I. Celula I.1. Celula Definitie Celula este unitatea principala structurala, functionala si genetica a organismelor vii.

La baza alcatuirii organismului uman, ca de altfel si al tuturor vietuitoarelor, se afla celula (fig.1). Intregul organism uman este alcatuit din celule. Celulele pot exista singure (exemplu: globulele albe din sange), sau grupate, formand tesuturi (exemplu: tesutul nervos, alcatuit prin gruparea neuronilor). Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, conform cresterii, urmatoarele: celula – tesuturi – organe – sisteme de organe – organism. Celula reprezinta un sistem deschis prin care se realizeaza schimbul de materie si energie cu mediul extern. Are o mare capacitate de crestere, dezvoltare si diferentiere (trecerea de la forme simple la forme din ce in ce mai complexe), datorita proprietatii de autoreproducere. Forma, alcatuirea si functia, celulelor, este diferita, legat de locul in care este plasata, de tesutul din care face parte, de rolul pe care il are. De exemplu, celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, globulele albe au forma rotunda, ovulul este sferic. Dar si dimensiunea celulelor difera. De exemplu, cea mai mare celula este ovulul (200 microni) si are rol in reproducere, spermatozoidul (40-55 microni) este una din cele mai mici celule. I.2. Componentele celulei Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma si nucleul. a) Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si lipide, legate intre ele, dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are permeabilitate selectiva. Procesele de schimb care au loc in membrana celulara se realizeaza prin doua tipuri de transport: transportul transmembranar – asigura trecerea apei si a substantelor dizolvate prin membrana celulara; transportul in masa – este procesul prin care celula inglobeaza sau elimina particule de natura diferita, prin intermediul unor vezicule formate la nivelul membranei celulare. b) Citoplasma este o substanta de consistenta gelatinoasa care ocupa interiorul celulei si in care sunt cufundate nucleul impreuna cu celelalte organite celulare (structuri foarte mici, prezente in interiorul celulelor, care indeplinesc animite functii). Organitele celulare sunt de doua tipuri: - comune (pe care le intalnim la toate tipurile de celulele); - specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule).

1

Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (central celular). Organitele specifice sunt: miofibrilele (le gasim doar in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase). Reticulul endoplasmic (RE) apare ca un sistem de membrane care face legatura intre exteriorul celulei si nucleu (este un sistem de transport). Reprezinta sediul sintezei proteinelor (capacitatea celulei vii de a produce proteine). Implicat si in transportul proteinelor si lipidelor in celula. Reticulul endoplasmatic este de doua categorii: reticul endoplasmatic rugoz (REG) – este un sistem de membrane si canale care prezinta ribozomi atasati la suprafata lor; proteinele sintetizate de ribozomi sunt incorporate in vezicule si transportate spre aparatul Golgi ; reticul endoplasmatic neted (REN) – este un sistem de membrane si canalicule care faciliteaza transportul substantelor in interiorul celulelor, este lipsit de ribozomi, este sediul unor reactii metabolice importante. Ribozomii sunt formatiuni sferice de dimensiuni mici, cu rol in sinteza proteinelor. Ei se gasesc fie liberi in citoplasma, fie atasati canaliculelor reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmic rugos. Ribozomii sunt formati dintr-un anumit tip de ADN (numit ADN ribozomal) si proteine. Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule mici care contin in interiorul lor enzime. Au rol in digestia intracelulara si fagocitoza. Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care le distruge (prin digestie). Aparatul Golgi (Complex Golgi) se afla in apropierea nucleului, fiind un ansamblu de vezicule si tubului subtiri, avand rol in transformarea, transportarea si eliminarea produsilor chimici necesari pentru activitatea celulara. Mitocondriile sunt organite din citoplasma celulei in care are loc respiratia, produc energie prin ardere celulara. Membrana interna este pliata sub forma unor creste. Contin ADN propriu (numit ADN mitocondrial). Sunt mai numeroase in celulele cu activitate metabolica mai intensa. Centrozomul (centrul celular) este o regiune specializata a celulei, situata in imediata apropiere a nucleului, formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. c) Nucleul este un corpuscul de dimensiuni mari, aflat in citoplasma celulei, are forma sferica, contine materialul genetic (ADN) responsabil de functionarea celulara (rol de centru de control al activitatii celulei) si de a transmite caractere ereditare. La randul sau nucleul este alcatuit din: - o membrana nucleara dubla, care se numeste cariolema; - citoplasma nucleara, numita si carioplasma (un suc nuclear vascos), care contine o retea de filamente subtiri numita cromatina; cromatina contine molecule de ADN (acid 2

dezoxiribonucleic), care formeaza cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintrun numar foarte mare de gene – care sunt materialul nostru genetic. Nucleul contine unul sau mai multi nucleoli care sunt mici corpuri sferice cu rol de a transmite mesaje ribozomilor din citoplasma pentru a fabrica proteine. Celulele umane sunt de tip eucariot (celule care au un nucleu distinct, bine individualizat – care prezinta membrana nuclera – si care contine materialul genetic), deoarece sunt alcatuite dintr-un nucleu separat de citoplasma printr-o membrana proprie, in interiorul caruia se gasesc elementele care contin informatia ereditara si indeplinesc toate functiile celulare. I. 3. Informatia ereditara Nucleul contine toate informatiile genetice care trec de la parinti la copii in urma procesului de reproducere. Toate aceste informatii se gasesc in substanta numita AND (acid dezoxiribonucleic), codificate. Acest compus biologic special dispune de doua insusuri principale: depoziteaza informatia si este capabil sa-si creeze copia identica. O anumita informatie exista in unele molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN), substanta care, atunci cand celula este in stare de repaus, se gaseste imprastiata in nucleu sub forma de cromatina, iar in timpul diviziunii celulare se condenseaza si ia forma unor bastonase numite cromozomi.

I. 3. 1. Cromozomii (fig. 2) Definitie Cromozomii - sunt purtatorii informatiei ereditare. Substanta din care sunt alcatuiti cromozomii este cromatina. Ea este unita intr-un punct numit centromer. Au structura helicoidala, fiind alcatuite dintr-un filament suprarasucit numit cromonema. Cromatina este ADN-ul impreuna cu o proteina. In principal, fiecare cromozom este format, dintr-un filament de ADN, de lungime variabila, in centrul sau formandu-se centromerul, care il imparte in doua brate de lungime inegala, unul scurt si unul lung. Numarul de cromozomi din celule este constant la totii indivizii care apartin aceleiasi specii, fiind caracteristic pentru specia respectiva. La om numarul cromozomilor este de 46, din care 22 perechi de autozomi (oricare din cromozomii unei celule in afara de cromozomii sexuali) si o pereche de cromozomi ai sexului (care intervin in mecanismul de determinare a sexului), fiind de doua tipuri : cromozomul X; cromozomul Y. 3

Doi cromozomi X (XX) determina sexul feminin, pe cand un cromozom X si unul Y (XY) determina sexul masculin. I. 3. 2. ADN-ul (fig. 2) Definitie ADN-ul (materialul genetic) - este principalul constituient al cromozomilor din nucleul celulei si joaca un rol esential in determinarea caracterelor ereditare. ADN-ul este format din doua filamente compuse din molecule de dezoxiriboza si fosfati infasurati intr-o elice dubla si unita cu ajutorul unor baze azotate inlantuite prin punti de hidrogen, ca si cum ar fi o scara in spirala. Exista patru tipuri de baze azotate, denumite adenina, guanina, timina si citozina, a caror relatie este complementara, deoarece una singura nu se poate imbina cu alta specifica. Succesiunea acestor elemente determina alcatuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN si care constituie unitatile functionale ce determina caracterele ereditare. II. 1. Diviziunea celulara Definitie Diviziunea celulara reprezinta procesul de formare a doua sau mai multe celule- fiice dintr-o singura celula mama. Se divide mai intai nucleul celulei (proces numit cariokineza), dupa care are loc diviziunea citoplasmei (proces numit citokineza) si se formeaza o membrana nucleara intre cei doi nuclei. In urma diviziunii iau nastere doi nuclei identici cu nucleul celulei mama. II. 1. 1. Ciclul celular (fig. 3) Definitie Ciclul celular reprezinta secventa de faze diferite prin care trece o celula intre o diviziune celulara si urmatoarea. Ciclul celular poate fi impartit in patru perioade principale : 1. perioada M – in cursul careia are loc mitoza (diviziunea nucleului) si citokineza (diviziunea citoplasmei); 2. perioada G1 – in care au loc procese intense de biosinteza (producerea de molecule de catre celula) si crestere celulara; 3. perioada S – in care se dubleaza cantitatea de ADN din celula si are loc replicarea (’’inmultirea’’) cromozomilor; 4. perioada G2 – in timpul careia au loc ultimele pregatiri inainte de diviziunea celulara. Perioadele G1, S si G2 alcatuiesc impreuna interfaza. 4

Interfaza - reprezinta etapa care urmeaza dupa incheierea diviziunii celulare. In aceasta etapa nucleul nu se mai divide; au loc modificari atat in nucleu, cat si in citoplasma, care duc la dezvoltarea deplina a celulelor fiice. Diviziunea celulara este de doua tipuri: - diviziunea mitotica (mitoza); - diviziunea meiotica (meioza). Ambele tipuri de diviziuni celulare se desfasoara dupa urmatoarele etape: profaza; metafaza ; anafaza; telofaza. II. 2. Diviziunea mitotica (mitoza) (fig. 3) Definitie Mitoza este un tip de diviziune nucleara in urma careia rezulta doua celule fiice, avand fiacare un nucleu care contine acelasi numar si acelasi tip de cromozomi ca si celula mama. Pe parcursul diviziunei mitotice au loc mai multe modificari. Fiecare cromosom se divide in lungime in doua cromatide, care se despart si formeaza cromozomii celor doi nuclei ai celulelor fiice. Procesul cuprinde patru faze: profaza, metafaza, anafaza, telofaza. # Profaza – primul stadiu al diviziunii celulare, in cursul caruia cromozomii se contracta si se divid longitudinal (cu exceptia centromerilor) in cromatide. In aceasta faza cromozomii raman separati unul de celalalt. # Metafaza – in cursul acestei faze membrana nucleara se distruge, se formeza fusul de diviziune (formarea a doi puli situati diametral opus in apropierea nucleului), iar cromozomii se fixeaza prin centromeri, formand placa ecuatoriala (zona care se formeaza pe linia de centru a celulei aflata in diviziune). # Anafaza – stadiul trei al diviziunii in care cromatidele fiecarui cromozom se separa si se deplaseaza in directii opuse, indepartandu-se fiecare spre cate un pol al fusului de diviziune. # Telofaza – ultimul stadiu al diviziunii in care cromatidele care s-au separat in anafaza se aduna la polii fusului. In jurul fiecarui grup, se formeaza o membrana nucleara, rezultand doi nuclei fii cu acelasi numar si acelasi fel de cromozomi ca si nucleul initial al celulei. Nucleii fii se formeaza din cromatide Cu alte cuvinte, in urma diviziunii mitotice cromozomii celulelor fiice vor fi identici, ca si continut informational, cu cei ai celulei mama, identitate care se observa si de la o celula fiica la alta celula fiica. 5

Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi. conice . strans unite intre ele si de diferite forme: cubice. format din celule foarte asemanatoare. cilindrice.In urma diviziunii meiotice nuclei care au rezultat poseda numai jumatate din numarul initial de cromosomi. Dupa structura si forma celulelor. o formatiune cu structura si grosime variabila. Tesuturile Celulele se diferentiaza. adica care au numar dublu de cromozomi. maduva spinarii). III. aranjate intr-unul sau mai multe straturi. pavimentoase (turtite). . iau forme speciale care corespund functiei pe care o indeplinesc. si epitelii stratificate. respectiv dupa functia pe care o indeplinesc in organism. epitelii senzoriale . 1. se grupeaza si formeza tesuturi. III.tesutul nervos (creierul. a) Epiteliile de acoperire . alcatuind epitelii simple (unistratificat). Definitie Tesutul este o grupare de celule asemanatoare specializate pentru a indeplina una sau mai multe functii caracteristice. epiteliul de acoperire se sprijina pe un tesut conjuctiv numit corion.tesutul muscular (muschii corpului). epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire. In schimb in urma diviziunii meiotice vor rezulta patru celule fiice haploide (care au doar jumatate din numarul de cromozomi ai celulei mama). Diviziunea celulara porneste de la o celula mama diploida (care are un numar dublu de cromozomi). Dupa functie. Exemple: 6 . . se deosebesc patru mari categorii de tesuturi: .tesutul conjunctiv (fasciile care invelesc muschii). in urma diviziunii mitotice vor rezulta doua celule fiice tot diploide. prismatice.tesutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii). Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala.sunt epiteliile care acopera suprafata corpului sau captusesc cavitatile corpului sau ale unor organe. . Simplu sau stratificat. Tesutul epitelial (fig. 4) Este tesutul cel mai raspandit in organism. de care este separat printr-o membrana bazala. care le separa de tesutul conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial. epitelii glandulare . ca si celula mama.strans legate intre ele.

ele raman ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca. Este un tesut care asigura rezistenta organismului. reticulina sau elastina (proteina fibroasa. Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului. vase si nervi. de cald. de exemplu. tesut conjunctiv semidur.foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase. intervine in apararea organismului. 2.. deoarece are cinci straturi. 5. Substanta fundamentala poate fi: moale. tesutul conjunctiv se clasifica in: tesuturi conjunctive moi. (exemplu: glanda tiroida). precum si dintre componentele acestora. Exemple: senzatia de frig. De obicei. Tesutul conjunctiv (fig. 7 (exemplu: glandele sudoripare). oase). pavimentoase.6) Tesutul conjunctiv. depoziteaza grasimi. formand glande. in fagocitoza. alcatuind celulele mucoase. deoarece au un singur strat de celule turtite. formand organe speciale numite glande. Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv. celule glandulare se grupeaza. Intra in alcatuirea oaselor. . Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. principalul constituent al fibrelor elastice galbene din tesutul conjunctiv). iar ultimul strat are celule turtite. . pe care le elimina in mediul lor inconjurator. are rol trofic (de hranire). c) Epiteliile senzoriale . asezate pe o membrana bazala b) Epiteliile glandulare – sunt tesuturi formate din celule epiteliale modificate capabile sa produca anumite substante. III.produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul organismului endocrine .au secretie atat exocrina. durere. fig.sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. in care se afla celule si fibre. presiune. Alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala. tendoane. uneori insa. semidur sau dura. cat si endocrina (exemplu: pancreasul). Exista trei tipuri de glande: exocrine . dupa cum spune si numele. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate.sunt eliminati direct in sange mixte .epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos. si pot fi de colagen (proteina fibroasa insolubila intalnita in cantitati mari in derma.produsii lor de secretie hormonii . face legatura dintre diferitele organe. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. Dupa consistenta acesteia. in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei.

Tesutul muscular (fig. produc elementele figurate ale sangelui.tesut cartilaginos elastic . are o rezistenta mecanica deosebita (exemplu: fasciile care invelesc muscbii). al doilea strat al pielii). cum ar fi cel epitelial (exemplu: dermul. depoziteaza grasimi. contine nervi si multe vase. Este prezent in pavilionul urechii. hranesc alte tesuturi. globulele rosii si trombocitele). putine celule si substanta fundamentala. stratul profund al pielii). 3. care produce globulele albe. a) Tesuturile conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor.tesutul fibros. . in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi. au rol in imunitate.- tesut conjunctiv dur. Contine fibre putine si foarte fine. b) Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic. Acest tesut se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte. Are un aspect translucid. in ochiurile careia se afla substanta fundamentala si celulele (exemplu: maduva hematogena din oase. albicios si elasticitate redusa. c) Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor.in tesutul lax componentele sunt in proportii aproximativ egale. Se intalneste in discurile dintre vertebre si in articultii.in tesutul osos spongios se intretaie.tesutul elastic poseda multe fibre elastice (exemplu: tunica mijlocie a vaselor de sange). Are in substanta fundamentala o proteina oseina impregnata cu saruri minerale. ofera protectie mecanica. Se mai numeste tesut cartilaginos (formeaza cartilaje) si contine fibre in cantitate mare. lasand intre ele niste spatii.tesutul reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea. . dar rezistent. Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte. .in tesutul osos compact au dispozitie concentrica. . de unde vine aspectul spongios (buretos). III. .tesutul adipos contine celule rotunde care acumuleaza grasime. . Se clasifica in: . Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse in doua moduri: .este situat la suprafetele articulare ale oaselor.tesut cartilaginos hialin .tesut cartilaginos fibros are putine celule si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita. 7) 8 . datorita numeroaselor fibre de colagen. cartilaje costale. Tesuturile conjunctive moi au cele trei componente in diferite proportii: . ce impinge nucleul la periferie (exemplu: hipodermul.este bogat in fibre elastice. peretele laringelui si traheei. hranind si insotind alte tesuturi. .

tesutul muscular poate fi: striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase) si au mai multi nuclei. vezica urinara. 1. comune si specifice.neuroplasma. III. alunecand unele peste altele si scurtand celula muscular.neurilema si o citoplasma . care se numesc actina (proteina contractila a tesutului muscular care se gaseste sub forma de filamente) si miozina (proteina contractila care interactioneaza cu actina. miofibrilele se departeaza unele de altele. si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos. contractile. In citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organitele celulare. cu unul sau mai multi nucleoli. III. care prezinta mai multe prelungiri. fiind asezate cap la cap si despartite de o membrana. In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste. Este o celula de forma stelata (corpul celular). provocand o contractie musculara sau o miscare a celulei). In timpul contracti musculare acestea se intrepatrund. In citoplasma se afla organite celulare si un nucleu. Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare. Neuronul asigura functia de conducere a informatiei. fibrele miocardice se dispun inelar.Este alcatuit din celule musculare fusiforme. Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. legate in fascicule prin tesut conjunctiv. 4. Fiecare celula are o membrana contractila care inveleste fibra musculara numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma care contine substante chimice necesare pentru contractia musculara. 8 B) Definitie Neuronul reprezinta unitatea strucurala si functionala a sistemului nervos. Neuronul (fig. alungind celula. celule diferentiate specific. Structura neuronului a) Corpul celular are o membrana . de obicei central. care genereaza si conduc impulsurile nervoase. alcatuite din microfilamente subtiri. 8) Este alcatuit din doua tipuri de celule: neuroni. Organite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos si neurofibrilele care reprezinta o retea de fibre care traverseaza intreaga citoplasma.intra in alcatuirea peretilor organelor interne (uter. neted . 4. cu rol in transportul substantelor din celula si de sustinere. Tesutul nervos (fig. ca glicogenul (polizaharid special intalnit in celulele musculare dar si hepatice) si fosfocreatina (substanta prezenta in tesuturi care reprezinta o rezerva de energie chimica stocata). 9 . tub digestiv). numita disc intercalar. In plus sarcoplasma muschilor activi este bogata in mitocondrii. In timpul relaxarii. striat de tip cardiac (muschiul inimii).

un neuron preia informatia prin dendrite. Nervii (fig. se afla printre neuroni si indeplinesc mai multe functi: de sustinere. III. cu rol de sustinere si nutritie. 12) teaca Henle . 4. numita mielina. ocupand locul neuronilor distrusi. Celulele gliale.b) Prelungirile neuronale sunt: Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate. fenomen numit transmitere sinaptica. legati intre ei prin sinapse. aparare si troficitate (hranire). Butonii terminali contin mediatori chimici. III. care se ramifica in portiunea terminala. Astfel. Celulele gliale (fig. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci (fig. aceasta teaca prezinta intreruperi numite gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina. care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular. strangulatii Ranvier. 4. 2. substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. care inconjura axonii. In sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni.din loc in loc. ultimele ramificatii fiind butonii terminali. 4. vase si nervi. lunga. 4. cu rol de nutritie si 10 . III. Celulele gliale se pot divide. altui neuron. Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. care formeaza cea de a doua teaca. 11) Definitie Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea. care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor. Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. Axonul este o prelungire unica. fagocitoza. 3. motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. 9) Celulele gliale sustin si hranesc neuronul. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann. Mielina se comporta ca un izolator electric. o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati. 10): teaca Schwann . Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjunctiv. Sinapsa (fig. Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinaptica. protectie. Celulele teaca de mielina .este formata din celule gliale. Ele secreta o substanta de culoare alba.este o teaca continua. de unde ajung la dendrite.

Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv.fac legatura intre organele interne (viscere) si centrii nervosi. se grupeaza. Nervii somatici sunt de tip mixt: pot fi si senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) si motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici). .nervii motori .transmit informatiile de la centrii nervosi pana la organele efectoare (muschi sau glande).transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) pana la centrii nervosi. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pana la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande).nervii somatici . somatici si vegetativi.nervii vegetativi . unde informatiile sunt transformate in comenzi (exemplu: contractia musculara). in traseul lor.nervii senzitivi .Neuronii. vaz). . . Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. 11 .sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si soma. unde informatiile sunt transformate in senzatii (exemplu: senzatia de tact. motori. In functie de informatia pe care o transmit. nervii pot fi: senzitivi. . formand nervi.

5 milioane/mm3 la femei. elementele figurate (40-45%). De exemplu. care contine 90% apa si 10% substante organice si anorganice. lipide. produsi finali de metabolism (uree. acizi grasi).5 microni si grosime la periferie de 2. Hematile au o durata de viata de 120 de zile. in special din oasele late si in 12 . in maduva rosie (hematopoietica) din oase. colesterol. deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpului. hormoni si proteine. Plasma sangvina . limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului. aminoacizi. Rata de inlocuire a hematiilor adulte. Elementele figurate .aportul la nivel celular de substante energogenetice si plastice (glucoza.IV. compus din plasma si elemente figurate. Proteinele (7-9% din volumul plasmatic) sunt de 3 tipuri: albumine. Sangele este un tesut conjunctiv lax cu o constanta fluida. dupa care sunt distruse in ficat. se formeaza altele noi. Hematiile anucleate au din profil forma de disc biconcav cu diametru de circa 7. un barbat matur de statura medie. HC03-. IV.sunt globulele rosii (hematiile). Aceasta forma mareste suprafata celulei si favorizeaza schimburile de gaze. . B. ajunse la limita functionala. Componentele principala ale sangelui: plasma sangvina (55-60%). vitamine). Albuminele asigura presiunea osmotica necesara mentinerii volumului sanguin. apa si oxigen (O2). globuline si fibrinogen. cum ar fi: electroliti (Na+. ammoniac) si ai dioxidului de carbon (CO2). Ca2+ Mg2+. acid uric. 13). IV. Hematiile .este un lichid galbui. B. A.transportul produsilor catabolismului celular (uree. creatinina.sunt celule sangvine anucleate (care nu au nucleu) in faza adulta. in splina (cimitirul globulelor rosii) si in maduva osoasa prin hemoliza. ce asigura homeostazia necesara activitatii normale a celulelor. este de aproximativ 2. IV. S042). caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice relativ constante. Globulinele transporta lipide. Sangele realizeaza: . si factori ai coagularii. Gamaglobulinele sunt anticorpi produsi de limfocite si asigura imunitatea organismului. saruri minerale. Fibrinogenul are rol important in coagularea sangelui. SANGELE Sangele. are aproximativ 5 litri de sange. care asigura nutritia si oxigenul necesar organismului. 1. globulele albe (leucocitele) si plachetele sanguine (trombocitele) (fig. vitamine liposolubile. HP042. acid uric). Pe masura ce sunt distruse. Cr.5 milioane pe secunda. in numar de circa 5 milioane/ mm3 la barbat si 4. K+.5 microni. aminoacizi. substante nutritive (glucoza. Sangele constituie aproximativ 8% din greutatea noastra corporala.

Datorita acestor proprietati. in numar de 4000-8000/mm3. dupa mancare. Polinuclearele sunt: # Neutrofilele sunt cele mai numeroase (50-70% din totalul leucocitelor). Fiecare hematie contine aproximativ 280 milioane de molecule de hemoglobina. La locul infectiei fagociteaza microorganismele si substantele straine. se deformeaza datorita emiterii de pseudopode. de care se leaga oxigenul molecular (O2) ce urmeaza sa fie transportat. Scaderea numarului de hematii care contin hemoglobina sau micsorarea cantitatii de hemoglobina din hematii diminueaza aprovizionarea cu oxigen si provoaca patologia numita anemie. Poliglobulia poate fi de scurta durata (in efort fizic. proces numit fagocitoza. Numarul lor creste in infectii ale organismului. Leucocitele sunt si ele de mai multe tipuri: polinucleare. IV. Ele intervin in stadiul tardiv al infectiilor. neutrofilele strabat peretele capilar. pentru a traversa endoteliul capilar in spatiile interstitiale prin diapedeza. Au o durata de viata de cateva ore. care confera culoarea rosie sangelui si are rolul de a transporta gazele respiratorii (O2 si CO2). in volumul de sange din organism (5-6 1itri) se gasesc 700-800 g hemoglobina. vitamina B12. B. Leucocitele au cateva proprietati fiziologice particulare. # Hemoglobina are in structura sa o proteina (globina) si un pigment rosu. leucocitele au un rol esential in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni. la durere) sau stabila (la persoanele care traiesc la altitudini mari). Procesul de formare a hematiilor (necesita Fe. 13 . mononucleare. # Acidofilele (1-3% din totalul leucocitelor) intervin in reactii alergice si in boli parazitare. fiind atrase de substantele eliberate din celulele atacate. Globulele albe sau leucocitele .sunt celule nucleate mobile. # Bazofilele (1% din totalul leucocitelor) sintetizeaza si elibereaza histamina si heparina. In molecula hemului se gaseste fier. migreaza spre tesuturile infectate cu microorganisme sau substante straine. „ hem ". inglobeaza diferite celule moarte sau lezate si bacterii pe care le digera intracelular. La un om sanatos. Reglarea este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina).ficat. 2. importante in apararea organismului impotriva infectiilor: se deplaseaza pasiv in masa sangelui (duse de curentul sanguin) si activ (prin miscari amiboidale cu ajutorul pseudopodelor = picioruse false). opresc reactiile inflamatorii prin reactii de detoxificare. substante vasodilatatoare. acid folic) se numeste hematopoieza. Cresterea numarului de hematii se numeste poliglobulie. sintetizeaza anticorpi care asigura imunitatea. Prin diapedeza.

IV. O B. AB O. B. AB A. produc dereglari ale unor constante functionale (ale homeostaziei). Durata de viata este de 5-9 zile. maduva osoasa. splina si ajung in circulatie pe cale limfatica. ca urmare a lezarii vaselor de sange. AB AB 14 . Principalele grupe sangvine: Grupa de sange Aglutinoge Aglutinina n Primeste de la grupa Doneaza la grupa O A B AB I II III IV O (zero) A B AB alfa. B. Produc anticorpi care asigura imunitatea corpului. Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza macromolecule sau celule straine care. Au proprietati fagocitare pronuntate. beta b e ta alfa O O (zero) A. # Monocitele (13-19% din totalul leucocitelor) sunt cele mai mari leucocite. A. dupa care sunt distruse in splina si ficat. In circulatia sanguina se gasesc in numar de 250000-450000/mm3. ganglioni limfatici. solubil. Se formeaza in timus. Limfocitele prolifereaza intens atunci cand in organism patrund agenti patogeni. Durata de viata este de la cateva ore pana la cativa ani. sunt anucleate. Provin prin fragmentarea unor celule mari (megacariocite) din maduva osoasa. in fibrina insolubila. Trombocitele (plachete sanguine) . Durata de supravietuire este de circa 24 ore. Au nucleu in forma de rinichi. 3. in splina. AB B. Formarea cheagului de fibrina are loc prin transformarea fibrinogenului plasmatic (globulina din plasma). Se formeaza in maduva osoasa. in ganglionii limfatici. O O.sunt cele mai mici elemente figurate. sub actiunea trombinei. adica procesul de descompunere enzimatica a fibrinei.Mononuclearele sunt: # Limfocitele (25-33% din totalul leucocitelor) sunt celule mici cu nuclei mari si citoplasma putina. A. B. Au rol in coagularea sangelui. Hemostaza este procesul fiziologic prin care organismul intervine in oprirea hemoragiei. Dupa realizarea hemostazei si refacerea peretelui vascular lezat are loc fibrinoliza. fagocitand resturi celulare si microbiene mai mari. patrunse in mediul intern. in amigdale etc.

organul copulator (penisul). Fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminiferi contorti. Structura aparatul genital masculin V. 1. varful spre mediastin. Testiculele sunt in numar de doua. care are un sistem muscular complex ce ii permite o mare mobilitate) se dezvolta in regiunea lombara a cavitatii abdominale si din a treia luna a vietii intrauterine incepe sa coboare. in care 15 pornesc spre interior septuri conjunctive care impart testiculul in 200-300 de lobuli. 1.Functiile sangelui in organism Sangele indeplineste functii importante pentru organism. 21): testicule (glandele genitale masculine). caile excretoare (epididimul. ingrosari. reglarea echilibrului hidric. functia hemostatica prin coagulare. glandele bulbo-uretrale). V. de forma piramidala. cum ar fi: transportul de substante nutritive si gaze respiratorii. ductele deferente. strabatut de canalele excretoare. Testiculul este invelit intr-o membrana conjunctiva alba-sidefie. strabate peretele anterior al abdomenului in regiunea inghinala si la nastere ajunge in scrot. apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici. adapostite in scrot (alcatuit dintr-o punga tegumentara. REPRODUCEREA Reproducerea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). La partea superioara a glandei. in interiorul carora se formeaz gametii masculini (spermatozoizii). glandele anexe (veziculele seminale. unde creste si se dezvolta pana ce fatul. Oul rezultat se adaposteste in cavitatea uterina. Alcatuirea aparatului genital mascului este urmatoarea (fig. Tubii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interstitial. mentinerea pH-ului prin sisteme tampon. fibroasa numita albuginee. secreta hormoni sexuali (androgeni si ovarieni). reglarea temperaturii corpului. albugineei se prezinta mediastinul. prostata. asigurand desfasurarea proceselor metabolice. Din aceaste. 1. uretra). devenit viabil si este expulzat prin actul nasterii. Gonadele (glande mixte) au doua functii importante: produc gametii ( ovulul si spermatozoidul). ductele ejaculatoare. vasele si nervii testiculari. cu baza spre albuginee si . Structura organelor reproducatoare V.

care urca in abdomen. la fel ca si glandele bulbo-uretrale. 1. sub vezica urinara. gat si flagel. La extremitatea distala se afla glandul. inconjurand portiunea initiala a uretrei. aflate in tesutul care separa tubii seminiferi intre ei. 2. dupa ce se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale. dezvoltarea musculaturii si a scheletului. sintetizat din colesterol. Epididimul stocheaza sperma si in final aici are loc maturarea spermatozoizilor.de catre celulele Leydig. Veziculele seminale au rolul de a secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator. Tubii drepti se deschid intr-o retea de canale neregulate si apoi se colecteaza in 10-12 canale eferente care se indreapta spre epididim. strabate prostata si se deschide in uretra. Principalul hormon androgen este testosteronul. Secretia de hormoni androgeni se datoreaza celulelor interstitiale Leydig. Tubii seminiferi contorti contin in pereti celulele seminale. . Ovarele au o forma ovoida. Alcatuirea aparatului genital feminin este urmatoarea (fig. precum si celulele interstitiale Leydig. Acesta se continua cu canalul ejaculator si. 2. Ovarele sunt in numar de doua si sunt glande sexuale cu crestere mixta. Penisul este organul copulator la barbat. Este alcatuit din doi corpi cavernosi si un corp spongios. Spermatozoidul. Tesulul ovarelor se diferentiaza in doua zone: 16 . vocea. iar hormonii androgeni . vagin. fiind legate de spermatogeneza (formarea spermatozoizilor) si de secretia hormonilor andogeni. Structura aparatului genital feminin V. Spermatozoizii sunt secretati de celule seminale din tubii seminiferi contorti. detemina sexul produsului de conceptie. Canalul epididimar rezulta prin unirea canalelor eferente si se continua cu canalul deferent. situate in pelvis de o parte si de alta a uterului. turtita. Hormonii androgeni stimuleaza cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculine. Prostata secreta un lichid care intra in constitutia spermei. produc gametii feminini (ovulele) si secreta hormonii sexuali feminini.glandele genitale feminine (ovarele). distributia grasimii de rezerva. . asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale secundare: anumite particularitati somatice. Prostata este o glanda voluminoasa situata in pelvis. 1. Functiile testiculului Testicolele sunt glande mixte. Toti tubii unui lobul se unesc spre mediastinul testiculului intr-un colector comun tubul drept). V.se gasesc vase si nervi. V. care secreta hormonii androgeni. Acesta este situat in partea superioara si posterioara a testiculului si are forma de virgula. servind ca vehicul si mediu nutritiv pentru spermatozoizi. gametul masculin. pilozitatea.caile genitale reprezentate de: trompele uterine. uter. 2.glandele anexe (glandele mamare). acoperite cu un epiteliu germinativ care secreteaza foliculii ovarieni. care acopera uretra. Este o celula alcatuita din cap. 22): .

organ tubular si cavitar. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaza. avand rolul de a capta si conduce spre uter ovulul expulzat. Intre lobi se gaseste tesul conjunctiv de tip adipos. In partea centrala (zona medulara) ovarul este alcatuit din tesut conjunctiv lax. nepereche. numita himen. situat intre vezica si rect. formand gametii feminini (ovulele). Extremitatea dinspre ovar are forma de palnie si prezinta numeroase franjuri (infundibulul). 2. cavitari. formatiuni rotunde. continua colul uterin si reprezinta organul copulator al femeii. Extremitatea imferioara a vaginului se deschide in vestibulul vaginal (vulva). parenchimul glandular prolifereaza. are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul prin ovogeneza si de a secreta hormoni care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru starea de graviditate. Are forma de para turtita orientata cu varful in jos. 2. Uterul este un organ cavitar. La nastere exista la ambele ovare 400 000 -500 000 foliculi ovarieni primordiali. dupa stadiul evolutiv. Daca ovulul este fecundat. Glanda mamara este alcatuita din lobi care se deschid. prin canalele galactofore. 17 . Foliculii ovarieni se gasesc in diferite stadii de evolutie: primordiali. La exterior orificiul vaginal este inconjurat de labiile mici si mari. apoi de lapte. Contine musculatura neteda si un epiteliu simplu formand mucosa uterina (endometrul) la interior. In stadiile tardive ale sarcinii si in alaptare volumul mamelei creste prin acumulare de colostru. iar pe extremitatea sa inferioara se insera vaginul. semilunara sau inelara. Vaginul. Vulva cuprinde labiile (doua perechi cu cute tegumentare) si clitoristul (organul erectil al vulvei). Tuba uterine este un conduct care face legatura intre ovar si uter si are lungimea de aproximativ 10-12 centimetri. maturi. plini. Dupa ovulatie. V. la nivelul mamelonului. foliculul se transforma in corpul galben care secreta hormonii feminini: progesteronul si estrogenii. In timpul sarcinii. iar tesutul adipos dispare aproape complet. Glandele mamare sunt organe a caror dezvoltare constituie unul din caracterele sexuale secundare ale femeii. pline sau cavitare. este eliminat o data cu secretiile uterine. cu vase sanguine si limfatice si fibre nervoase. gonada feminina.- zona medulara. La acest nivel femeia virgina prezinta o membrana transversala. Ovulul fecundabil ajunge in trompele uterine si daca nu este fecundat. si numai 300-400 foliculi se vor matura in perioada de fertilitate a femeii. asezate in partea anterioara a toracelui. Zona corticala prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire si sub el foliculii ovarieni. miometru (la mijloc) si perimetni (la exterior). Functiile ovariene Ovarul. Sunt glande perechi. zona corticala.

de conducere a impulsurilor. in treimea externa a trompei. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine. La randul lor. elaborand senzatiile specifice constiente. iar in timpul sarcinii de catre placenta. dezvoltarea glandelor mamare si a caracterelor secundare feminine. mai exact in ampula tubara. Daca nu a fost fecundat ovulul. Spermatozoizii depusi in vagin vor trebui sa strabata glera cervicala. V. iar in timpul sarcinii de placenta. care include aria corticala specifica. in majoritatea cazurilor. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. in a 24-a zi a ciclului corpul galben incepe sa degenereze si sa se cicatrizeze. el isi finalizeaza maturarea. receptorii se pot clasifica in functie de localizare si de natura stimulilor pe care ii receptioneaza din mediile. la cotitura trompelor uterina. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii foliculului. segmentul central. suferind procesul de capacitatie. Dupa ovulatie. extern si intern. rezultand corpul albicans. Secretia de hormoni ovarieni consta in producerea de estrogeni si progesteron. cuprinzand caile nervoase directe si indirecte. Acest ultim segment analizeaza si sintetizeaza informatiile. VI. ovulul. stimuland proliferarea mucoasei si musculaturii uterine. Fecundatia are loc. ORGANELE DE SIMT (ANALIZATORII) Organe de simt contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si la integrarea acestuia in mediu. este aspirat de franjurii tubari (infundibul) si condus spre cavitatea tubara. 18 . Functia analizatorilor este de a receptiona. Capul spermatozoidului penetreaza peretele ovulului cu formarea oului (zigotul) urmata de dezvoltarea acestuia. Fecundarea Fecundatia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. Organul de simt (analizatorul) este alcatuit din trei segmente: segmentul periferic sau receptorul. In acest timp.corpul galben persista si are o activitate hormonala intensa in primul trimestru de sarcina. segmentul intermediar. de celulele corpului galben. 3. cavitatea uterine si trompa pana in treimea externa pentru a intilni ovulul. conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile din mediul extern sau intern. Progesteronul este secretat de celulele corpului galben.

receptorii prezinta trasaturi functionale comune: # Capacitatea de a transforma o forma de energie in impuls nervos sau in potential. furnizeaza informatii asupra pozitiei si miscarii intregului corp sau a diferitelor sale segmente. tendoane si articulatii. auditivi si vestibulari sau din muschi si articulatii. ♦ Visceroceptorii (interoceptorii).Localizare Natura stimulului Chemoreceptori Exteroceptori gustativi olfactivi de presiune Mecanoreceptori tactili si de presiune auditivi. furnizeaza informatii asupra modificarilor biochimice. ♦ Fotoreceptorii situati in retina sunt stimulati de undele luminoase. Exemplu. vestibulari pentru cald Termoreceptori Fotoreceptori Nocireceptori pentru rece vizuali pentru durere somatica pentru durere somatica pentru durere viscerala din muschi si articulatii Proprioceptori Interoceptori chemoreceptori din vase de sange baroreceptori din vase sau alte structuri interne ♦ Exteroceptorii sunt localizati la suprafata corpului si receptioneaza stimuli din mediul extern. ♦ Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici. olfactivi si cei situati in vasele de sange. ♦ Chemoreceptorii sunt sensibili la modificari de concentratie ale unor substante chimice dizolvate. Intensitatea polarizarii receptorului depinde de cea a stimulului. ♦ Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici si de presiune. ♦ Termoreceptorii sunt sensibili la modificari de temperatura. care se autopropaga prin fibra nervoasa senzitiva. localizati in organele interne si in vasele de sange. localizati in muschi. care produc leziuni celulare. Indiferent de natura lor sau de localizare. Aceasta depolarizare se numeste potential de receptor. Un anumit stimul cu o intensitate peste prag actioneaza asupra receptorului si produce o depolarizare la suprafata membranei. ♦ Proprioceptorii. oase. receptorii de tact si presiune. receptorii gustativi. Exemplu. care nu se propaga. de presiune din mediul intern al organismului. conectata cu receptorul. 19 . Cand atinge un nivel critic se declanseaza un potential de actiune.

care au rolul de a sesiza diferentele intre cald si rece. Receptorii pentru presiune sunt sensibili la actiunea mecanica de apasare a pielii. 1. # Sensibilitatea specifica. pielea asigura sensibilitatea tactila. Reduce pana la disparitie raspunsul la actiunea unui stimul puternic sau care actioneaza timp indelungat. Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferita. corpusculii Krause (de percepere a temperaturilor scazute). intensitatea stimulului poate fi detectata dupa numarul receptorilor stimulati sau dupa amplitudinea potentialului generat la nivelul receptorului. 20 . In piele se afla un numar mare de receptori foarte sensibili. o retea vasculara si receptori nervosi. este alcatuita din tesut conjunctiv. Pielea este alcatuita din trei straturi principale. Desi receptorii genereaza independent potentiale. Epiderma contine terminatii nervoase libere si este strabatuta de fire de par si de canalele excretoare ale glandelor sudoripare. indeplinind rolul de rezerva nutritiva. Este formata din tesut conjunctiv lax. Hipoderma contine partea profunda a foliculilor pilosi. stratul superficial al pielii. ale carui celule se regenereaza in permanenta. Epiderma. Acest muschi ridica firele de par sub actiunea impulsurilor nervoase primite prin fibrele simpatice. 14): terminatiile nervoase libere (receptori ai tactului si presiunii). corpusculii Meissner (de percepere a atingerilor foarte fine si a vibratiilor cu o frecventa mai mica de 60 cicli/sec). presionala si vibratorie. glomerulii glandelor sudoripare. glande sebacee si un muschi neted piloerector. Stratul superficial al dermei formeaza spre epiderma papilele dermice. o retea vasculara si receptori nervosi (corpusculii Vater-Pacini. termica si dureroasa. VI. Derma. # Adaptarea. Prin receptorii pe care ii contine. Derma contine canalele de excretie ale glandelor sudoripare. discurile Merkel (de percepere a proprietatilor fine ale obiectelor). Hipoderma este stratul profund care separa pielea de structurile subiacente. de izolator termic si mecanic. situata sub epiderma. Receptorii sunt (fig. durere. Ruffini si Golgi-Mazzom). Analizatorul cutanat (fig. mangaiere. Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii. Derma mai contine partea superioara a foliculului pilos.# Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. bogat in celule adipoase. apasare. Fiecare receptor receptioneaza un anumit tip de stimul. 15) Pielea este invelisul care protejeaza organismul uman de agresiunile mediului extern. este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat de tip cornos.

Mirosul ne informeaza despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente.Din punct de vedere structural. termic-dureros si spinotalamic anterior. Darele de miros. in general.homunculus senzitiv. Sensibilitatea discriminativa tactila se determina masurand distanta minima la care doi stimuli se pot percepe separat. receptorii tactili sunt terminatii nervoase libere sau receptori incapsulati. si 50-60 mm la nivelul tegumentului spatelui. al carui axon trece in cordoanele laterale. 21 . uneori chiar la retrairea amintirilor. Cele mai intinse reprezentari corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele. tactil. o parte a mucoasei care captuseste cavitatea nazala. Segmentul intermediar (calea de conducere) Primul neuron se afla pe radacina posterioara a nervului spinal. Aceasta distanta variaza intre aproximativ 2 mm la nivelul limbii si al degetelor. De aceea contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea. intre care se afla celulele alungite receptoare. Capacitatea discriminativa tactila depinde de densitatea receptorilor (numarul de receptori pe unitatea de suprafata) si de alti factori. asezate in pagina la distante de 2. Segmentul central Este reprezentat de neocortexul receptor. Acuitatea tactila a degetelor este utila indeosebi nevazatorilor pentru citirea Braille. in timp ce scaderea ei are efecte opuse. 2. aflat in girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I). Pipaind aceste puncte in relief pe pagina. Mucoasa olfactiva apare ca o zona limitata la o suprafata de 2-3 cm2. foarte usor. Receptorii tactili si de presiune se adapteaza. formand fasciculele spinotalamic lateral. miresmele din jurul nostru ne aduc informatii despre obiectele sau fiintele din mediul inconjurator.5 mm. ne ajuta la recunoasterea persoanelor si a locurilor. iar axonul acestuia proiecteaza informatia in cortex. VI. Cel de-al treilea neuron se afla in talamus. in ganglionul spinal. Aria corticala senzitiva reprezinta un fel de om . Mucoasa olfactiva este alcatuita dintr-un strat de celule epiteliale (de sustinere). Cresterea temperaturii mareste sensibilitatea tactila. Fiecare zona a corpului are o proiectie corticala. Fibrele sensibilitatii termice. In peretele superior al santului lateral se afla aria somestezica II. Analizatorul olfactiv (fig. un nevazator experimentat poate citi pana la 100 de cuvinte pe minut. dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de-al II-lea neuron in cornul posterior al maduvei spinarii. Simbolurile Braille sunt puncte in relief. mana. cum ar fi temperatura. presiunea atmosferica). Este galbena si permanent umeda. 17) Simtul mirosului (olfactia) la om este localizat in cavitatea nazala. unde se face proiectia sensibilitatii tactile grosiere. limba. Segmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiva.

Axonul sau transmite direct centrului imediat superior o simpla informatie: prezenta sau absenta excitantului olfactiv. Este posibila insa formarea altor senzatii olfactive sub actiunea unor substante care nu au actionat pana atunci. selectare sau dirijare a informatiei. Analizatorul gustativ Limba este organul gustativ. ciupercute (fungiforme) sau in forma de potir (caliciforme). in numar mai redus. 3. desi stimulul persista. O substanta odoranta care persista mult timp in jurul nostru determina fenomene de adaptare olfactiva. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari). care formeaza nervii olfactivi. smocuri de firisoare (coroliforme). prevazute cu chemoreceptori. Se apreciaza ca sensibilitatea olfactiva este mai mare la copii decat la varstnici. Dendritele se termina cu o mica vezicula (buton olfactiv). umiditatea si sanatatea mucoasei. Se gasesc in papilele din mucoasa linguala si. fara nici un dispozitiv de receptare. deoarece sunt stimulati de substante chimice volatile. deci. # Neuronul olfactiv (protoneuronul) intra. chiar la acelasi individ variaza in unele situatii: inainte de masa sensibilitatea olfactiva este mai mare decat dupa aceea. Receptorii sunt muguri gustativi care includ celulele senzoriale. Segmentul central este localizat in aria olfactiva din paleocortex. ale caror dendrite sunt situate printre celulele de sustinere. Papilele au forme diferite: firisoare (filiforme). # Celulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari (protoneuronul caii). intensitatea excitatiei scazand pana la disparitie. VI. observam proeminente si rugozitati. Segmentul de conducere Axonii neuronilor olfactivi bipolari. si in mucoasa labiala. prevazuta cu 6-12 cili. strabat lama ciuruita a etmoidului (de la baza craniului) si patrund in bulbii olfactivi. denumite papile. Intensitatea senzatiilor olfactive depinde si de alti factori: concentratia substantelor odorante. deutoneuronul caii. La femeile insarcinate sau in cazul unor boli digestive sensibilitatea olfactiva este marita.Receptorii olfactivi se numesc chemoreceptori. Daca privim cu lupa suprafata acesteia. a valului palatin. gradul lor de solubilitate. antrenate de aerul inspirat si dizolvate in lichidul vascos de la suprafata mucoasei olfactive. Cilii olfactivi ies la suprafata mucoasei in mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. inconjurate de un sant adanc (circumvalate). Papilele fungiforme si circumvalate sunt papile gustative. ca filele unei carti (foliate). Primele doua tipuri de papile au rol in sensibilitatea tactila si termica. a obrajilor. a 22 . Axonii celulelor mitrale formeaza tracturile olfactive si se termina in cortex. Sensibilitatea olfactiva este foarte diferita de la un individ la altul. in contact direct cu excitantul.

Excitatiile gustative produse simultan se pot influenta reciproc.faringelui si a epiglotei. participa discret prin intermediul mirosului. in acelasi loc unde se proiecteaza sensibilitatea generala a fetei. unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii. Capacitatea discriminativa gustativa este mica. # Gustul amar este perceput spre baza limbii. Dupa incrucisare. 23 . Unele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu. nu au gust. prin asociatie. la nivelul buzelor si al gingiilor. amar si dulce. Mugurii gustativi din mucoasa faringiana si epiglotica percep. stimulati de substante sapide. dizolvate in apa si saliva. se accentueaza sau se sterg. unde fac sinapsa cu al treilea neuron. ca si in santurile dintre papilele foliate de pe marginile limbii. axonii deutoneuronilor ajung in nucleii specifici de releu din talamus. In mucoasa linguala. La varstnici este mai redusa decat la adulti. # Gustul acru este localizat pe marginile limbii. Omul percepe patru gusturi fundamental: acru. nervul glosofaringian (IX) pentru treimea posterioara si nervul vag (X) pentru restul mugurilor gustativi.mirosurile degajate de alimentele calde imbunatatesc gustul produselor alimentare. # Gustul sarat este perceput pe marginile stanga si dreapta ale limbii. Ei sunt in numar de 6-12. Segmentul de conducere Nervii care conduc sensibilitatea gustativa sunt nervul facial (VII) pentru mugurii din partea anterioara a limbii (2/3). care iuteste mancarea si este excitata prin condimente. degustatorii de vinuri). o solutie diluata de zahar da o senzatie mai puternica de dulce daca contine clorura de sodiu. Receptorii gustativi sunt chemoreceptori. toate gusturile fundamentale. sarat. Exista o mare diversitate a gusturilor pentru alimente. Segmentul central se gaseste in partea inferioara a girusului postcentral din lobul parietal. Fibrele acestor nervi se alatura in bulb. • componenta tactila. Gusturile isi imbina nuantele. Substantele insolubile. in partea sa anterioara. mugurii gustativi se afla in santul din jurul papilelor circumvalate. fapt utilizat pe scara larga in gastronomie. insipide. • componenta osmica . Sensibilitatea gustativa variaza in functie de concentratia diferitelor substante sau de varsta si sexul persoanelor. # Gustul dulce la varful limbii. care proiecteaza pe scoarta cerebrala. dar toate au trei componente negustative comune: • componenta termica. Papilele filiforme nu au muguri gustativi. temperatura). Astfel. asociate cu senzatiile olfactive si buco-faringiene (tact. Gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile celor patru gusturi fundamentale. dispusi in V la baza limbii. Acestia se mai gasesc si la suprafata papilelor fungiforme de pe fata dorsala a limbii.

retina contine un strat de pigmenti de culoare bruna. acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. numita asa deoarece nu contine receptori pentra lumina. Muschii ciliari sunt muschi netezi. circulari si radiari.la dilatarea pupilei. Aceste celule se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis. in mentinerea echilibrului si in activarea corticala difuza. care in jurul celulelor receptoare. Celulele cu bastonas (125-130 de milioane) sunt foarte sensibile la lumina. Segmentul periferic Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase. La polul posterior al retinei se afla: formeaza o camera obscura . prin care lumina ajunge la acesti receptori.o pata galbena numita macula lutea. 24 . luand numele de cornee.VI. iar contractia muschilor radiari . In prelungirea corpului ciliar. . care are un orificiu central . Vederea permite diferentierea formei. Analizatorul vizual (fig. Contractia muschilor circulari. drept intern. care transmit informatia spre centrii nervosi. se afla un diafragm numit iris. Analizatorul vizual este format din globul ocular. orientati radiar si circular. dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. nervi si pigmenti. in care se afla receptorul (segmentul periferic). duce la micsorarea pupilei. coroida si retina. alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange ghemuite numite procese ciliare. la polul anterior al globului. continand vase. Ochiul transforma energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de unda intre 400 700 nm) in impuls nervos. Sclerotica este invelisul extern si are rol protector. Spre coroida. 4. La polul anterior al globului. oblic inferior si oblic superior. invelisul intern. Procesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita umoare apoasa. Este alcatuit din trei invelisuri si mai multe medii transparente. Este alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule. invelisurile sunt: sclerotica. Retina. Coroida este invelisul care asigura nutritia globului ocular. calea de conducere (segmentul intermediar) si segmentul cortical de proiectie (segmentul central).o pata oarba. drept inferior. Sunt receptorii vederii nocturne. contribuind astfel la integrarea organismului in mediu. drept superior. Spre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar. luminozitatii si culorii obiectelor si in acelasi timp are un rol important in orientarea spatiala. cu o depresiune in centru . La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern.pupila.fovea centralis. 18) Vederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii din mediul extern. sclerotica se bombeaza si devine transparenta. In alcatuirea irisului se afla muschi netezi.

iar camera posterioara: intre cristalin si retina. Datorita corneei si cristalinului. Corneea nu contine vase.Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt.umoare vitroasa (corpul vitros). aflata in lobul occipital. Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin. iar in camera posterioara . camera anterioara. Segmentul de conducere este format dintr-un lant de neuroni bipolari (protoneuronul caii). conectate cu lobii frontali si parietali. iar irisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi. cristalin si corp vitros. suprapuse in zona nazala.la primul neuron. care face posibila proiectarea imaginilor pe retina. fiind sensibila la stimuli externi (durerosi. Pentru a ajunge la celulele receptoare. cea mai mare parte a campului vizual este asigurata de ambii ochi (vedere binoculara) si doar o parte din campurile temporale de catre un singur ochi (vedere monoculara). care prin dendrite fac sinapsa cu celulele fotosensibile. implicate in procese psihovizuale complexe. Aparatul optic Formarea imaginilor pe retina se datoreaza aparatului optic al globului ocular. Al III-lea neuron al caii vizuale se afla in metatalamus. care desparte camera anterioara de cea posterioara. dar este bogat inervata. umoare apoasa. iar cel de-al II-lea . Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. Segmentul central Este reprezentat de aria vizuala primara. lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea. cristalinul se bombeaza. iar prin axoni. Campul vizual este spatiul cuprins cu privirea atunci cand aceasta este fixata asupra unui punct. Claritatea imaginii la distanta si in apropiere se 25 . Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. aparatul optic are o convergenta pozitiva. Campul vizual binocular reuneste cele doua campuri monoculare.cristalinul se aplatizeaza. cristalinul si camera posterioara. Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei. Sunt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. Segmentul intermediar Neuronii care intra in alcatuirea retinei reprezinta primul si al II-lea neuron al caii vizuale. La om. si parasesc ochiul prin pata oarba. Axonii celui de-al II-lea neuron se grupeaza. In camera anterioara se afla umoare apoasa. formand nervul optic. cu neuroni ganglionari multipolari (deutoneuronul caii). tactili). de unde informatia este proiectata in emisferele cerebrale. Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari. In vecinatate se afla mai multe arii de asociatie. Primul neuron este conectat la celulele receptoare. iar cand se contracta muschii radiari . alcatuit din cornee.

groasa si vascularizata. se formeaza intr-o cavitate a osului temporal. Mai jos de fereastra ovala se gaseste fereastra rotunda (timpanul secundar). urechea medie si urechea interna. Pavilionul urechii este alcatuit dintr-un schelet fibrocartilaginos invelit in tegument si prezinta pe suprafata sa neregularitati care permit captarea sunetelor si orientarea lor spre conductul auditiv.19) Analizatorul auditiv este organul de simt care asigura perceperea unde lor sonore. Analizatorul acustic (auditiv) (fig. avand de o parte si de alta doua fete concave. in conditii de crestere a presiunii exterioare (explozii. Timpanul are rolul de rezonator. trompa se deschide si aerul intra in urechea medie. tunete. dand semnificatie lumii sonore care ne inconjoara. la care convergenta cristalinului este maxima). Ea este plina cu aer la presiune atmosferica. Acomodarea se poate face intre anumite limite: punctum remotum (cel mai indepartat de ochi. sunetul avioanelor supersonice. Defectiunea se numeste presbitism si se corecteaza cu lentile convexe. egalizand presiunea interioara cu cea atmosferica. Punctum proximum scade cu varsta din cauza diminuarii elasticitatii cristalinului. Conductul auditiv are o lungime de 2. orientarea in spatiu si vorbirea ca mijloc de comunicare interumana. Urechea medie (camera timpanului) este o „mini-toba" de marimea unei aspirine. Acest organ de simt este format din aparatul de captare si transmitere a undelor sonore (situat in urechea externa si medie) si din aparatul de receptare a sunetelor (situat in urechea interna).5-3 cm si se intinde pana la membrana timpanului. care poate vibra cu 30-30000 cicluri pe secunda la undele sonore primite prin conductul auditiv. datorita contractiei muschilor ciliari circulatori. adica prin modificarea razei de curbura a suprafetei sale anterioare. Cele doua membrane rezonatoare ale urechii medii sunt timpanul si fereastra ovala. Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern. VI. 5. de la care incepe acomodarea. guturaiul poate avea ca urmare infectia urechii medii (otita). Este o membrana fibroasa. La persoanele varstnice acomodarea ochiului are loc intre limite reduse.datoreaza acomodarii ochiului prin cresterea convergentei cristalinului. difuzoare cu peste 100 decibeli) se impune necesitatea de a deschide gura ori de a inghiti repetat sau de a tipa. Timpanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor in urechea medie. Receptorii se afla la nivelul urechii interne. datorita comunicarii cu naso-faringele prin trompa lui Eustachio. Urechea se imparte in: urechea externa. La fiecare inghititura. 26 . De aceea. aproximativ 6 m) si punctum proximum (cel mai apropiat de ochi. Urechea este analizatorul care deosebeste sunetele unele de altele.

suspendate de peretii urechii medii prin ligamente si doi muschi. se gaseste receptorul pentru sunete. avand doua vezicule (utricula si sacula) si canalele semicirculare membranoase. . Segmentul de conducere Axonii neuronilor din ganglionul Corti formeaza ramura acustica a nervului cranian VIII. Dincolo de membrana ferestrei ovale. unul superior (rampa vestibulara) si altul inferior (rampa timpanica). una langa alta. canale semicirculare osoase si melc osos sau cohlee. format din: -vestibulul membranos. un lichid cu o compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian. Urechea interna se afla intr-o cavitate situata in stanca osului temporal. celelalte sunt celule de sustinere. fiind delimitat de rampa timpanica prin membrana bazilara (continuarea lamei spirale osoase) si de rampa vestibulara prin membrana Reissner. ingustat de la varf spre baza si plin cu endolimfa. care se sprijina pe fereastra ovala. Extremitatea ciliata a celulelor auditive vine in contact cu membrana tectoria. # Melcul membranos (canalul cohlear) ocupa numai o parte a melcului osos. fibre microrezonatoare. Membrana bazilara il parcurge in lungime si este formata din aproximativ 50000 de corzi elastice. Lungimea fiecarei coarde corespunde unui anumit numar de vibratii. La amplificarea sunetelor mai contribuie si diferenta de suprafata dintre timpan si membrana ferestrei ovale (timpanul este de 17 ori mai mare ca suprafata). Muschii atasati oscioarelor contribuie la modificarea intensitatii sunetelor.Transmiterea vibratiilor este realizata de trei oscioare articulate. De la columela porneste o lama osoasa. in urechea interna. nicovala si scarita. Acesta face sinapsa cu neuronii din nucleii cohleari pontini (deutoneuronul caii). # Melcul osos (cohleea) este un canal osos. Unele celule. Aceste celule receptoare auditive sunt inconjurate la baza de prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. contractia muschilor ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. situat in columela (protoneuronul caii).melcul membranos sau canalul cohlear. dispuse in arcade. formand organul Corti. subtire (lama spirala osoasa). intinse in latimea membranei. formeaza tunelul Corti. Majoritatea 27 . ca si coardele unui pian sau harpe. Este un tub rasucit in spirala. aflata deasupra organului Corti. Contractia muschilor scaritei amplifica vibratiile prea slabe. Este formata din labirintul osos. care imparte incomplet cavitatea melcului in doua compartimente. Astfel. Cele doua compartimente contin perilimfa. si comunica cu varful melcului prin helicotrema. iar cele auditive sunt celule senzoriale ciliate. Pe fiecare dintre corzile membranei bazilare se afla grupati mecanoreceptori (receptori pentru vibratii). Oscioarele auzului sunt: ciocanul. care este prins pe fata interna a timpanului. In interior se afla labirintul membranos. alcatuit la randul sau din vestibul osos. spiralat in jurul unui ax numit columela.

realizand o perceptie complexa care este memorata in circuite si mecanisme de retea. 6. situata deasupra maculei. Cortexul este dispozitivul integrator care leaga senzatiile auditive de altele vizuale. Cilii acestor celule inclavate in membrana tectoria sunt indoiti. perilimfei din rampa timpanica. Exista insa si arii de asociatie. din urechea interna. care prin miscarea lor vibratorie ridica celulele senzoriale auditive. musculare etc. Analizatorul vestibular Analizatorul vestibular (sau organul de simt al echilibrului) participa alaturi de alti analizatori (kinestezic. Undele endolimfei se abat peste corzile membranei bazilare. dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. in corpul geniculat medial (metatalamus). sacula si in trei canale semicirculare pline cu endolimfa. Cele trei canale semicirculare. localizate cu deosebire in cortexul parietal. Din impulsurile nervoase.. Aceasta este formata din celule de sustinere si celule senzoriale. Din metatalamus. 20) Membrana ferestrei ovale vibreaza cu frecventa si amploarea transmisa de oscioare. acustic) la mentinerea echilibrului static si dinamic al organismului.axonilor deutoneuronilor se incruciseaza in punte si fac sinapsa cu al treilea neuron. melodii. Aici se formeaza senzatia de auz. perceptiile auditive „imbraca" un obiect vizualizat in notiunile abstractizate logic prin cuvant. zarva etc. prin helicotrema. optic. Celulele senzoriale sunt prevazute cu cili grosi si lungi. In aceasta membrana se afla 28 . In general. care codifica sunetele receptate. unde se afla organul receptor. tactile. La baza celulelor senzoriale se gaseste o retea de fibre nervoase. sau macula. Mecanismul auzului (fig. Fereastra ovala se bombeaza spre urechea medie si creeaza spatiul necesar vibrarii. sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri spatiale: orizontal. Receptorii vestibulari sunt localizati in utricula. iar celulele auditive sunt excitate. care sunt transmise cortexului. VI. undele lichidului fiind similare cu cele ale aerului (produse de sunet). Excitatia se transforma in impulsuri nervoase. Celulele receptoare senzoriale sunt prevazute cu cili. care constituie receptorul static de postura si miscare rectilinie. Aparatul otolitic este alcatuit din celule receptoare si de sustinere. vertical-sagital si vertical-frontal. In utricula si sacula se afla aparatul otolitic. Vibratiile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara si. care patrund in masa gelatinoasa (cupula) ce acopera suprafata crestei ampulare. Crestele ampulare sunt receptorii vestibulari pentru miscarea rotatorie. care patrund intr-o membrana gelatinoasa sub forma de retea. Fiecare canal are la unul din capete o dilatatie numita ampula. Vibratia perilimfei se transmite endolimfei. neuronii din cortex incheaga armonii. Segmentul central Aria auditiva primara se afla in lobul temporal. informatia auditiva ajunge la scoarta cerebrala. creasta ampulara. deschise in utricula prin 5 orificii. cutanat.

Altele ajung la nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III. O parte din fibrele nucleilor vestibulari ajung la scoarta cerebeloasa din arhicerebel (prin fibre vestibulo-cerebeloase). contribuind la reglarea tonusului muscular. Segmentul central se afla in lobul temporal. care se alatura fibrelor nervoase provenite din ampule. VI. al carui axon proiecteaza in scoarta cerebrala. otolitii din utricula si sacula raman nemiscati in substanta gelatinoasa. cilii celulelor senzoriale sunt excitati si se formeaza un impuls nervos. fiind controlata continuu prin feed-back. In jurul si la baza celulelor receptoare se gasesc fibrele nervoase ale ramurii vestibulare a nervului acusticovestibular. care genereaza un impuls nervos. exercitand o presiune asupra acestora. deasupra celulelor ciliate. Ca urmare. actionam fara sa ne dam seama. IV si VI (fibre vestibulo-nucleare) care inerveaza musculatura extrinseca a globului ocular si. Dereglarile functionale ale analizatorului vestibular pot fi temporare (rau de calatorie) sau permanente. in diverse boli. Lichidul din aceste canale curge si deplaseaza masa gelatinoasa din ampule. Miscarea automata este asigurata de conexiunile dintre receptorii vestibulari si centrul tonusului si al miscarii. in care informatiile emise de receptorii vesti-bulari si de receptorii 29 . prin fasciculul vestibulospinal. contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic. Ele stimuleaza mecanic celulele ciliate. # Miscarea rectilinie se obtine prin miscarea otolitilor in utricula si sacula. Sindromul Menier este o boala determinata de o acumulare de endolimfa care poate afecta canalele semicirculare. Simtim miscarea doar la oprire si la pornire. la motoneuronii somatici ai maduvei spinarii. Miscarile uniforme nu determina excitarea receptorilor vestibulari. Analizatorul kinestezic (motor) Creierul reuseste sa coordoneze miscarile voluntare (pe care dorim sa le facem) printrun reglaj central diferentiat. 7. in partea posterioara a girusului temporal superior. Segmentul de conducere Dendritele neuronilor situati in ganglionul Scarpa (protoneuronul) culeg informatii de la nivelul celulelor receptoare. de aceea in tren sau avion miscarea nu este perceputa. Nervul vestibular patrunde in cutia craniana si face sinapsa in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul). atingand cilii. otolitii se deplaseaza si substanta gelatinoasa se lasa intr-o parte. Cand corpul este imobil. # Miscarile de rotatie implica activitatea canalelor semicirculare. unde fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron. O parte din fibrele nucleilor vestibulari din bulb au traseul pana la talamus. producand ameteli si pierderea echilibrului. iar axonii formeaza ramura vestibulara a nervului cranian VIII.concretiuni fine de carbonat de calciu (otoliti). Simtul echilibrului este o „senzatie care nu se simte". Daca organismul se misca liniar. daca inchidem ochii.

• terminatii nervoase libere. Receptorii tendinosi percep intensitatea acestei tractiuni (tensiunea contractiei musculare). comanda este controlata clipa de clipa prin efectul produs. Printr-un sistem de feed-back.musculari ajung la centrii nervosi care coordoneaza tonusul. „in buchet". Contractia capetelor produce intinderea zonei centrale a fusului si excitarea terminatiilor senzitive. ca un mecanism de feed-back negativ. care se opune dezvoltarii unei tensiuni prea mari in muschi. atunci impulsul nervos format este transmis maduvei spinarii. plina de nuclei. Reflexul tendinos actioneaza. Dupa structura lor. Terminatiile senzitive sunt dendrite ale neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal. care reduce activitatea muschiului respectiv. primare si secundare. care functioneaza ca receptori senzoriali. tendoane. • corpusculi Vater-Pacini. inconjurate si prinse intr-o capsula conjunctiva. localizate printre fibrele tendinoase. Deasupra si dedesubtul fibrelor senzitive primare se afla terminatiile senzitive secundare. Terminatiile nervoase senzitive primare formeaza o spirala in jurul fibrelor intrafusale. Ca urmare. dispusi in periost si articulatii. Segmentul de conducere 30 . Daca tensiunea de contractie musculara este prea mare. in forma de fus. Miscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului de simt kinestezic. Cand fasciculele musculare se contracta. Structural. Aceasta zona prezinta doua categorii de terminatii nervoase senzitive. numite fibre intrafusale. prevenind ruperea sau smulgerea insertiilor acestora. fusul are o portiune centrala. la insertia lor pe tendon. Extremitatile fusului neuromuscular sunt formate din fibre musculare cu rol contractil si sunt inervate de axonii neuronilor gama din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Fusurile neuromusculare sunt receptori care contin 3-12 fibre musculare modificate. Ele au o viteza de conducere foarte mare. Organele tendinoase Golgi sunt situate la jonctiunea fibrelor musculare cu tendonul. Aceste terminatii nervoase sunt formate din dendritele neuronilor situati in ganglionul spinal. necontractila. diferite de fibrele eferente alfa care inerveaza fibrele musculare striate extrafusale. trag de tendon pentru a efectua miscarea. exista mai multe tipuri de proprioceptori: • fusuri neuromusculare. Stimularea fusului neuromuscular se poate produce prin intinderea muschiului si prin contractia capetelor fusului. in consecinta. Ele sunt mai subtiri si au o viteza de conducere mai lenta. ligamente. produce contractia reflexa a muschiului. format din milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispusi in milioane de fascicule musculare. Acestea sunt retele de terminatii nervoase butonate pe fibrele musculare. postura. suprafete articulare. subtiri. gesturile in raport cu intentia. • organe tendinoase Golgi. distribuite in tot corpul printre fibrele musculare striate.

-faringele.superior (care este fix) si inferior( care este mobil) se gasesc dintii.Impulsurile de la proprioceptorii musculo-articulari se transmit la centrii nervosi superiori pe doua cai. Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: -cavitatea bucala. coordoneaza miscari mai putin diferentiate. -stomacul. Segmentul central Caile sensibilitatii proprioceptive constiente proiecteaza in aria senzitivo-motorie parieto-frontala.format din bolta palatina si omusor. VII.care sunt situate in apropierea cavitatii bucale. VII. Dintii sunt organe vii. -intestinul gros. 1. -esofagul. Putem considera ca muschii nostri isi simt propria forta si sfortare. Mucoasa bucala este umezita de saliva produsa de glandele salivare. 31 . peretii laterali . Umectarea alimentelor din cavitatea bucala se realizeaza cu ajutorul salivei. APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv (fig.peretele superior .cu care comunica prin canale excretoare. 23) este format din tubul digestiv si glandele anexe. Alte arii. Aceste cai ale sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculul GollBurdach) si inconstiente (fasciculele spinocerebeloase) au fost prezentate in lectia despre maduva spinarii. peretele inferior . -intestinul subtire. Acestia sunt implantati in alveolele dentare. Lezarea oricarui segment al analizatorului kinestezic determina tulburari de coordonare a muschilor.pe care se afla limba cu papilele gustative. Receptorii din masa musculara semnalizeaza intensitatea de tractiune si incordare (tonus) in cursul desfasurarii miscarii. Pe maxilare . Aceasta este secretata de glandele salivare. 1. frontale si probabil parietale. Tubul digestiv Tubul digestiv incepe cu orificiul bucal si continua pana la orificiul anal. formatiuni osoase dure. unde au loc analiza si sinteza informatiilor kinestezice. cavitatea bucala contine organe specializate limba si dintii. Ea prezinta: .formati de obraji.

segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. 2. situat in stânga cavitatii abdominale. Portiunea orizontala este alcatuita din antrul/ canalul piloric. C1/1. dublu stratificata. Au aspect si forme diferite in functie de rolul indeplinit in masticatie. premolari (PM). prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini/ curburi( marea si mica curbura). Intrarea in faringe este strajuita de amigdale. organe de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor ajunse aici prin hrana si prin aerul inspirat. esofagul (circa 25 cm) strabate cutia toracica si muschiul diafragm. canini( C). intervenind in sfaramarea si macinarea alimentelor. Limba are rol in masticatie . Au culoare alba si rol mecanic in digestia bucala. participa la inghitirea hranei. Musculatura faringelui si esofagului. precum si intre cavitatea bucala si esofag. Fiecare dinte prezina trei portiuni: . -colul= portiunea cuprinsa intre coroana si radacina. Este acoperit de gingie.radacina= partea ascunsa in alveola. faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea digestiva cu calea respiratorie. in limbajul articulat si este si un organ gustativ. Realizeaza legatura intre fosele nazale si laringe. 24). Mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea in timpul trecerii bolului alimentar.Exista mai multe tipuri de dinti: incisivi ( I). sub muschiul diafragm. stomacul (fig. 2. 32 . care se termina la orificiul piloric.deglutitie/ inghitire. PM 2/2. stomacul comunica cu esofagul.coroana= partea vizibila a dintelui. de lapte/ temporara . Face legatura intre faringe si stomac. Omul are doua dentitii: 1. Portiunea verticala cuprinde fundul stomacului(fornix/camera cu aer). 3. Musculatura faringelui are rol important in deglutitie. Are forma literei „ J”. Prin orificiul cardia.20 dinti: Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. 4. molari ( M). iar prin pilor comunica cu duodenul( primul segment al intestinului subtire). care nu se umple cu alimente si corpul stomacului. supt( la sugari). . M 2/2. C 1/1. deschizandu-se in stomac prin orificiul cardia. M 3/3. definitiva-32 dinti: Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2.

6. prezentand apendicele vermiform( forma de vierme). Musculatura este dispusa in trei straturi (longitudinal. intestinul subtire( fig. Mucoasa contine glande care secreta sucul intestinal.25).Mucoasa gastrica /stomacala prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice . sigmoid). descendent. Exista trei tipuri de glande salivare: glandele parotide.26) Acestea isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv. glandele sublinguale si glandele submaxilare. se termina cu canalul anal care se deschide prin anus. situat in partea dreapta a 33 . cu ajutorul ei. circa 4-6 m. -rectul= ultima parte a intestinului gros.glandele salivare: secreta saliva pe care o elimina prin canale in cavitatea bucala.7 m si un calibru superior fata de intestinul subtire.5 kg). In duoden se deschid canalul coledoc si canalul principal al pancreasului. intestinul gros. Duodenul are forma de potcoava. circular si oblic). la contactul lui cu mucoasa pentru facilitarea absorbtiei intestinale si la inaintarea acestuia. Mucoasa intestinului gros nu mai prezinta vilozitati. dispusa in doua straturi. care cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. care secreta sucul gastric si un mucus abundent care o protejeaza. Aceste glande sunt: . jejunul si ileonul/ jejuno-ileonul ( partea mobila). 5. participa prin contractiile sale ritmice la amestecarea continutului intestinal cu sucurile digestive. care maresc suprafata de absorbtie a principilor alimentari. Prin intestinul gros se elimina resturile nedigerate si produsii toxici de putrefactie sub forma de materii fecale. 2. Este cuprins intre stomac si intestinul gros si este format din: formeaza bucle(anse) intestinale. transvers. glande. care VII. Jejunul si ileonul se intind pana valvula ileo-cecala. Glandele anexe( fig. Musculatura. -colonul este format din segmente( colon ascendent. cu rol in digestia principiilor alimentari care ajung la acest nivel. ficatul: cea mai voluminoasa glanda din corp (circa 1. hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul piloric. segmentul cel mai lung. duoden (partea fixa). Mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale. cu o lungime de circa 1. Este alcatuit din urmatoarele segmente: -cecum= segment situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac.

canaliculile incep sa aiba pereti proprii. capilare si canaliculi biliari.Canalul hepatic comun rezulta prin unirea celor doua canale drept si stang si se continua in canalul coledoc. vasele limfatice.cavitatii abdominale. Ficare lob al ficatului este alcatuit din segmente. Acesta ajuta la eliminarea materiilor fecale( de aceea in segmentele 34 . cu dispozitie radiala.cap. . acestea asigura si amestecul sucurilor digestive cu hrana ingerata si eliminarea resturilor nedigerate. Ficatul are o structura segmentara. prin care bila( produsa de hepatocite) ajunge in perioadele interdigestive in vezicula biliara.pancreasul . sub muschiul diafragm. formand cele doua canale hepatice( drept si stang). Lobulul hepatic -reprezinta unitatea structurala fi functionala a ficatului. vena porta. fara pereti proprii. Hepatocitele sunt dispuse sub forma de placi. impreuna cu canalul pancreatic principal( Wirsung).absorbtia substantelor nutritive rezultate prin digestie. viscerala. in anumite segmente. Este alcatuit din patru lobi: drept. si iesind din lobul. Ficatul prezinta o fata superioara. impreuna cu coledocul(prin orificiul Oddi). formand intre ele o retea. situat in potcoava duodenala. Fata inferioara a ficatului prezinta doua santuri longitudinale. Spre periferia lobulului. Este o glanda mixta. si un canal excretor secundar Santorini. Este alcatuit din: . si una inferioara. care se deschide in duoden. care se deschide in canalul Wirsung sau direct in duoden. diafragmatica. Din calea biliara principala se deschide canalul cistic. Lobulul hepatic are forma piramidala si este constituit din celule hepatice( hepatocite). Mucoasa prezinta numeroase pliuri si glande producatoare de mucus. partea exocrina secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari: principal Wirsung. .corp. Pe fata inferioara a ficatului se afla hilul hepatic. stang. La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara. Intre hepatocite se gasesc canaliculele biliare. nervii si cele doua canale hepatice.situat in spatele stomacului. in care se descarca bila secretata de hepatocite. Inaintarea hranei de-a lungul tubului digestiv se face prin contractii ritmice ale musculaturii acestuia numite unde peristaltice.secretia sucurilor digestive care prelucreaza chimic hrana. prin care intra si ies din ficat artera hepatica. prezente in hilul hepatic. se unesc intre ele. anterior si posterior. . Tubul digestiv este captusit cu o mucoasa specializata.coada. pentru: . care se deschide in duoden. Atat bila cat si sucul pancreatic ajung prin canale in duoden. iar segmentele din lobuli. . orificiu prevazut cu sfincterul Oddi.

il strabat pe rand datorita undelor peristaltice si intra in stomac prin orificiul cardia. Laringele este inchis automat de catre un cartilaj. Digestia Prin consumarea alimentelor se introduc in organism o gama variata de substante organice si anorganice. numite enzime. care. acid clorhidric. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica sub actiunea unor substante din sucurile digestive. deci contin proteine). In timpul deglutitiei acesta trece din cavitatea bucala in faringe si apoi in esofag. este supusa unui ansamblu de transformari mecanice. Musculatura se concentreaza in trei benzi dispuse longitudinal de-a lungul sau. Digestia incepe in cavitatea bucala cu transformari: . Stomacul depoziteaza temporar hrana si. substantele anorganice (saruri minerale de calciu. VII. fizice si chimice numit digestie. Digestia gastrica. maruntirea. Substantele organice sunt insa mai intai digerate.chimice: amilaza/ ptialina (enzima din saliva) descompune amidonul in produsi glucidici putin mai simpli. . Rezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar. care joaca rol de capacel pentru a evita trecerea fragmentelor alimentare pe calea respiratorie. Mucusul protejeaza mucoasa stomacului impotriva aciditatii severe si chiar impotriva actiunii enzimelor proprii. inmuierea cu saliva) -masticatia.mecanice (taierea. zahar). epiglota. daca glandele gastrice ar produce pepsina activa. 35 .fizice (dizolvarea unor substante in saliva: sare. Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice.(Deci. cu gust dulce. fier. De aceea pepsina ( cea mai importanta enzima/ ferment din sucul gastric care descompune proteinele) este eliminata in stomac sub forma inactiva(de pepsinogen).) si vitaminele sunt folosite ca atare de catre organism nostru.. fara a fi transformate. Sucul gastric contine: apa. ele s-ar autodistruge deoarece sunt formate din celule. 3. .inferioare ale intestinului gros creste numarul celulelor care secreta mucus). pe masura ce strabate tubul digestiv. Unele dintre ele: apa. Iar peretelele stomacului nu este atacat de pepsina pentru ca este protejat de un strat de mucus. rezulta o masa pastoasa numita chim gastric. prin amestecarea ei cu sucul gastric. Hrana ingerata. devine pepsina. adica descompuse in substante simple pentru a putea fi absorbite si distribuite prin circulatie tuturor celulelor. Bolurile alimentare ajung in esofag. fosfor etc. in prezenta acidului clorhidric( HCl). enzime si mucus.

Acestea: . lipaze si unele enzime care ataca treptat glucidele rezultate in urma actiunii amilazei pancreatice. de-a lungul tubului digestiv. Acestea actioneaza puternic asupra tuturor produsilor descompusi numai partial la nivelul stomacului sau chiar asupra celor nedescompusi. . protejand mucoasa intestinala. in substante simple. Contine enzime (amilaze. proteaze. 36 . alcalin. are loc transformarea chimica treptata a substantelor organice complexe. care. prin absorbtie. La nivelul intestinului gros are loc si absorbtia apei. lipaze).sintetizeaza vitamine (grupul B si vitamina K). . Sucul pancreatic este ca si bila. Absorbtia Transformarile mecanice si fizice usureaza procesele chimice de descompunera alimentelor in nutrimente. este depozitata in pauzele dintre mese in vezica biliara.sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa bacteriile prezente aici. VII.realizeaza procesul de putrefactie din care rezulta substante urat mirositoare. mai contine saruri biliare care emulsioneaza lipidele facandu-le mai usor de descompus de catre lipazele intestinale. 2.bilei si sucului pancreatic ajunse in duoden de la ficat si pancreas.Hrana ajunsa in stomac este transformata chimic de doua categorii de enzime: proteaze si lipaze. trec direct in circulatie. Toate acestea continua actiunea enzimelor din sucurile gastric si pancreatic pana la obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. incepand cu cavitatea bucala. Digestia intestinala este rezultatul actiunii: . frisca)--------------lipaze-------------------------lipide mai simple In cantitati mici. . Bila nu contine enzime. chimul gastric trece prin orificiul piloric in duoden. 1.fermenteaza resturile cu degajare de gaze. dupa schema: Proteine----------proteaze(favorizate de mediul acid)--------proteine mai simple Lipide(din lape . 4. Bila contine apa si pigmenti biliari care ii dau culoarea verzuie. Sucul intestinal contine si el apa. si astfel neutralizeaza aciditatea ridicata a chimului gastric. proteaze. Materiile fecale vor fi eliminate prin orificiul anal in procesul de defecatie. Deci. prin canale speciale. stomac si apoi intestin.

sarurile minerale. glucoza. tot in sange. obtinandu-se astfel substante simple. Ele trec in circulatie ca atare. Amidonul (glucid complex) este descompus de catre amilazele salivara si pancreatica pana la produsi ceva mai simpli. Aminoacizii sunt folositi de organism pentru nevoile sale de crestere.Doar in aceasta forma simpla ele pot strabate mucoasa intestinala si trece in sange sau limfa prin procesul de absorbtie. absorbabile. incolor/ galbui care circula prin vasele limfatice si ganglioni limfatici si in spatiile intercelulare transportand diferite substante intre sange si tesuturi). In forma lor simplificata. De exemplu. Substantele preluate prin limfa ajung si ele. nutrimentele(acizii grasi.( limfa= lichid transpatent. substantele minerale si vitaminele din alimente. Prin limfa sunt transportati cea mai mare parte a acizilor grasi in combinatie cu glicerina. o parte dintre nutrimente sunt utilizate fie pentru nevoile sale proprii. O data cu nutrimentele sunt absorbite: apa. In celulele sale. Proteinele atacate de proteaze gastrice. in final. catalizati/descompusi apoi de catre alte enzime specifice pana la glucoza. unele vitamine care se dizolva in apa (hidrosolubile). Apa. fie pentru folosul intregului organism. Daca nu ar exista enzimele(fermentii). ficatul depoziteaza surplusul de glucoza din sange sub forma de glicogen. pancreatice si intestinale sunt descompuse pana la aminoacizi. Ficatul nu are doar rolul de a secreta bila. Cand nevoile de energie ale organismului cresc. Structura intestinului subtire este adaptata functiei principale a acestuia –absorbtia. Fiecare tip de substanta organica este descompusa/catalizata de catre o categorie de enzime specifice. Acizii grasi si glucoza sunt folosite pentru acoperirea necesitatilor energetice (prin ardere) sau se depun in diferite 37 tesuturi ca rezerve de material energetic (tesut gras si glicogen). si o mica parte dintre acizii grasi sunt preluati de sange si prin vena porta ajung la ficat. aminoacizii. ca material energetic de rezerva. celulele noastre nu ar putea beneficia de substantele hranitoare din alimente. precum si unele vitamine liposolubile. el elibereaza in sange glucoza. glicerina. amidon si proteine.de molecule mici. glucoza si aminoacizii) sunt gata sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in circulatie pentru a fi distribuite celulelor. prin descompunerea glicogenului. Enzimele descompun/catalizeaza( „taie”) parti din ce in ce mai mici din moleculele foarte mari de lipide. . Lipidele (emulsionate cu ajutorul bilei) sunt transformate de catre lipaze pancreatice si intenstinale in acizi grasi si glicerina (glicerol). glicerina. Nutrimentele trec in circulatia generala a corpului pe doua cai: sanguina si limfatica. fara a fi transformate.

Vascularizatia bogata a inimii este realizata prin arterele si venele coronare. La originea arterelor aorta si pulmonara se gasesc cate 3 valvule in forma de . cu patru camere (doua atrii si doua ventricule) situat in cavitatea toracica. orientat spre partea stanga a cutiei toracice.jumatatea stanga (atriul stang=AS si ventriculul stang=VS) contine sange oxigenat adus de la plamani. in artera pulmonara (sange neoxigenat).pompa" de aproape 300 de grame. cavitar.doua vene cave (superioara si inferioara). . 38 .jumatatea dreapta (atriul drept=AD si ventriculul drept=VD) contine sange incarcat cu dioxid de carbon adus din organism. Inima trimite sange in artere: . APARATUL CARDIOVASCULAR Inima si vasele de sange formeaza impreuna sistemul circulator. Este adapostita intr-un sac fibros numit pericard. lucreaza neobosita toata viata pentru ca sangele sa circule in tot corpul. Baza inimii corespunde atriilor. Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula. care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule dupa contractia acestora. Varful inimii.patru vene pulmonare.27). care se continua si la nivelul vaselor de sange. rotunjit.VIII. cu structura si proprietati caracteristice. Inima Inima( fig. intre cei doi plamani.miocardul . nu si in sens invers). ..este alcatuit din tesut muscular striat cardiac. Este un organ musculos.din ventriculul drept. ( AS comunica cu VS prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida/mitrala. Este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculilor. o mica . . sustinuta de corzi tendinoase.cuib de randunica".artera pulmonara.din ventriculul stang. Peretele inimii este format din miocard si endocard. Cavitatile inimii sunt captusite de endocard. Muschiul inimii . la nivelul ei se observa cele opt vase mari ale inimii( fig. in artera aorta (sange oxigenat). . Un perete longitudinal imparte inima in doua jumatati complet separate: . fixat de muschiul diafragm si de organele din jur. 1.28): -artera aorta.( valvulele fac ca sangele sa circule intr-un singur sens. . VIII.. iar AD comunica cu VD prin orificiul atrioventricular drept prin valvula tricuspida). corespunde ventriculului stang. Endocardul se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta.

iar peretii arterelor mijlocii si mici contin numeroase fibre musculare netede. Arterele sunt situate in profunzime. Se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica si apoi are traseu descendent strabatand toracele .venule (cele mai mici vene) —vene (mici—mijlocii—mari)— inima Arterele sunt vase care pleaca de la inima si transporta sange spre tesuturi. Vasele de sange Vasele de sange formeaza un sistem inchis. porneste din ventriculul stang si duce sange oxigenat in tot corpul. mai numeroase decat arterele. care iriga tot corpul (cap. se bifurca in artera pulmonara dreapta si stanga si duce sange incarcat cu dioxid de carbon la plamani. Peretele arterelor mari este elastic. Capilarele formeaza retele intinse care fac legatura intre artere si vene.aorta abdominala. Pe traiectul unor vene se gasesc valvule venoase de forma semilunara. membrele inferioare). acestea se deschid in atriul stang. protejate de planuri osoase. care usureaza intoarcerea sangelui la inima. membre superioare. VIII. Venele sunt vase care vin la inima si transporta sangele de la tesuturi spre inima. alcatuit dintr-un singur strat de celule. Artera aorta . Venele. 39 .prin doua vene cave. . Peretele vaselor mari( artere. acestea se deschid in atriul drept. vene) este alcatuit din trei tunici( fig. Peretele lor este subtire.prin patru vene pulmonare (sange oxigenat de la plamani).aorta toracica si abdomenul . prin care sangele curge intr-un singur sens: inima—artere (mari-----mijlocii-----mici)— arteriole (cele mai mici artere)—capilare-----. Din aorta se desprind numeroase ramuri.Inima primeste sangele prin vene: . Venele cave (superioara si inferioara) sunt vase care vin la inima si aduc din corp sange incarcat cu dioxid de carbon. sunt asezate mai superficial. superioara si inferioara (sange incarcat cu dioxid de carbon adunat din tot corpul). organele din cavitatea toracica si abdominala. 2. Calibrul lor scade de la inima spre periferie.cea mai mare artera a corpului. Artera pulmonara porneste din ventriculul drept.29): intima( tunica externa) media( tunica mijlocie) adventicea( tunica externa) Peretele capilarelor este foarte subtire si este format din endoteliu sprijinit pe membrana bazala. Se deschid in atriul drept. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.

iar relaxarile diastole. dar strans corelate functional: circulatia sistemica/ marea circulatie. lung.. Perioadele de relaxare a miocardului sunt mai lungi decat cele de contractie.batai" ale inimii (aproximativ 70 pe minut). unde il cedeaza alveolelor care il elimina prin expiratie.. . vin de la plamani cu sange oxigenat si se deschid in atriul stang. . De la nivelul acestora. circulatia pulmonara/ mica circulatie. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare.circuite”. . Acest lucru face ca inima sa bata o viata intreaga fara sa oboseasca. complet separate.Venele pulmonare . IX. 3.plamani . surd . Deci circulatia este dubla( are doua circuite) si completa ( sangele incarcat cu oxigen nu se amesteca cu sangele incarcat cu dioxid de carbon). VIII. Inima deserveste doua .produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si expulzarea sangelui din ventricule .inima) incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare. care pot fi auzite cu ajutorul stetoscopului: .Circulatia mica (inima . Miocardul se contracta ritmic si automat.al doilea zgomot (diastolic) scurt.corp .30) este format din: -caile respiratorii 40 . datorat inchiderii valvulelor de la baza celor doua artere mari (aorta si artera pulmonara). Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare. cate doua pentru fiecare plaman. Activitatea inimii este insotita de doua zgomote specifice. ascutit.in numar de patru. sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave( cava superioara si cava inferioara) care il duc in atriul drept. care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor. care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale. Vena porta este o vena aparte a marii circulatii. Contractiile inimii se numesc sistole.Circulatia mare (inima . APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator( fig.primul zgomot (sistolic). Noi toti percepem aceasta activitate a miocardului ca .inima) incepe in ventriculul stang prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. care reprezinta marea si mica circulatie. Circulatia sangelui Circulatia sangelui este constituita din doua circuite vasculare. care transporta spre plaman sange cu CO2.

care alcatuiesc in plamani arborele bronsic. numite sinusuri.cand glota e larg deschisa se produc sunete joase. care incalzeste aerul inspirat ( este vorba de mucoasa respiratorie care captuseste partea inferioara a foselor nazale). pline cu aer.traheea. 41 . Prin caile respiratorii aerul atmosferic ajunge la plamani. dintre care cartilajul tiroid (. la intrarea in nari. firele de par opresc impuritatile din aerul inspirat. . Mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditatea. Faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea aerului cu cea digesiva. bogat vascularizata. Este alcatuit din mai multe cartilaje. Pe cartilaje se prind muschii laringelui..cand corzile se apropie.faringe. glota se ingusteaza si. este un organ comun sistemelor digestiv si respirator. Mucoasa care captuseste laringele formeaza doua perechi de pliuri (cute) numite corzi vocale( deci patru corzi vocale) : doua superioare si doua inferioare. Laringele prezinta muschi care prin contractie modifica tensiunea corzilor vocale si diametrul glotei: . sapate in oasele din jur. in timpul inghitirii este coborat peste orificiul superior al laringelui si astfel impiedica patrunderea bolului alimentar in calea respiratorie). profunde. . se produc sunete inalte.marul lui Adam") . Mucoasa nazala care captuseste partea superioara a foselor nazale se numeste mucoasa olfactiva( cu rol in olfactie/miros) . -laringe.-plamanii Caile aeriene/ respiratorii sunt reprezentate de: -cavitatea nazala. la iesirea aerului. spatiul dintre corzi se numeste glota. Laringele face legatura intre faringe si trahee avand rol dublu: cale pentru aer (functie respiratorie) si organ fonator /al vorbirii( functie fonatorie). Faringele are forma unei palnii cu peretii musculomembranosi. . Cavitatea nazala este formata din cele doua fose nazale care comunica cu exteriorul prin nari si cu faringele prin doua orificii numite coane. retine praful si unele microorganisme. -bronhiile cu ramificatiile lor din ce in ce mai mici. Are forma de trunchi de piramida triunghiular cu baza in sus. Epiglota acopera deschiderea laringelui (epigloata joaca rol de capacel si este de natura cartilaginoasa. ultimele cu rol in producerea sunetelor. Fosele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoasa nazala. Fosele nazale comunica si cu mici cavitati. Sunetele sunt produse prin vibratia corzilor vocale la iesirea aerului din plamani.

Forma lor. imprumutandu-le denumirea: bronhii lobare . iar lichidul mucos avand rol in umezirea aerului. fiecare intrand in cate un plaman. unde se ramifica din ce in ce mai mult. deasupra diafragmului. la randul lor. terminate prin saculeti alveolari. saculeti alveolari si alveole pulmonare -.Cand se vorbeste in soapta . impreuna cu formatiunile derivate din ele. asezate in cavitatea toracica. Bronhiile principale care intra in cei doi plamani (prin hil= un orificiu). traheea se bifurca in cele doua bronhii principale( dreapata si stanga). mai multi lobuli formeaza un segment. iar plamanul stang are o singura scizura. Plamanii sunt in numar de doi si reprezinta organele respiratorii propriu-zise. Deci lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri. buze) si de cea nazala. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar. Fiecare plaman este alcatuit din mai multe unitati din ce in ce mai mici: lobi ------. La partea inferioara. in partea dinspre esofag este completata de o lama musculara. Mai multi acini pulmonari formeaza un lobul. intocmai ca ramurile unui arbore. Plamanii au aspect buretos si culoare roz. Ramificatiile bronhiilor devin si ele din ce in ce mai mici si patrund in aceste unitati. Miscarea cililor trimite praful si microbii inapoi in faringe. Bronhiolele respiratorii. de la care pleaca ductele(canalele) alveolare. care se continua cu bronhiolele respiratorii. inveliti in pleure. impiedicand patrunderea lor in plamani. Sunetele produse sunt modificate de faringe.corzile sunt indepartate si constiuie suprafete de frecare a aerului expirat.( plamanul drept prezinta doua scizuri care il impart in trei lobi. specifica fiecarui individ. 42 . dinti.ducte alveolare. care permite ca bolul alimentar sa inainteze usor de-a lungul esofagului. se ramifica in bronhiole terminale.(3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang) -------segmente -------lobuli pulmonari -------acini pulmonari.bronhii segmentare . toate acestea actionand ca rezonatori.bronhiole lobulare. care il imparte in doi lobi. cavitatea bucala (limba. Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic cu perete foarte subtire. Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. mai multe segmente formeaza un lob si mai multi lobi( doi sau trei) formeaza un plaman. face ca oamenii sa aiba voci diferite (da timbrul vocii). adaptat schimburilor gazoase. Au structura asemănătoare cu a traheei. Este captusita de mucoasa traheala ale carei celule prezinta cili si glande care secreta mucus. formeaza acinii pulmonari. formand arborele bronsic. Traheea este situata in continuarea laringelui si coboara prin fata esofagului spre cei doi plamani. prezinta 15-20 inele cartilaginoase. fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior. in forma de potcoava. Bronhiolele lobulare.

1. format dintr-un singur strat de celule. iar in expiratie o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. Miscarile respiratorii se repeta ritmic. baza catre suprafata externa a plamanului.. Procesul cuprinde doua etape: inspiratia expiratia Aerul inspirat este bogat in oxigen( O2). 1.( deci rol esential in mecanismul respiratiei). in tot cursul vietii. foarte subtire. Lobulul pulmonar este alcatuit din acini pulmonari. vine in contact strans cu peretele capilarului. Acest proces se numeste ventilatie pulmonara Deci. Este alcatuit din ramificatii ale bronhiolelor si din vase de sange. Ventilatia pulmonara In inspiratie aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. Frecventa respiratorie in stare de repaus este de 18 respiratii/ minut la femeie si de 16 respiratii/ minut la barbat. ce captuseste peretii cutiei toracice. 1. Pentru ca aerul din exterior sa intre in plamani trebuie ca presiunea din interiorul acestora (intrapulmonara) sa scada. 43 .In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare. iar aerul expirat in CO2. Lobulul pulmonar are forma piramidala. care acopera plamanii si foita parietala. impreuna cu peretii alveolelor. Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase. alcatuind impreuna suprafata de schimb a gazelor respiratorii.bobita" reprezinta cate o alveola pulmonara. fara pauza . Alveolele pulmonare sunt inconjurate de o retea bogata de capilare sanguine. ventilatia pulmonara reprezinta schimburile de gaze dintre organism si mediul abiant( incorporarea O2 si eliminarea CO2). formeaza membrana alveolo-capilara/ membrana respiratorie. Pleura inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite: viscerala. Inspiratia Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la alveolele pulmonare. IX. In ei patrund ultimele si cele mai mici ramificatii ale arborelui bronsic . care favorizeaza alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii. care. IX. la nivelul careia au loc schimburile de gaze( O2. CO2) dintre alveole si sange. Aceasta se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice . Intre cele doua foite se gaseste lichidul pleural.bronhiolele respiratorii. inconjurate de tesut conjunctiv. dar in structura peretelui lor fibre musculare netede regleaza cantitatea de aer de la acest nivel. Peretele alveolei pulmonare. Acinul pulmonar are forma unui ciorchine in care fiecare .

-plamanii fiind elasici revin la volumul initial astfel ca presiunea din interiorul lor creste. expiratia devine activa: intra in contractie unii muschi toracici si abdominali care trag si mai mult coastele in jos. si doi poli — superior si inferior. X. Expiratia Acesta este un proces pasiv. Plamanii. iesind vena renala.31-32) este alcatuit din: . Presiunea aerului din interiorul plamanilor scade si aerul atmosferic poate patrunde in plamani. Cand inspiri mai adanc (tragi mai mult aer in piept) . muschiul diafragm coboara. 44 . urmeaza expansiunea cutiei toracice de care sunt solidarizati prin pleure. greutatea fiecarui rinichi este in jur de 120g. 1. fiind organe foarte elastice. Polul superior vine in raport cu glanda suprarenala. marind suplimentar volumul cutiei toracice. care prezinta hilul renal. -aerul incarcat cu CO2 este eliminat prin caile respiratorii in mediul extern. Rinichii au o forma asemanatoare cu aceea a unui bob de fasole (reniforma).( Pleura parietala fiind lipita de peretii cutiei toracice si fiind solidarizata cu cea viscerala prin lichidul pleural. IX. iar muschiul diafragm urca.si alti muschi se contracta. Coastele se ridica si sternul este impins inainte.caile urinare X. -coastele coboara. Prin hilul renal intra artera renala si nervii renali. Rinichii Rinichii sunt asezati in cavitatea abdominala. Rinichiului i se descriu doua fete — anterioara si posterioara.in inspiratia fortata. culoarea brun-roscata. 2. In expiratie: .rinichi (in numar de doi) . caile urinare si vase limfatice. 1. doua margini — una laterala convexa si una mediala concava. de revenire a volumului cutiei toracice la dimensiunile initiale. In timpul efortului sau in anumite meserii (solist vocal). in regiunea lombara. face ca odata cu cutia toracica sa se mareasca si volumul plamanilor). de o parte si de alta a coloanei vertebrale. se mareste astfel volumul cutiei toracice.In inspiratie muschii diafragm si intercostali(dintre coaste) se contracta.muschii intercostali si muschiul diafragm se relaxeaza. APARATUL EXCRETOR Aparatul excretor( fig.

In fiecare nefron . Mai multi tubi contorti distali se deschid intr-un tub colector. Caile urinare Caile urinare sunt reprezentate de: . pe sectiune. In continuarea capsulei se afla tubul contort proximal. formata dintr-un brat descendent care trece in medulara. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. si o zona periferica. 2. Capilarele glomerurale se unesc si formeaza arteriola eferenta care se capilarizeaza din nou la nivelul peretilor tubulari( restul tubului urinifer). numita medulara. Medulara prezinta. numite piramidele lui Malpighi in numar de 6 pana la 18. X. In alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistemul tubular. Corticala contine atat corpusculul renal cat si tubii colectori. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal. Din aceasta se formeaza glomerulul. ele sunt orientate cu baza spre periferie. O piramida Malpighi renala impreuna cu tesutul inconjurator din corticala alcatuiesc un lob renal. La randul sau.arteriola aferenta. Parenchimul renal este alcatuit dintr-o zona centrala. Varfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale. Limita dintre cele doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip particular numita macula densa. prin care urina se scurge in calicele renale. Piramidele Malpighi prezinta niste striatii longitudinale fine. niste formatiuni de aspect triunghiular. Se poate observa in sectiune cu ajutorul unei lupe mici orificii in varful piramidelor. se continua cu tubul contort distal. la care soseste o arteriola aferenta si de la care pleaca o arteriola eferenta. de unde pleaca un brat ascendent ce se reintoarce in corticala. lobul renal se imparte in unitati mai mici numite lobuli renali. Bratul descendent are calibrul mai mic decat cel ascendent care. Ea este situata in corticala si are forma unei cupe cu peretii dubli. care este un tub incolacit. Capsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro-elastic.Rinichiul este alcatuit din doua parti: capsula renala si tesutul sau parenchimul renal. acesta are o portiune rectilinie si una contorta. Capsula Bowman reprezinta portiunea initiala a nefronului. care acopera toata suprafata rinchiului si care adera la parenchimul subiacent ( adera la tesutul de sub el). in capsula Bowman patrunde o ramificatie a arterei renale( desprinsa din aorta abdominala). In adancimea cupei se afla glomerulul renal care este un ghem format din capilare. ajuns in corticala. El se continua cu ansa Henle.calicele renale mici 45 . catre corticala. Fiecare tub colector isi are orificiul de scurgere in papila. situat in corticala. numita corticala. care reprezinta canalele renale drepte numite tuburile colectoare.

arcuri" la baza piramidelor. si o evacueaza in mod discontinuu ritmic. neted.unitati de curatire" a sangelui. apoi sangele trece in venule si vene care merg paralel cu arterele si formeaza in final vena renala.uretra. din divizarea acestora in corticala provin arteriolele aferente care se capilarizeaza formand fiecare cate un .. e mai lunga decat la femeie. 3. servind pentru mictiune si pentru ejaculare. la nivelul carora se formeaza urina. In fiecare rinichi se gasesc cam 1 milion de nefroni. calicele renale mari se unesc si formeaza bazinetul. impreuna cu o cantitate de apa. Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi si conflueaza In trei calice renale mari: superior. la barbat. Uretra este un conduct care.ghem" de capilare. formeaza apoi mici . Ea este segmentul evacuator al aparatului urinar. este prevazuta cu un sfincter intern. Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat.. cat si celui genital.-calicele renale mari -bazinet . la limita dintre corticala si medulara. La randul lor. Vascularizatia rinichiului este foarte bogata. prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii. la jonctiunea/legatura cu vezica urinara. mijlociu si inferior. fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare. care uneste varful bazinetului cu vezica urinara. Acestia elimina prin urina substantele toxice nefolositoare si o parte din sarurile din sange. care se elimina in mod continuu prin uretere. Formarea urinei Formarea urinei este un proces complex care se desfasoara in trei faze: 46 . . La femeie. cu baza la rinichi si cu varful spre ureter. de 4-6 ori in 24 de ore. Ea acumuleaza urina. uretra este un organ care serveste numai pentru eliminarea urinei din vezica. prin actul mictiunii. numit glomerul. Artera renala (provine din aorta abdominala) se imparte in ramuri care patrund intre piramidele renale. si cu un sfincter extern. Vezica urinara este un organ musculo-cavitar. care iese din rinichi si se varsa in vena cava inferioara. X. este un organ comun atat aparatului urinar.ureter -vezica urinara . Arteriola care iese din glomerul (eferenta) se capilarizeaza in jurul tubilor uriniferi. Rinichii sunt principalele organe ale excretiei. Vezica urinara este asezata in pelvis si are o forma globuloasa. La barbat. striat.. Ureterul este un tub lung de 25-30 cm.

( altfel spus.. aminoacizii. urina trece in uretere si inainteaza prin contractia musculaturii inspre vezica urinara unde se acumuleaza. Trec insa o mare cantitate de apa. toxice (uree. se mareste reabsorbtia ei pentru a nu modifica continutul de apa al plasmei sanguine. ea sufera modificari ale compozitiei sale. Reabsorbtia reprezinta faza in care are loc intoarcerea in sange a unei mari cantitati de apa si de substante utile organismului. rinichiul elimina surplusul prin urina. Eliminarea urinei: Din pelvisul renal (bazinet). Au loc urmatoarele procese: 2. cand mananci foarte sarat. are loc trecerea acestor substante din tubii uriniferi inapoi in sange). In urma reabsorbtiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala in cantitate de aproximativ 1. plasma sangelui este filtrata)se face prin peretii subtiri ai capilarelor glomerulare. Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie.( un rezervor mai mare). care intra in tubul urinifer si care va fi eliminat). continute in urina primara( ultrafiltrantului glomerural). Daca bei apa putina. pretioase pentru organism.-filtrarea glomerurala 1. Daca bei prea multa apa. 3.filtre" naturale sunt selective. In procesul de secretie tubulara sunt preluate substantele din capilarele ce inconjoara tubii si trecute in lichidul urinar aflat in lumenul tubului urinifer (mai exact are loc secretia de catre celulele tubului urinifer a unor substante. care trece din tubii uriniferi ai nefronilor in tuburile colectoare ale urinei si prin orificiile din varful piramidelor renale ajunge in final in bazinet (un minirezervor de urina). 47 . Cand aceasta se umple (300-400 ml).5 l pe zi. Deci in aceasta etapa se recupereaza anumite substante utile organismului din urina primara. cum este amoniacul. glucoza. mentinand astfel concentratia normala a sarurilor in sange. proteinele nu au putut trece deoarece sunt molecule mari) care intra in tubul urinifer. la exterior (are loc mictiunea). prin uretra. Rinichii intervin in mentinerea echilibrului mediului intern. acid uric). musculatura peretilor ei se contracta si urina este eliminata. cum sunt glucoza si aminoacizii. in capsula nefronului. rinichiul elimina surplusul. de aici urina finala va ajunge prin caile urinare( uretere) in vezica urinara. dar si substante nefolositoare. substanta toxica. saruri minerale. Micile . reabsorbtia tubulara secretia tubulara Filtrarea glomerurala: Filtrarea sangelui (mai exact. Cantitatea de urina primara este de 180 l pe zi! Pe masura ce urina primara inainteaza de-a lungul segmentelor tubului urinifer. Se formeaza astfel urina primara care este de fapt plasma deproteinizata( fara proteine. din plasma sanguina neputand trece proteinele. De exemplu.

XI. paratiroidele. FSH stimuleaza spermatogeneza. Principalele glande cu secretie endocrina din organism sunt: hipofiza. iar LH stimuleaza secretia de hormoni androgeni ( testosteronul). In lipsa hormonului pielea se decoloreaza. ceilalti controleaza activitatea altor glande. suprarenalele. GLANDELE ENDOCRINE ( fig. Corticotropina (ACTH) controleaza secretia glandei corticosuprarenale. prolactina. HIPOFIZA Se mai numeste si glanda pituitara si este situata la baza creierului intr-o loja formata pe fata superioara a osului sfenoid.melanina. ce coloreaza pielea). pancreasul. Lobul posterior este alcatuit din sistem nervos (neuroni) ca si hipotalamusul.33) Sistemul endocrin este alcatuit din glande care elimina produsii de secretie direct in sange. Lobul intermediar secreta hormonul melanocitostimulator (MSH) care stimuleaza melanogeneza (formarea de pigment . 48 . cel mai voluminos. Este formata din trei lobi: anterior. Hiposecretia acestui hormon in perioada de crestere duce la nanism hipofizar (piticism). ceea ce usureaza captarea hormonilor de catre capilare. La barbat. Tirotropina (TSH) stimuleaza secretia glandei tiroide. iar LH provoaca ovulatia si controleaza secretia de progesteron. Acestea au o vascularizatie foarte bogata. Gonadotropinele (FSH si LH) regleaza activitatea gonadelor: FSH controleaza maturatia foliculara si secretia de estrogeni. Este secretat in cantitate mare in copilarie si stimuleaza cresterea oaselor lungi si a masei musculare. ovarele. iar la adult duce la acromegalie (cresterea exagerata a extremitatilor si a organelor interne). testiculele. timusul. epifiza. tiroida. se mai numeste adenohipofiza si secreta : somatotropul (STH) tirotropina (TSH) corticotropina (ACTH) gonadotropinele: hormonu foliculo-stimulant (FSH) si cel luteinizant (LH). intermediar si posterior. 1. Hipersecretia hormonului in perioada de crestere duce la gigantism (cu dezvoltare psihica deficitara). Lobul anterior. caracterizat prin talie mica si o dezvoltare psihica normala. XI. Prolactina stimuleaza la femeie dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata (hormonul va avea un nivel crescut in perioada graviditatii). iar lobii anterior si intermediar din tesut epitelial glandular. Cu exceptia hormonului somatotrop. Somatotropul (STH) este hormonul de crestere.

5. cresterea calcemiei prin eliberarea calciului din oase si depuneri fosfocalcice in tesuturile moi. Hipersecretia hormonilor tiroidei duce la scaderea in greutate. Hormonii secretati: antidiuretic (ADH) si ocitocina. XI.gusa marita si globii oculari proeminenti). Secreta parathormonul care controleaza calciul si fosforul in organism : creste calcemia si scade fosfatemia. cu deformari si fracturi. EPIFIZA Se mai numeste si glanda pineala si este legata de epitalamus( o parte din encefal/creier). spasmele musculaturii netede ale laringelui pot provoca moartea prin asfixie). Hiposecretia duce la tetanie (cu spasme ale musculaturii striate si netede. forma bolii este mai putin grava : mixedem (crestere in greutate. Melatonina. 4. cu efect calorigen. in cantitate mai mare la intuneric si foarte putina atunci cind ochii vad lumina. Glanda secreta un hormon . Calcitonina este hormonul antagonist (scade calcemia). reactii intarziate). 3.Lobul posterior formeaza neurohipofiza. scade rezervele adipoase. XI. Daca apare la adult. fiind in stransa legatura cu vitamina D. XI. manifestat prin poliurie (pierderi masive de apa prin urina) si polidipsie (sete exagerata). piele uscata si ingrosata. mentinerea si eficienta somnului. (are rolul de a pastra apa in organism ) In doze mari poate produce cresterea tensiunii arteriale. stimuleaza catabolismul proteinelor.melatonina. piele calda si umeda: boala Basedow-Graves (gusa exoftalmica . piele uscata. intoleranta la caldura. Are doi lobi laterali uniti printro portiune numita istm. TIROIDA Este situata in partea anterioara a gatului. Scaderea secretiei acestui hormon duce la diabetulul insipid. senzatie permanenta de frig. deformatii osoase ). la cretinism gusogen (dezvoltare fizica si psihica deficitara. in copilarie. XI. impreuna cu o alta substanta (serotonina) au rol important in inducerea. TIMUSUL 49 . formarea de calculi urinari. 2. Hiperfunctia duce la demineralizari osoase dureroase. Hiposecretia hormonilor duce. de aceea hormonul se mai numeste vasopresina. hiperfagie. PARATIROIDELE Sunt situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni (doua superioare si doua inferioare). Secreta hormoni (tiroxina si triiodotironina) . cu efecte identice: creste consumul de oxigen. Hormonul antidiuretic (ADH) are efect principal cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului prin marirea permiabilitatii acestora. intr-o loja fibroasa. nervozitate. Ocitocina stimuleaza secretia glandelor mamare prin controlarea ejectiei laptelui si provoaca contractia musculaturii uterine (in timpul nasterii secretia este maxima).

1. contracta sfincterele digestive. dupa pubertate involueaza. poliurie. PANCREASUL ENDOCRIN Secreta doi hormoni: insulina si glucagonul prin celulele endocrine din insulele Langerhans.Este situat inapoia sternului. polifagie cu scadere in greutate). Acestia primesc informatii de la receptori. Insulina creste consumul de glucoza de care tesuturi. Dezvoltat maxim in copilarie. polidipsie. frica. Hipersecretia duce la hipoglicemie . 6. ce actioneaza la nivelul tubilor uriniferi de la nivelul rinichilor. . GLANDELE SUPRARENALE Sunt situate la polul superior al rinichilor. care creste filtrarea glomerulara. Sunt alcatuite din doua organe endocrine diferite ca origine si functie : Corticosuprarenala (zona corticala. prin stimularea glicogenogenezei si lipogenezei (lipide formate din glucoza). gluconeogeneza. care cuprinde creierul si maduva spinarii. Sistemul nervos periferic. marind reabsorbtia apei si natriului. determinand hiperglicemia. care face legatura dintre sistemul nervos central si 50 . creste glicemia. Timusul secreta si un hormon care stimuleaza activitatea limfocitelor T. Ajunse in timus. contribuind la imunitatea organismului. stare de alerta. 7. Glucagonul are efecte opuse insulinei. cu urmatoarele efecte : creste excitabilitatea cardiaca. avand rol important in apararea organismului).medulosuprarenala (zona medulara. Corticosuprarenala secreta hormoni care deriva din colesterol : . Prin aceste efecte determina hipoglicemie. le prelucreaza si transmit comenzi la efectori (muschi sau glande). care migreaza din timus si populeaza ganglionii limfatici si splina. dar nu dispare complet. Hiposecretia duce la diabet zaharat ( caracterizat prin : hiperglicemie. XI. cu alterarea functiei sistemului nervos (foarte sensibil la lipsa glucozei) pana la coma. XII. forta si frecventa contractiilor inimii. El contine centri nervosi. SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos central. la interior) alcatuita din tesut nervos. rezultand limfocite T. Acestea provin din maduva osoasa. de la exterior) alcatuita din tesut glandular. XI. produce anxietate. Parenchimul timusului este alcatuit dintr-un tesut in care se gasesc limfocite mici numite timocite. stimuleaza eliminarea apei.creste glicemia.cortizolul. se matureaza.aldosteronul. Medulosuprarenala secreta adrenalina si noradrenalina. relaxeaza bronhiile si tractul digestiv. Glucagonul stimuleaza glicogenoliza. creste numarul elementelor figurate ale sangelui (mai ales a leucocitelor.

in interior se formeaza si una periferica.S. ambele avand o parte centrala Reflexele au ca baza anatomica arcul reflex. 4. Cand vertebrele se suprapun.34) Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre.------C. acestea au in mijlocul lor cate o gaura vertebrala. 5. apoi prin neuronii de asociatie. El este compus din nervi si ganglioni nervosi. Cea mai simpla forma de activitate nervoasa este actul reflex.S. XII.M. Reflexul este raspunsul organismului la un stimul. cu ajutorul sistemului nervos. sistemul nervos este compus din doua compartimente. format din trei membrane: piamater arahnoida duramater Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. MADUVA SPINARII( fig.------C. orice sistem nervos este organizat ca o retea de neuroni.N. ambele avand o parte centrala si una periferica. Prin ea circula informatia pe anumite trasee (circuite) sub forma de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse. Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are cinci componente : 1. impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor( segmente care raspund la stimuli). Indiferent de forma organelor sale. Intre cele doua sisteme este o stransa legatura.organele corpului. Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) integreaza organismul in mediul de viata. Segmentele sistemului nervos central sunt invelite de meninge. De regula. centru nervos=C. Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea organelor interne. efector=Ef STIMUL------R------C. Ele circula mai intai prin neuronii senzitivi (care sunt in legarura cu receptorii).------Ef------RASPUNS • • Sistemul nervos are o componenta somatica si una vegetativa. Din punct de vedere functional.(intercalari) si ajung la neuronii motori (care transmit comenzi la efectori). receptorul= R 2. calea motoare/eferenta=C.N. calea senzitiva/aferenta=C. 51 .M. 3. 1.

Substanta cenusie In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. senzitive). Inconjurand substanta cenusie. apare ca o coloana cenusie neintrerupta. la exterior se afla substanta alba. doua coarne laterale si doua coarne posterioare. care adaposteste maduva spinarii. dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). Maduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare. ea are functia de conducere a impulsurilor nervoase: a) b) c) Spre creier (cai ascendente. In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi. motoare) intre etajele maduvei . Ea contine corpi ai neuronilor. In jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori . impreuna cu filum terminale.care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate. Vertebrele se numesc: cervicale (7). sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase. Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza. care primesc informatii de la organele interne (exemplu : durerea de stomac). de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminate. In jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi. In sectiune transversala observam. cu doua coarne anterioare. substanta cenusie. in interior. determinand contractia acesteia. Substanta alba contine axoni grupati in fascicule. Substanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali.canalul vertebral. deci aici se afla centri nervosi. lombari. coada de cal. Substanta cenusie este situata central. dendrite sau axoni fara mielina. Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati. care se impart in: 52 . doua laterale si doua posterioare. Deci. toracale (12). In sectiune are conturul literei H ( de fluture)dar in spatiu. Maduva spinarii are forma unui cilindru. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali. si se grupeaza in tracturi si fascicule. lombare (5). care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). dinspre creier (cai descendente. toracali. organizata in doua cordoane anterioare. sacrali si coccigieni. Nervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali.

Ea este in legatura cu diferite organe prin nervi spinali. adica are si fibre senzitive si fibre motoare. Radacina posteriora (dorsala) este senzitiva (prin ea sosesc impulsurile aferente). modificari ale organelor genitale legate de actul sexual.care aduc informatii de la periferie (organele fascicule descendente (motorii) . substanta cenusie. Acestia fac legatura dintre maduva spinarii si organele gatului. la periferie (organele efectoare). vasoconstrictia etc. Dintre reflexele somatice. Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali.care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosi pana receptoare) pana la centrii nervosi. Nervii spinali ies prin gaurile intervertebrale. 5 sacrati si 1 coccigian. trunchi si ramuri periferice. Ele constau in retragerea unui segment in cazul in care tegumentul acestuia a fost excitat de un stimul potential nociv. Stimulul este dat de alungirea muschilor care mentin pozitia corpului. 5 lombari. Reflexele care au centri nervosi in maduva.- fascicule ascendente (senzitive) . Prin reflexe medulare vegetative sunt realizate activitati ale organelor interne cum sunt : defecatia (eliminarea fecalelor). Ei sunt supusi permanent unei alungiri pasive din cauza gravitatiei. trunchiului si membrelor. 53 . Raspunsul este contractia muschiului care a fost alungit. mictiunea (eliminarea urinei). Cele mai frecvente sunt reflexele de flexie. coarnele ventrale). ele antrenand unul sau mai multi neuroni de asociatie. Ea contine un ganglion spinal in care se afla neuroni senzitivi. Alte reflexe somatice medulare sunt polisinaptice. El se desparte in ramuri. se numesc reflexe medulare. somatice si vegetative. cele mai simple cuprind in arcul reflex numai doi neuroni: unul senzitiv (din ganglionul spinal) si unul motor (din substanta cenusie a maduvei. Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini. Cele doua radacini se unesc si formeaza trunchiul nervului. De aceea ele se numesc refiexe monosinaptice. • • • Maduva spinarii functioneaza prin reflexe medulare somatice si vegetative cu centrii in Ea are legatura cu creierul prin fasciculele de axoni din substanta alba. Fiecare nerv spinal are doua radacini. Sunt reflexe de aparare . Acesta este mixt. Activitatea reflexa a maduvei este subordonata centrilor din creier. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive. 12 toracali. Rddacina anterioara (ventrala) este motoare (prin ea pleaca impulsurile eferente).

trunchiul cerebral asigura comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central. limbii si faringelui. nu pot fi uitate. nici modificate. primind informatii de la receptorii din muschi si articulatii 54 . zece perechi de nervi cranieni ies din trunchiul cerebral. Un exemplu: Cand este iritata corneea se produce reflexul lacrimal. Omul . Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebeloasa.XII. in forma de trunchi de piramida. 1. 2. Se observa la suprafata niste santuri longitudinale care se continua cu cele medulare si doua santuri transversale care marcheaza limitele dintre cele trei etaje: bulbul rahidian. puntea lui Varolio si mezencefalul.. Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar. gastrosecretor. Ele nu depind de experienta de viata si de aceea se numesc reflexe neconditionate. XII. Cerebelul asigura mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea interna. 2. stie" raspunsul fara sa-l fi invatat vreodata. Reflexele care au centrii aici sunt innascute. Prin pozitia sa. Mai sunt si cativa nuclei inconjurati de substanta alba care ocupa zona centrala. Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simt din limba. Axonii care pornesc de aici poarta mai departe impulsuri spre alte parti ale creierului. CREIERUL (ENCEFALUL) Encefalul( fig. El controleaza pozitia corpului. Nucleii trunchiului cerebral functioneaza automat ca si substanta cenusie medulara. Anumiti neuroni formeaza centrii respiratori.2. inconjurate de substanta alba.35) este format din: trunchi cerebral. ca si la maduva spinarii. Din totalul de 12 perechi de nervi cranieni. pielea si muschii capului. Substanta cenusie este situata central. TRUNCHIUL CEREBRAL Trunchiul cerebral . Fiecare nucleu grupeaza neuroni cu anumite functii. Suprafata lui este brazdata de santuri adanci. Cerebelul are doua emisfere intre care este un corp alungit numit vermis. In imediata apropiere se afla un centru cardiovasomotor care participa la reglarea circulatiei. urechea interna. dar nu mai formeaza o masa compacta ci insule cenusii. numite nuclei. Ei produc ritmic impulsuri destinate muschilor respiratori. au un arc reflex programat genetic. regland ventilatia pulmonara dupa necesitati. se continua in jos cu maduva spinarii. la nivelul orificiului occipital. CEREBELUL Cerebelul este situat dorsal fata de trunchiul cerebral si legat de acesta prin trei perechi de cordoane de substanta alba numite pedunculi cerebelosi. cerebel. lacrimal etc. Ei se afla sub controlul etajelor superioare ale creierului. XII.ceas biologic" dar isi pot modifica ritmul. pliata cu ajutorul santurilor.. Ei functioneaza ca un . 2. diencefal si emisfere cerebrale . Nucleii somatomotori comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei.

dureroasa. determina manifestarile legate de emotii etc. Sunt separate printr-un sant interemisferic si unite prin punti de substanta alba. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebrala. Scoarta cerebrala contine si centri nervosi somatici si centri nervosi vegetativi. DIENCEFALUL Diencefalul este partial acoperit de emisferele cerebrale. somestezica (prin care omul isi simte propriul corp). Ei isi modifica forma prelungirilor. Cei mai voluminosi nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cai senzitive: vizuala. 3. Scoarta cerebrala este sediul activitatii nervoase superioare. scoarta cerebrala este pliata prin formarea unor santuri. termica. Aria motoare comanda miscarile. Emisferele sunt voluminoase. 4. gustativa. In partea inferioara a diencefalului. Nu comanda miscarile. XII. Omul simte (are senzatii) numai cand impulsurile de la receptorii corespunzatori ajung in aceste arii. se afla nuclei vegetativi cu diferite functii: regleaza temperatura. auditiva.(proprioreceptori). dar asigura precizia miscarilor comandate de emisferele cerebrale. format in procesul invatarii. 55 . Astfel se formeaza circuite neuronale noi. Substanta cenusie a diencefalului formeaza nuclei. proprioceptiva si vestibulara (nu si pe cea olfactiva care intra direct in emisferele cerebrale). 2. Performantele ei se exprima prin complexitatea comportamentului. Axonii neuronilor de aici fac sinapsa in scoarta cerebrala. activitatea organelor sexuale. gustativa. de structura ei foarte complexa (cu straturi de neuroni intre care se realizeaza un numar imens de sinapse). La suprafata se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) si o parte din marginea inferioara. exista arii senzitive: vizuala. mai ales. Aceasta "formare continua" a scoartei cerebrale se mentine toata viata dar este mai activa la indivizii tineri. mai ales pe cele voluntare. Ele sunt date nu numai de volumul si intinderea scoartei cerebrale ci. Astfel. Neuronii din scoarta cerebrala nu au forma fixa. olfactiva. tactila. stabilind legaturi sinaptice noi. Se considera ca fiecare actiune pe care omul o invata corespunde unui circuit nou. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. XII. pofta de mancare. aflati in stransa legatura unii cu ceilalti. auditiva. continutul in apa al organismului. care se formeaza in functie de experienta de viata. Comportamentul dobandit prin invatare se deosebeste de reflexele neconditionate prin faptul ca traseul impulsului nervos are componente noi. 2. Diferitele arii ale acesteia indeplinesc functii diferite. numita hipotalamus. Ariile de asociatie nu au doar functie de legatura ci realizeaza o prelucrare complexa a informatiei.

Performantele ei depind de structura retelei de neuroni.Emisferele cerebrale mai contin si nucleii bazali implicati in reglarea pozitiei si miscarilor. 56 . Deci emisferele cerebrale realizeaza activitatea nervoasa superioara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful