AUTISMUL INFANTIL Autismul infantil este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului, a abilitatilor mentale, emotionale si comunicationale

ale unei persoane. Autismul este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburarilor autiste sau de tulburari pervasive de dezvoltare - termen folosit in sistemele internationale de clasificare (DSM IV); International Clasification of Diseases ( ICD10). Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari, presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Tulburarile pervasive de dezvoltare stabilite de Asociatia de Psihiatrie Americana in DSM IV- Manualul de Diagnostic Statistic al Tulburarilor Mentale, 1994( editia a IVa), sunt: Tulburarea Autista, Tulburarea Asperger, Tulburarea Dezintegrativa a Copilariei, Tulburarea Rett, tulburarea Globala (Pervaziva) de Dezvoltare- inclusiv autsimul atipic. Persoana cu acest tip de tulburari ( pervasive), demonstreaza dificultati in mai multe arii de dezvoltare si nu doar in arii anumite si specifice, iar efectele produse de dificultatile dintr-o anumita arie, au efecte negative asupra dezvoltarii altor arii, rezultatul fiind un grup complex de caracteristici si trasaturi. Statistici: In trecut autismul era considerat o tulburare rara. Acum este acceptat faptul ca aceasta tulburare nu este atat de rara ( autismul se intalneste mai des ca sindromul L. Down sau paralizia cerebrala de ex.). In intreaga lume 5 din 10.000 de personae au “autism clasic”, “autismul lui Kanner”, iar aproximativ 20 din 10.000 de personae au tulburari din cadrul intregului spectru al autismului, dupa Wing si Gould (1970). La recentul Congres International Autism Europe de la Lisabona, cercetatorul Canadian Eric Fombonne, vorbea de o prevalenta estimata la: - 10/10.000 pentru autismul clasic; - 60-70/10.0000 pentru intregul spectru al tulburarilor autismului (Autism, Sindrom Rett, Tulburare dezintegrativa a copilariei, Sindrom Asperger si Tulburari globale de dezvoltare-nespecificate altfel/ PDD NOS); - 2,5/10.000 pentru sindromul Asperger;

Aproape 5 persoane din 10.. desi nu a studiat pianul. potrivit legii.000 pentru tulburari globale de dezvoltare (PDD. la maturitate. Iar Ami Klin . calcule matematice facute cu o incredibila viteza.15/10. In SUA . potrivit statisticilor Institututlui National al Sanatatii (2001) si Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor prevalenta este de 1 la 250 de nasteri. prevalenta sau rata de incidenta. cazul lui Leslie Lemke. calcule calendaristice. Autism Society of America considera ca studiile din tara. Acestia din urma au un talent special “ insule de genialitate”. in cazuri mai rare. la inteligenta superioara.insa la capitolul “Tulburari psihice si neurologice/ neurobiologice). clinician developmentalist la Centrul pentru studiul copilului Yale vorbea despre o prevalenta de 1/250 pentru intregul spectru al tulburarilor autismului. iar acesta se intersecteaza cu diverse nivele de inteligenta care. NOS). chiar aproape de genialitate ( asa numitii savanti / ” autistic savants”). Iar autismul dupa cum bine se stie. 1/1000 pentru autismul classic si aproximativ 3/10. de data aceasta la “psihoze”.nu exista.000 pentru sindromul Asperger. compune muzica si poate canta sute de piese dupa ce le-a auzit o . in anumite domenii: de ex. adult cu tulburare de dezvoltare si cu paralizie cerebrala. la o crestere de 13% a populatie. rata anuala de crestere fiind de 10-17%. dupa “Criteriile generale medico-psihosociale de identificare si incadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiente si handicap (dizabilitati)” sunt diagnosticati cu autism (“tulburari pervasive de dezvoltare”). pana la nivele normale de inteligenta sau. iar adulti cu autism. care. In Romania nu exista nici o statistica care sa arate numarul de persoane cu autism. a existat o crestere de 16% a tuturor dizabilitatilor si de 172% a autismului (in California chiar de 273%). variaza de la dificultati profunde de invatare. Iar un raport din anul 1999 al Departamentului Educatiei al Statelor Unite spune ca intre 1990 si 2000. Copii care. cat si cele din lume. muzica ( ex.. GRADE DE AFECTARE Gravitatea autismului variaza de la sever la usor. si acestea. expert in autism. nu este o boala psihica. si anume potrivit “Criteriilor medico-sociale pentru incadrarea intr-o categorie de persoane cu handicap (adulti)”. demonstreaza faptul ca este vorba de o criza nationala si internationala in sanatate.000 sufera de autism indiferent de mediul social. sunt incadrati tot la ” afectiuni psihice”. Autismul are o frecventa de patru ori mai mare la baieti decat la fete.

etc. epilepsie(25-30% dintre persoanele cu autism). insa fara sa fi fost descoperit un tipar al acestora specific pentru autism sau o mai slaba coordonare intre diferite regiuni ale creierului. autopsii sau scanari ale creierului. au fost sugerate diverse regiuni ca fiind locurile afectate. . grafica. nivel ridicat de opoizi. hiperactivitate.singura data). Autismul mai poate fi asociat cu alte probleme cum ar fi .a. Studiile de pioneriat ale lui Bernard Rimland (1964). La nivel chimic ( din analiza sangelui si a urinei. (ex. domenii in care nu sunt necesare comunicarea sau alte abilitati sociale. dislexie. computere. Richard Wawro. amigdala si cerebral. Cauze: Cauzele autismului nu sunt bine cunoscute. au sugerat influente ale factorului genetic in aparitia autismului. fenilcetonuria netratata ( o incapacitate a corpului de a controla anumite substante chimice. bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul nasterii. responsabile de aparitia autismului. pictor recunoscut la nivel international). Pe de alta parte. incluzand: mama bolnava in timpul sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar). lucru confirmat prin studii ulterioare. numite fenilcetone) .lipsa oxigenului in timpul nasterii. peptide si de serotonina. Pornind de la investigatii neurochimice. La nivel structural a fost sugerat ca creierul persoanelor cu autism este mai mare si ca exista anomalii la nivelul cortexului: ca ar exista anomalii structurale si celulare in hipocamp. nici una dintre aceste supozitii nefiind pe deplin validata. s. aproximativ 70-75% dintre persoanele cu autism au un nivel scazut de functionare intelectuala (diverse grade de retardare intelectuala. Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor.encefalita sau alte infectii grave care afecteaza creierul la sugar. La nivel functional s-au aratat anomalii ale EEG. arta-desen. adult cu autism din Scotia. de la usor la sever) si adaptativa. Ele pot fi de natura genetica. Totusi putine diferente specifice au fost descoperite in creierul persoanelor cu autism. intrucat nu se poate studia creierul in mod nemijlocit) s-au emis ipoteze privind disfunctionalitati la nivelul neurotransmitatorilor. Totusi. pictura. avand ca subiecti gemeni cu autism. paralizie cerebrala. factorii genetici trebuie luati in consideratie in cele mai multe cazuri de autism.

in special a mamelor. implicati in aparitia autismului. CARACTERISTICI.a.S-a demonstrat. le resimt si acum. mai ales cei francezi. Exista si o rata mai crescuta de aparitie a altor tulburari la fratii copiilor cu autism. fenilcetonuria). Dupa Bolton si altii(1994) care au studiat 153 de frati ai 99 de copii cu autism. copilul este aparent normal. TRASATURI ALE AUTISMULUI La nastere. Acestia nu sunt responsabili de aparitia tulburarii. infectii pre sau perinatale ( rubeola. 16p. tusea convulsiva) intoxicatii timpurii. asa cum a afirmat Bettleheim.9% dintre acestia aveau autism. 69% dupa Bailey1995). fata de copilul lor s-a dovedit a fi total eronata si ale carei consecinte . ca gradul de concordanta in autism este mult mai mare in cazul gemenilor monozigotici decat al celor dizigotici (91% dupa studii din 1989 ale lui Steffenburg si altii. sunt prezente anomalii la nivelul genei Neuroligin care “spune” axonilor cum sa creasca. 1994) sau incapacitati sociale (Macdonald s. tulburari metabolice. In prezent se considera ca sunt implicate 15 sau chiar mai multe gene ( fara sa fi fost confirmata o anumita gena sau un grup de gene specifice). cromozomul x. Interactiunea dintre potentialul gentic si mediul biologic la nivelul pre si perinatal trebuie luate in consideratie. organice sant responsabile de aparitia autismului si nicidecum parintii. Exista si alti factori. cauzele biologice.1967) precum ca autismul este consecinta lipsei de afectiune a parintilor. dar se poate depista chiar in primul an de viata . desi cei mai buni candidati fiind cromozomii 7q. sau ca intre 2-5% dintre copii cu autism au un frate sau o sora cu autism. 2q. sau o trauma emotionala a mamei sau a copilului sau vreun alt factor psihologic. in mod special tulburari de limbaj (Bolton si Rutter. de exemplu. Dupa Fombonne riscul ca un frate/sora al/ a unui copil cu autism sa aiba o tulburare din spectrul autismului este de 5-8%. parintii. Bolton. Teoria “mamei refrigerator” a lui Bettleheim (1956. iar alt procent de 2. 2. fara anomalii fizice sau neorologice. Asadar. neurofibromatoza. 1989).9 % prezentau autism atipic. 10-15% dintre cazurile cu autism pot fi asociate cu anumite anomalii cromozomiale si boli genetice (X fragil. negentici. sau stresul mamei in timpul sarcinii. scleroza tuberoasa. si nici un mediu familial nefericit. Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani.1990. SEMNE.

rasul. gestica mainilor este mai densa dupa 6-7 luni in intentii afective. ca: repetitii ale miscarilor mainilor. geamatul. dupa o evolutie apparent normala a copilului. nisipul. se remarca lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate. Are o memorie vizuala buna si preferinte pentru ordonarea obiectelor manifestand o nevoie obsedanta pentru identic. Altfel poate . aprinderea si stingerea luminii. tipatul . forme variate de mimica pentru stari de discomfort ( cand copilul este ud. interioara. de aceea nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali si nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti. degetelor. acest lucru nerealizandu-se cu copilul autist. prezenta stereotipiilor.-toate acestea sunt afectae la copilul autist care pare ca nu vrea sa intre in contact cu lumea. ritualizarea activitatii alimentare. aprobare. iar debutul acesta de comunicare ar trebui sa aduca o adevarata explozie de reactii care sa mareasca comunicarea copilului cu cei din jur si mai ales cu mama. de imbracat sau de joc. Uneori autistul prefera activitatile repetitive: deschiderea si inchiderea usii. refuz. in mod normal. In contrast cu incapacitatea de a stabili relatii sociale. atagerea atentiei pentru a fi bagat in seama si a stabili comunicarea. mersul pe varfuri. neschimbat.In mod normal la 3-4 saptamani se manifesta zambetul ca expresie a comunicarii non-verbale. murder sau ii este foame…). agatarea de mama pentru afi luat in brate. dificultatile sociale. Jocul colectiv este evitat si ii lipseste caracterul creative si imaginative. butoanele. bratelor. De altfel jocul este marcat de acelasi character stereotip. supararea. dar fac distinctia intre un obiect familiar si unul nefamiliar. apatia si dezinteresul pentru ceea ce-i inconjoara. Daca debutul autismului este precoce. Copilul pare ca se retrage intr-o lume a lui.imbufnarea. lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei. autistii nu disting intre fata familiara a mamei si o alta fata feminina. lovirea sau zgarierea unei jucarii.in primul an de viata. Daca semnele autismului apar mai tarziu. La copilul mic. apa. hartia.In general la copii spre sfarsitul lunii a10-a atentia este indreptata spre cuvint. copilul folosind in joc obiecte putin complicate ca:sfoara. Intinderea mainilor si a corpului copilului pentru a fi luat in brate. Studii recente in domeniul psihologiei copilului autist arata ca. copilul autist poate avea abilitati manuale deosebite si poate manipula obiectele cu maiestrie. Stereotipiile pot fi gestuale. la nivel cerebral. cererea. oftatul. acestea pot fi rgasite in dificultatile de limbaj si comunicare. cu mama.

diagnosticul copilului va fi pus de catre un specialist.Repeta cuvinte intr-o maniera fara sens.o criza de manie si panica la schimbarea mediului.intra intr.schimbarea mobilei in casa sau doar a unui obiect de la locul lui clar stabilit. . de la simptome usoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existenta a individului.Vorbirea este redusa si limbajul sarac. copilul incearca o forma accesibila de comunicare. mai ales ecolalia imediata. Copilul este constient ca se asteapata un raspuns verbal de la el si incearca sa raspunda.Copilul autist petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si face prieteni. b) Dificultate in comunicare: .Vorbeste sau intreaba fara oprire. Pe masura ce .Pare surd. .Se opune la imbratisarea sau mangaierea altora sau este lipsit de reactie. Desi simptomele pot parea clare.E necesara o interventie hotarata din partea adultului pentru a-l determina sa realizeze o activitate noua.. dar daca vrea sa exprime totusi verbal raspunsul apare ecolalia. .Cu mari lacune de exprimare verbala.Manifesta fixatii exagerate pe anumite lucruri. . vrei ceai?”). Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si poate fi imediata sau intarziata.Este lipsit de initiative si nu participa la conversatii. . . Ecolalia pare sa fie uneori pasul spre comunicarea verbala. Cand copilul nu stie raspunsul la o intrebare. .Nu realizeaza contact vizual sau priveste prin adult. . .Cuvintele sunt adesea folosite necorespunzator. . sau doreste sa vorbeasca tot timpul despre acelasi subiect.Nu vorbeste sau vorbeste repetitiv( folosind aceleasi sunete sau cuvinte.ecolalie ( “Vrei ceai?.ori schimbarea orarului zilnic. .Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc.. Manifestarea autismului poate diferi in intensitate. acelasi ton sau intonatie) sau invers: . .Isi exprima nevoile folosind mana adultului. Pentru o depistare timpurie trebuie tinut cont de : a) Capacitate redusa de interactionare cu cei din jur: .Este fascinat de obiectele care se invart.

In categoria persoanelor cu handicap mintal e usor de constat o mare variatie a manifestarilor intelectuale si comportamentale. Pot fi preocupati obsesiv doar de anumite parti ale obiectelor. Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile sau orice fel de atingere. E posibil sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii. nu este atat de usor a se realize un diagnostic diferential intre autism si intarziere mintala. Unii copii pot arata un interes obsesiv pentru un lucru. Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. Copii autisti au nevoie de programe fixe.Este mereu hiposensibil sau hipersensibil la dureri. un autist poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva. . De exemplu. . cum ar fi bataile din palme. din cauza specificului sindromului autist acesta are o nevoie dubla de interventie. In autism avem de a face cu o combinatie de tulburari. cu activitati repetate zilnic. Unii pot merge pe varfuri. . gust sau pipaire. Desi acest grup este asistat prin intermediul serviciilor destinate persoanelor cu handicap mintal. dar in conformitate cu varsta lor mintala. o idee sau o activitate.capacitatile de exprimare cresc si copilul isi mareste resursele de comunicare iar raspunsurile ecolalice se diminueza.o tulburare la nivelul interactiunii sociale. c) Simturi diminuate sau prea dezvoltate: Unii copii abia daca raspund la impulsurile celor 5 simturi. . In cazul persoanelor cu handicap mintal aceste laturi se pot dezvolta foarte bine. Orice modificare in rutina zilnica poate provoca copilului un stres considerabil. comunicarii si imaginatiei. cu o triada . Totusi.Copilul cerceteaza obiectele extrem de des prin miros. arderea sau frig. in realitate. AUTISMUL INSOTIT DE HANDICAP MINTAL Cele mai multe persoane cu autism au si handicap mintal (75% dintre persoanele din aceasta categorie) .Alti copii fac miscari repetate ale corpului.Manifesta tremuraturi sau fluturaturi ale bratelor in momentele de emotie intense. balansarea corpului inainte si inapoi si a capului.

Exactitatea. Ei simt daca ceva nu este in regula: intuitia lor este de cele mai multe ori corecta. Este foarte important ca ambele handicapuri sa fie evaluate. minutiozitatea este obligatorie fiindca anumite comportamente se pot manifesta fie ca urmare a autismului fie ca urmare a deficientei mintale. La copii la care depistam o intarziere severa. educatori. In aceste situatii sunt necesare contacte regulate cu subiectul pentru o anumita perioada de timp. Cu copiii cu intarziere severa se poate realiza o interactiune intr-o maniera specifica. care este un criteriu foarte important. In diagnosticul diferential trebuie deslusit foarte bine de unde provin manifestarile simptomelor: din fondul deficientei mintale sau din fondul autismului. In vederea dezvoltarii capacitatii de interactiune sociala si comunicare este extrem de importanta implicarea parintilor. Aceasta varsta mintala nu va fi atinsa de copiii care manifesta deficienta mintala extrem de profunda. ingrijitori. In anumite situatii distinctia intre intarziere mintala si intarziere mintala pe fond autist poate sa fie atat de dificila incat nu putem stabili un diagnostic clar. este inca in faza de inceput. Nu trebuie uitat insa nici aspectul ca la nivelul dezvoltarii individuale se manifesta extreme de multe variatii ( nu toti copii vorbesc la 2 ani de exemplu).etc). Trebuie luate in calcul diverse teste de inteligenta si scale de dezvoltare. . invatatori. Putem observa daca o anumita stimulare directa. mai ales la inceput. diagnosticul va fi pus mai ales in baza nivelului de interactiune sociala si de comunicare. conform posibilitatilor lor. Normal nu vorbim de imaginatie decat in jurul varstei de 22-24 de luni. Daca ne referim numai la copii cu intarzierea mintala severa e necesar ca pe langa subiectul testat sa culegem date si de la adultii din mediul sau (parinti. Insa parintii pot observa foarte bine daca manifestarile copilului lor in domeniul relationarii si comunicarii se realizeaza intr-un numar redus. sau daca copilul se dezvolta lent ( intarziere mintala). sa nu se bucure de implicare in relationare. Mereu pentru ei este mult mai usor de observat daca interactiunea se dezvolta ciudat(autism).La copii foarte mici este foarte greu de diagnosticat autismul deoarece dezvoltarea limbajului. In cazul copiilor cu autism acest lucru este mult mai dificil. Contactul este initiat doar de catre adult si copilul pare. Specialistul trebuie sa tina cont de tot ce relateaza acestia. concreta poate conduce la realizarea unui contact ori a unui tip de comunicare.

In aceste cazuri impreuna cu parintii poate fi realizata cea mai corecta abordare. In caz contrar pot aparea tulburari severe in comportament daca nu se ofera un cadru controlat stimulativ si apare adeseori plictiseala. Structurarea spatiului si timpului. Pe masura ce ei cresc iese mai mult in evidenta nevoia lor de strucurare a timpului si spatiului dar si incompetenta lor sociala.Pe langa acestea este foarte important ca ambele tipuri de handicap. etc. ce agreeaza parintii. In aceasta situatie iese in evidenta nevoia integrarii intr-un “autigrup”. Ei au nevoie de structura si continuitate. Diagnosticele de autism si intarziere mintala sunt doar punctele de plecare pentru strategiile de interventie ce se vor stabili. Parintii si persoanele implicate direct trebuiesc informate asupra specificului acestui sindrom si a limitelor pe care acesta il presupune. Alegerea depinde mult de anumiti factori: unde locuieste familia. Ei beneficiaza in acest cadru de sprijinul si siguranta care le fac viata mult mai suportabila. in autism vorbim de o deficienta in sensul incapacitatii prelucrarii corecte a stimulilor si de un retard inegal al functiilor intelectuale. Aici este vorba de un grup de copii cu un anume specific autist. Copii. La copii foarte mici se va realiza mai intai o abordare integrala. LIMITA FATA DE ALTE STARI . Daca in cazul deficientei mintale vorbim de o intarziere globala in dezvoltare. In cele mai multe cazuri interventia la domiciliu atunci cand copilul este mic este cea mai eficienta. ce poate oferi ca forma de asistenta acea zona. Stimulii nu sunt prelucrati in asa maniera incat acestia sa ofere o imagine completa si corecta. Modul in care se realizeaza programul depinde de specificul grupei. Cand va veni varsta integrarii intr-o institutie ( gradinita speciala sau centru de zi) trebuie avut in vedere ca e nevoie de o interventie asupra ambelor tipuri de deficienta. necesara in procesul de adaptare si cunoastere a mediului. claritatea si previzibilitatea raman principiile de baza in constructia realizarii programului pentru toate grupurile in care sunt inacadrati copii autisti. sa fie explicate parintilor deoarece ambele cer o interventie specifica. in care sunt evaluate toate laturile dezvoltarii lor. adolescentii ori tinerii cu autism au nevoie de un cadru de invatare astfel strucurat incat ei sa se poata adapta si in acelasi timp sa nu deranjeze alti copii aflati pe alt nivel. O evaluare permanenta in vederea realizarii unui diagnostic correct trebuie sa puna in lumina fiecare dintre acesti copii unici in aceasta situatie unica. In toate grupurile este esential existenta unei atmosfere stimulative.

chiar cand este intamplator tulburat.Cauzele comportamentului autist sunt necunoscute. Daca nu esteajuta prin invatamant special. Predilectia pentru anumite obiecte care se invart si nunumai precum si perioade de incapatanare apar aproape la toti copii normali. sunt situatii de asemenea foarte obisnuite. are un amplu registru de activitati si un bun contact cu mediul inconjurator. PROBLEME IN CAZ DE SURZENIE SAU AFAZIE Trebuie intotdeauna sa ne intrebam daca nu exista absenta totala sau partiala a auzului. inainte si dupa nastere. STARI PROVOCATE DE LEZIUNI ALE CREIERULUI Numeroase stari cu tulburari ale structurii si/sau functiilor creierului pot fi urmate de un comportament autist. Copilul normal. . insa uniipot prezenta manifestari mai usoare sau mai evidente de comportamnt autist. Desi se fac cercetari pe diverse cai incanu s-a putu stabili dezchilibrul anatomic sau biochimic ce sta la baza tulburarilor insa se pot desprinde unele trasaturi speciale. Opunerea fata de schimbari. atunci cand un copil prezinta trasaturi autiste. LIMITA DINTRE AUTISM SI STAREA NORMALA La copii care prezinta doar simptome slabe . exista o serie intreaga de diverse stari ce se pot intalni in acelasi timp cu autismul. este important ca acestea sa fi deosebite de starea normala. Un copil care este srud din nastere sufera atat de mult de faptul ca este lipsit de auzul celor ce se petrec in lumea sa inconjuratoare incat poate prezenta un comportament cu trasaturi autiste. timiditatea si izolarea in anumite cazuri. boala Folling si starea de dupa meniningita. copilul autist continua sa colectioneze lucruri fara rost. Nici una din ele insa nu este cauza autismului. Toti copii au perioade dificile. sa faca miscari stereotipe fara rost. In cazul afaziei (tulburare specifica a dezvoltarii vorbirii) copii care au aceasta tulburare se manifesta normal in majoritatea manifestarilor comportamentale. Deosebirea majora este data de un astfel de comportament in cazul autistului ce tine ani in sir si aproape nu se mai ocupa de nimic altceva. pusul mainilor la ochi si la urechi. Aici putem mentiona leziuni ale creierului. sau aranjarea lucruriulor in (stereotipii autiste). sa stea sis a asculte muzica fascinate ore intregi.

Este posibil ca autismul sa fie diagnosticat chiar inaintea varstei de 3 ani. CHAT este un valoros instrument de screening (detectare).Copilul paote avea in aceste situatii in afara de comportamenul lui ciudat si alte simptome cum ar fi epilepsia sau spasticitatea. imagini obtinute prin rezonanta magnetica) . Se acorda atentie tuturor semnelor care pot fi importante in diagnosticul diferential. trebuie facuta o evaluare a vulnerabilitatii genetice a familiei. Nu exista un anumit test pe baza varuia sa se poata stabili diagnosticul de autism. poate duce la depistarea tulburarii de la 18 luni si la satbilirea unui program de interventie timpurie.evaluarea neurologica (EEG cand se suspecteaza posibile crize epileptice. atentia sporita fiind asupra tuturor nivelelor si ariilor de dezvoltare cat si asupra tuturor bolilor pe care le-a avut copilul. pe care clinicianul o face . METODE DE EVALUARE Este foarte important ca diagnosticarea sa fie facuta cat mai devreme cu putinta. Multor copii cu autism sau suspectati de autism este util sa li se faca si un test genetic pentru sindromul fragil X. cat si in situatii nestructurate. . Este importante catoti copii suspectati de probleme de dezvoltare psihica sa beneficieze de o evaluare complexa care sa vizeze: -evaluarea capacitatii auditive si vizuale. La inregistrarea istoricului familiei(restranse sau largite). un pas esential catre integrare. atat in situatii structurate. aceasta fiind de capatai in stabilirea diagnosticului dar si pentru ca reprezinta baza oricarei interventii EVALUAREA CLINICA In stabilirea diagnosticului evaluarea clinica se bazeaza pe inregistrarea detaliata a istoricului tuturor semnelor care ii ingrijoreza pe parinti. -examinarea copilului pentru agasi eventuale sindromuri genetice sau alte probleme de dezvoltare ce suntasociate uneori cu autismul. Observarea persoanei suspectate de autism in diferite medii. aplicarea sa de catre pediatrii sau personalul medical care are in grija copii in prima copilarie. Dac parintii obsevra anumite ciudatenii comportamentale la copil ce ii ingrijoreaza acestia trebuie sa apelezem la profesionisti pentru o evaluare a copilului. atentie acordand-se tuturor nivelelor si ariilor de dezvoltare si pe un inventar al tuturor bolilor pe care le-a avut copilul. o conditie genetic ape care o au unii dintre copii cu autism. a istoricului dezvoltarii copilului.

inetrviuri. la scoala este cea de-a a doua cale prin care se face evaluarea. abilitati motorii/fizice. intarzierea aparitiei limbjului sau pierderea limbajului. Scala de diagnosticare si observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS). gesturile altora). Scala Vinelend a comportamentului adaptativ (Vinelend Adaptative Behavioural . gesturi). reciprocitatea la nivelul varstei (abilitatea de a-si astepta randul in timpul unui joc). logoped.abilitati de autoservire. abilitati de joc. tiparul de atasament in prezenta parintilor( indiferenta. profesor de educatie speciala. . Pentru copii pana in trei ani evaluarea vizeaza : . reactii neobisnuite la anumite experiente senzoriale ( procesarea senzoriala). Scala de evaluare a autismului infanti ( Childhood Autism Rating Scale/CARS). .direct sau apeland la filmari video facute acasa sau la centru de zi. psihiatru.capacitatile cognitive: (verbale si non verbale). folosirea oamenilor pe post de unelte pentru a ajunge la ceva sau a obtine ceva( a lua un adult de mana pentru a junge la o jucarie). . asistent social). de ex: Interviul pentru diagnosticarea autismului ( Autism Diagnostic Interview/ADI).comunicarea: abilitatea copilului de a folosi strategii de comunicare nonverbala ( a arata cu degetul spre un obiect pentr a-l obtine sau doar pentr a-l indica). evitarea parinteluyi sau excesiva “agatare” de acesta). INSTRUMENTE DE EVALUARE Tulburarile din spectrul autismului trebuie diagnosticate de catre echipe multidisciplinare de profesionisti ( pediatru. Interviul pentru diagnosticarea tulburarilor sociale si de comunicare ( Diagnostic Interview for Social and Communicative Disorders/ DISCO). tendinta copilului de izolare sociala sau preferinta de a fi singur. capacitatea copilului de a folosi functional limbajul . scale de observatie. comportamente de comunicare atipice (privire. interactiunea sociala cu adultii si cu cei de-o seama cu care sunt familiari precum si cu cei cu care nu sant familiari.interactiunea sociala: initierea ineractiunilor sociale( a das au arata obiecte celorlalti cu scopul impartasirii interesului pentru acestea). psiholog clinician. comportamente/abilitati adaptative. abilitatile de functionare in viata de zi cu zi). care sa utilizeze instrumente validate de diagnosticare: chestionare.Comportamentul si raspunsul la mediu: tipare comportamentale si probleme comportamentale. imitarea sociala ( capacitatea de a imita actiunile.

WISC.Povestiri sociale. facuta de o echipa multidisciplinara de profesionisti cu experienta. stabilirea cat mai timpurie a diagnosticului este extreme de importanta. METODE DE INTERVENTIE Sansele pentru obtinerea unor rezultate de succes in evolutia copiilor cu autism sporesc considerabil daca interventia se produce la varste cat mai mici. senzoriale si comportamentale.Applied Behavioral Analysis(ABA). S-a demonstrat ca interventia timpurie poate accelera dezvoltarea generala a copilului. ex. probleme senzoriale.Treatment and Education of Autistic and Comunication Handicapped Children. este probabil sa fie nevoie de mai multe tipuri de interventii pentru a raspunde tuturor nevoilor pe care le poate avea un copil/ adult. Si intrucat este demonstrata importanta interventiei timpurii in obtinerea unor rezultate bune. epilepsia. prezenta sau nu a diferitelor dificultati suplimentare. Astfel.TEACCH . Testul jocului simbolic Lowe&Costello. Au aparut diverse tratamente care tintesc ameliorarea/rezolvarea dificultatilor sociale. Profilul clinic si de dezvoltare al copilului ar trebui completat cu teste psihologice si de limbaj folosind instrumente adecvate.Programul Hanen –The Hanen program.Picture Exchange Comunication Sistem (interventia bazata pe pictograme in lucrul cu copilul autist). care respecta criteriile acceptate pe plan international si foloseste teste validate. Reynell. . de limbaj si comunicare. iar rezultatele functionale de lunga durata sunt mai bune. reprezinta baza interventiei individualizate.Analiza comportamentala aplicata. Printre acestea cele mai cunoscute sunt: . . . Evaluarea comportamentala rezumata (Behavioural Summarized Evaluation/BSE). . profilul psiho-educational( Psycho-Educational Profile/ PEP).PECS. de exemplu . Datorita diversitatii copiilor cu autism (diferite grade de severitate a autismului.teste standardizate si neuropsihologice cum ar fi testul Leiter. validate. reduce comportamentele problema. . testul vocabularului in imagini Peabody.Scale/VABS). diverse nivele ale abilitatilor intelectuale. Evaluarea. etc) este improbabil ca ei sa raspunda in acelasi fel si sa progreseze in aceeasi masura la un singur tip de interventie.

TRATAMENTE COMPLEMENTARE - - Terapia prin muzica si arta.Centrul de zi “Delfinul”. Terapia cu animale. Terapia de limbaj si de comunicare. culoare .Sensory integration therapy In Romania exista centrul de zi pentru copilul cu autism si sindromul L Down in cadrul Asociatiei Betania din judetul Bacau . diferentelor neurologice sau psihologice in functionarea creierului persoanelor cu autism: .- Terapia de integrare senzoriala . TRATAMENTE ALTERNATIVE Acestea propun folosirea de medicamente. Vitamia A) . VitaminaC. auz. In cadrul acestui centru se aplica metoda de interventie TEACCH cat si programul de integrare senzoriala existand in acest sens o asa numita “ Camera senzoriala” unde interventia pe copil se realizeaza prin stimularea senzoriala ( lumini. Interventiile educational-comportamentale sunt cele care si-au demonstrate eficacitatea in tratarea copiilor si adultilor cu autism.Down). diete speciale pentru vindecarea/ atenuarea problemelor. Terapia de integrare auditiva.Homeopatia. Programele educationale contin ca elemente de baza: - principiile invatarii structurate: structurarea clara a mediului pentru a ajuta copilul sa dea sens lumii confuze si pentru .Dieta fara gluten si caseina . Terapia ocupationala.Dieta fara fermenti . tactil) .Serotonina . vitamine. In acest centru grupe de copii cu autism se afla integrate alaturi de grupe de copii cu alte tipuri de handicap(L.Terapia cu multivitamine( vitamina B6 si magneziu.Dimethyglycina(DMG) .

Astfel de probleme senzoriale pot fi principala cauza a unor comportamente prezente la copiii cu autism. O conditie esentiala pentru ca problemele educationale sa fie eficiente si sa duca la o cat mai mare independenta de functionare a persoanei cu autism este aceea ca profesionistii sa cunoasca si sa inteleaga bine problematica autismului si apersoanei cu autism cu care lucreaza. mersul pe varfurile degetelor de la picioare. invatare 1:1. individualizare (planuri educational individualizate). . in strategii de modificare comportamentala. adica unul sau mai multe simturi sunt supra sau subreactive la stimului. predictibilitate si formarea de rutine). cum ar fi leganatul. strategii comportamentale cand este cazul ( ex. Suportul familial este o alta componenta esentiala in tratamentul persoanelor cu autism si cuprinde cateva elemente de baza: . clare si usor de inteles date copilului. invartitul in jurul axului sau fluturatul din maini. pentru dezvoltarea abilitatilor de lucru si joc la copii lor. etc. O buna comunicare intre parinti si profesori si o buna coordonare intre programul educational aplicat in centre sau in scolile speciale si cel de acasa sunt esentiale pentru progresul copilului.training pentru parinti: pentru mai buna intelegere a comportamentului copilului. Pentru managementul problemelor comportamentale). . pentru managementul tulburarilor alimentare si de somn ale copilului. sa fie flexibile si reevaluate regulat pentru a fi imbunatatite. dar si posibilitati de dezvoltare profesionala continua in problematica autismului.consiliere pentru a-i ajuta pe parinti sa faca fata impactului emotional pe care il are existenta unui copil sau adult cu autism in familie. .suport psiho-educational: oferirea de informatii de baza despre autism si despre metode de interventie. instructiuni sistematice. terapie de limbaj si comunicare.- minimalizarea stresului. terapie ocupationala si fizica si/sau de integrare senzoriala. iar aceste programe sa fie adaptate la nevoile individuale ale persoanei. pentru formare de abilitati de comunicare alternative. Conditia pentru buna cunoastere de catre profesionisti a persoanelor cu autism este sa existe formare initiala. repetitie. structurarea predarii-invatarii (folosirea suportului vizual.

MEDICATIA Nu exista mediucamente care sa vindece autismul. 3. Uneori pot fi prescrise prea multe medicamente ori in doze prea mari sau folosite gresit in ideea de a controla comportamentul persoanei cu autism sau pentru a trata de exmplu anxietatea. Da. 2. este necesara o atentie sporita la utilizarea medicamentelor iar. crestere sau scadere in greutate. Totusi unele medicamente pot avea un rol pozitiv in probleme asociate ca epilepsia sau pot fi benefice in controlarea unor simptome cum sunt auto si hetereo-agresiunea. izolarea. ar trebui folosite metode alternative de reducere a anxietatii si de control al comportamentului. medicamentele nu ar trebui folosite daca nu putem obtine progresul necesar prin alte metode. Ca la orice medicament. 10 principii de Farmautism de Jacquin Fuentes (1998) 1. Asadar. obsesiile.a. Nu. slaba concentrare a atentiei. anumite medicamente pot trata eficient anumite tulburari psihiatrice sau probleme comportamentale pe care le pot avea persoanele cu autism. probleme la nivelul sinusurilor. s. Nicidecum medicamentele nu trebuie sa inlocuiasca aceste interventii. tremor). dar nici unul nu a rezolvat principalele probleme a ceea ce se cheama autism. adesea cu serioase efecte secundare pe termen scurt sau lung ( ex. stereotipiile. pe de alta parte. este important ca parintii sa cunoasca ce efecte adverse au cele prescrise copilului lor si sa monitorizeze aceste efecte cu mare atentie. greata. hiperactivitatea. Da. In acest moment nu exista tratament pentru autism si este foarte posibil ca medicamentele sa complice si mai mult situatia. tulburari de somn. diminuarea carora sporeste eficenta interventiilor educational-comportamentale sau a altor interventii. medicamentele pot fi suplimente la un tratament multimodal si pot spori eficenta altor interventii. depresia. ci sa fie parte a unui plan de inteventie si sa vizeze anumite simptome/probleme. 4. . nu exista nici un medicament care sa trateze autismul. Au fost testate multe medicamente. anxietatea. Nu. in cazul persoanelor cu autism.

nu poate fi vindecat. trebuie sa fie avertizati asupra limitelor. etc. Nu. Autismul nu protejeaza o persoana de aparitia altor boli psihice. 7. Da. medicamentele nu pot substitui alte tratamente sociale sau educationele si nu pot compensa lipsurile de structura. 6. Nu. de cap sau o otita. nu exista medicamente psihotrope fara efecte secundare. indicatiile date de personalul medical trebuie respectate: dozajul nu trebuie crescut sau redus fara permisiune. Da. 9. In general vorbind trebuie cantarite cu grija efectele positive si cele negative. prezenta limbajului expresiv) si nivelul intelectual general. multe comportamente tipice autismului pot fi ameliorate pana la punctual in care unii copii sau adulti pot parea. Aproape toate medicamentele au si efecte negative. ca nu mai au autism. Prognosticul este mult mai bun daca copilul a fost plasat intr-un program intens si foarte structurat inca de la varsta de 2-3 ani. POATE FI AUTISMUL VINDECTAT? Prognosticul depinde de severitatea simptomatologiei initiale si de alti factori cum ar fi aptitudinile lingvistice (de ex. trebuie avut in minte faptul ca prescrierea medicamentelor este o incercare ce nu ofera nici o certitudine in privinta rezultatului. cum ar fi lipsa personalului calificat. Chiar daca la aceasta data autismul este considerat o conditie pe intreaga viata. medicamente psihotrope nu ar trebui sa fie date daca nu exista siguranta faptului ca problemele comportamentale nu au origine fizica. pentru persoane neavizate. nu inseamna ca nu se poate face nimic .). Nu. familiile si specialistii implicati in administrarea medicamentelor unei persoane cu autism. tratamentul nu terbuie lungit sau scurtat intr-un mod necontrolat. Astfel. in mod special cand este vorba de copii sau persoane neverbale ( starea de agitatie poate fi cauzata de o durere de masea. sunt dispuse la depresie. pentru a le maximiza potentialul. 10.5. In unele cazuri persoanele care sunt mai constiente de problemele lor sociale. inainte de 5 ani si care beneficiaza totodata de o interventie educationala precoce si intensiva. 8. riscurilor posibile si efectelor benefice ori negative ale medicamentelor.In principiu un medicament nu trebuie dat o viata intreaga. Da. chiar limitate. Cu o interventie adecvata si timpurie. prognosticul cel mai favorabil il au cei cu retard mental usor sau cei cu un nivel intelectual aproape normal si care achizitioneaza abilitati de limbaj.

cei ” normali” pentru a duce o existenta normala. urmate de tratament specific si individualizat pot face ca persoanele cu autism sa progreseze. ca acestea sunt irecuperabile. condamnate fiind la viata izolata si terna. O mica parte dintre cei inalt functionali pot chiar sa ajunga sa invete sa functioneze intr-un mod care sa nu se distinga de “norma”. .pentru persoanele cu autism. chiar daca ei trebuie sa depuna eforturi considerabil mai mari decat noi. sa atinga maximul potentialului lor si sa traiasca o viata demna si multumitoare. Diagnosticarea si interventia timpurie.

1998. Buc. *** ” Comunicarea eficienta cu copii” – Editura Curtea Veche.Ed. *** “Defectele copilului”. 1995 . 1968.Editura Iri. Buc.Daniela Cucuruz. *** Psihiatria copilului şi adolescentului. Buc.cartea pentru parinti”. 2000. Asociaţia Psihologilor Liberi din România. 1968. *** “Autism. *** “Elemente de interventie in autism” – Tudor Mitasov. *** “Psihologia scolarului greu educabil”.. *** Clasificarea tulburărilor mentale şi de comportament (ICD-10).. Editura Humanitas.All. Bucureşti.Editura Didactica si pedagogica. . 2002. Buc. Buc.BIBLIOGRAFIE: *** Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM-IV). Inge Jose Smelik2005. Bucureşti. Didactica si Pedagogica. 1993. *** “Copilul dificil”. *** “Psihanaliza si copilul”. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful