{t

GHEORGHE EMIL BANDICI IOANA BORZA ILEANA ARDELEAI\

ffi
EDITTTRA rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7

Referenliqtiinlifici : Prof.univ.dt. ing. GheorgheCiobanu - Sta{iunea de gi Cercetare DezvoltareAgricold Oradea Conf.univ.dr.ing. Cornel Domufa - Universitatea Oradea din

CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

DICI, GHEORGHE
EcoagriculturdlGheorghe Emil Bandici, Ioana leana Ardelean Oradea : Editura Universititii di

2007
ISBN 978-973-759-37 -7 5 l.Borzzr loana II. Ardelean,Ileana 631.95

EDITURAUNIVERSITATII DIN ORADEAESTEACREDITATADE CNCSIS, COD 149.

EDITURA UNTYERSITATIIDIN ORADEA Str.Universit6fii, 1. nr. Oradea

n

lV' ! "'

.''!'v'"" 1

i: , L)

PREFATA

Atit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial este semnalati tot mai mult dezvoltarea neechilibrati gi exageratda industriei, agriculturii qi a urbanizirii neecologice,ceea ce a dus Ia o cizA a mediului ambiant in diferite zone ale Romdnieiqi mai alesale globului, ceeace ne face sd ne indreptdmatenfiafoarte riguros asupramediului in care trdim gi sd punem accenttot mai mare pe luarea de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi precumqi pe respectarea acfiuni de depoluare, unei legislalii corespunzatoare in toateactivitSlilesocial-economice. Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru congtientizarea asupranecesitdfiide cunoagtere relafiilor ecologicedin naturi, a a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combaterea deteriordrii qi poludrii mediului, pentru ldrgireaorizontului de cuprinderea fenomenelorecologicegi de orientarea activit5fii practiceumane. prolemelorde siguranfdalimentar6gi mediu a contribuit Congtientizarea gi contribuiela dezvoltarea agriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei alimentarea consumatorilor. problemelorgi mai ales a tehnologiilor privind agricultura Cunoagterea ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea animalelor, legumiculturE,pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa agroalimentari din --=-=lVfanTdful So.atrin fard recent acceptati ca membrd a Uniunii

Europene. f) , f)
de Ecoagricultur[ sauagriculturaecologicd(termensimilar cu agriculturaorganicdsaubiologicd) se glseqtela prima edi{ie,fiind structuratin 9 capitole.

Primul capitol se referd la problemele agriculturii in

lumea

contemporand, pricipiile gi obiectiveleagriculturii ecologice,legile ecologice la cabazda agriculturii biologice, la calitateaproduselor agriculturabiologicd. in in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentate etapele care trebuie parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura ecologicS" conversiaqi planul de conversieal intreprinderii. Capitolul III prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a

plantelor:culturamare,piguni qi frnele. in capitolul IV sunt prezentate tehnologiile biologice privind cregterea animalelor,iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combaterea bolilor gi daundtorilorin hortiviticulturi, urmdnd ca in capitoleleVI, VII qi VIII si se facd referiri la legumicultura" pomicultura gi viticultura prezentatein contextul agriculturii biologice. in final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care gi influenfetzi creqterea productivitateaplantelor. Lucrareaelaboratdde noi se adreseazd prin urmaresfudenfilor,cadrelor didactice gi specialigtilordin domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie, precumgi celor caredorescsd-giinsugeascd cunoqtinlereferitoarela principiile, obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg familiarizeze cu o gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizareaunor produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea manualuluipractic de agricultur[ biologicd in viitor, la ce-ade-adouaedifie.

Autorii

Cuprins

CUPRINS
Cap.I. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Cap.II. 2.1. 2.2. NOTTUNT TNTRODUCTTVf, ... 9 Agricultura problemele gi lumii contemporane t2 Principiile agriculturii biologice 22 Obiectivele agriculturii biologice 25 Legileecologice bazi,pentru ca agricultura biologic6... 27 Istoriculagriculturii biologice... 28 Calitatea produselor agricultura in biologici 34 coNvERsrA DE LA AGRTCULTURA CONVENTTONALA
LA AGRICULTURA BIOLOGICA Generalitlfi Etapeleparcursede cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6t

39 39

si practice agricultura biologicd 43 2.3. Planuldeconversie intreprinderii al 45 Cap.III. CULTIVAREA BIOLOGICA A PLAITTELOR: CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETE 3.1. qi Studiul ameliorarea condiliilor locale mediu de .................... 48 3.2. MIsuri deameliorare solului a 4t J,J. Asolamentul ...... 50 + -3.4. Ingrdqdminte minerale ...........:....... 5l 3 . 4 . 1 . Pregitireagunoiului de grajd 5l 3.4.2. Pregdtirea composturilor ............. 52 3 . 4 . 3 . Pregdtirea urinei qi a mustuluide gunoi 52 3.5. Sistemulde ingrfudminteverzi 54 3.6. gi Sdmdnfa materialulsdditor 58 3.7. Controlulbolilor 9i ddundtorilor ... 58 3 . 7 . 1 . Metode, procedeeqi preparatepentru combatereabolilor gi
diundtorilor in agriculturabiologicd 59 6l

3.7.2.

Preparate fitofarmaceutice naturale ..............

Cuprins 3 . 7 . 2 . 1 .Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva
ataculuiunor boli

3.7.2.2. Preparate indepdrt eazAddundtorii care .............. 3.7.2.3. Preparate omoari d[undtorii(insecticide) care .............. 3.7.2.4. Soluf complex[ impotrivaomizilor ie 3 . 7 . 3 . Preparate care omoarl virusurile, bacteriile,ciupercile (grupa
............... "fungicide")

6l 63 64 68 69 70 7l

3.8. 3.9.

Controlul buruienilor Nofiunide pratotehnicd biologice . ............. . Orgaruzarea teritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea solului a apei gi a aeruluiin zoni

3.r0.

3.1 . 1 Cap.IV TEHNOLOGII 4.t. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. Cap.V

72 gi Cultivarea biologicda planteloraromatice medicinale ..,....... 73
BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA

AMMALELOR ......... Generalit5li ...... incErcdtura animalela hectar cu Alimentafia Achizifionare animale..... de Problemesanitar-veterinare gi Transportul animalelor sacrifi carea. . ........... Apicultura biologicd ...............i.. PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR

75 75 76 77 78 78 79 79

hr $rA DAuNAroRrLoR nonrryrrrculruRA ....... 8 l
LEGUMICOL.LEGUMICULTURA Cap.VI AGROECOSISTEMUL

itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI BIoLocICE
6.1. 6.2. 6.3. 6.4.
Importanfa producerii legumelor in contextul agriculturii biologice

87 87 89 93 95

Alegerea terenului Lucrlrile depregdtire terenului a gi Rotafia asocierea culturilor

Cuprins 6.5. 6.6. 6.6.1. 6.6.2. 6.7. Cap. VII 7.1. 7.2. 7.2.1. 7.2.2. 7.3. 7.3.1. 7.3.2. 7.3.2.1. 7.3.2.2. 7.3.3. 7.3.3.1. 7.3.3.2. 7.4. Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi a plasticitSlii ecologice Fertilizarea legumicole culturilor Reguliimportante fertilizare de Combaterea biologicd buruienilor a ................ Protecfiaplantelorfafl de boli qi ddundtori AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE .......... I3I pomicol..... Particularitifile agroecosistemului pomicol Zonareain agroecosistemul Importanla zondriiin pomicultura biologici 131 . 136 136 l0l .......... 105 ...........107 ...... ll7 120

Principii,criterii gi normede zonare pomicultura in biolog[... 138 pomicol................... Tehnologia culturi in agroecosistemul de 139 intretinerea a de 139 ecologicd soluluiin plantaliile pomi .............. Fertilitatea biologic[ soluluiin pomicultura Fertilizarea organicd Fertilizarea minerald .......... 149 149 .........154

plantelor pomicultura Problematica in Protecfiei biologicd... 159 Combaterea in ddundtorilor pomicultura bio1ogicd................. 160 Combaterea bolilorin pomicultura biologic[ Rolul cercetiirii gtiinfifice in ........180 186

7.3.3.3. Combaterea buruienilor pomicultura in biologic6 promovarea pomiculturii biologice

t93 193
199 iN

7. 4 . 1 . 7.4.2. cap.

Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregtere a randame ntului bioconversieenergetice pomiculturd i in Orientiri ale cercetdrilorde ecologiein pomicultura biologicd.. AGROECOSISTE,MUL VITICOL. Solul in viticultura bioloeicd Structurasolului VITICULTURA

vrII
8.1. 8 . 1l . .

204 CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................ 207 208

Cuprins

8.1.2. 8.1.3. 8.1.4. 8.1.5. 8.1.6. 8.1.7. 8.2. 8.3. 8.3.1. 8.3.2. 8.4. 8.4.1. 8.4.2. 8.5. Cap.IX 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5.

Biologia solului Confinutul in humus Problemanitrifilor in viticultura biologici Eroziuneasolului in viticultura bioloeici Umiditatea solului Combaterea integratia buruienilor................ intrefinereasolului in viticultura biologici Fertilizareaplantafiilor viticole Fertilizarea ingrdq[minte organice ............... cu Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura biologicd Protecfia vilei de vie ............ Combaterea integratia bolilor gi ddundtorilor ............. Combaterea biologicl a bolilor gi ddundtorilor ............. Posibilitiifi de folosire a soiurilor rezistente in viticultura biologici

210 216 225 228 232 234 236 254 257 ........ 266 269 269 272 282

x'AcToRrr

cosMrcr

CARE

TNTLUENTEAZA

CRE$TEREA PRODUCTTVITATEA PLAITELOR........ 286 $I Generalitdfi................ .... 286 Utilizareaefectelor cosmice .... 289 Efectul lunii asupra speciilor legumicole 290 ............. Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru semdnat plantat sau ...........291 pomilor gi Efectul lunii asupra fructiferi a vilei devie ............. 291 BIBLIOGRAFIE.... .. 297

Capitolul I. Noliuni introductive

9

f,*n'*Lt''""'l'

(,./,.. r-, '

.4

i.'t-'c

{

CAPITOLUL I

NOTTUNIINTRODUCTM
Ecoagriculturasau agriculhra ecologicd(termen similar cu agricultura organicEsau biologici) este un procedeu"modern" de a cultiva plante, de a ingrdgaanimale qi de a produce alimente,care se deosebegte fundamentalde agriculturaconvenfionald. Rolul acestuisistemde agriculturdestede a produce hrandmult mai curat5,mai potriviti metabolismuluiorganismuluiuman, dar in deplinb corelalie cu, conservareagi dearoltareamediului in respect falh de naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregtereaactivitdfllor economicecu o importzntd valoare addugatdgi are o contribufie majord la sporireainteresuluipentru spafiul rural. Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi pesticidede sintez6"stimulatori gi regulatoride cregtere, hormoni, antibiotice gi sistemeintensive de cregterea animalelor. Organismelemodificate genetic qi derivatelelor sunt interzisein agriculfuraecologicd. Trecereade la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin respectarea perioadeide conversie,care ?nproducfiavegetald-are duratdde 2 o ani pentruculturile anualegi 3 ani pentruculturile perene, Sistemulde agriculturi ecologici sebazeazd, respectarea pe unor reguli qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi -/legislalianafio,pald vigoare de implementare legislafieicomunitare. in a L-[\ Con'gtibntizarea problemelor de sigurantdalimentardgi mediu de cdtre consumatoria contribuit la dezvoltareaagriculturii biologice in UE in ultimii ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii consumatorilor, impiedicareacontaminlrii cu organismele modificate geneticAi creqterea importurilor.

l0

Capitolul I. Noliuni introductive Reprezentdnd 3,6Yo din suprafafaagricol[ a Uniunii Europene,cu o

cregterede 30Yope an, ecoagriculturasau agricultura biologicd este unul din din in cele mai dinamice sectoare agriculturaUE; cu toate acestea, unele state acestuipotenfial. membreesticeestenevoieinc6 de dezvoltarea Ecoagriculturasau agricultura biologicd respecti consumatorul,dar gi mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia organismelor modificate genetic(OMG), a hormonilor gi culturilor, interzicerea animalelor.Un produs ,,bio" este un produs pentru antibioticelor in cregterea carenu s-aufolosit pesticide. Comisia Europeani a prezentatin 2004 o comunicareintitulati ,,Planul de acfiune europeanin materie de alimentafiegi agricultwd biologict', carea fixat 2l de zone de actiune desemnate faciliteze dezvoltareasectorului.in sd pentruprima datd faptul cd, agriculturabiologicd acesttext, Comisiarecunoagte joaci un rol important in atingereaobiectivelor noii politici agricole comune (PAC) gi sprijin[ abordareabazati pe cerere pentru stimularea agriculturii
--\

biologice.p i'i I'l
Comisia sugereazirevizuirealegislafieiIJE existentepentruredarea mai clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi eficientizareaimporturilor. ParlamentulEuropeana redactatun raport asuprapropunerii Comisiei Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi etichetarea acestora. Raportul,redactatde citre deputataftancezi Marie-Hdldne Aubert (Verzi), a fost adoptatin Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie 2007. Texful spune cd ,,cerereaconsumatorilor continui s[ creascdgi este acoperitl din ce in ce mai mult de produseimportiate, care pun problemenoi in privinfa certificdrii gi etichetdrii".

Capitolul I. Noliuni introductive

ll

Principala controversl la Parlamentul European este legatl de etichetarea,produselor biologice". Pentru ParlamentulEuropean,,,produsele biologice" nu ar trebui sd confintrorganismemodificate genetic.Legile acfuale produselor drept biologice, chiar dac[ acesteaconfin insd permit etichetarea permisd).Unele !6ri cer 0,9%o organsmemodificate genetic (marja accidentald reducerea acesteimarje la 0,2Yo. Pentru doamnaAubert insi, ceeace conteazi nu este marja accidentald, luarea de mdsuri de cdtre statelemembrepentru ci evitareacontamin[rii accidentale. Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele modificate genetic sau produsele obfinute din acesteanu pot fi folosite in productiabiologicl gi nici in medicina veterinard,folosirea logo-ului european pe produsele alimentare ce conlin 95%omaterie priml ,,bio" gi folosirea referintei,,UE-biologic" sunt obligatorii; rdmdneposibilSgi folosireaaltor logouri; consolidareaetichetdrii pentru a preveni neregularitdfi la cumpirare gi import ; operatoriidin fdrile terfe trebuie sb prezinteun certificat eliberat de o doregte extinderea acesteireguli la autoritatecomunitar[; ParlamentulEuropean restaurante, cantine,produsedin ldnd, uleiuri esenfiale;regulamentular trebui s[ urmezeprocedura codecizie,deoarece acoperI producfiagi distribuireade de produsealimentare piafa intern6. pe in urma votului, raportorul Aubert a spus:,,in contextul cregteriicererii pentru produselebiologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru consumatorisiguranfaproduselor.Avem nevoie de reguli de etichetarecare s[ asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al produsului gi standardele calitate al procesuluide producfie. in garantarea de clard siguranfeiconsumatorului, sunt limite carenu trebuiedepa;ite:excluderea a organismelormodificate genetic ai a substanfelor sintetice(ca pesticidele)gi interzicerea fermelorimpdrfite intr-o parteconvenfionali gi una biologic5".

t2

Capitolul I. Noliuni introductive

1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE agriculturii nu poatefi La inceputul celui de-altreilea mileniu, dezvoltarea separati de problemelemari cu care se confruntii omenireala ora actuald,cum ar fi: creptereademografici; crizaenergeticlgi de materii prime; problemelemediuluiinconjurdtor.

gi Problemacregteriidemografice a ridicdrii nivelului de trai trebuieavuti ramurilor agricole in vedereori de cdteori se emit prognozeprivind dezvoltarea ?nscopulsporirii productieiagroalimentare. Dacd astdzipopulafiaglobului numdrdpeste5,7 miliarde, tn anul 2025 se demograficd carescoate estimeazd populafiede 9,4 miliarde locuitori, cregtere o vor rapid. in evidenfdfaptul cd cerinlelein produseagroalimentare cregte La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele, fructele, strugurii, vinul gi celelalte derivate ale producliei agricole, la din majoritateapopoarelors-aubucuratde o mare apreciere parteapopulafiei. Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe alte principii active, plantele agricole qi produselehortiviticole vor juca gi in esenfial6 unei a viitor un rol importantin alimentafiauman6,ca o componqntd alimentafii echilibrateqi diversificate. Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru primare,cdt qi a celor indusfralizate. oblinereaproduselor in Degi energiadevine din ce in ce mai scump6,ea va trebui sd creascd agriculturi. Pe viitor sporireaproducfiei agricole, se estimeaz5 va avea loc cd in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de acestecerinle, m[surile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisire energie, de prin cregterea coeficientuluide bioconversie. Agricultura dispunede posibilitifi de reducerea consumurilorenergetice, mai alesa celor legatede protecliafitosanitard,erbicidare,fertilizare gi irigare.

Capitolul I. Noliuni introductive

l3

Reducerea consumuluide fungicide, erbicide gi ingrigdminte chimice va polu6rii solului, a apei, a plantelorgi a recoltei. contribui la prevenirea Agricultura viitorului va trebui sI find seamade tofi factorii de mediu, in conexiuni mai largi, sd foloseascdmai rafional toate mijloacele de producfie (solul, ingrdgdmintele, calitateadeosebit6a soiurilor) tn agafel incAt impactul asupramediului inconjuritor s[ fie minim. At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd, in ultimul timp s-a inregistrato sensibilizare opiniei publice fafi de problemadegraddriimediului a inconjur[tor. Acliunea necontrolatd omului poate conducela alterareaecosistemelor a agricole (agroecobiomilor),ca gi a celor naturale, la dereglareaechilibrului acestora. Sunt cunoscute efectelenocive ale poludrii solului, apei, atmosfereigi recoltei. Prin aceasta urm5, acfiuneanecontrolatd omului asupramediului a din inconjuritor sepoateintoarceasupracelui carea provocat-o. intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave probleme de poluare, ca urmare a neglijErii problemelor protecfiei mediului inconjuritor, a menfineriiechilibrului ecologic. Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[ acestuia, diminuarea randamentelor culturilor a determinat deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii agricole. Agriculfura convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem energointensiv,din punct de vedere economic costisitor pentru societate,cu potenfial de diunare asupramediului inconjurdtor gi a sdnStafiioamenilor.(N. Lampkin, i'990). Se apreciaz5cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humus la principalele tipuri de sol din Romdniaa scdzutcu 0,3-0,60/o, alarmantprin proporfiile sale, ca urmarea neglijdrii proceselordin circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic, L D. Sdndoiu,1994). Cea mai importantiiproblemi o reprezintderoziuneasolurilor, fenomen care se manifestdpe circa 7 milioane de hectarecu folosinfdagricold(C. Rduld,

t4

Capitolul I. Noliuni introductive

1992). Se considerdci anual se pierd prin eroziuneaproximativ 10 milioane tonede sol ce confin 1,5milioanetone humusgi 500.000 toneNPK. Folosireanerafionald terenurilor in pant5"ocupatecu precddere pomi a de fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale eroziunii solului. La intensificareaeroziunii solului contribuie: lucrareaintensl a solului cu mijloace mecanizate,deteriorareasistematicd structurii solului, a reducerea confinutului tn humus, cu timpul producdndu-seo dezgolire a plantelor situate in amonte qi colmatareacelor din aval, cu efecte negative asupraproductivitdfii gi longevitdfii lor. Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din recoltd,folosireacu prioritate a metodelorchimice de combatere, detrimenful in celor agrofitotehnice, biologice gi fizice, conducdndcu certitudinela poluarea chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990). in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de tratamenteimpotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativcu culturile de cAmp, astfel inc6t pesticideleconstituieo sursdimportantii de poluare.Din solufia de combaterenumai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale plantelor (ogrodisponibilitatea),restul fiind imprdgtiatin atmosferdgi pe sol. Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea mediului, putdndafectaflora microbianl din sol. Folosite nerafional,pesticidele pot produce, de aser4enea, vdtdmiri ale frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante, acumulEride reziduuriin sol etc. Cuprul, prezentin fungicidele cuprice folosite in combatereamanei la plante, dupl pornirea lor in vegetafie,poatefi ddunltor frunzelor gi numeroase fructelor provocdnduJearsuri (mai ales in perioadeleumedegi friguroase).in solurile acide,cu pH sub 6, se poatemanifestatoxicitateacuprului provenit din tratamente antiparazitare, aplicatetimp indelungat. Sulful folosit in combaterea frindrilor poatedevenitoxic pe solurile acide, s[racein coloizi organici gi minerali.

Capitolul I. Noliuni introductive

l5

Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea fructelor, fbrl sd se respecteintervalul de timp de la ultimul tratament pind la reziduurile acumulate cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare, gi pot influenfa negativinsugirileorganoleptice sdndtatea consumatorilor. Poluareadatoritd erbicidelor se manifestE, mai ales, ca urmruea folosirii timp indelungat a acestora.in unele situafii se observf,distrugereastructurii solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful superficialal solului, o inrdutdlirea capacitifii de schimbcationic qi a puterii de refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra microflorei gi microfauneidin sol. Pericolul absorbfieiin cantitatemai mare a erbicidelor de c[tre ridacinile superficialeaparepe solurile sdracein humus, in care erbicidele pdtrund mai ufor. La culturile de c6mp,in plantafiilepomicole gi viticole, erbicideleaplicate nerafionalpot provocao seriede leziuni interne,in urma absorblieiformdnduse acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoasecare Alterarea metabolismului plantei, in acest devin rogii, brune sau negricioase. caz, estepusdin evidenfE o seriede simptomespecificece aparpe frunze. de Erbicidele aplicatela culturile invecinatecu cele hortiviticole pot provoca daune acestoradin urm5" ca urmare a antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe distanfdde cdtevakilometri. S-a constatat cd, la erbicidareatotald aplicatd pe soluri argiloase,este favorizatitasareasolului, mai alesprin folosireamaqinilorgrele. pM Reziduurilede erbicide,mai alesale celor preemergente, problemein cazul plantdrilor noi pe aceleagi suprafefe, pentruculturile urmltoare. sau in diferite zone ale lAillifolosirea neralionald q irigaliei a condus la pe aparilia proceselorde salinizaregi inmlagtinire secundard suprafelemari de sol. S-a constatat irigareaexcesivS, anumitesituafii determin[: in ci - o reducerea fertilitnfii vi{ei de vie;

t6

Capitolul L Noliuni introductive - aparifiaunui frunzig excesivde bogatdar carenu se coreleazLcuun plus

de producfie; - fisurareaboabelorgi instalarea putregaiuluicenugiu; - acumulIri mai redusede antociani; - aparifiafenomenelor clorozd. de Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor de tasare aproximativ6 milioane de hectare, nivelul ?nt'egiipri. pe la Tasareasolului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqitraseuin cultura mare,in viticulturi gi in pomiculfurd,estefavorizatdde executarea unor lucrari de primdvardsaude toamn5in condifiile unui sol prea umed.Influenfa negativi a tasdrii se rdsfrdngeasuprainsugirilor frzice, chimice pi biologice ale solului, conducdndla scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseul rofilor tractoarelor. Complexelesupradimensionalede creStereindustriald a animalelor, prin degajarea sol, in rauri gi lacuri a unor cantitiifi apreciabilede dejecfii, au pe conhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice - sursa de alimentare cu ap6 potabilS. Poluarea nitrali a apelor freaticegi a celor de suprafafi a fost provocat[ cu qi defolosirea nerafionalda ingrdsdmintelorminerale. Poluareadatorit[ ingrig6mintelor chimice este generattide cdtre dozele mari aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumite fazn de vegetafie,mai ales cele cu azot. Sunt bine cunoscuteefectele excesului de azot la plantele hortiviticole: - cregterea luxuriant6a organelorverzi; intdrziereamaturSrii fructelor; sensibilizarcaplantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabilede mediu; reducereafertilitifii; scuturarea florilor; colorafianeuniformdgi intdrziatda fructelor; acumularea mai redusi a substanfelor utile;

Capitolul L Noliuni introductive scuturareaduratei de pdstrarea fructelor.

t7

tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost evidenfiateconcentratii de nitrafi care depdqesc limitele admise, ca urmare a folosirii repetatea unor doze sporitede azot. Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de Igiend Si SdndtatePublicd din Bucure;/i, in 36,30Adin frntdnile investigate (situate in 92%o din totalul comunelor din Romdnia), la nivelul anului 1995, maximd admisibildpentru apa de bdut confinutul de nitrafi depdgea concentrafia (stabilit5la 45 miligrame la litm). in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumatorde energie. Pentru obfinerea pe cale industriald a unui kg de azot se consumd 22100Kcal; pentru I kg fosfor - 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu- 3550 Kcal. Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un consum foarte mare de energie fosild necesardproducerii de ingrdgiminte, fbcind-o vulnerabili in perioadele crizi energetici. de Cu toate acesteefecte negative, agricultura ultimei jumetlfi de veac a cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii biodiversitdlii, al cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al mecanizbii, fertilizdrii cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul erbicidelor,combateriibolilor gi d6undtorilorcu mijloace chimice. Se apreciazi astdzicd folosireaunor mijloace chimice de combatere bolilor 5i diundtorilor a sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de calitategi, in acelagitimp, eficiente. La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii biologice un rol deosebit: pe ldngd reducerea excedentelor s-a incurajat promovareaproduselor de calitate gi a practicilor agricole care si respecte mediul inconjuritor. in acelagi in timp, pentrua spori increderea consumatorilor produsele biologice trebuia neaparat elaborati o reglementare care sI incadreze strict producfia qi politica calitilii, precum gi mdsurile care sd prevind declarafiile frauduloaseprivind caracterulbiologic la produselor alimentare. Astdzi consumatoriiau din ce in ce mai multe informafii privind metodelede

18

Capitolul I. Noliuni introductive

producerea alimentelor- in bazainr[iativeicomunitare,,dela ferm[ la mas6"gi vor sd se asigure ci au fost luate toate misurile de precaufiereferitoarela siguranfdgi calitatein toateetapele produceriiacestora. Au fost adoptatereglementlri pentru garantarea autenticitdfii metodelor agriculturii biologice. Acesteaconstituieun cadru generalaplicabil producfiei vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflrii alimentelorrezultatedintr-o agriculturdbiologicd. De la adoptarea primei reglement6ri din l99l (Reglementarea 2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroaseexploatafii din intreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care sunt certificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi o perioadd de conversiede doi ani (inainte de insdmAnfare) cazul culturilor anualegi de trei in ani in cazul culturilor perene. Agricultura biologicd trebuie infeleasdca fic6nd parte integrant[ dintrun mod de produclie agricolE durabild gi ca o altemativ[ viabild fa]a de abordlrile hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislaliei europeneprivind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea 2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo L 215130.07.1992), zeci de mii de exploatafii sunt reconvertitein acest sistem de cultur6. O alti consecinfdeste interesultot mai mare al consumatorilorfa!6 de acesteprodusepi, implicit dar, nu in ultimul rdnd, al factorilor de deciziepolitic[. in august 1999 afost aprobatd Reglementarea lS}4llggglc9referitoare la producerea,etichetareagi controlul principalelor specii de animale (bovine, caprine,cabalineqi p6seri).Acest texttrateazil printre altele alimentelepentru animale,profilaxia gi ingrijirea veterinarE. Din zonaproducfiei biologice sunttn mod expres eliminate organismelemodificate genetic (oGM) gi produsele derivate. O aceeaqi importanf6a fost acordatd procedurilorde control ce garanteaz6 inregistrarea un organismde inspecfienafional,cu competenfe domeniu,a la in tuturor exploatafiilor carereclamdagricultwa biologici. Acesteorganismesunt ele inseledesemnate autoritdlile?nsdrcinate verificarea capacitd[iilor de a de cu

Capitolul I. Noliuni introductive

l9

conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun reglementdrilor vigoare. in Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la stocare,prelucraregi ambalare.Exploatafiile sunt inspectate pufin odati pe cel an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunileprevizute in caz de incdlcarea reglementirii sunt rehagereaimediatda drepfului de a face referire la modul de productiebiologici pentru produselein discufie,la care se adaug6 penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave. in ultimii an atit interesul crescutal consumatorilorlegat de problema sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrilefa15de mediu, au contribuit gi mai mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura biologicd aveao ponderede doar 3 o/oinUniuneaEuropean6, ultima weme a in devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdndo cregterea suprafefelorcultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu 500yo,cererea produse,,curate"fiind din ce in ce mai mare. de Agricultura biologicd diferi de celelalte moduri de producfie agricold pentru cd ea pune pe primul loc resursele neconvenlionalegi reciclarea, restituind astfel solului elementelenutritive din degeuri.in domeniul creqterii producfieide came gi de came de animalelorgi al pisirilor, prin reglementarea pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald. Agricultura biologicl respectdsistemele autoreglare naturii in-lupta contra de a ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele, ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere,antibioticele sau modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd unor ecosisteme crearea durabile gi carereducpoluarea. in martie 2000, Comisia Europeanda creat un logotip cu menfiunea ,r4gricultura biologicd - sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu benevolde cdtreproducdtori,dup[ ce inspecfiaa demonstrat metodelelor gi cd produselelor r6spund condifiilor fixate de reglementdrileUE. Consumatorii produseastfel marcatepot fi siguri c6: carecumpdrb

20
-

Capitolul I. Noliuni introductive acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona agriculturii biologice; satisfacregulile regimului de control oficial; provin direct de la producitor saupreparator intr-un ambalajsigilat; poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau numirul de cod al organismuluide inspecfie.

Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accentdeosebit pe respectareamisurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de de agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecteanumite standarde financiard gi, chiar mai mult sd se respecte mediu de baz6"firl o compensare principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acesteain Uniunea European5, agricultorii care respectdsau iau mdsuri de agromediuprimesc o recompens[ prin programelede dezvoltare rurald. Acolo unde existdexploatafiiin care se practic6o agriculturdbiologicd se intrucdt se pleacdde la premisacI acest admite plata unei prime de agromediu, sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta,agricultura biologicd poatefi incurajati prin investifii in domeniulproducliei primare,al prelucrdrii gi comercializirii. Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul politicii agricolea Uniunii Europene, suntdetaliateurm6toarele aspecte: - preocupirile consumatorilor; - asigurarea calitifii gi a cadruluinatural; - extinderea agriculturii biologicein spafiul Uniunii Europene; - rolul agriculturii integrate; - agriculturabiologic[ qi dezvoltarea rurald. Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din domeniul alimentar qi de la organismele modificate genetic,de la tratamentele ionizanteaplicatealimentelor,s-auelaboratnorme de o mare exigenfi legatede siguranfaalimentelor,asigurarea calitdlii qi de informafiile privind metodelede producfie.Pe de altd parte,opinia publicd congtientizeaziltotmai mult daunele ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi

Capitolul I. Noliuni introductive

2l

resurselor nafuralegi la distrugerea fragile. in apelor, la epuizarea ecositemelor pdndnu demult ca activitatede acestcontext agriculturabiologici, consideratd margine gi ocupAnd segmentmic al pie,tei,a devenitun mod de producfiede un primd importanfl, capabild nu numai sd producl alimente sln[toase, ci sE qi respecte mediul ambiant. mai Alimentele produsein zona agriculturii biologice au fost intotdeauna scnmpedecAtcele produsein mod conventional,fapt considerataltd dati ca o piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii biologice. Ori din ce in ce mai mulfi consumatori sunt dispugisd deaun pre! mai marein schimbulgarantirii calitdfii gi siguran[eialimentelor.Deci o piaf6 a consumuluiin expansiune esteun factor principal careii incurajeazipe agricultori sd igi reconverteascd culturile in zona produc{iei biologice. realepentru Agricultura biologici gi agriculturaintegratS, constituieganse economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqtereaacestor sectoareagricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in sectorulagricol, a prelucrdrii qi serviciilor conexe.Aceste sistemeagricole pot aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune socialddin zonelerurale.Faptul cd sunt pusela dispozifieajutoarefinanciaregi alte mdsuri stimulative in favoarea conversiei spre producfia biologicd stimuleazddezvoltareasectorului gi susfinereaintreprinderilor in ansamblul fi lierei agroalimentare. Reglementbrilereferitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii biologice, prevdd colectareadetaliati de date. Pe l6ngd acestlucru, mai multe EUROSTAT, au iniliafive ale Biroului de statisticdal Comunitdlilor Europene, avut in vedere imbundtdfireacolectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor agricole.Acesteinstrumente analiz[ servesc de mai multor obiective: - fumizareade indicatori cltre factorii de deciziepoliticE; risctuilor 9i atuurilor activitifii agricole; evidenlierea alimentelor fumizareade date preciseprivind producfia gi procesarea cltre asociatiilede consumatori.

22

Capitolul I. Noliuni introductive I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI BIOLOGICE

Cercetareagtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale sdn[tdfii oamenilor. in ultimul timp au apirut numeroase lucrdri gtiinfifice gi de informarecare pledeazL pentru extinderea agriculturii biologice, in vedereaprotejdrii mediului inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural,menfinerii fertilit6lii solului, obfinerii unor produseagrioolevaloroasedin punct de vederebiologic Ai igienic, care sd nu afecteze sdnitateaconsumatorilor. tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani, a apdrut o legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului gi tehnologiilormodemeasupraacestuia asupraomului. S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme,de migc[ri etc., care aplicd principiile agriculturii biologice, in condifiile in care nu se folosesc produsechimice de sintezd.Aceastdprobleml se afl6 in atentia guvemelor,a diverselorpartidepolitice, migciri ecologistegi organizafiineguvernamentale. Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptatein Uniunea Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd pdstrezesistemele biologice productive fird a recurge la substanlechimice de sintezd.Termenul,,agriculturd biologicd" estefolosit in limba francezfl, italiand" portughezS; iar ,,agriculturi ecologicd" in limba german6,spaniolI gi danezS, cel de ,,organic6" in limba englez6. Paresurprinzitor astiizisi vorbim de agriculturdbiologici in contrapunere cu agricultura convenfionall,,ca gi cum aceastadin urmi nu s-ar baza pe principii biologice. De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati a sistemelor biologice gi a resurselor naturale, prezenfa atent6 a omului in teritoriq conservarea mediului inconjuritor. in secolulnostnl sub influenla factorilor social-economici, dezvoltirii a industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanicede intervenfie, au avut loc

Capitolul L Noliuni introductive

23

schimbdriradicale,care, alf,turi de cregterea producfiei, au condusla formarea unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizatprin: productivitate ridicatl, excedente producfiein multe firi, pierdereafertilitifii solurilor qi, de de aici, necesitateainlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii chimice. Toate acesteaau condus la dezechilibre biologice gi la degradarea mediului ambiant. Curentul pentru impunereaagriculturii biologice a contribuit la atragerea atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii ecosistemelor agricole, asupra reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie, controlareafuturor efectelor acestora,inclusiv ale celor negative,in vederea realizilni unui echilibru intre om gi naturd, intre agriculturb gi mediul inconjurdtor. Agricultura biologicd reprezintdo metodd de producfie care integreazi cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea planetei,Ea exclude folosirea ingriglmintelor chimice, biosferei 9i a resurselor a pesticidelorde sintezdgi a erbicidelor.in lupta impotriva diun6torilor, bolilor gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accentdeosebitse pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere a animalelor,pe modul lor de alimentafie. Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducereaconsiderabilda risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6 a reziduurilor organice,in speciala dejecfiilor animale.Ea consumdmai multi energiesolard gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al producfiei.De asemenea, eautilizeazduneleelementegi principii ale combaterii integrate. Menfinereastiirii de sEndtate culturilor estelegati de: a - folosireasoiurilor rezistente; - folosirea rotaliilor diversificate;

24

Capitolul I. Noliuni introductive - folosirealucrdrilor culturaleadecvate; - utilizareatehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelor naturale. Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in

armonie cu natura, il constituie adaptareatehnicilor biologice la condiliile precum locale,lindnd seama realitdlile ftzice gi social-economice, resurse, de de pi de tradifiilelocale. Agricultura biologicd"tn general,gi mai cu seami hortiviticulturanecesitd un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o perioaddin care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre aglomerdrileurbane. Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagterea amdnunfitd a sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd cunoqtintele tradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9i agronomiei.Acesteprincipii sunt formulateastfel: - Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii biologice se afli solul, consideratca un mediu viu, complex, dar incl pufin cunoscut care interaclioneazA strdnscu plantele pi animalelecareil populeazd. Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea, alegereaproduselorpentru combaterea bolilor gi ddundtoriloretc.) au ca scop intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea fertilitdfii acestuia condifii indispensabile pentru pdstrarea stirii de s6ndtate a plantelor. Legumicultura,pomicultura gi viticultura se caracterizeazi printr-un grad ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important patrimoniupe careil constituiesolul; - Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor, contribuind la eroziuneasolwilor, degradarea sistemelorecologice, poluarea apelorfreaticegi a recoltelorcu pesticidegi nitrafi.

Capitolul I. Noliuni introductive

25

Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin folosirea ingrdgdmintelororganice gi a celor minerale mai pufin solubile, a composfurilor,prin evitareafolosirii produselorcarepot aveaefecteddunitoare. Folosireaerbicidelor este interzisd,fiind permisenumai produselece nu diuneazi plantelor, bazatepe sdruri mineralesimple (Cu, S, silicat de Na etc.) sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice (termice); - Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei agriculturi biologice se urmdregte oblinereaunor produseagricole de calitate, fErdreziduuri de pesticide,dar cares[ confindo balanfi echilibrati de elemente nutritive (protide,lipide, glucide), acizi organici,vitamine gi s6ruri minerale. Legumele,fructele strugurii se consumdin marea lor majoritatein stare proaspdtS;de aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de pesticide,de toxine etc.) prezintdo importanf5deosebitd alimentafiaomului in modem. - Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresiveale omului asupranaturii, comparativcu agriculfuraconvenfionald. - Ferma- o unitate, un organism tn echilibru. in agriculturabiologicd se renunfi la o specializareingustil gi la o exploatare intensiv[, unilateral[. Organizareaunei ferme trebuie sI se facd cu respectareastricli a legilor biosferei, avAndu-setot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil constituieconservarea sporireafertilitilii solului. gi 1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE Principaleleobiectiveale agriculturii biologice, agacum sunt precizate de cdtreFederalia Interna{ionald o Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM), sunturmltoarele: - obtinereaproduseloragricole cu valoare nutritivd ridicati, in cantitiifi suficiente;

26
-

Capitolul L Noliuni introductive aplicareaunor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor

(,,dupi natur5"),in locul tncercbriide dominarea naturii; - potenfareagi cuprindereaciclurilor biologice intr-un sistem in care un rol importantrevine microorganismelor, florei gi faunei solului; - menfinerea ameliorarea qi durabilba fertilitilii solului; utilizarea,cdt mai mult posibil, a resurselor reinnoibilepe plan local; - asigurarea unor condifii de via!6 pentrutoatespeciilede animale,care sd lor le permitdexteriorizarea comportamentului specific; - evitareaoriciror forme de poluarece pot rentlta din tehnicile agricole; - men{inereadiversitSlii genetice a sistemelor agrare, a mediului lor, plantelor gi animalelorsilbatice; inclusiv protejarea - asigurarea pentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoarede gi viafi" a unei retribufii corespunz6toare a unui mediu sdnltosde lucru; - s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului inconjurltor (O. SchmidSi colab., 1994; Catherinede Silguy, 1994). pe Agricultura biologic[ se bazeazA plstrarea organismelorvii din sol, in specialmicroflora gi microfauna,prin rotafii adecvate culturilor, prin tehnici ale gi adecvate menfinereaunui nivel ridicat al materiei organicedin sol. Ea pune un accentdeosebitpe folosirea unor sistemede producfiediversificate,bazate pe un num6r mare de culturi, pe creqterea animalelor,pe utilizarea soiurilor qi raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se integreazd rotafii echilibrate,iar dejecfiile animalelorsunt necesare in pentru o fertilizareeconomici gi de calitate. Se recomandd evitareaoricdror intervenfii care dduneazd viefii solului gi mediului inconjurltor. Metodeleagriculturii biologice sunt mai complexe,comparativcu cele ale agriculturii clasice. Fiecareexploatafieagricol[ constituieun sistemcomplex,un organismde sine st[t[tor, care cere solufii adecvate. Organizarea acesteia trebuie sEse facd findnd seamade faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil constituie gi conservarea sporireafertilitdfii solului.

Capitolul I. Noliuni introductive 1.4.LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU AGRICULTT]RA BIOLOGICA

27

Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd gi practicin interacfiunea dintre acestea mediul inconjur[tor. Prin activitateadin agriculturd omul exercitAo influenfd asupra acestei interacfiuni, cu multiple implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se intervine asupraacestorinteracfiuninumai cu mijloace naturale. O culturd de plante cerealiere, plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de o plante legumicolereprezintdun ecosistemcreat de cdhe om, care, cu cdt este vii exploatatmai intensiv,cu atAtdevinemai unilateralin privinfa organismelor pe care la confine.Acolo undeesteposibil, unele mijloace qi metodede apirare mecanicba buruienilor) trebuie si conducdla a culfurilor (de ex. combaterea supraviefuirea, concomitent,a cdt mai multor organismevii. Cu cdt este mai variatd lumea vegetald gi animald, cu atAt viafa comunit[fii respectiveva fi reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte diversdestemai pufin periculoasd decdto infestarecu o singurdspecie. Cu cit o exploatafieagricolddispunede un numdr mai mare de culturi gi de specii de animale,cu atdt se ajungelatm echilibru natural gi la raporturimai stabile. in agriculturabiologici un accentdeosebitse pune pe respectbrea ciclului substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale. ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismelesolului care elibereazd elemente nutritive, pundndu-le dispozifiaplantelor. la Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie menfinutdpentrugenerafiile viitoare. pe Agricultura biologicd se baz.eazd ridicarea conlinutului solului tn materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelororganice naturale (gunoi de grajd, composturi,ingrdgiminteverzi, etc.) fapt pentrucare,se poatepracticacu in succes exploatafiileagricolecareau un sectorzootehnicbine dezvoltat.

28

Capitolul I. Noliuni introductive

Principiul ecologic fundamentalse referi la legitura care existi intre ,,a trdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd nenumdrateorganismevii care, pentru a se dezvolta, trebuie sd dispun6, in permanenfS, hrand. Dat fiind faptul ci organismelevii sunt localizate, cu de precidere,tn orizontul superficialal solului, in agriculfurabiologicd ardturile se se executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea, administreazl la suprafaf[. principiilor ecologiei constituie o garanfie pentru oblinerea Respectarea unor bunerezultatein agriculturabiologic[. 1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII BIOLOGICE

Ideaunei agriculturi biologice a luat nagtere inceputul secolului20 cdnd la industriali a inceput s-o inlocuiascdpe cearural[, tradifionalI. societatea in agriculturaEuropei, s-au diferenfiatcronologic,3 curente:agricultura biodinamicd" organicd Si biologicd" Agricultura biodinamicd, este bazati, pe respectarealegilor naturale ale viefii'gi ale unitifii sol-plant6-animal-om,cea mai mare importanld fiind acordatd,,for,telor vitale". Promotorii acestuicurent au fost Rudolf Steinersi Ehrenfried Pfeifer in Germania. Rudolf Steiner apusbazele unei filozofii:"antropozofiao',carepomegtede la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentarea fundamentelor gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice,iar mai tArziu discipolul sdu Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza principiilor acesteiagriculturi. Legile naturalecare stau labaza acestuiconcept sunt: - tendinfaviefii de a creqtecontinuu; - existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se prin contradicfii internegi externe; intercondilioneze

Capitolul I. Nogiuni introductive

29

- principalii agenfi care participd la desfdSurarea normali a viefii solului sunt microflora (bacterii,ciuperci, alge) qi microfauna(r6me,nematozi,viermi etc.),aldturi de r6ddcinileplantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu,Yelicica Daidescu, 1994; Gh. $tefonic,D. Sdndoiu,1994; O. SchmidSi colab., 1994). Exploatafia agricolE este considerati un organism viq in cadrul cdruia trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea animalelor. Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9 preparate(numerotate500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan, dereglatin urma intervenfieiomului, climatului, prin fortareacregteriiplantelor (D Davidescu, Velicica Davidescu, 1994). Preparatele biodinamice se realiz,eazA plantemedicinale(coadagoricelului,mu;etel, pipddie, valeriand, din urzici, scoarti de stejar),gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile care se folosescla hectar in amesteccu apa sunt foarte mici, homeopatice,ele avdnd un efect stimulatorasupraaltor mecanismebiologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen , 1992). Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de influenfelecosmice,in primul r6nd de pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete,care exerciti o influenf[ asuprasolului gi asupraplantelor; de aceea,este necesard intocmireaunui calendaral efectuirii luolrilor agricole. Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi mondial qi se bazeazd folosirea exclusivda fertilitiilii organice.Acest curent pe atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea solului. Fondatorulacesfuia, Albert Howard, gi-a enunlatteoriile in "Testament agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajele monoculturilor, ale disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelor artificiale, precum gi rolul culturilor asociate(graminee-leguminoase) al fertilit6fii solului tn gi asigurarea rezistenf plantelorla parazili.. ei perioadi, in Austria, Hans Peter Ruschpropune o metodd de in aceeagi agriculturi organo-biologicd"inspirat[ din curentul apirut in Elvefia sub influenla lai Hans Miiller gi se bazeazhpe observafiac[, in natwd, resturile

30

Capitolul I. Noliuni introductive

vegetaleqi dejecliile se biodegradeazi,gi ajung sd ingragesolul fbri ca cinevasd le tncorporeze sol. in Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate dup6 cel de-al doilea rdzboimondial de citre consumatoriigi medicii preocupafi de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu produselechimice gi problemelede sdndtate apdrute.La aceasta addugatgi s-a consumulde materii prime gi energiela costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,

resr).
in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[ de mediul inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990,in fdrile occidentale,se inregistrezi o qi supraproducfie alimente,saturarea liberalizareapie[eiproduseloragricole. de tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale producdtorilor,avAndca scop promovareaagriculturii biologice. Ca urmare a regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM. Aceastd organiza[ies-a dezvoltatcontinuu,grupdndla nivelul anului 1993 aproximativ 400 de asociafii din 60 de fari (Catherinede Silguy, /994). A fost elaboratun caiet de sarcini-cadru, care servegteca referinfd pentru toate organiza[iile existente la nivel mondial gi care permite o organizarea reglementirilor din domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii biologice. Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europeneau hot[rdt sd favonzeze dezvoltareaagriculturii biologice, consider0ndcd aceastacorespundenoilor obiective ale politicii agricole comune@AC): echilibrareacererii qi ofertei de produse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural, gararrtarea condifiilor pentru concurentaloiald intre producitori, precum gi libera circulafiea produselor. in anul lggl,lanivelul Uniunii Europenea fost adoptatun regulament ce prevede metodele de obfinere, etichetareagi controlul produselor agricole gi alimentarerezultate printr-un mod de producfie biologic (RegulamentulCEE

Copitolul L Noliuni introductive

3l

2092/91). Pofiivit acestuia,ansamblul filierelor de producfie, transformaregi reglementdri toatefdrile Uniunii Europene. in import estesupusaceloragi La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practica in Germaniain 9.300 de ferme, totalizdnd 127.240 ha; in Franfa - 3.873 de exploatafii cu 72.000 ha; in Italia - 3.700 de ferme cu 71.000 ha (1993); acestsistemde producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A 1995). Campagnoni, Regulamentul european cu privire la agricultura biologici prevede respectarea metodelor de producfie specifice, fiind acceptate numai ingragiminteleorganice,precumgi cdtevaingrlqdminte mineralepu]in solubile gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui produseleadmiseatdt pentru fertilizare,cdt gi pentru regulamentsuntprevdzute prevenireaqi combaterea bolilor gi ddundtorilor. Produsedestinatefertilizirii gi amelioririi solurilor admisein agricultura biologicd (dupd Catherinede Silguy, 1994; O. Schmidsi colab., 1994) swfi: - gunoi de grajd qi gunoi de pdsdrisauurind; paie; turb6; compostuzat din cultura ciupercilor; menajereorganice; compostdin deqeuri compostdin reziduurivegetale; produse animale transformate provenite din abatoare gi din pegtelui industrializarea ; organicerezultatedin industriaalimentari qi textil{ subproduse alge gi produsedin alge; nrmeguq lemn, scoar!6gi resturi lemnoase; de cenugd lemn; de roci fosfaticenaturale; roci de fosfat de aluminiu calcinate; zglra lui Thomas; roci potasicemlcinate;

32
calcar; cretd;

Capitolul I. Notiuni introductive

roci de magneziu; rocicalcaro-magneziene; sulfat de magneziu; gips; pudrdderoci; argill (bentoniti, perlit); sulfat de potasiu; microelemente (bor, cupru, fier, mangan,molibden, ztnc); sulf; clorurd de calciu (numai pentru tratamentefoliare aplicate la mdr, dup6constatarea cdtre organismulde control, a carenfelorde calciu de gimagneziu).

Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupd Catherinede Silguy,1994; O. SchmidSi colab., 1994)swfi: - produse pe baza de piretrine extrase din specia chrysanthemum cinerarifuliun, confindnd,eventual,gi o substanfd sinergici; - preparatepe bazi de Derris elliptico; - preparatepe bazdde euassia amaro,. - preparate pebazAde Ryaniaspeciosa; - propolis; - "pdmdnt" de diatomee; - pudrd de roci; - preparatepe bazd de metaldehidi, confinand un repulsiv impotriva animalelorsuperioare utilizate in capcane; gi - sulf; - zeamd, bordelezd; - zearnd, Burgundia; de - silicatde sodiu; - bicarbonatde sodiu;

Capitolul I. Noliuni introductive - sdpunpotasic; - preparate pebazdde feromoni; - uleiuri vegetaleqi animale; - uleiuri de parafinI.

JJ

Pentru combatereabolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate urmdtoarelemdsuri: alegerea speciilor gi soiurilor rezistente;programarea unei rotatii corespunzdtoare culfurilor, procedeemecaice;distrugereaburuienilor a cu ajutorul cdldurii; protejarea fauneiutile. Produsele autorizate pentru combatereabolilor gi d6undtorilor vor fi folosite numai in situaliaunor pericoleiminentecareameninfdcultura. in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a extins,in specialpe continenfulamerican, curenfulagriculturii durabile. Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltareadurabili este "aceeacare are in vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitateagenerafiilor viitoare de a le satisface cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995). pe Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd pentru mediul inconjurltor, economicviabil gi social responsabil"(C. sdndtos Ingels, 1992). Se apreciazdcd aceasta rdspundenecesitdlilor oamenilor de a producein mod constantcantitAfllenecesare alimentegi materii prime pentru de industrie, de calitate, ftri sd fie afectateechilibrul gi diversitateabiologicd a plantei (D. Keeney,i'990; J. C. Coelho,P. A. Pinto, 1994). Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu pdstrareaechilibrului ecologic Ai implementarea acestui sistem de agriculturd durabill au in vedereoblinereaunor producfii optime, cu eficienfdeconomic[ gi protecfieimediului inconjurdtor(C. Rduld, 1992). asigurarea

34

Capitolul I. NoSiuniintroductive

1.6. CALITATtrA PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA "Calitatea reprezintdtotalitateacaracteristicilorunui produs sau serviciu aptifudinea a satisface de nevoile consumatorului". careii confer[ acestuia Producdtorulva apreciaun soi de bund calitatepentru rezistenfala boli gi intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorulva gust,duratade pdstrare apreciaun produsde buni calitatedupl aspect, etc. Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri de calitate, fiecare cu anumitecaracteristicigi anume: - calitatea agronomicdse referd la caracteristicile culturi ale unui soi, de privit din punct de vedereal producfiei(potenfialproductiv, simplitateaculturii, cerintefafd de factorii climatici, rezistenfi la boli); - calitatea tehnologicd este reprezentati de aptifudinea pentru pdstrarea unui produs,rezistenf6la boli gi transport; - calitatea vizuald cuprinde: culoarea, mdrimea gi forma; de obicei, clientul cumpird produseleagroalirnentare dupdaspectulvinnl; - calitatea igienicd estedatd de cerinfapentru un produs slnitos, care in urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa microorganismelorpatogene,a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale grele,nihali etc.); - calitatea organolepticd estedeterminatdde savoareaunui aliment, de tot ceea ce comporti aceasta(ansamblulinsugirilor gustative gi olfactive), prin aprecierea subiectivd a consumatorilor. in canil determindrii calit[filor gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat,percepfiile senzoriale sunt divizate,codificate gi analizate,pentru eliminarea,in parte a subiectivit6fii. Se apreciazL, asemenea in cazuri,aciditatea,gusful dulce, raportul dintre acestea" pulpei, amlreala etc.; consistenta - calitatea nutritivd se referi la insugireaunui aliment de a satisface cerinfelenutritive ale consumatorului;

Capitolul I. Noliuni introductive

35

- calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, al transform[rii, al distribufiei (ambalaje)qi al consumatoruluiasupramediului inconjurdtor. in agriculfurabiologici se puneun accentdeosebitpe valoareanuhitivd gi igienicl a produsului care se comercializeazh,. Calitateagustativ6a produselor biologice estesuperio fa[6 de produsele arh ionale. convenf in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor de cdtre producdtorasiguri o probabilitateredusdde a g6si reziduuri de produse. continuhrl in nitrali al produselorestepufin dependent modul de producfie, de dar, in principal, estein funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice. Produselehortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice sunt mai sdndtoase, mai "nafurale" gi, cu toate cd uneori nu au un aspectcomercial deosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascdun pre! mai ridicat pentru calitatealor biologicb. Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole, prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prin mrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefea pielifei, rezistenfa transportgi pistrare. la Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, de patrimoniul genetical soiurilor, in partede mediul pedoclimaticin care acestea sunt cultivate,precumgi de interraen{ia omului. Agricultura zilelor noashe trebuie sr find selrma,de evolulia in timp a gustului consumatorilor,ca urmare a imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelor tendinfe spre fructe apirene,diferit gi uniform colorate, cu arome de diferite intensitdfi,cu perioadediferite de maturare etc. Marco de origine Si semnelecatitdlii produselor biologice. in Germania produsele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd " Demeter",respectiv" Biodyn". in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, o asociafie de agricultori, oameni de qtiin16,consilieri gi persoanecalificate din cele mai diferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElilede lucru ale producdtorilor,

36

Capitolul L No[iuni introductive

sunt elaborategi stabilite liniile directoarepentru efectuarea culturilor, precum gi hot[rdrile privind comercializarea prelucrarea gi ulterioarl a produselor. Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este asiguratprin protecfiamdrfii gi prin contracte. Dincolo de acestcadru, sectorul de calitate "Demeter" dn Institutul pentru CercetareaBiodinamicd, in mod regulat controleazdcalitatea produselor gi efectueazi analiza de reziduuri de pesticide. Prelucrarea ulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc prin procedeecare menajeazh calitatea, acordindu-seatenfie speciall valorii nutritive. imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in ambalajespecialegi vor purta etichetepe careseva trecemarcaprodusului. in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va distribui marft standard. Ambalareaproduselorsepoatefacein cutii de cartongofrat cu hArtie. Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparent in care produselese vdd bine, sortareafiind obligatorie,astfel c[, in fiecare ambalaj produselesunt de aceeagi mdrime, form[, culoare,pe ambalajfiind trecut preful produsului gi cantitatea existentd. Cumpdrarease face prin autoservire.De ultim[ ord este ambalareaindividuald a fiecdrui produs in- folie transparentS" ceea ce imbunntifegte prezentareaprodusului gi, totodate, reduce ofilirea gi pierderilede ap6. Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene,din partea unor consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale,degi uneori nu au un aspectcomercialdeosebit. Piafa de desfaceregi preful produselor agriculturii biologice.in prile vesteuropene, S.U.A. qi Canadaexistdun curentfavorabil pentru practicarea in agriculturii biologice, ca gi pentru existenfaunei piefe paralele (mai scumpd) pentru fructele gi legumele realiz-ate prin acestevariante.in acestefbri au luat

Capitolul I. Noliuni introductive

37

fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh cursuri de preg6tiregi reciclare profesionald,publicd reviste cu teme specifice agriculturii biologice g.a. produselor De asemenea fost organizatemagaane pentru desfacerea au membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte gi autenticitatea calitateabiologicl de cdtrepersonalitifi gtiinfifice recunoscute. in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau sfaturi competente celor caredorescs5practiceaceast[variantda agriculturii. Piala de desfacere produselorrealizateprin agriculturabiologicd poart[ a diferite denumiri: Produse bio, Piala Eco, Produseprin agricultura biologicd. DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, a produselor agriculturii biologice corespunde intenliilor lor, atunci nivelul prefului nu intereseazd. reguld,preful acestorproduseestemai ridicat. Dacd De produsesunt calitativ mai bune,atunciprelul lor estejustificat. aceste Exploatafiileagricole carerealizeaz[bioproduseau costuri mai ridicate la gi unitateade produsqi unitateade suprafafd folosescmai multd mind de lucru. Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere producdtoruluiposibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni calitate. La finanfirile operafiunilorvariate (protecfiam[rcii comerciale,controlul de calitate,informareagenerald)contribuie"protecfiaDemeter".Este important ca un numlr cdt mai mare de produseale unei gospodirii sd ajung[ pe piala "Demeter" gi sd nu se vdnd6pe piafa generali. Numai in acestcaz curentul de mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb a gospoddriei. in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum "Demeter" cu reprezentanfiai comer,tuluigi ai celor care prelucreazh mai departeprodusele"Demeter", ca gi cu reprezentanfi comunitilii de lucru gi ai horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparentpe toate treptele, procesulparcurs de produse gi formarea prefurilor lor. Asemeneapreocupdri

38

CaPitolulL No{iuniintroductive

conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiproducitorcuprilejutvanzl

inne sufletesc laun producliei, raport ne lalocul TT:1.:t::1]'1;":T#l1u sd trebuiet. toate dup6 regul'e'

" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic'

prin inoasdrileobfinute pentru de a putea s6 produc6, in situalia financiard produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraq qi ,.sinitatea'i ,"nnnu,.a solului,a plantelor animalelor' r, conserve

Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionaldla agricultura biologicd

39

CAPITOLUL II

COIMNTIONALA coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA BIOLOGICA LA AGRICULTURA
2.1. GENERALITATI efectuatein India (1910-1931)de cdtre Albert Dupd experimentdrile Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd biodinamicd(1924),agriculturabiologicd tncepesd cdqtigetot mai mulfi adepfi in Anglia, Germania,StateleUnite, Elvefia, Franta. Astdzi,specialigtiisunt unanim de acordcd agriculturabiologic[ cel mai intilnegte la popoarelede limbd germand. bine organizatdse Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu o agriculturi biologic[ semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi funcfioneaz[ ca o gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la agriculturabiologicd. Agricultura integratd,dupd cum ii spunegi numele,integreazimetodele biologic[ a bolilor qi gi procedeele bldnde, ocrotitoare de mediu (combaterea folosirea misurilor preventivede combatere, ddun[torilor, folosireaintensivl a_ pesticidelorcel mai pufin toxice, fertilizarea organo-mineral[etc.) cu metodele (ingr6g[minte qi procedeele intensive,dar aplicatela nivelul minimului necesar chimice, pesticide, erbicide, mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura agriculturii. in Romdniase integrat[ esteun pas mare inainte spre ecologizarea vorbegte mai bine de 20 de ani despreagriculturaintegrati, dar ea sepractici de sporadicAiintr-un mod necontrolat. in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura inregistririlor statisticedistincteqi controlului. biologicd,sunt supuse Agricultura integratd, ca gi cea biologic[, este organizatdin asociafii lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice, este controlatd 9i putemic sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum esteOlanda,agriculturaecologicdare

40

Capitolul II. Conversiade la agricultura convenlionald la agricultura biologicd

acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii integrate,doui stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversiegi trei stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI - lea probabil c6 in Uniunea Europeand,vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat (majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare). in Germania,asistenfatehnici acordati inheprinderilor de agriculturi integrati estepldtiti de citre stat.O inheprindereagricoli poatesi funclioneze ori in nsistem integrat, ori practicAndagricultura biologic5, nefiind admisl coexistenfa mai multor sisteme agricolein aceeagi intreprindere. Dacd ne referim la dezvoltareaagriculturii biologice putem spunecd, dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafiainternafionaldpentru agricultur[ biologicS,numitd International Federation of Organic Agriculture Movements (IFOAM), agriculturabiologicd a inceput si se dezvolte orgarnzat, bazaunor in concepfii unitare. La IFOAM au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafiacoordonatoare pentru agriculturabiologic[, BIOAGNROM, cue esteafiliatd la IFOAM. tirile inregistrdndu-se Suedia(8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in in cifre absolute,la aceeadatd, cele mai mari suprafefegospoddritebiologic le La data de I ianuarie 1997, suprafafaagricold gospodiriti biologic in Uniunii Europenea fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari

defin Italia, Germania,Austria qi Suedia.Suprafafamedie _a unei intreprinderi agricole in farile Uniunii Europeneestede 16,52ha, fiind cuprinsl,intte 70,92 ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafamedie a unei exploatafii agricole este de l,2ha, existdndcirca 5 milioane de proprietari. in condifiile din Europade vest, se considerdcompetitiv[ o intreprindereagricold cu o suprafaf[de 30-50ha. (tabelul2.1.). Agricultura biologicd a inceput si se dezvolte in anii '70, pentru ca in anii '90 sd se inregistrezeo dezvoltareexplozivd, fapt explicat prin aparilia Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca urmarea stimulenteloracordate stat. de

la Capitolul IL Conversiade la agricultura convenSionald agricultura biologicd

4l

Tabelul2.L (01 in Dezvoltarea agriculturii biologice Europa ian. 1997) (dtrpd I NicolaeBdldscufd, 999) Suprafafa Numiml Suprafafa medie unei a gospoddritd intreprinderilor lara intreprinderi biologic biologice agricole % ha ha % Nr, 13.38 Austria 299.920 8.62 t9.433 7,47 19.47 291 0,40 Beleia 6.418 0.45 33-76 63.120 2.30 r636 2.01 Danemarca 4.452 3,89 20.09 Finlanda 84.552 3.68 31.67 100.000 0.33 3 .800 0.40 Franta 1.20 29.64 Germania 327.329 1 .9 0 6.465 1.100 0.12 5.59 5.000 0 .1 0 Grecia 0,29 2.58 12.000 0.27 500 Irlanda 6,28 Italia 3 3 .8 5 4 1.99 17.200 0.65 3r.75 22 0.55 Luxembure 650 0 .5 1 0,53 17,49 14.000 0 .7 1 600 Olanda 6.62 0"06 Portuealia 3 50 I 1 .0 0 0 0.28 18.68 1 .300 0.08 Spania 30.000 0 . 1 0 34,56 276.000 8.86 rt.042 t2.26 Suedia 70.92 17.240 0.28 8 50 0,36 MareaBritanie t6.52 1.240.099 l . l 6 69.041 0,82 TotalUE 1.05 n.25 946 Norvesia 7.897 0.78 t9^76 4.74* 4.936 6.t7 Elvetia 75.000 183 Republica 4.166 0.37 CeM 236 Polonia 7.000 0,04 45 2.446 0.77 Slovacia 1 05 12.500 0.20 Unsaria ll9 Estonia 3.000 0.22 < 1.000 0.01 Romdnia * 7 %, conform publicate cbtreGuvernul datelor de elvefian sunt: biologice Factoriidecreqtere rentabilitifiiintreprinderilor a - folosirea maximum forteidemunc6 familiale; la a

42
-

Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald la agricultura biologicd prelucrarea primarda produselorin gospoddrie; livrareaproduselordirect din gospodirie; folosirea maginilor agricole universalesau cu grad de adaptabilitate ridicat; diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de utilizare a forfei de munc6; adaptareastructurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6, piaf[, tradifii,etc.; sporireadurateide lactafiela vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceeace producliacu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an. sporeqte

Trecereade la agriculturaconvenfionald,intens chimizat5,la agricultura biologicd esteun procesbiodinamic de crearea unui sistemagricol durabil qi autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi saumai scurt5,in functie de gradul de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi dlun[torilor, infestareacu buruieni, structura intreprinderii agricole la inceputul ecologicd a fermierului conversiei, pregdtireaprofesionaldgi congtientizarea etc. Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd biologic[ se numegte"anul Zero" sau "anul de caren]6".Perioadade timp de la perioadd de anul Zero pdnd la obfinereaautorizafiei de acreditarese numegte conversie.Ea poatedura 2-5 ani. Perioadade 2 ani esteo perioad[ de conversie normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine) in sau in intreprinderi specializate culturi de cdmp, caz in care se poate spune despre conversie c6 aceasta se efectueazetnfi-un singur pas. in situalii speciale,mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd,plantalii de hamei in etc., conversiapoate dura 5 ani, efectudndu-se 2 - 3 etape.Acest tip de conversie a primit denumireade conversiepas-cu-pas. Conversia marilor intreprinderi de tip socialist, a intreprinderilor inalt gi specializate a intreprinderilorcu datorii, estefoarte dificil[. Nu estenecesard o perioad6de conversiecdnd se iau in culturd pdmdnturivirgine saucele la care

Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald Ia agricultura biologicd

43

nu s-auadministratchimicale.De asemenea, trebuie sEavemin vederefaptul c5 nu se poatepractica o agricultur[ biologicd in apropiereaunor surseintensegi permanente poluare:combinatechimice, fabrici de ciment, ape murdare,cdi de rutiere cu trafic intens q.a. De asemenea trebuie avut in vedere fapful cd, terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu gospod[ritebiologic. in domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6 incheiereaanului Zero, durataei fiind, in general,intre I - 12 luni in funcfie de specie,destinalie;i sursade achizifionarea animalelor.Exemplu de conversie in zootehnie: - august2000 - septembrie 2000 - noiembrie2000 - februarie2001 - august 2001 incheierea anului Zero in cdmp Zero * o lund pentruoud Zero -r doui luni pentru lapte Zero* 3 luni pentrucarne pasdre de Zero + 6 luni pentrucarnede porc Zerot'12 luni pentrucarnede viti

2.2.ETAPELE PARCURSE CATNNUN AGRICULTOR ROMAN, DE HoTARAT sA PRACTICEAGRICULTURA BIoLoGIcA Pentru a practicaagriculfurabiologicd, un agricultor romdn trebuie si parcurgl urmltoarele etape : - in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafieregionald de agriculturi biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele elaboreazd normativeletehnologiceprivind cultivareabiologic6,a plantelor, cregterea biologicd a animalelorgi valorificareaproducfiei, constituind,in fapt, filiale ale asociajiei nafionale.Normativele tehnologice se elaboreazh findnd cont de Normativele- cadru intocmite de ComisiaNa{ionaldpentru Normative Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd controlul gi certificarea(prin filiale), emite sancfiuni.

44

la Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionald agricultura biologicd - sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura

biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine pregdtit decdtun agricultor tradifional. in acestscop,in afara clr{ii de fa{6, se recomandd,mai int6i consultarealiterafurii de specialitatein limba romdn6, menlionati in bibliografi a cdrtii; - sd contactezegi sI se consulte cu specialiptii de la cea mai apropiati stafiunede cercetlri agricole; -sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul pentru Agriculturd Durabild CincSor,judeful Bragov; Demonstrativ - sEparticipela cursurilede iniliere in agriculturabiologic[; - s[ invite in intreprinderea gi sd se consultecu controlorii gi consultanfii sa Asociafiei, precum gi cu inspectorii - aprobatori ai Ministerului Agriculturii. judefene Acegti inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectorate pentrucontrolul seminfelorpi materialuluis6ditor; - sub indrumareaconsultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul biolog va intocmi o seriede documente obligatorii: a) contractele asociafiade agriculturabiologicd,regional6; cu b) jurnalul intreprinderii,combinatcu registrulde control; c) planul de conversiea fermei. Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizatein timp dupd cum urmeaza: - dupd un an de zlle, din momenful in care a devenit membru al Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu aceastaw contract penlru parcurgerco anului Zero; - dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul penlru perioada propriu - zisd de conversie; - cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile acreditate. furnalul intreprinderii esteun registru oficial asemdndtor registrele de cu ferm6 careau existatla noi in IAS-uri. El se foloseqte atit pentrutntreprinderile aflate in conversie,cdt gi pentru cele acreditate.Jurnalul este astfel conceput

c apitotut II c onv rsia e !: "'; ;r ;:;:i:;; ;

onv ntionat Ia e d

45

incdt si ?ndeplineasc6 funcfia de control. 9i in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in inheprindere,mai ales cele care au tangen!5cu procesulde producfie,pentru a se face confruntareacu normativele tehnologice.Jumalul nu inlocuiegteinsi evidentafinanciar-contabild. AL 2.3. PLANUL DE COT\IVERSTE INTREPRINDERII Planul de conversieal intreprinderiicuprindeurm[toarelecapitole: pedologici 1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea 9i
agrochimicd,cafiareaburuienilor, condi{ii de mediu, poluare,structurafermei, situafiabolilor gi ddunitorilor, dotare,capital, piafA,reanltate economico-financiareinregishateetc); 2. M6suri de ameliorare a solului (se vor studiaintr-un capitol ulterior);

3. Stabilirea raportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu animale (se recomanddca intreprinderile biologice sd aibi un caractermixt: plante/animale,in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l UVIvI/ha. Taurinele constituie principala sursi de ingrdqlminte organice, care suntgi cele mai valoroase); 4. Structuraculturilor qi asolamente; 5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe parcele gi 6. Protejarea apelorde suprafafd a celor subterane; 7. Alegerea speciilorgi soiurilor; 8. Maqini pentrulucrareaprotectivda solului; 9. Simdnfa gi materialulsdditor; 10.Controlul bolilor gi diundtorilor; I i. Conholul poluirii, protejareamediului din zona de amplasarea intreprinderii, orgarizarea ecologicda terenului; 12. Creqterea efectivului de animalelor (dimensionarea fermei, micro structura animale, incdrc[fura optimd, sistemulde inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri sanitar-veterinare);

46

Capitolul II. Corwersia de la agricultura convenlionald la ogricultura biologicd 13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologice pe culturi gi

categorii de animale, for,ta de munc6, cooperareain productie, evidenta financiarcontabilS" computerizare); 14. Analizachimicd anualda reziduurilortoxice din produsele bio; 15.Capital gi rentabilitate; piafi); I 6. Valorificareaproduselor(marketing, gi 17. Controlul, certificarea,acreditarea consultantd. Planul de conversie,(fiind o lucraretehnicl gi economic6complexd),va mai confinein anex6: - planul cadastral intreprinderii,la o scardconvenabild; al - un plan calendaristiccu obiectivele de conversieqi termeneprecisede reallzarc. parcelelecultivate biologic se vor marca in cazul conversieipas-cu-pas, distinct in teren qi pe planul de situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte specii sau soiuri decit parcelelegospod[rite convenfional.Produselebiologice sevor depozitagi valorifica separat. Evidenfacontabildse va fine distinct. DupS conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi materialecaracteristice agriculfurii convenlionale.Prezentdm continuareun in concret conversie: exemplu de |ara: RepublicaFederal[ Germania intreprinderea: Fehrenberg Conducdtorul inheprinderii: HansAppel Anul inceperiiconversiei: 1988 Durataconversiei:2 ani (anul Zero 1 l an) Suprafafa agricold:32ha, din care6 ha pdquni9i fhnefe Indicele de bonitarea terenului: 52-68

srructura :iH'i",::T ];;**'*'
- 6lnovdz

:ilffr::tr'

la Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionald agricultura biologicd

47

Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la porumbsiloz. Cregterea animalelor:32 vaci de lapte,rasaHolstein, din care4 vaci de porci pentruconsumpropriu. reproducfie; Misuri de conversie: - construirea unui padocacoperit,penhu vaci; - eliminareachimicalelordin intreprindere; - inscrierea asociafiaBioland gi respectarea in normativeloracesteia; - schimbarea asolamentului asffel: l) Lucerndin amestec ierburi perene cu 2) Lucemi in amestec ierburi perene cu 3) Grdude toamn6+ ingrfueminteverzi 4) Ovdncu trifoi in culturEascunsb 5) Sfecl[ turajerd 6) GrAude toamni cu trifoi (alb) in culturdascunsd 7) Cartofi + ingrdqdminte verzi 8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturd ascunsd Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee. Leguminoasele reprezintdpeste25%. Solul esteacoperitcu vegetafietot timpul anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazAcu gunoi de grajd. Urina gi mustul se daupe pajigti. - pajigtilese vor supratnsdmdnfa leguminoase perene; cu - grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-sesistemul de intrelinerecu legareatemporarda vacilor la iesle.

48

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdSunisifdnele

CAPITOLUL III CT]LTIVAREA BIOLOGICA A PLAI\TELOR: CULTURA MARE, pA$UNr $r FANETE
3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR LOCALE DE MEDIU in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanentcondiliile locale de mediu. Astfel, in zona de amplasarea intreprinderii, acesta va veghea la p[strareacurat6a mediului inconjurdtorgi a biodiversit[fii, astfel: - rdzoarele tufrrigurile se vor menfinein limite rezonabile; gi sevor plantaperdelede protecfie; pomii gi arborii rdzle[i,sevor pdstrasdn[togi; se vor construi cuiburi pentru plsIri gi ascunziquri pentru reptile gi arici; seva inventariafaunafolositoaredin zonbetc. Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonarea producfiei agricole, cultivdnd numai acele specii gi soiuri de plante gi va cregtenumai acele specii gi rase de animale,cale sunt bine adaptate zond qi verificate pe in un numdr mare de ani. 3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I Mdsurile de ameliorare a solului in agricultura biologicd vizeazi" urm[toareledoudobiectiveesenfiale : - sporireafertilitafii naturale; - cregterea activitdlii biologice din sol. Solul este un organismviu, care se naqteo hiieqte gi poate muri. El este format din 45o/o substanleminerale, 7% substanfe organice, 25Yo aer qi 23% apd. Substanfaorganicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii, de aceea popoareleanglo-saxoneau denumit sistemul de agriculturl al c[rui obiectiv

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,PdSuniSifdnele

49

organice cantit[fii gi calitllii substanfei sau cregterea principal estemenfinerea din sol, agriculturd organicd. organici esteformatd din 85% humus' l0% riddcini de plante Substanfa qi 5% flora gi fauna solului ("inima" care menfineviala). Din acest57o,micro flora (bacterii, actinomicete,alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %oeste microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole, cdrtife, dar mai alesrdme,principalul indicator al acarieni,miriapode,crustacei, vielii biologicedin sol). intre flora gi fauna solului pe de o parte gi humusul din sol pe de altd parte, existd o strdns6corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard a agriculturii biologice estehumusul solului, "bbtalia" pentruhumus' Agricultorii gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune: aratd-mi humusultdu ca sd-li spun cefel de agricultor eSti! Prima gansi caxe ni se oferi pentru a renunfa la chimicale, pistrdnd intreprinderiiesteun confinut bogatin humus. rentabilitatea Tipul de sol ideal pentruagriculturabiologic[ esteun sol de culoarebruntnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure, cu o structuri glomerulard'bogat in rdme qi riddcini de plante,cu o texturSmijlocie qi un drenajbun' Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate anteriorsunt: - administrareasistematicd de gunoi de grajd - cel mai important gi ingrdqdmdnt amelioratorde sol din agriculturabiologicS.Gunoiul de grajd se va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante ie in leguminoase proporf de 25'33o/o. - menfinerea solului acoperitcu vegetafietot anul (dacdse poateqi iarna) ingrigfmint e v erzi,mulcire. culturi succesive, prin: culturi intercalate, - evitareacompactdriisolului, fapt pentru care se vor folosi tractoareqi peste teren cu magini agricoleugoare, treceri cdt mai pufine pesteteren (treceSi "in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditateaoptim6, in nici uncaz "pe moale".

50

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdneye - menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care

de determindvalorificareaintegralda macro- gi microelementelor citre plantele capacitilii de tamponarea solului. Acest fapt face ca de culturi gi creqterea greqeli solul sd suportemai bine condifiile climatice nefavorabilegi eventualele tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurge cu intensitate pH-ului se vor folosi, in general, amendamentele maxim6. Pentru corectarea cunoscute. Este bine si administrbm amendamenteletoamna. in doze fraclionate, de-alungul a2-3 an| - pentru completareanecesaruluide microelemente,se administreazA fbind de roc[ (bazalt,dolomit, granit, tuf vulcanic), o dati cu gunoiul de grajd, in dozede 200-500kg/haanualsau500-1.500 o dati la 3-5 ani. kg, - lucrarea protectivi a solului, care inseamndinterven{ii blAndeasupra solului: o ardturasuperficiall (in nici un caz nu se va ajungela orizontul B) + aftnare cu scormonitorulsauafrn6torul; o scarificarea, solurile grele; pe r folosirea:grapelorcu discuri u$oare, ("Ce imediat dupdard,t:ttrd dupd masd!"); ari de dimineald,discuieSte r folosirea cultivatoarelor,combinatoarelor,grapelor cu col1i, grapelor-perie,a grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene, sapelor rotativeetc.; r lucrareasolului la: umiditateaoptim6; r menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale organice; - mlsuri gi tehnologii antierozionale pante; pe - drenarea solurilor cu excesde umiditateg.a.

3.3.ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURA BIOLOGICA
Planul de asolament este o verigi tehnologic6 hotdrdtoarein reugita agriculturii biologice, deoarece, printr-un asolament corespunzdtor se realizeazd:

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni SiJdnele menfinerea fertilitiifii solului; - crearea unor conditii optime pentruvia{a microbianddin sol;

5l

- sporirea rezistenfeila. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu reducerea surselorde infectare; - sporireaeficacitdlii de combatere buruienilor; a - afhnarea solului gi imbunitifirea structurii; - imbogbfireasolului in humusgi azot; - mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6 minerale. fabricarea"ad-hoc de ingrdqdminte " Un plan de asolamentadecvat este o piatrd de incercare pentru tofi practicd agricultorii biologi. intocmirealui cere cunogtinleteoretice,experienfd qi pufind mdiestrie.

MTNERALn ix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA 3.4.TNGRA$,qlvmlrn
Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament avAndu-sein vedere atdt cartareaagrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de nutritive. in fiecarean seva intocmi balanlaingrdqimintelor. substanfe Folosireaingriqimintelor organicenu excludeposibile gregeli.Sepot face erori de supradozaj aparifia azotului in exces,mai ales la gunoiul proaspdt, cu urind, fiina de sdnge,gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime ingrdgiminte. cregtein cazul acestor tn ceeace privegtemodul de administrarea ingrigdmintelor in agricultura biologicEseva respecta regula: "Ddpulin Si vino des!" proprii, (innobilarea) Pregdtirea ingrag[mintelororganicedin resurse 3.4.1.Pregitirea gunoiului de grajd numai pe cale in agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazd prin 4 procedee: aerobd, - depozitarea gunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la capdtultarlalei;

52

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e - depozitarea Prismele gunoiului in gr6mezimari, pe platformebetonate.

au ldfimeaqi in6[imea de 3 m, avdndlntre ele canalede aerisire; - compostarea lui prin amestecarea gunoiului in prisme de compostare, cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii, bacteriene, 3 composfulde gunoi se "injecteazi" cu compostcopt saupreparate de dgl^t. Prismase udd periodic cu pl6mddeal6 vrzic6; - compostareade suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a proaspIt,intr-un strat subfirede cca 7 - l0 cm gi gunoiului proaspdt aproape sau se incorporareasa imediatd sub disc. Fermentarea produce direct in cAmp.Se cu ca numegte "compostale", urmarea amestecdrii p[mdnt. Cantitatea gunoi care se di la hectarestede 15-30t ("Dd pulin Si vino de des!"). Adminisharease face cu maginide marecapacitate. 3.4.2.Pregitirea composturilor Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale, fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazAfermentarea gi gunoi de grajd bine fermentat, cresc valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului: compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins, plSmddeali de wzicd. Compostul se obline in prisme de compostare,aSezate directpe sol. componenfilorunui compost nu se fac€ la intdmplare. Se Amestecarea amestec[ud cu uscat,afrnat cu compact,moale cu tare. Pentrudescompunere, este nevoie de apd gi aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. O prismi bine alcdtuiti intr6 repede"in cdlduri" gi nu mai este necesarsi fie intoars[. Eventualele erori impun intoarcereagrdmeziidupdcca 3 luni. 3.4.3.Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in majoritateaintreprinderilorbiologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine intr-un mod oxigenat,in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare.

Capitolul IIL Cultivareabiologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e

53

mai simplu, urina se amestecd ap6in proporfie de l: 1. Apa leagdamoniacul cu gi dilueazbtoxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu cheltuielile de transport gi de administrare.in locul diluErii cu ap6, astizi se prefer[ oxigenareasub presiunea urinei gi addugarea ingredienfi valorogi. de Operafiilede pregdtirea urinei sunt: a. Oxigenarea presiunea urinei; sub Se cunosc5 instalafii mai frecventfolosite pentru oxigenarea urinei: - instalafiade oxigenarecu bule de aer; - instalafia de turbionare la suprafa![; - instalafiade insuflarea aerului; - instalafiade pulverizare; - adaptarea pompeide vacuumde la instalafiade muls. Majoritatea pdrfilor componenteale instalafiilor de oxigenare se pot construiin gospoddrie. Pentru o administrareugoar6,urina trebuie sd fie "sub1ire",adicd s[ nu confini mai mult de 6Yosubstanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt: mirosul, culoarea,temperatura pH-ul. in urina bine pregdtitd,dacdse introduc gi rdme,acestea mor. nu b. addugarea p[mdnt, I roabdla20-25 m3de bazin de c. addugare zeatrfi" lut (preparaticu betoniera); de de d ad6ugare compostcopt _sau de balegduscatdsaumdrunfiti, saufbind de paie (pentrutransformarea azofuluimineral inazot organic); e. adiugare de frini de roci in agternutsau de bentonit[ in bazin, pentru legareaamoniaculuigi reducerea mirosului. Urina astfel preg[titd sepoateadminishain oricareperioadl a anului gi pe orice vreme. De regulS,se administreazd incepuful cregteriiplantelor in mai la multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor previzute cu instalafii adecvate impriqtiere, care cisternede mare capacitate de sd reducdla minimum pierderilede amoniac.

54

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e

srsrEMULDEINGRA$AmNTE VERZr 3.s.
Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi insofitoare,datorit6urmdtoareor motive: - imbogdfireasolului in humusqi elemente nutritive; protejarea solului 9i a viefii microbiene; surs[ suplimentard firaje. de

Dupd epocade semdnat, culturile insotitoarepot fi: - culturi premergdtoare; - culturi succesive; - culfuri asociate; - culturi acoperitoare sol (iarna). de Dupd destinafie,culturile insofitoarepot fi: - culturi frrajere; - ingrdqdminteverzi. lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd apeleze, mod obligatoriu,la ingrigdminteleverzi. in ingrdsdminteleverzi se clasificd astfel: - ingriqdminteverzi in ogor propriu; - ingrdgiminteverzi in culfuri premergdtoare succesiv6, doud sub sau cu grupe:planterezistente iemat (culturi acoperitoare) plantesensibilela ger; gi la - ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoaresau in (asociere o culturd neprdgitoare). culturd ascunsd cu ingrigimintele verzi in ogor propriu, sunt pufin folosite in agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdminte se apeleazd atunci cdndo soli esteepuizati sau "obosittr"(dup6pomi, vie, hamei). De regul6,se folosegte trifoiul rogu. ingriqimintele clasificdastfel: a rezistenteIa iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?nce mai mult verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura nare, pdsuni Sifdnele

55

folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime a substanlelor nutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirealor impune o a doua arbturd in primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecvent amestecurilede trifoi cu ierburi: amesteculLandsberg, amestecul 200 (in Elvefia) etc. SemdnEtura face in mirigte, imediat dupd cerealesau cartofi. in se primdvard,masaverde se toaci cu maginade tocat vreji, se las6 3-4 zile pe loc, apoi se incorporeazd plug (cu antetrupip) sausub disc. DupE34 sdptdmdni sub incepe descompunerea, dispar substanfele inhibitoare de cregteregi se poate semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI descompunerea. b. sensibileIa ger,-auurmdtoarele avantaje: - se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu, nemaifiindnevoiede tocare; - se descompun rapid, permifdndseminatulculturilor din epocaI li II; - permit ardfurade iarnd,timpurie, fapt importantpe solurile grele. . in afara plantelor menfionatein tabel, se mai folosesc: borceagul de primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia,lintea pratului (Lathyrus cicera),bobul furajer. ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemenea destul de mult folosite existind mai multe tipuri de asociere anume: gi - asocierecu culturi prdsitoare-(ptorumb, cartofi, floareasoareluietc.). in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE giseasc[ soluliile cele mai bune.se cultivd: soia,bobul furajer, lupinul dulce, lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt,trifoi tdr0tor. - asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6),este cea mai interesant6 metodS"dar gi aceasta ridic6 anumitepretenfii tehnologice.Plantele folosite cel mai frecventsunt trifoiul rogu,lucerna,in amestec nu cu ierburi. sau in inheprinderilecu sectorzootehnic denoltat, adeseoridupi sola de cereale* cultura ascunsd,urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte, lucernieri). considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui

56

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni gifdnele

sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca ingr6qiminteverzi: - 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociatein cultura porumbului gi 50% in cultura cerealelor pdioase; - la porumb se folosegtecel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben).Cind porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu semdndtoarea chiar cu cultivatoarele sau hrdnitoare; - inainte de semdnat,terenul se prbgegte mecanic Ai manual; dupd 3-4 sdptlmdni de la recoltatulporumbului,ingrdgflm6ntul incorporeazdcuplugul, se la nevoieechipatcu antetrupifi; - in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi concureaz[grAulin ceeace privegteapa. in completarea ingrigdmintelor organice,pe bazi, de studii agrochimice, se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute de potasiu,kalimagnezia,frina lui Thomas,calcarul de alge, tufurile vulcanice etc. O largd rdspAndire agriculturabiologicd inregistreaz6 in flinurile de roc5" care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros pentru composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se aseamdnicu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu toate rocile sunt valoroasepentru agriculturd,fiind nevoie de analizechimice atenteinainte de folosirealor. Desigur, in mdlul de Nil se adaugdfracfia organici, bogati in azot. in plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom, vanadiu,sulf etc.,in cantitdficuprinseinhe l0 qi 100mg/kg. in continuareprezentdmcdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale mai importante: - Calcarul de alge (subformd deftind), confine: 32Yocalcits (solubil in apd), 2-3%omagneziu gi numeroasemicroelemente.in Italia de Nord se folosegtedizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6nt foliar pentru pomii fructiferi. in alte

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

57

f6ri se utllizeazdsub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze, faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune constatdndu-se pe preveniregi reducerea ataculuiciuperciPhytophtorainfestans,careproduce mana la tomate gi cartofi, precum gi o acliune de indepdrtaresau prevenire a atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceuticese- explicd pH-ului de la suprafafafrunzelor,pe de-o parte, iar, pe de alt6 prin schimbarea parte,prin absorbfiaapei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentulmoale. Este cel mai bun ingredientpentru compost.Fdina din calcarde alge (care se obline cu din corali de alge rogii) nu esteaceeaqi frina din alge (carese obline din alge brune,vii). - Fdino defosforili, confine : fosfor 26,60/o; magneziul,l Yo;calcfu48Yo. Se obline din zdc[minte naturaleexistentein Africa de Nord. Insolubild in ap6. Sefoloseqte ingrdqimdnt debazA. ca La noi in fard se cunoagtefosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin descompunerea cadawelor gi a excrementelor pdsiri gi animale din peqtera de cu acelaqi nume.Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqarelenti. - Fdina lui Thomas,confine.'fosfor 16-20%;magneziul4yo, calciu 4550%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se descompune treptat sub actiuneaacizilor huminici qi a microorganismelordin sol). - Kalimognezio, esteun minereu.Confine26Yopotasiugi 5% magneziu. Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui fbcdndu-se atentie. cu Zdcdmintenaturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf). Predomind sulfatul de potasiu,admisin agriculturabiologicd. - Fdina de dolomitd, contine,'potasiu0,8o , magneziu6,4Yo calciuZ?o/o. gi Amendamentgi ingrdgdmdntvaloros, care se extrage gi in tara noastr6, din cariere.Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd.Se utilizeazd ca qi calcarulde alge,putAndu-linlocui pe acesta. - Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la

58

Capitolul III. Cultivareabiologicd a plantelor: cultura mare,pd;uni ;ifdnele

rdndul ei din lava vulcanilor, in prezentstingi. Prin caracteristicileei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdrile dezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost, deodorantpentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in cu amestec alte preparate. rocd Jara noastrdposedi z6cdmintedebazalt,dar pdndin prezent,aceast6 nu a fost destinatd uzului agricol. - Tuful vulcanic, se folosegte staremdcinat6,ca gi dolomita"dar estemai in valoros decdt aceasta intrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu,fier gi posed[ zdciminte bogatede tuf vulcanic, incd multe microelemente).Romdnia pufin exploatate.

3.6.sAMANTA MATERTALUL sADrroR $r
in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd provini din intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare.Acolo unde nu existd aceastd posibilitate se poate folosi material biologic convenfional,dar netratatchimic. Eventualele preparatenaturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt produselefitofarmaceutice admisein agriculturabiologicd. Se interzicetratarea chimicd a semintelor,dar gi iradiereasau tratarea acestoracu microunde. Se interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri genetice. Esteadmisd inmullireaplantelor"in vitro".

3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se interzice utilizarea pesticidelor de sintezd chimicd. in agricultura biologici, bolile gi diundtorii nu se "stArpesc", impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard rEzboi),ci ele se controleazi,cel mult se combat.

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

59

3.7.1. Metode, procedee gi preparate pentru combaterea bolilor gi dilunltorilor in agricultura biologicl Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in medicinaumandsauveterinar[. Enumerim cdtevadintre acestea: - ameliorarea solului: humus,structurd,pH, activitatebiologicdintens6; - fertilizareaorgano-minerald echilibrati, dupdcerin{e; - lucrareaprotectivda solului; - asolament armonios,cu multe leguminoase; - alegerea celor mai rezistentespecii gi soiuri, la boli, ddundtori,ger gi secetd, bine adaptate zond; in - amplasarea justi a culturilor; - practicarea gi culturilor asociate, succesive a celor acoperitoare sol; de - alegerea justi a plantelor asociate,mai ales in legumiculturi. Se vor aveain vedererezultatelede cercetaregi observafiilepractice a mii gi mii de cultivatori; - semlnatulsauplantatulla epocaoptimd; - conholul buruienilor: - igiena fitosanitard; - cunoagtereafaunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi protejarea (perdelede protecfie,cuiburi, addposturi acesteia etc.); - protecfiamediului inconjurltor: solul, apa,aerul; - crearea,dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie, mlagtinimici, bdlfi, lacuri). Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor preventive,mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupramediului), apoi celecu efect de omordre. a) Mijloacelefizico-mecanicese refer[ la: - stringereaunor ddunitori gi opirirea acestora (limacgi,gdndaci); ' strivireaouilor sauchiar a unor omizi; - scuturarea pomilor, dimineala gi strdngerea gAndacilorde mai sus, pe

60

copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:

folii de polietileni; - strdngerea nlnrclt a fructelor elzlute; opirirea sau destinareaacestora pentrudistilat saupentruconsumulporcilor; - tdiereaunor pdrfi de plantd atacatd,(frinare, pdduchietc.) 'rdzuirea scoarfeipomilor deasupra unor folii p.E., precum gi strdngerea cuiburilorde omizi: - strdngerea fructelormumifiate; - mulcireacu paie saunrmegug a cdpgunilor; - vdruireapomilor de doui ori pe an, toamnaEiprim[vara; - strdngereaplantelor bolnave; cele infectate cu virusuri, bacterii sau ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri rapide sau lente), se ard (nu se composteazd!); - tratareasolului cu aburi in seregi eventualin solarii: - instalarea cursemecanice de pentru qoarecigi gobolani; - instalarea benzi argintii, de ca sperietoriimpotriva pdsiriror, sauplase; - instalarea inele creioase de sau br6ie-capcan6 pomicurturi; in - instalareade capcanecreioase, de culoare garbenr, impotriva mugtei ciregelor, mugteimorcovului gi a musculifeialbe: - instalareaunor aparate de produs zgomote, impotriva rozdtoarelor, a pdsdrilorgi a cdrtifelor;

- instalafie pentru curesur mecanic gdndacilor colorado: al de - sterilizarea masculilor ajutorul cu radiafiilor; - distrugerea virusurilor prin termoterapie etc. b) Mijloacelebiotehnice referila : se - instalarea capcane de biologice: p6rfi de plante,fructefuberculi pe $.o., sol,in sol,in beciurigi depozite. Capcanele str'ng qi seopdresc; se - instalarea capcane de feromonale; - inmulfireaplantelorprin curturi de meristeme (previnesau erimini infecfia).
c) Mijloacele biologice ("viu conffa viu") sau combaterebiologicd se referi la:

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

6l

- seminareasauplantarea plante-sanitar,careindepirteazi saureduc de atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi,levinfici, cimbru, pelin, salvie,ceap[ pitrunjel, mentii,felind, Hstili de soc etc)., - atragerea unor condilii animalelorgi insectelorfolositoareprin crearea bune de hrani gi adipost; - folosireafauneiutile, de crescltorie. O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate economic, este folosirea mijloacelor microbiologice de combatere,care sunt anumitor moderne,eficace,dar inc[ destulde scumpeqi se referdla combaterea d[un6tori, cu preparateobfinute din anumite microorganismevii (virusuri, bacterii, ciuperci), care paraziteazdgi omoard unii d6unitori: Granusal impotriva viermelui merelor, Virin EKSimpotriva omizii pdroasea stejarului, Virin EKSpentru buba verzei, Thuringin sauDipel pentru omizile de frunzd 9i viermii de fructe, ciupercileBeauveria,EntomophoraSi Vertcillium,impotriva gdndaculuide Colorado,afidelor gi, respectiv,a musculilei albeetc. 3.7.2. Preparate fitofarmaceutice naturale 3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd atacului unor boli dinhe celerflai utilizate: Descriem4 preparate Apa de sticld, este un silicat de sodiu sau potasiu, care se obline prin topirea cuarlului in prezenfasodei sau a carbonatuluide potasiu.Conline silice solubild,de carese leagdefectulde fortificare. Apa de sticl[ se folosegtepentru protejarealemnului impotriva focului, la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservantpentru ou5. in aceast6ultimd calitate se folosegtesilicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai diluata"in unelef6ri, acestfel de apdde sticld se poatecumpira de ia drogherii, la prefuri accesibile. Apa de sticld este un preparatalcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafafrunzelor qi, in plus, plantele impotriva

face parte,in fapt, din metodelepreventive. Acest procedeude combatere

62

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

formeazdo peliculd greupenetrabil[ pentru sporii ciupercilor. Preparatulse folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama bordelezi. Pentruprevenireaatacului de boli se utilizeazdin concentratie lde prin stropireapomilor fructiferi, primdvaragi vara timpuriu, calculdndu-se 2%6, un timp de parlzdde cel pulin 3 s[ptbmdni,pentru a se u$uraspilatul fructelor. Produsslabtoxic. in calitate de adeziv se va utiliza in concentrafiede O,syo,sporind mult efectul insecticidal fiinii debazalt(dolomiti, cenugd) combaterea la gdndacului de colorado, din cultwa cartofului. De asemenea, apadesticli ar puteada bune rcn'iltate in combatereap6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, din apartamente (tratamentefecfuat prin pensulare). Factorii care ingreuneazd, utilizarca apei de sticld in protecfia plantelor suntl 'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare,cu multd apa altfel apade sticl[ se usucdgi poateastupalincile gi duzele; - apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefede sticld (geamuri, ochelari,sticli de ceas),intrucdt formeazapete opace.Este,de asemenea, iritantdpentruochi (sevor utiliza ochelaride protecfie). Fdina de bazalt, protejeazAfrunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cu ciuperci. Modul de folosire esteacelagicu cel utilizatincani d6un6torilor.Se spalSugorde pe frunze. Permanganatulde potasiu, aclioneazd preventiv (protejeaz6)gi, uneori, curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazul combaterii unor ftindri (vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte in concentrafie 1,5%o, la tratarcaseminfelor(0,01%). de sau Este o sarecristalin4 de culoare violet-inchis, pe care o gdsim in farmacii, fiind deseoriutilizatdpentruinfecfii in gdt (apade gargard). Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturile pielea.in contactcu substrate gi organice elibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extinderea micozelor gi bacteriozelor.Concentratiacea mai utilizata este de 0.1-0.3%.

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e

63

Peste0,504poateproducearsuri pe frunze. Stropirile de prevenirese repeti la intervalede 3-4 zile. Lecitina vegetald,previnein mod eficient atacul de ftinare la castravefi, preparatulgerman "Bioblatt", cu 25Yo m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagte lecitind din soia, care se administreaz6 siptdmdnal pe frunzele plantelor, in concentrafie 0,15olo. de Netoxic pentru om gi nepoluantpentru natur6.Timp de pauzA;3zrle. 3. 7.2.2. Preparate care indepdrteazd ddundtorii Alaunul saupiatra acrd, esteun sulfat dublu de aluminiu gi potasir; care se extragedin ziciminte (gisturi naturale)sau se obginepe cale industriali, din bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE"ftri miros, asem[ndtoare zahdrului.Gustul estefoarte acru qi foarte astringent.Alaunul se folosegtein industria h6rttiei,la prepararea pieilor gi in vopsitorii. Releta este urmltoarea'.40 g alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte, apoi se adaugdapd rece,pAnnla l0 I (adici 0,4Yo). Nediluat, se administreazd impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin cristalelede alaun, careaparpe frunze gi pe corpul insectelor,dupd evaporarea apei (urmare a insolubilitilii in apa rece). O shopire cu alaun line piduchii "departe" timp de 2'3 luni. Planteletrebuie stropite cel pufin cu 3 sdptdmdni inainte de recoltareapdrlilor comestibile.intrucit, frunzele se spaldmai greu, estebine sd evitdm folosireaalaunuluila legumelevirzoase gi la verdefrni.Prin stropireasolului se previneataculde melci. Fdina de bazalt,-se folosegte concentrafie l-3o/o,adicd 100 - 300 g la in de 101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare (paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensiifine, care se pot administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrarer[mdne, ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are o exceplionaldcapacitatede indepdrtarea tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale, inclusiv ddunltorii-sugdtori.Din acestpunct de vedere,cel mai bun bazalt estecel care are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea

64

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni tifdnele

complexdde preveniregi combaterea ddunltorilor, dar gi a bolilor, a fbinii de bazaltse explic[ prin: - schimbarea pH-ului de la suprafalafrunzelor,de la slab acid (preferatde majoritatea ddunitorilor gi agenfilorpatogeni)la slabalcalin; - acfiunea directil, mecanicd, a cristalelor de cuart, care rdnesc corpul insectelor, astupi ochii gi traheele; - inhibareanutrifiei, ca urmarea prezenfeicristalelorde cuarf. in sfhrEit,frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare, respectivde neutralizare mirosurilor specificeplantelor,ceeace o face eficace a impotriva ddunitorilor careatac[ interiorul organelorvegetale. Proprietdli asemindtoare,dar nu egalabile,cu fbina de bazalt, le au gi fiina de dolomitd saucenu$a lemn, aceasta urmSin m[sura in care poate de din fi foarte fin cemut6. Considerdmc6, allturi de mdsura privind introducereain fabricafie a s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd "campania"de sprijinire a agricultorilor biologi prin producerea ftinii de bazalt gi a unor aparate prifuit, de calitate. de 3,7.2.3.Preparale care omoard ddundtorii (insecticide) Piretrina (extractdin florile de piretru, Pyrethrumcinerariaefolium) Piretrul este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndire ryai mare in Kenya, Guatemal4 lraq coasteleDalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care este formatd din esteri ai acidului crizantemic,ce se acumuleazd?n cantitdli indestuldtoare numai in condifiile florei spontane, ceeace explicd costul relativ ridicat al preparatului. Piretrinaesteun insecticidnatural,de contact,cu efect de gocgi spectrularg de acfiune.Produceparalizianervilorla insecteledlundtoare, dar gi la cele folositoare,motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor.Nu este periculoasd pentru albine gi pentru animalelecu sAnge cald. Totrqi, ne vom feri de contactulprelungit cu picdturile,vaporii soluliei de stropit. Marele avantajal piretrinei estedegradarea rapidi in natur6.in r[stimp de 48 de ore, piretrina ei

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

65

se descompunetotal in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au gi piretrinelor sintetice,numite piretroide(Decis, descoperit a inceput fabricarea Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.).Piretroidele(insecticidemoderat toxice, grupa a III-a) nu egaleazApiretrin4 sub raportul compatibilitlfii multe alte chimicaledin acestpunct de vedere. ecologice,dar depdgesc Piretrina esteeficaceimpotriva: afidelor (pdduchiide frunz6), gindacului de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amesteca cu sulful muiabil, rotenona6i lecitina, dar nu se poate amestecacu produselealcaline (zeama bordelezi, sdpunulde potasiu, frina de banlt). emulsionabile,pulberi de Piretrina se livreazd sub form[ de concentrate prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafiade 0,lVo. Denumiri comercialeatilizate in fdrile din vestul Europei: Spruzit,Detia Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant,Pyreth etc. Pentru lara noastrd, atdta timp cdt gdndaculde Colorado va continua sd constituie o plagd, importul de pulberede piretrinSar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi cas6. Rotenona(extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are o acliuneinsecticidi mai puternicddecdtpiretrina,respectivnicotina.in America, se folosegtela combatereatiunilor, pe pdguni. De multe ori se folosegtein amestec piretrina. Mod de folosire gi acfiuneca la piretrind. Timp de pauz[: cu 3 zile. Denumirecomerciali: Sabur. Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassiaamara). Lemnul de Quassiase importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogat in substanfe tanante,cu acfiune insecticidd.S-a folosit gi in medicina uman6,ca amarese remarcd vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac.intre substantele quassina, carepoateinlocui chinina. Cvasia este o fierturd, care se obline din 50 g aqchii gi 5 I ap6 dup6 urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de searap6ni dimineafa,apoi se fierbe lemnul ?n apa de inmuiere, care estein cantitatede I

66

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdfuni ;ifdnele

litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate pdstraun sezon,in canistrebine inchise.Dupd prima extracfie,lemnul se usucd putdndu-se folosi pentruinc62-3 extraclii. ' Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi ingestie,pentru combaterea multor dlunitori, inclusiv muqteledin cas[ gi din grajd. Acfioneazdmai lent dec6tpiretrina.Preparattotal inofensiv pentru om gi de animale.Timp de pauzA:3 zile. Prin addugare s6punde potasiu I % gi spirt ZYo, poatefolosi qi impohiva pdduchilorfestogigi pdducheluil6nos. se Neudosan,esteun exemplude felul prin felul in care industriapoateveni in sprijinul agriculturii biologice.Esteun preparatprodusde firma Neudorffdin Germania(marcdinregishatd),care din punct de vedereal compozitiei chimice confine 5l% sdruri de potasiuai unor acizi graginaturali, cu alte cuvinte avem Are o consistenfd de-aface cu un sdpunde potasiuconcentrat. fluidd, livr6nduse in butoaie de 40 I pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare,pentru biogrldinari. PreparatulNeudosanse utilizeazdin concentrafiede 2o/ocu eficacitate foarte bund ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd, protejdndinsectelefolositoare,inclusiv albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de toxicitate,nu se stabilesc timpi de pauzA. Sdpunul depotasiu, esteunul din cele mai vechi insesticidegi se parecd, in acest domeniu, gtiinfa nu qi-a spusincd ultimul cuvAnt. Cele mai potrivite s[punuri pentru combaterea insectelorla plantesunt sdpunurile de potasiu"care se fabricd folosindu-se,ca legie, hidroxidul de potasiu gi care au, de regul6, o consistenfdfluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[ causticd(hidroxid de sodiu). Acfiunea asfixiantd a s[punului este inferioard celei createde uleiurile minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre deosebire sulful muiabil, se poatefolosi gi in zilele sauorele cu argi1d, de avdnd o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazdtntr-un mod

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdguni Sifdnele semnificativinsectele folositoare.Nu se stabilesc timpi de pauzd.

67

tnainte de a prezentadoul refetede preparare sipunului de potasiuin a gospod6rie, mai spunemcd sdpunulde potasiupoate avea o culoareverde, sd verde-gilbuiesaugilbuie gi c[ ac]iuneasa insecticidd, depindede felul acizilor gragipe careii confine.Sdpunulpastl de potasiuse prepar[ in felul urmdtor: se topescintr-o oalS 500 g unturd de porc, dupd care se adaugi 300 g legie de potasiu(hidroxid de potasiu).Legiatrebuie sd aibd o greutatespecificdde 1,I 80 glcmc. Se amestecd energic confinutul cca 20 minute, la foc constant,pentru omogenizare. stingefocul ;i, cAndamestecul mai rdcit, astfel incdt putem Se s-a introducepentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50 g spirt denaturat (poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqteoala cu prosoape,in vederea unei rdciri lente,timp de 10-12ore. Pentrua seplstra consistenfa fluidd (ca smdntdna) sdpunuluipe timp indelungat,sepoateadduga datl cu spirtul o a gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6, care se pistreazi in vase inchise,de preferatermetic. S6punullichid de potasiu se preparddup[ urmitorul mod de lucru: Se introduc 100 ml ulei vegetal(soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturatintr-o sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic,dupd care se introducesticla intr-o baie marin6.la 500C. Se preparl o legie cu greutateaspecificdde 0,606 din 20 g hidroxid de potasiu(tabletede la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie,sunt gi din caustice!) 33 g apd cdldufd.Se toamd leqiapesteamestecul sticlEqi se agitd energiccu un beliqor. Saponificarea realizeazAincca 5 minute, timp in se care se amestecd mereu.incheiereasaponificdrii se verificd prin tumarea unei picdturi de sdpunintr-un pahar cu apd (de ploaie sau apd moale),picdturd care se dizolvd imediat gi total (firi sedimente).Dacd apar piclturi de ulei la suprafafa apei,se continui agitarea, cald. la Dac[ nu dispunemde hidroxid de potasiu, putem preparaun sdpun de casd, de calitate,pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsimeanimald qi I kg sodd pesteele l0 I apd. Se fierb causticdse introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-se impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,

68

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

amestecdnd cdnd in cAndcu o lopbficd de lemn. Saponificarea incheiat din s-a c6nd o picdturdde sdpunse dizolvi completintr-un paharcu apd.in sipunul de casddestinatprotecfieiplantelor,nu se introducesarede buc[tdrie. inainte de a stingefocul, setoarndpestesipun l-l ,5 I apdrece,care favorizeazd depunerea impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoatedin cazl;n.DacSnu este destul de curat, se topegtedin nou, adiugdndu-seaceeagi cantitatede ap[ rece(bineinfeles, dup6spdlarea cazanului). Pentru a spori acliuneainsecticidba sdpunului,precum gi pentru a l[rgi spectrulde acfiune,in solufia de sipun se adaugdI-3%ospirt denaturat. un Cu astfel de preparatse pot combateacarienii, omizile, pdduchii festogi,pdduchii l6nogi,pbduchiide frunzd cenugii(frino9i) etc. Aldturi de frina de bazalt,sdpunulde potasiutrebuie sd constituieprimul pilon de sprijin, pe careindustriaromdneascd wmeaz[,sI il ofere agricultorilor. 3.7.2.4. Solugiecomplexd tmpotriva omizilor impotriva omizilor se poatepreparao solufie complexl in felul urmdtor: se amestecd 300 g sdpunde potasiusaude casd,0,5 1 spirt denaturat,I lingure var ars gi 1 lingurd sare de bucdtdrie,pentru 10 I apd. Cu aceastdsolufie, se plantelein cazul unor atacuriputemicede omizi defoliatoare.Se poate stropesc incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare, ?mpotriva dducheluiIdnos. p Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportatede plante, fapt pentru care sunt admisein combaterea integratS,dar fbrd sd se faci abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschisela culoare, se mai numescSi masini albe.Ele ac[ioneaz6, asuprainsectelor(ou6,larve, adulti) prin asfixie, formdndin jurul acestorao peliculLftn6, ermeticd.Asupra tegumentelormoi ale insectelor se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS.Acfiunea asfixiantd este superioard sdpunului,deoarece, urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa in cu care a emulsionat,devenindmai greu levigabild. Acest lucru poateduce,in cazul folosirilor abuzive, la astupareaorganelor de respirafie ale plantelor

Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele

69

(lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative asupralongevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile minerale in mod abuziv, este acela ctr aceste uleiuri afecteazl qi insectele folositoare.Nu sunttoxice pentruom gi animale.Ca urmarea folosirii lor iama timpi de pavzil. sauprimdvaratimpuriu, nu se stabilesc un Dacd ne putem procura parafrri lichid6, putem preparain gospoddrie a0,2-0,5Yodetergentlichid din cel folosit la ulei emulsionabil,prin addugarea energic. Se face proba cu apd. La nevoie, se sp[latul cu ma$ina.Se amestecd mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la judelenepentruprotecfiaplantelorsaude la fitofarmaciile s[tegti. inspectoratele Uleiul parafinic romdnesc,US-92, numit Si ulei spindel, este produs de OLTCHIM RAmnicu Vdlcea gi se folosegtein concentraliede l,5Yo pentru shopiri la pomi . Este foarte important s[ se respectemomentul optim de tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numitafazA "urechiug[ de goarece"moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru (Turdacupral; in concentrafie 0,2Yo,pentru a preveni infecliile primare cu de rapdn. 3.7.3.Preparatecare omoari virusurile, bacteriile,ciupercile(grupa "fungicide") C6tevapreparatemai imp,ortantesunt: - sulful muiabil; - sulfatul de cupru (max. 3 kglha/an,substanflactivi) - in pomi bordelezi cultur6,viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearnd sauoxicloruri de cupru; - zaama sulfocalcicd(culturi perene); - arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor gi bacterioze viroze), Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci gic gr eSelilenoastre tehnolo e"

70 3.E.

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdtuni fiftnele CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA BIOLOGICA Deoareceunele buruieni nu numai ci nu concureazi planteleagricole,ci

le stimuleazi cregtereasau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile leguminoase, buruienilet0r6toare, cele cu talie micd g.a.),in firile europene de limbd germani se folosegte locul termenului de "buruian6",acelade "plantil in insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt cele mai importantegi obligatoriude folosit. Dintre aceste4menfion6m: - asolament optim; - folosireaingrdg[mintelorverzi; - fertilizareaechilibrat6; - densitatea optimd de sem[nat; - mulcirea; - folosireaunor soiuri cu cregtere viguroasd; - folosireaculturilor asociate. La nevoie, culturile neprdgitoare pot transformain culturi prdqitoare se prin adoptareaunor scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se compenseazlprin cregtereaprefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnafulin r6nduri simple sauin benzi de doud r6nduri. in aceasti situafie,devineposibil5 utilizarea cultivatorului - pieptenecdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau a grapei- perie,inaintede rds5rire. in completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative: combaterea mecanicd, combaterea termicd Si combaterea manuald. Combaterea mecanicd, seefectue azi,,in principal, cu urm6toarele utilaje: - plugul fbrd antetrupifa" mai alesla dezmirigtit; - cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?n specialpe terenurilecu pir; - cultivatorul pentruplantetehnice; - cultivatorul - prdgitortip pieptene,care esteun cultivator special pentruprlgit cu distanfdmicd intre rdnduri. Are l[fime marede lucru (6 m) gi ca

Capitolul IIL Cultivareo biologicd a plontelor: cultura mare,pdsuni SiJiinele

7l

organeactive nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele au trei pozitii de lucru: deasuprasolului (pentrufurif5, de exemplu),superficial tn sol Simai addnc in sol; - grapacu discuri; - grapavibratoare; - grapa - perie (se foloseStetnainte de semdnatsauplantat). Combatereatermicd a buruienilor, se realizeazilcu ajutorul instalaf,ei cu propan lichid, montati pe tractor. Temperatura ardereeste de 50 - 700c. de Solul se incdlzegtedoar cdliva centimetri in adAncime.Instalalia poate lucra inainte de semdnat, imediat dupd semdnat,precum dupd rdsdrirea culturii. si Fiind costisitoare, poate deservimai multe intreprinderi. Exista gi instalalii de ardere ieftine, portabile, pentru suprafefemai mici. Acestea se pot folosi qi pentru curilirea zilpezi| Combatereatermici a buruienilor s-a rlspdndit la cultura legumelor,porumb gi sfecli. Combaterea manuald a buruienilor, se practicl frecvent in agricultura biologicd. S-au conceputdiferite tipuri de sape ergonomice,cultivatoare cu roatd,unelte wolf, pentru a uguramunca. tn culturile de plante neprdgitoare se foloseqte oticul. in agriculturabiologici, folosireaerbicideloresteinterzisa.

3.9.NOTTUM PRATOTEHNTCA DE Brol,ocrcA
Epocile de tiiere a ierbii se vor alterna, pentru a se favoriza autoinsimdnlareape toati suprafafa.in fiecare an se va tncepe pagunatulpe alt6 parceld.Timpul de pdgunatpe o parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat,se grdpeazd' pentru imprigtierea excrementelor, aerisireafelinei gi activareaviefii solului. Se va urmdri prin toatemijloacelemenlinereaunei compozifii floristice cdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectua suprainsdmdnf periodice. 6ri Timpul de pavzAintre dou6 cosiri sau doui pfuuniri va fi suficientde mare,pentru ca in covorul vegetals6 se instalezegi sd semenfind speciile de vigoaremai slabd,plantelemedicinalegi aromatice.

72

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare, pdsuni si fdnete

Folosireaingrdq[mintelornaturaleprelungegte viafa ierburilor, deoarece microflora de descompunere la suprafafa solului se reduce, iar raportul de proteine/energie din.rafiade furajarese imbuniti{egte. in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoi p[ios, ceeace influenfeazi pozitiv rezistenfaierbii la iernare,pornireatimpurie in vegetafie, precumqi viafa solului. Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtereintensivi. Cosirea se efectueaz6 dupi amiaza sau seara,c6nd iarba a acumulat energie luminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfine densitateapajigtii gi penhu a se evita introducereain nutref a sporilor de mucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillusflavus, rdspunzdtor aparilia de in frn a alfatoxinelor. De asemenea, cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul se usucdmai repede. 3.10. ORGANIZAREA TERIRORIT]LUI AGRICOL, CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT, A APEI $I A AERT]LUI TN ZONA Organtzarea teritoriului agricol vaviza menlinereaunui peisaj natural cu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarcinfelenite, biotopuri umede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare,vor fi pietruite sau asfaltate.Organizareaterenului agricol poate fi ficut6 in doui moduri: convenfional(monoton)gi ecologic(diversificat). Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducerea drasticd a poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsul intreprinderii, cdt gi in afara acesteia. Solele lucrate biologic se vor delimita in mod foarte clar. Acolo unde existi suspiciunede poluare,organul de inspecfie va indica efectuarea analizeperiodicela sol, apd,plantegi va comparadatele de cu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd de polietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd. pvc (policloruri de de

Capitolul lil. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni SifineSe intreprinderii,ci vor fi predate intreprinderilorde colectare. . DefrigSrileprin arderesauarderea paielor trebuieredusela minim.

73

vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul

Seva evita consumulexagerat apdde suprafafd de addncime. de sau De asemenea va evita procesulde sdrdturare solului. se a 3.11.CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR AROMATICE $I MEDICINALE Cultura plantelor medicinale gi aromatice este o activitate foarte spacializatd, fapt pentrucareconsultanla esteobligatorie. Seva evita amplasorea culturilor in apropierea unor resurse poluare de (fabrici de ciment, combinatechimice, ferme zootehniceetc.). Distanfafafd de goselele nafionaleva fi de minim 50 m, iar fafd de drumurile de cAmp,de minim 5 m. La nevoie sevor infiinfa perdelede protecfie. Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6. Gunoiul proaspdtse va administrainainte de pornirea in vegetafiea plantelor, toamna tArziu sau iarna. SdmdnlaSi materialul sdditor vor proveni din inheprinderi biologice, excepfiefacdndspeciilepereneundesdmdnfa materialulsiditor pot proveni gi gi de la intreprindericonvenfionale. Imediat dupd recoltarese va efecfuacondilionareaproducfiei, carent se va depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in contactcu substanfe careo pot murdiri. Dup[ condilionarea materiei prime aceastase usucd, intr-un spaliu inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan. Umiditateafinald trebuie si fie de 8 Yo.La uscarea materiei prime tratamentele chimice sunt categoricinterzise Nu se recomandl o mdrunlire exageratS. inainte de ambalare,drogul va aveatemperatura mediului din spaliul de ambalare.Ambalajul nu trebuie sd

74

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:

luminii. Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor privind condifiile de pdstrare. efectuacontroalesdptflmdnale Culegerea plante, ciuperci gi fructe din flora spontand, considerd de se partea agriculturii biologice, iar recoltapoatefi certificatddac6: - suprafefele provenienfdnu au fost tratatein ultimii trei ani de interzise; cu substanfe culesulnu afecteazi stabilitatea ecologicda zonelor naturalegi nu pericliteaz6existenfaspeciilor. Zona de recoltaretrebuie bine delimitat[ geografic.Activitatea de cules gi trebuie bine documentath si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare trebuie s[ fie departede arealelecultivate?nmod convenfional.

Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind ueSterereaanimalelor

75

CAPITOLUL ry

rnfiuolocrr Bror,ocrcEpRrwND cRE$TEREA
AhI-IMALELOR 4.1. GENERALTTATT Labaza cregteriipentruanimaletrebuiesi stea: - respecfulpentru animale; - tehnologiilede cregtere conformecu cerinfelenaturaleale speciei; - corelarea suprafafa terenagricol disponibili. cu de Referitor la condiliile de stabulafie in cregtereaanimalelor, acestea trebuiesI se caraterizeze pin: - posibilitili sporitede miqcare; - spafiide linigte; - aqternut materialenaturale; din - lumini naturald: - umbr6; - protejareimpotriva vAnturilorgi ploilor; - aer qi api proaspete; - furajareechilibratd. - grajdurile nu se vor construipe gritare sauacestea vor desfiin{a; se - animalelesi aibd posibilitatea a ieqi in aer liber gi, pe c6t posibil, la de p6gune; - iluminatul artificial va fi reglementat organele conhol; de de - materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd confindsubstanfe potenlialtoxice . Mlrimea izolat. turmei nu trebuie si influenfeze negativ modelul comportamental speciei,prin urmare animaleledin turmd nu vor fi crescute al

76

Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creSterea animalelor Taurinele vor fi crescutein sistem nelegat sau cu legare temporard.

gi Transhumanta practicile nomadesunt acceptate numai pe terenuri neinfectate cu chimicale.Sistemulde pa.gunat ajutorul plstorului electric esteinterzis. cu Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura posibilitililor , la plgune. Scroafelevor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare. in general,scroafele trebuiesi aibl acceszilnic in aer liber. Scurtarea dinfilor 9i tiierea cozilor sunt interzise. Crestereapdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[ posibilitateasi scurme,sd ciuguleascd sd se odihneasclpe caprede lemn. De gi asemenea vor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in cuibare.Grajdurile de pislri vor dispunede luminl naturald,odihna de noapte fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtarea ciocurilor gi aripilor se va evita pe cAt posibil. Palmipedele trebuie sd dispund de api. Reproducerea animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile geneticegi transferurilede embrioni. Raseletrebuie sd fie bine adaptate condiliile locale. impiedicarea la piciarelor saulegareala f[rug in timpul plqunafului sunt de asemenea interzise. Singurelemanipuldriadmiseasupraanimalelorsunt: castrarea, scurtarea cozilor la miei, indepirtareacoarnelorgi marcarea inele. cu

4.2.iNCARcATun,q. ANIMALELA HEcTAR CU
in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de 1 UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si provin[ din intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd cooperarea intre doud saumai multe intreprinderibiologice. De relinut faptul c6, pdndin momentulin care se va dispune?ntotalitate de furaje biologice, se admite achizfionareade furaje convenfionaleintr-o anumitd structur[ gi in limite maxime, raportatela substanfa uscatl - l0 Yoin cazulrumegdtoarelor, % pentruporci gi 20/opentrup[s[ri. l5

animalelor Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creStererea 4.3. ALIMENTATIA

77

cerinfelornaturale Furajeleutilizate in hrana animalelorvor corespunde ale speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrstaanimalelor qi productivitate,av6ndca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune. Este interzisi cu deslvdrqireutilizarea antibioticelor,a stimulenfilor chimici, a ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente, produse prin sintezi chimici estelimitat. si in alimentafiataurinelor se va urmlri ca acestea dispun6,la discrefie de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[ plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara, pdgunatulse va completa cu fhrl care trebuie sI aibd o compozilie floristicd foarte bogat6. Nutreful concenhatin cazul taurinelorva fi format din groturide cereale gi boabe de leguminoase. Nu se admite furaj proteic de origine animald" cu excepfiaproteineidin lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAnaa 8-a. in anumite situafii speciale,controlorii pot aprobafolosirea laptelui praf, ftrl adausde antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru taurinelela ingrigat va fi porumbul siloz. in padoc vor exista: frini de roc[, saregi cret6. in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionalein alimentafiamieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte sau laptele de vaci convenfional, men{iuneac6, in cazul sacrificdrii lor carnease va vinde cu la convenfional. Ei Porcii vor primi obligatoriu fibroaseqi vor aveaaccesla pdgunat. vor primi de asemenea, nutref succulent.Se interzicealimentafiaporcilor cu nutre{ concentrat. Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdrefurajeri sau/qifiin6 de lucernd,boabede cereale.Rafele, gdgtelegi curcile trebuie sI consumegi ele nutrefcelulozic.

78

Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereaanimalelor Ca produse medicinalenaturale, pentru toate speciile de animale sunt

considerate:ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi semintelede in. 4.4. ACHIZITIONAREA DE AI\IIMALE

Toate animalelecumpirate, trebuie sd se nascdgi sI provini de reguli, din intreprinderi specializate.Dacd acest lucru nu este posibil, se admite cumpirarea de animale din agricultura convenfionald,in limita a l0 Yo din in numirul de animaleexistente intreprindere. Sunt admiseurmdtoarele excepfii: - vifeii pdni la 4 sdptim6nidac[ s-auhrlnit cu colostrugi lapteintegral; - puii de maximum o sdpt[mdn6; La cumpirare purceii trebuie sI aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult de25kg. Achizifionareapdsirilor seva face, cu prioritate,din intreprinderilecare practicd sistemulde cregtere sol, cu padocin aer liber. Se vor preferarasele la lent crescitoare. 4.5. PROBLEME SANITAR - VI,TERINARE in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor, trebuie stabilite cauzele (de regul6, gregelile de management)gi misurile de eliminare a acestora. vor folosi numaimedicamentele Se naturale,bolile vor fi tratatenumai prin homeopatie, fitoterapiegi acupuncturd. Acesteanu se vor folosi niciodati in scop preventiv. Tratamentelealopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[ alternativ6. Chimioterapiase admitedoarin urmdtoarele situalii: - pentru a salvaviafa; - pentrua evita suferintainutil6;

Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind uegterereaanimalelor

79

- pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamentenafurale eficiente. Toate mdsurile sanitar-veterinarevor fi consemnatein jurnalul de s[n6tate, document supus conholului. Se vor respectatimpii de pauzd dup[ medicafie,caresunt dubli fafi de agriculturaconvenfionald. La alegerea metodeide tratament,se va aveain vederestresarea minimd a animalelor.Vaccinlrile sunt permiseprin efectul legii sauin cazul unor boli endemice. 4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR SI SACRIFICAREA

Transporfulanimalelorgi sacrificarea lncdt sd se trebuie astfel efectuate reduci la minim stresulqi suferinfeleinutile. in timpul transportului,animalele se furajeaz[, se adap[ gi li se asigur[ aqternut. vor fi insofitede un ingrijitor. Ele Nu se vor transporta impreunntipuri diferite de animale(specie, vdrst[, sex).in timpul transportuluise vor administratranchilizante.Transportulpe rofi (rutier, feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore. La abatoare, inainte de sacrificare,animalelorli se vor creeacondilii de odihn6.Animalelecirora li se ia sdngele, vor anestezia mod eficient,iar se in duratasdngerlrii nu va fi mai marede 45 de secunde. 4.7.APICULTT]RA BIOLOGICA in ce priveqte creqterea bilogicda albinelorestede remarcat faptul c6,toate materialele construclie stupuluivor fi naturale: de a lemn,paie,lut. Perefiiinteriori, cu excepfiapodelei,nu se vor trata cu mijloace de impregnare. Pentrupodeaqi perefii exteriori,mijloacelede impregnare vor confinecompugitoxici (se nu recomandd ulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acestatrebuie si asigure populafiei albine.Tdierea necesitiilile de aripilor albineloresteinterzisl. Flranasuplimentard contine 90 Vo ingrediente va naturalegi se folosegte numai in prag de iarnd.Produsele farmaceutice sintezdsunt interzise.Pentru de igienastupuluiseadmit:Bacillusthuringiensis, acid acetic,acidlactic,acidformic,

Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereq animalelor mierii nu se vor folosi substante repelente, toxice. La acid oxalic. La recoltarea prelucrarea nu mierii, aceasta se va incdlzi la peste400C,pentrua nu se distruge enzimele.Apicultorul trebuie si intocmeascd plan pastoraL in apiculturd un conversia dureazlI an.

Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si a ddundtor i Ior tn horti cultur d

8l

CAPITOLUL V PRINCTPIT NOr PRrVI\D COMBATEREA BOLTLOR$r A

oAuNAroRILoR rronrtwTIcULTURA ix

Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd optic6, pe baza noului concept denumit combatereo integratd pi care are o cuprinderemai larg5,cu referiregi asupraburuienilor. Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de control al bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor, care folosegtetoate metodeletehnice in scopul de a menline populaliile diundtorilor gi agenfilor patogenila un nivel cdt mai scdzut, pentrua nu producedauneeconomice Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic (OICB), explicd conceptulde combatere integratdca un complexde metodede conhol care foloseqte,in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode corespunzStoare cerinleloreconomice, ecologicegi toxicologice. Conceptul combaterii integrate a bolilor gi dlunltorilor (IPDM), se pe bazeazA efectelecolateralenegativeale protecfiei chimice a plantelor gi pe transferul unor principii ecologicein domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,

r996).
intrucdt numdrul de tratamentecu substanfe chimice a luat amploarepe mdsuraintensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuatein seregi in plantafiilede tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind ?n 8-12 tratamente livezi qi vii saupeste 15 tratamente culturi de serd,aceasta avut urmdri graveasupra in a ecosistemelor gi in privinfa poluirii produselor. Introducerea metodelor modernede combatere bazi de avertizare pe prin sistemeinformajionalepentru principalii agenfi patogenica, de exemplu,mana vilei de vie, rapdnul la mdr, manala cartof etc. au permis scldereanumSruluide tratamente vila de vie de la la9-lZla4-6 pe an. in condiliile actuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au diminuat gi fir6mifat in parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat

82

bolilor Si o Capitolul V. Principii noi privind comboterea ddundtorilor tn horticulturd

producdndu-seimportante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului agenlilorpatogenigi diun[tori. prin Sectorul hortiviticol reprezintE,in planul generalal ecosistemelor, intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa biodiversitdfii, datoriti caracterului sdustatic (construcfii de sere,plantafii de duratdmare),omogenSi unilateral tnfolosinfd, prin monoculturigi schimbdriin structuraspeciilorgi sortimentuluidupdun numir marede ani. Cultivarea pe suprafele mari creeazdconditii favorabile pentru agentii patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi, entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagitimp, superioritateasupra micoparazifilor,concurenfiai agenfilorpatogeniimportanfi. antagonigtilor, Tratamentele masive cu pesticidepot diminua nu numai agenfii patogeni viermii, rdmele,pdianjenii 9i saudiun[tori, ci gi bacteriile,fungii, protozoarele, materieiorganice. alte insectefolositoarein descompunerea integrati fine Dupd M. L. Flint si R. VandenBosch (198/), combaterea de seama un num6rmare de factori, astfel: - factori de clim[ (temperaturiextreme,umiditate,fotoperioadd etc.); gi plantelorla factori de stres; sensibilitatea rezistenfa durata sezonuluide culturi gi scopul culturii (pentru fructe, seminfe, rdddcinietc.). Astfel, durataculturii de la foarte scurtd,de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit diversitatea agenfilorpatogeni,a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor. in agroecosistemele mai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii patogenisauddundtorisunt mai redusefa!6 de sistemulmonoculturii. Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse inveligului foliar. Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazdgav atacului recoltele (mana, flinare4 gdndaculde Coloradoetc.), dar severitatea

Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si a ddundtor i Ior in horti cultur d

83

estein funcfie de condifiile climatice,de nivelul de sensibilitateal speciei,dar qi de nivelul tehnologieide culturd. Combaterea unor ddun6torigi agenfi patogeniimportanli se realizeaz[ gi prin folosireade priddtori gi parazitoiziai acestora. Asffel, in cazul Laspeyresia pomonellain Moldova se cunosc72 speciiparazitoide(Babidorich, /9S3) qi 33 de speciide prdd[tori, Firma" BIOBEST'din Olandain 1994,comercializa 14 prldatori. Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfialein densitateapopulafiilor gi intensitateaatacului agenfilor patogeni (7. Baicu, 1996).S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfdla patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitateamare ii fac sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar monoculturaii sporeqtefrecvenfa. Este vorba despre culturile de tomate gi. castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe,pentru export gi la producitorii comercialicu suprafefe mai mici, cazuriin carenu se respectd rotafiile. Aceastd situafieestegi mai pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se constat[ cazurri' adaptarea parazi[ilorpe unii portaltoi sau unele soiuri. De de asemenea folosirea frecventi a unor fungicide pentru combaterea manei la vila de vie a dus la favoizarea ataculuide fiinare. AcesteconstatEri determinatgdsirea au unei solufii de combatere bolilor a gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor sistemului integrat. Studiile privind etiologia agenlilor patogenigi a dlundtorilor, au inceput sd aprofundate surprinddfazelevulnerabilein procesele dezvoltaregi reproducere. de Astfel, s-au pus la punct metodenoi de combatere canceruluibacterian a la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau .4grobacterium vitis la vila de vie in momentulplantirii. Fluturele verzei (Pyeris brossicae)poate fi combbtut cu Trybliographa rapae Westw. sauAleocharo bilineata Gyll. in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamentecu abur (in s€re).

84

Capitolul V. Principii noi privind combqterea bolilor Si a ddundtor i lor in horti cult urd Tratamentelepe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de

agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul exploatafiilormici gi mijlocii, esteimportantca, pebazaunor inspecfiiefectuate de agenfi profesioniqti,pe bazaunor analizegi probe de plante gi parazifi sd se studiezefrecvenfaqi intensitatea atacului. in analizaoportunitifii gi rentabilitifii tratamentuluiconform principiilor combaterii integrate, se va fine seamade cosful acestora,dar qi de efectul poluantasupraproduselor. in lucrarea "Principles of integratedpest and diseasemanagement"T. Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii llinor tratamente tn func[ie de intensitateaSi frecvenla atacului, dar qi de aspectele economiceprivind costul substanfelor pesticide. Principiile agriculturii biologice exclud folosireapesticidelor,atAtcele de contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii remanente,dar gi fitotoxicitdfii. in protecfiaplantelor pe bazAde substanfe chimice sunt din ce in ce mai frecvent recomandate produse cu toxicitate scdzut5gi persistenfi redus6,iar aplicarealor sd se facd prin metode selectivegi in contact minim cu mediul inconjurdtor. Riscul de a nu efectuanici un tratamenteste,uneori, mult mai grav faf[ de riscurile formdrii de micotoxine saufitoalexineindusede agenfii micotici, chiar mai mult decdtcele produsede reziduurilede pesticideQ. Baicu, /,996). in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd" cunoagtereabiologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi stabilirea mlsurilor de combatereln strinsd relafie cu protecfia mediului prin reducereala minimum a pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei integrateo constituieintroducerea cultivari rezistenlila boli qi ddunltori. de Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asociereaarmonioasda unor metode diversificate de combatere.Capacitatea patogenilor gi parazifilor de a produce daune poate fi diminuatd in permanenld,dacd se acfioneazdasupra echilibruluipoziliei lor in agroecosistem.

Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si a ddundtorilor in horticulturd

85

in Orice mdsur6trebuie consideratd contextul intregului ecosistem,fiind important s[ cunoaqtemfaptul cd fiecare culturi este o situalie unica, avind uneleparticularitdtigi o anumitdsensibilitate stresuriabiotice. la Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere,ceea ce inseamndabandonarea metodelor de combaterepur chimice gi restrdngerea folosirii lor, asociereaacestoracu metode biologice, fizice gi agrotehnice. Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea raselorrezistente pesticidegi, in acelagi la timp furnizeazi,o mai bund protecfie a organismelor benefice. Foarte adesea combaterea chimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste, dar inhe rezistenfa unor cultivari gi combaterea chimicd poatesd existe sinergisme. F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17 specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substantebiologic active, in special feromoni. De asemenea,sunt prezentate peste 100 de microorganismeantagoniste,produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic, disponibile. Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic aplicativpentrulupta integrati (tabelul 5.1.).

86

bolilor Si a Capitolul V. Principii noi privind combaterea ddundtorilor tn horticulturd Tabelul5.1. Model metodologicaplicativ pentrulupta integrati (dup[ Fenari Si colob. 1990)
Faza I Diagnoza Identificareastadiului fenolosic al plantei ldentificareaparazitului Opera{iuni:

Cercetareainamicilor naturali se numbri ouile, coloniile vii, indivizii prezen{i in mediul ambiant gi activi, indivizii parazili: prezenfa de care indici reziduuri activitatea aprecierea frecvenfeilor (scuame, parazitului rodturi, Faza q II-a VeriJicarea excremente); se verific[ densitatea popula{iei (capcane sexuale, captatoare condiyiilor ambientqle de spori): se verifici paramehii climatici. Cercetiirigi determiniri asupra ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gi pragului intervenfie cercetiiriasuprahiperparazifilor de referitoare la oarazit momentului Determinarea de deptrgirea pragului: capcane sexuale, Faza a III-a intervenfie in funclie de prelevarede egantioane, captarede spori, Intewen(ii prezenta parametriiclimatici organismelor utile Iucriri Ie solul ui. tiiieri. fertilizare. irisare Asronomice - eliminareaorganelorvegetalevittrmate - protejareade rdnire Fizice - protejareade adversitifi meteorologice - dendrochirursia - utilizareade principii active (selective) Faza a IV-a Chimice contraDatogenului fitofaeului si Integrarea Si - utilizareade bioinsecticide(Bacillus planificarea thuringiensis) intervenliilor Biologice - lansarea pridltori gi parazitoizi de - conseryarea fauneiutile ("Mastrap", feromoni "Traptest"); metode de creare de "confuzii"; Biotehnologice insecticide regulatoare de dezvoltare: metode"autocide"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful