P. 1
Coeficientul de Pat Teorie

Coeficientul de Pat Teorie

|Views: 2,454|Likes:
Published by Soare Vlad

More info:

Published by: Soare Vlad on Oct 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

Proiectarea fundatiilor continue de beton armat sub stalpi

Arhitectura constructii

Proiectarea fundatiilor continue de beton armat sub stâlpi
8.1. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor continue ale stâlpilor de beton armat monolit. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stâlpilor (pahar, suruburi de ancorare), fundatiile continue pot fi utilizate si pentru stâlpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu stâlpi metalici.

ALTE DOCUMENTE
ZONA DE LOCUIT HIDROIZOLĂRI Instructiuni de proiectare AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL EXPERTIZĂ PRIVIND PROTECŢIA TERMICĂ INFRASTRUCTURA LUCRARI DE FUNDATII Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei Proiectarea fundatiilor continue de beton armat sub stalpi

Solutia de fundatii continue sub stâlpi poate fi impusa, în general, în cazul urmatoarelor conditii:
a) fundatii independente care nu pot fi extinse suficient în plan (constructii cu travei sau deschideri mici care determina ”suprapunerea” fundatiilor independente, stâlpi lânga un rost de tasare sau la limita proprietatii etc. (fig. 8.1));

Cautare

b) fundatii izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi (fig. 8.2) etc;

Fig. 8.1

Fig. 8.2

c) alcatuirea generala a constructiei în care stâlpii structurii în cadre au legaturi (la nivelul subsolului) cu peretii de beton armat rezemati pe teren prin fundatii continue (fig. 8.3); d) terenuri de fundare susceptibile de deformatii diferentiale importante si unde nu se poate realiza o crestere a rigiditatii în plan a ansamblului structural.

datorita interactiunii dintre grinda static nedeterminata si terenul de fundare. Clasa minima de beton este C12/15. aceasta majorare este necesara pentru ca. . Alcatuirea fundatiilor 8.toarelor conditii: .conditii constructive:  Ht  300 mm  H’  200 mm (pentru grinzile cu vute)  b = bs+50÷100 mm. . rezulta din conditiile: (8. se determina în functie de valorile indicate în tabelul 7.3 8.2.200. iar înaltimea vutei.fundatiile continue se dispun pe o directie sau pe doua directii.4a) se alege cu valori cuprinse între 1/31/6 din distanta maxima (L0) dintre doi stâlpi succesivi.deschiderile marginale ale fundatiilor continue pe o directie se prelungesc în consola pe lungimi cuprinse între 0.clasa betonului si tipul de ciment se stabilesc functie de nivelul de solicitare a fundatiei si conditiile de expunere a elementelor de beton armat. .4b). .Fig. Sectiunea de beton La proiectarea fundatiilor continue sub stâlpi (cazurile a si b. . 8.1) având alcatuirea de grinda se recomanda respectarea urm& 747s1812h #259. 20%. 8. se determina pe baza conditiilor descrise în capitolul 6.25L0.latimea grinzii. Hv. Se recomanda majorarea valorii latimii obtinute prin calcul cu cca. . 8. cu concentrari de eforturi în zonele de rigiditate mai mare.1.1 pentru raportul Ht/B. B.înaltimea sectiunii grinzii de fundatie. diagrama presiunilor de contact are o distributie neliniara. Ht.2. Hc (fig. pct. înaltimea talpii. de obicei sub stâlpi. 8.1) . lungimea vutei.în cazul grinzilor cu vute (fig. .

8. moment de torsiune. Pe fetele laterale ale grinzii se dispun armaturi minim 10/300 mm OB37.Fig.2. Diametrul minim al armaturilor longitudinale este 14 mm.4 8. Daca structura rezemata pe grinda de fundare este rigida (de exemplu cadre cu zidarie de umplutura etc. Armatura de rezistenta a talpii fundatiei în sectiune transversala rezulta din verificarea consolelor la moment încovoietor. forta taietoare si. Procentul minim de armarea transversala este de 0. Prin calibrarea eforturilor capabile se urmareste evitarea dezvoltarii deformatiilor plastice în grinzile de fundare continue în cazul actiunilor seismice. nu este necesara verificarea consolelor la forta taietoare. în console se dispune armatura de repartitie (procent minim 0.1%. Mt) se determina conform pct. T. Armaturile pentru stâlpi (mustati) rezulta din dimensionarea cadrelor de beton armat. Armatura longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se poate distribui pe toata latimea talpii. Se recomanda dispunerea de armaturi drepte si înclinate. . Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Mustatile pentru stâlpi se prevad cu etrieri care asigura pozitia acestora în timpul turnarii betronului.2%. Daca se respecta conditiile privind sectiunea de beton date la pct. Eforturile sectionale în lungul grinzii de fundare (M. Etrierii rezulta din verificarea la forta taietoare si moment de torsiune. Armarea fundatiilor Armatura de rezistenta din grinda de fundare rezulta din verificarea sectiunilor caracteristice la moment încovoietor. Procentul minim de armare în toate sectiunile (sus si jos) este de 0. Daca latimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).1% si 1/5 din armatura transversala a consolei). daca este cazul. Daca grinda de fundare este solicitata la momente de torsiune consolele se armeaza pe directie transversala cu etrieri iar longitudinal se dispune armatura dimensionata corespunzator starii de solicitare. Armatura minima trebuie sa corespunda unui procent de 0.3. Longitudinal grinzii.1.2. Nu se admite înnadirea armaturilor londitudinale ale stâlpilor în sectiunile potential plastice de la baza constructiei. 8.2.1% dar nu mai putin decât bare de 8 mm diametru la distante de 250 mm.) se pot utiliza metode aproximative de calcul. în cazul structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodelor exacte. 8.

3) (8.8.1.5).3. Se accepta ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe talpa. Calculul grinzilor continue 8. 8. 8. Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Fundatia se asimileaza cu o grinda continua având reazeme fixe în dreptul stâlpilor (fig. încarcarea pe unitatea de lungime este: (8.5 Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Pentru o latime B constanta a grinzii.3.4) unde: Ni . Mi . 8.1.1.2) unde: (8.3. di – distanta de la centrul de greutate al talpii la axul stâlpului i. Calculul cu metode simplificate Metodele simplificate sunt cele în care conlucrarea între fundatie si teren nu este luata în considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite a fi cunoscuta. Fig. rezultata din aplicarea relatiei: (8.forta axiala în stâlpul i.moment încovoietor în stâlpul i.5) .

2.2.7) se calculeaza considerând momentul tuturor fortelor de la stânga sectiunii. Fig. M) fiecarui stâlp pe aria aferenta de grinda (fig. pentru a reduce diferenta între încarcarile în stâlpi si reactiunile în reazeme se poate adopta o diagrama de presiuni pe talpa obtinuta prin repartizarea încarcarilor (N.Fundatia se trateaza ca o grinda continua cu reazeme fixe.3.6).6) nu este îndeplinita. 8. Fig. 8. momentul încovoietor într-o sectiune x (fig. 8. Prin calcul static se determina reactiunile Ri în reazeme adica în stâlpi.3. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundatie si teren . Se considera ca încarcarile în stâlpi si reactiunile în reazeme coincid.7 8. În grinda static determinata astfel rezultata.1. Se trece la determinarea în sectiunile semnificative a eforturilor sectionale (M. Daca: (8.6) utilizarea metodei este acceptabila.6 8. Metoda grinzii continue static determinate Grinda este încarcata de jos în sus cu reactiunile terenului si de sus în jos cu încarcarile din stâlpi. actionata de jos în sus cu încarcarea variabila liniar între p1 si p2 si rezemata pe stâlpi. T). În cazul în care conditia (8. 8.

deformatia terenului se extinde si în afara fundatiei. care caracterizeaza rigiditatea resortului. . O problema esentiala este alegerea coeficientului de pat.8b) Fig.1. în realitate. 8. 8. 8.8 În figura 8.8a se considera o fundatie foarte rigida solicitata centric de o forta concentrata sau de o încarcare uniform distribuita.9a se considera o fundatie foarte flexibila supusa la o încarcare uniform distribuita si asezata pe un mediu Winkler.Metodele care iau în considerare conlucrarea între fundatie si teren se diferentiaza în functie de modelul adoptat pentru teren. denumit coeficient de pat. În figura 8.3.7) unde: p este presiunea într-un punct al suprafetei de contact între fundatie si mediul Winkler iar z este deformatia în acel punct. ks. avantajele care decurg din simplitatea modelului si a solutiilor matematice prevaleaza astfel încât metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg în proiectare. ceea ce contravine observatiilor din realitate care arata ca deformatiile se extind si în afara zonei încarcate (fig. 8. 8. Deformatia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda încarcata.9 În ciuda acestor limitari. ks este un factor de proportionalitate între presiune si deformatie. de utilizat în calcul. asezata pe un mediu Winkler. Metode care asimileaza terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler) Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este: (8. si în acest caz.2.9b). fapt care nu este evidentiat de modelul Winkler (fig. Fig.

în zona de comportare cvasi-liniara. Fig.1.9) Terzaghi a recomandat urmatoarele expresii pentru : (8.11) .10 Pentru un punct de coordonate (p.pentru pamânturi coezive : pentru pamânturi necoezive : (8. 8. impune introducerea unui coeficient de corelare : (8.3. Trecerea de la coeficientul de pat ks’ obtinut printr-o încercare cu placa de latura Bp la coeficientul de pat ks de utilizat în cazul unei fundatii de latura B.2. Acest fapt este pus în evidenta printr-o încercare cu placa pe teren (fig.8) Pentru un acelasi teren.1.8. diagrama de încarcare – tasare depinde de dimensiunile si rigiditatea placii.10) .z) apartinând diagramei de încarcare – tasare. 8. coeficientul de pat se obtine: (8. Stabilirea valorii coeficientului de pat ks Coeficientul de pat ks nu este o caracteristica intrinseca a terenului de fundare ca de pilda modulul de deformatie liniara Es. Coeficientul de pat ks reprezinta un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler.10).

11) sunt valabile numai în cazul încercarii cu placa de forma patrata având latura de 0.33 14000÷25000 Pamânt Pamânturi coezive IC ks (kN/m3) plastic curgator 0÷0.50÷0.5283 0.00 72000÷130000 Tabelul 8.30 m.66 25000÷72000 Pamânt plastic consistent 0.1 si 8. s este coeficientul de deformatie transversala a terenului.75 34000÷63000 Estimarea valorii coeficientului de pat ks în functie de: • modulul de deformatie liniara Es si de coeficientul lui Poisson s ale pamântului: (8.00 km 0.2.75÷1.1 Pamânt îndesat 0.4070 6.2465 0.2 Pamânt plastic vârtos 0.În relatia (8.2370 0.11) B se exprima în metri. unde a este semilatimea iar b semilungimea suprafetei de contact a fundatiei.75 0.30 m se pot utiliza valorile date în tabelele 8.00 1.00 8.50 1.50 7000÷34000 Pamânt de îndesare medie 0.34÷0. Es este modulul de deformatie liniara a terenului. În lipsa unor date obtinute prin încercari pe teren cu placa. Tabelul 8.25 1.2292 .25÷0.2584 0.).25 Pamânt plastic moale 0. km 1.3.00 9.12) unde: km este un coeficient functie de raportul dintre lungimea si latimea suprafetei de contact a fundatiei (conform tabelului 8.10) si (8.4740 0.00 63000÷100000 Pamânt Pamânturi necoezive ID ks (kN/m3) afânat 0÷0. pentru valorile ks’ corespunzatoare unei placi cu latura de 0.00 7.67÷1.3. Tabelul 8. Relatiile (8.4357 0.

-în functie de datele din încercarea de penetrare dinamica standard.2.00 30.3.00 40.50 5.1407 0.13) 8.2953 0.1353 • modulul de deformatie edometric M: (8. .50 2.2. Es med.1705 0.1868 0.2226 0. definite în reglementarea tehnica de referinta C 159/89.2.1.2. definit în reglementarea tehnica de referinta STAS 8942/189. Stabilirea caracteristicilor Es si s pentru solicitari statice a) Metode de obtinere a modulului de deformatie liniara Es .1537 0.00 3.1481 0.3.00 2.25 2.75 3. definite în reglementarea tehnica de referinta STAS 8942/3-80.1442 0.00 80.00 60. definite în reglementarea tehnica de referinta STAS 1242/5-88.3845 0.2739 10. Metode care asimileaza terenul cu un semispatiu elastic (modelul Boussinesq) Mediul Boussinesq este un semispatiu elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniara Es si coeficientul lui Poisson s.3.3663 0.00 20. b) Determinarea modulului de deformatie liniara.00 0.00 100.1378 0. în cazul terenului stratificat [kPa] (8.2.prin încercari pe teren cu placa.1606 0.2.14) .3093 0.în functie de datele din încercarea de penetrare statica cu con. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler În anexa B sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundatie în cazul utilizarii modelului Winkler.00 4.00 0.2.3385 0.2836 0.50 4. .00 50.00 90. 8.00 70.1. 8.în functie de modulul edometric M.3275 0.3512 0.

4 Pamântul Argila saturata Argila nesaturata Argila nisipoasa Praf Nisip s 0.3. Coeficientul lui Poisson pentru conditii dinamice. K1.1÷0.coeficient de corectie prin care se tine seama de adâncimea zonei active z0 (Anexa A).15) . se calculeaza cu relatia: (8.2.latimea talpii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare.2. în metri.2.2÷0. s.35 0. Stabilirea caracteristicilor Es* si s* pentru solicitari dinamice Stabilirea caracteristicilor Es* si s* în conditii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor primare (vp) si ale undelor secundare (vs) utilizând metode indicate în reglementarea tehnica de referinta C241-92. .3÷0.3 0.tasarea absoluta probabila a fundatiei.5 0. hi – grosimea stratului i c) în Limitele de variatie ale coeficientului tabelul 8.unde: m.presiunea neta pe talpa fundatiei. K0. pnet.3÷0.coeficientul mediu de deformatie transversala (Poisson) determinat ca medie ponderata în functie de valorile ale diferitelor straturi de pamânt din cuprinsul zonei active : . .4÷0. unde z se masoara de la nivelul talpii fundatiei. lui Poisson. B. (Anexa A) . stabiliti pentru adâncimile z=z0 si z=0. în kilopascali. s*.4 8. sunt prezentate Tabelul 8.4.3 0. în metri.coeficienti adimensionali indicati în Anexa A.

2. 8. se calculeaza cu relatia: sau .2.3.16) . (8. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq În anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq.Modulul de deformatie liniara în conditii dinamice. Es*. simplificat: unde:  reprezinta densitatea pamântului.3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->