You are on page 1of 8

PSIHOLOGIA ADULTULUI Cursul din 26.10.

2009 Elemente ce tin de perioada dezvoltarii in adolescenta si consecintele asupra dezvoltarii in perioada adulta . Numeroase studii si cercetari arata ca perioada adolescentei este divizata in mai multe etape sau stadii si , in mare masura , autorii respectivi nu acorda acestor stadii perioade similare . Ce putem intelege de aici este ca : nu sunt cu totii de acord cu privire la periodizarea adolescentei . Daca , in ceea ce priveste copilaria au avut in mare masura acord , iata ca , pentru aceasta perioada lucrurile nu stau la fel ... Majoritatea autorilor agreeau ca exista anumite etape ale copilariei si respectivele perioade , alti observatori , chiar daca vorbeam despre orientari cum sunt cele psihanalitice si chiar in interiorul lor existau divergente cum ar fii , cele intre stadiile propuse de Erickson si Freud , chiar si atunci , cand incercau o paralela intre ceea ce propune J.Piaget in dezvoltarea inteligentei si gandirii , puteam sa vedem ca exista elemente ce sunt asemanatoare atunci cand vorbesc despre etapele dezvoltarii si stadiile corespunzatoare acestora. Chiar daca privirile lor teoretice accentuau , in ce priveste psihanaliza , asupra , sau mai ales asupra dezvoltarii emotionale sau a dezvoltarii psihosexuale , asupra dezvoltarii psiho-sociale , chiar daca vederea era diferita sau centrata pe un palier al dezvoltarii , etapele pareau sa fie asemanatoare. Etapele dezvoltarii morale intrau si ele intr-o oarecare similitudine a stadiilor . Care , credeti , ca este , in momentul acesta , motivul pentru care in aceasta perioada avem asa multe si diferite perspective ? Motive : sociale , legate de zestrea genetica , de mediu , de dezvoltare ....etc. Oare aceste diferente , pe care le-ati enuntat si care sunt reale si care au o semnificatie , nu le intalnim si in perioada copilariei ? Ba da ! Si atunci , oare de ce autorii nu sunt de acord cu privire la periodizarile de dezvoltare in adolescenta si in perioada de tinerete ? De ce aceste periodizari difera foarte mult ? Motive: - caracteristicile varstei incep sa fie pregnant diverse , - cresterea duratei destudiu si implicarii acestui segment d epopulatie in activitati scolare si de de zvoltare profesionala. - Implicarea in social a adolescentului conduce la o maturizare timpurie comparativ cu iesirea din adolescenta... Realitatea a ramas constanta. Aceste divergente au fost mereu la nivelul literaturii de specialitate indiferent de perioada in care aceste divergente sa-u exprimat : fie ca s-au exprimat cu 60 de ani in urma , fie ca se manifesta acum . E adevarat ! Exista aceasta realitate , dar, cu toate aceste lucruri, divergentele la nivel teoretic au ramas constante indiferent de perioada. Pe undeva , din tot ceea ce ati spus , toate afirmatiile dumneavoastra sunt coerente cu caracteristicile etapei si ma bucur ca le cunoasteti , dar , asta arata , inca odata ,

complexitatea acesti etape si importanta ei speciala avand in vedere ca ea reprezinta iesirea din copilarie si intrarea in maturitate . Divergentele intre autori sunt exact legate de acest aspect . Ei nu sunt impreuna de acord cand se termina copilaria , cand se termina adolescenta sau se pune intrebarea : SE TERMINA ? Cand incepe perioada adulta ? Si care sunt criteriile , cand , daca este nevoie , totusi , sa spunem : de aici pana aici trebuie sa vorbim despre adolescenta ; de aici pana aici trebuie sa vorbim despre o alta perioada , care o fii ea , dar oricum alta . Asadar este vorba despre criterii diferite in primul rand si in al 2 lea rand este vorba si de elemente legate de dinamica sociala si despre implicarea sociala a adolescentilor si a tinerilor dar si de temele mari ale dezvoltarii ce sunt cuprinse in aceasta perioada este : IDENTITATEA . Daca anul trecut am vorbit despre ceea ce inseamana adolescenta pentru etapa in sine , in momentul acesta , va invit sa parcurgem ce inseaman etapizarea adolescentei precum si problema identitatii din perspectiva devenirii, pentru ca problematica identitatii , a imaginii d esine , a stimei d esine , sunt problematici ce au germene , samanta , in momentul d edebut , in interiorul etapei , dar sunt problematici pe care ,noi, impreuna , le purtam ca teme mari ale dezvoltarii pe toata durata vietii . De aceea este important sa ne amintim cateva elemente importante ale etapei si sa vedem care este consecinta in planul dezvoltarii ulterioare . Asadar , J. Piaget considera adolescenta intre 15-18 ani . Ce se intampla in aceasta perioada din punct d evedere al dezvoltarii , din perspectiva piagetiana ? este vorba despre ceea ce Piaget ne spune ca se intampla : individul uman completeaza -un ultim stadiu dintr-o perspectiva piagetiana clasica stadiul dezvoltarii operatiilor formale , al logicii , al operatiilor in abstract . Sigur ca , aceste teorii au fost provocate de ceea ce in contemporaneitate sau in literatura de specialitate actuala , se numesc noile teorii cu privire la dezvoltarea gandirii si inteligentei atat cele ale lui Howard Gardner cu privire la inteligentele multiple cat si o multime de alte lucruri pe care nu are rost sa le mai pomenim acum. E important , insa , doar sa spunem ca pentru teoriile contemporane dezvoltarea nu se opreste acum. Si este importanta dezvoltarea inteligentei si a gandirii , pentru ca , spun acest eteorii , unii indivizi nu completeaza niciodata acest stadiu si sunt cercetari ce s-au dezvoltat in Franta in perioada recenta , care au aratat ca nu toti indivizii reusesc sa atinga aceasta etapa a dezvoltarii asa-zis corespunzatoare din punct de vedere al completarii dezvoltarii perioadei adulte . asadar , nu toti devenim adulti din punct de vedere al dezvoltarii gandirii si inteligentei , iata , sau dimpotriva , unii mergem mai departe catre acel stadiu care se numeste foarte frumos INTELEPCIUNE . Adica , vorbim despre un cumul intre informatie si experienta , o procesare superioara a informatiei din perspectiva experientei dar , la care adaugam , sau continuta daca vreti , in experienta ca actiune deschisa ca actiune umana in interiorul ei putem considera a fi si dezvoltarea emotionala . Iata ca din aceast aperspectiva piagetiana , individul uman este adult . La 18 ani a incheiat dezvoltarea putem vorbi mai departe despre un adult. Daca privim din perspectiva teoriilor contemporane a dezvoltarii , unii nu devin adulti niciodata , unii continua sa se dezvolte din aceasta perspectiva si in urmatoarele etape de viata .

Kestner ne spune ca avem un interval cuprins intre perioada de 10 ani si 16 ani . Vorbeste ca perioada de adolescenta este descrisa de acest interval. Nu peste 16 ani , ci , iata , cu mult inainte decat vorbesc celelalte periodizari. Iata ca este provocator si este un autor care a scris cu peste 50 de ani in urma . Ce ne spune acest lucru despre modalitatea in care autorul priveste etapa adolescentei ? Vorbeste de fapt despre ( daca ar fi sa privim din perspectiva psihanalitica si mai ales din perspectiva dezvoltarii emotionale ) momentul dintre sfarsitul etapei de latenta si reinceperea interesului cu privire la celalalt sex la sexul opus . Asta inseamna ca , adolescenta este perioada , pentru acest autor , axata mai degraba pe dezvoltarea sociala ,psihosexuala si mai putin pe celelalte elemente . Mai departe , Khol.si .Hall in 1970 impart perioadele in 4 stadii , de la 11 ani pana la 20 de ani : perioada de preadolescenta , adolescenta timpurie , adolescenta mijlocie , adolescenta tarzie. Este o periodizare foarte simpla . Cu siguranata ca dumneavoastra o folositi fara sa stiti cui i se datoreaza si pe care noi o mai intalnim atunci cand vorbim despre scolaritate , anteprescolaritate etc., pe de o parte . Pe de alta parte , iata cat de interesant ne propune sa reflectam asupra unei perioade de adolescenta tarzie sau aprecierea asupra unei subetape pe care nu o mai intalnim decat la batranete : batranetea tarzie . Nu prea mai ai ce spune mai departe de batranete , decat ultima batranete sau batranetea tarzie . I se mai spune si LONGEVITATE . Nu este acelasi lucru , nu este acelasi motiv pentru care sunt caracterizate astfel , ci , are legatura cu o anumita perioada in care caracteristici ale etapei anterioare sunt regasite in etapa ulterioara sau procesul de separare intre cele 2 etape nu este completat . Dar adolescenta pana la 20 de ani este deja un punct de vedere care vine din ce in ce mai aproape din perspectiva pe care , acum , in contemporaneitate , o avem asupra problematicii . Iata ce spune UNESCO ( ca sa putem completa tabloul de varsta ) apreciaza ca varsta tineretii se intinde intre perioada de la 14 ani pana in jur de 28 , 30 ani . Ce constatati este ca , perioada despre care vorbim adolescenta se duce mult catre perioada copilariei si varsta de 14 ani este prima varsta a tineretii . Care sunt motivele unei astfel de periodizari ? ( opinii ale studentilor ) : - intervalul este mai mare pentru ca si intentia organismului (UNESCO) este sa acopere zone geografice mai largi . - independenta juridica . Acesta este un alt punct de vedere cu care acord : - este vorba despre considerarea tineretii in momentul in care individul intra in sistem , este momentul in care in marea majoritate a tarilor , individul are identitatea sub forma de document. Este o identitate , de ce fel , in momentul acela ? - identitatea de date , identitatea conventionala , identitatea sociala recunoscuta. In conditiile in care individul are identitatea sociala recunoscuta in ce categorie intra din p. de v. social ? Formalitate , norma si lege .

Vorbim despre drepturi si responsabilitati , despre raspundere sociala , e drept ca limitata , dar limitarea aceasta depinde de legislatia fiecarei tari in parte . Dar ideea este aceasta : - ca individul este mai mult in social din acest moment decat in zona familiala si/sau in zona protectiei familiale si a raspunderii familiale pentru actiunile sale . Vedeti ca in cazul acesta am putea sa spunem ca tineretea , pe un anume criteriu , incepe odata cu asumarea sau acordarea de drepturi si responsabilitati in afara familiei si in aceste conditii , iata , deja avem un criteriu care este suficient de flexibil dar si suficient de profund si cu radacini psihologice pentru ca sa ne putem orienta in aceasta perioada de varsta care cuprinde extrem de multa controversa in literatura de specialitate . Si consideram ca , da , acesta este un criteriu . Nu buletinul , nu actul de identitate , nu documentul ci asumarea treptata a responsabilitatii sociale si a datoriilor sociale fapt ce nu a fost si nu este caracteristic copilariei dar acest debut al asumarilor este caracteristic adultului pentru care avem asumarea integrala si participarea activa . Legat de studiu , prezinta si elemente ce tin de implicarea sociala a tinerilor din Romania in ceea ce priveste ONG-urile , organizatiile guvernamentale , institutii ... Ce credeti ? Cum sta populatia tanara din Romania la acest capitol ? Am spu ssi data trecuta l acurs ceva legat de faptul ca tinerii , cam in proportie de 70 % dintre ei percep astfel lucrurile , percep problema coruptiei in Romania ca pe o problema serioasa. (Pareri ale studentilor ) : - tinerii nu sunt implicati si sunt descurajati ; tinerii considera ca sunt descoperiti pe mai multe paliere sociale iar perceptia lor este una corecta; tinerii nu sunt implicati in ONG-uri in mare masura nici in politica . Dar concluzia studiului este ca aceasta implicare nu difera fata de celelalte tari din UE. Aceasta este o tema care ar merita dezbatere , comparatia fiind facuta chiar de catre un studiu in tema si noi cunoastem ca procentele prezentate de studiu legate de UE sunt corecte. ( Invitatie la seminar ) Mai departe , Ursula Schiopu si Emil Verza propun cateva stadii ale adolescentei dupa cum urmeaza : - preadolescenta , adolescenta propriu-zisa si aseaza interval de varsta intre 16 si 20 de ani . Cred ca ne acordam cu ceea ce in studiile lui ......intalnim legat de aceasta varsta mai putin perioada de la 11 la 14 ani . Si aceasta este capabila de a fi explicata. Si adolescenta prelungita care cuprinde tineretul integrat in forme de munca sau studii respectiv perioada de la 18 ani pana in jurul varstei de 20 ani . Pe de alta parte Nicolae Radu , in lucrarea sa Adolescenta , vorbeste despre mai multe tendinte atunci cand sunt comparate periodizarile conferite adolescentei si anume: - pe de o parte , tendinta de contopire a adolescentei in copilarie , tendinta de contopire a dolescentei cu tineretea , tendinta de separare a adolescentului de alte varste caracteristica ( spune autorul ) periodizarilor realizate mai des de specialistii in pedagogie si in psihologie , respectiv , tendinta de definire a adolescentei prin comportamente specifice , identificabile in psihologia dezvoltarii de exemplu. Asadar , iata care sunt tendintele legate de periodizare ,motivatiile si criteriile prin care se realizeaza aceste periodizari .

pe de alta aparte , adolescenta semnifica perioada de la pubertate la maturitate si din p.de v. biologic sau atunci cand vorbim despre anatomie si fiziologie . Alteori , adolescenta e descrisa incepand cu pubertatea si incheindu-se in perioada adulta. Perioada aceasta este , asa cum stiti , caracterizata de schimbari rapide de mare dinamica de cresteri explozive de toate dimensiunile precum ar fi cele functionale sau cele cantitative ( cresterea in greutate sau in inaltime ) si perioada se descrie de la 13 la 29 de ani . Pubertatea semnifica in fapt maturarea sexuala.. Pubescenta se refera la acele schimbari care au ca rezultat maturitatea sezuala . Aceste schimbari au loc in cadrul etapei in perioada puberala tarzie sau in adolescenta timpurie . Pubertatea sau nubilitatea ,dupa studiile din anii `70 momentul de varf al preocuparilor cu privire la aceasta periodizare este echivalenta cu maturitatea sexuala si deci cu capacitatea de reproducere ,din punct de vedere biologic. De asemenea , Jersild alaturi de Malmquist arata ca inainte de pubertate individul este copil ,dupa aceasta perioada el este capabil sa aiba copii. Daca anterior vorbeam de periodizarea propusa de UNESCO- responsabilitatea sociala iata ca , acum , este vorba de un alt tip de responsabilitate responsabilitatea de reproducere insa , din perspectiva biologica asupra stadiului se refera strict la capacitatea biologica de reproducere pe cand societatea este interesata de capacitatea individului de A FI PARINTE. Capacitatea de reproducere nu este acelasi lucru cu capacitatea de a fi parinte si asumarea acestei responsabilitati . Asadar, problemele in definirea pubertatii din acest punct de vedere cel biologic este ca e aproape imposibil (spun cercetatorii) sa determini exact momentul in care persoana devine fertila . pe de alta parte , cercetatorii anterior celor enuntati de noi luau ca reper momentul in care fetele aveau proma menstra pentru a fixa etapa de debut a pubertatii . Acum este cunoscut faptul ca foarte frecvent fetele nu sunt fertile aproape un an intreg dupa prima menstra , desi , avand in vedere ceea ce spuneam mai devreme , ca varsta la prima menstra scade , s-ar putea corela intens cu problematica fertilitatii la varsta de prima menstra , asa ca este posibil ca atunci cand erau considerate aceste date a fi pertinente si varsta la prima menstra sa fii fost mai sus decat in momentul actual . Pe de alta parte , varsta mamelor la primul copil era mult mai scazuta decat este acum astfel incat sigur ca exista argumente si contraargumente . Deocamdata ceea ce afirmam are mai mult rolul de istorie a parerilor in acest domeniu decat un punct de vedere contemporan . Asadar , cu atat mai mult spun cercetatorii , era mai greu de identificat lucrul acesta ,a dica , momentul fertil la baieti. Pentru perioada contemporana , este general acceptat faptul ca maturitatea sexuala este in jurul varstei de 12 ani la fete si 14 ani la baieti . Guy de Lefrancois este cel care ne propune aceasta perspectiva , dupa care , spune el , urmeaza o perioada de crestere exploziva . Deci exista perioada maturitatii din punct de vedere sexual , care devanseaza cresterea individului in celelalte planuri . Acesta este motivul pentru care alti autori au apreciat ca aceasta crestere exploziva este in fond criteriul cel mai important de intrare in perioada pubertatii .

Perioada de crestere rapida poate debuta - spun autorii in jurul varstei de 9 , 10 ani la fete si 11 , 12 ani la baieti . Acestea sunt datele contemporane centrate pe Europa si pe America . Dupa Ursula Schiopu si Emil Verza perioada pubertatii corespunde la randul ei mai multor stadii : -etapa prepuberala care dureaza pana in jurul varstei de 12 ani . -pubertatea propriu-zisa , intre 12 14 ani . -si momentul post-puberal considerat putin diferentiabil de momentul preadolescentei , respectiv 14 18 ani . In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor paralel cu observarea dezvoltarii precoce . Acestea sunt afirmatii ce tin de contemporaneitatea in care traim acum. Indicii cresterii somatice spun aceste studii ca si al maturizariisexuale cunosc un devans semnificativ in raport cu perioadele situate cu doar cateva decenii in urma . Asadar , potrivit datelor statistice , copii d evarsta scolara au in medie cu 10 cm si 5 kg mai mult decat copii de aceeasi varsta de caum 7 ,8 decenii . Acum 70 de ani erau mai scunzi si mai slabi . Varsta medie a maturizarii sexuale a coborat cu aproape 2 ani , ceea ce este foarte mult si spun unele cercetari tinde sa coboare din ce in ce mai mult . Acest efenomen spun cercetatorii de acceleratie este pus , mai ales , pe seama unui complex de factori legat de procesul de urbanizare , de imbunatatirea generalizata a conditiilor de viata in special a alimentatiei si aici , sigur , pot exista varii controverse , la care se adauga mediul din ce in ce mai complex si mai bogat in stimulari timpurii si variate . Iata ca noi am mai vorbit despre precocitatea copiilor in contemporaneitate , de felul in care dezvoltarea lor provoaca mai mult teoriile contemporane legate de dezvoltare . Asadar , noi am mai discutat despre felul in care sunt provocate etapele acestea de varsta . Daca varsta coboara sau urca la momentul dezvoltarii , asta nu inseamna ca stadiile se modifica semnificativ. Putem in continuare sa luam ca reper stadiile despre care noi am mai discutat , copilaria ramane in aceiasi termeni chiar daca ea nu se sfarseste mai devreme decat in perioadele anterioare . Sigur ca noi putem vorbi si de factori care tin nu numai de alimentatie sau de procesul de urbanizare ci si de faptul ca populatia in general este mai bine ingrijita , respectul pentru nevoile omului sunt in crestere in mai toate societatile lumii in perioada actuala , acelasi lucru putem sa spunem si despre longevitate . Felul in care varsta medie pentru perioada batranetii tinde sa creasca : individul uman este din ce in ce mai departe in varsta , peste varsta de 60 , activ si in forma , in foarte multe din societatile contemporane . Faptul ca socialmente , societatea nu-si permite sa mentina in activitate individul uman , nu inseamna ca el nu ar putea sa sustina mai departe activitatea .Adica , varsta la pensionare nu arata decat nevoile sociale nu si nevoile individului . De aceea , multi care se retrag oficial din viata activa continua sa aiba nevoia de a lucra . Sigur ca , o miscare , in ceea ce priveste copilaria , nu se poate sa nu aiba efect si in celelalte varste pentru ca nu-i vorba despre o caracteristica a perioadei ci de o caracteristica generala si o evolutie sociala.

Asadar , schimbarile survenite in dinamica dezvoltarii conform perioadei , se rasfrang asupra infatisarii generale a corpului adolescentului . Dispare disproportia dintre trunchi si membre ce-l facea sa aiba aparenta aceea desirata sau nearmonioasa . Dizarmonie care apare in perioada de crestere accelerata din interiorul preadolescentei sau perioadei de pubertate . Creste , de asemenea , volumul relativ al cutiei toracice si al bazinului mai ales la fete . Se mareste craniul facial cu muschii mimicii aferenti astfel incat se definnitiveaza in momentul acesta trasaturile fetei caracteristice adultului . Vorbim de aceste elemente pentru ca ele tin , in fapt, de dezvoltarea adulta . Ele sunt comparate cu dezvoltarea adulta considerata a fi punctul terminus al dezvoltarii. Se echilibreaza in acest moment presiunea sangvina , se regleaza dimensiunea aparatului cardiovascular si devine din ce in ce mai armonios din punct de vedere functional pentru ca , anterior , stiti , presiunile de crestere puteau conduce la diverse disfunctii. La 22 , 23 de ani se incheie prima perioada din p.de v. biologic a maturizarii sexuale . Iata ca debutul sexual si fertilitatea ce apartin perioadei pubertatii nu sunt si momentul in care individul este matur si din p.de v. sexual. Aceasta etapa dureaza pana in apropiere de 23 de ani . De la 6 ani , din p.de v. morfologic , creierul este in linii mari constituit . Atinge in acea perioada cam 85 90% din greutatea totala ( a creierului) pe care de asemenea o constatam abia in jurul varstei de 24 25 de ani . Faptul ca avem de-a face cu crestere , evolutie , dezvoltare , maturizare pana in jurul varstei de 25 de ani este foarte important , pentru ca , iata, consumul de alcool prin legislatie este stabilit la vartsa de 18 ani , dar incheierea cresteriinu s-a terminat la aceasta varsta. Vedeti , stereotipul acesta a fost preluat si de societate dar nu pentru ca acolo consideram noi crestrea ca finalitate ci societatea priveste astefl lucrurile , pentru ca la 18 ani esti major. Iata ca exista o bucata de perioada , fie ca o numim adolescenta , fie ca o numim tinerete , cand societatea ne considera maturi iar responsabilitatea cresterii si dezvoltarii ne apartine in totalitate insa multi dintre noi nu stim , ca noi inca mai crestem si NU NE crestem . Noi suntem de la aceasta varsta , responsabili de cresterea creierului nostru si de felul in care-l pregatim pentru ceea ce va insemna mai tarziu . Ca o paralela - in conditiile intrarii intr-o forma de dezvoltare personala si formare in psihoterapie , nu este permisa inainte de 25 de ani practicarea ei ca meserie. Considerand ca dezvoltarea completa a individului nu are loc anterior acestei varste si posibilitatea individului de a se forma in psihoterapie incepe de la 25 de ani incolo. Sigur ca nu este vorba numai de experienta de viata ce lipseste individului pentru a desfasura o astfel de profesiune desi si acesta este un criteriu . Mai departe are loc un proces de perfectionare functionala a neuronilor scoartei cerebrale , proces care dureaza in toata aceasta perioada si suntem responsabili de ea. Procesele de ana liza si sinteza devin in aceasta perioada tot mai fine si se accentueaza functia limbajului intern. Am tinut sa reluam aceste aspecte pentru a intelege ca in aceasta perioada de la 18 la 25 de ani continua dezvoltarea pe aceste directii iar responsabili de aceste elemente suntem noi si , sigur , activitatile pe care le desfasuram in aceasta perioada.

Asadar, functiile adolescentei pe care le propune Maurice Debesse sunt exprimate foarte sintetic in felul urmator : clima este de adaptare la mediu , adica , individul trecand in mediul social are nevoie de o perioada de acomodare / adaptare pentru ca raportul individului cu socialul de care este responsabila familia este un raport mediat. Trecerea de la raportul mediat la raportul direct este in fapt momentul adolescentei . Este o perioada de depasire si de autodepasire precum si de definire a personalitatii. In consecinta are loc acum un proces de dezvoltare la finalul caruia ne vom afla spun autorii Golu , Verza , Zlate in fata unor structuri psihice bine inchegate , cu un grad mai mare de mobilitate cu caracteristicile adultului . Adolescentul se confrunta cu o serie de nevoi sau altfel spus , nevoile perioadelor anterioare cunosc o prefacere semnificativa : nevoia de a stii , de a fi afectuos , de apartenenta la grup de independenta si nevoia modelelor. Nevoia de a stii este prezenta incepand cu perioada scolaritatii mici , acesteia i se adauga nevoia de creatie pe care o intalnim la pubertate . Aceasta nevoie de creatie se transforma in perioada de adolescenta in nevoia de creatie cu caracter social. Nevoia de a fi afectuos ia forma unui nou EGOCENTRISM care in mod treptat ia caracteristicile reciprocitatii de tip afectiv numai pe parcursul maturizarii afective si emotionale. Vorbim despre acest proces ca avand un inceput clar perioada adolescentei, inceputul perioadei de adolescenta dar finalul acestei etape este in momentul maturizarii afective . Cand anume ? Opinii ale studentilor : - se vorbeste despre perfectionare pe tot timpul vietii - odata cu maturarea proceselor neuronale - pana la 25 de ani. ....................................................................................................... Aici este necesara urmatoarea precizare : este vorba despre maturizarea in general a individului , din pozitia teoriei conforma cu ceea ce am stabilit si anume : repere biologice , repere sociale , pe de alta parte vorbim de dinamica individuala iar maturizarea afectiva din p. de v. individual este inegala . Da , intradevar , maturizarea emotionala prezinta din adolescenta incolo variatii foarte mari .