Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane , 2007 – 2013

Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Raport tehnic A4 2011

Pagina 1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului: “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Contract nr: POSDRU/86/1.2/S/56872

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

ACTIVITATEA 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

2011

Pagina 2

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere
ACTIVITATEA 4:

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Subactivitatea A 4.6:

Redactarea și prezentarea studiului
PROGRAMUL Nr. CONTRACT COD PROIECT TITLUL PROIECTULUI Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 POSDRU/86/1.2/S/56872 ID 56872 “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”

COORDONATOR Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului PARTENERI IMPLICAŢI ÎN P1 - Universitatea POLITEHNICA București (UPB) PROIECT P2 - Universitatea din Craiova P3 - Universitatea de Vest din Timişoara P4 - IREMIS din Rouen P5 - SC THE RED POINT SA (TRP) P6 - S.C. GOLD AGAMA CONSULTING S.R.L. ACTIVITATEA A 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere. SUBACTIVITATEA A 4.6. Redactarea și prezentarea studiului.

Pagina 3

departament proiecte cercetare ETS pentru analize sociologice Rector / delegat Expert educaţie Rector / delegat Responsabil management conținut informațional Expert educaţie Rector / delegat Expert PR Lider partener Semnătura 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pagina 4 .UPB Drd.UCV Prof. Dascălu Daniela Niculina Mohamed Ketata . Badea C. Botez Paul Funcţia în proiect Manager proiect Rector / delegat Expert educaţie Expert operaţional pe termen scurt pentru implementare soluţie centru Resp. dr. Vladimirescu Ion UCV Prof. Marin Alexandru UPB Dr. crt. ing. ing. ing.UVT Prof. dr.UVT Lector dr. dr. dr. Drăcea Marcel .UPB Prof. ing. dr. Isvoran Adriana .IREMIS Rely Vasile . dr. Popa Diana Mariana . 1 2 3 4 Nume şi prenume Tănase Simona Prof. Dan .Autori şi contributori Nr. Ostafe Vasile .Gold Agama Consulting Ing. Hadăr Anton – UPB Prof. ing. dr.UPB Prof. Jiga Gabriel . ing.

cap.CUPRINS Nr. I II III IV IV A IV B IV C Capitol Pagina 7 INTRODUCERE Contextul studiului 7 Problematica studiului 9 Subiectul cercetării 10 Ipotezele studiului 11 Limitările studiului 11 Definiţia termenilor 11 12 CONTEXTUL DESFĂŞURĂRII STUDIULUI Lipsa cercetărilor în domeniu 12 Dezvoltarea profesională 12 Factori care influenţează satisfacţia studenţilor 13 Referinţe privind alte centre similare internaţionale 13 16 METODOLOGIE Caracteristici generale ale populaţiei 16 Metodologia cercetării 16 29 REZULTATELE CERCETĂRII 29 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Rezultatele sintetice ale interviurilor cu cadrele didactice 29 Rezultatele sintetice ale interviurilor cu reprezentanţii mediului 38 economic Concluziile ale interviurilor cu cadrele didactice 47 Concluziile ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic 48 Concluzii finale ale interviurilor 49 Rezultatele cercetării cantitative 51 Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 66 Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 69 73 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup 73 Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori 75 Studiul cantitativ 78 96 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea de Vest Timişoara Pagina 5 .

CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Prezentarea cursurilor Programul academic Valorificarea potenţialului uman Managementul calităţii Programele centrului CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE Focus-grupul Ghid de Focus – Mixt Ghid de Focus-Grup .IV D V VI VII VIII Analiză Focus-Grup Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Analiza datelor cantitative SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Chestionar – Studenţi Chestionar adresat mediului economic 96 98 103 111 111 138 138 139 144 146 146 147 148 150 151 151 152 153 156 161 165 Pagina 6 .Mediul Economic Chestionar .

inovare şi de valorificare a proprietăţii intelectuale din universităţi.2010. folosind transferarea cunoştinţelor către o bază comună şi posibilitatea de a relaţiona virtual. tehnologiei. îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor şi profesorilor. dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România. validarea datelor şi supunerea acestora spre consultare şi testare. care este finanţat în baza contractului nr. În acest context. tehnologie. prin promovarea reţelelor virtuale de ştiinţă. În contextul combaterii actualei crize economice. de comunicare şi de informare tehnologică pentru studenţi şi profesori. dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii. conform unor curricula universitatare îmbunătăţite. POSDRU/86/1. în scopul creşterii gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. în care să fie abordate teme de cerccetare – dezvoltare inovare. Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în cadrul proiectului strategic cu titlul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. tehnologie. Obiectivul general al proiectului vizează educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere prin dezvoltarea calităţii comunicării. rezultatele obţinute urmând a fi incluse în programe de studiu.”. în special în zona valorificării proprietăţii intelectuale. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale. obiectivele centrului se încadrează în obiectivul general al Strategiei Europene de Relansare Economică şi de Ocupare a forţei de muncă şi respectă priorităţile naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. prin realizarea de instrumente şi metodologii pentru testarea. crearea de canale de valorificare a proprietăţii intelectuale. urmărind creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. accentul pus pe predare în locul dezbaterii interactive.2/S/56872 din 04.CAPITOLUL I: INTRODUCERE Contextul studiului Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea „Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. creşterea accesului la educaţie şi formare. Se va urmări întregul ciclu de viaţă al participării la Pagina 7 . lipsă de consiliere în carieră şi în acordarea asistenţei la găsirea unui loc de muncă. nemulţumirile studenţilor legate de conţinutul procesului educaţional vizează: formare pe tematici înguste. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. înregistrarea.08. pentru a compensa numărul mic de întreprinzători şi a promova dezvoltarea teritorială echilibrată prin: formarea de abilităţi pentru personalul didactic şi studenţii din universităţi prin extinderea oportunităţilor de învăţare şi promovarea ştiinţei. dezvoltarea de reţele de laboratoare virtuale. îndrumare insuficientă.

prin valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. crearea unor poli de inovare şi de reţele care să aduca împreună universităţi. caracterizate de exemplu prin Pagina 8 . asigurarea calităţii şi asigurarea competitivităţii prin inovare. în urma cărora se pot dezvolta proiecte şi realiza schimburi de experienţă. propunerea. centrul urmareşte creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. persoane implicate în elaborarea politicilor în învăţământul superior. participarea la o platforma tehnologică europeană şi la dezvoltarea unei platforme de comunicare interuniversitare. promovarea şi desfăşurarea de evenimente ştiinţifice. protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. s-au stabilit nevoile grupului ţintă: îmbunătăţirea organizării. tehnologiei. În acest scop. prin Linia directoare 13. Pactul Naţional pentru Educaţie are printre Obiectivele generale – stimularea brain-regain-ului în universităţi. iar Strategia de educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii îşi propune promovarea celor patru piloni ai societăţii cunoaşterii – educaţia. monitorizare şi evaluare în învăţământul superior. dezvoltarea de instrumente de evaluare şi promovare a ştiinţei. exprimată prin rata scăzută a succesului comercial al inovării şi al valorificării proprietăţii intelectuale. la care pot participa reprezentanţi din toate centrele universitare implicate. persoane implicate în dezvoltarea programelor de studii universitare. prin utilizarea instrumentelor TIC şi valorificarea proprietăţii intelectuale. Strategia Lisabona susţine focalizarea pe îmbunatăţirea serviciilor de susţinere ale inovării. centrul încurajează dezvoltarea unei reţelele inovative. Ca urmare. mentoring. cercetarea. Dinamismul este dovedit de numărul de firme inovative. asigurarea calităţii şi a competitivităţii prin inovare.aceste reţele virtuale. interacţiunea. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale în învăţământul superior. drepturi de proprietate intelectuală accesibile şi clar definite. Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 stabileşte printre principiile de bază: dezvoltarea colaborării internaţionale şi susţinerea participării în programe şi proiecte. s-au ales urmatoarele categorii beneficiare ale centrului: studenţi. inclusiv prin creşterea cererii publice de inovare. persoane implicate în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate / facultate. se asigură formarea profesionala a absolvenţilor din universităţi în utilizarea tehnologiilor TIC şi în cultura proprietăţii intelectuale. dezvoltarea şi inovarea. Din date statistice. transferul de tehnologie. Cauza problemelor economice identificate de către centru. membri ai partenerilor sociali în educaţie. dezvoltarea culturii proprietăţii intelectuale. Universităţile şi întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu probleme legate de cultura proprietăţii intelectuale. un mai bun acces la finanţare. Prin activitatea centrului. cât şi partenerii externi. sustinerea inovării. La nivelul Uniunii Europene. membri ai comisiilor / structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi. Obiectivul global al PND va fi de reducere cât mai rapidă a disparităţilor dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. În raport cu nevoile grupului ţintă. de la faza de înscriere şi continuând cu participarea. Strategia Naţională de Cercetare. în vederea creşterii competitivităţii universităţilor şi a IMM – urilor din România. dezvoltarea resurselor umane inovative. în sectoarele universitar şi al IMM-urilor este lipsa dinamismului economic. promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. persoane cu funcţii de conducere. membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate.

Prin consolidarea centrului. bazată pe utilizarea TIC şi pe valorificarea proprietăţii intelectuale şi crearea de produse noi. de o bază de cunoştinţe (knowhow şi tehnologie) de la care se pot iniţia proiecte şi accesa surse de finanţare a acestor proiecte. pentru a promova. studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior au nevoie de informaţii de actualitate. Având în vedere factorii sociali. esenţială în companiile angajate în activităţi cu caracter de noutate şi creativitate. atât pentru formare şi evaluare personală. monitorizare. Personalul cu funcţii de conducere. prin mijloace electronice postate pe site-ul centrului. centrul propune o abordare inovatoare atât în conţinut. vin să completeze un segment care nu este acoperit de învăţământul tradiţional. Problematica studiului Problematica acestui studiu a fost aceea de a investiga atitudinile actorilor sociali direct implicaţi şi afectaţi de programele educaţionale din universităţile partenere. cât şi evoluţia rapidă a practicilor din domeniul cercetării ştiinţifice. respectiv în centrele de cercetare universitare din ţara noastră. Universităţile. proiecte. Pe lânga creşterea numărului de participanţi şi a orelor de pregătire profesională într-un pachet integrat şi competitiv. Focalizarea centrului este pe cei care doresc să-şi deschidă o nouă perspectivă în formarea profesională şi asupra celor care au o specializare tehnică şi doresc sprijin pentru integrare şi angajare. se vor găsi în viitor parteneri pentru multiplicarea finanţării. Atitudinile investigate au fost legate de programul academic. propune sau solicita anumite teme pe baza propunerilor venite atât din partea mediului de afaceri. unelte şi cunoştinţe care să sprijine competitivitatea lor durabilă. precum şi diseminarea adecvată a rezultatelor acestora. la rândul lor. Resursele şi potenţialul creat în cadrul acestui centru. susţine şi coordona aceste centre au nevoie de instrumente de comunicare şi raportare prin care să poată recomanda. De asemenea. planuri de afaceri. asigurând în acest mod egalitatea de şanse tuturor beneficiarilor interesaţi. de oportunităţile de dezvoltare Pagina 9 . cât şi pentru analize şi evaluări de idei. Toate uneltele şi cunoştinţele generate se focalizează pe creşterea capacităţii antreprenoriale. Centrul este orientat să sprijine formarea şi suportul pe toată durata vieţii. centrul îşi propune să conecteze beneficiarii la toate schemele de suport pentru promovarea TIC şi a proprietăţii intelectuale şi valorificarea rezultatelor cercetării autohtone pe piaţă. sunt necesare schimbări majore la nivelul infrastructurii tehnologice. bazei materiale şi informaţionale. punând la dispoziţia viitorilor întreprinzători şi angajaţilor reali şi potenţiali ai întreprinderii. cu valoare adaugată foarte ridicată. este necesară crearea mecanismelor pentru promovarea unei culturi orientate spre cercetare şi inovare. competitive. evaluare şi control.numărul de angajaţi care au locuri de muncă cu grad mare de libertate de decizie. cât şi în managementul TIC. economici şi tehnologici determinanţi la nivel internaţional. cât şi din partea studenţilor şi cadrelor didactice. de la foarte tineri şi până la pensionare şi nu presupune nici un element de segregare pe nici un segment. a culturii proprietăţii intelectuale şi în bazele mecanismelor de transfer tehnologic autohton şi transfrontalier. Totodată.

Identificarea unor modalităţi pentru construirea unei legături: universităţi . aceşti parametri indică faptul că studenţii cu punctaje mari în privinţa atitudinii s-au dovedit a fi mai convinşi de a rămâne în universitate după terminarea studiilor. Crearea unui climat pozitiv de studiu nu poate fi supraevaluată. cercetătorilor. Climatul şi atitudinea studenţilor joacă un rol deosebit de important în satisfacţia studentului. Identificarea principalelor diferenţe între cerinţele companiilor şi nivelul de pregătire al absolvenţilor. de suportul pe care studenţii de la licenţă / master / doctorat îl primesc de-a lungul anilor de studiu. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. mai ales în ceea ce priveşte activităţile şi dotările de suport în procesul de învăţare. Date obţinute au ajutat la stabilirea acţiunilor ce vor fi întreprinse. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi a comportamentului lor. cadrelor didactice. cunoştinţe sunt deţinute de către absolvenţi / satisfacţia faţă de proaspăt absolvenţii angajaţi până în prezent. cunoştinţelor aşteptate de angajatori de la studenţi /absolvenţi. care pot să folosească aceste rezultate pentru a lua decizii cu privire la îmbunătăţirea programelor de studiu şi serviciilor destinate studenţilor masteranzi. Subiectul cercetării În cadrul cercetării. În acest sens au fost investigate opiniile studenţilor. Pagina 10 . Explorarea unor direcţii de îmbunătăţire a pregătirii absolvenţilor în perspectiva angajatorilor. doctoranzilor. Analiza adaptării ofertelor de învăţământ superior la nevoile pieţei muncii din perspectiva tuturor actorilor participanţi la studiu.studenţi – angajatori. centrală etc.profesională. au fost adresate următoarele subiecte: Atitudini şi percepţii faţă de implicarea angajatorilor privaţi sau publici (administraţie publică locală. Realizarea unui studiu cu privire la atitudinea şi gradul de satisfacţie al studenţilor va aduce cu certitudine un beneficiu proiectului. de relaţia cu cadrele didactice şi mediul economic. Explorarea competenţelor. Evaluarea măsurii în care aceste competenţe. Acest studiu de cercetare oferă informaţii factorilor de decizie ai universităţilor. reprezentanţilor structurilor de conducere din universităţi şi reprezentanţii mediului economic. Datele colectate au condus la conturarea unei viziuni asupra nivelului de satisfacţie al studenţilor. masteranzilor / doctoranzilor şi au indicat faptul că este nevoie de un mult mai mare sprijin din partea universităţilor. masteranzilor. Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere.) în activităţile şi procesele de definire a competenţelor şi a programelor de studii universitare.

valori şi dispoziţia de a acţiona în anumite moduri. Firma inovativă: este aceea care a implemetat o inovație într-o anumită perioadă de timp. financiar și comercial și care actualizează. finanţate din fonduri publice de cercetare – dezvoltare. sau sunt orientate să conducă la implementarea inovațiilor. Firma inovativă în domeniul produselor și proceselor este aceea care a implementat un produs sau proces noi ori îmbunătățite. sau proces. procese sau pieţe. Ipotezele studiului Toţi participanţii (subiecţii) anchetei au răspuns cu sinceritate la întrebările adresate. ori o nouă metodă organizațională. Antreprenoriat: este o activitate practică de creare a unei noi organizaţii sau de reabilitare. prin identificarea de noi produse. îndeosebi în domeniul afacerilor. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. Acestea influenţează relaţiile interumane în numeroase direcţii în întreaga colectivitate. redresare. cum ar fi idei sau expresii. Definiţia termenilor Pentru scopul acestui studiu. Proprietatea intelectuală: este o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze utilizarea anumitor intangibile. Climat: Impresii curente colective. o nouă metodă de marketing. Activitățile inovative: sunt toate acelea care au caracter științific. Transferul de tehnologie: este procesul prin care cunoştinţe. simţiri. aşteptări. modernizare şi / sau restructurare a unei organizaţii existente. Pagina 11 . Limitările studiului Următoarele limitări au fost inerente studiului: Participanţii chestionaţi au provenit de la diferite nivele ale programelor de licenţă / master / doctorat. Activitatea antreprenorială: este o activitate de întreprindere a unor măsuri care urmăresc generarea de valoare prin crearea sau expansiunea activităţii economice. următorii termeni au fost definiţi în mod operaţional: Atitudine: O stare mintală complexă ce implică credinţe.Analiza atitudinilor şi expectaţiilor faţă de dezvoltarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. organizațional. Inovarea: este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntățit (bun sau serviciu). facilităţi sau capacităţi existente. simţiri ale membrilor unităţilor locale de lucru. sunt folosite în scopul satisfacerii unor necesităţi publice şi private. tehnologic. într-o anumită perioadă de timp. Analiza atitudinilor faţă de dezvoltarea unui laborator virtual.

Această analiză a literaturii a fost astfel concepută pentru a descrie o gama de cunoştinţe pentru acest studiu. De aceea este imperios necesar a se investiga percepţia potenţialilor beneficiari asupra conceptelor cheie mai sus menţioanate. inovare etc acestea nu au fost investigate. Dezvoltarea profesională Unul dintre cele mai importante elemente ale educaţiei universitare este dezvoltarea profesională a studentului pentru o carieră în domeniul ales de el. Dacă în trecut. Însă. proiectul Phare “Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii” etc). de o îndreptare a accentului către cel care învaţă.CAPITOLUL II: Contextul desfăşurării studiului Unul din scopurile acestui studiu a fost de a explora trei faţete principale ale satisfacţiei absolventului. Piaţa muncii s-a reorientat dinspre zona industrială spre zona informaţională. Studiile anterior menţionate au arătat că. forţă de muncă şi capital. dezvoltarea insuficientă a pregătirii pentru activităţi de cercetare. în ceea ce priveşte percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la problematicile legate de proprietate intelectuală. Instituţiile de educaţie au fost create pentru a face faţă nevoilor economiei industriale şi (uneori) nu întâmpină nevoile economiei bazate pe cunoaştere. Numai o mică din programele de masterat actuale sunt caracterizate drept “tradiţionale”. au mai existat studii privind percepţia generală a studenţilor şi a cadrelor didactice asupra climatului mediului academic şi corelarea cu cerinţele pieţei muncii (spre exemplu proiectul „Absolvenţii şi Piaţa Muncii”. care sunt de cele mai multe ori percepute ca mecanisme de selecţie pentru doctorat. care sunt mai degrabă dedicate pregătirii absolventului pentru o anumită carieră. de aşteptări sociale în permanentă schimbare. Universitatea modernă este caracterizată de diversitatea studenţilor. oportunităţi de dezvoltare profesională şi sprijin. Lipsa cercetărilor în domeniu De-a lungul timpului. de servicii şi de transfer tehnologic. irelevanţa unor anumite materii. Celelalte masterate sunt masterate orientate spre practică. În acest sens. studenţii absolvenţi la toate disciplinele s-au plâns de astfel de probleme cum ar fi supraspecializarea. succesul este determinat de cunoaştere şi inovare. succesul era determinat de accesul la resurse naturale. astăzi. de noi tehnologii. cu ceea ce se va Pagina 12 . Economia în permanentă schimbare a făcut ca educaţia universitară să devină o necesitate. transfer tehnologic. Acestea includ atitudinile faţă de programul lor academic. este important ca studentul să fie informat şi familiarizat cu cerinţele mediului economic. iar în acelaşi timp un număr din ce în ce mai mare de absolvenţi doresc să intre pe o piaţă de muncă din ce în ce mai competitivă.

Literatura de specialitate a relevat de asemenea. sentimentul de apartenenţă la comunitatea academică. motivaţia. Studenţii trebuie ajutaţi să se dezvolte profesional dar şi personal în cadrul facultăţii. odată ce a intrat în programul de studiu. De asemenea. Satisfacţia studenţilor ar trebui să fie o prioritate pentru orice instituţie. în funcţie de necesităţi. Factori care influenţează satisfacţia studenţilor Referitor la satisfacţia studentului faţă de programul de studiu şi de universitate. În acest scop. vârsta. Referinţe privnd alte centre similare internaţionale IUCIPRS . Literatura asupra satisfacţiei studenţilor faţă de universitate arată că studenţii care au avut diverse conexiuni cu grupuri de mentori din facultate. Centrul oferă programe doctorale Pagina 13 . care au fost încurajaţi să exploreze perspective alternative asupra carierei academice au avut o atitudine pozitivă cu privire la activitatea lor în facultate. În ceea ce priveşte suportul. este încă nesigur modul în care el se simte după alegerea făcută. Printre factorii interni care influenţează nivelul de satisfacţie se numără nivelul de stress. asigură formarea în acest domeniu.INTER UNIVERSITY CENTRE FOR INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS STUDIES IUCIPRS a fost înfiinţat de guvernul din Kerala la Universitatea din Cochin. Cercetări asupra climatului din universitate sunt esenţiale în furnizarea perspectivelor cu privire la condiţiile necesare de maximizarea procesului de învăţare. Centrul are în vedere de a fi un suport al cercetării şi al resurselor pentru interacţiunea dintre universităţile din Kerala şi din exterior. India. proiectul îşi propune ca prin înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” să se creeze o punte de legătură între cele trei grupuri ţintă şi să se urmărească corelarea cerinţelor mediului economic cu oferta mediului academic. Nevoia de a motiva studenţi este esenţială şi trebuie abordată. faptul că principalii factori care influenţează satisfacţia studenţilor este nivelul de interacţiune cu membrii facultăţii. mentoratul poate fi variabila cheie într-o universitate pentru succesul academic al studenţilor. sau dacă departamentele unde este afiliat şi pe care le-a ales îl ajută suficient în vederea aprofundării în arii academice complementare. sexul şi etnia studentului. politicile de abordare a studentului la nivel de facultate şi ajutorul financiar. Acest centru realizează cercetări interdisciplinare şi asigură expertiza necesară Guvernului central formulării politicii lui în domeniul proprietăţii intelectuale. pentru a funcţiona ca un centru autonom în scopul încurajării învăţării şi cercetării multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale. Toate aceste elemente joacă un rol important în formarea unui anumit climat din universitate.cere de la el odată terminată educaţia universitară şi integrat pe piaţa muncii. prin crearea unui simţ de apartenenţă la comunitatea universitară.

multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale şi sprijină cercetătorii din diferite discipline ca ştiinţe juridice, economie, politica ştiinţei, istorie, ştiinţă, tehnologie etc. să întreprindă cercetări specifice. În asociere cu School of Legal Studies, centrul oferă cursuri în domeniul proprietăţii intelectuale. Centrul mai este implicat în organizarea de seminarii şi programe de conştientizare pentru cercetători şi pentru studenţii licenţiaţi în ştiinţă. Adresa centrului este: Cochin University of Science and Technology, Cochin University P.O. Cochin – 682022, Kerala, India Phone: +91-484-2862491 Fax: +91-484-2575463 E-mail: ciprs@cusat.ac.in UMUC - Center for Intellectual Property (UMUC – CIP) UMUC – CIP (The Center for Intellectual Property) asigură educaţia, cercetarea şi resursele pentru comunitatea universitară, din University of Maryland University College, pentru copyright, integritatea academică şi mediul digital în curs de dezvoltare. Centrul îşi îndeplineşte misiunea lui prin desfăşurarea de workshops şi de conferinţe, educaţie online, consultanţă în campus, asigurarea de publicaţii electronice şi tipărite, de permanentă actualizare în domeniul legislaţiei, la nivel local, statal, naţional şi internaţional. Adresa centrului este: Center for Intellectual Property University of Maryland University College Largo Academic Center, Room 2405 3501 University Blvd. East Adelphi, MD 20783 240-684-2803 Center for Industrial and Governmental Relations (CIGR) CIGR a fost fondat în cadrul Universităţii de Electro - Comunicaţii (UEC) din Japonia şi joacă rolul unui catalizator al colaborării dintre organizaţiile guvernamentale şi industrie, în scopul de a produce veniturile necesare activităţilor de cercetare ale UEC, care sunt orientate către noi tehnologii, noi produse şi noi afaceri. În structura centrului funcţionează trei oficii:

Pagina 14

Oficiul de legături cu industria, care promovează cercetarea în colaborare, asigurând corespondenţa dintre oferta universităţii şi nevoile industriei şi acordă asistenţă în coordonarea contractelor de cercetare pentru industrie şi agenţiile guvernamentale. - Oficiul de promovare a capitalului de risc, care are responsabilitatea în următoarele trei domenii de activitate: asigurarea de asistenţă realizării obiectivelor de C&D care vizează crearea de idei tehnologice pentru afacerile de capital – risc, cultivarea antreprenoriatului şi asigurarea suportului pentru companiile de start – up fondate de universitate, sau de membrii şi studenţii săi, incluzând finanţarea C&D şi incubarea firmelor noi. În plus, acest oficiu organizează concursuri privind noi idei pentru participanţii din campus, care ar conduce la noi afaceri pe baza capitalului de risc. Oficiul asigură suport pentru trei cursuri universitare şi anume: Introducere în afaceri prin capital de risc, Afaceri avansate prin capital de risc, Curs avansat asupra ultimelor tehnologii din industrie. - Oficiul de proprietate intelectuală (OPI) care are ca obiectiv promovarea strategică a creaţiei, achiziţiei, managementului şi utilizării proprietăţii intelectuale a universităţii. OPI asigură servicii comunităţii universitare cum sunt: suport pentru crearea proprietăţii intelectuale, cerere de brevet, gestionarea informaţiei de brevet, diseminarea cunostinşelor despre proprietatea intelectuală la toţi membrii universităţii, inclusiv studenţii. Responsabilitatea OPI mai include investigarea şi managementul drepturilor de autor de software. De asemenea, centrul CIGR cooperează cu universitatea în cadrul companiei comune “Campus Create Co.,Ltd”. Adresa centrului este: The University of Electro-Communications, 1-5-1 Chofugaoka, Chofu-shi, Tokyo 182-8585. -

Pagina 15

CAPITOLUL III: METODOLOGIE
Acest capitol prezintă o descriere a metodologiei utilizate pentru desfăşurarea cercetării calitative şi a celei cantitative. Valorile numerice au fost utilizate pentru a descrie atitudinile şi comportamentele respondenţilor Caracteristici generala ale populaţiei Populaţia studiată a constat din studenţi (anul I, II, III, IV), masteranzi (anul I, II), doctoranzi (anul I, II, III), cadre didactice (profesori, conferenţiari, şefi lucrări, asistenţi), reprezentanţi ai structurilor de conducere şi de asigurare a calităţii şi cercetători din universităţi; plus reprezentanţi ai mediului economic, care manifestă o legătură directă cu absolvenţii universităţilor. Metodologia cercetării Rezultatele aceste activităţii se referă la a elabora un plan de acţiune, un plan de sondaj, un chestionar cu întrebări închise, adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. Pe baza acestor instrumente, în cadrul studiului se organizează câte un un focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi zece interviuri individuale pe universitate. Datele experimentale se valorifică prin efectuarea unei analize privind rezultatele sondajului şi prin redactarea unui studiu care să furnizeze informaţii despre cum se pot integra centrele interuniversitare pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale, atât în mediul universitar, cât şi cu piaţa muncii.

Abordarea problemei. Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Misiunea acestui centru este dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale în universităţi, a informării ştiinţifice şi tehnologice a agenţilor economici, a transferului de tehnologii şi a managementului calităţii pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor din sectoarele energie, mediu, energii regenerabile, materiale, nanomateriale, comunicaţii şi informatică. Principiile de bază ale activităţii Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale sunt:

Pagina 16

.Centrul promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din universităţi.Programul suport pentru activitatea CDI. licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. Elaborarea instrumentelor de cercetare presupune documentarea şi definirea clară a obiectivelor cercetării implicate în activitatea A4. prin care se asigură marketing-ul privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. elaborarea chestionarului şi a bazei de date SPSS (tipuri de variabile).Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţilor vor fi împărţite între universitate şi inventatori. Pagina 17 . . Aplicarea chestionarelor se efectuaeză pe baza eşantionului stratificat (pe anii de studiu) şi pe colectarea instrumentelor. Această cercetare este un studiu descriptiv care utilizează doua metode: focus group şi interviul. .Centrul supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile universităţii. Desfăşurarea focus-grupului mixt şi a focus-grupului cu reprezentanţii mediului economic se bazează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor.. stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. internaţional şi la întreprinderi industriale. pe baza unui ghid care se aprobă de universitate.Centrul utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat. . transferului tehnologic. Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. . .Programul de inovare. regional sau internaţional.Programul de proprietate intelectuală. prin care se asigură iniţierea şi realizarea de proiecte şi activităţi în domeniul inovării şi transferului tehnologic. definirea ipotezelor de lucru. antreprenoriatului şi în cel al legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală (PI). asigurarea instrumentelor necesare pentru înregistrare (video şi audio). prin care se asigură promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. prin care se asigură prestarea de training şi consultanţă în domeniul inovării. Proiectarea cercetării. elaborarea grilei de focus-grup şi elaborarea grilei de interviu. invitarea şi confirmarea participanţilor. desfăşurarea focus-grupului şi transcrierea fidelă a informaţiilor. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală. regional. Activitatea centrului se desfăşoară prin următoarele programe: . Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi comportamentului lor.Programul de cooperare şi comunicare.

Desfăşurarea celor 10 interviuri cu reprezentanţii mediului universitar şi ai mediului economic se fundamentează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor. monitorizare. Proiectarea eşantioanelor şi proceduri. 3. adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. Analiza informaţiilor de către experţi (L8-9). Redactarea şi prezentarea studiului (L9-10).Introducerea informaţiilor în baza de date SPSS presupune introducerea fiecărei variabile din fiecare chestionar în baza de date format SPSS. cercetarea investighează comportamentul a trei focus grup. 1. desfăşurarea interviurilor (incluzând înregistrarea audio) şi transcrierea fidelă a informaţiilor. De asemenea. invitarea şi confirmarea participanţilor. pentru a permite ulterioar o analiză statistică. Plan de sondaj (L3-6). stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. 5. prin constituirea a Pagina 18 . Descrierea grupului ţintă. prin intermediul unui chestionar cu întrebări închise. Cercetarea vizeză o examinare generală a situaţiei existente. 6. Organizarea câte a unui focus grup per universitate (L6-7). Organizarea de interviuri individuale pe universitate (L7-8). Stabilirea întrebărilor şi tehnicilor necesare derulării proiectului (L2-3). 4. ID 48 Grupul ţintă Membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate/facultate Personal cu funcţii de conducere. 2. evaluare şi control în învăţământul superior Personalul implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate Valoare 74 124 124 12 380 6000 836 7 50 Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi 101 113 Personal implicat în elaborarea politicilor în învăţământul superior 117 129 Studenţi 137 Personal implicat în dezvoltarea programelor de studii universitare 165 Membri ai partenerilor sociali în educaţie Planificarea generală a cercetării.

Tehnicile de cercetare1 propuse se împart în categoria celor cantitative şi a celor calitative. . Interviurile individuale pe universitate vor fi filmate. pentru a se asigura obiectivitatea în evaluarea răspunsurilor.focus grup. . Pagina 19 .interviuri. suportul personal şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii.câte unui focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi prin efectuarea a zece interviuri individuale pe universitate. opţiunea logică este de a combina mai multe metode. iar ulterior se vor grupa pe număr de răspunsuri similare. pentru a evalua corespunzător principalele idei semnificative. Pentru a asigura acurateţea datelor. Toţi participanţii vor semna un acord de consimţământ şi vor avea asigurată protecţia datelor personale. Chestionarul va viza programul academic. Se foloseşte în acest scop "triangularea" (triangulation) metodologică: utilizarea unor metode şi tehnici multiple pentru a studia o singură problemă. În esenţă. procedurile sunt: . Colectarea datelor. Membrii din focus grup vor fi înregistraţi audio. În această privinţă s-a adoptat în metodologia de faţă distincţia cantitativ – calitativ pentru a diferenţia între modurile de investigarea a fenomenelor sociale. Răspunsurile se vor grupa pe categorii relevante. tehnici şi procedee. se vor elabora un ghid şi un chestionar pentru focus grup. Răspunsurile participanţilor vor fi analizate şi vor servi dezvoltării unei cât mai relevante examinări generale a situaţiei existente. Planul de sondaj Pentru a spori valoarea unei cercetări. pentru a identifica conceptele emergente. Metoda propusă în cercetarea de faţă este ancheta sociologică pe bază de chestionar 1 A se nota lipsa unui consens în rândul cercetătorilor din mediul ştiinţelor sociale în ceea ce priveşte considerarea interviului ca metodă de cercetare de sine stătătoare sau ca subspecie a anchetei. minimizând astfel riscurile metodologice şi maximizând potenţialul de generalizare a datelor pentru întreaga populaţie. Proceduri pentru prelucrarea datelor.examinare generală a situaţiei existente (survey). Datele cantitative colectate din examinarea generală a situaţiei existente vor fi prelucrate utilizând “SPSS statistical analysis software” Cercetarea va evalua calitativ răspunsurile la chestionare.

cu acordul cadrului didactic. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. Etapele cercetării: În prima fază a cercetării se vor desfăşura cele două focus-grupuri (motivarea deciziei: se efectuează mai întâi cercetarea calitativă cu funcţie exploratorie pentru stabilirea orientărilor principale ale actorilor implicaţi). care trebuie să fie clare. În a treia fază se revine la cercetarea calitativă. Instrumentul utilizat: grila de focus-grup. în general. în vreme ce interviului îi sunt supuşi un număr mult mai redus de indivizi. Pagina 20 . informaţiile dorite în cel de-al doilea caz fiind de natură calitativă. de regulă. cu o marja de eroare rezonabilă şi cu un risc acceptabil. Instrumentul utilizat: chestionarul (autoadministrat). Ancheta pe bază de chestionar Ancheta urmăreşte. Instrumentul utilizat: grila semi-structurată de interviu. S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. ancheta se realizează. Alegerea indivizilor anchetaţi trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera. constatările obţinute pe eşantionul de indivizi la nivelul populaţiei vizate de cercetare. stabilindu-se un eşantion corelat la o eroare statistică de 5%. Considerăm că utilizarea atât a tehnicilor cantitative cât şi a celor calitative va conduce la o mai mare fidelitate a rezultatelor obţinute. Pentru cercetarea cantitativă. concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. în sensul statistic al termenului.poate suferi eventuale modificări în urma rezultatelor preliminare ale focusgrupurilor precedente). pe baza interviurilor semi-structurate pentru obţinerea (şi confirmarea) informaţiilor de profunzime. În a doua fază se derulează cercetarea cantitativă (instrumentul de cercetare – chestionarul . s-a realizat o eşantionare teoretică a populaţiei ţintă. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. prin modul de alegere a persoanelor investigate.(pentru analiza cantitativă) şi pe bază de interviul semi-structurat şi focus-grup (pentru analiza calitativă). care. să satisfacă cerinţa de reprezentativitate. a eşantionului în raport cu o populaţie incomparabil mai mare. chestionarul este elaborat ţinând cont de caracteristicile generale ale populaţiei ţintă a proiectului iar interviul va fi utilizat pentru acele persoane care au un nivel ridicat de cunoaştere / o importanţă deosebită în problematica proiectului. Tipurile de indivizi din eşantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populaţia studiată. De aceea. pe eşantioane mari. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. De aceea se propune ca instrumentul să fie distribuit pentru completare în timpul unui curs.

le particularizează faţă de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. sunt intervievaţi aşadar lideri formali (sau informali) persoane ce deţin poziţii privilegiate. În logica utilizării tehnicii interviului. Se utilizează aşadar un ghid de interviu şi nu un instrument elaborat în detaliu (chestionar). Au fost intervievate şi cadre didactice cu funcţii de conducere la nivelul facultăţii din care făceau parte. care o experienţă bogată vis-a-vis de subiectul investigat etc. anul 2011. sunt intervievaţi lideri formali sau informali. Toate persoanele intervievate au putere de decizie în firmele / organizaţiile din care fac parte. de regulă. S-a realizat înregistrarea pe suport audio. În ceea ce priveşte reprezentanţii mediului economic. având funcţii de conducere. Metodologia interviurilor În această etapă a cercetării calitative a fost utilizat interviul semi-structurat pentru sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi referitor la problematica supusă discuţiei. care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au. îi particularizează vis-a-vis de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. Pagina 21 . Răspunsurile au fost grupate în categorii tematice şi analizate comparativ între grupurile de respondenţi. persoane ce deţin poziţii privilegiate sau care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au etc. Cadrele didactice au fost alese pe baza gradului didactic (profesor universitar) din facultăţi diferite. persoanele intervievate posedă trăsături care. iar ulterior discuţiile au fost transcrise în totalitate. Urmărind planul activităţii A4. de regulă. ziua şi ora fiind stabilită în prealabil de acord comun cu participanţii. Au fost utilizate grilele de interviu stabilite în prealabil de partenerii din proiect. S-a solicitat acordul scris al intervievaţilor de a participa la discuţi (a se vedea lista participanţilor) şi acordul verbal pentru înregistrarea audio. Interviul este considerat aşadar o metodă de tip intensiv. Datele colectate au fost analizate utilizând programul statistic SPSS.Interviul semi-structurat Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi. au fost realizate cinci interviuri cu cadre didactice şi cinci interviuri cu reprezentanţi ai mediului economic. Interviurile cu cadrele didactice s-au desfăşurat în cadrul fizic al UPB. aceştia au fost aleşi pe baza angajării anterioare a unor absolvenţi din universităţile partenere şi pe baza unei poziţii privilegiate referitoare la cunoaşterea cerinţelor mediului economic. Metodologia cercetării cantitative Au fost aplicate chestionare cu întrebări închise şi deschise celor trei categorii ţintă. Cei din loturile intervievate posedă trăsături care. Discuţiile au durat în medie 30 de minute pentru fiecare interviu. iar interviurile cu reprezentanţii mediului economic s-au desfăşurat la sediul firmei / biroul persoanei intervievate. În interviul semistructurat prestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuţia. Interviurile au fost realizate în luna mai.

fără a se utiliza o proporţionalitate directă între straturi şi întreaga populaţie a studenţilor din anul respectiv de studiu. cu un volum total de 949 de respondenţi. Timişoara: 110) • Voum eşantion angajatori: 247 (Bucureşti: 40. Craiova: 134. comportamentele. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. pe un eşantion de disponibilitate.c. Cercetarea cantitativă s-a aplicat pe cele trei grupe de respondenţi: studenţi. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. Se consideră că studenţii din anii trei şi patru de licenţă şi masteranzii au o experienţă mai mare în ceea ce priveşte atât programul de studiu urmat cât şi domeniile de proprietate intelectuală. Timişoara: 110) • Volum eşantion profesori: 299 (Bucureşti: 91. dar oferă o bază solidă de analiză şi rezultate ce definesc o imagine destul e clară a obiectivelor avute în vedere. S-a stabilit astfel o proporţie teoretică a straturilor din eşantion. percepţiile. stilou) prin bifarea căsuţelor din dreptul răspunsurilor corespunzatoare sau scriere cu litere / cifre. Timişoara: 106) Un eşantion este reprezentativ dacă datele demografice care reies din eşantion respectă distribuţia datelor demografice ale universului de populaţie analizat. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. profesori. Datele culese de prezentul studiu prin metoda “eşantionului de disponibilitate” nu sunt reprezentative la nivelul universului analizat. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Craiova: 97. se scrie greşit şi se bifează răspunsul corect. care trebuie să fie clare. Studiul s-a realizat în perioada 02-20 mai a. atitudinile. Cu toate acestea. lasă necompletat şi trece la următoarea întrebare Completarea trebuie făcută individual şi nu de alte persoane în afara celor selectate conform regulilor de eşantionare. Reguli privind completarea chestionarului: Respondentul trebuie să citească cu atenţie întrebările şi variantele de răspuns şi să aleagă raspunsul corespunzator părerii/situaţiei lui. transfer tehnologic. înainte de a da un chestionar spre completare s-a oferit respondentului selectat câteva detalii legate de completare. concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. pe baza acestui criteriu. În cazul în care nu stie ce să raspundă sau nu doreşte sa raspundă la o anumită întrebare. angajatori. cercetare – dezvoltare –inovare şi astfel pot realiza o evaluare mai corectă a acestora pe baza întrebărilor din chestionar. opinii identificate nu pot fi generalizate la nivelul intregii populaţii studiate. Completarea se va face cu cerneala (pix.S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către studentul respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. Pagina 22 . care. În consecinţă. Chestionarul a fost făcut special pentru a fi completat de respondenţi fără a avea nevoie de asistenţă din partea operatorului de interviu.. Dacă se bifează greşit un răspuns se taie. în general. după cum urmează: • Volum eşantion studenţi: 403 (Bucureşti: 159. acolo unde este cazul. Craiova: 101.

angajatori. Procesarea datelor Construirea aplicaţiei informatice de introducere a datelor – administratorul procesării de date a realizat aplicaţia şi baza de date în care au fost introduse chestionarele completate. Prima verificare a chestionarelor şi centralizare a cel puţin o treime din numărul total de chestionare – supervizorii au colectat la jumătatea perioadei de culegere a datelor cel puţin o treime din chestionarele de completat. În această etapă toate instrumentele care au fost folosite au fost puse într-un format care să asigure uşurinţa completării. Culegerea datelor de pe teren Selecţia studenţilor şi cadrelor didactice în eşantion – supervizorii locali s-au deplasat la sediul facultăţilor din eşantion pentru a selecta respondenţii participanţi la cercetare şi pentru a colecta informaţii referitoare la posibilităţile de contactare a acestora. Aceste chestionare au fost fi trimise la Bucureşti. Nu au fost sesizate probleme în privinţa instrumentelor de cercetare ce urmau a fi aplicate. Pretestarea instrumentelor de cercetare a vizat identificarea posibilelor erori din chestionarele proiectate şi a dificultăţilor pe care le ridică anumite întrebări. Au fost pretestate un număr de 3-4 chestionare pe fiecare categorie de respondenţi în parte. timp în care s-a continuă culegerea datelor. Aplicarea chestionarelor – "supervizorii" au organizat aplicarea de chestionare pe toţi subiecţii selectaţi. Practic acest proces a constat în verificarea consistenţei răspunsurilor şi a unor corelaţii logice. fişierul SPSS cu toate chestionarele completate a fost trimis spre procesare. Tipărirea instrumentelor de cercetare . manuale de instrucţiuni şi alte instrumente conexe care au fost folosite pentru culegerea datele din teren. Chestionarele au fost repartizate operatorilor de introducere a datelor care au avut ca sarcină şi raportarea eventualelor erori pe care le-au identificat în timpul introducerii datelor. S-a utilizat SPSS Data Entry.Pregătirea culegerii datelor În această fază s-a realizat formatarea instrumentelor de cercetare pentru sondajul ce urma să se aplice pe studenţi. profesori. Pagina 23 . fişe de eşantionare. Odată introduse.a fost multiplicat numărul necesar de chestionare. Această sarcină a revenit unui analist de date care a construit sintaxele de etichetare a răspunsurilor şi s-a va ocupat de curăţarea şi validarea cazurilor din baza de date.

despre interpretare şi tendinţe. fenomene sociale etc. Timişoara). FG-urile au avut o structură eterogenă din punct de vedere al profilului participanţilor (angajatori.Metodologia cercetării calitative Cercetarea calitativă este necesară pentru o mai bună formulare a problemei investigate şi pentru clarificări conceptuale. cu o durată de maximum două ore. Cercetarea calitativă nu măsoară reacţiile oamenilor. profesori). motivaţii şi răspunde la întrebările “De ce?“ şi “Cum?”. Structura focus-grup-urilor – Conform tematicii şi a obiectivelor acestui studiu. angajatori. studenţi. Reprezentativitatea răspunsurilor se consideră prin raportare la categoria de persoane care au caracteristicile psiho-sociale şi demografice similare cu cele ale respondenţilor. Eşantionarea persoanelor care participă la focus-grup-uri. sentimente. ci reguli de eşantionare teoretică. nu ia în considerare reguli de reprezentativitate statistică. Craiova.”. trei focus-grupuri(FG). Matricea eşantionării Bucureşti FG1 Craiova FG2 Timișoara FG3 19 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 15 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 17 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori Pagina 24 . descrieri ale unor situaţii. Rezultatele trebuie tratate. ce au fost înregistrate pe suport audio-video. în principal. interviuri în profunzime etc. ca ipoteze. cadre didactice. În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii. în total. ce ţin seama de obiectivele generale ale cercetării şi de caracteristicile dominante asumate în cadrul modelului ipotetic. absolvenţi) / 12-19 participanţi pe grup. comportamente. Distribuire focus-grup-uri – S-au realizat. Aceasta are rolul de a explora şi a înţelege atitudini. prin obţinerea de informatii de la persoane care dispun de cunoştiinte şi experientă (studenţi. câte un FG pe fiecare centru universitar (Bucureşti.

în speţă focus . motivaţii.posibilităţii producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă în discuţie.Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă Având în vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general am considerat potrivită o metodă calitativă de grup. Rezultatele astfel obţinute oferă o analiză în profunzime. Respondenţii au fost selectaţi din cadrul angajatorilor publici şi privaţi care în ultimii trei ani au angajat proaspăt absolvenţi de facultate sau au avut în demarare procese de recrutare. S-a optat pentru organizarea unui focus – grup / centru universitar datorită: . . prin rafinarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. opiniilor şi reacţiilor privind calitatea unor servicii primite de către studenţi. aceasta generând efecte sinergice care au condus la o calitate superioară a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale.posibilităţii de a se obţine informaţii exploratorii despre o temă.construirii de ipoteze şi pregătirea culegerii de date de tip cantitativ (prin intermediul chestionarelor). angajatori.interacţiunii de grup. s-a preferat o preponderenţă a angajatorilor privaţi în totalul interviurilor realizate pentru a respecta actuala realitate socială existentă pe piaţa muncii la nivel naţional. . De asemenea au fost realizate 30 de interviuri individuale (câte 10 / universitate). pastrând nealterat caracterul specific de “înţelegere şi explicare” oferit de metodologia calitativă. stări afective ale respondenţilor.grupul.obţinerii unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative. Analiza datelor calitative (rezultate în urma desfăşurării focus-grup-urilor şi a interviurilor în profunzime) s-a realizat prin metoda clasică de analiză comprehensivă ce asigură un grad ridicat de validitate şi fidelitate a rezultatelor finale. Au fost realizate 5 interviuri cu profesori universitari şi 5 cu angajatori locali / universitate. cu o durată medie de 40 de minute. comportamente. .identificarea percepţiilor. Acest mod de analiză permite trecerea de la nivelul raţional la punerea în evidenţă a atitudinilor reprimate. . o radiografie detaliată a obiectivelor de cercetare. . S-a avut în vedere structura populaţiei civile ocupate în funcţie de forma de propietate a angajatorului. În acest sens. Pagina 25 .

Descrierea participanților la studiu Distribuția studenților pe universităţi Distribuția studenților pe domenii de studiu Pagina 26 .

Distribuţia profesorilor pe universităţi Distribuţia profesorilor pe domenii de studiu Pagina 27 .

Distribuţia angajatorilor pe centre universitare Distribuţia angajatorilor pe forme de proprietate Pagina 28 .

„am avut colaborare şi cu un agent economic.„În România există şi nu prea există această comunicare.„ar trebui ca rezultatele cercetărilor să fie aplicate în practică.IV. În prezent. a Bucureştiului.„cu micile întreprinderi care au apărut cred că este o comunicare mai bună” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 .1. adică această comunicare este puţin dezechilibrată. există Camera de Comerţ a României. A.„ar putea să se facă mai mult în această privinţă” Pagina 29 . REZULTATELE SINTETICE ALE INTERVIURILOR CU CADRELE DIDACTICE Secţiunea 1: Aspecte Generale 1. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania? Cadru didactic 1 . care din păcate în ultima vreme s-au rărit” . care a fost foarte bună” .„comunicare în domeniul chimiei este destul de bună” . întreprinderile. În prezent. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI IV. şi nu este aşa cum am vrea noi un flux permanent de informaţii” .„există această comunicare. firmele private să preia rezultatele” . probabil că în alte state comunicarea şi colaborarea este mai puternic reflectată” 2. REZULTATELE CERCETĂRII IV.„eu şi catedra am avut şi avem în continuare colaborări de tipul acesta. A. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi mediul economic? . care face legătura între diversele firme ale mediului economic şi stat dar nu şi universităţi – mediu de afaceri.

„nu putem vorbi de o relaţie mediu economic – universitate dezvoltată la ceea ce ar trebui să fie ca să poată să susţină o serie întreagă de probleme de inovare” .„în măsura în care va reuşi ca în aceste proiecte comune cu firmele private să atragă studenţi care să . Asigurarea calităţii este o chestiune foarte importantă” Pagina 30 .„Deocamdată este mai degrabă la nivel individual.„suferim de o lipsă de discuţie. 3. de ridicarea nivelului informaţiilor care circulă între cele două domenii” Secţiunea 2: Aprecieri asupra oportunităţii creării Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. În ce măsură consideraţi că funcţionarea unui “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar putea îmbunătăţi comunicarea interuniversitară.„un asemenea proiect poate să deschidă noi drumuri în ceea ce priveşte colaborarea între universităţile tehnice în special.„în primul rând e vorba de creşterea nivelului de pregătire al studenţilor. datorită turbulenţelor din mediul economic care evident se răsfrâng şi asupra mediului universitar” .” . nu este instituţionalizată” . Ce beneficii ar putea aduce funcţionarea unui „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Universităţii Politehnica din Bucureşti? 6. Ce îmbunătăţiri ar putea aduce un “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în privinţa calităţii învăţământului superior? 5.„Nu ştiu.Cadru didactic 4 .„nu pare a fi o activitate sistematică” Cadru didactic 5 .„există o încercare din punctul acesta de vedere dar şi aici este mult loc pentru mai bine” .înfiinţarea lui înseamnă o punte între cercetarea ştiinţifică universitară şi mediul economic 4. Ce probleme de asigurare a calităţii în universitatea dvs. capătă experienţă suplimentară” . respectiv comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Cadru didactic 1 . ar putea fi ameliorate sau rezolvate prin înfiinţarea unui astfel de centrului interuniversitar? .„Există probleme legate de această comunicare.

” -„ acest centru. workshopurile.„studenţii ar trebui atraşi mai mult în activităţile astea ştiinţifice.„prin platformă se facilitează Pagina 31 .„crescând şansele absolventului de a fi absorbit pe piaţa muncii creşte şi prestigiul universităţii. dezvoltare de afaceri” .Cadru didactic 2 . Să nu fie pe perioadă limitată” fie interesaţi de cercetarea ştiinţifică şi de antreprenoriat” . acesta este mecanismul prin care poate să funcţioneze.„vizibilitatea noastră creşte foarte mult faţă de mediul economic care uneori nu este bine reflectată” „În domeniul calităţii există întotdeauna loc de mai bine .„această reţea favorizează fluxul de informaţii. din partea studenţilor dar şi din partea cadrelor didactice. şi creşte foarte bine calitatea învăţământului substanţial” . cu atât devine mai atractivă” .„ . ei trebuie atraşi şi familiarizaţi cu probleme de antreprenoriat.„înfiinţarea este benefică cu dorinţa ca să atragă mulţi oameni şi să crească interesul lor. Mi se pare mecanismul foarte bun. cursurile. am putea să luăm din experienţa celorlalte universităţi modul în care ele îşi transmit.„dacă există liantul universitate – mediu economic atunci şi modul de informare al studenţilor este mai susţinut” .” . cercetătorilor care poate să facă legătura mai uşor între specialişti din aceeaşi disciplină din alte universităţi din ţara noastră.„Să creştem mobilitatea de studenţi de la o universitate la alta” . să crească calitatea actului de învăţare. informaţiile. ar fi bine dacă ar fi implicaţi cât mai mulţi studenţi în astfel de activităţi ” .„orice nou centru care îşi propune o legătură pe diverse domenii este deosebit de benefic.„cu cât Universitatea scoate absolvenţi care au succes pe piaţă. el va crea o reţea între aceste trei universităţi şi ele îşi pot schimba foarte uşor informaţiile. chiar studenţilor.

pentru că apar probleme Pagina 32 .Cadru didactic 3 . practica pentru licenţă. de licenţă care să fie preluate de către mediul economic şi de către mediul universitar pentru a forma echipe din mai multe centre universitare care să lucreze la o singură temă” . posibilitatea de a . faptul că există o metodologie şi există un colectiv capabil să ofere consultanţă în acest domeniu pentru a putea transfera acest brevet către mediul economic. spre beneficiul întregii universităţi” .„ar putea să stabilească chiar teme de doctorat.” .” .„cunoscându-se mai bine.„colaborarea între universităţi are şi alte avantaje.„Consider că este de bun augur apariţia unui asemenea proiect şi am speranţe că va avea rezultate care să fie căutate atât de mediul universitar şi de mediul economic.„un organism care şi-ar propune ca obiectiv principal exact realizarea .„Beneficul este legat de practica studenţilor. deci creşte din mecanismul de publicare de articole.„Bine ar fi să fie interesat şi mediul economic de o temă. pentru că dacă se stabilesc acele teme de interes în zona economică automat se va crea acea punte de legătură cu mediul economic şi putem să facem acele acorduri de practică” sistemul de publicare al diverselor cărţi.„aduce universităţile într-o legătură mult mai strânsă” .„Cred că managementul calității este bine implementat în UPB. inovare.„un schimb pozitiv de experienţă în direcţia asta. pe anume subiecte de cercetare la toate nivelele. dar sigur că un schimb de experiență cu alte universități…” .„Comunicarea cred că este primul pas spre mai mult şi în domeniul cunoaşterii” Cadru didactic 4 Cadru . Importantă este organizarea. să se creeze acest sistem de interfaţă între cel ce conduce tema şi absolvent care să valideze până la urmă că ceea ce se studiază este pe baza cerinţelor mediului economic. legături mai apropiate pe sistemul de învăţare.” . pentru brevete” .„cei din învăţământ ar afla din experienţa altora de la alte . se pot naşte alte tipuri de consorţii. spre managementul cercetării avansate şi spre colaborare.„calitatea muncii noastre se reflectă în numărul de job-uri pe care absolvenţii noştri îl vor avea în domeniu” .„sunt convins că o să aibă rezultate bune chiar dacă pentru început numărul de brevete care să fie valorificate în mediul economic nu este aşa de mare.” .„În primul rând valorificarea rezultatelor.„ar putea să coreleze cumva acele programe ale cursurilor astfel încât să fie mai adaptate către zona practică” .

„Valorificarea rezultatelor şi chiar valorificarea studenţilor pentru că aşa poate o să ştim mai bine către ce să-i orientăm pe studenţi” Secţiunea 3: Aprecieri asupra implicaţiilor “Centrului Interuniversitar de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale” pentru studenţi şi cadre didactice 7. […]” . apoi mai multe. Pagina 33 .„cel mai important beneficiu e că o astfel de platformă este publică. deci 10. Care ar fi beneficiile înfiinţării unei biblioteci virtuale care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. pe urmă şapte. atât pentru studenţi cât şi pentru cadre didactice? Cadru . inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? .„documentaţie. informaţia respectivă către cei care ar putea să le folosească sau către cei care ar putea să le ducă mai departe” . .” şi rezolvarea lor nu poate fi făcută decât împreună” transfera tehnologia. în activităţi de promovare a ştiinţei.didactic 5 legăturilor atunci poate că ar schimba în bine. Dacă peste un timp o să fie cinci universităţi.„probabil că am reuşi să ridicăm calitatea educaţiei tehnice în primul rând. în timp.„este un prim pas. materiale puse la dispoziţie oricui are nevoie de ea. atunci obiectivul lui s-ar putea să fie atins şi s-ar putea obţine rezultate interesante. tehnologiei. cu colegi din alte universităţi partenere. Ce beneficii consideraţi că pot avea atât studenţii cât şi cadrele didactice din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate.” universităţi” . Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? 9.„cadre didactice implicate vor avea o experienţă în plus pe care trebuie să o .„În momentul în care ei participă la astfel de acţiuni. Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea oportunităţilor de dezvoltare profesională ale studenţilor şi cadrelor didactice? 8.

Competiţia naşte calitate şi performanţă.] în a pune cursurile online” .„Beneficiile mi se ar evidente. cât timp poţi să vedea ce fac colegii tăi încerci să atingi nivelul. un instrument gratuit” . absorbi informaţia şi cu respectarea dreptului de autor.” .„Depinde de modul în care va fi receptat şi modul cum va putea fi integrat în viaţa universitară. chiar dacă nu este implicat în proiect.„studentul trebuie să fie cel mai important” . deci şi pentru număr mai mare de studenţi şi pentru număr mai mare de automat capătă şi un background care le poate folosi în viitor la o angajare sau în mod sigur la deschiderea unei afaceri.didactic 1 transmită studenţilor. implicare de profesori.„este foarte oportun. Noi avem o reţinere [. modul în care se pot crea drepturile de autor” . dar asta presupune că numărul locurilor de muncă să fie cât mai apropiat de numărul absolvenţilor noştri şi de aceea centru are un rol şi mă gândesc că poate asigura această cerinţă” . a absolvenţilor în mediul economic. Tinerii sunt dornici de cunoaştere oricine.„prin acest centru se creează premisele angajării lor.. problema este ca şi cadrele didactice să dorească să-şi pună cursurile on-line. are idei de afaceri. . făcute cu o anumită direcţie atunci este un beneficiu foarte mare pentru că oricând găseşti documente de care ai nevoie. cele trei universităţi. mai larg. noi având informaţia formăm aceşti oameni în direcţia aceasta creşte foarte mult inserţia studenţilor.” . orice experienţă de tipul acesta este o experienţă adăugată la CV şi poate conta la un interviu de angajare. vrea să afle cum să procedeze. se poate cere şi consultanţă” . reprezintă o şansă la un nivel de comunicare mai accesibil.„Acest mod de a da informaţia eu zic că stimulează dorinţa de a te perfecţiona şi de a ajunge la cel mai ridicat nivel” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 . cerinţe minimale.„punerea în comun a unor informaţii.„beneficiul este legat în primul rând de posibilitatea de a participa mai mult la procesul de inovare.„dacă mediul economic vine cu propuneri.„Beneficiile sunt evidente.” . şti unde să cauţi.„O experienţă într-un astfel de proiect este benefică pentru cadrul didactic pentru că în primul rând poate să transmită studentului” .„noi nu suntem rivali. şti ca le găseşti acolo. sunt sistematizate.„Problema este securizarea.„comunicarea virtuală are altă lărgime şi normal că se impune şi este foarte bine că se poate organiza un astfel de centru care Pagina 34 . pui la dispoziţie ca şi reciproca să fie valabilă” . a unor cursuri. dacă o să cunoască mai mult privitor la . dar se poate naşte o competiţie între cele trei platforme. dorinţa studenţilor să participe la asemenea cursuri” dacă se regăsesc în acelaşi loc.

ceva dubii cu privire la conţinut. câştigul ar fi nu numai pentru studenţi ci şi pentru profesorii care stabilesc conţinutul acelui material care îl transmit studenţilor.” . evident că i-ar ajuta pe studenţi.„existenţa unei biblioteci în care să nu facă această activitate sporadic şi de multe ori ilegal. activităţi de la diversele componente. să le pună la dispoziţia celor interesaţi. date. în ultimii ani.„Punerea în contact a grupurilor de studenţi cu parteneri economici care pe durata studiilor.cadre didactice” în general dar depinde şi de modul cum li se prezintă marfa. prin efortul unor oameni se vor găsi modalităţi prin care să dovedească că este utilă pentru studenţi atunci lucrurile respective vor avea succes. este o pierdere mare pentru învăţământul superior..„Dacă există o asemenea Pagina 35 . privitor chiar la posibilităţile materiale de câştig prin brevetare. O astfel de reţea poate să clarifice mai bine aceste echipe care lucrează în România” are cum spuneam o altă forţă prin natura tipului de comunicare” Cadru didactic 5 . în care întotdeauna să existe o primenire a angajaţilor. [pentru cadre drepturile de autor. adică formalizat . succesul va depinde de modul în care se va implementa. pentru că aici trebuie stabilit dreptul de proprietate intelectuală foarte bine” . astfel încât ei să fie pregătiţi. ar fi foarte utilă.” .„Trebuie să lucrăm într-un mediu economic ceva mai stabil.„Eu cred că se pot forma colective pe domenii.„Prin consultanţă şi prin specialiştii respectivi din această reţea putem să lămurim în detaliu problemele de conţinut tehnic. mai ales pentru firmele mari.” .” . să ştie ce aşteaptă de la ei.” . deci prin proprietate intelectuală. dacă nu vom putea să avem un contact permanent cu mediul economic. o să le mărească interesul pentru astfel de activităţi” .„Existenţa unui centru de informare prin care să strângă preocupări.] este de a găsi şi acea motivaţie pentru mediul economic” .„Dacă se clarifică de la început care sunt drepturile pentru materialele care se încarcă în această reţea atunci probabil că va avea succes.” . prin drepturi de autor.” Cadru didactic 4 . aici am ceva reticenţe. dar şi pe o variantă în care să forţăm guvernanţii de a sprijini absolvenţii pentru angajare.” .„un astfel de centru poate să faciliteze în plus o angajare a studentului prin intermediul acestor contacte pe care le va avea cu mediul economic.„Pentru cadre didactice este o oportunitate pentru că noi suntem obişnuiţi să lucrăm întru-un sistem destul de rigid.” . În măsura în care cu timpul.„.„Salut această iniţiativă. a unei biblioteci virtuale.„numai în cadrul unei reţele putem stabili care sunt acele direcţii în care trebuie să investim cercetare. Problema [.

„Mediul economic poate fi atras aici prin postarea unor informaţii legate de cerinţele lor pentru viitorii absolvenţi. atunci în loc să umblăm pe Internet să căutăm reperele respective. să organizeze simpozioane.„Ar trebui sprijinite transferurile de tehnologie. să nu se mai facă invenţii pe hârtie. contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui Centru interuniversitar? . B. în care oamenii să-şi promoveze rezultatele. realizările. A. Dar pentru optimizarea comunicării / colaborării dintre universităâile din Romania şi mediul economic? .didactice] un astfel de centru ar organiza nişte activităţi care să promoveze periodic. ele să fie transferate către mediul economic şi să aducă nişte beneficii. de la invenţii.„Doresc ca activitatea centrului să servească creşterii şi implicării studenţilor” 11. să aducă îmbunătăţiri” .” 12. mai eficientă.„Prin popularizarea platformei către studenţii cu care lucrez” Pagina 36 . ai obţinut materialul. atunci ar fi un beneficiu atât al profesorilor cât şi al studenţilor. inovaţii la punerea lor în practică. mergem rapid acolo şi cu o căutare mult mai scurtă. aşa că este foarte utilă o astfel de bibliotecă virtuală. În ce mod aţi fi dispus şi aţi putea dvs.” Secţiunea 4: Sugestii finale 11.” bibliotecă pe domenii. Ce activităţi ar putea desfăşura Centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţii serviciile de sprijin pentru procesul educaţional şi cel de cercetare? Cadru didactic 1 .

” .„Cu ajutorul studenţilor să completăm baze de date în diverse domenii” .„sunt interesat. pot să contribui în măsura în care sunt treburi concrete” Cadru didactic 5 . prin munca de zi cu zi să încercăm la cursuri. activităţi care ar putea să implice şi comunicarea directă care după cum spuneam cred că are forţa ei şi să adune la un loc pe toţi cei care sunt interesaţi în acest ciclu de dezvoltare.„este o oportunitate. apreciez pozitiv o astfel de iniţiativă şi voi susţine cu tot ce pot dacă o să apelaşi la ajutorul meu.„Cred că se pot organiza în continuare workshop-uri.„modul în care aceste platforme vor lucra şi vor putea să interacţioneze între ele vor atrage mai mult sau mai puţin respectivii participanţi la platformă.” . Să se ştie că există un loc unde absolventul se poate uita şi poate să caute şi să găsească ceva potrivit” . adică crearea unor căi mai fiabile” Pagina 37 . la laborator în discuţiile pe care le avem la toate ciclurile de studii să influenţăm tineretul nostru în această direcţie spre inovare.„dacă studenţii sau cadre didactice care intră în acest circuit au acces la informaţie pot să realizeze un nivel ridicat al lucrărilor de cercetare” .„ prin ceea ce putem face noi profesorii.„Eu aş putea pune la dispoziţie experienţa pe care o am legată de colaborarea cu mediul economic” .Cadru didactic 2 . de la cunoaştere.„mediul economic şi-a postat intenţiile” Cadru didactic 3 Cadru didactic 4 - .„Prin realizarea unor colaborări cu parteneri similari din universităţi şi realizarea de proiecte de cercetare” .„Aş fi doritoare şi capabilă să beneficiez de facilităţile pe care acest centru cu platformă” .” . brevetare.” -„ stabilirea de legături din mediul economic care să ceară absolvenţi prin intermediul platformei.„Activităţi de informare.„Existenţa tuturor acestor căi de informare. de punere la dispoziţie a unor materiale. informaţii despre . la inovare. proprietate intelectuală.„subiectele ar trebui să vină ș i din partea mediului economic” .

” IV. industrial. economic. sunt câţiva profesori de la Politehnică care caută să aibă preocupări cât mai aplicative şi să-i antreneze pe studenţi. În afară de Politehnica nu am văzut o facultate să vină la patronat.„În momentul de faţă practic nu există. să creeze posibilitatea ca oamenii să obţină informaţii în ce îi interesează în cel mai scurt timp.„operatorii economici au pierdut încrederea şi rareori mai consideră că universităţile au ceva să le ofere. comercial.agenţii economici interesaţi. prin reprezentanţi autentici.A. şi universităţi.” . recunoscuţi. sunt prim-vicepreşedinte al patronatului Reprezentant 2 mediul economic Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul Pagina 38 . aduc o informaţie în plus pentru că mediul academic nu are întotdeauna informaţiile corecte. […] În sensul acesta mediul de afaceri.2. cel puţin cu universităţi de stat nu există. REZULTATELE SINTETICE E ALE INTERVIURILOR CU REPREZENTANŢII MEDIULUI ECONOMIC Secţiunea 1: Aspecte Generale 1. responsabili. sunt câteva încercări.„din păcate nu este aşa cum ar putea să fie. nu ştiu să sau nu înţeleg ce îşi doresc operatorii economici” . dar nu sunt prea mulţi din păcate.„slab.„Medie.” . ar trebui cooptaţi în senatele universităţilor pentru că ei aduc o experienţă. despre universităţile interesate în anumite domenii.” . În prezent. eu reprezint si patronatul. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi Mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic . În această etapă între mediul de afaceri. universităţile nu se pricep să abordeze mediul economic.

Colaborarea la nivel profesor – firmă este foarte bună.” .„a doua problemă de care ne lovim este mobilitatea forţei de muncă. a responsabilităţii actului de muncă. dar în uzină.] absolvenţii din ultimii ani sunt obişnuiţi să schimbe des locul de muncă. nu au venit să ne solicite date.” .” Reprezentant 2 mediul economic . să ne solicite consultaţii dacă am putea să repartizăm undeva absolvenţii sau în timpul facultăţii.„să luam cunoştinţele acumulate în şcoală şi capacitatea pe ce ţi-o dă şcoala de a prelucra informaţia atunci când obţii informaţii.” Secţiunea 2: Aprecieri asupra principalelor puncte slabe ale absolvenţilor [angajaţi] 2. să facă o practică undeva de câteva ore. dar care mediului de afaceri nu îi sunt necesare.„absolventul nu ştie unde ajunge. . cel puţin zona inginerească ar trebui să se apropie mult mai mult de lucrurile concrete care se întâlnesc acolo unde ajunge viitorul inginer să lucreze. de Pagina 39 . Care este experienţa dvs. [. din generaţiile recente. pe care şcoala nu ţi-o dă din păcate. patronul nu are nevoie de aşa ceva.„Cred că destul de bună. inclusiv eu colaborez cu profesori la teme de cercetare.„Cunosc teorii. ceva matematică.economic Reprezentant 5 mediul economic Bucureşti-Ilfov.” . Patronul are nevoie de o cultură inginerească fundamentală şi de elemente fundamentale economice” . au găsit căi de a colabora cu diverse firme.„lipsa abilităţilor de a integra abilităţi din diferite domenii. în firmă. din acest punct de vedere? Reprezentant 1 mediul economic . Asta înseamnă că el nu are noţiuni fundamentale. şi la alte lucrări.„în primul rând plăcerea de a munci. Din păcate absolventul nostru ştie destul de multe lucruri foarte profunde. focalizate pe discipline.” 5. studenţii. lipsa concentrării în unele momente şi lipsa dorinţe de specializare într-un anumit domeniu pe o perioadă mai lungă.„le lipseşte simţul tehnic.” .. Majoritatea profesorilor. nu chiar toţi. Pretenţiile exagerate pe care le au tinerii angajaţi atunci când sunt angajaţi şi lipsa unei conştiinţe. Aş dori să discutăm puţin despre proaspeţii absolvenţi de facultate. din considerente materiale în primul rând şi ale profesorului care câştigă şi ale firmelor pentru că beneficiază de experienţa lor. Care sunt cele mai frecvente puncte slabe pe care le-aţi sesizat la absolvenţii angajaţi? .„cunoştinţele pe care le posedă […] sunt fragmentate. poate şi lipsa de disciplină şi organizare.

sunt tentaţi să facă lucrurile repede. învăţau meserie după care plecau.„În ultimii 5-6 ani cam jumătate din angajaţi sunt studenţi. În primele luni de activitate.” Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic . Ce credeţi că ar trebui să facă instituţiile de învăţământ în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor în domeniul de activitate al companiei dvs.„Lipsa de practică.” Secţiunea 3: Absolvenţi angajaţi: competenţe dezirabile / căutate 3. trebuie să participi la târguri. dar nu prea ştiu să le pună în practică.„spre surprinderea mea sunt foarte mulţi absolvenţi care nu cunosc o limbă străină. o neconştientizare a lucrului făcut.„cei cu studii superioare nu au experienţă suficientă pentru că nu mai au unde să vină să facă practică şi să poată să-şi îmbunătăţească cunoştinţele” .” Reprezentant 5 mediul economic .” .„La cei noi. odată cu venirea crizei parcă nu mai este migraţia aşa de mare. Aici este un punct slab. nu contează că este prost. o superficialitate. au lucrat 1-2 ani la firmă şi pe urmă s-au dus la multinaţionale „ . Ce abilităţi şi competenţe ar trebui să aibă dezvoltate respectivii candidaţi? 6.multe ori migrând de la un domeniu la altul.” . se mai întâmplă să lucrezi până târziu că a doua zi ai predare.? Pagina 40 .„este folositoare [munca în firma respectivă şi pentru ei pentru că în primul rând îşi fac cunoştinţe solide şi CV solid.„În ultimul timp am o experienţă mai bună. să facă să-l termine” . au senzaţia că ceea ce fac este o joacă. ceea ce dăunează modului în care ei ar trebui să-şi perfecţioneze şi să-şi cristalizeze nişte cunoştinţe şi îi ţine mereu într-o stare continuă de începători. În procesul de recrutare a forţei de muncă. care sunt criteriile pe baza cărora este evaluat un candidat cu 4. Şi ei trebuie să înţeleagă nevoile firmei. Unii din ei au terminat. de la Politehnică. la expoziţii” .„o anumită neseriozitate.„Legătura între teorie şi practică. doi. dar înainte veneau un an. Vin cu nişte cunoştinţe teoretice într-o zonă.” . Acesta este un lucru foarte grav pentru că acum nu mai poţi să îţi desfăşor activitatea numai în România.

studii superioare pe poziţii de intrare (new entry) în compania dvs. să se facă puţin întreprinzători.„promovarea modelelor.„În angajare am ţinut cont şi de practica pe care au făcut-o. programarea calculatoarelor. disponibilitatea de a lucra un volum cât mai mare de timp.” .? De ce? Reprezentant 1 mediul economic . Dar etapa a doua nu este testul de aprofundare a verificării cunoştinţelor. ne uităm la ce mai ştie să facă. pentru aceasta obligatoriu va trebui să existe o formulă de a cointeresa firmele pentru a asigura condiţii de practică normale studenţilor.„Unul din criterii este dacă îl cunoaştem deja dinainte.” . dacă a Reprezentant 3 mediul economic .” .” . Să aibă puţin curaj şi să nu aştepte tot timpul să le spui ce să facă” Pagina 41 . capacităţi de comunicare cu beneficiari din alte domenii” .” .„Prima etapă la o multinaţională este să vadă dacă are fundamentele în care el va fi angajat.„Inovarea este cea mai importantă” .„Sunt elementele fundamentale ale domeniului: abilitatea. cunoştinţe de electronică. loc de muncă flexibil. „ . autodisciplina. mecanică…aceasta sunt de bază.„capacitatea de organizare. are deja cu ce să compare activitatea noastră” .” .„capacitatea de comunicare. program flexibil. de viaţa reală.” Reprezentant 2 mediul economic . alte criterii.„ un bagaj de cunoştinţe.„să obişnuiască studenţii să abordeze subiecte mai apropiate de practică.„un element care trebuie regândit este strict curricula.” .„să aibă o experienţă. ci testul de verificare a abilităţilor.„Limba străină este foarte importantă” .„ activitatea de practică a studenţilor să devină extrem de serioasă. înţelegând aici inteligenţa de a corela informaţii pe care ţi le dă cineva sau mai ales să ştii de unde să le iei.„putere mare de muncă.” . autoorganizarea.„trebuie făcută şi partea de antreprenoriat. aplicaţii în care să se integreze cunoştinţele din mai multe domenii.„cunoaşterea limbii engleze. capacitatea de a-şi organiza propria muncă.” . ne interesează acest spirit practic” . este fundamental aspectul acesta pentru că ea este tributară unor angajamente sufleteşti a celor care decid.„Un prim pas fac din anul acesta când practica nu mai este 2-3 săptămâni şi este o practică mai serioasă de luni de zile.

” . student chiar care nu putea lucra în echipă. Dorim să vedem ce vrea să facă…” .„Să aibă viziuni despre viitor.„În aceste timpuri nu se ai poate lucra decât dacă este creativ.” .„Cred că ar trebui să înceapă prin a-şi educa profesorii.” .Reprezentant 4 mediul economic mai avut puţină practică. atunci studentul o să dobândească şi aceste cunoştinţe practice de care are neapărat nevoie.” .„aici trebuie să aibă abilităţi.„ceea ce acasă era o pasiune.” .„Politehnica ar trebui când face acest agreement-uri. Nu a fost nici o problemă. . le-am găsit lucrări pe direcţia lor şi am reuşit eu să fac să creez acea coeziune de care este nevoie.„Nivelul lui de pregătire profesională. cunoştinţe de electronică şi mai ales îndemânare de electronică.„am avut şi cazuri de angajaţi. să se descurce în toate domeniile. să trimită reprezentanţi să discute cu firmele să stabilească programe de practică.„În primul rând competenţa. aici au ocazia să facă”. interviul este important. să aibă viziuni despre ce produce firma noastră.” . să fie cât mai multe laboratoare. dacă lucrează în echipă. […] Facultăţile ar trebui să pună mare accent pe cunoaşterea unei limbi străine.” . să vadă dacă acele firme au capacităţi de a face practică reală.” .„Trebuie insistat mult mai mult pe partea practică. să poată să facă practică […] în toate domeniile” Reprezentant 5 mediul economic . „ .„A doua este că trebuie să insiste foarte mult pe aspectele practice ale pregătirii lor.„să dezvolte laboratoarele.” Secţiunea 4: Aprecieri asupra oportunităţii creării “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Pagina 42 . cunoaşterea calculatorului.„În primul rând este obligatoriu să cunoască „C”. Eu am constat în mediul universitar […] că profesorii au tendinţa să îşi vadă mai degrabă de ale lor decât de studenţi. Sigur. cunoaşterea unei limbi străine.” .

important însă după aceea ca aceste teme să fie lansate. 2. se poate face orice. dacă identifică parteneri prin această reţea.„Prezenţa activă ar putea să facă din aceste centre un mare sprijin pentru student ca la finalizarea studiilor să poată fii cu mai multă uşurinţă angajat pentru că prin aceste centre s-ar comunica din timp util. la fel cum există avantaje în comunicarea cu persoane din alte ţări. cunoaşterea unor rezultate mai rapid decât dacă ar fi făcute în alte formule.„Când se va crea această etapă.8.” . inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? . Există o realitate economică” .” Reprezentant 2 mediul economic . cu colegi din alte universităţi partenere. ce înseamnă testele şi angajarea propriuzisă. când se va parcurge pentru că necesită timp. grupuri mari de firme” . Dacă există parteneri credibili proiectele proprii vor avea şanse mai mari ca să fie realizate. rămân aşa. Cred că este obligatoriu […] să fie prezente firmele. Care apreciaţi că ar fi rolul “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” pe care vi l-am prezentat la începutul discuţiei în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? Reprezentant 1 mediul economic .„Din punctul de vedere al PI.” 10. aceste centre nu vor avea nici un efect. alte medii sociale. dacă aceste centre vor trata eficient problema atunci s-ar putea ca 9. Avantajele sunt clare. prima etapă de parcurs este o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri.„Este un prim pas.„înseamnă identificarea de parteneriate.„Dacă aceste centre vor fi populate exclusiv cu mediul universitar. 3. Cred că din punctul acesta de vedere. şi chiar le va avea. Ce beneficii consideraţi că pot avea studenţii din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. asociaţiile patronale. să se lucreze la ele şi să fie finalizate.” . vor cunoaşte altă realitate […] poate vor participa la nişte proiecte despre care nu ştiau pentru că se desfăşurau în altă universitate sau în altă localitate. nu văd de ce nu ar avea efectele respective. în activităţi de promovare a ştiinţei.” Pagina 43 . doar postarea este un prim pas şi eu o consider benefică.„contribuie la lărgirea unui orizont de cunoaştere. Dacă proiectul îşi propune apropierea de mediul de afaceri ca să valorifice ceea ce realizezi. Consideraţi că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a proiectului ar putea îmbunătăţii comunicarea/colaborarea dintre mediul universitar si cel economic? „Percepţia rezultatelor cercetării universitare în mediul de afaceri nu este pozitivă. pentru că dacă sunt schimburi universitare.„Un astfel de centru poate va îmbunătăţi sau va prelua o parte din activităţile de organizare a acestui flux de absolvenţi” .„Rata de inserţie poate depinde mai puţin de voinţa universităţilor şi a companiilor în această problemă. cu mai multă uşurinţă.„În momentul în care s-ar accepta această formulă şi de mediul de afaceri. ce înseamnă angajarea într-o firmă. […] Atât timp cât informaţia circulă şi este multiplicată.” . alte domenii. anul 1. 4. tehnologiei.” .

ar putea îmbunătăţi pentru că atunci s-ar şti ce vor unii ce vor alţii. se pot dezvolta produse noi. […] Mă gândesc că aceasta se va întâmpla şi pe această platformă. discută.„când [absolventul] are o deschidere şi are o imagine.] s-ar putea face schimb de experienţă între facultăţi. ei se întâlnesc cu studenţi diferiţi care nu se cunosc. cu o lucrare. deci se poate face un schimb foarte bun de idei. Lansăm o problemă. fără îndoială la un interviu îi vor ajuta. cam ştie cu cine va colabora” Reprezentant 5 mediul economic . orice colaborare aduce rezultate.„Da” Reprezentant 4 mediul economic . dacă îi vine vreo idee. cei mai cu experienţă îi învaţă pe cei tineri. în domeniul ales. ani diferiţi.„Sigur că are un rol pentru că fondurile structurale pot fii accesate dacă vii cu un brevet.„Dacă sunt serioşi şi folosesc această bază în a-ţi creşte competenţele profesionale. […] Cultura tehnică ar trebui să fie totuşi liberă.” Pagina 44 . ar putea să înceapă colaborările şi cu observaţiile de rigoare din partea fiecăruia. atunci s-ar putea ca problema aceasta a proprietăţii intelectuale să nu fie foarte eficient tratată. de la facultăţi diferite şi văd că se sfătuiesc. Categoric este o idee grozavă. cu o PI pe care încerci să o valorifici. Când vine un student sau viitor . dacă este la nivel de proiect.” . să poţi să găseşti informaţie mai de specialitate.„Din parteneriatele acestea au toţi de câştigat […] „dacă se întâlnesc doi şi fiecare are numai o idee. întrebare la care nu găsim răspuns pe Internet. are o altă pregătire şi chiar practica.„Dacă s-ar înfiinţa şi dacă s-ar ajunge la această soluţie.„platforma ar trebui să fie interactivă. [.. programare. ar fi o realizare mare.„Da.” .„Eu văd ce câştigă studenţii de la mine lucrând.” .” .„Categoric ar ajuta […] multe firme colaborează strâns cu profesorii. dar să vedem dacă se realizează.” . poate are aptitudini în celălalt domeniu” . dacă va fi doar un flux de informaţii pentru care companiile vor trebui să facă un demers în plus.Reprezentant 3 mediul economic rezultatele să fie utile şi spectaculoase.” . în automatizări. are noţiuni şi despre alte activităţi. de obicei. fiecare pleacă cu două idei”. o văd ca pe un fel de forum. poate s-a înscris la o facultate dar îşi dă seama după 1-2 ani că nu are aptitudini. este un domeniu complex şi se învaţă unul pe altul. fie că este profesor sau firmă. în momentul în care se despart dacă a fost o comunicare bună.

„Prin realizarea de proiecte comune. acum mai puţin deoarece programul este supraîncărcat. Prin ce tip de activităţi ar putea îmbunătăţii acest centru interuniversitar comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic . putem să continuăm acţiuni pe care deja le derulăm.„Ar trebui identificat interesul mediului de afaceri pentru anumite teme de cercetare. concrete şi atunci am vedea fiecare cum lucrează celălalt. chiar în faza de iniţiere […] ar fi un dialog în cadrul unor activităţi practice. 12. Cunoşti un om care a lucrat. pe parcursul cărora să lucreze la proiectele noastre de dezvoltare şi evident fără aplicaţie practică imediată. care ştie faţă de cei care vin şi încearcă şi ei… Îi ajută. În ce mod aţi fi dispus/ă şi aţi putea dvs. ce probleme are şi am reuşi să optimizăm această interfaţă. revin a o temă la care ţin mult: activitatea practică.„Ar trebui făcută o platformă în cadrul căreia să se poată întâmpla Reprezentant Pagina 45 . contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui centru interuniversitar? . primul lucru valabilitatea şi viabilitatea temei de cercetare. se poate face decât în prezenţa mediului de afaceri.” Secţiunea 5: Sugestii finale 11. a învăţat.” .” . le cresc şansele dar nu este suficient. profesori.angajat. în sensul primirii de studenţi în stagii de practică. În acest moment nu aş putea. din primele trei întrebări ştiu cu cine am de a face.„Dacă centru ar funcţiona peste 4-5 ani m-aş implica mai mult. Poate mai puţin prin evenimente de diseminare.” . dar prin facilitarea în orice măsură. să vedem dacă găsim în universităţi persoane dispuse să lucreze cu noi la aceste teme. ce aşteaptă de la un absolvent. ar trebui seminarii. forumuri cu oameni de afaceri şi studenţi. putem participa oricând la schimburi de idei şi de opinii” .„pentru anumite teme la care lucrăm să facem cunoscute acestei reţele de centre temele respective.„Suntem dispuşi [să ţinem scurte prelegeri în faţa studenţilor despre cerinţele Reprezentant 2 mediul economic .„Dar dacă am fi invitaţi pentru a prezenta ce aşteaptă mediul de afaceri.

” . nu cu cont şi parolă. De ani de zile o facem. acolo să le expunem toate aceste posibilităţi” .„Accesul liber la informaţie.„În primul rând să pună la dispoziţie ca documentaţie cu titlu gratuit. publicarea de informaţie nouă” mediului economic]. accesul trebuie liber. Să le arăt că nu e uşor lucru a trece prin viaţă şi a termina o facultate.3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic toate acestea. să nu fie lăsate la voia întâmplării” . lucrări ale profesorilor şi ale studenţilor.” .„E posibil să vreau şi să pot să public informaţii” Pagina 46 . am făcut-o şi vrem să o facem în continuare. […] Ar trebui să postăm ce societăţi mai avem în ţară care să producă şi unde să fie angajaţi. să le dezvolte în momentul de faţă” Reprezentant 5 mediul economic . Aş explica […] care sunt specializările care ar trebui să le cunoască. oricine să poată intra.„Ar trebui informaţi studenţii în primul rând despre ce se mai produce în România.” .„aş veni să le exprim din experienţa mea tinerilor. parolă. Însă se poate impune cu cont.„Publicitatea lucrărilor tale te obligă să îţi creşti calitatea” .„[ar putea fi o ocazie oportună ca mediul economic să-şi transmită cerinţele pe care le are în privinţa competenţelor dezvoltate de absolvenţi?] În mod […] cred că ar da rezultate foarte bune. să fie coordonate de cineva.

Se constată un interes crescut al cadrelor didactice de a avea o mai bună cooperare şi comunicare cu mediul economic. referindu-se în special la comunicarea la nivel individual. şi pe de cealaltă parte sunt cei care consideră că această comunicare nu este foarte bună. aceasta a fost apreciată de asemenea relativ pozitiv când vine vorba de nivelul individual. dintre colegii unui anumit domeniu ştiinţific. prin abilitatea îmbunătăţită a cadrului didactic de a transmite acestuia informaţii actuale cu privire la cerinţele mediului economic şi la ultimele dezvoltări din domeniul respectiv. Intervievaţii consideră că participarea în activităţile „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar creşte şansele studenţilor de a se angaja după absolvire în domeniul lor de studiu. inovare. Concluzii ale interviurilor cu cadrele didactice Părerile cadrelor didactice atât asupra comunicării dintre universităţile din România cât şi dintre universitate şi mediul economic sunt împărţite: pe de o parte sunt cei care apreciază această comunicare ca fiind pozitivă şi bine dezvoltată. Calitatea procesului de învăţământ ar fi îmbunătăţită prin intermediul activităţilor „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” datorită implicării studenţilor în proiecte de cercetare în colaborare cu mediul economic. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” a fost apreciat pozitiv în ceea ce priveşte posibilitatea de îmbunătăţire a comunicării interuniversitare şi a comunicării dintre universităţi şi mediul economic. atât din mediul universitar câr şi din mediul academic. În privinţa comunicării dintre universităţi şi mediul economic. A. dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale. Beneficiarul final este considerat a fi studentul. De asemenea. datorită faptului că ar ajunge să cunoască din timp cerinţele mediului economic şi ar participa şi în activităţi de practică. creşterea ratei de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii care ar duce la creşterea prestigiului universităţii şi la o mai mare atractivitate pentru viitorii studenţi de a se înscrie aici. dar şi în parteneriate pentru cercetare. încurajarea mobilităţilor studenţeşti. pe teme propuse de mediul economic. adaptarea cursurilor către aspecte practice. referindu-se mai ales la nivelul instituţional.3. Beneficiile de care se poate bucura însăşi Universitatea Politehnica din Bucureşti în urma acestui proiect se referă la o mai bună vizibilitate în mediul academic dar şi în mediul economic. în mod special în activităţi benefice studenţilor. cu condiţia ca el să fie activ pe o perioadă îndelungată de timp şi să dezvolte o reţea cât mai largă de participanţi. Pagina 47 . dar negativ la nivelul cooperării instituţionale. iar experienţa cadrului didactic obţinută din participarea într-un astfel de proiect (în colaborări cu alte cadre didactice şi în participarea la evenimente de diseminare a rezultatelor propriilor cercetări) este benefică în cele din urmă tot studentului. fiind exprimată nevoia de îmbunătăţiri majore şi sugerându-se importarea din alte ţări a unor modele de comunicare între cele două medii.IV. managementul calităţii este raportat tot la capacitatea de inserare pe piaţa muncii a viitorilor absolvenţi. eventual desfăşurată în echipe de cercetare. dezvoltare. şi creşterea numărului de colaborări cu diverşi actori economici în vederea stagiilor de practică ale studenţilor.

spiritul practic. capacitatea de organizare. Cele mai căutate cunoştinţe. regândirea curriculei universitare. În privinţa măsurilor pe care instituţiile de învăţământ ar trebui să le întreprindă pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor. Rolul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii este pozitiv evaluat de respondenţi. nu are un sens de orientare al carierei şi se înregistrează o migraţie puternică în piaţa muncii a proaspeţilor absolvenţi. IV. Toate persoanele intervievate şi-au exprimat acordul şi interesul de a participa în activităţile centrului (în colaborări cu colegi din alte universităţi cu mediul economic) şi de a ajuta la promovarea acestor activităţi în faţa studenţilor. dar principala problemă şi reţinere identificată de cadrele didactice intervievate este asigurarea drepturilor de autor pentru lucrările publicate în mediul virtual.A.În privinţa bibliotecii virtuale. rămâne lipsa de practică (înţeleasă în primul rând ca stagiul anual de practică din cadrul programului de studiu cât şi ca activităţi practice înglobate în cursurile universitare). ideea este pozitiv evaluată având în vedere şi orientarea societăţii actuale spre cunoaştere şi acces larg la informaţii specializate. capacitatea de comunicare. lipsa puterii de concentrare şi superficialitatea. dezvoltarea de laboratoare pentru creşterea numărului de activităţi practice în cadrul cursurilor. acestea sunt: introducerea stagiilor de practică drept activitate de primă importanţă. experienţa anterioară (obţinută prin stagii de practică). lipsa puterii de muncă. Alte deficienţe identificate de reprezentanţii mediului economic care nu ţin de programul de studiu sunt lipsa motivaţiei. Urmează apoi cunoaşterea insuficientă a unei limbi străine şi incapacitatea de a face legături între teoriile învăţate. Un avantaj al acestei biblioteci este faptul că oferă informaţie specializată colectată într-o singură sursă sigură şi verificată şi că accesarea sa prin intermediul acestei surse este legală. dezvoltarea unor activităţi de antreprenoriat.4. implicit lipsa unei legături între teorie şi practică. cunoaşterea unei limbile străine (cel puţin). puncte slabe în ceea ce priveşte proaspeţii absolvenţi sunt următoarele: absolventul nu deţine cunoştinţe aprofundate necesare desfăşurării unei activităţi performante pe piaţa muncii în domeniul său de studiu. Concluzii ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic Din perspectiva mediului economic. Principala deficienţă a absolvenţilor. cu menţiunea că activitatea practică rămâne principala condiţie pentru o bună integrare a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul studiat. competenţe şi abilităţi deţinute de absolvenţi la momentul angajării sunt: cunoştinţele de specialitate. Pagina 48 . abilităţile de utilizare a calculatorului. care a fost identificată de fiecare intervievat. temere care se resimte (conform spuselor participanţilor) în întreaga colectivitate a cadrelor didactice.

identificându-se o ruptură majoră între viziunile celor două medii. din perspectiva ambelor categorii de intervievaţi. Prin aceste teme de cercetare. consolidându-se astfel colaborarea celor două medii. rămâne studentul. datorită schimbului de informaţii şi experienţă. mediul economic este înclinat spre ideea unui acces liber. care sunt înclinate spre protejarea propriilor drepturi de autor pentru cărţi. Pagina 49 . prin publicarea de informaţii pe platforma virtuală şi prin stabilirea unor noi colaborări cu mediul universitar în activităţi de cercetare. IV. dar făcând referire la parteneriate individuale între cadre didactice şi firma sa. studentul va fi mai familiarizat cu ceea ce i se va cere la angajare. creşterea interesului în sfera cercetării şi inovării. pe baza intereselor practice ale acestuia din urmă. Toţi respondenţii s-au arătat dornici să participe la activităţile centrului.A. Biblioteca virtuală este văzută ca o sursă specializată de informare atât pentru student cât şi pentru reprezentanţii mediului economic interesaţi de o anumită temă. dar este necesară “o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri”. prin creşterea nivelului său de pregătire. În ceea ce priveşte accesul la materialele din biblioteca virtuală. Un singur respondent a apreciat ca pozitivă această colaborare. nerestricţionat. În privinţa sugestiilor de activităţi pentru “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. prin prelegeri ţinute în faţa studenţilor despre cerinţele pieţei muncii. atât ale cadrelor didactice cât şi ale studenţilor. Se observă aşadar o viziune diferită în acest aspect faţă de cea a cadrelor didactice. a rezultatelor şi lucrărilor de cercetare. rezultate ale cercetărilor etc. posibilitatea de a derula activităţi practice şi introducerea unor teme de cercetare (eventual în echipe de studenţi) propuse de mediul economic. cu realităţile economice de la nivel naţional.Toţi intervievaţii consideră că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar duce la îmbunătăţirea comunicării şi colaborării dintre mediul universitar şi cel economic.5. CONCLUZII FINALE ALE INTERVIURILOR Principalul beneficiar al activităţilor “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. se reiterează ideea ca unele teme de cercetare dezvoltate în mediul academic să fie propuse de către mediul economic. publicaţii. Relaţionarea virtuală a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată ca fiind benefică pentru ambele categorii. dar se menţionează din nou îndreptarea atenţiei şi spre mediul economic şi implicarea acestuia în relaţionarea virtuală şi crearea unui mediu interactiv în care toate cele trei categorii de beneficiari să relaţioneze direct. pentru realizarea de noi parteneriate. Comunicarea dintre universităţi şi mediul economic este predominant negativ apreciată.

dezvoltării – inovării. fapt ce ar duce la o îndeplinire limitată a obiectivelor propuse. aceste relaţii vor fi consolidate. De asemenea. care denotă o nevoie acută de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi actori. Pe baza acestor aprecieri referitoare la stadiul actual al comunicării între mediul academic şi cel economic. Se constată un uşor scepticism al mediului economic cu privire la îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse de „Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. cadre didactice şi mediul economic.Se observă o diferenţă de percepţie în ceea ce priveşte comunicarea între mediul universitar şi cel economic. cu menţiunea ca proiectul să “nu rămână doar pe hârtie”. în special în favoarea studentului. iar beneficiile sale se răsfrâng asupra tuturor categoriilor de participanţi implicate direct: asupra studenţilor prin oportunităţile de perfecţionare. Se menţionează în acest sens necesitatea ca mediul universitar să vină în întâmpinarea mediului economic. Ambele categorii de participanţii au făcut în dese rânduri referiri la importarea unor modele de comunicare dintre mediul universitar şi cel economic din alte ţări europene şi din SUA. aducând beneficii în special studentului. Aceste reţineri se referă la o posibilă integrare a centrului numai în mediul academic. Înfiinţarea unui centru specializat de comunicare şi valorificare în sfera proprietăţii intelectuale. Pentru a concluziona. Pagina 50 . a antreprenoriatului şi a cercetării . a transferului tehnologic. s-a exprimat nevoia unei corelări mai puternice între cerinţele mediului economic şi programele de studiu din universităţi. pentru a se asigura o mai bună inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul lor de specializare. să se desfăşoare pe o perioadă mai mare de timp şi să implice activ mediul economic în activităţile sale. se consideră că prin obiectivele şi activităţile propuse de “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. în sensul în care reprezentanţii mediului universitar au o apreciere uşor mai optimistă asupra acestei comunicări decât reprezentanţii mediului economic. referiri la alte reţele din străinătate asemănătoare cu cea dezvoltată în cadrul acestui proiect. înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este considerată a fi oportună de către ambele categorii de intervievaţi. Atât cadrele didactice cât şi reprezentanţii mediului economic au afirmat că succesul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” depinde de modul său de implementare şi mai ales de asigurarea unei activităţi susţinute pe termen lung (unele aprecieri mergând până la o durată de 10 ani). fără a se face o integrare activă şi a mediului economic. Există o dorinţă comună mediului academic şi mediului economic de a îmbunătăţii comunicarea şi colaborarea între reprezentanţii celor două categorii. asupra cadrelor didactice prin oportunităţile de comunicare şi colaborare cu colegi din alte centru universitare din ţară prin intermediul unei reţele specializate şi asupra mediului economic prin stabilirea unui canal de comunicare dedicat realizării unor relaţii de durată cu mediul universitar şi de transmitere a cerinţelor sale către viitorii absolvenţi. este văzută ca acoperind un spaţiu gol în momentul de faţă în şi între aceste domenii. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este văzut în acest sens ca un mediu de întâlnire a celor trei categorii de beneficiari: studenţi.

ambele cursuri primind o apreciere majoritar pozitivă a dorinţei de frecventare “în mare măsură”. Comparativ cu aprecierea altor cunoştinţe şi abilităţi proprii. De asemenea.  Studenţi În consecinţă cu aprecierea propriului nivel de abilităţi în domeniul CDI. CERCETARE .DEZVOLTARE. 30% din cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . cu mai mult de 15% mai puţini decât studenţii care afirmă aceeaşi apreciere.A.IV. 46. programul de studiu oferă în mare sau în foarte mare măsură cunoştinţe în domeniul cercetare . Astfel. 49. respondenţii consideră că cel mai scăzut nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în domeniul CDI. aceasta este categoria de respondenţi care apreciază cel mai favorabil măsura în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare .8% consideră ca au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoaştere a domeniului CDI. Se observă aşadar în această privinţă o apreciere mai bună a cadrelor didactice comparativ cu cea a studenţilor a măsurii în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul CDI. aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în domeniul CDI este corelată cu aprecierea propriului nivel de cunoştinţe în domeniul CDI.INOVARE  Studenţi În categoria de respondenţi a studenţilor.6. aşadar.  Cadre didactice 34% din cadrele didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . 1.7% din studenţii investigaţi îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a domeniului CDI ca fiind foarte scăzut sau scăzut şi numai 16.dezvoltare – inovare pe baza experienţelor cu absolvenţii de studii superioare angajaţi în firmele lor. ambele primind cel mai frecvent aprecierea “în mică măsură”.dezvoltare – inovare în mică sau foarte mică măsură. cu 10% mai mult decât studenţii care au acordat acest răspuns.dezvoltare – inovare (pentru 55% din respondenț i).dezvoltare – inovare în mare sau foarte mare măsură . Cel mai apreciat curs (pe baza exprimării Pagina 51 .  Reprezentanţii mediului economic Din perspectiva reprezentanţilor mediului economic.5% din studenţii investigaţi consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mică măsură sau în mică măsură şi numai 25% din studenţii investigaţi consideră că programul oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mare măsură sau în mare măsură. REZULTATELE CERCETĂRII CANTITATIVE SECŢIUNEA 1. interesul studenţilor pentru frecventarea cursurilor de “Management al CDI” şi „Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect este mare. legate de programul de studiu.

dorinţei de a îl frecventa) este cel de Managementul proiectelor de cercetare. urmat de Managementul inovării şi transferului tehnologic.2% din studenţii respondenţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Per ansamblu se observă dorinţa şi interesul studenţilor de a îşi îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile în domeniul CDI prin participarea la activităţile şi cursurile propuse de Centrul Interuniversitar  Cadre didactice În ceea ce priveşte cadrele didactice. împreună cu interesul ridicat pentru frecventarea cursurilor mai sus menţionate sugerează dorinţa studenţilor de a remedia aceste lacune. dezvoltare. dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare şi foarte mare măsură. 65. Reprezentanţii mediului economic au aceeaşi perspectivă. inovare.4% din studenţii participanţi la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. cât şi recunoaşterea indirectă a importanţei domeniului CDI pentru viitoarea lor carieră. dezvoltării şi inovării ar mări şansele de angajare ale studenţilor în mare şi foarte mare măsură  Studenţi 57. În conexiune cu aceste rezultate. fie foarte scăzut sau scăzut . inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice / cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. Nivelul corelat între aprecierea programului de studiu ca oferind în mică măsură cunoştinţe în domeniul CDI şi aprecierea unui nivel scăzut de cunoştinţe proprii în acelaşi domeniu arată că principala sursă de cunoştinţe în acest domeniu rămâne universitatea / facultatea. Acest fapt. 93% dintre cei chestionaţi considerând că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. 80% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. având proporţii de studenţi aproximativ egale care îşi evaluează propriul nivel de abilităţi în aceste două zone ca fiind fie foarte ridicat sau ridicat.  Studenţi Distribuţia aprecierilor de către studenţi a propriului nivel de abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării şi al abilităţi de a elabora propuneri de proiecte este echilibrată. Pagina 52 .

De asemenea. iar 31. afirmând în proporţie de 54% că sunt în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi în proporţie de 78% în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul proiectelor de cercetare. Pagina 53 . De asemenea. 44% din respondenţi consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mică sau în foarte mică măsură. Per ansamblu. 86% din cadre didactice sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. cadrele didactice au următoarele opinii: 39. Aprecierea în acest sens este majoritar negativă. aprecierile cadrelor didactice asupra propriilor competenţe sunt foarte bune dar chiar şi aşa. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. iar 93% din reprezentanţii mediului economic susţin aceeaşi idee. numai 34% consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mare sau în foarte mare măsură. în ceea ce ţine de domeniul inovare şi cercetare. 30% din cadrele didactice au beneficiat de un grant de granturi de cercetare ca director de proiect. cadrele didactice dovedesc o dorinţă de îmbunătăţire continuă a propriilor performanţe. În privinţa aprecierii gradului în care inovarea este sprijinită şi încurajată de către facultate / universitate. dezvoltării şi inovării din domeniul lor de activitate ca fiind ridicat sau foarte ridicat. 70% îşi apreciază propria capacitate de a elabora propuneri de proiecte de cercetare ca fiind ridicată sau foarte ridicată iar 69% îşi apreciază propriile abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind ridicate sau foarte ridicate. dezvoltare. în ultimii 5 ani.6% din respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare sau în foarte mare măsură. Cadre didactice 80% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării.9 sunt de acord cu că această afirmaţie într-o măsură medie. inovare. Aprecierile majoritare în acest sens sunt orientate mediu spre pozitiv.

În asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice. trei sferturi din reprezentanţii mediului economic care au fost intervievaţi au considerat că frecventarea cursurilor „Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi „Managementul proiectelor de cercetare. 37. inovare” de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect în mare măsură sau în foarte mare măsură îmbunătăţirea performanţelor acestora.  Studenţi În privinţa surselor de informare ale studenţilor în ceea ce priveşte ultimele dezvoltări tehnice sau ştiinţifice în domeniul de interes. noi tehnologii. Aprecierile în acest sens sunt în predominant pozitive. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei / companiei / organizaţiei ridicat sau foarte ridicat iar 52% consideră nivelul acestor cunoştinţe ca fiind mediu. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. Aşadar. societatea bazată pe cunoaştere. se observă o puternică orientare spre canalele virtuale de informare. De asemenea.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.45% din respondenţi consideră că planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale există în foarte mică sau în mică măsură. principalele nemulţumiri ale cadrelor didactice cu privire la măsurile întreprinse de facultate şi de universitate cu privire la sprijinirea inovării se referă la grant-urile interne de cercetare insuficiente şi la planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. grupuri electronice şi platforme virtuale.  Reprezentanţii mediului economic 32. noi tehnologii. 31% din respondenţi situându-se în extrema pozitivă a aprecierii acestei afirmaţii. dezvoltare. inovare. majoritatea reprezentanţilor mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel mediu în ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare şi 42% consideră că abilităţile absolvenţilor în domeniul creativităţii şi inovării sunt medii iar 37% consideră că aceste abilităţi sunt ridicate .5% consideră că absolvenţi de studii superioare angajaţi în firmele lor au un nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării. Aprecierile în acest sens se înscriu în zona mediu spre pozitiv. Pagina 54 . inovare. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat.

doctoranzii şi cercetătorii din UPB au folosesc următoarele surse de informare cu privire la ultimele dezvoltări ştiinţifice în domeniul lor de interes: Pagina 55 . Cadre didactice. doctoranzi şi cercetători Cadrele didactice.

Pagina 56 .

Categorii precum producători şi consumatori sunt construite prin practicile de producţie şi consum. ai cărui reprezentanţi consideră în proporţie de 77% că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau Pagina 57 .Reprezentanţii mediului economic au următoarele surse de informare: SECŢIUNEA 1.4% din studenţii respondenţi şi-au evaluat nivelul abilităţilor în această privinţă ca fiind foarte ridicat sau ridicat). în contexte situaţionale.2. Noi tehnologii Cercetările de orientare sociologică asupra tehnologiei susţin perspectiva tehnologiei ca fiind determinată social. nu sunt determinate anterior şi numai prin cadrul acestor practici. Având în vedere faptul că principala sursă de informare a studenţilor aparţine “noilor tehnologii” dar şi faptul că studenţii respondenţi consideră că cel mai ridicat nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor informatice specifice domeniului de studiu (60. Aceste aprecieri sunt atestate şi de perspectivele mediului economic. poate să fie reliefată o înţelegere a capacităţilor tehnologiei.

în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu. mediul economic este în asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice generale (informare.5 % din aceştia fiind în foarte mare sau în mare măsură de acord cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. etc). 87. 77% din respondenţii acestuia considerând că înfiinţarea unui laborator virtual. 81. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu. Se observă în această privinţă faptul că ambele categorii direct implicate în dezvoltarea şi în participarea activităţilor unui astfel de laborator sunt interesate de punerea sa în practică. 85% din cadrele didactice sunt de acord în mare sau în foarte mare măsură cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. ar avea drept efect îmbunătăşirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare 64. etc). 88% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 87. De asemenea. verificarea drepturilor PI) ca fiind foarte ridicat sau ridicat. al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat Pagina 58 . ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor  Reprezentanţii mediului economic 77% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport ca fiind foarte ridicat sau ridicat.al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 87.5 % din cadrele didactice sunt interesate în foarte mare măsură sau în mare măsură de dezvoltarea unui laborator virtual. De asemenea. birotică. 58.2% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de participarea în cadrul unui laborator virtual.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice de specialitate (programare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. prin căutare internet. 62. Din nou. lear ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale. Perspectiva este aproape identică cu cea a reprezentanţilor mediului economic.5% din studenţii chestionaţi au considerat că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare măsură sau în mare măsură.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de documentare pe o temă dată (în mediatecă.ridicat de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic / de cercetare. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu / de cercetare pe care le susţin. utilizare software-uri. tehnoredactare.

 Cadre didactice şi reprezentanţii mediului economic 37. o apreciere mai slabă din partea mediului economic a nivelului absolvenţilor de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. cadrele didactice apreciază mai slab decât studenţii măsura în cadre programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale. se observă o corelaţie cu valoare pozitivă între aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în acest domeniu şi aprecierea propriului nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale.5% îl consideră scăzut sau foarte scăzut. Valorificarea proprietăţii intelectuale  Studenţi În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală.5% dintre cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mică şi foarte mică măsură şi 36. 30% din studenţii chestionaţi îl apreciază ca fiind foarte ridicat sau ridicat.3% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură. Contrastând cu această apreciere însă. În privinţa propriul nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. Cursurile Aspecte juridice privind proprietatea intelectuala şi Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi.În concluzie. Se observă aşadar o recepţionare pozitivă a propunerii de înfiinţare a unei astfel de biblioteci . iar alţi 38% se plasează pe valoarea de mijloc a acestei scale. Astfel. 75% din reprezentanşii mediului economic consideră că frecventarea cursului “Tehnici avansate de comunicare” ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor şi a cadrelor didactice. primesc aprecieri la jumătatea scalei (interes mic spre mediu) cu o interes uşor mai mare în ceea ce priveşte cursul Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi UE. Biblioteca virtuală a fost pozitiv apreciată de către toate categoriile de respondenţi şi ea se înscrie în orientarea studenţilor spre canale virtuale de informare. iar 27. În această categorie nu se observă o orientare compensatorie între starea de fapt a cunoştinţelor şi dorinţa de aprofundare a domeniului proprietăţii intelectuale. 39% din studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte mare măsură sau în mare măsură. aşadar. 60% din reprezentaţii mediului economic consideră că nivelul absolvenţilor de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale este mediu. propuse în proiect. 58.3% dintre cadrele Pagina 59 . ambele variabile au primit răspunsuri orientate majoritar în partea pozitivă a scalei. Astfel. reprezentanţii mediului economic apreciază că absolvenţii sunt foarte pregătiţi în ceea ce înseamnă noi tehnologii. SECŢIUNEA 2.

42. Aprecierea reprezentanţilor mediului economic asupra măsurii în care programul oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale este aproape identică cu cea a cadrelor didactice: 35% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură.3% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de “Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi”. Interesul cadrelor didactice. 35% se situează în aprecierea medie iar 30% în cea negativă. însă marea majoritate (60%) afirmă că nu ştiu de existenţa unor astfel de departamente. Cu excepţia cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. 52.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. În comparaţie. 62. cea mai bună apreciere de ansamblu a tuturor cursurilor vine din partea mediului economic. În cazul studenţilor situaţia este mult mai gravă. 28. dacă ar fi să realizăm un clasament al utilităţii cursurilor propuse între cele trei categorii de respondenţi. 65% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. 44% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”.didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale ca fiind ridicat sau foarte ridicat.3% din studenţii respondenţi afirmând că au cunoştinţă despre existenţa unor centre de informare referitoare la Pagina 60 . În comparaţie. În comparaţie. însă clasamentul interesului comparativ între cursuri se păstrează: cursul referitor la proprietatea intelectuală care primeşte cele mai multe aprecieri pozitive este cel de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană.8% % dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”. iar cel care primeşte cele mai puţine aprecieri pozitive este cel de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. 11% afirmă că acestea nu există. iar cea mai slabă apreciere vine din partea studenţilor.6% din cadre didactice afirmă că în universitatea/facultatea în care îşi desfăşoară activitatea există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. mediul economic consideră într-o proporţie mai mare decât cadrele didactice că aceste cursuri vor fi benefice atât studenţilor şi cadrelor didactice.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. Astfel. cercetătorilor şi doctoranzilor pentru frecventarea unor cursuri referitoare la proprietatea intelectuală este mai mare decât cel al studenţilor. numai 1. 47. urmat de cadrele didactice.

Astfel. patent. contribuie efectiv la o mai bună elucidare a fenomenului cercetat.5% din respondenţi afirmă că în cadrul organizaţiei/firmei/companiei. aproape jumătate dintre cei care au răspuns la această întrebare au asociat termenul de proprietate intelectuală cu cel de “cunoştinţe” sau „bagaj de cunoştinţe”. ca şi a motivaţiei respective. cunoştinţe proprii”. „articol”. plaja de asocieri a fost mult mai restrânsă. procentul de răspunsuri a fost de peste 60%. În acest sens. SECŢIUNEA 3. În categoria reprezentanţilor mediului economic. a treia cea mai frecventă asociere a fost cu “drepturi de autor” iar a patra a fost cu “”copyright”. s-a constatat că numai 34% din studenţi şi 58. analiza şi interpretarea non-răspunsurilor ce se înregistrează în cercetare trebuie să constituie o problemă cel puţin la fel de importantă ca şi analiza răspunsurilor ca atare. lucrări (ştiinţifice). idei. astfel încât cunoaşterea caracteristicilor celor care nu răspuns. În categoria cadrelor didactice. inovaţie. Pentru cercetătorul social. incluzând următoarele menţiuni: brevet. majoritatea covârşitoare de 96% necunoscând un astfel de centru. Non-răspunsul este un răspuns în sine. 49% din toţi studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură interesaţi să urmeze cursul de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect. În consecinţă. Alte menţionări au inclus: ”invenţii”. În ceea ce priveşte studenţii. plasându-se pe valoarea de mijloc a scalei. sau sunt nesiguri în privinţa propriilor cunoştinţe în acest sens. Transfer tehnologic 58% din studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură şi în mare măsuri de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare. 62. „marcă înregistrată”. În categoria reprezentanţilor mediului economic. Restul gamei de asocieri a fost extreme de diversificat. aptitudini dobândite în facultate. cea mai frecventă menţionare a fost termenul de „brevet”. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu ideea de “protecţie/protejare”. În mediul economic. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu termenul de “competenţe”. cultură generală. inteligenţă. „copyright. procentul mic de respondenţi indică faptul că ei nu sunt familiarizaţi cu domeniul proprietăţii intelectuale. în care îşi desfăşoară activitatea.proprietatea intelectuală.9% sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură Pagina 61 .2% din cadre didactice au răspuns la întrebarea deschisă despre ce înseamnă proprietatea intelectuală. capacitate proprie. cea mai frecvente menţiuni au fost cele de” brevet” şi „patent”. În privinţa studenţilor. 75% din cadre didactice consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui în foarte mare sau în mare măsură la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii şi în consecinţă 53. iar 29% arată un interes mediu pentru acest curs. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. invenţie. marcă înregistrată. urmată de “drepturi de autor”.

5% considerându-le medii. Astfel. sugerând factorul dezirabil al abilităţii de a fi antreprenor.interesaţi de frecventarea unui curs de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” care să le îmbunătăţească performanţa. Mediul economic consideră într-o măsură de 22. 44% din studenţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură interesaţi de cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară.5% că abilităţile antreprenoriale ale absolvenţilor sunt ridicate. 52. Pagina 62 . numai 23% din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare măsură şi în mare măsură în timp ce 35% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte ridicat sau ridicat. iar 36% manifestă un interes mediu în această privinţă. datele arată că 46 % din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în mică sau în foarte mică măsură şi numai 30% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte scăzut sau scăzut. 85% din reprezentanţii mediului economic sunt de asemenea în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice şi 72. sau că această abilitate este influenţată (mai mult decât celelalte cunoştinţe şi abilităţi) de caracteristici personale şi mai puţin de informaţiile acumulate în cadrul formal universitar. Diferenţa poate indica faptul că respondenţii consideră că au şi alte mijloace de dezvoltate ale abilităţilor antreprenoriale în afara programului de studiu.4. Privite din celălalt unghi. În conexiune cu aceste aprecieri. 59% din studenţii chestionaţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare.5% consideră că frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” ar îmbunătăţii performanţa studenţilor şi a cadrelor didactice. Antreprenoriat  Studenţi Se observă o uşoară diferenţă între măsura în care programul de studii dezvoltă abilităţi antreprenoriale şi evaluarea propriei abilităţi de a fi întreprinzător. SECŢIUNEA A. Un alt element ce trebuie luat în considerare aici este propria apreciere pozitivă. Observăm din nou aceeaşi “stratificate” a aprecierii celor trei categorii asupra importanţei cunoştinţelor în domeniul transferului tehnologic şi al cursului aferent acestei teme: pe primul loc pe baza aprecierii pozitive se plasează mediul economic iar pe ultimul loc studenţii.

6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. inovare. noi tehnologii. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. majoritatea (44%) au beneficiat de respectivul tip de bursă timp de 1 semestru sau 2 semestre.9% dintre aceştia au beneficiat de un tip de bursă pe perioada studiilor. 37. inovare. precizăm că 62. cele mai pozitiv apreciate (depăşind însă foarte puţin valoarea de mijloc a scalei) au fost furnizarea materialelor didactice şi utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi. 42% consideră că nivelul furnizării materialelor didactice este ridicat sau foarte ridicat iar 36 % apreciază acest nivel ca fiind mediu.1%). respectiv a performanţelor cadrelor didactice şi ale studenţilor SECŢIUNEA A. 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată.7% din cadre didactice şi 85% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii.5. 62. noi tehnologii. Pagina 63 . dintre aceştia. De asemenea. iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. cea mai frecventă fiind bursa de studiu (34%) şi de cea merit (10. societatea bazată pe cunoaştere. De asemenea. Mediul economic este mai apropiat de perspectiva studenţilor în această privinţă şi consideră în proporţie de 32. Cadre didactice Perspectiva cadrelor didactice cu privire la măsura în care programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale este foarte diferită de cea a studenţilor. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. 62% din cadre didactice consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură (spre deosebire de cei 23% din studenţi care consideră acest lucru). În privinţa facilităţilor şi dotărilor din cadrul programului de studiu. iar 31% ca fiind mediu. Astfel. 50% din cadrele didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi antreprenoriale ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat.5% că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură. 80% din cadre didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. Program educaţional  Studenţi Pentru o scurtă caracterizare a performanţelor studenţilor respondenţi.

iar alţi 34% apreciind această transparenţă şi capacitate de stimulare ca fiind medie. iar 38% apreciază această că aceste metode sunt moderne şi eficiente. Astfel. într-o măsură medie Majoritatea studenţilor sunt mulţumi şi de sistemul de evaluare din cadrul programului de studiu urmat. deoarece se înscrie în practicile lor actuale de consum media. 69% consideră că au această posibilitate mică sau în foarte mică Pagina 64 . 30% din studenţii respondenţi consideră că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură moderne şi eficiente. O nemulţumire a studenţilor este legată de posibilitatea lor de a îşi alege configuraţia programului de studiu.Cel mai negativ apreciată dintre toate facilităţile şi dotările din cadrul programului de studiu a fost actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. corelată cu principala sursă de informare orientată spre noile tehnologii şi interesul manifestat faţă de biblioteca virtuală conduc la concluzia că aceasta din urmă va fi foarte bine recepţionată printre studenţi. 38% considerând că acesta este în foarte mare măsură sau în mare măsură transparent şi stimulativ. 40% din respondenţi considerând această dotare ca fiind foarte slabă sau slabă. 51% din studenţii respondenţi consideră că programul de studiu pe care îl urmează încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice în mare sau în foarte mare măsură iar 20% apreciază această colaborare ca fiind medie. Aprecierea negativă a actualităţii materialelor din bibliotecile universităţii.

 Cadre didactice Se observă o discrepanţă majoră între percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. dacă pentru studenţi aceasta era cea mai slab cotată dotare din cadrul programului de studiu. iar 34% într-o măsură medie. Pagina 65 . numai 30% îşi apreciază cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu ca fiind foarte ridicată sau ridicată. astfel. 50% din studenţi apreciază cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente ca fiind foarte ridicată sau ridicată iar 44 % ca fiind medie. 31% considerând că au cunoştinţe în acest domenii conexe scăzute sau foarte scăzute.măsură. 27% din studenţi doresc acest lucru în foarte mare sau în mare măsură. 59. Putem corela această nemulţumire cu interesul compensator manifestat pentru cursurile propuse în proiect.4% din cadre didactice consideră că nivelul acestei dotări este ridicat sau foarte ridicat. În privinţa păstrării legăturii cu facultatea după absolvire. Pe de cealaltă parte.

Cel mai frecvent. Reprezentanţii mediului economic 57% din reprezentanţii mediului economic afirmă că au încredere în foarte mare măsură sau în mare măsură în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare. Majoritatea studenţilor nu sunt mulţumiţi de legăturile cu mediul economic facilitate de universitate. studenţii au apreciat raportarea conţinutului cursurilor la cerinţele pieţei muncii ca fiind medie. Se observă în acest caz că cea mai optimistă perspectivă o au cadrele didactice şi cea mai pesimistă perspectivă o au studenţii. Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 37% din studenţi. majoritatea (47%) considerând că acesta este ridicat. sau uşor sub medie. iar alţi 20% Pagina 66 . SECŢIUNEA A.5% din reprezentanţii mediului economic consideră că programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării studenţilor pe piaţa muncii în domeniul studiat în mare sau în foarte mare măsură. 68. 47% din reprezentanţii mediului economic evaluează nivelul absolvenţilor de cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. Perspectiva cadrelor didactice asupra conţinutului activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii este diferită de cea a studenţilor.2% din cadrele didactice şi 47.6. 48% considerând că nivelul acestei facilităţi este slab sau foarte slab.

Pagina 67 .considerând că este mediu.9% apreciind că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate sunt foarte ridicate sau ridicate. Perspectiva cadrelor didactice este din nou diferită în această privinţă. O posibilă consecinţă a acestui fapt este că numai 29% din studenţii investigaţi susţin că au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel naţional şi numai 18% au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel internaţional. 53.

58% din studenţii chestionaţi consideră că accesul la o bibliotecă virtuală inteuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta in procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare sau în mare măsură . cursuri de antreprenoriat. La întrebarea deschisă referitoare la alte ce cunoştinţe şi competenţe ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii au răspuns 43% din studenţii chestionaţi. De departe cea mai frecventă menţiune a fost legată de dezvoltarea aspectelor şi a abordărilor practice în cadrul programului de studiu. dezvoltarea unor noţiuni economice. Pagina 68 . laboratoare pentru efectuarea de experienţe şi teste. mai multe cursuri dedicate unor software –uri specifice domeniului de studiu. Alte sugestii au inclus: cursuri de limbi străine.

SECŢIUNEA A.7. Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată, iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. Cadrele didactice au o perspectivă mai optimistă, 56% considerând că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată iar alţi 31% considerând că este medie. Majoritatea(38%) studenţilor investigaţi îşi apreciază propriile abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere ca fiind medii iar 32% consideră că abilităţile lor de comunicare şi de negociere au un nivel ridicat sau foarte ridicat. În această privinţă, 37,5% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel de abilităţi de negociere ridicat sau foarte ridicat şi 32,5% consideră acest nivel ca fiind mediu. 60% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau ridicat de abilităţi de comunicare ierarhică si intercolegială. 55% din cadrele didactice îşi apreciază propriile abilităţi de negociere ca fiind foarte ridicate sau ridicate. 62% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaţi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară iar 68% sunt sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. 80% din cadrele didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare, inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară iar 91% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. Se observă aşadar un interes ridicat al ambelor categorii de respondenţi (studenţi şi cadre didactice) de a intre în reţele colaborative orientate spre activităţi academice în domeniile lor de interes. SECŢIUNEA A.8. Asigurarea calităţii 67% din cadre didactice apreciază propriul nivel de cunoştinţe şi abilităţi în privinţa utilizării informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat

Pagina 69

37,6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere. 64,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul conform căruia chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. 47,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. Pe de cealaltă parte, numai 20 % din reprezentanţii mediului economic sunt în aceeaşi măsură de acord cu această afirmaţie. 44% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Reprezentanţii mediului economic sunt cu totul de altă părere, 45% fiind în mică măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Numai 36,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă, iar 29% sunt în foarte mare mică sau în mică măsură de acord cu această afirmaţie. 42,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior. SECŢIUNEA A.9. Dezvoltare profesională 68% din cadre didactice îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind ridicat sau foarte ridicat. 67% din cadre didactice îşi evaluează propria. capacitate de a elabora propuneri de programe de studii ca fiind ridicată sau foarte ridicată. 37,6 % din cadre didactice sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere, iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 50,6% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu afirmaţia că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu

Pagina 70

67,5% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că programul dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare, utile pentru activitatea profesională PERCEPŢIA RESPONDENŢILOR ASUPRA IMPORTANŢEI SERVICIILOR PRESTATE DE CĂTRE “CENTRUL INTERUNIVERSITAR PILOT DE COMUNICARE ŞI VALORIFICARE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE” Peste 90% din toate cele trei categorii de respondenţi consideră că accesul gratuit la resursele centrului i-ar ajuta în activităţile academice, de cercetare şi profesionale pe care le desfăşoară. Deoarece toate activităţile Centrului interuniversitar au primit din partea cadrelor didactice cel mai frecvent nota 10 (însemnând că respectiva activitate este extrem de utilă) s-a decis să se realizeze un clasament al activităţilor propuse de centru pe baza mediei acestor note. Ca urmare, acest clasament arată după cum urmează:

Pagina 71

Clasamentul activităţilor Centrului interuniversitar din perspectiva reprezentanţilor mediului economic arată astfel: Pagina 72 .

care se impune mai ales în contextul crizei socioeconomice actuale. caracterizat de o criză prelungită. Acestea ne-au indicat doar puncte de vedere. respectiv înfiinţarea unui centru interuniversitar pilot de cercetare. Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că subiecţii apreciază pozitiv înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. percepţia studenţilor participanţi (în special a doctoranzilor) cu privire la implementarea unui astfel de proiect este una pozitivă (în special componenta ce prevede biblioteca virtuală). Atât aplicarea cercetării calitative . Managementul proiectelor de cercetare. Se simte nevoia de o mai largă comunicare interuniversitară la nivel doctoral. De aceea. atât pentru studenţi (în special de la nivelul masteral. cât şi aplicarea cercetării cantitative au în vedere obţinerea unui feed-back eficient. cât şi pentru mediul socio-economic (în în general).Managementul inovării şi transferului tehnologic. funcţia participanţilor la focus grup.universitate .mediul economic.focus grupul. dar că trebuie identificate şi aplicate modalităţi de eficientizare a acesteia. În ceea ce priveşte frecventarea unor cursuri având tematici ca: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. Această comunicare se impune pentru a se evita repetarea cercetărilor doctorale. sursă de ameliorări continue ale programelor de studiu şi mediului de formare din instituţiile de Pagina 73 . Rezultatele acestei cercetări calitative nu pot fi generalizate la întreaga populaţie ţintă. există percepţia că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de exprimare/comunicare şi de colaborare ale absolvenţilor. situaţie care poate apărea în condiţiile în care doctoranzii nu au acces la informaţii privind cercetărilor colegilor de la alte universităţi din ţară. S-a completat un tabel cu numele. mai ales că “studiile doctorale reprezintă o fază incipientă de cercetare”.IV. inovare. A doua zi s-a transmis pe e-mail şi formatul electronic al chestionarelor propuse pentru cercetarea cantitativă. în vederea rafinarii instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. cât şi global. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic.Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală. respectiv comunicare între universităţi şi mediul economic. comunicare şi valorificare a proprietaţii intelectuale este considerată de către participanţii la focus –grup ca o măsură necesară. Cu toţii şi-au exprimat opinia cu privire la faptul că există comunicare interuniversitară. Dat fiind contextul socio-economic contemporan. datele de contact. doctoral). motivaţii ale subiecţilor participanţi la studiu. dezvoltare. Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană. se impune identificarea unor „teme de cercetare cu aplicare imediată”. De asemenea. atât la nivel naţional. Implementarea unui astfel de proiect. respectiv aplicarea ulterioară a interviurilor. B. participanţii la dezbatere au apreciat în unanimitate că acestea sunt deosebit de necesare. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi .

Astfel. include materialele de specialitate pe suport electronic. viitori absolvenţi. Există şi o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă şi eficientă a acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. evitându-se Pagina 74 . posibilele parteneriate care ar putea reieşi între mediul economic şi cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părţi implicate. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către “Centrul inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. De asemenea. În ceea ce priveşte activităţile ce s-ar putea desfăşura în centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţi serviciile de educaţie şi de cercetare s-au sugerat: organizarea de mese rotunde şi /sau simpozioane cu participarea universităţilor membre ale consorţiului în cele trei zone geografice. se poate face mai mult". În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. Astfel. deoarece: permite selectarea rapidă şi comodă informaţiilor din domeniului de interes de către beneficiarii acesteia. Astfel. existând şi opinii având conataţii negative refiritoare la comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din România şi mediul economic. se colaborează în cadrul proiectelor etc. riscul blocajelor informatice al bazei de date cetralizate. unii au atras atenţia asupra unei probleme vitale a sistemului de învăţământ universitar românesc şi anume o colaborare aflată "în fază incipientă" cu mediul economic. aceasta fiind: o comunicare oficializată. nu în ultimul rând.respectiv cea dintre universităţi – mediu economic. extinderea serviciilor la nivel naţional/internaţional. indicând printre avantaje o mai bună comunicare interuniversitară. cu cadrele didactice dar şi cu potenţialii angajatori. ce sunt periodic actualizate(în mod gratuit). alţii au apreciat-o ca fiind bună. printr-o comunicare şi colaborare cu colegii. bineînţeles se poate îmbunătăţi. mărirea numărului de calculatoare (logistica). cât mai ales absolvenţilor. unul dintre subiecţii intervievaţi semnalând pericolul centralizării excesive. materialele de specialitate sunt periodic actualizate. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este apreciată pozitiv de către toţi respondenţii. o foarte bună promovare a serviciilor acestuia şi a modalităţii de accesare a acestora. o comunicare sistematică. vor deprinde abilităţi (poate şi competenţe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piaţa muncii. dar "desigur. a eficientizării comunicării cu mediul socio – economic. fiecare cadru didactic a subliniat că există comunicare interuniversitară.învăţământ superior şi. se realizează informarea în timp util a cadrelor didactice şi a studenţilor pe diferite profile/domenii de cercetare. îngreunarea comunicării etc. ei vor fi mai încrezători în forţele proprii în vederea inserării socio-profesionale. Prin utilizarea acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” se anticipează ca studenţii actuali. iar soluţia sugerată constă în revenirea la parametrii normali de funcţionare a mediul economic. sugerând ca alternativă derularea acestor activităţi la nivel de facultate. Biblioteca virtuală este apreciată de către toţi respondenţii pozitiv. respectiv o îmbunătăţire a o bazei materială a facultăţilor. Răspunsurile cadrelor didactice cu privire la aprecierea legăturii dinre mediul academic şi cel economic au fost diferite.

De asemenea."Aceasta înseamnă actualizare periodică". Referitor la criteriile după care fac în general angajări.Firma pune mare accent pe proaspeţii absolvenţi". editarea etc unei cărţi ia şase luni. În ceea ce priveşte rolul centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale asupra în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. recomandând în acest sens diferite acţiuni şi activităţi care ar putea fi derulate: întâlniri între reprezentanţii mediului economic şi studenţii . Pagina 75 .. putem conchide că în general sunt apreciate: cunoştinţele tehnice (pentru companiile care au un profil tehnic). printre cele menționate de respondenți se pot aminti: capacitatea de a lucra în echipă. respectarea deadline-urilor).. În general.două luni). ne-am bazat foarte mult pe absolvenţii de universităţi".suprapunerea şi realizându-se completarea şi colaborarea între membrii reţelei.cunoaşterea limbilor străine."am angajat absolvenţii de studii superioare[. s-a subliniat faptul că este foarte bine să se insiste pe postarea unor articole. Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent(cu studii superioare) este per ansamblu pozitivă. deoarece scrierea. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți. fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre.a.[. un an. implementarea sistemului de Knowlege Management în educaţie."în ceea ce priveşte recrutările recente. cursuri de comunicare ş. (un articol apare în max. Aceste criterii sunt cele mai frecvent menționate de respondenți. seriozitatea (punctualitatea. În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. abilităţile de comunicare. media de vârstă este la noi de 45 de ani şi este nevoie de o reîmprospatare a forţei de muncă").] S-au acomodat destul de repede şi lucrează în continuare la noi". acumulate în cadrul Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic. atitudinea proactivă. spiritul organizatoric. cizelarea.abilităţile de comunicare. dacă va exista şi o cerere pe piaţa muncii". cunoştinţele teoretice. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții/companii cu un număr mediu de angajați. creativitatea. disciplina. transferul de competenţe."deschiderea noastră către angajări de absolvenţi de facultăţi este foarte mare. pentru ca la noi formarea personalului durează nişte ani. Toţi intervievaţii şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. dar nu numai. creativitatea. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. în sensul că au fost angajări din rândul acestora în toate cele cinci firme/companii în care intervievaţii îşi desfăşurau activitatea ("studenţii vor să facă parte dintr-o companie multinaţională". Un element comun trebuie semnalat. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. acesta este evaluat astfel: "depinde de evoluţia economiei. seriozitatea. depinde de dificultatea problemei."angajări din rândul studenţilor s-au făcut şi se fac în continuare. puterea de muncă și implicare etc.] centrul poate să aibă un rol pozitiv. de experienţă.

Pagina 76 . studenţii ar avea numai de câştigat în urma acestei relaţionări. respectiv absolvenţii. ori cu cât aceştia sunt mai bine pregătiţi. continuarea planul de consolidare al bazei tehnico-materiale din mediul academic. stimularea competiției și a competenței.Referitor la punctele slabe observate la candidați/angajați. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic. la cealaltă extremă unii angajatori apreciază că cel mai slab punct constă în faptul că la finalizarea studiilor absolvenţii au o părere bună sau foarte bună cu privire la abilităţile lor profesionale şi pretenţiile lor salariale sunt pe măsura acestei evaluări. idei directe din partea celor două medii (academic şi economic)". În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. datorită contextului socio-economic general. lipsa de puctualitate. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic.Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. În ceea ce privește rolul „Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților marea majoritate au apreciat acest rol ca fiind pozitiv. să aibă o amploare mare ca să aibă succes. înlesnirea contactării a cât mai multor firme de profil de către absolvenţi pentru a face această trecere de la pregătirea teoretică la cea practică" ș. Ambele categorii de respondenţi au evidenţiat că există colaborare/comunicare între mediile pe care le reprezintă(economic şi academic). cu atât se vor integra mai bine pe piaţa muncii. atât prin susţinerea de către specialişti. au fost evidențiate următoarele sugestii: a da accesul studenţilor către această platformă. să se extindă programul la nivel naţional. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte: intensificarea şi mărirea perioadei de practică. ci să fie funcţional!". respectiv de a angaja forţă de muncă calificată. pot apărea idei oportune pentru mediul economic). studenţii/absolvenţii pot să fie mai bine informaţi. În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui Centru interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. inconsecvența. cât şi oferirea stagiilor de practică. însă se simte nevoia îmbunătăţirii acestora.Pe de altă parte. Aceasta pentru că beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ superior sunt studenţii. mediul economic este interesat în mod direct în a identifica. pregătire profesională slabă la angajare (nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele postului). să le vorbească studenţilor despre cerinţele nevoile firmelor. o simultaneitate în ceea ce priveşte pregătirea teoretică şi cea practică. specific contemporaneităţii. frica de nou/necunoscut sau. care pot să ţină anumite prezentări. respectiv internaţional. Participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. spcialiştii vor putea să-i ajute. se consolidează spiritul de echipă. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. dintre acestea au fost amintite: subestimare/timiditate (o anumită teamă de a se lăuda.a. se va evita problema privind plagiatul. însă au fost sublinieri de genul "sper să nu rămană doar la nivel teoretic. dezbateri. aceleași persoane și-au manifestat optimismul la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către “Centrul inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” (interfaţa dintre angajat şi angajator.

avem posibilitatea de a sesiza aceiaşi deschidere şi din partea reprezentanţilor mediului economic în vederea eficientizării comunicări/colaborării cu mediul academic (oferirea stagii de de practică). de a avea legătură directă cu mediul economic. cât şi la nivel interuniversitar. Prin postarea temelor de cercetare se va evita problema privind plagiatul. spre a fi cunoscute de către alți colegi. Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta articolelele/lucrările /cursurile/cercetările pe care le realizează. Astfel. Dintre posibilele acțiuni menţionate ale centrului. pentru a se evidenţia într-un mediu concurenţial aflat mereu în schimbare şi în condiţiile crizei care caracterizează economia mondială. Pe de altă parte. atât între universităţi şi mediul ecomomic. Studenţii vor avea acces direct la informaţiile teoretice aplicate în diverse proiecte de cercetare.. o colaborare cu cadrele didactice din domeniu. amintim: S-ar dezvolta numeroase parteneriate între instituţiile de învăţămînt superior şi firmele private centru ar putea constitui interfaţa dintre angajat şi angajator). În condiţiile în care aceste centre se vor extinde şi în celelalte universităţi. Studenții vor avea acces la resurse informaţii din domeniul lor de studiu/interes. vor cunoaşte diverse opinii. de a se dezvolta profesional. cadrele didactice subliniază disponibilitatea de a ajusta programele de studiu în funcţie de solicitările/nevoile mediului economic. Studenţii au posibilitatea de a posta temele de diplomă/disertaţie.. Există posibilitatea de a se stabili o interacţiune foarte puternică între studenţi şi viitori studenţi şi cu mediul economic în egală măsură. Posibilitatea de a informa/forma studenţii din anii mai mici în vederea scrierii de proiecte. Astfel. studenți sau angajatori. de a stabili colaborări cu firmele care au un domeniu de activitate similar cu domeniu acestora de studiu De asemenea. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. de asemenea. specialiştii vor putea să-i ajute. vizibilitatea temelor de cercetare în mediul economic oferă posibilitatea de a propune din partea angajatorilor eventuale teme de cercetare pentru studenţi. S-ar consolida spiritul de echipă între studenţi. practic se va consolida o reţea la nivel teritoriului naţional. respectiv informarea mediului economic cu privire la acestea. ei Pagina 77 . O astfel de platforma este foarte utilă în sensul unui schimb de experienţe. ce etape trebuie parcurse la un proiect. doctoranzi care au acelaţi domeniu de interes.cât mai bine pregătită. modalităţi de abordare etc. ar exista o bună compatibilitate între oferta educaţională şi ceea ce se cere pe piaţa muncii. dar şi cu studenţi. o să aibă un feed -back cu privire la sugestii de metode de cercetare adecvate. masteranzi. cât și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. respectiv personal. ar fi posibilă o mai bună comunicare.

iar 22% au afirmat că dobândirea acestor cunoştinţe le-ar influenţa şansele de angajare. iar 36% au afirmat că deţin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare în domeniul creativităţii şi inovării la nivel mediu. Respondenţii au apreciat în procent de 68% că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Studiul cantitativ a relevat următoarele aspecte: Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este în general una pozitivă. posibile cursuri și traininguri etc.inovare la nivel mediu.inovare. respectiv în foarte mare măsură abilitatea de a elabora propuneri de proiecte. toții respondenţii promițând că o să se implice. aceştia exprimându-şi intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. Astfel. respectiv în foarte mare măsură. în vederea unei legături cât mai eficiente între mediul academic şi cel economic. Posibilitatea reprezentanţilor mediul economic de a face anumite sugestii/oferte cu privire la teme de interes ale studenţilor şi care au legătură cu domeniul de activitate al firmelor. respectiv în foarte mare măsură. Respondenţii au apreciat în procent de 47% că deţin în mare măsură.astfel 59% apreciază că se oferă astfel de cunoştinţe în cadrul programului de studiu.vor putea obține informații cu privire la stagii de practică.dezvoltare .dezvoltare . o să sprijine demersurile înaintate de către angajaţii centrului şi/sau membrii reţelei virtuale. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de reprezentanţii celor două categorii mai sus amintite. Putem conchide că opiniile exprimate cu privire la activitatea şi efectele inserţiei acestui centru în universităţi sunt în general pozitive. Studenţii participanţi la studiu au apreciat în procent de 41% că deţin în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. iar 44% au afirmat că detin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare . Ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. iar 25% apreciind acest aspect ca fiind prezent în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării. Pagina 78 . doar 23% şi-au evaluat propriile cunoştinţe şi abilităţi ca fiind prezente în mare măsură. iar 39% au afirmat că deţin această abilitate la nivel mediu. fiind întrun continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. cu mici excepții. În ceea ce priveşte cunoaşterea domeniului cercetare . dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare măsură.

respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. inovare". dezvoltarea şi inovarea din domeniul în care activează ca fiind prezente în mare măsură. doar 16% apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . iar 15% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. respectiv în foarte mare măsură interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. Pagina 79 .77% dintre respondenţi (în mare masura. 72% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură.Sursa specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes/ studenti . iar 19% şi-au exprimat un interes mediu cu privire la această chestiune. 49% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură). dezvoltare.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. respectiv în foarte mare măsură. Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este pozitivă . respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic. 72% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat în mare măsură. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. 91% dintre cadrele didactice participante la studiu şi-au evaluat propriile cunoştinţe în ceea ce priveşte cercetarea.Universitatea din Craiova.

47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.respectiv în foarte mare măsură că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii. noi tehnologii. respectiv în foarte mare măsură. 36% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc. Dintre cadrele didactice participante la studiu 42% consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare măsură.în mare măsură. iar 34% dintre respondenţi consideră că există o planificare strategică (la nivel mediu) pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. 34% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că deţin această capacitate în foarte mare măsură. noi tehnologii. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat.(la nivel mediu). inovare. iar 44% au apreciat că deţin această capacitate în mare măsură. Dintre cadrele didactice participante la studiu 43% consideră în mare măsură. iar 24% dintre respondenţi apreciază o influenţă medie a acestor grant-uri interne ale universităţii asupra inovării. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. respectiv în foarte mare măsură. iar 48% au apreciat că deţin aceste abilităţi în mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc. societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 21% respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în foarte mare măsură. inovare. noi tehnologii. Pagina 80 .În ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare. 28% au apreciat că deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării în foarte mare măsură. inovare.

89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. iar 26% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. Principalele surse de informaţii pe care le utilizează cadrele didactice cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes:57% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. Pagina 81 . dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii.90% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.

iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare .Totuşi. iar 22% în foarte mare măsură). Pagina 82 .Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare măsură 34%. Evaluarea angajatorilor cu privire la cunoaşterea realizărilor cercetării. iar 17% în foarte mare măsură aceste realizări. astfel 37% dintre aceştia consideră că angajaţii cunosc în mare măsură. 30% dintre angajatori apreciază aceste abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind la un nivel mediu. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei/companiei/organizaţiei de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. 47% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării(25% apreciază că în mare măsură.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. respectiv în foarte mare măsură 22%). iar 19% în foarte mare măsură aceste realizări. Evaluarea angajatorilor cu privire capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. astfel aceştia consideră că 18% cunosc în mare măsură.

dezvoltării şi inovării asupra îmbunătăţirii performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. iar 41% în foarte mare măsură).În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Principalele surse de informaţii pe care utilizate de reprezentanţii mediului economic/angajatori cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes: 63% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic " de către studenţi/cadre didactice va avea Pagina 83 . aceasta a fost evaluată aproape în umanimitate pozitiv(38% apreciază că în mare măsură. respectiv asupra inserţiei socio-profesională a studenţilor/absolvenţilor.

69% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi informatice generale (informare. multimedia) (în foarte mare măsură 28%. tehnoredactare. respectiv în mare măsură 27%). 48% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în foarte mare măsură (17%. 70% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de documentare pe o temă dată (în mediatecă. 90% dintre cadrele didactice intervievate au răspuns că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. inovare" de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (44%).48%) de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". etc) (în foarte mare măsură 43%. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu (în foarte mare măsură 33%.36%. respectiv în mare măsură 43%). 57% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilitatea de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport (videoproiector. respectiv în mare măsură 30%). 16% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că deţin abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu. ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale(în foarte mare măsură 60%. respectiv în mare măsură 29%). (în foarte mare măsură 45%. 78% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu de cercetare (în foarte mare măsură 40%. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. birotică. 81% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. respectiv în mare măsură 38%). 86% dintre cadrele didactice intervievate sunt interesate de dezvoltarea unui laborator virtual. Pagina 84 . 64% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi de participarea în cadrul unui laborator virtual. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care aceştia îl susţin (în foarte mare măsură 43%. respectiv în mare măsură 31%. respectiv în mare măsură 24%). respectiv în mare măsură 37%. respectiv în mare măsură 33%. respectiv în mare măsură 31%. prin căutare internet. 84% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură. dezvoltare. etc). verificarea drepturilor PI. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 40%). 94% dintre cadrele didactice intervievate au evaluat că posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare (în foarte mare măsură 54%. iar 41% au apreciat că deţin acestă abilitate în mare măsură.drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (30%).

etc). existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.16%.respectiv beneficia de serviciile acestuia. 32% dintre studenţii chestionaţi consideră că posedă abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale în mare măsură.58% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi abilităţi informatice de specialitate (programare. respectiv în foarte mare măsură . pot avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale de către studenţi/absolvenţi. utilizare software-uri. printr-o bună activitate de promovare serviciilor acestui centru va creşte numărul studenţilor care vor cunoaşte. doar 9% consideră că posedă aceste abilităţi în foarte mare măsură. 5% dintre studenţii participanţi la studiu deţineau informaţii cu privire la existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală. 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unui laborator virtual.12%). Astfel. respectiv în mare măsură 16%). desfăşurarea activităţilor specifice acestuia. existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale poate avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale de către studenţi. Pagina 85 . 28% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ” în mare masură . care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. Doar 1. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor (în foarte mare măsură 49%. 82% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Tehnici avansate de comunicare” de către studenţi va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu. 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. iar 38%dintre aceştia apreciază că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. De aceea. respectiv în foarte mare măsură60%) În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale sau observat următoarele pattern-uri: 33% dintre studenţii chestionaţi au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mare măsură. (în foarte mare măsură 42%. doar 4% dintre aceştia au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte măsură. respectiv în mare măsură 43%). iar 45% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare(în foarte mare măsură 44%. respectiv în mare măsură 38%).22%.De aceea.

59% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură.27%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană ". 28% au răspuns că nu există astfel de departamente.47% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană” în mare măsură. 14% dintre cadrele didactice participante la studiu deţin informaţii cu privire la existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în universitatea/facultatea în care îşi desfăș oară activitatea.30%. iar 58% au răspuns că nu ştiu dacă acestea există. iar 27% şi-au exprimat un interes mediu. iar 31% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. respectiv în mare măsură 31%). 50% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că programul de studiu oferă angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în foarte mare măsură 27%. iar 30% dintre respondenţi apreciază că posedă la un nivel mediu aceste abilităţi. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu.30%. iar 19% au răspuns că nu ştiu. iar 29% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs.27%. iar 30% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor cunoştinţe.19%).30%). respectiv în foarte mare măsură. se impune o promovare intensă a centrului şi a serviciilor oferite în cadrul acestuia. 43% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală” în mare măsură. 61% au răspuns că nu există.30%) abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale.28%. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă (în mare măsură. 50% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura.25%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ". 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în mare masura. iar 18% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor abilităţi.23%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ".28%. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 23%). respectiv în foarte mare măsură15%). respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură.30%. iar 29% şi-au exprimat un interes mediu. 20% au răspuns că aceste departamente există. respectiv în foarte mare măsură.32%. 55% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura. Pagina 86 . 54% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat pozitiv abilităţile de valorificare a proprietăţii intelectuale ale angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare(în foarte mare măsură 23%. Având în vedere numărul mare de cadre didactice care nu sunt informate cu privire la înfiinţarea acestui centru pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. În ceea ce priveşte existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în cadrul organizaţiei/firmei/companiei în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

25%). opinie susţinută şi de măsura în care angajatorii apreciază că frecventarea cursului „Managementul inovării şi transferului tehnologic” de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora (în mare masura. iar 34% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. respectiv în mare măsură 21%). Pagina 87 .33%.43%. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură.33%).36%. respectiv 79% dintre angajatorii. iar 38% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu.14%).38%. Referitor la transferul tehnologic cifrele arată că: 68% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare ( în mare masura. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic". respectiv în foarte mare măsură.41%). în timp ce 68 % dintre studenţi consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare.33%). respectiv în foarte mare măsură.33%.30%). 90% dintre cadrele didactice.29%.61%).36%.49% dintre studenţii respondenţi manifestânduşi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura. respectiv în mare măsură 26%.43%. Aşa cum putem observatoate cele trei categorii de respondenţi apreciază pozitiv dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic şi rolul lor în mărirea şanselor de angajare ale absolvenţilor cu studii superioare: 68% dintre studenţii. respectiv în foarte mare măsură).57% dintre studenţii respondenţi manifestându-şi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura.12%). iar 36% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 10%. 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui substanţial la îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor/cadrelor didactice (în mare masura. 90% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. 65% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic". respectiv în foarte mare măsură.37%. Referindu-ne la antreprenoriat se poate observa că doar 24% dintre cadrele didactice participante la studiu au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 3%. 66% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura.63% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare măsură.

inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară (în foarte mare măsură 51%. respectiv ridicat 38%). respectiv în mare măsură 38%). respectiv în mare măsură 24%). manifestarea interesului de a cunoaşte ce activităţi de antreprenoriat derulează colegii din alte centre universitare. nu în ultimul rând. noi tehnologii.25%. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare Pagina 88 . inovare. 37% dintre angajatori apreciază că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale(în foarte mare măsură 24%. însă nu în măsura în care se aşteaptă aceştia. respectiv în mare măsură 13%).în foarte mare măsură 23%. 47% au apreciat că se încurajează pregătirea în respectivele domenii.În ceea ce priveşte aprecierea în ce măsură este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. respectiv în mare măsură 35%). iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. Se apreciază de către toţi respondenţii că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale. 80% dintre cadrele didactice sunt de acord că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat.58% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară(în foarte mare măsură 23%. societatea bazată pe cunoaştere etc. respectiv în mare măsură 34%).În ceea ce priveşte interesul pentru cunoaşterea activităţilor de cercetare. iar 24% evaluează abilităţile antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel mediu. în ceea ce priveşte evaluarea abilităţilor antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare. Puntem conchide că studenţii consideră că nu se acordă suficiente informaţii. noi tehnologii. cursuri în cadrul programului de studiu şi. societatea bazată pe cunoaştere etc. observăm o conştientizare a acestora cu privire la importanţa şi rolul deţinerii unor astfel de abilităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională ulterioară şi în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare şi.( în foarte mare măsură 39%. iar 27% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. 89% dintre cadrele didactice participanţe la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare. 44% dintre cadrele didactice au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 10%. În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului asupra îmbunătăţirii continue a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. iar 59% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 18%.. 44% apreciază nivelul acestora ca fiind bun şi foarte bun(foarte ridicat . inovare. 61 % dintre cadrele didactice sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în foarte mare măsură 24%. respectiv în mare măsură 38%). în acelaşi timp. respectiv în mare măsură 37%). respectiv în mare măsură 41%. 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că aceasta există (în foarte mare măsură 41%. respectiv în mare măsură 41%).

iar 42% au apreciat că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un nivel mediu.şi institute de cercetare din ţară.7%. Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare. factori deosebit de necesari într-o economie mondială cuprinsă tot mai mult de globalizare.7%. 38% dintre studenţii respondenţi au apreciat că sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ(în mare măsură 29%). în foarte mare măsură 11%). 29% dintre studenţii respondenţi au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat . 27% dintre studenţii respondenţi apreciază că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel foarte ridicat . în foarte mare măsură 4%. iar 31% Pagina 89 . 33% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt moderne şi eficiente(în mare măsură 22%). iar 35% au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. proiecte academice în echipă). respectiv ridicat 41%). cursuri opţionale diversificate). respectiv la 58% în cazul studenţilor participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară.8%. iar 21% apreciază că programul de studiu încurajează la un nivel mediu colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice. 19% au apreciat că aceasta există în mare măsură. este în mod direct legat de cunoştinţe şi flexibilitate. respectiv ridicat 22%).8%. iar 33% au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel mediu. iar 39% au apreciat că acestea sunt moderne şi eficiente (nivel mediu). În ceea ce priveşte posibilitatea studentului de a alege configuraţia programului de studiu (ex. respectiv ridicat 29%). respectiv 20% au apreciat un nivel mediu al acestei posibilităţi. stimulând creşterea competitivităţii din mediul socio-economic. 37% dintre respondenţi apreciază această posibilitate a studenţilor ca fiind la un nivel mediu. 49% dintre studenţii respondenţi apreciază că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un la un nivel foarte ridicat .(Sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ. 37% dintre studenţii respondenţi au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel foarte ridicat . în foarte mare măsură 9%). 31% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord cu afirmaţia "studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu" (în mare măsură 23%. Cu privire la programul educaţional 53% dintre studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. respectiv ridicat 39%). 59% dintre studenţii respondenţi îşi exprimă dorinţa de a păstra legătura cu facultatea după absolvire în mare măsură 31%. respectiv ridicat 20%). acesta ajunge la 89% în cazul cadrelor didactice. în foarte mare măsură 28%). în foarte mare măsură 8%).16%. 55% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat . iar 50% au apreciat că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel mediu. iar 22% au apreciat sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ un nivel mediu.

iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . iar 40% au apreciat un nivel mediu al acestor cursuri. iar 35% dintre angajatorii participanţi apreciind aceste cunoştinţe ca fiind la nivel mediu. respectiv în foarte mare măsură 22%).dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. iar 24% le evaluează ca fiind la un nivel mediu. consorţii de proiecte etc. respectiv la un nivel ridicat. respectiv în foarte mare măsură 4%. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord în mare măsură(41%). respectiv în foarte mare măsură 26%). 58% dintre angajatori au încredere în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare (în mare masura 32%. respectiv la un nivel foarte ridicat (15%) din cadrul altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare. 27% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional (în mare masura 22%. Pagina 90 . 50% dintre angajatori apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii la un nivel ridicat (24%). vizite de studiu.34%).au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate(nivel ridicat 25%. iar 26% dintre angajatorii participanţi apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii ca fiind la nivel mediu. 51% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă cunoştinţe la un nivel ridicat (36%). 17% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat conţinutul cursurilor ca fiind raportat la cerinţele pieţei muncii în mare masura 13%. respectiv în foarte mare măsură 3%). respectiv la un nivel foarte ridicat 9%). respectiv în foarte mare măsură(34%) că programul de studiu oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare masura 34%. iar 43% au apreciat un nivel mediu al acestor cunoştinţe. respectiv la un nivel foarte ridicat (26%). 61% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. respectiv în foarte mare măsură(27%) că activităţile didactice/de cercetare se derulează conform cerinţelelor de pe piaţa muncii. respectiv în foarte mare măsură 5%). iar 42% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor. Atunci când discutăm despre corelarea cu piaţa forţei de muncă 22% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat (în mare masura 19%. iar 30% apreciază că aceste legături se situează la un nivel mediu. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază în mare măsură(48%).)la un nivel foarte ridicat -27%.

se doreşte de către aceştia o mai bună şi mai largă colaborre cu mediul economic (doar 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate). 45% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că sunt necesare mai multe şi mai bune abilităţi practice. bună (20%).Numai aşa derularea stagiului de practică şi nu numai si-ar avea radacinile in realitate. 35% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară. respectiv în foarte mare măsură 3%). iar 36% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor la nivel internaţional. 38% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. 33/% sunt interesaţi. respectiv în foarte mare măsură 17%). se consideră a fi necesare şi: abilitati de lucru cu materiale tehnologice moderne. 48% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în mare masura 31%. iar 18% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu. cercetători şi studenţi este foarte bună (35%). Studenţii participanti la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere la un nivel foarte ridicat 13%%.11% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional (în mare masura 8%. Aproximativ 50% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii. Adaptarea curriculei universitare se poate realiza prin culegerea feed-back-ului de la firmele/companiile/institutiile locale sau regionale in legatura cu nevoile/problemele ce ar trebui abordate in cadrul orelor de curs/seminariilor/laboratoarelor. iar 33% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu.cunostinte privind aparatura de ultima ora. 35% consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare cadre didactice. Pagina 91 . 31/% sunt interesaţi. De asemenea. Dintre cadrele didactice participante la studiu. De asemenea.comunicare. iar studentii ar putea conştientiza şi soluţiona problemele/cerinţele cu care s-ar putea intalni imediat dupa absolvire. respectiv 29% cunosc în mică măsură cerinţele acestora. relatii interumane.studierea disciplinelor care se cer pe piata muncii etc. respectiv la un nivel ridicat 37%. bună (34%). următoarele:se resimnte o anumită nesiguranţă a absolvenţilor în ceea ce priveşte posedarea unor cunoştinţe care să le asigure o bună inserţie socio-profesionala. Conchidem în urma analizei răspurilor celor trei categorii de populaţie . Studenţii participanţi la studiu consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este foarte bună (11%).

60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă. societatea bazată pe cunoaştere etc.(la nivel mediu). Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată de 67% dintre cadrele didactice participante la studiu ca având o deosebită contribuţie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. iar 27% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. 31% că le utilizează frecvent. 28 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. inovare. 65% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. inovare. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. iar 25% apreciază această contribuţie ca fiind una medie. iar 22% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. noi tehnologii. 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. 89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare.în mare măsură. inovare.respectiv în foarte mare măsură. 38 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. Pagina 92 . iar 27% dintre respondenţi consideră că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. 21% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. respectiv la un nivel ridicat 27%.Cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de negociere la un nivel foarte ridicat 32%. noi tehnologii. respectiv în mare măsură sunt interesate 28%. iar 28% o apreciază ca fiind derulată la nivel mediu. În privinţa asigurării calităţii. noi tehnologii. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu afirmă că există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. 48% dintre cadrele didactice au apreciat că utilizează foarte des informaţii de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaştere etc. societatea bazată pe cunoaştere etc. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. 26% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat.

26%). iar 28% apreciază că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior (nivel mediu).31%. doar 43% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.39%. 36% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Opinia cadrelor didactice cu privire la calitatea învăţământului superior. noi tehnologii. respectiv la un nivel ridicat 44%). În schimb. inovare. 57% dintre angajatorii participanţi la studiu apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare.Astfel. Datele privind dezvoltarea profesională prezintă următoarele coordonate: 84% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că deţin informaţii/cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare (în foarte mare măsură. la demersurile acestora. Putem concluziona că există o autoevaluare pozitivă a cadrelor didactice în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii/cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare.58% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea ARACIS garantează în mare /foarte mare măsură calitatea în învăţământul superior. 78% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu (în mare măsură 47%. utile pentru activitatea profesională (în foarte mare măsură . de asemenea. cât şi la nivel naţional) este una pozitivă. inovare. se impune o mai largă consultare a nevoilor/solicitărilor mediului economic şi o ajustare mult mai eficientă a curriculei academice pe această realitate socio-economică. societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 21% sunt de acord cu această afirmaţie. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. dacă 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. societatea bazată pe cunoaştere etc. noi tehnologii.respectiv în foarte mare măsură 31%). la un nivel mediu. 29% consideră că aceasta este utilizată la nivel mediu pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.în mare măsură. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură . există o imagine la fel de pozitivă în ceea ce priveşte capacitatea acestora de Pagina 93 . 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că au capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii (la un nivel foarte ridicat 31%. respectiv a comisiilor de asigurare a calităţii (atât la nivel insttuţional. respectiv în mare măsură 45%).

Datorită contextului socio-economic. inovare. ACCESUL LA BAZE DE DATE SPECIALIZATE a fost apreciat de către cadrele didactice ca fiind extrem de util în procent de 71%. cele mai bine apreciate servicii au fost următoarele: 1. În schimb. În ceea ce priveşte Centrul interuniversitar pilot din cadrul Universităţii din Craiova. cât şi a studenţilor în ceea ce priveşte abilităţile de antreprenoriat. REGIONAL. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 52% 3. CURSURI DE PERFECTIONARE. PENTRU A FORMA BAZE DE DATE PRIVIND NEVOILE FIRMELOR SI FACILITAREA COOPERARII DINTRE FIRME SI CENTRE DE CERCETARE DIN UNIVERSITATE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 42%. de concurenţa şi nu în ultimul rând caracterizat de o criză care parcă nu are final(criză de altfel prezentă şi la nivel mondial). doar 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură (în mare măsură. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 51% 4. noi tehnologii. NATIONAL. caracterizat de extinderea rapidă a noilor tehnologii. o bună stăpânire a abilităţilor de a utiliza instrumente specifice proprilui domeniu academic/de cercetare. Percepţia respondenţilor (cadre didactice şi angajatori) asupra importanţei serviciilor prestate de către „“Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. se impune o bună pregătire atât a cadrelor didactice. Percepţia respondenţilor asupra importanţei serviciilor prestate de către " Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale arată că: 92% dintre cadrele didactice consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru le-ar ajuta in activitatile academice si de cercetare pe care le desfasoară. INTERNATIONAL a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 47%. TRAINING SI CONSULTANTA PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA SI METODELE AFERENTE DE INFORMARE SI PROTECTIE au fost Pagina 94 . iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 50% 5. societatea bazată pe cunoaştere. Aceste aprecieri pozitive au la bază climatul academic care încurajează dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă. 84% dintre angajatori consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru pilot de comunicare si valorificare a proprietatii intelectuale ar sprijini ofertarea pe piata muncii a unor specialisti care sa dispuna de o pregatire profesionala superioara. DEZVOLTAREA SI UTILIZAREA RETELELOR ELECTRONICE DE CONEXIUNE CU MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL. PROMOVAREA OFERTEI UNIVERSITATII CATRE MEDIUL ECONOMIC LOCAL.a elabora propuneri de programe de studii. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 48% 2. astfel încât absolvenţii să aibă o cât mai bună pregătire practică la momentul integrării pe piaţa muncii. CONSULTANTA PENTRU OBTINEREA DE FONDURI IN CADRUL UNOR PROGRAME NATIONALE SI INTERNATIONALE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 53%. respectiv în foarte mare măsură) pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.

antreprenoriat etc. mai ales în situaţia în care centrul îşi propune să întrunească multe dintre tematicile faţă de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală.apreciate de către cadrele didactice ca fiind extrem de utile în procent de 39%. Ideea existenţei unui centru interuniversitar care să acţioneze ca o punte de legătură între studenţii din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate. consultanţă şi cursuri pe tema proprietăţii intelectuale. Pagina 95 . iar de către angajatori ca fiind extrem de utile în procent de 44%.

indicând şi câteva sugestii de funcţionare a centrului. cum va fi structurată. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi – mediul academic . Sunt numeroase preocupări acum pentru a întări comunicarea cu alumni. se construiesc platforme de colaborare.IV. menţionând că deşi aceasta este prezentă chiar şi acum. de ce ar face-o. există şi suspiciunea că această iniţiativă deşi este lăudabilă. cum se va delimita de bazele de date digitale ale bibliotecilor universitare etc. În principal. insa si studentii de la licenta au exprimat aceasta nevoie. Pe de alta parte. Pe de altă parte. pentru a lucra intergrat. deoarece studenţii şi-au manifestat expres interesul pentru acest proiect. se simte mai ales la nivel doctoral. de exprimare/comunicare şi de Pagina 96 . care să se plieze pe nevoile lor şi ale anjagatorilor. eficientizată. Reprezentanţii grupurilor ţintă ale proiectului au apreciat deschiderea spre comunicare interuniversitară implicată în cadrul acestui proiect. pentru participarea în cadrul activităţilor proiectului. sistematizată. va fi dificil de clasificat informatia. prin înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este vizată îmbunătăţirea calităţii pregătirii studentului şi implicit a viitorilor absolvenţi. există totuşi posibilitatea de a fi îmbunătăţită şi. structurată. nu dublate. mai ales.mediul economic. Prin înfiinţarea. aspect care a fost bine primit de către cercetători. De asemenea există percepţia că că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de reflecţie şi analiză. fiecare membru al grupului ţintă ar avea acces la resursele dezvoltate în cadrul altor universităţi implicate în proiect. nefiind prea clar conceptul centrului. Această nevoie de comunicare interuniversitară. implementarea şi funcţionarea unui astfel de centru. va fi necesar să se clarifice cum va functiona: cine va posta ce. C. mai mult pentru a avea si exemple concrete mai multe legate de redactarea studiilor si rapoartelor de cercetare. ceea ce a fost evident şi în cadrul focus grupului. pentru a evita risipa de resurse. important este ca aceste intiative sa fie valorificate. în sensul accesului la studiile şi cercetările realizate în alte centre universitare. Dar au opinat că este important să se clarifice cum va arăta această bibliotecă virtuală. luând în acelaşi timp în considerare contextul socio-economic naţional. totuşi poate fi parte a unuia dintre proiectele care nu va conduce în final la rezultatele preconizate. Universitatea de Vest din Timişoara Analiză Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că participanţii la focus grup au o atitudine pozitivă cu privire la înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. respectiv diferenţa dintre acest proiect şi altele aflate în derulare. cu mediul socio-economic. oarecum complementare. pentru ca daca va fi totul postat acolo. în special de către doctoranzi.

perceput ca prea complex si difuz in acelasi timp. în ce condiţii.colaborare ale absolvenţilor. fiind confuzii legate de conceptul acestuia. s-a constatat o coagulare a discuţiilor la nivel de grup. dat fiind faptul că există incompatibilitate şi incoerenţă între legislaţia naţională (destul de precară) şi cea europeană. care sunt totuşi realizate într-o mult prea mică măsură. considerând necesare astfel de cursuri. mai ales în contextul clarificării proprietăţii intelectuale. a fost subliniată de către toţi reprezentanţii grupului ţintă necesitatea sporirii efective a parteneriatului dintre studenţi-mediul acedemic şi mediul economic. mai ales studenţii. pentru a se ameliora tendinţe gen plagiat etc. Deşi participanţii la focus grup nu se cunoşteau dinainte. s-a evidenţiat faptul că proiectul fiind în faza de focus-grup. ei vor putea dobândi şi încredere în forţele proprii. În acest sens. dar si cu mediul socio-economic deopotrivă. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic. În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale. toate categoriile de respondenţi făcând referiri în propriile răspunsuri la ideile menţionate anterior. creaţia ştiinţifică sau artistică. Cum unele dintre întrebările Pagina 97 . având background şi statut socioprofesional diferit. dar şi cadrele didactice au apelat la posibilitatea conturării unui profil al angajabilului. pe baza feedback-ului primit de la reprezentanţii grupurilor ţintă. Tematica cursurilor propuse a fost primită cu interes. se doreşte în principal sistematizarea şi crearea unor strategii privind evoluţiile viitoare ale proiectului şi în special activităţile derulate în cadrul ”Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Dar câteva dintre experienţele evocate din colaborarile sau stagiile în alte tări pot fi valorificate pentru a întări comunicarea şi colaborarea interuniversitara. pentru a avea mai multe resurse de cercetare. În corelaţie. prin activa participare în cadrul centrului. după cercetarea cantitativă. Mai mult decât atât. de a şti unde să caute informaţia. care ar fi de ajutor atât pentru studenţi şi cadrele didactice. cum îşi poate proteja producţia intelectuală. menţionând câteva abilităţi şi competenţe de bază pe care orice absolvent ar trebui să le deţină. de genul capacităţii de a-şi pune întrebări. care ar regăsi pe piaţa muncii absolvenţi pregătiţi să facă faţă cerinţelor unui anumit post. În privinţa principalelor aşteptări ale participanţilor la discuţii. Nu au fost neapărat conturate puncte de vedere foarte coerente cu privire la funcţionarea unui astfel de centru. pentru a realiza cu adevărat o colaborare funcţională între acestea. participanţii la focus grup au apreciat în mod pozitiv interesul pentru abordarea acestei teme. fiind în acelaşi timp şi mult mai conştienţi spre care dintre abilităţi şi competenţe trebuie să se focuseze pentru a şi le dobândi sau spori. fără a cunoaşte în prealabil cu precizie tematica ce va fi dezbătută. Opiniile exprimate prin această discutie calitativă nu pot fi generalizate. dar şi pentru ca fiecare să fie mai conştient despre cum poate valorifica. pentru a realiza cercetări mai aplicative şi necesare mediului socio-economic. Dacă studenţii (susţinuţi de cadrele didactice) evidenţiază lipsa activităţilor practice. angajatorii au subliniat slaba pregătire a absolvenţilor de facultate. fiind doar puncte de vedere spontane. dar nu în ultimul rând şi pentru angajatori.

problematica acestora fiind adresată mai repede pe parcursul discuţiilor. răspunsurile cadrelor didactice au atras atenția asupra unei probleme vitale a sistemului de învățământ universitar românesc și anume precara colaborare cu mediul economic. ”dificitară”. catalogând actuala colaborare a universităților cu mediul economic ca fiind ”slabă”. atât în interiorul cât și în afara propriei universități. bazate pe o „slabă implicare” și mai degrabă mijlocită de „relațiile personale” și de colegialitate. În mod concret. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. cea a Pagina 98 . De asemenea. ”poate fi substanțial îmbunătățită”.cea a mediului universitar de astăzi. se regăsesc „aspectele formale” și „declarative” ale acestei comunicări. iar mâine în cealaltă. posibilele parteneriate care ar putea reieși între mediul economic și cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părți implicate. De asemenea. fiind catalogată drept ”bună dar.CICVPI este salutată de către toate persoanele intervievate. S-a completat un tabel cu numele. Deși unii dintre respondenți reușesc să semnaleze câteva demersuri în acest sens. Astfel. Astfel.propuse în grila de focus-grup au fost anticipate de către participanţi. indicând printre avantaje o mai bună comunicare și cunoaștere a mediului academic (”o ridicare a calității învățământului”). ceea ce are consecințe în ceea ce privește realizarea practică de abilități a studenților. viitori absolvenți. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. în special din sfera socio-umană. alții sunt sceptici. datele de contact. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” . funcţia participanţilor la focus grup. printre răspunsurile oferite. participanţii au fost invitaţi să aducă sugestii cu privire la structura şi conţinutul chestionarelor. semnalând aspecte cunoscute și recunoscute ca fiind elemente definitorii ale actualului sistem de învățămând universitar. atât pentru cadre didactice cât și pentru studenți sau reprezentanți ai mediului economic. a resurselor și a produselor corespunzătoare. ordinea întrebărilor nu a fost strictă. cât mai ales celor care sunt astăzi într-o „tabără” . în timpul sesiunii de focus-grup. nu foarte buna”. dar și o mai bună corelare a curriculei cu actualele cerințe ale mediului economic și ale societății în general. ”destul de slabă”etc. Astfel. chiar o” utopie” (un caz singular). Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Profesori În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. care se adresează fiecărui segment al grupului ţintă. fiecare cadru didactic a reiterat insuficienta comunicare și transparență care există în mediul universitar românesc. instrumente prezentate în cele ce urmează şi care vor fi utilizate în cercetarea cantitativă.

dar și crearea astfel a unui „factor de legătură”. Pagina 99 . prin activități de formare și training”). răspunsurile persoanelor participante la interviu au cuprins activități de “formare a cadrelor didactice”. studii. „cursuri pentru studenţi”. printre beneficiile înființării unei biblioteci virtuale care să conțină materiale specializate și actualizate periodic. inovării și valorificării proprietății intelectuale. De asemenea. viitorii absovenți (dar și cadrele didactice și reprezentanți ai mediului economic) vor putea beneficia de resursele de specializate partajate și actualizate în cadrul CICVPI sau în cadrul bibliotecii virtuale integrată de acesta. actualii sudenți. au fost indicate: crearea și dezvoltarea de „rețele de cercetare”. oriunde și oricum la resurse și informații de specialitate.mediului economic. subiecții intervievații au semnalat și unele dintre posibilele probleme la care ar trebui să acordăm atenție. De asemenea. legi” etc. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. profesionalismul actorilor implicați în cadrul CICVPI etc.. precum „colecții de articole. În strânsă legătură cu răspunsurile la anterioara întrebare. cu cadrele didactice dar și cu potențialii angajatori. În ceea ce privește activitățile privind optimizarea comunicării/colaborării dintre universitățile din Romania și mediul economic. viitori absolvenți. Referitor la activităţile care ar putea fi desfăşurate în cadrul CICVPI pentru a îmbunătăţi serviciile de sprijin pentru procesul educațional și cel de cercetare. respondenții au menționat activități axate pe „discuții”. Mai mult decât atât. „întâlniri”. rapoarte. tehnologiei. dar și „manuale de bune practică”. crearea unui „spațiu de dezbateri”. egoismul colectiv tradițional care trebuie cumva depășit. Deși există și o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă și eficientă a acestui CICVPI. Astfel. au fost semnalate: „accesul din orice parte”.0 cu funcții parțial similare). respondenții au semnalat o „poltică de marketing” mai bună. prin „atragerea / stabilirea de parteneriate. printr-o comunicare și colaborare cu colegii. interviuri. în strânsă legătură cu întrebările și răspunsurile anterioare. prin crearea unui astfel de centru se consideră că vor exista beneficii atât pentru cadrele didactice cât și pentru studenți în ceea ce privește activitățile de promovare a științei. „cursuri / traininguri de informare / workshopuri” și „mese rotunde”. „partajare de informații și resurse”. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către CICVPI. atât pentru studenți cât și pentru cadre didactice. În ceea ce privește rolul acestui CICVPI în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. precum: existența unor asemenea inițiative anterioare care nu sunt exploatate în conformitate cu posibilitățile acestora (au fost menționate în acest sens aplicații Web 2. „facilitări de intership-uri”. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. ei vor fi mai pregătiți să acceadă corespunzător și cu succes piața muncii (prin „feedback” primit de la angajatori. prin date obținute din „sondarea pieței” de muncă.

fiind prezenți atât reprezentanți ai sistemului public. recomandând în acest sens diferite acțiuni și activități care ar putea fi derulate. limbi străine sau conștiinciozitate” sunt printre cele menționate de respondenți. mergând de la experințe „foarte bune” (în special sunt recunoscute cunoștințele teoretice ale acestora) până la experiențe „foarte proaste” (un răspuns singular). Un element comun trebuie semnalat. „seriozitate. Referitor la deficiențele observate la candidați/angajați. îmbunătăţire permanentă şi o limbă străină foarte bine”. aducerea propriilor rețele de contacte”. au mai fost amintite „dezinteresul”. extrem de importantă pentru toți: o colaborare și comunicare insuficientă între sistemul de educație și cel al muncii. „colaborare cu cadre didactice sau cercetători din alte universităţi” etc. precum: „postarea tuturor articolelor. „iniţiativă”. alții le consideră „inexistente” (un caz singular). competitivitate de adaptare. În general. dar și ai mediului privat. în special cea practică. Angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. angajatorii au semnalat aceeași problemă majoră. dintre acestea au fost amintite: „inconsecvența”. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți. fapt ce este în detrimentul tuturor. Deși unii respondenți apreciază strădaniile și încercările „timide” pe acest parcurs. dar mai ales în cel al absolvenților candidați la un loc corespunzător pe piața muncii. „capacitate de a se supune la un efort mare şi prelungit” uneori. „creativitate”. fiecare dintre respondenții acestui interviu și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest CICVPI.Oricum. Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent este diferită. fiecare respondent a menționat faptul că în ultimul timp au făcut foarte puține angajări (unii chiar deloc). au mai fost menționate „analiza CV”. fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre. Pagina 100 . „susținerea de workshopuri / sesiuni de informare”. dar criterii precum „forță de muncă”. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții de clasă medie în ceea ce privește numărul de angajați. De asemenea. Referitor la criteriile după care fac în general angajări. De asemenea. în general. răspunsurile acestora au semnalat în unele cazuri necesitatea organizării de „concursuri” (uneori independente de persoanele/instituțiile angajatoare). studiilor. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. „competenţă profesională”. „probe practice” sau probe scrise sub forma de „chestionare” tematice detaliate. alteori sunt organizate „interviuri”. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. „comunicare insuficientă”. „adaptare la criterii de performanţă. „pregătirea proastă și insuficientă”. „capacitatea de a gestiona o situație de criză”. ce poate are legătură cu actuala situație economică globală. „popularizarea prin utilizarea platformelor de socializare academic”. Ca un element comun. „superficialitate” etc. Ca și în cazul cadrelor didactice.

dar și alte „posibile parteneriate” între cei doi mari actori instituționali. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic. Concluziile analizei de interviuri cu profesori și anagajatori Ambele grupuri de participanți la interviuri au semnalat unele aspecte comune. în special lipsa unei comunicări și colaborări reale și eficiente între cele două medii.În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. aceleași persoane și-au manifestat optimismul relativ la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către CICVPI. Printre posibilele roluri pe care acest centru ar putea să le adopte. „creativitatea”. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic. dar și prin alte acțiuni: „oferirea stagiului de practică” și chiar „îndrumarea studenților spre dobândirea unei mai bune experiențe practice”. dar și de „eliminare a suprapunerilor”. „lucrul în echipă”. au fost evidențiate următoarele sugestii: „dezbateri și proiecte pe teme de interes comun”. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte pe care instituţiile de învăţământ ar putea să le aibă în vedere în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor: „intensificarea activităților practice” (printre care și cele de „metodică” și derivat – „mentoratul”). care să corespundă cu cerințele actuale ale pieței muncii și ale standardelor internaționale din domeniul de specialitate. mai rapid și mai exact. În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui CICVPI. în timp ce celelalte persoane și-au manifestat scepticismul. Unul dintre respondenți a sugerat și „realizarea unei legături mai strânse între universitate ca instituție și studenți”.” facilitarea „accesului la informația de specialitate”. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. „o mai bună pregătire practică” etc. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: „capacitatea organizatorică”.a. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. deși marea majoritate au apreciat ca fiind pozitiv un asemenea rol. Fiecare dintre participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile CICVPI atât prin „susținerea de dezbateri / prelegeri cu privire la cerințele de angajare” în cadrul firmelor pe care le reprezintă. a fost menționată „introducerea de noi discipline de studiu”. „o mai bună capacitate de comunicare”. „realizarea transferului tehnologic”. În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. printre posibilele beneficii au fost amintite: „realizarea de proiecte în parteneriate”. „insistența”. „stimularea și cointeresarea studenților spre o implicare activă”. De asemenea. „facilitarea accesului la informații de specialitate”. au existat și păreri sceptice. „puterea de muncă și implicare”. „stimularea competiției și a competenței” ș. În ceea ce privește rolul CICVPI în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților. Astfel. cel economic și Pagina 101 . „disciplina”. au fost menționate: „apropierea mai strânsă dintre mediul academic și cel economic.

s-a conturat și faptul că unii angajatori nu au așteptări prea mari cu privire la cunoștințele specifice și experiențele practice ale absolvenților – cel mult câteva repere generale . precum: progresul tehnologic fără precedent din ultimii ani și criza economică globală. pot apărea posibile parteneriate între diverși actori ai platformei. legătura cu mediul economic poate fi menținută și intensificată. aflate ambele întru-un continuu și intens proces de restructurare. Cu siguranță unii dintre cei mai bucuroși beneficiari ai acestui real partneriat ar fi actualii studenți și proaspăt absolvenți care aspiră spre un loc de muncă ce ar fi corespunzător calificărilor. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) CICVPI. Astfel.) pe care le realizează. cărți. spre a fi cunoscute de către alți colegi. Astfel. datorat mai multor factori. Pagina 102 . care să corespundă nevoilor și așteptărilor lor. iar angajatorii sunt și ei interesați de forță de muncă bine calificată. se pot meniona: Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta resursele și produsele (articole. atât din cadrul aceluiași centru universitar. Deși în ultimii ani se pot observa eforturi din ambele părți (parțial datorate participării în diverse proiecte care vizează impulsionarea acestei legături). reorganizare și modernizare. Printre acțiunile concentrate care ar putea fi realizate. referitor la acest aspect. De partea angajatorilor s-a putut observa deschiderea spre o implicare mai activă. aceste activități ar însemna și o mai bună acțiune de promovare și marketing a programelor de studii oferite. eforturile trebuiesc continuate și intensificate. iar duplicările ar putea fi astfel înlăturate. cât și din cadrul altor centre participante. de partea dascălilor s-a observat disponibilitatea de a face ajustări curriculare asfel încât programele de studiu să fie actualizate conform cu cerințele actuale ale pieței muncii și a societății actuale. ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. rapoarte de cercetare etc. Procedând astfel. ar fi posibilă o mai bună comunicare dar și o mai bună (re)cunoaștere a activităților efectuate de către un cadru didactic. În plus. De asemenea. abilităților și competențelor dobândite. studenți sau angajatori. prin intermediul centrului interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale.cel universitar. atât prin oferirea de stagii de perfecționare sau de dobândire a experienței practice și concrete.pentru că ei sunt interesați în primul rând ca viitori angajați să fie dornici de a învăța / experimenta și de a pune în practică reperele bune teoretice acumulate pe parcursul anilor de studii. pentru că sunt benefice tuturor celor implicați: mediul universitar este direct interesat să aibă un indicator cantitativ care să reflecte o mai bună inserție a absolvenților pe piața muncii. ce continuă și astăzi. Astfel. dar și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. În consecință.

abilități și de ce nu competențe pe care apoi să le folosească la angajare. în cazul unui proiect și produs de cercetare inovator. Mai mult decât atât. prin participarea activă a studenților în cadrul acestui centru. Cu alte cuvinte. care și-au manifestat intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. studenții se vor putea asocia în grupuri de lucru. totuși cu toții îi salută bunele intenții. Angajatorii vor putea activa în cadrul acestui centru prin ofererirea de sugestii cu privire la subiectele temelor de cercetare de care ei sunt interesați (acest aspect ar putea fi corelat și cu sprijinirea practică a celor care doresc să abordeze temele respective).Studenții vor avea posibilitate de a-și crea un profil (pe care să și-l actualizeze continuu în conformitate cu noile achiziții. finanțarea realizării produsului etc. ei vor putea solicita și beneficia de sprijin în vederea valorizării cercetării: idei și sugestii care acoperă fesabilitatea tehnologică. cu mici excepții. cât și rezultatele obținute. De asemenea. De asemenea. în societatea actuală caracterizată de criza economică globală care a condus la unul dintre cele mai triste recorduri de neangajabilitate a absolvenților. Pagina 103 . promițând să se implice și să stimuleze în mod practic parteneriatul dintre universitate și mediul economic. putând obține astfel recomandări către alte centre de cercetare sau către agenți economici. posibile cursuri și traininguri etc. de către nici un Stat Membru al Uniunii Europene. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de fiecare dintre actorii mai sus amintiți. Astfel. protecția intelectuală. Astfel. ei vor putea obține informații cu privire la stagii de practică. recomandările prevăzute de inițiativa Comisiei Europene intitulată New Skills for New Jobs cu aplicabilitate pînă în anul 2020 fiind o mărturie incontestabilă în acest sens. defavorizat temporar. sugestii cu privire la tendințele pieței muncii. În plus. deprinderi. Mai mult decât atât. de a avea acces la resurse de specialitate. fiind într-un continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. ei vor fi „vizibili”. prin participarea lor (singulară sau în asociere) lor în cadrul diverselor proiecte de cercetare. dar și în funcție de feedback-ul primit de la ceilalți actori ai platformei). de a activa într-un mediu informal în vederea dobândirii de cunoștințe. vor putea propune teme și proiecte (plus planurile de lucru aferente). supuse dezbaterilor ar putea fi luate in considerare atât ideea temei de cercetare. promovarea de marketing a produsului. dar și prin oferirea de sugestii sau feedback la materiale realizate de către studenți. deși au fost manifestate unele reticențe (destul de insignifiante) cu privire la finalitățile acțiunilor corespunzătoare acestui proiect. trebuie încercate și găsite măsuri care să conducă la o mai bună inserție a acestora pe piața muncii și astfel la evitarea sărăcirii accentuate și pe termen lung a acestui segment al populației. Acest tip de parteneriat nu mai poate fi astăzi ignorat de către nimeni.

s-a optat pentru componența mai sus amintită a eșantionului. pe de o parte o diagnoză a calității programelor de studii cu privire la asigurarea unei pregătiri a absolvenților de studii universitare adaptată nevoilor pieței muncii. grupate astfel: A. a reliefat următoarele aspecte. pentru a putea fi o comparabilitate a datelor obținute în investigație între cele trei universități (UVT.UPB. dat fiind profilul studenților pe care îi școlarizează.21% de la științe economice . 110 cadre didactice și 106 angajatori. Componența respondenților B.44 % de la științe exacte . prin soluția înființării unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Universitatea Politehnică din București . Componența profilului respondenților nu reflectă neapărat structura de reprezentare a studenților din universitate. iar pe de altă parte. explorând așteptările acestora față de serviciile pe care un astfel de centru ar putea să le ofere. Profesori: 30% știinte exacte 9% științe umaniste 15% drept 10% știinte sociale si politice 12% știinte economice 3% științe inginerești (precizat doar pentru comparabilitate cu celelalte centre) - Pagina 104 . deși Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) are o bună reprezentare și pentru celelalte tipuri de specializări. menită a reliefa.29% de la științe ale naturii . a fost selectat un eșantion al studenților care să respecte această caracteristică.UC). Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” A. Universitatea din Craiova . În plus.Analiza datelor cantitative Investigația realizată între 2-20 mai 2011 pe un eșantion de 110 studenți. a sonda opinia respondenților cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a acestei pregătiri. dar dat fiind faptul ca focalizarea proiectului este pe cei care au o specializare tehnică și care doresc sprijin pentru integrare și angajare. Componența respondenților Studenți: . Analiza programelor de studii C.6% neprecizată apartenența.

6% NR).. Analiza programelor de studii Programul oferă cunoștințe în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare Studenții: 43% în foarte mică și mică măsură. 6% peste 60 ani. 23% între 40 si 50 ani. o treime dintre ei afirmă că le stăpânesc în mare și foarte mare măsură. 74% dintre studenți consideră că stăpânirea cunoștințelor aprofundate în CDI (respectiv 65% in domeniul transferului tehnologic) le-ar spori șansele de angajare. date fiind informațiile care s-au colectat cu privire la drepturile de proprietate intelectuală. 18% afirmând ca nu le au decât în foarte mică și mică măsură dezvoltate. iar 9% nu au răspuns. 53% dintre respondenți fiind din sectorul bugetar. 22% într-o proporție medie. iar 43. pe de altă parte. Proporția profesorilor selectați reflectă pe de o parte criteriul menționat în cazul studenților. iar 45% fiind indeciși. muzică. în timp ce 19% într-o proporție medie.Angajatorii: 23% în foarte mică și mică măsură. Totuși. etc. fiind important să selectăm punctele de vedere ale tuturor cu privire la serviciile pe care le poate oferi un astfel de centru.9% Refuz precizare Dintre respondenții la studiu. 42% între 30 si 40 ani. Interesul clar manifestat de 43% dintre studenții UVT (aproape comparabil cu cel al studenților de la universități tehnice. 4% neprecizând. 24% la nivel scăzut. Aceste date oarecum nesatisfăcătoare sunt în mare măsură confirmate de autoevaluarea studenților cu privire la măsura în care stăpânesc aceste abilități. 38% la nivel mediu. este o proporție însemnată a profesorilor de la Drept. 30% într-o proporție medie. 3% nu au răspuns . procentele fiind similare și în evaluarea angajatorilor cu privire la măsura în care absolvenții le stăpânesc (32% în foarte/mare măsură. iar. Angajatori: Structura respondeților reflectă oarecum situația că principalul angajator pentru absolvenții majorității facultăților din universitate este sistemul de învățământ. 50% sunt interesați de a participa la cursuri privind managementul proiectelor de CDI în foarte mare și mare măsură. Proporțiile profesorilor care au răspuns la chestionar reflectă oarecum și proporția de reprezentare pe domenii. 25% în mare și foarte mare măsură. 2% nu au răspuns . – mențiuni<5%) . cam aceeași proporție afirmând că stăpânesc cunoștințe și din domenii conexe de studii. doar cu 5 procente mai ridicat) - Pagina 105 . 35% în mare și foarte mare măsură. 14% au mai putin de 30 ani. B. Pare a fi o autoevaluare realistă. 11% Intre 50 si 60 ani. 49% în mare și foarte mare măsură.Profesorii: 40% în foarte mică și mică măsură.9% alte domenii (arte.4% din sectorul privat.

atât profesorii. Mai mult. Dar este nevoie. angajatorii consideră că absolvenții ar trebui să stăpânească în (foarte) mare măsură competențe în managementul proiectelor de CDI în proporție de 72%. 31% într-o proporție medie. 24% în mare și foarte mare măsură. 49% în mare și foarte mare măsură. în care temele și rezultatele unor activități aplicative fac parte din programul de studiu. cam aceeași proporție dintre ei considerând necesară aprofundarea cunoștințelor în domeniul CDI pentru îmbunătățirea performanțelor proprii. Mai mult. având totodată capacitatea de a propune proiecte de CDI 55% dintre ei la nivel avansat (35% la nivel mediu. același interes clar manifestat fiind și pentru cunoașterea activitatilor de cercetare si inovare ale studentilor din alte centre universitare din țară (53%). iar 69% se autoevaluează ca stăpânind la nivel avansat abilități de inovare. fiind foarte la curent cu realizările din domeniul lor de cercetare. fiind chiar surprinzătoare o astfel de doleanță exprimată cu o asemenea extensie. 36% într-o proporție medie. Programul de studii dezvoltă abilități antreprenoriale Studenții: 29% în foarte mică și mică măsură. întărește deschiderea studenților către aceste aspecte. Corelat cu aceasta. 27% într-o proporție medie. în proporție de peste 50% de dotarea bibliotecii universitare. comparativ cu celelalte centre universitare. totodată și de o strategie mai articulată a universității în acest domeniu (și de implementarea ei). 9% la nivel scăzut). 52% ar fi în (foarte) mare măsură interesați să participe în cadrul unui laorator virtual. 86% ar fi interesați să susțină un laborator virtual. 72% dintre studenți declarându-se în (foarte) mare măsură interesați de potentiale colaborari academice cu studenți din același domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din țară. 32% în mare și foarte mare măsură. Mai mult de jumătate dintre studenți consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este un avantaj în vederea angajării. 8% nu au răspuns Profesorii: 22% în foarte mică și mică măsură. cât și studenții se declară multumiți. deoarece procentul profesorilor care afirmă clar că sunt granturi de cercetare interne ale universității pentru CDI (20%) sau că există o planificare strategică privind atragerea fondurilor pentru CDI și valorificarea proprietății intelectuale (23%) este cel mai mic. Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare. iar 8% nu au răspuns Pagina 106 . 88% dintre profesori găsesc utilă o astfel de bibliotecă pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor proprii. de aceeași părere fiind și 65% dintre angajatori. 2% nu au răspuns Angajatorii: 32% în foarte mică și mică măsură. chiar și angajatorii evaluând foarte bine capacitatea de documentare a tinerilor angajați (77% o dețin în foarte/mare măsură).pentru a participa la cursuri în domeniul managementului inovării și al transferului tehnologic. dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități în rândul studenților.

Despre maniera în care proprietatea intelectuală - Pagina 107 . Această situație este surprinzătoare și mai ales contrazisă de faptul că 92% dintre studenți și 74% dintre angajatori nu stiu despre vreun centru de informare cu privire la proprietatea intelectuală. angajatorii sunt fermi în a afirma (72%) că sunt necesare cunoștințe (foarte) bune în domeniul antreprenoriatului. studenții sunt mai încrezători în autoevaluarea cu privire la abilitatea de a fi întreprinzător (42% consideră că le au. Angajatorii evaluează tinerii angajați ca deținând aceste competențe.Cu toate acestea. Evaluările angajatorilor în acest sens sunt oarecum diferite. Profesorii afirmă preocuparea în (foarte) mare măsură pentru a chestiona satisfacția studenților și a angajatorilor (53%) și a modifica/ actualiza în consecință planurile de învățământ pentru a fi in concordanță cu evoluțiile din domeniile: antreprenoriat. Programul de studiu oferă cunoștințe în domeniul proprietății intelectuale Studenții: 7% în foarte mică și mică măsură. cam în aceeași proporție considerând și că stăpânesc competențe de comunicare și de negociere. 42% la nivel avansat. societatea bazată pe cunoaștere etc. noi tehnologii. 8% nu au răspuns .Angajatorii: 22% în foarte mică și mică măsură. 28% la nivel mediu. inovare si antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetatorilor din alte centre universitare si institute de cercetare din țară.. 38% în mare și foarte mare măsură. 48% în mare și foarte mare măsură. 5% nu au răspuns . Cunoasterea activităților de antreprenoriat ale studentilor din alte centre universitare din țară ar fi în (foarte) mare măsură de interes pentru 60% dintre studenți. doar 28% interesați. sau de a formula proiecte. doar 6% nu. iar 10% nu au răspuns Datele sunt confirmate și de autoevaluările studenților. în proporție de 43%. 39% sunt indeciși. 53% dintre ei afirmând că au abilități de evaluare a proprietății intelectuale. iar 37% sunt indeciși. 32% într-o proporție medie. 51% dintre ei fiind indeciși. necesare antreprenorilor. 88% fiind foarte interesați să obțină mai multe informații în ceea ce priveste activitatile de cercetare. aceștia considerând că doar 22% dintre tinerii angajați dețin foarte bine aceste competențe. iar o treime sunt indeciși. Mai mult. 36% la nivel scăzut.Profesorii: 38% în foarte mică și mică măsură. 22% în mare și foarte mare măsură. 36% la nivel mediu. în timp ce 30% într-o proporție medie. inovare. interesul lor de a afla mai mult despre valorificarea proprietății intelectuale în universități nu este foarte clar exprimat. același procent dorind și colaborarea. cam aceleași fiind procentele și pentru abilitățile de negociere. În plus. cam 14% autoevaluându-se negativ). 24% la nivel scăzut. Doar cele de comunicare sunt mai bine cotate: 63%/ 25%/ 9%. această discrepanță arătând nemulțumirea lor față de competențele absolvenților în acest sens. 60% dintre profesori afirmă clar că ar avea nevoie de cunoștințe aprofundate de antreprenoriat pentru îmbunătățirea performanțelor proprii.

cursuri opționale diversificate) – prima cifră din paranteze. mai importantă chiar considerând abilitatea cu privire la managementul transferului tehnologic și al inovării (68%). Aceeași opinie este împărtășită și de 68% dintre angajatori. 3% (7/ 5) nu au răspuns. 40% (35) într-o proporție medie. antreprenoriat. 1% (3) nu au răspuns. În plus. demonstrează necesitatea demersurilor în acest sens. târg de job-uri – între paranteze): . Din punct de vedere al derulării didactice. Și cadrele didactice afirmă deopotrivă 62% dintre ei că nu știu să existe vreun centru de valorificare a proprietății intelectuale în universitate (32% afirmând clar că nu). respectiv cu studenții. satisfacția studenților de la Timișoara comparativ cu celelalte centre universitare pare a fi mai ridicată. 52% (34) în mare și foarte mare măsură.Studenții: 19% (20) în foarte mică și mică măsură. doar 6% folosindu-le (foarte) puțin. 6% (1) nu au răspuns . 62% dintre profesori afirmă că îmbunătățesc cu o largă extensie programul de studiu pe baza informațiilor de asigurare a calității. Studenții apreciază totodată că au acces la resurse de informare actualizate la bibliotecă și la materiale puse la dispoziție de către profesori într-o proporție mult mai mare decât studenții din celelalte centre: 16% (17/ 7) în foarte mică și mică măsură. ori Metodele de transmitere a cunoștințelor sunt moderne și eficiente – a doua cifră din paranteze. vizite de studiu. iar 14% (foarte) puțin. proprietate intelectuală) le-ar mări șansele de angajare/ performanța profesională. 19% (25/ 26) într-o proporție medie. 23% folosesc aceste date la nivel mediu. 32% (35) într-o proporție medie. 36% (45) în mare și foarte mare măsură. cam același procente înregistrându-se și la întrebarea privind aprecierea generală a acestora cu privire la Pagina 108 .Profesorii: 17% (28) în foarte mică și mică măsură. dacă ne raportăm la scorurile rezultate la itemi precum Programul încurajeaza colaborarea între studenți pe baza intereselor academice (ex. Angajatorii la rândul lor. exprimându-și interesul de a participa la cursuri pe această temă în mare sau foarte mare măsură. proiecte academice în echipă) sau Studentul are posibilitatea de a alege configurația programului de studiu (ex. 72% dintre profesori afirmă că utilizează în (foarte) mare măsură canalele de comunicare virtuală în interacțiunea dintre ei. în proporție de peste 50% consideră că angajații ar trebui să stăpânească aceste abilități în (foarte) mare măsură. similară fiind situația și în ce privește legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. De asemenea.poate fi însă protejată își declară ferm interesul de a afla mai multe prin participarea la cursuri 51% dintre studenți. același procent fiind în (foarte) mare măsură interesați să își îmbunătățească performanța în acest domeniu. recomandări privind angajarea. 62% (53/ 62) în mare și foarte mare măsură. conținutul cursurilor raportat la cerințele pieței muncii este mai puțin bine cotat. Procentul de peste 50% dintre studenți și cadre didactice care consideră că stăpânirea acestor trei domenii (cercetare. Cu toate acestea. 23% la nivel mediu.

cam același procent și având încredere în evaluarea realizată pentru certificarea acestor competențe. declaraţii sub semnătură. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. de inovare și transfer tehnologic. ori de protejare a proprietății intelectuale. declarându-și disponibilitatea de a participa la activitățile sale este evidențiată de scorurile foarte ridicate pe care le-au acordat. . iar 40% sunt indeciși. dar și de convergența referitoare la interesul de a participa la cursuri care să le întărească abilitățile de CDI. Ca o confirmare a acestei situații. Cu privire la serviciile propuse a fi oferite în cadrul centrului.) este grăitoare. doar 13% da. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. doar ¼ dintre studenți afirmă că în (foarte) mare măsură cunosc cerințele angajatorilor la nivel național. tabelul de mai jos redă procentul respondenților care au acordat nota 9 sau 10 la tipurile de servicii enumerate. proiecte de cercetare. la nivel internațional situația fiind și mai rea: 52% nu cunosc. adică le consideră extrem de utile: Servicii Workshop-uri. proporția covârșitoare a studenților (96%)/ profesorilor (90%)/ angajatorilor (84%) care consideră că accesul gratuit la resursele acestui centru i-ar ajuta în activitățile academice pe care le desfășoară (cursuri. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor.Angajatorii: 13% în foarte mică și mică măsură. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. 56% în mare și foarte mare măsură.măsura în care programul creează competențe si deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studenților pe piața muncii. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. aprofundarea cunoștințelor etc. Mai concret. iar 6% nu au răspuns – cu privire la măsura în care Programul creează competențe și deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studentilor pe piata muncii. C. 33% afirmă contrariul. contracte de licenţă. Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” Atitudinea pozitivă manifestată de peste jumătate dintre respondenți cu privire la serviciile propuse a fi oferite de un astfel de centru. CD 63 Procent Ang 50 86 70 76 69 71 55 53 61 58 61 Pagina 109 . în timp ce 25% într-o proporție medie.

internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative. 2 Acest procent este calculat în funcție de respondenții care au completat răspunsul la această întrebare. dublate de datele anterior menţionate care arată că mai mult de jumătate dintre respondenţii tuturor celor trei categorii (studenţi. training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate. angajatori) îşi manifestă interesul pentru cursurile propuse. national. în care nu numai cursurile au fost agreate de majoritatea respondeţilor.Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. profesori. regional. prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. care să faciliteze cooperarea interuniversitară. Pagina 110 . precum şi necesitatea desfăşurării mai multor activităţi de cercetare decât cele desfăşurate în prezent. sunt: . regional. (în mod poate surprinzător se observă şi cam aceeaşi ierarhizare a celor mai bine cotate răspunsuri în rândul angajatorilor). observăm din aceste date nevoia unei legături mai puternice cu mediul economic. regional.Accesul la baze de date specializate (86%) . tipărirea de reviste. manuale. naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare. De asemenea. Toate acestea. international (71%). cu acelaşi procent sau la distanţă foarte mică (69%) situându-se opţiunile pentru servicii în domeniul proprietăţii intelectuale. naţional.Consultanţa pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale (80%) . cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale Ofertarea de granturi/teme de cercetare propuse de mediul privat 59 54 71 67 65 64 64 72 70 61 69 64 55 58 64 53 80 762 73 74 Observăm că serviciile cele mai bine cotate de răspunsurile cadrelor didactice (CD). mediul economic exprimându-şi disponibilitatea (în proporţie de 74%) de a oferta granturi pentru teme de cercetare de interes pentru ei.obligaţii etc. considerandu-le utile. dar şi ideea de bibliotecă virtuală interuniversitară. întăresc oportunitatea unui astfel de centru.

SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor Secțiunea A Opinii despre programul de studiu urmat Pagina 111 .

Pagina 112 .

Pagina 113 .

Pagina 114 .

Pagina 115 .

mai mult decît cei de la alte specializări. studenții care urmează un profil tehnic .Pe de o parte.Opiniile față de programul de studiu diferă în funcție de mai mulți factori: . însă consideră că au mai puține opțiuni în alegerea configurației programului de studiu. aceștia consideră de asemenea că au o mai Pagina 116 . științe exacte sau științe ale naturii tind să aprecieze că beneficiază de cunoștințe suficiente în vederea integrăriii pe piața muncii. .Aproape toți studenții care urmează științe economice (97% mențiuni în foarte mare măsură și mare măsură la întrebarea A2) menționează că se pot integra pe piața muncii cu cunoștințele deprinse din programul de studiu.

nu există o diferențiere pe centre universitare. . drept consideră în mai mare măsură decât ceilalți studenți că programul de studiu pe care îl urmează este realizat astfel încât să dezvolte abilități antreprenoriale. politice. diferențe notabile apar la comparația pe domenii de studiu: studenții de la științe umaniste. însă sunt de părere că sistemele de evaluare sunt în mai mică măsură transparente și stimulative. . Secțiunea B Evaluarea facilităților și dotărilor din cadrul programului de studiu Pagina 117 .mare libertate în a alege configurația programelor de studiu.În ceea ce privește dezvoltarea abilităților antreprenoriale. sociale.Totodată se remarcă faptul că studenții care urmează programe de studiu în științe ale naturii consideră că acestea înglobează mai multe cunoștințe despre proprietatea intelectuală decât celelalte programe de studiu.

Pagina 118 .

Comparând opiniile studenților care urmează programe diferite de studiu. diferența constând în aprecierile celor care studiază la Universitatea de Vest.Evaluarea dotărilor și facilităților oferite studenților în cadrul programelor de studiu a inclus atât evaluarea calității conținutului materialelor de studiu cât și a “cadrului material” oferit de cele trei universități. observăm că studenții a căror specializare face parte din domeniul științelor naturii sunt mult mai mulțumiți de dotările și Pagina 119 . Opiniile studenților sunt relativ asemănătoare. Aceștia din urmă consideră că au la dispoziție materiale actualizate la bibliotecă și că au acces la materiale didactice în mai mare măsură decât studenții celorlalte două universități.

Cel mai puțin multumiți de dotările și facilitățile programului de studiu sunt studenții care urmează profile precum științe umaniste. Aceștia consideră că nici cursurile pe care le urmează nu sunt în concordanță cu cerințele pieței muncii și că. științe sociale. Secțiunea C Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități Pagina 120 . științe politice.facilitățile pe care la au la dispoziție decât colegii care urmează alte specializări. prin profilul urmat. au mai puține legături cu mediul economic.

Pagina 121

Pagina 122

Pagina 123

Aceștia. În ceea ce privește domeniul de cercetare-dezvoltare-inovare.elaborarea propunerilor de proiecte și antreprenoriatul întrunesc mai puține mențiuni din partea respondenților. precum și mediul informațional / practice conferit de programul de studiu urmat. Studenții de la științe umaniste. Abilități de nivel ridicat de comunicare și de negociere sunt menționate de cel puțin jumătate din studenții care au participat la studiu. în mai mică măsură de cei care urmează un profil tehnic. însă declară că au unu nivel de cunoaștere mai redus în alte domenii sau discipline conexe programului de studiu urmat. sociale și politice alături de cei de la științe economice sunt cei care își cunosc cel mai bine domeniile de studiu. alături de cei care se pregătesc în științe exacte. Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități referitoare la domeniul de studiu precum și a abilităților individuale are însă și avantajul de a testa capacitatea de autoevaluare a respondenților. cel mai ridicat nivel de pregătire îl au studenții care urmează un program de studiu în științele naturii. inovarea și utilizarea instrumentelor informatice specifice. doar unul din zece studenți consideră că are un nivel ridicat în elaborarea proiectelor sau că deține abilitatea de a fi întreprinzător. Abilitățile care nu decurg în mod necesar din cursurile cuprinse în programul de studiu . Cel puțin o treime din studenții intervievați au declarat că au abilități de nivel ridicat în ceea ce privește creativitatea. Secțiunea D Opinii față de intrarea pe piața muncii Pagina 124 . consideră că au abilități mai ridicate decât ceilalți de evaluare a proprietății intelectuale.Această secțiune se supune în mare măsură subiectivității.

Pagina 125 .

Pagina 126 .

Pagina 127 .

de cele mai multe ori. aceștia consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe poate conduce la creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă. Segmentarea pe centre universitare arată că studenții din București se diferențiază foarte puțin de ceilalți în ceea ce privește nivelul de cunoștințe ce vizează cerințele angajatorilor din țară. Interesul studenților pentru dobândirea de cunoștințe în domeniul cercetării. Aproximativ unul din patru studenți consideră că este la curent cu cerințele angajatorilor din domeniul lor de specializare. în timp ce doar unul din opt declară că are cunoștințe despre cerințele angajatorilor din domeniul lui de specializare la nivel internațional. însă se distanțează mult față de ceilalți prin nivelul mai scăzut de cunoștințe referitor la angajatorii din afara țării. politice sau drept consideră că a avea acces la o astfel de resursă este un avantaj în vederea angajării. etapa în care foștii studenți încep. 65% dintre studenții care urmează un program de studiu în științe umaniste. Întrebările din această secțiune vizează nivelul de cunoștințe despre cerințele angajatorilor precum și nevoile suplimentare ale studenților în vederea obținerii locului de muncă dorit. încearcă să se integreze pe piața muncii.cel puțin jumătate dintre cei intervievați consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe ar constitui un avantaj în vederea angajării. dezvoltării și inovării sau de cunoștințe din domeniul transferului tehnologic este foarte ridicat. Trecerea de la o etapă la alta presupune ca absolventul să dețină minimul de cunoștințe și abilități necesare la finalizarea studiilor în vederea angajării. Cunoștințele din domeniul antreprenoriatului sunt la fel de importante . Pagina 128 . sociale.Momentul absolvirii facultății reprezintă. Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este considerat a fi un avantaj în vederea angajării de către jumătate din toți studenții care au participat la studiu.

Secțiunea F Surse de informații pentru noutăți din domeniu Pagina 129 .

Pagina 130 .

sociale. Observăm că prezentările realizate la cursuri constituie o sursă de informații importantă pentru jumătate dintre respondenți. Foarte puțini studenți nu au acces la astfel de surse de informare. politice sau drept. aceasta din urmă fiind cea mai importamtă sursă pentru studenții de la Universitatea de Vest și pentru aceia care sunt înscriși la programe de studiu în domeniul științelor naturii. O treime din totalul studenților apelează și la materialele din cadrul bibliotecilor universitare. Studenții care se pregătesc în științe inginerești și cei care frecventează cursurile Universității Politehnica din București apelează în mai mare măsură la informarea prin canale virtuale precum grupurile electronice. forumuri etc. Pagina 131 .doar câțiva studenți ai Universității din Craiova și ai Universității de Vest declară că apelează la această sursă.Accesul la diverse surse de informare precum și conținutul programului de studiu urmat sunt factori care influențează nivelul de informare al studenților cu privire la noutățile din domeniul lor de studiu. Centrele de specialitate pe domenii de interes sunt aproape inexistente . Aceasta este principala sursă de informații cu precădere pentru studenții de la științe umaniste.

Secțiunile G. H. J Atitudini și opinii față de proprietatea intelectuală Pagina 132 . I.

Pagina 133 .

în timp ce protejarea proprietății Pagina 134 . Unul din trei studenți este interesat și de managemenentul inovării și transferului tehnologic. Doar unul din 100 de studenți menționează că a auzit despre un astfel de centru. management al inovării. protejare. sociale. aspecte juridice.Centrele de informare cu privire la proprietatea intelectuală nu sunt deloc cunoscute. proiecte de cercetare. Studenții din cadrul Universității din Craiova și cei care urmează profile de studii umaniste. Interesul față de proprietatea intelectuală a fost măsurat prin întrebări referitoare la disponibilitatea frecventării unor cursuri pe teme ce țin de acest domeniu: valorificare. politice sau de drept arată un interes mai mare față de frecventarea unui curs pe tema valorificării proprietății intelectuale decât ceilalți respondenți.

intelectuale în România și Uniunea Europeană ar constitui un curs ceva mai interesant decât anteriorul: 45% dintre studenți s-ar înscrie la acesta. În funcție de domeniile de studiu, observăm că studenții de la profile umaniste, sociale, politice sau drept ar fi cei mai interesați de un astfel de curs - 70% dintre aceștia declară că ar frecventa cursul pe această tematică. Cursul care ar curpinde aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ar fi frecventat tot de o treime din studenți, în mai mică măsură însă de către studenții din București și de cei care se specializează în științe exacte. Managementul proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare ar aduna în sălile de curs două treimi din studenții care au răspuns, cei mai interesați de acest subiect fiind studenții de la Universitatea din Craiova și cei înscriși la științe umaniste, politice, sociale sau drept.

Pagina 135

Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități. Cel puțin jumătate dintre participanți sunt interesați să participe în activitățile laboratorului virtual și să cunoască activitățile de cercetare și inovare și pe cele de antreprenoriat ale colegilor de la alte universități. Interesul cel mai pronunțat se manifestă față de potențialele colaborări cu colegi din același an din cadrul aceluiași domeniu de la alte universități din țară sau din străinătate, mai ales de către studenții care sunt înscriși la științe umaniste, sociale, politice sau drept.

Pagina 136

Secțiunea K Impactul centrului asupra activității academic

Ideea existenței unui centru interuniversitar care să acționeze ca o punte de legătură între studenții din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate, mai ales în situația în care centrul își propune să întrunească multe dintre tematicile față de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală, consultanță și cursuri pe tema proprietățâii intelectuale, antreprenoriat etc.

Pagina 137

dezvoltării. inovare. îndeosebi în privinţa metodelor şi tehnicilor de valorificare a proprietăţii intelectuale şi de aprofundarea cunoştinţelor de cercetare. va asigura ca un număr cât mai mare de studenţi. elaborate la nivel international. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Din păcate aceste colaborări nu au vizat decât un număr limitat de studenţi care să beneficieze de aceste cursuri. inovării. CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Analiza strategică efectuată în cadrul Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale. protejării şi valorificării proprietăţii intelectuale. dezvoltare şi inovare. Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris (Franta). valorificarea şi protejarea proprietăţii intelectuale etc. a modului şi tehnicilor de predare în domeniul cercetării. programul. Universitatea De Paul din Chicago. din cadrul proiectului POSDRU "Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. Universitatea Bocconi din Milano (Italia). doctoranzi şi cadre didactice tinere – vor dobândi o importantă experienţă practică într-o serie de domenii ale managementului modern. Până în prezent Universitatea Politehnica din Bucureşti. cerinţele secolului XXI au adus un suflu nou. dezvoltare. masteranzi. Având în vedere cerinţele actuale pe piaţa muncii în contextul unei societăţi bazate pe cunoaştere. într-o perpetuă mişcare. o serie de programe internaţionale de cooperare cu Universitatea Tehnica din Darmstadt (Germania). universităţi din Statul Washington (SUA). în care învăţământul era primordial orientat către o armonizare a inginerului cu locul de muncă la care acesta era repartizat. Spre deosebire de perioada industrializării. european şi nord-american. cum ar fi: antreprenoriat. valorificarea proprietăţii intelectuale şi antreprenoriat. tehnologie. Ingineria şi Managementul Afacerilor a iniţiat. prin urmarea acestor cursuri beneficiarii – studenţi. prin dinamizarea forţei de muncă şi a adaptabilităţii acesteia cu cerinţele. Analiza rezultatelor dobândite prin cercetări sociologice de înaltă ţinută profesională. prin Facultatea de Antreprenoriat. masteranzi sau absolvenţi să dobândească abilităţile şi competenţele necesare asigurării unor performanţe în domeniul valorificării proprietăţii intelectuale şi în cel al antreprenoriatului. Perspectivele Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale sunt orientate către o modernizarea reală a învăţământului universitar printr-o abordare înnoită a disciplinelor. a arătat că dezvoltarea durabilă a domeniului trebuie să se bazeze pe compararea şi confruntarea cu prestigioase cursuri de cercetare. au relevat compatibilitatea serviciilor propuse de către Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale cu nevoile actuale ale subiecţilor intervievaţi.V. Totodată. a pieţei muncii. în acest sens. STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR. pe care Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale doreşte să-l iniţieze. Pagina 138 .

cu rolul formarii de specialişti capabili să facă faţă competenţei specifice economiei de piaţă.Factori de influenţă ai valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . Un exemplu clasic în această privinţă îl reprezintă inginerii care lucrează în Silicon-Valley. Introducere în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală: . structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. reprezentate de cunoaşterea acumulată prin mijloace formale. dezvoltare. prin cursurile: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. inovare. cu siguranţă. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile. inginerul « de tip nou » intră de asemenea în categoria « knowledge worker ». Ca absolvent al universităţii – şi potenţial manager. materializată într-un portofoliu cuprinzător de discipline manageriale. spre deosebire de “lucrătorul manual”.În acest context. care datorită portabilităţii acesteia facilitează mobilitatea specialiştilor. Această terminologie implică faptul că inovarea şi învăţarea continuă fac parte din munca acestuia. prezentând totodată tehnici. o mai mare bogăţie şi varietate. Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare. Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale. cel în cunoaştere deţine propriile mijloace de producţie. Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale va aduce. de inovare şi de transfer tehnologic.Trăsături principale ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Mecanisme şi modele ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală : Pagina 139 .Definirea valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . conceptele. Prezentarea cursurilor Ultimii ani au pus în evidenţă o nevoie sporită a managementului CDI. Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic. Se pot evidenţia aici propunerile de includere în noile planuri de învăţământ a acestor cinci discipline propuse în proiect: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. inginerul este chemat să contribuie la creşterea competitivităţii firmei/companiei şi la dezvoltarea durabilă a acesteia. De aceea. tipologia şi structurile specifice valorificării drepturilor de proprietate intelectuală. autonomia în îndeplinirea sarcinilor constituind de asemenea un deziderat. Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană.

Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de inovare şi transfer tehnologic în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. . Definiţii şi concepte. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Organizaţii de inovare şi transfer tehnologic. Procesul inovării. Auditul inovării şi transferului tehnologic.Finanţarea din credite bancare .Studiu de caz: inovarea în Uniunea Europeană. conceptele. . . structuri şi sisteme de evaluare şi de finanţare care se utilizează în procesul de inovare şi transfer tehnologic.Metode de măsurare a inovării şi transferului tehnologic. . .Finanţarea din fonduri nerambursabile .Mecanisme ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală . Finanţarea inovării şi transferului tehnologic.Descrierea procesului de inovare .Factori de influenţă ai ai inovării .Definiţii şi concepte. .Finanţarea din fonduri de capital – risc . tipologia şi structurile specifice procesului de inovare şi transfer tehnologic.Finanţarea din fonduri nerambursabile .Finanţarea din fonduri de capital – risc .Finanţarea din credite bancare Măsurarea inovării şi transferului tehnologic. prezentând totodată tehnici.. . Organizarea inovării şi transferului tehnologic.Statisitca inovării.Organizaţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Metode de finanţare a valorificării drepturilor de proprietate intelectuală .Managementul calităţii totale al inovării şi al transferului tehnologic.Principii ale organizării procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală .Inovarea şi transferul tehnologic. .Metodologii internaţionale de consultanţă şi de audit al inovării şi transferului Pagina 140 . .Finanţarea din contracte comerciale.Reguli şi legislaţie.Modele ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală Organizarea activităţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală: .Efecte ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . .

Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Care sunt beneficiile protecţiei prin înregistrarea modelului de utilitate? .Care sunt taxele pentru obţinerea si menţinerea în vigoare a unui brevet de invenţie? . .Cum se obţine un brevet de invenţie la OSIM? .Cui aparţine brevetul pentru o invenţie creată în cadrul unui contract de cercetare? .Studiu de caz: auditul inovării în Universitatea POLITEHNICA Bucureşti. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de brevetare a invenţiilor şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. .Care este legătura dintre brevetul de invenţie şi transferul tehnologic? Modele de utilitate.Cum se valorifică un brevet de invenţie? . tipologia şi structurile specifice brevetării invenţiilor.Ce este brevetul de invenţie? . comunitar şi mondial? .Care sunt beneficiile protecţiei prin marcă înregistrată? . european si mondial? .Care sunt beneficiile protecţiei invenţiilor prin brevet? . Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană. .Care sunt taxele pentru obţinerea şi menţinerea în vigoare a unui model de utilitate înregistrat? . când şi cum se solicită protecţie prin marcă pe plan naţional. structuri şi metode care se utilizează în brevetarea invenţiilor.Cum se dobândeşte protecţia? Pagina 141 . prezentând totodată tehnici.Ce este modelul de utilitate înregistrat? .Cum se transmit drepturile cu privire la marcă? Dreptul de autor şi drepturile conexe. conceptele.Ce este dreptul de autor? Ce sunt drepturile conexe? .Cum se înregistrează o marcă? . .Ce este o marcă? .Cum se valorifică un model de utilitate? Elemente de bază despre mărci. .Cat durează protecţia prin model de utilitate înregistrat? .Sistemul Uniunii Europene de audit al inovării şi transferului tehnologic.Cât durează protecţia prin brevet? .De ce.Cum se înregistrează un model de utilitate? .Care sunt taxele pentru înregistrarea şi menţinerea în vigoare a unei mărci? .Care sunt beneficiile protecţiei prin drept de autor şi drepturi conexe? .tehnologic. .Cât durează protecţia prin marcă? . când şi cum se solicită protecţie prin brevet pe plan naţional. Elemente de bază despre brevetele de invenţie.De ce.

Transferul de tehnologie bazat pe transmiterea directă a drepturilor de proprietate intelectuală .Contracte de confidenţialitate în ambele sensuri .Acorduri contractuale în transferul de tehnologie . .Ce sunt organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi care sunt ele în România? Secretul comercial. structuri şi metode care se utilizează în jurisprudenţa actuală din domeniul proprietăţii intelectuale.Cum se valorifică dreptul de autor şi drepturile conexe? .Cum se poate dezvolta o strategie de protecţie a secretului comercial pentru firmă? Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale.Ce sunt secretele comerciale? .Când se utlizează contractele de confidenţialitate . .Confidenţialitatea informaţiilor care constituie sau pot constitui obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală.Acorduri interne . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a jurisprudenţei actuale în domeniul proprietăţii intelectuale şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a utiliza mecanismele jurisprudenţei. Pagina 142 .Managementul drepturilor de PI pentru proiectele de CDI în care sunt implicate IMM-uri .Rolul unui director de proiect de cercetare în protecţia şi valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală Jurisprudenţa transferului tehnologic. Prevederi de bază privind proprietatea intelectuală în contractele CDI. ..Identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer .Când se recomandă protejarea informaţiilor ca secret comercial? . conceptele.Avantajele şi riscurile licenţierii .Alte metode şi modalităţi de transfer de tehnologie bazate pe transmiterea indirectă a drepturilor de proprietate intelectuală .Contracte de confidenţialitate . . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile. Care sunt principalele elemente şi probleme în negocierea şi redactarea unui acord de licenţiere? . tipologia şi structurile specifice jurisprudenţei.Cesionarea drepturilor de proprietate intelectuală .Managementul drepturilor de proprietate intelectuală .Acorduri de licenţiere.Principii generale privind identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer . prezentând totodată tehnici.Care este durată protecţiei? .Protecţia secretelor comerciale .

Definirea conceptelor de bază . inovare şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini aceste procese.Dezvăluirea informaţiei în scopul protecţiei prin brevet şi alte drepturi de PI . conceptele.Garanţii cu privire la know-how Codul internaţional de conduită în domeniul transferului de tehnologie.Achiziţionarea resurselor Organizarea activităţilor proiectului CDI: .Obiectivele şi principiile codului internaţional de conduită .Dezvăluirea în licenţe sau acorduri de know-how .Analizarea rezultatelor Managementul calităţii proiectelor CDI: . Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare. tipologia şi structurile specifice proiectelor de cercetare. dezvoltare.Dezvăluirea know-how-ului . dezvoltare.Analiza si stabilirea obiectivelor de proiect .Definiţie şi caracteristici .Probleme ale managementului calităţii totale Pagina 143 .Căi legale de prevenire a dezvăluirii informaţiei de utilitate tehnologică .Evaluarea si controlul riscurilor Managementul resurselor CDI: .Estimarea resurselor . inovare.Organizarea proiectului . dezvoltare.Controlarea executării proiectului . structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în realizarea proiectelor de cercetare.Conducerea activităţilor de proiect .Domeniul de aplicare a codului.Urmărirea şi raportarea derulării proiectului . inovare.Dezvăluirea în timpul negocierilor preliminare . Introducere în managementul proiectelor de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI): .Previzionarea tendinţelor de risc Managementul implementării proiectului CDI: .Alocarea resurselor . inovare.Stabilirea sarcinilor . . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Avantajele şi dezavantajele participării companiilor în societăţi mixte Contracte de furnizare de know-how. .. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de management antreprenorial al proiectelor de cercetare. dezvoltare. prezentând totodată tehnici.

. pentru universităţile partenere se fundamentează următoarele obiective strategice: . obiectivele sunt: . .Îmbunătăţirea calităţii cursurilor predate. . care să permită un răspuns rapid la exigenţele pieţei municii. de participare la dezvoltarea unui mediu global. inovare: . de nevoile reale ale economiei de piaţă. . dezvoltare.Elaborarea studiului de fezabilitate Metode de finanţare a proiectelor de cercetare.Înnoirea ştiinţifică a disciplinelor din curriculum. al fiecarui domeniu şi program de studii. în găsirea unor locuri de muncă adecvate pregătirii lor.Elaborarea planului de afacere .Implicarea unui număr mai mare de studenţi şi a cadrelor didactice tinere în activitatea de cercetare. . în vederea creşterii valorii adăugate.Accentuarea caracterului practic. . .Amplificarea formării antreprenoriale.Trecerea la predarea problematizată. prin actualizarea permanentă a informaţiilor. proiectelor şi laboratoarelor.Ghid practic de redactare a proiectelor . .Corelarea şi validarea interdisciplinară a curricula. de comunicare. . .Finanţarea din credite bancare Programul academic În urma studiului efectuat.Creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea bazei materiale.Promovarea.Finanţarea din fonduri de capital – risc . care pot crea greutăţi absolvenţilor. a abilităţilor de lider.. Pagina 144 . de lucru în echipa.Orientarea conţinutului disciplinelor către dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii de inovare.Manualul calităţii Elaborarea proiectelor de cercetare. în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii a activitatii didactice şi ştiinţifice.Dezvoltarea structurilor de tip laborator.Legarea mai strânsă a procesului didactic de activitatea practică. . dezvoltare.Extinderea profilurilor inter si multidisciplinare. inovare: . al seminariilor. a formării în domeniul mangementului de proiect şi în cel al valorificării proprietăţii intelectuale. La nivelul fiecarei facultăţi. prin fiecare disciplină. în scopul evitării unor specializări foarte înguste. aplicativ. .Dezvoltarea platformei informatice si extinderea comunicării în predare.Finanţarea din fonduri nerambursabile .

Asigurarea educaţiei complementare în domeniul comunicării. alte instituţii publice sau private. didactice şi pedagogice.Integrarea studenţilor din programele de master în proiectele de cercetare ştiinţifica ale universităţii.Creşterea performanţelor ştiinţifice şi antreprenoriale pentru toate programele de doctorat organizate de universitate.Creşterea ponderii temelor şi disciplinelor pentru care lucrările aplicative se desfaşoară pe grupuri mici.Extinderea învăţământului asistat de calculator la toate disciplinele. Universităţile partenere trebuie să îşi continue procesul de modernizare a tehnologiilor didactice prin: . prin teme de casa. . .Deschiderea programelor de masterat spre domeniile ştiinţifice de vârf. ulizând platforma informatică a universităţii.Deschiderea programelor de doctorat spre mediul economic. . Formarea continuă trebuie dezvoltată prin: . cu noile direcţii şi orientări manifestate pe plan european. . . valorificării proprietăţii intelectuale. prin module de discipline opţionale şi facultative. cu universităţi din ţară sau străinatate. proiecte de cercetare etc. flexibile. antreprenoriatului. Restructurarea programelor de master trebuie să vizeze: . în funcţie de grupurile ţintă. prin editarea de material didactic actualizat şi de nivel ştiinţific corespunzator.Creşterea ponderii activităţilor de pregătire individuală a studenţilor. adaptabile la cerinţele şi posibilitatile cursanţilor sau ale agenţilor economici. adaptându-le la condiţiile concrete locale.Dezvoltarea pregătirii personale.. . .Îmbunătăţirea conţinutului manualelor universitare. În cazul studiilor universitare de doctorat se impun: .Sisteme modulare.Diversificarea domeniilor de formare. împletind experienţa şi rezultatele proprii. - Pagina 145 .Învăţământ deschis şi la distanţă. al dezvoltarii în carieră etc.Abordarea domeniilor de vârf şi a celor interdisciplinare. . .Dezvoltarea unui marketing educaţional pentru promovarea programelor de master ale universităţii. . .Dezvoltarea programelor de masterat racordate la standardele europene. marketingului. a conţinuturilor şi metodelor.Susţinerea unor masterate în parteneriat cu agenţii economici.Structuri instituţionale dedicate. .Informatizarea sistemului de predare şi evaluare. . . .Flexibilitatea permanentă a programelor de masterat şi adaptarea la cererea existentă pe piaţa muncii.

- - Pagina 146 . în vederea valorificării proprietăţii intelectuale. Managementul calităţii În privinţa managementul calităţii se impun urmatoarele obiective: Integrarea universităţii într-un proces de evaluare internaţionala. dezvoltarea locală şi regională. sunt necesare: Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf. cu potenţial pentru performanţă în cercetare. privind dezvoltarea durabilă. Diseminarea şi sprijinirea excelenţei academice şi antreprenoriale. Participarea personalului la programe de formare continuă. asigurarea calităţii. Dezvoltarea mecanismelor şi pârghiilor interne de autoevaluare. reputaţiei şi vizibilităţii internaţionale. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale. în vederea creşterii performanţelor. De asemenea. Promovarea schimburilor academice între universităţile partenere din ţară şi din străinatate. pentru creşterea calităţii tuturor activităţilor din universitate.- - Deschiderea către industrie sau către nevoile de dezvoltare personală. informaţii şi literatură de specialitate. În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică şi inovarea. precum şi realizarea unui parteneriat academic. cât şi pentru schimburi de idei. Gestionarea rezultatelor ştiinţifice obţinute în universitate. Încurajarea mobilităţii cadrelor didactice. managementul riscului. având în vedere problemele majore ale societăţii. în parteneriate intra şi interuniversitare sau nonacademice. sunt necesare: Promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe performanţă şi probitate. Asigurarea flexibilităţii în modul de utilizare a timpului universitarilor. Atragerea pentru cariera didactică a celor mai performanţi tineri. Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare. atât pentru cercetări ştiinţifice naţionale şi internationale. Creşterea autonomiei centrelor de cercetare în abordarea parteneriatelor şi a valorificării resurselor. Autoevaluarea periodică a programelor de studii din cele trei cicluri universitare. cu respectarea cadrului legal. a prestigiului. prin creşterea participării active a studentilor la procesul de învatamânt şi de cercetare. Valorificarea potenţialului uman Pentru valorificarea potenţialului uman al universităţii. trebuie avută în vedere promovarea unui dialog permanent cu studenţii.

conferinţe şi seminarii pentru universitate. programele centrului sunt: Programul de inovare: . Promovarea transparenţei cu privire la calitatea procesului de învăţământ în universităţile partenere. în scopul determinării tipului de protecţie legală care poate fi promovat.Iniţierea şi realizarea de proiecte în domeniul inovării şi transferului tehnologic. în vederea obţinerii protecţiei naţionale sau internaţionale.Evaluarea juridică şi legală a ideilor. Tineretului şi Sportului.Asigurarea de suport cercetătorilor la început de carieră pentru aplicarea ideilor acestora. . pentru finanţarea proiectului cu titlul “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. iar pentru rezolvarea acestora facilitează cooperarea dintre acestea şi centrele de cercetare din universitate. în vederea asigurării standardelor de performanţă. Programele centrului Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în baza contractului nr. stadiului cunoscut al tehnicii şi corespondenţei cu cerinţele tehnice care sunt stipulate în legislaţia privind proprietatea intelectuală.Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale.- Analiza şi adaptarea periodică a managementului calităţii.Prestarea de training şi consultanţă în domeniul legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală. Pagina 147 . . articolelor ştiinţifice şi a rezultatelor cercetării din universitate.Organizarea de training şi dezvoltarea curriculei pentru formare inovativ – antreprenoriala. . Ţinând seama de rezultatele acestui studiu.Conducerea şi organizarea de workshops. Creşterea exigenţei în atragerea şi promovarea cadrelor didactice şi nedidactice în universitate.2/S/56872. . . POSDRU/86/1. prin utilizarea instrumentelor specifice inovării. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” şi a acordului de parteneriat încheiat cu Ministerul Educaţiei. . tehnologie.Examinarea tehnică a ideilor inovative în scopul determinării aplicabilităţii. comunitaţile locale şi industrie în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic.Dezvoltarea şi utilizarea retelelor electronice de conexiune cu industria. Programul de proprietate intelectuală: . . Dezvoltarea schimbului de bune practici cu universităţi performante din ţară şi din străinatate.Asigurarea suportului tehnic şi legal investitorilor care achiziţionează licenţe de brevet de invenţie şi facilitarea comunicării dintre aceştia şi autorii invenţiilor. Cercetării. pentru a forma baza de date cu problemele tehnice ale firmelor. .

. .Asigurarea marketing-ului privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. contracte de licenţă. . în Pagina 148 . . declaraţii sub semnatură. Programul suport pentru activitatea CDI: . prin care se condiţionează capacitatea de inovare a unei ţări. a fost îmbunătăţită strategia universităţilor partenere.Evaluarea proprietăţii intelectuale pentru determinarea valorii economice predictibile a ideii inovative. a cercetării ştiinţifice . dezvoltarea. cum sunt clauze confidenţiale. . VI.Follow-up asupra proiectelor de CDI ale universităţii aflate în derulare.prin formarea profesională. Programul de cooperare şi comunicare: . construcţie instituţională.Informarea asupra surselor şi oportunităţilor de finanţare a proiectelor universităţii.Dezvoltarea cooperării şi a comunicării cu agenţii economici la nivel local. şi training specializat.Includerea centrelor de cercetare ale universităţii în reţele similare. regional. regional şi internaţional.Elaborarea de ghiduri practice pentru cercetare – dezvoltare şi documente privind politica universităţii în acest domeniu. Universităţile partenere îşi asumă conceptul de universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman. Concluzii Pe baza acestor rezultate.prin producerea de cunoaştere şi a inovării ca principale obiective ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. dimensiunea culturală a universităţii îşi păstrează importanţa majoră în cultivarea identităţii instituţionale şi a unei reputaţii distincte.Colaborarea cu reţele .. .Crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea proprietăţii intelectuale şi dezvoltarea transferului tehnologic.Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea obţinerii licenţierii celei mai avantajoase. . Astfel. cursuri. .Elaborarea documentelor necesare transferului tehnologic. misiunea asumată de universităţi este gândită ca o intersecţie a educaţiei . cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică producătoare de cunoaştere.Dezvoltarea capacităţii de CDI a universităţii prin training. prin utilizarea metodei optime în fiecare caz în parte. Producerea cunoaşterii.Promovarea parteneriatelor strategice în domenii cum sunt cercetarea. . obligaţii etc. workshops şi seminarii. . .Promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local.suport al cercetării şi dezvoltarea relaţiilor strategice cu institutii de cercetare si cu agenţi economici in domeniile de cercetare şi dezvoltare ale universităţii. în noua strategie. În acelaşi timp. în scopul utilizării pe o scară mai largă conceptelor educaţiei inovativ – antreprenoriale. precum şi prin inovaţiile şi adaptările tehnologice care condiţionează creşterea economică a ţării. regional sau internaţional. internaţional şi la întreprinderi industriale.

Un rol esenţial îl au cercetarea aplicativă. Pagina 149 . A vorbi despre viitor poate dura o veşnicie. dar şi studii analitice.Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţii vor fi împărţite între universitate şi inventatori. care să stea la baza unor viitoare parteneriate economice.Universitatea promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice. va creşte personalul alocat transferului tehnologic şi valorificării proprietăţii intelectuale şi se va mări numărul de studenţi în inovare şi în antreprenoriat. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală. antreprenoriat şi valorificare a proprietăţii intelectuale. dimensiunea culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universităţii noastre. tehnologie. Centrul recent înfiinţat işi propune să stimuleze dezvoltarea cunoaşterii şi a activităţii în acest domeniu. Nu putem obţine performanţele pe care ni le propunem fără o continuă şi intensă raportare la tot ceea ce a creat până acum gândirea managerială atât la noi în şcoală şi în ţară.Universitatea utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale. lucrări cu aplicabilitate practică. cât şi pe plan mondial. principiile de bază ale activităţii inovativ – antreprenoriale a universităţii sunt: . utilizarea inovaţiei tehnologice. licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. inovarea şi antreprenoriatul. comunicări şi referate ştiinţifice. inovare. apreciem că. A face ceea ce ne propunem constituie însă o datorie de onoare.principal prin cercetarea ştiinţifică. . pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. prin utilizarea conceptelor de ştiinţă. Această strategie asigură creşterea gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat.Universitatea supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile sale. transmiterea prin educaţie şi prin formare profesională. . de respect pentru trecut şi prezent. În cadrul acestei noi strategii. o asumare conştientă de responsabilitate. Nu sunt suficiente numai eforturile didactice făcute zi de zi. . Pe baza noii strategii. să producă nu numai lucrări didactice şi note de curs. diseminarea prin tehnologiile informaţionale.

Programul Operaţional Sectorial “Creşterea competitivităţii economice”. A Thesis Submitted to the Graduate College of Bowling Green State University in partial fulfillment of the requirements for the degree of MASTER OF EDUCATION. Journal of Institutional Research .Proiectul nr. cu denumirea „Evaluarea capacităţii de inovare şi promovarea spiritului antreprenorial în UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI”. Gann.7-31 8. (2007). dezvoltare tehnologică şi inovare”. May 2007.VII. 9. Sydow. 12. operaţiunea O 2. 11. Technology and the Arts. 5. (2005). pp. 2009. No. Bergan (eds. Innovation Technology: How New Technologies Are Changing The Way We Innovate. Towards the Fifth-generation Innovation Process. Powers. M. 10. World Class Worldwide: Transforming Research Universities in Asia and Latin America.11. The Age of Discontinuity. Council of Europe higher education series No. MD: Johns Hopkins University Press. Journal of Business Venturing 20. 4. axa prioritară 2: “Competitivitate prin cercetare. 3. (2008). P. Switzerland: Swiss Institute for Business Cycle Research.2010 Graduate Student Satisfaction Survey As presented to the GA Delegate Assembly May 6. Drucker. Harper and Row.G. xxx .. J. S. The public responsibility for higher education and research. The place of universities in the system of knowledge production. A. Research Policy . Godin. Swansson. and Dodgson. Kennedy. 7. L. 29. D. 291–311. Joshua B. UC Berkeley. Strasbourg: Council of Europe. 13.1.) (2005). M. Weber. Roy (1994). & Woerter.4: „Întărirea capacităţii administrative”.2010.. McDougall (2005) . vol. D. Y.2. Bibliografie 1. B. Philip Shapira (2008) . (2000). Altbach. **** . & Richardson.AN EXAMINATION OF MASTER’S LEVEL GRADUATE STUDENT EXPERIENCES AND ATTITUDES. 6. 2. Patricia P. P (1969). 14 (1). International Marketing Review.Building an innovation hub: A case study of the transformation of university roles in regional technological and economic development. N. 273-278. Is There Any Impact of UniversityIndustry Knowledge Transfer on the Performance of Private Enterprises? An Empirical Analysis Based on Swiss Firm Data. London. Research Policy 37. 2. Arvanitis. J. Zurich... 1-8. Jackson (2007) . 206. Cod SMIS – CNNR 2680. New York. Julie A. 2007. & Gingras. M. Rothwell. National Endowment for Science. Blackman. 1188–1204. Pagina 150 . si S. University Governance in Uncertain Times: Refocusing on Knowledge Creation and Innovation.. Jan Youtie.University start-up formation and technology licensing with firms that go public: a resource-based view of academic entrepreneurship. Baltimore.. Guidelines to Our changing Society. si Balan.

întrebări care sunt. dar principiul este ca. următoarele aspecte: alegerea întrebărilor şi ameliorarea formulării lor (ce întrebări sau propoziţii sunt mai relevante relativ la o tema şi o populaţie. Datele obţinute vizează. realizate în condiţii similare. pot să fie considerare. Vor fi intervievate aşadar persoanele expuse direct la impactul problematicii şi anume reprezentanţii grupului ţintă ai proiectului: corpul academic. pentru ca focus-grupul să nu depăşească o durată de două ore (la un număr de 12 participanţi). pe marginea acestor întrebări. prin interviu se pot rezolva. identificarea mecanismelor de formare şi de exprimare a atitudinilor şi opiniilor. deoarece de desfăşoară în faza iniţială a cercetării. cât durează aplicarea lui etc. deschise. Interviul. schimbul de replici. în mod deosebit. De obicei. nefăcând parte din acelaşi grup natural. prin urmare. pentru a mări gradul de confidenţă a datelor. Pagina 151 . chiar în versiunea lui structurată. altfel nici n-ar mai avea sens o discuţie de grup. adică informaţii care ţin de “infrastructura” atitudinilor şi a opiniilor exprimabile de către subiecţi. nu se cunosc între ei. În preanchetă. în cercetarea de faţă sunt desfăşurate două focus-grupuri: primul cu o structură mixtă (reprezentanţi din toate cele trei categorii ale grupului ţintă în mod egal).ANEXE Focus-grupul Obiectivul principal al unei investigaţii de tip focus-grup este de a obţine date sociale de profunzime. ce limbaj trebuie folosit etc. şi al doilea cu reprezentanţii mediului economic. de opinii şi idei. De aceea. după modul cum se plasează (logic şi temporal) drept o preanchetă. ci ce anume spun oamenii. în primul rând.).). cum se modifică pe parcurs cele spuse etc. Faţă de interviul de grup clasic. în general şi cel de grup. adică câte minimum două focus-grupuri pe aceeaşi temă. în interiorul unei categorii de public. corpul mediului de afaceri şi studenţii. Particularitatea temei puse în discuţie determină compoziţia celor ce iau parte la interviu. cum o spun. evident. Interviul de grup. aplicarea focus-grupurilor se face în sistem pereche. Cele două focus-grupuri propuse în metodologia de faţă. cu întrebări specifice dinainte formulate. testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistenta. pentru a asigura o oarecare reprezentativitate. câţi indivizi spun un lucru sau altul. este o metodă calitativă. reprezintă o metodă calitativă şi pentru faptul că aici nu interesează. Se constituie astfel un public a cărui singura caracteristică regăsită la toate persoanele ce formează grupul este aceea că ele sunt afectate de o aceeaşi problemă şi atunci. cei convocaţi să fie cât mai diferiţi ca status şi rol. În cadrul ghidului pentru focus-grup întrebările trebuie să fie relativ puţine (un număr de 7-10). în desfăşurarea focus-grupului mai intervine o deosebire esenţială: participanţii. pentru că presupune interacţiunea participanţilor. în principal. Focus-grup-ul (interviu de grup focalizat) reprezintă un interviu de grup structurat. este de dorit ca invitaţii la discuţii să fie diferiţi sub aspectul altor caracteristici.

Utilizăm şi metode video de înregistrare deoarece la un grup de 10 -12 persoane. Cât de important este pentru dvs. • Nu există răspunsuri corecte sau greşite de aceea vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. în opinia dvs. explicit pentru a utiliza înregistrarea video. • În primul rând. • Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. în ordinea preferată de dvs. mediul economic etc. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect). doar din înregistrarea audio nu se va înţelege cine ce a spus. Vă mulţumesc. Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a studenţilor? 2.Ghid de Focus . Care ar fi. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. • La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. nu iniţiaţi discuţii în doi. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. pe foaie se va trece statusul participantului la discuţie – cadru didactic. fără nici un fel de constrângere. Prezentarea moderatorului. care va dura aproximativ o oră şi jumătate”.Mixt Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 3. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să se utilizeze recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? 5. student.) Pagina 152 . Prezentarea regulilor discuţiilor: • Închiderea telefoanelor mobile. deoarece dorim să discutam cu toţii. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor 1. Exerciţiu scris (participanţii sunt rugaţi să noteze opţiunile în scris şi să le predea la finalul discuţiei. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. pentru a ne cunoaşte mai bine.

deoarece dorim să discutam cu toţii. În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. nu iniţiaţi discuţii în doi. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect) Prezentarea regulilor discuţiilor: Închiderea telefoanelor mobile La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. Pentru dvs. (prezentarea moderatorului).Mediul Economic Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. Ghid de Focus-Grup . Cine are cea mai mare contribuţie în privinţa pregătirii viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii? (1= Cel mai important 5= Cel mai puţin important) Facultatea Studentul/absolventul însuşi Angajatorul Asociaţiile profesionale Altcineva:…………. care va dura aproximativ o oră”. Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare 1. Numele meu este………….. Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare. Aţi fi interesaţi să vă implicaţi în activităţile acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4. Explicaţi vă rog alegerea care se află pe prima poziţie / De ce aţi făcut această alegere (cel mai important factor) 6.Gândindu-vă la experienţa dvs. ordonaţi următorii actori după importanţa pe care o au în asigurarea pregătiri viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii. Pagina 153 . personală.

Cât de important este pentru dvs. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 2. Există aspecte privind pregătirea tinerilor absolvenţi care ajung să lucreze în firma dvs. Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4.Nu există răspunsuri corecte sau greşite. vă întâlniţi cu tematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării? 3. deoarece la un grup de 10 -12 persoane. Pagina 154 . în opinia dvs. Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare. care vă nemulţumesc? Dacă da. Utilizăm şi metode video de înregistrare. Care ar fi. în ordinea preferată de dvs. Vă mulţumesc. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor(cu accent pe tematica de pregătire a centrului pilot) 1. pentru a ne cunoaşte mai bine. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. În cadrul activităţii pe care o desfăşuraţi în organizaţia dvs. nu se va înţelege cine ce a spus. doar din înregistrarea audio.? 2. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să puteţi primi recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Aş dori acum să trecem la următoarea parte a discuţiei noastre şi să vă pun o altă întrebare legată de……. De aceea. În primul rând. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. care sunt acelea? SAU Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a tinerilor care ajung să lucreze în firma dvs. fără nici un fel de constrângere. explicit pentru a utiliza înregistrarea video. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1.

În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. Cum aţi dori ca activitatea centrului de comunicare să contribuie la activitatea firmei dvs.? Încheiere Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare……. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. Pagina 155 .1. Aţi fi interesaţi să sprijiniţi dezvoltarea (să vă implicaţi în activităţile) acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4. Ce aşteptări aveţi de la un astfel de centru de comunicare? SAU: Pentru dvs.

veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii continue a performanţei profesorilor şi a şanselor inserţiei studenţilor dumneavoastră pe piaţa muncii.inovare Studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B. care vizează profesorii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Analizând programul de studiu/cercetare în cadrul căruia activaţi. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare dezvoltare . Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului de studiu/de cercetare pe care îl susţineţi? Conţinutul activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dumneavoastră! Chestionar A. cercetători şi studenţi C.) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare dintre cadre didactice.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Stimate cadre didactice/ Stimaţi cercetători şi doctoranzi. consorţii de proiecte etc. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul activităţii didactice până în momentul de faţă. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Utilizarea informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 156 .Chestionar . Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. vizite de studiu.

Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ Satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare La nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor Înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. societatea bazată pe cunoaştere etc. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 157 . noi tehnologii. m-ar ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. inovare. noi tehnologii.cercetare Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare Cunoaşterea realizărilor cercetării. societatea bazată pe cunoaștere etc. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu Facultatea îi încurajează pe membrii în a deveni inovatori Inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii Există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale Este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studențţlor în domeniile: antreprenoriat. dezvoltării şi inovării din domeniul în care activaţi Abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic /de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de negociere D. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. inovare. Planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat.

În ce măsură aţi fi interesat de îmbunătăţirea continuă a performanţei prin frecventarea unor cursuri cu următoarea tematică: În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 158 .  Nu utilizez asemenea surse de informaţii F. ziare Canale virtuale: grupuri electronice.. reviste. Care sunt principalele surse de informaţii pe care le utilizaţi cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs.. În universitatea/facultatea în care dvs. H.. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care îl susţin E. de interes? Articole de specialitate din reviste indexate ISI sau proceedings-uri de la conferinţe naţionale şi internaţionale Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale Cărţi din biblioteca universitară Canale mass-media: TV.domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Sunt interesat să obţin mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. platformă virtuală etc. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………….. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale?  Da (precizaţi care)…………………………  Nu  Nu ştiu G. (continuare în pagina următoare) Centru de informare specializat în domeniul meu de interes (menţionaţi care):………………………. vă desfăşuraţi activitatea. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară Sunt interesat de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate Sunt interesat de dezvoltarea unui laborator virtual. Alta:……………………………. forumuri. radio.

I. informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. în vederea îmbunătăţirii continue a performanţei cadrelor didactice şi a cercetătorilor. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice şi de cercetare pe care le desfăşuraţi?  Da (Completaţi următoarele două întrebări)  Nu (Treceţi la punctul J al chestionarului) I. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. transfer tehnologic etc. Centrul va pune la dispoziţia acestora o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative.Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare. dezvoltare. Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile dvs. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. declaraţii sub semnătură. inovare Universitatea Politehnica din Bucureşti. cercetare – dezvoltare – inovare. obligaţii etc. consultanţă pentru proiecte şi cursuri (cu suporturi bibliografice în format electronic) pe teme de proprietate intelectuală. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Workshop-uri. 1. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. antreprenoriat. promovarea protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale.. prin Notă Pagina 159 . contracte de licenţă. actuale în domeniul didactic/ de cercetare.

Facultatea şi specializarea dvs....................... ...................................... în universitate:  Membru al unei structuri decizionale privind dezvoltarea programelor de studii universitare  Cadru didactic...  Conducător de doctorat  Cercetător ştiinţific Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea răspunsurilor dvs......metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local...... regional... L... programul de finanţare) ……………………..! Pagina 160 ... Nu Sex:  F M Vârstă: ................ gradul didactic:…………………  Membru al unei comisii de asigurare a calităţii  Doctorand K... training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate....... regional.. Aţi beneficiat de un grant de cercetare ca director de proiect... tipărirea de reviste............................... Statutul dvs................ internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local........ Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… J.............. cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale I.......... în ultimii 5 ani? Da (precizaţi tipul grant-ului......... 2.. naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare........... manuale........…………….......... naț ional.

cursuri opţionale diversificate) În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B.! Chestionar A. târg de job-uri) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi C. de studiu? Furnizarea materialelor didactice Conţinutul cursurilor raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. pe piaţa muncii. recomandări privind angajarea. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale Foarte slab Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 161 . Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului dvs. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ. proiecte academice în echipă) Studentul are posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu (ex.Chestionar . Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul studiilor până în momentul de faţă. Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs. care vizează studenţii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. Analizând programul de studiu pe care îl urmaţi.Studenţi Stimaţi studenţi. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii şanselor inserţiei dvs. vizite de studiu.

forumuri. platformă virtuală etc.inovare Abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale Abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu Abilitatea de a elabora propuneri de proiecte Abilitatea de a fi întreprinzător D. Ce alte cunoştinţe şi competenţe consideraţi că ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii? …………………………………………………………………………………………………………………….. În momentul de faţă aveţi o sursă specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs. F. În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 162 . reviste. ziare  Canale virtuale: grupuri electronice.……………………………. de interes? Da:  Prezentări la curs  Cărţi din biblioteca universitară  Canale mass-media: TV. radio.  Centru de informare specializat în domeniul meu de interes(precizaţi care). dezvoltării şi inovării mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului mi-ar mări şansele de angajare E. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic m-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.dezvoltare .aferente Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu Cunoaşterea domeniului cercetare .

În ce măsură sunteţi interesat de: Participarea în cadrul unui laborator virtual. dezvoltare. Centrul va pune la dispoziţia studenţilor o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. în vederea creşterii oportunităţilor de dezvoltare profesională şi de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. Alta: …………………………………………………………  Nu am acces la o asemenea sursă de informaţie G. Aveţi cunoştinţe privind existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală?  Da (precizaţi care)……………………………………………. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. În ce măsură aţi fi interesat să frecventaţi cursuri cu următoarea tematică: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare.  Nu cunosc un asemenea centru de informare H. inovare J. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………… I. consultanţă şi cursuri (cu suporturi de curs în format În foarte mică măsură În foarte mare măsură În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Pagina 163 . în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu Cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate Universitatea Politehnica din Bucureşti.

K. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ………………………………………………………………………………………………… Anul dvs. de studii până în momentul de faţă?  Da (precizaţi de ce tip şi numărul de semestre) …………………………………………………………………. antreprenoriat. de studiu:  Anul 1  Anul 2  Anul 3  Anul 4 Facultatea şi specializarea dvs. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice pe care le desfăşuraţi (cursuri.electronic) pe teme de proprietate intelectuală. Aţi beneficiat de o bursă în cadrul programului dvs. anul 2 Vă mulţumim pentru timpul acordat! Pagina 164 . anul 1  Masterat.  Nu Sex: F M Vârstă: ……………….: …………………………………………………………………………………. proiecte de cercetare.  Masterat. transfer tehnologic etc. cercetare – dezvoltare – inovare. cât şi informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. )?  Da  Nu L.. aprofundarea cunoştinţelor etc.

cât de importante sunt pentru organizaţia/firma în care dvs. În cadrul procesului de recrutare a forţei de muncă. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat în vederea stabilirii unei colaborări durabile între mediul economico-social şi mediul universitar şi în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale pentru creşterea şanselor inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. Prin descrierea experienţelor dvs. Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs. activaţi următoarele competenţe şi cunoştinţe deţinute de candidaţi? Cunoştinţe specializate în domeniul de studiu Cunoaşterea altor domenii conexe Cunoştinţe în domeniul proprietăţi intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de negociere Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de a lucra în echipă Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de activitate B. În ce măsură consideraţi că abilităţile şi cunoştinţele tinerilor absolvenţi dobândite pe parcursul studiilor sunt în conformitate cu cerinţele de pe piaţa muncii? În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 D.! A. Organizaţia în care dvs..Chestionar adresat mediului economic Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu dezvoltat de trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. În ce măsură consideraţi că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în următoarele domenii ar mări şansele de inserţie pe piaţa muncii ale viitorilor absolvenţi? Domeniul cercetării – dezvoltării – inovării Domeniul antreprenoriatului Domeniul proprietăţii intelectuale Domeniul transferului tehnologic C. activaţi deţine contracte de colaborare cu universităţile publice pentru dezvoltarea unor stagii de practică ale studenţilor? Pagina 165 . Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova.

............) Consultanţă în elaborarea ofertelor de proiecte cercetare ....... De asemenea........ Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? ……………………………………………………………………………………………………………………..................... declaraţii sub semnătură...... consultanţă pe teme de promovare a protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale............ activaţi..... cercetare – dezvoltare – inovare................... activaţi apelează la firme de consultanţă în domeniul Comunicării şi Valorificării Proprietăţii Intelectuale?  Da  Nu.............. antreprenoriat. Centrul va pune la dispoziţie o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale specializate...... transfer tehnologic etc........ contracte de licenţă........... Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile actuale ale organizaţiei în care dvs.dezvoltare... Universitatea Politehnica din Bucureşti. cercetare – dezvoltare – inovare............... .. prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Cursuri de perfecţionare privind proprietatea intelectuală şi metodele de informare Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. transfer tehnologic etc................ G. antreprenoriat......... centrul va oferi studenţilor......... cercetătorilor şi cadrelor didactice informaţii cu privire la cerinţele şi nevoile specializate ale mediului economico-social...... acordarea de consultanţă privind Notă Pagina 166 . În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”........ ......... Organizaţia în care dvs... în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”......... Da Nu E..... deoarece organizaţia în care activez dispune de proprii specialişti în acest domeniu  Nu F...... 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Dezvoltarea de baze de date privind nevoile firmelor în vederea facilitării cooperării dintre firme şi universităţi Training şi consultanţă în domeniul jurisprudenţei privind proprietatea intelectuală Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative......... obligaţii etc... pentru a stabili o punte de legătură între cerinţele şi nevoile mediului economicosocial şi mediul universitar în domeniile: proprietate intelectuală....

metodologiile specifice şi nivelul tehnologic al domeniului Accesul la baze de date specializate Workshop-uri. Pagina 167 . analize şi studii pentru informarea tehnologică a IMM-urilor Elaborarea de studii de fezabilitate şi de planuri de afaceri pentru investiţii ale IMM .. Nr.urilor Promovarea cerinţelor şi nevoilor mediului economic către universităţii în ceea ce priveşte pregătirea viitorilor absolvenţi H. Care este mărimea organizaţiei dumneavoastră? < 100 persoane  100-500 persoane  >500 persoane Cercetarea de faţă se va dezvolta în următoarele luni prin desfăşurarea unui număr de interviuri cu reprezentanţii mediului economic. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… I. Numele organizaţiei/firmei:…………………………………….. de contact. va rugăm să menţionaţi în cele ce urmează datele dvs. de telefon(opţional):………………………………………. Nume şi prenume:……………………………………………… Adresa de e-mail:………………………………………………. pentru a obţine informaţii aprofundate referitoare la cerinţele şi nevoile mediului economic şi analizarea posibilităţilor de dezvoltare a unor parteneriate între universităţi şi mediul economic. Dacă aveţi disponibilitate de a participa pe viitor la un astfel de interviu. ca reprezentat al mediului economic. conferinţe şi seminarii organizate pentru universitate. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Elaborarea de rapoarte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful