor. are o extindere locala (LAN) si un numar mic de utilizatori. dupa cum sunt solicitate si/sau oferite serviciile. 4. dar datorita numarului mic de utilizatori.utilizeaza doua tipuri de calculatoare. Serviciile oferite de un server pot fi:  Servicii de transfer al fisierelor . respectiv: o Server . efectele acestuia sunt limitate. 4.

4. Fig. Serviciile în cadrul acestei retele sunt oferite de catre aplicatii specializate. numite aplicatii client. Servicii web .server POP3.3. respectiv semnalele care nu au fost receptionate de nici un nod din retea. restul sistemelor de calcul putând dispune de un minim de astfel de resurse. Servicii de conectare la Internet . alte servicii. Acest lucru conduce la minimizarea costurilor de implementare si maximizarea randamentului de prelucrare a datelor. IMAP. Datorita faptului ca o aplicatie de tip server necesita resurse hardware considerabile. Model de retea cu topologia magistrala (bus) o Avantaje: . dar sunt receptionate doar de calculatorul sau dispozitivul caruia îi sunt destinate. La capetele trunchiului de retea se monteaza câte un dispozitiv numit terminator. aplicatii care poarta denumirea generica server.. 4. nr.server PROXY. Clasificarea retelelor de calculatoare în functie de topologie Prin topologia unei retele de calculatoare se întelege modul de amplasare a acestora în spatiu. acestea se instaleaza de obicei pe un calculator care dispune de aceste resurse si care primeste denumirea de server. în general. Acestea. Celelalte sisteme de calcul. SMTP etc.server web (IIS. În functie de acest criteriu se disting urmatoarele categorii de retele:  retele de tip magistrala (bus) . prin arhitectura client/server se realizeaza o buna distributie a resurselor în retea. Toate datele sunt transmise în toata reteaua. APACHE etc).    Servicii de posta electronica . care utilizeaza serviciile oferite de un server. Acestea sunt instalate pe sistemele de calcul din retea si sunt folosite de catre toti utilizatorii autorizati ai retelei respective. necesita instalarea unor aplicatii care sa poata prelucra serviciile. cu scopul de capta semnalele libere.8.conectarea tuturor sistemelor de calcul si a tuturor echipamentelor se face liniar prin intermediul unui cablu numit trunchi. fiind necesare putine noduri care sa dispuna de resurse hardware mai performante (server-ele). Dupa cum se poate observa. nu necesita resurse hardware deosebite.2.

Dezavantaje:  functionarea retelei presupune neaparat si functionarea trunchiului sau magistralei.conectarea tuturor sistemelor de calcul. fiecare nod al retelei fiind independent de celelalte noduri. Fig. deci nu confera o securitate fizica a comunicatiei. Ofera independenta nodurilor retelei.  o necesita o infrastructura simpla si putin costisitoare. Reteaua functioneaza atât timp cât nodul central este în functiune. o Dezavantaje . 4. confera independenta functionala fiecarui calculator sau echipament conectat în retea. exista pericolul interceptarii acestuia de catre utilizatori neautorizati. Astfel fiecare nod din retea are legatura directa cu hubul.9. Datorita faptului ca semnalul se difuzeaza în toata reteaua. Model de retea cu topologia stea (star) o Avantaje:   Ofera un control centralizat al traficului prin retea. Daca apare o defectiune la magistrala. precum si a echipamentelor periferice se face prin intermediul unui dispozitiv special numit concentrator sau hub. realizându-se astfel o legatura permanenta între nodurile retelei. calculatoarele si echipamentele din cadrul acesteia nu mai pot comunica între ele. nr.   retele de tip stea (star) .

plus concentratorul care reprezinta un echipament utilizat doar la centralizarea traficului). mai ales în cadrul companiilor furnizoare de servicii Internet. este dependenta de functionarea   retele de tip inel (ring) . Acestia dispun de retele locale proprii. doar ca primul si ultimul sunt unite formându-se astfel o bucla (inel). formându-se astfel reteaua de tip arbore.toate sistemele de calcul sunt interconectate între ele în stilul conectarii în topologia magistrala.este un termen provenit din limba engleza. Necesita o infrastructura de comunicatii costisitoare (se utilizeaza cablaje pe distante mari. Functionarea retelei concentratorului. Specific acestei topologii este magistrala centrala. prin simplu fapt ca acest transfer nu se poate realiza. Principalul dezavantaj al acestui tip de retele îl constituie dependenta de elementul structural central (backbone). într-un singur sens. Aceste companii dezvolta propriile retele de cablaje. la care se conecteaza clientii serviciilor de Internet. nr.10. cu o completare. si anume ca retele de tip inel ofera un grad ridicat de securitate privind transferul informatiilor în si din exterior. 73[73] .aceasta categorie de retele combina topologia retelelor de tip magistrala cu cea de tip stea. 4. o dezvoltare a unei infrastructuri. Fig. Informatia se transmite de la un nod la urmatorul. Aceasta topologie este cel mai des întâlnita la retelele metropolitane. Pornind de la acest cablu. Avantajele si dezavantajele sunt aceleasi ca la retelele de tip magistrala. Model de retea cu topologia inel (ring)  retele de tip arbore (tree) . fara de care nici un nod al retelei nu poate beneficia de conectivitate totala. asanumitele backbone-uri. astfel constituind împreuna o retea metropolitana de tip arbore. care în traducere reprezinta coloana vertebrala având întelesul unui stâlp de sustinere sau a unui schelet pe care începe o constructie. respectiv un cablu denumit backbone73[73]. backbone . se dezvolta strucuturi de retele de tip stea si/sau de tip magistrala. cu arhitectura si topologie proprie.

prezentare.Fig. ca un prim pas catre standardizarea internationala a protocoalelor folosite pe diferite niveluri. sesiune. transport. Model de retea cu topologia arbore (tree) 4. 4. o retea de calculatoare care interconecteaza diferite sisteme de calcul poate functiona în bune conditii numai daca exista o conventie care stabileste modul în care se transmite si se interpreteaza informatia. propus de ISO (International Standard Organization). 4.2. cât si functii de prelucrare a acesteia. . Modelul OSI (Open Systems Interconnection) pentru retele.4. Acest model nu reprezinta în sine o arhitectura de retea deoarece nu specifica serviciile si protocoalele utilizate la fiecare nivel.4. Dar fiecare sistem de calcul prezinta un mod specific de stocare a informatiei si de interfatare cu exteriorul. retea. 4.11. nr. Clasificarea retelelor de calculatoare în functie de modelul de comunicare (standardul de comunicare) O retea de calculatoare este alcatuita dintr-un ansamblu de mijloace de transmisie si de sisteme de calcul utilizate pentru a realiza atât functii de transport a informatiei.2. aplicatie (vezi figura nr. sau protocolul este o întelegere între partile care comunica asupra modului de realizare a comunicarii. ci arata numai ceea ce ar trebui sa faca fiecare nivel. Aceasta conventie poarta numele de protocol. Modelul OSI contine sapte niveluri: fizic. Cele mai importante sunt modelul de referinta ISO / OSI si modelul de referinta TCP / IP.1.9). de legatura date. Astfel. Pe parcursul evolutiei comunicatiei între calculatoare au fost elaborate mai multe familii de protocoale. Un protocol este un set de reguli si conventii ce se stabilesc între participantii la o comunicatie în vederea asigurarii bunei desfasurari a comunicatiei respective. se ocupa de conectarea sistemelor deschise comunicarii cu alte sisteme.

de a transfera aceste unitati nivelului retea si a se asigura ca toate fragmentele sosesc corect în celalalt capat. De aceea. Prin interfata dintre date si utilizator se întelege în cazul de fata modul de afisare sau sistemul de pastrare a fisierelor care poate fi diferit de la un sistem la altul. daca e cazul. care se ocupa numai cu transferul sigur al bitilor dintr-un loc în altul. Nivelul prezentare. utile în anumite aplicatii. dar furnizeaza si servicii îmbunatatite. Nivelul transport are rolul de a accepta date de la nivelul sesiune. O problema cheie în proiectare este determinarea modului în care pachetele sunt dirijate de la sursa la destinatie. nivelul retea se ocupa de rezolvarea neconcordantelor dintre modul de adresare. nivelul legatura de date obliga emitatorul:    sa descompuna datele de intrare în cadre (blocuri) de date (câteva sute sau mii de octeti). De asemenea. dimensiunea pachetelor sau chiar protocoalele sursei si destinatiei. nivelul prezentare se ocupa de sintaxa si semantica informatiilor transmise. Nivelul sesiune permite utilizatorilor de pe masini diferite sa stabileasca între ei sesiuni. sa prelucreze cadrele de confirmare trimise înapoi de receptor. în unitati mai mici. Spre deosebire de nivelele inferioare. Nivelul aplicatie are rolul de a uniformiza interfata dintre date si utilizator. reprezentarea tipurilor de baza etc. sa transmita cadrele secvential. de a le descompune. Nivelul legatura de date are sarcina de a transforma un mijloc oarecare de transmisie într-o linie care sa fie disponibila nivelului retea fara erori de transmisie nedetectate. . o sesiune permite transportul obisnuit de date. Nivelul retea se ocupa de controlul functionarii subretelei. Ca si nivelul transport.Nivelul fizic se ocupa de transmiterea bitilor printr-un canal de comunicatie: când unul din capete trimite un bit 1. acesta este receptat în cealalta parte ca un bit 1 si nu ca un bit 0. Exemplu: codificarea datelor.

14. Modelul TCP/IP este mult mai vechi decât modelul OSI si a fost utilizat drept model de referinta de catre stramosul tuturor retelelor de calculatoare. În cele din urma. reteaua a ajuns sa conecteze între ele. ARPANET si apoi de succesorul sau.Fig. sute de retele universitare si guvernamentale. ARPANET a fost o retea de cercetare sponsorizata de catre DoD (Department of Defense . nr. iar denumirea a fost data dupa cele doua protocoale fundamentale utilizate. 4. Modelul OSI 4. Comparatie între modelul ISO/OSI si modelul TCP/IP .13.14. 4.2. nr.4.Departamentul de Aparare al Statelor Unite). utilizând linii telefonice închiriate.2. Modelul ISO / OSI Modelul TCP / IP Fig. Internet-ul. Modelul de referinta TCP / IP a aparut ca o necesitate de interconectare a retelelor de diferite tipuri. Din figura nr. se poate observa diferenta dintre modelul de referinta ISO / OSI si modelul TCP / IP. 4.

la . Acest protocol nu este definit si variaza de la gazda la gazda si de la retea la retea. în ambele sensuri.la . Alte protocoale care pot functiona la acest nivel sunt: ICMP . Acest protocol este folosit pentru transferul mesajelor de posta electronica între utilizatori conectati la retele diferite. prin intermediul programelor de aplicatie. singura mentiune este aceea ca gazda trebuie sa se lege la retea pentru a putea transmite date. folosind un anumit protocol. deci asigura comunicatia între programele de aplicatie.despre acest nivel modelul TCP / IP nu spune mare lucru. Ulterior . ARP . retea. transferul de fisiere FTP (File Transfer Protocol) protocol care pune la dispozitie o modalitate de a transfera eficient date de pe o statie pe alta. destinatie.Internet Protocol care asigura un serviciu de transmitere a datelor fara conexiune.Address Resolution Protocol. UDP (User Datagram Protocol) este un protocol nesigur (nu asigura livrarea mesajului la receptie fara erori. sa nu depinda de reteaua fizica utilizata în comunicatie si de tipul legaturii de date.Reverse Address Resolution Protocol.retea) . Nivelul Internet defineste oficial un format de pachet si un protocol numit IP . cum ar fi: . orientat pe conexiuni care permite ca un flux de octeti trimisi de pe un sistem sa ajunga fara erori pe oricare alt sistem din inter . fara conexiuni. numit Internet si respectiv. Sunt definite doua protocoale:  TCP (Transmission Control Protocol) este un protocol punct . fara pierderi.retea (interfata . Posta electronica a fost la origine doar un tip de transfer de fisiere. fara duplicate. dar ulterior a fost dezvoltat un protocol specializat pentru acest serviciu. a mesajelor). Acest nivel face ca functionarea nivelului superior. RARP . au aparut o serie de alte protocoale. care foloseste IP pentru transportul mesajelor. dar care au o conexiune Internet. protocol care permite unui utilizator de pe un sistem sa se conecteze si sa lucreze pe un alt sistem aflat la distanta. Nivelul Internet are rolul de a permite gazdelor sa emita pachete în orice retea si de a face ca pachetele sa circule independent pâna la destinatie.Internet Control Message Protocol.punct. Nivelul transport permite conversatii între entitatile pereche din gazdele sursa si. o varietate de servicii:    terminal virtual TELNET.retea (asigura livrarea corecta. posta electronica SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). în ordinea în care au fost emise).  Nivelul aplicatie asigura utilizatorilor retelei.Nivelul gazda . respectiv. în ordine.

ce versiuni .  Serviciul Numelor de Domenii. Protocoalele utilizate de modelul TCP/IP 4.sunt utilizate în prezent? Acestea sunt adecvate nevoilor utilizatorilor? Cum este vazuta dezvoltarea retelei în viitor? Înainte de a avea o retea functionala. Accesul include nu numai conectarea la o anumita statie de lucru. administratorul trebuie sa definesca metoda care va fi utilizata pentru a stabili cerinte privind numele de utilizator si parolele.15. ci si accesarea resurselor. 4. raspunzându-se la urmatoarele întrebari:    Ce hardware si ce software .folosit pentru aducerea paginilor de pe Web. DNS (Domain Name Service). Fig. Administrarea retelei trebuie sa înceapa cu planificarea acesteia. dispozive pentru conectivitate.3. conturi de utilizator. nr. 4. administratorul de retea trebuie sa decida cum gestioneaza accesul. HTTP (HyperText Transfer Protocol) . cu documentarea ciclului de viata al retelei.15 prezinta protocoalele si retelele modelului TCP/IP. configurarea si gestionarea tuturor elementelor retelei: resurse locale si aflate la distanta. nr. În acest sens trebuie sa se înceapa cu configuratia curenta. Scopul administrarii retelei este de a creste produtivitatea prin asigurarea accesului la resursele necesare. Administrarea calculatoare si securitatea retelelor de Administrarea retelei consta în planificarea. Fig. . Înainte de a lua aceasta decizie. Principalele doua tipuri de conturi de retea care permit gestionarea utilizatorilor retelei sunt conturile de utilizator si conturile de grup. pentru a stabili corespondenta dintre numele gazdelor si adreselor retelelor.

interzicerea lucrului în afara orelor de program. Fiecare utilizator care este membru al grupului are aceleasi permisiuni de acces ca si grupul. stabilindu-le drepturile de acces si apartenentele la grupuri. 1994. Utilitarele pot fi utilizate pentru a desemna optiuni. limitarea lucrului la unele statii). Majoritatea sistemelor de operare în retea creeaza în timpul instalarii un cont administrator si unul guest (oaspete). Niveluri logice de securitate destinate asigurarii controlului accesului la resursele si serviciile sistemului.În retelele bazate pe server. nu în mod individual.x sau NWAdmin pentru versiunile 4. nivelul de acces la cont care se refera la identificarea utilizatorilor dupa numele de utilizator asociate si autentificarea lor prin parola introdusa. fiind greu de detectat. La acest nivel se realizeaza gestiunea accesului si se stabilesc masuri de protectie la conectare (deconectare fortata. pp. Modelul de securitate pentru o retea de calculatoare este structurat pe mai multe niveluri74[74]:  Securitatea fizica este nivelul exterior al modelului de securitate si trebuie sa asigure prevenirea accesului la echipamente si date. Securitatea este sporita prin solicitarea ca parolele sa fie schimbate periodic. Crearea conturilor de utilizator si atributele aplicate acestor conturi sunt elementele prin care se gestioneaza accesul la resurse. Pastrarea unui istoric al parolelor reduce accesul neautorizat la retea.  Din punct de vedere al accesului la resursele sistemului întâlnim urmatoarea structurare:  Nivelul de acces la sistem care determina daca si când reteaua este accessibila utilizatorilor. Grupurile sunt utilizate pentru a organiza utilizatorii în multimi logice pe baza modului în care acestia au nevoie de acces la resusele retelei. Editura Tehnica. precum exigentele pentru parole si apartenentele la grupuri. Parolele lungi sporesc securitatea retelei. 26-28 74[74] . Unul dintre cele mai importante aspecte ale securitatii retelei îl reprezinta parolele.x si 5. Este comuna tuturor sistemelor electronice de calcul. Acest lucru este valabil mai ales când sunt combinate caractere numerice si alfabetice. Conturile de utilizator si cele de grup sunt create de obicei cu ajutorul unui utilitar furnizat de sistemul de operare de retea (de exemplu. Criptografia si securitatea retelelor de calculatoare.x). User Manager sau User Manager for Domains în Windows NT sau Windows 2000.  Patriciu. Utilizatorilor li se acorda permisiunile necesare la resuse pe baza grupului din care fac parte. V. Bucuresti. accesul este acordat fiecarui utilizator printr-un cont individual.. distribuite sau nu. Administratorul trebuie sa creeze apoi conturi pentru toti utilizatorii retelei. Syscon for NetWare pentru versiunile 3.

porti. Apoi aceste repetoare au permis separarea unei retele în mai multe segmente. .) La nivelul de securitate a serviciilor se controleaza accesul la serviciile sistemului cum ar fi echipamentele de intrare/iesire. Aceste repetoare se numesc hub-uri. Repetoarele sunt folosite când lungimea totala a cablului de retea este mai lunga decât cea admisa pentru tipul respectiv de cablu (de exemplu cablu torsadat: 100m. drepturile pe care le au acestia (citire. Interconectarea retelelor de calculatoare Pentru retelele care interconecteaza un numar mare de calculatoare sau mai multe retele locale este necesara prezenta unor componente suplimentare: repetoare. securitatea fizica trebuie sa asigure si protectia împotriva dezastrelor naturale. permitând astfel administratorilor de retea reconfigurarea usoara a întregii retele. permitând extinderea lungimilor retelelor. Pe lânga protectia contra atacurilor deliberate. Repetorul (repeater) este un echipament care amplifica semnalele pentru a mari distanta fizica pe care actioneaza reteaua. protectia bibliotecii de suporturi de date (magnetice. iar atunci când aceasta nu este posibil sunt create bariere care sa stopeze sau sa întârzie atacul. vizualizare etc. transmitându-le mesaje de averizare. Repetorul asteapta sosirea semnalelor pe cablul de retea. magneto-optice). gestiunea serverului si pot fi individualizate astfel:   nivelul de control al serviciilor care este responsabil de functiile de avertizare si de raportare a starii serviciilor. punti. A doua generatie de hub-uri a fost înzestrata cu posibilitati de management si de administrare a segmentelor. pe fiecare utilizator sau pe grupuri de utilizatori. cablu coaxial subtire 185m). optice. Prin acest mecanism se poate asigura legatura dintre doua retele similare. Divizarea unei retele în segmente a permis administratorilor de retea sa creeze la nivel logic si fizic grupuri de lucru. Initial hub-ul a fost doar un simplu repetor de semnal care prelua semnalul de pe unul din cabluri si-l transmitea pe un alt cablu. protectia contra dezastrelor naturale. cablu coaxial gros: 500m. asigurarea securitatii echipamentelor din retea (calculatoare si echipamente periferice). repartizoare. Masurile prin care este asigurata securitatea fizica se refera la controlul accesului. nivelul drepturilor de acces care individualizeaza. scriere. incendiilor sau inundatiilor. nivelul de drepturi la servicii care determina cum poate folosi un anumit utilizator un serviciu (de exemplu. drepturile unui operator asupra unei imprimante) Securitatea fizica consta în împiedicarea patrunderii în sistem a intrusilor. 4.4. stergere. le amplifica si le transmite mai departe.

folosind un traseu mai putin ocupat. Fig. nr. puntea are si capacitatea de a identifica automat adresa fiecarui calculator situat de o parte si de alta a puntii.16.17. Unele repartizoare sunt chiar calculatoare propriu-zise cu placi de retea. Cele doua retele pot fi si de tipuri diferite. nr.Fig. Repetoarele intercepteaza semnelele care vin prin cablu. le amplifica si le transmit mai departe. Spre deosebire de acestea. 4. repartizorul poate lua decizia de redirectionare a unui mesaj. Prelungirea unei retele cu ajutorul unui repetor Puntea (bridge) este dispozitivul care leaga doua retele într-una singura. prevazute cu un software special care le . Daca o anumita parte a retelei este ocupata. fiind considerata un repetor inteligent. El stie totul despre retea: adresele tuturor calculatoarelor. Schema unei retele cu punte Repartizorul (router) este similar unei punti super-inteligente pentru retele foarte mari. 4. adresele altor punti si/rutere din retea si poate construi traseul optim pe care poate fi transmis mesajul în drumul sau de la adresant la destinatar. pe baza acestor adrese putându-se directiona mesajele în mod corespunzator.

Ele realizeaza o conversie de protocol pentru toate cele sapte niveluri OSI si opereaza la nivelul aplicatie.18. O alta functie a router-elor este conectarea prin modemuri a retelelor localizate geografic la mare distanta.19): . Fig. structuri de formate. Schema conectarii a doua retele cu ajutorul unui router Bruter-ul este un echipament care combina calitatile unei punti si ale unui repetor. arhitecturi. El poate actiona ca ruter pentru un anumit protocol si ca punte pentru altele.permite executia functiilor de coordonare. Portile functioneaza si la nivelul transport al modelului ISO / OSI. Portile reprezinta de obicei servere dedicate într-o retea. limbaje. În general. Sarcina unei porti este de a face conversia de la un set de protocoale de comunicatie la un alt set de protocoale de comunicatie.mail care poate fi înteles de propriul sistem.nr. Portile (gateways) sunt repartizoare super-inteligente si au fost proiectate pentru conectarea retelelor de tipuri diferite. Sofware de comunicatie Schimbul de date între utilizatori diferiti situati local sau la distanta. 4. lucrând la sisteme de calcul identice sau diferite se realizeaza dupa schema de mai jos (fig. aceste echipamente permit conectarea la un mainframe a retelelor locale. O poarta conecteaza doua sisteme care nu folosesc aceleasi:     protocoale de comunicatie. nr. 4. care convertesc mesajele primite întrun limbaj de e .

daca au parcurs cai diferite. Calculatorul central realizeaza alocarea timpilor de comunicatie cu terminalele. În fiecare nod de comunicatie datele de transmis trebuie dirijate pe subansamble catre calculatoarele destinatie. le memoreaza si apoi le retransmit catre receptor.Fig. iar traficul de date este de obicei variabil. corectarea prin retransmisie etc. circuitul corespunzator între emitator si receptor. 3. Comunicarea informatiei Buna desfasurare a schimburilor de date mediate de echipamentele de comunicatie se asigura prin intermediul software-ului de comunicatie. Întrucât liniile de transmisie sunt supuse factorilor perturbatori. la momentul transmisiei. Fiecare echipament din retea are o anumita capacitate de transmisie. 75[75] ***. 4. iar mesajul parcurge acest circuit. În acest mod. Dirijarea datelor în retea. Un mesaj mai scurt este completat cu spatii. Un mesaj poate trece prin mai multe noduri pentru a ajunge la destinatar. Gestiunea traficului retelei. Acesta are urmatoarele functii75[75]: 1. Comutarea (dirijarea) poate fi asigurata prin mijloace fizice utilizând comutarea circuitelor. 1999. p. Pentru ameliorarea performantelor se utilizeaza si comutarea mesajelor. Este deci necesara coordonarea în orice moment a activitatilor îndeplinite. iar calculatorul receptor trebuie sa întrerupa temporar lucrarile sale pentru a putea face receptia. plasate la nodurile retelei. Ajustarea cererii de 2.19. 4. Armonizarea derularii lucrarilor între emitator si receptor Calculatorul emitator declanseaza comunicarea. La receptie se recompune mesajul prin reordonarea pachetelor. iar unul mai lung este descompus în câte pachete este necesar. Pachetele aceluiasi mesaj pot sosi într-o ordine diferita de cea de la emitere. nr. O alta solutie este utilizarea terminalelor pasive pregatite întotdeauna pentru receptie. Ele primesc totalitatea mesajelor. 248 . Comutarea pachetelor reia principiul comutarii mesajelor fixînd marimea mesajului la o valoare standard (de exemplu 128 caractere în TRANSPAC). În acest caz calculatoarele specializate în comutari. au rolul de intermediari în memorarea mesajelor. Comutatorul rezerva. Contabilitate si sisteme informationale. Software-ul specializat are misiunea de a alege calea de comunicatie în functie de trafic daca mai multe cai sunt posibile. Iasi. Protectia contra erorilor. protectia prin software se poate asigura prin coduri detectoare de erori. gestiunea pachetelor la nodurile de comunicatie este mai usoara. Editura Sedcom Libris.

daca se detecteaza punctul de saturatie. refuzul unui trafic suplimentar. Principalele modalitati de lucru sunt:    alegerea cailor de transmisie din mai multe posibile. . temporizarea nodurilor.transmisie la posibilitatile tehnice trebuie sa evite pierderea de informatie prin depasirea vitezei unei linii sau a capacitatii unui nod.

restrictiile si dezideratele legislatiei economice în vigoare. manualul de utilizare care explica modul de utilizare a produsului-program. manualul de prezentare care descrie amanuntit diferitele functii ale programelor si organizarea fisierelor. Caracteristici generale Produsele informatice pot fi concepute. atunci când este posibila asimilarea acestora. adaptabil si documentat de programe. . pachete de programe. Produsele-program sunt comercializate acum ca oricare alt produs si cuprind în general urmatoarele componente:     dischete sau CD-ROM-ul cu programele înregistrate. Indiferent de varianta folosita trebuie sa se respecte cerintele.Capitolul 5. datele de test care permit însusirea usoara a principiilor de lucru.1. produse-program generalizabile de la un anumit tip de utilizatori catre alte tipuri de utilizatori. realizate si implementate în trei moduri:    produse specifice unui anumit tip de utilizator. proiectat de firme specializate în software de aplicatii. Produse-program utilizate în economie 5. Produsul-program generalizabil reprezinta un sistem complet. înlaturând fazele pretentioase de analiza si proiectare a aplicatiilor. sisteme informatice exploatabile atât prin produse-program specifice. livrabil utilizatorilor finali. parametrizabil. În practica informatica aceste sisteme sunt cunoscute cel mai adesea sub denumirea de produseprogram generalizabile. Aceste elemente impun dezvoltarea unor sisteme de programe care sa satisfaca cerintele informatice de prelucrare cu caracter general ale unei arii largi de utilizatori. dinamic si functional. produse informatice generalizabile. în care tipologia prelucrarilor este particulara si în principiu regeneralizabila catre alte tipuri de utilizatori. cât si prin produse-program generalizabile într-un context operational din punct de vedere tehnic. Solutia utilizarii de produse program comercializate de firme producatoare sau de firme specializate în comercializare conduce la o mare economie de timp în realizarea aplicatiilor la nivelul întreprinderilor.

utilizarea lor trebuind sa se faca fara probleme chiar daca utilizatorii nu sunt experimentati în domeniu. 3. la proiectarea pachetelor de programe se iau în considerare urmatoarele principii: 1. Principii de utilizare specifice produselor program generalizabile Pachetele de programe sunt asemanatoare cu produsele rezultate dintr-o activitate de productie. noutati care conduc la obtinerea unor produse competitive. Pentru ca piata produselor-program sa functioneze trebuie asigurate urmatoarele conditii:  Protectia firmei producatoare contra copierii frauduloase a produselor-program de catre clientii sai . cât si în alte tari. Fundamentarea pe criterii tehnico-economice presupune comensurarea cheltuielilor necesare pentru conceperea si realizarea produselor-program comparativ cu veniturile care urmeaza a fi obtinute din vânzarea acestor produse. prin contractul încheiat între cumparator si vânzator sau prin practicarea unor preturi scazute si asigurarea unor servicii care nu sunt oferite de copiile pirat (documentatia si punerea la dispozitie a unor noi versiuni). Existenta cadrului legislativ presupune existenta unei legislatii economice nationale în concordanta cu cea europeana pentru ca viitorul produs sa poata fi usor generalizat atât în tara de origine. Produse-program de calitate. fiind însa rezultatul unei activitati intelectuale. . urmarindu-se comercializarea produselor-program nu numai la nivelul unei tari. Prin aceste studii sunt identificate urmatoarele elemente: numarul viitorilor utilizatori. Un produsprogram este vândut la un pret mai mic în raport cu investitia initiala pentru realizarea lui. produsul-program trebuind sa raspunda unor cerinte care se manifesta în mod curent si care pot fi satisfacute într-o maniera standardizata. Existenta unei piete reale pentru desfacerea produselor informatice înseamna dezvoltarea unor studii de marketing care sa evidentieze existenta sau inexistenta unor posibili beneficiari ai produselor program care urmeaza sa fie comercializate. Investitia este totusi rentabila deoarece produsul-program se vinde într-un mare numar de exemplare. Analizele economice trebuie realizate în corelatie cu cele tehnice care implica utilizarea celor mai moderne resurse informatice.5. Ca si în industrie. firmele producatoare fac investitii în acest domeniu numai în conditii de eficienta economica. De aceea.se realizeaza prin lege. Piata potentiala extinsa. nivelul mediu al cheltuielilor de proiectare si realizare. Utilizarea unor solutii tehnice moderne si eficiente în proiectarea produselor informatice înseamna folosirea ultimelor noutati hardware si software din domeniu. Un raspuns pertinent la o cerinta generica. ci într-o zona geografica întinsa.    2. posibilitati concrete de livrare prin estimarea unor preturi de livrare pertinente.2. 4.

în functie de parametrii tehnico-economici. cât si pe cea externa. Un nivel mai scazut duce la alegerea produselor software concurente care. În acest scop la proiectare si realizare trebuie avute în vedere cerintele cadrului legislativ din tara de origine si din tarile în care produsul va fi livrat. Publicitatea este asigurata apelându-se la un personal de specialitate si o tehnica de calcul de un nivel înalt. 7. utilizarea unor metode de evaluare a calitatii software astfel încât sa existe posibilitatea compararii nivelului planificat al calitatii cu cel obtinut efectiv. însusiri ce exprima gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. Utilizatorul este cel care certifica calitatea unui produs program. Pe de alta parte. sistemele de codificare. Dezvoltarea de solutii informatice bazate pe sisteme de programe reutilizabile în contextul evolutiei sistemelor de operare are în vedere conceperea acestora prin folosirea unor structuri care sa permita dezvoltarea. Pentru asigurarea credibilitatii. Producatorii de software trebuie sa obtina. În acest caz. . la un pret mai scazut. firma producatoare trebuie sa asigure asistenta tehnica pentru exploatarea la parametrii de eficienta a produsului respectiv. ofera nivelul necesar al calitatii. calitatea produselor informatice este definita ca fiind gradul în care un sistem. termenii si conceptele economice utilizate etc. ofera un nivel suficient al calitatii. economice si sociale ale produselor software. 5. necesitatile utilizatorului sau asteptarile acestuia. Posibilitatea algoritmizarii eficiente a problemelor abordate presupune dezvoltarea si utilizarea produselor informatice pentru domenii economice în care procesele de prelucrare au un caracter cuantificabil si pot fi asociate specificului sintactic si semantic al sistemului electronic de calcul. 6. o componenta sau un proces satisface clientul.3. Plecând de la aceste principii. particularitatile limbii. la acelasi pret. sistemul de unitati monetare. de gradul de utilitate si de eficienta economica în exploatare. cel putin. Asigurarea de solutii tehnice cu caracter plurinational rezida din cerintele de comercializare a viitorului produs atât pe piata interna. utilizatorul alege acele produse concurente care. având drept criteriu satisfacerea cerintelor sale. urmata de o campanie publicitara eficienta. utilizarea produselor-program generalizabile presupune parcurgerea unor etape în care utilizatorul final foloseste în mod efectiv pachetul program existent în biblioteca sursa direct executabila (livrata de proiectant). Asigurarea activitatilor de publicitate si asistenta tehnica are în vedere estimarea fondurilor necesare pentru lansarea pe piata a produsului informatic. acel nivel al calitatii care sa permita satisfacerea asteptarilor utilizatorului. un nivel mult mai ridicat al calitatii antreneaza costuri foarte mari care se reflecta în pretul produsului. 8. alfabetul. deci. Calitatea software reprezinta totalitatea însusirilor tehnice. Este necesara.5. Caracteristici de calitate ale produselor program În IEEE (The Institute of Electrical and Electronics Engineering) Glossary of Software Engineering Terminology. modificarea sau suprimarea unor module informatice cu efort material si uman minim în conditiile aparitiei unor noi versiuni de sisteme de operare.

variantele problemei ce pot fi rezolvate. siguranta în utilizarea curenta (stabileste masura în care un program aplicativ nu permite efectuarea de modificari neautorizate sau nedorite în volume de date. Aceste caracteristici de calitate sunt urmatoarele: fiabilitatea (un program poseda caracteristica de fiabilitate în masura în care îndeplineste functiile de prelucrare cerute de beneficiar. date neconsistente).ai IEEE (Institute of Electric and Electronic Engineering).si complexitatea problemei ce se rezolva). 76[76] . Programatorii trebuie sa cunoasca modul în care interactioneaza caracteristicile si atributele de calitate pentru a asigura realizarea echilibrului necesar încadrarii produsului program între limite de performanta admise.fisiere vide. pe un interval de timp dat. portabilitatea (caracteristica de calitate care pune în evidenta gradul în care un produs program poate fi rulat pe mai multe tipuri de calculatoare). mentenabilitatea (indica masura în care este permisa actualizarea rapida si usoara a produsului program pentru a putea continua utilizarea acestuia chiar în conditii modificate). testabilitatea (ofera utilizatorilor posibilitatea de a pune în evidenta cât mai multe variante de probleme ce pot fi rezolvate si comportamentul programului aplicativ în situatii particulare . aducându-l la nivelul eficientei de utilizare de la un moment dat. ciclul de viata reprezinta o abordare sistemica începând cu dezvoltarea. claritatea (un produs program este considerat impur atunci când secventele ce formeaza modulele sale contin instructiuni ce pot lipsi fara a fi afectata calitatea rezultatelor finale). liniaritatea (masoara gradul în care la elaborarea unui modul. Caracteristicile de calitate ale produselor software sunt puse în evidenta în diferite etape din ciclul de viata ale produsului program. cazurile particulare. cât si în secventele de instructiuni care compun modulele care intra în componenta sa). cât si la scaderea nivelurilor pentru altele. corectitudinea (un produs program este corect daca transformarile pe care le efectueaza conduc la obtinerea de rezultate ce corespund calitativ si cantitativ cu specificatiile de programare).terminologie software . adaptabilitatea (reprezinta capacitatea produsului software de a permite integrarea de noi functii de prelucrare si de a include acele secvente de instructiuni care maresc performanta programului. reutilizabilitatea (reprezinta capacitatea unor module ale produsului program de a fi încorporate în alte programme. completitudinea (da masura în care modulele produsului software sunt partial activabile si fiecare realizeaza functia de prelucrare data în specificatii). dimensiunile maxime Ciclul de viata al unui produs software reprezinta intervalul de timp de la momentul deciziei de realizare si pâna la retragerea sau înlocuirea totala a acestuia cu un nou produs software. utilizarea. fara erori). având rezultat direct economia de munca vie). mentenanta si pâna la retragerea software-lui. a produsului. eficacitatea (un produs program este eficace daca realizeaza o corelatie optima între consumurile de resurse -timp de executie. date incomplete. memorie interna. clarificarea si detalierea acesteia de catre beneficiar si producator prin elaborarea unor specificatii are un impact deosebit atât asupra calitatii proiectului si. precum si distrugerea partiala sau totala a volumelor de date). ulterior. stabilitatea (indica rezistenta programului aplicativ fata de efectele generate de o modificare a datelor initiale. dar si asupra întregului ciclu de viata al produsului software76[76].Definirea problemei la beneficiar. Dupa glosarul de termeni . integrabilitatea (arata gradul în care produsele software pot fi incluse în sisteme complexe de prelucrare a datelor). Cresterea nivelului unei caracteristici poate conduce automat atât la cresterea nivelurilor pentru unele caracteristici. reprezentând orizontul de timp în care opereaza si evolueaza produsul program. a unei secvente sunt utilizate instructiuni care se executa una dupa alta sau masura în care nu sunt utilizate instructiuni de salt conditionat sau neconditionat). tipuri si numar periferice . generalitatea (pune în evidenta aria de cuprindere a functiilor de prelucrare. ulterior elaborarii).

Flexibilitate.       . flexibilitatea (determina volumul de restrictii impus utilizatorilor pentru a obtine rezultate complete si corecte prin folosirea unui program aplicativ). 1. iar mesajele de eroare trebuie sa stabileasca cât mai exact locul. a regulilor de construire a identificatorilor.4. etichetelor si în general a secventelor omogene). Produsul program sa poata încorpora noi componente pentru functii de prelucrare identificate ulterior si/sau sa poata fi adaptat tehnicilor de prelucrare ce corespund dezvoltarii ulterioare a configuratiei sistemului de calcul.1. Aceste criterii sunt sistematizate în tabelul 5. modul de întelegere (învatare) a utilizarii produsului program si de interpretare care sa conduca la un anumit numar redus de rulari cu erori. produsul poate pune în evidenta totalitatea erorilor existente în date. Selectia produselor program generalizabile si evaluarea performantelor acestora Deoarece pe piata specializata exista o mare varietate de produse informatice viitorul beneficiar trebuie sa aiba în vedere un sistem de criterii dupa care se va face selectia. usurinta în vehicularea datelor de I/E. poate realiza corectarea sau ignorarea unora din acestea. complexitatea (permite stabilirea diferentelor dintre structurile programelor si ierarhizarea programelor dupa noduri si arce si mod de orientare a acestora din urma). La alegerea unui produs program se iau în considerare cerinte cum ar fi:   Dimensiunea maxima a problemei ce trebuie rezolvata în raport cu dimensiunea maxima planificata de produsul program. vitezei. consistenta (pune în evidenta masura în care modulele realizeaza functii de prelucrare necontradictorii si se bazeaza pe uniformizare în folosirea simbolurilor. Costurile implicate de utilizarea curenta si de mentinere în exploatare sa se situeze la nivele care sa nu afecteze negativ eficienta economica a unitatii beneficiare. Implicatiile algoritmului utilizat în realizarea produsului program asupra preciziei. consumului de resurse. cauza si modalitatile de eliminare a erorilor. Resursele configuratiei sistemului de calcul necesare implementarii produsului program în raport cu resursele configuratiei sistemului la care are acces utilizatorul. Nivelele de fiabilitate si metenabilitate trebuie sa fie astfel dimensionate încât ponderea erorilor ce necesita modificarea de secvente în program sa fie cât mai redusa.ce se iau în considerare). Nivelul de tratare a erorilor sa conduca la reducerea numarului de rulari incomplete ale produsului program. modularitatea (descrie ordinea din cadrul produsului format din module).

Tabelul nr. Criterii de selectie a produselor-program Criteriu Pretul de livrare Procent de informatizare/realizare a activitatii/problemei abordate de PPG Costul mediu de functionare estimat Costul estimat al sistemului de calcul de achizitionat Costul mediu al service-ului lunar Numarul de exemplare de PPG vândute de firma proiectanta Versiunea de PPG (monopost/retea) Timpul mediu de functionare/exploatare lunar a PPG Numarul de persoane implicat în utilizarea PPG Numarul de tari/orase/firme în care PPG este implementat Unitate de exprimare Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Bucati Tipul de optim urmarit Minim Maxim Minim Minim Minim Maxim Solicitata de beneficiar Ore Numar de persoane Numar Minim Minim Maxim . 5.1.

Paris. pp.Capitolul 6. de la datele de intrare. mult timp si presupun costuri ridicate. În conceptia traditionala drumul de la problema la rezultate este relativ greoi. Etapele rezolvarii problemelor economice Calculatoarele actuale gestioneaza datele fara a lua în considerare semnificatia lor. Literatura de specialitate face apel la mai multe conceptii în modelarea problemelor în vederea prelucrarilor informatice77[77]: conceptia traditionala (clasica). De aici necesitatea organizarii datelor. dezvoltare si întretinere a programelor poarta denumirea de programare.. 146-148 . deci a structurarii lor conform logicii programelor. achizitionarea de produse-program. 6. Etapele de analiza si programare dureaza. fiind necesara însusirea si utilizarea unui limbaj de programare. Întrucât în starea initiala problemele de rezolvat. Identificarea datelor reprezentate se realizeaza prin amplasarea simbolurilor în memoria interna. Programator pe baza analizei problemei de rezolvat instructiuni pentru calculator Scrie programul Traducere automata în limbaj masina Reguli si restrictii ale limbajelor de programare Program Calculator 77[77] Reix. Les Editions Foucher. dupa cum sunt definite prin programele de prelucrare. 1990. R. se ajunge la rezultate si sa existe datele structurate într-un anumit mod. în anumite zone de pe suport. pentru a fi accesibile programului informatic. Logica programarii Pentru ca o problema sa fie rezolvata cu ajutorul calculatorului electronic trebuie sa existe un program informatic care sa descrie algoritmul de rezolvare a problemei într-un limbaj accesibil calculatorului. Ansamblul activitatilor de concepere.1. nu raspund conditiilor specificate anterior este necesara parcurgerea anumitor etape pentru ca problema sa fie adaptata prelucrarilor informatice. inclusiv cele din domeniul economic. conceptia utilizatorului final (prin folosirea de instrumente software specializate). de obicei. Systemes d'information et management des organisations. precizându-se operatiunile prin care.

forma. ca o sinteza a etapei. Dupa stabilirea acestor elemente se poate întocmi. schema de sistem. elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei. testarea si corectarea. mod de organizare). executia si întretinerea. nr. calea de la problema de rezolvat la rezultate poate fi sintetizata astfel: definirea si analiza problemei. precum si precizarea modificarilor suferite de datele de intrare pentru a obtine rezultatele dorite. pseudocod etc. transformarea programului sursa în program executabil (prin compilare sau interpretare). Dupa formularea problemei în termeni concreti si clari urmeaza analiza tuturor aspectelor privind datele de intrare si rezultatele (natura. 6.Problema (utilizator) executa programul Rezultat Fig. Etapa de elaborare a algoritmului de rezolvare a problemei detaliaza prelucrarile pâna la nivelul operatiunilor elementare de efectuat.1. Conceptia traditionala de rezolvare a problemelor economice Asa cum rezulta din figura 6. mod de prezentare. . luând în considerare toate restrictiile identificate în faza de analiza. documentarea programului. coerenta si neambigua a problemei luate în studiu. codificarea algoritmului într-un program utilizând un limbaj de programare. În etapa de definire si analiza a problemei se prezinta imaginea conceptuala completa. Reprezentarea algoritmului se face prin diverse tehnici: schema logica.1.

programul sursa introducându-se în sistem sub forma unui fisier în format text. În acest scop se întocmeste o documentatie. cu module de traducere. În acest scop se folosesc date de test. Programul scris de om se numeste program-sursa. respectiv date de intrare pentru care se cunosc rezultatele. de obicei. operatiuni de baza 6. Notiuni generale privind algoritmii Dupa cum se stie. Programul pregatit pentru exploatarea curenta trebuie sa fie corect din punct de vedere al logicii de rezolvare a clasei de probleme. Întretinerea programului are atât un aspect corectiv. care tine seama de dinamica clasei de probleme rezolvate. fiind prevazute cu editor de texte pentru introducerea programului sursa. Ea presupune precizarea instructiunilor de utilizare. Conceptia utilizatorului final se bazeaza pe utilizarea instrumentelor software specializate care apropie utilizatorul de calculator si elimina faza de programare. produse-program la cheie. Pentru aplicatiile curente din domeniul economic (productie. a explicatiilor si exemplelor care sa conduca la o utilizare corecta a programului respectiv. descrierea algoritmului de rezolvare a problemei. programul sursa.) care permit definirea unui model de rezolvare a problemei apropiat de formatia utilizatorului. înlaturând eventualele erori care au mai aparut. Obtinerea formatului executabil se realizeaza prin traducere. Pentru a putea fi înteles de calculator el trebuie adus în format executabil.1. cu module de depanare etc. facilitând doar întelegerea sa sau poate fi atasata programului sub forma dosarului de programare care cuprinde descrierea problemei si a functiilor sale. exemple de utilizare etc. Firmele interesate pot achizitiona asemenea produse-program dupa analiza atenta a cerintelor de prelucrare.2. pe piata.) societati specializate în productia de software pun la dispozitie. descrierea structurii datelor (de intrare si de iesire). programe de grafica. Aceasta poate fi inclusa în program prin linii de documentare/linii comentariu care nu influenteaza modul de derulare a executiei programului. Asemenea instrumente software specializate sunt limbajele de programare din generatia a 4-a (programe de calcul tabelar. cât si un aspect evolutiv. Testarea si corectarea programului. Achizitionarea de produse-program. Ulterior utilizatorul trebuie sa-si adapteze structura datelor la cerintele produsului-program. Exploatarea are în vedere utilizarea curenta a programului în rezolvarea cazurilor concrete din clasa de probleme pentru care a fost proiectat. 6.2 Algoritmi: Definitie. Documentarea programului este necesara deoarece.Etapa de codificare a algoritmului presupune alegerea unui limbaj de programare adecvat pentru scrierea programului sursa (se utilizeaza pentru scriere un editor sau procesor de texte). Algoritmizam de obicei o activitate în urmatoarele situatii: . contabilitate generala etc. Majoritatea limbajelor de programare actuale reprezinta medii de programare. cu editoare de legaturi. stocuri. descrierea conditiilor de implementare si exploatare. sisteme de gestiune a bazelor de date etc. proprietati. cu ajutorul unor programe speciale care pot fi interpretoare sau compilatoare. activitatea noastra zilnica nu este algoritmica. programele sunt folosite în exploatarea curenta de alte persoane decât cele care le-au proiectat.

succesiune de operatii necesare în rezolvarea unor probleme oarecare. Editura stiintifica si Enciclopedica. Instructiuni . pornind de la un set de valori (intrari). Dictionar de informatica. În DEX78[78] algoritmul este descris în doua moduri:   ansamblu de simboluri folosite în matematica si logica. Expresii . În dictionarul de informatica79[79] algoritmul este prezentat ca un "concept folosit în mod intuitiv pentru a desemna o multime finita de operatii (instructiuni. 18-19 79[79] . daca o problema poate fi rezolvata. Evident. Activitatea se repeta foarte frecvent. algoritmul determinarii minimului dintr-o multime de numere. logice(booleene).instructiuni sau comenzi executabile pentru operatii Input/Output si operatii de prelucrare a datelor din memorie conform procesului de calcul. un alt set de valori (iesiri)". 27 ***. produc în timp finit. Bucuresti. Proceduri/Functii . se pune problema eficientei. 1981. Acest lucru însemna ca nu exista posibilitatea de programare a rezolvarii acestor probleme. p.subprocese de calcul cu o structura asemanatoare unui algoritm ce pot fi executate prin asa-numitele instructiuni de apelare. etc. 1996.forme de calcul asemanatoare expresiilor matematice utilizate pentru calcule aritmetice. Se pot enumera multe exemple de algoritmi cum ar fi:    algoritmul extragerii radacinii patrate a unui numar. Exista însa si probleme care nu pot fi algoritmizate. Rezultatele sunt necesare în foarte scurt timp. din punct de vedere al spatiului si a timpului necesar rezolvarii pe calculator a acestei probleme. permitând gasirea în mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate. Editura Univers Enciclopedic. algoritmul conversiei dintr-o baza de numeratie în alta. operatii asupra valorilor de tip caracter (caractere ASCII) sau string (sir de caractere). comenzi) cunoscute.   Volumul de calcul necesar este mare. Dictionarul Explicativ al Limbii Române. 78[78] ***. Bucuresti. pp.variabile si tipuri de date utilizate pentru accesul la memorie si generarea de valori conform calculelor implementate în procesul de calcul prin intermediul instructiunilor. În alte situatii algoritmizarea si utilizarea calculatoarelor pentru rezolvarea problemelor nu este justificata. Structura unui algoritm este constituita din urmatoarele elemente de baza:     Date . care executate într-o ordine bine stabilita.

întro maniera fara ambiguitati sau neclaritati. Acest lucru ar fi deosebit de dificil si totodata putin eficient. în plus. prin descrieri intermediare. În cazul problemelor complexe descrierea directa într-un limbaj de programare necesita efort de programare deosebit si. Algoritmul trebuie sa se refere la o clasa de probleme si nu la o problema singulara (de exemplu algoritmul de determinare a stocului maxim va lua în considerare "n" produse). orice algoritm trebuie sa îndeplineasca cumulativ anumite conditii (proprietati): generalitate. 181 . respectiv resursele necesare pentru executie (spatiu de memorie. simplificate. algoritmul determinarii costului de productie folosind articolele de calculatie. pseudocod. cunoscut sau necunoscut.. respectiv intervalul de timp cerut pentru executarea tuturor pasilor din algoritm.). Pentru ca problema sa fie rezolvata cu ajutorul calculatorului. Realizabilitate (efectivitate). Eficienta. Generalitate (universalitate). finitudine. Din pacate. Aceasta caracteristica ia în considerare procesorul care executa algoritmul. algoritmul trebuie sa prevada modul de solutionare a tuturor situatiilor posibile care pot apare în rezolvarea problemei.Amintim si câteva exemple de algoritmi care opereaza cu multimi de date economice având drept scop rezolvarea problemelor de gestiune: algoritmul pentru calculul salariilor. Paris. Editura Eska. E. concise si usor de urmarit (scheme logice.).2.2. numar de registri etc. realizabilitate. În fiecare moment al executiei se cunoaste cu exactitate urmatoarea operatiune ce trebuie executata. Informatique pour comptabilité el la gestion. De asemenea. s. Solutia o reprezinta limbajele de programare care pot face descrierea algoritmilor într-un format oarecum apropiat factorului uman. Se are în vedere evaluarea a doua functii:   complexitatea-timp. Operatiunile trebuie astfel concepute încât algoritmul sa se termine într-un numar finit de pasi. Determinism (claritate). tabele de decizie etc. determinism. algoritmul trebuie exprimat în formatul acceptat de acesta. 6. având în vedere caracteristica de generalitate este foarte greu de determinat eficienta algorimilor. Algoritmizarea unei probleme presupune parcurgerea urmatoarelor etape80[80]: 80[80] Bernard-Fanounillet. solicita cunoasterea detaliata a limbajului de programare. Proprietatile algoritmilor Pentru a fi programabil. eficienta. Fiecare din operatiunile elementare prezente în algoritm trebuie sa poata fi executata într-un timp finit.a. p. deci în cod-masina. Finitudine. complexitatea-spatiu. De aceea se prefera trecerea treptata spre program..

Exemple: Nota :=9 Medie := (Nota1 + Nota2) / 2 Nume := "Popescu" Operatiunile de decizie determina valoarea logica a unei propozitii (adevarat sau fals). <. programarea propriu-zisa utilizând un limbaj de programare. alte operatiuni. AND. articole. operatiuni de intrare/iesire. scadere. împartire. Asupra acestor marimi se pot defini urmatoarele categorii de operatiuni: operatiuni de atribuire. În redactarea conditiilor se utilizeaza variabile. limbaje algoritmice etc). 6. operatiuni de decizie. transformarea acestui enunt în enunt algoritmic.2. Operatiuni de baza în algoritmi Operatiunile prevazute în algoritmi utilizeaza date elementare si date structurate. >. masive de date (tablouri). tabele de decizie. Este vorba de constante. Exemplu: DACA tip_cont = "A" OR tip_cont = "a" ATUNCI SFD := SID +RD . <=) si.RC ALTFEL SFC := SIC +RC . variabile. eventual. intuitie si experienta. fisiere.RD SFARSIT_DACA .3.    definirea unui enunt precis al problemei. Trebuie facuta precizarea ca aceeasi problema poate fi algoritmizata sub mai multe forme. înmultire. operatori logici (NOT. operatori relationali (=. OR). Tot aici se includ operatiunile de calcul definite pe multimea numerelor reale: adunare. >=. Operatiunile de atribuire asociaza unei variabile o anumita valoare definita printr-o constanta. printr-o alta variabila sau printr-o expresie. reprezentarea enuntului algoritmic cu ajutorul instructiunilor specifice (organigrame. ridicare la putere etc. #. Obtinerea unui algoritm este un act creativ care face apel la inteligenta. constante. expresii.

tipuri de scheme logice Schemele logice sunt reprezentari grafice ale fluxului general de date si a algoritmului de prelucrare. Pentru mai multa claritate multi programatori folosesc vârfuri de .1. operatiunile de apel a unei proceduri.1 Prezentare generala. Liniile folosite trebuie sa aiba aceeasi grosime. paralelogram: înaltime/latime = 2/3. diagrame arborescente (Tabourier sau Mills). prin tabele de decizie. Descrierea se poate face în mai multe moduri si anume prin:          limbaj logico-matematic. etc. romb: diagonala mica/diagonala mare = 2.3.3.1.3. 6. 6. Aceasta operatie este numita reprezentarea algoritmului. indiferent de dimensiunea simbolului. Când directia este de sens opus se folosesc vârfuri de sageata fata de directia liniei de flux. fiecare forma având avantajele si dezavantajele sale. conform cu recomandarile R1028/1969 ale ISO (International Standard Organization).Operatiunile de intrare/iesire precizeaza fie introducerea datelor în memoria interna (citire). limbaj grafic. Simbolurile folosite în schemele logice au fost standardizate prin standardul X35 din 1970 aprobat de ANSI (American National Standard Institute).3. unghi ascutit = 75). orice combinatie între ele. În continuare sunt prezentate câteva din posibilitatile de reprezentare a algoritmilor. Directia normala a fluxului de prelucrare este de la stânga la dreapta si de sus în jos. Scheme logice 6. Alte operatiuni includ operatiunile de salt. fie extragerea rezultatelor din memoria interna (scriere) pentru a putea fi stocate sau vizualizate si interpretate. scheme logice verticale. limbaje de tip pseudocod. prin intermediul diferitelor limbaje de programare. scheme logice orizontale (Chapin). utilizând anumite simboluri predefinite. Forma simbolurilor este definita prin configuratia geometrica si raportul înaltime/latime (dreptunghi: 2/3. Tehnici de reprezentare a algoritmilor Dupa ce un algoritm este elaborat principial el trebuie prezentat într-o forma accesibila si în mod detaliat.

Distingem doua tipuri de scheme logice: scheme logice de sistem. În cadrul acestor scheme se folosesc simbolurile standard din fig. Bucuresti. 37 . Standardul nu specific[ modul cum se localizeaza si cum se scrie textul în interiorul unui simbol pentru descrierea operatiei de executat. nr.sageata în toate cazurile. nr. decizie. 6. Schemele logice de sistem (numite prescurtat scheme de sistem) au rolul de a indica sistemul de resurse afectat pentru obtinerea rezultatelor scontate. nr. scheme logice de program. deci programe diferite. 6.. 81[81] Apostol. De asemenea. Schema logica reprezinta. Editura Viata Româneasca. Introducere în programare. Se schematizeaza relatiile dintre date si suporturile tehnice de înregistrare. 1996. nr.4. În cadrul lor exista unul sau mai multe blocuri de prelucrare ce reprezinta proceduri independente de prelucrare. C. Exemplu de schema logica de sistem Scheme logice de program sintetizeaza succesiunea etapelor de rezolvare a unei probleme constituind o reprezentare grafica a algoritmului proiectat. precum si fluxul general de prelucrare. 6. Simbolurile standard utilizate în realizarea schemelor logice de sistem sunt prezentate în fig. p. care îndeplineste urmatoarele conditii81[81]:   contine un singur bloc START si un singur bloc STOP.6).a. se utilizeaza si simboluri nestandardizate (vezi fig.5. orice arc este etichetat cu una din informatiile: o o o o START sau STOP. în final. atribuire. 6. s. un graf orientat. Fig. Teorie si practica PASCAL..5. citire sau scriere date.

3. 6. Fig. Simboluri nestandardizate folosite în schemele logice 6.5. Simboluri ANSI folosite în schemele logice Fig. O schema logica în care sunt respectate conditiile de mai sus este o schema logica structurata. nr.6. nr.1. în general. 6. se împart în doua categorii: .2 Structuri de baza în schemele logice Ordinea în care instructiunile programului sunt executate constituie structura de control a acestuia. Structurile de control. orice arc face parte din cel putin un drum care începe cu blocul START si se termina cu blocul STOP.

structura secventiala pentru programul P care este format din modulele M1.291 . 1990.. În programele complexe. Mn). ordinea executiei instructiunilor sau modulelor de instructiuni coincide cu ordinea sintactica a acestora. San Francisco. p. structuri repetitive (iterative). Structurile nesecventiale apar în cazul în care instructiunile se executa numai în anumite conditii si/sau se repeta. Sintetizat. 82[82] Nickerson.. nr.7. Structura alternativa este acea structura în care se efectueaza un bloc de operatiuni sau altul în functie de o anumita conditie C impusa de logica de rezolvare a problemei.a. Conditia se poate referi la:    verificarea continutului si a naturii unor zone de memorie. M4.. Concepts and Applications for Users. a carui valoare poate creste sau descreste.Structura secventiala Structuri nesecventiale. structuri mixte. Computers. aceasta structura se poate regasi doar pentru anumite parti ale acestora: (P = M1. M2. Rezulta ca structurile secventiale pot fi:    structuri alternative (numite si de decizie sau de selectie82[82]). Mn se prezinta astfel: Fig.. în functie de rezultatul evaluarii unor conditii.. 6. Cazul general de program (P) cu structura alternativa este de forma: P=M1. . M2. structuri secventiale. M3.C... structuri nesecventiale. R. verificarea corectitudinii unor date de intrare etc... Structura secventiala este folosita în cazul programelor simple. . în care. b. verificarea continutului unui contor.

M4. 6. atunci când M3 nu contine nici o instructiune se obtine o structura alternativa cu o ramura vida (pseudoalternativa).9. M3. M4 daca C = NU Schematic aceasta structura se reprezinta astfel: . M2. Conditia trebuie astfel construita încât de instructiuni ce va fi executat sa fie subordonat valorii de adevar (IF . Derularea programului se realizeaza astfel:   P = M1. M2. M4. Derularea programului se realizeaza astfel:   Sub forma P = M1.THEN). M2. Structura alternativa IF-THEN-ELSE În particular. M4 sunt modulele programului P. când conditia C este îndeplinita sau Sub forma P = M1. M4 daca C=DA P = M1.în care M1. M3. când conditia C nu este îndeplinita. iar C conditia evaluata.nr. Schematic structura alternativa (IF .ELSE) se prezinta astfel: INCEPUT M 1 M 2 M 3 C M 4 SFARSIT DA NU Fig.THEN .

.. Mn daca Cn = DA Schematic o structura alternativa generalizata se prezinta astfel: 83[83] Hoare. 576 .A. Derularea prelucrarilor se realizeaza astfel: Sp = M1 daca C1 = DA M2 daca C2 = DA . Comm.A. Fiecarui modul de instructiuni îi este asociata o conditie. Într-o secventa de programe Sp în care apare o structura alternativa generalizata (selectia multipla) se executa numai modulul pentru care rezultatul evaluarii conditiei C este adevarat. determina executia modulului aferent acesteia.R. 6. An Axiomatic Basis for Computer Pragramming.10. Prima conditie care este adevarata. Hoare sub forma unei structuri cu n ramuri (DO . Structura de control alternativa de tip IF-THEN Structurile alternative prezentate mai sus au fost generalizate de C. C.CASE) care permit selectia între mai multe ramuri de instructiuni83[83].CASE sau SELECT . .Fig. Secvential se evalueaza fiecare conditie în parte. Modulele care urmeaza în structura sunt ignorate. ACM 12.nr. p. controlul fiind predat instructiunilor din urmatoarea secventa de program.R.

Fig.nr. 6.11. Structura alternativa generalizata

Structurile repetitive permit executia repetata a aceluiasi modul de instructiuni. Numarul de repetitii poate fi predefinit (FOR) sau conditionat de rezultatul evaluarii unei conditii (WHILE - DO, DO - UNTIL). În primul caz este vorba de structura repetitiva cu un numar definit de pasi (DO FOR). Numarul de repetitii este controlat de o variabila (V), numita variabila de control, care are o valoare initiala (Vi) si una finala (Vf) - ambele prestabilite - si o ratie R (un increment) care se adauga la valoarea curenta a variabilei de control dupa fiecare executie a modulului repetitiv. Iesirea din structura repetitiva se realizeaza atunci când variabila de control depaseste valoarea finala. Derularea structurii DO FOR pentru o secventa de program (SP) se realizeaza astfel: Sp = MODUL pentru V < Vf
INCEPUT

MODUL
SFARSIT V>Vf V:=Vi V:=V+R DA NU

Fig.nr. 6.12. Structura repetitiva cu un numar definit de pasi

În cel de-al doilea caz, în functie de plasarea conditiei, structura repetititva poate fi conditionata anterior (WHILE - DO) sau conditionata posterior (DO - UNTIL). În structura repetitiva conditionata anterior evaluarea conditiei precede executia modulului repetitiv. Executia si, apoi, eventual, repetarea modulului se va face numai când conditia este adevarata. Derularea structurii repetitive conditionata anterior se prezinta astfel: Sp = cât timp C = DA executa MODUL REPET Schematic aceasta structura se prezinta astfel:
INCEPUT MODUL INITIAL SFARSIT

C
DA NU MODUL FINAL MODUL REPET

Fig.nr. 6.13. Structura repetitiva conditionata anterior

În structura repetitiva conditionata posterior evaluarea conditiei se realizeaza dupa fiecare executie a modulului. Reluarea executiei are loc atât timp cât conditia nu este adevarata. Derularea structurii repetitive conditionata posterior se prezinta astfel: Sp = Executa MODUL REPET pâna când C = DA
INCEPUT MODUL INITIAL SFARSIT

C
DA NU MODUL FINAL MODUL REPET

Fig.nr. 6.14. Structura repetitiva conditionata posterior

Structurile mixte se întâlnesc în cadrul programelor complexe. Pe diverse niveluri de organizare se folosesc toate tipurile de structuri prezentate anterior. Practica a demonstrat ca pentru definirea structurii de control a oricarui program sunt suficiente structura secventiala, structura alternativa si structura repetitiva conditionata anterior. Este motivul pentru care în literatura de specialitate acestea sunt numite si structuri fundamentale84[84].

84[84]

Böhm, C., Jacopini, G., Flow diagrams, ACM, 9, pp. 366-371

6. Pseudocodul are numeroase variante. structurile de control sunt reprezentate prin folosirea unor cuvinte cheie (daca .1 Prezentare generalã Limbajul pseudocod este folosit în faza de proiectare a programelor pentru descrierea algoritmilor. el este o alternativa la schemele logice.). Chiar la acelasi proiectant se pot întâlni variatii ale formei. Mai exact.3. Propozitiile sunt de tipul:  propozitii simple prin care se exprima operatii ce se vor codifica apoi direct într-un limbaj de programare (de exemplu: deschide fisier. Toate variantele au însa ca trasaturi comune utilizarea enunturilor nestandard. Structuri de control mixte 6. libertatea alegerii variantei celei mai adecvate.15. . un algoritm fiind constituit ca o succesiune de propozitii.2..nr. precum si a operatiilor prescrise de programarea structurata. Limbajul pseudocod nu este un limbaj de programare. Constructia de baza a limbajului este propozitia. citeste înregistrare din fisier etc. existând în anumite limite impuse de claritatea descrierii algoritmului. În dictionarul de informatica pseudocodul este definit ca "limbaj utilizat în proiectarea si documentarea programelor obtinut prin grefarea unor reguli sintactice pe limbajul natural.3. practic ele deosebindu-se de la proiectant la proiectant.2. Pseudocoduri 6.Fig. Simbolul # este utilizat pentru a marca astfel de propozitii care se vor detalia ulterior..  Fiecare propozitie începe cu un verb care exprima cât mai fidel operatia descrisa.. propozitii complexe prin care se exprima operatii ce urmeaza a fi detaliate ulterior.

Structura secventiala este structura în care fiecare operatiune se reprezinta printr-o propozitie..3. . VALOARE Sârsit. precum si ca mijloc de documentare85[85].a. Nu exista restrictii de definire unica a formei pe care trebuie sa o aiba un pseudocod. 1981...pâna când.s. ..) si printr-o anumita aliniere în pagina a liniilor. Bucuresti. CANT. Avantajul pseudocodului este dat de faptul ca reprezinta o metoda conventionala de notare si exprimare a algoritmilor...atunci .2 .1 propozitia .2. altfel .. De fapt oricine poate crea un asemenea limbaj respectând însa conditia ca limbajul sa contina structuri de baza suficiente pentru a descrie orice algoritm.m 85[85] alternativa 1 ***Dictionar de Informatica. DENPROD. Început citeste CODPROD. fara sa uzeze de regulile rigide din sintaxa unui limbaj de programare.. p. 6...2 Reprezentarea structurilor de control cu ajutorul pseudocodurilor Cu ajutorul pseudocodurilor pot fi reprezentate toate structurile de control fundamentale. propozitia . Poate fi utilizat în toate fazele proiectarii. Editura stiintifica si Enciclopedica. Structura alternativa are urmatorul format general: Început daca conditie atunci propozitia .279 . Propozitiile sunt aliniate pe verticala în ordinea desfasurarii operatiunilor.... iar termenii început si sfârsit fac delimitarea de alte sructuri de control. PREŢ calculeaza VALOARE = CANT * PREŢ scrie DENPROD.... executa.

..1 propozitia .. alternativa 2 .2 . TARIF daca ORE ≠ zero atunci calculeaza SALARIUL = ORE * TARIF altfel afiseaza mesajul "articol care nu se prelucreaza" sfârsit-daca Sfârsit Structura alternativa cu o ramura vida are urmatorul format: Început daca conditie atunci propozitia . pentru calculul salariilor este redat mai jos: Început citeste date de la terminal: MARCĂ.1 propozitia .. NUME.. ORE.2 .altfel: propozitia . cu structura alternativa.n sfârsit-daca Sfârsit Un exemplu de pseudocod... propozitia .

1 propozitia .. x: propozitia .... propozitia ..n sfârsit sfârsit_daca Sfârsit Structura alternativa generalizata are urmatorul format general: Început selecteaza i dintre 1: propozitia .1 propozitia ... propozitia .n .2 .p sfârsit Sfârsit alternativa x alternativa 2 alternativa 1 . . propozitia .. propozitia ....1 propozitia ..m 2: propozitia . .2 ....2 .

1 propozitia .2 . propozitia .n sfârsit .. .Exemplu pentru actualizarea unei baze de date: Început precizeaza i daca i = 1 atunci # adauga articol daca i = 2 atunci # modifica articol daca i = 3 atunci # sterge articol sfârsit daca sfârsit daca sfârsit daca Sfârsit Structura repetitiva conditionata anterior are urmatorul format: Început cât timp conditie adevarata executa propozitia ....

sfârsit cât timp Sfârsit Exemplu pentru stabilirea soldurilor la produsele existente în stoc. propozitia .n pâna când conditia este adevarata Sfârsit Exemplu: Început Executa calculeaza SOLD = STOC * PREŢ afiseaza DENPROD. STOC... .2 . SOLD sfârsit cât timp Sfârsit Structura repetitiva conditionata posterior are urmatorul format: Început executa propozitia .. SOLD pâna când STOC < 0 .. Început cât timp STOC > 0 calculeaza SOLD = STOC * PRET afiseaza DENPROD.1 propozitia . STOC.

1 ELSE propozitie . De exemplu.ELSE astfel: IF conditie adevarata THEN propozitie .2 ENDIF .THEN..Sfârsit Pentru a asigura apropierea de limbajele de programare la ora actuala în multe cazuri se adopta o notare în limba engleza pentru marcarea structurilor de control. o structura alternativa devine o structura de tip IF..

759-.9050 144870. ' '/040890..-.42572..39.90970.0.00 /4:.31472.8 ./0:3/.   ' # 7057039.7.::320.   ':90..::.1090 /0.:7 ' O' # .:.759-2:91:3.-47.3/.0.054..9.89.70.894...50397:894.90L3/4:.9..90.50/8.431472903440 ! 8.9./0120 .38..: .988:893:989..92 !58 #.:78:-1472.943.901/0 4 ...9850../02:.54.2.90894.39./0 32 /03:2908.:9../.4 $43 %425843 .00.70 ' # 13/.9050397:/8..897: -:0.9.078:3/0/8.807.9..70/3.94.748419 .7 #  ::14489/0..3.7' :/450397:894..:5740.:3:/8.807  $:390.002.9045010.1.9.20/:7038.'07-.574-.:3477..3:  47:'.:82..807.70..:' #-..7/:' # ..   3.7./8.5.

 :9.93/ /.9505.702.9050/8..054.L34.0..  54.704074. .:702.7./8.9002.:7.:942.90.5.3./8..054.45041.. #   .08:392.3094 459.0890.9..903.947/0 :. 7.5...90'       .99/04:39.0144808.920380/0/.0/0   8  02.70 /0.:.909 2.:70/0894./04  %0344.90.05943.08.309.3.9430.9.0 9072...::38:5479459.9:1.9..904 8910 .802.77.8:7..90 L397 4.3.054..425.:78:3997.9.5.4393:90L3.8.0..9..3094 459.082.1:3.309....1.901708.91472.947 #  13//0.807L3.5745709.:.:7472.:357095020.0 .58:.: 7.38.48:7.4107.08:5479: # 970-:0L34.0/0 0890..3094 459.0:3: /8.8.:807..309.:98 708. # 54.807. 4  %4342.90894./.8894.425.0890.3094 459.:2.3094 459.089.9047.89.70 .39.:78/8549...3094 459./0.0890/8.807::50397:.3880.8:5479::/0894./0L370897.7:8...98:39.089070.3094 459./..42-3.7047507843..4.90020247.:483:7.9.088:5479:72.:7/0 8 .399.90459.2.0/0.894.807504589.7.94.../0 #  2.79:80 850...98:5479:70 #  13/L3..7L3 4.90 .08.-7..L2570:3.:72.7042:920/0.9050397:30/0894.-0 1. 8.84..901/0 4  %0344./0.050397:894....54..20390 425.7..  &3.3094 459.8.7.-7.13/90344..970..89.459./0093/070. &3/8.   $50.O' #...: /8.080890/08:- 28 ..2.9050/8.381070890/0472.3.-7..9.00.5.  %0344.90.807.904750890 .:320/:/0.L3.0 ...2039002.70..390.894.7/02.4393/8.90850.'.:72..0 4107.0 89.:348..9/0894.3094 459.5.78:57.9.0L3.2:9 /8....702.824/:L3..90 45041.9.:7 ..70 20.74-:890/0.:73/50.L3/4:.84/./0 7..5. :3:/8.' 30..-.70. O' #.90.5..:98: .0390.9:38023./8.8023. 8570/0480-70/0.3094 459.:347..90. 453.897:0890: 7.::3.78 $:5479:70/0894.07047  $01.94.438/07.3 !73 7089039..42-3. .L3:89..7.0 8.:9 .:.1030.780L3.080890 :9.9.. .70.:702.L370897.4.90203./....:72.0.70.70.78L3L397020 %25:/0.39.9..2.70..3094 459./097..39/0/8.90.9/0.382:/08.089.:L3.3094 459.:.7..385479..9.901/4.:9574/:..5.309.43/9 850.08.00.70 L3925..901.0890589..9.702.70.:3:/8.9...$43.70.0.340..7...1..90894..::3/07.:3/8.:39.7070549430.970:39.0 5491708..70..4:39.807.. 4. . 1..9.50397:57490.0..70...947/0 /8.309..2.: 7.20390507107.08:39:9..

10807.430.0398.9.70702:950 5491 .8908.94.07 /.8.7:.9.75491.:/0830 89.90.90/0:.89.70  .

854. #0890.28:38%48-.7-97. /017200$..70/0389.0.1. 2:904507.039.901/095 # 5745:8. /042.20390507107.08:80.7.9/08.90 0247./095 8:5479.7 # .088:5479:7/0/.90 8:5479.7.08.:/095 5745:8.2.5/..     900. 08902./0390L3 8../4.7070..L3 0247.2.5..:.

 0247..42:3.3039.1./0 48.20390/0.947:./0.438/07.  3./053.24/:0/0 2024701.-7..8801..  0247..503.9.20247.90L31472.148970.7-430890.9.0193.090 .1.349:-/0..90.1.039./04507.: .808902.90.802030..:#  357003980.5.2.8.:709.3: .5.#702.7900425.70.90.9.4903440/0507850.9:35749495/0.0...4  0247.9.:.L3/107901472..9.# 8....9.702.970802.8503 50 5.7900! .9024/02 : 4/02: 24/:.5.$#     .70/0..8 $0.9:.50397: 20247.9.202470..../09:- 1.

..  /.07908908023..900143..947L38023. /024/:./045.9:7.89..0.489/0389..8023..8:7./89.. .:5./04./08:9.9/0 .95:73907308090730 4/02:39073089045.....24/02:7.:....9470890 .70/089:/070/:88..9..9.7054.:: 50729097./397024/02:/0.2:9 .70.4./04.39.7..70.70..430.:5479:807.9472439...3828503..2..2../0 ..:.947::  4/02:70900143.43.02.0  !03./0 -58.00 0.90197./0.:7 8.39.08:39..9.L33907478.:.8:39:9.1:73.489:/089:/02..708389.947::57397 :3.8:7./024/:..70.-:%'50397:70.-:.9...90824/02:70/0..70.70.70..38107:/0180702:920/.-::90.  4/02:708:39/0/4:..3490900143. 47...-:824/02:70 7..70.L3:7:. /00025: .70..38107/089:/0-:30 .8.-:8..3.9.38107 .799..8910/07090.-:. ....:.1..7050430089039..489:7070/:80/0.39.73907./0.9..:3:207.97.70290../4:.90/097.::3:.943.3 /04.24/02::  .3..430:3 #.8023.42:382.430.7./0 .39.70../4  4/02:/0.:.0...L3 090747:.:4 50784.924.9:7..38107 4/02:/0.3.47/0-58 0893/L38. 4/02:0907380..:-58  4/02:..430.01.947:/01.390/0   -588./0 97.38107-588.94..L30307.00890:3 83:717573..8089:0.381070890L38.7...9380/04./07090.7.:..2..90.9.:.72..43107390 .7..900/097.3..00..:.05947.-7./097.L25. 3907309  3570039801.:307.70.70857...9.90/0 97.70.:942.:7....:.24/02:900143.9.30574-02..900143.

/4%0344.489.4/02:7.30.90/00280.089.

05943.../4.:..902.70.0/10790470020390/0.908..:.9.084.24/02:70:97.5.3/.9430..430.70 L38..0.5071472.:/388902:1.5..430..:3:3:2.79209../70.94.95:7/0 .:3:. .94.72.70/0.:970890390 8:780/09038:3009.9.00/0.3./4...:.90.:..900 /:5.0../.:324/02.-474.7.84:943.0890.$! ::  .7..4393:.0.054912.050-.:3:85.:L32548-9..801..08:-1472.9 ...L37.7.97.9/397 :3 .9.. .8910L3.70/3./04507..:2039::97...700570.9057397 439071.70 57098.943.:9047 00..70.:2039:30.707:500/0.90 70570039.90  !74/:./.5....90/050 790 1.7054.7 50/89.3.5. 317./097.390 L397 :39258..70.. 2.4389.089. 30.-58 97.700 .9743..7050/8.9...9.13/70574/:80573.47 00.7.9:0.. 2.3.:.708:391:73.047/4:.0 574-02.382907/70. 50397:.908:5074.42..8:3:3:207.39.9.:4-83:9 0.:2.././424/020890/089:/02.70-7/0 -7/.94.703:207.8:57.9:2.24/02:7057039.0  507.9743..947.98.$! .:3.7/0/.0 430.3829070.:/:5./0.9047 70.748.: 80/893 O..70..70.70..8.38107 .4./0... !73.38280.0590..:2039047 00.5/01:3.:389.08:30.425:907 .70..L397000.90./01.90.039071090  .0/0..39.0 .90 7/.3828 57092...720 548-9.0800..90.9:7.900/0397../4.3829070.81.9:3:..-7/..:347574.425:907 ..070..94.72 .3307459...:90 08:39144890L3/10790/420350397:.7. !70:.897:.701:730.:203904700..10:L3.90.4.9:3573.9743.:. 43:..70.009...7../388902:1.7.0..90..:.94.4393::573 390720/::3470.94.:1.8 70.43/:..3.70.901.:./:5.7.9020/08.20390..089039..90.70080549.947::8:.97.47 .43974 /0/.7080202470.574-020..902.81.8390389.9.35:.9:7.:..9/0570:.08:3970574/:80./04507..:0.9.9  O.70-3.4..38.:.70970-:0 8.9047   :5...8.908/0.704 8070/0.:00.947/01.:   ..9:30. .80.2-:1472.:..703907.90789.70/0894.70507290 97.9..90/097.90573 97080...897:..720/388902:1.9.4.4.:947:.0.:3:8.:9 7.L3970 -588-58 .089.7.:3/8549..10:L3.9070.9:7.790.50397::3 889021.4:202.94...: 23. .0 /9.902.9/3-4.:.089..70L3.77.3.:.31472.8.9478..7080.050.94.:79  O.:. 94.97.9057397 4..7..0808...4/1.70..24/02:78:39& $ #4-49. 7.000./08L393902.708070.8890204700.:947:../4..04107.707057039.70 30.704.9.9743.7080202470.3./..97.7.:7 425....900L38890200/0..:71:3.:3:5747.3:30.7.947: 08901472.:703900.39.220247..0/0.: 2.425:907 010..902.9047 /053.3    .:.39 ":.70  '42/08..08:39144890 L30307.390/0 2 489::3:7.71 9038:30..9.

7.42500/01....7.94.1..790....0:/.70 . 2:9574.700..7080/470890.9/0570:./000..0847. O889020/0.5.:.7..71 /00025: 7.0 .42..7008:39.70/.3.:347 .7/.9050397:..0/070.0..0847 O889020/0.0800202-70..:3.089.20247.:3907..0397.:2434574./02/0574.902...:.90   :5. 5743400 044.05:93/4:.08419.94.0 :9.8:7.:20904744.0847   &388902/0.084.3.:.90.9/0...70.70 /.9/0570:.:2:9574.70 O2.:2:9.7.94.:.08.:2:9574.0.:250.9.7030...32.05:93/4:.9.53..1.94.343.70  $:507.70 O8:507.347/0570:.9:7.:.9.94..9473..42:3.9:7.0 .5:9073.0890:3..902...:39..:39.43930.9430.9:30/4..5/082.50897:.8.70 O2..90478:5:80570:. 089.39073.2.90.94....99.70 &!   &388902/0.7.:.438:2..7:748   $:507.70/3970 ..20 :7 O23...70 /00025: :0030...94..0397.430:2.70573548-9.0847..790.:. !73.088902::3907.:2434574.0847  /0.790.7. !74...90./04507.9/03/0503/039..770.:39.94.7.70801.7.5.7.42500  2.70..7..:.9. .70 /89302 O507.70..70 57098.9850.7.:..9..9.:2.:/0.70 0 8:39 /04-..947 O889020/0..94.700202-70.47922...3/:37.74.98.:3478.0.0 10.7.:.:9. 35:3...08 .:2:9.002.7   &388902/0.:./7/./0570:.33 -..084780..3/893.0 574-020.50397:..5..70483:7..94.9/0570:.720 548-9.:02.:.317..70L3 5.78419 :/0-..9:72:9574.3.39.0.9:7.70/09258202470 ..7.0 2. 8.:....2:9.

.084.43930.08478014480890.059:/0 .93/0503/0390 50397:.0.42-3.43897:9L3$&L3  .94.0390/04507.7..574.947  324/4-83:9089.10.7005498..9050397:70.790.9:7.5.00L3..790.9:7..:3 .704-93:908.047.70574.9..-09.947 ' .084.9L3 .084.430.:.70.70.43. $890270.892580.3  !74..90..:.900390720/.47085:3.3: ..88.70 !72:8:507..084.708:393907.70472:9574.70 !0397:..54 70:9.0.7...2.2:90574.

.89059.0847573.8:90/014588.70.:.447/430.00..:908.:5:33/: 0L3.700.8:507.:3/... $5700025: .94.50.3 3/0503/0390/35747.:0030.8907 .70470890/047/3:.2::9.574.90 /3/: 0857000. 3:292.5.7.7:.:./0 %1458 1458 4507.70.24-.947::8.70  '90.5080./04507..9L3.

43/:.947.94.90504.43932.7/$".:..0.084.7008:39L3.70/0L3970573/070  ..70/08:507.0.70.70/047/3:.: 574..70   ..39..:78/00.0/0397.317.-09.084. 7.:.90.084..70/0 %1458 .7/ :98:  0   507..2:90&! .08.5...:. 0..: 574.79 $2:..94.8.70 .9478.94.-47..9:7/0:39.900/04507... !1458(  1458 14483/8:507..20 :70 3:290L3:92:925/0574/:.7.9573..700/034-:-. 0099 !.5/.47..:  574. $8902 .94.:900240.708:39 7.:.70/0 %5458 0099 !..:.94..2434.70 /0 %1458(   720574/:.:.$4:2-..700890/0 %1458 ./0574.

708:39..70 2..:2.9.:.7045070..57320247.8574...:./.570.   !05.782097..438/07.9..7.20L2-7.90...70.90.084. $.0507107.90L3.7..790 7/. 0.7397.:.5.2054./04507..9573./039.98574..901:5 7./0.7014.2:947&! !0397:144870..7478 0874770. 389.70 850.570.3.  8910 .90 &32.317.3039../10790147208.0890..7084.705072..90..94.3.2/090723.9 5:93/8:5479.8..9.0 :32.570:.1720570..90..7.08947.2:9570:.943..:2 $.705491.0/:7/020393070L31:3.0.:30./.:.70..317.30:347.708084.317. 0800.:..9....94...2.L3.808.94.0/02.043 30 !0-.9.0870..90.90..20 :7478070.431:7..

1..90 08:39144890 L3.: $:39889020 3907.:.9850.90.947410790L3.8:90 549 1448..8 43..:.425430390.02.708.3:808:57...08047/0.2:947:9..9.8347/0.080.7008:39...90.4107020.:.7008:39 170..3820/057490.2002..20/0.8..90.:.2.20     &388 0.90L3970889020/85078..0 :9.1.70.202470 8...9 23.30/31472:.:.431:7.08943.9.1.0.4..947: 8 2:9:9..43974 3:207.9.92.95747.20L3.7!. 1.947 L3570:.../7:574.:.317.:3242039/.70 2.90047.2:9:9..:.7000.90789.94.   :20047574...90232.5:3.:9..1..4507.8..047 .039144890L397.9 4300   3.2:905747.3828/0/...5.:3242039/..7.9L31.705071472.25:30:388902/0 4507.947..:34790723.00.7/090908. .947 .7.70.42:3.94.947 .0./0.92:9:9.:.7.9..94.54..89.39.:..9479.9478 8...94.L3/../0202470    ( %45 89..947:573390720/:90723..

  995.

.

 945 47.

9047/394.239 ( .4:2:8:2.900025.79470890309050!.80890.7..898 !4/05.700./.

90573 5747.90.79.7024/07305$0708  $0708  $:370'  ' '  $:3.089:.430.:90/039071./8549.:.89.74574.94.L397 4.. 802.80890 570.700.0 53 209./02.505.0.45..7 2.5.70.:.9. :.:.90/0 /31.0.$07.:7089 /3970.74574.70/023.943  $ 0/:2$..:/32./0.43/038..9..9 $$ $2.3:2.802.-0:37   %5:7/0.:9.5.70.03907..005740..10$.7.947870890390 !.           !0890  !0890 L397 4  33307:.0847:70.58:..:...748  ! .7047   #423.7.:./3970.084780..42.:903907..:2.94.97057039.1489:3.$.70$.425430390 !3.027.172.03907.-47300/0397....74574.70/0-9  8910 .:90/02024708.:9::089039   :5..943  '$ '07.943.0397.90( %.425430390/85:805045....7  ( ..00..../.7:1:3.943  $ .0..70:39.:28 .9/0.:089..89.7574/:..-7.0/0. /0. 3570039144870..7.: 0307000.42.0  :.:9..2.4250.2039.9...0390....0847  ( .13/ 57.89.9.70$.74889028 $ 5..:..7.70.03907.43/:.7! /9:7.90/4/0 97.7050.03:22:32.:9:3907.%3.90.7008903974/:8.:903907.94..7.70$.:.94.439748:39.2.74574.74.0.7:/0..0847: .9479.90870.5430.7047/0-::3.:93907.1:3.708:3970.23.80/0 ..203900507107..943  &$ &97.79209.94. # .74.8 .:./070/.2.98:39..::3809/090723./0570:..7/ !407//0      0   .-7.94..07$  0099!..2..74574..7..90573 /1079090344/01.002.7008:39889020/0..2 7..70 08708/0 ..94.07. /89302:72.2.7.8...947   &32..7.9:30:39.43/:.38947 ..90/0.9.94.97.08470890:3.90.0 3907.4 4.700.70470890L38.94.74.7..0 3907...:.3/..907.0 ..943      ( :2.2039.7 .2392        570.470.:..   0250/023.943  $ ...5..9...38:30.94..05.9743.71 #        09.3/.90/0%870.50397:0.94.:9.923.0 4-9302.:7089  55   ..94. .3%0/411/0.9.700!% 5740.:.:9::3907.03907..9.700890 70570039.90 %5:.9.

45.:573/0.0 ! 57410843.::.853/9.:.007423089!7..947 08 ..:.0890...94.90 0.L3 .7097.8094143: .94.7.4739073.:3047/0/479   &90747.0L32-.5..97...7007.7008:398890203907.190 ..9..08947..70 ...7:9.0 397057200 2...0. /70..2.70.9. 02.0890..0.-7.70507843.:.489:7047/01.-7.13/.94.-9.:.::.74.01...:72.4393:..:.700507843..4:90903440.70:.9:30 4/.:..70/:814.89.70 3897:..83.94.10.-8039.790..78.8..:..:1489.14898.94.70 #  :3/007.  %$ 4-7.800.70.74. :35747.0$3./:.9/3 1./070 .4:0.99 8:-88902:/04507..  .. .94.8.2.:7039::00.:.0...8..507107..20247.90.0 .0 2434:9.489:7 8:39L3.:9.2392  &  .703:8089070.9L32-.75071472...8.7. ..7057410843..97:2  4224/4708.07423089.:.7$50..L370897...39000.70!.903440 97/203843.90:33907570947.74.7902:9.70:9.2:9   !72002.:.947:3:5:90..94.705:90.8L3.:7.8..7:1..9492.2..

5.9.:.700550.90.:.90L347..85491.2.50397: .9.700507843.3 243/.9/0:.574.8/.90/017200$& 0099 !.::.90L370900/0.3907/.94750397:.9070.74574.700/095! .9.700507843.94.7070.:348.5.97.4:9090344...:.9:7.70.5:9073.14.500..390  .:.. ..:1.7905709034.4:9.1.0.71.0471.947888902:/0.39047 903.0 O144870.0 /0..90/0:. .708:39/49..9.970/0850.70.94.5/.::9.70/08419 574-020.7:91.9.9L38.:.:908:3970....90.390 7089070...1489L3/0.:5071472.-0 O...5071472.0 .0/4203:/0..-.9438 002.39082.49.02.:.7/8 $9.1.:.49...70..9.:3:.9...:9089./0./3.430.90/0172.05071472..4:9.8.94..74574..97.-9.84/./089.7:80144808...9.:L370897...084.0781.90L3.39488!.70:3::9..3948 ./00.9..0..0/095.947/0!8:39232.715740.947:  .:.2.8419.90   !0397:.: O.7030.988:- $ &90747..5.707.0.39071090477..9/0:.:.8:3243947/0..2392..:439071.:348.70..7047 .:.9.089..70 %7059.90.:.:38.30.5. -.9.1.39.8.7970/:8 5:93/185479.9.947.94.9479....:4..088902047/04507.00.9.:348.  ....708 . /.9..08054.2392 O./03:270...002.. 2./0 .0/0480-9080 14480890::..1.94.700507843.90:3 2.   .0L3.7: 4789.:94/0.08.94 0..4 570.L3970:9.0.0.5.: 1489.7.70 :: L397 4857.:.70.9.957410843.9.0850397:3057410843898.:.94.0..0. /3.:34893900/031472./7059:850.0! !05.5071472..70.L3573.50:72.00.8910/0..08472.4393:.93..90.9.89.902..9047 /3970.7:..:2.9479..70..33070.8.

7: 2.7047500307.7.94.:2..  %.9/10703900/3970.7/8.:..9/0..: .014. .425430390000.03  35:8 574/:8008419. 50397:.90.4:9.. 24907-4.90.8...2-:7 2..-050397:31472.8:7.5.74344./0-.0..0..  !074.70 030 7.:..50397:...7/.7:9.430.493/: 8439071.0    2-.:089425.0.. 50397: 202470 %..:...947/0:.:7 .89492./048..70.0 47039.7:900 .7: ..947 305741084389 8910 .9-0../0889020/0...08-.42:3.3-4.039:33897:2039/0570:.90 2-.957410843../.90483:7.947::2.74574.0L370900/0.0 .3902..:...05.0.90! :708.. 300/01079.9.8910L3.:..425.0 :9....97.9  2-.7098.70   3.8.700507843.:70390 2-..2.9.:/0.9.390.7/0-749.. 2024708!& 02470  '90.4:..0847: .20/47/05747. 2.0/0 3.:.:.8.94./.790 L3.0.7.:...94.0  /080.9743..9.309..5094.:900/08:5479  20247.94.:0.0.:.38947 %0344.700.43.70.9850397:..:/0..03. 3:29.48970. /04-.. 31472.02.90..9.43..9.70.0/4907203..5.:900.9  #%#     2-.70.: !071472...9950397:570:.908:3..0.947 . L3970:.:497..90 4-0..94.0L3.9 !$  $!  2-.:.0/0 3.700507843.4393:.849:70/0090380/0505.70.70. ./0 . 2-.70/:8  804590.94.7047507843.94.1:3.914. 50397:!& %:-:7 00.430.70...8 /02:9047 .9:7..9.0 7.:2.43930./0-./3.7.9479..89.-0:37   0307..9.7..0890.2-.5.70 2-.:5071472.:.7/ 0890 L308039.0 %7.7  32:90.70/080230.7008 .9 .1:3/.70.. %0344.7902:9  /0.700890570039.94780. .5.   .0393897:20390/0:.:90 /0/2038:32.94.9.9   574.90.1....89.:.:.0.2:98:9.9743.0L3..425430390050 .:/4 %4.:.7...74.:.:.70 ...

$ 02470   '90.  .

  .$ 02470  '90.

:90 3907.94.7.309.:7 2.: 3907.0 7.7.$            7..00 8.:7459. 70 8. 8.7.90 0247 802.790.:90 790.43/:.8 14.9:7 3907.09702 /0.7..9050 -:0 8.7.7.9050 5.  . 02470  '90.0 '    7..:90 0247.

$ 59  8:507.. .94.  .70 '90./0.:..

$ 0247.8 570:.70.   . ' :5.7.70.

33 89.  ......43 0:2.0/0.4::970....9/0 .8.7047.94. 94.943. .0..8:-1472.:.-0890 573. 50397:00.0 8 5071472.94.90.:.59: ./0/2038:32.0 $!  2-.94.:.9...0 .59/4203:.3907.9:7.:9.2.50 /0 -. 7.83$! 8!#   3. .5.483:7. .90.0397.2..7. /0.3/.90.. 39073..:..9:305747.9743..39047 .0 13/ 4 202470 50397: /.90.9:3 8 4 :39.:9 !720088902000.90 249.4:90. .74344.4:90/39703/:89708903440 80.47-7  !72: .79209..9.0 4. ..89.90  :3.70 .99/35:3.3.0307.0 !#    .. ..9479.0 1:3..791.9743..70/0 .947.. 574.0 .94.94.947::00.7.:.90789.-0 07.900 &390 &3.:348939047 390039.3897:.0 573.2.4:9. 50397: 3897:.700 ./0 1.-0 53..0/000/0.2::13/7093:90L320247..:..7047 57..0/.. 50397: .:. 0.  %0344.9743.3897:.:..2.94. 88 ..7 .:.089.70.4254303900 8.4393:.90 702.704700..0789.9:30 3897:. 2-.70 .50804700. .9:347   3   43 .70  80 54.14480... .0 /08.7047 24/0730  L38.42.:3/. 1489 .7/. ...:9.:207. .947::   30.78.:...0.49..: /0/2038:3.3.70 /04507.. /3 !0338.:.7..47 1...947 00.:9. 089..0. :3 242039 /.790 /0 5071472.. .790/3.9743.5...0.3:29 0..9743... .43 0:2.:/05.94..0/070.988419.9:7.5/..4 .790.90 /0 .3900 .05080.438/07.9  :39.00  50397: .43897:9 L3  L3 $9.947/0 .7 /.89..70020. 1. 1489 14.3/425:907 ..33  .

:3472.039.88902047/04507.947::  0572.8419..43840 .594: $89020/04507. /0 .8.70.8:7..7 1 /1. 507290 .70.9.9:7..  00....947:: .7/.7/. L3970.0307. 70.3/07.0 :3: 88902 /0 ..:(  .889.. 5.. .0/0.L3925:. :9.49...81. 08943.790.9743...42:3.42:3.2-: /0 5747.:28.9/0.20  L31472.70  .947:.14.7089070..700307.4.90508:5479:7/0790...90.. 10 ..943.7.70 /:5...7.94.90 L397 :3 2-.: 88902: /0 ./090723.07390 573 390720/: 3897:.5747..0 .70.9:7.70 0890.42543039047.70 1:3.. .:25.8 301.0890 ..447/43.. .9:39.:.- 8..30..5. 708:78047 1.70  $8902: /0 4507.9L3/70..: .9:3472.2.00..039...: 8 .38.7007.447/430.88902047 00. .90.. L3970 ..2.07.70 $8902: /04507.: 88902: /0 ..9L2-:3.0.9    !70039.970.57200.3/5747..0397.947573390720/: .  $890200/04507.20 .0739047 :9.5. 897:.. 1:3.:..:.9:7.4144870301.:L3.3904788902047/04507.947  0890 39075709: . :9..7908..1.00 4 39071..8:7.  .574. L3 58.0 8 4.90789.70.70 :: :3: 88902/0.2047 8 /0 .42543039.7/.88902047/0 4507.4:.70..70.9:3..:3:88902/04507.9..3/. .5071472.83.708:-1472.7.9/0:37:/2039/088902/04507.42.88:57.:  44870.70.70. .088902::/0.05747..7.00..70.209747.70..947::L397:.70. 3: :..:..9743..9-3.88902::/0 .:.5747.0.79.7 ./034/8549.7007...70     !70039.:9. 4592.947:07..9.089.7/.9.:  970-:3/ 8.9..70 .70.40 08:7 07. :9...7:980. .947: 57457: 8 8 :9.:93/ .7000.70 74: /0 .70 7057039.947:: .43974.90..: /0.5.:.84507.

39.07:90508:5479:70/3:39.7 0..:9.:00.9.43. :3:5747.08903.89391.470. 2572.071.0:.:347:.88902047/04507.8:7.90  .07925::/0.:  31472.:. 58.20 -..70/393/.7:88:7.790.08.2047.90..9473/0..7 5745478.447/43.08:39.89059.. :90/3.:13.7705099.70.:...1807047.200/000.90507107..50397::.70./0390 /00025:58.70  !7200889020/04507.08 ..8.90/090723.070. 574.947::8.7:09.90   ( 4/08.:9./0:..5./8.30..4393:.9.943.:942.:9.70.70/:.70..80.708..:39.0883 L3702/024345747.7./03908:39705099..090L3:39.83.059034 ..:.78 .5049:7/05747. ..:00.7. /9:7.39.4507.70 /00../10790 2.5.9 /00025:0-07. 00.3.70.:7089  5  .9.43047/02024704.7.:347.1.802030.8:7.79.9009.:34707478.79.8:7. :.088054..  3.L3.70 0.7.0 .2..3974/:.450/.254..70.70.1:3.:5.90507107.70.:3.0  47.43/:8.9.039.9.25.715747.90..:9.9.

7.97-:90 O%25/07.L3.4-93.97-:9...0.9.70 .L3.92.088902::/0 .200:9.8925 50397:2.90/35:3.:30:9.30.7.4:39.947::  O1.9088902:/04507.3907.89..9/0.900890..947::8L3:300...7039..32.9088902:/04507.708..0890.4-93070..7.39970-:08.: 3.:.50729..484:905747..039.30.5.470.42:3.708.981.700.4089../0 .70.94.70.200/0...95:8.05:9050397:0970-:08.084.54.90548-9.9.7.:8.  32:95747.7.90.7.3 .47 /:5..7..:245070.88902: 31472.0390  O0-9.20.3/L3202470..9L25497.::/029.70L3..90.5. 82:9.90:.0.897:.8.0:2.073900:9.90 $3.00.947::970-:08.089070.947  O&99.20.7050397: :9./:L3.:8.: 5747.72.2.90...901.70      ...9..9.70 &388902/04507..70/0/897:0705735747..0 .088902047/04507.:347L3..::.9.908./088902  O$2:9.:8.9.70.9.8.:347574-020.:7 97.94..01.08903:2.4592..507290:9.9/0.:.90.94.7::L3 709000/0.2.70:38890254.70  .:9.98:52039.7480.70 .9.385.90.70574-020080...70572.788902::/04507.908/0..5.90.573 5747..073900 :9.43.L388902:/04507.88902::/04507.7.:9./:7..85:3/0.90889020 /04507.8.947::..474507.9.908./0..2:905747..70/39.:79...7..1.9..:5747..70  O$0.70..9.3.05:908:-.94.:9.:34.38.70..94747  O39079.5.425.:.947:::2.0/039071.89070.70549/:..8:73/439071.0.9..:30.947478...43.70970-:057490.089.L3.:9..:3/04783:54.0:.9478.07...:. 8023.7.2083..9477057039.9.70. 704.0739001472:.:902.9/0857024/:.705071472.947::70507.9  O0307.0707/0 807.0/070.85:380572.4507.70.9:7031074.5480/0:72.90.9..97:3/0./0. 54.90/0.0:9.7.743.:..2:9.3:290 31472.8:9.2:9:9.4:39.24/1.:..0.4.747970-:070. 1.70L31:3.8.90.70L2570:3.90889020/04507..70.9.708:780471..8:70:9.:  O%7. 3.:.-9.90789.82.309.0970-:000.947::  O 5.7.90.70.2:90:.

:.O.7:008:-.30.43897:908:-:3.3.000747.5/. 02.70/0..08.:1489/0139089.431:7.073900:9.70/0.70   !0397:..70.5.10:847/0:9.80889020/04507.88902::/04507.902..7907.90548-9.90.9:35072808 47..5747..70.70  /.70  O.8:.90.-9.08947.79.700/0807.947:: 31472.7/039073.70970-:08.039.1..39073.88902:/04507.057..425430390 3:2../:/05.708.:72..7050397:4/05...-9.3/.70.90.90.L3.88902047/04507.9479.2.9.059.-9..70/:8.2:90.70/0..88902::/04507.9.:.:34770897..9.08.988902/04507.947:388902/04507.9.7.74700..94747  O39074507./.92.943.94...908/0L397093070.7:570:.4393:...5.8 39074507....93.897:.:L3.7.1.431:7.9030..0.:1489...9..94.:9.8:39:9..908/8543-9..70.930.9. 8890200/04507.700 .L3/0530../.43/9/0 ...90(   :5.0 O8.90.039:.81.703:549170./29.705491 ..92.:.2047  O9038-9.9 O8....8. $89020/04507.7/..90801.8.70 13/.708:39389.9.14.9:70/0 /..70.9.5.9.70 O8.4.5072903907..90./080.5747.704750 .7L3 5.81.088902/04507...-.7050.-9./0341..94.90..7020/.9.7050397:.903:2074.90.3.. /0.708:78047 95:70/03907.7/.90.:.0549.90 7.70970-:08..708/0.:9..-9.059..08.7907 /07:5..70/0..70232...90.43/9 O8.70.90.:3.70 !0397:..90.2047.5.70..7./0.1:73.5.489/0.3/850.9/0:9..:9      .7/..90:3: 88902/04507.8:53:3001.70 357.7.901.9.0890708:780.88902::/04507.708.548-9.08:.0/070.5..92.  O$07.90.3.0890:33:2.70.

:.70 .20 :7  - $89020/04507.2.9.70    ( 4.7 2.3    $89020/04507.703907.7050397:2.  55  . $89020/04507.0 /9:7.:..317.74..54.-78 : ...7050397:23..94..94.

.573548-9.20 :780.$890200/04507.7: 807.9070..7.7050397:2.08.9/0:.317..

:..7..::347889020/0.94.70 507293/5.230.. . /0.:57479.42500850397:.08-:9..9850889020/0...08-8.  3..70.947 $890200/04507..:2...0/:7..908/85:3/0:32-.70.9.:3:83:75747..0 . 39073..707.88902::/04507.90.3907.8.:32-.947 41073/:388902.:388902/057479.144890.3/.705:9073.:.9574.50397::9.947.:39071.70.708:392.9/000.431:7.2...::32-.31..9:.83 $  $ .  :5. 08:395:9073.70.9. 31472.8.7050397:2.431:7./0 .947:3008:392434:807824349.42..3/.8250889020/04507.:5.7/0  L3.50397::9.9 !491389.7: ..73 82:95747.39073.3/.:942.7/0 /.7.:20/. 7.7/.7050397:23.90723..2:9:9.70.: .70/0507107.05491.2:9:9../0.82:9:807 &3 8:39:847.90.704.9./:/05.-0 41073/574..9.9 8:3947039.70.947/0/.70.708:780478:39 .0/:70/0L3. $89020/04507.-474..9  $890200/04507.9:70/:8L320247.:24/1.0 47039.:9..88902::8/0389.9478 5.8:7.. .74.88902::/04507.  /04.70.70144808.9.9050397::.94.:50397:389.:2:9090723...70.70.9..:39.70.72./:.0397./0.430.702434:9..42..0 2:99.9 .42..70.:3/.002.7..9002:99.2.0.47.:.:.702434:9.83144808..0397.79.9050397:570:.::33:2.702:9:9.7:.943.90232.9050397::.70.947 - $89020/04507..94747 08:393907. ./0.83 8:39889020/04507.90 50397:L3.:90/0.9.83 3/48 0.9..38.49..8.808:392.7054908943.9:9:747:9.9474788:39 :847/0054.9.:5.0920 8.1..9.:3907.7..70850729 00.9950889020/0.0 2:9:8078 2:99..9478:39.4250/057490.:35709.90.:9.70853..:3242039/.4:202.947850.908:3947039..708:39..79.90903.431:7..90L397 4.7:..43..7:3907..90  $890200/04507.:385.050397:807.002..7..90L37090.L320247.7.708:7804750397::..0 5:93/L3/0531:3.039:.0 .

...70 50/8.947.79.0890889020/0 4507.94795:7/0708:780 L3970:9.8..90733/24203900/0570:.:.8.0 /0570:..94747   :5.430.947.38107/.7014483/8903.7 .2089000. .00/00.950 5479:3 .70:35747.L3 ..9.. $89020/04507.202470 .708/0894..95747..702:9:9.0890L3.70.L32:95747.553  $890200/04507.7 L320247.0890889020:.95:70/03907.7.9:3507280 8890200/04507.. :9.7.:9.0397.70 .0/0705.2.7080808:5:30 903.9:3./29L35:8903.39073./0089:30857490.7.:L3.2.9 .:39.507107.0 .:..553 97..7080.70.  3925:0.81.9.:.0478.70.9.39073...2.70L320247.:3242039 /.70807.:.90...90 573..

70549 08943.708.947: L3925:570:.900.788902:/04507./0708:780  . 00.050729.7.:383:79.039.43..70.:47.:2:9:807  025:3/480890:3889023907..7..0707/0570:.2:90574.1.07:90/0:9.089.:9.707.708 572089070:9.70.70.:9.03L3925:00.70 8.. /3 242039: .:.70L392570.3.38.08047 :5.:9.45 2-.8:7.  . L392557089.:7039 ...08- :9.947::4-83:9 249..50397:.. $89020/04507.:39071. :3 242039 /./0/.9.90/0..2 .:90  $890200/04507.43.70..L39700050397:. 00.747 089057.8 :.70 24349..7050397:.08947574.9.88902::/0 4507.7.8:7.:3...9.704507.42.2434:807&30890:3889023907..70.7024349./024/:/0 .79..9.83 - $89020/04507. 708:780088902::  .947888902:/0 .9 :..9. 7.947./0. 2:90 574....3/. 2:947 574.7080570:.:902.703907.2:9047  39071..9.8:73/ 574..7907: 8890200/04507.43.070.9..7:570:.2:947.702:99.70.10.- $89020/04507.-9 .0 .  $890200/04507.3:2.42:3.70./050784. .3: 0.92.. .900570:.: 80 54. :3:88902/04507. $89020/04507.0070.1.94.43974: :3: 88902 /0 4507.83  .4.23..89.: :300889020/04507../3970:9.9  L3 88902: /0 .9:30.90/0:30070:9...:9. :3 242039 /./:/0 3907.7..:7039..947  3925:00.:/0.0.947:1:730..9.: 5.002..:9.:...79.708:7804788902:: /0..: 573390720/::3:2-.00.08:.74700.83   !0397::9.947 :9..0  :9.7 : L3 .70 :9.70L392570.9.7. .70.3 089.L300..:9.::9...08050397:.8300.808943.:./. ...947/0.9.089. 2:9:807  $890200/04507..L3.08047 /3 88902 .9. .9473:/85:30/0:32-.78. 2.. .90 4507./0.9.7.00. L380.L3..080.703907.9 L38890280549.080  $:- ..7./70.9.50729/0807.:5..70.90.3828:3...2 .7.70.9478889023:0890/70.70  $890200/04507. 5747.90.2::  31:3.08908890200890548-.4/..8:7.947:54..:1472:.42..047/0 90097.7054.90390720/. 5.70.90L397 47090.43.4393:. . 8 3.9..054912434:8078.089:8.70089430./.7024349.230 .25479. ..9 ../397088902:/04507.9 00 3: ..70.. 708:78047  . 708:78047 L3970 2..981.947:5:93/3907.3/...01.90 00.L3970:9.9.574.703907.705491  $890200/04507.00889020/04507.7... 20/.43.7008902.70807.08: .70.708:9.90723.3.39.8.:90 5747.9. :3 83:7 5747..:7039...708:7800 88902::50397:8.42:3.:9..90789.:90:.947   :5.30850.080  ..:3 242039 /.08:39.0707..:70.:7039.9082:9.0.7. 708:7800 88902:: 8.

94.:90853..42509.2:...70.90723..:90 5747.90 708:780088902::/0.70$  $8!.70.:..08.00.99250890L300.:   025:8890200/04507..

: L3 5.42:30 /04-.2  88902: /0 4507..0 57.0. ..47/4:. /1079047 95:7 /0 889020 /0 .9:7.:573/0889020/04507.74.9.08947.430.:3242039/. 903/39..70 .708:7804788902::/0.:50.90 .. 925::L39705747.703/48 &38:398890202:99..914720 .1.70.:..94785.2/0889020/04507.0780   0 .70.70 1:3./0.94.0.9 L3925: 00.70549184.5747./..89.703907.479.70 1:3.83L3 925: 00.: #08:780088902::/0.:90 . 88902::  L3 1.9.0890889020970-:08..49.88902:: 00.947::80.0 88902047/04507./01.70 5479.00 2.039708:7800 2.: . ..080.9L300.0   $890200 /0 4507.L3242039:L3.43.900890/0.7005:30./0.:573/05747.:.43907.9433/8:-..83 ..3:2924//0:9.70  3....:9.:7039. 3907309 .00700.20/0807.43974::347889020/04507.7 :3: 5747.70.7:/37090.70890 /0.70570.0890 0..8:39889020/04507.9050397::3./8549.90.43974.7.70 &30025:08901../08890200/04507./70..07 50397: 807..0890889020/04507.85:3/074::/039071.7/.70 2:99.4389.:3/48%4789.94..00 889020 /0 4507.70.9.:9.70  025:8890200/04507.9..8..0.2  ..8925 8070. /0 889020 /0 4507..  42543039.4397485747.83  ... .:2... L3970 .94350397:89..: 1:3. 949 2. 88902047/04507..7708:78047 88902::/0.790.90.43.:850397:.7: .L3970:9.703/48. /0 .4..9.8:73/81:3.3/...8:7. . .70 .:9.39047 88902047 /0 4507..0390025:L3 .70 &  .4..08000.9..0 2:99.07/07090.70089. 00.01.0.  80 :72.9..83 8:39 .:..94.      $97:.7/.88902047/04507.9050397::.70 :300 8:39850.505.3/.70 507/0 .7050397:238.83   3 .2.4:9.99.3 570.:74:/0.70.9..90 0890 7090..: 2.70 88902:/04507..:3:88902/04507..0.70 /00025:3/48%$07.9/0:.9.. /70.70 !0397:.0.20.7:L37090.:L3 897:.43974: .7/..9:7.: .200.9430.-0  .8:7.70.82:9..8:57..2.039.:  L3 570039 80 ..42543039047 1. 88902047 /0 ... .8:7085..2:947574.70.4705747.70 02.70/.70.08..79.0573.039:..7 /0 .00 .70.42. 0.5745070 ./0.00...:.:28089:30..49...70.914720 /0 :..70 70.4254303902.:9.7024349.2::.42..43899:0/3949.088902::/0.9743.8.429039L388902  .:90:3:5747..70 50397: 889020 /0 .L370900/0.01...802030. /10790 95:7 /0 889020/0.7024349.08943.988419.943.20/0.:90 8..9:7. 5071472.:4..0898038089088902:/04507. :9.70L3970..43974:53..70/10790 &3 0025: L3.04.

4.9.8.9031472..770.9.101:3.2097 574..4L39707:50708.5.5.43974./.:1:3.70. L 0890 .2024703907574. 50 94./0.9: 574.032039/0.43974.7057039.57490.. .747808747.70. 089030./0L39707:507    $8902:/0L39707:5077057039. 1:3.5747. 1L3/05390/4:.7.7L3925:00.3/.708:39 5.8:7..8:7.0070.:3:..9  50397: .43.0:88902::/04507.9.31.703..9.90..90.9 O 8.42543039001:3.897.42.88902::/04507.70.9.0:3:88902/0.7.20:9.08947.7/..9.70.032039L388902 L38.425430390/0..088902::/04507.447/43.8:72.2047 ...42543039.080.70..9.708:7804788902::/0.70.43/9 O&!8.:90 574.089070/039.9:.. O O O O :3.943..7:/020247039073.5..42543039.&! L3242039:L3.70.9..7088419. .902547.088902::/04507..9..3:298023..:3242039/.:5747.0/:7/097.57490...70..: /0589.08:: 8:8503/.7 .38. ../0.00.9:90747 /35:3..  O!747.70.70:30.970&! !0397:. .08905747.9.947  42543039.30.047.9.8:7.20 .707057039.L3 20247.70.90...4.0808..3/ .00../85:3.397.1L39707:59.:8 .70.4393:.205491 .9.2047 08943.7095/0708:78. /:7. O!747.90/03897:20390.90/0/.42.90.70. 4507.9/0 574.43807..7.0./0. 0890 548-9.20/0089:30L39707:507./008943. ../388902  O  8910 L3.032039047/0480-90.&!8...425430390.70/0.1.:7039.904.70 .089:0.89.70.70. 5.574-02057.....8.84.88902::/04507. 00.9047.:573 390720/:L39707:50747  39707:5070..9.943. .70..574.78.8:8503/. /0 .42:3..42.1489L39707:59  O!747.:905747.3/.0.9.4.08:: .L3970.7:.43974397.708.010...30.088902::/04507.7050397:10.8.8.08.10 .9472.01.8.70 ...79..2-:/08:-7:930.3/.45:97.9:347002039.9. ..20/0089:30574.70..70.54./0.0002039.54.:/0 3:.70 .988902::/0.8:7.90.5.080  O!74.9.44507.70  O .08  L3.20/0089:30.9.08:: .8..4.70..943.9:L3..700.202470. 39073.:90574.0808704..08.07805747.70.390 /0 L3.70.. 3:20890 243947:70/039.70..7 88902:: /0 .2047/0.10548-.38.:905747.3.:3.4.42-3.70.: 8 80 2.1.089.

3/  :3/00890548- /081.3.9095:70/0507107.8.:94.70.:30.2:9474507..82:9.:2.8:7..9:3/0.0/388902 70.

0397..7.: 570:.90/0574.7070.  .0847:.4.

.7 L3970.2-4..074747 .L35747.98054.70.08::9..947::.708. . .8...708:78047  O!747.089.7080 .49.42543039.94747 88902047 /0 .42543039.989..9 4/.888902/04507.039... 8..43974 /0.43974  .8910  !747.901.40.70 :9./039.42509.: .70..947: 0 54.7.20/0089:30./070.88902::/04507.49....90 704..90/024/:0573.: .94..5747.90 .9.070701:730.70.200/0807. 8 01./.88902::/04507.204-0.8:-8:57.7097.42.20/05.90. 80 00.:947: : 8:39 31:039.. 8 .70.0070.8.0:.. 8 .2 /0 .200/0807.. 5747.74700.:  7.70.  !747.90 /0 089039.70   42543039./070.9 .9410790/088902:/04507.70  !747..4107.073900 :9.:9. 5747.8:7.5.0.31.2047 /0 88902 3... 5747./0. 47.31472..9: 8.9743. .. .7/.1807047.89..../039.:54917:5.70..390/10790. :./:..:.70.7.9.2047/0./: /0 . L3..438:2..:  .708:78047.:80 L3 .:9.70 8 .047..:.200 /0 807.20097.9.90  !747.:9..0070.90.70.807./10790 /0.70930.08-9.347 50 .5.20/0089:30903.2047 /0 .O!747.:388902/04507.90/0.. /0../08.2008:78..7.90  .7478/0...8:7.2047/0..0 5747. /0 807.707057039.3/.4.900/318070  O!747.94747 ..8:57..4.4254303904788902::00.5747.0..20/089.70930.. 8:- 8:57.8.:  O!747.38. /0 807.70.7. 88902:: /0 4507.7...9../::/0:9. :3: 88902 /0 .

 2:947/0139 4-0.2-47:0890/090723.94.9:3L3 2-..90.3:292-..9/02-.425.L397 4/01390 /35747.7070.947839075709473/.425.425.70 .8.2.4/0139082-4.707/05747.0.10.2-47::8:70..:72.1.90.8..7..38.9./.8.:3:.70 .8..425.947:97.425.0/85:30/0.0. 3/0503/039/088902:/0 . 850.7:88902/0.8.425.2:4-0.2..947:0890850.9 ...90/08902:/0.:: 2.2-4...90/3970 .204714483/82-4:7L34.2.38.70 20247.9479.2-47 /..70 390757094.425.:5../0.:  .94.:2-.39.9 ..700  8.:  8:..549100.548-9.9.9 L3925.08902.83.947:4107.:.2.2:90/0139/3 5747.7.7 .83.088902/0.2050397: 47. L3925.:9.0.:  8.5747.947:70850.947:08902.5:934.:/07L397 4/01390 8:78..  8.7473897:...2::8:78.5747..3..:2.2:4-0.83.2-47 .90.1.:72.2-47:97.425.74.5:9073.

425430390..:3:5747..970 :9.70..425.947 70.40.3814723/: L35747...47:9./324/:0..:/070.:90L35:3.9.9L3:72.7070.-0L320247.3/L3.70.98/05.94.0/070.97..78.70L309.7  97.90L38.9.70/.9/0../0...70.9:770.42..00250/0--490.70./010.500/05:3070.947:08903.700/00.7.5747..79.5747..  3.9:.088902   3..20.5747. 2:90..03907570947:97. L3925.3.200/0L3.071.425.9.0.947:08903.3/. /:5.8:7.7 .3/00.425430390/3--490..2:.70. 08943.8054.70.2::089039L320247.483:7..:7039  8:8503/.5747.70.200.70.3/L3.425..70 .4507.708:395747.208:39.::/0. 0.420309.70 .90.9:7L397024/:0L3.909047 .2047 00./024/1. 39073.425..70.:9.3 0/9.90/05747.470.:9.70.5:3070.7..-.701.0/05747...7.38.70/095 .7.0.5747..:9. 1807047/0/.70.9:7570:.088902::/04507.704107.70509.708..9..2:   /94.8:7.70..2:4-0.:34718070 5.90057089. 5747.39073.38..--490.   !747.:72.:8L30/947:/00...9.:8L3.2047.70.700 1:3.9/:5.0.390  20/.970:9.5747.9:7   /:5.200/0/05.2047:9.00..9.70.5747.2047805.90.50.9.970 88902:/04507.90 1807047/0.824/1.947:08903/0503/039   !747.2047 .70.43899:75747. 88902 1472.45::9.947 ..8L397093070.:9.70.0/0.70.94./943..L3.7.3.23.2:00. 39..947. 97.9.239# 8:-$  $ # 7.3..-90  70..2::00.901...2::  0..8..7:0890.9  89./.088902::/04507.208901.70.470.- /947:/00.947  -490.- 3.9/05747. .925.4203850.-70.70.38.7.:/070.:9.:347.70:.5:3.0  8:-&  .747:9074.0.5:3.70 -490.7.1.24.:347.3/  L3242039:3 0/9...L35747.:9.--490.02-..0..947573.9.70 8..947   !747.9.908:-1472.0L32.3/L3. . .9.70 5:902.700/09090507290/9.200/0--490.70.9/0..   /94.

.39.089:.::/0.5/.947./0.9.42.9.47.700L3/4:.7.. :72.43897:.0. !3.:.747 70/:.:/095:47943 422..:942.42..3/..3.70 .5071472.970.2.5.7050729../0.70.0.8 L3 ..98.8:7..4:42 .97088902:/04507./0.70  O24/::9.425..7..708:78047573:9..7.0.90 47..947::/0.3/.947 :807 .0.9.7:90L35..0  :8:7.47943422.70.2-:/05747.70 :9.3/.:573570:.70.7..9475709034..10900/04507.. .70../0..:573.70.01.43897:7089089.2047  3.439071.47397.39...2/0.38..3/07 3/4854707  &38890200.03904-..700 4-0.71.039.900/0 00.01./0807.3907109042 .078:3 $.7.:..574.0/070:72.:3/.70.:303907109089.70.88902::/0. .. :30477048/1.:9.94784.3/.7089070.:3.7.9743.9.08::/0.4/095909 30/0.7/.747/07:93.970.070.70.70 O:9.42543039047.70./0.80.0L308308.:..3/.20/0893.94.70.70.L3.82..7.94747 .0 O8:572.42.47 0730 .:9.42543039..9.8925 5071472.3/482-.9088902047/04507..3/.88902047/04507.947 /.70/0L2-:3.7089070. 0/0/05747..50397:/.947 88902 573390720/::3: 2-.:.3/.:.  !704.1.4..:30/947/09090 :3..89.704107.2-.42 .43974:0890/093:9/0.9L2-:3.  :9.:2857397 :3/.:439071.9.925::/07.70570039.904705747...00.3/07.:9.9      -0.3.7 003:L34.:5.5.0081:3..908..747/07:93.7.902.24/:7 O24/:8:507.:90.3/.2.88902::.48:5::9.84.0 570.9:7 :3/05.947 :30/947/0 0./388902:/04507.  705099.9 !74/:80 5747.  5745070.8.43974:0890/093:9/0:35747.70.9743.5.:.:.4::5731.8:7.2.:.947   $:57.0L3:9.9 ./0 .708:7804788902::00.:9L3.570:.788902::00..8:7.9. 5747.:.42.20/0807...947::9.:..70 $8902:/04507.42. 397.9.2.573800./.9.:/0.3 !7200 .5./::/0:9.7004-0.:88902:/04507..59:..9.9.3/07 3422.70.9.7.9743.85:3/.:54..94.70$  $ .70.:   .:.:09038.85:38.7089070.9.34:70/0500..

20 10.3:290.82:9..:9./0 507/070.. 50 94..078:347:9074.7:9.9.0890.1807047L347/  #4:88902::/04507.0 09./:.704-0.2 L38.50397:.03907 .438/07.2:9475747.9..70./..2.708:780088902::/0.3  39071.90..90.4.9.45::9.95747.7.90.70.947:: $8902:/04507.-70..90089088902.. # .24/:./089:/01. 5741. 0.70 .!# !.7.47-.8:7.7054.9047.0./.9047:9.9.O...7.18.90 /0:3..074701..0.570:.947573390720/:4-0.0..70.1:9..8:7.94.9478.705491.9097..4.908070107.08:.:90 ..70089430..20  .0 /00025: 0747/0.2:905747.0.0...039...9572.039/00..4254303900.:947:24:80 :: 901.5:90..9.700$8.08947 4-0.42.50.088902::/04507.10708970 .908:1...148970.9.9.70 70.9.:9.70.43.708:7804788902:: 00.:2.088902::/04507.802030.079..20.08:.947:: .L3.4:9.7.2047 0..057039.947 .4389.01.947 5747.3948 !73.43172.: 1.:.!( 3/48 .70 ..18070 .700.L3.00  7.. 24:80 ::8.8:7057490...:/03:270. 925::&! .:747/03907107039.84.70.2050-..9.20 :9.70.9.3/.9743.494#080.703/.70.4203.:L3.2/320247. 43047/05747..70.L389.1489.30:9.9..:347.0573.9....70 O39071.429039.0.5:/0-.8:5:8.:78 .8.20L300.:2857490.0390.9.70.9:30.970:35747.4..700890548-.70.54.:.31472.0.897.0.907.05079.1489570:.700890/0.5..2:903./:7.202470390730 .2.44:3/088902:/04507.390 ...:..:./0$90..01.:378.L39705747.203900507107. :3:/..9..70 34:9.70507290.20:9.:3039071.2  $8902:/04507.1473.89. /0.57490.00.0 8907070.203:747/07:. ...708:78047L39705747.70 /....2:947:9./0.9.45: 4592.30 /0.947.L3970:9..: 570.04-88 .8995/039071.9.20 88902:/04507.70.:5747..5.:25747080.7907/0.70 L38.3.90L31070..442 ....70.907..08:.9.9...970.458:-3/48  O10708970/0../0172.93/8./0 5747.85:3/0.75:90...08947708:780  3 ...50397:.4308 4:80 !: /43203:8 7. 0970-:08. .9.L39702./047. /00..:905747.2 .:90:3:5747..:.39073.039071090 !8:39 O1070897095907242097:.43 :7 5.00.92.

9.889039. 4330 .:.7.5.7:3: 5747.7970.08..:348.704107.431:7.1..L25..70 570.:281:3.3/5.0.:9.  $890200/04507.:3:0.:30../3.05 : 88902::/04507./0. 8..2039507107.L3925:00...:074704..:9..9/0   ( .2039 09. 0747/0.9. 58.09073..0  31472.705498.9..5.808 /9438   3. .88902::/0 .7070L3 20247.  5   ..81:3. 4397F.96:008-.9390780 ./095: 5:.0.9..70549.8.2 /00025: 4507.5..

:2.79910 5.2-.0..431:7.0.5.71. O089:30..70. :.7.7.5.947  09.2024705..7470890./0.5.2:9009.439740.-9.70..42:3.0/L397 447/3057089..0/0574.7/090723..47 243947 .38.7.574.747 :.4700.903907570947::/0..7.:90:3:5747.70808:.702.:9.08047 97.2.7.4-0.7/. .3.0...: :8:739.-.347/0L3/0539.90/0 4.799../708.9.08  83.70.3..0307..425:8.7.080  089:30.9 88902::/04507.447/430.4203850.0310747L3574.88902::00.:.70573.88902:: ..20 .7089070.    ( #0 # $89G208/ 31472.573.70/090723.02039/0847..9.9743.70.4203.747L3574..7.70L3/0530890848070/01:3.747 O089:30.203904734:389.9438 08/94384:.039.....90/07:.::9.7. 89.947.088902::/04507.70...:94/090.0.2-:/0.039.9.70. 88902::/04507.70.000.L35.  0.3./07:.080.:7039 .047 30...:.3:5.9/0:385.3..31472.7 8054900..2008.: 24/:00/05747.70 .3.908039.0..9L3 20247.8:7.2850./0 :9.1807047 O. .7000.947::8..708:78047.70:.8.70.1.:.97:3/.074747 09.01.4 :9.:.9.7.089:30.70.:.90L388902850729070.439.70.70/85:30.4..397.9.8.:.2L3.:3:0.447/43./3:..708:780471.574.7.5...43.9.080..431:7..799.:9.9.90.788902:: /00025:573 .9/029.0 O089:30.:.8910( O089:30.90 .947:       089:30.7054.../070.0895747.8:7.42.2.9.9.70 70.708:395747.  507..:: /0. 8:507.70 .83491.905747.2.70. 870.420347...1...7..70 :73.080.90/08890200/04507..8.: /.9:/02024708970-:08./.47.70 L3/0533//4:.9.8.9.747 ..:.70 L31:3.08..3829070..7009.:3242039/.9:3070.78  5  .8:-1:3.2039/388902 $8902:/04507./0341:3.90573.7050397:.9.8.0054917:5.9./0:35747.07 !.02-..747808747 O089:30.:3.7....50.7 :.943092.7.7.80 8:57.3/..8.901/08.3.42509.4..7.743..: :73.38.708:78047 24.988902::/0.70.:.80.707057039.2:90889020/0 089:30.4.:573/02../0.-0 5.

:390723.8:507.:00:3005747.904-.20L3 20247.8:8503/000.0707       089:30. 0-0700443.8973/2.9.790.8. 5..54733//0..30.7.397.54./3242039:.0.0...:./0202470 /0.7.025: .L3.747.5.47:8.0707057479.:7888.:9.

2-:70/031472.9430.0:39.5.:5071472.203900507107.9.790/.70.  81:3.0397.9L3970 507107.39009.0780 90723.0397..0 $.90.390/10790/0.8:39390720/.08:39..90/0:39. :39..08747 .08:3914.:7 2572..9/0/8.90/0397.

0870 ..3.43974.0 20247 9.80.42038.08:.747..08.0573390720/:88902::/0 4507.254309.70  089:30.089. 830.397.3:2074.

.90/0089:30  357.44507.2::9.087474.9.3/5735747.:37425479.5.39L3..90/0.  L3242039:.9..947::8084...

7:/0. 08943.

: $ . 3:29.88.90507107.94750:39.300. $ !&% &%!&% %# $$%8.31472.8.7:/0.8.970.35:9 :95:9 $8902 570.90/0.7008943.7070.7./080.0  32:90 889020/04507.

.70.:28:39089:30. 3/0503/039..9.548-9.42502039.4107.

3/0503/039.9.3/.70.42.70&8$  $089.208.!#%/3$  $  350397: 089:30. 089:30.39..  00025: L38890200/04507.1. ..04709.2572.09073.9$! 89..

9438 330 .0. 507.70 .947/0.7949.-.4507.573. $!  $2:9.7.5:805.304:8!07507..

..471 2.7  3903.90.570:.502.70 %4..309.900/00870.90  3..2.90:.$! /0.97: 2572...90.900/0 397.7.90/.708:39894.:70:3/:-:.90 94950/8. O50397::39.9:0...90/0570:..4507.9050/8.747894./04507.90/0.0397.8:7.7.8.089925 :39...39.0397.010.90/..471894.

43974.4342.5747.3./0:.705:8../0/8. .5..94...:2.94..2::.57397 :38.:72.908 0.:3242039/.70.:.700 ..00870.90L397 :317/0.:.::39./8549.90L37090..90.04780.89059...0:3/04507.0...309.90...9.70:..4393:.  089:30...93/8543-570:..50/8...7.7.3:2..2- :3.9.:3507107.447/43.70.70/04.10.L3. O/.1 00.0.430.5.:.208.7.0 08.9.00970-:08.4.7:08907/./008700890..2:9090723..8070.90/0.8..70.900.039:.947  3.:9.0 .7003907.

.089:3.9.80 .90.8:393:2074.

08:.35:.18070 .:947:1807047 $8902:/04507...700890:3.857490.573 88902:/04507.9.947::8:39894.01..9082.1807047 $8902:/04507.200:9..8:73/9494/.39.039088902::       089:30.9047  ./0.7907:25479.708251./..90/088902: 00..:.:.9..9743.70 5747.

 O/029..4085...79.0:35747.7.0850729057490.90L320247.91807: /..078:30.70 180700/0/.:9.08947.70. .9.573.:5  7093 503:92..3/.7574-02057.947.20..20 04-.2:9047 :5.5.3/..90.90.957./897:0747/.309.  31472...9/08570/..0 /..747 O897:.573390720/::3473/0.../897:0747...39073.425430390.:947..4203/01390897..3:290180708:3957003905072..957397 :32-./039.0L397 :3.:..0 /00025: /.700./7059:747/0.7/..5..0 O31472.947 .1807::50/8.79.0.8803:208.70 .90.0.:72.08  $8902:/0089:30.3/809:70/0/.7.9047 089:30.:38.703:8:3970/0390L3202470 .1489.3:20:5747.3:2.90L3.:8.70 90180708:3920247.:70.1 00..9/02.90..7..70507294..9009.70.9. L30307.4397.7018070890/0391.70 8:3941079031472./0.50.00.. 24/1.1.088902::/04507.8.4 14/07 0.::/0.7 O!7490.3/8:3930..9478070. 0..70.:72.1472....4397.90L3202470.957397 :33:208.7070.4:..90:..4::9.:3:1807 &30478070.789.9 L397 4--490.70.:947:2-.9:7/0./03:.8.47-.1807047L3970 2.9:.1807047.74730.:459.70 .:.947:850. :9.7:/0708:7801./030.3/5.0L38..94.897.42543039..70970-:08.573.747 O30.7.. 50 /8..309.70.::9.9474-83:90 8:39 89...2089070.088:39.9.9.0.42.1807047508:5479:7 2.70.9.947 !7490.70:9.7 /.2:0890894.50.9.94750-.:.94.9:7. :.79.3/95:1807:: 31472.42.8.00.--490.70.9::00.947/85:30/0489.947.18070478.0:88902::/04507.908.--490...7...:.70.9 O089:30...70.4397.97-:90 /0 0025: 180770.9/0.3:290.70 80 70.39..L3.03/.4-93070.7:/018070 08904.08.45/08:7.:.45:5.438:9.:920..9.1807047 08943.-90/7059:7/05.70.L3 202470       .9.5.:9.900 3.10:847./7::3070900/0 ./039047..9.08..3/.0890894.950397:.0 88902::/04507.70/0390L3 202470 0890../708.3/.  O089:30...-5747.7  .:34757479.9/0.903.309..89.957.0 144808..90508:5479:7 2. 00025: 180700-.2::/090723.84.0...08...42..70 00025: L388902:/0 4507.947 ./05747.2:9:9.570.:920.88902:: /04507.1807:: /00025:L3..3039L320247.70.703/4810./ 43 180788902 1807..1807047894./.202470 L3970/1079018070.:.0 $25.47/05747..70..947:9.7088419.

7.947::8 88902:/04507..0.70.7/. :30 :.9.1.8.. L3 .9.9 47/30..: 013/..08905747.0/07.088902.2.70 .9 80.  L3 49:7 /0 :.0.0.L39705747..7.7:.708:39144890 :9.70.70 L3 49:/0:...70 0070.90/0 88902:/04507.7050397:5.38.. :.9.9.2.42:3.9..900.70:9..:3:88902/04507.70 -.7 .70 42:3.70  O903.9.70..-30./.20/0.570:.947:970-:08. :.74750:388902/0.7.889020/04507.:942.4507.4.70.900 8/0 O2094/00/0:..38.00.7.9.9.0:35747.0739008.L3..089070.90/0.70:../0054.70..7/1070390/0.8 00.:347208.:348.89.:9....42.7L300.3.3/.70.90:9.200:9.08924//047.9..05.38..790 80.7057039.-9.70:90.981. /0 .9...039.31.950:3. /8549.7088902:/04507. :3 242039 /../0889020 /0.7.2047 .9.9.7.:90 .039.708:78047 84.3/.94.85:3850 0.0 303907. .0/0 47/30...7:14489050397:.90 L3 00..8573.0/0:9.9.31.:90:.!74.7.7057039./0054.089:/..70..088902::/0 4507.:905747.7..0883$89028  .24/.747 5747.93/.0.70/053/0 573970 .701...:90.10L32.70.1.70803:208.704570.2.::/0 5747.7.70  2:95747.70. L397 4 47/30 57089..4203 .:70390.90  04..897.70.9.2047850397:08943.380./7:49::/3.L300.4/053//095:2-..7 8890200/04507.0.0 L3.00.70 L3 00.90 708:7800 88902:: 8:39 5:80 .903:290390757094. L3 00...202470 24345747..947.708:-:388902/04507.70-.0.00.70/0 .70850.70 8.747803:20890570:.380.:90 .70.0070.2.70 80 .. 5049:7 ..9  94..  4345747.3.800. 14898.0.:903:2.:.0      4345747.: !.3/.7.:.:..70 4/.0.9:7.7047 %03.7.23:089000.05...:90  O O .950397::32-.08901:3.:50. !$ .5708:5:3047.0...70./0054.7.42 .2.43/90 4:.:.90.31.70.7 80 1.903.:9.0.747 3907.70.8:7...039.80.20850.9024/:0.90.7.08890200/04507.9..7  .5./05747.850.9./:5.2.7...18.:8070107...4903.908070107.:70390.0 4-0..785747..7.70.70./0054.9478070..7050397:.0307..:3:88902/0.:9.90470.747 0890 897..4..9..9.90L35./05747../0 .:9..3  &3.89.93:8:39 89. :.:.98/095:88902::/04507...70 .70.7..:.2.7050397:8890200807.7 O .-/0.02..7478070.7080.2:    %03.70.70..

70.2.7801..90 /0 925: 2..89059.9047089070.9.L32..90./.90..10.9.70L388902  %25:/03.9 8:-../00/0.243947/0L3.32.70.:3:88902 /0..700507843.43.7.7.70.947::573./0:.L320247.:.9.2..9...9.90708:78008:39. .:.2. L3.L3:9.:9.39073.2:905747.79L3...0.::72.90:3083:70 :.9:3..75:90..00.38..70970.5747.59.7..7L300..89. !7490.70..7080 00.70:9.70.. 88902::/04507.747/349:/0:.9.20.L3.39.  -0.:304507..39073..0397. :39.2047 97.:.70..85:38 .70808.908..70.24/:/0054.9..20. :95747. 2:95747.925::50970.70.:90  4345747.7.0.2:9475747.:9.9.L300./.708:7804788902:: 94.:80.9:570:.0 $8902:/04507...7...0890 903..7.70 /0 7..008.70.890.:39.90.9.4 089:308:2.3/.7.:9.70..708.43974: ..94757208.2.089.7.00 .8 925.79910/0202470( .0397.3.L3970::49 801.2.L3.70507290089039.3:089.7:.70.3:14480.82:9.039.39.:90.084..7./0.4089.9/0397./7:2:95747.180700      :95747.223 7057039.:7039 L35.70.:.50397:.7.825.70.0 25:8/05074.70 089070/:8 8:-89.90 5073/ . 88902:: 949:9.:942.747 570. 8:39 70570039.2.970.:7039.4389.8. 8.7050397:.70.9.42543039088902::/04507.9:383:75747..90723.9..4:2::/0:.7473:2.703:29.0.39:7   0.:70897.82:9..573889028232.94.8708:78.L39707:50747 09. :9.202470 L3.439092434 :9.00..:9/04:.9.../:5.7.8:7.L320247...947 089024/.2.

7082:9.8:70.2  32:95747.705...70.087050397: :.7050:383:7574.:7039./23897.:9.3..2.9.L300.:90 0.20L32:95747.:3242039/..7.2.70.90890.70970-:08.0847 /08 /01.3574. 8082:0.2:9475747.59 .7088902:/04507..070747/0.:3 83:75747.084.2.

.70L300.7:3 20.39073.:30:../34.7.:70390 0.2:95747../.17047/0.7.704..:.9/0202470.9.88902::/04507.7.7 1.70...:4 .00.50729. 089030.039.3:29.708.00.439:..3:2.70.5497.382/057490.70.9.0397.:5.243947/05..:39.200.747.7.747..00 /397 :37:5/05747.2.903.70.:9. 570.10232    (  5./0202470 1472...89059.925:304.90 0890390L320247.90 /0:..7990/0202470970-:08.703:29. 1.:90.:90  $890200/0..848747 50..08.10443.7../.  .42543039.:284089:3001.9.08.9 .9./0202470 .7990.90L3970:.708:780471.:.084.443..084.43.0390  5.9.7.802030..78:39570./708..10.7050397:5747..:32084.047.8 5.31.70:90.20 L347/30.31...

9.9:3...9L32:95747.94.9L32:9570:.084.9L32:9570:.9.9:3.702:95747.0598419..9.0890:3.3897:.7:2:99.2:95747.2.7.85.70:..:3.70.570.35747..0397.70/.2. .9:3/35747.2  /..9.L3.7.708:7800 88902::/0.8070107.7.9.....0.7.0.:9..70..7.88902:0890054.90.9.059..8910.05:93/4:. /0:.8925L320247.808.90L3 2:9570:.9.70 .70 :39.20/10790  $8902002.2080.0 0702.2.0397..7.70/.70 80144808...9:30:3:83:75747.7050397:2./7:88902047054.7054.70  &388902/0..90.L32:95747.39073..70 ...43..7.:.:0890054.70..70.1.7.72:9570:.:39..: .L35.8907.9000.0 /0570:.70.7..2.90.8890200/04507..70 $054.88902:0890054..7/.83      :9570:.783897:.L3.43./0570:. .74.3574.79.

.9..70/0893..089/0/07.573903.9.9.0397.70/09...7.94.. :39.2:9570:..8../0570:./0570:..7.90 18070 -.70:.9.0.447/430./070.901.90.4.70.0397.7 &3: /39704-0.7054../0570:.0397.8 :7850.8907: ...7/0/..947/0/.002:9570:.9.447/43.9.947/388902 2.9 .7.40.90..8907 .90.7.70.7/090908L397093070.90 !0397:.70890.9:30/0.7.4:39...0/0 /.1.904507.08:39889020./0.9..-0.0..:5.90 0/9.4:39.

L39708.9..08. 2.17439 03/574.42500L3..:9.4507.08847 .8907 :0890701079.08/8549.0 :00. L3925...089.00/0 ..3/74:/039071..9.

0  -.0 0.2.70.9. :.70 .:9.9 50 573...747801. 85443 $2:9.7. :3 24/ 01.7... %492.7.70.7 4507.0/0/.90/008708/07089:570:.4:234.5: 805./0/8549.9.7.. 88902047 /0 .3.900890390 L320247.947 /0 397.7.-.70.039 /0 054..7.0.-./04309.70.70.8907:8054.74785000...70/04507.9.0L32:95747.47L35.903.304:8 !07507..2543/0202470 -:11078 50397: 70.L347.09073.4389.700890701079.90      !70:.89.90:9. 507.:9. 89:...80/0/.-/0 L397093070.39071.70.L39708.08.0507107.70  .. 03/574.40.9438 3 30  7057039..08847 13/7085438.90L3.: 807.7$!   !70:.0/0397.

7089070./0:.9.:3:88902/057479./708.74750-.70.70 /70.0870.:90:.7.957089.80930 80.70.947 :./084870   !0397: :9.....:9.9.70507293974/:.L3925:00.2.:   L3572:73/573 8.40 /0 4 202470 09073..3.$! 8:39 .0890.70.00.70..90507107.2572.39. 903.&! ./070.70:9. $!  0890 30.9.:90.070.7 L3.2039::/0054.7.92547/0.5./047/30..3/.79:.70.390.89059..0   O 10..79:.31. :3/08.-90 1.7.7 5.7903.:3:88902807...90 70/.-. /0 .7.00.1000.7.0.900:9.1047.8.9047.90 2.

O .7.0.3/.70.2039047.7089070.2039::/0:9.5.

 .88902::8.708024/1.07 47 8 1:733/ 31472.:..:90  .:3/0   $890200 L3 925 70..:.7907.0 /0 397.:79L37.9:7.7L300.3. 80 :72.9.70 3:2..907.70..L35.90  4 70. :93/.0890.10/0 80.:  0250 O8:57. ..7 0.747 57290 /0 . 0890 .0  8:39 889020 L3 925 70.:/0.  570:3/ /..90.-7.00 570:.90.:947:.8:39:9.  00025: 903.3 0-07..8070.0:280.8:7.702.43974000.39.  $890200 /0 4507.0573 390720/: :347 208.70 /0 .3.90723..:5738L3970  80.70..900 /0 397..8:39:9.90/0.8.85:380890.: :9.0.. 8..85:38970-:0 8.5479 ...42.. L3 23:90  .:4.3/.L380..$! 8054.70  !70:.2.08 /0 1.:3/0  . 2572.90..70.70.9..08:70. /0 .203909072.05730307.9L397 :320/:/0/.90 .70574/:.0 925:/07.7 /0 /8549..0..70L32:95747.4:2 2...70397.429039.  09.7. 8:39 889020 3907.: 574/:.9 /0 0870 .70.:3:889027.08  8:39889020L392570.0890. :3: 574.90 50397: 570:.2.70 L3 925 70.08947.9 .7.: 1472.747L397 :32.0 2:9:807  0 970-:0 8.:3/047 O8:57.108:1.14../039.90..10.80549.2.70.:3:574.9.. $890203 30 889020/0574.0 . :3 2.0 925:/07. .84.92531472.0070./0054.770.70      !70:.8.70 50729 8./. 70..7 :3: 88902 L3 925 70.7.9088902::/0.747.85:38.84.9  %25: /0 7.0/.88902::030709. 1:73.:..5.81. 80 .90 09..85:38 80 2.: /081..7...:3:1:73.:9.9.. 8 8. 4.!739.08   $890200L392570.L392570.2.:3/0 O089:30.07.039/08.3.0 925:/07. ..00.83. .70. 397.5. :3: .. 47039. :72.:77007. 4. /00025:0.9014488:-3/4850397:89.:573..7L392570..:5947/097.70/0/.10.7.9008:3957290/088902:/0.39.90:.. $89020 97.2.943.5.85:38 80 2.9 1  3:290 97.:747/02.L3 .3. .9.9001:73....:  L3 242039:574/:.L388902.88902047L392570.7054.43.90L370570  /.:574.032039047  ..0070.. 8:39 889020 .7801.431472903.78:57.7.7.  %25: /0 7..894.85:38970-:3/8.0320390/3 20/:0907388902::/0.9...:30389. -09047..9.7L397 47057.7.5/  -0.925:/07.0070.08 :3 574.90100.

4.089.9... .08::880.7925:: 85.79.438:9..0/10790 8.70.8925. .0.79.025: 8890200 97./.947.0/0..90.:889020473907. 708:7804788902::/0.947:: 70.9.801.70.:.70.947  %03.70.7 09.43909  10.. L3 08039.2:9089:.73 80-....:34-0.2.925:: 920 8.5.:2:9 5489:7 507290 .:747L3 .070.:747 .:5.94507.73  889022:9:9..-.:5747.8890204789.70 8925: .947.10.2.89..9 /0 97.L3.50/.70 8890200/07007.4730.:.7.947 00025: 80-4.089.      $89020/0:.:390723.9..5.925::/07./0/.0.42:3 88902920 8.70573.0 8:39 :9.70...0 -.42:3 2:9 90723.8:7...2.70  50397: 889020 /0 :72.7025708.70.9:347/0397. /107039..43  $8902:/04507.7000..7930L3L397020 .0 2:9:807  -0.79.:9...70  54.70:9..88902:: 50397:807.9.70./0925 50397:10...79.70  $8902:2:9:9. 4.9.3.2:9:9.L32:95747.92.070747.9889022:9:9..770 4507.947 389.9...90L3970/1079:9.8.0.:.08:. 84.70..9..:90.574.7708:78047L39702.943..70 .90708:780088902::  3.9047 5..07...3.3 1074.947.90L37090004.:79..70.8..947 388902002:9:9.:9....9.39.802.43..3.09.:5.2.85747.947  !:902/89302.0.9/.00.:31807/0-47:7L3925 ./3970925:/03/708/070. 2:947:9.:2:9570:..947..90  889020 /0 7007.5704..85:38.70.70.2:9:9..70:9.0.385479.73 .947 L3.2.:7039.L3.9473/0503/039 $089...:5.2 /00025: .947..90 50397: 889020 31472.08047 ..:089070/:.-08904.70.: /0.925:: 54730890/0.L3920 8.9.9472.:054.:5747... 574/:.2:9:9.047/0/.0/0.9.70..70..047007.0...9.90723.94.88902:L.947144808..50573.7:2:9:9../85:30/094.

90.:50397: ..10548-../.  $8902:/04507.947.7..00.:72.7.31.70.08.85:38232 :.-90 .089014489.2..9.94.9.1.947:9..00.08905.0397.8910.20.79../107039.905747.73/ 4-93070.50-.947 O8.89.9.7:5747.:9.708:78047L3970/1079:9.:9.4:39./039.70L3702/0920 8.90/3.  &39.703:.904710./088902:/0.07070 5.1000.: .79./0..:90:72...:57479.0870 .957089.  .70474-0.70..0.85:3/.0 O8.93//897:07.8910L3..8:704705. 970-:08...:9.-....947 0.90L389.10.9.9.0890.200..8:7057490.705735747.700.9 00.:3:925/07.28.73970-:08..7::9.

.73 089:30.85:3870/:88:9..790.9./0570:.3.70.90/.18070  85470890.70.42509. 0.7L3 00.:9.20 .-.90. 8:7..43.2:905747.:90  .73089088902:/04507..:90.57490..94747 .039..438/07..5..:70390L3970:39.7.9.:.90.90.L39705747.01.9047 /0391.0397.70920 8.0 /897-:70.7.38890200/04507.70  &388902L3920 8.:9.7478089:30.7.1807047/0.08:.70&3  %03.4250.20L3 00.70.88902::/04507.08808 4107.8:73/:3925/07.:90 .200L300...8:9.2:9475747...70.7./.7.42:3.00507107.38.30 14.70..508.70.:7039..0574.548-9.2.8 /8549.43.70..82:9. 5.9047/02.947.203904757300.

00 -..078070107.700.5.3/8..:.9:7 88902:: 389.5/..070.947.97: .:.90. 390. 708:78047/8543-0  .90/10790 144870.07:: 890301.42:3..0/070. .7 L3 .2-:/0.5.-9.8.70.9430./0807.. /9:7.790 $07.. .:2:0.47/05. 8 #./708.947 .2.94.807.  438/07.7 /0 208.707:0.94789:..70 0../0..7...02.3/74:/0..708..94.7050397:.2:947708:780 5747.4..947 8:52039..20390  .07:/0/.9047/0:9..5:90.7.039 .7.947.947L3 5.807.90807.70.438/07.731472.:9./3.:.07./..430.20/47/0..08/054900/0/.7089070.594: #0900/0.7.0/010.3829070..34:9./4.9.478547  ..30./7:709008.8.9L3...439305747.38..3..7.:.00570:.....2..42:3 /0 .70/4 0.31472.:3:807. /0 .:.70890880.8:7.431070.70.:.7090./0.431:7.548-9.430.970 :9..42:3.. 100.  3.99807.9 .4254790.7089070.90L38../0574...7:8. 13/:3.90.9./:.97.080.90L3.3  8 .03947/37090.70900 .3.:30/0/..2.2:947 :9.90.70L 507298.9..42:3.4:2:97.90.:.70/45.:8970-:0 8./0...90 .70570890.07005491/0/.7::9.070.90.70..807.90/0.94.82:9..2-: .9889..:388902L3:7::3:807.700890.:...947.9.:28054.94.07::/0.0.0397.9..94.90/0:.0 /07090..0.2097  $./0894./.70 1:3.38.:78:52039..94.. $07./0.:.. .943.90.88902:/04507.42:3.-9.70.084.70   43.:.45: :9.88902 .9 807.07070./.43974.700:30709005491.5071472...947890344031472../0/8.9.947  570.5....:..:2.430.8890200/0.L3.7050397:.2.7.059:/07090.:/8549.70208.947:50.94.90 L3970 00 L3 .90 573 390720/: 20/47 /0 ...7047 3907..0398.7007057039.0 8 5.80.....7 708:78047(  8910 0890 548-.8:7.07070..908. .3... $ 0947 507. .L3.:/7059.970/10790.45:73/.31472..9..70:9.70   9.08943.94.79.90 $07.570.5.50397:..94.:/  ...5.807.94./0139057039.43897:.9   ..947/3-.9.08.90L3970:9.07::.:.20.:. !02.90890:3.90.9 L3 8..07 3013/14489.:.  5  (    .07070..947 .42:3.93$8902 8:507. /8549.2080./70.0L3.:..9.9..:3/8549.70478/0.9/0:.7 .2:90/.90.70 7057039.07:0890.708:52039.89.:79.80..90./03424/:0/020247039073...80.. 7090.18070478.70  7090.9057.3.07970-:0:.70/07090..9L35:3..39047:3:807.7.

:507. . :30 70900 /0 .947.9 /0 31472. 949.0390...9407.9 8:39 8:5479:70 1..  O .9 .. .42:3.7./010.0 .9.   %407...90 2:9 2..90 70.9.0890.38107:7 . 4 7090.088 8770/:3/.:.970.089:20/:/0.070..90L39707:5070. :3: 8:5479 /0 ./8.9479.5.943.0708389.0.9.:.9  O &3/007.39. /85490 :3 5489900143. . 70850..3977.39/0/8.-:747 347 900143. .. 3..2:90:39..9 /0/8.430.:.9 .:/010..:942..89.9.94.:/.70574/:.170.947 .:3:807.2.5491701.7.70..9479.07478:39889020030L39707:59-0.9.700890147.59 .7:30:39. 47.:0 ..7/. . .90 &39..90 .39. 97.43899:0.9047 8570/0480-70/030900143.9.:942.90.. 574900. 8 0890 8:5:83907107039047..90.42:3.947 .7 . ..425.0 . 7/. 0890:3 20/:/0.98:39 O 3.459..:347/81:3.970.089 20/: /0 .59:: .7/. /3 47.38107 70/:8..7. 507290 97.:70.947 85.70..70 70... . .42:3.42:3.90/050.00 2. 705.. 1-7.:507.00../4 7057039.  0/0 /0 ./0  $8902:....89...  ./070.0  L3 8.:.4..  .0890/:8.90  1.-:7 .70. :3 .4393:9050. . 8:5479/097.2-0.: .38107: /.20/:.9038:3088:-8890200/0/8.70 $4:90:9..2- 30.41305708. 389. 8 .897:.00.7:/:5.39.42:3.7047 573 390720/: 317.94.0..2904788902::/04507..807.90 . 90344... .7.9/0202470/8..  ..430.9 L.. 3: 30.8:39. .70.94724-0 /.0.9:  .90 .42543039.704.9:/8.94.07:/0.089. 900143....L34.9. 1.9.1....0780 4.5745.90 20/.08947 70900 /0 9001430  80 54..90.9 L2570:3. 903440  /.-:70/07090.:947:31472.  507290 .9/0/8.7  ....:7 #( 00/4:.8097.425490 .70.9. /.42:3..705.0 4. /08 :9.:701930 0890:395 84189.38107 .0 507290 2502039.: .39 !73. .907/. L3 907947: .700 .9:7 .0 2.9  00 2.:90.... 8:39 14..9:.43909:: ../010./388902:# /..548-9.90  31472.:. :30 70900 /0 .90 4507.504:39. :9509.70 :720.943..42:3..790 2. 459...8..70:90.1.42:3.0.  573390720/::8070.9  &93/ :23..8:5479/097. 089039.7 2.88902::/0.. ./:8 5071472../010.074710.-9.70 3:2..:970-:08..:/0.::/:5.70..900 /050...9./8.-:/07090...90.70.:9. 347 900143.347 /0 9001430 1.:57:  .90../0701..9..9.803907.70 4 .4.9050.. -:3.430.  3.9.900 20247.97.9:4.790 ..9.0747.399..70.  O -7..9  (    .8.10/:-.9042403.430:3 ... /0.42509.:7039:00.07808:780/0-7:.70 ..9 .574/:./0/8.70.3/ L3 . 94..08 .90 :388902# #0/:3/.:...39.08. :347 . :3: ..8:7.002..947 .70 L3 .70 ...3/1.9050397:.9 2570843.9038:381:3.9.0: .:7039/0:. ../.489:2502039.9047 /0 . /0 97.7:/0:9.900 14..:: !0397:4 9407.0..70.39.38107.90.078070107.0/070 093/070... 34: .089.

70. .039. L3 .70 L3 7090.3/0 .42:3 .70.98:52039..825.0850397: .7047.:.704.72.70  %494/.94.9: L38:2..9.08.702.7 4 .7:: L37090.:  L3..- .3/: 80/0.70 5:93/1/0391.0:3:88902/04507..0.7.70....7.947. 80 549 :9. L3 ..70  570.0 /0.70.70 L3 47.7.700 970.. .00 0020390 .94...089 574...089.089475747. :.38.70.- .20 /0 .:. 2.70.70:9.7 /.94770900/0.0  7057039.947.438/07.:.947 /8543-0 /0 50 94.70:39..43/90850.0 88902::/0 ..9.39009.7 9:9:747 85.:.90:302572.9..4507./0:38419...70  .08. 13/ 70:9. /4.- 2.70../.42:3.947.94.70.70./0.08947708:780   $890200/04507..9047 /0 708:780 . 01.70 ..2.089:.:.9014.70 1.70 7057039.42500  /00025: 4..438/07..70.438/07.. 13/30..8:70 .489:: 708:78047 /.:28.7.L3...47..9047 :9.1..947  O #08:780 31472.05947573390720/::3/047079 030 %03440.70. ..0.05491144890L35.947/0894.08901:3.42:3.00.70. 4 01.5.-8.:.: . 2. 2:90 .5745.0574-020/0.:.8:-7090047L370900/0.0/0: /090723.49.-84:93/85038.9:/0894.10.08401....9:.9047/0708:780 O .010.0 :3: 88902/0..9:.39047 L3 7090.90:72..039.70 8 8419.2572.705740.70 7057039..70 50397: :3 5747.039.9 50 :3 83:7 . 70/:./0.94.94..5.94.943.9047  &9. 2572.:.970-:08.L3.70 .. .. 70:9.90 :9..70..9/0894.94747.70. 1:3.0:3:88902/0 .0  3013/ 30..0 .3....70.900 570:.700 /3 7090.:.:.088890200/095& 3:2..39.9 8070107.90/4.94.90..9. 8419.7.79.....947.489:70 ...947 8 14489 /0 2.  &9.9. .08::9.90 /0 5747..42543039047 . .. 708:78047  .8910 /0 /8549.:2  #08:7800 /8543-0 7057039.70.9.708:78047:3070900/0.9050397:08943..708 3/48%50397:7090004.050729:397...7/.700 ..70.7:: L397 47090.  O $419.42:3 .2008902:92.2-:.:  3 7090.-  .7:/23:0..009.7/.:370.70/07090.94../0./85490:385..430.94.7.90 .42:3 :72.:..0 :.947 82:9.5. 88902:: 31472. 9:9:747.70 549 1 144890/0.20390000.90 /0 ..439740.901:3.943.70 80 3:20890 5.9  13/ 30...70 . !73:9.708:780070900 507293/5.70.70.7008908:893:9.943.70.2 389.   $890200 /0 4507.:39.9. 2:9 :9.08.790-:3 .947:3070900/0.9047 2572.970949:9.:. .9743.430..:3029.38107/0/.94.08947 708:780 /090723..430...5.9:.79.489:70 .9.390 .90  3907203/0850..90474-93:90   7090.0.90.039....970:9.483:7...7/.70 .1:3.  .7 50:3./.

 /7..:30.  . 708:7800 5.9 . ... 389.38280 4 . 089041079..089:.9070..38107:/0/.. L3 7090.9047L3 7090.08..3:2947 70:  3:290 57494.970:334/5708:5:3008943.4250.070 .1.79:. 5...38107::/0/.70 70020390.0  .90 970-:0 8.9.9..4:39.L388902:/0. /..05. 574.   !.90L3970/4:.70.79. ... .9.7.0 .4 /0 7090.5.70.79. 708:78.705072905.  ..70.90 /0 807. :3: 34/ /0 .89.90 L3 97.79943. 2.70 549 8.70 :90..90.0./7.708:78.97.970.4/1..70../07090.70..9.43909 .10:3889022:99..9..708:780. ..70 8:39 /0.708.9. 5010.9/07:9../0.: . 548-9.90/07090. 8 /7..  :93/ :3 809 /0 70: ./04. 50397:.9.90/07090.430.. 708:7800 5.  507.70 L3 .42:3  /3 203: /0 ..90 0890 .708:78005.70  08943.94734/:7 4 4507.908.70. 80 70107.  .0..... 4 70.078.08L37090..947 /3 7090..  42:3....0890/7.0 0. 97.:70850..70 :9.23..9:30507280:9.34/:74770900889.90 50 807.90 09.70.7 089.0 4..8382:9:807  0 0025: 459:30.    /0391.3820/0/090. /./..L380.90.071./7:70900   . ..507290. .850.5. /0 .84.0..703:089. 8.. :3: 88902 /0 5.. L3 10: .38107  ...79:.708:78070850.909477.9.42543039.70.79:.0707472:9508 82:9.9.7: :9.5.79:. .074747/097..7034/  00025:459:30. 80/01308.740 10.08047 25. 574-02.: /3 7090.0700.08: .. 8.70.0.80::50..0/013905034/:4.90/0:3.43.-70.70897.9/0.:90391...90 L3970 8890200 /0 .94747/37090. .34/:7 573390720/:...07047.90/02.7.708:78047:3:88902/0.4.90 34/:7 /3 7090.5.:459:30. $.9:. 54707 0. 8 5708:5:3 ..0780.70..803:208904507.0...: L3970 34/:7070900 $0 3:20890489:3 34/.9:75:3.97.4330.70.8:70 97. 97.. 708:78047 5.90 50 88902: 34/:: . 1:3.3:.08 .0.90 /3 7090.    !..70.. 549 1 7002039. L3970 34/:70 70900 34/:70 70900 8:39 8890200 /0 .79.9047  .42:3.9 8:39 2502039.5.089.79.. .5./37090.79.1..4708:78.07: /0 7090.79.0.: L25.70  4 4507.79.0/0.38107: /0 /.1.90.:/37090.50489 01370...  L388902: /0 4507.90 3/48507290/01370..5.70.0.2.708:780478.90/37090.79..059430.382907/..0/0...0L3.8:7.70.901..: /3 7090..070.  !0397:.70 3/48  /0 .90 /7059:70 /0 ..431472 .89.7 :30 :39.70.24/::/05.00.9:850.38290 /..08L37090.79...70:39.42:3..97.38107:: /0 /.0708070107.90 /37090.9.9.3.79./...0089070.  4 20.4708543/0390L3970:39.. 1:3. 80 1.9034/:7/37090.9047L38/31472. :347 4-0.5./7059:747/0.90  .9/0800..  809 /0 70: 3:29 57494.9.30 /0 ..88902:489970-:08.08.. 889020/0.70.889020/0..89..  50397: /0391.09.9..73 :9.934//37090.::38890297.90 L3970/4:..  .94785491/01390..70900.70:39.08 .. . 8 25.509477. 09.07  50397: 10..7 8070..08901:3.70.  . 4 .70.00.70.0L3970/4:.. /0.5745747708:780/0. /7059:747 /0 .

947     (  4.943.42:3.2..88902047/0./0/013708.7.42:3.947 .9:9.90 /0 7. 88902047 /0 .0.2:90.../788:392502039. .:.:.39.70 0 4107../080.94.39.08947.. 8 .9. 047.99 4 10-9.1.90 /0 093/070 .42:3.5...90 /0 7.853/70.4507704..94747L37090..853/70.0392097 53....:..70 89..:/0L25. 50 ..90 5747...70 .94.853/70.3:20  #. 0./.  %45440  4/0:/0.947474107.3.9 7090047 /0 .: 3 1:3.20708.8548-9. L3 .:807.:30.4342.42097:/89..2:947708:780/..0708.70 L3 1:3.. 047.94.7  .2039047 /.9.89.70./7: :30 70900 /0 .94.94.4342.  . .:.77 L370897.1.0/039 .853/70.0 0.. 8.08  #.:72. L3970. 80 70. .39.70/:80.0 8:39/090723.9/0:.9 8 ..9:7....81.90.1:3. /0.   $5700025: 3/48%$07. 0890 /.702502039.43974..70 8.1. 2.70 80 05. 7090047 /0 .70  L3 574.97:.:.70/:8. 1.70....9. .3.. ..0  0-9.7970.20390    .:4093/07070.3/.39.2-: 31472.8:7...:9.70.7080/8935.000...0789.81. L30307..7050397::3807.07/07090.70      .9..9... /70.:.9047/070900 O#09000( .90/0.0::30.39...70. 570.: /3 ..489:702.9.382:/0/0391..:  790.90 85479...7090047/0... 7090047 /0 .7/:/0.94..0/7059:747/0..7:8.708:78047L3970:9..7907 8.808.00. 70900 573 .78/0054. /.70.20 0..70 709000 /0 .81.88902047/0...70 .90.. /0 548-9..L3 .:.5..9.070890:388902/04507. /0 34 89.047..70 4 .00 50 .:. ./7:47. 573 25479.70 $070.90.08: /0 ..9.808.70.:.9479..0947 #090.94.90  8910  00 . 85479.:.L3.

1.  37   4/0/07090.8  8:57..370.970 1:7347/0390730988:39:9.45077020974549.0::3070:3 ..039..89.9  /080..970.08947. 3.9. 3.3.8:39. O #09000   (  8:39 09380 .       (  0974549.73/L39708 420975.43899:90/0.0 3.943... .0947 #090.    37   4/0/07090.4.450770.:.:.90/0.0: :3: 47. 3.... (  /070.20974549.7 .. 47 .8.. O #09000( 8:3909380.3..4393039.97.0947 #090.

347 2:93.90/0.70  8910  10.790.70 /7059:7 0. 70900 .    ..0070900/0.70.0. 8:57.81.47 70900/0.:. 3...790.047. 5.0 .70 :9.  ..9:7.  37   4/0/07090.:. 31:3..:.5. 47.0899 .0 ..81.7080..70L31:3.94.947 .L3 O#09005007945007 7057039.89..:.7090047/0.9:7 /0 709000 .:  0890 3..     (  4-..: .-9...9  /080..9 8 7085438.9:7.943..: ..0    37   4/0/07090.0 4-.: ..1. ......:..94...425...4507704-.3090  3 ..94.9.45073/ L3970.30947 #090.3.0 8.90/0...90470 /0 70900 397.70L3..70.9 82.:.4507704-.450770.. .947 243/. 8 3907309 :  ..7010. O #09000 (  80 093/ . .-9.7034/ 88902 /0 .89.

3.7:: 2. .7 2. 3./0:9.0. 3:2.90470 /0 7090.70 4 093/070 4.39.8:3929.039..90    37   4/0/07090.947  !73.:79.9479.947  /.0: :30 47.43899:0 58.: /0...5007945007 O#0900. 80.. /0 :9.5.089:.9 2. .9 31472. 0890 2502039..947 010..900.89.   8 :3 3:2.. L .  .7 /.9..

 .07  7057039..9..:.. .039 807.9:7...9..07 :90.94. .90 34/:7. 807.70 .70 :90../7: :30 70900 .070900 4 039  7057039.. .0 410790 /0:3807.95:7/0. .039.70 4107..047.70 70850.07    37   4/0/07090. .0 34/ /3 7090. . 807..70 2502039.0 34/ /3 7090.. 4 $07../4:.807.07 3 .790..

:54.07  47..807.039 /:5.:2 8:3984./0 807.9:30..:/0.90 L3/053 1:3.07 8.9.908.0 88902/0..

0410790/0:3807.1807047 807.075491 O$07...0 $07.38107.8.07195 ./097.:410790807..

089..7/. 1.3907309 807.5.:947.0890 70900 8:39 410790 /0 .-0 .70...0- 807.../03:270.70/85:30/0.. .  L3 0307.59:: .947.  O.70 :90.5..07! ! ! $%!09..07 .970 .7.0 .430..80389.... 570:./05489.089.7/.07!#  O$07.039.0890708:7808.90807.807.705720890/03:270.O$07.0 L3 ..9 ..:  .089.0  3:290 .790.5.9479.0 410790 /0 :3 807.438/07. 8 8:39 144890 /0 .5.:347 .0307.. 70900 70850.0890...00...70.. 807.9743.0890.07  30./0..07   00. 807.. 807..9 .9.9..   $07..90  .90/095807.0 50:3. ...9./7: .9 ....039  . 54.0..4 ..0730.070- $ !09..90 889020 /0 .:/37090.8:39389.9:7..70.  O$07. 3:30.  573 .5..:2 80 54.970949 :9. 389.90508890200/0..9 850..:.90 4-807.70/0480-90   :5.79.708:780./04-.7054.708:780.947 .9 ..0890.70 8./0807..

94.70 2.81./..9:  31:3.08. 4 -:3.38280 L3 94.089.807. /85:3.25...90/0.9. 9:9:7470. 80 24390.00 ..897.7080L3900024/:/0. 8023.489:747/02502039...:94544..2039::/0570:.5090097:3.7/.897.L3 85..70.90 /4.: 1489 70..  /.089:.07 80 70.9047/070900 O 70900 /0 95 2.    37   4/0/07090. 5071472.:. /0 708:780 .7.70L31:3.  %4.00 -070  70850..07 00  7089: 88902047 /0 .70..7:. 3:29 90723.2. -:8   .::/0 7090. 708:78047 L3 7090.. .70.05943.947  . 9:9:747 88902047/0.:3070900/0.: 5:93/ /85:30 /0 :3 232/0.  13/ 30.94..9..59.7907:80/893:72.7090047/0..:.L8:39/0893.. /897-:90 .0 ..900 8:39 97.94.7 /0 .70.700.:/8549.70..232. :3 34//37090.39.90 /0 3.: 8.:.43/:.-:3:2997:3..430.:.2....:.90 /.7 8:39 70.: 8 .. 7090.3/.70 3: .947:8..... -:8  4.70 8..2039047801.8910/0708:780 .7:..9.7.90 :3 /8549.0.03.9047     .70.7573390720/::3:.08947.8.390 807.708 2.5. 8023.70 5:930 34/:7 .0.45: /0 .90 ..05943.90/0945440 !7394544.

:.90  O 70900/095890..4: 3907. 89. 3/0503/039. O 107.943... L3 94.:79.:.825.9:7...: 0.5. 7090..O30..947 30.  . 10.: 570.0801.5.94..:: 8..9:7.:947.0  .42:3.9...970 :9..480..5..:. 2.897.85:93. 5072.4317.70 4 /010. 507..9L37090..: 2.850.::5737090.43974.: 80 /1:0.0573390720/::3:/8549.3/0503/039.943...897.9.0397.70.430.897:.3:.059. 8023. 97:3.5.7: .9479.97..203900 /3 ..:3..39..3/: 80 . 1:3..3:29 .9 8 1:3.7  ..7034/.0397. 70900 5708:5:30 30.934/:.8910 4 0.489894.0397.700.43.089..99925.9:9:74788902047/0. 89..43107.. 40.890.70900 13/3/0503/039/0..2039047507107.  089.0 ..7 .089:..70. .:94544.5. L3970 34/:70 70900  #090.::- 891010.947 8.901.0890L31:3.42:3.430.9478.549.34/:74770900  40.9...9:7.9. 1:3.3039.0890.39.943.0 O 1:3.7.0 O 107.00.L397000  O .9430.59:: ./7: .9 /0.1.:. 3:2.:28.70.70 O .43107.9.39..::- :  70.7  4.2039..7034//37090.9:30 10. 1.9:30 . 0...700 8 0./70.9034/:7    37   4/0/07090.. /0 .

   37   4/0/07090.42509.70.390 2.897.:9:7/070900/095890..: .-. 30  31472. . 4 317.381073:8054.. /0 .70 7057039. 80 97.9070.2.:79.9.59. 70900 0890 /0503/039...943.897:. :72.38107: 31472.0397.. ..49.947::  O70900/09530 73  94.70900/095304107. .897.7 .8. :37.489894.9 /4..-: 80/0.42:3.00.897.9/080.0890 94544 0890 2.00 8:39 .38290 /0 .70 80 :90..947:  L397 :3 83:78038 .430.:8:393907...-: /03:29 -. 7090047 /0 95 2.70.3:20..9:7.. 97.1..572:8:92:8:39:390 14723/: 80 . /0 1:3.2039 :9. .-430(  !4733/ /0 .90470 /0 70900 . 709000/0952..8 . /0 95 890.  $50..O 0. :3 34/ .70..947 L3 8/3090747  573825:1.0397... :3 .9.7  5:8 .9 ..90L397000 L389:..1.:94544.0397.897.7L394544.7.089.897:.30 73  O 70900 /0 95 .8910 4 -:.39./7/.....9..908890200/0.3/97.0 50 /89..:4. ..43.. /4.70 8. .89. :3 0.0. .7-470 9700   .9. 94544. ..0397.089.08997.42-3.43.943.0.00 8 /0... ..39.  70850.::  O :3.. .430.5.9057.947: .

:..030.49.425.00950...089...-430 0890:3907203574.897:.9.30 2. .. 3:2900 -. /0 . -.3 /0.0397.: ...-. /85:3 /0 70900 4.7.:3:8.90 4/0.9:7.-430  1.3/L39008::3:895/08:8930708..3.70900020974549.039/32-.70/0 807.0 57457  ..0  ..0 2.70L397.0790-7.425.44.89.: /0.9. 8 945440 574570  ./:. .:30317..897. /0 002039: 897:. 945440 0890 ./0.8910 .0890 ..43897:. .9:7  ( . 574570 70900 /0 .5. .0707057039.70L3.90 -0301.70 80 .7-470  .43899:0 /0503/039. 20974549. .08L3.790. 70900 3: 54.8910 7090...039 807.430.0504 . 3907309  .  14723/: 80 . /08 L3939..3.90949.0.8.8./7:. .:.430.089: 95 /0 70900 L .49..43899:3/ L2570:3.     -..7-470  !73.3471:734...70 3. :3 34/ . .39. 4 7090...90.47 /0 3907309  . /0 95 .-430 :7  ...70.:/0952.. /0 95 .9:7.

.:57039.70..79.L39705.70.901:3.70 89.9050397:.../0.908/039071. 31472.:..79.:.5.9.70.42:3.:94544..7.::9.4:90..-08..703907./..0390.24/::/070..4 .4: 08904L3900070L39705.1.70. 3:200/057494...-47.700890.94.08.  37   4/0/07090.:324/850..8:7. 7090047 /0 ..8:57..90 ...:54.. ./0894.7-:30/081.25479..902..382808/0 889020/0...70.94..9/097.70 L3 1:3...3908:3924/0:/07010739.42:3..991:3.9.90 /0 24/0: /0 .089.2/057494.39.94.710.:57494..43...4./397 :3.0/097.:090747: 8910 47090....08089.$ ..3/.2:90 1.430.790.9.40890:3809/070:8.7-470 9700      .38. /10790889020/0..981:3.7088902/0.0 002.70  7090.385479.039054.0/070.94..90L3970..7.42:3.0890.708097.38290880390757090.31472.:14890.90.70 89..9070850.70.7  !05..8:7..43..70./0...43/93:2.L3-:30.7.039.9:9.:.31472.43.:78:0.42:3.4  &357494.7/:/0..70..0.9 /0570:.:..42:3..70.2-:/024.42:3.943.-089024/:L3.90L3.42:3.81.4.89.. .

 $824/0:/0 7010739.%!.

790.3/..:.943 50397:70900 5745:8/0$  39073..70..4.7.90889020 4/0: $.97089.703.:5.807./04./07090.0:71.5903.70..1.10.385479 808:30 570039.00..9...943..4.8.9.7/.5.4330..42:3.01:7.88902047/08.90 .70.90 7090.9:7.7...90.08924/03:7057039.10.703.3/.00:9..7970-:8.0:7 804. 57494.70 ./.1.3:2.430.943 .L3830 4.0...39073.03:850.37   .0  .04714489050/107903.0857494.$9.943./0.:35725.0  .  97. /00.7/ 7.!      4/0: $ 503$890283907.439308.9:7.3..80 .

.9.7.:388902.L39700 808:3 .708..3.90.9047 70570039.39071..9  .70L3..-0.4..039..38107..38107:8:7./0.42:3..97.0:97.901/1079/0.470.425:30  /.90 .:/01..38280 L397 430.804.7...0:..904-./0.:5. O8.90/0.:7 /0/.78:-70900  574-02.90/0.0:570039.05947  .9017..70.70.94780L39000L3.757494.20390084808.8:908.0:808:30507290:9.92.385479 4808:3050729097.4/1.43..897.9:7.90  0.0.18.9  .0:7090..:5.47/.708./70 -4.0.0890:39..908:9.:3-983:./0/..900/0397.0:97.  .908:9.70..43974:1:3.93..3829070..00.80.804.0:0.947 !73 39071...89..381472.30.70  /2038:30./0/./70080..70.L3./.700. 8807.:324..0:7090.5.83/107908.:3-9  .83.:31472...9.00031074.90  .24/::L3..90..: L3:39.70/097..3/:3: /3.3.10/8543-.09008:39/7..570:.059.90 0 .:5.8:78.0::7090. 94.0:1.31472.94797.089070...804.7074:/0.90.990 :90L3.7074:/0.090478.3829./3970/.. /0.0:0..24/:/0.9:  .70 $570/0480-70/03.1807047./.5.5.385479:4-83:9/0/.L2-:3.0:808:30 /0.943.008:7808/0893..00L3 5740.9: 3.:2 /04..9:7.09.2.0::7090.700890/090723.9.0/08.5.71:730.:88902:/0 5.70 .802030..-94757397 :3./708.0./0893.39047/397024/:/0.0:570039./097.8 802...0747/097..9L3.3.3..8:7.70804.90.90 /.54/070.70804.3:2./3970/.70..3828030/090.8./0.708./08.:5..947: O8.089.029.1.3:290./700/0.909  O8.9..97.95:747/0-.9.9L3.509097290:3-9 .-947/397 :34.43172.385479.9.7054./0839.9..39...059.9.425:3.705.790..:5.4.70.. 3.5. 3.97./.38280  025:.7097280L3.8.94747/0502.:../0704.: 97.

  37   4/0: $     4/0:%!.

79.09...: 3907309 : #!%.900L397000 :93/3900143./0.1489:9.../0.:388.94...!08902:92.430.70.79203941010380 05..073.0L3.07.0 4/0:/07010739.2039.7.:.2039:/05.70 #!%8.54/0 8:.%!.708543847.148947090.9.0789.248:9:9:7477090047/0.708:.:.970897.  7090.9704 05.0./0.00/3:72.7.90 8:90/070900 :3...0847:8.924/0: $8.9/7059 24/0/07010739.9047&390  3./0.$9.

00/4:.7/03:270.70.7090047/0/1079095:7 .90/0 3907./:5../107039.57494.430.5..90  31:7.4.37   8054.1489/.9.0 1:3/.2039..$ .430.9./397024/0:/07010739.!.904-807..089..0:9.7:9.

 $8 24/0:%!.

!  4/0:$ .

 $     4/0:%!.

90L397024/0:$ .7.!   37   425.

$824/0:%!.

! .

024/0:%!.9./..  /08570. . 39071.0893.0:.. 7090. 7090.

.09008.430:303907309  &90747 ./0478..4.4 .9743.80..089807.0 O%! %7.90 /0.08957494..:3.5.8  70850.9/05.39..039/.00.:/097.08:39 ! 390730943974088.:4. L3 47/30 .1:3.8:7.950397:.4 #! //7088#084:943!7494.9743.385479:208.00.3:/053/..9..:03/0503/03953.047/05489.79:.2047/0 .7090.2!7494.4..%% 57494.9 50..90/050489. /0893.4..9 47039.!3: 85:302.9099728/050:3889028.: 14890280 1.9474770900 573390720/:5747.7:90747.43:29! 3907309 !7494.70 5491:3.L3.7090.908/0 95:0...43:0890/01398. 8.90/0807.9 .8000..90471./85490 424/.07090./:5.4 !489..507290.70900 /10790 /.:2.:.70.90  .0780//7088#084:943!7494.:31472.430.7.4730/4.5. .0.70050:3.385479507290...71 ./.70.947...430:3.9.709.97.70.970-:08.97.7.430:3 .9.943.0::8:50747  3:293907309870850.5.90/0. 5:3.7./..0893.70.8/0...70..0:.078.90088..5.507/07 1..0!7494.38107!7494.0:3907309.0893.08957494...7.50397:.9..9:3 57494.7.7.7:395/097..9L39700399..047  O&! &807.0.L3970:9.38107.70.5...470.70.8/0.45:3../.430..0:3907309/013089041./.4 0890:357494.9.988902.408901448950397: 97.200/0. 5:90.988902/33907 7090. 1489.90..%7.947/050:388902 8.7090.208..4  . 1.1.4.:. O90723.70:.9.0.4850.:.00. 1.70507290:3::9...7.:3807...7.38290/..8:7.7014480890!50397:97.9./008:78.7..9057494.3:2957494.:9../0 .7074:/0../0893....90  $:39/01390/4:.0:97.90 L347/30.00.3829070.90 4. L3.8:7.9.90  . .9.7.905070.047  .382884343974!7494.7.9:7/0/..4.9.90 14483/:3. 7090.38107/018070 /.430:30 9057494.2039:300890.4.57494.029.L3..4308:7 3:..L39705747.8:7..9743./89.4 ##! #0.38107:/018070%! 0%7.1489/0.3.7.9050.4 57494.:31:/04..943.70.2-008038:7 O5489.1...::.: .7:948070/0.9.42:3.0/3.4 0890:357494.090L347.38107!7494.42:3.5...01.098:357494.7: 83:7.705:30.07475047.:9..43.$%! $250..05901.01. O97..0747 1. 208./07090.8:7..38107:208..70507290.49.0 .

/0478.4.4  1448950397:./:./39703:200..070.20$07.89.4708543/039.5.00870900024/0::%!.O$07.3.347/050 0-   37  57039.::2047/04203 $ 42.38107!7494./7080477090047 O%%! 507%09%7.0 50397:.- .57494..

4.90/024/0:%!.!    37   !7494.00:9.

80L3.94..:72..70   /23897.439:70/07:5  .947  3...70.431:7./.9.70. .708:78047  3.708...08:3.94.947:/07090.8:39.:9.70..700L3970-.:7039..1:3.0890./0.70900970-:08.70.70900.1:9.31.L35.85:33/: 80.4389..7 O0..39.47090.947:970-:08.L3.. ..08..08.90.94785...08: .:79.573.430.705072908943.89.90.08.70..89.7709000890/0.90L3570039 O.5.50397:...  7.70 ...0../89.970-:08.078:3 8:39:9.:. .5. .70900L3./0. 2094/. .0898038970-:08.0.9.70890574/:9.439:70/0:9.70.9.447:9.943...7400   !73. 7090047 /0 ....70.95:7/0. 8 80.70900  3..9478./0.08::.!    /23897..70.9.90 $.70 /23897.431:7.5. ..430.390/0.70.9474770900 8:39.00/4:.45:...90/0:.9030.0.0890.7: ....90.:/4.49./23897.:2 089430.70.8 .:/03:3:2.9:9:747 00203904770900708:7804.3/3:200/0:9./23897.0739057.70.0 .70.9.0.050397: ..::/0.439:7/0:9..70.439:7/07090.7/.:9.0.94747 O:20890.9...390/0.:.:5.708:780030./01308./0.31.:.:2039.3:29.08419..808943./23897.9.947 /854.4.8:7.89..-.70.1..

08.42:3.3.70./:.0..9050397:..7:5:7   .7408.47..0890..5.5..90.70...:79.:..8.. 2.:90391.:...0.90..:79.7400  !.    !.....%03.54.  :.08:0890.25479.905074/.7:5::/3.910.790303900.908970-:08.84.08:30..: ' 75947..078:30 8  &99.7000.850.9:7..L3925:389..701479..70L37090..:9.   7:5:708:39:9.70900 13/70:/0/090..9  O3.08::88089.-09.07147 42.90 890..10 8.708:780   439:70/0:9..7:5:7   &3:/3970.70.:79.94757397 :3.:.1..089085479.9474780. .:30089.947..90.203908/.8:7/057490...9:7.4314709.2-.5.94747/:5.0370.3974/:8..7050397:. 3907.90.97.:947..  0./0391..88902047/04507.:79.87:5:  4/0:/080.701.00/07:58:39..08::.70..947:970-:08.. 897:..908.089:30.0 !.90.002.90703:207.1.:3: O.08:. 3:200/0:9.3/8:39.880.2:90 3.08::.47/.94.74047 70/:.94.7::9./.9743.: /897-:908.700890897:.70.0:/0.70.08947.90.90.7005491:9.-3/: 0/7059:70/0. 70..5.7090.: /2350397:..9. 3709000-./:.947...08.08.70.90.70:9..40/0.5...7:5::.088-.7::.5.70 O....85090 /23897.439.:9.90.089.475735.9.:3/48 $8..94.9502.439 .947L32:924.050-.7.90/0893.0.790303900.390. 708:78008807.:79.9.439 3/.94747 ...:.:79. /00025: &807.:200390050397:5.. 50728:3030..-08.7400:3854708.0/0..0/080..7 1:73..7.:7089  55   ( ...0:7( O$0..5.94770900 89.70.7.430.08::.24/0::/080..078.97-:900.9./08023.5.439:750397:949 :9.80.9050397:47090.088902::  35:3...3/7090.70.3. $0.70 /9:7.9 .708:8050-.0:74.08.7:3.7090047/0.9478:3::089 4.-2.0.. 24/::L3.479.9050397:...1.708070107.0:/0.08070.70.90.0:090747.708:780088902::L3932:72..8:70570.8:7.:947::3::99.9/0.38L33/48%8..74.897.9478.:79.42-3.0893.:79..0/070..:30.459:3  570..08.430.. :9.7080089430.7:0890.9050807.790 3:L324/3/.47/.9:9:747 8890204700.9.9.9/088902:/04507.08903.700890202-7:.970900L7057039..:&807.070.70/090723.:.708:80070900 &9.088.57384.089:...88902.07 .080..:3:8947.9478.43974::.70./0.00..74008...7::L3 .439:747/0:9.90/04-.08.700.850728:3/0. ...70 /0..1....08./23897.70/07090..47047/05747.439:78:39 00203900573.:.2 29.078:30 8.3.

..7009.3..0:/080.08:..90..:2. .0.O3.:50 7:5:7/0:9.:79..  ./:..947 /7059:7050. 5010...807.:.9478.203900/0397.703/.08..970 8.0:/7059:747/0.089.4780.70:9..7070 8907070  .700..70.5.807..:.088902:: .439740..710.

890.94747/07090.570039..38293/: 0208.07::854913/.9.807..08920.L3970.0890705094.:79..7.9:7.4389.90..949.70.9.9:7.70 !0397:709000.9.:50728805.43974:.9 0.794.8:70857490.2039..0089030.70.72....:30 2572.L397070900  .4.8070107.0 2.-:9478.. 8023.0/0..4397.0./23897.802039047 507293/.07.0 .4254303908:52039.0:/0/7059:7.90-..08./28.:747/0-07./.7 /89...7: /4:.7:3825:7050947/08023.807..90.397:847  97.8:7.89.0 3../23897.:79.:- :.7080.0    3907.: !03.9.-:/07090..8.4..8970473.-: 507293/093/070.89.:3070900L38020390.:.430..94.251.0.50728.7090047/0.97:3/07L388902.382902..897047 3.-/01:3.7090082..3:0890548-8:39.90..3:29 :9.3/:320..7./3970/4:..947 57490.-:.708..81./:.251.:254.901448:3.:84.9.70 5:39  705..03/478..7.020398/0.04..70.9 2.:2..50:3.90.0890 705094.59.08:: .0307.70803:208.90.7000.:347..708.L25497..--490.0  459.70.309.4397.70/090723.8910 O3..7008907085438.90/0:- :7.5.70.:.703907.:3070900L32.3094 459.7:5:7/0:.431:7. #05094.90/0.90....70.70570:.:.0050397:.80.907 0890:30..7807..38290..70 8/07.:8.08902.70..94747/07090.:79.:33:2.9:7.1.:3.9430.9. .9./05....970-:08../0.9.L3L250/..04750.8:57.90  80.57490. :32477090047 54.. 0.:3:3/.70.70705094..-:78 97.43974.:79.70 .5.8023.70/0.9.70.47 O3..8910 ..5479.: 548-9.8:-9702 #050947: .700890.-::/07090.947:3807..3828054./0.70 .70.8023..1489L30897.0.94.748 2.0870 089:30.:..9.8:7.5./0..84870.7070 ...2:90 709004.7090.. ..3.3/.947.8097.1..0 57490.1./0.70.7008:39144890.70..90 2.8:7.8:70573 .1..20390507107.70...70 5479  #050947: 7050.2:90 8020390 ..079..5..8945008.7.807.:- :7 39...790  !73.50397:95:70850.-: /00025: .-:.9.430.39./08:5479:7/0/.2.50..1489/4. 3./23897..:/050:3:/3.: /00025: /7059:70:3:4507.9.0:/0.9:3.390  $0.80.94.47.9/02.2039047/37090...

9..:.708.08947..9475:398..8097. 208.. 5:390.70900L397 :3.5.790 2./70805:93/: 80/70.38292.:.47085:3./0.7 890949:/085707090.83:7./4:.02.. -7/0 0890/8549../70800.9/045.....7947: 74:907 089082./0391./05.94.7090054918/095:7/10790 #05094...7:305:398:507 390039050397:7090014..947    37   $.790 $570 /0480-70/0.943.90.9./708.8023000.700.:3070900.:947::3:7050947 !:390.3573.:3070900.   37   !70:370.00L324/.9..700 3907..94789:.7: ..7908/0.438/07...70.. 13/ .0590.10.-: 0.:37050947390039 00/4:...9./708009:9:747.:.7047 ..5:39 50-.:.:942.:5:390 #05.0890.251.

:5.:.7..9..4.80:459250.94..7057457: 80.43897:97.9..90:.700 .70 8:39.7090008904.:5....794.943.80:2.7947:54.5.3828208.:L3/7:2:8..3:29. 14483/:397.::38419.790..7:9070 /37090. 570.70850.:5.7054.39..854.70.:3:208.. /0. 705.90197.7 .5:934.90. ./708./0893.9 &300705.:90../070/70./07090.:/0.

0.7054.:3809/057494....7.70900..90 O897:.00.9.573 24/02:7.70/89.42-3.48. .794.9809/057494.0807.5:39050397:.:.90 $.07908.1:3.0:7 $845070.0057290L397 :32-.:305479 0890/0.9:7/01472..0 O./00 2.0:97.9.2039.5.    37   $.70900474.4./04-.0/0.208.0780/0 57494..50729000.703:144808.447/43..901L39008/057457:88902 070..70900474.90.43.385479..70...070/0/. .0.42:3.1.90.7090047/095:7/10790  54..90047.:32.2.947/0.078.90.430.0:.430.1.24/0::$ .9..790.0 /0.7:90750397::3.430.9430.02..0/0.90:305:398.42:3.9050397: .5903.0  !47907057039.:3./4:.43.90.008.70..20.8 8:39705.90...70..4.08900./0.:947::3:74:907 7:907 :0890:30.70.3..430.79.90 O2-.43.900  !4790 .889020.7..../4:.70  .9.42:3...90.943.9.450397:94.3:2957494..39.90  !47901:3.8.5.1:3..:14895740.0:3:7050947  54.708:507 39003908.90L397 47090.4.74:907 0470890...4.5.317.3..2039050729..70.:9.9...3.8 O57494.9:7  30307.430.9.

39.08.90L3970:9.2-:/0/.70/0.90 $.:/107908070..0..8. :.8.:.947/107989:.94.73/.:/039.../02.889020 /0..42:3./:5./89.02.48 1 37    . $  $41.

/0.42:9..208.9020/.42:9..0900.242039:97.97070...5.05947  .0.089.7 $419..70..70 : 850.97.9.:3.8..7089.7.7L320247...8208.42:9.08.05908070.:5..0 /9:7.050397:.00./0.70.9.9.70.90723..90L3.:.074747  397:..7.7 5..42:3..34/:70/0 .42:3.90.9.7.94. /7.425:30208.70.7.34/:7070900 .90/097..1.947 /0.747L3970029.9..8 .:9:.0 570.4.0471L3/2....42:3.::70900 0.90970.   089:30.42:3..4397.90/.2-0.70.470.50397:70...8:7.0590 .8:7.7 :.- :89.0 242039.9.90 .:5737047/43.:.720.930/097.42-78 .:9047 42:9.70.5407097.08924/ 089:30.94747 5079:7-.9080 .:.:78.5..090089030.5738419.089..4..:74:/0390720/.5.549 848L397 447/30/1079..1.7:.L39707:5.7.90888902031472..990L3949/0.90 1.:5.0904770.:/0/.:85.4.70...-9.3828970-:0 /7.70.01.425:8L3.059.3829.08.947 57490.09047   !7490.708.9.05947 &3208.947870..208.1..047 0202470..70...70.90 :3.70./0.70.208.:30.30.700.:30890/08.7.9.2:90..5737097.7./0. 890/0..704.9008902..:9 !0397:..38280 .0.38..94.947L3970029..8  5  .9.2..7028:30. 54.42:3.70.0..7.573.9 .203900/0. .905...90/00.8:7.:.90 42:9..47085:3.970./0893.70 ::/0. 2..047 057208.900/097./.380.573390720/:8419./081.2039/37090.0.:.2:9034/:750397:.42:3.90.9047L37090.9070L3%#$!  3.2047..9.9(  7243./.700850./10790 .  310...447/43.7 !.00   7.70./07:.05732..3904780:90.5:90.7 208.8:7.9.70.7.L347.42:9.947:70.94.09047. .3:29.70/00747  ..208.90..5..05947970-:08.90  .8.57324.7.70.:84.. 92547/0.947870.05947..7034//0. 37    42:3.943..5071472.5.4/:7/090..70.070. &3208.7208.708054...089.2-:747/0/..42:3.947:029..700/0893.0397..94..8. 54..31472.5:.70.0707/0    (  439.7:3: 2.7/ /00025: .947L3/05390  . 70..:70.047  3..573.3828009.84:900890:9..5.8..42509..7.90L31:3.70.382808:398:5:801. 949.8.90508:-.9.797.::...947: 7007.90 /097.1.0:.900890/04-.38280 .3/..0:93/.0475.902547.947:.7001:3.70:72.7.029070 /.8:39548-0 42:9.:790890.:90723.$0/.

.5:3.0070.9:/08.38280/32..90507/070...1.38280.9.7 /.0024/..90573 /05.97.47/097.80/090.:.900:3038.5.90.7:8:39 O.90    .5.34/:747 O701:::3:97.548-9...0.90903.2:90548-0 O902547..8:52039.9.0970-:08.9:7..870.9:3:34/  !73./031472.9/0:.70.

90L397024/:7 O574/:80850.947.:2.1.947 O574/:80 5747.2.8L3573..90.9..700.-0  !74/:8: 5747.02.9070307.0.9095:7/0:9.94.43.2850.90 O2.4207..9/0 .9474713....708.20307.2047847.:90.7.7..900.:388902.700.0L3..943.1.947  3 57.: #  :.39.0/0570:...0 5747.9  .4207.20307.9/01720850..:/0 1720850.70.24/:/0:9.7.8:-/03:270.:348.42509 5.3:2995/0:9.-:9.5:700307.9..900/09089..090/05747.0057090394....7.:.08947..9.708..20.. .947 .7.594: !74/:80 5747.7.90L3 0..70.747 08905.:347889020/05747..43/:.3:399/1079001:3.9..5.98 573574/:80 5747.:84./.570:.:.  $4:9..908 /0/07./35:3.7.-.0/070903.90008.:2039.80/0.709544.20 574/:8031472.0890002039025:3/0..70.90789.7/0:9.70./080.70..70  .70.2097.9:3.59.05:90 70.947  !74/:800 5747.439094507.42...9/05747..82..947 L3.90/01720574/:..9..7050729L38:870.9:73/1.0307.90L3.573.0054.:72..0:L3970573/0747 L3.08908890208:39.14489.5.70.70.1807047 O2.3.05491.-  .70..:5747.3:2995/0:9. .:9..3:.00307.9.-0 5.70..70.425430390 O/8.5.2.547/0:./0574/:80 5747.7:  .970.7..90 95:7/0:9.3.2:9.20 5740.07390031472.9.970..4207.7..94.0:30..7/0574/:805747.4342....9.90L38419.8.9.073900 70897.970-:08.:/0570039.0908.85740.3.200L370897.20307.43420     .47...28:39.90.9574/:88.49.8070850.3/0890548-.0 ..70/0.81:3..70/08.:573/L3 0307.9082502039..9.7.  3/107039/0.20307.70.0 !74/:80031472.:/0:9.947.31472. .981..574/:8:: 5747.-0/0. O88902031472.79.4...:3..-7057039.2 O/.0:3:.943.-0L397 :3..2..-8/4.99573574/:80 5747. /3..-0..7005.3:.43420/0925L370.

.43.4207.089/4203:3:2.703:2.4 0.43/:..909.801.70.70.90L3./03900089039.0   89039../04730 ..4342.574/:8047 5747..70850..98L3.8L33/:8970 17200 574/:.:347807.05708:5:30.70 !0397:.:/:4.. :72.144870.9.2/0 ../7::08.23.0.9.23: 3:2.970.574/:804731472.0472.708..9.94..425.3/.047..:.050397:/081.0390L35740.50397: 70.00903..9.9.0./85490.:.7.94.31089.574/:8047 5747.9..9::30.90/0 574/:..94.078:3  O!.1..0574/:8: 5747.8.43.3/:9.2.70...:3475709:78.3.9:.0899.0L380.L324/..450717.:3....70:9.:2039.07390.:90L397 4 2.7.9 .90 :9.947:574/:88.574/:8047 31472.9..85:3850793039.9.70.039:70 .7/.0307.14-93:90/3.947 8.10.. :347548--0301.9478.80.94. 1:3.280.43/9 O!7490.070.43/9/001.701.70/3/4203:  34:9.5708:5:30089039.7.0.24/0730708:780 31472.9473:8:3905072039.09047/05747. .70:720..4397.70.45057.09:047 30..:3089039.2080.70.705730892.90.-0 !. 8070.024/0730801.50397:.70.0398.2...70 548-9.9..93900.:34789://02.9..089089:/8:39/0391.1.574/:80475747.90 13/L38..7/.8:7.9.08947574/:80 3.9.9:L3.:908.0 L3..03.05070.39.50.574-020.94747 :9.438/07.:34784:9903.49.7.:.1:8470307.2 0307..0.9L3/4203:  O&37.42038:7.9..47/.0900/05747.:L3.:9204734:9.70.0..0  ..000.470.9.09:047/05740.4-93070.23..870.3..9L3970.0890949:87039.70.7025.:574/:80070:9..574/:8047 5747.70:720.5  89039..-.39.9.0::309.85:3/.7.8:7.5.2970-:3/8...70:72.08.:34734 ..4342.70802.0899.70.43. /0.3.4207..57300 573.4.9.981.70507930390 &3574/:8 5747.70000203903:2.4342.7:..90:72.73/: 80.54.9 .700573.70 3:8:39410790/0.94.7/00025.70.7   &9.70...8..2.7050397:.943..:357092.3.20890.  !73.1720574/:..2/0...307.:3008.70.947 3.90/397 4.89.7.0739.9.70.5740.0970-:0 70./04.7088419...70.:9..700...70. 0 .7 /. :347.9.7090/0.:3475709:7/0..28.94300970-:0.:57357.L3.70..3/0 L397 :32.: 3.5/0:9.3.1.5..3.9.7907903.0574/:80475747.425099.:25..574/:8047 5747..549039.7..0938.4397.70870.7.. 574/:8: 5747.L3938.:9.   :3/..L397 443.90:72.  O!74/:80 5747..208:39.0 .94..5479.90.:70398..4342..0:7450.0899L3.70.:30509070.9 /4.0L380.9.90  !73.802.L37.:347574/:80.99L39.039....70.0:20/:.00.2039.7 .85:3070.47970-:3/8.9.7093.9.0.7054918.

4-93.90.:.2097903.039.73.90.70.039.0.9.0 !74/:.08. 30.39.90789..9009./: L3 .574/:80478419.49....08.70.0890548-9.. /0850.1.49.790 2.0..889039.70/.9.43.573 144870.0 0572.0 .747 :9.:3507843..70.8:7. 7/.4:9088902047/04507.505.905708:5:30 /0.0L3.2097 /001.-47/./084:9903.7.790:34734 ./0.43..7 ./3..039:  30.70. ..89059...99505.01.0800/0570:..0 574/:8047 8419.43.:347897:.00.70.9.:9 /:. .7.70 9072038.9. ..20307.0574/:80475747.4342.09073.70L3..9.7 41 $419.39    .:3:574/:85747.9.0791. ..981.00574/:80.90.9../05740.908.-.70970-:0./0.9075:73...073900/0 .2 .0890.7.0 .90 :9.9  890 30.9 .43/90.9. 949..90.70   8:7.70.70  L38:87 .574/:804731472...305:-.0 0890 /0139...574/:.70.0.907.9.5.070.9.9.9.79.   8:7. 8.05070.0:: 5.08947...078:3/0889020/04507.0/0700892. 8.07390478.5.9.5.3/ 0.  /0.:9.: :3 574..:34709.31..9.70.45. 8.../047308/39.9.90/05.08.:70390.:7070.9.90850.908/001. :347 2094/0/00./0.0/070.25. .9..3//0..9.50729..05:93 .:./70.7050397:.49. 24/1.. 8.. .70:9.9.0-.4.7.70/-9.03.2 089039L3--490.:.:9  4107.050397:/42030.9..4342.94747  L31:3.4/1. 13/ 7.39073..70.0 8:1.9.8:2.4792.-0L3 .9.  .089. 574/:8047 31472.947/05:-.85709 4107.0/070. L38:8747 903..907.0.8910L3.9.70870..425.:347 24/:031472.0070..90.0..70..05900 0..790  :3 3.8:7.:8:572.-85491.9.9 .04-93:9010.70L3..70 8...7907: 8...3232L3... :3 5709 2.9..889039.42543039.. !48-9.7.9084903.8:9..1.0390.9.. .70 574..7..-05708:5:30 5./: L3 .7.7.0 2.  :9.70 330073 %072344  .9./7::08.089:.4342.0 8 84..4342.701..  !0.9..903.0:9.84. :9..902-  .943.4 0.70..50L3.9.070.70 80 7010.70 .9. .50397:054..98419.8 330073  488.90. !:-. .947:0890..9 !0397:.90.43..4342. .:9.94..9.7.947::  &3 3.70 8890200/0.38..947:13.../04 .7./:/0:99.9.70 :3 88902  4 .489:7 14.574/:8::70850.574-02047.9..0 .9.L35709:574/:8::  3.9.79.9 5.08 8.70970-:08.089.:   0...9.. 143/:74730.:/0:33./084:931472..:.7..9850.70.. 50729.70970-:08.9050889020/05747.L3 054. :3 3.70 7057039./0.4207.391.43909:0.70..  3. /07.70.:: 839.70.3//7059.7..09:5747. ..981..947::8.9..70. :72.903.8802.397030.....9:7.70.900.:.9743.2070:9.  .574/:8047 5747.9.14480890L324/010.:014792.70.70  &9..9  172.89059.9.089 8..90.:.70.7.981.0 ..../3 9.3.9743.70 .5740.947/08419.:90L3.924309..039.0  0..9.8:70.9  !0 /0 .708.0L3.039 .::3.70 .-09: 88902:/0:39.70.947:.:70390.70.574/:8::31472.0890573.88902::00.947::574/:8.97.7..70574/:8:.8. 8.5 :9.0 2:9 2..8:78.073900..1. 8419.70L3..2 3  %0 3899:90 41 0.70.981...7.503/: 80. 5.9.0:30.98..0.0890.

8:57..97-:900 /0 .9/.9 ./039.425479.70.L3 ..-9.70.70 24/:00 574/:8:: 8419.5.07:90 /0 -0301.90.070.8.90.. ... 1.-0 8 10.90  89.9:3 .70.-7:: 30.7 L3 .7..L3.:.3/ 80.7..7.7.2L3970290/05071472.3. . L3 .90 4592.947970-:08.90...99:/30. 8.:/0 .9. L3970:: .574-020.-9. 3.9.9.8:7. 2.90  .9. 574/:8:: 8419.900 !747. 2:90 .9 .8:7.7050..9.: 949..0 574/:8:: 5747.. /.5.L3:9..-0301.0 /..: 850.0. L3 89:.70 3: 8:39 :9.:705..2:9095:7/0.:L34.L3850.70 :  ( .70 2./039.949.70 397. . 3..90.9 0..9 8 ..90 8 . /0 570:.9:3 ..:3:24/: .:3:574/:88419.:2 8 /897:070.. /0 925 /. . 8.:/0.438:2:70 /0 708:780 925 /0 00.70 ./02:3..9  1.:80 L3 889020 . 0747  .::334:574/:8 8419.....5..330073 . 70.03908:39 :9.4342.39.7.705:30L30..70853.0890.9. 4107.. 5747. .-47/.49...94747 548-9.7. :3574/:85747. 8.9:3 . 574/:8:: 5747.7045070.70(   .59.7.9 2.90789.:34.90 L3 2. 3/.9:: 8  :90747  .L3 ./039.-9..42543039.9430.1:3.399.-9. .43/:. L3 .. 8 :84.79. 24/:00 8.2039: 5747.0 14720.39.43/943.9502.9  :90747 0.. :3 574/:8 5747.. :9.90 /0 5747.90.947/0 570:. 574/:8::  /.-9.../0. :3 5747.:9....9.: 2../:.. 89.9 5740..7 8 574/:.9. :9. /0 010.: 30/4790 L3 .-9. :3 242039 /. 3. 7.438/07...99 .:70. 7057039..9. 4 .7./070./0 /.7..9:.L3/1079009.0 .0: 01.:3080..99 .00 80..20890.9:0..7.90 8.. 5.425099:/30..9..39.50 /3.. .70 ../:L3.0.4:0.90.90789.24/:L3.242039: /0.9.0574/:8::5747.:7039.:90  202470 39073.0 8 . /.70 /0 .0 .7.03900 /0 3897:.70.70 8:39 5..7..: 30./: L3 ..1.0 . /:5.381472..3907.70.... .: /0.05491704.089:..70.9.. 3.0:747 50397: :300 ..80.3/:  .70 :3 25.708:395:80L30.4:2047 /0 /.10.9:..90789.8:7...2 ... 2.70 18070. 1:3... 5747..7. 8.470.08.7.70../7. /0 34 1:3.9047 39..2:: . 5:30L30. .9.48. /0 1. 1 L3.79.080704..2 50397: . :3.700 1.390 /0 574-020 .2::  .8/09.7 3... ...70 70./0.79.90. .70 .71.0:747 50397:. .2 0890 01.9 .0574/:80478419..470..9.0  8 . /.70 /0 ..9. 7057039. /0 70:9...903...9:3 .4:20 /0 /.853..9.79.7.90.:947..-47. 3899:90410. 3/.47085:3/ ..43/943..470.20    .8419.70...:347 24/:0 .90 .9047   9089.7 .90.:/0925/0.4..970-0301.0/0./280 ..0:::30.8:7.9 0307.9 25:7 ..70 0890 50728.9...90.9:3 /0 8.438890390 . L3970 ..3900574-020.90789.90. :3 574/:8 5747.7. 5:30 L3 0.7:/0907203 907234408419.9.70 /2038:30 2..97.  95:7 8 3:2.7057039.4393 3897:.9.90 3897:.9.9 8.. 203903..2  :5.90.9030.7.70:3574/:85747. 8 .708.94.9  .70.7.0  . :9.90. 70.9 /0 570:.9..8:7.90.43/9 24/1.8.70 80 00.7.:..707057039.42500 /0 570:.79./: L3... /0 .70 574/:800 8419.900 0307. ..7089070.220  .. :347 850..070.90 L3 ./0..8:57.-08902./039.90  570.904713.70:9.  .9 /70.:573/070. 8:7..7 574/:8:: 5747..90.90 3897:.70 8 /0 .90.9.3/ 70:9.5.2 /0 .2 5480/..90789.39.0890.79.9 5.574-020. 574/:8:: 8419.01370.70 549 1 3.425:3 24/:00.7.7.7097.47547..070.574/:8:5747.70  01. .0/070. .-47.84.70 705700393/47439:/0925L3. L3 . .90789... .0 549 1 704.0 549 581.-9..2 7089070.5/..94..2 0890 ./0..: /0 .9743.:942.9.70 :3 5747.7097.70 L3/0530890 1:3.:/0.7 L3.-9.2.70.. ..0390 /0 3897:.-9.90. .2...:/0.425090 /.254.9...9.43/:. 507290 3907.90 /0 570:. .70/.9:3.90789..70 3907..908:39:72.9 /0480-9 .9. 3: 507290 010. 7089039.90 50397: .:.7.9.703907.947 573 0.70 .5.42509. 4-93070.2:: .4393:.90 /0 4 24/1.03900.90.7 507107.7088902.90.1.7 8 ..9017:.70..0. 5:90.0 5479.3/ 0. 5071472.90 .053/.0390 /0 :9.8:7. /0 24/1.2.90.../.700010.-47. 0...  203903.. 7..97..1.1.90 5747.9.70.0 70:9.089:.54...70 .7  50 :3 3907. L3 .70 .9 8 L3 80...7 30..

 . /08. 70:47 /0 ..8:7.90.0.5.4397.07390..L3.574/:80475747.0890 .947880-.90L39./0574/:8:5747.9. 5747.90.280.71 O2038:30.0970-:0704.. L3 .438/07.2 . 80. /0391..9088902::.2047 8 07.70 24/:00 70. /107039047 /3970 897:.7970-:08.2.7.947: -0301.0505.20307./7: 574/:8:: 1472.. .9.:.-70.7.9.31.9474750397:..70.70.5.709..438/07. /090723.2L37.08947.:30.9.70.:3:574/:85747...08 :9.08947. :3: 5747.90 :8:739.94747  09..9.9. 2.7030. 1:3.9088902::/0.9/324/:0    $00.925:8:9.:708:7800.43889039.42509...:L3.2047 /:5. 2.70.-08 0.. 5:30 L3 0.1.90.70.43897:70 ..42..09047 8 L3 0307. 34/:7 8 .9:70 5747.470.5071472.  10-9.947:  O0-9.7.. 507290 89.-.0..:2.5479.574-020.5479.50:31472.08.039047 424030  .9.4:2:/070897.2  O#08:7800...70.. .431:7.L3.0.7080.90/0574/:8031472.4-93070:9.7574/:8:: 5747./039./..-0:   .79078:3988902.0800.089.850./. /3 :72.  04.0070.0.9.90 573 144870..70  .9/0570:...70.:/2038:30..70 47/30.431:7.9.82-4:747 .7907/:5..79.2..L37.70 ..:..2..4250908.70L3144870.  24/:.702502039.0 8 24/ /0 47039.70. /3 .0 80 .0/070:388902/0.: L3 .9047/0.39047...90.

.039.43/:. 24/:/0L3900070 L3.9.90030.9.8/020393070L3054.:39.42543039050397:1:3.54.L3.770/:8/07:..90/0:9.70.70  O!74/:8:5747.34.708..9/0570:.:3.708.9-0301...7.9.8089:00 .28/039075709.70 /0391.10.28.3:29 3:2...708.9..00.4342..:0747  O489:7025..3:.70.7574/:8::5747.01.:9.7.90:907478.3.:7039.0..47547..70  .

070.2574/:8:54.9088902::/0.3:2.8910/203843.7.7208.47085:3/ /0.7 3.900 . 0747470890390L3/..49.074747  O. 70/:8.8.0390L35747.4792:::9.70.8.70../.89.90./039..2.90970-:08.000/01.43/:.70./080.1.425090.8 24/.431:7.59...0  .28.:  O.00/0074.9.9.0574/:8::5747.905:30L30.438:2::/0708:780  .90820903..-9..70.-9..8.570.92.54...9 543/070.9..92.94.24/1.7:9074..10..10.: .:8.70./3..0890.90/0023.0.8:57.9.70.  O25.70970-:08.074747.9..70.:..9903.030.:347.0747478.90L3.:347.  .7::/07:.470.574/:8::5747.089.90 54..0.-0.0:/097.949.47/0570:.9L370.70.90.9070.70/:.

039/031472.90.9.7.-0:37   7907/0800.70 !74.574/:8047 5747.2 7907: !709:/0.70.%.

70..9. .70..9.9.

9 489:0892.9.90/0!! 489:20/:/01:3.574-020.943.9 489:20/:.943. '078:30.7 :2.39.5740./0!! 24345489.-47/..3/:90 /0172.7:/00025...9.700892.: /0.807.70/0!!..88902::/0.0 :::3.

943.  %25:20/:/0 1:3.7090.70.

!! :2.9L3 :9.7:/050784.3025.7:/09.!! :2.054.7.9..70:3.70.7.

47.80.

.2 $4.9   &39.70 0  0 0 0 :.79 32 .7 32 32 .9 %5:/0 4592:72.1720L3..70 !!08902502039.30 :2.9.9.7 70 :2.2 32 32 32 .7/0 50784.2 ..90/0 0572./0 -0301.

8:9.700.70:9..4792:/0704.204754.94.4342.1..7.9:7.9.3.90 ..05070 /0.79.0.L3....908070.2-:..70 !747.9438 08/94384:.74731472..70:9.9.8.....438/07.747. .7/.9.2.85747.947::13.8.70 9.9:7..9.900897:.30.059.. 2:90.0(./.70.2047  397:.9001.74731472...43.708L397093070.90L397 :3.570:..2.70 850..:9..9.9:.:..047/05747.70.08-.574-020L397 :3 2-.390747089030. .2.:7070.59.2./.947:: 570.00/3/4203:0.7  !0397:..9L389. L3.0 2-.82-4:747L320247..9:3 50397:.059L324/0.7.:8.570:. L32-..0 907.9.9 3.90.2: %7..9047 /0.704 13/ 30.574-0200/0704./08.70 5747./03897:203908419.47  /0391..0.70.85:3/.08.49.70.901..70..574-02..:28:39/013905735747. 97.7.:./943..43.90089070.4342.947/0.5747.500/0.43.:30.947 $.574-02047L3.70.7.:3:2-.9743.:.2 .059.4314724.. /03:270..3....:.3..900/0397.2  3..904770570039.947 50-./943.231472..9.43.47..897:..947 ( #0 # $890208/ 31472.08.3:294709.25.  3:7.9.90   !747.70.8.43/947850.708.0890/./.2./7:2:/0.:.:./0574/:80 5747.10.7.9..1..5747..5050397:.7.70 80 .0 2:992585708:5:3.3:2924/ 50397:..9 3897:.070.:.9:30573.9.947::00./05747.2::31472.9088..489:77/.:942.10704. #0:870897.70 /:70... /04-.5747.0089430.07 !.8.97.9.70 /0.78  55       . 574-02.943092.3/: 804507.  38..0 .70  0.7.39. 573144870.594:  4.7080231./:..970-:08.3.9./0850. 39073../.43.7574-020470.500704..L38:870.2...02039/0847.2.50.9.70.70    9.5.90.0 574-020/0704.089.3:290430/0508:5479 /:5.9:7.:947:.943.08-0 5747.4574-02.573.200/0570:.0/070....059. 0890:35747.2./05747.38.83.

70..:9.8910/01370.4/1..90L394..  309.904757.089470020390 8054.0  8.850.70.8.90L31.3. 1472.43.2..0.:28570.900/0397.70.4792::L397 :35747.  .9.2 .-47. 580:/4.70 24//047.9 :3/L3./0..3.9054./00./0../088902  9.02.70870:9.3.5747.4342. /4.70.3.4/09.-47.5...9    37   43.8. 5747. 574-020 ..2.9.70.747 8:10790/0/.70:9..89.8L397093070.574-020:. 4..70  9089...3..574-02. .L35747.70.7:720.574-0208057039..3.70..9:347002039..48390..2:93/:32-..574-020/09.70.574-020470.-70.../31:7.574-020 0.470. :9.70.:9.:9.407039.7050397:..9:.9./943.7098.901 83909.708.- 573.02.0573/.70... #0570039..7094.90L389:/: :5..:270:9.42509.5.  ./0704.90 /0391.../05747..570:.97.30..9:7.438/07.900/0397.830. 24//0570039.381472.9070897.2::8:78.50 8.2: #0:9.574-020L3907203 .24/1.09.70 570..059:.1472:.7.  .8.5747./0/013708.43.4792::801....425.900/4790 :5.:2039.7053.947  00..0780903.4792::/0704..70/0010.70.70.70..2:: 00.0:4507.059.200.900 3.!74-02./0704.2-:.4-93070:9.9:9:747.:39075709.70  97.4792::/0704.3//.

4580144808./0.2::8:78./04.:7039.94..:. 57397.1472.30/0. 970-:08./0.90..1L39008/0 .9/0..070..70 13/570.425..89.0.2::089030.470.479.9470970-:0...10.5708:5:30 570.950397:8.:2039.9.5747..4.:.9..0/070..70 /00.070 .7050397:.470.94780025047.9:347/0:9..2:8.9.708.9::00..:8.2.-8070.90/0397.2008:39144890 L3054.:2039.0.70 .-  -93070.5.089 8.2.:24/:0/0/05.  %089.9.9:.9909  !747.:.9.70.3897:.5747.9/35:3.70.:5740.:7039.0 /04-..70./.:0/94.208904/4.3974/:.70.78/042803:208905747..9050784.9 .0070.5747.70:9.70.70.70  . .90 .0.20850. 80:90./:.2::8:78..L35747.3/: 80L3889028:-1472.:348.4 :9.9.05..2:570.2 8:78.80/0574-020  3.43/:.2:8:78.7009.70. !0397:..:90 .0898..900  4.:3:2-. 54./..2:: !747.7070:30/9478..:24/:0/097./0.  3.7070.070 .2-.7.047/05747.:2039../05747.00..708.:947::3475747..5:90.9:7 .4/1.:9.70 .9..700 ./:.9.7080.70.70.2.5747.8.:0/947/0909050397:3974/:./0704..3.:3:1807L31472.4580L394./:8L31472.70.50397:8.07057039.705491390757094.:9.08...9.20//05747.4792::5708:5:30..2::70850.470.:574.90/09089 70850.900.70.25733/0/4.70.5747.9013.0 5747.0847 /09090 5747.9950397:054.

5900897:.439. 1:3.897.-9.2::.3..9. 5747.90  43.708/00870 /08.93//4.70.:747 .:3:24/0/0704.-.70. 574/:80 5747..../..9:7/.0 /08.:54.703:31:0390. 5747..073900574/:8:: 5747.7093080.7070.2.09.:7 ...90 894.9  397093070.9.7050729 /01370.70.70/30307..2 !0397:.8.047/0/.70850.20/07.5747.98:3..9047.9.3.5.42039../85490 505. 3897:203908419.2.901..7 5747.705:3. L3.70.70.:280890 .14895740.4:9..8.80/0574-020704.9.574/:80 5747.57450:9.7070.9.90..3:0890.9 4507..99 :3.8.80-.90L3574/:..9047 /0397. 8.70089:.43/947/02502039.:9.94..947:970-:08.4342.9 .:2.0/070:9.00/05747./0/3.0.1.5..7009.9..2.7.9.9. .:.9850.90.059...9:73/0.2:8:78...947::  ..908:392-.8.00.90L3:72.7070.4792.3/.43.2    479201390 5745709. 4792.70.039:.850..3897:20390478419.90.574-020 5747.04...:905747.70 850...2/0 4-...    49:30307.:9.7090/3.900307..09.574-0208.4792::/0 704.70.2.943.0739047/0570:.70.:9. 84..:70390/3/4203: 0.7::/05747..70...70.9478./48..  54.70  00250/0:9.50:9.70L3.9....5747./..90.897:.947:/0. .9/01472..3. 574/:.708054./0574/:80 5747.9.2..9...-0.70 802030.70...1.00 7200390708.70..9:3/0-..9039.  ./0574-02050397:.70.947::13.7:9 .000747.9:7.. 889020/0089:30..70 &90747 :9./0 8419.70.9009.7070.574-020.470. 24/:/0/07:.34.7:.2:: 1.850.:7039.9478023..9...20 /0. /08.4792 :5.2/:5.9.5745.2.90549 ..9.2::L3704.057.2::8:-1472./05747..7L3900070.802030.9.:573/0/08.943.

08947574-020 ..9:3  3897:...70L3704./05747.925::30.L3925 139 :3....7:/031472.4792.90..9.7704. 507293/.4747 /0 95 .70..9070$ 8..548-9..9.7 574/:. .94...-9.:348.70.0390 /35:3.9070  O 3897:..14.0890574-020  3(.:047 2502039.47 087   $97:.. 54733//0.8:57.7.3:089.: 573 390720/: 3897:....:..54..84.9 ..43899:9./08023.750.50397:.947.78L3/4:.08: .24/:7 O.9089:.4203 .9..708902.70.: ..08:30/04507.: .7.70..7908.:79925  3.9.4792:0890/08.9/0.8574-020.7000020390/0-./039  /./3:72.94. .9.8070509.. 805:30574-02..431472 ...704750397:704..2-:/082-4:7144890L32.790170.0 -440030  4507.:30.9 35:9.70  3/..70 00.9.7.4203 00.90L397 447/30-3089.94.42:920139.3...:3.-0 8 95:7 /0 /...70L314.9.9..9809/0.4792.08.870.7:L38023.9::8..:3:.70.70.(.8:9.039 O#0:9.:9.:90 . 202470 8 0307.70 O./04507.90..7.:8973 87/0.08.3.089 :..902.943...2.0 :9..L38..90 :9. 573.-0 50397: 4507..: .9008:3930.38.902...70 0570847 2..08.L3 24/20. 574-020473:0890:891..:.9:347 O 5708   14720 /0 .9.7. /0 .90  ..9 3897:.90 L3 574..9:3 8..79209.O'4:2:/0.9:3 .:3809/0... 89.930..4574-02.703:5491.47920890.90 .704.05914489L324/ 39:9.90 O8:.47 397.907 .4792:0890570039.90 50397:.901704.:34770:9..01.0/070.802.08: /0 .70.90 50397: .47 ..43.08.:9.0  4.:0 . 85.9:7.:347574-0204.

/.08::/0. :95:9 8 4507.9/0570:..0/:7.: O !74.7.9047/3202470.431472574.70..

7:5.9:3/0.080/0.:9.:3.450/.8.7 O.9.943.:3:3:2.70  O $054903:207.9..     (   .89391.71 O./.802..7/031472.:2.:7089  5  .43.83. :..2-#4230 /9:7..2:9000250/0..7232::/397 42:920/03:2070 09.:.0780/397 4-.4792.50.943. O.4792.. 3:29003897:.4792:.&3./03:207.9:7..90L3..9.9 8:-574..90573.:4897:.35.94.4792:097. /9:7.4792:/090723.077.97..90.. :.0783.450/.3.70:3:.:7089  55   ( .0 549100..

70.7045070.90.83:.90 :72.43..79 8.34:309  8 .9.704709.70/34507.059.50  (      ( 073.705700390L3..99.L3.9.97059.70..::/05747. 0.8.:..71/0480-9/0 /1.7050397:00.-00/0/0.90 0.7.3907.479247L397 :31472.894.2.:34.7.90 .08943 /9:7.:9.9.45704.90 :3.4792:970-:08..78 5  .1:3.90 4792:970-:08.4792.7070.9: 70850..901.00...2 573/08.089:.:/0925.9.847/3.70 0.947:::2.07:950397:00.9:30.:..100.9014483/.4507.7030.9 O.9.0 580:/4.70549.:574-02047 .70.479247 !0397:.90 .70 /0480-98 L35:8 84..80 570107.4259.9.4792:8..4792970-:08.8. /0..438/07...5:9301.9  #0.9.:98...708:780030..7..83.23928.-9.:2:92/0/.489::/0574/:. /00025:./.90.79.89...2-.79070:/0 /090723.9/0.1.307../05747.90 /09072382 70.94.90  !0397:.2-.9...4792:/090723.9.802030.4342.0970-:000.:30.0/070.4792:970-:0 0572...9:9:74789:.4792:/0/090723.890.47057039.90089014.4574-02..90.89494/.9.:9080.070.089.808:847 /0:72. 925 70850.L3/0530.-9F0.:2.0 ..0/0700.7000.91.438/07..947:: .2.574-02. .7139/05.8 .96:054:7.94.42500/08.9.10704..2.9.70 8251..707390720/.9.747  .:34.L3.:30574-0205708:5:305.2..70L3. .0.00250/0. 31472...:.70L3704.:90 85..15747.70242039.0./4:..:30..90789..79.703574/:80  09072382 .89070. 85.3:290 ./00307.00.70.3//70598.70.98.L397 :32-.4792 O.7/ .5745.::2.79..05:90L3.4792:  $0.70.:9.7.7.3  3.- 47.4792:50397:.9.4/ 9.5.70.90.:2:.54.::8.:348.9:/0 202470 3:2.2-:9.80907230L397 :3 3:2.90 139:/30 01.0 /08..2..039.....039 $4:9.9./09.4/ 2.8910.8.089.9.-9.47247  4792.:72.:.:947:.9:30002039./0574-020 83:.43/9 5745709..947548-0.70.:9.4..574-02047/0089:30.9 0307. 9:9:7475.90789.     !745709.900./70.039. !. L3.9L31472.01479/05747.7/07089709.:.7..009..:9  1.9..42509.:0. 24/:/084:943..570.7070..  35.7:...574-020 L397 42.L397 :3925139  39:/30  507.970.42509.9:.:9..94..:348.8.9.90 010..00/05747.400/0.0204.:7070.80701070.85705747.078..43.9.0847:.. .3/L3.9:30970-:0.  0307.70574.70.4792 970-:08.705491.2.039..70.08.90  310....

.9.-00/0/0.20 9.:.390039.37.4389.8.2.70..570.901.08947 2... 39:908 0507039.0 47.8574-02.97-:70 4507..54.7..:947:3897:.9047/04507.9:3/0.8.70.2.L3.390 .0 4507.9.0.  O5747.700.O/01370./05747.      507.9:3/0 /0. O70570039.574-020 O97.57457: 8.00.:90L3.03:39::.40 18070 8:57.:3:.94.089:03:39L303:39.-4:7 ..90 9.4792.50.701.47920890:3..4792..2:90 14720  -93070.4792.:3:03:39570.009.9:3/0397.1.0/0/...9:347850.8:-2.90 890 .70./.708/.70  %70-:01..0.-0 2..70...79..381472.9:3/0-.9:30570.9.90897:.4792:90..70.4792 507.4792.90002039.70.7280549/013:72.47-.0 2-..:9..9:7.9:34507.:93/:32-../0.

9. 49..4.9:30/0.9:30/0.9:3  507. .7.:/4507.-.70.803./:3..: /01390502:920.3:20704770.904507.-04.7970 7/...:30.8..7...4389. 0/0 49.57397 4 ..39.84.97-:70. 57397 4./070 L32:970 L25.70/0139.3:29.  0250 49.70 8.:57397 4057080 %49..0870 .5:9070 09...0..

.:30574549 .4. :20!4508.       8 0.43/94780:90.-0 .7..94770.. 4507. %& $$ # # % $$ # # $#$%* .9.439.4389.: 507..  %   #  025: 95*..9:30/0/0.039:.70.439 #95*.8  370/.0/090723.4...7.943.390 05708 4507..98..: 1..9474.70./0.

9:30/0397.70.507.

4 2.7070.0     !70039.4792:: 08.7-4708. 95:7/08.:70.70.08-..0/095580:/4..4393:.42-3.3:29082-4:7570/01390 $2-4:70144890L38./070570039..7/.9008903:29.7..:148989.0:3.39073.02004.0  3..1./0/.80 54.008.5..0/05747. .9:30/08.-47. O8.70:9.90.431472.:/4507.4792:: /0570:.0390 %.20..970 10097..701472.902.9057389.0.7.3/.1.2.50.    %03..2:9024/:78.9:30/0.479247 :5.0 O8.70# .047439.9573.943.90.079..0 $.90  904507..3/.02004. O2-.908.103974/:.0 .70570039.7/:/3 .7070 50397:.0 O573390720/:/10790472-.0/:7 09.77.70 :93/.9 4507.3/.0L32.7.:30574.70.70.479247      $.070.700307.9/0$ 207..908.0970-:0570039.9.-4:7078. 8L324//09.574-.3:20573 O2-.5:90.901. 8.-00/0/0.90L397000 10.708:39570039.01:::0307.0204..53  O/./3548-9.3/..3. $9.070.90/070570039.:.9047/320247.9 .7/3899:90 ..0204.9047L320247./.0..89.4507..3/..0.479208900.1894.0 .39073.9:33.0.08:3970570039.0870570.:8  O5739..70 O47.0.90839075709.42.: .0204.4/ O2-.4....39.0204.9L397 41472..008/0.39..

920..573.943..82-4:7470890/0139.7/ 7.3/.5479: L3.$9.9.943  472.87.3.042097.431:7.0$  39073.

.920 /7059:3.

.742-/.2.43.

920.047.43./.7.2.2 L3.70 5..

920..

71:7/08..79.874820  3/107039/0/2038:30.. 893...00.9. :3.8/08:8L348 3//70.1:::/0570:.9.0890/0803845:880144808... 1..9.902:95747.8.947144808..71:7/0 .-.9.7..700890/0.30/01: !0397:2./70.0.2:9.:99H 30144890970-:08.9.82-4:: 70./0/70..2.3472.59.

1.'.70 /0.3/.95:7/08.2.9..:2808.0/0 5747.2  $.4507./331472.90478.:9.7.70.0204./0570:. 88902:/0708:780.24/:.08:30..0/0L370897.020 80144808.90 L31 37   0.574.7.:7/0570:.089009.90 4$%#%8.70:9.7070.0204..9 .L394..8..94.8.90/000.802030.:8../7:47089.089478.43899:3/470570039.:70 $9.70.10.9.8:.. 80:90.4.439.020/088902 .97-:70    ( 54894  8 .20/10790  $2-4:7089.147039.70 %0470857..0/:7 3/0503/0390/0570:.020474. :37.7/:3:850.02004.90 .#4230.9.70.43/9( O.  :.::3.82-4:7089.070L35747.70L3/0530890:72.8.9.:30 574-020.3/..90L370.9088:5479:70903..43930:383:7-4...01 37      37   025:/08.:74:/0.7/:9.0.2:90-4..08.09.98.:7089  5  .8.70  3 .0/088902 3:2905708.:$% ! 4.70 570.9708.4792::5740.:281::0307.950397:4-93070..$%#%8:383:7-4..90.7057039.0/0889028:39570039...882-4:73089./088902 $.07057039../7:.:79..70.90.3/..!$ /9:7.5747.3/.0/05747.0.02. L313.0204.7/.1.90 /3970/.90 $08.5047/0704.0 4.:2804.7.4.0204.70 909:L3390747::3:82-450397:/08.0..7070/..9  3.90 4/0.9.:2.700 .$% ! O47.02.2839090.9  89302/4:.02.707.0/088902 8.:3:8.3/. 3974/:.9.7.09.7//31 37    $.

:-4.:-4.02004...43974 L30307.708:3970850.9:70/0.L3.2::8:3900.1..0   37   $2-4:73089.O47.90.43974.L38. 80L25.9047 .:9.90.0 7/30.79L3/4:.:$%#%880 90723.9:7.02.703897:..02004.0..089:. 897:.9:7.9.9:7/0-.9..050.  $97:..02.7/.05.05:93:3/7:2.43/90/02.:$% !  8.0     $97:.90144890L38.4.7.70L3.790/3.8:8089048...02004..9:305747.    37   $2-4:7$144890L38..L3./0 .3/.4..43899:0897:.

.20478250 L3.. 00..8/4..897:.9:703080..9 897:.039.:5747.9:7.9070..0..3:2905.L3.9/324/:00  38057039..9:7.70 47/30.039.:L3.0 $97:.200.8910   37   $97:.089014489.9:780..:903897:.80..9:3.8054...039..9:7.43.703897:.08947.3:290. $97:.039.50397:5747.5.. !  3 $3909...79 .  35747.9:3080 00...9:3478.80.43/98.839. . 897:.039.0.08947.:24/:047/03897:.9:7.9:73080.0  $97:.9:73080.039.89.9..039.:47/30.0...750397:.0 - 897:.L3.7008901472.7L3.80.:9./0.42500 ..2:! ..3:2.

9.L3. O.:897:..99:/3:347/.8.039./05747.70./04507.9:7...9073...08.9:7.7080010.70.4  5  .  .70.3/55..7:.:/08....0  O897:.90/04.3:29.90/070:9.3.0890/01472.7:347 ..43947 .4393:9:::3:.9:7..8.4393:9::8.7054. !     ( .071..0..9:0..9:7705099.:8070509.9:7:347430/0202470 O.90(  O897:.90/0397.071.470..:.9:L31:3.9070107.0 907.9.2 ! .:/0800.0598.7009..0 3:2908/0/0./04..90.9.43/9025:8.43/9 #0:9.0890..:3-4.574-020  43/9.3.9438147&8078 $.07843 #  425:9078 43.897:.9:3 8.9:7290  $97:.9:0.70..9073.9..37.8054.897:..9:7080.:0307.70890 O.:..9073.708908..9:7. L31:3..05491 O897:.071./0704.4.

9..0890L3/0539.7  % 07:.9073..108:-47/43.7.897:.8.43897:.L3.9073. 5747.43/9.0.9.02.8910 !&% $#$%  &                  37   $97:.3:0890L3/0539.:.9:7.8910 .! .2::8070./0..:.0../.9:3.43/9.L3.!   .9:7..970-:0. 580:/4.9073.9.9.  $.8910. % $ 35.100. 43/9.43/9.3/3:.70.9.0.2::8070.8910 O!/.:9...70   8:3924/:005747.43897:9.98.89...9073.& $..9.. 07:.9:7.8910 O$:-1472.0.:47.7 ..9/0 3897:.9:3. ..70..9:7.2::! .439303..9. O!/.0..2:7.47/0..9:30804-9304897:..  % $ 8057039.9..79..807057039.3/.3/..02... 5747...897:..: O$:-1472.

9073.43/900890 .43/90.9.2:7   $8.223 422  5  ..107039.0570039.902.70..24/::: .0307.039...9:70.    3/.:0.70.9:7./05747.7.800.9.:30897:.43/90L35. 4/:00..70.9:7.9073. /.88147425:907!7./05747.9073...70.7:24/:/03897:.2:907.570:.7..2  07:.9..704897:.039.43974..24/::50397:.84.:14890307./0.8:39347.7070:9..:$% $ ..:37.9 3897:..8910 $5/.9.:9.  37   $97:./0.9:7.9....:9...0890. 8000.9:3L0890.9.:.80.9..9 0.90 .039..7. 800.0..00.90/0  # 4.9:0.5.9..708:- 1472.9:3(  397 480.L3970 2..9:347/3:72..700890.9:7.43/90 $0./0.790 !72.0307.9073....4.9.3:2..7050729800.3 $..43974:13/570/.7.70   # 342.4897:.8057039.L3897:.8910    ( 4.70:720. 10.2:95..9..9:7.94../095 % $97:..8:8..02.7.9..9...2:7/03897:.7478070.20$5L3. /090723.

7/0139/05.:90.13.7:/07050990890.7000.:./3897:...9:0.:.704 .7:/070509954.43974/:5.7.824/:/03897:.039.. 07:.7.-90 847. ...9073.-0/0./...7080 .90# :33.80890 .0..8910 $5 &50397:''1  & !&%  $#$% ''1  '' '' #  & .::33:2..:7039..9.7..13..24/:::705099...3/.2-0057089..0:./0.  0870.70. '1  .70.705099.901570/0139  # 8.47-.4..70509.43/943....0.05072900.43974./0. $97:..-..43974 .7:30 ..9:3  :2.-.9:70705099..9:7..:./05747.  37   $97:..702039 .:9.0307..705099..70.7039.9/070:9.8070.0890..9.897:.9/04.70.9:7  #50397:480. ' 8:3..43/9     &%  3572:.4..7.9:3... ' 3:29.-..8   #  :2.4.10.43974/05..9:7./0897:.2 $! 8070..9:7.9.

3907470.0/000.0.54890747   &%  3897:.3/ ..::33:2...43/943.03:2.9.70..3907478057039..24/:::80.43/943. 24/:::705099.0. L31:3.992500..1...7050999.70.54 0.43/943..390747 .:9..43/9.901 .9..8057039..9:7705099.9:7..8.9:7../40.43/943.0/0 .90/05.8 3.43/90570.43/90 897:.9:7.9.89....02.897:.897:.70.:9.0890.:.7/0139/05. 70509./0. &#!% $.9.9:7.9.9:7.390747   8.:.70.8910 $5.9. 0. 07:.039:.705099.705099..7.8 .9...43/943..8910 !&%  &% $#$%       &  &  &#!%       37   $97:..705099...  37   $97:.:9.54.

0890.2039.94..0(     ( 2  .7.7080144808.897:.43/943.9:7..43974.9.9073./0243897.0./0850..43/943.9.9:7570039..0:7/0 47....2047..28   55   .42500 !0/..897:...:50397:. &#!%53..8897:.:..9:7705099.7000.  897:.07803./0.70...0.3897:.3:0890 .3..3/ !&%  &% $#$%   &  &  &#!%           37   $97:.705099.28:398:1..43/908070. 07:..99925.80..9:7.:90...548907470.9:7.:90.70.039..9.90.43/943.7:5747..0390897:.9.390747 !7.8910 $50.9.9:7.47.43/943.7.24/::: #0:.704.L3.705099.9:7029080L39308..9.9:71:3/.9095:70/0897:.9:7.70.:9.8:393:2908897:. 10.453  4/.390747 890249.9.70L3 907./7:5747..43/9.90.00./:5.9:7/0.9.54890747 $97:.9:7.9.9...548907478057039. 50397:/01370...705099.

:3.7..9 L397 :32-.8.9.0.2.9.390 57.8910/0574549.54/70.4/3:0890:32-.9.70.4507...85740.90 :90747 $2-4:0890:9.78.7/  570..703:2074.43974290     !80:/4.9.:347...:..80.42500573.. .9:7/0.014720 0893/L3.02004.  43897:..43899:9.90.7070.  37   $97:.4507.:580:/4...9.204750397:/08.9:7.950397:.70.90.. 8/4.47 /09.4/:0890/0139.  .4/:7     !70039.  .7080..700307.2. 2-..03:39:7473089.707.70 /00025:/08./0 5747.3980549L393.9073.  O574549.20474-93:9573701.3900.8.9475708.050.79..70.97.9.  3/.7.4/1.0 2-.9. 5740.4/:.390.90573144870..90890L370897.4507.7.90 %4.4/089014489L31..70 /3180709.39 ..39.0.002..7..7.0:720...:9.080.780/05747.9.70.580:/4.4 8:.9.9.7:/031472.2.::3.705745490L3.9:7.5740.1/09.::0890574549.2.479247008904./08..70800572.9:7.42:30:9.:28..897:. ...390../0.9./01807 ..5747.:L38./08../05747.08:30/0574549 !7454908:39/095: O5745498250573.00/0480-3/: 80/0.9L35740.2-.70.9.3:290 29025:80/0.../05740...5747.7.:3.07-.007..9.:90747  0.479213/.70..439748:3970570039...47..3/.2-.00 /.:2039.943.:580:/4./0-..9 897:.70 !80:/4.:34770:839.92.9:70/0.1/04507.9.0502-.700572.90.4792:: -079.9..70800572.

4393.8:7.:3. 857397 4.450/.3054.3.70..  574549.9:7/0-.../0 5747..     (              .4792  .7057039.7 570.:0.9:7.0.7 907203L3.03943.0  $97:.:00/070:07/0/3839.910 00.70970-:08.9L394..7010.../0 349.9050.943..43974.L347/30..7.4/:747549170570039.:947:580:/4..43.39.9/01.9.:8.947:1472. /9:7..2-.901:9. .9073.8:1..70.74507.70!#  ' # $789  $97:.802030.24.9:3.:3:2-./0/4. 2     ..3:29..9:30807057039. 574549.3/ 8 ..4/::0890/. 574549.9. 3..93/L38.9:7.... :..L3.9087:./029..079..43/90 .2.7080572..:580:/4.7047.' #% !#  8.7/031472.9:747/0.70850..:9.347  !4.:28.9.9:3.90../08.:3580:/4...9/0/01370:3.05:9 .9:7.039.:2039.4/  01.039050397:.89391.:.901...9:70/0.70897.70.8..-.897:.3070L35.1472050..05:9 /..479247 1.9:347 .90897:.70      #0570039.9.9:7/0. 53.5947.59:./081.80.70:72.2-.70..3.2039..90890 !#  !#  % !#  .43974  3.70(  :089.005740.57397 4 5745490 !7454908:39..43/9.9073..83.704507.0890897:.90307.05:98817891. 897:.43974 1:3/.:7089  5  ...9094.4/:747 :..4./0..42094/.:947:580:/4.

9:7. 574549.9:7. 3 81789 /.9 2.703:80570:.4/ ...:.9.90723...2:7.                  .9.180.9 3. $1789 $97:...::8.  574549. 81789 /. $1789 &30025:/0580:/4..:47...4...  574549.9:3..9:3...90/0.9073.910 .747089070/..947:1472.70. #074 .:897:..910      574549.05:9 /.43/90 .208.90890/.. 50397:.      .#f &  # %# /.05:9 ... 574549.70:72..../.79.48 3...9073.9073..$#& # %# .:0. .9..        .

. 3       574549..9073.  574549.9073.  574549.      574549.9:7../3970                                81789                               574549. 5 $1789 . 3. $1789 $97:.9073...   574549.90307. 2 574549.  .9073.9..947:1472..9.   574549.9.70:72.  . 3 81789 81789*/.9.  574549...9.   574549..90.05:9 800.  .0307.

  89070./.:30-.9...0/0/...9:3.9:7.79.947:1472...4 /./0.  .0.05:9 .025:50397:.   ..:9.9:.705099.             00.9 3.       .      /.9:3.90 3. 81789/.4 /..9:3. 3 ...7.....:.4 81789/.             $1789 $97:. 81789/.79.05:9 570..79. 574549..43/90.  24/1....           .43/943.9925.  574549.390747...70:72.70..9.     81789     574549.

05:9 0..9925 $1789 $97:.:0. $1789 025: 3.9. .9.84/:747.705099.0890.54890747.:0.05:9 00.9:7.7.          574549.05:9 .574/:8000890390L3894...947:1472.43/943.9925 025:50397:89.!#  $%  $  81789.43/9./0.9925$%   ....  3.:9...180.70:72. $1789 81789. 3 53.3/..180.$ $%  !#  .-70...$ $%  !#% .3/$%   .  574549.!#  $%  $  53.:9.9 3. 574549...

897:.5745070./095 % $.43/90...43974  00025: 4897:.9:7.:7 80...9:..L32:90..9:7.7. % 5745490  $ 5745490       .50397:2.70L32-.9.7.2.00/05747..70.$1789 !0397:.8:7.4349.9:747/0.8910 .304897:./459...70.030../0./02-.47./0.9.9073.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful