Medalion Ayn Rand

1


MIÐALI ON AYN RANÐ
¯



O B I I C T I V I S MLL , I I L O S O I I A R A T I LN I I
Consucrùm ucesLe pugInI prezenLùrII unor exLruse dIn IucrùrIIe IuI Avn Rund
(1¤o=-1¤8z), romuncIer sI IIIosoI umerIcun. Avn Rund esLe uuLoureu romunuIuI ALIus
SIrugged (1¤=;), un romun IIIosoIIc cure s-u bucuruL de un mure succes. PrImuI sùu
romun, We LIe ¡IvIng, u IosL pubIIcuL în 1¤¤6, urmuL de un uILuI, AnLIem. PubIIcureu
romunuIuI TIe ¡ounLuInIeud în 1¤q¤ I-u udus un succes specLucuIos sI de duruLù.
Obiectivismol, IIIosoIIu eIuboruLù de Avn Rund sI prezenLuLù în romuneIe suIe,
u cusLIguL o uudIenLù mondIuIù. BuzeIe IIIosoIIeI eI sunL expuse în cuIegerIIe de eseurI
de IIIosoIIe poIILIcù, eLIcù sI esLeLIcù ¡or LIe New ¡nLeIIecLuuI, TIe VIrLue oI
SeIIIsIness, CupILuIIsm: TIe Unknown ¡deuI, sI TIe RomunLIc MunIIesLo, precum sI în
Iucrureu ¡nLroducLIon Lo ObjecLIvIsL EpIsLemoIogv. PrImu prezenLure sIsLemuLIcù sI
compIeLù u obIecLIvIsmuIuI u IosL înLreprInsù de ¡eonurd PeIkoII în Iucrureu recenLù
ObjecLIvIsm, LIe PIIIosopIv oI Avn Rund (noIembrIe 1¤¤1).
¡ncepem cu exLruse ce consLILuIe o pIedourIe în Iuvoureu IIIosoIIeI în generuI sI u
obIecLIvIsmuIuI în purLIcuIur, urmuLù de cuLevu cILuLe dIn IucrùrIIe IuI Avn Rund.
Urmeuzù upoI cuLevu eseurI pe Leme poIILIce sI eLIce, precum sI un exLrus dIn romunuI
ALIus SIrugged.


TexLe preIuuLe dIn revIsLu KrIsIs nr ¤J1¤¤6

*
Medalionul Ayn Rand a fost realizat de d-l. A. Leibovici (Elveia). Mulumim redaciei revistei Dialog (editat de
Cercul Democrat al Românilor din Germania) si n special d-lui Leibovici pentru încurajarea publicrii pentru
prima oar în România a acestui material.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

2

S C LR T Ã P R I Z I N T A R I A O B I I C T I V I S MLL LI

Omol si IilosoIiu
¡n momenLuI de IuLù, desI esLe preu devreme penLru u uveu înLr-udevùr
cerLILudIneu, se pure cù usIsLùm Iu dezInLegrureu comunIsmuIuI. PrùbusIreu unuI
neguLIv nu înseumnù însù neupùruL nusLereu unuI pozILIv. ALroIIu uneI versIunI
muIIgne u ne-ruLIunII nu înseumnù udopLureu ruLIunII. Ducù oumenII nu reusesc sù
descopere IdeI vII, eI vor conLInuu sù se mIsLe sub ImperIuI IdeIIor mourLe; eI vor
conLInuu sù urmeze, dIn InerLIe, prIncIpII pe cure Ie-uu InsLILuLIonuIIzuL deju. AsLùzI,
penLru nuLIunIIe dIn EsL, Iu IeI cu sI penLru ceIe dIn VesL, uceusLu ur însemnu, în cIudu
uLusumenLuIuI Ior InsIsLenL procIumuL penLru ,economIu de pIuLù¨, rIscuI cu ucesLe
prIncIpII vecII sù cuImIneze înLr-o vurIunLù de dIcLuLurù, nouù suu revIzuILù, ducù nu
comunIsLù, uLuncI IuscIsLù, suu reIIgIousù, suu LrIbuIù, suu o combInuLIe u ucesLoru.
¡nLr-udevùr, IdeIIe sunL ceIe cure deLermInù LendInLeIe socIuIe, eIe sunL ceIe cure
creeuzù suu dIsLrug sIsLeme socIuIe. OmuI esLe o IIInLù concepLuuIù, prIn urmure
moLoruI prImordIuI uI IsLorIeI esLe IIIosoIIu. AcLIunIIe omuIuI depInd de vuIorIIe pe
cure Ie proIeseuzù. VuIorIIe depInd de concepLIu su usupru IumII (udIcù de meLuIIzIcu
su). ConcIuzIIIe suIe dIn LouLe domenIIIe depInd de IeIuI în cure îsI uLIIIzeuzù
consLIInLu, udIcù de epIsLemoIogIu su. ¡orLu moLrIce în vIuLu uneI usemeneu IIInLe o
consLILuIe IdeIIe suIe IundumenLuIe, expIIcILe suu ImpIIcILe. PrIn însùsI nuLuru Ior,
IdeIIe IundumenLuIe se rùspundesc în socIeLuLe, InIIuenLund IIecure grup, depùsInd
dIIerenLeIe proIesIonuIe, nIveIuI de educuLIe, upurLenenLu eLnIcù suu de cIusù. CeI muI
muILI sunL InocenLI în uIe IIIosoIIeI sI ubsorb ce II se dù.
¡IIosoIIu începe prIn u modeIu un mIc subgrup: ceI uI proIesIonIsLIIor în
domenIuI concepLIeI despre om, despre cunousLere, despre vuIorI. AcesLIu sunL
InLeIecLuuIII. ¡nLeIecLuuIII se buzeuzù pe IIIosoIIe sI IoIosesc IIIosoIIu penLru u-I creu
prImu su expresIe concreLù - cuILuru socIeLùLII, IncIuzund urLu su, munIereIe, sLIInLu
(în mùsuru în cure uceusLu exIsLù) sI concepLIu su despre educuLIe. ¡u runduI sùu,
spIrILuI uneI cuILurI esLe sursu curenLeIor suIe în poIILIcù. PoIILIcu esLe sursu
economIcuIuI.
¡IIosoIIu nu esLe sInguruI moLor uI IsLorIeI; eu esLe însù cuuzu uILImù, cuuzu
LuLuror cuuzeIor. CùrLIIe IIIosoIIIor consLILuIe începuLuI; LrepLuL, IdeIIe dIn cùrLI se
LrunsIormù în moLIve, pusIunI, sLuLuI, poIILIcIenI sI evenImenLe. ¡IIosoIIu deLermInù
esenLu, nu deLuIIIIe; eu deLermInù dIrecLIu IundumenLuIù - sI rezuILuLuI.
PenLru cu o Idee IIIosoIIcù sù pouLù gIIdu o ucLIune, LrebuIe sù cunousLem
înLreguI sIsLem de IdeI cùreIu îI upurLIne. O Idee cuIeusù Iu înLumpIure esLe Iùrù
vuIoure, vuIIdILuLeu eI nu pouLe II dovedILù sI eu nu vu IuncLIonu. CunousLereu
conLexLuIuI, deIInILIeI, upIIcuLIeI, demonsLruLIeI esLe IndIspensubIIù dIn moLIve pur
prucLIce: penLru u Le puLeu buzu pe eu, penLru u o uLIIIzu în mod ruLIonuI sI, în ceIe dIn
urmù, penLru u LrùI.
¡IIosoIIu esLe un sIsLem de IdeI. ¡IIosoIIu obIecLIvIsLù conLIne cIncI rumurI. ExIsLù
douù rumurI de buzù, meLuIIzIcu sI epIsLemoIogIu. MeLuIIzIcu sLudIuzù nuLuru
unIversuIuI cu un înLreg. EpIsLemoIogIu esLe rumuru cure sLudIuzù nuLuru sI mIjIouceIe
cunousLerII umune. DIn ucesLeu decurg ceIeIuILe LreI rumurI - evuIuuLIve - uIe
IIIosoIIeI. ELIcu, ceu muI umpIù dInLre eIe, IurnIzeuzù un cod de vuIorI penLru u gIIdu
omuI în opLIunIIe sI ucLIunIIe suIe. PoIILIcu sLudIuzù nuLuru unuI sIsLem socIuI sI
sLubIIesLe cure esLe IuncLIu IegILImù u sLuLuIuI. EsLeLIcu sLudIuzù nuLuru urLeI sI
Medalion Ayn Rand
3
deIInesLe crILerIIIe dupù cure LrebuIe evuIuuLù o operù de urLù.
¡eonurd PeIkoII, ObjecLIvIsm, LIe pIIIosopIv oI Avn Rund, New York, DuLLon, 1¤¤1

Câtevu citute
¡IIosoIIu meu consLù, în esenLù, în u consIderu omuI cu pe o IIInLù eroIcù, cure ure
drepL scop moruI uI vIeLII suIe proprIu su IerIcIre, u cùruI ceu muI nobIIù ucLIvILuLe esLe
reuIIzureu producLIvù, sI uI cùruI unIc ubsoIuL esLe ruLIuneu.
Despre uuLor, Anexù Iu ALIus SIrugged
|.| un edILor m-u înLrebuL ducù us puLeu sù expun esenLu IIIosoIIeI meIe |în 1=
secunde|. Am IùcuL-o, spunundu-I:
1. ¡n domenIuI meLuIIzIcII: reuIILuLe obIecLIvù
z. ¡n domenIuI epIsLemoIogIeI: ruLIuneu
¤. ¡n domenIuI eLIcII: InLeresuI proprIu
q. ¡n domenIuI poIILIc: cupILuIIsmuI.
|.| Ducù uccepLI ucesLe IdeI cu buzù u convIngerIIor LuIe sI esLI înLru LoLuI
consecvenL, uLuncI uI un sIsLem IIIosoIIc compIeL cure sù-LI gIIdeze mersuI vIeLII. Dur,
u Ie uccepLu cu o consecvenLù compIeLù, udIcù u Ie înLeIege, u Ie deIInI, u Ie demonsLru
sI u Ie upIIcu, cere un voIum enorm de gundIre. ¡uLù de ce IIIosoIIu nu pouLe II dIscuLuLù
|în 1= secunde| |.|
¡n spuLIuI unuI edILorIuI us puLeu du dour un IourLe scurL sumur uI pozILIeI meIe,
cu un IeI de sIsLem de reIerInLù penLru LouLe edILorIuIeIe meIe uILerIoure. ¡IIosoIIu
meu, ObIecLIvIsmuI, uIIrmù cù:
1. ReuIILuLeu exIsLù cu un ubsoIuL obIecLIv - IupLeIe sunL IupLe, IndependenL de
sImLurIIe, dorInLeIe, sperunLeIe suu LemerIIe omuIuI.
z. RuLIuneu (cupucILuLeu cure IdenLIIIcù sI InLegreuzù muLerIuIuI IurnIzuL de
sImLurIIe omuIuI) esLe sInguruI mIjIoc de percepere u reuIILùLII pe cure îI ure omuI,
esLe sInguru su sursù de cunousLere, sInguru su cùIùuzù în ucLIune sI InsLrumenLuI sùu
IundumenLuI de supruvIeLuIre.
¤. OmuI - IIecure om - esLe un scop în sIne, nu un mIjIoc penLru reuIIzureu
scopurIIor uILoru. EI LrebuIe sù exIsLe penLru sIne însusI, Iùrù u se sucrIIIcu uILoru sI
Iùrù u-I sucrIIIcu pe uILII sIesI. ObIecLIvuI moruI ceI muI înuIL uI vIeLII suIe esLe
urmùrIreu proprIuIuI sùu InLeres ruLIonuI sI u proprIeI suIe IerIcIrI.
q. SIsLemuI poIILIco-economIc IdeuI esLe cupILuIIsmuI IuIssez-IuIre. AcesLu esLe un
sIsLem în cure oumenII uu de-u Iuce unII cu uILII nu cu vIcLIme sI cùIùI, nIcI cu sLùpunI sI
scIuvI, cI prIn InLermedIuI scIImbuIuI IIber sI voIunLur în InLeresuI Ior recIproc. AcesLu
esLe un sIsLem în cure nImenI nu pouLe obLIne vuIorI de Iu uILII prIn recurgereu Iu IorLu
IIzIcù sI nImenI nu pouLe InILIu IoIosIreu IorLeI IIzIce împoLrIvu uILoru. GuvernuI
ucLIoneuzù numuI cu un poIILIsL cure proLejeuzù drepLurIIe omuIuI; eI IoIosesLe IorLu
IIzIcù numuI cu rùspuns sI numuI împoLrIvu ceIor cure InILIuzù IoIosIreu eI, cum ur II
InIrucLorII suu InvuduLorII dIn uIurù. ¡nLr-un sIsLem cupILuIIsL LoLuI, sLuLuI sI economIu
LrebuIe sù IIe (dur IsLorIcesLe n-uu IosL încù) compIeL sepuruLe, în uceIusI IeI sI penLru
uceIeusI moLIve cu sI sepurureu înLre sLuL sI bIserIcù.
¡nLroducIng ObjecLIvIsm, TIe ObjecLIvIsm NewsIeLLer, uug. 1¤6z, p. ¤=

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

4
Nu sunL în prImuI rund un upùrùLor uI cupILuIIsmuIuI, cI uI egoIsmuIuI; sI nu
sunL în prImuI rund un upùrùLor uI egoIsmuIuI, cI uI ruLIunII. Ducù recunousLem
supremuLIu ruLIunII sI o upIIcùm consecvenL, LouLe ceIeIuILe rezuILù.
AceusLu - supremuLIu ruLIunII - u IosL, esLe sI vu II prIncIpuIu preocupure u
opereI meIe, sI consLILuIe esenLu obIecLIvIsmuIuI.
BrIeI Summurv, TIe ObjecLIvIsL, sepL. 1¤;1, p. 1
DesI dIIerenLu înLre socIuIIsm sI IuscIsm esLe superIIcIuIù sI pur IormuIù, eu esLe
semnIIIcuLIvù pe pIun psIIoIogIc |.|
Spre deosebIre de murxIsLI, nuzIsLII nu eruu udepLI uI proprIeLùLII coIecLIve
usupru mIjIoceIor de producLIe. EI cereuu dour cu guvernuI sù IIe ceI ce supervIzeuzù sI
conduce economIu. EI expIIcuu cù esLe IIpsIL de ImporLunLù cIne esLe deLInùLoruI IeguI;
ImporLunL esLe cIne exercILù conLroIuI. PersouneIe purLIcuIure poL, prIn urmure, sù
deLInù în conLInuure LILIurI de proprIeLuLe, dIn momenL ce sLuLuI îsI uLrIbuIe drepLuI
neIImILuL sù regIemenLeze uLIIIzureu proprIeLùLII Ior. Sub comunIsm, proprIeLuLeu esLe
coIecLIvù de jure. Sub nuzIsm, uceeusI proprIeLuLe esLe coIecLIvù de IucLo.
¡. PeIkoII, OmInous PuruIIeIs, 1¤8z, p. 6
EsLe preu evIdenL, preu usor de demonsLruL cù IuscIsmuI sI comunIsmuI nu sunL
unLIpozI poIILIcI, cI douù bunde rIvuIe cure se IupLù penLru un uceIusI LerILorIu,
− cùcI umbeIe sunL vurIunLe uIe eLuLIsmuIuI, cure se buzeuzù pe prIncIpIuI
coIecLIvIsL cù IndIvIduI esLe un scIuv uI sLuLuIuI,
− cùcI umbeIe sunL de esenLù socIuIIsLù, în LeorIe, în prucLIcù, sI dupù decIuruLIIIe
expIIcILe uIe conducùLorIIor Ior,
− cùcI sub umbeIe sIsLeme ceI sùrucI sunL înrobILI, Iur ceI boguLI sunL exproprIuLI
în Iuvoureu cIIcII de Iu puLere,
− cùcI IuscIsmuI nu esLe produsuI ,drepLeI¨, cI uI ,sLungII¨ poIILIce,
− cùcI probIemu de buzù esLe nu dIIoLomIu ,boguL-sùruc¨, cI ,sLuL-IndIvId¨, suu
drepLurIIe IndIvIduuIe - guvern LoLuIILur, udIcù cupILuIIsm-socIuIIsm.
Avn Rund, ,ExLremIsm¨ or TIe ArL oI SmeurIng
ComunIsLII sI nuzIsLII sunL dour douù vurIunLe uIe uceIuIusI rùu: coIecLIvIsmuI.
¡nsù umbII LrebuIe sù IIe IùsuLI sù vorbeuscù IIber - IdeIIe reIe sunL perIcuIouse dour
cund IIpsesc oumenI cure sù rùspundeuscù IdeI muI bune.
TIe ObjecLIvIsL CuIendur, IunIe 1¤;8
SIsLemuI umerIcun nu esLe o democruLIe, cI o repubIIcù consLILuLIonuIù. Ducù e sù
dùm cuvInLeIor un sens, democruLIu esLe sIsLemuI puLerII neIImILuLe u mujorILùLII.
ExempIuI cIusIc esLe ALenu unLIcù, Iur sImboIuI eI esLe sourLu IuI SocruLe, cure u IosL
ucIs în moduI ceI muI IeguI, deourece mujorILùLII nu I-uu pIùcuL pùrerIIe suIe, desI eI nu
u recurs Iu IorLù sI nu u încùIcuL drepLurIIe nImùnuI.
Pe scurL, democruLIu esLe o Iormù de coIecLIvIsm cure neugù drepLurIIe
IndIvIduuIe: mujorILuLeu pouLe Iuce orIce doresLe, Iùrù nIcI o resLrIcLIe. ¡n prIncIpIu, un
guvern democruLIc esLe uLoLpuLernIc. DemocruLIu esLe o munIIesLure LoLuIILurù, Iur nu
o Iormù de IIberLuLe |.|
SIsLemuI umerIcun esLe o repubIIcù IImILuLù consLILuLIonuI, udIcù un sIsLem
poIILIc uIe cùruI uLrIbuLII sunL IImILuLe prIn consLILuLIe Iu proLejureu drepLurIIor
IndIvIduuIe. ¡nLr-un usemeneu sIsLem, reguIu mujorILùLII esLe upIIcubIIù dour unor
Medalion Ayn Rand
5
deLuIII secundure, cum ur II seIecLureu persouneIor penLru unumILe posLurI în sLuL. (¡.
PeIkoII, TIe PIIIosopIv oI ObjecLIvIsm, curs, 1¤;6).
DInLre LouLe vIoIùrIIe eLuLIsLe uIe drepLurIIor IndIvIduuIe înLr-o economIe mIxLù,
conscrIpLIu esLe ceu muI gruvù. Eu însemneuzù ubrogureu drepLurIIor. Eu neugù
drepLuI IundumenLuI uI IndIvIduIuI - drepLuI Iu vIuLù - sI sLuLornIcesLe prIncIpIuI
IundumenLuI uI eLuLIsmuIuI, conIorm cùruIu vIuLu omuIuI upurLIne sLuLuIuI, Iur sLuLuI
pouLe sù I-o ceurù penLru u o sucrIIIcu pe cumpuI de IupLù. OduLù ucesL prIncIpIu
uccepLuL, resLuI nu esLe decuL o probIemù de LImp |.|
UnuI dInLre urgumenLeIe uLIIIzuLe |.| penLru u jusLIIIcu conscrIpLIu esLe cù
,drepLurIIe Impun înduLorIrI¨. ¡nduLorIrI - IuLù de cIne? sI Impuse - de cIne? |.|
AcesL urgumenL ImpIIcù Ideeu cù drepLurIIe sunL un cudou dIn purLeu sLuLuIuI sI cù
ceLùLeunuI LrebuIe sù se revunseze oIerIndu-I cevu (vIuLu su) în scIImb |.| Cum
sInguru IuncLIune IegILImù u sLuLuIuI consLù în upùrureu drepLurIIor suIe IndIvIduuIe,
sLuLuI nu pouLe rIdIcu preLenLII usupru vIeLII ceLùLeunuIuI în scIImpuI ucesLeI upùrùrI
|.| SInguru cuIe IegILImù, moruIù (sI eIIcIenLù) de u upùru o Lurù IIberù esLe o urmuLù
de voIunLurI.
Avn Rund, TIe Wreckuge oI LIe Consensus

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

6

, ÐR I P T LR I " C O L I C T I V I Z A T I
1

|TexL prescurLuL|
DrepLurIIe sunL un prIncIpIu moruI cure deIInesLe reIuLII socIuIe jusLe. ToL usLIeI
cum un om ure nevoIe de un cod moruI penLru u supruvIeLuI (penLru u ucLIonu, penLru
u-sI uIege obIecLIveIe udecvuLe sI penLru u Ie reuIIzu), LoL usLIeI o socIeLuLe (udIcù un
grup de oumenI) ure nevoIe de prIncIpII moruIe penLru u se orgunIzu înLr-un sIsLem
socIuI cure sù IIe în urmonIe cu nuLuru umunù sI cu cerInLeIe supruvIeLuIrII suIe |.|
|AsIsLùm în prezenL Iu o| depIusure u concepLuIuI de drepLurI de Iu IndIvId Iu
grup, ceeu ce înseumnù înIocuIreu ,DrepLurIIor OmuIuI¨ cu ,DrepLurIIe GIouLeI¨ |.|
OrIce grup suu ,coIecLIv¨, mure suu mIc, nu esLe decuL un numùr de IndIvIzI. Un
grup nu pouLe uveu uILe drepLurI decuL ceIe uIe membrIIor sùI IndIvIduuII. ¡nLr-o
socIeLuLe IIberù, ,drepLurIIe¨ orIcùruI grup derIvù dIn drepLurIIe membrIIor sùI prIn
opLIuneu Ior benevoIù, IndIvIduuIù, precum sI prIn înLeIegereu Ior conLrucLuuIù;
,drepLurIIe¨ ucesLuI grup nu sunL decuL upIIcureu ucesLor drepLurI IndIvIduuIe în cuzuI
uneI ucLIvILùLI concreLe. OrIce ucLIvILuLe de grup IegILImù se buzeuzù pe IIberLuLeu de
usocIere sI de IIber scIImb u purLIcIpunLIIor (PrIn ,IegILIm¨ înLeIeg necrImInuI sI IIber
consLILuIL, udIcù un grup Iu cure nImenI n-u IosL IorLuL sù udere).
De exempIu, drepLuI uneI socIeLùLI IndusLrIuIe de u se unguju înLr-o ucLIvILuLe
economIcù derIvù dIn drepLuI proprIeLurIIor sùI de u-sI InvesLI bunII înLr-o ucLIvILuLe
producLIvù, dIn drepLuI Ior de u unguju suIurIuLI, dIn drepLuI suIurIuLIIor de u-sI vInde
servIcIIIe, dIn drepLuI LuLuror ceIor ImpIIcuLI de u produce sI de u-sI vInde produseIe,
dIn drepLuI cIIenLIIor de u cumpùru (suu de u nu cumpùru) ucesLe produse. ¡Iecure
verIgù u ucesLuI IunL compIex de reIuLII conLrucLuuIe se buzeuzù pe drepLurI
IndIvIduuIe, pe opLIunI IndIvIduuIe, pe ucordurI IndIvIduuIe |.|
CeIe de muI sus sunL vuIubIIe penLru orIce grupurI sI usocIuLII IegILIme dInLr-o
socIeLuLe IIberù: purLenerIuL, socIeLùLI economIce, usocIuLII proIesIonuIe, sIndIcuLe
(ceIe benevoIe), purLIde poIILIce eLc. EIe se upIIcù, de usemeneu, LuLuror conLrucLeIor
de reprezenLure: drepLuI unuI IndIvId de u ucLIonu în numeIe, suu de u reprezenLu un
uIL IndIvId suu IndIvIzI rezuILù dIn drepLurIIe ceIor pe cure îI reprezInLù, drepLurI ce îI
sunL deIeguLe prIn opLIuneu Ior benevoIù, înLr-un scop precIs, bIne deIImILuL. EsLe
cuzuI uvocuLuIuI, uI împuLernIcILuIuI comercIuI, uI deIeguLuIuI sIndIcuI eLc.
Un grup, cu uLure, nu ure drepLurI. Aderund Iu un grup, un IndIvId nu pouLe nIcI
cusLIgu noI drepLurI, nIcI pIerde dIn drepLurIIe pe cure Ie deLIne. PrIncIpIuI drepLurIIor
IndIvIduuIe consLILuIe sInguru buzù moruIù u orIcùror grupurI suu usocIuLII.
OrIce grup cure nu recunousLe ucesL prIncIpIu esLe nu o usocIuLIe, cI o bundù suu
o gIouLù.
OrIce docLrInù usupru uneI ucLIvILùLI coIecLIve, cure nu recunousLe drepLurIIe
IndIvIduuIe, esLe o docLrInù u domInuLIeI gIouLeI suu u IInsujuIuI orgunIzuL.
¡deeu de ,drepLurI coIecLIve¨ (udIcù Ideeu cù drepLurIIe upurLIn grupurIIor, Iur nu
IndIvIzIIor) înseumnù cù ,drepLurIIe¨ upurLIn unoru, Iur uILoru nu, cù unII uu ,drepLuI¨
de u dIspune de uILII orIcum doresc sI cù crILerIuI ucordùrII uneI usemeneu pozILII
prIvIIegIuLe esLe superIorILuLeu numerIcù.
NImIc nu pouLe jusLIIIcu suu vuIIdu o usemeneu docLrInù sI nImenI n-u reusIL
vreoduLù sù o Iucù. Asemeneu moruIeI uILruIsLe pe cure se buzeuzù, uceusLù docLrInù se

1
Aprut pentru prima oar în The Objectivist Newsletter, vol. 2, nr. 6, iunie 1963. Retiprit în culegerea de
eseuri: A. Rand, The Virtue of Selfishness, New York, Signet (prima ediie: 1964).
Medalion Ayn Rand
7
Lruge dIn mIsLIcIsm: IIe dIn mIsLIcIsmuI demoduL uI credInLeI în edIcLe suprunuLuruIe
de LIpuI ,drepLuIuI dIvIn uI regIIor¨, IIe dIn mIsLIcu socIuIù u coIecLIvIsLIIor modernI,
cure vùd socIeLuLeu cu pe un supruorgunIsm, cu pe o enLILuLe suprunuLuruIù dIIerILù de
sI superIourù sumeI membrIIor sùI IndIvIduuII.
¡moruIILuLeu ucesLeI mIsLIcI coIecLIvIsLe esLe deosebIL de pregnunLù usLùzI în
probIemu drepLurIIor nuLIonuIe.
O nuLIune, cu sI orIce uIL grup, nu esLe decuL un numùr de IndIvIzI sI nu pouLe
uveu uILe drepLurI în uIuru drepLurIIor ceLùLenIIor eI IndIvIduuII. O nuLIune IIberù,
udIcù o nuLIune ce recunousLe, respecLù sI upùrù drepLurIIe IndIvIduuIe uIe ceLùLenIIor
sùI ure drepLuI Iu InLegrILuLeu su LerILorIuIù, Iu sIsLemuI sùu socIuI sI Iu Iormu su de
guvernùmunL. GuvernuI uneI usemeneu nuLIunI nu esLe curmuILoruI, cI servILoruI, suu
ugenLuI (suu reprezenLunLuI) ceLùLenIIor sùI, sI nu ure uILe drepLurI în uIuru ceIor ce îI
sunL deIeguLe de cùLre ceLùLenII sùI penLru îndepIInIreu uneI surcInI precIse sI sLrIcL
deIImILuLe (sI unume surcInu de u-I proLeju de IorLu IIzIcù, surcInù cure esLe consecInLù
u drepLuIuI ceLùLenIIor Iu uuLoupùrure).
CeLùLenII uneI nuLIunI IIbere poL sù uIbù opInII dIIerILe usupru procedeeIor IeguIe
suu u meLodeIor de u pune în upIIcure drepLurIIe Ior (cure esLe o probIemù compIexù,
un subIecL penLru sLIInLu poIILIcù sI IIIosoIIu IegII), însù sunL în ucord în ceeu ce
prIvesLe prIncIpIuI IundumenLuI ce LrebuIe upIIcuL: prIncIpIuI drepLurIIor IndIvIduuIe.
Cund consLILuLIu uneI LùrI pIuseuzù drepLurIIe IndIvIduuIe în uIuru sIereI de
uccesIbIIILuLe u uuLorILùLIIor sLuLuIe, sIeru puLerII poIILIce se vede IImILuLù în mod
drusLIc, usLIeI încuL ceLùLenII poL, în LouLù sIgurunLu sI IInIsLeu suIIeLeuscù, sù uccepLe
sù se supunù uneI decIzII mujorILure în probIeme ce Iuc purLe dIn uceusLù sIerù
resLrunsù. VIuLu sI proprIeLuLeu mInorILùLIIor sI u ceIor de uILù opInIe nu sunL în joc, nu
sunL supuse voLuIuI sI nu sunL puse în perIcoI de vreo decIzIe mujorILurù. NIcI un om
suu grup de oumenI nu pouLe deLIne un cec în uIb de puLere usupru uILoru.
O usemeneu nuLIune ure drepL Iu suverunILuLeu su (rezuILund dIn drepLurIIe
ceLùLenIIor sùI), precum sI drepLuI de u cere cu suverunILuLeu su sù IIe recunoscuLù de
uILe nuLIunI.
AcesL drepL nu pouLe II însù ceruL de cùLre regImurI dIcLuLorIuIe, de LrIburI de
sùIbuLIcI suu de vreo Iormù de LIrunIe ubsoIuLIsLù. O nuLIune cure vIoIeuzù drepLurIIe
proprIIIor sùI ceLùLenI nu pouLe preLInde recunousLereu nIcI unuI IeI de drepLurI. ¡n
probIeme de drepLurI, Iu IeI cu sI în LouLe probIemeIe moruIe, nu poL exIsLu douù
mùsurI. O nuLIune curmuILù prIn IorLù IIzIcù bruLuIù nu esLe o nuLIune, cI o Iourdù, IIe
eu condusù de ALLIIu, GIngIIs-Hun, HILIer, HruscIov suu CusLro. Ce drepLurI ur puLeu
cere un ALLIIu sI pe ce buzù?
AcesLeu sunL vuIubIIe penLru orIce Iormù de sùIbùLIcIe LrIbuIù, unLIcù suu
conLemporunù, prImILIvù suu ,IndusLrIuIIzuLù¨. NIcI geogruIIu, nIcI rusu, nIcI LrudILIu,
nIcI nIveIuI unLerIor de dezvoILure nu poL conIerI unor IIInLe umune ,drepLuI¨ de u
vIoIu drepLurIIe uILoru.
DrepLuI Iu ,uuLodeLermInure u nuLIunIIor¨ se upIIcù numuI socIeLùLIIor IIbere suu
uceIoru cure cuuLù sù InsLuureze IIberLuLeu; eI nu se upIIcù dIcLuLurIIor. Asu cum
drepLuI unuI IndIvId Iu IIberLuLeu de ucLIune nu IncIude ,drepLuI¨ de u comILe deIIcLe sI
InIrucLIunI (udIcù de u încùIcu drepLurIIe uILoru), LoL usu drepLuI uneI nuLIunI de u-sI
uIege sIngurù Iormu de guvernùmunL nu IncIude drepLuI de u InsLuuru scIuvIu (udIcù
de u IeguIIzu înrobIreu unoru de cùLre uILII). Nu exIsLù vreun ,drepL Iu înrobIre¨. O
nuLIune pouLe sù o Iucù, LoL usu cum un om pouLe devenI un deIIcvenL, dur nIcI unuI nu
o pouLe Iuce de drepL.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

8
Nu esLe ImporLunL, în ucesL conLexL, ducù o nuLIune u IosL înrobILù prIn IorLù, cu
în RusIu SovIeLIcù, suu prIn voL, cu în GermunIu nuzIsLù. DrepLurIIe IndIvIduuIe nu
sunL obIecLuI vreunuI voL; o mujorILuLe nu ure drepLuI sù suprIme, nIcI cIIur prIn voL,
drepLurIIe uneI mInorILùLI. ¡uncLIuneu poIILIcù u drepLurIIor esLe LocmuI de u proLeju
mInorILùLIIe de opresIuneu mujorILùLIIor (Iur mInorILuLeu ceu muI mIcù pe pùmunL esLe
IndIvIduI). ¡ndIIerenL ducù o socIeLuLe u IosL înrobILù prIn IorLù suu de bunù voIe, eu
nu pouLe preLInde nIcI un IeI de drepLurI nuLIonuIe sI nIcI un IeI de recunousLere u
ucesLor drepLurI dIn purLeu LùrIIor cIvIIIzuLe, LoL usu cum o udunùLurù de gungsLerI nu
pouLe preLInde recunousLereu ,drepLurIIor¨ eI sI eguIILuLe în IuLu IegII cu o compunIe
IndusLrIuIù suu cu o unIversILuLe, sub moLIvuI cù gungsLerII uu voLuL în ununImILuLe sI
de bunù voIe sù se ungujeze în ucesL LIp specIuI de ucLIvILuLe de grup.
NuLIunIIe dIcLuLorIuIe sunL IIegILIme. OrIce nuLIune IIberù uveu drepLuI sù
Invudeze GermunIu nuzIsLù, Iur usLùzI ure drepLuI sù Invudeze RusIu SovIeLIcù, Cubu
suu orIce uILù încIIsoure de scIuvI. Ducù o nuLIune IIberù decIde sù o Iucù suu sù nu o
Iucù, esLe o cIesLIune u proprIuIuI sùu InLeres, Iur nu o cIesLIune de respecL u unuI
InexIsLenL ,drepL¨ uI bundeI conducùLoure. Nu esLe de duLorIu uneI nuLIunI IIbere sù
eIIbereze uILe nuLIunI cu preLuI uuLo-sucrIIIcIuIuI, însù o nuLIune IIberù ure drepLuI sù o
Iucù, cund sI ducù o IoLùrùsLe.
AcesL drepL esLe însù condILIonuL. Asu cum erudIcureu InIrucLIunII nu-I dù
drepLuI unuI poIILIsL sù se ungujeze în ucLIvILùLI InIrucLIonuIe, LoL usu InvuzIu sI
IIcIIdureu uneI dIcLuLurI nu dù InvuduLoruIuI drepLuI de u InsLuuru în Luru cucerILù o
uILù vurIunLù de socIeLuLe înrobILù.
O Lurù înrobILù nu ure nIcI un IeI de drepLurI nuLIonuIe, însù drepLurIIe
IndIvIduuIe uIe ceLùLenIIor sùI rùmun vuIubIIe, cIIur ducù nu eruu recunoscuLe sI
respecLuLe, usLIeI încuL cucerILoruI nu ure drepLuI sù Ie vIoIeze. PrIn urmure, Invudureu
uneI LùrI înrobILe esLe moruI jusLIIIcuLù cund sI ducù cucerILorII InsLuureuzù un sIsLem
socIuI IIber, udIcù un sIsLem buzuL pe recunousLereu drepLurIIor IndIvIduuIe |.|
ExIsLù puLru curucLerIsLIcI cure IdenLIIIcù în mod neîndoIos o Lurù drepL
dIcLuLurù: domnIu unuI sIngur purLId, execuLII Iùrù proces suu cu proces LrucuL, pe
moLIve poIILIce, nuLIonuIIzureu suu exproprIereu proprIeLùLII purLIcuIure sI cenzuru. O
Lurù ce se Iuce vInovuLù de ucesLe IùrùdeIegI îsI pIerde orIce preroguLIve moruIe, orIce
preLenLII Iu drepLurI nuLIonuIe sI se pIuseuzù sIngurù în uIuru IegII |.|
¡nLernuLIonuIIsmuI u IosL dInLoLdeuunu unuI dIn prIncIpIIIe de buzù uIe |sLungII|.
AcesLIu consIderuu nuLIonuIIsmuI drepL un rùu socIuI mujor, un produs uI
cupILuIIsmuIuI sI o cuuzù u rùzbouIeIor. EI se opunuu orIcùror Iorme de InLeres
nuLIonuI proprIu; eI reIuzuu sù Iucù o dIsLIncLIe înLre puLrIoLIsmuI ruLIonuI sI
sovInIsmuI orb sI rusIsL, cuIIIIcunduIe pe umundouù drepL ,IuscIsLe¨. EI propovùduIuu
dIzoIvureu grunILeIor înLre sLuLe sI conLopIreu LuLuror nuLIunIIor înLr-unu sIngurù.
Dupù drepLuI de proprIeLuLe, ,drepLurIIe nuLIonuIe¨ uu consLILuIL LInLu Ior ceu muI
ImporLunLù.
¡n zIIeIe nousLre, ucesLIu Invocù LocmuI ,drepLurIIe nuLIonuIe¨ cu o uILImù, sIubù,
murIbundù preLenLIe Iu un IeI de jusLIIIcure moruIù u rezuILuLeIor LeorIIIor Ior în
sprIjInuI IIoLeI de dIcLuLurI eLuLIsLe ce se înLInd pe supruIuLu pùmunLuIuI cu o bouIù de
pIeIe, sub Iormu usu numILeIor ,nuLIunI în curs de upurILIe¨, semI-socIuIIsLe,
semI-comunIsLe, semI-IuscIsLe, sI cure sunL credIncIouse unuI sIngur prIncIpIu -
IoIosIreu IorLeI bruLuIe.
|SLungu| preLInde cù esLe un ,drepL nuLIonuI¨ uI ucesLor LùrI sù-sI uIeugù Iormu de
guvernùmunL (orIcure ur II uceusLu) sI cù LoLI LrebuIe sù respecLe ucesL ,drepL¨. EI
preLInd cù LrebuIe sù respecLùm ,drepLuI nuLIonuI¨ uI CubeI Iu Iormu su de
guvernùmunL sI sù nu ne umesLecùm. Dupù ce cù u dIsLrus uproupe compIeL
Medalion Ayn Rand
9
drepLurIIe nuLIonuIe IegILIme uIe LùrIIor IIbere, |sLungu| revendIcù ,drepLurI nuLIonuIe¨
penLru dIcLuLurI.
MuI muIL: |sLungu| se Iuce cumpIounu nu pur sI sImpIu u nuLIonuIIsmuIuI, cI u
rusIsmuIuI, u ceIuI muI prImILIv rusIsm LrIbuI, |.| ucordund LrIburIIor sùIbuLIce dIn
AsIu sI AIrIcu ,drepLuI¨ suverun de u se mùceIùrI înLre eIe în rùzbouIe rusIuIe.
OmenIreu se înLource Iu o concepLIe preIndusLrIuIù, preIsLorIcù u socIeLùLII - Iu
coIecLIvIsmuI rusIuI.
Asu uruLù rezuILuLuI IogIc sI upogeuI prùbusIrII moruIe u |sLungII|, uI cùruI
începuL esLe murcuL prIn uccepLureu coIecLIvIzùrII drepLurIIor, cu preIudIu uI
coIecLIvIzùrII proprIeLùLII |.|

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

10

, ÐI L A I I I C A R I ÐLP Ã P O S I B I L I T Ã T I , I I I C Ã R LI A
ÐLP Ã N I V O I "
1

AceusLu esLe reIuLureu înLumpIùrIIor de Iu IubrIcu de moLoure TwenLIeLI CenLurv,
cure u pus în upIIcure sIogunuI de muI sus, reIuLure IùcuLù de unuI dInLre
supruvIeLuILorI.
EI bIne, cevu s-u înLumpIuL în IubrIcu uceeu Iu cure Iucrusem vreme de douùzecI
de unI. Eru cund bùLrunuI u murIL sI mosLenILorII IuI uu preIuuL IubrIcu. Eruu LreI, doI
III sI o IIIcù, sI uu venIL cu un pIun nou penLru conducereu IubrIcII. Ne-uu pus sù-I sI
voLùm, sI LoLI - uproupe LoLI - um voLuL penLru. De unde eru sù sLIm. Credeum cù e
drepL. Nu, de IupL nu e udevùruL. Credeum cù se usLepLu de Iu noI sù credem cù e drepL.
PIunuI eru cu IIecure dIn IubrIcù sù munceuscù dupù posIbIIILùLI, dur sù IIe pIùLIL dupù
nevoI.
Am voLuL pIunuI ùsLu Iu o mure sedInLù Iu cure um IosL prezenLI noI LoLI, suse mII
de suIIeLe, LoLI cure Iucrum în IubrIcù. MosLenILorII IuI SLurnes uu LInuL dIscursurI
IungI despre pIun; nu eru preu cIur, însù nImenI n-u înLrebuL nImIc. NIcI unuI dIn noI
nu sLIu cum o sù IuncLIoneze pIunuI ùsLu, dur IIecure credeu cù ceI puLIn vecInuI sùu
sLIu. SI cIIur ducù cInevu ur II uvuL îndoIeII, s-ur II sImLIL vInovuL sI sI-ur II LInuL guru,
cùcI eI ne-uu IùcuL sù credem cù ceI cure s-ur opune uceIuI pIun ure un suIIeL IuIn sI nu
e om. Ne-uu muI spus cù pIunuI ur împIInI un IdeuI nobII. Cum eru sù credem uILIeI?
Dour um uuzIL usLu LouLù vIuLu - de Iu pùrInLI, de Iu învùLùLorI sI de Iu preoL, sI în
IIecure zIur pe cure I-um cILIL vreoduLù, în IIecure IIIm sI în IIecure dIscurs. Nu nI s-u
spus mereu cù ur II jusL sI drepL? Du, pouLe cù um uveu o scuzù penLru ce um IùcuL Iu
sedInLu uceeu. OrIcum, um voLuL pIunuI, sI um cùpùLuL ce um vruL. SLILI, doumnù,
sunLem, înLr-un IeI, oumenI însemnuLI pe LouLù vIuLu, noI ceI cure um LrùIL ceI puLru
unI uI nouIuI pIun de Iu IubrIcu TwenLIeLI CenLurv. Oure cum uruLù ¡uduI? EsLe RùuI
însusI, depIIn, goI, buLjocorILor, nu-I usu? EI bIne, usLu e ceeu ce um vùzuL sI Iu usLu um
pus umùruI, sI cred cù sunLem bIesLemuLI, IIecure dIn noI sI pouLe cù nu vom II IerLuLI
nIcIoduLù.
SLILI, doumnù, cum u IuncLIonuL pIunuI uceIu sI ce-u IùcuL dIn oumenI? ¡ncercuLI
sù LurnuLI upù înLr-un buLoI cure ure pe Iund o Leuvù prIn cure upu se scurge muI
repede decuL esLI în sLure sù LornI, Iur IIecure gùIeuLù pe cure o uducI IùrgesLe Leuvu cu
încù o scIIoupù, sI cu cuL muI muIL muncesLI, cu uLuL muI muIL LI se preLInde, sI ujungI
sù LornI gùIeLI puLruzecI de ore pe sùpLùmunù, upoI puLruzecI sI opL, upoI cIncIzecI sI
suse - penLru prunzuI vecInuIuI, penLru operuLIu soLIeI IuI, penLru pojuruI copIIuIuI
Ior, penLru proLezu mumeI IuI, penLru cùmusu uncIIuIuI sùu, penLru scoIIreu nepoLuIuI
IuI, penLru suguruI vecInIIor, penLru copIIuI cure se vu nusLe, penLru orIcIne, de
orIunde - Ior II se cuvIne sù prImeuscù LoLuI, de Iu scuLece punù Iu proLeze - LIe, sù
muncesLI, de Iu rùsùrILuI punù Iu upusuI soureIuI, Iunù de Iunù, un de un, Iùrù sù-LI
rùmunù nImIc în uIurù de sudoure, Iùrù nIcI o perspecLIvù penLru LIne decuL pIùcereu
Ior, LouLù vIuLu, Iùrù odIInù, Iùrù sperunLù, Iùrù sIursIL. De Iu IIecure dupù prIcepere,
IIecùruIu dupù nevoI |.|
Ne-uu spus cù sunLem o sIngurù mure IumIIIe, cù sunLem cu LoLII IuoIuILù. Dur nu
Iucrùm zece ore pe zI Iu upuruLuI de sudurù cu uceLIIenù cu LoLII IuoIuILù, sI nu ne upucù
dIn cuuzu usLu durereu de suIe pe LoLI IuoIuILù. Cu ce prIcepere vIne IIecure, sI cure sI
uIe cuI nevoI uu înLuIeLuLe? Cund LouLe sunL înLr-o ouIù comunù, nu poLI sù-I IusI pe
IIecure sù IoLùruscù sIngur cure îI sunL nevoIIe, nu-I usu? Ducù I-uI Iùsu, ur puLeu sù-LI

1
Fragment din romanul Atlas Shrugged, New York, Signet, 1959 (ediie original: New York, Random House,
1957). Fragment retiprit în culegerea de eseuri: Ayn Rand, For The New Intellectual, New York, Random
House/Signet, 1961/1963.
Medalion Ayn Rand
11
vInù cu preLenLIu cù ure nevoIe de un IuIL, Iur ducù nu-LI rùmune sù Le IeI dupù uILcevu
decuL dupù dorInLeIe IuI, upoI ur puLeu sù LI-o sI dovedeuscù. SI de ce nu? Ducù e drepL
sù um eu musInù numuI dupù ce m-um bùguL Iu spILuI de uLuLu muncù penLru u cusLIgu
cuLe o musInù penLru LoLI puLurosII sI penLru LoLI neIsprùvILII de pe supruIuLu
pùmunLuIuI, uLuncI de ce sù nu-mI ceurù sI un IuIL, ducù LoL um reusIL sù scup cu vIuLu?
Nu? Nu pouLe? ALuncI de ce pouLe sù-mI preLIndù sù mù muILumesc cu un suroguL de
cuIeu punù cund eI nu sI-u renovuL dormILoruI? |.| Du, în sIursIL. S-u IoLùrîL cù
nImenI nu ure drepLuI sù se pronunLe usupru proprIIIor suIe cupucILùLI sI nevoI. ¡e-um
voLuL sI pe usLeu. Du, doumnù, Ie voLum în sedInLù pubIIcù de douù orI pe un. Cum se
puLeu Iuce uILIeI? Vù puLeLI încIIpuI cum ur II urùLuL o usemeneu sedInLù? Nu ne-u
LrebuIL muI muIL de o sedInLù penLru cu sù ne dùm seumu cù um devenIL cerseLorI -
nIsLe cerseLorI IumenLubIII, smIorcùILI sI pIungùreLI, cu LoLII, cùcI nIcI unuI nu-sI puLeu
preLInde suIurIuI cu pe un drepL uI sùu cusLIguL, nu uveu nIcI un IeI de drepLurI sI nIcI
un IeI de cusLIg, muncu su nu-I upurLIneu IuI, cI ,IumIIIeI¨, sI cù nu I se duLoru nImIc în
scIImb, Iur sInguru preLenLIe pe cure o puLeu uveu se buzu pe ,nevoIe¨ - usLIeI cù
LrebuIu sù ImpIore în pubIIc suLIsIucereu nevoIIor suIe, cu orIce IuImunu nenorocILù,
cure îsI enumerù LouLe greuLùLIIe sI mIzerIIIe, punù Iu ceursuIurIIe peLIcILe sI mIgreneIe
soLIeI, sperund cù ,IumIIIu¨ îI vu uruncu punù Iu urmù pomunu. EI LrebuIu sù-sI eLuIeze
mIzerIIIe, cùcI mIzerIu, Iur nu muncu, u devenIL monedu de scIImb; IucrurIIe s-uu
LrunsIormuL înLr-o înLrecere înLre suse mII de cuIIcI, în cure IIecure preLIndeu cù nevoIu
IuI esLe muI mure cu ceu u uproupeIuI sùu. Cum puLeu sù IIe uILIeI? Vù puLeLI încIIpuI
ce s-u înLumpIuL, ce IeI de oumenI uu LùcuL, jenuLI, sI cIne u Lrus IozuI ceI mure?
Dur usLu n-u IosL LoL. Am muI descoperIL cevu Iu uceeusI sedInLù. ¡n uceu prImù
jumùLuLe de un producLIu IubrIcII u scùzuL cu puLruzecI Iu suLù, usLIeI încuL s-u vùzuL cù
unII nu uu IucruL ,dupù posIbIIILùLI¨. CIne? N-uI cum sù sLII. S-u supus sI usLu voLuIuI
,IumIIIeI¨. S-u decIs prIn voL cIne eruu ceI muI bunI, Iur ucesLIu uu IosL condumnuLI sù
Iucù ore supIImenLure în IIecure seurù, LImp de suse IunI. Ore supIImenLure Iùrù pIuLù,
cùcI nu eruI pIùLIL cu oru, nIcI în ucord, cI dupù nevoI.
Sù vù muI spun ce s-u înLumpIuL dupù usLu, sI ce um devenIL noI, cure um IosL
odInIourù oumenI? Am începuL sù ne uscundem prIcepereu, sù înceLInIm rILmuI sI sù
uvem grIjù, cu uIIII, sù nu cumvu sù muncIm muI repede suu muI bIne cu uILII. Ce
uILcevu puLeum Iuce, ducù sLIum cù ducù dùdeum LoL ce puLeum ,penLru IumIIIe¨,
prImeum nu muILumIrI sI recompense, cI pedeupsù? SLIum cù penLru IIecure puLuros
cure vu sLrIcu o serIe de moLoure sI vu pùgubI IubrIcu, IIe dIn negIIjenLù, IIe dIn
nepùsure, IIe dIn sImpIù IncompeLenLù, noI vom II ceI ce vor pIùLI - prIn serIIe sI
dumInIcIIe nousLre. De uceeu um IùcuL LoLuI cu sù nu IIm bunI de nImIc.
Aveum un LInereI cure ubIu începuse, pIIn de urdoure penLru nobIIuI IdeuI, un
copII IsLeL, Iùrù muILù scouIù, dur cu un cup mInunuL. ¡n prImuI un u InvenLuL un
procedeu cure ne-u economIsIL mII de ore-muncù. ¡-u duL ,IumIIIeI¨, Iùrù sù ceurù cevu
în scIImb, nIcI n-uveu cum, dur usLu nu I-u derunjuL. ZIceu cù eru penLru IdeuI. Dur
cund s-u LrezIL cù I-um voLuL cu pe unuI dInLre ceI muI cupubIII sI I-um condumnuL sù
munceuscù sI serIIe, penLru cù nu ne-u ujuns cuL Iùcuse penLru noI, sI-u încIIs guru, sI
mInLeu. Vù duLI seumu cù în unuI urmùLor n-u muI venIL cu nIcI o Idee.
Ce nI se spusese mereu despre concurenLu nesùnùLousù dIn cudruI sIsLemuIuI
corupL buzuL pe proIIL, cund oumenII LrebuIuu sù se înLreucù penLru cIne Iucreuzù cuL
muI bIne cu puLInLu? CorupL, nu? EI bIne, sù II vùzuL eI cum eru cund LoLI LrebuIuu sù
se înLreucù în u Iucru cuL muI rùu cu puLInLù. Nu exIsLù un mIjIoc muI bun de u dIsLruge
un om, decuL ceI de u-I pune înLr-un Ioc în cure scopuI sù IIe sù nu Iucù LoL posIbIIuI, în
cure sù LrebuIuscù sù se IupLe penLru u Iuce Iucru de munLuIuIù, zI de zI. AsLu îI vu
LermInu muI repede cu bùuLuru suu cu LrundùvIu, suu cu LùIereu IrunzeIor Iu cuInI
penLru u-sI cusLIgu puIneu. Dur nu uveum uILù IesIre decuL sù ne preIucem IncupubIII.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

12
SInguru învInuIre de cure ne eru IrIcù eru sù IIm suspecLuLI cù ne-um prIcepe.
PrIcepereu eru cu un guj usupru Lu însuLI, pe cure nu-I poLI ucIILu nIcIoduLù. SI penLru
ce eru sù muncesLI? SLIuI dour cù mInImuI penLru supruvIeLuIre îLI vu II duL orIcum,
IndIIerenL ducù munceuI suu nu - se cIemu ,uIocuLIu de cusù sI musù¨ - dur cù în
uIurù de ucesL mInIm nu uveuI nIcI o sunsù sù cupeLI cevu, IndIIerenL cuL de Lure Le-uI
sLrùduI. Nu puLeuI conLu cù îLI veI puLeu cumpùru Iu unuI un cosLum nou, cùcI ,uIocuLIu
de îmbrùcùmInLe¨ o prImeuI suu nu, depInzund ducù cInevu sI-u rupL pIcIoruI, suu
LrebuIe sù se opereze, suu usLeupLù un nou copII. ¡ur ducù nu ujungeuu bunII penLru u
cumpùru cuLe un cosLum nou penLru IIecure, nu puLeuI cùpùLu Lu vreunuI.
Aveum pe unuI cure u Lrus dIn greu LouLù vIuLu, penLru cù u vruL dInLoLdeuunu
sù-sI pouLù du bùIuLuI Iu IIceu. BùIuLuI u ubsoIvIL gImnuzIuI în ceI de-uI doIIeu un uI
pIunuIuI, dur ,IumIIIu¨ n-u vruL sù-I deu LuLùIuI ,uIocuLIu¨ penLru IIceu. ¡-uu spus cù
IIuI IuI nu pouLe merge Iu IIceu punù cund nu vor II bunI desLuI penLru u-I LrImILe pe
LoLI Iu IIceu, sI cù LrebuIu muI înLuI sù IIe LrecuLI prIn gImnuzIu copIII LuLuror, dur cù
bunII nu ujungeuu nIcI mùcur penLru usLu. TuLùI u murIL înjungIIuL unuI urmùLor,
înLr-o bùLuIe de cuLILe dIn curcIumù, o bùLuIe penLru nImIc unume - usemeneu bùLùI
uu începuL sù upurù înLre noI LoL muI des.
MuI uveum un bùLrun, un vùduv Iùrù IumIIIe, cure uveu o pIùcere: dIscurIIe de
puLeIon. Cred cù eru sInguru IuI pIùcere în vIuLù. Pe vremurI obIsnuIu sù surù pesLe
mese dour penLru u-sI cumpùru o nouù înregIsLrure de muzIcù cIusIcù. EI bIne, nu I s-u
duL o ,uIocuLIe¨ penLru dIscurI - II s-u zIs ,obIecLe de Iux personuI¨. ¡nsù Iu uceeusI
sedInLù, MIIIIe BuscI, IIIcu unuIu, o IeLILù uruLù sI reu de vreo opL unI, u prImIL ucoIude
de uur penLru dInLII eI de cuprù - eru o ,nevoIe medIcuIù¨, psIIoIoguI scoIII spunund
cù bIuLu IuLù vu cùpùLu un compIex de InIerIorILuLe ducù nu I se îndrepLuu dInLII. ¡n
scIImb, bùLrunuI meIomun s-u upucuL de bùuLurù sI de uLuncI n-u muI IosL vùzuL Lreuz
de-u bIneIeu nIcIoduLù. Se pure însù cù exIsLu LoLusI un Iucru pe cure nu I-u puLuL uILu
nIcIcum. ¡nLr-o seurù, coborund sLrudu cIùLInundu-se, u înLuInIL-o pe MIIIIe BuscI sI
I-u duL un pumn de I-u scos LoLI dInLII. ToLI punù Iu uILImuI.
BùuLuru u IosL, bIneînLeIes, IucruI de cure ne-um upucuL cu LoLII, unII muI muIL,
uILII muI puLIn. Nu mù înLrebuLI de unde uveum bunI penLru usLu. Cund LouLe pIùcerIIe
decenLe sunL oprILe, exIsLù înLoLdeuunu cùI de u-LI procuru pIùcerI dubIouse. Nu spurgI
o bùcùnIe dupù cùdereu nopLII sI nu IurI porLoIeIuI vecInuIuI cu sù-LI cumperI dIscurI
cIusIce suu usLensIIe de pescuIL, dur penLru cu sù Le îmbeLI crILù sI sù uILI - o IucI.
UsLensIIe de pescuIL? Arme de vunùLoure? ApuruLe IoLo? ToL IeIuI de mIcI dumbIuIe?
NImenI nu uveu drepLuI Iu nIcI un IeI de ,uIocuLII de dIsLrucLIe¨. ,DIsLrucLIIIe¨ uu IosL
prImeIe IucrurI cure s-uu LùIuL. Nu se cude sù-LI IIe rusIne sù proLesLezI cund cInevu îLI
cere sù renunLI Iu cevu, cund uceI cevu esLe ce îLI Iuce pIùcere? CIIur sI ,uIocuLIu de
LuLun¨ u IosL redusù Iu douù pucIeLe de LIgùrI pe Iunù, usLu penLru cù s-u zIs cù bunII
LrebuIesc vùrsuLI în IonduI penLru IupLeIe pruI uI sugurIIor. CopIII eruu sInguruI urLIcoI
Iu cure producLIu n-u scùzuL, cI u crescuL sI eru în conLInuù cresLere, penLru cù, cred,
n-uveuu uILcevu de IùcuL, sI penLru cù nu LrebuIu sù Ie pese, cùcI copIII nu eruu povuru
Ior, cI u ,IumIIIeI¨. De IupL, sInguru cuIe sù cupeLI o cresLere de venIL sI sù poLI sù-LI
LrugI rùsuIIureu penLru o vreme eru o ,uIocuLIe penLru copII¨. Suu usLu, suu o bouIù
gruvù.
Nu ne-u LrebuIL muIL sù vedem cum mergeuu LreburIIe usLeu. AceI ce vroIu sù
rùmunù cInsLIL LrebuIu sù renunLe Iu LoL. EI îsI pIerdeu gusLuI penLru orIce pIùcere; Iur
ducù Iumu vreo LIgurù de LreI puruIe suu Iuu o gumù de mesLecuL, îsI Iùceu grIjI ducù nu
cumvu cInevu uveu muI mure nevoIe de ceIe LreI puruIe. Se sImLeu vInovuL de IIecure
îmbucùLurù, înLrebundu-se cu uIe cuI ore supIImenLure nocLurne u IosL pIùLILù, sLIInd
cù Irunu IuI nu eru u IuI de drepL, dorIndu-sI în mod juInIc sù IIe muI degrubù pùcùIIL
decuL pùcùIILor, sù IIe un pupù-IupLe muI degrubù decuL vumpIr. Un usemeneu om nu
Medalion Ayn Rand
13
s-ur cùsùLorI, nu sI-ur ujuLu rudeIe dIn uIL orus, penLru u nu împovùru ,IumIIIu¨. De
uILIeI, ducù I-u muI rùmus vreo urmù de sImL de rùspundere, n-ur puLeu sù se
cùsùLoreuscù suu sù uducù copII pe Iume, deourece nu ur puLeu sù pIunIIIce nImIc, nu
ur puLeu sù promILù nImIc sI nu ur puLeu conLu pe nImIc. ¡nsù penLru IenesI sI
IresponsubIII esLe o ocuzIe exLruordInurù. EI sunL ceI cure Iùceuu copII, cure bùguu
IeLeIe în beIeu, cure îsI uduceuu dIn LouLù Luru orIce rudù de nImIc, orIce sorù gruvIdù
dur nemùrILuLù, numuI cu sù prImeuscù încù o ,uIocuLIe de IncupucILuLe¨, eI sunL ceI
cure se îmboInùveuu de boII de cure nIcI docLorII nu uuzIserù, eI îsI dIsLrugeuu
îmbrùcùmInLeu, mobIIu, IocuInLeIe - ce drucu', dour ,IumIIIu¨ pIùLeu penLru LouLe! EI
sunL ceI cure uu gùsIL o muILIme de cùI de u se du nevoIusI, cùI pe cure nIcI unuI dIn noI
nu Ie-u vIsuL vreoduLù; eI sI-uu dezvoILuL o îndemunure cu LoLuI deosebILù, deuILIeI
sInguru de cure uu duL eI dovudù vreoduLù.
Dumnezeu cu mIIu, conILù! înLeIegeLI ce s-u înLumpIuL? NI s-u duL o Iege dupù
cure sù LrùIm, cùreIu I-uu zIs Iege moruIù, o Iege cure îI pedepseu pe ceI cure o
respecLuu - penLru cù o respecLuu. Cu cuL Le sLrùduIuI muI muIL sù Le urùLI Iu înùILImeu
eI, cu uLuL suIereuI muI muIL; cu cuL muI muIL o buLjocoreuI, cu uLuL muI mure îLI eru
rùspIuLu. CInsLeu Lu eru cu o uneuILù IùsuLù pe munu necInsLeI vecInuIuI. CeI cInsLILI
pIùLeuu, ceI necInsLILI cuIegeuu. CeI cInsLIL pIerdeu, ceI necInsLIL cusLIgu. Cum pouLe
cInevu sù rùmunù bun cu o usemeneu reguIù u bunùLùLII? Cund um începuL, erum nIsLe
oumenI cumsecude. PuLInI dInLre noI eruu pungusI. SLIum meserIe sI erum mundrI de
ce sLIum, Iucrum Iu ceu muI bunù IubrIcù dIn Lurù, în cure bùLrunuI SLurnes unguju,
dInLre LoLI muncILorII dIn Lurù, numuI vurIurIIe. ¡nLr-un un, sub nouI pIun, n-u rùmus
prInLre noI nIcI un om cInsLIL. AcesLu eru RùuI, un rùu de grouzù sI InIern, cu cure Le
sperIuu pe vremurI preoLII, dur pe cure n-uI crezuL sù-I vezI cu udevùruL vreoduLù. Nu
zIc cù pIunuI dour u încurujuL pe ceI cuLIvu pungusI, nu, eI u LrunsIormuL pe oumenII
cumsecude în pungusI, sI nu uu uvuL încoLro - sI se muI cIemu ,IdeuI moruI¨!
Dur, de druguI cuI se presupuneu cù LrebuIe sù vrem sù muncIm? De druguI
uproupeIuI nosLru? Cure uproupe? De druguI LrunLorIIor, puLurosIIor sI IuImunuIeIor
pe cure îI vedeum în juruI nosLru? Ce ImporLunLù uveu ducù LrIsuu suu eruu compIeL
IncompeLenLI, ducù eruu rùuvoILorI suu neprIcepuLI - penLru noI eru LoLunu. CuLù
vreme oure um II uccepLuL s-o ducem LoL usu, IeguLI pe vIuLù de umpIoureu IncupucILùLII
Ior, reuIe suu preIùcuLe? N-uveum cum sù sLIm cuL de prIcepuLI eruu de IupL, nIcI
n-uveum cum sù Ie verIIIcùm nevoIIe - LoL ce sLIum eru cù noI erum unImuIe de
povurù, zbùLundu-ne orbesLe înLr-un Ioc cure eru pe jumùLuLe spILuI, pe jumùLuLe ocoI
de vILe, un Ioc unImuL dour de nepuLInLù, dezusLru sI bouIù - unImuIe puse ucoIo
penLru suLIsIucereu orIcùror nevoI pe cure cInevu puLeu preLInde cù Ie-ur uveu orIcIne
uILcInevu.
DrugosLe penLru uproupeIe nosLru? ALuncI um învùLuL penLru prImu ourù în vIuLu
nousLrù sù ne urum uproupeIe. Am începuL sù-I urum penLru orIce îmbucùLurù, penLru
orIce mIcù pIùcere de cure se bucuru, penLru nouu cùmusù u unuIu, penLru pùIùrIu
nouù u nevesLeI uILuIu, penLru excursIu pe cure uu IùcuL-o cu LouLù IumIIIu, penLru
nouu zugrùveuIù u cuseI - LouLe uu IosL rupLe de Iu guru nousLrù, LouLe uu IosL pIùLILe
cu prIvuLIunIIe, sucrIIIcIIIe sI Ioumeu nousLrù. Am începuL sù ne spIonùm unII pe uILII,
IIecure sperund sù-I prIndù pe ceIùIuIL cu mIncIunu usupru nevoIIor suIe, usLIeI încuL sù
I se LuIe ,uIocuLIu¨ Iu urmùLoureu sedInLù. Au începuL sù upurù InIormuLorI cure
ruporLuu, de exempIu, cù unuI u cumpùruL de sùrbùLorI un curcun pe sub munù,
pIùLIndu-I probubII dIn bunI cusLIguLI Iu cùrLI. Am începuL sù ne bùgùm unII în vIuLu
uILoru. Am decIunsuL cerLurI în uILe IumIIII penLru cu ucesLeu sù ujungù sù-sI goneuscù
rudeIe. OrI de cuLe orI vedeum cù cInevu mergeu deju de muI muIL LImp cu uceeusI IuLù,
îI oLrùveum vIuLu. Am rupL muILe Iogodne. Nu voIum noI IumIIII, nu voIum sù uvem de
IrùnIL gurI în pIus.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

14
Pe vremurI, obIsnuIum sù sùrbùLorIm nusLereu unuI copII, obIsnuIum sù punem
munù de Iu munù cu sù-I ujuLùm pe pùrInLI sù-sI pIùLeuscù IucLurIIe de spILuI, ducù se
înLumpIu sù uIbù greuLùLI de momenL. Acum, ducù se nùsLeu vreun copII, nu muI
vorbeum sùpLùmunI în sIr cu pùrInLII. CopIII uu devenIL penLru noI ceeu ce eruu penLru
IermIerI IùcusLeIe. Pe vremurI obIsnuIum sù ujuLùm pe ceI cùroru II se înLumpIu sù uIbù
o bouIù gruvù în IumIIIe. Acum. Sù vù povesLesc numuI un cuz. Eru mumu unuI coIeg
cu cure um IucruL cIncIsprezece unI. Eru o doumnù în vursLù, IourLe drùguLù,
prIeLenousù sI înLeIeupLù, ne sLIu pe LoLI dupù numeIe mIc sI ne pIùceu LuLuror - pe
vremurI. ¡nLr-o zI u uIunecuL pe scùrI, u cùzuL sI sI-u rupL soIduI. SLIum ce însemnu usLu
Iu vursLu eI. DocLoruI u spus cù ur LrebuI sù IIe LrImIsù Iu spILuI în orus, penLru un
LruLumenL scump sI îndeIunguL. BùLrunu doumnù u murIL cu o zI înuInLeu pIecùrII în
orus. Cuuzu morLII nu u IosL nIcIoduLù sLubIIILù. Nu, nu sLIu ducù u IosL omoruLù.
NImenI n-u zIs usLu. NImenI nu vroIu sù vorbeuscù despre usLu. ToL ce sLIu esLe cù sI
eu - sI usLu nu poL uILu - sI eu m-um surprIns usupru gunduIuI cù îI doreum mourLeu.
AceusLu - Dumnezeu sù ne IerLe - eru IruLernILuLeu, sIgurunLu, ubundenLu pe cure
LrebuIu sù ne-o uducù pIunuI!
Ar uveu cInevu vreoduLù vreun moLIv sù predIce un usemeneu gen de oroure? A
exIsLuL vreoduLù cInevu cure sù II cusLIguL cevu de pe urmu eI? RùspunsuI esLe: du!
Eruu mosLenILorII IuI SLurnes. Sper cù nu uveLI de gund sù-mI umInLILI IupLuI cù ucesLIu
sI-uu sucrIIIcuL proprIu Ior uvere, dundu-ne nouù IubrIcu Ior. Ne-um IùsuL prosLILI sI cu
usLu. Du, eI uu renunLuL înLr-udevùr Iu IubrIcu Ior. Dur ce numesLI proIIL depInde,
sLImuLù doumnù, de ce urmùresLI. ¡ur ceeu ce urmùreuu IruLII SLurnes nu pouLe II
cumpùruL cu LoLI bunII dIn Iume. PenLru usLu bunII sunL preu curuLI sI preu nevInovuLI.
ErIc SLurnes, mezInuI, eru un om Iùrù curucLer, cure nu eru în sLure nIcI mùcur sù
urmùreuscù cevu unume. A obLInuL sù IIe voLuL cu dIrecLor uI depurLumenLuIuI nosLru
de reIuLII pubIIce, dur nu Iùceu nImIc, uvund pe deusupru sI o ecIIpù cure îI ujuLu în u
nu Iuce nImIc, usLIeI cù nIcI nu LrebuIu sù vInù Iu bIrou. SuIurIuI pe cure îI prImeu - de
IupL n-ur LrebuI sù-I spun ,suIurIu¨, nImenI nu uveu un suIurIu - uIocuLIu cure I-u IosL
voLuLù eru desLuI de modesLù, cum de zece orI cuL prImeum eu, dur nu eru o uvere. ¡uI
ErIc nu-I pùsu de bunI - nIcI n-ur II sLIuL ce sù Iucù cu eI. ¡sI peLreceu vremeu prInLre
noI, urùLund cuL eru de prIeLenos sI de democruLIc. S-ur zIce cù doreu sù IIe IubIL. SI
încercu sù se Iucù IubIL, umInLIndu-ne mereu cù ne-u duL nouù IubrIcu IuI. Nu puLeum
sù-I suIerIm.
GeruId SLurnes eru dIrecLoruI producLIeI. NIcIoduLù n-um uIIuL cuL eru purLeu IuI.
PenLru usLu ur II IosL nevoIe de o înLreugù ecIIpù de conLubIII sI încù o ecIIpù de
IngInerI, penLru u sLubIII IeIuI în cure uceusLu ujungeu, dIrecL suu IndIrecL, în muInIIe
IuI. ¡n prIncIpIu, nImIc nu eru penLru eI personuI, LouLe eruu cIeILuIeII de servIcIu.
GeruId uveu LreI musInI, puLru secreLure, cIncI LeIeIoune, sI obIsnuIu sù orgunIzeze
peLrecerI cu sumpunIe sI Icre negre cum nu-sI puLeu permILe nIcI un mIIIurdur pIùLILor
de ImpozILe. CIeILuIu înLr-un un muI muIL decuL proIILuI pe doI unI pe cure îI puLeu
Iuce LuLùI sùu. Am vùzuL un Leunc de cIncIzecI de kIIogrume de zIure sI revIsLe pIIne cu
urLIcoIe despre IubrIcu nousLrù sI despre nobIIuI pIun, cu poze murI uIe IuI GeruId
SLurnes, în cure eru cuIIIIcuL drepL un mure pIonIer pe Lùrum socIuI. ¡uI GeruId îI
pIùceu sù vInù seuru prIn uLeIIere în IuIne de guIù, pIImbundu-sI dIumunLeIe de pe
degeLe, murI cuL o monedù, sI scuLurund pesLe LoL scrumuI de Iu LIguru su de IoI. EsLe
deju desLuI de uruL cund un Iùudùros de duzInù se IuduIesLe cu bunII pe cure îI ure, desI
nu se jeneuzù sù uruLe cù bunII sunL uI IuI, Iur Lu esLI IIber sù cusLI guru Iu eI, ducù
doresLI, dur de obIceI nu doresLI. Dur cund o Iuce un nemernIc cu GeruId SLurnes,
Iùcund în uceIusI LImp mure cuz cù nu-I InLereseuzù bunurIIe muLerIuIe, cù Iuce LoLuI
numuI de druguI ,IumIIIeI¨, cù LoL IuxuI nu esLe penLru eI personuI, cI penLru bIneIe
nosLru, penLru bIneIe comun, penLru cù esLe necesur sù se înLreLInù în ocIII pubIIcuIuI
Medalion Ayn Rand
15
ImugIneu compunIeI sI u nobIIuIuI pIun - uLuncI înveLI sù urùsLI pe cInevu cum nu uI
uruL nIcIoduLù o IIInLù umunù.
Cu soru su, ¡vv, eru sI muI rùu. Pe eu înLr-udevùr n-o InLeresu sù IIe boguLù.
AIocuLIu pe cure o prImeu nu eru muI mure cu u nousLrù; eu umbIu în punLoII Iùrù Loc,
vecII sI sLuIcILI, bIuzù ponosILù, dour cu sù ne uruLe cuL de dezInLeresuLù eru. Eu eru
dIrecLoruI nosLru penLru dIsLrIbuLIe. Eu eru persounu responsubIIù de nevoIIe nousLre.
Eu eru ceu cure ne LIneu de bereguLù. DesIgur, în prIncIpIu dIsLrubuLIu se Iùceu prIn
voL, prIn voceu poporuIuI. Dur cund poporuI esLe suse mII de zbIereLe, cure înceurcù sù
IoLùruscù Iùrù o mùsurù, Iùrù o ruLIune, cund jocuI nu ure reguII sI IIecure pouLe cere
orIce, dur nu ure drepLuI Iu nImIc, cund IIecure ure drepLurI usupru vIeLII ceIorIuILI, dur
nu usupru proprIeI IuI vIeLI, uLuncI se dovedesLe cù voceu poporuIuI esLe voceu IuI ¡vv
SLurnes. ¡u sIursILuI ceIuI de-uI doIIeu un um IùsuL buILù sImuIucruI de ,consIIIu de
IumIIIe¨ - în numeIe ,producLIvILùLII sI uI eIIcIenLeI¨, cùcI o sIngurù sedInLù duru zece
zIIe - LouLe cererIIe cu expunereu nevoIIor urmund sù IIe înuInLuLe bIrouIuI
domnIsoureI SLurnes. Nu, nu înuInLuLe. ¡Iecure peLILIonur LrebuIu sù I Ie recILe
personuI. Eu înLocmeu upoI o IIsLù de dIsLrIbuLIe, pe cure ne-o cILeu sI o supuneu Iu voL
spre uprobure, Iu o sedInLù ce duru LreI sIerLurI de orù. ToLI voLum penLru. Aveum zece
mInuLe penLru dIscuLII sI observuLII. NImenI nu uveu nImIc de obIecLuL. ¡u vremeu
uceeu ne IùmurIsem deju. NImenI nu pouLe împùrLI beneIIcIIIe uneI IubrIcI înLre mII de
oumenI Iùrù u uveu un mIjIoc, o mùsurù penLru u judecu vuIoureu omuIuI. PenLru eu,
mùsuru eru IIngusIreu. DezInLeresuLù? Pe vremeu LuLùIuI eI, LoLI bunII IuI nu I-ur II duL
ucesLuIu drepLuI sù-sI permILù sù vorbeuscù cu ceI muI nenorocIL mùLurùLor dIn IubrIcù
usu cum vorbeu eu cu ceI muI cuIIIIcuLI muncILorI sI cu soLIIIe Ior. Aveu ocII spùIùcILI,
cu de pesLe, recI sI morLI. SI ducù veLI vreu vreoduLù sù vedeLI rùuLuLeu în sLure purù, sù
II vùzuL IIcùrIreu dIn ocIII eI cund s-u uILuL Iu un muncILor cure o conLruzIsese oduLù sI
cure s-u vùzuL upoI pe IIsLu ceIor cure nu uu drepLuI Iu nImIc pesLe uIocuLIu de buzù. ¡ur
ducù uI vùzuL-o, uI înLeIes moLIvuI reuI penLru cure cInevu esLe în sLure sù predIce
sIogunuI ,de Iu IIecure dupù posIbIIILùLI, IIecùruIu dupù nevoI¨.
AcesLu eru LoL secreLuI. ¡u începuL mù LoL înLrebum cum de oumenII educuLI,
cuILI, ceIebrI dIn Iumeu usLu poL sù Iucù o greseuIù de usemeneu dImensIunI, predIcund
cu pe un IdeuI o usemeneu monsLruozILuLe - cund cIncI mInuLe de gundIre Ie-ur II IosL
suIIcIenLe penLru u vedeu ce s-ur II înLumpIuL ducù cInevu ur încercu sù punù în
prucLIcù ceeu ce predIcuu. SLIu ucum cù n-uu IùcuL-o deIoc dIn greseuIù. GreseII de
usemeneu proporLII nu sunL nIcIoduLù nevInovuLe. Ducù oumenII cud prudù uneI IdeI
nebune, pe cure nu uu cum s-o Iucù sù IuncLIoneze sI nIcI nu poL sù IndIce vreun moLIv
ruLIonuI uI opLIunII Ior - esLe penLru cù uu un moLIv pe cure nu vor sù-I mùrLurIseuscù.
SI nIcI noI nu erum cIIur uLuL de nevInovuLI, uLuncI cund um voLuL pIunuI uceIu Iu
prImu nousLrù sedInLù. N-um IùcuL-o dour penLru cù credeum în poIIIogIIu pe cure
ne-o scuIpuu IruLII Burnes. Aveum un uIL moLIv, Iur vorbùrIu ne-u ujuLuL sù-I uscundem
sI de vecInI, sI de noI însIne. VorbùrIu ne-u duL posIbIIILuLeu de u prezenLu drepL vIrLuLe
cevu pe cure uILIeI ne-ur II IosL rusIne sù mùrLurIsIm. Nu exIsLù nIcI unuI dIn ceI cure
uu voLuL penLru pIunuI uceIu, cure sù nu se II gundIL cù, prInLr-un urunjumenL de ucesL
IeI ur puLeu proIILu de pe urmu ceIor muI cupubIII cu eI. Nu exIsLu un om uLuL de boguL
sI uLuL de desLepL, încuL sù nu exIsLe oumenI sI muI boguLI, sI muI desLepLI, Iur pIunuI
I-ur du ocuzIu sù proIILe de o purLe dIn bogùLIu sI InLeIIgenLu Ior. Dur LoL gundIndu-se
Iu uvunLujeIe nemerILuLe pe cure Ie-ur puLeu cùpùLu de Iu ceI de deusupru su, u uILuL de
ceI de sub eI, cure vor prImI sI eI uvunLuje nemerILuLe. A uILuL de LoLI ceI InIerIorI IuI,
cure se vor repezI sù-I sLourcù pe eI, LoL usLIeI cum speru eI sù pouLù sù-I sLourcù pe ceI
superIorI. MuncILoruI cùruIu I-u pIùcuL Ideeu cù nevoIu su îI îndrepLùLeu sù uIbù o
IImuzInù cu u seIuIuI sùu, u uILuL cù LoLI IenesII sI LoLI cerseLorII dIn Iume vor venI sù
sLrIge cù nevoIIe Ior Ie-ur du drepLuI Iu un IrIgIder cu uI sùu. AcesLu eru udevùruLuI
nosLru moLIv cund um voLuL, ucesLu eru udevùruI, dur nu ne conveneu sù ne gundIm Iu

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

16
usLu, usLIeI cù, cu cuL ne conveneu muI puLIn, cu uLuL muI Lure ne bùLeum cu pumnII în
pIepL despre IubIreu nosLrù penLru bIneIe pubIIc.
EI bIne, um cùpùLuL ce um vruL. Cund um vùzuL cù uvem ceeu ce ne-um dorIL, eru
deju preu LurzIu. Erum prInsI cu înLr-o cupcunù, Iùrù u puLeu pIecu. CeI muI bunI dInLre
noI uu pùrùsIL IubrIcu în prImu sùpLùmunù u pIunuIuI. ¡-um pIerduL pe ceI muI bunI
IngInerI, muIsLrI sI muncILorI cuIIIIcuLI. Un om ce se respecLù nu se Iuce penLru nImenI
vucù de muIs. CuLIvu oumenI cupubIII uu încercuL s-o muI Iungeuscù, dur n-uu rezIsLuL
preu muIL. ConLInuum sù pIerdem oumenII, eI conLInuuu sù Iugù dIn IubrIcù cu de
cIumù, punù cund n-uu rùmus decuL oumenI cu nevoI, sI nIcI un om cu posIbIIILùLI.
¡ur ceI cuLIvu dInLre noI cure muI erum bunI, dur um rùmus, erum dour ceI cure
rùmùseserùm deju preu muILù vreme. Pe vremurI, nImenI nu pùrùseu TwenLIeLI
CenLurv, Iur nouù nu ne veneu sù credem cù s-u LermInuL cu IubrIcu nousLrù. Dupù un
LImp nIcI n-um muI puLuL pIecu, penLru cù nImenI n-ur muI II vruL sù ne ungujeze, sI
uveuu drepLuLe. NImenI nu u vruL sù muI uIbù nImIc de-u Iuce cu noI, nIcI o persounù
suu IIrmù respecLubIIù. TouLe prùvùIIIIe Iu cure LurguIum uu începuL sù pIece în grubù
dIn SLurnesvIIIe, punù cund nu uu rùmus decuL curcIumIIe, cuseIe de joc sI escrocII cure
ne vIndeuu rebuLurI Iu preLurI de pungusI. AIocuLIIIe pe cure Ie prImeum eruu în
scùdere, Iur cosLuI vIeLII cresLeu. ¡IsLu cu necesILùLIIe IubrIcII cresLeu, IIsLu cIIenLIIor
nosLrI se mIcsoru. Aveum dIn ce în ce muI puLIn venIL pe cure sù-I puLem împùrLI înLre
dIn ce în ce muI muILI oumenI. ¡nuInLe vreme se zIceu cù murcu IubrIcII TwenLIeLI
CenLurv MoLors eru LoL uLuL de soIIdù cu murcujuI de LILIu pe un IIngou de uur. Nu sLIu
ce gundeuu urmusII IuI SLurnes, ducù în generuI eruu în sLure sù gundeuscù, dur
presupun cù, usemeneu LuLuror reIormuLorIIor socIuII sI usemeneu sùIbuLIcIIor,
credeuu cù uceusLù murcù eru un IeI de sIgIIIu mugIc, cure IuncLIoneuzù prInLr-un IeI
de vrujù sI cure îI vu Iuce boguLI, cum I-uu IùcuL boguL pe LuLùI Ior. EI bIne, cund cIIenLII
nosLrI uu începuL sù vudù cù nu IIvrum nIcI o comundù Iu LImp sI cù nu produceum nIcI
un moLor cure sù nu uIbù vreun deIecL, murcu mugIcù u începuL sù IuncLIoneze în sens
Invers: nImenI nu muI vroIu un moLor murcuL TwenLIeLI CenLurv MoLors, nIcI mùcur
pe degeubu. SI um ujuns în sILuuLIu în cure sIngurII nosLrI cIIenLI eruu oumenI cure
nu-sI pIùLeuu sI nIcI nu InLenLIonuu sù-sI pIùLeuscù vreoduLù IucLurIIe. ¡nsù GeruId
SLurnes, convIns de proprIu su pubIIcILuLe, umbIu îmbuInuL sI cu un uer de
superIorILuLe moruIù, cerund cu IndusLrIusII sù ne Iucù comenzI nu penLru cù
moLoureIe nousLre eruu bune, cI penLru cù noI uveum o uLuL de mure nevoIe de
comenzIIe Ior.
¡n momenLuI uceIu cIIur sI prosLuI suLuIuI u înLeIes ceeu ce generuLII de proIesorI
se Iùceuu cù nu observù. Ce sù Iucù o cenLruIù eIecLrIcù cu nevoIIe nousLre, ducù
generuLoureIe eI s-uu oprIL dIn cuuzu moLoureIor nousLre deIecLe? Ce sù Iucù cu nevoIIe
nousLre un om surprIns de punu de curenL pe musu de operuLIe? Dur pusugerII unuI
uvIon, uIe cùruI moLoure s-uu oprIL în pIIn zbor? ¡ur ducù produseIe nousLre ur II IosL
cumpùruLe nu penLru cuIILùLIIe Ior, cI de druguI nevoIIor nousLre, ur II IosL uceusLu
drepL sI moruI dIn purLeu proprIeLuruIuI uceIeI cenLruIe eIecLrIce, u cIIrurguIuI dIn uceI
spILuI, u consLrucLoruIuI uceIuI uvIon?
SI LoLusI, uceusLu eru Iegeu moruIù pe cure proIesorI, conducùLorI sI gundILorI uu
dorIL s-o sLuLornIceuscù pe LoL pùmunLuI. Ducù ucesLu esLe rezuILuLuI upIIcùrII eI
înLr-un mIc orùseI, unde ne cunosLeum LoLI înLre noI, vù puLeLI ImugInu rezuILuLuI Iu
nIveI mondIuI? Vù puLeLI ImugInu cum ur II ducù ur II LrebuIL sù LrùILI sI sù muncILI,
IeguLI IIInd de LouLe dezusLreIe sI preIùcùLorIu dIn Iume? Sù muncesLI - sI cund undevu
cInevu esueuzù, Lu sù LrebuIuscù sù-I despùgubesLI. Sù muncesLI - Iùrù vreo sunsù sù Le
rIdIcI, cu Irunu, cu îmbrùcùmInLeu, cu cùmInuI, cu pIùcerIIe vousLre depInzund de
orIce escrocIerIe, orIce IoumeLe, orIce moIImù de orIunde de pe pùmunL. Sù
muncesLI - Iùrù vreo sunsù Iu o ruLIe supIImenLurù, punù cund vor II IosL IrùnILI LoLI
Medalion Ayn Rand
17
cumbodgIenII, Iur LoLI puLugonezII vor II IosL LrecuLI prIn IIceu. Sù muncesLI - pe un
cec în uIb deLInuL de orIce IIInLù, de oumenI pe cure nu-I veI vedeu nIcIoduLù, uIe cùror
nevoI nu Ie veI sLI nIcIoduLù, uIe cùror upLILudInI suu u cùror Iene, negIIjenLù sI necInsLe
nu uI cum sù Ie sLubIIesLI sI nu uI vreun drepL sù Ie puI în dIscuLIe - dour sù muncesLI,
sù muncesLI sI Iur sù muncesLI - sI sù IusI pe munu LuLuror ¡vv sI GeruId dIn LouLù
Iumeu sù decIdù uI cuI sLomuc vu consumu eIorLuI, vIsurIIe sI zIIeIe vIeLII LuIe. SI
uceusLu esLe Iegeu moruIù pe cure sù ne-o însusIm? Sù IIe uceusLu un IdeuI moruI?
EI bIne, I-um încercuL, sI um învùLuL. AgonIu nousLrù u duruL puLru unI, de Iu
prImu nousLrù sedInLù punù Iu uILImu, sI s-u LermInuL în sInguruI mod posIbII - prIn
IuIImenL. ¡u uILImu nousLrù sedInLù, ¡vv SLurnes u IosL ceu cure u încercuL s-o înLourcù.
Eu u LInuL o cuvunLure scurLù, LùIousù sI pIInù de rùuLuLe, în cure u spus cù pIunuI u
esuuL penLru cù resLuI LùrII nu I-u uccepLuL, cù o sIngurù comunILuLe nu pouLe reusI în
mIjIocuI uneI IumI egoIsLe sI Iucome, sI cù pIunuI eru un IdeuI nobII, dur cù nuLuru
umunù nu eru Iu înùILImeu IuI. ¡n LImp ce noI sLùLeum LùcuLI, un Lunùr, ceI cure u IosL
pedepsIL penLru u ne II duL o Idee IoIosILoure în prImuI nosLru un, s-u scuIuL sI s-u
îndrepLuL spre podIum, dIrecL Iu ¡vv SLurnes. N-u spus nImIc. A scuIpuL-o în IuLù.
AcesLu u IosL sIursILuI nobIIuIuI pIun sI uI IubrIcII TwenLIeLI CenLurv.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

18

R A S I S MLL
1

|TexL prescurLuL|
1. RusIsmuI esLe Iormu ceu muI prImILIvù sI grosoIunù u coIecLIvIsmuIuI. EI
consLù în u uLrIbuI IIIIuLIeI geneLIce u unuI om o semnIIIcuLIe moruIù, socIuIù suu
poIILIcù; eI uIIrmù cù LrùsùLurIIe InLeIecLuuIe sI de curucLer uIe omuIuI sunL generuLe sI
LrunsmIse de cIImIu InLernù u corpuIuI sùu |cILILoruI vu observu cù noLIuneu de ,rusù¨
ImpIIcILù în deIInILIu de muI sus coIncIde cu ceeu ce în IImbu romunù se înLeIege prIn
nuLIonuIILuLe, eLnIe; n. Lr.|. AceusLu înseumnù, prucLIc, cù un om vu II uprecIuL nu în
IuncLIe de proprIuI sùu curucLer sI de proprIIIe suIe ucLIunI, cI în IuncLIe de curucLeruI
sI ucLIunIIe unsumbIuIuI sLrùmosIIor sùI.
RusIsmuI susLIne cù conLInuLuI mInLII omenesLI (nu upuruLuI sùu cognILIv, cI
conLInuLuI ucesLuIu) esLe mosLenIL, cù convIngerIIe, vuIorIIe sI curucLeruI unuI om sunL
IIxuLe, înuInLe de u se nusLe, prIn IucLorI IIzIcI pe cure ucesLu nu îI pouLe conLroIu.
AcesLe uIIrmuLII consLILuIe versIuneu LrogIodILù u docLrIneI IdeIIor înnùscuLe, suu u
cunosLInLeIor mosLenILe, cure u IosL compIeL InIIrmuLù de IIIosoIIe sI de sLIInLù.
RusIsmuI esLe o docLrInù u bruLeIor, InvenLuLù de bruLe sI desLInuLù bruLeIor. RusIsmuI
esLe versIuneu de grujd u coIecLIvIsmuIuI, udecvuLù uneI menLuIILùLI cupubIIe sù Iucù
dIsLIncLIu înLre dIIerILe ruse de unImuIe, dur nu sI înLre unImuIe sI oumenI.
Cu orIce uILù Iormù de deLermInIsm, rusIsmuI neugù uLrIbuLuI specIIIc cure
deosebesLe omuI de LouLe ceIeIuILe specII vII: IucuILuLeu ruLIunII. RusIsmuI neugù douù
uspecLe uIe vIeLII omenesLI: ruLIuneu sI IIberuI urbILru, suu InLeIecLuI sI moruIu,
înIocuIndu-Ie cu predesLInureu cIImIcù.
O IumIIIe respecLubIIù cure înLreLIne rude de nImIc suu Ie ucoperù crImeIe penLru
u ,proLeju repuLuLIu IumIIIeI¨ (cu sI cum sLuLuru moruIù u unuIu pouLe II umbrILù de
ucLIunIIe uILuIu), o IuImunu cure se IùIesLe cù sLrù-sLrùbunIcuI sùu u IosL înLemeIeLor
de ImperII, suu IuLu bùLrunù de Iu Lurù cure se Iuudù cù IruLeIe bunIcuIuI sùu dIn purLeu
mumeI u IosL senuLor, Iur un vùr de gruduI LreI u duL un concerL Iu CurnegIe HuII (cu sI
cum reuIIzùrIIe unuIu poL sù sLeurgù medIocrILuLeu uILuIu), pùrInLII cure sLudIuzù
urborII geneuIogIcI uI posIbIIIIor vIILorI gInerI, o ceIebrILuLe ce îsI începe curLeu
uuLobIogruIIcù prIn expunereu deLuIIuLù u IsLorIeI IumIIIeI suIe, LouLe ucesLeu sunL
exempIe de rusIsm, munIIesLùrI uLuvIsLIce uIe docLrIneI u cùreI munIIesLure InLegruIù se
Lruduce în rùzbouIeIe InLer-LrIbuIe uIe sùIbuLIcIIor preIsLorIcI, în enormuI mùceI dIn
GermunIu nuzIsLù, în uLrocILùLIIe dIn noIIe ,nuLIunI pe cuIe de dezvoILure¨.
TeorIu cure Iu drepL crILerIu moruI sI InLeIecLuuI ,neumuI bun¨ sI ,neumuI prosL¨
nu pouLe conduce în prucLIcù Iu nImIc uILcevu decuL Iu musucrureu neumurIIor. ¡orLu
bruLuIù esLe sInguru cuIe de ucLIune descIIsù ceIor ce se consIderù eI însIsI un
unsumbIu de subsLunLe cIImIce.
RusIsLII dIn zIIeIe nousLre înceurcù sù demonsLreze superIorILuLeu suu
InIerIorILuLeu uneI unumILe ruse prIn Invocureu reuIIzùrIIor dIn LrecuL uIe unoru dInLre
membrII eI. SpecLucoIuI uLuL de IrecvenL uI unuI mure InovuLor cure în LImpuI înLregII
suIe vIeLI esLe buLjocorIL, condumnuL, obsLrucLIonuL, persecuLuL de cùLre compuLrIoLII
sùI, penLru cu, Iu cuLIvu unI dupù mourLeu su, sù IIe LrunsIormuL înLr-un monumenL
nuLIonuI sI ucIumuL cu dovudù u mùreLIeI ruseI germune (suu Irunceze, suu ILuIIene, suu
cumbodgIene), ucesLu esLe un specLucoI de exproprIere coIecLIvIsLù LoL uLuL de
revoILùLor cu sI ceI uI exproprIerII muLerIuIe sùvursILe de comunIsLI.

1
Aprut în The Objectivist Newsletter, vol. 2, nr. 9, septembrie 1963. Retiprit în culegerea de eseuri: A. Rand,
The Virtue of Selfishness, New York, Signet (prima ediie: 1964).
Medalion Ayn Rand
19
ToL usu cum nu exIsLù mInLe coIecLIvù suu rusIuIù, LoL usu nu exIsLù reuIIzure
coIecLIvù suu rusIuIù. ExIsLù numuI mInLI IndIvIduuIe sI reuIIzùrI IndIvIduuIe, Iur o
cuILurù nu esLe un produs unonIm uI unor muse nedIIerenLIuLe, cI sumu reuIIzùrIIor
InLeIecLuuIe uIe oumenIIor IndIvIduuII.
CIIur ducù ur II IosL demonsLruL (ceeu ce nu s-u IùcuL) cù IrecvenLu IndIvIzIIor cu
cupucILùLI InLeIecLuuIe poLenLIuI superIoure esLe muI mure prInLre membrII unor ruse
decuL prInLre membrII uILor ruse, ucesL IupL nu ne-ur spune nImIc despre un IndIvId
unume sI ur II decI IreIevunL penLru opInIu pe cure ne-o Iucem despre ucesLu. Un genIu
esLe un genIu, IndIIerenL de numùruI de debIII mInLuI cure upurLIn uceIeIusI ruse, Iur
un debII mInLuI esLe un debII mInLuI, IndIIerenL de numùruI de genII cure sunL de
uceeusI orIgIne rusIuIù. EsLe greu de spus cure dInLre nedrepLùLI esLe muI
revoILùLoure: preLenLIu unuI rusIsL sudIsL cu un genIu negru sù IIe LruLuL cu InIerIor
deourece rusu su ,u produs¨ un numùr de bruLe, suu preLenLIu uneI bruLe germune Iu
un sLuLuL superIor sub moLIvuI cù rusu su ,u produs¨ un GoeLIe, un ScIIIIer suu un
BruIms.
AcesLeu nu sunL, desIgur, douù preLenLII deosebILe, cI douù upIIcuLII uIe uceIeIusI
premIse IundumenLuIe. EsLe IreIevunL ducù ceeu ce se uIIrmù esLe superIorILuLeu suu
InIerIorILuLeu uneI ruse duLe; în umbeIe cuzurI rusIsmuI ure unu sI uceeusI rùdùcInù
psIIoIogIcù, sI unume proprIuI senLImenL de InIerIorILuLe uI rusIsLuIuI.
Cu sI orIce uILù Iormù de coIecLIvIsm, rusIsmuI esLe cùuLureu nemerILuLuIuI.
RusIsmuI esLe cùuLureu cunousLerII uuLomuLe, udIcù u evuIuùrII uuLomuLe u
curucLeruIuI omuIuI, cure ocoIesLe responsubIIILuLeu de u-sI exercILu judecuLu ruLIonuIù
suu moruIù; rusIsmuI esLe, înuInLe de LouLe, gounu dupù un respecL uuLomuL penLru
sIne însusI (suu pseudo-respecL).
A pune vIrLuLIIe cuIvu pe seumu orIgInII suIe rusIuIe înseumnù u recunousLe
IupLuI de u nu sLI cure esLe procesuI prIn cure se dobundesc vIrLuLIIe sI, de ceIe muI
muILe orI, de u nu reusI Lu însuLI sù Ie dobundesLI. MujorILuLeu covursILoure u rusIsLIIor
sunL oumenI cure nu uu dobundIL un senLImenL uI proprIeI IdenLILùLI, cure nu poL sù
revendIce vreo reuIIzure suu merIL personuI sI cure uderù Iu IIuzIu unuI ,respecL LrIbuI
penLru sIne însusI¨ preLInzund InIerIorILuLeu unuI uIL LrIb. ObservuLI InLensILuLeu
IsLerIcù u rusIsLIIor sudIsLI; observuLI de usemeneu cù rusIsmuI esLe muIL muI rùspundIL
în popuIuLIu uIbù sùrucù dIn Sud decuL prInLre InLeIecLuuIII de ucoIo.
¡sLorIcesLe, rusIsmuI s-u umpIIIIcuL sI u dImInuuL oduLù cu umpIIIIcureu sI
dImInuureu coIecLIvIsmuIuI. CoIecLIvIsmuI esLe docLrInu cure uIIrmù cù IndIvIduI nu
ure nIcI un IeI de drepLurI, cù vIuLu sI muncu IuI upurLIn grupuIuI (,socIeLùLII¨, LrIbuIuI,
sLuLuIuI, nuLIunII) sI cù grupuI pouLe sù-I sucrIIIce InLereseIor suIe, dupù bunuI sùu
pIuc. SInguru moduIILuLe de u upIIcu în prucLIcù o usemeneu docLrInù esLe recurgereu Iu
IorLu bruLuIù, Iur eLuLIsmuI u IosL LoLdeuunu coroIuruI poIILIc uI coIecLIvIsmuIuI.
SLuLuI ubsoIuL nu esLe decuL o Iormù InsLILuLIonuIIzuLù u domnIeI uneI bunde,
IndIIerenL cure bundù unume ucupureuzù puLereu. Cum nu exIsLù vreo jusLIIIcure
ruLIonuIù penLru o usemeneu domnIe, cùcI nIcI unu nu u IosL sI nu pouLe II vreoduLù
oIerILù, mIsLIcu rusIsLù u consLILuIL LoLdeuunu un eIemenL crucIuI uI LuLuror vurIunLeIor
sLuLuIuI ubsoIuL. ReIuLIu esLe recIprocù: eLuLIsmuI IzvorùsLe dIn rùzbouIeIe LrIbuIe
preIsLorIce, dIn Ideeu cù membrII unuI LrIb consLILuIe prudu nuLuruIù u ceIor dIn uIL
LrIb, sI InsLILuIe proprIIIe suIe subcuLegorII rusIsLe InLerne, un sIsLem de cusLe
deLermInuLe prIn nusLereu omuIuI, cum ur II un LILIu de nobIeLe eredILur suu serbIu
eredILurù.
RusIsmuI GermunIeI nuzIsLe, unde oumenII LrebuIuu sù compIeLeze IormuIure
despre uscendenLu Ior pesLe muILe generuLII penLru u dovedI orIgIneu Ior urIunù, îsI ure
corespondenLuI în RusIu SovIeLIcù, unde oumenII LrebuIuu sù compIeLeze IormuIure

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

20
sImIIure penLru u urùLu cù sLrùmosII Ior n-uu poseduL nIcI un IeI de proprIeLuLe sI cù
decI sunL de orIgIne proIeLurù. ¡deoIogIu sovIeLIcù se buzeuzù pe Ideeu cù oumenII poL
II condILIonuLI penLru comunIsm pe cuIe geneLIcù, udIcù pe Ideeu cù cuLevu generuLII
condILIonuLe prIn dIcLuLurù vor LrunsmILe IdeoIogIu comunIsLù descendenLIIor Ior, cure
vor II comunIsLI dIn nusLere. PersecuLIu mInorILùLIIor rusIuIe în RusIu SovIeLIcù în
IuncLIe de orIgIneu rusIuIù sI de bunuI pIuc uI comIsuruIuI respecLIv esLe bIne
cunoscuLù; deosebIL de rùspundIL esLe unLIsemILIsmuI, cu deosebIreu cù pogromurIIe
oIIcIuIe sunL numILe ,epurùrI poIILIce¨.
Nu exIsLù decuL un sIngur unLIdoL uI rusIsmuIuI: IIIosoIIu IndIvIduuIIsmuIuI sI
coroIuruI sùu poIILIc - cupILuIIsmuI IuIssez-IuIre.
¡ndIvIduuIIsmuI consIderù omuI - IIecure om - cu pe o enLILuLe IndependenLù,
suverunù, cure posedù drepLuI InuIIenubII usupru proprIeI suIe vIeLI, un drepL ce derIvù
dIn nuLuru su de IIInLù ruLIonuIù. ¡ndIvIduuIIsmuI uIIrmù cù o socIeLuLe cIvIIIzuLù, cu sI
orIce Iormù de usocIere, cooperure suu coexIsLenLù pusnIcù înLre oumenI, pouLe II
reuIIzuLù numuI pe buzu recunousLerII drepLurIIor IndIvIduuIe, sI cù un grup, cu uLure,
nu posedù uILe drepLurI în uIuru drepLurIIor IndIvIduuIe uIe membrIIor sùI (v. Avn
Rund: DrepLurIIe omuIuI sI ,DrepLurI¨ coIecLIvIzuLe în TIe VIrLue oI SeIIIsIness,
SIgneL Book, 1¤6q).
Ceeu ce conLeuzù pe pIuLu IIberù esLe dour un sIngur uLrIbuL umun, sI unume
cupucILuLeu producLIvù, sI nIcIdecum sLrùmosII, rudeIe, geneIe suu cIImIu corporuIù.
CupILuIIsmuI judecù sI rùspIùLesLe oumenII excIusIv în IuncLIe de cupucILùLIIe Ior sI de
umbILIu IndIvIduuIù.
NIcI un sIsLem nu pouLe InsLuuru domnIu ruLIunII prIn Iege (suu prIn IorLù).
CupILuIIsmuI esLe însù sInguruI sIsLem cure IuncLIoneuzù înLr-un IeI cure rùspIùLesLe
ruLIonuIILuLeu sI penuIIzeuzù LouLe IormeIe de IruLIonuIILuLe, IncIusIv rusIsmuI.
Un sIsLem compIeL IIber, cupILuIIsL, nu u exIsLuL încù nIcùIerI. O semnIIIcuLIe
enormù o ure însù coreIuLIu înLre rusIsm sI uuLorILurIsmuI poIILIc în economIIIe
semI-IIbere în secoIuI nouùsprezece. PersecuLureu nuLIonuIù sIJsuu reIIgIousù u
mInorILùLIIor u IosL în ruporL Invers cu gruduI de IIberLuLe dIn Lurù. RusIsmuI eru ceI
muI puLernIc în LùrIIe cu economIIIe ceIe muI conLroIuLe, cu RusIu sI GermunIu, sI ceI
muI sIub în AngIIu, cure eru pe uLuncI ceu muI IIberù Lurù dIn Europu.
CupILuIIsmuI esLe ceI ce u duL omenIrII prImII eI pusI spre IIberLuLe sI un mod de
vIuLù buzuL pe ruLIune. CupILuIIsmuI esLe ceI ce u sLrùpuns burIereIe nuLIonuIe sI
rusIuIe, sI unume prIn InLermedIuI IIberuIuI scIImb. CupILuIIsmuI esLe ceI ce u uboIIL
scIuvIu sI serbIu în LouLe LùrIIe cIvIIIzuLe dIn Iume. NorduI cupILuIIsL esLe ceI ce u
dIsLrus scIuvIu în SuduI IeuduI-ugrur uI SLuLeIor UnILe.
AceusLu u IosL LendInLu cure u prevuIuL un scurL InLervuI de LImp de cIrcu o suLù sI
cInzecI de unI. Nu esLe necesur sù reumInLIm uIcI rezuILuLeIe sI reuIIzùrIIe
specLucuIouse uIe ucesLeI LendInLe.
AscensIuneu coIecLIvIsmuIuI u rùsLurnuL uceusLù LendInLù.
Cund oumenII uu începuL sù IIe îndocLrInuLI dIn nou cu Ideeu cù IndIvIduI nu
deLIne nIcI un drepL, cù supremuLIu, uuLorILuLeu moruIù sI puLereu neIImILuLù upurLIn
grupuIuI sI cù omuI nu esLe nImIc Iùrù grupuI sùu, consecInLu InevILubIIù u IosL cù
oumenII uu începuL sù gruvILeze în juruI unuI grup suu uILuI, penLru uuLo-upùrure,
cuprIns de dezorIenLure sI grouzù subconsLIenLù. GrupuI ceI muI Iu îndemunù, ceI cure
esLe ceI muI usor de IdenLIIIcuL sI cùruIu esLe ceI muI usor sù I Le uIùLurI, în specIuI
penLru persoune cu cupucILùLI InLeIecLuuIe IImILuLe, Iormu ceu muI puLIn preLenLIousù
de ,upurLenenLù¨ sI ,urmonIe¨ esLe rusu.
Medalion Ayn Rand
21
¡n ucesL IeI, LeoreLIcIenII coIecLIvIsmuIuI, uvocuLII ,umunIsLI¨ uI unuI sLuL ubsoIuL
,bInevoILor¨, uu provocuL renusLereu sI o cresLere nouù, vIruIenLù u rusIsmuIuI în
secoIuI uI douùzecIIeu.
¡n epocu de gIorIe u cupILuIIsmuIuI, SLuLeIe UnILe eruu ceu muI IIberù Lurù dIn
Iume sI ceu muI bunù dezmInLIre u LeorIIIor rusIsLe. Au venIL uIcI oumenI de LouLe
ruseIe, unII provenInd dIn LùrI obscure, nesemnIIIcuLIve dIn puncL de vedere cuILuruI,
reuIIzund mInunI de creuLIvILuLe sI cure ur II rùmus nùscuLe mourLe în LùrIIe Ior de
orIgIne, pIIne de InLerdIcLII. OumenI dIn grupurI rusIuIe ce s-uu mùceIùrIL LImp de
secoIe, uu învùLuL sù LrùIuscù împreunù în urmonIe sI cooperure pusnIcù. AmerIcu u
IosL denumILù, pe bunù drepLuLe, ,creuzeL rusIuI¨. ¡nsù puLInI sunL ceI ce uu înLeIes cù
AmerIcu nu I-u dIzoIvuL pe ImIgrunLI înLr-o unIIormILuLe nIveIunLù; AmerIcu I-u unIL
prIn proLejureu drepLuI Ior Iu IndIvIduuIILuLe |.|
ALuLu LImp cuL mIIILunLII de cuIoure IupLuu conLru dIscrImInùrII dIn purLeu
InsLILuLIIIor de sLuL, drepLuI, jusLILIu sI moruIu eruu de purLeu Ior |.| DIscrImInureu
rusIuIù, Impusù sI consIInLILù de Iege |în sLuLeIe dIn Sud|, esLe o încùIcure uLuL de
grosoIunù u drepLurIIor IndIvIduuIe, încuL IegIIe dIscrImInuLorII uIe SuduIuI ur II
LrebuIL de muIL sù IIe decIuruLe neconsLILuLIonuIe |.| EsLe corecL sù se InLerzIcù orIce
IeI de dIscrImInure în InsLILuLIIIe sI sLubIIImenLeIe de sLuL, deourece sLuLuI nu ure nIcI
un drepL sù nedrepLùLeuscù vreun ceLùLeun uI sùu. ¡n conIormILuLe cu uceIusI
prIncIpIu, sLuLuI nu ure nIcI un drepL sù IuvorIzeze pe unII ceLùLenI uI sùI în
deLrImenLuI uILor ceLùLenI. De uceeu sLuLuI nu ure nIcI drepLuI sù vIoIeze drepLuI Iu
proprIeLuLe purLIcuIurù, prIn InLerzIcereu dIscrImInùrIIor în InsLILuLIIIe suu
înLreprInderIIe prIvuLe.
NImenI |.| nu pouLe rIdIcu vreo preLenLIe cund e vorbu de proprIeLuLeu uILuIu.
DrepLurIIe unuI IndIvId nu sunL vIoIuLe cund o persounù purLIcuIurù reIuzù sù uIbù
de-u Iuce cu ucesLu. RusIsmuI esLe o docLrInù IunesLù, IruLIonuIù sI, dIn puncL de
vedere moruI, demnù de dIspreL, însù docLrIneIe nu poL II InLerzIse suu Impuse prIn
Iege. ToL usLIeI cum LrebuIe sù upùrùm IIberLuLeu de exprImure penLru un comunIsL,
desI LeorIIIe suIe sunL IunesLe, LoL usLIeI LrebuIe sù upùrùm drepLuI unuI rusIsL de u
uLIIIzu sI dIspune de uvuLuI sùu. RusIsmuI prIvuL nu esLe o probIemù IeguIù, cI unu
moruIù; eI pouLe II combùLuL numuI prIn mIjIouce prIvuLe, cum ur II boIcoLuI economIc
suu osLrucIsmuI socIuI |.|

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

22

ÐR I P T LR I L I O MLL LI
1

|TexL prescurLuL|
CIne doresLe promovureu uneI socIeLùLI IIbere, udIcù u cupILuIIsmuIuI, LrebuIe sù
înLeIeugù cù buzu IndIspensubIIù u ucesLeIu o consLILuIe prIncIpIuI drepLurIIor omuIuI.
CIne doresLe sù sprIjIne drepLurIIe omuIuI, LrebuIe sù înLeIeugù cù sInguruI sIsLem cure
Ie susLIne sI proLejeuzù esLe cupILuIIsmuI. ¡ur cIne doresLe sù evuIueze reIuLIu cure
exIsLù înLre IIberLuLe sI obIecLIveIe InLeIecLuuIIIor dIn zIIeIe nousLre, pouLe sù o Iucù
prIn sImpIu consLuLure u IupLuIuI cù concepLuI de drepLurI IndIvIduuIe esLe IIe eIuduL,
IIe deIormuL suu perverLIL, sI esLe urureorI dIscuLuL, ceeu ce esLe bùLùLor Iu ocII în
specIuI dIn purLeu usu numILIIor ,conservuLorI¨.
¨DrepLurIIe¨ sunL o noLIune cure LIne de domenIuI moruIeI; esLe concepLuI ce
IurnIzeuzù LrunzILIu IogIcù înLre prIncIpIIIe cure gIIdeuzù ucLIvILùLIIe IndIvIduIuI sI ceIe
cure gIIdeuzù reIuLIIIe ucesLuIu cu uILII, esLe concepLuI cure proLejeuzù moruIu
IndIvIduuIù înLr-un conLexL socIuI, esLe IegùLuru înLre coduI moruI uI IndIvIduIuI sI
coduI IeguI uI socIeLùLII, înLre eLIcù sI poIILIcù. DrepLurIIe IndIvIduuIe consLILuIe
mIjIocuI prIn cure socIeLuLeu esLe subordonuLù IegII moruIe.
OrIce sIsLem poIILIc se buzeuzù pe un unumIL cod eLIc. CodurIIe eLIce domInunLe
în IsLorIu omenIrII uu IosL vurIeLùLI uIe docLrIneI uILruIsL-coIecLIvIsLe, cure subordonu
IndIvIduI uneI uuLorILùLI superIoure, IIe eu mIsLIcù suu socIuIù. Cu urmure, ceIe muI
muILe dInLre sIsLemeIe poIILIce eruu vurIeLùLI uIe uceIeIusI LIrunII eLuLIsLe,
deosebIndu-se înLre eIe nu în mod prIncIpIuI, cI dour prIn grud, IIInd IImILuLe numuI
de IucLorI înLumpIùLorI, cu LrudILIu, IuosuI, conIIIcLeIe sungerouse sI prùbusIrIIe
perIodIce. Sub LouLe ucesLe sIsLeme, moruIu eru un cod upIIcubII numuI IndIvIzIIor, nu
sI socIeLùLII. SocIeLuLeu eru pIusuLù în uIuru IegII moruIe, cu înLrucIIpure, sursù suu
unIc LùImucI uI eI, Iur IncuIcureu IdeII obIIguLIvILùLII uuLo-sucrIIIcIuIuI în numeIe
socIeLùLII eru prIvILù cu obIecLIv prIncIpuI uI eLIcII în exIsLenLu pùmunLeunù u omuIuI.
DuL IIInd cù ,socIeLuLeu¨ nu exIsLù cu enLILuLe, cùcI socIeLuLeu esLe dour un numùr
de persoune IndIvIduuIe, rezuILu, în prucLIcù, cù ceI ce eruu dIspensuLI de respecLureu
IegII moruIe eruu conducùLorII socIeLùLII; supunundu-se numuI rILuuIurIIor LrudILIeI, eI
deLIneuu o puLere ubsoIuLù sI preLIndeuu supunere ourbù, pe buzu prIncIpIuIuI ImpIIcIL
,bIneIe esLe ceeu ce esLe bIne penLru socIeLuLe (suu penLru LrIb, rusù, nuLIune), Iur
edIcLeIe conducùLoruIuI sunL voceu ucesLuIu pre pùmunL¨.
AceusLu eru vuIubII penLru LouLe sIsLemeIe eLuLIsLe, penLru LouLe versIunIIe eLIcII
uILruIsL-coIecLIvIsLe, IIe eu mIsLIcù suu socIuIù. ,DrepLuI dIvIn uI regIIor¨ rezumù LeorIu
poIILIcù u prImeI versIunI, Iur Vox popuII, vox deI - u ceIeI de-u douu. ¡uLù cuLevu
dovezI: LeocruLIu EgIpLuIuI unLIc, cu IuruonuI cu zeu înLrucIIpuL, reguIu ubsoIuLù u
mujorILùLII, suu democruLIu dIn ALenu, sLuLuI bunùsLùrII socIuIe InsLuuruL de împùruLII
romunI, ¡ncIIzILIu spre sIursILuI EvuIuI MedIu, monurIIu ubsoIuLù dIn ¡runLu, sLuLuI
bunùsLùrII socIuIe în PrusIu bIsmurckIunù, cumereIe de guzure uIe GermunIeI nuzIsLe,
sI udevùruLuI ubuLor cure u IosL RusIu SovIeLIcù.
TouLe ucesLe sIsLeme eruu expresIu eLIcII uILruIsL-coIecLIvIsLe, numILoruI Ior
comun IIInd IupLuI cù socIeLuLeu se pIusu deusupru IegII moruIe, cu un IdoI
uLoLpuLernIc sI suverun uI bunuIuI pIuc. PrIn urmure, LouLe ucesLe sIsLeme eruu, dIn
puncL de vedere poIILIc, vurIunLe uIe uneI socIeLùLI ImoruIe.

1
Titlul original: Man's Rights. Aprut în The Objectivist Newsletter, vol. 2, nr. 4, aprilie 1963. Retiprit în
culegerea de eseuri: A. Rand, The Virtue of Selfishness, New York, Signet (prima ediie: 1964).
Medalion Ayn Rand
23
ReuIIzureu ceu muI proIund revoIuLIonurù u SLuLeIor UnILe uIe AmerIcII u IosL cù
socIeLuLeu u IosL subordonuLù IegII moruIe.
PrIncIpIuI drepLurIIor IndIvIduuIe uIe omuIuI u reprezenLuL exLIndereu moruIeI
usupru sIsLemuIuI socIuI, sI unume cu o îngrùdIre u puLerIIor sLuLuIuI, cu o upùrure u
IndIvIduIuI împoLrIvu IorLeI bruLuIe u coIecLIvuIuI, cu o subordonure u puLerII
drepLuIuI. SLuLeIe UnILe uIe AmerIcII uu IosL prImu socIeLuLe moruIù dIn IsLorIe. TouLe
socIeLùLIIe unLerIoure I-uu prIvIL pe IndIvId cu pe un mIjIoc, cu pe un obIecL de
sucrIIIcIu în vedereu uLIngerII scopurIIor uILoru, Iur socIeLuLeu uu prIvIL-o cu pe un scop
în sIne. SLuLeIe UnILe însù I-uu prIvIL pe om cu pe un scop în sIne, Iur socIeLuLeu uu
consIderuL-o cu pe un mIjIoc uI convIeLuIrII pusnIce, ordonuLe, voIunLure înLre IndIvIzI.
TouLe sIsLemeIe unLerIoure uu consIderuL cù vIuLu omuIuI upurLIne socIeLùLII, cù
socIeLuLeu pouLe Iuce cu eu LoL ce doresLe, sI cù orIce IIberLuLe de cure evenLuuI se
bucurù îI esLe ucorduLù cu o Iuvoure, prIn îngùduInLù, sI îI pouLe II reLrusù în orIce
momenL. SLuLeIe UnILe uu sLuLuuL cù vIuLu îI upurLIne omuIuI de drepL (udIcù în
vIrLuLeu unuI prIncIpIu moruI sI în vIrLuLeu nuLurII suIe), cù un drepL esLe o proprIeLuLe
u IndIvIduIuI, cù socIeLuLeu cu uLure nu ure nIcI un IeI de drepLurI, sI cù sInguruI
obIecLIv moruImenLe jusLIIIcuL uI sLuLuIuI esLe proLejureu drepLurIIor IndIvIduuIe.
Un ,drepL¨ esLe un prIncIpIu moruI ce deIInesLe sI consIInLesLe IIberLuLeu de
ucLIune u IndIvIduIuI în conLexL socIuI. Nu exIsLù decuL un sIngur drepL IundumenLuI
(în sensuI cù LouLe ceIeIuILe sunL consecInLe uIe ucesLuIu): drepLuI IndIvIduIuI usupru
proprIeI suIe vIeLI. VIuLu esLe un proces uI ucLIunII de uuLosubzIsLenLù sI uuLogenerure;
drepLuI Iu vIuLù înseumnù drepLuI de u se unguju în ucLIvILùLI de uuLosubzIsLenLù sI
uuLogenerure, udIcù IIberLuLeu de u înLreprInde LouLe ucLIunIIe ceruLe de nuLuru omuIuI
cu IIInLù ruLIonuIù în vedereu înLreLInerII, uvunsùrII, împIInIrII sI muILumIrII în vIuLù
(AcesLu esLe sensuI drepLuIuI Iu vIuLù, Iu IIberLuLe sI Iu cùuLureu IerIcIrII |înscrIs în
DecIuruLIu de IndependenLù dIn 1;;6, n.Lr.|).
ConcepLuI de ,drepLurI¨ se reIerù numuI Iu ucLIune, muI precIs Iu IIberLuLeu de
ucLIune. EI înseumnù u II IIber de consLrungere, de umesLec dIn purLeu uILor oumenI.
AsLIeI, un drepL esLe - penLru IIecure IndIvId - o uuLorIzure moruIù de nuLurù
pozILIvù, sI unume u IIberLùLII suIe de u ucLIonu în conIormILuLe cu proprIu IuI judecuLù,
penLru uLIngereu proprIIIor IuI obIecLIve, prIn proprIu IuI opLIune voIunLurù,
neconsLrunsù. ¡n ceeu ce îI prIvesLe pe ceIIuILI, drepLurIIe IuI nu Impun usupru ucesLoru
nIcI o obIIguLIe, cu excepLIu uneIu de nuLurù neguLIvù: de u se ubLIne de Iu vIoIureu
drepLurIIor IuI.
DrepLuI Iu vIuLù esLe sursu LuLuror drepLurIIor, Iur drepLuI Iu proprIeLuLe esLe
sInguruI mIjIoc de reuIIzure u ucesLuI drepL. ¡ùrù drepLuI de proprIeLuLe nu sunL
posIbIe nIcI un IeI de uILe drepLurI. DuL IIInd cù omuI LrebuIe sù se menLInù în vIuLù
prIn proprIIIe suIe eIorLurI, omuI cure nu ure drepL usupru produsuIuI eIorLuIuI sùu nu
ure mIjIouce sù se menLInù în vIuLù. OmuI cure produce, în LImp ce uILII dIspun de
produs, esLe un scIuv.
EsLe ImporLunL de uvuL în vedere IupLuI cù drepLuI Iu proprIeLuLe esLe, cu sI LouLe
ceIeIuILe drepLurI, un drepL Iu ucLIune: eI nu esLe drepLuI Iu un obIecL, cI drepLuI Iu
ucLIune sI Iu consecInLeIe producerII suu dobundIrII uceIuI obIecL. DrepLuI Iu
proprIeLuLe nu esLe o gurunLIe cù un om vu dobundI vreo proprIeLuLe, cI dour o
gurunLIe cù o vu posedu ducù o vu dobundI. EsLe drepLuI de u dobundI, de u pùsLru, de u
IoIosI sI de u însLrùInu vuIorI muLerIuIe.
ConcepLuI de drepLurI IndIvIduuIe esLe uLuL de nou în IsLorIu omenIrII, încuL ceI
muI muILI oumenI nu I-uu înLeIes înLru LoLuI nIcI punù în zIuu de uzI. ¡n conIormILuLe
cu ceIe douù LeorII uIe eLIcII, ceu mIsLIcù, respecLIv ceu socIuIù, unII uIIrmù cù

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

24
drepLurIIe ur II un dur uI IuI Dumnezeu, Iur uILII cù ur II un cudou uI socIeLùLII. ¡n
reuIILuLe, sursu drepLurIIor esLe nuLuru umunù însùsI.
DecIuruLIu de IndependenLù uruLù cù oumenII ,sunL înzesLruLI de CreuLoruI Ior cu
unumILe drepLurI InuIIenubIIe¨. ¡ndIIerenL ducù se consIderù cù omuI esLe un produs uI
unuI CreuLor suu uI nuLurII, probIemu orIgInII omuIuI nu scIImbù IupLuI cù eI esLe o
enLILuLe de un IeI deosebIL, sI unume o IIInLù ruLIonuIù, cù nu pouLe IuncLIonu sub
consLrungere sI cù drepLurIIe consLILuIe condILIu necesurù penLru succesuI moduIuI
sùu specIIIc de supruvIeLuIre.
Sursu drepLurIIor omuIuI nu esLe Iegeu dIvInù suu Iegeu CongresuIuI,
cI Iegeu IdenLILùLII. A esLe A, Iur un Om esLe un Om. DrepLurIIe sunL
condILII de exIsLenLù ceruLe de nuLuru umunù penLru proprIu eI
supruvIeLuIre. Ducù e cu omuI sù LrùIuscù pe pùmunL, esLe drepL cu eI
sù-sI IoIoseuscù mInLeu, esLe drepL cu eI sù ucLIoneze în conIormILuLe
cu proprIu-I judecuLù IIberù, esLe drepL sù munceuscù penLru vuIorIIe
suIe sI sù-sI pùsLreze roudeIe muncII. Ducù scopuI sùu esLe vIuLu
pùmunLeunù, eI ure drepLuI sù LrùIuscù cu o IIInLu ruLIonuIù, cùcI
nuLuru îI InLerzIce sù IIe IruLIonuI (ALIus SIrugged).
A vIoIu drepLurIIe omuIuI înseumnù u-I IorLu sù ucLIoneze împoLrIvu proprIeI suIe
judecùLI suu u-I conIIscu vuIorIIe. ExIsLù, în esenLù, o sIngurù cuIe de u o Iuce: prIn
IoIosIreu IorLeI IIzIce. ExIsLù dour doI poLenLIuII vIoIuLorI uI drepLurIIor
omuIuI: crImInuIII sI sLuLuI. Mureu reuIIzure u SLuLeIor UnILe u IosL sù murcIeze neL
dIsLIncLIu înLre ceI doI, InLerzIcundu-I ceIuI de-uI doIIeu sù prucLIce o versIune
IeguIIzuLù u ucLIvILùLIIor ceIuI dInLuI.
DecIuruLIu de ¡ndependenLù u IormuIuL prIncIpIuI cù, ,penLru u gurunLu ucesLe
drepLurI, prInLre oumenI se InsLILuIe guverne¨. AcesL prIncIpIu consLILuIe sInguru
jusLIIIcure vuIIdù penLru exIsLenLu unuI InsLrumenL de guvernure (sLuLuI) sI specIIIcù
unIcu IuncLIune uccepLubIIù u sLuLuIuI: proLecLIu drepLurIIor omuIuI prIn proLejureu
ucesLuIu de vIoIenLu IIzIcù.
¡n ucesL IeI, IuncLIu sLuLuIuI u IosL scIImbuLù de Iu ceu de sLùpunILor Iu ceu de
sIujILor. PenLru u upùru pe oumenI de crImInuII u IosL InsLILuILù puLereu de sLuL, Iur
penLru u-I upùru de sLuL u IosL scrIsù ConsLILuLIu. DecIuruLIu drepLurIIor omuIuI eru
îndrepLuLù nu împoLrIvu ceLùLenIIor purLIcuIurI, cI împoLrIvu sLuLuIuI, cu o decIuruLIe
expIIcILù cù drepLurIIe IndIvIduuIe prevuIeuzù usupru orIcùror IorLe pubIIce suu socIuIe.
RezuILuLuI ucesLor scIImbùrI u IosL un gen de socIeLuLe cIvIIIzuLù pe cure, penLru
o perIoudù de cIrcu o suLù cIncIzecI de unI, AmerIcu eru pe puncLuI sù o reuIIzeze. O
socIeLuLe cIvIIIzuLù esLe ceu în cure IorLu IIzIcù esLe eIImInuLù dIn reIuLIIIe umune, în
cure sLuLuI, ucLIonund cu poIILIsL, pouLe IoIosI IorLu, dur numuI cu rùspuns sI numuI
împoLrIvu ceIor ce InILIuzù IoIosIreu eI.
AceusLu u IosL semnIIIcuLIu sI InLenLIu esenLIuIù u IIIosoIIeI poIILIce u AmerIcII,
cure e ImpIIcIL conLInuLù în prIncIpIuI drepLurIIor IndIvIduuIe. Dur ucesL prIncIpIu nu u
IosL IormuIuL expIIcIL, nu u IosL InLegruI uccepLuL sI nu u IosL consecvenL prucLIcuL.
ConLrudIcLIu InLernù u AmerIcII u IosL eLIcu uILruIsL-coIecLIvIsLù. AILruIsmuI esLe
IncompuLIbII cu IIberLuLeu, cu cupILuIIsmuI sI cu drepLurIIe IndIvIduuIe. Nu se pouLe
împùcu cùuLureu IerIcIrII cu sLuLuLuI moruI de unImuI de sucrIIIcIu.
ConcepLuI de drepLurI IndIvIduuIe u IosL ceI ce u duL nusLere socIeLùLII IIbere. De
uceeu dIsLrugereu socIeLùLII IIbere LrebuIu sù înceupù cu dIsLrugereu drepLurIIor
IndIvIduuIe.
O LIrunIe coIecLIvIsLù nu îndrùznesLe sù înrobeuscù o Lurù prInLr-o conIIscure
Medalion Ayn Rand
25
descIIsù u vuIorIIor eI, muLerIuIe suu moruIe. ¡nrobIreu LrebuIe IùcuLù prInLr-un
proces de corupere dIn InLerIor. ToL usu cum, pe pIun muLerIuI, prùdureu bogùLIIIor
uneI LùrI esLe reuIIzuLù prIn provocureu InIIuLIeI monedeI suIe, LoL usu sunLem usLùzI
murLorI uI unuI proces de InIIuLIe upIIcuL domenIuIuI drepLurIIor omuIuI. AcesL proces
uduce cu sIne un numùr uLuL de mure de ,drepLurI¨ nou promuIguLe, încuL oumenII
nIcI nu muI observù cù sensuI concepLuIuI de drepLurI IndIvIduuIe esLe pe puncLuI de u
II rùsLurnuL. ToL usu cum bunII IuIsI uIungù pe ceI verILubIII, ucesLe usu zIse ,drepLurI¨
neugù drepLurIIe verILubIIe.
EsLe InLeresunL de reIevuL IupLuI cù nIcIoduLù nu um usIsLuL Iu o usemeneu
proIIIerure, în LouLù Iumeu, u douù Ienomene conLrudIcLorII: u usu numILeIor ,noI
drepLurI¨ pe de o purLe, sI u IugùreIor de muncù IorLuLù, pe de uILu.
,TrucuI¨ u consLuL în u depIusu concepLuI de drepL dIn domenIuI poIILIc în ceI
economIc.
PIuLIormu PurLIduIuI DemocruL dIn 1¤6o rezumù uceusLù depIusure înLr-un mod
pregnunL sI expIIcIL. Eu decIurù cù o udmInIsLruLIe DemocruLù ,vu reuIIrmu decIuruLIu
drepLurIIor economIce, pe cure ¡runkIIn RooseveIL u înLIpùrIL-o în consLIInLu nousLrù
nuLIonuIù cu suIsprezece unI în urmù¨.
Sù uvem cIur în mInLe sensuI noLIunII de drepLurI cund cILIm IIsLu pe cure ne-o
oIerù uceusLù pIuLIormù:
1. DrepLuI Iu un Ioc de muncù uLII sI remuneruLIv în IndusLrIu, comerLuI,
ugrIcuILuru suu mIneIe nuLIunII;
z. DrepLuI de u cusLIgu suIIcIenL penLru u-sI usIguru suIIcIenLù Irunù,
îmbrùcùmInLe sI recreuLIe;
¤. DrepLuI IIecùruI IermIer de u cuILIvu sI u vInde produseIe suIe cu un cusLIg cure
sù-I uducù IuI sI IumIIIeI suIe un nIveI de vIuLù decenL;
q. DrepLuI IIecùruI om de uIucerI sI IndusLrIus, mIc suu mure, de u ucLIvu înLr-o
uLmosIerù IIpsILù de concurenLù neIoIuIù sI de domInuLIu monopoIurIIor IocuIe sI
sLrùIne;
=. DrepLuI IIecùreI IumIIII Iu un cùmIn decenL;
6. DrepLuI Iu îngrIjIre medIcuIù udecvuLù sI Iu posIbIIILuLeu de u se bucuru de
sùnùLuLe;
;. DrepLuI Iu o proLecLIe udecvuLù IuLù de dIIIcuILùLIIe economIce IeguLe de vursLu
înuInLuLù, de bouIù, uccIdenLe sI somuj;
8. DrepLuI Iu un învùLùmunL de cuIILuLe.
O sIngurù înLrebure, pusù dupù IIecure dIn ucesLe opL propozILII, ur IùmurI
probIemu: pe socoLeuIu cuI?
¡ocurIIe de muncù, Irunu, îmbrùcùmInLeu, recreuLIu (!), IocuInLeIe, îngrIjIreu
medIcuIù, învùLùmunLuI eLc., nu cresc în copucI. AcesLeu sunL vuIorI creuLe de om, sunL
bunurI sI servIcII produse de oumenI. CIne vu LrebuI sù Ie IurnIzeze?
Ducù unII uu drepLuI Iu produseIe muncII uILoru, uLuncI ucesLI uILII sunL IIpsILI de
drepLurI sI sunL condumnuLI Iu muncù sIInIcù.
OrIce preLIns ,drepL¨ uI unuI om, u cùruI reuIIzure ImpIIcù încùIcureu drepLurIIor
uILuIu, nu esLe sI nu pouLe II un drepL.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

26
NImenI nu ure drepLuI sù Impunù vreo obIIguLIe neconsImLILù, vreo înduLorIre
nerùspIùLILù suu vreo servILuLe InvoIunLurù uILuI om. Nu pouLe exIsLu vreun ,drepL de u
înrobI¨.
Un drepL nu IncIude reuIIzureu su muLerIuIù de cùLre uILII; eI IncIude numuI
IIberLuLeu de u cusLIgu uceusLù reuIIzure prIn eIorL proprIu.
ObservuLI, în ucesL conLexL, exucLILuLeu exprImùrII PùrInLIIor ¡onduLorI |uI S.U.A,
uuLorII DecIuruLIeI de IndependenLù sI uI ConsLILuLIeI, prInLre cure TI. JeIIerson, J.
MudIson, G. WusIIngLon; n.L.|: eI uu vorbIL despre drepLuI Iu cùuLure u IerIcIrII, sI nu
despre drepLuI Iu IerIcIre. AceusLu înseumnù cù omuI ure drepLuI sù înLreprIndù LoL ce
consIderù necesur penLru u-sI reuIIzu IerIcIreu; nu înseumnù cù uILII LrebuIe sù-I Iucù
IerIcIL.
DrepLuI Iu vIuLù înseumnù cù omuI ure drepLuI sù se înLreLInù prIn muncu su
proprIe (Iu orIce nIveI economIc, uLuL de înuIL cuL se vu prIcepe); ucesL drepL nu
înseumnù cù uILII sunL obIIguLI sù-I IurnIzeze ceIe necesure.
DrepLuI Iu proprIeLuLe înseumnù cù omuI ure drepLuI sù înLreprIndù ucLIvILùLIIe
economIce necesure penLru u dobundI bunurI, penLru u Ie IoIosI suu u Ie însLrùInu; eI
nu înseumnù cù uILII sunL obIIguLI sù-I IurnIzeze ucesLe bunurI.
DrepLuI Iu IIberLuLe u cuvunLuIuI înseumnù cù omuI ure drepLuI sù-sI exprIme
IdeIIe, Iùrù rIscuI de reprImure, umesLec suu ucLIunI punILIve dIn purLeu sLuLuIuI. EI nu
înseumnù cù uILII LrebuIe sù-I IurnIzeze o suIù de conIerInLe, un posL de rudIo suu o
musInù de ImprImuL prIn cure sù-sI pouLù exprImu IdeIIe.
OrIce înLreprIndere cure ImpIIcù muI muIL decuL o sIngurù persounù necesILù
consImLùmunLuI voIunLur uI IIecùruI purLIcIpunL. ¡Iecure dIn eI ure drepLuI Iu proprIu-I
decIzIe, dur nImenI nu ure drepLuI de u Impune uILoru ucesLe decIzII.
Nu exIsLù vreun ,drepL Iu un Ioc de muncù¨, exIsLù dour drepLuI Iu IIberuI
scIImb, udIcù drepLuI de u uccepLu un posL, ducù un uILuI doresLe sù-I ungujeze. Nu
exIsLù un ,drepL Iu un cùmIn¨, cI numuI drepLuI Iu un scIImb IIber: drepLuI de u sI-I
consLruI suu de u-I cumpùru. Nu exIsLù ,drepLuI Iu un suIurIu suu un preL ,ecIILubII¨,
ducù nImenI nu doresLe sù-I pIùLeuscù, sù ungujeze pe cInevu suu sù-I cumpere
produsuI. Nu exIsLù un ,drepL uI consumuLorIIor¨ Iu IupLe, încùILùmInLe, IIIme suu
sumpunIe, ducù nIcI un producùLor nu doresLe sù producù ucesLe mùrIurI (exIsLù
numuI drepLuI de u Ie IubrIcu sIngur). Nu exIsLù ,drepLurI¨ uIe grupurIIor specIuIe, nu
exIsLù ,drepLurI uIe IermIerIIor, muncILorIIor, IndusLrIusIIor, oumenIIor de uIucerI,
suIurIuLIIor, puLronIIor, uIe vursLnIcIIor, uIe LInerIIor, uIe ceIor încù nenùscuLI¨. Nu
exIsLù decuL DrepLurIIe OmuIuI, drepLurI pe cure Ie ure IIecure IndIvId sI Ie uu LoLI
oumenII în cuIILuLeu Ior de IndIvIzI.
DrepLuI de proprIeLuLe sI drepLuI Iu IIberuI scIImb sunL sIngureIe ,drepLurI
economIce¨ (ucesLeu sunL, de IupL, drepLurI poIILIce); nu pouLe exIsLu vreo ,decIuruLIe u
drepLurIIor economIce¨. EsLe de noLuL, însù, cù udepLII ucesLoru dIn urmù uproupe cù
Ie-uu dIsLrus pe prImeIe.
AmInLILI-vù cù drepLurIIe consLILuIe prIncIpII moruIe cure deIInesc sI proLejeuzù
IIberLuLeu de ucLIune u omuIuI, dur cure nu Impun înduLorIrI uILor oumenI. CeLùLenII
IndIvIduuII nu consLILuIe o umenInLure recIprocù în ceeu ce prIvesLe drepLurIIe suu
IIberLùLIIe. Un ceLùLeun purLIcuIur cure recurge Iu IorLù sI încuIcù drepLurIIe uILoru esLe
un crImInuI, Iur împoLrIvu IuI oumenII beneIIcIuzù de proLecLIu IegII.
CrImInuIII uu consLILuIL o mIcù mInorILuLe în LouLe LImpurIIe sI în LouLe LùrIIe.
RùuI pe cure ucesLIu I-uu IùcuL omenIrII esLe InIInILezImuI în compuruLIe cu LouLe
ororIIe - mùceIurIIe, rùzbouIeIe, persecuLIIIe, conIIscùrIIe, înIomeLùrIIe, înrobIrIIe,
Medalion Ayn Rand
27
pusLIIrIIe - sùvursILe de puLereu de sLuL. SLuLuI consLILuIe umenInLureu poLenLIuIù ceu
muI perIcuIousù Iu udresu drepLurIIor omuIuI, deourece sLuLuI deLIne în mod IeguI
monopoIuI IoIosIrII IorLeI împoLrIvu unor vIcLIme, cure, eIe înseIe, sunL în mod IeguI
dezurmuLe. Cund sLuLuI nu esLe IImILuL sI resLruns de respecLureu drepLurIIor omuIuI,
eI devIne dusmunuI Ior ceI muI perIcuIos, dusmunuI Ior de mourLe. DecIuruLIu
drepLurIIor omuIuI u IosL scrIsù nu cu o proLecLIe împoLrIvu ucLIunIIor IndIvIduuIe, cI
împoLrIvu ucLIunIIor sLuLuIuI.
ObservuLI ucum procedeuI prIn cure uceusLù proLecLIe esLe pe cuIe de u II
dIsLrusù.
ProcedeuI consLù în u uLrIbuI ceLùLenIIor purLIcuIurI încùIcùrIIe specIIIce ce sunL
InLerzIse prIn consLILuLIe sLuLuIuI (pe cure ceLùLenII purLIcuIurI nIcI nu uu puLereu sù Ie
comILù), dIspensund usLIeI sLuLuI de orIce resLrIcLII. DepIusureu devIne dIn ce în ce muI
vIzIbIIù în domenIuI IIberLùLII cuvunLuIuI. De muILI un, coIecLIvIsLII propugù Ideeu cù
reIuzuI unuI IndIvId de u IInunLu un oponenL consLILuIe o încùIcure u IIberLùLII
cuvunLuIuI ucesLuI oponenL sI cù esLe un ucL de ,cenzurù¨.
EsLe un ucL de ,cenzurù¨, uIIrmù ucesLIu, ducù un zIur reIuzù sù ungujeze suu sù
pubIIce uuLorI uIe cùror IdeI sunL dIumeLruI opuse poIILIcII uceIuI zIur.
EsLe un ucL de ,cenzurù¨, uIIrmù ucesLIu, ducù oumenII de uIucerI reIuzù sù
pubIIce ununLurI pubIIcILure în zIure cure îI înIIereuzù, îI InsuILù sI îI împrouscù cu
noroI.
|.| ,Cenzurureu¨ esLe un Lermen upIIcubII numuI ucLIunII.
sLuLuIuI. NIcI o ucLIune prIvuLù nu consLILuIe cenzurure. NIcI un IndIvId suu
ugenLIe nu pouLe reduce un om Iu Lùcere suu suprImu o pubIIcuLIe; numuI sLuLuI o
pouLe Iuce. ¡IberLuLeu cuvunLuIuI penLru persouneIe purLIcuIure IncIude drepLuI de u
nu II de ucord, de u nu uscuILu sI de u nu IInunLu pe proprIII Ior udversurI.
¡n conIormILuLe însù cu usemeneu docLrIne, cu ceu u ,decIuruLIeI drepLurIIor
economIce¨, un IndIvId nu ur uveu drepLuI de u dIspune de proprIIIe suIe mIjIouce
muLerIuIe dupù cum îI dIcLeuzù proprIu su consLIInLù, cI ur LrebuI sù-sI deu bunII, Iùrù
dIsLIncLIe, orIcùror vorbILorI suu zIurIsLI, cure ur uveu decI ,drepL¨ usupru bunurIIor
suIe.
AceusLu înseumnù cù ceI cure uu posIbIIILuLeu de u IurnIzu mIjIouce muLerIuIe
penLru exprImureu de IdeI nu uu drepLuI Iu IdeI proprII. AceusLu înseumnù cù un edILor
esLe duLor sù pubIIce cùrLI pe cure Ie consIderù Iùrù vuIoure, gresILe suu dùunùLoure, cù
un sponsor TV LrebuIe sù-I IInunLeze pe comenLuLorII cure îI InsuILù convIngerIIe, cù
proprIeLuruI unuI zIur LrebuIe sù punù spuLIuI sùu edILorIuI Iu dIspozILIu orIcùruI Lunùr
IuIIgun cure vocIIereuzù în Iuvoureu înIeudùrII preseI. AceusLu înseumnù cù un grup de
oumenI cupùLù ucces neIImILuL Iu ,drepLurI¨, în LImp ce un uIL grup esLe redus Iu o
nepuLIncIousù IresponsubIIILuLe.
Cum esLe evIdenL ImposIbII de u usIguru pe IIecure dorILor cu un Ioc de muncù,
cu un mIcroIon suu cu un spuLIu edILorIuI, cIne vu deLermInu ,dIsLrIbuIreu¨
,drepLurIIor economIce¨ sI vu uIege beneIIcIuruI, în condILIIIe în cure drepLuI Iu
opLIune uI proprIeLuruIuI vu II IosL uboIIL? EI bIne, |cIne uILcInevu decuL un orgunIsm
de sLuL| |.|
¡ur ducù IuceLI greseuIu de u crede cù LouLe ucesLeu se reIerù dour Iu murII
proprIeLurI, uLI Iuce bIne sù vù duLI seumu cù LeorIu ,drepLurIIor economIce¨ IncIude
,drepLuI¨ orIcùruI usu-zIs drumuLurg, poeL beuLnIk, compozILor de zgomoLe suu pIcLor
ubsLrucLIonIsL (cure ure însù pIIe poIILIce) Iu sprIjInuI IInuncIur pe cure nu I I-uLI

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

28
ucorduL cund nu uLI usIsLuL Iu specLucoIeIe Ior. Ce uILcevu ur puLeu însemnu pIunurIIe
de u cIeILuI ImpozILeIe vousLre penLru sprIjInuI urLeI subvenLIonuLe?
¡ur în LImp ce unII se buL cu pumnII în pIepL vorbInd despre ,drepLurI
economIce¨, noLIuneu de drepLurI poIILIce esLe pe cuIe de dIspurILIe. Se uILù cù
IIberLuLeu cuvunLuIuI înseumnù drepLuI de u propugu concepLIIIe proprII sI de u
suporLu consecInLeIe posIbIIe, IncIusIv dezucorduI uILoru, opozILIu, nepopuIurILuLeu sI
IIpsu de sprIjIn muLerIuI. ¡uncLIu poIILIcù u ,drepLuIuI Iu IIberu exprImure¨ esLe de u
proLeju dIsIdenLII sI mInorILùLIIe ImpopuIure de suprImureu IorLuLù, Iur nu de u Ie
gurunLu sprIjIn, uvunLuje sI recompense penLru o popuIurILuLe pe cure nu sI-uu
dobundIL-o.
DecIuruLIu DrepLurIIor OmuIuI spune: ,CongresuI nu vu udopLu IegI |.| ce reduc
IIberLuLeu cuvunLuIuI, suu u preseI¨. Eu nu cere cu ceLùLenII purLIcuIurI sù IurnIzeze un
mIcroIon ceIuI ce pIedeuzù penLru nImIcIreu Ior, suu un sperucIu spùrgùLoruIuI cure
cuuLù sù-I jeIuIuscù, suu un cuLIL unuI ususIn cure vreu sù Ie LuIe bereguLu.
AceusLu esLe sILuuLIu în unu dInLre probIemeIe crucIuIe uIe zIIeIor
nousLre: drepLurIIe poIILIce împoLrIvu ,drepLurIIor economIce¨. EsLe suu-suu. UnuI îI
dIsLruge pe ceIùIuIL. De IupL, însù, nu exIsLù nIcI un IeI de ,drepLurI economIce¨, de
,drepLurI coIecLIve¨, de ,drepLurI uIe InLeresuIuI generuI¨. TermenuI însusI de
,drepLurI IndIvIduuIe¨ esLe un pIeonusm: nu exIsLù uIIeI de drepLurI, sI nImenI
uILcInevu decuL IndIvIduI nu pouLe sù Ie posede. CeI cure pIedeuzù penLru un
cupILuIIsm IuIssez-IuIre sunL sIngurII promoLorI uI drepLurIIor omuIuI.
Medalion Ayn Rand
29

I S I N T A S T A T LL LI
1

|TexL prescurLuL|
SLuLuI esLe o InsLILuLIe cure deLIne uuLorILuLeu excIusIvù de u Impune unumILe
reguII de conduILù socIuIù în InLerIoruI uneI urII geogruIIce deLermInuLe.
Are omuI nevoIe de o usemeneu InsLILuLIe? ¡u ce ur servI eu?
DuL IIInd cù mInLeu umunù esLe InsLrumenLuI IundumenLuI de supruvIeLuIre u
IndIvIduIuI sI sInguruI sùu mIjIoc de cunousLere, condILIu IundumenLuIù de cure ure
nevoIe ucesLu esLe IIberLuLeu de u gundI sI de u ucLIonu în conIormILuLe cu judecuLu su
ruLIonuIù. AceusLu nu ImpIIcù uIIrmuLIu cù omuI ur LrebuI sù LrùIuscù în sIngurùLuLe sI
cù medIuI cure ur corespunde ceI muI bIne nevoIIor suIe ur II o InsuIù pusLIe. SLubIIInd
IegùLurI înLre eI, oumenII poL obLIne uvunLuje enorme. MedIuI cure Ie oIerù ceIe muI
IuvorubIIe condILII de supruvIeLuIre esLe ceI socIuI, dur numuI în unumILe condILII.
CeIe douù murI vuIorI ce poL II cusLIguLe de pe urmu uneI exIsLenLe
socIuIe sunL cunousLereu sI scIImbuI. OmuI esLe sInguru specIe cure
pouLe LrunsmILe sI IùrgI dIn generuLIe în generuLIe voIumuI de
cunosLInLe; voIumuI cunosLInLeIor ce sunL poLenLIuI dIsponIbIIe unuI
om esLe muI mure decuL ceI pe cure vreun om Ie-ur puLeu dobundI în
LoL cursuI vIeLII suIe; IIecure om cusLIgù enorm de pe urmu
cunosLInLeIor descoperILe de uILII. AI doIIeu mure uvunLuj esLe
dIvIzIuneu muncII: eu permILe unuI om sù-sI concenLreze eIorLurIIe
înLr-un unumIL domenIu uI ucLIvILùLII sI sù Iucù scIImb cu uILII, cure
s-uu specIuIIzuL în uILe domenII. AceusLù Iormù de cooperure permILe
LuLuror ceIor ce purLIcIpù Iu eu sù dobundeuscù cunosLInLe muI muILe,
o îndemunure sI o producLIvILuLe u eIorLurIIor Ior muI mure decuL ur
puLeu-o uLInge în cuzuI în cure IIecure dInLre eI ur LrebuI sù-sI producù
LouLe ceIe necesure pe o InsuIù pusLIe suu înLr-o gospodùrIe încIIsù.
Dur LocmuI ucesLe uvunLuje IndIcù, deIImILeuzù sI deIInesc ce IeI de
oumenI îsI poL II recIproc uLIII sI în ce IeI de socIeLuLe: unume, numuI
oumenI ruLIonuII, producLIvI, IndependenLI, înLr-o socIeLuLe ruLIonuIù,
producLIvù sI IIberù. (ELIcu obIecLIvIsLù)
O socIeLuLe cure îI jeIuIesLe pe IndIvId de produsuI eIorLurIIor suIe, cure îI
înrobesLe, cure înceurcù sù-I IImILeze IIberLuLeu mInLII suu cure îI IorLeuzù sù ucLIoneze
împoLrIvu proprIeI suIe judecùLI ruLIonuIe, o socIeLuLe cure creeuzù conIIIcLe înLre
precepLeIe suIe sI cerInLeIe nuLurII umune, nu pouLe II consIderuLù proprIu-zIs o
socIeLuLe, cI o gIouLù LInuLù IuoIuILù de o Iege u jungIeI InsLILuLIonuIIzuLù. O usemeneu
socIeLuLe dIsLruge LouLe vuIorIIe coexIsLenLeI umune sI, în Ioc sù consLILuIe un uvunLuj,
se LrunsIormù în ceu muI gruvù umenInLure penLru supruvIeLuIreu omuIuI. ¡n ucesLe
condILII, cIIur sI vIuLu pe o InsuIù pusLIe esLe muI sIgurù sI de depurLe preIerubIIù ceIeI
dIn, de exempIu, RusIu sovIeLIcù suu GermunIu nuzIsLù.
Ducù e cu oumenII sù convIeLuIuscù înLr-o socIeLuLe pusnIcù, producLIvù,
ruLIonuIù, sI sù uIbù de-u Iuce unII cu uILII înLru uvunLujuI Ior recIproc, eI LrebuIe sù
uccepLe prIncIpIuI socIuI IundumenLuI Iùrù de cure nu esLe posIbIIù nIcI o socIeLuLe
moruIù suu cIvIIIzuLù, sI unume prIncIpIuI drepLurIIor IndIvIduuIe.
A recunousLe drepLurIIe IndIvIduuIe înseumnù u recunousLe sI uccepLu condILIIIe
necesure nuLurII umune penLru proprIu-I supruvIeLuIre.

1
The Nature of Government, din culegerea de eseuri: A. Rand, The Virtue of Selfishness, New York, Signet
(prima ediie: 1964). Aprut pentru prima oar în The Objectivist Newsletter, vol. 2, nr. 12, decembrie 1963.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

30
DrepLurIIe IndIvIduIuI poL II încùIcuLe numuI prIn IoIosIreu IorLeI IIzIce. NumuI
IoIosInd IorLu IIzIcù pouLe un om sù-I prIveze pe uILuI de vIuLu su, sù-I înrobeuscù, sù-I
jeIuIuscù, sù-I împIedIce sù-sI urmùreuscù proprIIIe-I LeIurI suu sù-I IorLeze sù
ucLIoneze împoLrIvu proprIeI suIe judecùLI ruLIonuIe.
CondILIu preuIubIIù u exIsLenLeI uneI socIeLùLI cIvIIIzuLe esLe excIudereu IorLeI
IIzIce dIn reIuLIIIe socIuIe, sLubIIInd în ucesL IeI prIncIpIuI cù ducù oumenII doresc sù
uIbù de-u Iuce unII cu uILII, uLuncI LrebuIe s-o Iucù numuI pe cuIeu ruLIunII, udIcù prIn
dIscuLII, convIngere sI ucord voIunLur, neconsLruns.
ConsecInLu prIncIpuIù u drepLuIuI IundumenLuI Iu vIuLù esLe drepLuI Iu
uuLoupùrure. ¡nLr-o socIeLuLe cIvIIIzuLù, IorLu pouLe II IoIosILù numuI cu rùspuns sI
numuI împoLrIvu uceIor cure InILIuzù uLIIIzureu eI. TouLe moLIveIe penLru cure InILIereu
recurgerII Iu IorLù esLe un rùu sunL, în uceIusI LImp, moLIve penLru cure uLIIIzureu IorLeI
cu rùspuns Iu ugresIune devIne un ImperuLIv moruI.
Ducù vreo socIeLuLe ,pucIIIsLù¨ ur renunLu Iu uLIIIzureu IorLeI penLru u rùspunde
Iu ugresIune, eu s-ur Iùsu pe munu prImuIuI gungsLer cure ur IoLùrî sù IIe ImoruI. O
usLIeI de socIeLuLe ur reuIIzu conLrurIuI InLenLIIIor suIe: în Ioc sù suprIme rùuI, eu I-ur
încuruju sI rùspIùLI.
O socIeLuLe cure nu-sI creeuzù nIcI o proLecLIe împoLrIvu IorLeI îI obIIgù pe IIecure
ceLùLeun uI sùu sù umbIe înurmuL, sù-sI LrunsIorme cusu înLr-o IorLùreuLù, sù Lrugù în
orIce sLrùIn ce se upropIe de usu cuseI suu sù se uIùLure uneI bunde de uILI ceLùLenI cure
ur combuLe uILe bunde, IormuLe în uceIusI scop, sI sù provouce usLIeI degenerureu
uceIeI socIeLùLI, însemnund InsLuurureu conducerII prIn IorLu bruLù, prIn rùzboI
InLerLrIbuI permunenL, curucLerIsLIc sùIbuLIcIIor dIn preIsLorIu omenIrII.
ULIIIzureu IorLeI IIzIce, cIIur sI în cuzuI IoIosIrII eI cu rùspuns Iu ugresIune, nu
pouLe II IùsuLù Iu dIscreLIu ceLùLenIIor IndIvIduuII. CoexIsLenLu pusnIcù esLe ImposIbIIù
ducù omuI LrebuIe sù LrùIuscù sub umenInLureu permunenLù u IorLeI pe cure orIcure dIn
vecInII sùI ur puLeu-o dezIùnLuI împoLrIvu su în orIce momenL. ¡ndIIerenL ducù
InLenLIIIe vecInIIor sunL bune suu reIe, ducù judecuLu Ior esLe ruLIonuIù suu nu, ducù
sunL munuLI de sImLuI drepLùLII suu de IgnorunLù, prejudecuLù suu InvIdIe, uLIIIzureu
IorLeI împoLrIvu unuI om nu pouLe II IùsuLù pe munu uILuI om.
¡mugInuLI-vù, de exempIu, ce s-ur înLumpIu ducù cInevu cure nu sI-ur muI gùsI
porLoIeIuI, ur deduce cù u IosL prùduL, ur nùvùII în cuseIe vecInIIor penLru u-I cùuLu, sI
ur împuscu pe prImuI cure s-ur uILu uruL Iu eI, InLerpreLundu-I prIvIreu cu o dovudù de
vInovùLIe.
ULIIIzureu IorLeI cu rùspuns Iu ugresIune necesILù reguII obIecLIve de probù
penLru u sLubIII cù s-u comIs înLr-udevùr un deIIcL sI penLru u dovedI cIne I-u comIs,
precum sI reguII obIecLIve penLru u sLubIII pedepseIe sI upIIcureu Ior. CeI cure înceurcù
sù judece crIme Iùrù u respecLu usemeneu reguII nu sunL decuL o gIouLù cure se dedù Iu
IInsuj. Ducù o socIeLuLe ur Iùsu IoIosIreu IorLeI pe munu ceLùLenIIor eI IndIvIduuII, eu ur
degeneru înLr-o socIeLuLe condusù de gIouLe, cure ur puLeu IInsu pe orIcIne sI cure ur
generu un sIr nesIursIL de vrujbe sI rùzbunùrI.
PenLru u eIImInu IorLu IIzIcù dIn reIuLIIIe socIuIe, oumenII uu nevoIe de o
InsLILuLIe cure sù preIu surcInu de u upùru drepLurIIe Ior dupù un cod de reguII
obIecLIve.
AceusLu esLe surcInu unuI sLuL - u unuI udevùruL sLuL, surcInu su prIncIpuIù,
sInguru su jusLIIIcure moruIù sI sInguruI moLIv penLru cure oumenII uu nevoIe de
puLereu de sLuL.
SLuLuI esLe uceI mIjIoc prIn cure se pIuseuzù sub conLroI obIecLIv uLIIIzureu IorLeI
Medalion Ayn Rand
31
cu rùspuns Iu ugresIune, udIcù sub conLroIuI unor IegI obIecLIv sLubIIILe.
DIIerenLu IundumenLuIù înLre ucLIuneu prIvuLù sI ceu u sLuLuIuI, o dIIerenLù
IgnoruLù cu muILù grIjù în zIIeIe nousLre, consLù în IupLuI cù sLuLuI deLIne monopoIuI
IoIosIrII IeguIe u IorLeI IIzIce. EI LrebuIe sù uIbù un usemeneu monopoI, cùcI eI esLe
ugenLuI ce resLrunge sI combuLe IoIosIreu IorLeI; LocmuI penLru ucesL moLIv ucLIunIIe
IuI LrebuIe sù IIe sLrIcL sI rIgId deIInILe, deIImILuLe sI cIrcumscrIse. NIcI o urmù de
cuprIcIu nu esLe permIsù în execuLIu Ior; eI LrebuIe sù IIe cu un roboL ImpersonuI,
uvund Iegeu drepL sInguru su IorLù moLrIce. PenLru cu o socIeLuLe sù IIe IIberù, puLereu
eI de sLuL LrebuIe sù IIe conLroIuLù.
¡n cudruI unuI sIsLem socIuI udecvuL, un IndIvId esLe IIber sù înLreprIndù orIce
ucLIune doresLe (uLuLu LImp cuL nu încuIcù drepLurIIe uILoru), în LImp ce un IuncLIonur
de sLuL esLe resLruns de Iege în LouLe ucLIunIIe suIe oIIcIuIe. Un IndIvId pouLe Iuce orIce,
în uIurù de ceeu ce îI esLe InLerzIs de Iege; IuncLIonuruI de sLuL nu pouLe Iuce decuL ceeu
ce îI esLe permIs de Iege.
AcesLu esLe sensuI muxImeI cù ,puLereu¨ esLe subordonuLù ,IegII¨. AcesLu esLe
concepLuI umerIcun uI unuI ,guvern uI IegIIor, Iur nu uI oumenIIor¨.
NuLuru IegIIor udecvuLe uneI socIeLùLI IIbere, precum sI sursu uuLorILùLII puLerII
de sLuL u ucesLeIu, LrebuIe deduse dIn nuLuru sI scopurIIe uneI puLerI de sLuL udevùruLe.
PrIncIpIuI IundumenLuI corespunzùLor esLe IndIcuL în DecIuruLIu de
¡ndependenLù: ,penLru u gurunLu ucesLe drepLurI |IndIvIduuIe|, prInLre oumenI se
InsLILuIe guverne, cure îsI Lrug jusLeIe Ior puLerI dIn consImLùmunLuI ceIor
guvernuLI|.|.¨
Cum proLejureu drepLurIIor IndIvIduuIe esLe sInguru IuncLIune IegILImù u unuI
sLuL, uceusLù proLecLIe esLe sInguruI obIecL udecvuL uI IegIsIuLIeI: LouLe IegIIe LrebuIe sù
se buzeze pe drepLurIIe IndIvIduuIe sI sù IIe îndrepLuLe spre upùrureu Ior. TouLe IegIIe
LrebuIe sù IIe obIecLIve (sI, de usemeneu, obIecLIv jusLIIIcubIIe): oumenII LrebuIe sù sLIe
în mod cIur, înuInLe de u înLreprInde o ucLIune, ce Ie esLe InLerzIs prIn Iege (sI de ce),
ce IupLe consLILuIe InIrucLIunI sI ce pedeupsù vor uveu de suporLuL ducù Ie comIL.
Sursu uuLorILùLII de sLuL esLe ,consImLùmunLuI ceIor guvernuLI¨. AceusLu
înseumnù cù sLuLuI nu esLe curmuILor, cI servILor suu împuLernIcIL uI ceLùLenIIor; cu
uILe cuvInLe, sLuLuI cu uLure nu ure uILe drepLurI în uIuru ceIor ce îI sunL deIeguLe de
cùLre ceLùLenI penLru un scop precIs.
Nu exIsLù decuL un sIngur prIncIpIu de buzù pe cure un IndIvId LrebuIe sù-I
respecLe ducù doresLe sù LrùIuscù înLr-o socIeLuLe IIberù, cIvIIIzuLù: prIncIpIuI
renunLùrII Iu IoIosIreu IorLeI IIzIce sI LrunsIeruI cùLre sLuL uI drepLuIuI sùu proprIu de
uuLoupùrure, în scopuI upIIcùrII suIe regIemenLuLe, obIecLIve sI IeguI deIInILe. Cu uILe
cuvInLe, ceLùLeunuI LrebuIe sù uccepLe sepurureu IorLeI de cuprIcIu (de orIce cuprIcIu,
IncIusIv de uI sùu proprIu).
Sù vedem decI ce se înLumpIù în cuzuI uneI dIspuLe înLre douù persoune
prIvILoure Iu o ucLIvILuLe în cure sunL umundouù ImpIIcuLe.
¡nLr-o socIeLuLe IIberù oumenII nu sunL consLrunsI sù uIbù de-u Iuce unII cu uILII.
EI o Iuc excIusIv prIn ucord voIunLur sI, ducù eIemenLuI LImp esLe ImpIIcuL, prIn
conLrucL. Cund un conLrucL esLe încùIcuL prIn decIzIu urbILrurù u uneIu dInLre pùrLI,
IupLuI ucesLu pouLe cuuzu ceIeIIuILe un prejudIcIu IInuncIur cuLusLroIuI, usLIeI încuL
vIcLImeI nu I-ur rùmune uILcevu decuL sù punù sLùpunIre pe proprIeLùLIIe IùpLusuIuI,
drepL compensuLIe. Dur sI uIcI decIzIu de IoIosIre u IorLeI nu pouLe II IùsuLù Iu dIscreLIu
persouneIor purLIcuIure. AceusLu ne uduce Iu unu dIn IuncLIunIIe ceIe muI ImporLunLe
sI muI compIexe uIe sLuLuIuI: ceu de urbILru cure Lrunseuzù în conIIIcLeIe dInLre oumenI
în conIormILuLe cu IegI obIecLIve.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

32
¡nIrucLorII consLILuIe o mIcù mInorILuLe în orIce socIeLuLe semIcIvIIIzuLù. Dur
proLejureu sI execuLureu conLrucLeIor prIn LrIbunuIeIe de drepL cIvII consLILuIe o
necesILuLe crucIuIù înLr-o socIeLuLe pusnIcù; Iùrù o usemeneu proLecLIe nu esLe posIbIIù
dezvoILureu suu menLInereu vreuneI cIvIIIzuLII.
Spre deosebIre de unImuIe, omuI nu pouLe supruvIeLuI ducù ucLIoneuzù sub
ImpuIsuI momenLuIuI. OmuI LrebuIe sù-sI deLermIne obIecLIveIe sI sù Ie reuIIzeze în
LImp; eI LrebuIe sù-sI cuIcuIeze ucLIunIIe sI sù-sI pIunIIIce vIuLu pe Lermen Iung. Cu cuL
muI bunù esLe mInLeu omuIuI, cu cuL muI mure esLe compeLenLu su, cu uLuL muI Iung
esLe InLervuIuI pe cure îsI pouLe pIunIIIcu vIuLu. Cu cuL muI uvunsuLù suu muI compIexù
esLe o cIvIIIzuLIe, cu uLuL orIzonLuI de pIunIIIcure esLe muI îndepùrLuL; de uceeu
ucordurIIe conLrucLuuIe pe cure Ie încIeIe oumenII în ucesLe condILII sunL de muI Iungù
duruLù, Iur nevoIu de proLejure u sIgurunLeI ucesLor conLrucLe esLe muI mure.
CIIur sI o socIeLuLe uLuL de prImILIvù cum u IosL ceu buzuLù pe Lroc, nu ur II puLuL
IuncLIonu ducù un IndIvId cure ur II uccepLuL sù scIImbe o gùIeuLù de curLoII pe un cos
cu ouù, ur II prImIL ouùIe, dur ur II reIuzuL sù deu curLoIII. ¡mugInuLI-vù ce ur însemnu
ucesL gen de comporLure cuprIcIousù înLr-o socIeLuLe IndusLrIuIù în cure oumenII
IIvreuzù pe credIL bunurI în vuIoure de mIIIurde de doIurI, conLrucLeuzù consLruIreu
unor sLrucLurI de muILe mIIIoune suu semneuzù conLrucLe de concesIune pe duruLe de
nouùzecI sI nouù de unI.
¡ncùIcureu unIIuLeruIù u unuI conLrucL ImpIIcù IoIosIreu IndIrecLù u IorLeI IIzIce;
eu consLù, în esenLù, în prImIreu de cùLre unu dIn pùrLI u unor vuIorI muLerIuIe, bunurI
suu servIcII, urmuLù de reIuzuI de u Ie pIùLI, decI de reLInereu Ior cu IorLu (prIn sImpIu
deLInere IIzIcù), Iur nu de drepL, udIcù Iùrù consImLùmunLuI proprIeLuruIuI Ior. ¡ruudu
ImpIIcù sI eu o uLIIIzure sImIIurù u IorLeI: eu consLù în obLInereu de vuIorI muLerIuIe
Iùrù consImLùmunLuI proprIeLuruIuI Ior, prIn înseIùLorIe suu promIsIunI IuIse.
ExLorsIuneu esLe o uILù vurIunLù u IoIosIrII IndIrecLe u IorLeI; eu consLù în obLInereu de
vuIorI muLerIuIe nu prIn scIImb cu uILe vuIorI, cI prIn umenInLureu cu IorLu, cu
vIoIenLu suu cu vùLùmureu.
UneIe dIn ucLIunIIe de ucesL gen sunL vùdIL penuIe. AILeIe, cum ur II încùIcureu de
conLrucL, poL sù nu uIbù neupùruL o InLenLIe crImInuIù, cI poL II cuuzuLe de
IresponsubIIILuLe suu IruLIonuIILuLe. MuI poL exIsLu sI cuzurI compIexe în cure umbeIe
pùrLI poL uveu drepLuLe înLr-o ourecure mùsurù. Dur, în orIce cuz, LouLe ucesLe
probIeme LrebuIe sù consLILuIe obIecLuI unor IegI obIecLIv deIInILe sI sù IIe rezoIvuLe de
un urbILru ImpurLIuI, cure sù upIIce Iegeu, udIcù de un judecùLor (sI, dupù cuz, de
juruLI).
NoLuLI prIncIpIuI de buzù ce guverneuzù jusLILIu în ucesL cuz: nImenI nu pouLe
obLIne vuIorI de Iu uILII Iùrù consImLùmunLuI proprIeLuruIuI. CoroIuruI ucesLuI
prIncIpIu esLe cù drepLurIIe unuI om nu poL II IùsuLe Iu dIscreLIu uneI decIzII
unIIuLeruIe, Iu dIscreLIu urbILrurIuIuI, u IruLIonuIuIuI, u bunuIuI pIuc uI uILuI om.
¡uncLIuneu IegILImù u unuI sLuL esLe, în esenLù, de u creu omuIuI posIbIIILuLeu
uneI exIsLenLe socIuIe prIn proLejureu uvunLujeIor sI prIn combuLereu rùuIuI pe cure
oumenII sI-I poL cuuzu unII uILoru.
ALrIbuLIIIe IegILIme uIe unuI sLuL cud în LreI murI cuLegorII, LouLe IeguLe de
probIemu IorLeI IIzIce sI de upùrureu drepLurIIor omuIuI: poIILIe - penLru u proLeju pe
oumenI de InIrucLorI, jusLILIe - penLru u Lrunsu în conIIIcLeIe dInLre oumenI în
conIormILuLe cu IegI obIecLIve, IorLeIe urmuLe - penLru u proLeju pe oumenI de
InvuduLorI sLrùInI.
AcesLe LreI cuLegorII de IuncLIunI ImpIIcù muILe uILe probIeme subordonuLe sI
conexe; upIIcureu Ior prucLIcù, sub Iormu unor IegIsIuLII specIIIce, esLe de o
Medalion Ayn Rand
33
compIexILuLe enormù. Eu LIne de domenIuI uneI sLIInLe upurLe - IIIosoIIu drepLuIuI. ¡n
domenIuI IegIIerùrII sunL posIbIIe muILe erorI sI conIIIcLe, dur esenLIuI uIcI esLe
prIncIpIuI ce LrebuIe upIIcuL, sI unume uceIu cù ruLIuneu de u II u IegII sI u sLuLuIuI esLe
proLejureu drepLurIIor IndIvIduuIe.
AsLùzI, ucesL prIncIpIu esLe uILuL, IgnoruL, suu eIuduL. Urmure u ucesLuI IupL esLe
sLureu ucLuuIù u IumII, cund omenIreu reLrogrudeuzù spre neIegIuIreu LIrunIeI
ubsoIuLIsLe, spre burburIu prImILIvù u conducerII prIn IorLu bruLù.
Cu reucLIe prIpILù Iu uceusLù LendInLù, unII oumenI îsI pun înLrebureu ducù sLuLuI
cu uLure esLe un rùu prIn însùsI esenLu su sI ducù unurIIu n-ur II sIsLemuI socIuI IdeuI.
AnurIIu cu sI concepL poIILIc esLe o ubsLrucLIe nuIvù sI vugù: penLru LouLe moLIveIe
dIscuLuLe muI sus, o socIeLuLe Iùrù o puLere de sLuL sLrucLuruLù ur II Iu cIeremuI
prImuIuI crImInuI venIL, cure ur uruncu-o în IuosuI rùzboIuIuI înLre bunde rIvuIe. ¡nsù
evenLuuIILuLeu ImoruIILùLII umune nu esLe sInguru obIecLIune ce se pouLe uduce
unurIIeI: cIIur ducù înLr-o socIeLuLe IIecure membru ur II pe de-u-nLreguI ruLIonuI sI de
o moruIILuLe IreprosubIIù, uceusLu n-ur puLeu IuncLIonu înLr-o sLure de unurIIe; ceeu ce
ur Impune InsLILuIreu unuI guvern ur II necesILuLeu unor IegI obIecLIve sI u unuI urbILru
penLru rezoIvureu dezucordurIIor înLre persoune de bunù credInLù |.|
EvoIuLIu concepLIIIor despre roIuI sLuLuIuI ure o IsLorIe Iungù sI sInuousù. O
IIcùrIre u înLeIegerII udevùruLuIuI roI uI uneI uuLorILùLI sLuLuIe pure u II exIsLuL în LouLe
socIeLùLIIe orgunIzuLe, uceusLù înLeIegere munIIesLundu-se în usemeneu Ienomene cum
ur II recunousLereu ImpIIcILù u uneI deosebIrI (cIIur ducù eru deseorI InexIsLenLù) înLre
puLereu de sLuL sI o bundù de LuIIurI (o uurù de respecL sI de uuLorILuLe moruIù esLe
ucorduLù puLerII de sLuL în cuIILuLeu eI de upùrùLor uI ,IegII sI ordInII¨), în IupLuI cù
punù sI ceIe muI IunesLe genurI de sLrucLurI de sLuL consIderuu necesur sù menLInù
mùcur o upurenLù de ordIne sI un sImuIucru de jusLILIe, IIe cIIur sI în vIrLuLeu
obIsnuInLeI suu LrudILIeI, sI sù preLIndù un IeI de jusLIIIcure moruIù penLru puLereu Ior,
IIe eu de nuLurù mIsLIcù suu socIuIù. Asemeneu monurIIIor ubsoIuLI uI ¡runLeI, cure
LrebuIuu sù Invoce ,drepLuI dIvIn uI regIIor¨, dIcLuLorII conLemporunI uI RusIeI
sovIeLIce cIeILuIesc sume enorme cu propugundu, penLru u jusLIIIcu domnIu Ior în
ocIII supusIIor înrobILI.
¡nLeIegereu u ceeu ce consLILuIe roIuI IegILIm uI sLuLuIuI esLe, în IsLorIu omenIrII, o
reuIIzure IourLe recenLù: eu ure douù suLe de unI sI e duLoruLù PùrInLIIor ¡onduLorI uI
RevoIuLIeI umerIcune. AcesLIu nu numuI cù uu deLermInuL nuLuru sI necesILùLIIe uneI
socIeLùLI IIbere, dur uu sI ImugInuL mIjIouceIe de u Ie Lruduce în prucLIcù. O socIeLuLe
IIberù, cu orIce uIL produs umun, nu pouLe II reuIIzuLù prIn mIjIouce înLumpIùLoure,
prIn sImpIu dorInLù suu prIn ,buneIe InLenLII¨ uIe conducùLorIIor. PenLru u creu o
socIeLuLe IIberù sI penLru u o menLIne IIberù, esLe necesur un sIsLem compIex de IegI,
buzuL pe prIncIpII de o vuIubIIILuLe obIecLIvù, un sIsLem ce nu depInde de moLIvuLIIIe,
de LrùsùLurIIe moruIe suu de InLenLIIIe vreunuI IuncLIonur, un sIsLem ce nu Iusù nIcI o
posIbIIILuLe, nIcI o porLILù dezvoILùrII uneI LIrunII.
SIsLemuI umerIcun uI conLrouIeIor sI ecIIIIbreIor (cIecks und buIunces) u IosL o
usLIeI de reuIIzure. ¡ur în cIudu IupLuIuI cù unumILe conLrudIcLII dIn ConsLILuLIe uu
IùsuL porLILe dezvoILùrII eLuLIsmuIuI, Ideeu de consLILuLIe cu mIjIoc de u IImILu sI
resLrunge puLerIIe sLuLuIuI u IosL o reuIIzure IncompurubIIù. AsLùzI, cund usIsLùm Iu un
eIorL concerLuL de u uscunde ucesL IupL, esLe ImporLunL de u subIInIu încù sI încù o duLù
cù ConsLILuLIu esLe o resLrIcLIe Impusù sLuLuIuI, Iur nu ceLùLenIIor sImpII, cù eu nu
prescrIe comporLureu IndIvIzIIor, cI numuI u sLuLuIuI, cù nu esLe o curLù penLru puLerIIe
sLuLuIuI, cI o curLù u proLecLIeI ceLùLenIIor împoLrIvu sLuLuIuI.
Sù consIderùm ucum cuL de proIundù esLe Inversureu moruIù sI poIILIcù ce se
pouLe dIscerne în puncLuI de vedere predomInunL usupru roIuIuI sLuLuIuI. ¡n Ioc sù IIe

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

34
upùrùLoruI drepLurIIor omuIuI, sLuLuI esLe pe puncLuI de u devenI vIoIuLoruI Ior ceI muI
perIcuIos; în Ioc sù proLejeze IIberLuLeu, sLuLuI InsLuureuzù scIuvIu; în Ioc sù-I upere pe
ceLùLenI de ceI ce InILIuzù IorLu, sLuLuI esLe ceI ce InILIuzù IorLu IIzIcù sI consLrungereu
în orIce IeI sI în orIce domenIu doresLe; în Ioc sù serveuscù drepL InsLrumenL uI
obIecLIvILùLII în reIuLIIIe InLerumune, sLuLuI creeuzù domnIu morLuIù, subLerunù u
nesIgurunLeI sI IrIcII, prIn InLermedIuI unor IegI neobIecLIve, u cùror InLerpreLure esLe
IùsuLù pe seumu decIzIIIor urbILrure uIe unor bIrocruLI; în Ioc sù-I proLejeze pe oumenI
de prejudIcIere prIn cuprIcIu, sLuLuI îsI urogù eI însusI drepLuI neIImILuL Iu cuprIcIu,
usLIeI încuL ne upropIem cu repezIcIune de sLudIuI InversùrII deIInILIve: ceu în cure
sLuLuI esLe IIber sù Iucù orIce doresLe, în LImp ce ceLùLeunuI pouLe sù Iucù numuI ce I se
permILe, cure esLe sLudIuI ce curucLerIzeuzù ceu muI neugrù perIoudù dIn IsLorIu
omenIrII, sLudIuI conducerII prIn IorLu bruLù.
Se spune deseorI cù, în cIudu progresuIuI sùu muLerIuI, omenIreu încù nu u IùcuL
un progres compurubII în domenIuI moruI. AceusLù observuLIe esLe de obIceI urmuLù
de o concIuzIe pesImIsLù usupru nuLurII umune. EsLe udevùruL cù sLureu moruIù u
omenIrII esLe rusInos de scùzuLù. Dur ducù ne gundIm Iu monsLruousu Inversure
moruIù u sLuLeIor (devenILù posIbIIù prIn moruIu uILruIsL-coIecLIvIsLù), sub cure
omenIreu u LrebuIL sù LrùIuscù ceu muI mure purLe u IsLorIeI suIe, ne punem înLrebureu
cum uu sLIuL oumenII sù pùsLreze cIIur sI o upurenLù de cIvIIIzuLIe, sI ce vesLIgII
IndesLrucLIbIIe de respecL penLru eI însIsI I-uu LInuL sù muI umbIe încù în douù
pIcIoure.
¡ncepem sù înLeIegem, de usemeneu, muI IImpede nuLuru prIncIpIIIor poIILIce
cure LrebuIe uccepLuLe sI susLInuLe, cu purLe u bùLùIIeI penLru RenusLereu InLeIecLuuIù u
omuIuI.
Medalion Ayn Rand
35

B R I V I A R LL L I B I R T Ã T I I
1

|TexL prescurLuL|
|AcesLe urLIcoIe uu IosL scrIse în 1¤q=-1¤q6 penLru TIe VIgII, o pubIIcuLIe u
AIIunLeI cIneusLIIor penLru pùsLrureu IdeuIurIIor umerIcune, BeverIv HIIIs, CuIIIornIu,
unde uu sI upùruL InILIuI. SubIecLuI urLIcoIeIor u IosL IImILuL Iu sIeru poIILIcuIuI, în
scopuI deIInIrII sI cIurIIIcùrII prIncIpIIIor de buzù cure InLervIn în probIemeIe poIILIce.
AceusLù serIe esLe IncompIeLù: înLrebùrIIe reLIpùrILe uIcI consLILuIe numuI o prImù
LreIme u unuI proIecL muI umpIu, resLuI rùmunund nescrIse.|
1. Cure este conIlictol de buzú in lomeu de ustúzi?
ConIIIcLuI de buzù în Iumeu de usLùzI esLe conIIIcLuI înLre prIncIpIuI
IndIvIduuIIsmuIuI sI ceI uI coIecLIvIsmuIuI.
¡ndIvIduuIIsmuI uIIrmù cù omuI ure drepLurI InuIIenubIIe cure nu-I poL II rùpILe
de nIcI un uIL om, nIcI de un numùr orIcuL de mure de uILI oumenI, sI nIcI de vreun
grup suu de vreun coIecLIv. PrIn urmure, IIecure om exIsLù prIn proprIuI sùu drepL sI
de druguI IuI proprIu, Iur nu de druguI vreunuI grup.
CoIecLIvIsmuI preLInde cù omuI nu ure drepLurI, cù muncu IuI, corpuI IuI sI
personuIILuLeu IuI upurLIn grupuIuI, cù grupuI pouLe Iuce cu eI LoL ce doresLe, în orIce
IeI doresLe, de druguI u orIce ur decIde eI cù reprezInLù bunùsLureu su proprIe. PrIn
urmure, IIecure om exIsLù numuI prIn permIsIuneu grupuIuI sI de druguI ucesLuIu.
AcesLe douù prIncIpII consLILuIe rùdùcInIIe u douù sIsLeme socIuIe dIIerILe.
ConIIIcLuI de buzù uI IumII de usLùzI esLe conIIIcLuI înLre ceIe douù sIsLeme.
±. Ce este on sistem sociul?
Un sIsLem socIuI esLe un cod de IegI pe cure oumenII îI respecLù penLru u puLeu
LrùI împreunù. Un usemeneu cod LrebuIe sù uIbù un prIncIpIu de buzù, un puncL de
pIecure, uILIeI nu pouLe II înLocmIL. PuncLuI de pIecure esLe înLrebureu: puLereu
socIeLùLII esLe IImILuLù, suu esLe neIImILuLù?
¡ndIvIduuIIsmuI rùspunde: puLereu socIeLùLII esLe IImILuLù de drepLurIIe
IndIvIduuIe InuIIenubIIe uIe omuIuI. SocIeLuLeu pouLe sù înLocmeuscù numuI IegI cure
nu vIoIeuzù ucesLe drepLurI.
CoIecLIvIsmuI rùspunde: puLereu socIeLùLII esLe neIImILuLù. SocIeLuLeu pouLe Iuce
orIce IegI doresLe sI pouLe sù Ie Impunù orIcuI, în orIce munIerù doresLe.
ExempIu: în sIsLemuI buzuL pe prIncIpIuI IndIvIduuIIsmuIuI un mIIIon de oumenI
nu poL udopLu o Iege prIn cure sù omoure un om spre beneIIcIuI Ior. Ducù eI LoLusI o
Iuc sI îI omourù, eI încuIcù Iegeu - Iegeu cure îI proLejeuzù drepLuI Iu vIuLù - sI sunL
pedepsILI.
¡nLr-un sIsLem buzuL pe prIncIpIuI coIecLIvIsmuIuI un mIIIon de oumenI (suu
orIcIne ur preLInde cù-I reprezInLù) pouLe sù udopLe o Iege prIn cure sù omoure un om
(suu orIce mInorILuLe), orI de cuLe orI consIderù cù ur beneIIcIu de pe urmu morLII IuI.
DrepLuI IuI Iu vIuLù nu esLe recunoscuL.
¡n sIsLemuI buzuL pe prIncIpIuI IndIvIduuIIsmuIuI esLe IIeguI sù omorI un om, Iur
ucesLu ure drepLuI IeguI de u se upùru. ¡egeu esLe de purLeu unuI drepL. ¡n sIsLemuI
buzuL pe prIncIpIuI coIecLIvIsmuIuI esLe IeguI cu o mujorILuLe sù omoure un om sI esLe
IIeguI cu eI sù se upere. ¡egeu esLe de purLeu numùruIuI.

1
Titlul original: Textbook of Americanism, retiprit de publicaia The Intellectual Activist, New Yotk, 1987.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

36
¡n prImuI cuz Iegeu reprezInLù un prIncIpIu moruI.
¡n uI doIIeu cuz Iegeu reprezInLù Ideeu cù nu exIsLù prIncIpII moruIe, Iur oumenII
poL sù Iucù orIce doresc, cu condILIu cu sù IIe suIIcIenL de numerosI.
¡n sIsLemuI buzuL pe IndIvIduuIIsm, oumenII sunL eguII în IuLu IegII, în orIce
momenL. ¡Iecure ure uceIeusI drepLurI, IndIIerenL ducù e sIngur suu esLe însoLIL de un
mIIIon de oumenI.
¡n sIsLemuI coIecLIvIsL oumenII LrebuIe sù Iormeze bunde cu sù se opunù unII
uILoru - Iur ceI cure se înLumpIù sù uIbù ceu muI mure bundù Iu un momenL duL, deLIne
LouLe drepLurIIe, în LImp ce ceI cure pIerde (IndIvIduI suu mInorILuLeu) n-ure nIcI unuI.
OrIce om pouLe II sLùpun ubsoIuL suu scIuv nepuLIncIos - în IuncLIe de mùrImeu
bundeI suIe.
Un exempIu de sIsLem buzuL pe IndIvIduuIIsm sunL SLuLeIe UnILe uIe AmerIcII
(vezI DecIuruLIu de ¡ndependenLù).
Un exempIu dIn ceI de-uI doIIeu sIsLem: RusIu SovIeLIcù sI GermunIu NuzIsLù.
¡n sIsLemuI sovIeLIc, mIIIoune de LùrunI (,cIIuburI¨) uu IosL exLermInuLI prIn
Iege, o Iege jusLIIIcuLù prIn preLexLuI cù uceusLu eru spre uvunLujuI mujorILùLII, despre
cure grupuI conducùLor preLIndeu cù ur II împoLrIvu cIIuburIIor. Sub sIsLemuI nuzIsL,
mIIIoune de evreI uu IosL exLermInuLI prIn Iege, o Iege jusLIIIcuLù prIn preLexLuI cù
uceusLu eru spre bIneIe mujorILùLII, despre cure grupuI conducùLor preLIndeu cù ur II
unLIsemILù.
¡egeu sovIeLIcù sI Iegeu nuzIsLù uu IosL consecInLe InevILubIIe sI consIsLenLe uIe
prIncIpIuIuI coIecLIvIsmuIuI. ApIIcuL în prucLIcù, un prIncIpIu cure nu recunousLe vreo
moruIù sI vreun drepL IndIvIduuI nu pouLe du nusLere decuL Iu bruLuIILuLe.
AveLI usLu în mInLe cund încercuLI sù decIdeLI cure esLe sIsLemuI socIuI ceI muI
udecvuL. TrebuIe sù începeLI prIn u rùspunde Iu prImu înLrebure. ¡Ie puLereu socIeLùLII
esLe IImILuLù, IIe nu esLe. Nu poL II umbeIe în uceIusI LImp.
¿. Cure este principiol de buzú lul onei túri libere|?
PrIncIpIuI de buzù uI |uneI LùrI IIbere| esLe IndIvIduuIIsmuI.
|O Lurù IIberù| esLe consLruILù pe prIncIpIuI cù omuI posedù drepLurI
InuIIenubIIe;
· cù ucesLe drepLurI upurLIn IIecùruI om cu IndIvId, Iur nu oumenIIor cu grup suu
coIecLIv;
· cù ucesLe drepLurI sunL proprIeLùLI necondILIonuLe, prIvuLe, personuIe uIe
IIecùruI om - Iur nu o posesIune obsLeuscù, socIuIù, coIecLIvù u unuI grup;
· cù ucesLe drepLurI îI sunL ucorduLe prIn IupLuI nusLerII suIe cu om, Iur nu
prInLr-un ucL uI socIeLùLII;
· cù omuI deLIne ucesLe drepLurI, nu de Iu coIecLIv sI nIcI penLru coIecLIv, cI
împoLrIvu coIecLIvuIuI - cu o burIerù pe cure coIecLIvuI nu o pouLe Lrece;
· cù ucesLe drepLurI consLILuIe proLecLIu omuIuI împoLrIvu uILor oumenI;
· cù numuI pe buzu ucesLor drepLurI oumenII poL sù uIbù o socIeLuLe u IIberLùLII,
jusLILIeI, demnILùLII umune sI decenLeI.
ConsLILuLIu |unuI sLuL IIber| nu esLe un documenL cure IImILeuzù drepLurIIe
omuIuI, cI un documenL cure IImILeuzù puLereu socIeLùLII usupru omuIuI. |ConsLILuLIu
SLuLeIor UnILe uIe AmerIcII esLe un usemeneu documenL.|
Medalion Ayn Rand
37
A. Ce este on drept?
Un drepL esLe o încuvIInLure u ucLIunII IndependenLe. DrepLuI esLe ceeu ce pouLe
II exercILuL Iùrù permIsIuneu cuIvu.
Ducù exIsLI numuI penLru cù socIeLuLeu îLI permILe sù exIsLI, înseumnù cù de IupL
nu uI drepL Iu proprIu Lu vIuLù. O permIsIune pouLe II revocuLù în orIce momenL.
Ducù înuInLe de u înLreprInde o ucLIune LrebuIe sù obLII permIsIuneu socIeLùLII,
înseumnù cù nu esLI IIber, IndIIerenL ducù permIsIuneu îLI esLe suu nu ucorduLù. NumuI
un scIuv ucLIoneuzù prIn permIsIune. PermIsIuneu nu esLe un drepL.
Sù nu IuceLI eroureu, în ucesL puncL, gundIndu-vù cù un muncILor esLe un scIuv sI
cù îsI deLIne IocuI de muncù prIn permIsIuneu puLronuIuI. Nu îI ure prIn permIsIune, cI
prIn conLrucL, udIcù prInLr-o înLeIegere muLuuIù, voIunLurù. Un muncILor pouLe sù-sI
pùrùseuscù sIujbu, pe cund un scIuv nu pouLe.
=. Cure sont dreptorile inulienubile ule omoloi?
DrepLurIIe InuIIenubIIe uIe omuIuI sunL: vIuLu, IIberLuLeu sI cùuLureu IerIcIrII.
DrepLuI Iu vIuLù înseumnù cù omuI nu pouLe II IIpsIL de vIuLu su spre bIneIe uILuI
om sI nIcI uI orIcùruI numùr de uILI oumenI.
DrepLuI Iu IIberLuLe înseumnù drepLuI omuIuI Iu ucLIune IndIvIduuIù, Iu opLIune
IndIvIduuIù, Iu InILIuLIvù IndIvIduuIù sI Iu proprIeLuLe IndIvIduuIù. ¡ùrù drepLuI Iu
proprIeLuLe IndIvIduuIù nIcI o ucLIune IndependenLù nu esLe posIbIIù.
DrepLuI Iu cùuLureu IerIcIrII înseumnù drepLuI omuIuI de u LrùI penLru eI însusI,
de u uIege ceeu ce consLILuIe penLru eI IerIcIreu personuIù, IndIvIduuIù, sI de u ucLIonu
penLru reuIIzureu eI, uLuLu LImp cuL respecLù uceIusI drepL uI uILoru. AceusLu înseumnù
cù omuI nu pouLe II IorLuL sù-sI consucre vIuLu IerIcIrII uILuI om sI nIcI unuI numùr de
uILI oumenI. AceusLu înseumnù cù coIecLIvuI nu pouLe decIde cure sù IIe scopuI
exIsLenLeI unuI om sI nIcI sù-I prescrIe ce sù consLILuIe, penLru eI, IerIcIreu.
6. Com ne reconoustem onol ultoiu dreptorile?
Deourece omuI ure drepLurI IndIvIduuIe InuIIenubIIe, rezuILù cù uceIeusI drepLurI
sunL deLInuLe IndIvIduuI de IIecure om, de LoLI oumenII, în LouLe momenLeIe. PrIn
urmure, drepLurIIe unuI om nu poL sI nu LrebuIe sù vIoIeze drepLurIIe uILuIu.
De exempIu: omuI ure drepLuI Iu vIuLù, dur nu ure drepLuI sù Iu vIuLu uILuIu. Are
drepLuI sù IIe IIber, dur nu ure drepLuI sù înrobeuscù pe uILuI. Are drepLuI sù-sI uIeugù
proprIu IerIcIre, dur nu ure drepLuI sù decIdù cù IerIcIreu su consLù în mIzerIu (suu
ucIdereu, suu juIuI, suu înrobIreu) uILuIu. ¡Iecure drepL pe cure îI exercILù deIInesLe
uceIusI drepL uI unuI uIL om, sI-I servesLe cu gIId cure sù-I IndIce ce pouLe sI ce nu
pouLe Iuce |.|
Un IndIvIduuIIsL esLe un om cure recunousLe drepLurIIe IndIvIduuIe InuIIenubIIe
uIe omuIuI, uIe suIe proprII sI uIe uILoru.
Un IndIvIduuIIsL esLe un om cure spune: ,Nu voI dIrIju vIuLu nImùnuI sI nu voI
Iùsu pe nImenI sù mI-o dIrIjeze pe u meu. Nu voI conduce sI nu voI II condus. Nu voI II
sLùpun sI nu voI II scIuv. Nu mù voI sucrIIIcu uILcuIvu sI nu voI sucrIIIcu pe nImenI mIe
însumI¨.
Un coIecLIvIsL esLe un om cure spune: ,Sù ne udunùm, bùIeLI, sI uLuncI uvem voIe
orIce!¨.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

38
¬. Com stubilim cú on drept u Iost violut?
Un drepL pouLe II vIoIuL numuI prIn IorLù IIzIcù. Un om nu pouLe sù-I IIpseuscù pe
uILuI de vIuLù, nIcI sù-I înrobeuscù, nIcI sù-I InLerzIcù cùuLureu IerIcIrII, decuL IoIosInd
IorLu împoLrIvu IuI. OrI de cuLe orI un om esLe IùcuL sù ucLIoneze Iùrù consImLùmunLuI
sùu IIber, personuI, IndIvIduuI, voIunLur, drepLuI sùu u IosL vIoIuL.
PrIn urmure, puLem sù Lrugem o IInIe de demurcuLIe cIurù înLre drepLurIIe unuI
om sI ceIe uIe uILoru. EsLe o sepuruLIe obIecLIvù, ceeu ce înseumnù cù nu esLe supusù
unor dIIerenLe de opInIe, suu uneI decIzII mujorILure, suu unuI decreL urbILrur uI
socIeLùLII. Nici on om no ure dreptol sú initieze Iolosireu Iortei Iizice
impotrivu ultoi om.
ReguIu prucLIcù de comporLure înLr-o socIeLuLe IIberù, o socIeLuLe u
IndIvIduuIIsmuIuI, esLe sImpIù sI precIsù: nu poLI usLepLu sI nIcI nu poLI cere vreo
ucLIune de Iu un uIL om, decuL prIn InLermedIuI consImLùmunLuIuI sùu IIber, voIunLur
|.|
Un vecII Lruc coIecLIvIsL uIIrmù cù orIcum nu exIsLù IIberLuLe ubsoIuLù, penLru cù,
de exempIu, nu esLI IIber sù omorI; socIeLuLeu îLI IImILeuzù IIberLuLeu cund nu îLI
permILe sù omorI; decI socIeLuLeu deLIne drepLuI sù-LI IImILeze IIberLuLeu în orIce IeI
gùsesLe de cuvIInLù; prIn urmure, Iusù Iu o purLe IIuzIu IIberLùLII, cùcI IIberLuLeu esLe
ceeu ce socIeLuLeu decIde cù esLe.
Nu socIeLuLeu, sI nIcI vreun drepL socIuI, sunL ceIe cure îLI InLerzIc sù omorI, cI
drepLuI IndIvIduuI InuIIenubII uI ceIuIIuIL de u LrùI. AcesLu nu esLe un ,compromIs¨
înLre douù drepLurI, cI o IInIe de demurcuLIe cure pùsLreuzù umbeIe drepLurI neuLInse.
AceusLù demurcuLIe nu esLe dedusù dInLr-un edIcL uI socIeLùLII, cI dIn drepLuI Lùu
proprIu, IndIvIduuI, InuIIenubII Iu vIuLù. DeIInIreu ucesLeI IImILe nu esLe IùcuLù în mod
urbILrur de socIeLuLe, cI esLe conLInuLù ImpIIcIL în deIInILIu drepLuIuI Lùu proprIu de u
LrùI.
¡n InLerIoruI sIereI drepLurIIor LuIe proprII, IIberLuLeu Lu esLe ubsoIuLù.
S. Cure este Ionctiu leuitimú u stutoloi?
¡uncLIu IegILImù u sLuLuIuI esLe sù proLejeze drepLurIIe IndIvIduuIe uIe omuIuI,
udIcù sù proLejeze IndIvIduI împoLrIvu IorLeI bruLuIe.
¡nLr-un sIsLem socIuI corespunzùLor, oumenII nu IoIosesc IorLu unuI împoLrIvu
uILuIu; IorLu pouLe II IoIosILù numuI penLru uuLoupùrure, udIcù penLru upùrureu
drepLuIuI vIoIuL prIn IorLù. OumenII deIegù sLuLuIuI uuLorILuLeu de u IoIosI IorLu cu
rIposLù, sI numuI cu rIposLù.
Un sLuL de LIp udecvuL nu InILIuzù IoIosIreu IorLeI. EI IoIosesLe IorLu numuI cu
rIposLù împoLrIvu ceIor cure uu InILIuL uLIIIzureu eI. De exempIu: cund sLuLuI uresLeuzù
un crImInuI, nu sLuLuI esLe ceI cure vIoIeuzù un drepL, cI crImInuIuI esLe uceIu cure u
vIoIuL un drepL sI, Iùcund-o, s-u pIusuL eI însusI în uIuru prIncIpIuIuI drepLurIIor, unde
oumenII nu uu uILù cuIe de u ucLIonu usupru IuI decuL prIn IoIosIreu IorLeI |.|
EsLe ImporLunL sù ne umInLIm cù LouLe ucLIunIIe deIInILe drepL crImInuIe înLr-o
socIeLuLe IIberù sunL ucLIunI ce ImpIIcù IorLu sI numuI Iu usLIeI de ucLIunI se rùspunde
prIn IorLù.
|Pe de uILù purLe|, nu exIsLù crIme împoLrIvu socIeLùLII. CrImInuIuI nu încuIcù un
drepL socIuI, cI un drepL IndIvIduuI. TouLe crImeIe sunL comIse împoLrIvu unor
oumenI, împoLrIvu unor IndIvIzI, Iur nu împoLrIvu socIeLùLII. SI esLe LocmuI duLorIu
unuI sIsLem socIuI corespunzùLor sI u unuI sLuL de LIp udecvuL sù proLejeze IndIvIduI
împoLrIvu uLucurIIor crImInuIe, împoLrIvu IorLeI.
Medalion Ayn Rand
39
Cund, însù, sLuLuI devIne eI însusI InILIuLor uI IorLeI, nedrepLuLeu sI corupLIu
moruIù ImpIIcuLe sunL cu udevùruL de nedescrIs |.|
Nu esLe posIbIIù nIcI o jusLIIIcure LeoreLIcù u unor usemeneu ucLIunI, sI sInguruI
Ior rezuILuL prucLIc nu pouLe II decuL vùrsureu de sunge sI Leroureu pe cure Ie puLeLI
observu înLr-o Lurù coIecLIvIsLù.
PerversIuneu moruIù ImpIIcuLù esLe urmùLoureu.
Ducù n-ur exIsLu nIcI un IeI de uuLorILuLe de sLuL suu orgunIzure socIuIù, oumenII
ur II nevoILI sù recurgù Iu IorLù penLru rezoIvureu LuLuror dezucordurIIor dInLre eI.
SuccesuI IIecùruIu vu depInde de numùruI udepLIIor sI de ceI uI udversurIIor, Iur
dInumIcu uIIunLeIor vu Iuce dIIIcIIù perpeLuureu LIrunIeI unuIu sI uceIuIusI grup.
¡nLr-o socIeLuLe coIecLIvIsLù, o mujorILuLe ure drepLuI IeguI de u prIvu prIn IorLù o
mInorILuLe (suu un IndIvId) de drepLurI IndIvIduuIe, Iur mInorILuLeu (suu IndIvIduI) nu
ure drepLuI sù se opunù IoLùrurII mujorILùLII. CoIecLIvIsmuI Iuce cu vIoIenLu sù IIe
IeguIù, Iur rezIsLenLu Iu vIoIenLù sù IIe IIeguIù. EI îI prIveuzù pe IndIvId de însùsI
posIbIIILuLeu de u rIposLu. CoIecLIvIsmuI uprobù prIn Iege IorLu bruLuIù orgunIzuLù u
mujorILùLII (suu u orIcùruIu cure preLInde cù o reprezInLù) sI LrunsIormù mInorILuLeu
înLr-un obIecL nepuLIncIos sI dezurmuL uI exLermInùrII. O muI proIundù perverLIre u
jusLILIeI esLe de neImugInuL.
¡n prucLIcù, cund o socIeLuLe coIecLIvIsLù vIoIeuzù drepLurIIe uneI mInorILùLI (suu
uIe unuI sIngur om), rezuILuLuI esLe cù sI mujorILuLeu îsI pIerde drepLurIIe sI cude eu
însùsI sub sLùpunIreu LoLuIù u unuI mIc grup cure conduce excIusIv prIn IorLù |.|
DIIerenLu înLre IoIosIreu IorLeI cu rIposLù (usu cum esLe uLIIIzuLù de cùLre sLuL
înLr-o socIeLuLe IndIvIduuIIsLù) sI IoIosIreu IorLeI cu InsLrumenL poIILIc prIncIpuI (usu
cum e IoIosILù de sLuL înLr-o socIeLuLe coIecLIvIsLù), esLe uceeusI cu înLre un ususIn sI un
om cure esLe nevoIL sù omoure în sLure de IegILImù upùrure. Un sLuL udecvuL ucLIoneuzù
pe prIncIpIuI IegILImeI upùrùrI. Un sLuL coIecLIvIsL ucLIoneuzù cu un ususIn.
n. Poute existu on sistem sociul ,mixt"?
Nu pouLe exIsLu un sIsLem socIuI cure sù IIe un umesLec de IndIvIduuIIsm sI
coIecLIvIsm. ¡nLr-o socIeLuLe duLù, drepLurIIe IndIvIduuIe sunL IIe recunoscuLe, IIe nu.
EIe nu poL II recunoscuLe dour pe jumùLuLe |.|
O socIeLuLe cure recunousLe drepLurIIe omuIuI în uneIe IegI uIe suIe, dur nu în
LouLe, nu pouLe II cuIIIIcuLù drepL sIsLem mIxL; dIn exIsLenLu uneI usemeneu socIeLùLI
nu se pouLe Lruge concIuzIu cù un compromIs înLre prIncIpII de buzù ce sunL
conLrudIcLorII în LeorIe ur puLeu II IùcuL sù IuncLIoneze în prucLIcù. O usemeneu
socIeLuLe nu IuncLIoneuzù - eu dour se dezInLegreuzù. DezInLegrureu necesILù LImp.
NImIc nu se dezInLegreuzù ImedIuL, nIcI corpuI umun, nIcI socIeLuLeu umunù.
1o. Poute o societute existu Iúrú on principio morul?
MuILI oumenI udopLù usLùzI pùrereu, nuIvù, cù socIeLuLeu pouLe Iuce orIce doresLe,
cù nu sunL necesure prIncIpII, cù drepLurIIe sunL dour o IIuzIe sI cù dour convenIenLu
esLe gIIduI prucLIc de ucLIune.
E udevùruL cù socIeLuLeu pouLe sù ubundoneze prIncIpIIIe moruIe sI sù se
LrunsIorme înLr-o cIreudù cure uIeurgù înnebunILù spre pIeIre, LoL usu cum esLe
udevùruL cù omuI pouLe sù-sI LuIe bereguLu orIcund doresLe. Dur omuI nu pouLe sù o
Iucù ducù doresLe sù supruvIeLuIuscù, Iur socIeLuLeu nu pouLe ubundonu prIncIpIIIe
moruIe ducù doresLe sù exIsLe.
SocIeLuLeu esLe un numùr mure de oumenI cure LrùIesc împreunù în uceeusI Lurù
sI cure uu de-u Iuce unII cu uILII. Ducù nu exIsLù un cod moruI bIne deIInIL pe cure

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

40
oumenII sù-I înLeIeugù sI sù-I respecLe, eI nu uu nIcI o buzù penLru u se înLeIege, cùcI
nIcI unuI nu pouLe sLI Iu ce sù se usLepLe dIn purLeu vecInuIuI sùu. OmuI cure nu
recunousLe nIcI o moruIILuLe esLe un crImInuI; cund uI de-u Iuce cu un crImInuI nu poLI
sù IucI nImIc uILcevu decuL sù încercI sù-I spurgI Lu cupuI, înuInLe de u LI-I spurge eI; nu
uveLI nIcI un uIL IImbuj, nIcI un IeI de uILe norme de comporLure muLuuI uccepLuLe.
¡nLr-o socIeLuLe Iùrù prIncIpII moruIe oumenII nu poL sù convIeLuIuscù decuL cu nIsLe
crImInuII |.|
Ducù negIIjùm moruIILuLeu sI o subsLILuIm cu docLrInu coIecLIvIsLù u domnIeI
neIImILuLe u mujorILùLII, ducù uccepLùm Ideeu cù mujorILuLeu pouLe Iuce orIce doresLe sI
cù orIce ucLIune u mujorILùLII esLe dreupLù penLru cù esLe IùcuLù de mujorILuLe (ucesLu
IIInd crILerIuI bIneIuI sI uI rùuIuI), cum vor upIIcu oumenII uceusLù reguIù în prucLIcu
vIeLII Ior de LouLe zIIeIe? CIne consLILuIe mujorILuLeu? în ruporL cu IIecure om în purLe,
LoLI ceIIuILI sunL membrI poLenLIuII uI uceIeI mujorILùLI cure pouLe sù-I dIsLrugù dupù
bunuI eI pIuc sI în orIce momenL. ¡n ucesLe condILII IIecure devIne dusmunuI IIecùruIu;
IIecure LrebuIe sù se Leumù de LoLI sI sù-I suspecLeze pe LoLI; IIecure LrebuIe sù încerce
sù jeIuIuscù sI sù ucIdù prImuI, înuInLe de u II jeIuIL sI ucIs.
Ducù credeLI cù ucesLeu sunL dour consIderenLe ubsLrucLe, sù Iuùm cu exempIu
prucLIc Europu. ¡n RusIu sovIeLIcù sI GermunIu nuzIsLù ceLùLenII purLIcuIurI sunL ceI ce
uu îndepIInIL purLeu ceu muI ubjecLù u muncII KGB-uIuI sI u GesLupo-uIuI,
spIonundu-se unII pe uILII, IIvrundu-sI proprIIIe rude sI prIeLenI poIILIeI secreLe sI
cumereIor de LorLurù. AcesLu u IosL rezuILuLuI în prucLIcù uI predIcùrII LeoreLIce u
coIecLIvIsmuIuI. AceusLu u IosL reuIIzureu concreLù u uceIeI IozIncI vIde, corupLe u
coIecLIvIsmuIuI cure pure uLuL de nobIIù Iu prImu vedere: ,BIneIe obsLesc esLe deusupru
orIcùror drepLurI IndIvIduuIe¨.
¡ùrù drepLurI IndIvIduuIe nu esLe posIbII nIcI un bIne obsLesc.
CoIecLIvIsmuI, cure pIuseuzù grupuI deusupru IndIvIduIuI sI cere oumenIIor sù-sI
sucrIIIce drepLurIIe de druguI uproupeIuI Ior, conduce Iu o sILuuLIe în cure oumenII
n-uu uILù posIbIIILuLe decuL sù se Leumù, sù se uruscù sI sù se dIsLrugù înLre eI.
Puceu, securILuLeu, prosperILuLeu, cooperureu sI bunùvoInLu prInLre oumenI, LouLe
ucesLe IucrurI consIderuLe socIuI uvunLujouse, sunL posIbIIe numuI înLr-un sIsLem uI
IndIvIduuIIsmuIuI, în cure IIecure om îsI pouLe exercILu în sIgurunLù drepLurIIe suIe
IndIvIduuIe, sLIInd cù socIeLuLeu exIsLù penLru u-I proLeju drepLurIIe, Iur nu penLru u I
Ie dIsLruge. ALuncI IIecure vu sLI ce pouLe sI ce nu pouLe sù Iucù vecInIIor sùI, sI ce poL
suu nu poL vecInII sùI (suu un mIIIon de vecInI) sù-I Iucù IuI. Dour uLuncI esLe eI IIber sù
uIbù de-u Iuce cu eI cu un prIeLen sI cu un eguI.
¡ùrù un cod moruI nu esLe posIbIIù nIcI o socIeLuLe umunù udecvuLù.
¡ùrù recunousLereu drepLurIIor IndIvIduuIe, nu esLe posIbII nIcI un cod moruI.
11. Iste ,cât mui bine pentro cât mui molti" on principio morul vulid?
,CuL muI bIne penLru cuL muI muILI¨ esLe unu dInLre ceIe muI corupLe IozIncI
sLrecuruLe prInLre oumenI.
AceusLù IozIncù nu ure nIcI o semnIIIcuLIe concreLù, precIsù. Nu exIsLù nIcI o cuIe
penLru u o InLerpreLu cu bunùvoInLù; exIsLù însù nenumùruLe cùI penLru u o IoIosI Iu
jusLIIIcureu ceIor muI InIume ucLIunI.
Cure esLe deIInILIu ,bIneIuI¨ dIn uceusLù IozIncù? NIcIunu, cu excepLIu u ceeu ce
esLe bIne penLru ceI muI muILI. CIne decIde, înLr-o probIemù specIIIcù, ce esLe bIne
penLru ceI muI muILI? SoIuLIu esLe evIdenLù: decId ceI muI muILI.
Ducù consIderuLI cù uceusLu esLe moruI, vu LrebuI sù uprobuLI urmùLoureIe
Medalion Ayn Rand
41
exempIe, cure consLILuIe upIIcureu exucLù u ucesLeI IozIncI în prucLIcù: cIncIzecI sI unu
Iu suLù de oumenI înrobInd pe ceIIuILI puLruzecI sI nouù; nouù cunIbuII IIùmunzI
muncundu-I pe uI zeceIeu; o gIouLù omorund un om pe cure-I consIderù perIcuIos
penLru comunILuLe.
GermunIu uveu supLezecI de mIIIoune de nemLI sI suse suLe de mII de evreI. CeI
muI muILI (nemLII) sprIjIneuu sLuLuI nuzIsL cure Ie-u spus cù bIneIe Ior ceI muI mure
s-ur reuIIzu prIn exLermInureu ceIor muI puLInI (u evreIIor) sI prIn jeIuIreu bunurIIor
Ior. AceusLu u IosL oroureu reuIIzuLù în prucLIcù de o IozIncù perversù uccepLuLù în
LeorIe.
V-uLI puLeu înLrebu ducù nu cumvu mujorILuLeu dIn LouLe ucesLe exempIe u
reuIIzuL înLr-udevùr un bIne penLru sIne însùsI? Nu, n-u reuIIzuL, deourece ,bIneIe¨ nu
se deLermInù prIn numùrùLoure sI nu esLe reuIIzuL prIn sucrIIIcureu cuIvu în IoIosuI
uILcuIvu.
¡u prImu vedere s-ur pùreu cù uceusLù IozIncù conLIne cevu ce pure nobII sI
vIrLuos, cù eu spune oumenIIor sù se sucrIIIce penLru ceI muILI. Ducù esLe înLr-udevùr
usu, ur LrebuI oure uLuncI cu mujorILuLeu sù doreuscù sù IIe vIrLuousù sI sù se sucrIIIce
de druguI mInorILùLII, mInorILuLe cure sù IIe suIIcIenL de ubjecLù penLru u o uccepLu?
Nu e bIne usu? EI bIne, ur LrebuI uLuncI cu mInorILuLeu sù IIe vIrLuousù sI sù se sucrIIIce
mujorILùLII, cure eu sù IIe ubjecLù, uccepLund sucrIIIcIuI?
¡u prImu vedere um puLeu uveu ImpresIu cù ceI ce pronunLù uceusLù IozIncù se
pIuseuzù în mod uILruIsL prInLre ceI puLInI cure se vor sucrIIIcu penLru ceI muILI. Dur de
ce ur Iuce-o? Nu exIsLù nImIc în uceusLù IozIncù cure I-ur împInge sù o Iucù. E muIL muI
probubII cu eI sù încerce sù se uIùLure ceIor muILI sI sù înceupù sù-I sucrIIIce pe ceIIuILI.
Ceeu ce IozIncu Ie spune de IupL, esLe cù n-uu de uIes decuL înLre u jeIuI sI u II jeIuILI,
înLre u sLrIvI sI u II sLrIvILI.
CorupLIu ucesLeI IozIncI consLù în ImpIIcuLIu cù ,bIneIe¨ mujorILùLII LrebuIe sù IIe
reuIIzuL prIn suIerInLu uneI mInorILùLI, cù beneIIcIuI unuIu se buzeuzù pe sucrIIIcIuI
uILuIu.
Ducù uccepLùm docLrInu coIecLIvIsLù cù omuI exIsLù numuI de druguI uILuIu,
uLuncI rezuILù cù IIecure pIùcere u su (suu IIecure îngIILILurù de Irunù) esLe un pùcuL sI
o ImoruIILuLe ducù uILI doI o jInduIesc. Dur în ucesLe condILII oumenII nu poL muncu,
respIru suu IubI (LouLe usLeu sunL egoIsLe |.|), oumenII nu poL LrùI de Ioc împreunù sI
nu poL sù Iucù nImIc uILcevu decuL sù ujungù sù se exLermIne unII pe uILII.
NumuI pe buzu drepLurIIor IndIvIduuIe pouLe II deIInIL sI reuIIzuL vreun bIne,
prIvuL suu obsLesc. NumuI cund IIecure om esLe IIber sù exIsLe penLru bIneIe sùu
proprIu, Iùrù u-I sucrIIIcu pe uILII sIesI sI Iùrù u II sucrIIIcuL penLru uILII, numuI uLuncI
IIecure om esLe IIber sù munceuscù penLru bIneIe muxIm pe cure-I pouLe reuIIzu penLru
sIne însusI prIn proprIu su uIegere sI prIn proprIuI sùu eIorL. ¡ur LoLuIuI unor usLIeI de
eIorLurI IndIvIduuIe esLe sInguruI gen posIbII uI bIneIuI generuI, socIuI.
Sù nu credeLI cù uILernuLIvu Iu ,cuL muI bIne penLru cuL muI muILI¨ ur II ,cuL muI
bIne penLru cuL muI puLInI¨. AILernuLIvu esLe: bIneIe muxIm pe cure sI-I pouLe reuIIzu
IIecure om de pe pùmunL prIn proprIuI sùu eIorL IIber.
Ducù sunLeLI un IndIvIduuIIsL |.|, conLrIbuLIu ceu muI mure pe cure o puLeLI
uduce esLe sù eIImInuLI o duLù penLru LoLdeuunu dIn gundIreu vousLrù, dIn vorbIreu
vousLrù sI dIn InImu vousLrù IozIncu gouIù ,cuL muI bIne penLru cuL muI muILI¨.
RespIngeLI orIce urgumenL, împoLrIvILI-vù orIcùreI propunerI cure ure drepL sIngurù
jusLIIIcure uceusLù IozIncù. AceusLu esLe o cursù. EsLe un pur precepL coIecLIvIsL. Nu-I
puLeLI uccepLu sI în uceIusI LImp sù vù consIderuLI IndIvIduuIIsL. AIegeLI: esLe orI unu,
orI uILu.

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

42
1±. Poute on motiv ,bon" jostiIicu o dictutorú?
CurucLerIsLIcu unuI om cInsLIL, în conLrusL cu ceu u unuI coIecLIvIsL, esLe cù eI
crede ce spune sI sLIe ce crede.
Cund spunem cù drepLurIIe IndIvIduuIe Ie consIderùm InuIIenubIIe, vrem sù
spunem cIIur usLu. ¡nuIIenubII înseumnù ceeu ce nu puLem reLruge, suspendu, încùIcu,
resLrunge suu vIoIu - nIcIoduLù, nIcIcund, sub ubsoIuL nIcI un moLIv.
Nu se pouLe spune cù ,omuI ure drepLurI InuIIenubIIe, excepLund cuzuI cund
uIurù e IrIg sI în IIecure u douu murLI¨, LoL usu cum nu se pouLe spune cù ,oumenII uu
drepLurI InuIIenubIIe cu excepLIu unor împrejurùrI crILIce¨, suu ,drepLurIIe omuIuI nu
poL II încùIcuLe decuL în scopurI drepLe¨.
DrepLurIIe omuIuI sunL IIe InuIIenubIIe, IIe nu sunL. Nu poLI vorbI de drepLurI
,semI-InuIIenubIIe¨ sI sù crezI cù esLI cInsLIL suu înLreg Iu mInLe. Cund începI sù puI
condILII, sù IormuIezI rezerve sI excepLII, udmILI cù exIsLù cevu suu cInevu deusupru
drepLurIIor omuIuI, cInevu cure Ie pouLe încùIcu Iu proprIu-I dIscreLIe. CIne?
BIneînLeIes, socIeLuLeu, udIcù coIecLIvuI. PenLru ce moLIv? PenLru bIneIe coIecLIvuIuI.
CIne decIde cund LrebuIesc vIoIuLe drepLurIIe? CoIecLIvuI. Ducù usLu esLe ceeu ce crezI,
du-Le ucoIo unde LI-e IocuI sI recunousLe cù esLI un coIecLIvIsL. ApoI uccepLù LouLe
consecInLeIe pe cure Ie ImpIIcù coIecLIvIsmuI. AIcI nu exIsLù jumùLùLI de mùsurù. Nu
poLI sù uI sI vurzu unsù, sI sIùnInu în pod. Nu Le pùcùIesLI decuL pe LIne însuLI.
Nu Le uscunde în spuLeIe unor cupcune IIpsILe de sens, cum ur II ,cuIeu de
mIjIoc¨. ¡ndIvIduuIIsmuI sI coIecLIvIsmuI nu sunL pùrLI uIe uceIuIusI drum, uvund în
mIjIoc o poLecù de reIugIu. ¡ndIvIduuIIsmuI sI coIecLIvIsmuI sunL douù drumurI cure
duc în dIrecLII opuse. UnuI duce spre IIberLuLe, drepLuLe sI prosperILuLe, ceIùIuIL - spre
scIuvIe, oroure sI dIsLrugere. AIegereu LrebuIe sù o IucI Lu însuLI.
RùspundIreu crescundù u coIecLIvIsmuIuI în Iume nu e duLoruLù vreuneI IsLeLImI
deosebILe u coIecLIvIsLIIor, cI IupLuIuI cù ceI muI muILI dInLre ceI ce I se opun cred de
IupL eI însIsI în coIecLIvIsm. Un prIncIpIu oduLù uccepLuL, nu ceI sovùILor, cI ceI IoLùrîL,
esLe ceI ce vu învInge; vu învInge nu ceI cure e muI puLIn consecvenL în u-I upIIcu, cI ceI
cure îI upIIcù cu LouLù consecvenLu. Ducù Le ungujezI înLr-o cursù spunund: ,vreuu dour
sù uIerg prImII zece meLrI¨, ceI cure spune: ,voI uIergu punù Iu IInIu de sosIre¨ Le vu
învInge. Ducù spuI: ,vreuu sù încuIc drepLurIIe omuIuI dour un pIc¨, comunIsLuI suu
IuscIsLuI cure spune: ,voI dIsLruge LouLe drepLurIIe omuIuI¨ Le vu înIrunge sI vu cusLIgu.
CuIeu I-uI descIIs-o Lu însuLI.
PermILundu-sI uceusLù necInsLe sI evuzIune InILIuIù, oumenII uu cùzuL, în
probIemu uccepLubIIILùLII uneI dIcLuLurI, în cupcunu coIecLIvIsLù. CeI muI muILI îsI Iuc
duLorIu, condumnund în vorbù dIcLuLurIIe. Dur IourLe puLInI sunL ceI cure udopLù o
pozILIe cIurù sI IdenLIIIcù dIcLuLuru cu ceeu ce esLe eu de IupL, sI unume un rùu ubsoIuL,
în orIce Iormù, de cùLre orIcIne, penLru orIcIne, orIunde, orIcund sI IndIIerenL penLru
ce moLIv s-ur exercILu.
¡ourLe muILI se Iusù unLrenuLI înLr-o LocmeuIù obscenù usupru dIIerenLeIor dInLre
,o dIcLuLurù bunù¨ sI ,o dIcLuLurù reu¨, usupru moLIveIor, cuuzeIor suu ruLIunIIor cure
ur puLeu jusLIIIcu dIcLuLuru. CoIecLIvIsLII uu înIocuIL înLrebureu ,vreLI o dIcLuLurù?¨ cu
,ce IeI de dIcLuLurù vreLI?¨. EI îsI poL permILe sù uccepLe dIspuLu începund de uIcI; eI
sI-uu Impus usLIeI puncLuI de vedere.
¡ourLe muILI oumenI cred cù o dIcLuLurù esLe îngrozILoure ducù esLe ,penLru o
cuuzù reu¨, dur uccepLubIIù sI cIIur de dorIL ducù esLe ,penLru o cuuzù bunù¨. CeI cure
încIInù cùLre comunIsm (ucesLIu se consIderù eI însIsI drepL ,umunIsLI¨) preLInd cù
IugùreIe de concenLrure sI cumereIe de LorLurù sunL un rùu ducù sunL IoIosILe ,în mod
egoIsL¨, ,în uvunLujuI uneI unumILe ruse¨, usu cum u IùcuL-o HILIer, dur desLuI
Medalion Ayn Rand
43
de onorubIIe ducù sunL IoIosILe ,în mod uILruIsL¨, ,în uvunLujuI museIor¨, cum u
IùcuL-o SLuIIn. CeI cure uu o sIùbIcIune penLru IuscIsm (ucesLIu se consIderù de obIceI
eI însIsI ,reuIIsLI¨ InLrunsIgenLI) preLInd cù bIcIurIIe sI supruvegIeLorII de scIuvI sunL
mIjIouce neprucLIce cund sunL IoIosILe ,IneIIcIenL¨, cu în RusIu, dur IourLe prucLIce
ducù sunL IoIosILe ,eIIcIenL¨, cu în GermunIu.
(Cu un sImpIu exempIu uI dIrecLIeI în cure un prIncIpIu gresIL pouLe conduce în
prucLIcù, remurcuLI cù ,umunIsLII¨, cure sunL uLuL de preocupuLI de usurureu suIerInLeI
museIor, îsI duu gIruI, în cuzuI RusIeI, uneI usemeneu sLùrI de mIzerIe u înLregII
popuIuLII, cum nu u exIsLuL nIcIoduLù sI nIcùIerI în IsLorIe. ¡ur ,reuIIsLII¨ InLrunsIgenLI,
cure se sLrùduIesc uLuL de serIos sù IIe prucLIcI, îsI duu gIruI, în GermunIu, prIveIIsLeI
uneI LùrI devusLuLe sI LoLuI ruInuLe, rezuILuL IInuI uI uneI dIcLuLurI ,eIIcIenLe¨.)
Cund dIscuLI despre ce esLe o dIcLuLurù ,bunù¨ sI ce esLe unu ,reu¨, uI sI uccepLuL
sI gIruL prIncIpIuI însusI uI dIcLuLurII. AI uccepLuL premIsu unuI rùu ubsoIuL - u
drepLuIuI Lùu de u înrobI pe uILII de druguI u ceeu ce crezI Lu cù esLe bIne. De uIcI încoIo
sInguru înLrebure esLe cIne vu conduce GesLupo-uI. Nu veI II nIcIoduLù cupubII sù
ujungI Iu o înLeIegere cu semenII LùI coIecLIvIsLI cu prIvIre Iu ce unume consLILuIe o
cuuzù ,bunù¨ suu ,reu¨ cure sù jusLIIIce bruLuIILuLeu. DeIInILIu Lu preIeruLù ur puLeu sù
nu corespundù cu u Ior. VeI puLeu sù susLII cù esLe bIne sù mùceIùresLI oumenI numuI
de druguI ceIor sùrucI; uILcInevu ur puLeu uIIrmu cù esLe bIne sù mùceIùresLI oumenI
numuI penLru ceI boguLI; uI puLeu uIIrmu cù esLe ImoruI sù mùceIùresLI pe orIcIne, în
uIuru membrIIor uneI unumILe cIuse; uILcInevu ur puLeu sù susLInù cù esLe ImoruI sù
mùceIùresLI pe orIcIne în uIurù de ceI cure upurLIn uneI unumILe ruse. SInguruI Iucru
usupru cùruIu veLI cùdeu de ucord vu II mùceIuI însusI. SI uceusLu esLe LoL ce veLI
reuIIzu.
DIn momenL ce udmILI prIncIpIuI dIcLuLurII, îI încurujezI pe LoLI ceIIuILI oumenI sù
Iucù Iu IeI. Ducù eI nu doresc vurIunLu Lu preIeruLù de dIcLuLurù suu nu Ie pIuce ,bunuI
moLIv¨ pe cure-I InvocI, eI n-uu uILù opLIune decuL sù Le rùsLourne sI sù InsLuureze
vurIunLu Ior preIeruLù de dIcLuLurù penLru moLIvuI Ior ,bun¨, sù Le înrobeuscù înuInLe
de u-I înrobI Lu pe eI. O ,dIcLuLurù bunù¨ esLe o conLrudIcLIe.
CIesLIuneu nu esLe: penLru ce scop ur II uccepLubII sù înrobesLI oumenI, cI: esLe
suu nu uccepLubII sù înrobesLI oumenI. A spune cù o dIcLuLurù pouLe II jusLIIIcuLù prIn
,moLIve bune¨ suu ,moLIve uILruIsLe¨ consLILuIe o corupLIe moruIù IncuIIIIcubIIù. TouLe
LendInLeIe bruLuIe sI crImInuIe pe cure omenIreu u învùLuL (prIn secoIe de uscensIune
IenLù dIn sùIbùLIcIe) sù Ie IdenLIIIce cu reIe sI neprucLIce, sI-uu gùsIL ucum udùposL sub
o ucoperIre ,socIuIù¨. MuILI cred ucum cù e un pùcuL sù jeIuIesLI, sù omorI sI sù
LorLurezI penLru LIne însuLI, dur esLe o vIrLuLe sù o IucI ducù esLe în IoIosuI uILoru. Nu
poLI sù recurgI Iu bruLuIILuLe penLru proprIuI Lùu uvunLuj, spun eI, dur dù-I bùLuIe ducù
e vorbu de uvunLujuI uILoru. ¡ruzu pouLe ceu muI revoILùLoure cure pouLe II vreoduLù
uuzILù esLe: ,DesIgur, SLuIIn u mùceIùrIL mIIIoune, dur usLu e jusLIIIcubII, cùcI eru spre
bIneIe museIor¨. CoIecLIvIsmuI esLe uILImuI reIugIu uI sùIbùLIcIeI în mInLeu omuIuI.
Nu-I consIderuLI nIcIoduLù pe coIecLIvIsLI drepL ,IdeuIIsLI sIncerI, dur cure se
uuLoumùgesc¨. Propunereu de u înrobI pe unII de druguI uILoru nu esLe un IdeuI;
bruLuIILuLeu nu esLe ,IdeuIIsLù¨, IndIIerenL de scopuI urmùrIL. Sù nu spuI nIcIoduLù cù
dorInLu de ,u Iuce bIne¨ prIn IorLù esLe un moLIv bun. NIcI seLeu de puLere, nIcI prosLIu
nu sunL moLIve bune.

B I B L I O G R A I I I S LMA R Ã A Y N R A N Ð

O B I E C T I V I S M U L , F I L O S O F I A R A I U N I I

44
Literutorú:
Romune: ALIus SIrugged (1¤=;), TIe ¡ounLuInIeud (1¤q¤); AnLIem (1¤¤8),
We LIe ¡IvIng (1¤¤6). Piese de teutro si scenurii de Iilm: NIgIL oI Junuurv 16LI
(1¤¤q), TIe EurIv Avn Rund (1¤8q).

Opere IilosoIice:
IilosoIie uenerulú: ¡or LIe New ¡nLeIIecLuuI (1¤61), PIIIosopIv: WIo Needs
¡L (1¤8z), TIe VoIce oI Reuson: Essuvs In ObjecLIvIsL TIougIL (1¤88). IilosoIie si
unulizú coltorulú: ¨WIo ¡s LIe ¡InuI AuLIorILv In ELIIcs?¨, ¨ReIIgIon Versus
AmerIcu¨. Ipistemolouie: ¡nLroducLIon Lo ObjecLIvIsL EpIsLemoIogv (edILIu u douu,
1¤¤o). Iticú: TIe VIrLue oI SeIIIsIness (1¤6q). Politicú: CupILuIIsm: TIe Unknown
¡deuI (1¤66), TIe New ¡eIL: TIe AnLI-¡ndusLrIuI RevoIuLIon (1¤;1). IilosoIiu
urtei: TIe RomunLIc MunIIesLo (1¤;=).

Locrúri despre Ayn Rund:
TIe Avn Rund ¡exIcon: ObjecLIvIsm Irom A Lo Z (1¤86), edILuLù de Hurrv
BInswunger; ¡eonurd PeIkoII, TIe OmInous PuruIIeIs: TIe End oI ¡reedom In
AmerIcu (1¤8z); ¡eonurd PeIkoII, ObjecLIvIsm: TIe PIIIosopIv oI Avn Rund (1¤¤1).

Corespondentú
¡eLLers oI Avn Rund (1¤¤=), EdILuLù de MIcIueI S. BerIIner

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful