ÎNFIIN AREA CULTURILOR POMICOLE

SISTEME DE CULTUR

Material realizat: Prof. Ing. MO TEANU LEONORA COLEGIUL AGRICOL POARTA ALB

Sistemul clasic .
Se caracterizeaz prin pomi de talie mare i mijlocie, altoi i, de regul ,pe portaltoi, generativi, cu coroane globuloase (piramide, vas), planta i la distan e mari, num rul de pomi la ha fiind de 150-350. 150Cheltuielile pentru înfiin area planta iilor sunt mici. Produc iile economice se ob in abia dup 6-8 ani de la 6plantare. Costurile de produc ie sunt ridicate datorit gradului redus de mecanizare a lucr rilor.

Sistemul agropomicol .
Pomii sunt viguro i i cu coroane globuloase, planta i la 1212-14 m între rânduri i 3,5-5 m pe rând. Intervalele 3,5dintre rânduri se cultiv , pe toat durata planta iei, cu cereale, plante furajere, cartof, sfecl etc. Produc ia de fructe este mic (6-12 t la ha). (6Acest sistem îngreuneaz considerabil aplicarea tratamentelor fitosanitare i lucr rile de mecanizare. fitosanitar

Sistemul intensiv .
Se promoveaz în principal la drupacee i nucifere, dar i la pomacee. Pomii au vigoare (respectiv talie) mic , submijlocie i mijlocie. Coroanele pot fi aplatizate(garduri fructifere) sau globuloase (vas aplatizat, fus-tuf ). fusDup num rul pomilor la ha,planta iile intensive pot avea densitate mic (400-633 pomi la ha), mijlocie (400(634(634-833 pomi la ha) sau mare (834-1666 pomi la (834ha).

Sistemul superintensiv .
Se folose te la m r, la p rul altoit pe gutui i la piersic. Se planteaz 1800-3333 pomi la ha, uneori mai mult. 1800Pomii sunt condu i în fus sub ire, sistem Lepage sau în gard belgian. Ei dau fructe în anul al doilea de la plantare, iar produc ia devine economic în anul al treilea. Produc iile sunt de 3535-45 t fructe la ha, uneori mai mult. Durata rentabil a unei planta ii este de 10-15 ani. 10Investi iile f cute cu înfiin area planta iilor, de i sunt foarte mari, se recupereaz dup primele 2-4 recolte. 2Datorit gradului ridicat de mecanizare a lucr rilor i lucr economiei considerabile de for de munc , costul de produc ie al fructelor este redus.

Tipuri de planta ii .
În func ie de m rime, de sortiment i de scopul în care au fost create,se disting urm toarele tipuri de planta ii pomicole: planta ii comerciale (sau industriale),planta ii experimentale i didactice, planta ii de aliniament, i planta ii de pomi in sistem gospod resc. M rimea planta iilor pomicole. Planta iile de pomi vor pomicole. avea m rimea corespunz toare unei ferme de produc ie sau aceea necesar pentru a completa sectorul pomicol existent în unitate pân la realizarea unei astfel de ferme. Suprafa a minim a unei ferme specializat în cultura superintensiv a m rului i p rului este de 65-85 ha, iar a 65unei ferme cu specii sâmburoase, cultivate în sistem intensiv, de 150-200 ha. 150-

Producerea materialului de înmul ire 
 

Pentru producerea portaltoiului pepeniera dispune de o planta ie-mam de seminceri pentru recoltarea iede semin e. Puie ii portaltoi în vîrsta de 1 an sunt produ i în coala de puieti într-un asolament cu 4 câmpuri. întrcâ De pe suprafa a de 1 ha a colii de puieti se ob in în mediu cîte 50-60 mii de puieti de categoria 50standard. Altoiul este produs într-o planta ie special întrproduc toare de ramuri altoi, înfiin at cu soiurile omologate i de perspectiv pe o suprafa de 3,5 ha, ha, unde se poate ob ine 50 mii ramuri altoi anual, ceea ce asigur altoirea a 300 mii de puieti altoi i. altoirea Materialul de înmul ire este preg tit din toamn i p strat în condi ii optimale pîn la altoire.

PLANTA IE MAM

PENTRU RAMURI ALTOI

Altoitul 
 

Ob inerea nucului altoit se realizeaz prin metoda de altoire la mas cu ramur deta at pe toat perioada ianuarie-aprilie. ianuarieAltoitul se face manual, folosindu-se copula ia folosinduperfec ionat , ca la vi a-de-vie, i mecanizat folosind ma ina a-dede altoit în omega, înainte de altoirea propriu-zis , atît propriuportaltoiul, dar i altoiul se scot de la stratificare i se supun unui proces de prefor are, timp de 10-15 zile - portaltoiul i 3-4 103zile - altoiul, în rumegu bine umectat, într-o înc pere la o întrtemperatur de 26-28°C, pentru activarea es turilor cambiale. 26-28° Materialul altoit manual sau mecanizat se stratific în l zi speciale în rumegu bine umectat i se for eaz la temperaturi constante de 26-28°C pe toat durata for rii, care alc tuie te 26-28° 1414-16 zile, adic pân când punctul de altoire este calusat pâ câ perfect. Dup terminarea procesului de for are, l zile cu materialul altoit sunt p strate în înc peri r coroase, la o temperatur constant între 2 i 4°C, pân la momentul plant rii în câmp. 4° pâ câ

Camera de altoire

STRATIFICAREA I C LIREA MATERIALULUI ALTOIT

Plantarea materialului altoit

Pepiniera pomicol

CÂMPUL I AL COALII DE POMI ALTOIREA

Modul de altoire a pomilor

METODE DE ALTOIRE
altoirea cu ramur deta at sub coaj

MATERIALE PENTRU ALTOIT

ALTOI CIRE

i m r - Prins

Prun altoit în coroan

ochi dormind

Altoire în ochi dorminzi m r i p r

Altoirea la m r- în despic tur r-

LUCR RI ÎN CÂMPUL II AL COLII DE POMI

- Dezmu uroirea puie ilor altoi i, imediat ce a trecut pericolul brumelor, - T ierea s lbaticului (t iere la cep), realizat prin csurtarea p.a la 12-15 cm(0,5-1 cm în zone f r vânt) 12- cm(0 deasupra mugurelui altoi. altoi. - Verificarea st rii mugurelui altoi - Realtoirea p.a. neprin i (martie) utilizându-se utilizândualtoirea în copula ie, triangula ie, despic tur , etc. etc. - suprimarea mugurilor i l starilor s lbatici(1-2cm), lbatici(1 - Palisarea l starului altoi de cepc nd are 7-8cm - Plivitul l starilor anticipa i în 2-3 reprize

CÂMPUL III IN SCOALA DE POMI - Formarea coroanei în câmpul III, l starii anticipa i se

suprim la 30-40 cm, cei care apar pe l starii anticipa i se 30las . - scoaterea cepilor, în a II jum tate a lunii iulie, f r ciot. - lucr rile solului constau în 6-7 pra ile mecanice i 6manuale. - fertilizarea const în administrarea a 60-70kg N s.a /ha 60în mai ± iunie cu ocazia unei pra ile - combaterea bolilor i d un torilor. - inventarierea - scosul pomilor semimecanizat, sortarea, împachetarea. - stratificarea pomilor în an uri la 50-60cm adâncime/ 508080-100cm.

RAP NUL LA M R

Cancerul bacterian al radacinilor pomilor fructiferi Agrobacterium tumefaciens

Focul bacterian - Erwinia amylovora si Pseudomonas syringae

Mozaicul marului - Marmor mali

Fainarea marului Podosphaera leucotricha

BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC (TAPHRINA DEFORMANS) + PADUCHII DE FRUNZE
Folositi unul din amestecurile de mai jos dupa caz: BRAVO 500 SC 0,15 % sau; DITHANE M 45 0,2 % sau; MERPAN 50 WP 0,25 %; SCORE 250 EC 0,02 %. Complexat pentru paduchii de frunze cu: DECIS 2,5 EC 0,03 %. KARATE ZEON 0,015 %. B ICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC

Plantarea pomilor  

Alegerea terenului . Pentru o plantare reu it terenul trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: - s fie plan sau s aib o pant u oar de pân la 10%; - terenurile cu pante de peste 10% i pân la 15% nu sunt recomandate pentru cais, piersic i nectarin; - solurile lutoase i luto-argiloase nu sunt favorabile pentru cultura lutopomilor; - cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, bogate în humus, solurile brunbrun-ro cate de p dure; - s fie permeabile, pentru a se evita b ltirea apei; - pânza de ap freatic trebuie s se afle la peste 2-3 m adâncime; 2- reac ia solului este de preferat s fie neutr , slab acid sau slab alcalin , cu pH-ul cuprins între 5-8; pH5- terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferat a rândurilor fiind N- S; se vor evita expozi iile nordice; - sursele permanente de ap pentru udarea pomilor i pentru tratamente fitosanitare s nu fie poluate; în zonele cu frecven mare a vânturilor sunt obligatorii perdelele de protec ie cu arbori înal i (stejar, frasin, ar ar, salcâm) sau chiar cu alun.

Epoca de plantare
Epoca de plantare optim este: este:  - plantarea în toamn , începând cu 15 octombrie i pân la venirea primului înghe ; exist avantajul c prinderea este sigur , deoarece exist în sol umiditate suficient ; în perioada de iarn r nile de pe r d cini au timp suficent s se cicatrizeze, emi ând noi peri ori absorban i, care permit reluarea vegeta iei prim vara timpuriu; pomii planta i în aceast perioad se vor proteja în mod obligatoriu de roz toare;  - plantarea de prim var este recomandat a se efectua înainte de umflarea mugurilor, prinderea fiind condi ionat de ud rile repetate, ce devin absolut obligatorii în perioada de secet ;  - se mai pot planta pomi i în "ferestrele iernii", cu condi ia ca temperaturile din timpul plant rii s nu scad sub 0°C. 0°

Procurarea materialului s ditor
este indicat ca materialul s ditor s fie procurat din toamn , din pepiniere recunoscute oficial i controlate, care garanteaz autenticitatea, calitatea i s n tatea pomului;  - pomii cump ra i se vor transporta direct în gospod rie, men inând r d cinile protejate de contactul cu aerul, de c ldur sau curent, pentru a nu se deshidrata; în func ie de data când are loc plantatul, pomii se pot ine în beciuri, cu umiditate corectat prin udarea r d cinilor;  - pentru p strarea un timp mai îndelungat, pomii se vor stratifica în an uri sau gropi adânci de 30-40 cm, cu l imea de 303030-50 cm, f cute la ad postul cl dirilor, în scopul protec iei pomilor;  - materialul s ditor se va a eza în picioare, în leg turi, cu etichet , i se va acoperi pe r d cini i pe 20-30 cm din tulpin 20cu nisip sau p mânt bine m run it;  - se mai pot p stra pomii în spa ii cu atmosfer controlat , planta i individual în containere sau pungi de plastic cu amestec de p mânt;

Pom corespunz tor pentru plantare
# - s aib 1-2 ani, i o în l ime de peste Im; 1# - r d cinile principale s fie s n toase, de peste 20-30 cm, iar în cazul pomilor altoi i pe 20portaltoi vegetativi s fie cu un smoc de r d cini sub iri; # - tulpina i r d cina nu trebuie s fie deshidratate sau cu r ni; # - la pomii de 2-3 ani, coroana trebuie s fie 2deja format .

Fasonarea r d cinilor
Aceast opera iune const în eliminarea portiunilor r nite, muceg ite, uscate nite, ite, i reânnoirea t ieturilor. reâ ieturilor. R d cinile fibroase se taie scurt, cele groase se scurt, las cât mai lungi. lungi. Scurtarea radacinilor se va face astfel încat sectiunile s fie orientate spre fundul gropii. gropii.

Mocirlirea
Se realizeaz într-o galeat , ntro mocirl de consisten a unei paste semifluide, semifluide, pregatit cu baleg proaspat , p mânt galben în p r i egale i ap . Amestecul respectiv poate fi completat cu substan e fungicide sau insecticide pentru protejarea r d cinilor dup plantare. plantare.

Plantarea propriu-zis propriuPe fundul gropii se vor a eza gunoiul de grajd bine fermentat si îngr mintele chimice. chimice. C ldura degajat de c tre gunoiul de grajd va stimula vindecarea r nilor i cre terea r d cinilor. cinilor. Peste îngr minte se a eaz p mânt reavan provenit din partea superioar a gropii. gropii.

Pomii se planteaz cu punctul de altoire situat cu 3-4 cm mai sus decât decâ nivelul solului, astfel solului, încât, dup ncâ plantare, plantare, acesta s coboare la nivelul solului. solului. Se a eaz r d cinile r sfirate pe stratul de p mânt reavan i se trage p mânt m run it în groap . Pomul se mi ca u or pe vertical pentru a u ura p trunderea p mântului printre r d cini. cini.

Dup tasarea p mântului, se poate face udarea cu ntului, 2020-30 l ap / groap . La plantarea de primavar udarea este obligatorie. Dup ce apa s-a infiltrat, se obligatorie. infiltrat, umple groapa cu p mântul provenit din a doua gr mada (de pe fundul gropii). Toamna, dup gropii). Toamna, umplerea gropii, în jurul pomului se face un mu uroi gropii, de 30 - 40 cm. pentru a proteja r d cinile împotriva cm. gerului. gerului.

Prim vara se realizeaz o copc pentru a favoriza acumularea apei. apei. Tot acum, se acum, recomand mulcirea zonei din jurul pomului pe o raz de 1 m, pentru a conserva apa din sol i a proteja r d cinile împotriva înc lzirii excesive a solului în timpul verii. verii. Mulcirea se poate face cu: paie, fân de proast paie, fâ calitate, rumegus, calitate, rumegus, gunoi de grajd p ios, etc. ios, Legarea provizorie la tutore Aceast opera iune este indicat pentru a favoriza o cre tere corect , pe vertical , a pomului proasp t plantat .

Pomii se scurteaz prim vara, aceast vara, opera ie urmând s fie urmâ executat cu ocazia t ierilor de proiectare a coroanei. coroanei. In mod obi nuit, nuit, - vergile se scurteaz la 6060-80 cm, iar pomii cu ramuri anticipate la aproximativ 100100-120 cm, p strândustrânduse acele ramuri care vor fi folosite la formarea primelor elemente ale coroanei. coroanei.

Unelte i materiale necesare plant rii pomilor

Tratamente efectuate la pomi

TRATAMENT IN REPAUS VEGETETIV când temp. sunt >+4°C. cu : câ >+4° Oleodiazol , Aplaudus super, Oleodiazino. Daca în anul anterior a fost Oleodiazino. infectie puternic cu Taphrina d. , se face un tratament în faza de dezmugurire cu un produs cupric : Alcupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,5% TRATAMENT Cheie pentru Taphrina deformans ( Basicarea frunzelor) si frunzelor) Monilioza , Fainare, Ciuruire + Molia piersicului Fainare, piersicului Tratamentul se executa în faza de rasfirare a inflorescentei si inclusiv pe toata perioada fenofazei de buton roz, folosind unul dintre produsele: TOPSIN roz, 70 = 0,1% + Sinoratox 35 CE = 0,15% sau Decis 0, 03% TRATAMENTUL TRATAMENTUL pentru Molia piersicului si Aphide, Insecte defoliatoare + Boli Aphide, ca Taphrina D.(Basicarea frunzelor) , Uscarea cenusie a ramurilor , etc. D.(Basicarea frunzelor) cu: Talstar 10 EC= 0,04 % sau Diazol o,15 % sau Decis etc. + fungicid sistemic CARBENDAZIM = 0,1% sau TOPSIN sau BRAVO =0,15% Tratamentul se va executa imediat dupa scuturarea petalelor. petalelor. TRATAMENTUL TRATAMENTUL pentru a combate: PADUCHELE DIN SAN JOSE _ Generatia a combate: I a + daunatorii si bolile enumerate la tratamentele de mai sus, se sus, efectueaza in 10-15 iunie cu: RELDAN=0,15% sau CARBETOX=0,5% sau 10cu: CYPERTRIN = 0,015% + UNUL DIN FUNGICIDELE ENUMERATE la tratam. tratam. Anterior. Anterior.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful