Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane , 2007 – 2013

Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Raport tehnic A4 2011

Pagina 1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului: “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Contract nr: POSDRU/86/1.2/S/56872

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

ACTIVITATEA 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

2011

Pagina 2

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere
ACTIVITATEA 4:

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Subactivitatea A 4.6:

Redactarea și prezentarea studiului
PROGRAMUL Nr. CONTRACT COD PROIECT TITLUL PROIECTULUI Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 POSDRU/86/1.2/S/56872 ID 56872 “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”

COORDONATOR Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului PARTENERI IMPLICAŢI ÎN P1 - Universitatea POLITEHNICA București (UPB) PROIECT P2 - Universitatea din Craiova P3 - Universitatea de Vest din Timişoara P4 - IREMIS din Rouen P5 - SC THE RED POINT SA (TRP) P6 - S.C. GOLD AGAMA CONSULTING S.R.L. ACTIVITATEA A 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere. SUBACTIVITATEA A 4.6. Redactarea și prezentarea studiului.

Pagina 3

departament proiecte cercetare ETS pentru analize sociologice Rector / delegat Expert educaţie Rector / delegat Responsabil management conținut informațional Expert educaţie Rector / delegat Expert PR Lider partener Semnătura 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pagina 4 . ing. Drăcea Marcel .Autori şi contributori Nr. Botez Paul Funcţia în proiect Manager proiect Rector / delegat Expert educaţie Expert operaţional pe termen scurt pentru implementare soluţie centru Resp. Dan . dr. crt. 1 2 3 4 Nume şi prenume Tănase Simona Prof.UCV Prof. Ostafe Vasile . ing.UPB Prof. Popa Diana Mariana . dr. ing.UPB Drd.UVT Prof. dr. Vladimirescu Ion UCV Prof.UPB Prof. Badea C. ing. Marin Alexandru UPB Dr. Dascălu Daniela Niculina Mohamed Ketata . Jiga Gabriel . Isvoran Adriana . dr.IREMIS Rely Vasile . ing. dr. dr. ing. dr. Hadăr Anton – UPB Prof.Gold Agama Consulting Ing.UVT Lector dr.

cap. I II III IV IV A IV B IV C Capitol Pagina 7 INTRODUCERE Contextul studiului 7 Problematica studiului 9 Subiectul cercetării 10 Ipotezele studiului 11 Limitările studiului 11 Definiţia termenilor 11 12 CONTEXTUL DESFĂŞURĂRII STUDIULUI Lipsa cercetărilor în domeniu 12 Dezvoltarea profesională 12 Factori care influenţează satisfacţia studenţilor 13 Referinţe privind alte centre similare internaţionale 13 16 METODOLOGIE Caracteristici generale ale populaţiei 16 Metodologia cercetării 16 29 REZULTATELE CERCETĂRII 29 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Rezultatele sintetice ale interviurilor cu cadrele didactice 29 Rezultatele sintetice ale interviurilor cu reprezentanţii mediului 38 economic Concluziile ale interviurilor cu cadrele didactice 47 Concluziile ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic 48 Concluzii finale ale interviurilor 49 Rezultatele cercetării cantitative 51 Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 66 Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 69 73 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup 73 Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori 75 Studiul cantitativ 78 96 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea de Vest Timişoara Pagina 5 .CUPRINS Nr.

IV D V VI VII VIII Analiză Focus-Grup Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Analiza datelor cantitative SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Chestionar – Studenţi Chestionar adresat mediului economic 96 98 103 111 111 138 138 139 144 146 146 147 148 150 151 151 152 153 156 161 165 Pagina 6 .Mediul Economic Chestionar . CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Prezentarea cursurilor Programul academic Valorificarea potenţialului uman Managementul calităţii Programele centrului CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE Focus-grupul Ghid de Focus – Mixt Ghid de Focus-Grup .

În acest context. în care să fie abordate teme de cerccetare – dezvoltare inovare. obiectivele centrului se încadrează în obiectivul general al Strategiei Europene de Relansare Economică şi de Ocupare a forţei de muncă şi respectă priorităţile naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. pentru a compensa numărul mic de întreprinzători şi a promova dezvoltarea teritorială echilibrată prin: formarea de abilităţi pentru personalul didactic şi studenţii din universităţi prin extinderea oportunităţilor de învăţare şi promovarea ştiinţei. urmărind creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. tehnologie.CAPITOLUL I: INTRODUCERE Contextul studiului Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea „Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. prin realizarea de instrumente şi metodologii pentru testarea. În contextul combaterii actualei crize economice. îndrumare insuficientă. în special în zona valorificării proprietăţii intelectuale. îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor şi profesorilor. Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în cadrul proiectului strategic cu titlul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. lipsă de consiliere în carieră şi în acordarea asistenţei la găsirea unui loc de muncă. Se va urmări întregul ciclu de viaţă al participării la Pagina 7 .2010. validarea datelor şi supunerea acestora spre consultare şi testare. dezvoltarea de reţele de laboratoare virtuale. înregistrarea.2/S/56872 din 04. tehnologiei. accentul pus pe predare în locul dezbaterii interactive. în scopul creşterii gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. inovare şi de valorificare a proprietăţii intelectuale din universităţi. prin promovarea reţelelor virtuale de ştiinţă. crearea de canale de valorificare a proprietăţii intelectuale.”. folosind transferarea cunoştinţelor către o bază comună şi posibilitatea de a relaţiona virtual. POSDRU/86/1. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale. dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii. dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România. de comunicare şi de informare tehnologică pentru studenţi şi profesori. conform unor curricula universitatare îmbunătăţite. rezultatele obţinute urmând a fi incluse în programe de studiu. tehnologie. nemulţumirile studenţilor legate de conţinutul procesului educaţional vizează: formare pe tematici înguste. care este finanţat în baza contractului nr.08. Obiectivul general al proiectului vizează educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere prin dezvoltarea calităţii comunicării. creşterea accesului la educaţie şi formare.

tehnologiei. dezvoltarea resurselor umane inovative. Universităţile şi întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu probleme legate de cultura proprietăţii intelectuale. Prin activitatea centrului. propunerea. interacţiunea. inclusiv prin creşterea cererii publice de inovare. transferul de tehnologie. în sectoarele universitar şi al IMM-urilor este lipsa dinamismului economic. asigurarea calităţii şi asigurarea competitivităţii prin inovare. Dinamismul este dovedit de numărul de firme inovative. dezvoltarea de instrumente de evaluare şi promovare a ştiinţei. sustinerea inovării. promovarea şi desfăşurarea de evenimente ştiinţifice. mentoring. persoane cu funcţii de conducere. la care pot participa reprezentanţi din toate centrele universitare implicate. Pactul Naţional pentru Educaţie are printre Obiectivele generale – stimularea brain-regain-ului în universităţi. membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate. în vederea creşterii competitivităţii universităţilor şi a IMM – urilor din România. prin utilizarea instrumentelor TIC şi valorificarea proprietăţii intelectuale. dezvoltarea culturii proprietăţii intelectuale. drepturi de proprietate intelectuală accesibile şi clar definite.aceste reţele virtuale. iar Strategia de educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii îşi propune promovarea celor patru piloni ai societăţii cunoaşterii – educaţia. Cauza problemelor economice identificate de către centru. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale în învăţământul superior. centrul urmareşte creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. se asigură formarea profesionala a absolvenţilor din universităţi în utilizarea tehnologiilor TIC şi în cultura proprietăţii intelectuale. un mai bun acces la finanţare. de la faza de înscriere şi continuând cu participarea. persoane implicate în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate / facultate. centrul încurajează dezvoltarea unei reţelele inovative. La nivelul Uniunii Europene. membri ai partenerilor sociali în educaţie. exprimată prin rata scăzută a succesului comercial al inovării şi al valorificării proprietăţii intelectuale. s-au stabilit nevoile grupului ţintă: îmbunătăţirea organizării. caracterizate de exemplu prin Pagina 8 . Obiectivul global al PND va fi de reducere cât mai rapidă a disparităţilor dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. Strategia Lisabona susţine focalizarea pe îmbunatăţirea serviciilor de susţinere ale inovării. persoane implicate în elaborarea politicilor în învăţământul superior. persoane implicate în dezvoltarea programelor de studii universitare. În acest scop. Strategia Naţională de Cercetare. monitorizare şi evaluare în învăţământul superior. Ca urmare. dezvoltarea şi inovarea. membri ai comisiilor / structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi. promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. cercetarea. participarea la o platforma tehnologică europeană şi la dezvoltarea unei platforme de comunicare interuniversitare. s-au ales urmatoarele categorii beneficiare ale centrului: studenţi. asigurarea calităţii şi a competitivităţii prin inovare. În raport cu nevoile grupului ţintă. prin Linia directoare 13. cât şi partenerii externi. în urma cărora se pot dezvolta proiecte şi realiza schimburi de experienţă. prin valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. crearea unor poli de inovare şi de reţele care să aduca împreună universităţi. Din date statistice. Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 stabileşte printre principiile de bază: dezvoltarea colaborării internaţionale şi susţinerea participării în programe şi proiecte.

bazei materiale şi informaţionale. este necesară crearea mecanismelor pentru promovarea unei culturi orientate spre cercetare şi inovare. Totodată. respectiv în centrele de cercetare universitare din ţara noastră. cu valoare adaugată foarte ridicată. evaluare şi control. precum şi diseminarea adecvată a rezultatelor acestora. punând la dispoziţia viitorilor întreprinzători şi angajaţilor reali şi potenţiali ai întreprinderii. Toate uneltele şi cunoştinţele generate se focalizează pe creşterea capacităţii antreprenoriale. sunt necesare schimbări majore la nivelul infrastructurii tehnologice. economici şi tehnologici determinanţi la nivel internaţional.numărul de angajaţi care au locuri de muncă cu grad mare de libertate de decizie. planuri de afaceri. cât şi în managementul TIC. se vor găsi în viitor parteneri pentru multiplicarea finanţării. de oportunităţile de dezvoltare Pagina 9 . propune sau solicita anumite teme pe baza propunerilor venite atât din partea mediului de afaceri. centrul îşi propune să conecteze beneficiarii la toate schemele de suport pentru promovarea TIC şi a proprietăţii intelectuale şi valorificarea rezultatelor cercetării autohtone pe piaţă. cât şi din partea studenţilor şi cadrelor didactice. unelte şi cunoştinţe care să sprijine competitivitatea lor durabilă. de la foarte tineri şi până la pensionare şi nu presupune nici un element de segregare pe nici un segment. Focalizarea centrului este pe cei care doresc să-şi deschidă o nouă perspectivă în formarea profesională şi asupra celor care au o specializare tehnică şi doresc sprijin pentru integrare şi angajare. a culturii proprietăţii intelectuale şi în bazele mecanismelor de transfer tehnologic autohton şi transfrontalier. esenţială în companiile angajate în activităţi cu caracter de noutate şi creativitate. Prin consolidarea centrului. bazată pe utilizarea TIC şi pe valorificarea proprietăţii intelectuale şi crearea de produse noi. prin mijloace electronice postate pe site-ul centrului. cât şi pentru analize şi evaluări de idei. Având în vedere factorii sociali. vin să completeze un segment care nu este acoperit de învăţământul tradiţional. pentru a promova. Personalul cu funcţii de conducere. Resursele şi potenţialul creat în cadrul acestui centru. Atitudinile investigate au fost legate de programul academic. la rândul lor. monitorizare. studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior au nevoie de informaţii de actualitate. atât pentru formare şi evaluare personală. Universităţile. competitive. de o bază de cunoştinţe (knowhow şi tehnologie) de la care se pot iniţia proiecte şi accesa surse de finanţare a acestor proiecte. cât şi evoluţia rapidă a practicilor din domeniul cercetării ştiinţifice. Centrul este orientat să sprijine formarea şi suportul pe toată durata vieţii. proiecte. De asemenea. centrul propune o abordare inovatoare atât în conţinut. susţine şi coordona aceste centre au nevoie de instrumente de comunicare şi raportare prin care să poată recomanda. Pe lânga creşterea numărului de participanţi şi a orelor de pregătire profesională într-un pachet integrat şi competitiv. Problematica studiului Problematica acestui studiu a fost aceea de a investiga atitudinile actorilor sociali direct implicaţi şi afectaţi de programele educaţionale din universităţile partenere. asigurând în acest mod egalitatea de şanse tuturor beneficiarilor interesaţi.

Crearea unui climat pozitiv de studiu nu poate fi supraevaluată. cadrelor didactice. de relaţia cu cadrele didactice şi mediul economic.studenţi – angajatori. Analiza adaptării ofertelor de învăţământ superior la nevoile pieţei muncii din perspectiva tuturor actorilor participanţi la studiu. În acest sens au fost investigate opiniile studenţilor. Explorarea unor direcţii de îmbunătăţire a pregătirii absolvenţilor în perspectiva angajatorilor. doctoranzilor. reprezentanţilor structurilor de conducere din universităţi şi reprezentanţii mediului economic. mai ales în ceea ce priveşte activităţile şi dotările de suport în procesul de învăţare. de suportul pe care studenţii de la licenţă / master / doctorat îl primesc de-a lungul anilor de studiu. Climatul şi atitudinea studenţilor joacă un rol deosebit de important în satisfacţia studentului. centrală etc. Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. cercetătorilor. Date obţinute au ajutat la stabilirea acţiunilor ce vor fi întreprinse. care pot să folosească aceste rezultate pentru a lua decizii cu privire la îmbunătăţirea programelor de studiu şi serviciilor destinate studenţilor masteranzi. Identificarea principalelor diferenţe între cerinţele companiilor şi nivelul de pregătire al absolvenţilor. Realizarea unui studiu cu privire la atitudinea şi gradul de satisfacţie al studenţilor va aduce cu certitudine un beneficiu proiectului. au fost adresate următoarele subiecte: Atitudini şi percepţii faţă de implicarea angajatorilor privaţi sau publici (administraţie publică locală. Acest studiu de cercetare oferă informaţii factorilor de decizie ai universităţilor. Subiectul cercetării În cadrul cercetării. aceşti parametri indică faptul că studenţii cu punctaje mari în privinţa atitudinii s-au dovedit a fi mai convinşi de a rămâne în universitate după terminarea studiilor.) în activităţile şi procesele de definire a competenţelor şi a programelor de studii universitare. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. Explorarea competenţelor. Evaluarea măsurii în care aceste competenţe. Identificarea unor modalităţi pentru construirea unei legături: universităţi .profesională. cunoştinţe sunt deţinute de către absolvenţi / satisfacţia faţă de proaspăt absolvenţii angajaţi până în prezent. cunoştinţelor aşteptate de angajatori de la studenţi /absolvenţi. Datele colectate au condus la conturarea unei viziuni asupra nivelului de satisfacţie al studenţilor. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi a comportamentului lor. masteranzilor. Pagina 10 . masteranzilor / doctoranzilor şi au indicat faptul că este nevoie de un mult mai mare sprijin din partea universităţilor.

Activitățile inovative: sunt toate acelea care au caracter științific. Ipotezele studiului Toţi participanţii (subiecţii) anchetei au răspuns cu sinceritate la întrebările adresate. sunt folosite în scopul satisfacerii unor necesităţi publice şi private. Pagina 11 . într-o anumită perioadă de timp. valori şi dispoziţia de a acţiona în anumite moduri. organizațional. procese sau pieţe. Proprietatea intelectuală: este o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze utilizarea anumitor intangibile. Transferul de tehnologie: este procesul prin care cunoştinţe. simţiri ale membrilor unităţilor locale de lucru. tehnologic. ori o nouă metodă organizațională. prin identificarea de noi produse. sau sunt orientate să conducă la implementarea inovațiilor. o nouă metodă de marketing. Definiţia termenilor Pentru scopul acestui studiu. redresare. Analiza atitudinilor faţă de dezvoltarea unui laborator virtual. îndeosebi în domeniul afacerilor.Analiza atitudinilor şi expectaţiilor faţă de dezvoltarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. Firma inovativă în domeniul produselor și proceselor este aceea care a implementat un produs sau proces noi ori îmbunătățite. financiar și comercial și care actualizează. sau proces. simţiri. Antreprenoriat: este o activitate practică de creare a unei noi organizaţii sau de reabilitare. facilităţi sau capacităţi existente. Climat: Impresii curente colective. Inovarea: este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntățit (bun sau serviciu). cum ar fi idei sau expresii. modernizare şi / sau restructurare a unei organizaţii existente. Acestea influenţează relaţiile interumane în numeroase direcţii în întreaga colectivitate. aşteptări. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. următorii termeni au fost definiţi în mod operaţional: Atitudine: O stare mintală complexă ce implică credinţe. Firma inovativă: este aceea care a implemetat o inovație într-o anumită perioadă de timp. Limitările studiului Următoarele limitări au fost inerente studiului: Participanţii chestionaţi au provenit de la diferite nivele ale programelor de licenţă / master / doctorat. Activitatea antreprenorială: este o activitate de întreprindere a unor măsuri care urmăresc generarea de valoare prin crearea sau expansiunea activităţii economice. finanţate din fonduri publice de cercetare – dezvoltare.

de servicii şi de transfer tehnologic. cu ceea ce se va Pagina 12 . Dezvoltarea profesională Unul dintre cele mai importante elemente ale educaţiei universitare este dezvoltarea profesională a studentului pentru o carieră în domeniul ales de el. Acestea includ atitudinile faţă de programul lor academic. În acest sens. Celelalte masterate sunt masterate orientate spre practică. transfer tehnologic. Numai o mică din programele de masterat actuale sunt caracterizate drept “tradiţionale”. care sunt mai degrabă dedicate pregătirii absolventului pentru o anumită carieră. Instituţiile de educaţie au fost create pentru a face faţă nevoilor economiei industriale şi (uneori) nu întâmpină nevoile economiei bazate pe cunoaştere. de o îndreptare a accentului către cel care învaţă. forţă de muncă şi capital. Această analiză a literaturii a fost astfel concepută pentru a descrie o gama de cunoştinţe pentru acest studiu. succesul era determinat de accesul la resurse naturale. în ceea ce priveşte percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la problematicile legate de proprietate intelectuală. de aşteptări sociale în permanentă schimbare. De aceea este imperios necesar a se investiga percepţia potenţialilor beneficiari asupra conceptelor cheie mai sus menţioanate. proiectul Phare “Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii” etc). de noi tehnologii. Dacă în trecut. au mai existat studii privind percepţia generală a studenţilor şi a cadrelor didactice asupra climatului mediului academic şi corelarea cu cerinţele pieţei muncii (spre exemplu proiectul „Absolvenţii şi Piaţa Muncii”. Economia în permanentă schimbare a făcut ca educaţia universitară să devină o necesitate. inovare etc acestea nu au fost investigate. Lipsa cercetărilor în domeniu De-a lungul timpului. irelevanţa unor anumite materii. Piaţa muncii s-a reorientat dinspre zona industrială spre zona informaţională. astăzi. este important ca studentul să fie informat şi familiarizat cu cerinţele mediului economic.CAPITOLUL II: Contextul desfăşurării studiului Unul din scopurile acestui studiu a fost de a explora trei faţete principale ale satisfacţiei absolventului. Studiile anterior menţionate au arătat că. oportunităţi de dezvoltare profesională şi sprijin. Universitatea modernă este caracterizată de diversitatea studenţilor. Însă. studenţii absolvenţi la toate disciplinele s-au plâns de astfel de probleme cum ar fi supraspecializarea. dezvoltarea insuficientă a pregătirii pentru activităţi de cercetare. iar în acelaşi timp un număr din ce în ce mai mare de absolvenţi doresc să intre pe o piaţă de muncă din ce în ce mai competitivă. care sunt de cele mai multe ori percepute ca mecanisme de selecţie pentru doctorat. succesul este determinat de cunoaştere şi inovare.

sentimentul de apartenenţă la comunitatea academică. Centrul are în vedere de a fi un suport al cercetării şi al resurselor pentru interacţiunea dintre universităţile din Kerala şi din exterior. odată ce a intrat în programul de studiu. Acest centru realizează cercetări interdisciplinare şi asigură expertiza necesară Guvernului central formulării politicii lui în domeniul proprietăţii intelectuale. proiectul îşi propune ca prin înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” să se creeze o punte de legătură între cele trei grupuri ţintă şi să se urmărească corelarea cerinţelor mediului economic cu oferta mediului academic. Literatura de specialitate a relevat de asemenea. politicile de abordare a studentului la nivel de facultate şi ajutorul financiar. Printre factorii interni care influenţează nivelul de satisfacţie se numără nivelul de stress. faptul că principalii factori care influenţează satisfacţia studenţilor este nivelul de interacţiune cu membrii facultăţii. Referinţe privnd alte centre similare internaţionale IUCIPRS . este încă nesigur modul în care el se simte după alegerea făcută.INTER UNIVERSITY CENTRE FOR INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS STUDIES IUCIPRS a fost înfiinţat de guvernul din Kerala la Universitatea din Cochin. asigură formarea în acest domeniu. Cercetări asupra climatului din universitate sunt esenţiale în furnizarea perspectivelor cu privire la condiţiile necesare de maximizarea procesului de învăţare.cere de la el odată terminată educaţia universitară şi integrat pe piaţa muncii. Literatura asupra satisfacţiei studenţilor faţă de universitate arată că studenţii care au avut diverse conexiuni cu grupuri de mentori din facultate. vârsta. Centrul oferă programe doctorale Pagina 13 . Factori care influenţează satisfacţia studenţilor Referitor la satisfacţia studentului faţă de programul de studiu şi de universitate. India. Toate aceste elemente joacă un rol important în formarea unui anumit climat din universitate. În ceea ce priveşte suportul. care au fost încurajaţi să exploreze perspective alternative asupra carierei academice au avut o atitudine pozitivă cu privire la activitatea lor în facultate. sexul şi etnia studentului. Nevoia de a motiva studenţi este esenţială şi trebuie abordată. în funcţie de necesităţi. pentru a funcţiona ca un centru autonom în scopul încurajării învăţării şi cercetării multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale. motivaţia. Satisfacţia studenţilor ar trebui să fie o prioritate pentru orice instituţie. prin crearea unui simţ de apartenenţă la comunitatea universitară. În acest scop. De asemenea. sau dacă departamentele unde este afiliat şi pe care le-a ales îl ajută suficient în vederea aprofundării în arii academice complementare. Studenţii trebuie ajutaţi să se dezvolte profesional dar şi personal în cadrul facultăţii. mentoratul poate fi variabila cheie într-o universitate pentru succesul academic al studenţilor.

multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale şi sprijină cercetătorii din diferite discipline ca ştiinţe juridice, economie, politica ştiinţei, istorie, ştiinţă, tehnologie etc. să întreprindă cercetări specifice. În asociere cu School of Legal Studies, centrul oferă cursuri în domeniul proprietăţii intelectuale. Centrul mai este implicat în organizarea de seminarii şi programe de conştientizare pentru cercetători şi pentru studenţii licenţiaţi în ştiinţă. Adresa centrului este: Cochin University of Science and Technology, Cochin University P.O. Cochin – 682022, Kerala, India Phone: +91-484-2862491 Fax: +91-484-2575463 E-mail: ciprs@cusat.ac.in UMUC - Center for Intellectual Property (UMUC – CIP) UMUC – CIP (The Center for Intellectual Property) asigură educaţia, cercetarea şi resursele pentru comunitatea universitară, din University of Maryland University College, pentru copyright, integritatea academică şi mediul digital în curs de dezvoltare. Centrul îşi îndeplineşte misiunea lui prin desfăşurarea de workshops şi de conferinţe, educaţie online, consultanţă în campus, asigurarea de publicaţii electronice şi tipărite, de permanentă actualizare în domeniul legislaţiei, la nivel local, statal, naţional şi internaţional. Adresa centrului este: Center for Intellectual Property University of Maryland University College Largo Academic Center, Room 2405 3501 University Blvd. East Adelphi, MD 20783 240-684-2803 Center for Industrial and Governmental Relations (CIGR) CIGR a fost fondat în cadrul Universităţii de Electro - Comunicaţii (UEC) din Japonia şi joacă rolul unui catalizator al colaborării dintre organizaţiile guvernamentale şi industrie, în scopul de a produce veniturile necesare activităţilor de cercetare ale UEC, care sunt orientate către noi tehnologii, noi produse şi noi afaceri. În structura centrului funcţionează trei oficii:

Pagina 14

Oficiul de legături cu industria, care promovează cercetarea în colaborare, asigurând corespondenţa dintre oferta universităţii şi nevoile industriei şi acordă asistenţă în coordonarea contractelor de cercetare pentru industrie şi agenţiile guvernamentale. - Oficiul de promovare a capitalului de risc, care are responsabilitatea în următoarele trei domenii de activitate: asigurarea de asistenţă realizării obiectivelor de C&D care vizează crearea de idei tehnologice pentru afacerile de capital – risc, cultivarea antreprenoriatului şi asigurarea suportului pentru companiile de start – up fondate de universitate, sau de membrii şi studenţii săi, incluzând finanţarea C&D şi incubarea firmelor noi. În plus, acest oficiu organizează concursuri privind noi idei pentru participanţii din campus, care ar conduce la noi afaceri pe baza capitalului de risc. Oficiul asigură suport pentru trei cursuri universitare şi anume: Introducere în afaceri prin capital de risc, Afaceri avansate prin capital de risc, Curs avansat asupra ultimelor tehnologii din industrie. - Oficiul de proprietate intelectuală (OPI) care are ca obiectiv promovarea strategică a creaţiei, achiziţiei, managementului şi utilizării proprietăţii intelectuale a universităţii. OPI asigură servicii comunităţii universitare cum sunt: suport pentru crearea proprietăţii intelectuale, cerere de brevet, gestionarea informaţiei de brevet, diseminarea cunostinşelor despre proprietatea intelectuală la toţi membrii universităţii, inclusiv studenţii. Responsabilitatea OPI mai include investigarea şi managementul drepturilor de autor de software. De asemenea, centrul CIGR cooperează cu universitatea în cadrul companiei comune “Campus Create Co.,Ltd”. Adresa centrului este: The University of Electro-Communications, 1-5-1 Chofugaoka, Chofu-shi, Tokyo 182-8585. -

Pagina 15

CAPITOLUL III: METODOLOGIE
Acest capitol prezintă o descriere a metodologiei utilizate pentru desfăşurarea cercetării calitative şi a celei cantitative. Valorile numerice au fost utilizate pentru a descrie atitudinile şi comportamentele respondenţilor Caracteristici generala ale populaţiei Populaţia studiată a constat din studenţi (anul I, II, III, IV), masteranzi (anul I, II), doctoranzi (anul I, II, III), cadre didactice (profesori, conferenţiari, şefi lucrări, asistenţi), reprezentanţi ai structurilor de conducere şi de asigurare a calităţii şi cercetători din universităţi; plus reprezentanţi ai mediului economic, care manifestă o legătură directă cu absolvenţii universităţilor. Metodologia cercetării Rezultatele aceste activităţii se referă la a elabora un plan de acţiune, un plan de sondaj, un chestionar cu întrebări închise, adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. Pe baza acestor instrumente, în cadrul studiului se organizează câte un un focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi zece interviuri individuale pe universitate. Datele experimentale se valorifică prin efectuarea unei analize privind rezultatele sondajului şi prin redactarea unui studiu care să furnizeze informaţii despre cum se pot integra centrele interuniversitare pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale, atât în mediul universitar, cât şi cu piaţa muncii.

Abordarea problemei. Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Misiunea acestui centru este dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale în universităţi, a informării ştiinţifice şi tehnologice a agenţilor economici, a transferului de tehnologii şi a managementului calităţii pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor din sectoarele energie, mediu, energii regenerabile, materiale, nanomateriale, comunicaţii şi informatică. Principiile de bază ale activităţii Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale sunt:

Pagina 16

Centrul utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale.Centrul promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din universităţi. invitarea şi confirmarea participanţilor. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. regional. Activitatea centrului se desfăşoară prin următoarele programe: . prin care se asigură prestarea de training şi consultanţă în domeniul inovării. Pagina 17 . licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. elaborarea grilei de focus-grup şi elaborarea grilei de interviu. transferului tehnologic. regional sau internaţional.Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţilor vor fi împărţite între universitate şi inventatori. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat. . desfăşurarea focus-grupului şi transcrierea fidelă a informaţiilor. . stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. elaborarea chestionarului şi a bazei de date SPSS (tipuri de variabile)..Programul de cooperare şi comunicare. prin care se asigură promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. . Elaborarea instrumentelor de cercetare presupune documentarea şi definirea clară a obiectivelor cercetării implicate în activitatea A4. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală.Programul de proprietate intelectuală.Centrul supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile universităţii. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi comportamentului lor.Programul de inovare. . Desfăşurarea focus-grupului mixt şi a focus-grupului cu reprezentanţii mediului economic se bazează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor.Programul suport pentru activitatea CDI. prin care se asigură iniţierea şi realizarea de proiecte şi activităţi în domeniul inovării şi transferului tehnologic. Această cercetare este un studiu descriptiv care utilizează doua metode: focus group şi interviul. Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. asigurarea instrumentelor necesare pentru înregistrare (video şi audio). internaţional şi la întreprinderi industriale. prin care se asigură marketing-ul privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. . . Aplicarea chestionarelor se efectuaeză pe baza eşantionului stratificat (pe anii de studiu) şi pe colectarea instrumentelor. Proiectarea cercetării. antreprenoriatului şi în cel al legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală (PI). definirea ipotezelor de lucru.

1. Redactarea şi prezentarea studiului (L9-10). monitorizare. Analiza informaţiilor de către experţi (L8-9). adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. 5. prin intermediul unui chestionar cu întrebări închise. Organizarea de interviuri individuale pe universitate (L7-8). Stabilirea întrebărilor şi tehnicilor necesare derulării proiectului (L2-3). prin constituirea a Pagina 18 . 3. evaluare şi control în învăţământul superior Personalul implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate Valoare 74 124 124 12 380 6000 836 7 50 Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi 101 113 Personal implicat în elaborarea politicilor în învăţământul superior 117 129 Studenţi 137 Personal implicat în dezvoltarea programelor de studii universitare 165 Membri ai partenerilor sociali în educaţie Planificarea generală a cercetării. desfăşurarea interviurilor (incluzând înregistrarea audio) şi transcrierea fidelă a informaţiilor. Plan de sondaj (L3-6). Cercetarea vizeză o examinare generală a situaţiei existente. Desfăşurarea celor 10 interviuri cu reprezentanţii mediului universitar şi ai mediului economic se fundamentează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor. 2. invitarea şi confirmarea participanţilor. ID 48 Grupul ţintă Membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate/facultate Personal cu funcţii de conducere. stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. Organizarea câte a unui focus grup per universitate (L6-7). cercetarea investighează comportamentul a trei focus grup. Descrierea grupului ţintă. 6. pentru a permite ulterioar o analiză statistică. Proiectarea eşantioanelor şi proceduri. De asemenea.Introducerea informaţiilor în baza de date SPSS presupune introducerea fiecărei variabile din fiecare chestionar în baza de date format SPSS. 4.

În esenţă. Proceduri pentru prelucrarea datelor.examinare generală a situaţiei existente (survey). Interviurile individuale pe universitate vor fi filmate. pentru a evalua corespunzător principalele idei semnificative. În această privinţă s-a adoptat în metodologia de faţă distincţia cantitativ – calitativ pentru a diferenţia între modurile de investigarea a fenomenelor sociale.interviuri. se vor elabora un ghid şi un chestionar pentru focus grup. Pentru a asigura acurateţea datelor.focus grup. Membrii din focus grup vor fi înregistraţi audio. Răspunsurile se vor grupa pe categorii relevante. Chestionarul va viza programul academic. opţiunea logică este de a combina mai multe metode. procedurile sunt: . . iar ulterior se vor grupa pe număr de răspunsuri similare. Datele cantitative colectate din examinarea generală a situaţiei existente vor fi prelucrate utilizând “SPSS statistical analysis software” Cercetarea va evalua calitativ răspunsurile la chestionare. pentru a identifica conceptele emergente. Planul de sondaj Pentru a spori valoarea unei cercetări. Pagina 19 . Răspunsurile participanţilor vor fi analizate şi vor servi dezvoltării unei cât mai relevante examinări generale a situaţiei existente. minimizând astfel riscurile metodologice şi maximizând potenţialul de generalizare a datelor pentru întreaga populaţie. Tehnicile de cercetare1 propuse se împart în categoria celor cantitative şi a celor calitative. Toţi participanţii vor semna un acord de consimţământ şi vor avea asigurată protecţia datelor personale. Metoda propusă în cercetarea de faţă este ancheta sociologică pe bază de chestionar 1 A se nota lipsa unui consens în rândul cercetătorilor din mediul ştiinţelor sociale în ceea ce priveşte considerarea interviului ca metodă de cercetare de sine stătătoare sau ca subspecie a anchetei. . Se foloseşte în acest scop "triangularea" (triangulation) metodologică: utilizarea unor metode şi tehnici multiple pentru a studia o singură problemă. Colectarea datelor. suportul personal şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii. pentru a se asigura obiectivitatea în evaluarea răspunsurilor. tehnici şi procedee.câte unui focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi prin efectuarea a zece interviuri individuale pe universitate.

Instrumentul utilizat: chestionarul (autoadministrat). a eşantionului în raport cu o populaţie incomparabil mai mare. În a doua fază se derulează cercetarea cantitativă (instrumentul de cercetare – chestionarul . Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare. Instrumentul utilizat: grila semi-structurată de interviu. s-a realizat o eşantionare teoretică a populaţiei ţintă. care. De aceea.poate suferi eventuale modificări în urma rezultatelor preliminare ale focusgrupurilor precedente). informaţiile dorite în cel de-al doilea caz fiind de natură calitativă. În a treia fază se revine la cercetarea calitativă. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. Considerăm că utilizarea atât a tehnicilor cantitative cât şi a celor calitative va conduce la o mai mare fidelitate a rezultatelor obţinute. Alegerea indivizilor anchetaţi trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera. Ancheta pe bază de chestionar Ancheta urmăreşte. cu o marja de eroare rezonabilă şi cu un risc acceptabil. stabilindu-se un eşantion corelat la o eroare statistică de 5%. constatările obţinute pe eşantionul de indivizi la nivelul populaţiei vizate de cercetare. în vreme ce interviului îi sunt supuşi un număr mult mai redus de indivizi. Instrumentul utilizat: grila de focus-grup. pe baza interviurilor semi-structurate pentru obţinerea (şi confirmarea) informaţiilor de profunzime. prin modul de alegere a persoanelor investigate. S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. Tipurile de indivizi din eşantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populaţia studiată. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. care trebuie să fie clare. concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. să satisfacă cerinţa de reprezentativitate. pe eşantioane mari. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. în general. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). de regulă. în sensul statistic al termenului. Etapele cercetării: În prima fază a cercetării se vor desfăşura cele două focus-grupuri (motivarea deciziei: se efectuează mai întâi cercetarea calitativă cu funcţie exploratorie pentru stabilirea orientărilor principale ale actorilor implicaţi). Pagina 20 .(pentru analiza cantitativă) şi pe bază de interviul semi-structurat şi focus-grup (pentru analiza calitativă). ancheta se realizează. chestionarul este elaborat ţinând cont de caracteristicile generale ale populaţiei ţintă a proiectului iar interviul va fi utilizat pentru acele persoane care au un nivel ridicat de cunoaştere / o importanţă deosebită în problematica proiectului. cu acordul cadrului didactic. Pentru cercetarea cantitativă. De aceea se propune ca instrumentul să fie distribuit pentru completare în timpul unui curs.

Au fost intervievate şi cadre didactice cu funcţii de conducere la nivelul facultăţii din care făceau parte. Urmărind planul activităţii A4. Se utilizează aşadar un ghid de interviu şi nu un instrument elaborat în detaliu (chestionar). Toate persoanele intervievate au putere de decizie în firmele / organizaţiile din care fac parte. Răspunsurile au fost grupate în categorii tematice şi analizate comparativ între grupurile de respondenţi. persoane ce deţin poziţii privilegiate sau care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au etc. Au fost utilizate grilele de interviu stabilite în prealabil de partenerii din proiect. Cei din loturile intervievate posedă trăsături care. În ceea ce priveşte reprezentanţii mediului economic. îi particularizează vis-a-vis de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. având funcţii de conducere. Cadrele didactice au fost alese pe baza gradului didactic (profesor universitar) din facultăţi diferite. care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au. Discuţiile au durat în medie 30 de minute pentru fiecare interviu. ziua şi ora fiind stabilită în prealabil de acord comun cu participanţii. persoanele intervievate posedă trăsături care. iar interviurile cu reprezentanţii mediului economic s-au desfăşurat la sediul firmei / biroul persoanei intervievate. iar ulterior discuţiile au fost transcrise în totalitate. le particularizează faţă de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate.Interviul semi-structurat Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi. S-a realizat înregistrarea pe suport audio. Pagina 21 . S-a solicitat acordul scris al intervievaţilor de a participa la discuţi (a se vedea lista participanţilor) şi acordul verbal pentru înregistrarea audio. Interviurile au fost realizate în luna mai. au fost realizate cinci interviuri cu cadre didactice şi cinci interviuri cu reprezentanţi ai mediului economic. Interviul este considerat aşadar o metodă de tip intensiv. Metodologia interviurilor În această etapă a cercetării calitative a fost utilizat interviul semi-structurat pentru sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi referitor la problematica supusă discuţiei. Metodologia cercetării cantitative Au fost aplicate chestionare cu întrebări închise şi deschise celor trei categorii ţintă. care o experienţă bogată vis-a-vis de subiectul investigat etc. sunt intervievaţi lideri formali sau informali. anul 2011. de regulă. În interviul semistructurat prestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuţia. Interviurile cu cadrele didactice s-au desfăşurat în cadrul fizic al UPB. În logica utilizării tehnicii interviului. aceştia au fost aleşi pe baza angajării anterioare a unor absolvenţi din universităţile partenere şi pe baza unei poziţii privilegiate referitoare la cunoaşterea cerinţelor mediului economic. de regulă. sunt intervievaţi aşadar lideri formali (sau informali) persoane ce deţin poziţii privilegiate. Datele colectate au fost analizate utilizând programul statistic SPSS.

Craiova: 97. Cu toate acestea. percepţiile. în general. Dacă se bifează greşit un răspuns se taie. Chestionarul a fost făcut special pentru a fi completat de respondenţi fără a avea nevoie de asistenţă din partea operatorului de interviu. cu un volum total de 949 de respondenţi. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. În cazul în care nu stie ce să raspundă sau nu doreşte sa raspundă la o anumită întrebare. Studiul s-a realizat în perioada 02-20 mai a. Timişoara: 110) • Voum eşantion angajatori: 247 (Bucureşti: 40. cercetare – dezvoltare –inovare şi astfel pot realiza o evaluare mai corectă a acestora pe baza întrebărilor din chestionar. Completarea se va face cu cerneala (pix.c. acolo unde este cazul. înainte de a da un chestionar spre completare s-a oferit respondentului selectat câteva detalii legate de completare. Pagina 22 .. pe baza acestui criteriu. după cum urmează: • Volum eşantion studenţi: 403 (Bucureşti: 159. Craiova: 101. profesori. stilou) prin bifarea căsuţelor din dreptul răspunsurilor corespunzatoare sau scriere cu litere / cifre. se scrie greşit şi se bifează răspunsul corect. transfer tehnologic. În consecinţă. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Timişoara: 106) Un eşantion este reprezentativ dacă datele demografice care reies din eşantion respectă distribuţia datelor demografice ale universului de populaţie analizat. Datele culese de prezentul studiu prin metoda “eşantionului de disponibilitate” nu sunt reprezentative la nivelul universului analizat. care trebuie să fie clare. S-a stabilit astfel o proporţie teoretică a straturilor din eşantion. opinii identificate nu pot fi generalizate la nivelul intregii populaţii studiate. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. comportamentele. pe un eşantion de disponibilitate. atitudinile. fără a se utiliza o proporţionalitate directă între straturi şi întreaga populaţie a studenţilor din anul respectiv de studiu. lasă necompletat şi trece la următoarea întrebare Completarea trebuie făcută individual şi nu de alte persoane în afara celor selectate conform regulilor de eşantionare. angajatori. Timişoara: 110) • Volum eşantion profesori: 299 (Bucureşti: 91. Cercetarea cantitativă s-a aplicat pe cele trei grupe de respondenţi: studenţi. concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. Reguli privind completarea chestionarului: Respondentul trebuie să citească cu atenţie întrebările şi variantele de răspuns şi să aleagă raspunsul corespunzator părerii/situaţiei lui. Se consideră că studenţii din anii trei şi patru de licenţă şi masteranzii au o experienţă mai mare în ceea ce priveşte atât programul de studiu urmat cât şi domeniile de proprietate intelectuală. care. Craiova: 134.S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către studentul respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. dar oferă o bază solidă de analiză şi rezultate ce definesc o imagine destul e clară a obiectivelor avute în vedere. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total.

a fost multiplicat numărul necesar de chestionare. S-a utilizat SPSS Data Entry. angajatori. Tipărirea instrumentelor de cercetare . Aplicarea chestionarelor – "supervizorii" au organizat aplicarea de chestionare pe toţi subiecţii selectaţi. profesori. Procesarea datelor Construirea aplicaţiei informatice de introducere a datelor – administratorul procesării de date a realizat aplicaţia şi baza de date în care au fost introduse chestionarele completate. Această sarcină a revenit unui analist de date care a construit sintaxele de etichetare a răspunsurilor şi s-a va ocupat de curăţarea şi validarea cazurilor din baza de date. Au fost pretestate un număr de 3-4 chestionare pe fiecare categorie de respondenţi în parte. fişe de eşantionare. Practic acest proces a constat în verificarea consistenţei răspunsurilor şi a unor corelaţii logice. timp în care s-a continuă culegerea datelor. Pretestarea instrumentelor de cercetare a vizat identificarea posibilelor erori din chestionarele proiectate şi a dificultăţilor pe care le ridică anumite întrebări. Chestionarele au fost repartizate operatorilor de introducere a datelor care au avut ca sarcină şi raportarea eventualelor erori pe care le-au identificat în timpul introducerii datelor. fişierul SPSS cu toate chestionarele completate a fost trimis spre procesare. manuale de instrucţiuni şi alte instrumente conexe care au fost folosite pentru culegerea datele din teren. În această etapă toate instrumentele care au fost folosite au fost puse într-un format care să asigure uşurinţa completării. Odată introduse. Pagina 23 . Nu au fost sesizate probleme în privinţa instrumentelor de cercetare ce urmau a fi aplicate. Aceste chestionare au fost fi trimise la Bucureşti.Pregătirea culegerii datelor În această fază s-a realizat formatarea instrumentelor de cercetare pentru sondajul ce urma să se aplice pe studenţi. Culegerea datelor de pe teren Selecţia studenţilor şi cadrelor didactice în eşantion – supervizorii locali s-au deplasat la sediul facultăţilor din eşantion pentru a selecta respondenţii participanţi la cercetare şi pentru a colecta informaţii referitoare la posibilităţile de contactare a acestora. Prima verificare a chestionarelor şi centralizare a cel puţin o treime din numărul total de chestionare – supervizorii au colectat la jumătatea perioadei de culegere a datelor cel puţin o treime din chestionarele de completat.

prin obţinerea de informatii de la persoane care dispun de cunoştiinte şi experientă (studenţi. FG-urile au avut o structură eterogenă din punct de vedere al profilului participanţilor (angajatori. ce au fost înregistrate pe suport audio-video. Timişoara).Metodologia cercetării calitative Cercetarea calitativă este necesară pentru o mai bună formulare a problemei investigate şi pentru clarificări conceptuale. Distribuire focus-grup-uri – S-au realizat.”. în total. despre interpretare şi tendinţe. motivaţii şi răspunde la întrebările “De ce?“ şi “Cum?”. trei focus-grupuri(FG). cu o durată de maximum două ore. absolvenţi) / 12-19 participanţi pe grup. Reprezentativitatea răspunsurilor se consideră prin raportare la categoria de persoane care au caracteristicile psiho-sociale şi demografice similare cu cele ale respondenţilor. Eşantionarea persoanelor care participă la focus-grup-uri. Matricea eşantionării Bucureşti FG1 Craiova FG2 Timișoara FG3 19 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 15 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 17 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori Pagina 24 . comportamente. câte un FG pe fiecare centru universitar (Bucureşti. descrieri ale unor situaţii. studenţi. Craiova. angajatori. ca ipoteze. Structura focus-grup-urilor – Conform tematicii şi a obiectivelor acestui studiu. Aceasta are rolul de a explora şi a înţelege atitudini. În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii. interviuri în profunzime etc. profesori). ci reguli de eşantionare teoretică. ce ţin seama de obiectivele generale ale cercetării şi de caracteristicile dominante asumate în cadrul modelului ipotetic. nu ia în considerare reguli de reprezentativitate statistică. Cercetarea calitativă nu măsoară reacţiile oamenilor. Rezultatele trebuie tratate. sentimente. cadre didactice. fenomene sociale etc. în principal.

identificarea percepţiilor. Acest mod de analiză permite trecerea de la nivelul raţional la punerea în evidenţă a atitudinilor reprimate. Pagina 25 .posibilităţii producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă în discuţie. S-a avut în vedere structura populaţiei civile ocupate în funcţie de forma de propietate a angajatorului. comportamente. . . în speţă focus . Analiza datelor calitative (rezultate în urma desfăşurării focus-grup-urilor şi a interviurilor în profunzime) s-a realizat prin metoda clasică de analiză comprehensivă ce asigură un grad ridicat de validitate şi fidelitate a rezultatelor finale. cu o durată medie de 40 de minute. Rezultatele astfel obţinute oferă o analiză în profunzime. angajatori. motivaţii.grupul. aceasta generând efecte sinergice care au condus la o calitate superioară a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale.interacţiunii de grup. În acest sens.obţinerii unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative. o radiografie detaliată a obiectivelor de cercetare. Au fost realizate 5 interviuri cu profesori universitari şi 5 cu angajatori locali / universitate.construirii de ipoteze şi pregătirea culegerii de date de tip cantitativ (prin intermediul chestionarelor). s-a preferat o preponderenţă a angajatorilor privaţi în totalul interviurilor realizate pentru a respecta actuala realitate socială existentă pe piaţa muncii la nivel naţional. stări afective ale respondenţilor. . prin rafinarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. De asemenea au fost realizate 30 de interviuri individuale (câte 10 / universitate). opiniilor şi reacţiilor privind calitatea unor servicii primite de către studenţi. . pastrând nealterat caracterul specific de “înţelegere şi explicare” oferit de metodologia calitativă.Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă Având în vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general am considerat potrivită o metodă calitativă de grup. S-a optat pentru organizarea unui focus – grup / centru universitar datorită: .posibilităţii de a se obţine informaţii exploratorii despre o temă. . Respondenţii au fost selectaţi din cadrul angajatorilor publici şi privaţi care în ultimii trei ani au angajat proaspăt absolvenţi de facultate sau au avut în demarare procese de recrutare.

Descrierea participanților la studiu Distribuția studenților pe universităţi Distribuția studenților pe domenii de studiu Pagina 26 .

Distribuţia profesorilor pe universităţi Distribuţia profesorilor pe domenii de studiu Pagina 27 .

Distribuţia angajatorilor pe centre universitare Distribuţia angajatorilor pe forme de proprietate Pagina 28 .

care a fost foarte bună” .„ar putea să se facă mai mult în această privinţă” Pagina 29 .„ar trebui ca rezultatele cercetărilor să fie aplicate în practică. şi nu este aşa cum am vrea noi un flux permanent de informaţii” . cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi mediul economic? . În prezent.„am avut colaborare şi cu un agent economic.IV.„cu micile întreprinderi care au apărut cred că este o comunicare mai bună” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 . A. probabil că în alte state comunicarea şi colaborarea este mai puternic reflectată” 2. întreprinderile.„există această comunicare.„În România există şi nu prea există această comunicare. adică această comunicare este puţin dezechilibrată. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania? Cadru didactic 1 . există Camera de Comerţ a României. care din păcate în ultima vreme s-au rărit” . REZULTATELE SINTETICE ALE INTERVIURILOR CU CADRELE DIDACTICE Secţiunea 1: Aspecte Generale 1.„comunicare în domeniul chimiei este destul de bună” . a Bucureştiului. În prezent. firmele private să preia rezultatele” . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI IV. care face legătura între diversele firme ale mediului economic şi stat dar nu şi universităţi – mediu de afaceri. REZULTATELE CERCETĂRII IV.1.„eu şi catedra am avut şi avem în continuare colaborări de tipul acesta. A.

datorită turbulenţelor din mediul economic care evident se răsfrâng şi asupra mediului universitar” . 3.„nu pare a fi o activitate sistematică” Cadru didactic 5 . Ce îmbunătăţiri ar putea aduce un “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în privinţa calităţii învăţământului superior? 5. Asigurarea calităţii este o chestiune foarte importantă” Pagina 30 .„Există probleme legate de această comunicare. În ce măsură consideraţi că funcţionarea unui “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar putea îmbunătăţi comunicarea interuniversitară.„un asemenea proiect poate să deschidă noi drumuri în ceea ce priveşte colaborarea între universităţile tehnice în special. respectiv comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Cadru didactic 1 .„suferim de o lipsă de discuţie. Ce beneficii ar putea aduce funcţionarea unui „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Universităţii Politehnica din Bucureşti? 6.Cadru didactic 4 . de ridicarea nivelului informaţiilor care circulă între cele două domenii” Secţiunea 2: Aprecieri asupra oportunităţii creării Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.„nu putem vorbi de o relaţie mediu economic – universitate dezvoltată la ceea ce ar trebui să fie ca să poată să susţină o serie întreagă de probleme de inovare” .„în primul rând e vorba de creşterea nivelului de pregătire al studenţilor.„Deocamdată este mai degrabă la nivel individual. nu este instituţionalizată” . ar putea fi ameliorate sau rezolvate prin înfiinţarea unui astfel de centrului interuniversitar? .„Nu ştiu. Ce probleme de asigurare a calităţii în universitatea dvs.„există o încercare din punctul acesta de vedere dar şi aici este mult loc pentru mai bine” .” .înfiinţarea lui înseamnă o punte între cercetarea ştiinţifică universitară şi mediul economic 4.„în măsura în care va reuşi ca în aceste proiecte comune cu firmele private să atragă studenţi care să . capătă experienţă suplimentară” .

„studenţii ar trebui atraşi mai mult în activităţile astea ştiinţifice. workshopurile. informaţiile.” -„ acest centru. Să nu fie pe perioadă limitată” fie interesaţi de cercetarea ştiinţifică şi de antreprenoriat” . şi creşte foarte bine calitatea învăţământului substanţial” .„dacă există liantul universitate – mediu economic atunci şi modul de informare al studenţilor este mai susţinut” .„crescând şansele absolventului de a fi absorbit pe piaţa muncii creşte şi prestigiul universităţii.„cu cât Universitatea scoate absolvenţi care au succes pe piaţă. să crească calitatea actului de învăţare.” .„vizibilitatea noastră creşte foarte mult faţă de mediul economic care uneori nu este bine reflectată” „În domeniul calităţii există întotdeauna loc de mai bine . el va crea o reţea între aceste trei universităţi şi ele îşi pot schimba foarte uşor informaţiile.„înfiinţarea este benefică cu dorinţa ca să atragă mulţi oameni şi să crească interesul lor.„orice nou centru care îşi propune o legătură pe diverse domenii este deosebit de benefic.„Să creştem mobilitatea de studenţi de la o universitate la alta” . acesta este mecanismul prin care poate să funcţioneze. din partea studenţilor dar şi din partea cadrelor didactice. cursurile. cercetătorilor care poate să facă legătura mai uşor între specialişti din aceeaşi disciplină din alte universităţi din ţara noastră.„ . Mi se pare mecanismul foarte bun. ar fi bine dacă ar fi implicaţi cât mai mulţi studenţi în astfel de activităţi ” .Cadru didactic 2 .„această reţea favorizează fluxul de informaţii. ei trebuie atraşi şi familiarizaţi cu probleme de antreprenoriat. chiar studenţilor. am putea să luăm din experienţa celorlalte universităţi modul în care ele îşi transmit. dezvoltare de afaceri” .„prin platformă se facilitează Pagina 31 . cu atât devine mai atractivă” .

se pot naşte alte tipuri de consorţii.” . legături mai apropiate pe sistemul de învăţare.„cunoscându-se mai bine.Cadru didactic 3 . practica pentru licenţă.„Cred că managementul calității este bine implementat în UPB.„cei din învăţământ ar afla din experienţa altora de la alte . spre beneficiul întregii universităţi” . Importantă este organizarea. pentru că apar probleme Pagina 32 .„sunt convins că o să aibă rezultate bune chiar dacă pentru început numărul de brevete care să fie valorificate în mediul economic nu este aşa de mare.„Consider că este de bun augur apariţia unui asemenea proiect şi am speranţe că va avea rezultate care să fie căutate atât de mediul universitar şi de mediul economic. spre managementul cercetării avansate şi spre colaborare. deci creşte din mecanismul de publicare de articole.„calitatea muncii noastre se reflectă în numărul de job-uri pe care absolvenţii noştri îl vor avea în domeniu” . posibilitatea de a . dar sigur că un schimb de experiență cu alte universități…” .„aduce universităţile într-o legătură mult mai strânsă” .„un schimb pozitiv de experienţă în direcţia asta.„Beneficul este legat de practica studenţilor.„Bine ar fi să fie interesat şi mediul economic de o temă. pentru brevete” . să se creeze acest sistem de interfaţă între cel ce conduce tema şi absolvent care să valideze până la urmă că ceea ce se studiază este pe baza cerinţelor mediului economic.„Comunicarea cred că este primul pas spre mai mult şi în domeniul cunoaşterii” Cadru didactic 4 Cadru .„un organism care şi-ar propune ca obiectiv principal exact realizarea .„ar putea să stabilească chiar teme de doctorat. pentru că dacă se stabilesc acele teme de interes în zona economică automat se va crea acea punte de legătură cu mediul economic şi putem să facem acele acorduri de practică” sistemul de publicare al diverselor cărţi.„În primul rând valorificarea rezultatelor.„colaborarea între universităţi are şi alte avantaje.„ar putea să coreleze cumva acele programe ale cursurilor astfel încât să fie mai adaptate către zona practică” . pe anume subiecte de cercetare la toate nivelele.” .” . inovare. de licenţă care să fie preluate de către mediul economic şi de către mediul universitar pentru a forma echipe din mai multe centre universitare care să lucreze la o singură temă” . faptul că există o metodologie şi există un colectiv capabil să ofere consultanţă în acest domeniu pentru a putea transfera acest brevet către mediul economic.” .

Pagina 33 . . atât pentru studenţi cât şi pentru cadre didactice? Cadru . apoi mai multe.„este un prim pas.„În momentul în care ei participă la astfel de acţiuni. Care ar fi beneficiile înfiinţării unei biblioteci virtuale care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. în activităţi de promovare a ştiinţei.„cel mai important beneficiu e că o astfel de platformă este publică. Ce beneficii consideraţi că pot avea atât studenţii cât şi cadrele didactice din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea oportunităţilor de dezvoltare profesională ale studenţilor şi cadrelor didactice? 8. Dacă peste un timp o să fie cinci universităţi.” universităţi” . pe urmă şapte. în timp.„documentaţie. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? .„Valorificarea rezultatelor şi chiar valorificarea studenţilor pentru că aşa poate o să ştim mai bine către ce să-i orientăm pe studenţi” Secţiunea 3: Aprecieri asupra implicaţiilor “Centrului Interuniversitar de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale” pentru studenţi şi cadre didactice 7.” şi rezolvarea lor nu poate fi făcută decât împreună” transfera tehnologia.„cadre didactice implicate vor avea o experienţă în plus pe care trebuie să o . deci 10. Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? 9. atunci obiectivul lui s-ar putea să fie atins şi s-ar putea obţine rezultate interesante.didactic 5 legăturilor atunci poate că ar schimba în bine. informaţia respectivă către cei care ar putea să le folosească sau către cei care ar putea să le ducă mai departe” . materiale puse la dispoziţie oricui are nevoie de ea. […]” . cu colegi din alte universităţi partenere.„probabil că am reuşi să ridicăm calitatea educaţiei tehnice în primul rând. tehnologiei.

dorinţa studenţilor să participe la asemenea cursuri” dacă se regăsesc în acelaşi loc..„Beneficiile mi se ar evidente. . problema este ca şi cadrele didactice să dorească să-şi pună cursurile on-line.„Problema este securizarea. sunt sistematizate.„Acest mod de a da informaţia eu zic că stimulează dorinţa de a te perfecţiona şi de a ajunge la cel mai ridicat nivel” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 . noi având informaţia formăm aceşti oameni în direcţia aceasta creşte foarte mult inserţia studenţilor.„noi nu suntem rivali. făcute cu o anumită direcţie atunci este un beneficiu foarte mare pentru că oricând găseşti documente de care ai nevoie. absorbi informaţia şi cu respectarea dreptului de autor.didactic 1 transmită studenţilor.„punerea în comun a unor informaţii. un instrument gratuit” . a unor cursuri. reprezintă o şansă la un nivel de comunicare mai accesibil. are idei de afaceri. cele trei universităţi. cerinţe minimale. dar asta presupune că numărul locurilor de muncă să fie cât mai apropiat de numărul absolvenţilor noştri şi de aceea centru are un rol şi mă gândesc că poate asigura această cerinţă” .” .„beneficiul este legat în primul rând de posibilitatea de a participa mai mult la procesul de inovare.„este foarte oportun. Competiţia naşte calitate şi performanţă. orice experienţă de tipul acesta este o experienţă adăugată la CV şi poate conta la un interviu de angajare. implicare de profesori. Noi avem o reţinere [. modul în care se pot crea drepturile de autor” .„studentul trebuie să fie cel mai important” . a absolvenţilor în mediul economic.” .] în a pune cursurile online” .„dacă mediul economic vine cu propuneri. dacă o să cunoască mai mult privitor la .” . dar se poate naşte o competiţie între cele trei platforme. mai larg.„Depinde de modul în care va fi receptat şi modul cum va putea fi integrat în viaţa universitară. deci şi pentru număr mai mare de studenţi şi pentru număr mai mare de automat capătă şi un background care le poate folosi în viitor la o angajare sau în mod sigur la deschiderea unei afaceri. pui la dispoziţie ca şi reciproca să fie valabilă” . Tinerii sunt dornici de cunoaştere oricine. se poate cere şi consultanţă” .„Beneficiile sunt evidente.„O experienţă într-un astfel de proiect este benefică pentru cadrul didactic pentru că în primul rând poate să transmită studentului” .„comunicarea virtuală are altă lărgime şi normal că se impune şi este foarte bine că se poate organiza un astfel de centru care Pagina 34 . şti ca le găseşti acolo. vrea să afle cum să procedeze. şti unde să cauţi. cât timp poţi să vedea ce fac colegii tăi încerci să atingi nivelul.„prin acest centru se creează premisele angajării lor. chiar dacă nu este implicat în proiect.

evident că i-ar ajuta pe studenţi.„un astfel de centru poate să faciliteze în plus o angajare a studentului prin intermediul acestor contacte pe care le va avea cu mediul economic.] este de a găsi şi acea motivaţie pentru mediul economic” .„existenţa unei biblioteci în care să nu facă această activitate sporadic şi de multe ori ilegal. ceva dubii cu privire la conţinut. să le pună la dispoziţia celor interesaţi. succesul va depinde de modul în care se va implementa.„Dacă se clarifică de la început care sunt drepturile pentru materialele care se încarcă în această reţea atunci probabil că va avea succes.” .” . [pentru cadre drepturile de autor.” .” Cadru didactic 4 .„Dacă există o asemenea Pagina 35 .„Trebuie să lucrăm într-un mediu economic ceva mai stabil. Problema [. astfel încât ei să fie pregătiţi. ar fi foarte utilă.„. dar şi pe o variantă în care să forţăm guvernanţii de a sprijini absolvenţii pentru angajare.” .” . privitor chiar la posibilităţile materiale de câştig prin brevetare.„Prin consultanţă şi prin specialiştii respectivi din această reţea putem să lămurim în detaliu problemele de conţinut tehnic. mai ales pentru firmele mari.„Existenţa unui centru de informare prin care să strângă preocupări. o să le mărească interesul pentru astfel de activităţi” .„Eu cred că se pot forma colective pe domenii. adică formalizat .” . prin drepturi de autor.„Punerea în contact a grupurilor de studenţi cu parteneri economici care pe durata studiilor.„Salut această iniţiativă. este o pierdere mare pentru învăţământul superior. a unei biblioteci virtuale.„numai în cadrul unei reţele putem stabili care sunt acele direcţii în care trebuie să investim cercetare. în care întotdeauna să existe o primenire a angajaţilor.cadre didactice” în general dar depinde şi de modul cum li se prezintă marfa. activităţi de la diversele componente. în ultimii ani. dacă nu vom putea să avem un contact permanent cu mediul economic. O astfel de reţea poate să clarifice mai bine aceste echipe care lucrează în România” are cum spuneam o altă forţă prin natura tipului de comunicare” Cadru didactic 5 . pentru că aici trebuie stabilit dreptul de proprietate intelectuală foarte bine” . aici am ceva reticenţe.„Pentru cadre didactice este o oportunitate pentru că noi suntem obişnuiţi să lucrăm întru-un sistem destul de rigid. deci prin proprietate intelectuală. să ştie ce aşteaptă de la ei.. date. câştigul ar fi nu numai pentru studenţi ci şi pentru profesorii care stabilesc conţinutul acelui material care îl transmit studenţilor.” . prin efortul unor oameni se vor găsi modalităţi prin care să dovedească că este utilă pentru studenţi atunci lucrurile respective vor avea succes.” . În măsura în care cu timpul.

În ce mod aţi fi dispus şi aţi putea dvs. A. mergem rapid acolo şi cu o căutare mult mai scurtă.” bibliotecă pe domenii.„Doresc ca activitatea centrului să servească creşterii şi implicării studenţilor” 11. ele să fie transferate către mediul economic şi să aducă nişte beneficii. mai eficientă. inovaţii la punerea lor în practică. să nu se mai facă invenţii pe hârtie. în care oamenii să-şi promoveze rezultatele. Ce activităţi ar putea desfăşura Centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţii serviciile de sprijin pentru procesul educaţional şi cel de cercetare? Cadru didactic 1 . să organizeze simpozioane. de la invenţii. B.„Ar trebui sprijinite transferurile de tehnologie. Dar pentru optimizarea comunicării / colaborării dintre universităâile din Romania şi mediul economic? . atunci ar fi un beneficiu atât al profesorilor cât şi al studenţilor. să aducă îmbunătăţiri” . ai obţinut materialul.” 12. aşa că este foarte utilă o astfel de bibliotecă virtuală.didactice] un astfel de centru ar organiza nişte activităţi care să promoveze periodic. atunci în loc să umblăm pe Internet să căutăm reperele respective. realizările.” Secţiunea 4: Sugestii finale 11.„Prin popularizarea platformei către studenţii cu care lucrez” Pagina 36 .„Mediul economic poate fi atras aici prin postarea unor informaţii legate de cerinţele lor pentru viitorii absolvenţi. contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui Centru interuniversitar? .

„subiectele ar trebui să vină ș i din partea mediului economic” . la inovare.„Cu ajutorul studenţilor să completăm baze de date în diverse domenii” .„modul în care aceste platforme vor lucra şi vor putea să interacţioneze între ele vor atrage mai mult sau mai puţin respectivii participanţi la platformă.„Prin realizarea unor colaborări cu parteneri similari din universităţi şi realizarea de proiecte de cercetare” . de punere la dispoziţie a unor materiale.„Existenţa tuturor acestor căi de informare.” . apreciez pozitiv o astfel de iniţiativă şi voi susţine cu tot ce pot dacă o să apelaşi la ajutorul meu.„Activităţi de informare.„Cred că se pot organiza în continuare workshop-uri. informaţii despre .„Aş fi doritoare şi capabilă să beneficiez de facilităţile pe care acest centru cu platformă” . de la cunoaştere. proprietate intelectuală. pot să contribui în măsura în care sunt treburi concrete” Cadru didactic 5 . Să se ştie că există un loc unde absolventul se poate uita şi poate să caute şi să găsească ceva potrivit” .„dacă studenţii sau cadre didactice care intră în acest circuit au acces la informaţie pot să realizeze un nivel ridicat al lucrărilor de cercetare” .„sunt interesat.” .” -„ stabilirea de legături din mediul economic care să ceară absolvenţi prin intermediul platformei.Cadru didactic 2 .„ prin ceea ce putem face noi profesorii.” . activităţi care ar putea să implice şi comunicarea directă care după cum spuneam cred că are forţa ei şi să adune la un loc pe toţi cei care sunt interesaţi în acest ciclu de dezvoltare.„mediul economic şi-a postat intenţiile” Cadru didactic 3 Cadru didactic 4 - . brevetare. prin munca de zi cu zi să încercăm la cursuri. la laborator în discuţiile pe care le avem la toate ciclurile de studii să influenţăm tineretul nostru în această direcţie spre inovare. adică crearea unor căi mai fiabile” Pagina 37 .„este o oportunitate.„Eu aş putea pune la dispoziţie experienţa pe care o am legată de colaborarea cu mediul economic” .

În afară de Politehnica nu am văzut o facultate să vină la patronat. aduc o informaţie în plus pentru că mediul academic nu are întotdeauna informaţiile corecte.” . sunt câteva încercări. prin reprezentanţi autentici.„În momentul de faţă practic nu există. să creeze posibilitatea ca oamenii să obţină informaţii în ce îi interesează în cel mai scurt timp.” . cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi Mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic . universităţile nu se pricep să abordeze mediul economic.2. În prezent.” . nu ştiu să sau nu înţeleg ce îşi doresc operatorii economici” .„operatorii economici au pierdut încrederea şi rareori mai consideră că universităţile au ceva să le ofere. REZULTATELE SINTETICE E ALE INTERVIURILOR CU REPREZENTANŢII MEDIULUI ECONOMIC Secţiunea 1: Aspecte Generale 1.„slab. economic.„din păcate nu este aşa cum ar putea să fie. eu reprezint si patronatul. […] În sensul acesta mediul de afaceri. sunt prim-vicepreşedinte al patronatului Reprezentant 2 mediul economic Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul Pagina 38 . despre universităţile interesate în anumite domenii. cel puţin cu universităţi de stat nu există.A. industrial. dar nu sunt prea mulţi din păcate.” IV. ar trebui cooptaţi în senatele universităţilor pentru că ei aduc o experienţă.„Medie. responsabili. şi universităţi. recunoscuţi. comercial. În această etapă între mediul de afaceri.agenţii economici interesaţi. sunt câţiva profesori de la Politehnică care caută să aibă preocupări cât mai aplicative şi să-i antreneze pe studenţi.

„lipsa abilităţilor de a integra abilităţi din diferite domenii. Care este experienţa dvs. lipsa concentrării în unele momente şi lipsa dorinţe de specializare într-un anumit domeniu pe o perioadă mai lungă.” . şi la alte lucrări.” Reprezentant 2 mediul economic .” .” Secţiunea 2: Aprecieri asupra principalelor puncte slabe ale absolvenţilor [angajaţi] 2. nu chiar toţi. să facă o practică undeva de câteva ore. [.„a doua problemă de care ne lovim este mobilitatea forţei de muncă. nu au venit să ne solicite date. Pretenţiile exagerate pe care le au tinerii angajaţi atunci când sunt angajaţi şi lipsa unei conştiinţe. Majoritatea profesorilor.„cunoştinţele pe care le posedă […] sunt fragmentate. Colaborarea la nivel profesor – firmă este foarte bună.„absolventul nu ştie unde ajunge.” . patronul nu are nevoie de aşa ceva.„le lipseşte simţul tehnic. dar în uzină. Patronul are nevoie de o cultură inginerească fundamentală şi de elemente fundamentale economice” .. cel puţin zona inginerească ar trebui să se apropie mult mai mult de lucrurile concrete care se întâlnesc acolo unde ajunge viitorul inginer să lucreze. studenţii. să ne solicite consultaţii dacă am putea să repartizăm undeva absolvenţii sau în timpul facultăţii. Asta înseamnă că el nu are noţiuni fundamentale. Din păcate absolventul nostru ştie destul de multe lucruri foarte profunde.economic Reprezentant 5 mediul economic Bucureşti-Ilfov. Aş dori să discutăm puţin despre proaspeţii absolvenţi de facultate.„Cred că destul de bună. poate şi lipsa de disciplină şi organizare. dar care mediului de afaceri nu îi sunt necesare. din acest punct de vedere? Reprezentant 1 mediul economic . focalizate pe discipline.” 5.„să luam cunoştinţele acumulate în şcoală şi capacitatea pe ce ţi-o dă şcoala de a prelucra informaţia atunci când obţii informaţii. pe care şcoala nu ţi-o dă din păcate. din considerente materiale în primul rând şi ale profesorului care câştigă şi ale firmelor pentru că beneficiază de experienţa lor. . au găsit căi de a colabora cu diverse firme. din generaţiile recente. de Pagina 39 . a responsabilităţii actului de muncă.] absolvenţii din ultimii ani sunt obişnuiţi să schimbe des locul de muncă. inclusiv eu colaborez cu profesori la teme de cercetare. ceva matematică. Care sunt cele mai frecvente puncte slabe pe care le-aţi sesizat la absolvenţii angajaţi? .„în primul rând plăcerea de a munci.„Cunosc teorii.” . în firmă.

ceea ce dăunează modului în care ei ar trebui să-şi perfecţioneze şi să-şi cristalizeze nişte cunoştinţe şi îi ţine mereu într-o stare continuă de începători. Aici este un punct slab. odată cu venirea crizei parcă nu mai este migraţia aşa de mare.„În ultimii 5-6 ani cam jumătate din angajaţi sunt studenţi.„Legătura între teorie şi practică.„La cei noi. Şi ei trebuie să înţeleagă nevoile firmei.” Reprezentant 5 mediul economic . Ce credeţi că ar trebui să facă instituţiile de învăţământ în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor în domeniul de activitate al companiei dvs.„cei cu studii superioare nu au experienţă suficientă pentru că nu mai au unde să vină să facă practică şi să poată să-şi îmbunătăţească cunoştinţele” . trebuie să participi la târguri.„o anumită neseriozitate.” Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic . dar nu prea ştiu să le pună în practică. Ce abilităţi şi competenţe ar trebui să aibă dezvoltate respectivii candidaţi? 6. În procesul de recrutare a forţei de muncă. nu contează că este prost.„este folositoare [munca în firma respectivă şi pentru ei pentru că în primul rând îşi fac cunoştinţe solide şi CV solid. Acesta este un lucru foarte grav pentru că acum nu mai poţi să îţi desfăşor activitatea numai în România.” Secţiunea 3: Absolvenţi angajaţi: competenţe dezirabile / căutate 3. au lucrat 1-2 ani la firmă şi pe urmă s-au dus la multinaţionale „ .„spre surprinderea mea sunt foarte mulţi absolvenţi care nu cunosc o limbă străină. de la Politehnică. În primele luni de activitate. care sunt criteriile pe baza cărora este evaluat un candidat cu 4. să facă să-l termine” . o superficialitate. au senzaţia că ceea ce fac este o joacă. sunt tentaţi să facă lucrurile repede. se mai întâmplă să lucrezi până târziu că a doua zi ai predare.„În ultimul timp am o experienţă mai bună. Vin cu nişte cunoştinţe teoretice într-o zonă.multe ori migrând de la un domeniu la altul. o neconştientizare a lucrului făcut.” .” . doi.” .? Pagina 40 . Unii din ei au terminat.„Lipsa de practică. dar înainte veneau un an. la expoziţii” . învăţau meserie după care plecau.

” Reprezentant 2 mediul economic . de viaţa reală.„Inovarea este cea mai importantă” .„În angajare am ţinut cont şi de practica pe care au făcut-o. disponibilitatea de a lucra un volum cât mai mare de timp.„trebuie făcută şi partea de antreprenoriat. Să aibă puţin curaj şi să nu aştepte tot timpul să le spui ce să facă” Pagina 41 . să se facă puţin întreprinzători.„Prima etapă la o multinaţională este să vadă dacă are fundamentele în care el va fi angajat. este fundamental aspectul acesta pentru că ea este tributară unor angajamente sufleteşti a celor care decid. mecanică…aceasta sunt de bază. Dar etapa a doua nu este testul de aprofundare a verificării cunoştinţelor.„Sunt elementele fundamentale ale domeniului: abilitatea.„ activitatea de practică a studenţilor să devină extrem de serioasă. pentru aceasta obligatoriu va trebui să existe o formulă de a cointeresa firmele pentru a asigura condiţii de practică normale studenţilor.„Limba străină este foarte importantă” .” .„capacitatea de organizare. ne interesează acest spirit practic” . ci testul de verificare a abilităţilor.? De ce? Reprezentant 1 mediul economic . capacitatea de a-şi organiza propria muncă.” .„Unul din criterii este dacă îl cunoaştem deja dinainte.„să obişnuiască studenţii să abordeze subiecte mai apropiate de practică. loc de muncă flexibil.„să aibă o experienţă.studii superioare pe poziţii de intrare (new entry) în compania dvs. înţelegând aici inteligenţa de a corela informaţii pe care ţi le dă cineva sau mai ales să ştii de unde să le iei.„capacitatea de comunicare. programarea calculatoarelor. cunoştinţe de electronică. aplicaţii în care să se integreze cunoştinţele din mai multe domenii.„putere mare de muncă.” .„promovarea modelelor. autodisciplina.„un element care trebuie regândit este strict curricula.” . dacă a Reprezentant 3 mediul economic . alte criterii. autoorganizarea.” . ne uităm la ce mai ştie să facă. „ . are deja cu ce să compare activitatea noastră” . capacităţi de comunicare cu beneficiari din alte domenii” . program flexibil.„Un prim pas fac din anul acesta când practica nu mai este 2-3 săptămâni şi este o practică mai serioasă de luni de zile.” .” .„cunoaşterea limbii engleze.” .” .„ un bagaj de cunoştinţe.

„ceea ce acasă era o pasiune. să se descurce în toate domeniile.Reprezentant 4 mediul economic mai avut puţină practică.” .„am avut şi cazuri de angajaţi. cunoaşterea unei limbi străine.„A doua este că trebuie să insiste foarte mult pe aspectele practice ale pregătirii lor.„Politehnica ar trebui când face acest agreement-uri.” . să aibă viziuni despre ce produce firma noastră.” . dacă lucrează în echipă.” .„Să aibă viziuni despre viitor. Dorim să vedem ce vrea să facă…” . atunci studentul o să dobândească şi aceste cunoştinţe practice de care are neapărat nevoie.„Nivelul lui de pregătire profesională.” Secţiunea 4: Aprecieri asupra oportunităţii creării “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Pagina 42 .„aici trebuie să aibă abilităţi.” .„În primul rând competenţa.„În aceste timpuri nu se ai poate lucra decât dacă este creativ. cunoaşterea calculatorului.„Cred că ar trebui să înceapă prin a-şi educa profesorii. […] Facultăţile ar trebui să pună mare accent pe cunoaşterea unei limbi străine. Sigur. interviul este important. să fie cât mai multe laboratoare. să poată să facă practică […] în toate domeniile” Reprezentant 5 mediul economic . cunoştinţe de electronică şi mai ales îndemânare de electronică.” .” . Nu a fost nici o problemă.„Trebuie insistat mult mai mult pe partea practică. să vadă dacă acele firme au capacităţi de a face practică reală.„În primul rând este obligatoriu să cunoască „C”. „ . .” . student chiar care nu putea lucra în echipă. Eu am constat în mediul universitar […] că profesorii au tendinţa să îşi vadă mai degrabă de ale lor decât de studenţi. le-am găsit lucrări pe direcţia lor şi am reuşit eu să fac să creez acea coeziune de care este nevoie.” . să trimită reprezentanţi să discute cu firmele să stabilească programe de practică. aici au ocazia să facă”.„să dezvolte laboratoarele.

cu mai multă uşurinţă. Dacă există parteneri credibili proiectele proprii vor avea şanse mai mari ca să fie realizate.„Din punctul de vedere al PI. să se lucreze la ele şi să fie finalizate. dacă identifică parteneri prin această reţea. rămân aşa. doar postarea este un prim pas şi eu o consider benefică. cu colegi din alte universităţi partenere. important însă după aceea ca aceste teme să fie lansate. la fel cum există avantaje în comunicarea cu persoane din alte ţări.„Când se va crea această etapă. ce înseamnă angajarea într-o firmă.8.„înseamnă identificarea de parteneriate. Există o realitate economică” . nu văd de ce nu ar avea efectele respective. pentru că dacă sunt schimburi universitare.” . 3.„Rata de inserţie poate depinde mai puţin de voinţa universităţilor şi a companiilor în această problemă.„contribuie la lărgirea unui orizont de cunoaştere. şi chiar le va avea. Ce beneficii consideraţi că pot avea studenţii din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. cunoaşterea unor rezultate mai rapid decât dacă ar fi făcute în alte formule. Cred că din punctul acesta de vedere. Dacă proiectul îşi propune apropierea de mediul de afaceri ca să valorifice ceea ce realizezi. Avantajele sunt clare. prima etapă de parcurs este o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri.” .„Dacă aceste centre vor fi populate exclusiv cu mediul universitar. asociaţiile patronale. în activităţi de promovare a ştiinţei. 2. 4. vor cunoaşte altă realitate […] poate vor participa la nişte proiecte despre care nu ştiau pentru că se desfăşurau în altă universitate sau în altă localitate. grupuri mari de firme” .„Prezenţa activă ar putea să facă din aceste centre un mare sprijin pentru student ca la finalizarea studiilor să poată fii cu mai multă uşurinţă angajat pentru că prin aceste centre s-ar comunica din timp util. când se va parcurge pentru că necesită timp.” Pagina 43 . ce înseamnă testele şi angajarea propriuzisă. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? . aceste centre nu vor avea nici un efect. Care apreciaţi că ar fi rolul “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” pe care vi l-am prezentat la începutul discuţiei în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? Reprezentant 1 mediul economic .„Este un prim pas.” .” 10. alte domenii. anul 1.„Un astfel de centru poate va îmbunătăţi sau va prelua o parte din activităţile de organizare a acestui flux de absolvenţi” . tehnologiei. […] Atât timp cât informaţia circulă şi este multiplicată. dacă aceste centre vor trata eficient problema atunci s-ar putea ca 9.” . se poate face orice. alte medii sociale.„În momentul în care s-ar accepta această formulă şi de mediul de afaceri. Cred că este obligatoriu […] să fie prezente firmele.” Reprezentant 2 mediul economic . Consideraţi că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a proiectului ar putea îmbunătăţii comunicarea/colaborarea dintre mediul universitar si cel economic? „Percepţia rezultatelor cercetării universitare în mediul de afaceri nu este pozitivă.

programare.Reprezentant 3 mediul economic rezultatele să fie utile şi spectaculoase. […] Mă gândesc că aceasta se va întâmpla şi pe această platformă. dar să vedem dacă se realizează. poate s-a înscris la o facultate dar îşi dă seama după 1-2 ani că nu are aptitudini. atunci s-ar putea ca problema aceasta a proprietăţii intelectuale să nu fie foarte eficient tratată.„Sigur că are un rol pentru că fondurile structurale pot fii accesate dacă vii cu un brevet. fiecare pleacă cu două idei”.” . întrebare la care nu găsim răspuns pe Internet..„Din parteneriatele acestea au toţi de câştigat […] „dacă se întâlnesc doi şi fiecare are numai o idee. de la facultăţi diferite şi văd că se sfătuiesc. în automatizări.„Dacă s-ar înfiinţa şi dacă s-ar ajunge la această soluţie. poate are aptitudini în celălalt domeniu” . ar fi o realizare mare. în domeniul ales. cei mai cu experienţă îi învaţă pe cei tineri.„Da. fără îndoială la un interviu îi vor ajuta.„când [absolventul] are o deschidere şi are o imagine. fie că este profesor sau firmă. cu o lucrare.„Eu văd ce câştigă studenţii de la mine lucrând. Când vine un student sau viitor . […] Cultura tehnică ar trebui să fie totuşi liberă. dacă va fi doar un flux de informaţii pentru care companiile vor trebui să facă un demers în plus.„Dacă sunt serioşi şi folosesc această bază în a-ţi creşte competenţele profesionale.” . ar putea îmbunătăţi pentru că atunci s-ar şti ce vor unii ce vor alţii. ar putea să înceapă colaborările şi cu observaţiile de rigoare din partea fiecăruia. cam ştie cu cine va colabora” Reprezentant 5 mediul economic .” . este un domeniu complex şi se învaţă unul pe altul. Categoric este o idee grozavă. dacă îi vine vreo idee.” . discută.„platforma ar trebui să fie interactivă.” . o văd ca pe un fel de forum. dacă este la nivel de proiect.” Pagina 44 . de obicei. are noţiuni şi despre alte activităţi. cu o PI pe care încerci să o valorifici.] s-ar putea face schimb de experienţă între facultăţi.” . ei se întâlnesc cu studenţi diferiţi care nu se cunosc.„Da” Reprezentant 4 mediul economic .„Categoric ar ajuta […] multe firme colaborează strâns cu profesorii. [. deci se poate face un schimb foarte bun de idei. se pot dezvolta produse noi. are o altă pregătire şi chiar practica. Lansăm o problemă. să poţi să găseşti informaţie mai de specialitate. ani diferiţi. orice colaborare aduce rezultate. în momentul în care se despart dacă a fost o comunicare bună.

din primele trei întrebări ştiu cu cine am de a face.„Dar dacă am fi invitaţi pentru a prezenta ce aşteaptă mediul de afaceri. ce aşteaptă de la un absolvent.„Ar trebui făcută o platformă în cadrul căreia să se poată întâmpla Reprezentant Pagina 45 . dar prin facilitarea în orice măsură.angajat.„pentru anumite teme la care lucrăm să facem cunoscute acestei reţele de centre temele respective. contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui centru interuniversitar? .” Secţiunea 5: Sugestii finale 11. putem să continuăm acţiuni pe care deja le derulăm. ce probleme are şi am reuşi să optimizăm această interfaţă. se poate face decât în prezenţa mediului de afaceri. profesori. În ce mod aţi fi dispus/ă şi aţi putea dvs.„Suntem dispuşi [să ţinem scurte prelegeri în faţa studenţilor despre cerinţele Reprezentant 2 mediul economic . putem participa oricând la schimburi de idei şi de opinii” . acum mai puţin deoarece programul este supraîncărcat. pe parcursul cărora să lucreze la proiectele noastre de dezvoltare şi evident fără aplicaţie practică imediată. le cresc şansele dar nu este suficient. a învăţat. Poate mai puţin prin evenimente de diseminare. concrete şi atunci am vedea fiecare cum lucrează celălalt.” .” . ar trebui seminarii.„Ar trebui identificat interesul mediului de afaceri pentru anumite teme de cercetare. în sensul primirii de studenţi în stagii de practică.” . care ştie faţă de cei care vin şi încearcă şi ei… Îi ajută. Cunoşti un om care a lucrat. forumuri cu oameni de afaceri şi studenţi. chiar în faza de iniţiere […] ar fi un dialog în cadrul unor activităţi practice.„Prin realizarea de proiecte comune. 12.„Dacă centru ar funcţiona peste 4-5 ani m-aş implica mai mult. să vedem dacă găsim în universităţi persoane dispuse să lucreze cu noi la aceste teme. Prin ce tip de activităţi ar putea îmbunătăţii acest centru interuniversitar comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic . primul lucru valabilitatea şi viabilitatea temei de cercetare. În acest moment nu aş putea. revin a o temă la care ţin mult: activitatea practică.

oricine să poată intra. publicarea de informaţie nouă” mediului economic]. am făcut-o şi vrem să o facem în continuare.3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic toate acestea. accesul trebuie liber. De ani de zile o facem. […] Ar trebui să postăm ce societăţi mai avem în ţară care să producă şi unde să fie angajaţi. parolă.„În primul rând să pună la dispoziţie ca documentaţie cu titlu gratuit.„E posibil să vreau şi să pot să public informaţii” Pagina 46 . nu cu cont şi parolă.„Accesul liber la informaţie. să le dezvolte în momentul de faţă” Reprezentant 5 mediul economic .” .„[ar putea fi o ocazie oportună ca mediul economic să-şi transmită cerinţele pe care le are în privinţa competenţelor dezvoltate de absolvenţi?] În mod […] cred că ar da rezultate foarte bune.” . Aş explica […] care sunt specializările care ar trebui să le cunoască. să nu fie lăsate la voia întâmplării” . Însă se poate impune cu cont. lucrări ale profesorilor şi ale studenţilor.„Publicitatea lucrărilor tale te obligă să îţi creşti calitatea” .„Ar trebui informaţi studenţii în primul rând despre ce se mai produce în România. acolo să le expunem toate aceste posibilităţi” . Să le arăt că nu e uşor lucru a trece prin viaţă şi a termina o facultate.„aş veni să le exprim din experienţa mea tinerilor.” . să fie coordonate de cineva.

inovare. încurajarea mobilităţilor studenţeşti. iar experienţa cadrului didactic obţinută din participarea într-un astfel de proiect (în colaborări cu alte cadre didactice şi în participarea la evenimente de diseminare a rezultatelor propriilor cercetări) este benefică în cele din urmă tot studentului. fiind exprimată nevoia de îmbunătăţiri majore şi sugerându-se importarea din alte ţări a unor modele de comunicare între cele două medii. atât din mediul universitar câr şi din mediul academic. datorită faptului că ar ajunge să cunoască din timp cerinţele mediului economic şi ar participa şi în activităţi de practică. Pagina 47 . A. Calitatea procesului de învăţământ ar fi îmbunătăţită prin intermediul activităţilor „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” datorită implicării studenţilor în proiecte de cercetare în colaborare cu mediul economic. dezvoltare. referindu-se mai ales la nivelul instituţional. Beneficiarul final este considerat a fi studentul. aceasta a fost apreciată de asemenea relativ pozitiv când vine vorba de nivelul individual. Intervievaţii consideră că participarea în activităţile „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar creşte şansele studenţilor de a se angaja după absolvire în domeniul lor de studiu. Se constată un interes crescut al cadrelor didactice de a avea o mai bună cooperare şi comunicare cu mediul economic. dar negativ la nivelul cooperării instituţionale. şi creşterea numărului de colaborări cu diverşi actori economici în vederea stagiilor de practică ale studenţilor. în mod special în activităţi benefice studenţilor. Beneficiile de care se poate bucura însăşi Universitatea Politehnica din Bucureşti în urma acestui proiect se referă la o mai bună vizibilitate în mediul academic dar şi în mediul economic. adaptarea cursurilor către aspecte practice. dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale. De asemenea. creşterea ratei de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii care ar duce la creşterea prestigiului universităţii şi la o mai mare atractivitate pentru viitorii studenţi de a se înscrie aici.IV. eventual desfăşurată în echipe de cercetare. referindu-se în special la comunicarea la nivel individual. prin abilitatea îmbunătăţită a cadrului didactic de a transmite acestuia informaţii actuale cu privire la cerinţele mediului economic şi la ultimele dezvoltări din domeniul respectiv. dintre colegii unui anumit domeniu ştiinţific. pe teme propuse de mediul economic. şi pe de cealaltă parte sunt cei care consideră că această comunicare nu este foarte bună.3. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” a fost apreciat pozitiv în ceea ce priveşte posibilitatea de îmbunătăţire a comunicării interuniversitare şi a comunicării dintre universităţi şi mediul economic. managementul calităţii este raportat tot la capacitatea de inserare pe piaţa muncii a viitorilor absolvenţi. cu condiţia ca el să fie activ pe o perioadă îndelungată de timp şi să dezvolte o reţea cât mai largă de participanţi. dar şi în parteneriate pentru cercetare. Concluzii ale interviurilor cu cadrele didactice Părerile cadrelor didactice atât asupra comunicării dintre universităţile din România cât şi dintre universitate şi mediul economic sunt împărţite: pe de o parte sunt cei care apreciază această comunicare ca fiind pozitivă şi bine dezvoltată. În privinţa comunicării dintre universităţi şi mediul economic.

ideea este pozitiv evaluată având în vedere şi orientarea societăţii actuale spre cunoaştere şi acces larg la informaţii specializate. abilităţile de utilizare a calculatorului. capacitatea de organizare. dezvoltarea unor activităţi de antreprenoriat. regândirea curriculei universitare. Principala deficienţă a absolvenţilor. Pagina 48 . dezvoltarea de laboratoare pentru creşterea numărului de activităţi practice în cadrul cursurilor. rămâne lipsa de practică (înţeleasă în primul rând ca stagiul anual de practică din cadrul programului de studiu cât şi ca activităţi practice înglobate în cursurile universitare). Urmează apoi cunoaşterea insuficientă a unei limbi străine şi incapacitatea de a face legături între teoriile învăţate. implicit lipsa unei legături între teorie şi practică. lipsa puterii de concentrare şi superficialitatea. lipsa puterii de muncă.În privinţa bibliotecii virtuale. care a fost identificată de fiecare intervievat. nu are un sens de orientare al carierei şi se înregistrează o migraţie puternică în piaţa muncii a proaspeţilor absolvenţi. puncte slabe în ceea ce priveşte proaspeţii absolvenţi sunt următoarele: absolventul nu deţine cunoştinţe aprofundate necesare desfăşurării unei activităţi performante pe piaţa muncii în domeniul său de studiu. IV. Alte deficienţe identificate de reprezentanţii mediului economic care nu ţin de programul de studiu sunt lipsa motivaţiei. Cele mai căutate cunoştinţe. Concluzii ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic Din perspectiva mediului economic.A. spiritul practic. temere care se resimte (conform spuselor participanţilor) în întreaga colectivitate a cadrelor didactice. cu menţiunea că activitatea practică rămâne principala condiţie pentru o bună integrare a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul studiat. Rolul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii este pozitiv evaluat de respondenţi. capacitatea de comunicare. Un avantaj al acestei biblioteci este faptul că oferă informaţie specializată colectată într-o singură sursă sigură şi verificată şi că accesarea sa prin intermediul acestei surse este legală. dar principala problemă şi reţinere identificată de cadrele didactice intervievate este asigurarea drepturilor de autor pentru lucrările publicate în mediul virtual. cunoaşterea unei limbile străine (cel puţin). acestea sunt: introducerea stagiilor de practică drept activitate de primă importanţă. Toate persoanele intervievate şi-au exprimat acordul şi interesul de a participa în activităţile centrului (în colaborări cu colegi din alte universităţi cu mediul economic) şi de a ajuta la promovarea acestor activităţi în faţa studenţilor. experienţa anterioară (obţinută prin stagii de practică). competenţe şi abilităţi deţinute de absolvenţi la momentul angajării sunt: cunoştinţele de specialitate. În privinţa măsurilor pe care instituţiile de învăţământ ar trebui să le întreprindă pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor.4.

pentru realizarea de noi parteneriate. dar se menţionează din nou îndreptarea atenţiei şi spre mediul economic şi implicarea acestuia în relaţionarea virtuală şi crearea unui mediu interactiv în care toate cele trei categorii de beneficiari să relaţioneze direct. studentul va fi mai familiarizat cu ceea ce i se va cere la angajare. dar făcând referire la parteneriate individuale între cadre didactice şi firma sa. Biblioteca virtuală este văzută ca o sursă specializată de informare atât pentru student cât şi pentru reprezentanţii mediului economic interesaţi de o anumită temă. dar este necesară “o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri”. identificându-se o ruptură majoră între viziunile celor două medii. datorită schimbului de informaţii şi experienţă. atât ale cadrelor didactice cât şi ale studenţilor. prin creşterea nivelului său de pregătire.A. publicaţii. din perspectiva ambelor categorii de intervievaţi. pe baza intereselor practice ale acestuia din urmă. În ceea ce priveşte accesul la materialele din biblioteca virtuală.5. mediul economic este înclinat spre ideea unui acces liber. prin prelegeri ţinute în faţa studenţilor despre cerinţele pieţei muncii. În privinţa sugestiilor de activităţi pentru “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Prin aceste teme de cercetare. Comunicarea dintre universităţi şi mediul economic este predominant negativ apreciată. IV. rezultate ale cercetărilor etc. Relaţionarea virtuală a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată ca fiind benefică pentru ambele categorii. CONCLUZII FINALE ALE INTERVIURILOR Principalul beneficiar al activităţilor “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. prin publicarea de informaţii pe platforma virtuală şi prin stabilirea unor noi colaborări cu mediul universitar în activităţi de cercetare. rămâne studentul. cu realităţile economice de la nivel naţional. Toţi respondenţii s-au arătat dornici să participe la activităţile centrului. Un singur respondent a apreciat ca pozitivă această colaborare. Se observă aşadar o viziune diferită în acest aspect faţă de cea a cadrelor didactice. Pagina 49 .Toţi intervievaţii consideră că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar duce la îmbunătăţirea comunicării şi colaborării dintre mediul universitar şi cel economic. creşterea interesului în sfera cercetării şi inovării. posibilitatea de a derula activităţi practice şi introducerea unor teme de cercetare (eventual în echipe de studenţi) propuse de mediul economic. a rezultatelor şi lucrărilor de cercetare. nerestricţionat. care sunt înclinate spre protejarea propriilor drepturi de autor pentru cărţi. consolidându-se astfel colaborarea celor două medii. se reiterează ideea ca unele teme de cercetare dezvoltate în mediul academic să fie propuse de către mediul economic.

Înfiinţarea unui centru specializat de comunicare şi valorificare în sfera proprietăţii intelectuale. fapt ce ar duce la o îndeplinire limitată a obiectivelor propuse. aducând beneficii în special studentului. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este văzut în acest sens ca un mediu de întâlnire a celor trei categorii de beneficiari: studenţi. pentru a se asigura o mai bună inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul lor de specializare. fără a se face o integrare activă şi a mediului economic.dezvoltării – inovării. aceste relaţii vor fi consolidate. în sensul în care reprezentanţii mediului universitar au o apreciere uşor mai optimistă asupra acestei comunicări decât reprezentanţii mediului economic. Aceste reţineri se referă la o posibilă integrare a centrului numai în mediul academic. a antreprenoriatului şi a cercetării . Pe baza acestor aprecieri referitoare la stadiul actual al comunicării între mediul academic şi cel economic. în special în favoarea studentului. asupra cadrelor didactice prin oportunităţile de comunicare şi colaborare cu colegi din alte centru universitare din ţară prin intermediul unei reţele specializate şi asupra mediului economic prin stabilirea unui canal de comunicare dedicat realizării unor relaţii de durată cu mediul universitar şi de transmitere a cerinţelor sale către viitorii absolvenţi. Există o dorinţă comună mediului academic şi mediului economic de a îmbunătăţii comunicarea şi colaborarea între reprezentanţii celor două categorii. este văzută ca acoperind un spaţiu gol în momentul de faţă în şi între aceste domenii. se consideră că prin obiectivele şi activităţile propuse de “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. De asemenea. să se desfăşoare pe o perioadă mai mare de timp şi să implice activ mediul economic în activităţile sale. care denotă o nevoie acută de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi actori. iar beneficiile sale se răsfrâng asupra tuturor categoriilor de participanţi implicate direct: asupra studenţilor prin oportunităţile de perfecţionare. cu menţiunea ca proiectul să “nu rămână doar pe hârtie”. Pentru a concluziona. cadre didactice şi mediul economic. Pagina 50 . înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este considerată a fi oportună de către ambele categorii de intervievaţi. Ambele categorii de participanţii au făcut în dese rânduri referiri la importarea unor modele de comunicare dintre mediul universitar şi cel economic din alte ţări europene şi din SUA. Se menţionează în acest sens necesitatea ca mediul universitar să vină în întâmpinarea mediului economic. Atât cadrele didactice cât şi reprezentanţii mediului economic au afirmat că succesul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” depinde de modul său de implementare şi mai ales de asigurarea unei activităţi susţinute pe termen lung (unele aprecieri mergând până la o durată de 10 ani).Se observă o diferenţă de percepţie în ceea ce priveşte comunicarea între mediul universitar şi cel economic. Se constată un uşor scepticism al mediului economic cu privire la îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse de „Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. a transferului tehnologic. referiri la alte reţele din străinătate asemănătoare cu cea dezvoltată în cadrul acestui proiect. s-a exprimat nevoia unei corelări mai puternice între cerinţele mediului economic şi programele de studiu din universităţi.

legate de programul de studiu. Comparativ cu aprecierea altor cunoştinţe şi abilităţi proprii. Astfel. CERCETARE . cu 10% mai mult decât studenţii care au acordat acest răspuns. Cel mai apreciat curs (pe baza exprimării Pagina 51 .6. 30% din cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . interesul studenţilor pentru frecventarea cursurilor de “Management al CDI” şi „Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect este mare. aşadar. ambele cursuri primind o apreciere majoritar pozitivă a dorinţei de frecventare “în mare măsură”. cu mai mult de 15% mai puţini decât studenţii care afirmă aceeaşi apreciere.IV. aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în domeniul CDI este corelată cu aprecierea propriului nivel de cunoştinţe în domeniul CDI. 46. programul de studiu oferă în mare sau în foarte mare măsură cunoştinţe în domeniul cercetare .dezvoltare – inovare în mică sau foarte mică măsură. Se observă aşadar în această privinţă o apreciere mai bună a cadrelor didactice comparativ cu cea a studenţilor a măsurii în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul CDI. respondenţii consideră că cel mai scăzut nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în domeniul CDI.7% din studenţii investigaţi îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a domeniului CDI ca fiind foarte scăzut sau scăzut şi numai 16. 49. aceasta este categoria de respondenţi care apreciază cel mai favorabil măsura în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . REZULTATELE CERCETĂRII CANTITATIVE SECŢIUNEA 1.dezvoltare – inovare pe baza experienţelor cu absolvenţii de studii superioare angajaţi în firmele lor.dezvoltare – inovare în mare sau foarte mare măsură .INOVARE  Studenţi În categoria de respondenţi a studenţilor.A.  Cadre didactice 34% din cadrele didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare .5% din studenţii investigaţi consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mică măsură sau în mică măsură şi numai 25% din studenţii investigaţi consideră că programul oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mare măsură sau în mare măsură.  Studenţi În consecinţă cu aprecierea propriului nivel de abilităţi în domeniul CDI. De asemenea. ambele primind cel mai frecvent aprecierea “în mică măsură”.DEZVOLTARE. 1.8% consideră ca au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoaştere a domeniului CDI.dezvoltare – inovare (pentru 55% din respondenț i).  Reprezentanţii mediului economic Din perspectiva reprezentanţilor mediului economic.

Pagina 52 . 65. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice / cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. Acest fapt. cât şi recunoaşterea indirectă a importanţei domeniului CDI pentru viitoarea lor carieră. dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare şi foarte mare măsură. 80% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. Nivelul corelat între aprecierea programului de studiu ca oferind în mică măsură cunoştinţe în domeniul CDI şi aprecierea unui nivel scăzut de cunoştinţe proprii în acelaşi domeniu arată că principala sursă de cunoştinţe în acest domeniu rămâne universitatea / facultatea.  Studenţi Distribuţia aprecierilor de către studenţi a propriului nivel de abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării şi al abilităţi de a elabora propuneri de proiecte este echilibrată.2% din studenţii respondenţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Per ansamblu se observă dorinţa şi interesul studenţilor de a îşi îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile în domeniul CDI prin participarea la activităţile şi cursurile propuse de Centrul Interuniversitar  Cadre didactice În ceea ce priveşte cadrele didactice. Reprezentanţii mediului economic au aceeaşi perspectivă. fie foarte scăzut sau scăzut .4% din studenţii participanţi la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. împreună cu interesul ridicat pentru frecventarea cursurilor mai sus menţionate sugerează dorinţa studenţilor de a remedia aceste lacune. 93% dintre cei chestionaţi considerând că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. În conexiune cu aceste rezultate. urmat de Managementul inovării şi transferului tehnologic.dorinţei de a îl frecventa) este cel de Managementul proiectelor de cercetare. dezvoltării şi inovării ar mări şansele de angajare ale studenţilor în mare şi foarte mare măsură  Studenţi 57. având proporţii de studenţi aproximativ egale care îşi evaluează propriul nivel de abilităţi în aceste două zone ca fiind fie foarte ridicat sau ridicat. inovare. dezvoltare.

iar 31. iar 93% din reprezentanţii mediului economic susţin aceeaşi idee. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. inovare. în ceea ce ţine de domeniul inovare şi cercetare. 30% din cadrele didactice au beneficiat de un grant de granturi de cercetare ca director de proiect. dezvoltare. cadrele didactice dovedesc o dorinţă de îmbunătăţire continuă a propriilor performanţe. numai 34% consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mare sau în foarte mare măsură. În privinţa aprecierii gradului în care inovarea este sprijinită şi încurajată de către facultate / universitate. Aprecierile majoritare în acest sens sunt orientate mediu spre pozitiv. 86% din cadre didactice sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. cadrele didactice au următoarele opinii: 39. afirmând în proporţie de 54% că sunt în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi în proporţie de 78% în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul proiectelor de cercetare. Cadre didactice 80% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării.6% din respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare sau în foarte mare măsură. 70% îşi apreciază propria capacitate de a elabora propuneri de proiecte de cercetare ca fiind ridicată sau foarte ridicată iar 69% îşi apreciază propriile abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind ridicate sau foarte ridicate. Aprecierea în acest sens este majoritar negativă. aprecierile cadrelor didactice asupra propriilor competenţe sunt foarte bune dar chiar şi aşa. 44% din respondenţi consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mică sau în foarte mică măsură. Pagina 53 . De asemenea. în ultimii 5 ani. Per ansamblu. De asemenea.9 sunt de acord cu că această afirmaţie într-o măsură medie. dezvoltării şi inovării din domeniul lor de activitate ca fiind ridicat sau foarte ridicat.

inovare” de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect în mare măsură sau în foarte mare măsură îmbunătăţirea performanţelor acestora. societatea bazată pe cunoaştere. inovare. Pagina 54 . majoritatea reprezentanţilor mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel mediu în ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare şi 42% consideră că abilităţile absolvenţilor în domeniul creativităţii şi inovării sunt medii iar 37% consideră că aceste abilităţi sunt ridicate . principalele nemulţumiri ale cadrelor didactice cu privire la măsurile întreprinse de facultate şi de universitate cu privire la sprijinirea inovării se referă la grant-urile interne de cercetare insuficiente şi la planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. dezvoltare.5% consideră că absolvenţi de studii superioare angajaţi în firmele lor au un nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării. Aprecierile în acest sens sunt în predominant pozitive. inovare. se observă o puternică orientare spre canalele virtuale de informare.  Studenţi În privinţa surselor de informare ale studenţilor în ceea ce priveşte ultimele dezvoltări tehnice sau ştiinţifice în domeniul de interes. noi tehnologii. Aprecierile în acest sens se înscriu în zona mediu spre pozitiv.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 37. trei sferturi din reprezentanţii mediului economic care au fost intervievaţi au considerat că frecventarea cursurilor „Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi „Managementul proiectelor de cercetare.  Reprezentanţii mediului economic 32. 31% din respondenţi situându-se în extrema pozitivă a aprecierii acestei afirmaţii. De asemenea.45% din respondenţi consideră că planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale există în foarte mică sau în mică măsură. grupuri electronice şi platforme virtuale. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei / companiei / organizaţiei ridicat sau foarte ridicat iar 52% consideră nivelul acestor cunoştinţe ca fiind mediu. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. noi tehnologii. Aşadar. În asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice.

 Cadre didactice. doctoranzii şi cercetătorii din UPB au folosesc următoarele surse de informare cu privire la ultimele dezvoltări ştiinţifice în domeniul lor de interes: Pagina 55 . doctoranzi şi cercetători Cadrele didactice.

Pagina 56 .

Reprezentanţii mediului economic au următoarele surse de informare: SECŢIUNEA 1. ai cărui reprezentanţi consideră în proporţie de 77% că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau Pagina 57 . Noi tehnologii Cercetările de orientare sociologică asupra tehnologiei susţin perspectiva tehnologiei ca fiind determinată social.2. Având în vedere faptul că principala sursă de informare a studenţilor aparţine “noilor tehnologii” dar şi faptul că studenţii respondenţi consideră că cel mai ridicat nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor informatice specifice domeniului de studiu (60. Categorii precum producători şi consumatori sunt construite prin practicile de producţie şi consum. nu sunt determinate anterior şi numai prin cadrul acestor practici. poate să fie reliefată o înţelegere a capacităţilor tehnologiei.4% din studenţii respondenţi şi-au evaluat nivelul abilităţilor în această privinţă ca fiind foarte ridicat sau ridicat). Aceste aprecieri sunt atestate şi de perspectivele mediului economic. în contexte situaţionale.

81. 87. birotică. mediul economic este în asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice. etc). etc). De asemenea. 85% din cadrele didactice sunt de acord în mare sau în foarte mare măsură cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. Se observă în această privinţă faptul că ambele categorii direct implicate în dezvoltarea şi în participarea activităţilor unui astfel de laborator sunt interesate de punerea sa în practică.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de documentare pe o temă dată (în mediatecă. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice generale (informare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. ar avea drept efect îmbunătăşirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare 64. 77% din respondenţii acestuia considerând că înfiinţarea unui laborator virtual.5 % din aceştia fiind în foarte mare sau în mare măsură de acord cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare.ridicat de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic / de cercetare. lear ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale. al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat Pagina 58 . prin căutare internet. Din nou. utilizare software-uri. 87. De asemenea.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice de specialitate (programare. 88% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor  Reprezentanţii mediului economic 77% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport ca fiind foarte ridicat sau ridicat.5% din studenţii chestionaţi au considerat că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare măsură sau în mare măsură. tehnoredactare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic.5 % din cadrele didactice sunt interesate în foarte mare măsură sau în mare măsură de dezvoltarea unui laborator virtual.al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat. Perspectiva este aproape identică cu cea a reprezentanţilor mediului economic. 62. verificarea drepturilor PI) ca fiind foarte ridicat sau ridicat.2% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de participarea în cadrul unui laborator virtual. 58. 87. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu / de cercetare pe care le susţin.

ambele variabile au primit răspunsuri orientate majoritar în partea pozitivă a scalei. cadrele didactice apreciază mai slab decât studenţii măsura în cadre programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale.  Cadre didactice şi reprezentanţii mediului economic 37. iar 27. Valorificarea proprietăţii intelectuale  Studenţi În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală. Biblioteca virtuală a fost pozitiv apreciată de către toate categoriile de respondenţi şi ea se înscrie în orientarea studenţilor spre canale virtuale de informare. o apreciere mai slabă din partea mediului economic a nivelului absolvenţilor de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale.5% îl consideră scăzut sau foarte scăzut. propuse în proiect.3% dintre cadrele Pagina 59 . Astfel. aşadar. Contrastând cu această apreciere însă.3% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură. 39% din studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte mare măsură sau în mare măsură. În privinţa propriul nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. În această categorie nu se observă o orientare compensatorie între starea de fapt a cunoştinţelor şi dorinţa de aprofundare a domeniului proprietăţii intelectuale. 30% din studenţii chestionaţi îl apreciază ca fiind foarte ridicat sau ridicat. primesc aprecieri la jumătatea scalei (interes mic spre mediu) cu o interes uşor mai mare în ceea ce priveşte cursul Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi UE.5% dintre cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mică şi foarte mică măsură şi 36. 60% din reprezentaţii mediului economic consideră că nivelul absolvenţilor de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale este mediu. 75% din reprezentanşii mediului economic consideră că frecventarea cursului “Tehnici avansate de comunicare” ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor şi a cadrelor didactice. Cursurile Aspecte juridice privind proprietatea intelectuala şi Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. SECŢIUNEA 2. reprezentanţii mediului economic apreciază că absolvenţii sunt foarte pregătiţi în ceea ce înseamnă noi tehnologii. Astfel. se observă o corelaţie cu valoare pozitivă între aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în acest domeniu şi aprecierea propriului nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. 58.În concluzie. iar alţi 38% se plasează pe valoarea de mijloc a acestei scale. Se observă aşadar o recepţionare pozitivă a propunerii de înfiinţare a unei astfel de biblioteci .

Aprecierea reprezentanţilor mediului economic asupra măsurii în care programul oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale este aproape identică cu cea a cadrelor didactice: 35% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură. numai 1. însă clasamentul interesului comparativ între cursuri se păstrează: cursul referitor la proprietatea intelectuală care primeşte cele mai multe aprecieri pozitive este cel de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană. mediul economic consideră într-o proporţie mai mare decât cadrele didactice că aceste cursuri vor fi benefice atât studenţilor şi cadrelor didactice.3% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de “Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi”. dacă ar fi să realizăm un clasament al utilităţii cursurilor propuse între cele trei categorii de respondenţi. iar cel care primeşte cele mai puţine aprecieri pozitive este cel de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”.8% % dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”. Interesul cadrelor didactice.didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale ca fiind ridicat sau foarte ridicat. 62. În comparaţie. 44% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. 47. cea mai bună apreciere de ansamblu a tuturor cursurilor vine din partea mediului economic. urmat de cadrele didactice.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. 65% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. Astfel.3% din studenţii respondenţi afirmând că au cunoştinţă despre existenţa unor centre de informare referitoare la Pagina 60 . iar cea mai slabă apreciere vine din partea studenţilor. În comparaţie. 28. cercetătorilor şi doctoranzilor pentru frecventarea unor cursuri referitoare la proprietatea intelectuală este mai mare decât cel al studenţilor. Cu excepţia cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. însă marea majoritate (60%) afirmă că nu ştiu de existenţa unor astfel de departamente. 42. 35% se situează în aprecierea medie iar 30% în cea negativă. În cazul studenţilor situaţia este mult mai gravă. 11% afirmă că acestea nu există.6% din cadre didactice afirmă că în universitatea/facultatea în care îşi desfăşoară activitatea există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. 52. În comparaţie.

proprietatea intelectuală. patent. s-a constatat că numai 34% din studenţi şi 58. urmată de “drepturi de autor”. 49% din toţi studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură interesaţi să urmeze cursul de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu termenul de “competenţe”. invenţie.9% sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură Pagina 61 . există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. În privinţa studenţilor. Transfer tehnologic 58% din studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură şi în mare măsuri de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu ideea de “protecţie/protejare”. inovaţie. majoritatea covârşitoare de 96% necunoscând un astfel de centru. sau sunt nesiguri în privinţa propriilor cunoştinţe în acest sens. capacitate proprie. în care îşi desfăşoară activitatea. plasându-se pe valoarea de mijloc a scalei. „copyright. analiza şi interpretarea non-răspunsurilor ce se înregistrează în cercetare trebuie să constituie o problemă cel puţin la fel de importantă ca şi analiza răspunsurilor ca atare. În categoria reprezentanţilor mediului economic. Pentru cercetătorul social. În consecinţă. contribuie efectiv la o mai bună elucidare a fenomenului cercetat. Astfel. iar 29% arată un interes mediu pentru acest curs. marcă înregistrată. Non-răspunsul este un răspuns în sine. aptitudini dobândite în facultate. a treia cea mai frecventă asociere a fost cu “drepturi de autor” iar a patra a fost cu “”copyright”. astfel încât cunoaşterea caracteristicilor celor care nu răspuns. cea mai frecventă menţionare a fost termenul de „brevet”. lucrări (ştiinţifice).2% din cadre didactice au răspuns la întrebarea deschisă despre ce înseamnă proprietatea intelectuală. cea mai frecvente menţiuni au fost cele de” brevet” şi „patent”. aproape jumătate dintre cei care au răspuns la această întrebare au asociat termenul de proprietate intelectuală cu cel de “cunoştinţe” sau „bagaj de cunoştinţe”. cunoştinţe proprii”. inteligenţă. ca şi a motivaţiei respective. „articol”. 62. În ceea ce priveşte studenţii. idei. cultură generală. „marcă înregistrată”. În categoria cadrelor didactice. SECŢIUNEA 3. plaja de asocieri a fost mult mai restrânsă.5% din respondenţi afirmă că în cadrul organizaţiei/firmei/companiei. procentul mic de respondenţi indică faptul că ei nu sunt familiarizaţi cu domeniul proprietăţii intelectuale. Restul gamei de asocieri a fost extreme de diversificat. În mediul economic. În acest sens. procentul de răspunsuri a fost de peste 60%. Alte menţionări au inclus: ”invenţii”. 75% din cadre didactice consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui în foarte mare sau în mare măsură la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii şi în consecinţă 53. incluzând următoarele menţiuni: brevet. În categoria reprezentanţilor mediului economic.

datele arată că 46 % din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în mică sau în foarte mică măsură şi numai 30% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte scăzut sau scăzut. 85% din reprezentanţii mediului economic sunt de asemenea în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice şi 72. sugerând factorul dezirabil al abilităţii de a fi antreprenor. 44% din studenţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură interesaţi de cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. Observăm din nou aceeaşi “stratificate” a aprecierii celor trei categorii asupra importanţei cunoştinţelor în domeniul transferului tehnologic şi al cursului aferent acestei teme: pe primul loc pe baza aprecierii pozitive se plasează mediul economic iar pe ultimul loc studenţii. 52. Pagina 62 . iar 36% manifestă un interes mediu în această privinţă. Astfel. 59% din studenţii chestionaţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare. SECŢIUNEA A. Privite din celălalt unghi. Mediul economic consideră într-o măsură de 22. Antreprenoriat  Studenţi Se observă o uşoară diferenţă între măsura în care programul de studii dezvoltă abilităţi antreprenoriale şi evaluarea propriei abilităţi de a fi întreprinzător. În conexiune cu aceste aprecieri. Diferenţa poate indica faptul că respondenţii consideră că au şi alte mijloace de dezvoltate ale abilităţilor antreprenoriale în afara programului de studiu. sau că această abilitate este influenţată (mai mult decât celelalte cunoştinţe şi abilităţi) de caracteristici personale şi mai puţin de informaţiile acumulate în cadrul formal universitar. numai 23% din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare măsură şi în mare măsură în timp ce 35% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte ridicat sau ridicat.5% că abilităţile antreprenoriale ale absolvenţilor sunt ridicate.4. Un alt element ce trebuie luat în considerare aici este propria apreciere pozitivă.5% consideră că frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” ar îmbunătăţii performanţa studenţilor şi a cadrelor didactice.5% considerându-le medii.interesaţi de frecventarea unui curs de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” care să le îmbunătăţească performanţa.

De asemenea. iar 31% ca fiind mediu. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. cea mai frecventă fiind bursa de studiu (34%) şi de cea merit (10.5. respectiv a performanţelor cadrelor didactice şi ale studenţilor SECŢIUNEA A. 50% din cadrele didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi antreprenoriale ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 62% din cadre didactice consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură (spre deosebire de cei 23% din studenţi care consideră acest lucru). 42% consideră că nivelul furnizării materialelor didactice este ridicat sau foarte ridicat iar 36 % apreciază acest nivel ca fiind mediu. majoritatea (44%) au beneficiat de respectivul tip de bursă timp de 1 semestru sau 2 semestre. inovare. inovare. Astfel. Program educaţional  Studenţi Pentru o scurtă caracterizare a performanţelor studenţilor respondenţi. 80% din cadre didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare.1%). În privinţa facilităţilor şi dotărilor din cadrul programului de studiu. 62. dintre aceştia. De asemenea. Pagina 63 . iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară.5% că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură.9% dintre aceştia au beneficiat de un tip de bursă pe perioada studiilor.7% din cadre didactice şi 85% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. Cadre didactice Perspectiva cadrelor didactice cu privire la măsura în care programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale este foarte diferită de cea a studenţilor. 37. noi tehnologii. noi tehnologii.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaştere. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. Mediul economic este mai apropiat de perspectiva studenţilor în această privinţă şi consideră în proporţie de 32. 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată. precizăm că 62. cele mai pozitiv apreciate (depăşind însă foarte puţin valoarea de mijloc a scalei) au fost furnizarea materialelor didactice şi utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi.

iar alţi 34% apreciind această transparenţă şi capacitate de stimulare ca fiind medie. iar 38% apreciază această că aceste metode sunt moderne şi eficiente. 69% consideră că au această posibilitate mică sau în foarte mică Pagina 64 . Astfel.Cel mai negativ apreciată dintre toate facilităţile şi dotările din cadrul programului de studiu a fost actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. O nemulţumire a studenţilor este legată de posibilitatea lor de a îşi alege configuraţia programului de studiu. 30% din studenţii respondenţi consideră că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură moderne şi eficiente. 38% considerând că acesta este în foarte mare măsură sau în mare măsură transparent şi stimulativ. 51% din studenţii respondenţi consideră că programul de studiu pe care îl urmează încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice în mare sau în foarte mare măsură iar 20% apreciază această colaborare ca fiind medie. într-o măsură medie Majoritatea studenţilor sunt mulţumi şi de sistemul de evaluare din cadrul programului de studiu urmat. deoarece se înscrie în practicile lor actuale de consum media. Aprecierea negativă a actualităţii materialelor din bibliotecile universităţii. 40% din respondenţi considerând această dotare ca fiind foarte slabă sau slabă. corelată cu principala sursă de informare orientată spre noile tehnologii şi interesul manifestat faţă de biblioteca virtuală conduc la concluzia că aceasta din urmă va fi foarte bine recepţionată printre studenţi.

59.4% din cadre didactice consideră că nivelul acestei dotări este ridicat sau foarte ridicat.  Cadre didactice Se observă o discrepanţă majoră între percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii.măsură. Pe de cealaltă parte. Pagina 65 . astfel. În privinţa păstrării legăturii cu facultatea după absolvire. numai 30% îşi apreciază cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu ca fiind foarte ridicată sau ridicată. dacă pentru studenţi aceasta era cea mai slab cotată dotare din cadrul programului de studiu. 27% din studenţi doresc acest lucru în foarte mare sau în mare măsură. 50% din studenţi apreciază cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente ca fiind foarte ridicată sau ridicată iar 44 % ca fiind medie. iar 34% într-o măsură medie. 31% considerând că au cunoştinţe în acest domenii conexe scăzute sau foarte scăzute. Putem corela această nemulţumire cu interesul compensator manifestat pentru cursurile propuse în proiect.

Cel mai frecvent. 68.5% din reprezentanţii mediului economic consideră că programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării studenţilor pe piaţa muncii în domeniul studiat în mare sau în foarte mare măsură. Se observă în acest caz că cea mai optimistă perspectivă o au cadrele didactice şi cea mai pesimistă perspectivă o au studenţii. majoritatea (47%) considerând că acesta este ridicat. Perspectiva cadrelor didactice asupra conţinutului activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii este diferită de cea a studenţilor. SECŢIUNEA A. 48% considerând că nivelul acestei facilităţi este slab sau foarte slab. 47% din reprezentanţii mediului economic evaluează nivelul absolvenţilor de cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. sau uşor sub medie.2% din cadrele didactice şi 47. Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 37% din studenţi. iar alţi 20% Pagina 66 . Reprezentanţii mediului economic 57% din reprezentanţii mediului economic afirmă că au încredere în foarte mare măsură sau în mare măsură în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare.6. Majoritatea studenţilor nu sunt mulţumiţi de legăturile cu mediul economic facilitate de universitate. studenţii au apreciat raportarea conţinutului cursurilor la cerinţele pieţei muncii ca fiind medie.

53. Perspectiva cadrelor didactice este din nou diferită în această privinţă.9% apreciind că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate sunt foarte ridicate sau ridicate. O posibilă consecinţă a acestui fapt este că numai 29% din studenţii investigaţi susţin că au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel naţional şi numai 18% au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel internaţional.considerând că este mediu. Pagina 67 .

mai multe cursuri dedicate unor software –uri specifice domeniului de studiu. La întrebarea deschisă referitoare la alte ce cunoştinţe şi competenţe ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii au răspuns 43% din studenţii chestionaţi. Pagina 68 . De departe cea mai frecventă menţiune a fost legată de dezvoltarea aspectelor şi a abordărilor practice în cadrul programului de studiu.58% din studenţii chestionaţi consideră că accesul la o bibliotecă virtuală inteuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta in procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare sau în mare măsură . laboratoare pentru efectuarea de experienţe şi teste. cursuri de antreprenoriat. dezvoltarea unor noţiuni economice. Alte sugestii au inclus: cursuri de limbi străine.

SECŢIUNEA A.7. Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată, iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. Cadrele didactice au o perspectivă mai optimistă, 56% considerând că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată iar alţi 31% considerând că este medie. Majoritatea(38%) studenţilor investigaţi îşi apreciază propriile abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere ca fiind medii iar 32% consideră că abilităţile lor de comunicare şi de negociere au un nivel ridicat sau foarte ridicat. În această privinţă, 37,5% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel de abilităţi de negociere ridicat sau foarte ridicat şi 32,5% consideră acest nivel ca fiind mediu. 60% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau ridicat de abilităţi de comunicare ierarhică si intercolegială. 55% din cadrele didactice îşi apreciază propriile abilităţi de negociere ca fiind foarte ridicate sau ridicate. 62% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaţi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară iar 68% sunt sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. 80% din cadrele didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare, inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară iar 91% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. Se observă aşadar un interes ridicat al ambelor categorii de respondenţi (studenţi şi cadre didactice) de a intre în reţele colaborative orientate spre activităţi academice în domeniile lor de interes. SECŢIUNEA A.8. Asigurarea calităţii 67% din cadre didactice apreciază propriul nivel de cunoştinţe şi abilităţi în privinţa utilizării informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat

Pagina 69

37,6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere. 64,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul conform căruia chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. 47,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. Pe de cealaltă parte, numai 20 % din reprezentanţii mediului economic sunt în aceeaşi măsură de acord cu această afirmaţie. 44% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Reprezentanţii mediului economic sunt cu totul de altă părere, 45% fiind în mică măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Numai 36,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă, iar 29% sunt în foarte mare mică sau în mică măsură de acord cu această afirmaţie. 42,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior. SECŢIUNEA A.9. Dezvoltare profesională 68% din cadre didactice îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind ridicat sau foarte ridicat. 67% din cadre didactice îşi evaluează propria. capacitate de a elabora propuneri de programe de studii ca fiind ridicată sau foarte ridicată. 37,6 % din cadre didactice sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere, iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 50,6% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu afirmaţia că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu

Pagina 70

67,5% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că programul dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare, utile pentru activitatea profesională PERCEPŢIA RESPONDENŢILOR ASUPRA IMPORTANŢEI SERVICIILOR PRESTATE DE CĂTRE “CENTRUL INTERUNIVERSITAR PILOT DE COMUNICARE ŞI VALORIFICARE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE” Peste 90% din toate cele trei categorii de respondenţi consideră că accesul gratuit la resursele centrului i-ar ajuta în activităţile academice, de cercetare şi profesionale pe care le desfăşoară. Deoarece toate activităţile Centrului interuniversitar au primit din partea cadrelor didactice cel mai frecvent nota 10 (însemnând că respectiva activitate este extrem de utilă) s-a decis să se realizeze un clasament al activităţilor propuse de centru pe baza mediei acestor note. Ca urmare, acest clasament arată după cum urmează:

Pagina 71

Clasamentul activităţilor Centrului interuniversitar din perspectiva reprezentanţilor mediului economic arată astfel: Pagina 72 .

Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală. De asemenea. Managementul proiectelor de cercetare. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic. De aceea. cât şi global. respectiv înfiinţarea unui centru interuniversitar pilot de cercetare. sursă de ameliorări continue ale programelor de studiu şi mediului de formare din instituţiile de Pagina 73 . S-a completat un tabel cu numele. dar că trebuie identificate şi aplicate modalităţi de eficientizare a acesteia. Cu toţii şi-au exprimat opinia cu privire la faptul că există comunicare interuniversitară. percepţia studenţilor participanţi (în special a doctoranzilor) cu privire la implementarea unui astfel de proiect este una pozitivă (în special componenta ce prevede biblioteca virtuală). atât la nivel naţional. atât pentru studenţi (în special de la nivelul masteral. funcţia participanţilor la focus grup. există percepţia că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de exprimare/comunicare şi de colaborare ale absolvenţilor. caracterizat de o criză prelungită. Acestea ne-au indicat doar puncte de vedere. A doua zi s-a transmis pe e-mail şi formatul electronic al chestionarelor propuse pentru cercetarea cantitativă. care se impune mai ales în contextul crizei socioeconomice actuale.IV. mai ales că “studiile doctorale reprezintă o fază incipientă de cercetare”.universitate . datele de contact. Atât aplicarea cercetării calitative . Implementarea unui astfel de proiect. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi .mediul economic.focus grupul. Această comunicare se impune pentru a se evita repetarea cercetărilor doctorale. motivaţii ale subiecţilor participanţi la studiu. B. dezvoltare. cât şi aplicarea cercetării cantitative au în vedere obţinerea unui feed-back eficient. Dat fiind contextul socio-economic contemporan. respectiv comunicare între universităţi şi mediul economic. în vederea rafinarii instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. Se simte nevoia de o mai largă comunicare interuniversitară la nivel doctoral. doctoral).Managementul inovării şi transferului tehnologic. se impune identificarea unor „teme de cercetare cu aplicare imediată”. În ceea ce priveşte frecventarea unor cursuri având tematici ca: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. Rezultatele acestei cercetări calitative nu pot fi generalizate la întreaga populaţie ţintă. Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană. comunicare şi valorificare a proprietaţii intelectuale este considerată de către participanţii la focus –grup ca o măsură necesară. participanţii la dezbatere au apreciat în unanimitate că acestea sunt deosebit de necesare. respectiv aplicarea ulterioară a interviurilor. situaţie care poate apărea în condiţiile în care doctoranzii nu au acces la informaţii privind cercetărilor colegilor de la alte universităţi din ţară. Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că subiecţii apreciază pozitiv înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. inovare. cât şi pentru mediul socio-economic (în în general).

a eficientizării comunicării cu mediul socio – economic. dar "desigur. existând şi opinii având conataţii negative refiritoare la comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din România şi mediul economic. cu cadrele didactice dar şi cu potenţialii angajatori. În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. Există şi o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă şi eficientă a acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Astfel. materialele de specialitate sunt periodic actualizate. bineînţeles se poate îmbunătăţi. evitându-se Pagina 74 . riscul blocajelor informatice al bazei de date cetralizate. se poate face mai mult". printr-o comunicare şi colaborare cu colegii. extinderea serviciilor la nivel naţional/internaţional. mărirea numărului de calculatoare (logistica). indicând printre avantaje o mai bună comunicare interuniversitară. unii au atras atenţia asupra unei probleme vitale a sistemului de învăţământ universitar românesc şi anume o colaborare aflată "în fază incipientă" cu mediul economic. În ceea ce priveşte activităţile ce s-ar putea desfăşura în centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţi serviciile de educaţie şi de cercetare s-au sugerat: organizarea de mese rotunde şi /sau simpozioane cu participarea universităţilor membre ale consorţiului în cele trei zone geografice. o comunicare sistematică. nu în ultimul rând. respectiv o îmbunătăţire a o bazei materială a facultăţilor. aceasta fiind: o comunicare oficializată. De asemenea. Răspunsurile cadrelor didactice cu privire la aprecierea legăturii dinre mediul academic şi cel economic au fost diferite. Astfel. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către “Centrul inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. unul dintre subiecţii intervievaţi semnalând pericolul centralizării excesive. posibilele parteneriate care ar putea reieşi între mediul economic şi cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părţi implicate. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este apreciată pozitiv de către toţi respondenţii. iar soluţia sugerată constă în revenirea la parametrii normali de funcţionare a mediul economic. viitori absolvenţi. fiecare cadru didactic a subliniat că există comunicare interuniversitară. ei vor fi mai încrezători în forţele proprii în vederea inserării socio-profesionale.învăţământ superior şi.respectiv cea dintre universităţi – mediu economic. include materialele de specialitate pe suport electronic. se colaborează în cadrul proiectelor etc. vor deprinde abilităţi (poate şi competenţe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piaţa muncii. alţii au apreciat-o ca fiind bună. o foarte bună promovare a serviciilor acestuia şi a modalităţii de accesare a acestora. Astfel. cât mai ales absolvenţilor. Biblioteca virtuală este apreciată de către toţi respondenţii pozitiv. se realizează informarea în timp util a cadrelor didactice şi a studenţilor pe diferite profile/domenii de cercetare. sugerând ca alternativă derularea acestor activităţi la nivel de facultate. Prin utilizarea acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” se anticipează ca studenţii actuali. îngreunarea comunicării etc. deoarece: permite selectarea rapidă şi comodă informaţiilor din domeniului de interes de către beneficiarii acesteia. ce sunt periodic actualizate(în mod gratuit).

Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent(cu studii superioare) este per ansamblu pozitivă. respectarea deadline-urilor)."am angajat absolvenţii de studii superioare[. abilităţile de comunicare. seriozitatea. Referitor la criteriile după care fac în general angajări. cunoştinţele teoretice. seriozitatea (punctualitatea.cunoaşterea limbilor străine. (un articol apare în max. În general. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. disciplina. în sensul că au fost angajări din rândul acestora în toate cele cinci firme/companii în care intervievaţii îşi desfăşurau activitatea ("studenţii vor să facă parte dintr-o companie multinaţională".suprapunerea şi realizându-se completarea şi colaborarea între membrii reţelei. spiritul organizatoric."deschiderea noastră către angajări de absolvenţi de facultăţi este foarte mare.[. Toţi intervievaţii şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. atitudinea proactivă. ne-am bazat foarte mult pe absolvenţii de universităţi".] S-au acomodat destul de repede şi lucrează în continuare la noi". de experienţă.a."în ceea ce priveşte recrutările recente.. cursuri de comunicare ş.. depinde de dificultatea problemei. În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații.Firma pune mare accent pe proaspeţii absolvenţi". pentru ca la noi formarea personalului durează nişte ani."angajări din rândul studenţilor s-au făcut şi se fac în continuare. creativitatea."Aceasta înseamnă actualizare periodică". În ceea ce priveşte rolul centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale asupra în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii.] centrul poate să aibă un rol pozitiv. creativitatea.abilităţile de comunicare. recomandând în acest sens diferite acţiuni şi activităţi care ar putea fi derulate: întâlniri între reprezentanţii mediului economic şi studenţii . fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. s-a subliniat faptul că este foarte bine să se insiste pe postarea unor articole.două luni). editarea etc unei cărţi ia şase luni. un an. dar nu numai. acesta este evaluat astfel: "depinde de evoluţia economiei. dacă va exista şi o cerere pe piaţa muncii". cizelarea. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții/companii cu un număr mediu de angajați. implementarea sistemului de Knowlege Management în educaţie. Pagina 75 . transferul de competenţe. Un element comun trebuie semnalat. putem conchide că în general sunt apreciate: cunoştinţele tehnice (pentru companiile care au un profil tehnic). fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre. Aceste criterii sunt cele mai frecvent menționate de respondenți. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: capacitatea de a lucra în echipă. deoarece scrierea. media de vârstă este la noi de 45 de ani şi este nevoie de o reîmprospatare a forţei de muncă"). puterea de muncă și implicare etc. De asemenea. acumulate în cadrul Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți.

însă se simte nevoia îmbunătăţirii acestora. inconsecvența. care pot să ţină anumite prezentări. să le vorbească studenţilor despre cerinţele nevoile firmelor. În ceea ce privește rolul „Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților marea majoritate au apreciat acest rol ca fiind pozitiv. pregătire profesională slabă la angajare (nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele postului). pot apărea idei oportune pentru mediul economic). În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui Centru interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. studenţii ar avea numai de câştigat în urma acestei relaţionări. se consolidează spiritul de echipă. frica de nou/necunoscut sau. respectiv internaţional. specific contemporaneităţii. cât şi oferirea stagiilor de practică. datorită contextului socio-economic general. se va evita problema privind plagiatul. cu atât se vor integra mai bine pe piaţa muncii.Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. însă au fost sublinieri de genul "sper să nu rămană doar la nivel teoretic. Pagina 76 .Pe de altă parte. continuarea planul de consolidare al bazei tehnico-materiale din mediul academic. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. stimularea competiției și a competenței. respectiv de a angaja forţă de muncă calificată. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic.a. aceleași persoane și-au manifestat optimismul la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către “Centrul inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” (interfaţa dintre angajat şi angajator. studenţii/absolvenţii pot să fie mai bine informaţi. Ambele categorii de respondenţi au evidenţiat că există colaborare/comunicare între mediile pe care le reprezintă(economic şi academic). lipsa de puctualitate. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic. ori cu cât aceştia sunt mai bine pregătiţi. la cealaltă extremă unii angajatori apreciază că cel mai slab punct constă în faptul că la finalizarea studiilor absolvenţii au o părere bună sau foarte bună cu privire la abilităţile lor profesionale şi pretenţiile lor salariale sunt pe măsura acestei evaluări. mediul economic este interesat în mod direct în a identifica. dezbateri. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte: intensificarea şi mărirea perioadei de practică. Participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. o simultaneitate în ceea ce priveşte pregătirea teoretică şi cea practică. să se extindă programul la nivel naţional. dintre acestea au fost amintite: subestimare/timiditate (o anumită teamă de a se lăuda.Referitor la punctele slabe observate la candidați/angajați. să aibă o amploare mare ca să aibă succes. Aceasta pentru că beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ superior sunt studenţii. În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. idei directe din partea celor două medii (academic şi economic)". respectiv absolvenţii. spcialiştii vor putea să-i ajute. au fost evidențiate următoarele sugestii: a da accesul studenţilor către această platformă. atât prin susţinerea de către specialişti. înlesnirea contactării a cât mai multor firme de profil de către absolvenţi pentru a face această trecere de la pregătirea teoretică la cea practică" ș. ci să fie funcţional!".

doctoranzi care au acelaţi domeniu de interes. cadrele didactice subliniază disponibilitatea de a ajusta programele de studiu în funcţie de solicitările/nevoile mediului economic.. dar şi cu studenţi. de asemenea. Studenţii au posibilitatea de a posta temele de diplomă/disertaţie. de a stabili colaborări cu firmele care au un domeniu de activitate similar cu domeniu acestora de studiu De asemenea. o colaborare cu cadrele didactice din domeniu. de a avea legătură directă cu mediul economic. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. Dintre posibilele acțiuni menţionate ale centrului.. de a se dezvolta profesional. avem posibilitatea de a sesiza aceiaşi deschidere şi din partea reprezentanţilor mediului economic în vederea eficientizării comunicări/colaborării cu mediul academic (oferirea stagii de de practică). Studenții vor avea acces la resurse informaţii din domeniul lor de studiu/interes. practic se va consolida o reţea la nivel teritoriului naţional. vizibilitatea temelor de cercetare în mediul economic oferă posibilitatea de a propune din partea angajatorilor eventuale teme de cercetare pentru studenţi. ce etape trebuie parcurse la un proiect. cât și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. Posibilitatea de a informa/forma studenţii din anii mai mici în vederea scrierii de proiecte. spre a fi cunoscute de către alți colegi. Există posibilitatea de a se stabili o interacţiune foarte puternică între studenţi şi viitori studenţi şi cu mediul economic în egală măsură. ar exista o bună compatibilitate între oferta educaţională şi ceea ce se cere pe piaţa muncii. Astfel. O astfel de platforma este foarte utilă în sensul unui schimb de experienţe. respectiv informarea mediului economic cu privire la acestea. o să aibă un feed -back cu privire la sugestii de metode de cercetare adecvate. specialiştii vor putea să-i ajute. În condiţiile în care aceste centre se vor extinde şi în celelalte universităţi. pentru a se evidenţia într-un mediu concurenţial aflat mereu în schimbare şi în condiţiile crizei care caracterizează economia mondială. cât şi la nivel interuniversitar. modalităţi de abordare etc. respectiv personal. Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta articolelele/lucrările /cursurile/cercetările pe care le realizează.cât mai bine pregătită. atât între universităţi şi mediul ecomomic. ei Pagina 77 . amintim: S-ar dezvolta numeroase parteneriate între instituţiile de învăţămînt superior şi firmele private centru ar putea constitui interfaţa dintre angajat şi angajator). studenți sau angajatori. Astfel. Prin postarea temelor de cercetare se va evita problema privind plagiatul. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. masteranzi. Pe de altă parte. ar fi posibilă o mai bună comunicare. vor cunoaşte diverse opinii. S-ar consolida spiritul de echipă între studenţi. Studenţii vor avea acces direct la informaţiile teoretice aplicate în diverse proiecte de cercetare.

În ceea ce priveşte cunoaşterea domeniului cercetare . Studenţii participanţi la studiu au apreciat în procent de 41% că deţin în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură.inovare la nivel mediu. Respondenţii au apreciat în procent de 47% că deţin în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării. iar 22% au afirmat că dobândirea acestor cunoştinţe le-ar influenţa şansele de angajare. Posibilitatea reprezentanţilor mediul economic de a face anumite sugestii/oferte cu privire la teme de interes ale studenţilor şi care au legătură cu domeniul de activitate al firmelor.astfel 59% apreciază că se oferă astfel de cunoştinţe în cadrul programului de studiu. o să sprijine demersurile înaintate de către angajaţii centrului şi/sau membrii reţelei virtuale. Studiul cantitativ a relevat următoarele aspecte: Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este în general una pozitivă. respectiv în foarte mare măsură. Pagina 78 . fiind întrun continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. iar 44% au afirmat că detin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare . posibile cursuri și traininguri etc.dezvoltare . aceştia exprimându-şi intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. cu mici excepții. iar 25% apreciind acest aspect ca fiind prezent în mare măsură.vor putea obține informații cu privire la stagii de practică. iar 36% au afirmat că deţin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare în domeniul creativităţii şi inovării la nivel mediu. Putem conchide că opiniile exprimate cu privire la activitatea şi efectele inserţiei acestui centru în universităţi sunt în general pozitive. Astfel. Respondenţii au apreciat în procent de 68% că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.dezvoltare . dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare măsură.inovare. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de reprezentanţii celor două categorii mai sus amintite. Ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. în vederea unei legături cât mai eficiente între mediul academic şi cel economic. iar 39% au afirmat că deţin această abilitate la nivel mediu. doar 23% şi-au evaluat propriile cunoştinţe şi abilităţi ca fiind prezente în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură abilitatea de a elabora propuneri de proiecte. toții respondenţii promițând că o să se implice.

respectiv în foarte mare măsură. dezvoltare. respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. doar 16% apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . 72% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este pozitivă . iar 19% şi-au exprimat un interes mediu cu privire la această chestiune. inovare".Universitatea din Craiova. respectiv în foarte mare măsură interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. 49% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic.77% dintre respondenţi (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură). dezvoltarea şi inovarea din domeniul în care activează ca fiind prezente în mare măsură. 72% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat în mare măsură. Pagina 79 .Sursa specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes/ studenti . 91% dintre cadrele didactice participante la studiu şi-au evaluat propriile cunoştinţe în ceea ce priveşte cercetarea. iar 15% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri.

80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. noi tehnologii.(la nivel mediu). Dintre cadrele didactice participante la studiu 42% consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare măsură. iar 48% au apreciat că deţin aceste abilităţi în mare măsură.În ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare. inovare. 36% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în mare măsură. noi tehnologii. societatea bazată pe cunoaştere etc. respectiv în foarte mare măsură. inovare. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. Dintre cadrele didactice participante la studiu 43% consideră în mare măsură. iar 44% au apreciat că deţin această capacitate în mare măsură. 28% au apreciat că deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării în foarte mare măsură. noi tehnologii. respectiv în foarte mare măsură. iar 21% respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în foarte mare măsură.respectiv în foarte mare măsură că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii. Pagina 80 . societatea bazată pe cunoaştere etc.în mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 24% dintre respondenţi apreciază o influenţă medie a acestor grant-uri interne ale universităţii asupra inovării. iar 34% dintre respondenţi consideră că există o planificare strategică (la nivel mediu) pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. inovare. 34% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că deţin această capacitate în foarte mare măsură.

89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare.90% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Principalele surse de informaţii pe care le utilizează cadrele didactice cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes:57% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. Pagina 81 . iar 26% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii.

Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare măsură 34%. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei/companiei/organizaţiei de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. respectiv în foarte mare măsură 22%). Evaluarea angajatorilor cu privire capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. Pagina 82 .Totuşi. iar 22% în foarte mare măsură). iar 19% în foarte mare măsură aceste realizări. iar 17% în foarte mare măsură aceste realizări. 47% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării(25% apreciază că în mare măsură. iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . Evaluarea angajatorilor cu privire la cunoaşterea realizărilor cercetării. astfel aceştia consideră că 18% cunosc în mare măsură. astfel 37% dintre aceştia consideră că angajaţii cunosc în mare măsură. 30% dintre angajatori apreciază aceste abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind la un nivel mediu.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu.

Principalele surse de informaţii pe care utilizate de reprezentanţii mediului economic/angajatori cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes: 63% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic " de către studenţi/cadre didactice va avea Pagina 83 . aceasta a fost evaluată aproape în umanimitate pozitiv(38% apreciază că în mare măsură. iar 41% în foarte mare măsură). dezvoltării şi inovării asupra îmbunătăţirii performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. respectiv asupra inserţiei socio-profesională a studenţilor/absolvenţilor.În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.

respectiv în mare măsură 31%. 94% dintre cadrele didactice intervievate au evaluat că posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare (în foarte mare măsură 54%. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu (în foarte mare măsură 33%. 69% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi informatice generale (informare. respectiv în mare măsură 29%). iar 41% au apreciat că deţin acestă abilitate în mare măsură. multimedia) (în foarte mare măsură 28%. respectiv în mare măsură 40%). 70% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de documentare pe o temă dată (în mediatecă. 48% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în foarte mare măsură (17%. Pagina 84 . 16% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că deţin abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu. dezvoltare. 86% dintre cadrele didactice intervievate sunt interesate de dezvoltarea unui laborator virtual. etc). (în foarte mare măsură 45%. prin căutare internet.48%) de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". tehnoredactare. respectiv în mare măsură 30%). birotică. respectiv în mare măsură 24%).36%. 81% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. respectiv în mare măsură 27%). respectiv în foarte mare măsură.drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (30%). 90% dintre cadrele didactice intervievate au răspuns că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. respectiv în mare măsură 43%). respectiv în mare măsură 33%. inovare" de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (44%). în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care aceştia îl susţin (în foarte mare măsură 43%. respectiv în mare măsură 38%). ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale(în foarte mare măsură 60%. 84% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură. 78% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu de cercetare (în foarte mare măsură 40%. verificarea drepturilor PI. respectiv în mare măsură 37%. 64% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi de participarea în cadrul unui laborator virtual. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. etc) (în foarte mare măsură 43%. respectiv în mare măsură 31%. 57% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilitatea de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport (videoproiector.

ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare(în foarte mare măsură 44%. doar 9% consideră că posedă aceste abilităţi în foarte mare măsură.58% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi abilităţi informatice de specialitate (programare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic.16%. doar 4% dintre aceştia au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte măsură. respectiv în mare măsură 43%).22%. De aceea. pot avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale de către studenţi/absolvenţi. Pagina 85 .respectiv beneficia de serviciile acestuia. etc). Astfel. 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor (în foarte mare măsură 49%. 32% dintre studenţii chestionaţi consideră că posedă abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale în mare măsură. Doar 1. iar 45% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. 5% dintre studenţii participanţi la studiu deţineau informaţii cu privire la existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală. respectiv în foarte mare măsură60%) În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale sau observat următoarele pattern-uri: 33% dintre studenţii chestionaţi au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mare măsură. desfăşurarea activităţilor specifice acestuia. iar 38%dintre aceştia apreciază că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale poate avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale de către studenţi. 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unui laborator virtual. respectiv în foarte mare măsură .De aceea. respectiv în mare măsură 16%). printr-o bună activitate de promovare serviciilor acestui centru va creşte numărul studenţilor care vor cunoaşte. utilizare software-uri. 28% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ” în mare masură . respectiv în mare măsură 38%).12%). existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu. (în foarte mare măsură 42%. 82% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Tehnici avansate de comunicare” de către studenţi va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura.

27%. iar 19% au răspuns că nu ştiu. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă (în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. iar 29% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs.28%. respectiv în foarte mare măsură. se impune o promovare intensă a centrului şi a serviciilor oferite în cadrul acestuia. În ceea ce priveşte existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în cadrul organizaţiei/firmei/companiei în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. iar 27% şi-au exprimat un interes mediu. iar 58% au răspuns că nu ştiu dacă acestea există.30%. iar 18% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor abilităţi. iar 30% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor cunoştinţe.30%). Pagina 86 .28%. iar 31% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. respectiv în mare măsură 31%). 61% au răspuns că nu există. respectiv în foarte mare măsură. iar 30% dintre respondenţi apreciază că posedă la un nivel mediu aceste abilităţi. respectiv în foarte mare măsură. 50% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că programul de studiu oferă angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în foarte mare măsură 27%.27%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană ".30%) abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale. 43% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală” în mare măsură. 28% au răspuns că nu există astfel de departamente. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu. respectiv în mare măsură 23%).23%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ". respectiv în foarte mare măsură. 55% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură15%). iar 29% şi-au exprimat un interes mediu.32%. 59% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură.19%).30%. 14% dintre cadrele didactice participante la studiu deţin informaţii cu privire la existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în universitatea/facultatea în care îşi desfăș oară activitatea. 20% au răspuns că aceste departamente există.47% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană” în mare măsură. 54% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat pozitiv abilităţile de valorificare a proprietăţii intelectuale ale angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare(în foarte mare măsură 23%. 50% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura.25%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ". respectiv în foarte mare măsură. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în mare masura.30%. Având în vedere numărul mare de cadre didactice care nu sunt informate cu privire la înfiinţarea acestui centru pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.

25%).37%. 90% dintre cadrele didactice. în timp ce 68 % dintre studenţi consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare. 65% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura.12%). opinie susţinută şi de măsura în care angajatorii apreciază că frecventarea cursului „Managementul inovării şi transferului tehnologic” de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora (în mare masura. respectiv 79% dintre angajatorii.33%.29%. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic".33%.63% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură). iar 34% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. respectiv în foarte mare măsură.14%). respectiv în mare măsură 26%.57% dintre studenţii respondenţi manifestându-şi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura. Referitor la transferul tehnologic cifrele arată că: 68% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare ( în mare masura. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic".49% dintre studenţii respondenţi manifestânduşi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură.33%).61%). Aşa cum putem observatoate cele trei categorii de respondenţi apreciază pozitiv dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic şi rolul lor în mărirea şanselor de angajare ale absolvenţilor cu studii superioare: 68% dintre studenţii.43%. Referindu-ne la antreprenoriat se poate observa că doar 24% dintre cadrele didactice participante la studiu au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 3%.36%.33%). iar 36% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 10%.43%. respectiv în foarte mare măsură. iar 38% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu.38%. 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui substanţial la îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor/cadrelor didactice (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură. Pagina 87 . respectiv în foarte mare măsură.36%.41%). respectiv în foarte mare măsură. 66% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 21%).30%). 90% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în mare masura.

noi tehnologii. respectiv în mare măsură 34%). Se apreciază de către toţi respondenţii că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale. respectiv în mare măsură 38%). inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare Pagina 88 . În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului asupra îmbunătăţirii continue a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. iar 27% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu.în foarte mare măsură 23%. 44% apreciază nivelul acestora ca fiind bun şi foarte bun(foarte ridicat . manifestarea interesului de a cunoaşte ce activităţi de antreprenoriat derulează colegii din alte centre universitare. cursuri în cadrul programului de studiu şi. societatea bazată pe cunoaştere etc. în ceea ce priveşte evaluarea abilităţilor antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare. respectiv în mare măsură 13%). în acelaşi timp. 37% dintre angajatori apreciază că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale(în foarte mare măsură 24%. 80% dintre cadrele didactice sunt de acord că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. însă nu în măsura în care se aşteaptă aceştia. respectiv în mare măsură 24%). respectiv în mare măsură 38%).În ceea ce priveşte aprecierea în ce măsură este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. noi tehnologii. respectiv în mare măsură 35%). respectiv ridicat 38%). 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că aceasta există (în foarte mare măsură 41%. 61 % dintre cadrele didactice sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în foarte mare măsură 24%. 44% dintre cadrele didactice au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 10%.În ceea ce priveşte interesul pentru cunoaşterea activităţilor de cercetare.58% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară(în foarte mare măsură 23%. iar 59% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 18%. respectiv în mare măsură 37%). respectiv în mare măsură 41%). nu în ultimul rând. 47% au apreciat că se încurajează pregătirea în respectivele domenii. iar 24% evaluează abilităţile antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel mediu. societatea bazată pe cunoaştere etc. observăm o conştientizare a acestora cu privire la importanţa şi rolul deţinerii unor astfel de abilităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională ulterioară şi în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare şi.25%.( în foarte mare măsură 39%. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară (în foarte mare măsură 51%. inovare. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu.. respectiv în mare măsură 41%. 89% dintre cadrele didactice participanţe la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare. Puntem conchide că studenţii consideră că nu se acordă suficiente informaţii. inovare.

iar 35% au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. în foarte mare măsură 4%. 29% dintre studenţii respondenţi au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat .8%. respectiv 20% au apreciat un nivel mediu al acestei posibilităţi. 38% dintre studenţii respondenţi au apreciat că sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ(în mare măsură 29%). iar 50% au apreciat că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel mediu. proiecte academice în echipă). 59% dintre studenţii respondenţi îşi exprimă dorinţa de a păstra legătura cu facultatea după absolvire în mare măsură 31%. factori deosebit de necesari într-o economie mondială cuprinsă tot mai mult de globalizare. respectiv ridicat 22%). iar 21% apreciază că programul de studiu încurajează la un nivel mediu colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice. iar 42% au apreciat că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un nivel mediu. 27% dintre studenţii respondenţi apreciază că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel foarte ridicat . 37% dintre studenţii respondenţi au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel foarte ridicat . stimulând creşterea competitivităţii din mediul socio-economic. acesta ajunge la 89% în cazul cadrelor didactice. este în mod direct legat de cunoştinţe şi flexibilitate.8%. iar 31% Pagina 89 . iar 22% au apreciat sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ un nivel mediu.(Sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ. respectiv ridicat 20%).7%. respectiv la 58% în cazul studenţilor participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. în foarte mare măsură 8%). 31% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord cu afirmaţia "studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu" (în mare măsură 23%. în foarte mare măsură 11%). cursuri opţionale diversificate). 33% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt moderne şi eficiente(în mare măsură 22%). Cu privire la programul educaţional 53% dintre studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare. iar 39% au apreciat că acestea sunt moderne şi eficiente (nivel mediu). iar 33% au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel mediu.7%. 37% dintre respondenţi apreciază această posibilitate a studenţilor ca fiind la un nivel mediu. respectiv ridicat 41%). În ceea ce priveşte posibilitatea studentului de a alege configuraţia programului de studiu (ex. respectiv ridicat 29%).şi institute de cercetare din ţară. 49% dintre studenţii respondenţi apreciază că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un la un nivel foarte ridicat .16%. respectiv ridicat 39%). în foarte mare măsură 28%). în foarte mare măsură 9%). 55% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat . 19% au apreciat că aceasta există în mare măsură.

iar 35% dintre angajatorii participanţi apreciind aceste cunoştinţe ca fiind la nivel mediu. iar 30% apreciază că aceste legături se situează la un nivel mediu. iar 24% le evaluează ca fiind la un nivel mediu. 58% dintre angajatori au încredere în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare (în mare masura 32%.au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. respectiv la un nivel foarte ridicat 9%). respectiv în foarte mare măsură 3%). respectiv în foarte mare măsură 5%). 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate(nivel ridicat 25%. respectiv în foarte mare măsură(34%) că programul de studiu oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. Atunci când discutăm despre corelarea cu piaţa forţei de muncă 22% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat (în mare masura 19%. 17% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat conţinutul cursurilor ca fiind raportat la cerinţele pieţei muncii în mare masura 13%. vizite de studiu. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord în mare măsură(41%). Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare masura 34%. 27% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional (în mare masura 22%. respectiv în foarte mare măsură 22%). consorţii de proiecte etc. iar 43% au apreciat un nivel mediu al acestor cunoştinţe. 50% dintre angajatori apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii la un nivel ridicat (24%). respectiv la un nivel ridicat. Pagina 90 . respectiv la un nivel foarte ridicat (15%) din cadrul altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare. 51% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă cunoştinţe la un nivel ridicat (36%). iar 26% dintre angajatorii participanţi apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii ca fiind la nivel mediu.34%).)la un nivel foarte ridicat -27%. iar 40% au apreciat un nivel mediu al acestor cursuri. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază în mare măsură(48%). respectiv în foarte mare măsură(27%) că activităţile didactice/de cercetare se derulează conform cerinţelelor de pe piaţa muncii. 61% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. iar 42% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor. respectiv în foarte mare măsură 4%. respectiv la un nivel foarte ridicat (26%).dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . respectiv în foarte mare măsură 26%).

De asemenea. Pagina 91 . 48% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în mare masura 31%. respectiv 29% cunosc în mică măsură cerinţele acestora. iar 36% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor la nivel internaţional. Conchidem în urma analizei răspurilor celor trei categorii de populaţie . 45% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că sunt necesare mai multe şi mai bune abilităţi practice. Adaptarea curriculei universitare se poate realiza prin culegerea feed-back-ului de la firmele/companiile/institutiile locale sau regionale in legatura cu nevoile/problemele ce ar trebui abordate in cadrul orelor de curs/seminariilor/laboratoarelor. respectiv în foarte mare măsură 17%). 31/% sunt interesaţi.cunostinte privind aparatura de ultima ora. se doreşte de către aceştia o mai bună şi mai largă colaborre cu mediul economic (doar 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate). iar 18% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu. Dintre cadrele didactice participante la studiu. Aproximativ 50% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii.Numai aşa derularea stagiului de practică şi nu numai si-ar avea radacinile in realitate. De asemenea. bună (34%). Studenţii participanţi la studiu consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este foarte bună (11%). respectiv la un nivel ridicat 37%. 35% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară. bună (20%). următoarele:se resimnte o anumită nesiguranţă a absolvenţilor în ceea ce priveşte posedarea unor cunoştinţe care să le asigure o bună inserţie socio-profesionala. 35% consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare cadre didactice. Studenţii participanti la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere la un nivel foarte ridicat 13%%. se consideră a fi necesare şi: abilitati de lucru cu materiale tehnologice moderne. relatii interumane. respectiv în foarte mare măsură 3%). 33/% sunt interesaţi.studierea disciplinelor care se cer pe piata muncii etc.11% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional (în mare masura 8%. iar studentii ar putea conştientiza şi soluţiona problemele/cerinţele cu care s-ar putea intalni imediat dupa absolvire. 38% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate.comunicare. cercetători şi studenţi este foarte bună (35%). iar 33% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu.

inovare. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă. 65% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. iar 28% o apreciază ca fiind derulată la nivel mediu. 26% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. 38 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. noi tehnologii.(la nivel mediu). Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată de 67% dintre cadrele didactice participante la studiu ca având o deosebită contribuţie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. iar 25% apreciază această contribuţie ca fiind una medie. 89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. inovare. 21% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. respectiv în mare măsură sunt interesate 28%. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 27% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. noi tehnologii. Pagina 92 .Cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de negociere la un nivel foarte ridicat 32%. iar 22% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. 28 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. 48% dintre cadrele didactice au apreciat că utilizează foarte des informaţii de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.în mare măsură. În privinţa asigurării calităţii. inovare. 31% că le utilizează frecvent. 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.respectiv în foarte mare măsură. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. respectiv la un nivel ridicat 27%. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu afirmă că există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. noi tehnologii. iar 27% dintre respondenţi consideră că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaştere etc. societatea bazată pe cunoaştere etc. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.

iar 28% apreciază că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior (nivel mediu). 36% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. utile pentru activitatea profesională (în foarte mare măsură . cât şi la nivel naţional) este una pozitivă. inovare.în mare măsură. există o imagine la fel de pozitivă în ceea ce priveşte capacitatea acestora de Pagina 93 . respectiv în mare măsură 45%). de asemenea.31%. societatea bazată pe cunoaştere etc. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că au capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii (la un nivel foarte ridicat 31%. societatea bazată pe cunoaştere etc. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. inovare. iar 21% sunt de acord cu această afirmaţie.58% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea ARACIS garantează în mare /foarte mare măsură calitatea în învăţământul superior. respectiv a comisiilor de asigurare a calităţii (atât la nivel insttuţional. 78% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu (în mare măsură 47%. În schimb.Astfel.respectiv în foarte mare măsură 31%). 57% dintre angajatorii participanţi la studiu apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare. la demersurile acestora. doar 43% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. respectiv la un nivel ridicat 44%). noi tehnologii. Datele privind dezvoltarea profesională prezintă următoarele coordonate: 84% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că deţin informaţii/cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare (în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură .26%). se impune o mai largă consultare a nevoilor/solicitărilor mediului economic şi o ajustare mult mai eficientă a curriculei academice pe această realitate socio-economică.39%. la un nivel mediu. Opinia cadrelor didactice cu privire la calitatea învăţământului superior. Putem concluziona că există o autoevaluare pozitivă a cadrelor didactice în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii/cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare. 29% consideră că aceasta este utilizată la nivel mediu pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. respectiv în foarte mare măsură. noi tehnologii. dacă 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.

INTERNATIONAL a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 47%. astfel încât absolvenţii să aibă o cât mai bună pregătire practică la momentul integrării pe piaţa muncii. ACCESUL LA BAZE DE DATE SPECIALIZATE a fost apreciat de către cadrele didactice ca fiind extrem de util în procent de 71%. CURSURI DE PERFECTIONARE. respectiv în foarte mare măsură) pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. Datorită contextului socio-economic. inovare. societatea bazată pe cunoaştere. cât şi a studenţilor în ceea ce priveşte abilităţile de antreprenoriat. DEZVOLTAREA SI UTILIZAREA RETELELOR ELECTRONICE DE CONEXIUNE CU MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 48% 2. CONSULTANTA PENTRU OBTINEREA DE FONDURI IN CADRUL UNOR PROGRAME NATIONALE SI INTERNATIONALE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 53%. PROMOVAREA OFERTEI UNIVERSITATII CATRE MEDIUL ECONOMIC LOCAL. Aceste aprecieri pozitive au la bază climatul academic care încurajează dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă. Percepţia respondenţilor asupra importanţei serviciilor prestate de către " Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale arată că: 92% dintre cadrele didactice consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru le-ar ajuta in activitatile academice si de cercetare pe care le desfasoară. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 52% 3. de concurenţa şi nu în ultimul rând caracterizat de o criză care parcă nu are final(criză de altfel prezentă şi la nivel mondial). REGIONAL. NATIONAL. o bună stăpânire a abilităţilor de a utiliza instrumente specifice proprilui domeniu academic/de cercetare. 84% dintre angajatori consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru pilot de comunicare si valorificare a proprietatii intelectuale ar sprijini ofertarea pe piata muncii a unor specialisti care sa dispuna de o pregatire profesionala superioara. În schimb. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 51% 4. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 50% 5. caracterizat de extinderea rapidă a noilor tehnologii. Percepţia respondenţilor (cadre didactice şi angajatori) asupra importanţei serviciilor prestate de către „“Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. În ceea ce priveşte Centrul interuniversitar pilot din cadrul Universităţii din Craiova. doar 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură (în mare măsură. noi tehnologii. TRAINING SI CONSULTANTA PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA SI METODELE AFERENTE DE INFORMARE SI PROTECTIE au fost Pagina 94 . se impune o bună pregătire atât a cadrelor didactice.a elabora propuneri de programe de studii. PENTRU A FORMA BAZE DE DATE PRIVIND NEVOILE FIRMELOR SI FACILITAREA COOPERARII DINTRE FIRME SI CENTRE DE CERCETARE DIN UNIVERSITATE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 42%. cele mai bine apreciate servicii au fost următoarele: 1.

antreprenoriat etc. consultanţă şi cursuri pe tema proprietăţii intelectuale. iar de către angajatori ca fiind extrem de utile în procent de 44%. Pagina 95 . Ideea existenţei unui centru interuniversitar care să acţioneze ca o punte de legătură între studenţii din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate. mai ales în situaţia în care centrul îşi propune să întrunească multe dintre tematicile faţă de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală.apreciate de către cadrele didactice ca fiind extrem de utile în procent de 39%.

va fi necesar să se clarifice cum va functiona: cine va posta ce. În principal. totuşi poate fi parte a unuia dintre proiectele care nu va conduce în final la rezultatele preconizate. va fi dificil de clasificat informatia. pentru participarea în cadrul activităţilor proiectului. de ce ar face-o. există totuşi posibilitatea de a fi îmbunătăţită şi. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi – mediul academic . Pe de alta parte. De asemenea există percepţia că că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de reflecţie şi analiză. aspect care a fost bine primit de către cercetători. nefiind prea clar conceptul centrului. sistematizată. cum va fi structurată. mai ales. nu dublate. Această nevoie de comunicare interuniversitară. deoarece studenţii şi-au manifestat expres interesul pentru acest proiect. mai mult pentru a avea si exemple concrete mai multe legate de redactarea studiilor si rapoartelor de cercetare. există şi suspiciunea că această iniţiativă deşi este lăudabilă. menţionând că deşi aceasta este prezentă chiar şi acum. C. prin înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este vizată îmbunătăţirea calităţii pregătirii studentului şi implicit a viitorilor absolvenţi. cum se va delimita de bazele de date digitale ale bibliotecilor universitare etc. insa si studentii de la licenta au exprimat aceasta nevoie. indicând şi câteva sugestii de funcţionare a centrului. pentru a lucra intergrat. pentru ca daca va fi totul postat acolo. pentru a evita risipa de resurse. important este ca aceste intiative sa fie valorificate. oarecum complementare.IV. se construiesc platforme de colaborare. în special de către doctoranzi. Sunt numeroase preocupări acum pentru a întări comunicarea cu alumni. structurată. Universitatea de Vest din Timişoara Analiză Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că participanţii la focus grup au o atitudine pozitivă cu privire la înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. care să se plieze pe nevoile lor şi ale anjagatorilor. implementarea şi funcţionarea unui astfel de centru. în sensul accesului la studiile şi cercetările realizate în alte centre universitare. cu mediul socio-economic. eficientizată. respectiv diferenţa dintre acest proiect şi altele aflate în derulare. de exprimare/comunicare şi de Pagina 96 . Pe de altă parte. luând în acelaşi timp în considerare contextul socio-economic naţional. fiecare membru al grupului ţintă ar avea acces la resursele dezvoltate în cadrul altor universităţi implicate în proiect. se simte mai ales la nivel doctoral.mediul economic. Prin înfiinţarea. Dar au opinat că este important să se clarifice cum va arăta această bibliotecă virtuală. Reprezentanţii grupurilor ţintă ale proiectului au apreciat deschiderea spre comunicare interuniversitară implicată în cadrul acestui proiect. ceea ce a fost evident şi în cadrul focus grupului.

care ar fi de ajutor atât pentru studenţi şi cadrele didactice. dar şi cadrele didactice au apelat la posibilitatea conturării unui profil al angajabilului. Dar câteva dintre experienţele evocate din colaborarile sau stagiile în alte tări pot fi valorificate pentru a întări comunicarea şi colaborarea interuniversitara. toate categoriile de respondenţi făcând referiri în propriile răspunsuri la ideile menţionate anterior. considerând necesare astfel de cursuri. fiind în acelaşi timp şi mult mai conştienţi spre care dintre abilităţi şi competenţe trebuie să se focuseze pentru a şi le dobândi sau spori. Nu au fost neapărat conturate puncte de vedere foarte coerente cu privire la funcţionarea unui astfel de centru. pentru a avea mai multe resurse de cercetare.colaborare ale absolvenţilor. dar şi pentru ca fiecare să fie mai conştient despre cum poate valorifica. având background şi statut socioprofesional diferit. dar nu în ultimul rând şi pentru angajatori. fiind doar puncte de vedere spontane. ei vor putea dobândi şi încredere în forţele proprii. În corelaţie. perceput ca prea complex si difuz in acelasi timp. fără a cunoaşte în prealabil cu precizie tematica ce va fi dezbătută. Mai mult decât atât. care ar regăsi pe piaţa muncii absolvenţi pregătiţi să facă faţă cerinţelor unui anumit post. angajatorii au subliniat slaba pregătire a absolvenţilor de facultate. mai ales în contextul clarificării proprietăţii intelectuale. după cercetarea cantitativă. de a şti unde să caute informaţia. s-a evidenţiat faptul că proiectul fiind în faza de focus-grup. În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale. În acest sens. cum îşi poate proteja producţia intelectuală. în ce condiţii. care sunt totuşi realizate într-o mult prea mică măsură. s-a constatat o coagulare a discuţiilor la nivel de grup. Tematica cursurilor propuse a fost primită cu interes. Dacă studenţii (susţinuţi de cadrele didactice) evidenţiază lipsa activităţilor practice. pentru a realiza cu adevărat o colaborare funcţională între acestea. a fost subliniată de către toţi reprezentanţii grupului ţintă necesitatea sporirii efective a parteneriatului dintre studenţi-mediul acedemic şi mediul economic. pentru a realiza cercetări mai aplicative şi necesare mediului socio-economic. mai ales studenţii. Opiniile exprimate prin această discutie calitativă nu pot fi generalizate. participanţii la focus grup au apreciat în mod pozitiv interesul pentru abordarea acestei teme. se doreşte în principal sistematizarea şi crearea unor strategii privind evoluţiile viitoare ale proiectului şi în special activităţile derulate în cadrul ”Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. de genul capacităţii de a-şi pune întrebări. În privinţa principalelor aşteptări ale participanţilor la discuţii. creaţia ştiinţifică sau artistică. Cum unele dintre întrebările Pagina 97 . pe baza feedback-ului primit de la reprezentanţii grupurilor ţintă. menţionând câteva abilităţi şi competenţe de bază pe care orice absolvent ar trebui să le deţină. dar si cu mediul socio-economic deopotrivă. dat fiind faptul că există incompatibilitate şi incoerenţă între legislaţia naţională (destul de precară) şi cea europeană. fiind confuzii legate de conceptul acestuia. prin activa participare în cadrul centrului. Deşi participanţii la focus grup nu se cunoşteau dinainte. pentru a se ameliora tendinţe gen plagiat etc. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic.

cât mai ales celor care sunt astăzi într-o „tabără” . problematica acestora fiind adresată mai repede pe parcursul discuţiilor. alții sunt sceptici. printre răspunsurile oferite. indicând printre avantaje o mai bună comunicare și cunoaștere a mediului academic (”o ridicare a calității învățământului”). se regăsesc „aspectele formale” și „declarative” ale acestei comunicări. fiind catalogată drept ”bună dar. ”dificitară”. atât în interiorul cât și în afara propriei universități. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” . bazate pe o „slabă implicare” și mai degrabă mijlocită de „relațiile personale” și de colegialitate. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Profesori În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. semnalând aspecte cunoscute și recunoscute ca fiind elemente definitorii ale actualului sistem de învățămând universitar. funcţia participanţilor la focus grup. catalogând actuala colaborare a universităților cu mediul economic ca fiind ”slabă”. Deși unii dintre respondenți reușesc să semnaleze câteva demersuri în acest sens. iar mâine în cealaltă. Astfel. ”destul de slabă”etc. cea a Pagina 98 . care se adresează fiecărui segment al grupului ţintă. ceea ce are consecințe în ceea ce privește realizarea practică de abilități a studenților. Astfel. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. În mod concret.cea a mediului universitar de astăzi. atât pentru cadre didactice cât și pentru studenți sau reprezentanți ai mediului economic. chiar o” utopie” (un caz singular).propuse în grila de focus-grup au fost anticipate de către participanţi. S-a completat un tabel cu numele. Astfel. ordinea întrebărilor nu a fost strictă. în timpul sesiunii de focus-grup. dar și o mai bună corelare a curriculei cu actualele cerințe ale mediului economic și ale societății în general. nu foarte buna”. instrumente prezentate în cele ce urmează şi care vor fi utilizate în cercetarea cantitativă. De asemenea. participanţii au fost invitaţi să aducă sugestii cu privire la structura şi conţinutul chestionarelor. posibilele parteneriate care ar putea reieși între mediul economic și cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părți implicate. fiecare cadru didactic a reiterat insuficienta comunicare și transparență care există în mediul universitar românesc. datele de contact. De asemenea. a resurselor și a produselor corespunzătoare. ”poate fi substanțial îmbunătățită”. în special din sfera socio-umană. viitori absolvenți.CICVPI este salutată de către toate persoanele intervievate. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. răspunsurile cadrelor didactice au atras atenția asupra unei probleme vitale a sistemului de învățământ universitar românesc și anume precara colaborare cu mediul economic.

viitori absolvenți. În ceea ce privește rolul acestui CICVPI în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. Astfel. legi” etc. răspunsurile persoanelor participante la interviu au cuprins activități de “formare a cadrelor didactice”. subiecții intervievații au semnalat și unele dintre posibilele probleme la care ar trebui să acordăm atenție. viitorii absovenți (dar și cadrele didactice și reprezentanți ai mediului economic) vor putea beneficia de resursele de specializate partajate și actualizate în cadrul CICVPI sau în cadrul bibliotecii virtuale integrată de acesta. „cursuri / traininguri de informare / workshopuri” și „mese rotunde”. actualii sudenți. De asemenea. printre beneficiile înființării unei biblioteci virtuale care să conțină materiale specializate și actualizate periodic. au fost indicate: crearea și dezvoltarea de „rețele de cercetare”. tehnologiei. rapoarte. oriunde și oricum la resurse și informații de specialitate. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. egoismul colectiv tradițional care trebuie cumva depășit. au fost semnalate: „accesul din orice parte”. respondenții au semnalat o „poltică de marketing” mai bună. profesionalismul actorilor implicați în cadrul CICVPI etc. „partajare de informații și resurse”. Mai mult decât atât. În ceea ce privește activitățile privind optimizarea comunicării/colaborării dintre universitățile din Romania și mediul economic.0 cu funcții parțial similare). studii.. printr-o comunicare și colaborare cu colegii. în strânsă legătură cu întrebările și răspunsurile anterioare. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către CICVPI.mediului economic. „facilitări de intership-uri”. atât pentru studenți cât și pentru cadre didactice. crearea unui „spațiu de dezbateri”. „întâlniri”. respondenții au menționat activități axate pe „discuții”. prin date obținute din „sondarea pieței” de muncă. ei vor fi mai pregătiți să acceadă corespunzător și cu succes piața muncii (prin „feedback” primit de la angajatori. dar și „manuale de bune practică”. cu cadrele didactice dar și cu potențialii angajatori. Pagina 99 . Deși există și o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă și eficientă a acestui CICVPI. prin activități de formare și training”). inovării și valorificării proprietății intelectuale. De asemenea. interviuri. prin „atragerea / stabilirea de parteneriate. precum „colecții de articole. În strânsă legătură cu răspunsurile la anterioara întrebare. dar și crearea astfel a unui „factor de legătură”. precum: existența unor asemenea inițiative anterioare care nu sunt exploatate în conformitate cu posibilitățile acestora (au fost menționate în acest sens aplicații Web 2. prin crearea unui astfel de centru se consideră că vor exista beneficii atât pentru cadrele didactice cât și pentru studenți în ceea ce privește activitățile de promovare a științei. „cursuri pentru studenţi”. Referitor la activităţile care ar putea fi desfăşurate în cadrul CICVPI pentru a îmbunătăţi serviciile de sprijin pentru procesul educațional și cel de cercetare.

au mai fost amintite „dezinteresul”. extrem de importantă pentru toți: o colaborare și comunicare insuficientă între sistemul de educație și cel al muncii. Deși unii respondenți apreciază strădaniile și încercările „timide” pe acest parcurs. studiilor. fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre. Ca un element comun. alteori sunt organizate „interviuri”. „competenţă profesională”. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. limbi străine sau conștiinciozitate” sunt printre cele menționate de respondenți. mergând de la experințe „foarte bune” (în special sunt recunoscute cunoștințele teoretice ale acestora) până la experiențe „foarte proaste” (un răspuns singular). aducerea propriilor rețele de contacte”. alții le consideră „inexistente” (un caz singular).Oricum. angajatorii au semnalat aceeași problemă majoră. „seriozitate. Pagina 100 . Referitor la deficiențele observate la candidați/angajați. fiind prezenți atât reprezentanți ai sistemului public. dar criterii precum „forță de muncă”. „adaptare la criterii de performanţă. „creativitate”. „pregătirea proastă și insuficientă”. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții de clasă medie în ceea ce privește numărul de angajați. În general. De asemenea. în general. fiecare respondent a menționat faptul că în ultimul timp au făcut foarte puține angajări (unii chiar deloc). competitivitate de adaptare. în special cea practică. au mai fost menționate „analiza CV”. „colaborare cu cadre didactice sau cercetători din alte universităţi” etc. „probe practice” sau probe scrise sub forma de „chestionare” tematice detaliate. Ca și în cazul cadrelor didactice. Angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. „capacitatea de a gestiona o situație de criză”. fiecare dintre respondenții acestui interviu și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest CICVPI. „capacitate de a se supune la un efort mare şi prelungit” uneori. „popularizarea prin utilizarea platformelor de socializare academic”. „iniţiativă”. fapt ce este în detrimentul tuturor. „comunicare insuficientă”. recomandând în acest sens diferite acțiuni și activități care ar putea fi derulate. Referitor la criteriile după care fac în general angajări. îmbunătăţire permanentă şi o limbă străină foarte bine”. Un element comun trebuie semnalat. răspunsurile acestora au semnalat în unele cazuri necesitatea organizării de „concursuri” (uneori independente de persoanele/instituțiile angajatoare). precum: „postarea tuturor articolelor. dintre acestea au fost amintite: „inconsecvența”. dar și ai mediului privat. ce poate are legătură cu actuala situație economică globală. dar mai ales în cel al absolvenților candidați la un loc corespunzător pe piața muncii. Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent este diferită. „superficialitate” etc. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți. De asemenea. „susținerea de workshopuri / sesiuni de informare”.

cel economic și Pagina 101 . aceleași persoane și-au manifestat optimismul relativ la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către CICVPI. a fost menționată „introducerea de noi discipline de studiu”. „o mai bună pregătire practică” etc. mai rapid și mai exact. „o mai bună capacitate de comunicare”. Astfel. În ceea ce privește rolul CICVPI în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților. „facilitarea accesului la informații de specialitate”. „disciplina”. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. „insistența”. În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui CICVPI. dar și de „eliminare a suprapunerilor”. „puterea de muncă și implicare”. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic.În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. „stimularea și cointeresarea studenților spre o implicare activă”. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte pe care instituţiile de învăţământ ar putea să le aibă în vedere în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor: „intensificarea activităților practice” (printre care și cele de „metodică” și derivat – „mentoratul”). în special lipsa unei comunicări și colaborări reale și eficiente între cele două medii. au fost menționate: „apropierea mai strânsă dintre mediul academic și cel economic. Printre posibilele roluri pe care acest centru ar putea să le adopte. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: „capacitatea organizatorică”.a. în timp ce celelalte persoane și-au manifestat scepticismul. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic. dar și prin alte acțiuni: „oferirea stagiului de practică” și chiar „îndrumarea studenților spre dobândirea unei mai bune experiențe practice”. „creativitatea”. printre posibilele beneficii au fost amintite: „realizarea de proiecte în parteneriate”. dar și alte „posibile parteneriate” între cei doi mari actori instituționali. au existat și păreri sceptice. „lucrul în echipă”. De asemenea. au fost evidențiate următoarele sugestii: „dezbateri și proiecte pe teme de interes comun”. „realizarea transferului tehnologic”. care să corespundă cu cerințele actuale ale pieței muncii și ale standardelor internaționale din domeniul de specialitate.” facilitarea „accesului la informația de specialitate”. Unul dintre respondenți a sugerat și „realizarea unei legături mai strânse între universitate ca instituție și studenți”. În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. Fiecare dintre participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile CICVPI atât prin „susținerea de dezbateri / prelegeri cu privire la cerințele de angajare” în cadrul firmelor pe care le reprezintă. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. Concluziile analizei de interviuri cu profesori și anagajatori Ambele grupuri de participanți la interviuri au semnalat unele aspecte comune. „stimularea competiției și a competenței” ș. deși marea majoritate au apreciat ca fiind pozitiv un asemenea rol.

) pe care le realizează. de partea dascălilor s-a observat disponibilitatea de a face ajustări curriculare asfel încât programele de studiu să fie actualizate conform cu cerințele actuale ale pieței muncii și a societății actuale. Astfel. studenți sau angajatori. precum: progresul tehnologic fără precedent din ultimii ani și criza economică globală. care să corespundă nevoilor și așteptărilor lor. atât din cadrul aceluiași centru universitar. iar duplicările ar putea fi astfel înlăturate. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) CICVPI. Pagina 102 . rapoarte de cercetare etc. De partea angajatorilor s-a putut observa deschiderea spre o implicare mai activă. aceste activități ar însemna și o mai bună acțiune de promovare și marketing a programelor de studii oferite. pot apărea posibile parteneriate între diverși actori ai platformei. În consecință. se pot meniona: Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta resursele și produsele (articole. Deși în ultimii ani se pot observa eforturi din ambele părți (parțial datorate participării în diverse proiecte care vizează impulsionarea acestei legături). atât prin oferirea de stagii de perfecționare sau de dobândire a experienței practice și concrete. cât și din cadrul altor centre participante. aflate ambele întru-un continuu și intens proces de restructurare. pentru că sunt benefice tuturor celor implicați: mediul universitar este direct interesat să aibă un indicator cantitativ care să reflecte o mai bună inserție a absolvenților pe piața muncii. iar angajatorii sunt și ei interesați de forță de muncă bine calificată. În plus. ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. ar fi posibilă o mai bună comunicare dar și o mai bună (re)cunoaștere a activităților efectuate de către un cadru didactic. Cu siguranță unii dintre cei mai bucuroși beneficiari ai acestui real partneriat ar fi actualii studenți și proaspăt absolvenți care aspiră spre un loc de muncă ce ar fi corespunzător calificărilor. dar și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. s-a conturat și faptul că unii angajatori nu au așteptări prea mari cu privire la cunoștințele specifice și experiențele practice ale absolvenților – cel mult câteva repere generale . datorat mai multor factori. legătura cu mediul economic poate fi menținută și intensificată. abilităților și competențelor dobândite. spre a fi cunoscute de către alți colegi. referitor la acest aspect. prin intermediul centrului interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale. De asemenea. Procedând astfel. cărți. Printre acțiunile concentrate care ar putea fi realizate. Astfel. Astfel. reorganizare și modernizare. eforturile trebuiesc continuate și intensificate. ce continuă și astăzi.pentru că ei sunt interesați în primul rând ca viitori angajați să fie dornici de a învăța / experimenta și de a pune în practică reperele bune teoretice acumulate pe parcursul anilor de studii.cel universitar.

Cu alte cuvinte. dar și prin oferirea de sugestii sau feedback la materiale realizate de către studenți. în societatea actuală caracterizată de criza economică globală care a condus la unul dintre cele mai triste recorduri de neangajabilitate a absolvenților. vor putea propune teme și proiecte (plus planurile de lucru aferente). de a activa într-un mediu informal în vederea dobândirii de cunoștințe. supuse dezbaterilor ar putea fi luate in considerare atât ideea temei de cercetare. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de fiecare dintre actorii mai sus amintiți. studenții se vor putea asocia în grupuri de lucru. finanțarea realizării produsului etc. recomandările prevăzute de inițiativa Comisiei Europene intitulată New Skills for New Jobs cu aplicabilitate pînă în anul 2020 fiind o mărturie incontestabilă în acest sens. promițând să se implice și să stimuleze în mod practic parteneriatul dintre universitate și mediul economic. În plus. Astfel. abilități și de ce nu competențe pe care apoi să le folosească la angajare. Angajatorii vor putea activa în cadrul acestui centru prin ofererirea de sugestii cu privire la subiectele temelor de cercetare de care ei sunt interesați (acest aspect ar putea fi corelat și cu sprijinirea practică a celor care doresc să abordeze temele respective). cât și rezultatele obținute. posibile cursuri și traininguri etc. Astfel. De asemenea. defavorizat temporar. Acest tip de parteneriat nu mai poate fi astăzi ignorat de către nimeni. trebuie încercate și găsite măsuri care să conducă la o mai bună inserție a acestora pe piața muncii și astfel la evitarea sărăcirii accentuate și pe termen lung a acestui segment al populației. cu mici excepții. deprinderi. de către nici un Stat Membru al Uniunii Europene. sugestii cu privire la tendințele pieței muncii. ei vor putea solicita și beneficia de sprijin în vederea valorizării cercetării: idei și sugestii care acoperă fesabilitatea tehnologică. în cazul unui proiect și produs de cercetare inovator.Studenții vor avea posibilitate de a-și crea un profil (pe care să și-l actualizeze continuu în conformitate cu noile achiziții. Mai mult decât atât. promovarea de marketing a produsului. protecția intelectuală. ei vor fi „vizibili”. fiind într-un continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. prin participarea activă a studenților în cadrul acestui centru. De asemenea. putând obține astfel recomandări către alte centre de cercetare sau către agenți economici. Pagina 103 . prin participarea lor (singulară sau în asociere) lor în cadrul diverselor proiecte de cercetare. care și-au manifestat intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. totuși cu toții îi salută bunele intenții. dar și în funcție de feedback-ul primit de la ceilalți actori ai platformei). Mai mult decât atât. deși au fost manifestate unele reticențe (destul de insignifiante) cu privire la finalitățile acțiunilor corespunzătoare acestui proiect. de a avea acces la resurse de specialitate. ei vor putea obține informații cu privire la stagii de practică.

Universitatea din Craiova . menită a reliefa. a sonda opinia respondenților cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a acestei pregătiri. Profesori: 30% știinte exacte 9% științe umaniste 15% drept 10% știinte sociale si politice 12% știinte economice 3% științe inginerești (precizat doar pentru comparabilitate cu celelalte centre) - Pagina 104 . dat fiind profilul studenților pe care îi școlarizează. iar pe de altă parte. 110 cadre didactice și 106 angajatori. pe de o parte o diagnoză a calității programelor de studii cu privire la asigurarea unei pregătiri a absolvenților de studii universitare adaptată nevoilor pieței muncii. a reliefat următoarele aspecte. s-a optat pentru componența mai sus amintită a eșantionului. Analiza programelor de studii C. Componența profilului respondenților nu reflectă neapărat structura de reprezentare a studenților din universitate. prin soluția înființării unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.Analiza datelor cantitative Investigația realizată între 2-20 mai 2011 pe un eșantion de 110 studenți.6% neprecizată apartenența. În plus. Universitatea Politehnică din București . deși Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) are o bună reprezentare și pentru celelalte tipuri de specializări.UC). a fost selectat un eșantion al studenților care să respecte această caracteristică. Componența respondenților Studenți: . Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” A.44 % de la științe exacte . Componența respondenților B.21% de la științe economice . grupate astfel: A. pentru a putea fi o comparabilitate a datelor obținute în investigație între cele trei universități (UVT. explorând așteptările acestora față de serviciile pe care un astfel de centru ar putea să le ofere. dar dat fiind faptul ca focalizarea proiectului este pe cei care au o specializare tehnică și care doresc sprijin pentru integrare și angajare.UPB.29% de la științe ale naturii .

fiind important să selectăm punctele de vedere ale tuturor cu privire la serviciile pe care le poate oferi un astfel de centru. 25% în mare și foarte mare măsură. pe de altă parte. în timp ce 19% într-o proporție medie. etc.. iar 45% fiind indeciși. Aceste date oarecum nesatisfăcătoare sunt în mare măsură confirmate de autoevaluarea studenților cu privire la măsura în care stăpânesc aceste abilități.4% din sectorul privat. 2% nu au răspuns . – mențiuni<5%) . 42% între 30 si 40 ani.Angajatorii: 23% în foarte mică și mică măsură. 3% nu au răspuns . o treime dintre ei afirmă că le stăpânesc în mare și foarte mare măsură. 4% neprecizând. 24% la nivel scăzut. muzică.Profesorii: 40% în foarte mică și mică măsură. cam aceeași proporție afirmând că stăpânesc cunoștințe și din domenii conexe de studii. doar cu 5 procente mai ridicat) - Pagina 105 . iar 9% nu au răspuns. 6% peste 60 ani.9% Refuz precizare Dintre respondenții la studiu. 74% dintre studenți consideră că stăpânirea cunoștințelor aprofundate în CDI (respectiv 65% in domeniul transferului tehnologic) le-ar spori șansele de angajare. 22% într-o proporție medie. Pare a fi o autoevaluare realistă. 50% sunt interesați de a participa la cursuri privind managementul proiectelor de CDI în foarte mare și mare măsură. B. 30% într-o proporție medie. Proporția profesorilor selectați reflectă pe de o parte criteriul menționat în cazul studenților. este o proporție însemnată a profesorilor de la Drept. Analiza programelor de studii Programul oferă cunoștințe în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare Studenții: 43% în foarte mică și mică măsură. date fiind informațiile care s-au colectat cu privire la drepturile de proprietate intelectuală. Interesul clar manifestat de 43% dintre studenții UVT (aproape comparabil cu cel al studenților de la universități tehnice. Proporțiile profesorilor care au răspuns la chestionar reflectă oarecum și proporția de reprezentare pe domenii. 49% în mare și foarte mare măsură. 18% afirmând ca nu le au decât în foarte mică și mică măsură dezvoltate. iar 43. iar. 53% dintre respondenți fiind din sectorul bugetar. 14% au mai putin de 30 ani. Totuși. 35% în mare și foarte mare măsură. 11% Intre 50 si 60 ani. 23% între 40 si 50 ani. Angajatori: Structura respondeților reflectă oarecum situația că principalul angajator pentru absolvenții majorității facultăților din universitate este sistemul de învățământ. 38% la nivel mediu. procentele fiind similare și în evaluarea angajatorilor cu privire la măsura în care absolvenții le stăpânesc (32% în foarte/mare măsură. 6% NR).9% alte domenii (arte.

fiind chiar surprinzătoare o astfel de doleanță exprimată cu o asemenea extensie. 9% la nivel scăzut). angajatorii consideră că absolvenții ar trebui să stăpânească în (foarte) mare măsură competențe în managementul proiectelor de CDI în proporție de 72%. chiar și angajatorii evaluând foarte bine capacitatea de documentare a tinerilor angajați (77% o dețin în foarte/mare măsură). având totodată capacitatea de a propune proiecte de CDI 55% dintre ei la nivel avansat (35% la nivel mediu. Dar este nevoie. 8% nu au răspuns Profesorii: 22% în foarte mică și mică măsură. fiind foarte la curent cu realizările din domeniul lor de cercetare. 27% într-o proporție medie. 31% într-o proporție medie. 2% nu au răspuns Angajatorii: 32% în foarte mică și mică măsură. 52% ar fi în (foarte) mare măsură interesați să participe în cadrul unui laorator virtual. Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare. atât profesorii. 24% în mare și foarte mare măsură. Corelat cu aceasta. iar 8% nu au răspuns Pagina 106 . 88% dintre profesori găsesc utilă o astfel de bibliotecă pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor proprii. cât și studenții se declară multumiți. totodată și de o strategie mai articulată a universității în acest domeniu (și de implementarea ei). în care temele și rezultatele unor activități aplicative fac parte din programul de studiu. același interes clar manifestat fiind și pentru cunoașterea activitatilor de cercetare si inovare ale studentilor din alte centre universitare din țară (53%). Mai mult. 32% în mare și foarte mare măsură. iar 69% se autoevaluează ca stăpânind la nivel avansat abilități de inovare. comparativ cu celelalte centre universitare. 36% într-o proporție medie. 49% în mare și foarte mare măsură. cam aceeași proporție dintre ei considerând necesară aprofundarea cunoștințelor în domeniul CDI pentru îmbunătățirea performanțelor proprii. Mai mult.pentru a participa la cursuri în domeniul managementului inovării și al transferului tehnologic. Programul de studii dezvoltă abilități antreprenoriale Studenții: 29% în foarte mică și mică măsură. dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități în rândul studenților. Mai mult de jumătate dintre studenți consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este un avantaj în vederea angajării. 86% ar fi interesați să susțină un laborator virtual. de aceeași părere fiind și 65% dintre angajatori. 72% dintre studenți declarându-se în (foarte) mare măsură interesați de potentiale colaborari academice cu studenți din același domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din țară. întărește deschiderea studenților către aceste aspecte. în proporție de peste 50% de dotarea bibliotecii universitare. deoarece procentul profesorilor care afirmă clar că sunt granturi de cercetare interne ale universității pentru CDI (20%) sau că există o planificare strategică privind atragerea fondurilor pentru CDI și valorificarea proprietății intelectuale (23%) este cel mai mic.

48% în mare și foarte mare măsură. Angajatorii evaluează tinerii angajați ca deținând aceste competențe. Profesorii afirmă preocuparea în (foarte) mare măsură pentru a chestiona satisfacția studenților și a angajatorilor (53%) și a modifica/ actualiza în consecință planurile de învățământ pentru a fi in concordanță cu evoluțiile din domeniile: antreprenoriat.Profesorii: 38% în foarte mică și mică măsură. inovare si antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetatorilor din alte centre universitare si institute de cercetare din țară. doar 6% nu.. în timp ce 30% într-o proporție medie. iar 37% sunt indeciși. același procent dorind și colaborarea. 88% fiind foarte interesați să obțină mai multe informații în ceea ce priveste activitatile de cercetare.Cu toate acestea. aceștia considerând că doar 22% dintre tinerii angajați dețin foarte bine aceste competențe. 36% la nivel scăzut. angajatorii sunt fermi în a afirma (72%) că sunt necesare cunoștințe (foarte) bune în domeniul antreprenoriatului. 22% în mare și foarte mare măsură. interesul lor de a afla mai mult despre valorificarea proprietății intelectuale în universități nu este foarte clar exprimat. cam aceleași fiind procentele și pentru abilitățile de negociere. studenții sunt mai încrezători în autoevaluarea cu privire la abilitatea de a fi întreprinzător (42% consideră că le au. 28% la nivel mediu. Despre maniera în care proprietatea intelectuală - Pagina 107 . cam în aceeași proporție considerând și că stăpânesc competențe de comunicare și de negociere. 42% la nivel avansat. 53% dintre ei afirmând că au abilități de evaluare a proprietății intelectuale.Angajatorii: 22% în foarte mică și mică măsură. inovare. Mai mult. În plus. cam 14% autoevaluându-se negativ). 60% dintre profesori afirmă clar că ar avea nevoie de cunoștințe aprofundate de antreprenoriat pentru îmbunătățirea performanțelor proprii. 38% în mare și foarte mare măsură. Această situație este surprinzătoare și mai ales contrazisă de faptul că 92% dintre studenți și 74% dintre angajatori nu stiu despre vreun centru de informare cu privire la proprietatea intelectuală. 5% nu au răspuns . 32% într-o proporție medie. Cunoasterea activităților de antreprenoriat ale studentilor din alte centre universitare din țară ar fi în (foarte) mare măsură de interes pentru 60% dintre studenți. 8% nu au răspuns . în proporție de 43%. societatea bazată pe cunoaștere etc. Evaluările angajatorilor în acest sens sunt oarecum diferite. 39% sunt indeciși. 51% dintre ei fiind indeciși. 36% la nivel mediu. noi tehnologii. 24% la nivel scăzut. această discrepanță arătând nemulțumirea lor față de competențele absolvenților în acest sens. iar 10% nu au răspuns Datele sunt confirmate și de autoevaluările studenților. doar 28% interesați. sau de a formula proiecte. iar o treime sunt indeciși. necesare antreprenorilor. Programul de studiu oferă cunoștințe în domeniul proprietății intelectuale Studenții: 7% în foarte mică și mică măsură. Doar cele de comunicare sunt mai bine cotate: 63%/ 25%/ 9%.

în proporție de peste 50% consideră că angajații ar trebui să stăpânească aceste abilități în (foarte) mare măsură. 62% dintre profesori afirmă că îmbunătățesc cu o largă extensie programul de studiu pe baza informațiilor de asigurare a calității. târg de job-uri – între paranteze): . 1% (3) nu au răspuns. conținutul cursurilor raportat la cerințele pieței muncii este mai puțin bine cotat. Cu toate acestea. 3% (7/ 5) nu au răspuns. 32% (35) într-o proporție medie. proprietate intelectuală) le-ar mări șansele de angajare/ performanța profesională. vizite de studiu. proiecte academice în echipă) sau Studentul are posibilitatea de a alege configurația programului de studiu (ex. respectiv cu studenții. 62% (53/ 62) în mare și foarte mare măsură. ori Metodele de transmitere a cunoștințelor sunt moderne și eficiente – a doua cifră din paranteze. 23% folosesc aceste date la nivel mediu. cam același procente înregistrându-se și la întrebarea privind aprecierea generală a acestora cu privire la Pagina 108 . exprimându-și interesul de a participa la cursuri pe această temă în mare sau foarte mare măsură. 40% (35) într-o proporție medie. satisfacția studenților de la Timișoara comparativ cu celelalte centre universitare pare a fi mai ridicată. Procentul de peste 50% dintre studenți și cadre didactice care consideră că stăpânirea acestor trei domenii (cercetare. 6% (1) nu au răspuns . Aceeași opinie este împărtășită și de 68% dintre angajatori. demonstrează necesitatea demersurilor în acest sens. similară fiind situația și în ce privește legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. 23% la nivel mediu. dacă ne raportăm la scorurile rezultate la itemi precum Programul încurajeaza colaborarea între studenți pe baza intereselor academice (ex. 72% dintre profesori afirmă că utilizează în (foarte) mare măsură canalele de comunicare virtuală în interacțiunea dintre ei. doar 6% folosindu-le (foarte) puțin. În plus. mai importantă chiar considerând abilitatea cu privire la managementul transferului tehnologic și al inovării (68%).Profesorii: 17% (28) în foarte mică și mică măsură.poate fi însă protejată își declară ferm interesul de a afla mai multe prin participarea la cursuri 51% dintre studenți. De asemenea. Și cadrele didactice afirmă deopotrivă 62% dintre ei că nu știu să existe vreun centru de valorificare a proprietății intelectuale în universitate (32% afirmând clar că nu).Studenții: 19% (20) în foarte mică și mică măsură. Studenții apreciază totodată că au acces la resurse de informare actualizate la bibliotecă și la materiale puse la dispoziție de către profesori într-o proporție mult mai mare decât studenții din celelalte centre: 16% (17/ 7) în foarte mică și mică măsură. antreprenoriat. 52% (34) în mare și foarte mare măsură. iar 14% (foarte) puțin. recomandări privind angajarea. cursuri opționale diversificate) – prima cifră din paranteze. Din punct de vedere al derulării didactice. același procent fiind în (foarte) mare măsură interesați să își îmbunătățească performanța în acest domeniu. 19% (25/ 26) într-o proporție medie. 36% (45) în mare și foarte mare măsură. Angajatorii la rândul lor.

Angajatorii: 13% în foarte mică și mică măsură. aprofundarea cunoștințelor etc. doar 13% da. Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” Atitudinea pozitivă manifestată de peste jumătate dintre respondenți cu privire la serviciile propuse a fi oferite de un astfel de centru. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. în timp ce 25% într-o proporție medie. C. . dar și de convergența referitoare la interesul de a participa la cursuri care să le întărească abilitățile de CDI. de inovare și transfer tehnologic. proporția covârșitoare a studenților (96%)/ profesorilor (90%)/ angajatorilor (84%) care consideră că accesul gratuit la resursele acestui centru i-ar ajuta în activitățile academice pe care le desfășoară (cursuri. contracte de licenţă. CD 63 Procent Ang 50 86 70 76 69 71 55 53 61 58 61 Pagina 109 . tabelul de mai jos redă procentul respondenților care au acordat nota 9 sau 10 la tipurile de servicii enumerate. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. proiecte de cercetare. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor.) este grăitoare. Mai concret. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. iar 6% nu au răspuns – cu privire la măsura în care Programul creează competențe și deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studentilor pe piata muncii.măsura în care programul creează competențe si deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studenților pe piața muncii. 56% în mare și foarte mare măsură. cam același procent și având încredere în evaluarea realizată pentru certificarea acestor competențe. declaraţii sub semnătură. adică le consideră extrem de utile: Servicii Workshop-uri. la nivel internațional situația fiind și mai rea: 52% nu cunosc. Ca o confirmare a acestei situații. 33% afirmă contrariul. doar ¼ dintre studenți afirmă că în (foarte) mare măsură cunosc cerințele angajatorilor la nivel național. ori de protejare a proprietății intelectuale. declarându-și disponibilitatea de a participa la activitățile sale este evidențiată de scorurile foarte ridicate pe care le-au acordat. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. iar 40% sunt indeciși. Cu privire la serviciile propuse a fi oferite în cadrul centrului.

dublate de datele anterior menţionate care arată că mai mult de jumătate dintre respondenţii tuturor celor trei categorii (studenţi. dar şi ideea de bibliotecă virtuală interuniversitară. cu acelaşi procent sau la distanţă foarte mică (69%) situându-se opţiunile pentru servicii în domeniul proprietăţii intelectuale.obligaţii etc. regional. international (71%). (în mod poate surprinzător se observă şi cam aceeaşi ierarhizare a celor mai bine cotate răspunsuri în rândul angajatorilor). Pagina 110 . regional. Toate acestea. naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare. prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. care să faciliteze cooperarea interuniversitară. angajatori) îşi manifestă interesul pentru cursurile propuse. internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local. cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale Ofertarea de granturi/teme de cercetare propuse de mediul privat 59 54 71 67 65 64 64 72 70 61 69 64 55 58 64 53 80 762 73 74 Observăm că serviciile cele mai bine cotate de răspunsurile cadrelor didactice (CD).Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. observăm din aceste date nevoia unei legături mai puternice cu mediul economic. întăresc oportunitatea unui astfel de centru.Consultanţa pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale (80%) . De asemenea. naţional.Accesul la baze de date specializate (86%) .) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative. regional. mediul economic exprimându-şi disponibilitatea (în proporţie de 74%) de a oferta granturi pentru teme de cercetare de interes pentru ei. manuale. în care nu numai cursurile au fost agreate de majoritatea respondeţilor. profesori. national. tipărirea de reviste. precum şi necesitatea desfăşurării mai multor activităţi de cercetare decât cele desfăşurate în prezent. considerandu-le utile. training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate. 2 Acest procent este calculat în funcție de respondenții care au completat răspunsul la această întrebare. sunt: .

SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor Secțiunea A Opinii despre programul de studiu urmat Pagina 111 .

Pagina 112 .

Pagina 113 .

Pagina 114 .

Pagina 115 .

însă consideră că au mai puține opțiuni în alegerea configurației programului de studiu.Opiniile față de programul de studiu diferă în funcție de mai mulți factori: . studenții care urmează un profil tehnic .Pe de o parte. mai mult decît cei de la alte specializări. aceștia consideră de asemenea că au o mai Pagina 116 . . științe exacte sau științe ale naturii tind să aprecieze că beneficiază de cunoștințe suficiente în vederea integrăriii pe piața muncii.Aproape toți studenții care urmează științe economice (97% mențiuni în foarte mare măsură și mare măsură la întrebarea A2) menționează că se pot integra pe piața muncii cu cunoștințele deprinse din programul de studiu.

drept consideră în mai mare măsură decât ceilalți studenți că programul de studiu pe care îl urmează este realizat astfel încât să dezvolte abilități antreprenoriale. .În ceea ce privește dezvoltarea abilităților antreprenoriale. sociale. nu există o diferențiere pe centre universitare. . însă sunt de părere că sistemele de evaluare sunt în mai mică măsură transparente și stimulative. politice. Secțiunea B Evaluarea facilităților și dotărilor din cadrul programului de studiu Pagina 117 .mare libertate în a alege configurația programelor de studiu. diferențe notabile apar la comparația pe domenii de studiu: studenții de la științe umaniste.Totodată se remarcă faptul că studenții care urmează programe de studiu în științe ale naturii consideră că acestea înglobează mai multe cunoștințe despre proprietatea intelectuală decât celelalte programe de studiu.

Pagina 118 .

Aceștia din urmă consideră că au la dispoziție materiale actualizate la bibliotecă și că au acces la materiale didactice în mai mare măsură decât studenții celorlalte două universități. Comparând opiniile studenților care urmează programe diferite de studiu. Opiniile studenților sunt relativ asemănătoare. observăm că studenții a căror specializare face parte din domeniul științelor naturii sunt mult mai mulțumiți de dotările și Pagina 119 . diferența constând în aprecierile celor care studiază la Universitatea de Vest.Evaluarea dotărilor și facilităților oferite studenților în cadrul programelor de studiu a inclus atât evaluarea calității conținutului materialelor de studiu cât și a “cadrului material” oferit de cele trei universități.

științe politice. Cel mai puțin multumiți de dotările și facilitățile programului de studiu sunt studenții care urmează profile precum științe umaniste. Aceștia consideră că nici cursurile pe care le urmează nu sunt în concordanță cu cerințele pieței muncii și că. științe sociale.facilitățile pe care la au la dispoziție decât colegii care urmează alte specializări. prin profilul urmat. au mai puține legături cu mediul economic. Secțiunea C Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități Pagina 120 .

Pagina 121

Pagina 122

Pagina 123

elaborarea propunerilor de proiecte și antreprenoriatul întrunesc mai puține mențiuni din partea respondenților. cel mai ridicat nivel de pregătire îl au studenții care urmează un program de studiu în științele naturii. Abilități de nivel ridicat de comunicare și de negociere sunt menționate de cel puțin jumătate din studenții care au participat la studiu. doar unul din zece studenți consideră că are un nivel ridicat în elaborarea proiectelor sau că deține abilitatea de a fi întreprinzător. Secțiunea D Opinii față de intrarea pe piața muncii Pagina 124 . Aceștia. în mai mică măsură de cei care urmează un profil tehnic. consideră că au abilități mai ridicate decât ceilalți de evaluare a proprietății intelectuale. Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități referitoare la domeniul de studiu precum și a abilităților individuale are însă și avantajul de a testa capacitatea de autoevaluare a respondenților. Cel puțin o treime din studenții intervievați au declarat că au abilități de nivel ridicat în ceea ce privește creativitatea. inovarea și utilizarea instrumentelor informatice specifice. Abilitățile care nu decurg în mod necesar din cursurile cuprinse în programul de studiu . precum și mediul informațional / practice conferit de programul de studiu urmat. Studenții de la științe umaniste. însă declară că au unu nivel de cunoaștere mai redus în alte domenii sau discipline conexe programului de studiu urmat. În ceea ce privește domeniul de cercetare-dezvoltare-inovare.Această secțiune se supune în mare măsură subiectivității. sociale și politice alături de cei de la științe economice sunt cei care își cunosc cel mai bine domeniile de studiu. alături de cei care se pregătesc în științe exacte.

Pagina 125 .

Pagina 126 .

Pagina 127 .

Segmentarea pe centre universitare arată că studenții din București se diferențiază foarte puțin de ceilalți în ceea ce privește nivelul de cunoștințe ce vizează cerințele angajatorilor din țară. aceștia consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe poate conduce la creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă. dezvoltării și inovării sau de cunoștințe din domeniul transferului tehnologic este foarte ridicat.cel puțin jumătate dintre cei intervievați consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe ar constitui un avantaj în vederea angajării. Întrebările din această secțiune vizează nivelul de cunoștințe despre cerințele angajatorilor precum și nevoile suplimentare ale studenților în vederea obținerii locului de muncă dorit. încearcă să se integreze pe piața muncii. Trecerea de la o etapă la alta presupune ca absolventul să dețină minimul de cunoștințe și abilități necesare la finalizarea studiilor în vederea angajării.Momentul absolvirii facultății reprezintă. politice sau drept consideră că a avea acces la o astfel de resursă este un avantaj în vederea angajării. Aproximativ unul din patru studenți consideră că este la curent cu cerințele angajatorilor din domeniul lor de specializare. Cunoștințele din domeniul antreprenoriatului sunt la fel de importante . Interesul studenților pentru dobândirea de cunoștințe în domeniul cercetării. de cele mai multe ori. sociale. însă se distanțează mult față de ceilalți prin nivelul mai scăzut de cunoștințe referitor la angajatorii din afara țării. 65% dintre studenții care urmează un program de studiu în științe umaniste. Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este considerat a fi un avantaj în vederea angajării de către jumătate din toți studenții care au participat la studiu. în timp ce doar unul din opt declară că are cunoștințe despre cerințele angajatorilor din domeniul lui de specializare la nivel internațional. etapa în care foștii studenți încep. Pagina 128 .

Secțiunea F Surse de informații pentru noutăți din domeniu Pagina 129 .

Pagina 130 .

Observăm că prezentările realizate la cursuri constituie o sursă de informații importantă pentru jumătate dintre respondenți. Studenții care se pregătesc în științe inginerești și cei care frecventează cursurile Universității Politehnica din București apelează în mai mare măsură la informarea prin canale virtuale precum grupurile electronice. O treime din totalul studenților apelează și la materialele din cadrul bibliotecilor universitare. Foarte puțini studenți nu au acces la astfel de surse de informare. aceasta din urmă fiind cea mai importamtă sursă pentru studenții de la Universitatea de Vest și pentru aceia care sunt înscriși la programe de studiu în domeniul științelor naturii. sociale.Accesul la diverse surse de informare precum și conținutul programului de studiu urmat sunt factori care influențează nivelul de informare al studenților cu privire la noutățile din domeniul lor de studiu. forumuri etc. Aceasta este principala sursă de informații cu precădere pentru studenții de la științe umaniste. Centrele de specialitate pe domenii de interes sunt aproape inexistente . Pagina 131 . politice sau drept.doar câțiva studenți ai Universității din Craiova și ai Universității de Vest declară că apelează la această sursă.

H. J Atitudini și opinii față de proprietatea intelectuală Pagina 132 .Secțiunile G. I.

Pagina 133 .

Interesul față de proprietatea intelectuală a fost măsurat prin întrebări referitoare la disponibilitatea frecventării unor cursuri pe teme ce țin de acest domeniu: valorificare.Centrele de informare cu privire la proprietatea intelectuală nu sunt deloc cunoscute. Studenții din cadrul Universității din Craiova și cei care urmează profile de studii umaniste. Unul din trei studenți este interesat și de managemenentul inovării și transferului tehnologic. management al inovării. sociale. proiecte de cercetare. politice sau de drept arată un interes mai mare față de frecventarea unui curs pe tema valorificării proprietății intelectuale decât ceilalți respondenți. Doar unul din 100 de studenți menționează că a auzit despre un astfel de centru. aspecte juridice. în timp ce protejarea proprietății Pagina 134 . protejare.

intelectuale în România și Uniunea Europeană ar constitui un curs ceva mai interesant decât anteriorul: 45% dintre studenți s-ar înscrie la acesta. În funcție de domeniile de studiu, observăm că studenții de la profile umaniste, sociale, politice sau drept ar fi cei mai interesați de un astfel de curs - 70% dintre aceștia declară că ar frecventa cursul pe această tematică. Cursul care ar curpinde aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ar fi frecventat tot de o treime din studenți, în mai mică măsură însă de către studenții din București și de cei care se specializează în științe exacte. Managementul proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare ar aduna în sălile de curs două treimi din studenții care au răspuns, cei mai interesați de acest subiect fiind studenții de la Universitatea din Craiova și cei înscriși la științe umaniste, politice, sociale sau drept.

Pagina 135

Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități. Cel puțin jumătate dintre participanți sunt interesați să participe în activitățile laboratorului virtual și să cunoască activitățile de cercetare și inovare și pe cele de antreprenoriat ale colegilor de la alte universități. Interesul cel mai pronunțat se manifestă față de potențialele colaborări cu colegi din același an din cadrul aceluiași domeniu de la alte universități din țară sau din străinătate, mai ales de către studenții care sunt înscriși la științe umaniste, sociale, politice sau drept.

Pagina 136

Secțiunea K Impactul centrului asupra activității academic

Ideea existenței unui centru interuniversitar care să acționeze ca o punte de legătură între studenții din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate, mai ales în situația în care centrul își propune să întrunească multe dintre tematicile față de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală, consultanță și cursuri pe tema proprietățâii intelectuale, antreprenoriat etc.

Pagina 137

Până în prezent Universitatea Politehnica din Bucureşti. a modului şi tehnicilor de predare în domeniul cercetării. valorificarea proprietăţii intelectuale şi antreprenoriat. protejării şi valorificării proprietăţii intelectuale. pe care Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale doreşte să-l iniţieze. masteranzi sau absolvenţi să dobândească abilităţile şi competenţele necesare asigurării unor performanţe în domeniul valorificării proprietăţii intelectuale şi în cel al antreprenoriatului. elaborate la nivel international. masteranzi. dezvoltare. Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris (Franta). inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. în care învăţământul era primordial orientat către o armonizare a inginerului cu locul de muncă la care acesta era repartizat. european şi nord-american. a arătat că dezvoltarea durabilă a domeniului trebuie să se bazeze pe compararea şi confruntarea cu prestigioase cursuri de cercetare. într-o perpetuă mişcare. prin Facultatea de Antreprenoriat. valorificarea şi protejarea proprietăţii intelectuale etc. programul. dezvoltării. Din păcate aceste colaborări nu au vizat decât un număr limitat de studenţi care să beneficieze de aceste cursuri. Spre deosebire de perioada industrializării. cum ar fi: antreprenoriat. din cadrul proiectului POSDRU "Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. dezvoltare şi inovare. inovare. prin urmarea acestor cursuri beneficiarii – studenţi. în acest sens. cerinţele secolului XXI au adus un suflu nou. STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR. tehnologie.V. Ingineria şi Managementul Afacerilor a iniţiat. va asigura ca un număr cât mai mare de studenţi. doctoranzi şi cadre didactice tinere – vor dobândi o importantă experienţă practică într-o serie de domenii ale managementului modern. CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Analiza strategică efectuată în cadrul Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale. o serie de programe internaţionale de cooperare cu Universitatea Tehnica din Darmstadt (Germania). Perspectivele Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale sunt orientate către o modernizarea reală a învăţământului universitar printr-o abordare înnoită a disciplinelor. Universitatea Bocconi din Milano (Italia). a pieţei muncii. inovării. Universitatea De Paul din Chicago. Pagina 138 . Având în vedere cerinţele actuale pe piaţa muncii în contextul unei societăţi bazate pe cunoaştere. prin dinamizarea forţei de muncă şi a adaptabilităţii acesteia cu cerinţele. Analiza rezultatelor dobândite prin cercetări sociologice de înaltă ţinută profesională. au relevat compatibilitatea serviciilor propuse de către Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale cu nevoile actuale ale subiecţilor intervievaţi. universităţi din Statul Washington (SUA). Totodată. îndeosebi în privinţa metodelor şi tehnicilor de valorificare a proprietăţii intelectuale şi de aprofundarea cunoştinţelor de cercetare.

Această terminologie implică faptul că inovarea şi învăţarea continuă fac parte din munca acestuia.Factori de influenţă ai valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . autonomia în îndeplinirea sarcinilor constituind de asemenea un deziderat. reprezentate de cunoaşterea acumulată prin mijloace formale.Definirea valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. dezvoltare. cel în cunoaştere deţine propriile mijloace de producţie. Prezentarea cursurilor Ultimii ani au pus în evidenţă o nevoie sporită a managementului CDI. prin cursurile: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. inginerul « de tip nou » intră de asemenea în categoria « knowledge worker ». spre deosebire de “lucrătorul manual”. care datorită portabilităţii acesteia facilitează mobilitatea specialiştilor. de inovare şi de transfer tehnologic. o mai mare bogăţie şi varietate.Trăsături principale ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Mecanisme şi modele ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală : Pagina 139 . materializată într-un portofoliu cuprinzător de discipline manageriale. Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale.În acest context. inginerul este chemat să contribuie la creşterea competitivităţii firmei/companiei şi la dezvoltarea durabilă a acesteia. prezentând totodată tehnici. cu siguranţă. Ca absolvent al universităţii – şi potenţial manager. structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană. cu rolul formarii de specialişti capabili să facă faţă competenţei specifice economiei de piaţă. Se pot evidenţia aici propunerile de includere în noile planuri de învăţământ a acestor cinci discipline propuse în proiect: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. conceptele. Un exemplu clasic în această privinţă îl reprezintă inginerii care lucrează în Silicon-Valley. Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic. tipologia şi structurile specifice valorificării drepturilor de proprietate intelectuală. Introducere în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală: . Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare. De aceea. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile. Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale va aduce. inovare.

.Organizaţii de inovare şi transfer tehnologic. Definiţii şi concepte.Studiu de caz: inovarea în Uniunea Europeană. .Finanţarea din contracte comerciale.Metodologii internaţionale de consultanţă şi de audit al inovării şi transferului Pagina 140 . . .Definiţii şi concepte.Reguli şi legislaţie..Factori de influenţă ai ai inovării .Mecanisme ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală .Finanţarea din credite bancare Măsurarea inovării şi transferului tehnologic.Finanţarea din fonduri nerambursabile .Finanţarea din fonduri de capital – risc . conceptele. .Metode de măsurare a inovării şi transferului tehnologic.Finanţarea din fonduri de capital – risc . .Finanţarea din fonduri nerambursabile .Finanţarea din credite bancare . . tipologia şi structurile specifice procesului de inovare şi transfer tehnologic. structuri şi sisteme de evaluare şi de finanţare care se utilizează în procesul de inovare şi transfer tehnologic.Inovarea şi transferul tehnologic.Statisitca inovării. .Organizaţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Metode de finanţare a valorificării drepturilor de proprietate intelectuală .Modele ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală Organizarea activităţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală: . Finanţarea inovării şi transferului tehnologic.Managementul calităţii totale al inovării şi al transferului tehnologic. Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de inovare şi transfer tehnologic în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. Organizarea inovării şi transferului tehnologic. prezentând totodată tehnici. . Procesul inovării.Descrierea procesului de inovare .Efecte ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală .Principii ale organizării procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală . . Auditul inovării şi transferului tehnologic. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.

.Studiu de caz: auditul inovării în Universitatea POLITEHNICA Bucureşti.Cât durează protecţia prin marcă? .Care sunt beneficiile protecţiei prin drept de autor şi drepturi conexe? .Sistemul Uniunii Europene de audit al inovării şi transferului tehnologic.Care sunt beneficiile protecţiei prin înregistrarea modelului de utilitate? . structuri şi metode care se utilizează în brevetarea invenţiilor.Ce este modelul de utilitate înregistrat? .Care este legătura dintre brevetul de invenţie şi transferul tehnologic? Modele de utilitate. comunitar şi mondial? . când şi cum se solicită protecţie prin marcă pe plan naţional.Care sunt beneficiile protecţiei invenţiilor prin brevet? .Care sunt taxele pentru obţinerea si menţinerea în vigoare a unui brevet de invenţie? .Cum se înregistrează o marcă? .De ce. . conceptele. prezentând totodată tehnici. .Care sunt taxele pentru înregistrarea şi menţinerea în vigoare a unei mărci? . .Care sunt taxele pentru obţinerea şi menţinerea în vigoare a unui model de utilitate înregistrat? . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de brevetare a invenţiilor şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces.Cum se transmit drepturile cu privire la marcă? Dreptul de autor şi drepturile conexe.Cum se dobândeşte protecţia? Pagina 141 .Cum se obţine un brevet de invenţie la OSIM? .Cui aparţine brevetul pentru o invenţie creată în cadrul unui contract de cercetare? .De ce. când şi cum se solicită protecţie prin brevet pe plan naţional.Cat durează protecţia prin model de utilitate înregistrat? .Ce este dreptul de autor? Ce sunt drepturile conexe? .Cum se înregistrează un model de utilitate? . european si mondial? .Cum se valorifică un brevet de invenţie? .tehnologic. Elemente de bază despre brevetele de invenţie.Cum se valorifică un model de utilitate? Elemente de bază despre mărci.Ce este brevetul de invenţie? . .Care sunt beneficiile protecţiei prin marcă înregistrată? . .Ce este o marcă? . tipologia şi structurile specifice brevetării invenţiilor. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Cât durează protecţia prin brevet? . Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană.

.Cum se valorifică dreptul de autor şi drepturile conexe? .Alte metode şi modalităţi de transfer de tehnologie bazate pe transmiterea indirectă a drepturilor de proprietate intelectuală . conceptele. prezentând totodată tehnici.Acorduri contractuale în transferul de tehnologie .Contracte de confidenţialitate .Confidenţialitatea informaţiilor care constituie sau pot constitui obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală.Managementul drepturilor de PI pentru proiectele de CDI în care sunt implicate IMM-uri . Pagina 142 . .Ce sunt organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi care sunt ele în România? Secretul comercial. .Care este durată protecţiei? .Ce sunt secretele comerciale? .Managementul drepturilor de proprietate intelectuală .Acorduri interne .Identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Când se utlizează contractele de confidenţialitate .Când se recomandă protejarea informaţiilor ca secret comercial? . tipologia şi structurile specifice jurisprudenţei. .Cum se poate dezvolta o strategie de protecţie a secretului comercial pentru firmă? Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale.Acorduri de licenţiere.Principii generale privind identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer .Rolul unui director de proiect de cercetare în protecţia şi valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală Jurisprudenţa transferului tehnologic..Transferul de tehnologie bazat pe transmiterea directă a drepturilor de proprietate intelectuală . Prevederi de bază privind proprietatea intelectuală în contractele CDI.Contracte de confidenţialitate în ambele sensuri . structuri şi metode care se utilizează în jurisprudenţa actuală din domeniul proprietăţii intelectuale. Care sunt principalele elemente şi probleme în negocierea şi redactarea unui acord de licenţiere? .Avantajele şi riscurile licenţierii .Protecţia secretelor comerciale .Cesionarea drepturilor de proprietate intelectuală . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a jurisprudenţei actuale în domeniul proprietăţii intelectuale şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a utiliza mecanismele jurisprudenţei.

Analiza si stabilirea obiectivelor de proiect .Dezvăluirea în timpul negocierilor preliminare .Stabilirea sarcinilor .Căi legale de prevenire a dezvăluirii informaţiei de utilitate tehnologică .Avantajele şi dezavantajele participării companiilor în societăţi mixte Contracte de furnizare de know-how. Introducere în managementul proiectelor de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI): .Previzionarea tendinţelor de risc Managementul implementării proiectului CDI: .Alocarea resurselor . dezvoltare.Controlarea executării proiectului . dezvoltare.Organizarea proiectului . structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în realizarea proiectelor de cercetare.Analizarea rezultatelor Managementul calităţii proiectelor CDI: . tipologia şi structurile specifice proiectelor de cercetare. inovare. .Obiectivele şi principiile codului internaţional de conduită .Dezvăluirea informaţiei în scopul protecţiei prin brevet şi alte drepturi de PI . dezvoltare. inovare.Estimarea resurselor .Achiziţionarea resurselor Organizarea activităţilor proiectului CDI: .Domeniul de aplicare a codului.Garanţii cu privire la know-how Codul internaţional de conduită în domeniul transferului de tehnologie.. conceptele. . prezentând totodată tehnici.Dezvăluirea know-how-ului . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de management antreprenorial al proiectelor de cercetare.Definirea conceptelor de bază .Definiţie şi caracteristici .Evaluarea si controlul riscurilor Managementul resurselor CDI: .Urmărirea şi raportarea derulării proiectului . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Conducerea activităţilor de proiect . dezvoltare. Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare.Dezvăluirea în licenţe sau acorduri de know-how . inovare. inovare şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini aceste procese.Probleme ale managementului calităţii totale Pagina 143 .

Dezvoltarea platformei informatice si extinderea comunicării în predare. .Elaborarea planului de afacere . .Promovarea. de lucru în echipa.Finanţarea din fonduri nerambursabile . dezvoltare. Pagina 144 . . obiectivele sunt: ..Extinderea profilurilor inter si multidisciplinare.Înnoirea ştiinţifică a disciplinelor din curriculum. pentru universităţile partenere se fundamentează următoarele obiective strategice: .Trecerea la predarea problematizată.Finanţarea din credite bancare Programul academic În urma studiului efectuat. care să permită un răspuns rapid la exigenţele pieţei municii.Implicarea unui număr mai mare de studenţi şi a cadrelor didactice tinere în activitatea de cercetare. prin actualizarea permanentă a informaţiilor.Îmbunătăţirea calităţii cursurilor predate. inovare: .Corelarea şi validarea interdisciplinară a curricula. La nivelul fiecarei facultăţi.Finanţarea din fonduri de capital – risc . prin fiecare disciplină.Legarea mai strânsă a procesului didactic de activitatea practică. aplicativ. de participare la dezvoltarea unui mediu global. dezvoltare. . al seminariilor.Dezvoltarea structurilor de tip laborator. . .Manualul calităţii Elaborarea proiectelor de cercetare. inovare: . a abilităţilor de lider. proiectelor şi laboratoarelor. . de nevoile reale ale economiei de piaţă. în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii a activitatii didactice şi ştiinţifice. de comunicare.Elaborarea studiului de fezabilitate Metode de finanţare a proiectelor de cercetare. al fiecarui domeniu şi program de studii.Orientarea conţinutului disciplinelor către dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii de inovare. în găsirea unor locuri de muncă adecvate pregătirii lor. care pot crea greutăţi absolvenţilor.Ghid practic de redactare a proiectelor . în vederea creşterii valorii adăugate. .Accentuarea caracterului practic. a formării în domeniul mangementului de proiect şi în cel al valorificării proprietăţii intelectuale.Amplificarea formării antreprenoriale. în scopul evitării unor specializări foarte înguste. . .Creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea bazei materiale. . .

. . marketingului.. În cazul studiilor universitare de doctorat se impun: . antreprenoriatului.Diversificarea domeniilor de formare. Restructurarea programelor de master trebuie să vizeze: . adaptându-le la condiţiile concrete locale. valorificării proprietăţii intelectuale. în funcţie de grupurile ţintă. . - Pagina 145 .Susţinerea unor masterate în parteneriat cu agenţii economici.Dezvoltarea pregătirii personale.Dezvoltarea programelor de masterat racordate la standardele europene. . Universităţile partenere trebuie să îşi continue procesul de modernizare a tehnologiilor didactice prin: . didactice şi pedagogice.Structuri instituţionale dedicate. prin module de discipline opţionale şi facultative.Integrarea studenţilor din programele de master în proiectele de cercetare ştiinţifica ale universităţii.Informatizarea sistemului de predare şi evaluare. flexibile. . prin teme de casa. adaptabile la cerinţele şi posibilitatile cursanţilor sau ale agenţilor economici. .Creşterea ponderii temelor şi disciplinelor pentru care lucrările aplicative se desfaşoară pe grupuri mici. . alte instituţii publice sau private. . . .Dezvoltarea unui marketing educaţional pentru promovarea programelor de master ale universităţii. a conţinuturilor şi metodelor.Deschiderea programelor de doctorat spre mediul economic.Flexibilitatea permanentă a programelor de masterat şi adaptarea la cererea existentă pe piaţa muncii. proiecte de cercetare etc.Extinderea învăţământului asistat de calculator la toate disciplinele. Formarea continuă trebuie dezvoltată prin: .Îmbunătăţirea conţinutului manualelor universitare. . împletind experienţa şi rezultatele proprii. .Deschiderea programelor de masterat spre domeniile ştiinţifice de vârf. prin editarea de material didactic actualizat şi de nivel ştiinţific corespunzator. al dezvoltarii în carieră etc.Sisteme modulare.Învăţământ deschis şi la distanţă. cu noile direcţii şi orientări manifestate pe plan european. ulizând platforma informatică a universităţii. .Creşterea performanţelor ştiinţifice şi antreprenoriale pentru toate programele de doctorat organizate de universitate.Abordarea domeniilor de vârf şi a celor interdisciplinare.Creşterea ponderii activităţilor de pregătire individuală a studenţilor. . . cu universităţi din ţară sau străinatate.Asigurarea educaţiei complementare în domeniul comunicării.

precum şi realizarea unui parteneriat academic. în vederea valorificării proprietăţii intelectuale. Autoevaluarea periodică a programelor de studii din cele trei cicluri universitare. Valorificarea potenţialului uman Pentru valorificarea potenţialului uman al universităţii. Creşterea autonomiei centrelor de cercetare în abordarea parteneriatelor şi a valorificării resurselor. sunt necesare: Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf. - - Pagina 146 . Încurajarea mobilităţii cadrelor didactice. trebuie avută în vedere promovarea unui dialog permanent cu studenţii. informaţii şi literatură de specialitate. Atragerea pentru cariera didactică a celor mai performanţi tineri. Asigurarea flexibilităţii în modul de utilizare a timpului universitarilor. reputaţiei şi vizibilităţii internaţionale. în vederea creşterii performanţelor. managementul riscului. dezvoltarea locală şi regională. cu respectarea cadrului legal. Participarea personalului la programe de formare continuă. Promovarea schimburilor academice între universităţile partenere din ţară şi din străinatate. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale. atât pentru cercetări ştiinţifice naţionale şi internationale. Gestionarea rezultatelor ştiinţifice obţinute în universitate. Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare. Managementul calităţii În privinţa managementul calităţii se impun urmatoarele obiective: Integrarea universităţii într-un proces de evaluare internaţionala. Diseminarea şi sprijinirea excelenţei academice şi antreprenoriale. asigurarea calităţii.- - Deschiderea către industrie sau către nevoile de dezvoltare personală. De asemenea. având în vedere problemele majore ale societăţii. sunt necesare: Promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe performanţă şi probitate. Dezvoltarea mecanismelor şi pârghiilor interne de autoevaluare. prin creşterea participării active a studentilor la procesul de învatamânt şi de cercetare. în parteneriate intra şi interuniversitare sau nonacademice. privind dezvoltarea durabilă. cât şi pentru schimburi de idei. a prestigiului. pentru creşterea calităţii tuturor activităţilor din universitate. cu potenţial pentru performanţă în cercetare. În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică şi inovarea.

Ţinând seama de rezultatele acestui studiu.- Analiza şi adaptarea periodică a managementului calităţii.Prestarea de training şi consultanţă în domeniul legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală. .Dezvoltarea şi utilizarea retelelor electronice de conexiune cu industria.Examinarea tehnică a ideilor inovative în scopul determinării aplicabilităţii. programele centrului sunt: Programul de inovare: .2/S/56872. Programele centrului Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în baza contractului nr.Evaluarea juridică şi legală a ideilor. comunitaţile locale şi industrie în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic.Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale. iar pentru rezolvarea acestora facilitează cooperarea dintre acestea şi centrele de cercetare din universitate. . inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” şi a acordului de parteneriat încheiat cu Ministerul Educaţiei. în vederea obţinerii protecţiei naţionale sau internaţionale. în scopul determinării tipului de protecţie legală care poate fi promovat. .Asigurarea de suport cercetătorilor la început de carieră pentru aplicarea ideilor acestora.Organizarea de training şi dezvoltarea curriculei pentru formare inovativ – antreprenoriala. Promovarea transparenţei cu privire la calitatea procesului de învăţământ în universităţile partenere. conferinţe şi seminarii pentru universitate. Dezvoltarea schimbului de bune practici cu universităţi performante din ţară şi din străinatate. Pagina 147 . Tineretului şi Sportului.Conducerea şi organizarea de workshops. în vederea asigurării standardelor de performanţă. POSDRU/86/1. . . . stadiului cunoscut al tehnicii şi corespondenţei cu cerinţele tehnice care sunt stipulate în legislaţia privind proprietatea intelectuală.Iniţierea şi realizarea de proiecte în domeniul inovării şi transferului tehnologic. . Programul de proprietate intelectuală: . . Creşterea exigenţei în atragerea şi promovarea cadrelor didactice şi nedidactice în universitate. pentru finanţarea proiectului cu titlul “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. tehnologie. pentru a forma baza de date cu problemele tehnice ale firmelor.Asigurarea suportului tehnic şi legal investitorilor care achiziţionează licenţe de brevet de invenţie şi facilitarea comunicării dintre aceştia şi autorii invenţiilor. prin utilizarea instrumentelor specifice inovării. Cercetării. articolelor ştiinţifice şi a rezultatelor cercetării din universitate.

misiunea asumată de universităţi este gândită ca o intersecţie a educaţiei . .Evaluarea proprietăţii intelectuale pentru determinarea valorii economice predictibile a ideii inovative.Dezvoltarea capacităţii de CDI a universităţii prin training.. . cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică producătoare de cunoaştere. Astfel.Follow-up asupra proiectelor de CDI ale universităţii aflate în derulare. în Pagina 148 . declaraţii sub semnatură. dezvoltarea.Includerea centrelor de cercetare ale universităţii în reţele similare. regional sau internaţional. regional şi internaţional. workshops şi seminarii. precum şi prin inovaţiile şi adaptările tehnologice care condiţionează creşterea economică a ţării. Programul suport pentru activitatea CDI: .Crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea proprietăţii intelectuale şi dezvoltarea transferului tehnologic.Elaborarea de ghiduri practice pentru cercetare – dezvoltare şi documente privind politica universităţii în acest domeniu.prin producerea de cunoaştere şi a inovării ca principale obiective ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. . cursuri. contracte de licenţă.Promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. . . Universităţile partenere îşi asumă conceptul de universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman. . . construcţie instituţională. în noua strategie. VI.Dezvoltarea cooperării şi a comunicării cu agenţii economici la nivel local. în scopul utilizării pe o scară mai largă conceptelor educaţiei inovativ – antreprenoriale. .Colaborarea cu reţele . obligaţii etc. . prin utilizarea metodei optime în fiecare caz în parte.Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea obţinerii licenţierii celei mai avantajoase. Concluzii Pe baza acestor rezultate.Informarea asupra surselor şi oportunităţilor de finanţare a proiectelor universităţii. . . Programul de cooperare şi comunicare: .suport al cercetării şi dezvoltarea relaţiilor strategice cu institutii de cercetare si cu agenţi economici in domeniile de cercetare şi dezvoltare ale universităţii. prin care se condiţionează capacitatea de inovare a unei ţări.Asigurarea marketing-ului privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. şi training specializat. Producerea cunoaşterii. În acelaşi timp. cum sunt clauze confidenţiale. internaţional şi la întreprinderi industriale.Elaborarea documentelor necesare transferului tehnologic. a fost îmbunătăţită strategia universităţilor partenere.prin formarea profesională. a cercetării ştiinţifice . dimensiunea culturală a universităţii îşi păstrează importanţa majoră în cultivarea identităţii instituţionale şi a unei reputaţii distincte. regional.Promovarea parteneriatelor strategice în domenii cum sunt cercetarea.

antreprenoriat şi valorificare a proprietăţii intelectuale. principiile de bază ale activităţii inovativ – antreprenoriale a universităţii sunt: . de respect pentru trecut şi prezent.Universitatea promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice. Această strategie asigură creşterea gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii.Universitatea utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale. apreciem că. transmiterea prin educaţie şi prin formare profesională. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală. . inovare. . Un rol esenţial îl au cercetarea aplicativă. diseminarea prin tehnologiile informaţionale. A face ceea ce ne propunem constituie însă o datorie de onoare. A vorbi despre viitor poate dura o veşnicie. Nu sunt suficiente numai eforturile didactice făcute zi de zi. lucrări cu aplicabilitate practică. va creşte personalul alocat transferului tehnologic şi valorificării proprietăţii intelectuale şi se va mări numărul de studenţi în inovare şi în antreprenoriat. Centrul recent înfiinţat işi propune să stimuleze dezvoltarea cunoaşterii şi a activităţii în acest domeniu. dimensiunea culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universităţii noastre. cât şi pe plan mondial.Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţii vor fi împărţite între universitate şi inventatori. care să stea la baza unor viitoare parteneriate economice. Pagina 149 . licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. comunicări şi referate ştiinţifice.principal prin cercetarea ştiinţifică.Universitatea supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile sale. inovarea şi antreprenoriatul. prin utilizarea conceptelor de ştiinţă. o asumare conştientă de responsabilitate. dar şi studii analitice. să producă nu numai lucrări didactice şi note de curs. pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. Pe baza noii strategii. În cadrul acestei noi strategii. tehnologie. utilizarea inovaţiei tehnologice. . incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat. Nu putem obţine performanţele pe care ni le propunem fără o continuă şi intensă raportare la tot ceea ce a creat până acum gândirea managerială atât la noi în şcoală şi în ţară.

axa prioritară 2: “Competitivitate prin cercetare. M. Programul Operaţional Sectorial “Creşterea competitivităţii economice”. Innovation Technology: How New Technologies Are Changing The Way We Innovate. M.. & Richardson.Proiectul nr. New York. L. The public responsibility for higher education and research. 7.2. operaţiunea O 2. 9. Sydow. & Woerter. (2007).1. Journal of Institutional Research . Switzerland: Swiss Institute for Business Cycle Research. cu denumirea „Evaluarea capacităţii de inovare şi promovarea spiritului antreprenorial în UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI”. Blackman. Baltimore.University start-up formation and technology licensing with firms that go public: a resource-based view of academic entrepreneurship. (2008). Altbach.. J.VII. Technology and the Arts. A Thesis Submitted to the Graduate College of Bowling Green State University in partial fulfillment of the requirements for the degree of MASTER OF EDUCATION.Building an innovation hub: A case study of the transformation of university roles in regional technological and economic development. 14 (1). vol. & Gingras. 6.. Research Policy . si Balan. Swansson. P. Bergan (eds.G. McDougall (2005) . xxx . Patricia P. Jan Youtie. Joshua B. **** . M. Jackson (2007) . Council of Europe higher education series No. Rothwell.. Cod SMIS – CNNR 2680. International Marketing Review. 4. si S. Philip Shapira (2008) . 2009. 11. Gann. 3. Harper and Row. 206. D. Arvanitis. dezvoltare tehnologică şi inovare”. World Class Worldwide: Transforming Research Universities in Asia and Latin America. Zurich. May 2007. S. UC Berkeley. 1188–1204. 1-8. N. 273-278. 2007. 12. Is There Any Impact of UniversityIndustry Knowledge Transfer on the Performance of Private Enterprises? An Empirical Analysis Based on Swiss Firm Data.. A. No.4: „Întărirea capacităţii administrative”. J.7-31 8. London. Roy (1994). Journal of Business Venturing 20. Research Policy 37. National Endowment for Science. D.2010 Graduate Student Satisfaction Survey As presented to the GA Delegate Assembly May 6. 2. (2005). Godin. and Dodgson. The Age of Discontinuity. 2. 13. The place of universities in the system of knowledge production. P (1969).) (2005). 29. 10.11. University Governance in Uncertain Times: Refocusing on Knowledge Creation and Innovation. Towards the Fifth-generation Innovation Process. (2000). Weber. Kennedy. 291–311.2010.. 5. Y. B. Powers. pp.AN EXAMINATION OF MASTER’S LEVEL GRADUATE STUDENT EXPERIENCES AND ATTITUDES. Bibliografie 1. Drucker. Julie A. Pagina 150 . Strasbourg: Council of Europe. Guidelines to Our changing Society. MD: Johns Hopkins University Press.

prin interviu se pot rezolva. cu întrebări specifice dinainte formulate. schimbul de replici. câţi indivizi spun un lucru sau altul. pentru că presupune interacţiunea participanţilor. pe marginea acestor întrebări.). Focus-grup-ul (interviu de grup focalizat) reprezintă un interviu de grup structurat. adică informaţii care ţin de “infrastructura” atitudinilor şi a opiniilor exprimabile de către subiecţi. adică câte minimum două focus-grupuri pe aceeaşi temă. de opinii şi idei. după modul cum se plasează (logic şi temporal) drept o preanchetă. chiar în versiunea lui structurată. în cercetarea de faţă sunt desfăşurate două focus-grupuri: primul cu o structură mixtă (reprezentanţi din toate cele trei categorii ale grupului ţintă în mod egal). Interviul de grup. cei convocaţi să fie cât mai diferiţi ca status şi rol. Se constituie astfel un public a cărui singura caracteristică regăsită la toate persoanele ce formează grupul este aceea că ele sunt afectate de o aceeaşi problemă şi atunci. În cadrul ghidului pentru focus-grup întrebările trebuie să fie relativ puţine (un număr de 7-10). pentru ca focus-grupul să nu depăşească o durată de două ore (la un număr de 12 participanţi). deschise. aplicarea focus-grupurilor se face în sistem pereche. altfel nici n-ar mai avea sens o discuţie de grup. prin urmare. şi al doilea cu reprezentanţii mediului economic.). cum o spun. De aceea. testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistenta. Cele două focus-grupuri propuse în metodologia de faţă. este o metodă calitativă. reprezintă o metodă calitativă şi pentru faptul că aici nu interesează. în interiorul unei categorii de public. în mod deosebit. pot să fie considerare. Interviul. corpul mediului de afaceri şi studenţii.ANEXE Focus-grupul Obiectivul principal al unei investigaţii de tip focus-grup este de a obţine date sociale de profunzime. ce limbaj trebuie folosit etc. în general şi cel de grup. realizate în condiţii similare. deoarece de desfăşoară în faza iniţială a cercetării. Vor fi intervievate aşadar persoanele expuse direct la impactul problematicii şi anume reprezentanţii grupului ţintă ai proiectului: corpul academic. dar principiul este ca. cât durează aplicarea lui etc. Faţă de interviul de grup clasic. în primul rând. În preanchetă. Pagina 151 . întrebări care sunt. cum se modifică pe parcurs cele spuse etc. pentru a mări gradul de confidenţă a datelor. în desfăşurarea focus-grupului mai intervine o deosebire esenţială: participanţii. Particularitatea temei puse în discuţie determină compoziţia celor ce iau parte la interviu. nu se cunosc între ei. pentru a asigura o oarecare reprezentativitate. identificarea mecanismelor de formare şi de exprimare a atitudinilor şi opiniilor. De obicei. Datele obţinute vizează. este de dorit ca invitaţii la discuţii să fie diferiţi sub aspectul altor caracteristici. în principal. ci ce anume spun oamenii. nefăcând parte din acelaşi grup natural. următoarele aspecte: alegerea întrebărilor şi ameliorarea formulării lor (ce întrebări sau propoziţii sunt mai relevante relativ la o tema şi o populaţie. evident.

explicit pentru a utiliza înregistrarea video. Exerciţiu scris (participanţii sunt rugaţi să noteze opţiunile în scris şi să le predea la finalul discuţiei. • Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. fără nici un fel de constrângere. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 3. Utilizăm şi metode video de înregistrare deoarece la un grup de 10 -12 persoane. doar din înregistrarea audio nu se va înţelege cine ce a spus. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. în opinia dvs. Care ar fi. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect). în ordinea preferată de dvs. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a studenţilor? 2. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să se utilizeze recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? 5. deoarece dorim să discutam cu toţii.Mixt Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. pe foaie se va trece statusul participantului la discuţie – cadru didactic. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. • Nu există răspunsuri corecte sau greşite de aceea vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. mediul economic etc. care va dura aproximativ o oră şi jumătate”. • În primul rând. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor 1. Prezentarea moderatorului. Cât de important este pentru dvs.) Pagina 152 . nu iniţiaţi discuţii în doi. • La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. Prezentarea regulilor discuţiilor: • Închiderea telefoanelor mobile. pentru a ne cunoaşte mai bine. student. Vă mulţumesc.Ghid de Focus .

Pentru dvs.. În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. care va dura aproximativ o oră”. Pagina 153 . Aţi fi interesaţi să vă implicaţi în activităţile acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4.Gândindu-vă la experienţa dvs. Explicaţi vă rog alegerea care se află pe prima poziţie / De ce aţi făcut această alegere (cel mai important factor) 6. Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare. ordonaţi următorii actori după importanţa pe care o au în asigurarea pregătiri viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii. nu iniţiaţi discuţii în doi. Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare 1. Cine are cea mai mare contribuţie în privinţa pregătirii viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii? (1= Cel mai important 5= Cel mai puţin important) Facultatea Studentul/absolventul însuşi Angajatorul Asociaţiile profesionale Altcineva:…………. personală. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect) Prezentarea regulilor discuţiilor: Închiderea telefoanelor mobile La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului.Mediul Economic Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. (prezentarea moderatorului). Numele meu este…………. deoarece dorim să discutam cu toţii. Ghid de Focus-Grup .

doar din înregistrarea audio. vă întâlniţi cu tematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării? 3. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs.? 2. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. fără nici un fel de constrângere. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 2. Utilizăm şi metode video de înregistrare. În cadrul activităţii pe care o desfăşuraţi în organizaţia dvs. Cât de important este pentru dvs. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. explicit pentru a utiliza înregistrarea video. care sunt acelea? SAU Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a tinerilor care ajung să lucreze în firma dvs. în opinia dvs. deoarece la un grup de 10 -12 persoane. care vă nemulţumesc? Dacă da. nu se va înţelege cine ce a spus. vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. Vă mulţumesc. pentru a ne cunoaşte mai bine. De aceea.Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Există aspecte privind pregătirea tinerilor absolvenţi care ajung să lucreze în firma dvs. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să puteţi primi recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Aş dori acum să trecem la următoarea parte a discuţiei noastre şi să vă pun o altă întrebare legată de……. Care ar fi. Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. În primul rând. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. Pagina 154 . La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor(cu accent pe tematica de pregătire a centrului pilot) 1. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare. în ordinea preferată de dvs.

Cum aţi dori ca activitatea centrului de comunicare să contribuie la activitatea firmei dvs.1. În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. Pagina 155 . Ce aşteptări aveţi de la un astfel de centru de comunicare? SAU: Pentru dvs.? Încheiere Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare……. Aţi fi interesaţi să sprijiniţi dezvoltarea (să vă implicaţi în activităţile) acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2.

cercetători şi studenţi C. Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dumneavoastră! Chestionar A. Analizând programul de studiu/cercetare în cadrul căruia activaţi.inovare Studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Stimate cadre didactice/ Stimaţi cercetători şi doctoranzi. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul activităţii didactice până în momentul de faţă. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Utilizarea informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 156 . consorţii de proiecte etc.Chestionar . în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare dezvoltare . Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului de studiu/de cercetare pe care îl susţineţi? Conţinutul activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. vizite de studiu.) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare dintre cadre didactice. care vizează profesorii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii continue a performanţei profesorilor şi a şanselor inserţiei studenţilor dumneavoastră pe piaţa muncii.

dezvoltării şi inovării din domeniul în care activaţi Abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic /de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de negociere D. inovare.cercetare Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare Cunoaşterea realizărilor cercetării. noi tehnologii. noi tehnologii. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. inovare. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu Facultatea îi încurajează pe membrii în a deveni inovatori Inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii Există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale Este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studențţlor în domeniile: antreprenoriat. m-ar ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ Satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare La nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor Înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. societatea bazată pe cunoaştere etc. Planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 157 . societatea bazată pe cunoaștere etc.

ziare Canale virtuale: grupuri electronice.  Nu utilizez asemenea surse de informaţii F. vă desfăşuraţi activitatea. radio.. platformă virtuală etc.. (continuare în pagina următoare) Centru de informare specializat în domeniul meu de interes (menţionaţi care):………………………. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale?  Da (precizaţi care)…………………………  Nu  Nu ştiu G.domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Sunt interesat să obţin mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare.. forumuri. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? ……………………………………………………………………………………………………………………. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară Sunt interesat de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate Sunt interesat de dezvoltarea unui laborator virtual. de interes? Articole de specialitate din reviste indexate ISI sau proceedings-uri de la conferinţe naţionale şi internaţionale Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale Cărţi din biblioteca universitară Canale mass-media: TV. În universitatea/facultatea în care dvs. Alta:…………………………….. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care îl susţin E. reviste. H. Care sunt principalele surse de informaţii pe care le utilizaţi cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs. În ce măsură aţi fi interesat de îmbunătăţirea continuă a performanţei prin frecventarea unor cursuri cu următoarea tematică: În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 158 .

transfer tehnologic etc. promovarea protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale. cercetare – dezvoltare – inovare. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. 1. antreprenoriat. În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Workshop-uri. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. prin Notă Pagina 159 . inovare Universitatea Politehnica din Bucureşti. I. Centrul va pune la dispoziţia acestora o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. declaraţii sub semnătură.Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare. consultanţă pentru proiecte şi cursuri (cu suporturi bibliografice în format electronic) pe teme de proprietate intelectuală. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale.. obligaţii etc. dezvoltare. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice şi de cercetare pe care le desfăşuraţi?  Da (Completaţi următoarele două întrebări)  Nu (Treceţi la punctul J al chestionarului) I.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative. Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile dvs. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. actuale în domeniul didactic/ de cercetare. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor. informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. în vederea îmbunătăţirii continue a performanţei cadrelor didactice şi a cercetătorilor. contracte de licenţă. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”.

..... tipărirea de reviste.............. Nu Sex:  F M Vârstă: ................................. Statutul dvs.............. gradul didactic:…………………  Membru al unei comisii de asigurare a calităţii  Doctorand K..! Pagina 160 ............  Conducător de doctorat  Cercetător ştiinţific Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea răspunsurilor dvs.......... programul de finanţare) ……………………. în ultimii 5 ani? Da (precizaţi tipul grant-ului. manuale....... naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare......... regional.……………....................... Aţi beneficiat de un grant de cercetare ca director de proiect....metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local..... regional........ Facultatea şi specializarea dvs................. naț ional.......... 2... internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local.................. training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate...... L...... Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… J.. cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale I........... ...... în universitate:  Membru al unei structuri decizionale privind dezvoltarea programelor de studii universitare  Cadru didactic..........

recomandări privind angajarea. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. de studiu? Furnizarea materialelor didactice Conţinutul cursurilor raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. proiecte academice în echipă) Studentul are posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu (ex. cursuri opţionale diversificate) În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale Foarte slab Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 161 . Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs. Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului dvs. vizite de studiu.Studenţi Stimaţi studenţi.! Chestionar A. care vizează studenţii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova.Chestionar . Analizând programul de studiu pe care îl urmaţi. târg de job-uri) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi C. pe piaţa muncii. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul studiilor până în momentul de faţă. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii şanselor inserţiei dvs.

În momentul de faţă aveţi o sursă specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs. radio. Ce alte cunoştinţe şi competenţe consideraţi că ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii? …………………………………………………………………………………………………………………….dezvoltare . reviste.……………………………. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic m-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.aferente Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu Cunoaşterea domeniului cercetare ..inovare Abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale Abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu Abilitatea de a elabora propuneri de proiecte Abilitatea de a fi întreprinzător D. ziare  Canale virtuale: grupuri electronice. dezvoltării şi inovării mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului mi-ar mări şansele de angajare E. În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 162 . F. de interes? Da:  Prezentări la curs  Cărţi din biblioteca universitară  Canale mass-media: TV. platformă virtuală etc. forumuri.  Centru de informare specializat în domeniul meu de interes(precizaţi care).

inovare J. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu Cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate Universitatea Politehnica din Bucureşti. În ce măsură aţi fi interesat să frecventaţi cursuri cu următoarea tematică: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare. Alta: …………………………………………………………  Nu am acces la o asemenea sursă de informaţie G. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………… I. Aveţi cunoştinţe privind existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală?  Da (precizaţi care)……………………………………………. în vederea creşterii oportunităţilor de dezvoltare profesională şi de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii.  Nu cunosc un asemenea centru de informare H. În ce măsură sunteţi interesat de: Participarea în cadrul unui laborator virtual. Centrul va pune la dispoziţia studenţilor o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. consultanţă şi cursuri (cu suporturi de curs în format În foarte mică măsură În foarte mare măsură În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Pagina 163 . dezvoltare. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”.

.  Nu Sex: F M Vârstă: ……………….: …………………………………………………………………………………. K. transfer tehnologic etc. anul 1  Masterat. aprofundarea cunoştinţelor etc. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ………………………………………………………………………………………………… Anul dvs. Aţi beneficiat de o bursă în cadrul programului dvs. antreprenoriat. de studii până în momentul de faţă?  Da (precizaţi de ce tip şi numărul de semestre) …………………………………………………………………. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice pe care le desfăşuraţi (cursuri. cercetare – dezvoltare – inovare. cât şi informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. anul 2 Vă mulţumim pentru timpul acordat! Pagina 164 . )?  Da  Nu L. de studiu:  Anul 1  Anul 2  Anul 3  Anul 4 Facultatea şi specializarea dvs.electronic) pe teme de proprietate intelectuală.  Masterat. proiecte de cercetare.

Prin descrierea experienţelor dvs. cât de importante sunt pentru organizaţia/firma în care dvs. Organizaţia în care dvs. activaţi următoarele competenţe şi cunoştinţe deţinute de candidaţi? Cunoştinţe specializate în domeniul de studiu Cunoaşterea altor domenii conexe Cunoştinţe în domeniul proprietăţi intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de negociere Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de a lucra în echipă Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de activitate B. Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs..Chestionar adresat mediului economic Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu dezvoltat de trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat în vederea stabilirii unei colaborări durabile între mediul economico-social şi mediul universitar şi în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale pentru creşterea şanselor inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. activaţi deţine contracte de colaborare cu universităţile publice pentru dezvoltarea unor stagii de practică ale studenţilor? Pagina 165 . Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova.! A. În ce măsură consideraţi că abilităţile şi cunoştinţele tinerilor absolvenţi dobândite pe parcursul studiilor sunt în conformitate cu cerinţele de pe piaţa muncii? În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 D. În cadrul procesului de recrutare a forţei de muncă. În ce măsură consideraţi că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în următoarele domenii ar mări şansele de inserţie pe piaţa muncii ale viitorilor absolvenţi? Domeniul cercetării – dezvoltării – inovării Domeniul antreprenoriatului Domeniul proprietăţii intelectuale Domeniul transferului tehnologic C.

................... G.................... Da Nu E.... activaţi....... cercetare – dezvoltare – inovare.............. De asemenea. transfer tehnologic etc. Centrul va pune la dispoziţie o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale specializate...... acordarea de consultanţă privind Notă Pagina 166 ............ consultanţă pe teme de promovare a protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale.....) Consultanţă în elaborarea ofertelor de proiecte cercetare ..... contracte de licenţă.............. În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”.......dezvoltare......... Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile actuale ale organizaţiei în care dvs.... ... antreprenoriat..... Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………….. declaraţii sub semnătură.... prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Cursuri de perfecţionare privind proprietatea intelectuală şi metodele de informare Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale.............. transfer tehnologic etc............ activaţi apelează la firme de consultanţă în domeniul Comunicării şi Valorificării Proprietăţii Intelectuale?  Da  Nu...... 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Dezvoltarea de baze de date privind nevoile firmelor în vederea facilitării cooperării dintre firme şi universităţi Training şi consultanţă în domeniul jurisprudenţei privind proprietatea intelectuală Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative.. cercetătorilor şi cadrelor didactice informaţii cu privire la cerinţele şi nevoile specializate ale mediului economico-social.. ............... centrul va oferi studenţilor. deoarece organizaţia în care activez dispune de proprii specialişti în acest domeniu  Nu F. Organizaţia în care dvs. cercetare – dezvoltare – inovare....... în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”... pentru a stabili o punte de legătură între cerinţele şi nevoile mediului economicosocial şi mediul universitar în domeniile: proprietate intelectuală.... Universitatea Politehnica din Bucureşti.......... obligaţii etc............ antreprenoriat...................

Pagina 167 . comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Elaborarea de rapoarte. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… I. Nume şi prenume:……………………………………………… Adresa de e-mail:………………………………………………. analize şi studii pentru informarea tehnologică a IMM-urilor Elaborarea de studii de fezabilitate şi de planuri de afaceri pentru investiţii ale IMM .. Care este mărimea organizaţiei dumneavoastră? < 100 persoane  100-500 persoane  >500 persoane Cercetarea de faţă se va dezvolta în următoarele luni prin desfăşurarea unui număr de interviuri cu reprezentanţii mediului economic. ca reprezentat al mediului economic. pentru a obţine informaţii aprofundate referitoare la cerinţele şi nevoile mediului economic şi analizarea posibilităţilor de dezvoltare a unor parteneriate între universităţi şi mediul economic. Nr. conferinţe şi seminarii organizate pentru universitate.urilor Promovarea cerinţelor şi nevoilor mediului economic către universităţii în ceea ce priveşte pregătirea viitorilor absolvenţi H.metodologiile specifice şi nivelul tehnologic al domeniului Accesul la baze de date specializate Workshop-uri. Dacă aveţi disponibilitate de a participa pe viitor la un astfel de interviu. de contact. Numele organizaţiei/firmei:……………………………………. de telefon(opţional):……………………………………….. va rugăm să menţionaţi în cele ce urmează datele dvs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful