P. 1
Cutele

Cutele

|Views: 25|Likes:
Published by Vladimir Pîrvan

More info:

Published by: Vladimir Pîrvan on Oct 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/17/2014

pdf

text

original

1

CUTELE

4.3. Cutele
4.3.1. Cutele : defini(ie, elementele lor
Se spune în mod obisnuit cá un strat este cutat atunci când o supraIata de reIerintá a acestuia,
planá înainte de cutare, devine ulterior ondulatá. Cutele sunt Iorme structurale speciIice pentru
Iormatiunile stratiIicate cum sunt rocile sedimentare si corespondentele lor metamorIice. Cutarea este
cu atât mai clairá si mai netá cu cât variatiile înclinárii unor strate sunt mai numeroase si mai
accentuate. Pentru a putea vorbi de cutare este necesar, asa cum am vázut, de supraIete de reIerintá.
SupraIetele de stratiIicatie ale rocilor sedimentare sunt, din acest punct de vedere, repere ideale.
În momentul în care stratele suIerá un Ienomen de cutare, un plan de stratiIicatie initial
orizontal se transIormá într-o supraIatá ondulatá cu cáderi variabile. La o asemenea supraIatá cutatá se
pot distinge urmátoarele elemente (Iig. 1):

Creasta c reprezintá linia care uneste punctele cele mai ridicate ale unei supraIete de strat
cutate;
Talpa t reprezintá partea cea mai de jos a unui strat cutat; la cutele verticale talpa corespunde cu
sarniera;
Sarniera ¸ reprezintá punctul de curburá maximá a unei cute si la cele verticale ea corespunde
cu linia de creastá;

Fig. 1. Elementele geometrice ale unei cute:
. - linia de creastá; 8 - sainiera; - unghiul de deschidere a cutei: t - talpa; a - axul cutei; - albie sinclinalá;
- boltá anticlinalá.

2
Punctul de inflexiune i se aIlá de o parte si de alta a liniei de curburá maximá si corespunde cu
locul în care sensul curburii se inverseazá, trecându-se de la bolta cutei la albia ei;
Unghiul de deschidere a cutei o este determinat de tangentele duse la punctele de inIlexiune
dispuse de o parte si de alta a sarnierei; la cutele zise izoclinale, la care tangentele duse prin punctele de
inIlexiune sunt paralele cu axul cutei, unghiul de deschidere se anuleazá;
Flancurile cutei reprezintá supraIetele care unesc bolta cu albiile;
Bolta B este zona de racordare a Ilancurilor anticlinalului, în care înclinárile
stratelor scad treptat si îsi schimbá sensul;
AIbia A este zona de racordare a Ilancurilor sinclinalului, în care, de asemenea, înclinárile
stratelor scad treptat si îsi schimbá sensul;
Axul cutei a rezultá din unirea punctelor de curburá maximá.
Stratele cutate pot lua Iorme diverse. Printre acestea se disting: Iorme cilindrice, conice si
curbiplanare, corespunzátoare unor cute cu aceeasi nomenclaturá. La cutele cilindrice se poate
considera cá supraIata cutatá este generatá de o dreaptá (axul) care în deplasarea ei rámâne paralelá cu
ea însási; în cazul cutelor conice axele acestora râmân continuu într-un con; la cele curbiplanare
se observá o supraIatá cu o curburá mai mult sau mai putin accentuatá; la rândul lor ele pot Ii simetrice
si asimetrice (Iig. 2, 3).


Fig. 2. Tipuri de cute deIinite dupá o singurá supraIatá de
reIerintá (dupá Arthaud):
1 - cutá cilindricá; 2 - cutá conicá; 3 - cuta curbiplanará.
Fig. 3. Alte tipuri de cute cilindrice si conice:
1 - cute cilindrice simetrice; 2 - cutá cilindricá
asimetricá; 3 - cute conice asimetrice.

3
În situatia în care se iau în consideratie mai multe supraIete de reIerintá, asa cum se întâmpla în
cazul cutárii unui pachet de strate, dispuse în ordine stratigraIicá, avem de a Iace cu o structurá
constituitá dintr-o parte convexá sau anticlinal si o parte concavá sau sinclinal.
Anticlinalul este o cutá care are convexitatea îndreptatá în sus. Semantic termenul deIineste
înclinári contrare si rámâne valabil numai pentru cutele normale. O deIinitie mai adecvatá poate Ii
aceea dupá care anticlinalul este cuta care are în ax stratele cele mai vechi.
Sinclinalul este o cutá care are convexitatea îndreptatá în jos. Ca si în cazul precedent se poate
da sinclinalului o deIinitie mai adecvatá; el reprezintá o cutá care are în ax stratele cele mai noi (Iig. 4).
De mentionat cá deIinitiile respective sunt valabile pentru structurile normale generate în conditiile
unor tensiuni tectonice moderate, pentru cá, în cazul unor structuri rásturnate putem avea anticlinale si
sinclinale Ialse cárora le corespunde numai deIinitia geometricá; în asemenea
situatii ele nu sunt decât niste structuri antiIorme si sinIorme.

Un element important al oricárei cute anticinale sau sinclinale este planul axial. Este un plan
care trece prin toate sarnierele stratelor ce intrá în compunerea cutei, adicá contine toate axele acestor
supraIete de cutá componente (Iig. 5).


Fig. 4. DeIinitia cutelor anticlinale si sinclinale în raport cu vârsta stratelor:
1 - pozitie primará; 2 - cutá anticlinalá; 3 - cutá sinclinalá; 4 - structurá antiIormá (anticlinal Ials); 5 -
structurá sinIormá (sinclinal Ials); ságetile indicá polaritatea stratigraIîcá.
Fig. 5. Planul axial al
cutelor:
A - anticlinal;
B - sinclinal;
A1, A2, A3 -axe.
4
Din intersectia planului axial cu supraIata topograIicá rezulta urma axialà.
Axul cutei deIinit în raport de planul axial reprezintá intersectia acestuia cu un anumit strat.
Cáderea axului unei cute deIineste plonful axial. Valoarea plonjului este datá de márimea unghiului pe
care-l Iace axul cutei cu proiectia orizontalá a acestuia (Iig. 6). Plonjul axial are drept consecintá unirea
Ilancurilor cutelor, Iormând asa - zisele închideri perianticlinale (periclinale). La o coborâre axialá sub
planul orizontal, cele douá Ilancuri ale anticlinalului se unesc Iormând o închidere perianticlinalá; spre
închidere directia stratelor se schimbá continuu pâná se racordeazá. La sinclinale, ridicarea axialà
prezintá aceleasi consecinte determinând o închidere perisinclinalá (centriclinalá).

Încheind discutiile asupra elementelor structurale cutate trebuie sá amintim si parametrii care
deIinesc dimensiunile cutei. Acesti parametri sunt: înáltimea cutei, látimea si lungimea cutei (Iig. 7).

Inàltimea cutei h sau amplitudinea cutei este distanta másuratá pe verticalá într-o sectiune
transversalá între punctul cel mai ridicat si cel mai coborât al unei limite geologice; ea este, în Iapt,
distanta másuratá în plan vertical între creastá si talpá.

Fig. 6. Închiderea, plonjul unei cute anticlinale si
ridicarea unei cute sinclinale:
, - proiectia orizontalá a axului cutelor; Û - unghiul de plonj.


Fig. 7. Dimensiunile unei cute:
l8 - látimea sinclinalului: la - látimea
anticlinalului: . - creasta; 8 - sarniera;
t - talpa; ld - látimea desIásuratá a
cutei.
5
Làtimea Is unui sinclinal este distanta másuratá pe orizontalá, într-o sectiune transversalá între
punctele cele mai ridicate ale unei limite geologice, adicá între creste, iar a unui anticlinal la între cele
mai coborâte puncte, respectiv între douá tálpi; Is si la constituie látimea bazei unei cute reprezentând
proiectia orizontalá a stratului cutat. Látimea cutei másuratá pe sectiune reprezinte làtimea desfà¸uratà
Id. Látimea desIásuratá a cutei este întotdeauna mai mare decât látimea bazei si este utilá în realizarea
hártilor palinspastice (gr. palinspastik - întins în urmá). Cu cât diIerenta dintre látimea bazei si látimea
desIásuratá este mai mare cu atât gradul de cutare este mai ridicat.
Lungimea culei L este distanta másuratá pe orizontalá, paralel cu axul, între punctele în care un
anumit orizont stratigraIic se uneste pe închiderea perisinclinalá sau perianticlinalá (Iig. 8); ea nu poate
Ii evaluatá decât In cazul în care cuta este Iiguratá în plan, adicá cartograIic.



Fig. 8. Lungimea unei cute anticlinale;
L - lungime; Pg2 - Eocen; Pg3 - Oligocen; N1 - Miocen.

 . 7/.: .2..0..97057039g5.5.70 :30 90 5:3.47085:3/0. 7057039g5:3. .5..9 %.:30.3.39.900 .00 2.7307. .g  -49g.00.:900.:90 .:7-:7g2.89g .:.790.:3.90 .079.89..5.-083.:3:897.:9.3..079.. :3:/0/08. .70.9.0 :30 8:57.:90 .2g.90    70./0..47085:3/0 .9:/0.7307..9../070.00. 7057039g 3.09.:9../048..:909 9.10x0 /0 897.g    .

1g/045./070 .:90 .: &3: /0 /08.30/0.9:/0310:3080.47085:3/0.    !:3.9.:7-:7g2.2g .790 /0.. .

2:98.0 /85:80/045.:7-5.7.  34203.:90.-49.70L3/05.L38g L3.900 /0 310:30 4.:90 :3:/0/08.70 804-807..3.: ...0.:90 .9g08900307...4393::L397 :3.:907057039g8:57.9047/0.70.3/7.1..7.70  .:9..:..00./97059.082097.3./97059.:900 ..70.:9g.73070.-49.00..x.0890.43.3.70 :347 ./07080.303900/:805735:3.73/:4700549182097...08947. 1.:7-:7803.70:9g/3:370.82097.3g70 :.00..70:308.9 L 8...3.10x00.8.47/.9 L 8.:900804.9 /0 9.3:0.3.. 0890 /090723.59g .0780.900/0 310:308:395.43.:747 83.g      .5:x3.0  .g .:7-:7g2./07.3/7.:7-:7g2.0..3/7.82097.3/7.5:3.:747.43.0  897. /0 7.xg.0780  !73970 .g .:70.:9g.1.-0 49.xg/0 701073xg /:5g79.:90.:7-5. 80 /893 14720 .00.:9.70  /0 .:/   ..1.0 .0g.:90.47085:3g94.3/: 80/0.:9.303900 /:80 .:2.0 .08.:: L3.802030.3/7.70 .:.43.:L3.3.70L3.9g.9:7g  .43..0  . .-...2-g8038: 897..723.438/07.:9047.039:.3g70 -.:90.900 .90 .: 0..:.089043.3..39.g48:57.g .90478.g8:57.790 /0.9.:9g.3/7. 5:3.43.0 .709.47/.  L3..90 549 :.:.07g2305.::  L3 . .0 1       %5:7/0..3.:4.82097.3.g 970.:7-5.0    .7g    9095:7/0.0 80 54. 14720 /.  0890 43.9g/04/70.:90..2g  $97.2-g8038: .: .g .1.90478.708038:.:90/01390/:5g483:7g8:57.

L3 .0/0398054.:.900.x.3:.   389:.789.:90 ..0 8:39 . 907203: /0130 90 L3.391472088314720      013x.002.10x0/0701073xg .43./013x.93 90897:..- 3:2. 45.x003:8:39/0.39.0 83...3.70L3....0.. 47.:0890.   $3.024/07..39.943.79.9gL348 ...43.39.0L37.8   897:.5479.:9g.02 /0 .0 0890 5.09 /0 897.9:7g.g /013x0 70850. 89:...:83.3.: .:900 3472.002.9g L3 8:8  $02.3: .1.70  7g230 .:.:9g7 :3: 5.g  .g L3.-0 50397: 897:.905:902..90 ..897. L3/7059.09..9047  54x0572. L3.:9047  .70 .g.900.9:77g89:73.:280L3925..9:70 3472.0 8.8 8g0x03/.3.43x3094.97.0   .3 .L3.g8.:08904.3.  83.g54. .90..7080.39.7g .97..:L3.730700897.:9047.9:7.3..43/x0 :3479038:390.90.90.3. 1.:570.2:908:57.L3/7059.802030.70.897.3.:9g .01.1.9 .3.9:7g831472g 83..39.3.9.08947 8:57.43..3.391472g . 50397: .9g07057039g4...x02.897.g .3.0  83...47085:3/03:2.0 ...   39.1L.70.43899:9g/397 45.790.9:7g .042097.g    &3 002039 25479.:90 .0   /013x0 2.: 4 897:.39.g70 .90 /.39.34 1   0 203x43..09.057394.:9g83..39..3.0.70 .0 0307.70.00. ..3.1.425430390 1     !.3./0.4397.0.83..790.::347897:.0g8.gL3.70L3.897.438/07.:9.90 L3 .g 897:.:9g.00.:9g./.: 0890 4 ..425:3070.70.90  /85:80 L3 47/30 897.43. .3.70970.3.3g7 .3.3..:9g.: 83.90 1 .70.90 50397:.    .  890 :3 5./:5g.90.39 .0397gL3.9047.80.10x0/0..::4/013x02.39.9g 54.g747./0.

 .3x.70.89.2392  5.   3390780. 83.3:47439.:90 1     2038:30:30.:90./070.39.03/ /8.. 7/.47439..3:29897../081g :7.:90  8.g 57039g.. 897..3::.9gL35.3x.4.g8570 L3. 1  !43:./07507.00/4:g1...90970-:0 8g .::80:308.2g8:7.:3::50 . :320.:90.8:57./070507.4380.0 2.x.:.:9047 14723/.g  .39.259:/30.:x0 .2097 . . 5740.3...3.g L3970 5:3.47439.../07050783.3. .:8:57.:::30.::.:7. 002039047 897:../070 /70.3...5479/05. 800L3. .. .0 507.:747.:9.3.L3970.::.:90 gx20.:90 .::3.3.079.5g  .0.079..3./ gx20.9: . .3.:9083.59  /89.3.39.4393:: 53g 80 7. :30 290 044.0 2.0  7/. . . 0890  L3 1. 1.9g..x.83.4-479 .g8:- 5.089:.3..14723/4L3.:90 8 gx20..0.: .:72.3.g..1.47/0.9  .70 /01308.4-4770.x.. ..::.7.:30. gx20.70 1.0 0...3.3.8  ..39.g .9g/02g720.g.g70:9.x.4. '.94547.89g 9.g  :.3xg:370.0 . 9 9.0 .9047 80 8.70.3.089:..2-g .:9047Û :3:/0543      3.70.3:.078.0 95.4380.0 .g      3.00.x.3x0/0907233/4L3.7057039g390780.20978:39L3gx20.9g 50 .1.:90 0890 /89.9:7.39. 2g8:7.70.38.:90/0139L37.g L397 4 80.7307.9  g/070.5.543::0890/..7.x:30  97.. 543::30.:90    3gx20.0397. .:5740.70.:90/0130 90543:./2038:30.x..08 7/.5.70/7059.

4-47905:3.08901:7.:00890/89.: L39705:3.3x..3.:.03      ..g..97.0 0890:9gL370.0.8:3:83.38.1.00 2.03 4.70890 .3 .89..385.9/10703x.g L397 480. g7x475.997.70.:90.:3:.3.9gL35.9g.3./.L3970.900L3.9g / gx20./:/0.70.:9.:507.80:30 9050L3..90 10.3:54.078.:90705700393/ 5740.gL3970 5:3./070.03!  4.39.    :320.3:2947439897.x:3097.9g5047439.L3970/4:g9g58 .:900890L3949/0.0890/89.70/0.70:3 .2g8:7.7/.:.-.385.9g5080.9g08902.90 70850.7947.43899:0gx20.0 7 5.47439..:9.9 gx20.002.g.39.   gx20.70.2.0:30.3x.7...3..9gx20.:.0  :320! 4.7008902.7.9g/0.gL3970./.x:3070570390gx20.9::.x.g 1  0..-.:3.0 gx20.39.9.9g5047439.:902g8:7.-.:30..2.g 5.0:30290044.897.900.913...1.9   :320.2..7/./3970gx20.50783.90./081g :7.:L3./081g :7. /081g :7.3.89 L3938L3:72g :.0 .2g8:7.g8.:9.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->