Lecţie demonstrativă

Introducere
Cursul Eurocor ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI constituie o abordare profesionistă a domeniului decoraţiunilor. Se adresează atât celor care doresc să îşi decoreze căminul, celor care îşi folosesc cu plăcere timpul liber pentru dezvoltarea creativităţii în acest mod, ca hobby, cât şi celor care sunt motivaţi să transforme această pasiune într-o meserie pe care să o practice cu succes. Veţi avea posibilitatea să participaţi la îmbunătăţirea calităţii vieţii dumneavoastră, dar şi a semenilor, pătrunzând tainele artelor decorative şi ergonomiei, învăţând regulile frumosului şi ale confortului.

Pe parcursul celor 16 module de curs veţi cunoaşte legile compoziţiei, ale desenului şi cromaticii. Veţi şti să identificaţi şi să reprezentaţi grafic diverse materiale sau modele, veţi putea să proiectaţi spaţiul prin prisma convenţiilor desenului tehnic, veţi învăţa diverse tehnici de prezentare, precum colajul. Pentru toate aceste activităţi practice, veţi folosi o parte din instrumentele, materialele şi suporturile specifice artei şi arhitecturii (blocul de desen, trusa de geometrie, creioanele graffit şi colorate, acuarelele, lipiciul, cutter-ul, hârtia colorată, iar uneori, doar ca alternativă sau facultativ, aparatul de fotografiat etc.). În acest sens vă vor veni în ajutor definiţiile şi informaţiile esenţiale, exemplele şi exerciţiile, toate îmbogăţite de o ilustraţie sugestivă. Cursul oferă o paletă largă de informaţii, integrate într-un conţinut coerent şi incitant, tratând atât tematica şi problematica din decoraţiunile occidentale, cât şi modelul oriental cu influenţele sale asupra civilizaţiei moderne. Veţi afla tot ce este esenţial despre mobilier şi plasarea în spaţiu a acestuia, despre iluminarea locuinţei, despre materialele şi tehnicile folosite în artele aplicate. Veţi proiecta decoraţiuni pentru diverse încăperi, pentru garsoniere sau pentru apartamente mai vaste, pentru alte locuinţe complexe, cum ar fi casa de vacanţă. Veţi vedea ce implică coordonatele speciale ale mansardei sau demisolului şi veţi parcurge chiar şi o secţiune dedicată amenajării spaţiilor de relaxare în aer liber, terasa şi grădina, care extind locuinţa în mijlocul naturii. Asigurându-vă de faptul că acest curs presupune o modalitate plăcută de prezentare a informaţiilor şi surpriza descoperirii, vă urăm mult succes în aventura cunoaşterii! Profesorul dumneavoastră

1

în care vă vor fi sugerate posibile soluţii la exerciţiile din cadrul modulului respectiv. la finalul fiecărui modul veţi găsi un rezumat. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului de Arta decorării locuinţei am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din modulele acestui curs. ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradului de însuşire a cunoştinţelor prezentate. exemple şi exerciţii. pe marginea textului au fost utilizate următoarele semne şi simboluri: Desemnează noţiunile şi informaţiile esenţiale pe care este bine să le reţineţi În felul acesta vor fi semnalate exemplele care vă pot clarifica aspectele teoretice prezentate Semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare Recomandări Materialul de faţă constituie o lecţie demonstrativă. În plus. definiţiile şi informaţiile importante sunt marcate distinct. le veţi găsi prezentate succint la începutul modulului. care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR.Modul de organizare a cursului Arta decorării locuin ei Materialul cursului se compune din 16 caiete care pot fi îndosariate într-o mapă specială Eurocor. Fiecare modul se încheie cu tema pentru acasă. Modalitatea specială de concepere şi prezentare a modulelor de curs vă va permite parcurgerea lor cu maximă uşurinţă. Folosim numeroase reprezentări grafice (imagini. precum şi să formuleze sugestii de continuare a studiului. care prezintă pe scurt cele mai importante aspecte analizate în cadrul acestuia. Vă recomandăm să rezolvaţi tema doar după parcurgerea integrală şi atentă a materialului prezentat. secţiuni de dicţionar de specialitate pentru termenii folosiţi. modulele cuprind numeroase exemple. desene.) pentru înlesnirea însuşirii cunoştinţelor. iar cuvintele cheie le veţi regăsi pe marginea paginilor de curs. Pentru valorificarea în mod curent a cunoştinţelor dobândite şi pentru asigurarea unei interactivităţi sporite. aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. exerciţii şi întrebări de verificare. deoarece fiecare modul are o anumită structură didactică: obiectivele pe care trebuie să le atingeţi prin parcurgerea fiecărui material. conţinând secţiuni teoretice. scheme etc. La sfârşitul modulelor veţi găsi o secţiune de răspunsuri la exerciţii. un model de recapitulare şi de temă pentru acasă. Urmează ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită comentariile sale pe marginea acestora. Din punctul de vedere al numărului de pagini. pentru a vă consolida cunoştinţele. Fiecare cursant EUROCOR are un profesor personal Temele propuse spre rezolvare în fiecare modul vor fi rezolvate pe formularul de temă aflat la mijlocul caietului de curs şi expediate pe adresa Institutului EUROCOR. 2 . Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient.

Stilul rustic Locuinţa contemporană Stiluri istorice şi stiluri regionale (II). romantism. Antichitatea şi Evul Mediu Stilul tradiţional românesc. istorism. rococoul Specificul regional al ambientării locuinţei Stilul extrem oriental Câte ceva despre Feng Shui Stiluri istorice şi stiluri regionale (III). percepţie spaţială. Ce trebuie să ştie decoratorul de interioare? Etapele de lucru în cadrul conceperii şi implementării unui proiect de decorare Clasificarea proiectelor de decorare în funcţie de complexitatea intervenţiei decoratorului Consilierea beneficiarului Căminul în timp şi spaţiu Introducere în estetica vizuală Tehnici. stilurile burgheze. instrumente şi materiale. Din cele mai vechi timpuri până astăzi Istoria artelor şi decoraţiunilor: preistoria. specialist în arta ambientării locuinţei Meseria de decorator de interioare. corecţie optică Proiectarea Desenul tehnic Câteva noţiuni de perspectivă Practica proiectării Softuri utile în decorare Lumina în decoraţiunile de interior Lumina naturală şi lumina artificială Iluminat şi umbrire Reprezentarea luminii şi umbrei în cadrul proiectelor Modulul 2 Modulul 3 Modulul 4 Modulul 5 Modulul 6 Modulul 7 Modulul 8 3 . barocul.Programa cursului Arta decorării locuin ei Modulul 1 Decoratorul. Reprezentarea spaţiului în bidimensionalitate Cromatica Stiluri istorice şi stiluri regionale (I). Occident şi Orient Istoria artelor şi decoraţiunilor: Renaşterea. eclectism Despre kitsch Primele noţiuni de proiectare Compunerea spaţiului interior conţinând texturi şi modele diverse Locuinţa contemporană Structura locuinţei Istoria artelor şi a decoraţiunilor: de la Thonet la stilul internaţional Postmodernismul şi contemporaneitatea Efecte spaţiale. Clasic şi romantic Istoria artelor şi decoraţiunilor: clasicismul şi stilul Empire. Modalităţi de reprezentare Noţiuni de desen şi compoziţie bidimensională.

Tipuri de uşi şi ferestre Mobilarea locuinţei Materiale şi accesorii folosite la decorarea locuinţei Materiale şi tehnologii de prelucrare Accesoriile. Biblioteca Atelierul. Locul pentru servit masa Dormitorul Tehnologia montării parchetului şi tehnologia zugrăvirii Camera copilului şi biroul. Tipuri de bucătării Baia. Atelierul Camera copilului mic: ergonomie şi culoare Camera adolescentului: loc de odihnă şi spaţiu pentru studiu Biroul: spaţiul pentru lucru. Variante Tehnologia placării cu materiale ceramice Livingul. profilul beneficiarului Posibilităţi de extindere Încăperi cu funcţiuni speciale: sauna şi sala de gimnastică Proiectul de ofertare pentru decorarea unei locuinţe Casa de vacanţă Tipuri de case şi modalităţi de realizare a decoraţiei de interior în funcţie de: caracterul regional. prin recondiţionare generală Modulul 10 Modulul 11 Modulul 12 Modulul 13 Modulul 14 Modulul 15 Modulul 16 4 . Spaţiile de depozitare. Spaţiu mutabil. aplicaţiile genului în decoraţiuni interioare Plante şi ikebana Tehnologia aplicării tapetului şi mochetelor Holurile.Modulul 9 Mobilier şi ergonomie Tipuri de mobilier Mobilier – exigenţe funcţionale Structurile de închidere a golurilor şi ergonomia. profilul beneficiarului (exigenţele funcţionale şi estetice) Terasa şi grădina. purtătoare de stil Reprezentarea materialităţii şi colajul Natura statică. mansarda Locuinţa familială citadină Tipuri de case/apartamente în funcţie de numărul de niveluri. Spaţii de depozitare şi zone de lucru. Ergonomie specială Garsoniera Tipuri de garsoniere în funcţie de suprafaţă şi profilul beneficiarului Proiectul de ofertare pentru decorarea unei garsoniere Studii de caz: demisolul. suprafaţă. istoricul construcţiei. Posibilităţi de transformare Sufrageria. Bucătăria şi baia Locuinţa familială Vestibulul şi holurile interioare Bucătăria. construcţiile anexe Tehnologii de recondiţionare a mobilierului Exerciţiu de transformare a unui spaţiu dat. sufrageria şi dormitorul Livingul.

trebuie ţinut cont şi de aportul foarte important al altor specialişti. ce face mai exact şi cum îl recunoaştem printre specialiştii care se pot ocupa de confortul unei case veţi afla din cele ce urmează. Decoratorul. cu rolul de a vă familiariza cu ceea ce urmează să studiaţi şi care vă anunţă ce competenţe vă veţi însuşi la finalul studiului. specialist în arta ambientării locuinţei (Modul 1) „De la sobrietatea chiliei de mânăstire la încărcarea odăii colecţionarului există tot atâtea feluri de aranjamente câte personalităţi umane. să aflaţi cum se clasifică proiectele în funcţie de complexitatea intervenţiei decoratorului. pe lângă munca unui arhitect.„VEZI? Comunicarea prin imagine”) Iată-ne la început de drum. Acest prim modul este o introducere în lumea fascinantă a decorării locuinţei. 5 . să aflaţi care sunt etapele de lucru în cadrul conceperii şi implementării unui proiect de decorare.” (Adina Nanu . Despre cine este el. Meseria de decorator de interioare. dar oare întotdeauna universul dintre patru pereţi ai unei case poate fi perceput ca un cămin primitor? Spaţiul trebuie adecvat nevoilor şi personalităţii celor care îl locuiesc. Astfel. Ce trebuie să ştie decoratorul de interioare? Toată lumea ştie că orice locuinţă (un apartament în cadrul unui bloc sau o casă pe pământ) este proiectată de un arhitect. să cunoaşteţi toate amănuntele care stau la baza unei consilieri reuşite a proprietarului. să vă familiarizaţi cu noţiuni ce ţin de cămin având în vedere cele două coordonate majore: timpul şi spaţiul. care concepe interiorul şi exteriorul acesteia în interdependenţă. prin parcurgerea modulului 1 ne propunem atingerea următoarelor obiective: să descoperiţi care sunt atribuţiile de proiectare ale decoratorului. Aici intervine decoratorul de interioare. Dar în contextul proiectării acestui spaţiu complex. un adevărat artist al armoniilor ambientale.Nelipsite din structura fiecărui modul de curs sunt unităţile de introducere şi obiectivele. Cu toţii am folosit cel puţin o dată expresia „a locui între patru pereţi”.

Principii de structurare compoziţională. astfel încât dacă unim prin linii drepte cele 3 elemente luate câte două. De fapt. Însă. având anumite caractere asemănătoare. Fig 41. Asimetria se defineşte prin negarea în orice mod a simetriei. Ritmul. vom obţine un triunghi. dar reprezentate în oglindă. în realizarea compoziţiilor ornamentale şi în decoraţiuni. Pentru a le echilibra compoziţional. dar nu identice. Asimetria poate fi echilibrată prin folosirea unor reguli mai complexe decât în cazul simetriei.Definiţii. în funcţie de necesităţile funcţionale sau expresive ale spaţiului. fără a şti să realizeze echilibrul.. cuvinte cheie – iată o succesiune de unităţi de conţinut care prin semnalizarea specială din caietele de curs vă vor ajuta în studiul dumneavoastră. noţiuni importante. vom adăuga un nou element asemănător celor două într-o zonă din spaţiu. Regula triunghiului: Să considerăm două elemente desenate. Simetrie Simetria este un principiu de structurare ce poate servi ca regulă generală pentru realizarea unei structuri compoziţionale. dar nu este întodeauna aşa. Triunghiul poate fi de orice natură: isoscel. Echilibrul compoziţional. Este adevărat că unele lucrări de artă sunt făcute cu scopul de a da impresia dezechilibrului pentru exprimarea anumitor idei. Simetria presupune reprezentarea ţinând cont de axe de simetrie. Acestea se numesc reguli de echilibru asimetric. scopul artiştilor este să obţină lucrări echilibrate. construcţii stabile pe care le putem privi fară să avem impresia că le lipseşte ceva. artiştii nu ar putea să controleze realizarea dezechilibrului într-un scop conştient. aşezate asimetric unul faţă de celălalt. dreptunghic etc. Desenele care se află de o parte şi de alta a unei axe de simetrie sunt identice. asimetria Asimetria se poate identifica cu dezechilibrul. Principiul simetriei este folosit mai ales în arta decorativă. reguli de echilibru asimetric 6 . Dominanta compoziţională (Modul 2) simetria Simetria generează regulile cele mai simple de echilibru compoziţional.

Interior de cinematograf din Muswell Hill. pură. Chanin Building. Art déco se răspândeşte apoi şi în America. Londra designul interior al navelor transatlantice În epocă. ca. iar de la Sezession – ornamentele geometrice. formele designului de interior au fost influenţate în mare măsură de elementele de amenajare folosite pe navele transatlantice. Designul acestora a jucat un rol important în dezvoltarea stilului arhitectural modern şi a celui art déco. de la expresionism – culorile contrastante. inteligibilă. fântâna arteziană. iar formele mobilierului sunt influenţate de Bauhausul contemporan și de primele experimente ale designerilor-arhitecţi. Motivele ornamentale specifice art déco. 7 . iar cea ornamentală se materializa în atelierele meşteşugăreşti. palmierul. de exemplu. Art déco este de fapt un curent implicat în noua societate de consum în care începe să se vândă designul de mobilier modernist. masive. La nivelul decoraţiei se inspiră mai ales din curentele artistice de avangardă din acea perioadă. Denumirea curentului provine de la numele Expoziţiei de Artă Decorativă şi Industrială de la Paris (1925) unde exponatele stilului au avut un mare succes. spirala. Decoraţie specifică art déco (marchetărie cu materiale preţioase) Art déco s-a manifestat în două direcţii. prin stilizările funcţionale cerute de regimul călătoriei pe mare. Fig 30. despre care vom vorbi în următoarea secţiune. Alături de școala Bauhaus.Art déco (Modul 6) Stilul art déco s-a constituit sintetizând tendinţele artistice dintre anii 1920-1940. folosite mai ales în America. Tendinţa raţională se ghida după producţia industrială. steaua. art déco aduce în arhitectură și design o liniatură clară. unde devine cunoscut ca Modern Style şi este primul curent al secolului al XX-lea. 1929. considerat într-adevăr internaţional. Încăpere de baie din 1928. Art déco a împrumutat de la cubism formele colţuroase. Fig 27. New York Fig 29. geamurile rotunde. Cameră de lucru. cât și de elementele specifice construcţiei navelor. proiect de Pierre Legrain Fig 28. erau soarele.

deci de obţinere a griului neutru sunt: • Roşu-verde 1:1 • Oranj-Albastru 2:1 • Galben-violet 3: 1 Aceste cantităţi. în amestecuri sau ca suprafeţe acoperite cu perechile de culori respective. instabil. În perechea galben-violet există un puternic contrast de clar-obscur. efectul este dinamic. pentru că într-o transpunere alb-negru au luminozităţi aproape de alb. culorile complementare se exaltă reciproc. dau un gri neutru. compoziţia cromatică creează senzaţia de ordine.Caietele acestui curs conţin numeroase exemple pentru aceasta folosindu-se şi imagini. Efecte psiho-optice. Dinamism (Modul 2) perechile de complementare Perechile de complementare principale sunt galben-violet. respectiv negru. Contraste cromatice şi de luminozitate. Atunci când la folosirea lor în amestecuri sau la juxtapunerea lor nu se respectă proporţiile cantitative de echilibru. Efecte spaţiale. griurile ce le reprezintă nu pot fi deosebite. Perechile oranj-roşcat şi albastru-verzui ating şi contrastul maxim de cald-rece. dau un gri închis. sunt folosite şi pentru a realiza echilibrul compoziţional într-o lucrare. albastru-oranj şi verde-roşu. Fiecare pereche de complementare conţine o culoare rece şi una caldă. forţă şi luminozitate echilibrată. În contrastul roşu-verde culorile au luminozităţi egale pentru că într-o transpunere alb-negru. Cantităţile de echilibru aproximative. Fig 60a. iar dacă proporţiile sunt bine alese. Prin amestecul lor în cantităţi bine determinate. Prin juxtapunere. Contrast roşu verde – Nicolae Grigorescu . Contrast albastru oranj – Paul Klee 8 Fig 60b. Prin amestecul lor în cantităţi egale.

caşmir. flori. Rosenthal. romantismul presupune exaltarea idealurilor naţionale şi valorificarea folclorului şi artei populare. prin stilul feminin în general. tapiserii. Un concept vizual de tip romantic poate fi identificat prin prezenţa unora din aceste atribute. Nicolae Grigorescu) – reprezentând peisaje. dragoste neîmplinită.Clasic şi romantic (Modul 5) În general. plante. ideea de supraom. se caracterizează prin colecţiile de obiecte vechi sau prin integrarea suvenirurilor în amenajare. integrarea în opere de artă a structurilor naturale şi a imaginilor din natură. prin folosirea culorilor rafinate şi în game foarte largi. Pe de altă parte. artă modernă de tip liric. În decoraţiunile de interior. Turner Fig 87. Fig 85. bogate ca materialitate (catifea.D. romanticul ca noţiune estetico-teoretică. Monet. în care accentul este pus pe culoare (nu pe forme geometrice). etno). Delacroix Se folosesc de asemenea multe plante de interior şi suprafeţe de acoperire preţioase (mozaicuri. dinamism. pot fi considerate de factură romantică. chiar dezechilibru. dorinţa de a găsi noul ca urmare a speculaţiei asupra tradiţionalului.). organice (atât covoare persane. preţioase. tul etc. expresie.D Rosental. mişcare. presupune exaltarea subiectivităţii. Stilurile etno exotice. filozofie lirică. păsări şi animale. portrete. barocă. C. cât şi ţesături ţărăneşti. melancolie. „nonfinito”. scene idilice. teme poetice. România revoluţionară Fig 86. nevroză. asimetrie formală. onirice sau eroice. gresii şi lemn preţios etc. de exemplu. Biedermeier sau impresionistă (Turner. caracterul romantic.). stilul romantic în genere se caracterizează prin folosirea textilelor pufoase. ale englezului Blake sau francezului Delacroix) sau manieristă (pictori post renascentişti şi academişti). rococo. Fig 88. picturi ale românilor Theodor Aman sau C. îndeosebi cele de provenienţă orientală. prin iluminarea difuză. Romanticul în decoraţiuni se caracterizează de asemenea prin folosirea mobilierului stil şi antic sau alt mobilier având forme rotunjite. încadrate în stilul istoric romantic şi eclectic (de exemplu. eliberarea spiritului. lână subţire şi mătase etc. acordate cromatic. Amenajare modernă după un concept de tip romantic 9 .) sau diafane (dantele. freamăt (transpuse în vizual ca manifestări ale spiritului). problema geniului. cultul pentru detalii semnificative şi atmosferă. apelul la trecut. la trecutul personal al artistului. a textilelor decorative cu subiecte florale. a tablourilor şi picturilor murale de factură romantică. sugestia infinitului în finit. în cadrul stilurilor etno sau ca reacţie la orice canon sau modă internaţională.

când copii vor creşte. este posibil ca unele case să fie extinse prin cumpărarea unor spaţii de la vecini. de lângă bucătărie are funcţie de birou pentru el. ivindu-se o oportunitate. curţile. modulul 3). Cealaltă cameră. în cazul locuinţelor chinezeşti.Planuri de restructurare a locuinţelor pe un singur nivel (Modul 6) În cadrul realizării proiectelor de restructurare este necesar ca decoratorul să colaboreze cu un inginer de rezistenţă şi cu un instalator şi să se consulte cu un arhitect pentru a preîntâmpina eventualele probleme ce pot apărea la redirecţionarea circuitelor instalaţiilor şi la înlăturarea unor pereţi. construcţii multifuncţionale. confortabilă. gemeni. în speţă. Pornind de la restructurarea planurilor pe un singur nivel. din diverse motive. În general. este foarte rară. Structura modulară a locuinţei chinezeşti. cu alternanţe de curţi interioare şi pavilioane monofuncţionale (care conţin o singură încăpere) permite acest lucru. În exemplul următor este vorba despre un cuplu de tineri căsătoriţi care locuiesc într-un apartament cu 4 camere. Ea există doar în cazul caselor cuplate (v. se pot uni gospodăriile. Anumite familii pot cumpăra de la vecini un spaţiu alăturat locuinţei cu scopul de a-l prelungi pe cel iniţial. acest lucru este posibil. În cazul apartamentelor însă. ei cumpără un apartament cu două camere situat în prelungirea celui iniţial. să locuiască împreună cu ei pentru a le fi mai aproape şi pentru a-i ajuta la creşterea copiilor. confortul necesar întregii familii. care este singură. în cazul caselor pe pământ propriu-zise. De aceea. Locuinţele unite 10 . Ei sunt în general foarte ocupaţi: el este arhitect şi intenţionează să-şi deschidă un birou de arhitectură. Fig 119. există posibilitatea unirii a două locuinţe mai mici alăturate pentru a obţine una mai mare. Ei doresc ca mama lui. Peste câteva luni vor avea doi copii mici. Spaţiul mare are potenţial pentru a asigura pe viitor. în Europa şi. ea este decorator de interioare şi are un atelier pentru pictură amenajat în camera mică de lângă baia din spate. dar posibilitatea de unire a două case de locuit. Locuinţele separate Fig 120. 4 (28) 3 (36) Aşa cum aţi văzut şi în modulul 4. în România.

grafice şi planuri ce vă vor fi de ajutor în activitatea viitoare. modifică percepţia asupra acelui spaţiu. Prin aşezarea mobilierului pe lângă pereţi. veţi regăsi în modulele de curs recomandări de specialitate. mai ales dacă pereţii sunt în nuanţe mai închise. iar pereţii închişi la culoare micşorează optic spaţiul. cu deosebire în cazul în care sunt aşezate la distanţe egale.Pentru a vă familiariza cât mai uşor cu munca unui decorator de interioare. spaţiul se măreşte perceptiv. Plafonul închis la culoare micşorează perceptiv înălţimea camerei. pentru că dau senzaţia neplăcută de spaţiu de încarcerare. Acestea sunt observaţii care se pot explica şi în plan: în cazul aşezării mobilierului pe lângă pereţi. spaţiul pare mai mic. Ca o concluzie. Dacă mobilierul este aşezat în mijlocul camerei. scheme. corecţie optică (Modul 6) Fig 127. În plus. fără ocoliri. Efecte spaţiale. nici în reţea. Liniile orizontale. orice intervenţie care se face în interiorul unui spaţiu gol. verticale sau oblice se folosesc după anumite ritmuri. 11 . Modelul pardoselii Pardoseala cu nuanţe închise dă senzaţia de siguranţă. nici orizontale. percepţie spaţială. A compune într-un spaţiu înseamnă deci a crea o anumită percepţie asupra acelui spaţiu. cea deschisă creează senzaţia de nesiguranţă. Pereţii şi plafonul în culori deschise amplifică spaţiul. lăsând liberă circulaţia. neutru. Nu este bine să acoperim în totalitate pereţii unei camere. adică distanţele între ele trebuie să fie de multe ori diferite şi în raporturi armonioase. nici cu dungi verticale. spaţiul efectiv se foloseşte raţional. liniile structurale de orice fel şi acoperirile de suprafeţe după diverse reguli se folosesc combinat pentru crearea efectelor optice de schimbare a scării perceptive.

Este necesar ca decoratorul să acumuleze experienţă în a aprecia şi a aproxima proporţiile în mod corect. care se află la baza proiectării. echer şi compas. fără riglă. În cadrul schiţelor se ţine cont de dimensiuni şi proporţii. precum şi a segmentelor orizontale frontale). dar acestea nu sunt redate cu stricteţe. Releveul (Modul 5) Aţi învăţat că înainte de a începe un proiect decoratorul trebuie să se documenteze pentru a alege toate obiectele. tocurilor) şi vederile pereţilor (cu dimensionarea inălţimilor. cu notarea golurilor (ferestrelor şi uşilor). de mână. folosind desenul proporţional. 12 . Ţinând cont de dimensiunile (cotele) din releveu. prin exerciţiu de observaţie-reprezentare după model sau prin realizarea de construcţii geometrice. ca specialist în domeniul vizual. Fig 115. care se realizează cu ajutorul trusei de geometrie (deoarece dimensiunile trebuie redate exact în proiectul final). Releveu vederi Fig 116. decoratorul va face schiţe de plan. stâlpilor. grinzilor. ci „proporţional”. inclusiv pentru înălţimea camerei şi alte dimensiuni vizibile în plan vertical. la o anumită scară. Înainte însă de a începe aceste schiţe. a golurilor şi grosimii pereţilor. Aceste măsurători servesc la întocmirea releveului. „din ochi”.Desenul proporţional. el va face schiţe de compoziţie în funcţie de preferinţele beneficiarului. Pe baza releveului se întocmeşte în primul rând planul la scară al locuinţei. schiţe ale vederilor pereţilor. deoarece schiţarea proporţională (fiind utilă în notarea vizuală a unor dimensiuni când se face o măsurătoare la faţa locului) se realizează mult mai rapid decât o reprezentare cu instrumente de geometrie. materialele pentru suprafeţele de acoperire şi accesoriile pentru decorare. Această deprindere este necesară. Releveu plan schiţe Înainte de orice reprezentare „pe curat”. se realizează vederile şi celelalte tipuri de reprezentare. această deprindere este necesară oricărui artist decorator. Pe de altă parte. În plus. Schiţele sunt realizate liber. el va trebui să facă măsurători ale încăperilor ce trebuie decorate. schiţe de perspectivă. Releveul unei locuinţe sau încăperi este o sumă de desene (schiţe) proporţionale cotate (având notate dimensiunile fiecărui segment în parte) şi include planul (cu dimensionarea perimetrului camerei.

Singurul lucru pe care nu îl poate face calculatorul este a învăţa pe cineva să deseneze. Reprezentare tridimensională tehnică Fig 24. Totuşi. 13 . Desen perspectiv ştiinţific Fig 23. Câteva notaţii abstracte/semiabstracte pentru arhitectură Pentru fiecare tip de desen în parte. folosind tehnicile de mână.Tipurile de reprezentare prin desen specifice schiţării şi proiectării decoraţiunilor (Modul 2) Fig 22. Exerciţiul 2 Încercaţi să realizaţi un desen plan figurativ liber (contur). recomandăm lucrul cu programele de grafică pe calculator numai după învăţarea practică a regulilor de expresie în sine. decoratorul va folosi diverse tehnici. cea mai la îndemână fiind tehnica desenului pe hârtie în creion sau tuş colorat cu creioane colorate. reprezentând un animal sau un obiect. iar cea mai bogată în posibilităţi de expresie fiind tehnica digitală.

Dacă privim aceaşi pată roşie pe un fond alb sau gri neutru timp îndelungat. Efecte spaţiale.Evaluarea cunoştinţelor pe parcursul studiului este importantă. contrastul simultan se percepe mai bine decât dacă foaia de hârtie ar fi fost de o altă culoare. tot datorită contrastului simultan. amândouă culorile calde vor părea mai reci decât dacă le-am fi pus alături de complementarele lor. Dacă privim. Umbrele gri ale obiectelor roşii sunt percepute ca gri verzui. ochiul uman nu poate fotografia contrastul simultan. pentru a o echilibra de data aceasta în mod vizibil. Un pătrat gri pe un fond oranj este perceput ca gri albăstrui. Efecte psiho-optice. de exemplu. Priviţi-o intens câteva secunde. Fig 61. vom avea iluzia că pe hârtia goală se află o pată verde. verdele. Astfel. acesta este un efect subiectiv care se accentuează cu cât privim mai atent o imagine. Contraste cromatice şi de luminozitate. timp de 10 secunde o pată de culoare roşie aşezată pe o hârtie albă şi apoi punem în faţa ochilor o hârtie complet albă. vom avea impresia că în jurul petei apare un halou verde. Aceasta deoarece roşul produce în jur complementara. pentru a preîntâmpina oboseala ochiului. Experiment contrast simultan şi succesiv Exerciţiul 10 Încercaţi şi dumneavoastră să experimentaţi acest lucru. Bineînţeles. Realizaţi pe o hârtie albă în loc de pata roşie una albastru intens (pata poate fi şi o bucată albastră de hârtie sau alt material). de aceeaşi formă cu cea roşie. Experimente – contrast simultan pe gri 14 . Fig 62. Dinamism (Modul 2) Contrastul simultan se demonstrează ca fenomen prin aşa-numitul contrast succesiv care este evidenţiat şi de modul de reprezentare în negativ a filmelor foto. motiv pentru care caietele de curs conţin numeroase exerciţii şi întrebări de verificare. care se suprapune peste oranj şi îl face mai rece şi tot aşa se comportă şi oranjul. dacă punem o pată roşie lângă una oranj. Ce culoare are pata care se creează iluzoriu atunci când priviţi imediat o hârtie albă? Dar dacă priviţi din nou pata albastră? Totuşi.

Exerciţiul 14 Copiaţi pe calc desenul din imaginea 77 (acesta poate fi mărit la xerox) şi transpuneţi-l pe hârtie de desen. Ce fel de culori sunt considerate tente rupte? Care sunt contrastele cromatice? Cum se realizează echilibrul cromatic cantitativ? Cum se realizează echilibrarea cromatică structurală? 15 . apoi copiaţi-l pe diferite tipuri de hârtie. creioane colorate.Aplicaţii ale cromaticii. Fig 77. 3. realizaţi cu creionul un desen pe calcul de lucru. 2. Întrebări de verificare 1. Grafica în culori. Desen în creion (contur) Luând ca model fotografia. Coloraţi desenul folosind cotrastul culorilor complementare verde şi roşu şi regula triunghiului. Folosiţi creioanele acuarelă şi creionul de desen. creioane acuarelă sau chiar tempera. Specificul cromatic al încăperilor (Modul 2) Desenul colorat se poate realiza în tehnici mixte: creion grafit cu acuarelă. 4. Opţional puteţi încerca şi alte tehnici descrise în acest caiet de curs. tuş.

Termenul a fost prima oară folosit de englezi. alege finisajele.6 1.3 1. vestimentaţie. văzută prin prisma stilului de gândire vizuală a decoratorului. ce implică amenajarea şi decorarea interiorului casei. proiect. trebuie ţinut cont şi de aportul altor specialişti: inginerul de rezistenţă.7 1.Este important ca pentru a vă fixa cât mai bine cunoştinţele să reveniţi frecvent asupra informaţiilor noi. Rezumatul modulului 1 16 1. obiecte de iluminat. cum ar fi: butoanele întrerupătoarelor de curent electric sau niturile pentru scaune. pe lângă munca unui arhitect. Designul de interior presupune concepţia şi proiectarea unei diversităţi de spaţii de locuit şi obiecte estetice cu funcţie practică. Decoratorul de interior mobilează spaţiile (alege obiectele de mobilier şi stabileşte dispunerea în spaţiu a acestora). de la proporţionarea interiorului în sine al casei până la crearea celor mai mici accesorii. de aceea cuvântul design este preluat de toate limbile. obiecte sanitare. Stilul locuinţei este expresia personalităţii locatarului.4 1.8 1. Tematica reprezintă pe de o parte stilul locuinţei. face propuneri pentru iluminarea locuinţei etc. cât şi la exterior. Designul desemnează ansamblul de concepţii şi procedee vizând proiectarea estetică a obiectelor cu funcţie practică: maşini. Noţiunea de design se defineşte pornind de la cuvântul de origine italiană disegno care înseamnă desen. De aceea. de la banala relaxare într-un fotoliu la întregul proces de locuire. proiectanţii de instalaţii şi inginerul constructor. 1. culorile şi materialele. la finalul fiecărui modul veţi regăsi un rezumat al principalelor informaţii de specialitate. schiţă. Zona structivă a unui obiect sau a unei case este partea solidă ce delimitează şi defineşte golul util. aparatură audio-video. direct din limba engleză.5 1.1 În contextul proiectării unei locuinţe. unelte.2 1. optimizând spaţiile de circulaţie şi ilustrează structura vizuală (crează atmosferă ambientală) prin valorificarea adecvată a formei de ansamblu a interiorului şi prin folosirea culorilor. diverse accesorii etc. texturilor şi luminii. Zona utilă a unui obiect sau a unei case este un volum gol folosit de om pentru nevoi mai simple sau mai complexe.9 1. Zona structivă dă formă unui obiect sau unei case. inclusiv română. ambalaje. atât la interior.10 . iar pe de altă parte presupune un anumit tip de subiect de specialitate pe care decoratorul trebuie să o abordeze. mobilier. dă conţinut acestei structuri prin folosirea obiectelor şi suprafeţelor structive arhitectonice. Decoratorul de interior proiectează structura vizuală a unui interior.

ritmul cromatic şi structural. contrastul clar-obscur. Exerciţiul 9 Contrastul culorilor în sine. contrastul vertical-orizontal. contrast clar-obscur. simetria etc. d: galben verzui sau verde. vertical-orizontal. simetria. b. 17 . de textură. se creează un halou portocaliu. de formă (dreptunghi-cerc). contrastul complementar verde-roşu. contrastul de cantitate. tentă ruptă. R\spunsuri la exerci]ii Aceste răspunsuri reprezintă sugestii de rezolvare la exerciţiile din modul. paralelism-intersecţie. de cantitate. de formă. e: nuanţă de maro. contrast de calitate.Vă puteţi verifica răspunsurile la exerciţiile rezolvate în cadrul unui modul prin secţiunea cu acelaşi nume de la finalul acestuia. Exerciţiul 5 Contrast de luminozitate. Exerciţiul 8 a. Exerciţiul 4 Închis-deschis. c: griuri colorate. tentă ruptă. Exerciţiul 12 Dominanta compoziţională (orizontala). Exerciţiul 11 Toate contrastele complementare. f: verde cald. de textură. Exerciţiul 10 Portocaliu. uşor închis.

Termenii noi de specialitate care nu au fost definiţi în caietul de curs. Dic]ionar anfiladă – înşiruire de camere având uşile pe acelaşi ax. cu pernă mobilă – recrearea în dimensiuni miniaturale. începutul sec. utilizată în general în suită de elemente identice în arhitectură şi decoraţie. Se caracterizează prin monumentalitate. forme vegetale prelucrate) şi varianta geometrică. apoi din piatră şi. uneori cu vagi ecouri egiptene. Este influenţat de cubism. Stilul are două variante: varianta organică (linii sinuaose. Émile Gallé în arta prelucrării sticlei şi Antoni Gaudi în arhitectură şi amenajări de interior – colonetă scundă din piatră. Cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai stilului sunt Gustav Klimt în pictură. abstracţionism şi alte curente de avangardă ale perioadei interbelice – apărut în mai multe ţări concomitent la sfârşitul sec. Ambele variante pun în valoare aspectul decorativ. care uneşte la partea superioară două sau mai multe coloane sau pilaştri – moment stilistic al anilor ‘20 –’30. a unui peisaj din natură ancadrament antablament arhitravă Art Déco Art Nouveau (sau stilul 1900) balustru berjeră bonkei 18 . în care se fixează sistemul de închidere a acestora. considerat o prelungire a Art Nouveau. dar şi sculptură mică. pe o tavă. XX. mobilier. prin o încărcătură cu ornamente geometrice angulare. ca şi pentru mobilier – fotoliu larg şi adânc.. lemn. al XIX-lea. ce evidenţiază caracterul constructiv al unei forme. chiar din zidărie. se regăsesc în dicţionarul de la final. la origine din lemn. mult bombată la partea inferioară. textile. cu spătarul şi braţele articulate capitonate cu material textil. stuc. piele etc. prin deschiderea uşilor se poate percepe toată succesiunea de spaţii – cadru de piatră sau lemn delimitând golul unei ferestre sau uşi. în arhitectură. plasată între capitelurile coloanelor sau pilaştrilor (pe care se sprijină) şi fronton – element arhitectonic orizontal. pe de altă parte. Acest stil se bazează pe funcţia constructivă şi expersivă a liniei. grafică de carte. partea dinspre exterior este uneori decorată prin cioplire – parte componentă a structurii unui edificiu de tip clasic. mai târziu. iar.

Coloraţi primul desen folosind creioane colorate. Montajul bidimensional poate fi sinonim cu : a) desenul plan. 2. o modalitate eficientă de verificare a însuşirii cunoştinţelor prezentate. c) decorativ-plastic. Folosiţi următoarea paletă: oranj. Contrastul de cantitate formală este: a) contrastul dintre două suprafeţe diferite de culoare. negru şi alb. Transpuneţi-l pe hârtie de desen de două ori. c) contrastul între forme închise şi deschise. Culorile roşu şi verde formează între ele contrast: a) de luminozitate. realizând amestecuri şi suprapuneri succesive. lăsând timp de uscare între suprapuneri. Tema pentru acas\ 2 În cazul exerciţiilor cu variante de răspuns. Modalităţile de reprezentare sunt: a) tehnici de reprezentare. 19 . b) complementar. 4. Profesorul personal va aprecia corectitudinea răspunsurilor şi vă va transmite sugestii pentru continuarea studiului. albastru. b) concepte vizuale. Copiaţi pe calc desenul de la exerciţiul 14. c) pictura. 5. c) sisteme de reguli de folosire a limbajului vizual. b) colajul. b) contrastul între formele sensibil mari şi formele sensibil mici. b) subiectul unei lucrări. c) abstract. 8. plus albul şi negrul în amestecuri sau în stare pură.Fiecare modul se încheie cu tema pentru acasă. 3. 7. Coloraţi al doilea desen în culori de acuarelă. 1. Desenul perspectiv este: a) plan. c) contrastele cromatice folosite. o singură variantă este corectă. Coloraţi această friză cu tempera sau cu acuarele folosind perechea de complementare albastru-oranj. 6. b) figurativ. Compoziţia vizuală reprezintă: a) conceptul vizual. cu pensula. Realizaţi o friză ornamentală plană din 3 ornamente după următorul model.

33. Sperăm că am reuşit prin fragmentele selectate să vă convingem de structura uşor de parcurs a cursului nostru. Cu acest exemplu de formular de temă se încheie lecţia demonstrativă a cursului Arta decorării locuinţei.eurocor. dar şi de utilitatea tuturor informaţiilor prezentate. www. Iată un model de formular. Vă dorim mult succes şi vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului Eurocor înscriindu-vă la cursul Arta decorării locuinţei! 20 E X E M P LU 021/33.225.Temele se rezolvă pe formularele speciale de la mijlocul caietelor de curs. Evident că numai parcurgând cu atenţie toate modulele veţi reuşi să descoperiţi secretele unui decorator de locuinţe.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful