Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane , 2007 – 2013

Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Raport tehnic A4 2011

Pagina 1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului: “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Contract nr: POSDRU/86/1.2/S/56872

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

ACTIVITATEA 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

2011

Pagina 2

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere
ACTIVITATEA 4:

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Subactivitatea A 4.6:

Redactarea și prezentarea studiului
PROGRAMUL Nr. CONTRACT COD PROIECT TITLUL PROIECTULUI Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 POSDRU/86/1.2/S/56872 ID 56872 “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”

COORDONATOR Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului PARTENERI IMPLICAŢI ÎN P1 - Universitatea POLITEHNICA București (UPB) PROIECT P2 - Universitatea din Craiova P3 - Universitatea de Vest din Timişoara P4 - IREMIS din Rouen P5 - SC THE RED POINT SA (TRP) P6 - S.C. GOLD AGAMA CONSULTING S.R.L. ACTIVITATEA A 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere. SUBACTIVITATEA A 4.6. Redactarea și prezentarea studiului.

Pagina 3

dr.IREMIS Rely Vasile . Dascălu Daniela Niculina Mohamed Ketata . dr. dr. Isvoran Adriana . dr.UPB Prof. Hadăr Anton – UPB Prof.UVT Lector dr. ing. dr.UVT Prof. Dan . Drăcea Marcel . Botez Paul Funcţia în proiect Manager proiect Rector / delegat Expert educaţie Expert operaţional pe termen scurt pentru implementare soluţie centru Resp. ing.UPB Prof. dr.UCV Prof. crt.UPB Drd. ing. ing. Vladimirescu Ion UCV Prof. Marin Alexandru UPB Dr. 1 2 3 4 Nume şi prenume Tănase Simona Prof.Gold Agama Consulting Ing. Jiga Gabriel . ing. Badea C.Autori şi contributori Nr. Popa Diana Mariana . ing. departament proiecte cercetare ETS pentru analize sociologice Rector / delegat Expert educaţie Rector / delegat Responsabil management conținut informațional Expert educaţie Rector / delegat Expert PR Lider partener Semnătura 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pagina 4 . dr. Ostafe Vasile .

I II III IV IV A IV B IV C Capitol Pagina 7 INTRODUCERE Contextul studiului 7 Problematica studiului 9 Subiectul cercetării 10 Ipotezele studiului 11 Limitările studiului 11 Definiţia termenilor 11 12 CONTEXTUL DESFĂŞURĂRII STUDIULUI Lipsa cercetărilor în domeniu 12 Dezvoltarea profesională 12 Factori care influenţează satisfacţia studenţilor 13 Referinţe privind alte centre similare internaţionale 13 16 METODOLOGIE Caracteristici generale ale populaţiei 16 Metodologia cercetării 16 29 REZULTATELE CERCETĂRII 29 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Rezultatele sintetice ale interviurilor cu cadrele didactice 29 Rezultatele sintetice ale interviurilor cu reprezentanţii mediului 38 economic Concluziile ale interviurilor cu cadrele didactice 47 Concluziile ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic 48 Concluzii finale ale interviurilor 49 Rezultatele cercetării cantitative 51 Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 66 Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 69 73 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup 73 Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori 75 Studiul cantitativ 78 96 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea de Vest Timişoara Pagina 5 . cap.CUPRINS Nr.

Mediul Economic Chestionar .IV D V VI VII VIII Analiză Focus-Grup Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Analiza datelor cantitative SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR. CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Prezentarea cursurilor Programul academic Valorificarea potenţialului uman Managementul calităţii Programele centrului CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE Focus-grupul Ghid de Focus – Mixt Ghid de Focus-Grup .Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Chestionar – Studenţi Chestionar adresat mediului economic 96 98 103 111 111 138 138 139 144 146 146 147 148 150 151 151 152 153 156 161 165 Pagina 6 .

dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România.2010. În acest context. inovare şi de valorificare a proprietăţii intelectuale din universităţi. în scopul creşterii gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii.08.CAPITOLUL I: INTRODUCERE Contextul studiului Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea „Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Se va urmări întregul ciclu de viaţă al participării la Pagina 7 . creşterea accesului la educaţie şi formare. accentul pus pe predare în locul dezbaterii interactive. rezultatele obţinute urmând a fi incluse în programe de studiu. conform unor curricula universitatare îmbunătăţite. urmărind creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. folosind transferarea cunoştinţelor către o bază comună şi posibilitatea de a relaţiona virtual. prin realizarea de instrumente şi metodologii pentru testarea. dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale. înregistrarea. lipsă de consiliere în carieră şi în acordarea asistenţei la găsirea unui loc de muncă. pentru a compensa numărul mic de întreprinzători şi a promova dezvoltarea teritorială echilibrată prin: formarea de abilităţi pentru personalul didactic şi studenţii din universităţi prin extinderea oportunităţilor de învăţare şi promovarea ştiinţei. validarea datelor şi supunerea acestora spre consultare şi testare. de comunicare şi de informare tehnologică pentru studenţi şi profesori. Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în cadrul proiectului strategic cu titlul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. îndrumare insuficientă. obiectivele centrului se încadrează în obiectivul general al Strategiei Europene de Relansare Economică şi de Ocupare a forţei de muncă şi respectă priorităţile naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. tehnologie. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Obiectivul general al proiectului vizează educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere prin dezvoltarea calităţii comunicării. crearea de canale de valorificare a proprietăţii intelectuale.”. POSDRU/86/1. tehnologie. care este finanţat în baza contractului nr. În contextul combaterii actualei crize economice. îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor şi profesorilor. în special în zona valorificării proprietăţii intelectuale. tehnologiei. nemulţumirile studenţilor legate de conţinutul procesului educaţional vizează: formare pe tematici înguste. prin promovarea reţelelor virtuale de ştiinţă. dezvoltarea de reţele de laboratoare virtuale. în care să fie abordate teme de cerccetare – dezvoltare inovare.2/S/56872 din 04.

Cauza problemelor economice identificate de către centru. dezvoltarea resurselor umane inovative. Strategia Lisabona susţine focalizarea pe îmbunatăţirea serviciilor de susţinere ale inovării. participarea la o platforma tehnologică europeană şi la dezvoltarea unei platforme de comunicare interuniversitare. în vederea creşterii competitivităţii universităţilor şi a IMM – urilor din România. prin Linia directoare 13. persoane cu funcţii de conducere. dezvoltarea de instrumente de evaluare şi promovare a ştiinţei. În raport cu nevoile grupului ţintă. cât şi partenerii externi. prin utilizarea instrumentelor TIC şi valorificarea proprietăţii intelectuale. Strategia Naţională de Cercetare. persoane implicate în dezvoltarea programelor de studii universitare. sustinerea inovării. s-au ales urmatoarele categorii beneficiare ale centrului: studenţi. membri ai partenerilor sociali în educaţie. de la faza de înscriere şi continuând cu participarea. prin valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. La nivelul Uniunii Europene. protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. s-au stabilit nevoile grupului ţintă: îmbunătăţirea organizării. Pactul Naţional pentru Educaţie are printre Obiectivele generale – stimularea brain-regain-ului în universităţi. în urma cărora se pot dezvolta proiecte şi realiza schimburi de experienţă. se asigură formarea profesionala a absolvenţilor din universităţi în utilizarea tehnologiilor TIC şi în cultura proprietăţii intelectuale. propunerea.aceste reţele virtuale. promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. dezvoltarea culturii proprietăţii intelectuale. dezvoltarea şi inovarea. promovarea şi desfăşurarea de evenimente ştiinţifice. transferul de tehnologie. Obiectivul global al PND va fi de reducere cât mai rapidă a disparităţilor dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. Prin activitatea centrului. persoane implicate în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate / facultate. Universităţile şi întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu probleme legate de cultura proprietăţii intelectuale. Din date statistice. persoane implicate în elaborarea politicilor în învăţământul superior. Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 stabileşte printre principiile de bază: dezvoltarea colaborării internaţionale şi susţinerea participării în programe şi proiecte. crearea unor poli de inovare şi de reţele care să aduca împreună universităţi. Ca urmare. membri ai comisiilor / structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi. inclusiv prin creşterea cererii publice de inovare. tehnologiei. un mai bun acces la finanţare. monitorizare şi evaluare în învăţământul superior. centrul urmareşte creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. în sectoarele universitar şi al IMM-urilor este lipsa dinamismului economic. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale în învăţământul superior. caracterizate de exemplu prin Pagina 8 . Dinamismul este dovedit de numărul de firme inovative. cercetarea. drepturi de proprietate intelectuală accesibile şi clar definite. asigurarea calităţii şi asigurarea competitivităţii prin inovare. În acest scop. interacţiunea. exprimată prin rata scăzută a succesului comercial al inovării şi al valorificării proprietăţii intelectuale. iar Strategia de educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii îşi propune promovarea celor patru piloni ai societăţii cunoaşterii – educaţia. asigurarea calităţii şi a competitivităţii prin inovare. mentoring. la care pot participa reprezentanţi din toate centrele universitare implicate. membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate. centrul încurajează dezvoltarea unei reţelele inovative.

esenţială în companiile angajate în activităţi cu caracter de noutate şi creativitate. bazei materiale şi informaţionale. Pe lânga creşterea numărului de participanţi şi a orelor de pregătire profesională într-un pachet integrat şi competitiv. proiecte. centrul propune o abordare inovatoare atât în conţinut. vin să completeze un segment care nu este acoperit de învăţământul tradiţional. propune sau solicita anumite teme pe baza propunerilor venite atât din partea mediului de afaceri. planuri de afaceri. monitorizare. atât pentru formare şi evaluare personală. cât şi evoluţia rapidă a practicilor din domeniul cercetării ştiinţifice. De asemenea. de oportunităţile de dezvoltare Pagina 9 . cât şi din partea studenţilor şi cadrelor didactice. competitive. Problematica studiului Problematica acestui studiu a fost aceea de a investiga atitudinile actorilor sociali direct implicaţi şi afectaţi de programele educaţionale din universităţile partenere. Centrul este orientat să sprijine formarea şi suportul pe toată durata vieţii. prin mijloace electronice postate pe site-ul centrului. Personalul cu funcţii de conducere. Având în vedere factorii sociali. respectiv în centrele de cercetare universitare din ţara noastră. economici şi tehnologici determinanţi la nivel internaţional. Resursele şi potenţialul creat în cadrul acestui centru. Totodată. asigurând în acest mod egalitatea de şanse tuturor beneficiarilor interesaţi. studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior au nevoie de informaţii de actualitate. de o bază de cunoştinţe (knowhow şi tehnologie) de la care se pot iniţia proiecte şi accesa surse de finanţare a acestor proiecte. cu valoare adaugată foarte ridicată. precum şi diseminarea adecvată a rezultatelor acestora. la rândul lor.numărul de angajaţi care au locuri de muncă cu grad mare de libertate de decizie. este necesară crearea mecanismelor pentru promovarea unei culturi orientate spre cercetare şi inovare. centrul îşi propune să conecteze beneficiarii la toate schemele de suport pentru promovarea TIC şi a proprietăţii intelectuale şi valorificarea rezultatelor cercetării autohtone pe piaţă. bazată pe utilizarea TIC şi pe valorificarea proprietăţii intelectuale şi crearea de produse noi. pentru a promova. Focalizarea centrului este pe cei care doresc să-şi deschidă o nouă perspectivă în formarea profesională şi asupra celor care au o specializare tehnică şi doresc sprijin pentru integrare şi angajare. Atitudinile investigate au fost legate de programul academic. Toate uneltele şi cunoştinţele generate se focalizează pe creşterea capacităţii antreprenoriale. evaluare şi control. susţine şi coordona aceste centre au nevoie de instrumente de comunicare şi raportare prin care să poată recomanda. de la foarte tineri şi până la pensionare şi nu presupune nici un element de segregare pe nici un segment. unelte şi cunoştinţe care să sprijine competitivitatea lor durabilă. punând la dispoziţia viitorilor întreprinzători şi angajaţilor reali şi potenţiali ai întreprinderii. sunt necesare schimbări majore la nivelul infrastructurii tehnologice. Universităţile. cât şi în managementul TIC. cât şi pentru analize şi evaluări de idei. Prin consolidarea centrului. se vor găsi în viitor parteneri pentru multiplicarea finanţării. a culturii proprietăţii intelectuale şi în bazele mecanismelor de transfer tehnologic autohton şi transfrontalier.

cercetătorilor.studenţi – angajatori. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi a comportamentului lor. centrală etc. masteranzilor / doctoranzilor şi au indicat faptul că este nevoie de un mult mai mare sprijin din partea universităţilor. Date obţinute au ajutat la stabilirea acţiunilor ce vor fi întreprinse. Explorarea unor direcţii de îmbunătăţire a pregătirii absolvenţilor în perspectiva angajatorilor. Analiza adaptării ofertelor de învăţământ superior la nevoile pieţei muncii din perspectiva tuturor actorilor participanţi la studiu. de relaţia cu cadrele didactice şi mediul economic. aceşti parametri indică faptul că studenţii cu punctaje mari în privinţa atitudinii s-au dovedit a fi mai convinşi de a rămâne în universitate după terminarea studiilor. Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. Identificarea principalelor diferenţe între cerinţele companiilor şi nivelul de pregătire al absolvenţilor. cunoştinţelor aşteptate de angajatori de la studenţi /absolvenţi. Acest studiu de cercetare oferă informaţii factorilor de decizie ai universităţilor. care pot să folosească aceste rezultate pentru a lua decizii cu privire la îmbunătăţirea programelor de studiu şi serviciilor destinate studenţilor masteranzi. Crearea unui climat pozitiv de studiu nu poate fi supraevaluată.profesională. În acest sens au fost investigate opiniile studenţilor. reprezentanţilor structurilor de conducere din universităţi şi reprezentanţii mediului economic. mai ales în ceea ce priveşte activităţile şi dotările de suport în procesul de învăţare. Realizarea unui studiu cu privire la atitudinea şi gradul de satisfacţie al studenţilor va aduce cu certitudine un beneficiu proiectului. doctoranzilor. au fost adresate următoarele subiecte: Atitudini şi percepţii faţă de implicarea angajatorilor privaţi sau publici (administraţie publică locală. Explorarea competenţelor. de suportul pe care studenţii de la licenţă / master / doctorat îl primesc de-a lungul anilor de studiu. Evaluarea măsurii în care aceste competenţe. Climatul şi atitudinea studenţilor joacă un rol deosebit de important în satisfacţia studentului. Identificarea unor modalităţi pentru construirea unei legături: universităţi .) în activităţile şi procesele de definire a competenţelor şi a programelor de studii universitare. masteranzilor. Pagina 10 . Datele colectate au condus la conturarea unei viziuni asupra nivelului de satisfacţie al studenţilor. Subiectul cercetării În cadrul cercetării. cadrelor didactice. cunoştinţe sunt deţinute de către absolvenţi / satisfacţia faţă de proaspăt absolvenţii angajaţi până în prezent.

Firma inovativă: este aceea care a implemetat o inovație într-o anumită perioadă de timp. Analiza atitudinilor faţă de dezvoltarea unui laborator virtual. sunt folosite în scopul satisfacerii unor necesităţi publice şi private. ori o nouă metodă organizațională. valori şi dispoziţia de a acţiona în anumite moduri. sau sunt orientate să conducă la implementarea inovațiilor. Firma inovativă în domeniul produselor și proceselor este aceea care a implementat un produs sau proces noi ori îmbunătățite. într-o anumită perioadă de timp. organizațional.Analiza atitudinilor şi expectaţiilor faţă de dezvoltarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. Activitățile inovative: sunt toate acelea care au caracter științific. îndeosebi în domeniul afacerilor. Acestea influenţează relaţiile interumane în numeroase direcţii în întreaga colectivitate. simţiri ale membrilor unităţilor locale de lucru. cum ar fi idei sau expresii. Limitările studiului Următoarele limitări au fost inerente studiului: Participanţii chestionaţi au provenit de la diferite nivele ale programelor de licenţă / master / doctorat. Inovarea: este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntățit (bun sau serviciu). financiar și comercial și care actualizează. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. Transferul de tehnologie: este procesul prin care cunoştinţe. tehnologic. sau proces. următorii termeni au fost definiţi în mod operaţional: Atitudine: O stare mintală complexă ce implică credinţe. modernizare şi / sau restructurare a unei organizaţii existente. finanţate din fonduri publice de cercetare – dezvoltare. redresare. simţiri. Ipotezele studiului Toţi participanţii (subiecţii) anchetei au răspuns cu sinceritate la întrebările adresate. facilităţi sau capacităţi existente. Definiţia termenilor Pentru scopul acestui studiu. procese sau pieţe. Pagina 11 . Climat: Impresii curente colective. Antreprenoriat: este o activitate practică de creare a unei noi organizaţii sau de reabilitare. aşteptări. Activitatea antreprenorială: este o activitate de întreprindere a unor măsuri care urmăresc generarea de valoare prin crearea sau expansiunea activităţii economice. Proprietatea intelectuală: este o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze utilizarea anumitor intangibile. o nouă metodă de marketing. prin identificarea de noi produse.

proiectul Phare “Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii” etc). Numai o mică din programele de masterat actuale sunt caracterizate drept “tradiţionale”. care sunt mai degrabă dedicate pregătirii absolventului pentru o anumită carieră. Universitatea modernă este caracterizată de diversitatea studenţilor. studenţii absolvenţi la toate disciplinele s-au plâns de astfel de probleme cum ar fi supraspecializarea. Piaţa muncii s-a reorientat dinspre zona industrială spre zona informaţională. Acestea includ atitudinile faţă de programul lor academic. De aceea este imperios necesar a se investiga percepţia potenţialilor beneficiari asupra conceptelor cheie mai sus menţioanate. Lipsa cercetărilor în domeniu De-a lungul timpului. succesul este determinat de cunoaştere şi inovare. cu ceea ce se va Pagina 12 . de o îndreptare a accentului către cel care învaţă. iar în acelaşi timp un număr din ce în ce mai mare de absolvenţi doresc să intre pe o piaţă de muncă din ce în ce mai competitivă. inovare etc acestea nu au fost investigate. oportunităţi de dezvoltare profesională şi sprijin. de noi tehnologii. Dacă în trecut. dezvoltarea insuficientă a pregătirii pentru activităţi de cercetare. care sunt de cele mai multe ori percepute ca mecanisme de selecţie pentru doctorat. Instituţiile de educaţie au fost create pentru a face faţă nevoilor economiei industriale şi (uneori) nu întâmpină nevoile economiei bazate pe cunoaştere. Această analiză a literaturii a fost astfel concepută pentru a descrie o gama de cunoştinţe pentru acest studiu. de servicii şi de transfer tehnologic. Însă. Dezvoltarea profesională Unul dintre cele mai importante elemente ale educaţiei universitare este dezvoltarea profesională a studentului pentru o carieră în domeniul ales de el.CAPITOLUL II: Contextul desfăşurării studiului Unul din scopurile acestui studiu a fost de a explora trei faţete principale ale satisfacţiei absolventului. În acest sens. Studiile anterior menţionate au arătat că. au mai existat studii privind percepţia generală a studenţilor şi a cadrelor didactice asupra climatului mediului academic şi corelarea cu cerinţele pieţei muncii (spre exemplu proiectul „Absolvenţii şi Piaţa Muncii”. de aşteptări sociale în permanentă schimbare. Celelalte masterate sunt masterate orientate spre practică. succesul era determinat de accesul la resurse naturale. astăzi. în ceea ce priveşte percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la problematicile legate de proprietate intelectuală. transfer tehnologic. este important ca studentul să fie informat şi familiarizat cu cerinţele mediului economic. forţă de muncă şi capital. Economia în permanentă schimbare a făcut ca educaţia universitară să devină o necesitate. irelevanţa unor anumite materii.

proiectul îşi propune ca prin înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” să se creeze o punte de legătură între cele trei grupuri ţintă şi să se urmărească corelarea cerinţelor mediului economic cu oferta mediului academic. Printre factorii interni care influenţează nivelul de satisfacţie se numără nivelul de stress. Nevoia de a motiva studenţi este esenţială şi trebuie abordată. De asemenea. motivaţia. În ceea ce priveşte suportul. sexul şi etnia studentului.cere de la el odată terminată educaţia universitară şi integrat pe piaţa muncii. Acest centru realizează cercetări interdisciplinare şi asigură expertiza necesară Guvernului central formulării politicii lui în domeniul proprietăţii intelectuale. în funcţie de necesităţi. mentoratul poate fi variabila cheie într-o universitate pentru succesul academic al studenţilor. sentimentul de apartenenţă la comunitatea academică. Studenţii trebuie ajutaţi să se dezvolte profesional dar şi personal în cadrul facultăţii.INTER UNIVERSITY CENTRE FOR INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS STUDIES IUCIPRS a fost înfiinţat de guvernul din Kerala la Universitatea din Cochin. sau dacă departamentele unde este afiliat şi pe care le-a ales îl ajută suficient în vederea aprofundării în arii academice complementare. India. prin crearea unui simţ de apartenenţă la comunitatea universitară. odată ce a intrat în programul de studiu. faptul că principalii factori care influenţează satisfacţia studenţilor este nivelul de interacţiune cu membrii facultăţii. asigură formarea în acest domeniu. Toate aceste elemente joacă un rol important în formarea unui anumit climat din universitate. este încă nesigur modul în care el se simte după alegerea făcută. Referinţe privnd alte centre similare internaţionale IUCIPRS . Centrul oferă programe doctorale Pagina 13 . Literatura de specialitate a relevat de asemenea. vârsta. Centrul are în vedere de a fi un suport al cercetării şi al resurselor pentru interacţiunea dintre universităţile din Kerala şi din exterior. pentru a funcţiona ca un centru autonom în scopul încurajării învăţării şi cercetării multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale. politicile de abordare a studentului la nivel de facultate şi ajutorul financiar. Literatura asupra satisfacţiei studenţilor faţă de universitate arată că studenţii care au avut diverse conexiuni cu grupuri de mentori din facultate. În acest scop. Satisfacţia studenţilor ar trebui să fie o prioritate pentru orice instituţie. Cercetări asupra climatului din universitate sunt esenţiale în furnizarea perspectivelor cu privire la condiţiile necesare de maximizarea procesului de învăţare. Factori care influenţează satisfacţia studenţilor Referitor la satisfacţia studentului faţă de programul de studiu şi de universitate. care au fost încurajaţi să exploreze perspective alternative asupra carierei academice au avut o atitudine pozitivă cu privire la activitatea lor în facultate.

multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale şi sprijină cercetătorii din diferite discipline ca ştiinţe juridice, economie, politica ştiinţei, istorie, ştiinţă, tehnologie etc. să întreprindă cercetări specifice. În asociere cu School of Legal Studies, centrul oferă cursuri în domeniul proprietăţii intelectuale. Centrul mai este implicat în organizarea de seminarii şi programe de conştientizare pentru cercetători şi pentru studenţii licenţiaţi în ştiinţă. Adresa centrului este: Cochin University of Science and Technology, Cochin University P.O. Cochin – 682022, Kerala, India Phone: +91-484-2862491 Fax: +91-484-2575463 E-mail: ciprs@cusat.ac.in UMUC - Center for Intellectual Property (UMUC – CIP) UMUC – CIP (The Center for Intellectual Property) asigură educaţia, cercetarea şi resursele pentru comunitatea universitară, din University of Maryland University College, pentru copyright, integritatea academică şi mediul digital în curs de dezvoltare. Centrul îşi îndeplineşte misiunea lui prin desfăşurarea de workshops şi de conferinţe, educaţie online, consultanţă în campus, asigurarea de publicaţii electronice şi tipărite, de permanentă actualizare în domeniul legislaţiei, la nivel local, statal, naţional şi internaţional. Adresa centrului este: Center for Intellectual Property University of Maryland University College Largo Academic Center, Room 2405 3501 University Blvd. East Adelphi, MD 20783 240-684-2803 Center for Industrial and Governmental Relations (CIGR) CIGR a fost fondat în cadrul Universităţii de Electro - Comunicaţii (UEC) din Japonia şi joacă rolul unui catalizator al colaborării dintre organizaţiile guvernamentale şi industrie, în scopul de a produce veniturile necesare activităţilor de cercetare ale UEC, care sunt orientate către noi tehnologii, noi produse şi noi afaceri. În structura centrului funcţionează trei oficii:

Pagina 14

Oficiul de legături cu industria, care promovează cercetarea în colaborare, asigurând corespondenţa dintre oferta universităţii şi nevoile industriei şi acordă asistenţă în coordonarea contractelor de cercetare pentru industrie şi agenţiile guvernamentale. - Oficiul de promovare a capitalului de risc, care are responsabilitatea în următoarele trei domenii de activitate: asigurarea de asistenţă realizării obiectivelor de C&D care vizează crearea de idei tehnologice pentru afacerile de capital – risc, cultivarea antreprenoriatului şi asigurarea suportului pentru companiile de start – up fondate de universitate, sau de membrii şi studenţii săi, incluzând finanţarea C&D şi incubarea firmelor noi. În plus, acest oficiu organizează concursuri privind noi idei pentru participanţii din campus, care ar conduce la noi afaceri pe baza capitalului de risc. Oficiul asigură suport pentru trei cursuri universitare şi anume: Introducere în afaceri prin capital de risc, Afaceri avansate prin capital de risc, Curs avansat asupra ultimelor tehnologii din industrie. - Oficiul de proprietate intelectuală (OPI) care are ca obiectiv promovarea strategică a creaţiei, achiziţiei, managementului şi utilizării proprietăţii intelectuale a universităţii. OPI asigură servicii comunităţii universitare cum sunt: suport pentru crearea proprietăţii intelectuale, cerere de brevet, gestionarea informaţiei de brevet, diseminarea cunostinşelor despre proprietatea intelectuală la toţi membrii universităţii, inclusiv studenţii. Responsabilitatea OPI mai include investigarea şi managementul drepturilor de autor de software. De asemenea, centrul CIGR cooperează cu universitatea în cadrul companiei comune “Campus Create Co.,Ltd”. Adresa centrului este: The University of Electro-Communications, 1-5-1 Chofugaoka, Chofu-shi, Tokyo 182-8585. -

Pagina 15

CAPITOLUL III: METODOLOGIE
Acest capitol prezintă o descriere a metodologiei utilizate pentru desfăşurarea cercetării calitative şi a celei cantitative. Valorile numerice au fost utilizate pentru a descrie atitudinile şi comportamentele respondenţilor Caracteristici generala ale populaţiei Populaţia studiată a constat din studenţi (anul I, II, III, IV), masteranzi (anul I, II), doctoranzi (anul I, II, III), cadre didactice (profesori, conferenţiari, şefi lucrări, asistenţi), reprezentanţi ai structurilor de conducere şi de asigurare a calităţii şi cercetători din universităţi; plus reprezentanţi ai mediului economic, care manifestă o legătură directă cu absolvenţii universităţilor. Metodologia cercetării Rezultatele aceste activităţii se referă la a elabora un plan de acţiune, un plan de sondaj, un chestionar cu întrebări închise, adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. Pe baza acestor instrumente, în cadrul studiului se organizează câte un un focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi zece interviuri individuale pe universitate. Datele experimentale se valorifică prin efectuarea unei analize privind rezultatele sondajului şi prin redactarea unui studiu care să furnizeze informaţii despre cum se pot integra centrele interuniversitare pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale, atât în mediul universitar, cât şi cu piaţa muncii.

Abordarea problemei. Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Misiunea acestui centru este dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale în universităţi, a informării ştiinţifice şi tehnologice a agenţilor economici, a transferului de tehnologii şi a managementului calităţii pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor din sectoarele energie, mediu, energii regenerabile, materiale, nanomateriale, comunicaţii şi informatică. Principiile de bază ale activităţii Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale sunt:

Pagina 16

Desfăşurarea focus-grupului mixt şi a focus-grupului cu reprezentanţii mediului economic se bazează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor. definirea ipotezelor de lucru.. . desfăşurarea focus-grupului şi transcrierea fidelă a informaţiilor. stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. . antreprenoriatului şi în cel al legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală (PI). prin care se asigură promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. asigurarea instrumentelor necesare pentru înregistrare (video şi audio). .Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţilor vor fi împărţite între universitate şi inventatori. Această cercetare este un studiu descriptiv care utilizează doua metode: focus group şi interviul.Centrul supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile universităţii. prin care se asigură iniţierea şi realizarea de proiecte şi activităţi în domeniul inovării şi transferului tehnologic. elaborarea chestionarului şi a bazei de date SPSS (tipuri de variabile). Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. prin care se asigură marketing-ul privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. Elaborarea instrumentelor de cercetare presupune documentarea şi definirea clară a obiectivelor cercetării implicate în activitatea A4. licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat. prin care se asigură prestarea de training şi consultanţă în domeniul inovării. Aplicarea chestionarelor se efectuaeză pe baza eşantionului stratificat (pe anii de studiu) şi pe colectarea instrumentelor. transferului tehnologic. Activitatea centrului se desfăşoară prin următoarele programe: . regional.Programul suport pentru activitatea CDI. Pagina 17 . Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. . regional sau internaţional.Programul de proprietate intelectuală.Centrul utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală. invitarea şi confirmarea participanţilor.Centrul promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din universităţi. .Programul de cooperare şi comunicare.Programul de inovare. Proiectarea cercetării. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi comportamentului lor. elaborarea grilei de focus-grup şi elaborarea grilei de interviu. internaţional şi la întreprinderi industriale. .

evaluare şi control în învăţământul superior Personalul implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate Valoare 74 124 124 12 380 6000 836 7 50 Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi 101 113 Personal implicat în elaborarea politicilor în învăţământul superior 117 129 Studenţi 137 Personal implicat în dezvoltarea programelor de studii universitare 165 Membri ai partenerilor sociali în educaţie Planificarea generală a cercetării. adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. 4. Proiectarea eşantioanelor şi proceduri. prin constituirea a Pagina 18 . invitarea şi confirmarea participanţilor. prin intermediul unui chestionar cu întrebări închise. Redactarea şi prezentarea studiului (L9-10). Cercetarea vizeză o examinare generală a situaţiei existente. 1. ID 48 Grupul ţintă Membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate/facultate Personal cu funcţii de conducere. Stabilirea întrebărilor şi tehnicilor necesare derulării proiectului (L2-3). monitorizare. Desfăşurarea celor 10 interviuri cu reprezentanţii mediului universitar şi ai mediului economic se fundamentează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor. Plan de sondaj (L3-6). 3. 5. pentru a permite ulterioar o analiză statistică. desfăşurarea interviurilor (incluzând înregistrarea audio) şi transcrierea fidelă a informaţiilor. Descrierea grupului ţintă. stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. Organizarea câte a unui focus grup per universitate (L6-7). De asemenea. Analiza informaţiilor de către experţi (L8-9). Organizarea de interviuri individuale pe universitate (L7-8). cercetarea investighează comportamentul a trei focus grup. 6. 2.Introducerea informaţiilor în baza de date SPSS presupune introducerea fiecărei variabile din fiecare chestionar în baza de date format SPSS.

Tehnicile de cercetare1 propuse se împart în categoria celor cantitative şi a celor calitative. În această privinţă s-a adoptat în metodologia de faţă distincţia cantitativ – calitativ pentru a diferenţia între modurile de investigarea a fenomenelor sociale.focus grup. procedurile sunt: . Răspunsurile participanţilor vor fi analizate şi vor servi dezvoltării unei cât mai relevante examinări generale a situaţiei existente. Membrii din focus grup vor fi înregistraţi audio. minimizând astfel riscurile metodologice şi maximizând potenţialul de generalizare a datelor pentru întreaga populaţie. pentru a identifica conceptele emergente. Planul de sondaj Pentru a spori valoarea unei cercetări.interviuri. Metoda propusă în cercetarea de faţă este ancheta sociologică pe bază de chestionar 1 A se nota lipsa unui consens în rândul cercetătorilor din mediul ştiinţelor sociale în ceea ce priveşte considerarea interviului ca metodă de cercetare de sine stătătoare sau ca subspecie a anchetei. opţiunea logică este de a combina mai multe metode. Interviurile individuale pe universitate vor fi filmate. suportul personal şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii. se vor elabora un ghid şi un chestionar pentru focus grup. Răspunsurile se vor grupa pe categorii relevante. iar ulterior se vor grupa pe număr de răspunsuri similare. Se foloseşte în acest scop "triangularea" (triangulation) metodologică: utilizarea unor metode şi tehnici multiple pentru a studia o singură problemă.câte unui focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi prin efectuarea a zece interviuri individuale pe universitate. pentru a evalua corespunzător principalele idei semnificative. Toţi participanţii vor semna un acord de consimţământ şi vor avea asigurată protecţia datelor personale.examinare generală a situaţiei existente (survey). Colectarea datelor. . pentru a se asigura obiectivitatea în evaluarea răspunsurilor. Chestionarul va viza programul academic. . Pentru a asigura acurateţea datelor. În esenţă. Proceduri pentru prelucrarea datelor. Pagina 19 . Datele cantitative colectate din examinarea generală a situaţiei existente vor fi prelucrate utilizând “SPSS statistical analysis software” Cercetarea va evalua calitativ răspunsurile la chestionare. tehnici şi procedee.

Considerăm că utilizarea atât a tehnicilor cantitative cât şi a celor calitative va conduce la o mai mare fidelitate a rezultatelor obţinute. ancheta se realizează. cu acordul cadrului didactic. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. Alegerea indivizilor anchetaţi trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera. să satisfacă cerinţa de reprezentativitate. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. Pentru cercetarea cantitativă.poate suferi eventuale modificări în urma rezultatelor preliminare ale focusgrupurilor precedente). concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. De aceea se propune ca instrumentul să fie distribuit pentru completare în timpul unui curs. stabilindu-se un eşantion corelat la o eroare statistică de 5%. în sensul statistic al termenului. prin modul de alegere a persoanelor investigate. În a doua fază se derulează cercetarea cantitativă (instrumentul de cercetare – chestionarul . nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. Instrumentul utilizat: grila de focus-grup. Etapele cercetării: În prima fază a cercetării se vor desfăşura cele două focus-grupuri (motivarea deciziei: se efectuează mai întâi cercetarea calitativă cu funcţie exploratorie pentru stabilirea orientărilor principale ale actorilor implicaţi). informaţiile dorite în cel de-al doilea caz fiind de natură calitativă. De aceea. Instrumentul utilizat: grila semi-structurată de interviu. care.(pentru analiza cantitativă) şi pe bază de interviul semi-structurat şi focus-grup (pentru analiza calitativă). pe baza interviurilor semi-structurate pentru obţinerea (şi confirmarea) informaţiilor de profunzime. Instrumentul utilizat: chestionarul (autoadministrat). care trebuie să fie clare. Tipurile de indivizi din eşantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populaţia studiată. cu o marja de eroare rezonabilă şi cu un risc acceptabil. de regulă. Pagina 20 . În a treia fază se revine la cercetarea calitativă. în vreme ce interviului îi sunt supuşi un număr mult mai redus de indivizi. în general. a eşantionului în raport cu o populaţie incomparabil mai mare. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare. S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. Ancheta pe bază de chestionar Ancheta urmăreşte. constatările obţinute pe eşantionul de indivizi la nivelul populaţiei vizate de cercetare. s-a realizat o eşantionare teoretică a populaţiei ţintă. pe eşantioane mari. chestionarul este elaborat ţinând cont de caracteristicile generale ale populaţiei ţintă a proiectului iar interviul va fi utilizat pentru acele persoane care au un nivel ridicat de cunoaştere / o importanţă deosebită în problematica proiectului.

Interviul este considerat aşadar o metodă de tip intensiv. ziua şi ora fiind stabilită în prealabil de acord comun cu participanţii. îi particularizează vis-a-vis de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. care o experienţă bogată vis-a-vis de subiectul investigat etc. În logica utilizării tehnicii interviului. iar ulterior discuţiile au fost transcrise în totalitate. Se utilizează aşadar un ghid de interviu şi nu un instrument elaborat în detaliu (chestionar). Datele colectate au fost analizate utilizând programul statistic SPSS.Interviul semi-structurat Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi. S-a realizat înregistrarea pe suport audio. Cei din loturile intervievate posedă trăsături care. Răspunsurile au fost grupate în categorii tematice şi analizate comparativ între grupurile de respondenţi. S-a solicitat acordul scris al intervievaţilor de a participa la discuţi (a se vedea lista participanţilor) şi acordul verbal pentru înregistrarea audio. Urmărind planul activităţii A4. au fost realizate cinci interviuri cu cadre didactice şi cinci interviuri cu reprezentanţi ai mediului economic. În ceea ce priveşte reprezentanţii mediului economic. Cadrele didactice au fost alese pe baza gradului didactic (profesor universitar) din facultăţi diferite. Metodologia interviurilor În această etapă a cercetării calitative a fost utilizat interviul semi-structurat pentru sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi referitor la problematica supusă discuţiei. iar interviurile cu reprezentanţii mediului economic s-au desfăşurat la sediul firmei / biroul persoanei intervievate. anul 2011. sunt intervievaţi lideri formali sau informali. aceştia au fost aleşi pe baza angajării anterioare a unor absolvenţi din universităţile partenere şi pe baza unei poziţii privilegiate referitoare la cunoaşterea cerinţelor mediului economic. le particularizează faţă de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. Metodologia cercetării cantitative Au fost aplicate chestionare cu întrebări închise şi deschise celor trei categorii ţintă. sunt intervievaţi aşadar lideri formali (sau informali) persoane ce deţin poziţii privilegiate. Discuţiile au durat în medie 30 de minute pentru fiecare interviu. persoane ce deţin poziţii privilegiate sau care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au etc. Interviurile cu cadrele didactice s-au desfăşurat în cadrul fizic al UPB. având funcţii de conducere. persoanele intervievate posedă trăsături care. de regulă. Au fost intervievate şi cadre didactice cu funcţii de conducere la nivelul facultăţii din care făceau parte. Toate persoanele intervievate au putere de decizie în firmele / organizaţiile din care fac parte. Interviurile au fost realizate în luna mai. Au fost utilizate grilele de interviu stabilite în prealabil de partenerii din proiect. care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au. Pagina 21 . În interviul semistructurat prestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuţia. de regulă.

Cu toate acestea. acolo unde este cazul. Chestionarul a fost făcut special pentru a fi completat de respondenţi fără a avea nevoie de asistenţă din partea operatorului de interviu. Craiova: 101. cu un volum total de 949 de respondenţi. care trebuie să fie clare. se scrie greşit şi se bifează răspunsul corect. Datele culese de prezentul studiu prin metoda “eşantionului de disponibilitate” nu sunt reprezentative la nivelul universului analizat. pe un eşantion de disponibilitate. Craiova: 97.S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către studentul respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Studiul s-a realizat în perioada 02-20 mai a.c. Se consideră că studenţii din anii trei şi patru de licenţă şi masteranzii au o experienţă mai mare în ceea ce priveşte atât programul de studiu urmat cât şi domeniile de proprietate intelectuală. În cazul în care nu stie ce să raspundă sau nu doreşte sa raspundă la o anumită întrebare. percepţiile. Pagina 22 . concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. Completarea se va face cu cerneala (pix. Timişoara: 110) • Volum eşantion profesori: 299 (Bucureşti: 91. cercetare – dezvoltare –inovare şi astfel pot realiza o evaluare mai corectă a acestora pe baza întrebărilor din chestionar. în general. angajatori. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. Cercetarea cantitativă s-a aplicat pe cele trei grupe de respondenţi: studenţi. fără a se utiliza o proporţionalitate directă între straturi şi întreaga populaţie a studenţilor din anul respectiv de studiu. Reguli privind completarea chestionarului: Respondentul trebuie să citească cu atenţie întrebările şi variantele de răspuns şi să aleagă raspunsul corespunzator părerii/situaţiei lui. dar oferă o bază solidă de analiză şi rezultate ce definesc o imagine destul e clară a obiectivelor avute în vedere. transfer tehnologic. S-a stabilit astfel o proporţie teoretică a straturilor din eşantion.. atitudinile. după cum urmează: • Volum eşantion studenţi: 403 (Bucureşti: 159. Craiova: 134. profesori. Timişoara: 106) Un eşantion este reprezentativ dacă datele demografice care reies din eşantion respectă distribuţia datelor demografice ale universului de populaţie analizat. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. Dacă se bifează greşit un răspuns se taie. stilou) prin bifarea căsuţelor din dreptul răspunsurilor corespunzatoare sau scriere cu litere / cifre. lasă necompletat şi trece la următoarea întrebare Completarea trebuie făcută individual şi nu de alte persoane în afara celor selectate conform regulilor de eşantionare. care. comportamentele. Timişoara: 110) • Voum eşantion angajatori: 247 (Bucureşti: 40. În consecinţă. opinii identificate nu pot fi generalizate la nivelul intregii populaţii studiate. pe baza acestui criteriu. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. înainte de a da un chestionar spre completare s-a oferit respondentului selectat câteva detalii legate de completare.

fişierul SPSS cu toate chestionarele completate a fost trimis spre procesare. timp în care s-a continuă culegerea datelor. angajatori. Odată introduse. În această etapă toate instrumentele care au fost folosite au fost puse într-un format care să asigure uşurinţa completării. fişe de eşantionare. Au fost pretestate un număr de 3-4 chestionare pe fiecare categorie de respondenţi în parte. Prima verificare a chestionarelor şi centralizare a cel puţin o treime din numărul total de chestionare – supervizorii au colectat la jumătatea perioadei de culegere a datelor cel puţin o treime din chestionarele de completat. Aceste chestionare au fost fi trimise la Bucureşti. S-a utilizat SPSS Data Entry. Culegerea datelor de pe teren Selecţia studenţilor şi cadrelor didactice în eşantion – supervizorii locali s-au deplasat la sediul facultăţilor din eşantion pentru a selecta respondenţii participanţi la cercetare şi pentru a colecta informaţii referitoare la posibilităţile de contactare a acestora. Pagina 23 . Această sarcină a revenit unui analist de date care a construit sintaxele de etichetare a răspunsurilor şi s-a va ocupat de curăţarea şi validarea cazurilor din baza de date. Nu au fost sesizate probleme în privinţa instrumentelor de cercetare ce urmau a fi aplicate. Practic acest proces a constat în verificarea consistenţei răspunsurilor şi a unor corelaţii logice. Chestionarele au fost repartizate operatorilor de introducere a datelor care au avut ca sarcină şi raportarea eventualelor erori pe care le-au identificat în timpul introducerii datelor.Pregătirea culegerii datelor În această fază s-a realizat formatarea instrumentelor de cercetare pentru sondajul ce urma să se aplice pe studenţi. Procesarea datelor Construirea aplicaţiei informatice de introducere a datelor – administratorul procesării de date a realizat aplicaţia şi baza de date în care au fost introduse chestionarele completate. Pretestarea instrumentelor de cercetare a vizat identificarea posibilelor erori din chestionarele proiectate şi a dificultăţilor pe care le ridică anumite întrebări. profesori.a fost multiplicat numărul necesar de chestionare. Aplicarea chestionarelor – "supervizorii" au organizat aplicarea de chestionare pe toţi subiecţii selectaţi. manuale de instrucţiuni şi alte instrumente conexe care au fost folosite pentru culegerea datele din teren. Tipărirea instrumentelor de cercetare .

în principal.”. Reprezentativitatea răspunsurilor se consideră prin raportare la categoria de persoane care au caracteristicile psiho-sociale şi demografice similare cu cele ale respondenţilor. Matricea eşantionării Bucureşti FG1 Craiova FG2 Timișoara FG3 19 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 15 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 17 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori Pagina 24 . FG-urile au avut o structură eterogenă din punct de vedere al profilului participanţilor (angajatori. ca ipoteze. Aceasta are rolul de a explora şi a înţelege atitudini. cadre didactice. Distribuire focus-grup-uri – S-au realizat. ce au fost înregistrate pe suport audio-video. ci reguli de eşantionare teoretică. absolvenţi) / 12-19 participanţi pe grup. nu ia în considerare reguli de reprezentativitate statistică. Rezultatele trebuie tratate. descrieri ale unor situaţii. angajatori. În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii. comportamente. ce ţin seama de obiectivele generale ale cercetării şi de caracteristicile dominante asumate în cadrul modelului ipotetic. profesori). studenţi. cu o durată de maximum două ore. Timişoara). trei focus-grupuri(FG).Metodologia cercetării calitative Cercetarea calitativă este necesară pentru o mai bună formulare a problemei investigate şi pentru clarificări conceptuale. Craiova. interviuri în profunzime etc. Structura focus-grup-urilor – Conform tematicii şi a obiectivelor acestui studiu. în total. prin obţinerea de informatii de la persoane care dispun de cunoştiinte şi experientă (studenţi. Eşantionarea persoanelor care participă la focus-grup-uri. sentimente. motivaţii şi răspunde la întrebările “De ce?“ şi “Cum?”. fenomene sociale etc. Cercetarea calitativă nu măsoară reacţiile oamenilor. despre interpretare şi tendinţe. câte un FG pe fiecare centru universitar (Bucureşti.

comportamente.posibilităţii de a se obţine informaţii exploratorii despre o temă. pastrând nealterat caracterul specific de “înţelegere şi explicare” oferit de metodologia calitativă. .obţinerii unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative. . Acest mod de analiză permite trecerea de la nivelul raţional la punerea în evidenţă a atitudinilor reprimate. Respondenţii au fost selectaţi din cadrul angajatorilor publici şi privaţi care în ultimii trei ani au angajat proaspăt absolvenţi de facultate sau au avut în demarare procese de recrutare. Analiza datelor calitative (rezultate în urma desfăşurării focus-grup-urilor şi a interviurilor în profunzime) s-a realizat prin metoda clasică de analiză comprehensivă ce asigură un grad ridicat de validitate şi fidelitate a rezultatelor finale. În acest sens. De asemenea au fost realizate 30 de interviuri individuale (câte 10 / universitate). în speţă focus . o radiografie detaliată a obiectivelor de cercetare. angajatori. S-a optat pentru organizarea unui focus – grup / centru universitar datorită: . prin rafinarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. aceasta generând efecte sinergice care au condus la o calitate superioară a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale. cu o durată medie de 40 de minute. . Pagina 25 .interacţiunii de grup. motivaţii. .posibilităţii producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă în discuţie.Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă Având în vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general am considerat potrivită o metodă calitativă de grup. stări afective ale respondenţilor. Au fost realizate 5 interviuri cu profesori universitari şi 5 cu angajatori locali / universitate.grupul. opiniilor şi reacţiilor privind calitatea unor servicii primite de către studenţi. s-a preferat o preponderenţă a angajatorilor privaţi în totalul interviurilor realizate pentru a respecta actuala realitate socială existentă pe piaţa muncii la nivel naţional.identificarea percepţiilor. Rezultatele astfel obţinute oferă o analiză în profunzime.construirii de ipoteze şi pregătirea culegerii de date de tip cantitativ (prin intermediul chestionarelor). S-a avut în vedere structura populaţiei civile ocupate în funcţie de forma de propietate a angajatorului. .

Descrierea participanților la studiu Distribuția studenților pe universităţi Distribuția studenților pe domenii de studiu Pagina 26 .

Distribuţia profesorilor pe universităţi Distribuţia profesorilor pe domenii de studiu Pagina 27 .

Distribuţia angajatorilor pe centre universitare Distribuţia angajatorilor pe forme de proprietate Pagina 28 .

În prezent.„ar putea să se facă mai mult în această privinţă” Pagina 29 .1. REZULTATELE CERCETĂRII IV.„există această comunicare.IV.„eu şi catedra am avut şi avem în continuare colaborări de tipul acesta.„ar trebui ca rezultatele cercetărilor să fie aplicate în practică. şi nu este aşa cum am vrea noi un flux permanent de informaţii” . În prezent. care face legătura între diversele firme ale mediului economic şi stat dar nu şi universităţi – mediu de afaceri. A. care din păcate în ultima vreme s-au rărit” . A.„comunicare în domeniul chimiei este destul de bună” . adică această comunicare este puţin dezechilibrată. există Camera de Comerţ a României. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI IV. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania? Cadru didactic 1 . a Bucureştiului. care a fost foarte bună” . cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi mediul economic? .„am avut colaborare şi cu un agent economic. probabil că în alte state comunicarea şi colaborarea este mai puternic reflectată” 2.„În România există şi nu prea există această comunicare.„cu micile întreprinderi care au apărut cred că este o comunicare mai bună” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 . REZULTATELE SINTETICE ALE INTERVIURILOR CU CADRELE DIDACTICE Secţiunea 1: Aspecte Generale 1. întreprinderile. firmele private să preia rezultatele” .

„există o încercare din punctul acesta de vedere dar şi aici este mult loc pentru mai bine” . de ridicarea nivelului informaţiilor care circulă între cele două domenii” Secţiunea 2: Aprecieri asupra oportunităţii creării Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.” .„Deocamdată este mai degrabă la nivel individual. datorită turbulenţelor din mediul economic care evident se răsfrâng şi asupra mediului universitar” .„Nu ştiu.„nu putem vorbi de o relaţie mediu economic – universitate dezvoltată la ceea ce ar trebui să fie ca să poată să susţină o serie întreagă de probleme de inovare” .„un asemenea proiect poate să deschidă noi drumuri în ceea ce priveşte colaborarea între universităţile tehnice în special. ar putea fi ameliorate sau rezolvate prin înfiinţarea unui astfel de centrului interuniversitar? . nu este instituţionalizată” . Ce beneficii ar putea aduce funcţionarea unui „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Universităţii Politehnica din Bucureşti? 6.„Există probleme legate de această comunicare.„în măsura în care va reuşi ca în aceste proiecte comune cu firmele private să atragă studenţi care să .înfiinţarea lui înseamnă o punte între cercetarea ştiinţifică universitară şi mediul economic 4. În ce măsură consideraţi că funcţionarea unui “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar putea îmbunătăţi comunicarea interuniversitară. 3. respectiv comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Cadru didactic 1 .„în primul rând e vorba de creşterea nivelului de pregătire al studenţilor. Ce îmbunătăţiri ar putea aduce un “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în privinţa calităţii învăţământului superior? 5.Cadru didactic 4 . Ce probleme de asigurare a calităţii în universitatea dvs. capătă experienţă suplimentară” .„suferim de o lipsă de discuţie. Asigurarea calităţii este o chestiune foarte importantă” Pagina 30 .„nu pare a fi o activitate sistematică” Cadru didactic 5 .

„orice nou centru care îşi propune o legătură pe diverse domenii este deosebit de benefic. ei trebuie atraşi şi familiarizaţi cu probleme de antreprenoriat. ar fi bine dacă ar fi implicaţi cât mai mulţi studenţi în astfel de activităţi ” .Cadru didactic 2 .„studenţii ar trebui atraşi mai mult în activităţile astea ştiinţifice.” . cercetătorilor care poate să facă legătura mai uşor între specialişti din aceeaşi disciplină din alte universităţi din ţara noastră.„crescând şansele absolventului de a fi absorbit pe piaţa muncii creşte şi prestigiul universităţii. workshopurile. chiar studenţilor. din partea studenţilor dar şi din partea cadrelor didactice. şi creşte foarte bine calitatea învăţământului substanţial” . Mi se pare mecanismul foarte bun. dezvoltare de afaceri” .„cu cât Universitatea scoate absolvenţi care au succes pe piaţă. cu atât devine mai atractivă” . am putea să luăm din experienţa celorlalte universităţi modul în care ele îşi transmit.” -„ acest centru. cursurile.„vizibilitatea noastră creşte foarte mult faţă de mediul economic care uneori nu este bine reflectată” „În domeniul calităţii există întotdeauna loc de mai bine .„înfiinţarea este benefică cu dorinţa ca să atragă mulţi oameni şi să crească interesul lor.„Să creştem mobilitatea de studenţi de la o universitate la alta” .„dacă există liantul universitate – mediu economic atunci şi modul de informare al studenţilor este mai susţinut” .„prin platformă se facilitează Pagina 31 . Să nu fie pe perioadă limitată” fie interesaţi de cercetarea ştiinţifică şi de antreprenoriat” . el va crea o reţea între aceste trei universităţi şi ele îşi pot schimba foarte uşor informaţiile. acesta este mecanismul prin care poate să funcţioneze.„ .„această reţea favorizează fluxul de informaţii. informaţiile. să crească calitatea actului de învăţare.

„Beneficul este legat de practica studenţilor.„sunt convins că o să aibă rezultate bune chiar dacă pentru început numărul de brevete care să fie valorificate în mediul economic nu este aşa de mare. faptul că există o metodologie şi există un colectiv capabil să ofere consultanţă în acest domeniu pentru a putea transfera acest brevet către mediul economic.„În primul rând valorificarea rezultatelor. deci creşte din mecanismul de publicare de articole. de licenţă care să fie preluate de către mediul economic şi de către mediul universitar pentru a forma echipe din mai multe centre universitare care să lucreze la o singură temă” .„Comunicarea cred că este primul pas spre mai mult şi în domeniul cunoaşterii” Cadru didactic 4 Cadru . spre beneficiul întregii universităţi” . pe anume subiecte de cercetare la toate nivelele.” .„cunoscându-se mai bine.„Bine ar fi să fie interesat şi mediul economic de o temă. Importantă este organizarea.„calitatea muncii noastre se reflectă în numărul de job-uri pe care absolvenţii noştri îl vor avea în domeniu” . pentru că dacă se stabilesc acele teme de interes în zona economică automat se va crea acea punte de legătură cu mediul economic şi putem să facem acele acorduri de practică” sistemul de publicare al diverselor cărţi.„Consider că este de bun augur apariţia unui asemenea proiect şi am speranţe că va avea rezultate care să fie căutate atât de mediul universitar şi de mediul economic.„un schimb pozitiv de experienţă în direcţia asta. legături mai apropiate pe sistemul de învăţare. practica pentru licenţă. spre managementul cercetării avansate şi spre colaborare.„Cred că managementul calității este bine implementat în UPB.„ar putea să stabilească chiar teme de doctorat.„colaborarea între universităţi are şi alte avantaje.„cei din învăţământ ar afla din experienţa altora de la alte .” .” .Cadru didactic 3 .„aduce universităţile într-o legătură mult mai strânsă” .” . dar sigur că un schimb de experiență cu alte universități…” . se pot naşte alte tipuri de consorţii. inovare. posibilitatea de a . să se creeze acest sistem de interfaţă între cel ce conduce tema şi absolvent care să valideze până la urmă că ceea ce se studiază este pe baza cerinţelor mediului economic.„un organism care şi-ar propune ca obiectiv principal exact realizarea . pentru brevete” . pentru că apar probleme Pagina 32 .„ar putea să coreleze cumva acele programe ale cursurilor astfel încât să fie mai adaptate către zona practică” .

pe urmă şapte. Ce beneficii consideraţi că pot avea atât studenţii cât şi cadrele didactice din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. în timp.„cadre didactice implicate vor avea o experienţă în plus pe care trebuie să o . materiale puse la dispoziţie oricui are nevoie de ea.„cel mai important beneficiu e că o astfel de platformă este publică. atât pentru studenţi cât şi pentru cadre didactice? Cadru .„documentaţie. deci 10. Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea oportunităţilor de dezvoltare profesională ale studenţilor şi cadrelor didactice? 8. în activităţi de promovare a ştiinţei. cu colegi din alte universităţi partenere. […]” .” şi rezolvarea lor nu poate fi făcută decât împreună” transfera tehnologia. Care ar fi beneficiile înfiinţării unei biblioteci virtuale care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? 9. Pagina 33 . informaţia respectivă către cei care ar putea să le folosească sau către cei care ar putea să le ducă mai departe” . apoi mai multe.” universităţi” . Dacă peste un timp o să fie cinci universităţi.„Valorificarea rezultatelor şi chiar valorificarea studenţilor pentru că aşa poate o să ştim mai bine către ce să-i orientăm pe studenţi” Secţiunea 3: Aprecieri asupra implicaţiilor “Centrului Interuniversitar de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale” pentru studenţi şi cadre didactice 7. atunci obiectivul lui s-ar putea să fie atins şi s-ar putea obţine rezultate interesante. .didactic 5 legăturilor atunci poate că ar schimba în bine. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? . tehnologiei.„este un prim pas.„În momentul în care ei participă la astfel de acţiuni.„probabil că am reuşi să ridicăm calitatea educaţiei tehnice în primul rând.

„prin acest centru se creează premisele angajării lor. sunt sistematizate. orice experienţă de tipul acesta este o experienţă adăugată la CV şi poate conta la un interviu de angajare. a unor cursuri. noi având informaţia formăm aceşti oameni în direcţia aceasta creşte foarte mult inserţia studenţilor.didactic 1 transmită studenţilor.„Beneficiile mi se ar evidente. dar asta presupune că numărul locurilor de muncă să fie cât mai apropiat de numărul absolvenţilor noştri şi de aceea centru are un rol şi mă gândesc că poate asigura această cerinţă” .” . dacă o să cunoască mai mult privitor la .„studentul trebuie să fie cel mai important” . are idei de afaceri. problema este ca şi cadrele didactice să dorească să-şi pună cursurile on-line.„este foarte oportun.. a absolvenţilor în mediul economic. dar se poate naşte o competiţie între cele trei platforme. făcute cu o anumită direcţie atunci este un beneficiu foarte mare pentru că oricând găseşti documente de care ai nevoie. cerinţe minimale. pui la dispoziţie ca şi reciproca să fie valabilă” . chiar dacă nu este implicat în proiect.„dacă mediul economic vine cu propuneri.„beneficiul este legat în primul rând de posibilitatea de a participa mai mult la procesul de inovare.„Depinde de modul în care va fi receptat şi modul cum va putea fi integrat în viaţa universitară. şti unde să cauţi.” . dorinţa studenţilor să participe la asemenea cursuri” dacă se regăsesc în acelaşi loc. implicare de profesori.” . Competiţia naşte calitate şi performanţă.„Problema este securizarea. vrea să afle cum să procedeze. un instrument gratuit” . cât timp poţi să vedea ce fac colegii tăi încerci să atingi nivelul. deci şi pentru număr mai mare de studenţi şi pentru număr mai mare de automat capătă şi un background care le poate folosi în viitor la o angajare sau în mod sigur la deschiderea unei afaceri. modul în care se pot crea drepturile de autor” .] în a pune cursurile online” . cele trei universităţi. mai larg.„Acest mod de a da informaţia eu zic că stimulează dorinţa de a te perfecţiona şi de a ajunge la cel mai ridicat nivel” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 .„punerea în comun a unor informaţii. şti ca le găseşti acolo. Tinerii sunt dornici de cunoaştere oricine.„O experienţă într-un astfel de proiect este benefică pentru cadrul didactic pentru că în primul rând poate să transmită studentului” . Noi avem o reţinere [. absorbi informaţia şi cu respectarea dreptului de autor. se poate cere şi consultanţă” . reprezintă o şansă la un nivel de comunicare mai accesibil.„comunicarea virtuală are altă lărgime şi normal că se impune şi este foarte bine că se poate organiza un astfel de centru care Pagina 34 . .„Beneficiile sunt evidente.„noi nu suntem rivali.

„Dacă există o asemenea Pagina 35 .” . a unei biblioteci virtuale. în care întotdeauna să existe o primenire a angajaţilor. O astfel de reţea poate să clarifice mai bine aceste echipe care lucrează în România” are cum spuneam o altă forţă prin natura tipului de comunicare” Cadru didactic 5 . în ultimii ani. câştigul ar fi nu numai pentru studenţi ci şi pentru profesorii care stabilesc conţinutul acelui material care îl transmit studenţilor.„Existenţa unui centru de informare prin care să strângă preocupări.„Pentru cadre didactice este o oportunitate pentru că noi suntem obişnuiţi să lucrăm întru-un sistem destul de rigid. ar fi foarte utilă. succesul va depinde de modul în care se va implementa. deci prin proprietate intelectuală.„existenţa unei biblioteci în care să nu facă această activitate sporadic şi de multe ori ilegal.„Punerea în contact a grupurilor de studenţi cu parteneri economici care pe durata studiilor.„Dacă se clarifică de la început care sunt drepturile pentru materialele care se încarcă în această reţea atunci probabil că va avea succes.” .„Salut această iniţiativă. astfel încât ei să fie pregătiţi.„.cadre didactice” în general dar depinde şi de modul cum li se prezintă marfa. În măsura în care cu timpul. mai ales pentru firmele mari.„Eu cred că se pot forma colective pe domenii. date. pentru că aici trebuie stabilit dreptul de proprietate intelectuală foarte bine” . evident că i-ar ajuta pe studenţi. aici am ceva reticenţe. dar şi pe o variantă în care să forţăm guvernanţii de a sprijini absolvenţii pentru angajare.” .” .” ..” . să ştie ce aşteaptă de la ei.] este de a găsi şi acea motivaţie pentru mediul economic” .” . o să le mărească interesul pentru astfel de activităţi” .” . ceva dubii cu privire la conţinut.” Cadru didactic 4 . prin efortul unor oameni se vor găsi modalităţi prin care să dovedească că este utilă pentru studenţi atunci lucrurile respective vor avea succes.„Prin consultanţă şi prin specialiştii respectivi din această reţea putem să lămurim în detaliu problemele de conţinut tehnic.„un astfel de centru poate să faciliteze în plus o angajare a studentului prin intermediul acestor contacte pe care le va avea cu mediul economic. adică formalizat . [pentru cadre drepturile de autor. Problema [.„numai în cadrul unei reţele putem stabili care sunt acele direcţii în care trebuie să investim cercetare. să le pună la dispoziţia celor interesaţi. activităţi de la diversele componente. dacă nu vom putea să avem un contact permanent cu mediul economic. privitor chiar la posibilităţile materiale de câştig prin brevetare. prin drepturi de autor. este o pierdere mare pentru învăţământul superior.„Trebuie să lucrăm într-un mediu economic ceva mai stabil.

” bibliotecă pe domenii. atunci ar fi un beneficiu atât al profesorilor cât şi al studenţilor. A.„Doresc ca activitatea centrului să servească creşterii şi implicării studenţilor” 11. în care oamenii să-şi promoveze rezultatele. mai eficientă. realizările. să aducă îmbunătăţiri” . să nu se mai facă invenţii pe hârtie. aşa că este foarte utilă o astfel de bibliotecă virtuală. mergem rapid acolo şi cu o căutare mult mai scurtă.„Prin popularizarea platformei către studenţii cu care lucrez” Pagina 36 . ele să fie transferate către mediul economic şi să aducă nişte beneficii. contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui Centru interuniversitar? . Dar pentru optimizarea comunicării / colaborării dintre universităâile din Romania şi mediul economic? .„Mediul economic poate fi atras aici prin postarea unor informaţii legate de cerinţele lor pentru viitorii absolvenţi.” Secţiunea 4: Sugestii finale 11. B. ai obţinut materialul.” 12. Ce activităţi ar putea desfăşura Centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţii serviciile de sprijin pentru procesul educaţional şi cel de cercetare? Cadru didactic 1 . În ce mod aţi fi dispus şi aţi putea dvs.„Ar trebui sprijinite transferurile de tehnologie.didactice] un astfel de centru ar organiza nişte activităţi care să promoveze periodic. de la invenţii. atunci în loc să umblăm pe Internet să căutăm reperele respective. să organizeze simpozioane. inovaţii la punerea lor în practică.

„ prin ceea ce putem face noi profesorii.„Cred că se pot organiza în continuare workshop-uri.” . informaţii despre .„sunt interesat.„dacă studenţii sau cadre didactice care intră în acest circuit au acces la informaţie pot să realizeze un nivel ridicat al lucrărilor de cercetare” . la inovare. prin munca de zi cu zi să încercăm la cursuri. apreciez pozitiv o astfel de iniţiativă şi voi susţine cu tot ce pot dacă o să apelaşi la ajutorul meu. de punere la dispoziţie a unor materiale.” . de la cunoaştere.„modul în care aceste platforme vor lucra şi vor putea să interacţioneze între ele vor atrage mai mult sau mai puţin respectivii participanţi la platformă.„este o oportunitate.„Cu ajutorul studenţilor să completăm baze de date în diverse domenii” .Cadru didactic 2 . brevetare.„subiectele ar trebui să vină ș i din partea mediului economic” . Să se ştie că există un loc unde absolventul se poate uita şi poate să caute şi să găsească ceva potrivit” .„Eu aş putea pune la dispoziţie experienţa pe care o am legată de colaborarea cu mediul economic” . proprietate intelectuală. la laborator în discuţiile pe care le avem la toate ciclurile de studii să influenţăm tineretul nostru în această direcţie spre inovare. pot să contribui în măsura în care sunt treburi concrete” Cadru didactic 5 .” -„ stabilirea de legături din mediul economic care să ceară absolvenţi prin intermediul platformei.„Activităţi de informare. adică crearea unor căi mai fiabile” Pagina 37 .„Aş fi doritoare şi capabilă să beneficiez de facilităţile pe care acest centru cu platformă” .„Prin realizarea unor colaborări cu parteneri similari din universităţi şi realizarea de proiecte de cercetare” .„Existenţa tuturor acestor căi de informare. activităţi care ar putea să implice şi comunicarea directă care după cum spuneam cred că are forţa ei şi să adune la un loc pe toţi cei care sunt interesaţi în acest ciclu de dezvoltare.„mediul economic şi-a postat intenţiile” Cadru didactic 3 Cadru didactic 4 - .” .

REZULTATELE SINTETICE E ALE INTERVIURILOR CU REPREZENTANŢII MEDIULUI ECONOMIC Secţiunea 1: Aspecte Generale 1.„În momentul de faţă practic nu există.2. economic.” . aduc o informaţie în plus pentru că mediul academic nu are întotdeauna informaţiile corecte. nu ştiu să sau nu înţeleg ce îşi doresc operatorii economici” .” IV.agenţii economici interesaţi.„din păcate nu este aşa cum ar putea să fie. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi Mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic .„slab. şi universităţi. sunt câteva încercări. […] În sensul acesta mediul de afaceri. cel puţin cu universităţi de stat nu există. sunt câţiva profesori de la Politehnică care caută să aibă preocupări cât mai aplicative şi să-i antreneze pe studenţi. universităţile nu se pricep să abordeze mediul economic. În această etapă între mediul de afaceri. despre universităţile interesate în anumite domenii.„Medie. recunoscuţi. să creeze posibilitatea ca oamenii să obţină informaţii în ce îi interesează în cel mai scurt timp.” .A. prin reprezentanţi autentici.„operatorii economici au pierdut încrederea şi rareori mai consideră că universităţile au ceva să le ofere. ar trebui cooptaţi în senatele universităţilor pentru că ei aduc o experienţă. dar nu sunt prea mulţi din păcate. industrial. În prezent. sunt prim-vicepreşedinte al patronatului Reprezentant 2 mediul economic Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul Pagina 38 . eu reprezint si patronatul. responsabili.” . În afară de Politehnica nu am văzut o facultate să vină la patronat. comercial.

” Secţiunea 2: Aprecieri asupra principalelor puncte slabe ale absolvenţilor [angajaţi] 2.„Cunosc teorii. de Pagina 39 . dar care mediului de afaceri nu îi sunt necesare. Aş dori să discutăm puţin despre proaspeţii absolvenţi de facultate. focalizate pe discipline. din generaţiile recente.” . au găsit căi de a colabora cu diverse firme. cel puţin zona inginerească ar trebui să se apropie mult mai mult de lucrurile concrete care se întâlnesc acolo unde ajunge viitorul inginer să lucreze. Patronul are nevoie de o cultură inginerească fundamentală şi de elemente fundamentale economice” . nu au venit să ne solicite date.economic Reprezentant 5 mediul economic Bucureşti-Ilfov.” .„absolventul nu ştie unde ajunge. dar în uzină. pe care şcoala nu ţi-o dă din păcate.„a doua problemă de care ne lovim este mobilitatea forţei de muncă.” 5. din acest punct de vedere? Reprezentant 1 mediul economic . lipsa concentrării în unele momente şi lipsa dorinţe de specializare într-un anumit domeniu pe o perioadă mai lungă.„în primul rând plăcerea de a munci. poate şi lipsa de disciplină şi organizare. Colaborarea la nivel profesor – firmă este foarte bună.„le lipseşte simţul tehnic. Din păcate absolventul nostru ştie destul de multe lucruri foarte profunde.„Cred că destul de bună.” Reprezentant 2 mediul economic . să ne solicite consultaţii dacă am putea să repartizăm undeva absolvenţii sau în timpul facultăţii. .„lipsa abilităţilor de a integra abilităţi din diferite domenii. Care este experienţa dvs. în firmă.„să luam cunoştinţele acumulate în şcoală şi capacitatea pe ce ţi-o dă şcoala de a prelucra informaţia atunci când obţii informaţii.” .” . a responsabilităţii actului de muncă. Care sunt cele mai frecvente puncte slabe pe care le-aţi sesizat la absolvenţii angajaţi? . ceva matematică. Pretenţiile exagerate pe care le au tinerii angajaţi atunci când sunt angajaţi şi lipsa unei conştiinţe. nu chiar toţi.„cunoştinţele pe care le posedă […] sunt fragmentate.] absolvenţii din ultimii ani sunt obişnuiţi să schimbe des locul de muncă. studenţii.. Asta înseamnă că el nu are noţiuni fundamentale. [. şi la alte lucrări. din considerente materiale în primul rând şi ale profesorului care câştigă şi ale firmelor pentru că beneficiază de experienţa lor. să facă o practică undeva de câteva ore. Majoritatea profesorilor. patronul nu are nevoie de aşa ceva. inclusiv eu colaborez cu profesori la teme de cercetare.

„În ultimul timp am o experienţă mai bună. să facă să-l termine” . o superficialitate.„Legătura între teorie şi practică.„cei cu studii superioare nu au experienţă suficientă pentru că nu mai au unde să vină să facă practică şi să poată să-şi îmbunătăţească cunoştinţele” . învăţau meserie după care plecau. dar nu prea ştiu să le pună în practică. ceea ce dăunează modului în care ei ar trebui să-şi perfecţioneze şi să-şi cristalizeze nişte cunoştinţe şi îi ţine mereu într-o stare continuă de începători.„este folositoare [munca în firma respectivă şi pentru ei pentru că în primul rând îşi fac cunoştinţe solide şi CV solid.„o anumită neseriozitate. nu contează că este prost. au lucrat 1-2 ani la firmă şi pe urmă s-au dus la multinaţionale „ .„În ultimii 5-6 ani cam jumătate din angajaţi sunt studenţi. care sunt criteriile pe baza cărora este evaluat un candidat cu 4. de la Politehnică. dar înainte veneau un an. Ce credeţi că ar trebui să facă instituţiile de învăţământ în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor în domeniul de activitate al companiei dvs. Acesta este un lucru foarte grav pentru că acum nu mai poţi să îţi desfăşor activitatea numai în România.„spre surprinderea mea sunt foarte mulţi absolvenţi care nu cunosc o limbă străină.„La cei noi. Şi ei trebuie să înţeleagă nevoile firmei.” .” Secţiunea 3: Absolvenţi angajaţi: competenţe dezirabile / căutate 3.„Lipsa de practică. au senzaţia că ceea ce fac este o joacă. În procesul de recrutare a forţei de muncă.” Reprezentant 5 mediul economic . Aici este un punct slab. o neconştientizare a lucrului făcut. la expoziţii” . odată cu venirea crizei parcă nu mai este migraţia aşa de mare. sunt tentaţi să facă lucrurile repede. se mai întâmplă să lucrezi până târziu că a doua zi ai predare. În primele luni de activitate. Vin cu nişte cunoştinţe teoretice într-o zonă.? Pagina 40 . Unii din ei au terminat.multe ori migrând de la un domeniu la altul. trebuie să participi la târguri. doi. Ce abilităţi şi competenţe ar trebui să aibă dezvoltate respectivii candidaţi? 6.” .” Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic .” .

” Reprezentant 2 mediul economic . cunoştinţe de electronică.„Inovarea este cea mai importantă” . dacă a Reprezentant 3 mediul economic . „ .” . capacitatea de a-şi organiza propria muncă. autoorganizarea.” . aplicaţii în care să se integreze cunoştinţele din mai multe domenii.„ un bagaj de cunoştinţe.” . ci testul de verificare a abilităţilor. ne interesează acest spirit practic” . mecanică…aceasta sunt de bază. de viaţa reală. programarea calculatoarelor. ne uităm la ce mai ştie să facă.„Sunt elementele fundamentale ale domeniului: abilitatea.„Prima etapă la o multinaţională este să vadă dacă are fundamentele în care el va fi angajat. pentru aceasta obligatoriu va trebui să existe o formulă de a cointeresa firmele pentru a asigura condiţii de practică normale studenţilor.„să obişnuiască studenţii să abordeze subiecte mai apropiate de practică.„Unul din criterii este dacă îl cunoaştem deja dinainte. capacităţi de comunicare cu beneficiari din alte domenii” . alte criterii.„să aibă o experienţă.? De ce? Reprezentant 1 mediul economic .” . are deja cu ce să compare activitatea noastră” .„capacitatea de comunicare.” . program flexibil.„Limba străină este foarte importantă” . Dar etapa a doua nu este testul de aprofundare a verificării cunoştinţelor.„ activitatea de practică a studenţilor să devină extrem de serioasă. loc de muncă flexibil.„Un prim pas fac din anul acesta când practica nu mai este 2-3 săptămâni şi este o practică mai serioasă de luni de zile.” . înţelegând aici inteligenţa de a corela informaţii pe care ţi le dă cineva sau mai ales să ştii de unde să le iei.studii superioare pe poziţii de intrare (new entry) în compania dvs.„capacitatea de organizare.„În angajare am ţinut cont şi de practica pe care au făcut-o.„putere mare de muncă.„trebuie făcută şi partea de antreprenoriat.„promovarea modelelor. Să aibă puţin curaj şi să nu aştepte tot timpul să le spui ce să facă” Pagina 41 . este fundamental aspectul acesta pentru că ea este tributară unor angajamente sufleteşti a celor care decid.” . să se facă puţin întreprinzători. autodisciplina.„un element care trebuie regândit este strict curricula.” .” .„cunoaşterea limbii engleze. disponibilitatea de a lucra un volum cât mai mare de timp.

dacă lucrează în echipă. Dorim să vedem ce vrea să facă…” . să poată să facă practică […] în toate domeniile” Reprezentant 5 mediul economic . cunoştinţe de electronică şi mai ales îndemânare de electronică. să se descurce în toate domeniile. le-am găsit lucrări pe direcţia lor şi am reuşit eu să fac să creez acea coeziune de care este nevoie.” . să fie cât mai multe laboratoare.” . […] Facultăţile ar trebui să pună mare accent pe cunoaşterea unei limbi străine.” . să aibă viziuni despre ce produce firma noastră.„Politehnica ar trebui când face acest agreement-uri.” .„aici trebuie să aibă abilităţi. să vadă dacă acele firme au capacităţi de a face practică reală.„A doua este că trebuie să insiste foarte mult pe aspectele practice ale pregătirii lor. să trimită reprezentanţi să discute cu firmele să stabilească programe de practică. atunci studentul o să dobândească şi aceste cunoştinţe practice de care are neapărat nevoie.„În aceste timpuri nu se ai poate lucra decât dacă este creativ.„Nivelul lui de pregătire profesională. aici au ocazia să facă”.” . cunoaşterea calculatorului.„Cred că ar trebui să înceapă prin a-şi educa profesorii.” . cunoaşterea unei limbi străine.” Secţiunea 4: Aprecieri asupra oportunităţii creării “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Pagina 42 .” .” . „ .” . . interviul este important.„În primul rând este obligatoriu să cunoască „C”.„am avut şi cazuri de angajaţi.„Trebuie insistat mult mai mult pe partea practică.„Să aibă viziuni despre viitor.„să dezvolte laboratoarele. student chiar care nu putea lucra în echipă. Sigur. Eu am constat în mediul universitar […] că profesorii au tendinţa să îşi vadă mai degrabă de ale lor decât de studenţi.Reprezentant 4 mediul economic mai avut puţină practică. Nu a fost nici o problemă.„ceea ce acasă era o pasiune.„În primul rând competenţa.

„Când se va crea această etapă.8. cunoaşterea unor rezultate mai rapid decât dacă ar fi făcute în alte formule. rămân aşa.” Pagina 43 . ce înseamnă testele şi angajarea propriuzisă. Există o realitate economică” . alte medii sociale. alte domenii. Dacă există parteneri credibili proiectele proprii vor avea şanse mai mari ca să fie realizate. cu mai multă uşurinţă. doar postarea este un prim pas şi eu o consider benefică. ce înseamnă angajarea într-o firmă.” . nu văd de ce nu ar avea efectele respective.” Reprezentant 2 mediul economic . 3. cu colegi din alte universităţi partenere. se poate face orice. anul 1.„Din punctul de vedere al PI.” . aceste centre nu vor avea nici un efect.” 10. dacă identifică parteneri prin această reţea. la fel cum există avantaje în comunicarea cu persoane din alte ţări. când se va parcurge pentru că necesită timp. asociaţiile patronale. Avantajele sunt clare.” .„Este un prim pas. […] Atât timp cât informaţia circulă şi este multiplicată. tehnologiei.„În momentul în care s-ar accepta această formulă şi de mediul de afaceri. grupuri mari de firme” .„contribuie la lărgirea unui orizont de cunoaştere. şi chiar le va avea. 4.„Rata de inserţie poate depinde mai puţin de voinţa universităţilor şi a companiilor în această problemă. Dacă proiectul îşi propune apropierea de mediul de afaceri ca să valorifice ceea ce realizezi.„înseamnă identificarea de parteneriate. dacă aceste centre vor trata eficient problema atunci s-ar putea ca 9. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? . Consideraţi că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a proiectului ar putea îmbunătăţii comunicarea/colaborarea dintre mediul universitar si cel economic? „Percepţia rezultatelor cercetării universitare în mediul de afaceri nu este pozitivă. pentru că dacă sunt schimburi universitare. 2. Care apreciaţi că ar fi rolul “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” pe care vi l-am prezentat la începutul discuţiei în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? Reprezentant 1 mediul economic . Cred că din punctul acesta de vedere. Ce beneficii consideraţi că pot avea studenţii din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. Cred că este obligatoriu […] să fie prezente firmele.” . să se lucreze la ele şi să fie finalizate. vor cunoaşte altă realitate […] poate vor participa la nişte proiecte despre care nu ştiau pentru că se desfăşurau în altă universitate sau în altă localitate.„Prezenţa activă ar putea să facă din aceste centre un mare sprijin pentru student ca la finalizarea studiilor să poată fii cu mai multă uşurinţă angajat pentru că prin aceste centre s-ar comunica din timp util. important însă după aceea ca aceste teme să fie lansate. prima etapă de parcurs este o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri. în activităţi de promovare a ştiinţei.„Un astfel de centru poate va îmbunătăţi sau va prelua o parte din activităţile de organizare a acestui flux de absolvenţi” .„Dacă aceste centre vor fi populate exclusiv cu mediul universitar.

dar să vedem dacă se realizează. ar putea să înceapă colaborările şi cu observaţiile de rigoare din partea fiecăruia. […] Cultura tehnică ar trebui să fie totuşi liberă. o văd ca pe un fel de forum. [.] s-ar putea face schimb de experienţă între facultăţi.„Sigur că are un rol pentru că fondurile structurale pot fii accesate dacă vii cu un brevet. fie că este profesor sau firmă. Lansăm o problemă. este un domeniu complex şi se învaţă unul pe altul.” Pagina 44 . în automatizări.„când [absolventul] are o deschidere şi are o imagine. […] Mă gândesc că aceasta se va întâmpla şi pe această platformă.” . poate s-a înscris la o facultate dar îşi dă seama după 1-2 ani că nu are aptitudini. ar fi o realizare mare.„Dacă s-ar înfiinţa şi dacă s-ar ajunge la această soluţie. deci se poate face un schimb foarte bun de idei.„Da.„platforma ar trebui să fie interactivă. Când vine un student sau viitor . în momentul în care se despart dacă a fost o comunicare bună. ani diferiţi.„Eu văd ce câştigă studenţii de la mine lucrând. de la facultăţi diferite şi văd că se sfătuiesc. are o altă pregătire şi chiar practica.Reprezentant 3 mediul economic rezultatele să fie utile şi spectaculoase.” . poate are aptitudini în celălalt domeniu” .„Categoric ar ajuta […] multe firme colaborează strâns cu profesorii.” . în domeniul ales. întrebare la care nu găsim răspuns pe Internet. atunci s-ar putea ca problema aceasta a proprietăţii intelectuale să nu fie foarte eficient tratată.. se pot dezvolta produse noi.” .„Da” Reprezentant 4 mediul economic . cu o lucrare.„Din parteneriatele acestea au toţi de câştigat […] „dacă se întâlnesc doi şi fiecare are numai o idee.” . ei se întâlnesc cu studenţi diferiţi care nu se cunosc. cu o PI pe care încerci să o valorifici. cei mai cu experienţă îi învaţă pe cei tineri.„Dacă sunt serioşi şi folosesc această bază în a-ţi creşte competenţele profesionale. dacă va fi doar un flux de informaţii pentru care companiile vor trebui să facă un demers în plus. Categoric este o idee grozavă. dacă îi vine vreo idee. ar putea îmbunătăţi pentru că atunci s-ar şti ce vor unii ce vor alţii. programare. discută. fiecare pleacă cu două idei”. dacă este la nivel de proiect. cam ştie cu cine va colabora” Reprezentant 5 mediul economic . de obicei. orice colaborare aduce rezultate. are noţiuni şi despre alte activităţi. să poţi să găseşti informaţie mai de specialitate. fără îndoială la un interviu îi vor ajuta.” .

acum mai puţin deoarece programul este supraîncărcat. putem să continuăm acţiuni pe care deja le derulăm.angajat. din primele trei întrebări ştiu cu cine am de a face. concrete şi atunci am vedea fiecare cum lucrează celălalt.” . a învăţat.” . 12. profesori. Prin ce tip de activităţi ar putea îmbunătăţii acest centru interuniversitar comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic .„Dar dacă am fi invitaţi pentru a prezenta ce aşteaptă mediul de afaceri. să vedem dacă găsim în universităţi persoane dispuse să lucreze cu noi la aceste teme. ce probleme are şi am reuşi să optimizăm această interfaţă. forumuri cu oameni de afaceri şi studenţi. În acest moment nu aş putea. ar trebui seminarii. Cunoşti un om care a lucrat. revin a o temă la care ţin mult: activitatea practică. În ce mod aţi fi dispus/ă şi aţi putea dvs.„Ar trebui făcută o platformă în cadrul căreia să se poată întâmpla Reprezentant Pagina 45 . ce aşteaptă de la un absolvent. putem participa oricând la schimburi de idei şi de opinii” .„Dacă centru ar funcţiona peste 4-5 ani m-aş implica mai mult. chiar în faza de iniţiere […] ar fi un dialog în cadrul unor activităţi practice.” . primul lucru valabilitatea şi viabilitatea temei de cercetare.„pentru anumite teme la care lucrăm să facem cunoscute acestei reţele de centre temele respective.„Prin realizarea de proiecte comune. care ştie faţă de cei care vin şi încearcă şi ei… Îi ajută.„Suntem dispuşi [să ţinem scurte prelegeri în faţa studenţilor despre cerinţele Reprezentant 2 mediul economic . le cresc şansele dar nu este suficient. se poate face decât în prezenţa mediului de afaceri. în sensul primirii de studenţi în stagii de practică. pe parcursul cărora să lucreze la proiectele noastre de dezvoltare şi evident fără aplicaţie practică imediată.„Ar trebui identificat interesul mediului de afaceri pentru anumite teme de cercetare. contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui centru interuniversitar? . Poate mai puţin prin evenimente de diseminare.” Secţiunea 5: Sugestii finale 11. dar prin facilitarea în orice măsură.

„[ar putea fi o ocazie oportună ca mediul economic să-şi transmită cerinţele pe care le are în privinţa competenţelor dezvoltate de absolvenţi?] În mod […] cred că ar da rezultate foarte bune. să fie coordonate de cineva. publicarea de informaţie nouă” mediului economic].„Ar trebui informaţi studenţii în primul rând despre ce se mai produce în România. acolo să le expunem toate aceste posibilităţi” . parolă. De ani de zile o facem.„Publicitatea lucrărilor tale te obligă să îţi creşti calitatea” . să le dezvolte în momentul de faţă” Reprezentant 5 mediul economic . Însă se poate impune cu cont. […] Ar trebui să postăm ce societăţi mai avem în ţară care să producă şi unde să fie angajaţi.„Accesul liber la informaţie. Să le arăt că nu e uşor lucru a trece prin viaţă şi a termina o facultate. am făcut-o şi vrem să o facem în continuare.” . să nu fie lăsate la voia întâmplării” .„aş veni să le exprim din experienţa mea tinerilor.3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic toate acestea. oricine să poată intra.” . lucrări ale profesorilor şi ale studenţilor.„E posibil să vreau şi să pot să public informaţii” Pagina 46 . Aş explica […] care sunt specializările care ar trebui să le cunoască.” . accesul trebuie liber.„În primul rând să pună la dispoziţie ca documentaţie cu titlu gratuit. nu cu cont şi parolă.

dezvoltare.3. Pagina 47 . adaptarea cursurilor către aspecte practice. A. datorită faptului că ar ajunge să cunoască din timp cerinţele mediului economic şi ar participa şi în activităţi de practică. atât din mediul universitar câr şi din mediul academic. referindu-se mai ales la nivelul instituţional. dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale. şi creşterea numărului de colaborări cu diverşi actori economici în vederea stagiilor de practică ale studenţilor. dintre colegii unui anumit domeniu ştiinţific.IV. În privinţa comunicării dintre universităţi şi mediul economic. Intervievaţii consideră că participarea în activităţile „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar creşte şansele studenţilor de a se angaja după absolvire în domeniul lor de studiu. De asemenea. încurajarea mobilităţilor studenţeşti. Beneficiile de care se poate bucura însăşi Universitatea Politehnica din Bucureşti în urma acestui proiect se referă la o mai bună vizibilitate în mediul academic dar şi în mediul economic. dar negativ la nivelul cooperării instituţionale. dar şi în parteneriate pentru cercetare. creşterea ratei de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii care ar duce la creşterea prestigiului universităţii şi la o mai mare atractivitate pentru viitorii studenţi de a se înscrie aici. Concluzii ale interviurilor cu cadrele didactice Părerile cadrelor didactice atât asupra comunicării dintre universităţile din România cât şi dintre universitate şi mediul economic sunt împărţite: pe de o parte sunt cei care apreciază această comunicare ca fiind pozitivă şi bine dezvoltată. eventual desfăşurată în echipe de cercetare. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” a fost apreciat pozitiv în ceea ce priveşte posibilitatea de îmbunătăţire a comunicării interuniversitare şi a comunicării dintre universităţi şi mediul economic. iar experienţa cadrului didactic obţinută din participarea într-un astfel de proiect (în colaborări cu alte cadre didactice şi în participarea la evenimente de diseminare a rezultatelor propriilor cercetări) este benefică în cele din urmă tot studentului. Calitatea procesului de învăţământ ar fi îmbunătăţită prin intermediul activităţilor „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” datorită implicării studenţilor în proiecte de cercetare în colaborare cu mediul economic. aceasta a fost apreciată de asemenea relativ pozitiv când vine vorba de nivelul individual. cu condiţia ca el să fie activ pe o perioadă îndelungată de timp şi să dezvolte o reţea cât mai largă de participanţi. Beneficiarul final este considerat a fi studentul. în mod special în activităţi benefice studenţilor. prin abilitatea îmbunătăţită a cadrului didactic de a transmite acestuia informaţii actuale cu privire la cerinţele mediului economic şi la ultimele dezvoltări din domeniul respectiv. şi pe de cealaltă parte sunt cei care consideră că această comunicare nu este foarte bună. referindu-se în special la comunicarea la nivel individual. fiind exprimată nevoia de îmbunătăţiri majore şi sugerându-se importarea din alte ţări a unor modele de comunicare între cele două medii. Se constată un interes crescut al cadrelor didactice de a avea o mai bună cooperare şi comunicare cu mediul economic. managementul calităţii este raportat tot la capacitatea de inserare pe piaţa muncii a viitorilor absolvenţi. inovare. pe teme propuse de mediul economic.

ideea este pozitiv evaluată având în vedere şi orientarea societăţii actuale spre cunoaştere şi acces larg la informaţii specializate.A. abilităţile de utilizare a calculatorului. IV. dezvoltarea unor activităţi de antreprenoriat. dezvoltarea de laboratoare pentru creşterea numărului de activităţi practice în cadrul cursurilor. Alte deficienţe identificate de reprezentanţii mediului economic care nu ţin de programul de studiu sunt lipsa motivaţiei. care a fost identificată de fiecare intervievat. acestea sunt: introducerea stagiilor de practică drept activitate de primă importanţă. puncte slabe în ceea ce priveşte proaspeţii absolvenţi sunt următoarele: absolventul nu deţine cunoştinţe aprofundate necesare desfăşurării unei activităţi performante pe piaţa muncii în domeniul său de studiu. spiritul practic. Pagina 48 . lipsa puterii de muncă. rămâne lipsa de practică (înţeleasă în primul rând ca stagiul anual de practică din cadrul programului de studiu cât şi ca activităţi practice înglobate în cursurile universitare). temere care se resimte (conform spuselor participanţilor) în întreaga colectivitate a cadrelor didactice. regândirea curriculei universitare. experienţa anterioară (obţinută prin stagii de practică). Urmează apoi cunoaşterea insuficientă a unei limbi străine şi incapacitatea de a face legături între teoriile învăţate. În privinţa măsurilor pe care instituţiile de învăţământ ar trebui să le întreprindă pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor. Toate persoanele intervievate şi-au exprimat acordul şi interesul de a participa în activităţile centrului (în colaborări cu colegi din alte universităţi cu mediul economic) şi de a ajuta la promovarea acestor activităţi în faţa studenţilor. Concluzii ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic Din perspectiva mediului economic. Un avantaj al acestei biblioteci este faptul că oferă informaţie specializată colectată într-o singură sursă sigură şi verificată şi că accesarea sa prin intermediul acestei surse este legală. implicit lipsa unei legături între teorie şi practică. lipsa puterii de concentrare şi superficialitatea. dar principala problemă şi reţinere identificată de cadrele didactice intervievate este asigurarea drepturilor de autor pentru lucrările publicate în mediul virtual. capacitatea de comunicare. cunoaşterea unei limbile străine (cel puţin). cu menţiunea că activitatea practică rămâne principala condiţie pentru o bună integrare a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul studiat. nu are un sens de orientare al carierei şi se înregistrează o migraţie puternică în piaţa muncii a proaspeţilor absolvenţi. Principala deficienţă a absolvenţilor. competenţe şi abilităţi deţinute de absolvenţi la momentul angajării sunt: cunoştinţele de specialitate.În privinţa bibliotecii virtuale. capacitatea de organizare.4. Rolul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii este pozitiv evaluat de respondenţi. Cele mai căutate cunoştinţe.

rămâne studentul. prin prelegeri ţinute în faţa studenţilor despre cerinţele pieţei muncii. pentru realizarea de noi parteneriate. publicaţii. Prin aceste teme de cercetare. mediul economic este înclinat spre ideea unui acces liber. CONCLUZII FINALE ALE INTERVIURILOR Principalul beneficiar al activităţilor “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. În ceea ce priveşte accesul la materialele din biblioteca virtuală. atât ale cadrelor didactice cât şi ale studenţilor. prin creşterea nivelului său de pregătire. a rezultatelor şi lucrărilor de cercetare. cu realităţile economice de la nivel naţional. IV. Biblioteca virtuală este văzută ca o sursă specializată de informare atât pentru student cât şi pentru reprezentanţii mediului economic interesaţi de o anumită temă. consolidându-se astfel colaborarea celor două medii. Un singur respondent a apreciat ca pozitivă această colaborare.Toţi intervievaţii consideră că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar duce la îmbunătăţirea comunicării şi colaborării dintre mediul universitar şi cel economic. dar făcând referire la parteneriate individuale între cadre didactice şi firma sa. nerestricţionat. dar este necesară “o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri”. rezultate ale cercetărilor etc.5. identificându-se o ruptură majoră între viziunile celor două medii. pe baza intereselor practice ale acestuia din urmă. studentul va fi mai familiarizat cu ceea ce i se va cere la angajare. din perspectiva ambelor categorii de intervievaţi.A. Pagina 49 . care sunt înclinate spre protejarea propriilor drepturi de autor pentru cărţi. Toţi respondenţii s-au arătat dornici să participe la activităţile centrului. posibilitatea de a derula activităţi practice şi introducerea unor teme de cercetare (eventual în echipe de studenţi) propuse de mediul economic. Relaţionarea virtuală a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată ca fiind benefică pentru ambele categorii. prin publicarea de informaţii pe platforma virtuală şi prin stabilirea unor noi colaborări cu mediul universitar în activităţi de cercetare. În privinţa sugestiilor de activităţi pentru “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. datorită schimbului de informaţii şi experienţă. Se observă aşadar o viziune diferită în acest aspect faţă de cea a cadrelor didactice. se reiterează ideea ca unele teme de cercetare dezvoltate în mediul academic să fie propuse de către mediul economic. creşterea interesului în sfera cercetării şi inovării. dar se menţionează din nou îndreptarea atenţiei şi spre mediul economic şi implicarea acestuia în relaţionarea virtuală şi crearea unui mediu interactiv în care toate cele trei categorii de beneficiari să relaţioneze direct. Comunicarea dintre universităţi şi mediul economic este predominant negativ apreciată.

fără a se face o integrare activă şi a mediului economic. să se desfăşoare pe o perioadă mai mare de timp şi să implice activ mediul economic în activităţile sale. a transferului tehnologic. cadre didactice şi mediul economic. fapt ce ar duce la o îndeplinire limitată a obiectivelor propuse. pentru a se asigura o mai bună inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul lor de specializare. în sensul în care reprezentanţii mediului universitar au o apreciere uşor mai optimistă asupra acestei comunicări decât reprezentanţii mediului economic. Pe baza acestor aprecieri referitoare la stadiul actual al comunicării între mediul academic şi cel economic. asupra cadrelor didactice prin oportunităţile de comunicare şi colaborare cu colegi din alte centru universitare din ţară prin intermediul unei reţele specializate şi asupra mediului economic prin stabilirea unui canal de comunicare dedicat realizării unor relaţii de durată cu mediul universitar şi de transmitere a cerinţelor sale către viitorii absolvenţi. aducând beneficii în special studentului. Se menţionează în acest sens necesitatea ca mediul universitar să vină în întâmpinarea mediului economic. Ambele categorii de participanţii au făcut în dese rânduri referiri la importarea unor modele de comunicare dintre mediul universitar şi cel economic din alte ţări europene şi din SUA.dezvoltării – inovării. Aceste reţineri se referă la o posibilă integrare a centrului numai în mediul academic.Se observă o diferenţă de percepţie în ceea ce priveşte comunicarea între mediul universitar şi cel economic. aceste relaţii vor fi consolidate. Pentru a concluziona. cu menţiunea ca proiectul să “nu rămână doar pe hârtie”. Atât cadrele didactice cât şi reprezentanţii mediului economic au afirmat că succesul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” depinde de modul său de implementare şi mai ales de asigurarea unei activităţi susţinute pe termen lung (unele aprecieri mergând până la o durată de 10 ani). care denotă o nevoie acută de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi actori. este văzută ca acoperind un spaţiu gol în momentul de faţă în şi între aceste domenii. Pagina 50 . referiri la alte reţele din străinătate asemănătoare cu cea dezvoltată în cadrul acestui proiect. Există o dorinţă comună mediului academic şi mediului economic de a îmbunătăţii comunicarea şi colaborarea între reprezentanţii celor două categorii. Înfiinţarea unui centru specializat de comunicare şi valorificare în sfera proprietăţii intelectuale. Se constată un uşor scepticism al mediului economic cu privire la îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse de „Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. De asemenea. a antreprenoriatului şi a cercetării . în special în favoarea studentului. s-a exprimat nevoia unei corelări mai puternice între cerinţele mediului economic şi programele de studiu din universităţi. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este văzut în acest sens ca un mediu de întâlnire a celor trei categorii de beneficiari: studenţi. se consideră că prin obiectivele şi activităţile propuse de “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este considerată a fi oportună de către ambele categorii de intervievaţi. iar beneficiile sale se răsfrâng asupra tuturor categoriilor de participanţi implicate direct: asupra studenţilor prin oportunităţile de perfecţionare.

ambele primind cel mai frecvent aprecierea “în mică măsură”. Astfel.6.A.5% din studenţii investigaţi consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mică măsură sau în mică măsură şi numai 25% din studenţii investigaţi consideră că programul oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mare măsură sau în mare măsură. Se observă aşadar în această privinţă o apreciere mai bună a cadrelor didactice comparativ cu cea a studenţilor a măsurii în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul CDI. aşadar. 49.INOVARE  Studenţi În categoria de respondenţi a studenţilor. Comparativ cu aprecierea altor cunoştinţe şi abilităţi proprii. programul de studiu oferă în mare sau în foarte mare măsură cunoştinţe în domeniul cercetare .8% consideră ca au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoaştere a domeniului CDI. aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în domeniul CDI este corelată cu aprecierea propriului nivel de cunoştinţe în domeniul CDI. interesul studenţilor pentru frecventarea cursurilor de “Management al CDI” şi „Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect este mare.  Cadre didactice 34% din cadrele didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare .dezvoltare – inovare în mică sau foarte mică măsură. cu 10% mai mult decât studenţii care au acordat acest răspuns. ambele cursuri primind o apreciere majoritar pozitivă a dorinţei de frecventare “în mare măsură”. aceasta este categoria de respondenţi care apreciază cel mai favorabil măsura în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare .  Reprezentanţii mediului economic Din perspectiva reprezentanţilor mediului economic.IV. Cel mai apreciat curs (pe baza exprimării Pagina 51 . De asemenea. 46. cu mai mult de 15% mai puţini decât studenţii care afirmă aceeaşi apreciere.dezvoltare – inovare în mare sau foarte mare măsură .  Studenţi În consecinţă cu aprecierea propriului nivel de abilităţi în domeniul CDI. respondenţii consideră că cel mai scăzut nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în domeniul CDI. 30% din cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . REZULTATELE CERCETĂRII CANTITATIVE SECŢIUNEA 1. 1.dezvoltare – inovare (pentru 55% din respondenț i).DEZVOLTARE.dezvoltare – inovare pe baza experienţelor cu absolvenţii de studii superioare angajaţi în firmele lor.7% din studenţii investigaţi îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a domeniului CDI ca fiind foarte scăzut sau scăzut şi numai 16. legate de programul de studiu. CERCETARE .

dorinţei de a îl frecventa) este cel de Managementul proiectelor de cercetare. urmat de Managementul inovării şi transferului tehnologic. dezvoltare. Reprezentanţii mediului economic au aceeaşi perspectivă. fie foarte scăzut sau scăzut . Acest fapt.4% din studenţii participanţi la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Pagina 52 . inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice / cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. 80% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. 93% dintre cei chestionaţi considerând că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. În conexiune cu aceste rezultate.  Studenţi Distribuţia aprecierilor de către studenţi a propriului nivel de abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării şi al abilităţi de a elabora propuneri de proiecte este echilibrată. dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare şi foarte mare măsură. inovare. cât şi recunoaşterea indirectă a importanţei domeniului CDI pentru viitoarea lor carieră. având proporţii de studenţi aproximativ egale care îşi evaluează propriul nivel de abilităţi în aceste două zone ca fiind fie foarte ridicat sau ridicat. 65. împreună cu interesul ridicat pentru frecventarea cursurilor mai sus menţionate sugerează dorinţa studenţilor de a remedia aceste lacune. dezvoltării şi inovării ar mări şansele de angajare ale studenţilor în mare şi foarte mare măsură  Studenţi 57.2% din studenţii respondenţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Per ansamblu se observă dorinţa şi interesul studenţilor de a îşi îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile în domeniul CDI prin participarea la activităţile şi cursurile propuse de Centrul Interuniversitar  Cadre didactice În ceea ce priveşte cadrele didactice. Nivelul corelat între aprecierea programului de studiu ca oferind în mică măsură cunoştinţe în domeniul CDI şi aprecierea unui nivel scăzut de cunoştinţe proprii în acelaşi domeniu arată că principala sursă de cunoştinţe în acest domeniu rămâne universitatea / facultatea.

70% îşi apreciază propria capacitate de a elabora propuneri de proiecte de cercetare ca fiind ridicată sau foarte ridicată iar 69% îşi apreciază propriile abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind ridicate sau foarte ridicate.9 sunt de acord cu că această afirmaţie într-o măsură medie. aprecierile cadrelor didactice asupra propriilor competenţe sunt foarte bune dar chiar şi aşa. cadrele didactice dovedesc o dorinţă de îmbunătăţire continuă a propriilor performanţe. De asemenea. cadrele didactice au următoarele opinii: 39. iar 93% din reprezentanţii mediului economic susţin aceeaşi idee. 86% din cadre didactice sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. afirmând în proporţie de 54% că sunt în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi în proporţie de 78% în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul proiectelor de cercetare. în ultimii 5 ani. Pagina 53 . dezvoltare. dezvoltării şi inovării din domeniul lor de activitate ca fiind ridicat sau foarte ridicat. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. în ceea ce ţine de domeniul inovare şi cercetare. 30% din cadrele didactice au beneficiat de un grant de granturi de cercetare ca director de proiect. Cadre didactice 80% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării. iar 31. Aprecierile majoritare în acest sens sunt orientate mediu spre pozitiv. inovare.6% din respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare sau în foarte mare măsură. Per ansamblu. 44% din respondenţi consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mică sau în foarte mică măsură. În privinţa aprecierii gradului în care inovarea este sprijinită şi încurajată de către facultate / universitate. Aprecierea în acest sens este majoritar negativă. numai 34% consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mare sau în foarte mare măsură. De asemenea.

58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. se observă o puternică orientare spre canalele virtuale de informare. inovare” de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect în mare măsură sau în foarte mare măsură îmbunătăţirea performanţelor acestora.  Reprezentanţii mediului economic 32. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 31% din respondenţi situându-se în extrema pozitivă a aprecierii acestei afirmaţii. inovare. trei sferturi din reprezentanţii mediului economic care au fost intervievaţi au considerat că frecventarea cursurilor „Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi „Managementul proiectelor de cercetare. În asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice. inovare. principalele nemulţumiri ale cadrelor didactice cu privire la măsurile întreprinse de facultate şi de universitate cu privire la sprijinirea inovării se referă la grant-urile interne de cercetare insuficiente şi la planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. majoritatea reprezentanţilor mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel mediu în ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare şi 42% consideră că abilităţile absolvenţilor în domeniul creativităţii şi inovării sunt medii iar 37% consideră că aceste abilităţi sunt ridicate . societatea bazată pe cunoaştere. Aprecierile în acest sens se înscriu în zona mediu spre pozitiv. Pagina 54 .  Studenţi În privinţa surselor de informare ale studenţilor în ceea ce priveşte ultimele dezvoltări tehnice sau ştiinţifice în domeniul de interes. noi tehnologii. Aprecierile în acest sens sunt în predominant pozitive. Aşadar. noi tehnologii. De asemenea.5% consideră că absolvenţi de studii superioare angajaţi în firmele lor au un nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării. grupuri electronice şi platforme virtuale. 37.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. dezvoltare.45% din respondenţi consideră că planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale există în foarte mică sau în mică măsură. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei / companiei / organizaţiei ridicat sau foarte ridicat iar 52% consideră nivelul acestor cunoştinţe ca fiind mediu.

doctoranzi şi cercetători Cadrele didactice. doctoranzii şi cercetătorii din UPB au folosesc următoarele surse de informare cu privire la ultimele dezvoltări ştiinţifice în domeniul lor de interes: Pagina 55 . Cadre didactice.

Pagina 56 .

Categorii precum producători şi consumatori sunt construite prin practicile de producţie şi consum. Având în vedere faptul că principala sursă de informare a studenţilor aparţine “noilor tehnologii” dar şi faptul că studenţii respondenţi consideră că cel mai ridicat nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor informatice specifice domeniului de studiu (60.2. în contexte situaţionale. Noi tehnologii Cercetările de orientare sociologică asupra tehnologiei susţin perspectiva tehnologiei ca fiind determinată social.Reprezentanţii mediului economic au următoarele surse de informare: SECŢIUNEA 1. poate să fie reliefată o înţelegere a capacităţilor tehnologiei.4% din studenţii respondenţi şi-au evaluat nivelul abilităţilor în această privinţă ca fiind foarte ridicat sau ridicat). Aceste aprecieri sunt atestate şi de perspectivele mediului economic. ai cărui reprezentanţi consideră în proporţie de 77% că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau Pagina 57 . nu sunt determinate anterior şi numai prin cadrul acestor practici.

birotică. etc). lear ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale. utilizare software-uri.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de documentare pe o temă dată (în mediatecă. verificarea drepturilor PI) ca fiind foarte ridicat sau ridicat.2% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de participarea în cadrul unui laborator virtual. De asemenea. etc). 62. 81. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu / de cercetare pe care le susţin. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. 77% din respondenţii acestuia considerând că înfiinţarea unui laborator virtual.ridicat de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic / de cercetare. 88% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 87.5 % din aceştia fiind în foarte mare sau în mare măsură de acord cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. tehnoredactare. 87.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice de specialitate (programare. De asemenea. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor  Reprezentanţii mediului economic 77% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 58. mediul economic este în asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice. ar avea drept efect îmbunătăşirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare 64.al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice generale (informare. Din nou. 87. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu.5 % din cadrele didactice sunt interesate în foarte mare măsură sau în mare măsură de dezvoltarea unui laborator virtual. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu. al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat Pagina 58 . prin căutare internet. 85% din cadrele didactice sunt de acord în mare sau în foarte mare măsură cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare.5% din studenţii chestionaţi au considerat că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare măsură sau în mare măsură. Perspectiva este aproape identică cu cea a reprezentanţilor mediului economic. Se observă în această privinţă faptul că ambele categorii direct implicate în dezvoltarea şi în participarea activităţilor unui astfel de laborator sunt interesate de punerea sa în practică.

5% dintre cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mică şi foarte mică măsură şi 36. Astfel. aşadar. 60% din reprezentaţii mediului economic consideră că nivelul absolvenţilor de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale este mediu. se observă o corelaţie cu valoare pozitivă între aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în acest domeniu şi aprecierea propriului nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. Contrastând cu această apreciere însă. Se observă aşadar o recepţionare pozitivă a propunerii de înfiinţare a unei astfel de biblioteci . iar 27.3% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură. 30% din studenţii chestionaţi îl apreciază ca fiind foarte ridicat sau ridicat. propuse în proiect. 75% din reprezentanşii mediului economic consideră că frecventarea cursului “Tehnici avansate de comunicare” ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor şi a cadrelor didactice.5% îl consideră scăzut sau foarte scăzut. Biblioteca virtuală a fost pozitiv apreciată de către toate categoriile de respondenţi şi ea se înscrie în orientarea studenţilor spre canale virtuale de informare.În concluzie. iar alţi 38% se plasează pe valoarea de mijloc a acestei scale.  Cadre didactice şi reprezentanţii mediului economic 37. În privinţa propriul nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. În această categorie nu se observă o orientare compensatorie între starea de fapt a cunoştinţelor şi dorinţa de aprofundare a domeniului proprietăţii intelectuale. 39% din studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte mare măsură sau în mare măsură. 58. Astfel. cadrele didactice apreciază mai slab decât studenţii măsura în cadre programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale.3% dintre cadrele Pagina 59 . o apreciere mai slabă din partea mediului economic a nivelului absolvenţilor de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. ambele variabile au primit răspunsuri orientate majoritar în partea pozitivă a scalei. SECŢIUNEA 2. primesc aprecieri la jumătatea scalei (interes mic spre mediu) cu o interes uşor mai mare în ceea ce priveşte cursul Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi UE. Valorificarea proprietăţii intelectuale  Studenţi În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală. reprezentanţii mediului economic apreciază că absolvenţii sunt foarte pregătiţi în ceea ce înseamnă noi tehnologii. Cursurile Aspecte juridice privind proprietatea intelectuala şi Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi.

35% se situează în aprecierea medie iar 30% în cea negativă. Interesul cadrelor didactice. În comparaţie. 47. cercetătorilor şi doctoranzilor pentru frecventarea unor cursuri referitoare la proprietatea intelectuală este mai mare decât cel al studenţilor. dacă ar fi să realizăm un clasament al utilităţii cursurilor propuse între cele trei categorii de respondenţi. Astfel. însă clasamentul interesului comparativ între cursuri se păstrează: cursul referitor la proprietatea intelectuală care primeşte cele mai multe aprecieri pozitive este cel de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană. 62. În cazul studenţilor situaţia este mult mai gravă. 42. cea mai bună apreciere de ansamblu a tuturor cursurilor vine din partea mediului economic. urmat de cadrele didactice. În comparaţie.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora.3% din studenţii respondenţi afirmând că au cunoştinţă despre existenţa unor centre de informare referitoare la Pagina 60 . numai 1. 28.3% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de “Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi”. iar cea mai slabă apreciere vine din partea studenţilor. 65% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora.6% din cadre didactice afirmă că în universitatea/facultatea în care îşi desfăşoară activitatea există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. În comparaţie.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. Cu excepţia cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”.didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale ca fiind ridicat sau foarte ridicat. Aprecierea reprezentanţilor mediului economic asupra măsurii în care programul oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale este aproape identică cu cea a cadrelor didactice: 35% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură. 11% afirmă că acestea nu există. 52. însă marea majoritate (60%) afirmă că nu ştiu de existenţa unor astfel de departamente.8% % dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”. iar cel care primeşte cele mai puţine aprecieri pozitive este cel de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. 44% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. mediul economic consideră într-o proporţie mai mare decât cadrele didactice că aceste cursuri vor fi benefice atât studenţilor şi cadrelor didactice.

plasându-se pe valoarea de mijloc a scalei. astfel încât cunoaşterea caracteristicilor celor care nu răspuns. aproape jumătate dintre cei care au răspuns la această întrebare au asociat termenul de proprietate intelectuală cu cel de “cunoştinţe” sau „bagaj de cunoştinţe”. Pentru cercetătorul social. „articol”. sau sunt nesiguri în privinţa propriilor cunoştinţe în acest sens. lucrări (ştiinţifice). A doua asociere ca frecvenţă a fost cu termenul de “competenţe”. urmată de “drepturi de autor”. aptitudini dobândite în facultate. iar 29% arată un interes mediu pentru acest curs. patent. capacitate proprie. procentul mic de respondenţi indică faptul că ei nu sunt familiarizaţi cu domeniul proprietăţii intelectuale. plaja de asocieri a fost mult mai restrânsă.proprietatea intelectuală. „marcă înregistrată”. SECŢIUNEA 3. idei. Transfer tehnologic 58% din studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură şi în mare măsuri de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare. 49% din toţi studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură interesaţi să urmeze cursul de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect.5% din respondenţi afirmă că în cadrul organizaţiei/firmei/companiei. În consecinţă. 62. Astfel. analiza şi interpretarea non-răspunsurilor ce se înregistrează în cercetare trebuie să constituie o problemă cel puţin la fel de importantă ca şi analiza răspunsurilor ca atare. procentul de răspunsuri a fost de peste 60%. majoritatea covârşitoare de 96% necunoscând un astfel de centru. 75% din cadre didactice consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui în foarte mare sau în mare măsură la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii şi în consecinţă 53. În ceea ce priveşte studenţii. cultură generală. ca şi a motivaţiei respective. cunoştinţe proprii”. în care îşi desfăşoară activitatea. În categoria reprezentanţilor mediului economic. inteligenţă. cea mai frecvente menţiuni au fost cele de” brevet” şi „patent”. a treia cea mai frecventă asociere a fost cu “drepturi de autor” iar a patra a fost cu “”copyright”. Non-răspunsul este un răspuns în sine.9% sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură Pagina 61 . În privinţa studenţilor. s-a constatat că numai 34% din studenţi şi 58. invenţie. În categoria cadrelor didactice. Alte menţionări au inclus: ”invenţii”. incluzând următoarele menţiuni: brevet. În categoria reprezentanţilor mediului economic. În mediul economic. În acest sens. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu ideea de “protecţie/protejare”. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale.2% din cadre didactice au răspuns la întrebarea deschisă despre ce înseamnă proprietatea intelectuală. „copyright. cea mai frecventă menţionare a fost termenul de „brevet”. contribuie efectiv la o mai bună elucidare a fenomenului cercetat. Restul gamei de asocieri a fost extreme de diversificat. inovaţie. marcă înregistrată.

Astfel. Antreprenoriat  Studenţi Se observă o uşoară diferenţă între măsura în care programul de studii dezvoltă abilităţi antreprenoriale şi evaluarea propriei abilităţi de a fi întreprinzător. În conexiune cu aceste aprecieri. Un alt element ce trebuie luat în considerare aici este propria apreciere pozitivă. sugerând factorul dezirabil al abilităţii de a fi antreprenor. 59% din studenţii chestionaţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare. datele arată că 46 % din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în mică sau în foarte mică măsură şi numai 30% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte scăzut sau scăzut. 85% din reprezentanţii mediului economic sunt de asemenea în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice şi 72. Privite din celălalt unghi.5% că abilităţile antreprenoriale ale absolvenţilor sunt ridicate.4.interesaţi de frecventarea unui curs de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” care să le îmbunătăţească performanţa. iar 36% manifestă un interes mediu în această privinţă. Pagina 62 . sau că această abilitate este influenţată (mai mult decât celelalte cunoştinţe şi abilităţi) de caracteristici personale şi mai puţin de informaţiile acumulate în cadrul formal universitar.5% consideră că frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” ar îmbunătăţii performanţa studenţilor şi a cadrelor didactice.5% considerându-le medii. Mediul economic consideră într-o măsură de 22. numai 23% din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare măsură şi în mare măsură în timp ce 35% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte ridicat sau ridicat. Diferenţa poate indica faptul că respondenţii consideră că au şi alte mijloace de dezvoltate ale abilităţilor antreprenoriale în afara programului de studiu. 44% din studenţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură interesaţi de cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. SECŢIUNEA A. 52. Observăm din nou aceeaşi “stratificate” a aprecierii celor trei categorii asupra importanţei cunoştinţelor în domeniul transferului tehnologic şi al cursului aferent acestei teme: pe primul loc pe baza aprecierii pozitive se plasează mediul economic iar pe ultimul loc studenţii.

cele mai pozitiv apreciate (depăşind însă foarte puţin valoarea de mijloc a scalei) au fost furnizarea materialelor didactice şi utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi. Pagina 63 . majoritatea (44%) au beneficiat de respectivul tip de bursă timp de 1 semestru sau 2 semestre. inovare. Mediul economic este mai apropiat de perspectiva studenţilor în această privinţă şi consideră în proporţie de 32. noi tehnologii. iar 31% ca fiind mediu. iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. 62. dintre aceştia. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. Program educaţional  Studenţi Pentru o scurtă caracterizare a performanţelor studenţilor respondenţi.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.5% că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură. precizăm că 62. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. societatea bazată pe cunoaştere. respectiv a performanţelor cadrelor didactice şi ale studenţilor SECŢIUNEA A. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie.1%). De asemenea. Cadre didactice Perspectiva cadrelor didactice cu privire la măsura în care programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale este foarte diferită de cea a studenţilor. 37. 80% din cadre didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. De asemenea. 50% din cadrele didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi antreprenoriale ca fiind foarte ridicat sau ridicat. noi tehnologii.5. inovare. Astfel. În privinţa facilităţilor şi dotărilor din cadrul programului de studiu. 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată. 62% din cadre didactice consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură (spre deosebire de cei 23% din studenţi care consideră acest lucru).9% dintre aceştia au beneficiat de un tip de bursă pe perioada studiilor. 42% consideră că nivelul furnizării materialelor didactice este ridicat sau foarte ridicat iar 36 % apreciază acest nivel ca fiind mediu.7% din cadre didactice şi 85% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. cea mai frecventă fiind bursa de studiu (34%) şi de cea merit (10.

Astfel. într-o măsură medie Majoritatea studenţilor sunt mulţumi şi de sistemul de evaluare din cadrul programului de studiu urmat. deoarece se înscrie în practicile lor actuale de consum media.Cel mai negativ apreciată dintre toate facilităţile şi dotările din cadrul programului de studiu a fost actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. 51% din studenţii respondenţi consideră că programul de studiu pe care îl urmează încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice în mare sau în foarte mare măsură iar 20% apreciază această colaborare ca fiind medie. 40% din respondenţi considerând această dotare ca fiind foarte slabă sau slabă. corelată cu principala sursă de informare orientată spre noile tehnologii şi interesul manifestat faţă de biblioteca virtuală conduc la concluzia că aceasta din urmă va fi foarte bine recepţionată printre studenţi. iar 38% apreciază această că aceste metode sunt moderne şi eficiente. 38% considerând că acesta este în foarte mare măsură sau în mare măsură transparent şi stimulativ. iar alţi 34% apreciind această transparenţă şi capacitate de stimulare ca fiind medie. O nemulţumire a studenţilor este legată de posibilitatea lor de a îşi alege configuraţia programului de studiu. 69% consideră că au această posibilitate mică sau în foarte mică Pagina 64 . Aprecierea negativă a actualităţii materialelor din bibliotecile universităţii. 30% din studenţii respondenţi consideră că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură moderne şi eficiente.

 Cadre didactice Se observă o discrepanţă majoră între percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. 50% din studenţi apreciază cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente ca fiind foarte ridicată sau ridicată iar 44 % ca fiind medie. numai 30% îşi apreciază cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu ca fiind foarte ridicată sau ridicată. Pe de cealaltă parte. dacă pentru studenţi aceasta era cea mai slab cotată dotare din cadrul programului de studiu.măsură.4% din cadre didactice consideră că nivelul acestei dotări este ridicat sau foarte ridicat. 27% din studenţi doresc acest lucru în foarte mare sau în mare măsură. iar 34% într-o măsură medie. În privinţa păstrării legăturii cu facultatea după absolvire. astfel. 31% considerând că au cunoştinţe în acest domenii conexe scăzute sau foarte scăzute. 59. Putem corela această nemulţumire cu interesul compensator manifestat pentru cursurile propuse în proiect. Pagina 65 .

68. majoritatea (47%) considerând că acesta este ridicat.2% din cadrele didactice şi 47. Majoritatea studenţilor nu sunt mulţumiţi de legăturile cu mediul economic facilitate de universitate.6. iar alţi 20% Pagina 66 . 47% din reprezentanţii mediului economic evaluează nivelul absolvenţilor de cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. Perspectiva cadrelor didactice asupra conţinutului activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii este diferită de cea a studenţilor. SECŢIUNEA A. Reprezentanţii mediului economic 57% din reprezentanţii mediului economic afirmă că au încredere în foarte mare măsură sau în mare măsură în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare.5% din reprezentanţii mediului economic consideră că programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării studenţilor pe piaţa muncii în domeniul studiat în mare sau în foarte mare măsură. studenţii au apreciat raportarea conţinutului cursurilor la cerinţele pieţei muncii ca fiind medie. Cel mai frecvent. Se observă în acest caz că cea mai optimistă perspectivă o au cadrele didactice şi cea mai pesimistă perspectivă o au studenţii. 48% considerând că nivelul acestei facilităţi este slab sau foarte slab. Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 37% din studenţi. sau uşor sub medie.

considerând că este mediu. 53. O posibilă consecinţă a acestui fapt este că numai 29% din studenţii investigaţi susţin că au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel naţional şi numai 18% au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel internaţional. Perspectiva cadrelor didactice este din nou diferită în această privinţă.9% apreciind că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate sunt foarte ridicate sau ridicate. Pagina 67 .

La întrebarea deschisă referitoare la alte ce cunoştinţe şi competenţe ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii au răspuns 43% din studenţii chestionaţi. dezvoltarea unor noţiuni economice. De departe cea mai frecventă menţiune a fost legată de dezvoltarea aspectelor şi a abordărilor practice în cadrul programului de studiu. Alte sugestii au inclus: cursuri de limbi străine. cursuri de antreprenoriat. Pagina 68 . mai multe cursuri dedicate unor software –uri specifice domeniului de studiu. laboratoare pentru efectuarea de experienţe şi teste.58% din studenţii chestionaţi consideră că accesul la o bibliotecă virtuală inteuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta in procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare sau în mare măsură .

SECŢIUNEA A.7. Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată, iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. Cadrele didactice au o perspectivă mai optimistă, 56% considerând că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată iar alţi 31% considerând că este medie. Majoritatea(38%) studenţilor investigaţi îşi apreciază propriile abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere ca fiind medii iar 32% consideră că abilităţile lor de comunicare şi de negociere au un nivel ridicat sau foarte ridicat. În această privinţă, 37,5% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel de abilităţi de negociere ridicat sau foarte ridicat şi 32,5% consideră acest nivel ca fiind mediu. 60% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau ridicat de abilităţi de comunicare ierarhică si intercolegială. 55% din cadrele didactice îşi apreciază propriile abilităţi de negociere ca fiind foarte ridicate sau ridicate. 62% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaţi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară iar 68% sunt sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. 80% din cadrele didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare, inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară iar 91% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. Se observă aşadar un interes ridicat al ambelor categorii de respondenţi (studenţi şi cadre didactice) de a intre în reţele colaborative orientate spre activităţi academice în domeniile lor de interes. SECŢIUNEA A.8. Asigurarea calităţii 67% din cadre didactice apreciază propriul nivel de cunoştinţe şi abilităţi în privinţa utilizării informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat

Pagina 69

37,6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere. 64,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul conform căruia chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. 47,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. Pe de cealaltă parte, numai 20 % din reprezentanţii mediului economic sunt în aceeaşi măsură de acord cu această afirmaţie. 44% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Reprezentanţii mediului economic sunt cu totul de altă părere, 45% fiind în mică măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Numai 36,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă, iar 29% sunt în foarte mare mică sau în mică măsură de acord cu această afirmaţie. 42,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior. SECŢIUNEA A.9. Dezvoltare profesională 68% din cadre didactice îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind ridicat sau foarte ridicat. 67% din cadre didactice îşi evaluează propria. capacitate de a elabora propuneri de programe de studii ca fiind ridicată sau foarte ridicată. 37,6 % din cadre didactice sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere, iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 50,6% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu afirmaţia că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu

Pagina 70

67,5% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că programul dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare, utile pentru activitatea profesională PERCEPŢIA RESPONDENŢILOR ASUPRA IMPORTANŢEI SERVICIILOR PRESTATE DE CĂTRE “CENTRUL INTERUNIVERSITAR PILOT DE COMUNICARE ŞI VALORIFICARE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE” Peste 90% din toate cele trei categorii de respondenţi consideră că accesul gratuit la resursele centrului i-ar ajuta în activităţile academice, de cercetare şi profesionale pe care le desfăşoară. Deoarece toate activităţile Centrului interuniversitar au primit din partea cadrelor didactice cel mai frecvent nota 10 (însemnând că respectiva activitate este extrem de utilă) s-a decis să se realizeze un clasament al activităţilor propuse de centru pe baza mediei acestor note. Ca urmare, acest clasament arată după cum urmează:

Pagina 71

Clasamentul activităţilor Centrului interuniversitar din perspectiva reprezentanţilor mediului economic arată astfel: Pagina 72 .

Implementarea unui astfel de proiect. percepţia studenţilor participanţi (în special a doctoranzilor) cu privire la implementarea unui astfel de proiect este una pozitivă (în special componenta ce prevede biblioteca virtuală). mai ales că “studiile doctorale reprezintă o fază incipientă de cercetare”. în vederea rafinarii instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. respectiv comunicare între universităţi şi mediul economic. Această comunicare se impune pentru a se evita repetarea cercetărilor doctorale. B.IV. Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că subiecţii apreciază pozitiv înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. care se impune mai ales în contextul crizei socioeconomice actuale. atât pentru studenţi (în special de la nivelul masteral. dar că trebuie identificate şi aplicate modalităţi de eficientizare a acesteia. cât şi global. A doua zi s-a transmis pe e-mail şi formatul electronic al chestionarelor propuse pentru cercetarea cantitativă.Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală.mediul economic. Dat fiind contextul socio-economic contemporan. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic. doctoral).focus grupul. Managementul proiectelor de cercetare. De aceea. situaţie care poate apărea în condiţiile în care doctoranzii nu au acces la informaţii privind cercetărilor colegilor de la alte universităţi din ţară. cât şi pentru mediul socio-economic (în în general). dezvoltare. Cu toţii şi-au exprimat opinia cu privire la faptul că există comunicare interuniversitară. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi . atât la nivel naţional.Managementul inovării şi transferului tehnologic. Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană. există percepţia că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de exprimare/comunicare şi de colaborare ale absolvenţilor. S-a completat un tabel cu numele. În ceea ce priveşte frecventarea unor cursuri având tematici ca: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. comunicare şi valorificare a proprietaţii intelectuale este considerată de către participanţii la focus –grup ca o măsură necesară. Rezultatele acestei cercetări calitative nu pot fi generalizate la întreaga populaţie ţintă. Atât aplicarea cercetării calitative . caracterizat de o criză prelungită. motivaţii ale subiecţilor participanţi la studiu. De asemenea. sursă de ameliorări continue ale programelor de studiu şi mediului de formare din instituţiile de Pagina 73 . participanţii la dezbatere au apreciat în unanimitate că acestea sunt deosebit de necesare. inovare. Se simte nevoia de o mai largă comunicare interuniversitară la nivel doctoral.universitate . se impune identificarea unor „teme de cercetare cu aplicare imediată”. datele de contact. Acestea ne-au indicat doar puncte de vedere. funcţia participanţilor la focus grup. respectiv aplicarea ulterioară a interviurilor. cât şi aplicarea cercetării cantitative au în vedere obţinerea unui feed-back eficient. respectiv înfiinţarea unui centru interuniversitar pilot de cercetare.

se poate face mai mult". nu în ultimul rând. Astfel. extinderea serviciilor la nivel naţional/internaţional. existând şi opinii având conataţii negative refiritoare la comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din România şi mediul economic. include materialele de specialitate pe suport electronic. materialele de specialitate sunt periodic actualizate. bineînţeles se poate îmbunătăţi. o foarte bună promovare a serviciilor acestuia şi a modalităţii de accesare a acestora. vor deprinde abilităţi (poate şi competenţe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piaţa muncii. Există şi o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă şi eficientă a acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. ce sunt periodic actualizate(în mod gratuit). crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este apreciată pozitiv de către toţi respondenţii. sugerând ca alternativă derularea acestor activităţi la nivel de facultate. fiecare cadru didactic a subliniat că există comunicare interuniversitară. iar soluţia sugerată constă în revenirea la parametrii normali de funcţionare a mediul economic. În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente.învăţământ superior şi. unii au atras atenţia asupra unei probleme vitale a sistemului de învăţământ universitar românesc şi anume o colaborare aflată "în fază incipientă" cu mediul economic. a eficientizării comunicării cu mediul socio – economic. deoarece: permite selectarea rapidă şi comodă informaţiilor din domeniului de interes de către beneficiarii acesteia. Prin utilizarea acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” se anticipează ca studenţii actuali. posibilele parteneriate care ar putea reieşi între mediul economic şi cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părţi implicate. cu cadrele didactice dar şi cu potenţialii angajatori. viitori absolvenţi. îngreunarea comunicării etc. mărirea numărului de calculatoare (logistica). printr-o comunicare şi colaborare cu colegii. aceasta fiind: o comunicare oficializată.respectiv cea dintre universităţi – mediu economic. Biblioteca virtuală este apreciată de către toţi respondenţii pozitiv. În ceea ce priveşte activităţile ce s-ar putea desfăşura în centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţi serviciile de educaţie şi de cercetare s-au sugerat: organizarea de mese rotunde şi /sau simpozioane cu participarea universităţilor membre ale consorţiului în cele trei zone geografice. indicând printre avantaje o mai bună comunicare interuniversitară. se realizează informarea în timp util a cadrelor didactice şi a studenţilor pe diferite profile/domenii de cercetare. respectiv o îmbunătăţire a o bazei materială a facultăţilor. De asemenea. Astfel. riscul blocajelor informatice al bazei de date cetralizate. Astfel. unul dintre subiecţii intervievaţi semnalând pericolul centralizării excesive. dar "desigur. o comunicare sistematică. cât mai ales absolvenţilor. evitându-se Pagina 74 . alţii au apreciat-o ca fiind bună. Răspunsurile cadrelor didactice cu privire la aprecierea legăturii dinre mediul academic şi cel economic au fost diferite. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către “Centrul inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. ei vor fi mai încrezători în forţele proprii în vederea inserării socio-profesionale. se colaborează în cadrul proiectelor etc.

"Aceasta înseamnă actualizare periodică". recomandând în acest sens diferite acţiuni şi activităţi care ar putea fi derulate: întâlniri între reprezentanţii mediului economic şi studenţii . Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent(cu studii superioare) este per ansamblu pozitivă. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții/companii cu un număr mediu de angajați.. Referitor la criteriile după care fac în general angajări.două luni). un an. Aceste criterii sunt cele mai frecvent menționate de respondenți. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite.a. În general. cunoştinţele teoretice. Pagina 75 . putem conchide că în general sunt apreciate: cunoştinţele tehnice (pentru companiile care au un profil tehnic).Firma pune mare accent pe proaspeţii absolvenţi". implementarea sistemului de Knowlege Management în educaţie."în ceea ce priveşte recrutările recente. atitudinea proactivă. seriozitatea (punctualitatea. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: capacitatea de a lucra în echipă. cizelarea. editarea etc unei cărţi ia şase luni. disciplina. de experienţă. transferul de competenţe. pentru ca la noi formarea personalului durează nişte ani. În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. Toţi intervievaţii şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. dar nu numai. media de vârstă este la noi de 45 de ani şi este nevoie de o reîmprospatare a forţei de muncă").abilităţile de comunicare. seriozitatea. în sensul că au fost angajări din rândul acestora în toate cele cinci firme/companii în care intervievaţii îşi desfăşurau activitatea ("studenţii vor să facă parte dintr-o companie multinaţională". fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre. dacă va exista şi o cerere pe piaţa muncii". acumulate în cadrul Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic. abilităţile de comunicare. (un articol apare în max."deschiderea noastră către angajări de absolvenţi de facultăţi este foarte mare."am angajat absolvenţii de studii superioare[. spiritul organizatoric. respectarea deadline-urilor). deoarece scrierea. ne-am bazat foarte mult pe absolvenţii de universităţi". creativitatea. puterea de muncă și implicare etc. În ceea ce priveşte rolul centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale asupra în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii.cunoaşterea limbilor străine. acesta este evaluat astfel: "depinde de evoluţia economiei. cursuri de comunicare ş. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii.[."angajări din rândul studenţilor s-au făcut şi se fac în continuare. depinde de dificultatea problemei.] S-au acomodat destul de repede şi lucrează în continuare la noi".] centrul poate să aibă un rol pozitiv. Un element comun trebuie semnalat. De asemenea. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți..suprapunerea şi realizându-se completarea şi colaborarea între membrii reţelei. s-a subliniat faptul că este foarte bine să se insiste pe postarea unor articole. creativitatea.

spcialiştii vor putea să-i ajute. Pagina 76 . care pot să ţină anumite prezentări. respectiv internaţional. o simultaneitate în ceea ce priveşte pregătirea teoretică şi cea practică. studenţii/absolvenţii pot să fie mai bine informaţi. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic. însă au fost sublinieri de genul "sper să nu rămană doar la nivel teoretic. continuarea planul de consolidare al bazei tehnico-materiale din mediul academic. mediul economic este interesat în mod direct în a identifica. respectiv de a angaja forţă de muncă calificată. dintre acestea au fost amintite: subestimare/timiditate (o anumită teamă de a se lăuda. studenţii ar avea numai de câştigat în urma acestei relaţionări. frica de nou/necunoscut sau. aceleași persoane și-au manifestat optimismul la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către “Centrul inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” (interfaţa dintre angajat şi angajator. idei directe din partea celor două medii (academic şi economic)". se consolidează spiritul de echipă. ori cu cât aceştia sunt mai bine pregătiţi. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic. au fost evidențiate următoarele sugestii: a da accesul studenţilor către această platformă. Aceasta pentru că beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ superior sunt studenţii. se va evita problema privind plagiatul. lipsa de puctualitate. În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. la cealaltă extremă unii angajatori apreciază că cel mai slab punct constă în faptul că la finalizarea studiilor absolvenţii au o părere bună sau foarte bună cu privire la abilităţile lor profesionale şi pretenţiile lor salariale sunt pe măsura acestei evaluări. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. să le vorbească studenţilor despre cerinţele nevoile firmelor. cu atât se vor integra mai bine pe piaţa muncii. inconsecvența. În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui Centru interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. Participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. însă se simte nevoia îmbunătăţirii acestora. să se extindă programul la nivel naţional. respectiv absolvenţii. pregătire profesională slabă la angajare (nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele postului). stimularea competiției și a competenței. pot apărea idei oportune pentru mediul economic). dezbateri. datorită contextului socio-economic general. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte: intensificarea şi mărirea perioadei de practică.Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor.a.Pe de altă parte. cât şi oferirea stagiilor de practică. Ambele categorii de respondenţi au evidenţiat că există colaborare/comunicare între mediile pe care le reprezintă(economic şi academic). specific contemporaneităţii. În ceea ce privește rolul „Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților marea majoritate au apreciat acest rol ca fiind pozitiv.Referitor la punctele slabe observate la candidați/angajați. înlesnirea contactării a cât mai multor firme de profil de către absolvenţi pentru a face această trecere de la pregătirea teoretică la cea practică" ș. să aibă o amploare mare ca să aibă succes. atât prin susţinerea de către specialişti. ci să fie funcţional!".

atât între universităţi şi mediul ecomomic. respectiv informarea mediului economic cu privire la acestea. ei Pagina 77 . de a se dezvolta profesional. Există posibilitatea de a se stabili o interacţiune foarte puternică între studenţi şi viitori studenţi şi cu mediul economic în egală măsură. Dintre posibilele acțiuni menţionate ale centrului. Pe de altă parte. cadrele didactice subliniază disponibilitatea de a ajusta programele de studiu în funcţie de solicitările/nevoile mediului economic. pentru a se evidenţia într-un mediu concurenţial aflat mereu în schimbare şi în condiţiile crizei care caracterizează economia mondială. modalităţi de abordare etc. Studenții vor avea acces la resurse informaţii din domeniul lor de studiu/interes. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. respectiv personal. studenți sau angajatori. de a avea legătură directă cu mediul economic. doctoranzi care au acelaţi domeniu de interes. În condiţiile în care aceste centre se vor extinde şi în celelalte universităţi. practic se va consolida o reţea la nivel teritoriului naţional. ar exista o bună compatibilitate între oferta educaţională şi ceea ce se cere pe piaţa muncii. cât şi la nivel interuniversitar. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. Posibilitatea de a informa/forma studenţii din anii mai mici în vederea scrierii de proiecte. specialiştii vor putea să-i ajute. amintim: S-ar dezvolta numeroase parteneriate între instituţiile de învăţămînt superior şi firmele private centru ar putea constitui interfaţa dintre angajat şi angajator). ce etape trebuie parcurse la un proiect. Studenţii au posibilitatea de a posta temele de diplomă/disertaţie.. de asemenea. Prin postarea temelor de cercetare se va evita problema privind plagiatul.cât mai bine pregătită. avem posibilitatea de a sesiza aceiaşi deschidere şi din partea reprezentanţilor mediului economic în vederea eficientizării comunicări/colaborării cu mediul academic (oferirea stagii de de practică).. Astfel. vizibilitatea temelor de cercetare în mediul economic oferă posibilitatea de a propune din partea angajatorilor eventuale teme de cercetare pentru studenţi. O astfel de platforma este foarte utilă în sensul unui schimb de experienţe. Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta articolelele/lucrările /cursurile/cercetările pe care le realizează. vor cunoaşte diverse opinii. spre a fi cunoscute de către alți colegi. o colaborare cu cadrele didactice din domeniu. cât și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. Astfel. o să aibă un feed -back cu privire la sugestii de metode de cercetare adecvate. Studenţii vor avea acces direct la informaţiile teoretice aplicate în diverse proiecte de cercetare. dar şi cu studenţi. S-ar consolida spiritul de echipă între studenţi. ar fi posibilă o mai bună comunicare. masteranzi. de a stabili colaborări cu firmele care au un domeniu de activitate similar cu domeniu acestora de studiu De asemenea.

iar 36% au afirmat că deţin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare în domeniul creativităţii şi inovării la nivel mediu. În ceea ce priveşte cunoaşterea domeniului cercetare . Respondenţii au apreciat în procent de 47% că deţin în mare măsură. Posibilitatea reprezentanţilor mediul economic de a face anumite sugestii/oferte cu privire la teme de interes ale studenţilor şi care au legătură cu domeniul de activitate al firmelor. Putem conchide că opiniile exprimate cu privire la activitatea şi efectele inserţiei acestui centru în universităţi sunt în general pozitive. Studenţii participanţi la studiu au apreciat în procent de 41% că deţin în mare măsură. iar 25% apreciind acest aspect ca fiind prezent în mare măsură. Ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii.inovare. doar 23% şi-au evaluat propriile cunoştinţe şi abilităţi ca fiind prezente în mare măsură. în vederea unei legături cât mai eficiente între mediul academic şi cel economic.inovare la nivel mediu. Studiul cantitativ a relevat următoarele aspecte: Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este în general una pozitivă. Respondenţii au apreciat în procent de 68% că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare măsură. aceştia exprimându-şi intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia.dezvoltare .astfel 59% apreciază că se oferă astfel de cunoştinţe în cadrul programului de studiu. respectiv în foarte mare măsură abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării. iar 22% au afirmat că dobândirea acestor cunoştinţe le-ar influenţa şansele de angajare. toții respondenţii promițând că o să se implice. respectiv în foarte mare măsură.vor putea obține informații cu privire la stagii de practică. Astfel. respectiv în foarte mare măsură.dezvoltare . iar 44% au afirmat că detin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare . posibile cursuri și traininguri etc. iar 39% au afirmat că deţin această abilitate la nivel mediu. o să sprijine demersurile înaintate de către angajaţii centrului şi/sau membrii reţelei virtuale. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de reprezentanţii celor două categorii mai sus amintite. respectiv în foarte mare măsură abilitatea de a elabora propuneri de proiecte. cu mici excepții. fiind întrun continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. respectiv în foarte mare măsură. Pagina 78 .

Sursa specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes/ studenti .Universitatea din Craiova.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. 91% dintre cadrele didactice participante la studiu şi-au evaluat propriile cunoştinţe în ceea ce priveşte cercetarea. respectiv în foarte mare măsură). Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este pozitivă . iar 19% şi-au exprimat un interes mediu cu privire la această chestiune.77% dintre respondenţi (în mare masura. dezvoltare. Pagina 79 . respectiv în foarte mare măsură interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. iar 15% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. doar 16% apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic. respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. 72% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. 49% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. inovare". 72% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. dezvoltarea şi inovarea din domeniul în care activează ca fiind prezente în mare măsură.

respectiv în foarte mare măsură că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii. iar 34% dintre respondenţi consideră că există o planificare strategică (la nivel mediu) pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. inovare. iar 44% au apreciat că deţin această capacitate în mare măsură. Dintre cadrele didactice participante la studiu 42% consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. 28% au apreciat că deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării în foarte mare măsură. noi tehnologii. noi tehnologii. iar 24% dintre respondenţi apreciază o influenţă medie a acestor grant-uri interne ale universităţii asupra inovării. societatea bazată pe cunoaştere etc. 36% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în mare măsură. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. 34% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că deţin această capacitate în foarte mare măsură. Dintre cadrele didactice participante la studiu 43% consideră în mare măsură. noi tehnologii.În ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare. Pagina 80 .în mare măsură. iar 48% au apreciat că deţin aceste abilităţi în mare măsură. inovare. iar 21% respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în foarte mare măsură. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaştere etc. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.(la nivel mediu). respectiv în foarte mare măsură. inovare. societatea bazată pe cunoaştere etc.

respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii.90% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. 89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. Pagina 81 . iar 26% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. Principalele surse de informaţii pe care le utilizează cadrele didactice cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes:57% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură.

Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare măsură 34%. 30% dintre angajatori apreciază aceste abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind la un nivel mediu. respectiv în foarte mare măsură 22%). iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . iar 17% în foarte mare măsură aceste realizări. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei/companiei/organizaţiei de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. Evaluarea angajatorilor cu privire capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. Pagina 82 . iar 22% în foarte mare măsură). Evaluarea angajatorilor cu privire la cunoaşterea realizărilor cercetării. iar 19% în foarte mare măsură aceste realizări.Totuşi.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. astfel 37% dintre aceştia consideră că angajaţii cunosc în mare măsură. 47% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării(25% apreciază că în mare măsură. astfel aceştia consideră că 18% cunosc în mare măsură.

În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Principalele surse de informaţii pe care utilizate de reprezentanţii mediului economic/angajatori cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes: 63% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic " de către studenţi/cadre didactice va avea Pagina 83 . respectiv asupra inserţiei socio-profesională a studenţilor/absolvenţilor. iar 41% în foarte mare măsură). aceasta a fost evaluată aproape în umanimitate pozitiv(38% apreciază că în mare măsură. dezvoltării şi inovării asupra îmbunătăţirii performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice.

etc). respectiv în mare măsură 24%). în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu (în foarte mare măsură 33%. ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale(în foarte mare măsură 60%. dezvoltare. verificarea drepturilor PI. etc) (în foarte mare măsură 43%. 84% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care aceştia îl susţin (în foarte mare măsură 43%. multimedia) (în foarte mare măsură 28%. 69% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi informatice generale (informare. prin căutare internet. 81% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. 48% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în foarte mare măsură (17%. respectiv în mare măsură 33%. respectiv în mare măsură 31%. (în foarte mare măsură 45%. 16% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că deţin abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 43%). respectiv în mare măsură 31%.48%) de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". tehnoredactare. respectiv în mare măsură 38%). 86% dintre cadrele didactice intervievate sunt interesate de dezvoltarea unui laborator virtual. birotică. 94% dintre cadrele didactice intervievate au evaluat că posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare (în foarte mare măsură 54%. respectiv în mare măsură 29%). respectiv în mare măsură 27%). respectiv în mare măsură 40%). 70% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de documentare pe o temă dată (în mediatecă. inovare" de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (44%).36%. 78% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu de cercetare (în foarte mare măsură 40%. respectiv în mare măsură 37%. Pagina 84 . 90% dintre cadrele didactice intervievate au răspuns că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. iar 41% au apreciat că deţin acestă abilitate în mare măsură. 57% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilitatea de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport (videoproiector. 64% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi de participarea în cadrul unui laborator virtual. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic.drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (30%). respectiv în mare măsură 30%).

doar 4% dintre aceştia au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte măsură. Pagina 85 . 5% dintre studenţii participanţi la studiu deţineau informaţii cu privire la existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală.16%.58% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi abilităţi informatice de specialitate (programare. respectiv în foarte mare măsură .De aceea. pot avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale de către studenţi/absolvenţi. De aceea. respectiv în foarte mare măsură60%) În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale sau observat următoarele pattern-uri: 33% dintre studenţii chestionaţi au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mare măsură. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. iar 45% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. respectiv în mare măsură 38%). Doar 1. respectiv în mare măsură 43%). Astfel. 82% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Tehnici avansate de comunicare” de către studenţi va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale poate avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale de către studenţi.22%. iar 38%dintre aceştia apreciază că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unui laborator virtual.respectiv beneficia de serviciile acestuia. respectiv în mare măsură 16%). utilizare software-uri. existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. printr-o bună activitate de promovare serviciilor acestui centru va creşte numărul studenţilor care vor cunoaşte. 32% dintre studenţii chestionaţi consideră că posedă abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale în mare măsură. desfăşurarea activităţilor specifice acestuia.12%). etc). 28% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ” în mare masură . doar 9% consideră că posedă aceste abilităţi în foarte mare măsură. ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare(în foarte mare măsură 44%. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu. (în foarte mare măsură 42%. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor (în foarte mare măsură 49%.

55% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură. 20% au răspuns că aceste departamente există. iar 29% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs.30%.25%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ". iar 18% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor abilităţi. 28% au răspuns că nu există astfel de departamente. se impune o promovare intensă a centrului şi a serviciilor oferite în cadrul acestuia. iar 30% dintre respondenţi apreciază că posedă la un nivel mediu aceste abilităţi. Având în vedere numărul mare de cadre didactice care nu sunt informate cu privire la înfiinţarea acestui centru pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. În ceea ce priveşte existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în cadrul organizaţiei/firmei/companiei în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.32%. iar 19% au răspuns că nu ştiu.30%). iar 30% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor cunoştinţe. 61% au răspuns că nu există. 59% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură.23%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ". Pagina 86 . respectiv în foarte mare măsură. iar 27% şi-au exprimat un interes mediu. iar 58% au răspuns că nu ştiu dacă acestea există.30%) abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale.28%. 14% dintre cadrele didactice participante la studiu deţin informaţii cu privire la existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în universitatea/facultatea în care îşi desfăș oară activitatea. iar 29% şi-au exprimat un interes mediu. 43% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală” în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 23%).27%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană ".30%.28%.47% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană” în mare măsură. iar 31% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. 50% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că programul de studiu oferă angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în foarte mare măsură 27%. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în mare masura.19%).30%. respectiv în foarte mare măsură. 50% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura.27%. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 31%). 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă (în mare măsură. 54% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat pozitiv abilităţile de valorificare a proprietăţii intelectuale ale angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare(în foarte mare măsură 23%. respectiv în foarte mare măsură15%). respectiv în foarte mare măsură.

Aşa cum putem observatoate cele trei categorii de respondenţi apreciază pozitiv dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic şi rolul lor în mărirea şanselor de angajare ale absolvenţilor cu studii superioare: 68% dintre studenţii. respectiv în foarte mare măsură).49% dintre studenţii respondenţi manifestânduşi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura.37%.36%. respectiv în foarte mare măsură. 65% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura.36%. opinie susţinută şi de măsura în care angajatorii apreciază că frecventarea cursului „Managementul inovării şi transferului tehnologic” de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora (în mare masura. 90% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în mare masura. iar 38% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu. respectiv în mare măsură 26%. iar 34% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu.25%). respectiv în foarte mare măsură. Referitor la transferul tehnologic cifrele arată că: 68% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare ( în mare masura. 66% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. Referindu-ne la antreprenoriat se poate observa că doar 24% dintre cadrele didactice participante la studiu au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 3%. 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui substanţial la îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor/cadrelor didactice (în mare masura. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic".30%).33%).57% dintre studenţii respondenţi manifestându-şi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura. iar 36% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 10%. respectiv în foarte mare măsură. 90% dintre cadrele didactice. în timp ce 68 % dintre studenţi consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare.61%).63% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare măsură. respectiv 79% dintre angajatorii.33%.33%).33%. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură.43%.14%). apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic".38%. respectiv în foarte mare măsură.12%).41%).29%. respectiv în foarte mare măsură. Pagina 87 .43%. respectiv în mare măsură 21%).

nu în ultimul rând. respectiv în mare măsură 34%). inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară (în foarte mare măsură 51%. inovare. respectiv în mare măsură 38%).( în foarte mare măsură 39%. însă nu în măsura în care se aşteaptă aceştia. societatea bazată pe cunoaştere etc. 47% au apreciat că se încurajează pregătirea în respectivele domenii. inovare. 44% apreciază nivelul acestora ca fiind bun şi foarte bun(foarte ridicat .În ceea ce priveşte aprecierea în ce măsură este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. iar 27% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu. manifestarea interesului de a cunoaşte ce activităţi de antreprenoriat derulează colegii din alte centre universitare. Se apreciază de către toţi respondenţii că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale. noi tehnologii.În ceea ce priveşte interesul pentru cunoaşterea activităţilor de cercetare. 61 % dintre cadrele didactice sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în foarte mare măsură 24%. respectiv în mare măsură 13%). în ceea ce priveşte evaluarea abilităţilor antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare. În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului asupra îmbunătăţirii continue a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare Pagina 88 . 80% dintre cadrele didactice sunt de acord că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. cursuri în cadrul programului de studiu şi. noi tehnologii.în foarte mare măsură 23%. respectiv în mare măsură 41%. observăm o conştientizare a acestora cu privire la importanţa şi rolul deţinerii unor astfel de abilităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională ulterioară şi în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare şi. societatea bazată pe cunoaştere etc. în acelaşi timp. 37% dintre angajatori apreciază că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale(în foarte mare măsură 24%. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu..25%. iar 59% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 18%. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. respectiv în mare măsură 35%). respectiv în mare măsură 24%). 44% dintre cadrele didactice au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 10%. respectiv ridicat 38%). respectiv în mare măsură 37%). 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că aceasta există (în foarte mare măsură 41%. respectiv în mare măsură 38%). respectiv în mare măsură 41%). Puntem conchide că studenţii consideră că nu se acordă suficiente informaţii. 89% dintre cadrele didactice participanţe la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare. iar 24% evaluează abilităţile antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel mediu.58% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară(în foarte mare măsură 23%.

respectiv ridicat 20%). stimulând creşterea competitivităţii din mediul socio-economic.7%. este în mod direct legat de cunoştinţe şi flexibilitate. în foarte mare măsură 11%). 37% dintre studenţii respondenţi au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel foarte ridicat .(Sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ. 19% au apreciat că aceasta există în mare măsură. respectiv la 58% în cazul studenţilor participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. iar 42% au apreciat că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un nivel mediu. 37% dintre respondenţi apreciază această posibilitate a studenţilor ca fiind la un nivel mediu. respectiv ridicat 39%). 49% dintre studenţii respondenţi apreciază că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un la un nivel foarte ridicat . respectiv ridicat 29%). iar 33% au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel mediu. 59% dintre studenţii respondenţi îşi exprimă dorinţa de a păstra legătura cu facultatea după absolvire în mare măsură 31%. 55% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat . proiecte academice în echipă). iar 21% apreciază că programul de studiu încurajează la un nivel mediu colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice. în foarte mare măsură 4%. 27% dintre studenţii respondenţi apreciază că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel foarte ridicat .8%.7%. cursuri opţionale diversificate). iar 22% au apreciat sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ un nivel mediu. 31% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord cu afirmaţia "studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu" (în mare măsură 23%.8%. iar 39% au apreciat că acestea sunt moderne şi eficiente (nivel mediu).şi institute de cercetare din ţară.16%. iar 50% au apreciat că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel mediu. iar 31% Pagina 89 . respectiv ridicat 41%). acesta ajunge la 89% în cazul cadrelor didactice. factori deosebit de necesari într-o economie mondială cuprinsă tot mai mult de globalizare. Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare. 33% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt moderne şi eficiente(în mare măsură 22%). în foarte mare măsură 9%). 38% dintre studenţii respondenţi au apreciat că sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ(în mare măsură 29%). respectiv ridicat 22%). Cu privire la programul educaţional 53% dintre studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. În ceea ce priveşte posibilitatea studentului de a alege configuraţia programului de studiu (ex. iar 35% au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. în foarte mare măsură 8%). în foarte mare măsură 28%). respectiv 20% au apreciat un nivel mediu al acestei posibilităţi. 29% dintre studenţii respondenţi au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat .

Atunci când discutăm despre corelarea cu piaţa forţei de muncă 22% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat (în mare masura 19%.)la un nivel foarte ridicat -27%. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord în mare măsură(41%). 61% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. 58% dintre angajatori au încredere în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare (în mare masura 32%. iar 42% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor. respectiv la un nivel foarte ridicat 9%). iar 30% apreciază că aceste legături se situează la un nivel mediu. respectiv la un nivel foarte ridicat (26%). 27% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional (în mare masura 22%. iar 24% le evaluează ca fiind la un nivel mediu. respectiv în foarte mare măsură(27%) că activităţile didactice/de cercetare se derulează conform cerinţelelor de pe piaţa muncii. 50% dintre angajatori apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii la un nivel ridicat (24%). Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare masura 34%. iar 43% au apreciat un nivel mediu al acestor cunoştinţe. respectiv în foarte mare măsură 26%).dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate(nivel ridicat 25%. respectiv la un nivel foarte ridicat (15%) din cadrul altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare. respectiv la un nivel ridicat. iar 35% dintre angajatorii participanţi apreciind aceste cunoştinţe ca fiind la nivel mediu.34%). respectiv în foarte mare măsură 22%). iar 40% au apreciat un nivel mediu al acestor cursuri. 17% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat conţinutul cursurilor ca fiind raportat la cerinţele pieţei muncii în mare masura 13%. Pagina 90 . respectiv în foarte mare măsură 4%. iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . iar 26% dintre angajatorii participanţi apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii ca fiind la nivel mediu. vizite de studiu. respectiv în foarte mare măsură 5%). respectiv în foarte mare măsură 3%). consorţii de proiecte etc.au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază în mare măsură(48%). respectiv în foarte mare măsură(34%) că programul de studiu oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. 51% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă cunoştinţe la un nivel ridicat (36%).

bună (34%).studierea disciplinelor care se cer pe piata muncii etc. iar 36% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor la nivel internaţional. respectiv în foarte mare măsură 17%). iar 18% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu.comunicare. 38% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. iar 33% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu. 48% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în mare masura 31%. respectiv 29% cunosc în mică măsură cerinţele acestora.Numai aşa derularea stagiului de practică şi nu numai si-ar avea radacinile in realitate. următoarele:se resimnte o anumită nesiguranţă a absolvenţilor în ceea ce priveşte posedarea unor cunoştinţe care să le asigure o bună inserţie socio-profesionala. iar studentii ar putea conştientiza şi soluţiona problemele/cerinţele cu care s-ar putea intalni imediat dupa absolvire. Pagina 91 . Adaptarea curriculei universitare se poate realiza prin culegerea feed-back-ului de la firmele/companiile/institutiile locale sau regionale in legatura cu nevoile/problemele ce ar trebui abordate in cadrul orelor de curs/seminariilor/laboratoarelor. 35% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară. De asemenea. 31/% sunt interesaţi. Studenţii participanţi la studiu consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este foarte bună (11%). Dintre cadrele didactice participante la studiu. se consideră a fi necesare şi: abilitati de lucru cu materiale tehnologice moderne. De asemenea. cercetători şi studenţi este foarte bună (35%). bună (20%). se doreşte de către aceştia o mai bună şi mai largă colaborre cu mediul economic (doar 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate). 45% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că sunt necesare mai multe şi mai bune abilităţi practice. Studenţii participanti la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere la un nivel foarte ridicat 13%%.cunostinte privind aparatura de ultima ora. respectiv în foarte mare măsură 3%). Conchidem în urma analizei răspurilor celor trei categorii de populaţie . 35% consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare cadre didactice. Aproximativ 50% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii.11% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional (în mare masura 8%. 33/% sunt interesaţi. respectiv la un nivel ridicat 37%. relatii interumane.

societatea bazată pe cunoaştere etc. noi tehnologii. 48% dintre cadrele didactice au apreciat că utilizează foarte des informaţii de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. Pagina 92 . 65% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. iar 25% apreciază această contribuţie ca fiind una medie. 89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare.în mare măsură. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. 26% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. respectiv în mare măsură sunt interesate 28%. iar 28% o apreciază ca fiind derulată la nivel mediu. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. iar 22% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. respectiv la un nivel ridicat 27%. noi tehnologii. noi tehnologii. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu afirmă că există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor.Cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de negociere la un nivel foarte ridicat 32%. 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.(la nivel mediu). 21% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. inovare. 38 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. inovare. 31% că le utilizează frecvent. Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată de 67% dintre cadrele didactice participante la studiu ca având o deosebită contribuţie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. iar 27% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. 28 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat.respectiv în foarte mare măsură. inovare. societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 27% dintre respondenţi consideră că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă. În privinţa asigurării calităţii. societatea bazată pe cunoaştere etc.

75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că au capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii (la un nivel foarte ridicat 31%. dacă 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. inovare. Opinia cadrelor didactice cu privire la calitatea învăţământului superior. de asemenea. doar 43% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. 36% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor.în mare măsură. cât şi la nivel naţional) este una pozitivă. 78% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu (în mare măsură 47%. se impune o mai largă consultare a nevoilor/solicitărilor mediului economic şi o ajustare mult mai eficientă a curriculei academice pe această realitate socio-economică.26%). societatea bazată pe cunoaştere etc. respectiv a comisiilor de asigurare a calităţii (atât la nivel insttuţional. societatea bazată pe cunoaştere etc. respectiv în foarte mare măsură. 57% dintre angajatorii participanţi la studiu apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare.39%.31%.Astfel. la demersurile acestora. iar 21% sunt de acord cu această afirmaţie. la un nivel mediu. 29% consideră că aceasta este utilizată la nivel mediu pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. În schimb. Datele privind dezvoltarea profesională prezintă următoarele coordonate: 84% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că deţin informaţii/cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare (în foarte mare măsură. noi tehnologii. noi tehnologii. respectiv în mare măsură 45%). respectiv la un nivel ridicat 44%). respectiv în mare măsură . utile pentru activitatea profesională (în foarte mare măsură . există o imagine la fel de pozitivă în ceea ce priveşte capacitatea acestora de Pagina 93 .respectiv în foarte mare măsură 31%). iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. iar 28% apreciază că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior (nivel mediu).58% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea ARACIS garantează în mare /foarte mare măsură calitatea în învăţământul superior. inovare. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. Putem concluziona că există o autoevaluare pozitivă a cadrelor didactice în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii/cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare.

În ceea ce priveşte Centrul interuniversitar pilot din cadrul Universităţii din Craiova. o bună stăpânire a abilităţilor de a utiliza instrumente specifice proprilui domeniu academic/de cercetare. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 52% 3. 84% dintre angajatori consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru pilot de comunicare si valorificare a proprietatii intelectuale ar sprijini ofertarea pe piata muncii a unor specialisti care sa dispuna de o pregatire profesionala superioara. Percepţia respondenţilor (cadre didactice şi angajatori) asupra importanţei serviciilor prestate de către „“Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. astfel încât absolvenţii să aibă o cât mai bună pregătire practică la momentul integrării pe piaţa muncii. ACCESUL LA BAZE DE DATE SPECIALIZATE a fost apreciat de către cadrele didactice ca fiind extrem de util în procent de 71%. doar 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură (în mare măsură. Aceste aprecieri pozitive au la bază climatul academic care încurajează dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă. societatea bazată pe cunoaştere. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 50% 5. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 48% 2. NATIONAL. PROMOVAREA OFERTEI UNIVERSITATII CATRE MEDIUL ECONOMIC LOCAL. noi tehnologii. PENTRU A FORMA BAZE DE DATE PRIVIND NEVOILE FIRMELOR SI FACILITAREA COOPERARII DINTRE FIRME SI CENTRE DE CERCETARE DIN UNIVERSITATE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 42%.a elabora propuneri de programe de studii. DEZVOLTAREA SI UTILIZAREA RETELELOR ELECTRONICE DE CONEXIUNE CU MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL. de concurenţa şi nu în ultimul rând caracterizat de o criză care parcă nu are final(criză de altfel prezentă şi la nivel mondial). REGIONAL. CONSULTANTA PENTRU OBTINEREA DE FONDURI IN CADRUL UNOR PROGRAME NATIONALE SI INTERNATIONALE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 53%. TRAINING SI CONSULTANTA PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA SI METODELE AFERENTE DE INFORMARE SI PROTECTIE au fost Pagina 94 . Datorită contextului socio-economic. Percepţia respondenţilor asupra importanţei serviciilor prestate de către " Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale arată că: 92% dintre cadrele didactice consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru le-ar ajuta in activitatile academice si de cercetare pe care le desfasoară. cât şi a studenţilor în ceea ce priveşte abilităţile de antreprenoriat. În schimb. respectiv în foarte mare măsură) pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. caracterizat de extinderea rapidă a noilor tehnologii. INTERNATIONAL a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 47%. inovare. cele mai bine apreciate servicii au fost următoarele: 1. se impune o bună pregătire atât a cadrelor didactice. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 51% 4. CURSURI DE PERFECTIONARE.

apreciate de către cadrele didactice ca fiind extrem de utile în procent de 39%. iar de către angajatori ca fiind extrem de utile în procent de 44%. consultanţă şi cursuri pe tema proprietăţii intelectuale. antreprenoriat etc. Pagina 95 . Ideea existenţei unui centru interuniversitar care să acţioneze ca o punte de legătură între studenţii din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate. mai ales în situaţia în care centrul îşi propune să întrunească multe dintre tematicile faţă de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală.

luând în acelaşi timp în considerare contextul socio-economic naţional. totuşi poate fi parte a unuia dintre proiectele care nu va conduce în final la rezultatele preconizate. se construiesc platforme de colaborare. implementarea şi funcţionarea unui astfel de centru. Pe de altă parte. există şi suspiciunea că această iniţiativă deşi este lăudabilă. va fi necesar să se clarifice cum va functiona: cine va posta ce. pentru a evita risipa de resurse. de exprimare/comunicare şi de Pagina 96 . indicând şi câteva sugestii de funcţionare a centrului. Sunt numeroase preocupări acum pentru a întări comunicarea cu alumni. se simte mai ales la nivel doctoral. cum va fi structurată. În principal. Dar au opinat că este important să se clarifice cum va arăta această bibliotecă virtuală. Această nevoie de comunicare interuniversitară. sistematizată. pentru participarea în cadrul activităţilor proiectului. cu mediul socio-economic. important este ca aceste intiative sa fie valorificate. aspect care a fost bine primit de către cercetători. de ce ar face-o. eficientizată. Reprezentanţii grupurilor ţintă ale proiectului au apreciat deschiderea spre comunicare interuniversitară implicată în cadrul acestui proiect. pentru a lucra intergrat. fiecare membru al grupului ţintă ar avea acces la resursele dezvoltate în cadrul altor universităţi implicate în proiect. mai mult pentru a avea si exemple concrete mai multe legate de redactarea studiilor si rapoartelor de cercetare. C. oarecum complementare.mediul economic.IV. menţionând că deşi aceasta este prezentă chiar şi acum. insa si studentii de la licenta au exprimat aceasta nevoie. care să se plieze pe nevoile lor şi ale anjagatorilor. în sensul accesului la studiile şi cercetările realizate în alte centre universitare. pentru ca daca va fi totul postat acolo. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi – mediul academic . deoarece studenţii şi-au manifestat expres interesul pentru acest proiect. nu dublate. prin înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este vizată îmbunătăţirea calităţii pregătirii studentului şi implicit a viitorilor absolvenţi. Prin înfiinţarea. ceea ce a fost evident şi în cadrul focus grupului. Pe de alta parte. De asemenea există percepţia că că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de reflecţie şi analiză. va fi dificil de clasificat informatia. cum se va delimita de bazele de date digitale ale bibliotecilor universitare etc. mai ales. nefiind prea clar conceptul centrului. există totuşi posibilitatea de a fi îmbunătăţită şi. Universitatea de Vest din Timişoara Analiză Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că participanţii la focus grup au o atitudine pozitivă cu privire la înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. structurată. respectiv diferenţa dintre acest proiect şi altele aflate în derulare. în special de către doctoranzi.

de a şti unde să caute informaţia. participanţii la focus grup au apreciat în mod pozitiv interesul pentru abordarea acestei teme. Opiniile exprimate prin această discutie calitativă nu pot fi generalizate. Deşi participanţii la focus grup nu se cunoşteau dinainte. având background şi statut socioprofesional diferit. s-a evidenţiat faptul că proiectul fiind în faza de focus-grup. dar nu în ultimul rând şi pentru angajatori. care sunt totuşi realizate într-o mult prea mică măsură. Dacă studenţii (susţinuţi de cadrele didactice) evidenţiază lipsa activităţilor practice. În corelaţie. Mai mult decât atât. Nu au fost neapărat conturate puncte de vedere foarte coerente cu privire la funcţionarea unui astfel de centru. considerând necesare astfel de cursuri. dar şi pentru ca fiecare să fie mai conştient despre cum poate valorifica. fiind în acelaşi timp şi mult mai conştienţi spre care dintre abilităţi şi competenţe trebuie să se focuseze pentru a şi le dobândi sau spori. Tematica cursurilor propuse a fost primită cu interes. În privinţa principalelor aşteptări ale participanţilor la discuţii. dar si cu mediul socio-economic deopotrivă. Dar câteva dintre experienţele evocate din colaborarile sau stagiile în alte tări pot fi valorificate pentru a întări comunicarea şi colaborarea interuniversitara. se doreşte în principal sistematizarea şi crearea unor strategii privind evoluţiile viitoare ale proiectului şi în special activităţile derulate în cadrul ”Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. angajatorii au subliniat slaba pregătire a absolvenţilor de facultate. pe baza feedback-ului primit de la reprezentanţii grupurilor ţintă. mai ales în contextul clarificării proprietăţii intelectuale. pentru a avea mai multe resurse de cercetare. care ar regăsi pe piaţa muncii absolvenţi pregătiţi să facă faţă cerinţelor unui anumit post. cum îşi poate proteja producţia intelectuală. fiind confuzii legate de conceptul acestuia. prin activa participare în cadrul centrului. toate categoriile de respondenţi făcând referiri în propriile răspunsuri la ideile menţionate anterior. dat fiind faptul că există incompatibilitate şi incoerenţă între legislaţia naţională (destul de precară) şi cea europeană. s-a constatat o coagulare a discuţiilor la nivel de grup. de genul capacităţii de a-şi pune întrebări. pentru a se ameliora tendinţe gen plagiat etc. dar şi cadrele didactice au apelat la posibilitatea conturării unui profil al angajabilului. În acest sens.colaborare ale absolvenţilor. fiind doar puncte de vedere spontane. după cercetarea cantitativă. mai ales studenţii. perceput ca prea complex si difuz in acelasi timp. menţionând câteva abilităţi şi competenţe de bază pe care orice absolvent ar trebui să le deţină. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic. pentru a realiza cu adevărat o colaborare funcţională între acestea. În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale. în ce condiţii. a fost subliniată de către toţi reprezentanţii grupului ţintă necesitatea sporirii efective a parteneriatului dintre studenţi-mediul acedemic şi mediul economic. fără a cunoaşte în prealabil cu precizie tematica ce va fi dezbătută. ei vor putea dobândi şi încredere în forţele proprii. Cum unele dintre întrebările Pagina 97 . care ar fi de ajutor atât pentru studenţi şi cadrele didactice. pentru a realiza cercetări mai aplicative şi necesare mediului socio-economic. creaţia ştiinţifică sau artistică.

Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. viitori absolvenți. De asemenea. alții sunt sceptici. chiar o” utopie” (un caz singular). ”destul de slabă”etc. funcţia participanţilor la focus grup. catalogând actuala colaborare a universităților cu mediul economic ca fiind ”slabă”. posibilele parteneriate care ar putea reieși între mediul economic și cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părți implicate. Astfel. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Profesori În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. semnalând aspecte cunoscute și recunoscute ca fiind elemente definitorii ale actualului sistem de învățămând universitar. atât în interiorul cât și în afara propriei universități. a resurselor și a produselor corespunzătoare. dar și o mai bună corelare a curriculei cu actualele cerințe ale mediului economic și ale societății în general. De asemenea.cea a mediului universitar de astăzi. S-a completat un tabel cu numele. atât pentru cadre didactice cât și pentru studenți sau reprezentanți ai mediului economic. ”poate fi substanțial îmbunătățită”. participanţii au fost invitaţi să aducă sugestii cu privire la structura şi conţinutul chestionarelor.CICVPI este salutată de către toate persoanele intervievate. ordinea întrebărilor nu a fost strictă. cea a Pagina 98 . fiind catalogată drept ”bună dar. printre răspunsurile oferite. datele de contact.propuse în grila de focus-grup au fost anticipate de către participanţi. instrumente prezentate în cele ce urmează şi care vor fi utilizate în cercetarea cantitativă. nu foarte buna”. fiecare cadru didactic a reiterat insuficienta comunicare și transparență care există în mediul universitar românesc. se regăsesc „aspectele formale” și „declarative” ale acestei comunicări. ceea ce are consecințe în ceea ce privește realizarea practică de abilități a studenților. Astfel. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” . răspunsurile cadrelor didactice au atras atenția asupra unei probleme vitale a sistemului de învățământ universitar românesc și anume precara colaborare cu mediul economic. indicând printre avantaje o mai bună comunicare și cunoaștere a mediului academic (”o ridicare a calității învățământului”). care se adresează fiecărui segment al grupului ţintă. Astfel. cât mai ales celor care sunt astăzi într-o „tabără” . bazate pe o „slabă implicare” și mai degrabă mijlocită de „relațiile personale” și de colegialitate. în timpul sesiunii de focus-grup. iar mâine în cealaltă. În mod concret. Deși unii dintre respondenți reușesc să semnaleze câteva demersuri în acest sens. ”dificitară”. problematica acestora fiind adresată mai repede pe parcursul discuţiilor. în special din sfera socio-umană. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii.

dar și „manuale de bune practică”. „cursuri / traininguri de informare / workshopuri” și „mese rotunde”. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. În ceea ce privește rolul acestui CICVPI în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. „cursuri pentru studenţi”. „întâlniri”. viitorii absovenți (dar și cadrele didactice și reprezentanți ai mediului economic) vor putea beneficia de resursele de specializate partajate și actualizate în cadrul CICVPI sau în cadrul bibliotecii virtuale integrată de acesta. oriunde și oricum la resurse și informații de specialitate. precum „colecții de articole. rapoarte. actualii sudenți. Deși există și o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă și eficientă a acestui CICVPI. egoismul colectiv tradițional care trebuie cumva depășit. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către CICVPI. viitori absolvenți. tehnologiei. respondenții au menționat activități axate pe „discuții”. prin activități de formare și training”). În strânsă legătură cu răspunsurile la anterioara întrebare. „partajare de informații și resurse”. Mai mult decât atât. printre beneficiile înființării unei biblioteci virtuale care să conțină materiale specializate și actualizate periodic. dar și crearea astfel a unui „factor de legătură”. subiecții intervievații au semnalat și unele dintre posibilele probleme la care ar trebui să acordăm atenție. cu cadrele didactice dar și cu potențialii angajatori. În ceea ce privește activitățile privind optimizarea comunicării/colaborării dintre universitățile din Romania și mediul economic. atât pentru studenți cât și pentru cadre didactice.. prin „atragerea / stabilirea de parteneriate. legi” etc. Pagina 99 . De asemenea. „facilitări de intership-uri”. ei vor fi mai pregătiți să acceadă corespunzător și cu succes piața muncii (prin „feedback” primit de la angajatori. au fost indicate: crearea și dezvoltarea de „rețele de cercetare”. au fost semnalate: „accesul din orice parte”. prin date obținute din „sondarea pieței” de muncă. inovării și valorificării proprietății intelectuale. Astfel. Referitor la activităţile care ar putea fi desfăşurate în cadrul CICVPI pentru a îmbunătăţi serviciile de sprijin pentru procesul educațional și cel de cercetare. răspunsurile persoanelor participante la interviu au cuprins activități de “formare a cadrelor didactice”. profesionalismul actorilor implicați în cadrul CICVPI etc. precum: existența unor asemenea inițiative anterioare care nu sunt exploatate în conformitate cu posibilitățile acestora (au fost menționate în acest sens aplicații Web 2. interviuri.mediului economic. în strânsă legătură cu întrebările și răspunsurile anterioare. respondenții au semnalat o „poltică de marketing” mai bună. prin crearea unui astfel de centru se consideră că vor exista beneficii atât pentru cadrele didactice cât și pentru studenți în ceea ce privește activitățile de promovare a științei.0 cu funcții parțial similare). studii. De asemenea. printr-o comunicare și colaborare cu colegii. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. crearea unui „spațiu de dezbateri”.

De asemenea. În general. „capacitate de a se supune la un efort mare şi prelungit” uneori. Ca un element comun. „adaptare la criterii de performanţă. Angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. dar criterii precum „forță de muncă”. alteori sunt organizate „interviuri”.Oricum. recomandând în acest sens diferite acțiuni și activități care ar putea fi derulate. Pagina 100 . alții le consideră „inexistente” (un caz singular). dintre acestea au fost amintite: „inconsecvența”. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți. fiecare respondent a menționat faptul că în ultimul timp au făcut foarte puține angajări (unii chiar deloc). Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent este diferită. „probe practice” sau probe scrise sub forma de „chestionare” tematice detaliate. competitivitate de adaptare. Referitor la criteriile după care fac în general angajări. „comunicare insuficientă”. fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre. dar și ai mediului privat. au mai fost menționate „analiza CV”. „popularizarea prin utilizarea platformelor de socializare academic”. studiilor. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. „creativitate”. limbi străine sau conștiinciozitate” sunt printre cele menționate de respondenți. Ca și în cazul cadrelor didactice. angajatorii au semnalat aceeași problemă majoră. „iniţiativă”. răspunsurile acestora au semnalat în unele cazuri necesitatea organizării de „concursuri” (uneori independente de persoanele/instituțiile angajatoare). Referitor la deficiențele observate la candidați/angajați. Un element comun trebuie semnalat. mergând de la experințe „foarte bune” (în special sunt recunoscute cunoștințele teoretice ale acestora) până la experiențe „foarte proaste” (un răspuns singular). ce poate are legătură cu actuala situație economică globală. „superficialitate” etc. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții de clasă medie în ceea ce privește numărul de angajați. dar mai ales în cel al absolvenților candidați la un loc corespunzător pe piața muncii. Deși unii respondenți apreciază strădaniile și încercările „timide” pe acest parcurs. extrem de importantă pentru toți: o colaborare și comunicare insuficientă între sistemul de educație și cel al muncii. „susținerea de workshopuri / sesiuni de informare”. au mai fost amintite „dezinteresul”. aducerea propriilor rețele de contacte”. în special cea practică. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. fiind prezenți atât reprezentanți ai sistemului public. De asemenea. îmbunătăţire permanentă şi o limbă străină foarte bine”. în general. „capacitatea de a gestiona o situație de criză”. fapt ce este în detrimentul tuturor. „pregătirea proastă și insuficientă”. „seriozitate. „colaborare cu cadre didactice sau cercetători din alte universităţi” etc. „competenţă profesională”. precum: „postarea tuturor articolelor. fiecare dintre respondenții acestui interviu și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest CICVPI.

au fost evidențiate următoarele sugestii: „dezbateri și proiecte pe teme de interes comun”. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte pe care instituţiile de învăţământ ar putea să le aibă în vedere în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor: „intensificarea activităților practice” (printre care și cele de „metodică” și derivat – „mentoratul”). Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: „capacitatea organizatorică”. Printre posibilele roluri pe care acest centru ar putea să le adopte. care să corespundă cu cerințele actuale ale pieței muncii și ale standardelor internaționale din domeniul de specialitate. dar și alte „posibile parteneriate” între cei doi mari actori instituționali. „stimularea competiției și a competenței” ș. au existat și păreri sceptice. De asemenea. mai rapid și mai exact. Fiecare dintre participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile CICVPI atât prin „susținerea de dezbateri / prelegeri cu privire la cerințele de angajare” în cadrul firmelor pe care le reprezintă. În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților.” facilitarea „accesului la informația de specialitate”. „facilitarea accesului la informații de specialitate”. Unul dintre respondenți a sugerat și „realizarea unei legături mai strânse între universitate ca instituție și studenți”. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. „stimularea și cointeresarea studenților spre o implicare activă”. Astfel. cel economic și Pagina 101 . În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui CICVPI. Concluziile analizei de interviuri cu profesori și anagajatori Ambele grupuri de participanți la interviuri au semnalat unele aspecte comune. „disciplina”. în special lipsa unei comunicări și colaborări reale și eficiente între cele două medii. „o mai bună pregătire practică” etc.În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. „realizarea transferului tehnologic”. „creativitatea”. dar și prin alte acțiuni: „oferirea stagiului de practică” și chiar „îndrumarea studenților spre dobândirea unei mai bune experiențe practice”.a. au fost menționate: „apropierea mai strânsă dintre mediul academic și cel economic. „o mai bună capacitate de comunicare”. a fost menționată „introducerea de noi discipline de studiu”. „insistența”. deși marea majoritate au apreciat ca fiind pozitiv un asemenea rol. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic. „lucrul în echipă”. dar și de „eliminare a suprapunerilor”. „puterea de muncă și implicare”. aceleași persoane și-au manifestat optimismul relativ la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către CICVPI. în timp ce celelalte persoane și-au manifestat scepticismul. printre posibilele beneficii au fost amintite: „realizarea de proiecte în parteneriate”. În ceea ce privește rolul CICVPI în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic.

datorat mai multor factori. eforturile trebuiesc continuate și intensificate. Printre acțiunile concentrate care ar putea fi realizate. care să corespundă nevoilor și așteptărilor lor. s-a conturat și faptul că unii angajatori nu au așteptări prea mari cu privire la cunoștințele specifice și experiențele practice ale absolvenților – cel mult câteva repere generale . ar fi posibilă o mai bună comunicare dar și o mai bună (re)cunoaștere a activităților efectuate de către un cadru didactic. Cu siguranță unii dintre cei mai bucuroși beneficiari ai acestui real partneriat ar fi actualii studenți și proaspăt absolvenți care aspiră spre un loc de muncă ce ar fi corespunzător calificărilor. În consecință. referitor la acest aspect. Deși în ultimii ani se pot observa eforturi din ambele părți (parțial datorate participării în diverse proiecte care vizează impulsionarea acestei legături). În plus. studenți sau angajatori. cărți. atât din cadrul aceluiași centru universitar.cel universitar.) pe care le realizează. cât și din cadrul altor centre participante. reorganizare și modernizare. Pagina 102 . aceste activități ar însemna și o mai bună acțiune de promovare și marketing a programelor de studii oferite. Astfel. ce continuă și astăzi. legătura cu mediul economic poate fi menținută și intensificată. iar duplicările ar putea fi astfel înlăturate.pentru că ei sunt interesați în primul rând ca viitori angajați să fie dornici de a învăța / experimenta și de a pune în practică reperele bune teoretice acumulate pe parcursul anilor de studii. De asemenea. abilităților și competențelor dobândite. prin intermediul centrului interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale. Astfel. aflate ambele întru-un continuu și intens proces de restructurare. dar și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. Procedând astfel. de partea dascălilor s-a observat disponibilitatea de a face ajustări curriculare asfel încât programele de studiu să fie actualizate conform cu cerințele actuale ale pieței muncii și a societății actuale. se pot meniona: Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta resursele și produsele (articole. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) CICVPI. atât prin oferirea de stagii de perfecționare sau de dobândire a experienței practice și concrete. iar angajatorii sunt și ei interesați de forță de muncă bine calificată. pot apărea posibile parteneriate între diverși actori ai platformei. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. pentru că sunt benefice tuturor celor implicați: mediul universitar este direct interesat să aibă un indicator cantitativ care să reflecte o mai bună inserție a absolvenților pe piața muncii. De partea angajatorilor s-a putut observa deschiderea spre o implicare mai activă. rapoarte de cercetare etc. Astfel. ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. spre a fi cunoscute de către alți colegi. precum: progresul tehnologic fără precedent din ultimii ani și criza economică globală.

prin participarea activă a studenților în cadrul acestui centru. totuși cu toții îi salută bunele intenții. dar și în funcție de feedback-ul primit de la ceilalți actori ai platformei). protecția intelectuală. dar și prin oferirea de sugestii sau feedback la materiale realizate de către studenți. ei vor fi „vizibili”. deși au fost manifestate unele reticențe (destul de insignifiante) cu privire la finalitățile acțiunilor corespunzătoare acestui proiect. defavorizat temporar.Studenții vor avea posibilitate de a-și crea un profil (pe care să și-l actualizeze continuu în conformitate cu noile achiziții. cu mici excepții. promițând să se implice și să stimuleze în mod practic parteneriatul dintre universitate și mediul economic. abilități și de ce nu competențe pe care apoi să le folosească la angajare. Acest tip de parteneriat nu mai poate fi astăzi ignorat de către nimeni. În plus. în societatea actuală caracterizată de criza economică globală care a condus la unul dintre cele mai triste recorduri de neangajabilitate a absolvenților. Pagina 103 . ei vor putea solicita și beneficia de sprijin în vederea valorizării cercetării: idei și sugestii care acoperă fesabilitatea tehnologică. Astfel. sugestii cu privire la tendințele pieței muncii. cât și rezultatele obținute. putând obține astfel recomandări către alte centre de cercetare sau către agenți economici. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de fiecare dintre actorii mai sus amintiți. ei vor putea obține informații cu privire la stagii de practică. Mai mult decât atât. studenții se vor putea asocia în grupuri de lucru. de a avea acces la resurse de specialitate. Cu alte cuvinte. posibile cursuri și traininguri etc. recomandările prevăzute de inițiativa Comisiei Europene intitulată New Skills for New Jobs cu aplicabilitate pînă în anul 2020 fiind o mărturie incontestabilă în acest sens. în cazul unui proiect și produs de cercetare inovator. Mai mult decât atât. care și-au manifestat intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. de a activa într-un mediu informal în vederea dobândirii de cunoștințe. deprinderi. de către nici un Stat Membru al Uniunii Europene. De asemenea. trebuie încercate și găsite măsuri care să conducă la o mai bună inserție a acestora pe piața muncii și astfel la evitarea sărăcirii accentuate și pe termen lung a acestui segment al populației. De asemenea. finanțarea realizării produsului etc. fiind într-un continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. promovarea de marketing a produsului. supuse dezbaterilor ar putea fi luate in considerare atât ideea temei de cercetare. vor putea propune teme și proiecte (plus planurile de lucru aferente). Angajatorii vor putea activa în cadrul acestui centru prin ofererirea de sugestii cu privire la subiectele temelor de cercetare de care ei sunt interesați (acest aspect ar putea fi corelat și cu sprijinirea practică a celor care doresc să abordeze temele respective). Astfel. prin participarea lor (singulară sau în asociere) lor în cadrul diverselor proiecte de cercetare.

6% neprecizată apartenența. deși Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) are o bună reprezentare și pentru celelalte tipuri de specializări. dar dat fiind faptul ca focalizarea proiectului este pe cei care au o specializare tehnică și care doresc sprijin pentru integrare și angajare. prin soluția înființării unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Universitatea Politehnică din București . Universitatea din Craiova . a sonda opinia respondenților cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a acestei pregătiri. Profesori: 30% știinte exacte 9% științe umaniste 15% drept 10% știinte sociale si politice 12% știinte economice 3% științe inginerești (precizat doar pentru comparabilitate cu celelalte centre) - Pagina 104 . Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” A. Componența respondenților B. pentru a putea fi o comparabilitate a datelor obținute în investigație între cele trei universități (UVT. pe de o parte o diagnoză a calității programelor de studii cu privire la asigurarea unei pregătiri a absolvenților de studii universitare adaptată nevoilor pieței muncii.21% de la științe economice . a fost selectat un eșantion al studenților care să respecte această caracteristică. Componența respondenților Studenți: . a reliefat următoarele aspecte. s-a optat pentru componența mai sus amintită a eșantionului.44 % de la științe exacte .UC). 110 cadre didactice și 106 angajatori. Componența profilului respondenților nu reflectă neapărat structura de reprezentare a studenților din universitate.UPB.29% de la științe ale naturii . În plus. grupate astfel: A.Analiza datelor cantitative Investigația realizată între 2-20 mai 2011 pe un eșantion de 110 studenți. explorând așteptările acestora față de serviciile pe care un astfel de centru ar putea să le ofere. iar pe de altă parte. dat fiind profilul studenților pe care îi școlarizează. menită a reliefa. Analiza programelor de studii C.

doar cu 5 procente mai ridicat) - Pagina 105 . 50% sunt interesați de a participa la cursuri privind managementul proiectelor de CDI în foarte mare și mare măsură. Proporția profesorilor selectați reflectă pe de o parte criteriul menționat în cazul studenților. etc. este o proporție însemnată a profesorilor de la Drept. 35% în mare și foarte mare măsură. fiind important să selectăm punctele de vedere ale tuturor cu privire la serviciile pe care le poate oferi un astfel de centru.9% alte domenii (arte. – mențiuni<5%) . iar 45% fiind indeciși. 11% Intre 50 si 60 ani. date fiind informațiile care s-au colectat cu privire la drepturile de proprietate intelectuală.9% Refuz precizare Dintre respondenții la studiu.Profesorii: 40% în foarte mică și mică măsură. în timp ce 19% într-o proporție medie. 30% într-o proporție medie.4% din sectorul privat. 53% dintre respondenți fiind din sectorul bugetar. 25% în mare și foarte mare măsură. 49% în mare și foarte mare măsură. 6% peste 60 ani. B. 24% la nivel scăzut.Angajatorii: 23% în foarte mică și mică măsură. 23% între 40 si 50 ani. 4% neprecizând. pe de altă parte. 14% au mai putin de 30 ani. iar. 42% între 30 si 40 ani.. Interesul clar manifestat de 43% dintre studenții UVT (aproape comparabil cu cel al studenților de la universități tehnice. iar 9% nu au răspuns. Proporțiile profesorilor care au răspuns la chestionar reflectă oarecum și proporția de reprezentare pe domenii. o treime dintre ei afirmă că le stăpânesc în mare și foarte mare măsură. 3% nu au răspuns . 38% la nivel mediu. Pare a fi o autoevaluare realistă. 18% afirmând ca nu le au decât în foarte mică și mică măsură dezvoltate. 6% NR). muzică. 74% dintre studenți consideră că stăpânirea cunoștințelor aprofundate în CDI (respectiv 65% in domeniul transferului tehnologic) le-ar spori șansele de angajare. Angajatori: Structura respondeților reflectă oarecum situația că principalul angajator pentru absolvenții majorității facultăților din universitate este sistemul de învățământ. Totuși. Analiza programelor de studii Programul oferă cunoștințe în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare Studenții: 43% în foarte mică și mică măsură. iar 43. 2% nu au răspuns . 22% într-o proporție medie. cam aceeași proporție afirmând că stăpânesc cunoștințe și din domenii conexe de studii. Aceste date oarecum nesatisfăcătoare sunt în mare măsură confirmate de autoevaluarea studenților cu privire la măsura în care stăpânesc aceste abilități. procentele fiind similare și în evaluarea angajatorilor cu privire la măsura în care absolvenții le stăpânesc (32% în foarte/mare măsură.

Programul de studii dezvoltă abilități antreprenoriale Studenții: 29% în foarte mică și mică măsură. 2% nu au răspuns Angajatorii: 32% în foarte mică și mică măsură. Mai mult de jumătate dintre studenți consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este un avantaj în vederea angajării. fiind chiar surprinzătoare o astfel de doleanță exprimată cu o asemenea extensie. 36% într-o proporție medie. 24% în mare și foarte mare măsură. angajatorii consideră că absolvenții ar trebui să stăpânească în (foarte) mare măsură competențe în managementul proiectelor de CDI în proporție de 72%. 27% într-o proporție medie. 49% în mare și foarte mare măsură. Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare. deoarece procentul profesorilor care afirmă clar că sunt granturi de cercetare interne ale universității pentru CDI (20%) sau că există o planificare strategică privind atragerea fondurilor pentru CDI și valorificarea proprietății intelectuale (23%) este cel mai mic. 52% ar fi în (foarte) mare măsură interesați să participe în cadrul unui laorator virtual. 9% la nivel scăzut). totodată și de o strategie mai articulată a universității în acest domeniu (și de implementarea ei). chiar și angajatorii evaluând foarte bine capacitatea de documentare a tinerilor angajați (77% o dețin în foarte/mare măsură). comparativ cu celelalte centre universitare. având totodată capacitatea de a propune proiecte de CDI 55% dintre ei la nivel avansat (35% la nivel mediu. întărește deschiderea studenților către aceste aspecte. 32% în mare și foarte mare măsură. 86% ar fi interesați să susțină un laborator virtual. cam aceeași proporție dintre ei considerând necesară aprofundarea cunoștințelor în domeniul CDI pentru îmbunătățirea performanțelor proprii. Mai mult. în care temele și rezultatele unor activități aplicative fac parte din programul de studiu. Mai mult. în proporție de peste 50% de dotarea bibliotecii universitare. 8% nu au răspuns Profesorii: 22% în foarte mică și mică măsură. Dar este nevoie. atât profesorii. iar 69% se autoevaluează ca stăpânind la nivel avansat abilități de inovare. de aceeași părere fiind și 65% dintre angajatori. 72% dintre studenți declarându-se în (foarte) mare măsură interesați de potentiale colaborari academice cu studenți din același domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din țară.pentru a participa la cursuri în domeniul managementului inovării și al transferului tehnologic. cât și studenții se declară multumiți. 88% dintre profesori găsesc utilă o astfel de bibliotecă pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor proprii. dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități în rândul studenților. 31% într-o proporție medie. iar 8% nu au răspuns Pagina 106 . Corelat cu aceasta. același interes clar manifestat fiind și pentru cunoașterea activitatilor de cercetare si inovare ale studentilor din alte centre universitare din țară (53%). fiind foarte la curent cu realizările din domeniul lor de cercetare.

Profesorii: 38% în foarte mică și mică măsură. Mai mult. cam în aceeași proporție considerând și că stăpânesc competențe de comunicare și de negociere. Cunoasterea activităților de antreprenoriat ale studentilor din alte centre universitare din țară ar fi în (foarte) mare măsură de interes pentru 60% dintre studenți. 38% în mare și foarte mare măsură. 28% la nivel mediu. 36% la nivel scăzut. 24% la nivel scăzut. în timp ce 30% într-o proporție medie. interesul lor de a afla mai mult despre valorificarea proprietății intelectuale în universități nu este foarte clar exprimat. studenții sunt mai încrezători în autoevaluarea cu privire la abilitatea de a fi întreprinzător (42% consideră că le au. în proporție de 43%. societatea bazată pe cunoaștere etc. angajatorii sunt fermi în a afirma (72%) că sunt necesare cunoștințe (foarte) bune în domeniul antreprenoriatului. această discrepanță arătând nemulțumirea lor față de competențele absolvenților în acest sens. sau de a formula proiecte. 51% dintre ei fiind indeciși. Doar cele de comunicare sunt mai bine cotate: 63%/ 25%/ 9%. 36% la nivel mediu. 42% la nivel avansat. același procent dorind și colaborarea. Angajatorii evaluează tinerii angajați ca deținând aceste competențe.. 53% dintre ei afirmând că au abilități de evaluare a proprietății intelectuale. 32% într-o proporție medie. doar 28% interesați. cam 14% autoevaluându-se negativ). noi tehnologii. Evaluările angajatorilor în acest sens sunt oarecum diferite. Despre maniera în care proprietatea intelectuală - Pagina 107 . 39% sunt indeciși. Profesorii afirmă preocuparea în (foarte) mare măsură pentru a chestiona satisfacția studenților și a angajatorilor (53%) și a modifica/ actualiza în consecință planurile de învățământ pentru a fi in concordanță cu evoluțiile din domeniile: antreprenoriat. necesare antreprenorilor. 5% nu au răspuns .Cu toate acestea. inovare. În plus. 48% în mare și foarte mare măsură. Această situație este surprinzătoare și mai ales contrazisă de faptul că 92% dintre studenți și 74% dintre angajatori nu stiu despre vreun centru de informare cu privire la proprietatea intelectuală. iar 10% nu au răspuns Datele sunt confirmate și de autoevaluările studenților. iar 37% sunt indeciși. aceștia considerând că doar 22% dintre tinerii angajați dețin foarte bine aceste competențe. doar 6% nu. 88% fiind foarte interesați să obțină mai multe informații în ceea ce priveste activitatile de cercetare. inovare si antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetatorilor din alte centre universitare si institute de cercetare din țară. 60% dintre profesori afirmă clar că ar avea nevoie de cunoștințe aprofundate de antreprenoriat pentru îmbunătățirea performanțelor proprii.Angajatorii: 22% în foarte mică și mică măsură. iar o treime sunt indeciși. Programul de studiu oferă cunoștințe în domeniul proprietății intelectuale Studenții: 7% în foarte mică și mică măsură. 8% nu au răspuns . cam aceleași fiind procentele și pentru abilitățile de negociere. 22% în mare și foarte mare măsură.

doar 6% folosindu-le (foarte) puțin. 62% dintre profesori afirmă că îmbunătățesc cu o largă extensie programul de studiu pe baza informațiilor de asigurare a calității. demonstrează necesitatea demersurilor în acest sens. respectiv cu studenții. 40% (35) într-o proporție medie. 1% (3) nu au răspuns. similară fiind situația și în ce privește legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. Din punct de vedere al derulării didactice. 72% dintre profesori afirmă că utilizează în (foarte) mare măsură canalele de comunicare virtuală în interacțiunea dintre ei. Aceeași opinie este împărtășită și de 68% dintre angajatori. dacă ne raportăm la scorurile rezultate la itemi precum Programul încurajeaza colaborarea între studenți pe baza intereselor academice (ex. 23% folosesc aceste date la nivel mediu.Profesorii: 17% (28) în foarte mică și mică măsură. iar 14% (foarte) puțin. satisfacția studenților de la Timișoara comparativ cu celelalte centre universitare pare a fi mai ridicată. vizite de studiu. Studenții apreciază totodată că au acces la resurse de informare actualizate la bibliotecă și la materiale puse la dispoziție de către profesori într-o proporție mult mai mare decât studenții din celelalte centre: 16% (17/ 7) în foarte mică și mică măsură. cam același procente înregistrându-se și la întrebarea privind aprecierea generală a acestora cu privire la Pagina 108 . ori Metodele de transmitere a cunoștințelor sunt moderne și eficiente – a doua cifră din paranteze. 19% (25/ 26) într-o proporție medie. De asemenea. mai importantă chiar considerând abilitatea cu privire la managementul transferului tehnologic și al inovării (68%). 32% (35) într-o proporție medie. 6% (1) nu au răspuns . Cu toate acestea. 3% (7/ 5) nu au răspuns. 23% la nivel mediu. exprimându-și interesul de a participa la cursuri pe această temă în mare sau foarte mare măsură.poate fi însă protejată își declară ferm interesul de a afla mai multe prin participarea la cursuri 51% dintre studenți. conținutul cursurilor raportat la cerințele pieței muncii este mai puțin bine cotat. Angajatorii la rândul lor. 36% (45) în mare și foarte mare măsură. 52% (34) în mare și foarte mare măsură. Procentul de peste 50% dintre studenți și cadre didactice care consideră că stăpânirea acestor trei domenii (cercetare. recomandări privind angajarea. târg de job-uri – între paranteze): . proiecte academice în echipă) sau Studentul are posibilitatea de a alege configurația programului de studiu (ex. 62% (53/ 62) în mare și foarte mare măsură.Studenții: 19% (20) în foarte mică și mică măsură. antreprenoriat. același procent fiind în (foarte) mare măsură interesați să își îmbunătățească performanța în acest domeniu. cursuri opționale diversificate) – prima cifră din paranteze. în proporție de peste 50% consideră că angajații ar trebui să stăpânească aceste abilități în (foarte) mare măsură. În plus. Și cadrele didactice afirmă deopotrivă 62% dintre ei că nu știu să existe vreun centru de valorificare a proprietății intelectuale în universitate (32% afirmând clar că nu). proprietate intelectuală) le-ar mări șansele de angajare/ performanța profesională.

contracte de licenţă. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor. la nivel internațional situația fiind și mai rea: 52% nu cunosc. proiecte de cercetare. doar ¼ dintre studenți afirmă că în (foarte) mare măsură cunosc cerințele angajatorilor la nivel național. 33% afirmă contrariul. Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” Atitudinea pozitivă manifestată de peste jumătate dintre respondenți cu privire la serviciile propuse a fi oferite de un astfel de centru. adică le consideră extrem de utile: Servicii Workshop-uri. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. cam același procent și având încredere în evaluarea realizată pentru certificarea acestor competențe. tabelul de mai jos redă procentul respondenților care au acordat nota 9 sau 10 la tipurile de servicii enumerate. aprofundarea cunoștințelor etc. Ca o confirmare a acestei situații. proporția covârșitoare a studenților (96%)/ profesorilor (90%)/ angajatorilor (84%) care consideră că accesul gratuit la resursele acestui centru i-ar ajuta în activitățile academice pe care le desfășoară (cursuri. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. ori de protejare a proprietății intelectuale. iar 6% nu au răspuns – cu privire la măsura în care Programul creează competențe și deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studentilor pe piata muncii. Cu privire la serviciile propuse a fi oferite în cadrul centrului. de inovare și transfer tehnologic. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale.măsura în care programul creează competențe si deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studenților pe piața muncii. CD 63 Procent Ang 50 86 70 76 69 71 55 53 61 58 61 Pagina 109 . în timp ce 25% într-o proporție medie. dar și de convergența referitoare la interesul de a participa la cursuri care să le întărească abilitățile de CDI. declaraţii sub semnătură. 56% în mare și foarte mare măsură. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. declarându-și disponibilitatea de a participa la activitățile sale este evidențiată de scorurile foarte ridicate pe care le-au acordat. doar 13% da.Angajatorii: 13% în foarte mică și mică măsură. .) este grăitoare. iar 40% sunt indeciși. C. Mai concret.

întăresc oportunitatea unui astfel de centru. considerandu-le utile. precum şi necesitatea desfăşurării mai multor activităţi de cercetare decât cele desfăşurate în prezent. regional. naţional.Consultanţa pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale (80%) . regional. cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale Ofertarea de granturi/teme de cercetare propuse de mediul privat 59 54 71 67 65 64 64 72 70 61 69 64 55 58 64 53 80 762 73 74 Observăm că serviciile cele mai bine cotate de răspunsurile cadrelor didactice (CD). regional. observăm din aceste date nevoia unei legături mai puternice cu mediul economic. manuale.Accesul la baze de date specializate (86%) .obligaţii etc. internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local. tipărirea de reviste. international (71%). naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare. prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. mediul economic exprimându-şi disponibilitatea (în proporţie de 74%) de a oferta granturi pentru teme de cercetare de interes pentru ei. dublate de datele anterior menţionate care arată că mai mult de jumătate dintre respondenţii tuturor celor trei categorii (studenţi. angajatori) îşi manifestă interesul pentru cursurile propuse. Pagina 110 . cu acelaşi procent sau la distanţă foarte mică (69%) situându-se opţiunile pentru servicii în domeniul proprietăţii intelectuale.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative. în care nu numai cursurile au fost agreate de majoritatea respondeţilor. national. dar şi ideea de bibliotecă virtuală interuniversitară. profesori.Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. De asemenea. sunt: . care să faciliteze cooperarea interuniversitară. Toate acestea. 2 Acest procent este calculat în funcție de respondenții care au completat răspunsul la această întrebare. (în mod poate surprinzător se observă şi cam aceeaşi ierarhizare a celor mai bine cotate răspunsuri în rândul angajatorilor). training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate.

SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor Secțiunea A Opinii despre programul de studiu urmat Pagina 111 .

Pagina 112 .

Pagina 113 .

Pagina 114 .

Pagina 115 .

mai mult decît cei de la alte specializări.Aproape toți studenții care urmează științe economice (97% mențiuni în foarte mare măsură și mare măsură la întrebarea A2) menționează că se pot integra pe piața muncii cu cunoștințele deprinse din programul de studiu. aceștia consideră de asemenea că au o mai Pagina 116 .Opiniile față de programul de studiu diferă în funcție de mai mulți factori: . studenții care urmează un profil tehnic . științe exacte sau științe ale naturii tind să aprecieze că beneficiază de cunoștințe suficiente în vederea integrăriii pe piața muncii. însă consideră că au mai puține opțiuni în alegerea configurației programului de studiu. .Pe de o parte.

Totodată se remarcă faptul că studenții care urmează programe de studiu în științe ale naturii consideră că acestea înglobează mai multe cunoștințe despre proprietatea intelectuală decât celelalte programe de studiu. politice.În ceea ce privește dezvoltarea abilităților antreprenoriale. Secțiunea B Evaluarea facilităților și dotărilor din cadrul programului de studiu Pagina 117 . . nu există o diferențiere pe centre universitare. sociale.mare libertate în a alege configurația programelor de studiu. drept consideră în mai mare măsură decât ceilalți studenți că programul de studiu pe care îl urmează este realizat astfel încât să dezvolte abilități antreprenoriale. diferențe notabile apar la comparația pe domenii de studiu: studenții de la științe umaniste. . însă sunt de părere că sistemele de evaluare sunt în mai mică măsură transparente și stimulative.

Pagina 118 .

Comparând opiniile studenților care urmează programe diferite de studiu. diferența constând în aprecierile celor care studiază la Universitatea de Vest.Evaluarea dotărilor și facilităților oferite studenților în cadrul programelor de studiu a inclus atât evaluarea calității conținutului materialelor de studiu cât și a “cadrului material” oferit de cele trei universități. Aceștia din urmă consideră că au la dispoziție materiale actualizate la bibliotecă și că au acces la materiale didactice în mai mare măsură decât studenții celorlalte două universități. observăm că studenții a căror specializare face parte din domeniul științelor naturii sunt mult mai mulțumiți de dotările și Pagina 119 . Opiniile studenților sunt relativ asemănătoare.

științe sociale. științe politice. Aceștia consideră că nici cursurile pe care le urmează nu sunt în concordanță cu cerințele pieței muncii și că.facilitățile pe care la au la dispoziție decât colegii care urmează alte specializări. Cel mai puțin multumiți de dotările și facilitățile programului de studiu sunt studenții care urmează profile precum științe umaniste. Secțiunea C Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități Pagina 120 . au mai puține legături cu mediul economic. prin profilul urmat.

Pagina 121

Pagina 122

Pagina 123

însă declară că au unu nivel de cunoaștere mai redus în alte domenii sau discipline conexe programului de studiu urmat. consideră că au abilități mai ridicate decât ceilalți de evaluare a proprietății intelectuale. Abilitățile care nu decurg în mod necesar din cursurile cuprinse în programul de studiu . Abilități de nivel ridicat de comunicare și de negociere sunt menționate de cel puțin jumătate din studenții care au participat la studiu. În ceea ce privește domeniul de cercetare-dezvoltare-inovare. doar unul din zece studenți consideră că are un nivel ridicat în elaborarea proiectelor sau că deține abilitatea de a fi întreprinzător. Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități referitoare la domeniul de studiu precum și a abilităților individuale are însă și avantajul de a testa capacitatea de autoevaluare a respondenților. sociale și politice alături de cei de la științe economice sunt cei care își cunosc cel mai bine domeniile de studiu. Studenții de la științe umaniste. precum și mediul informațional / practice conferit de programul de studiu urmat. în mai mică măsură de cei care urmează un profil tehnic. cel mai ridicat nivel de pregătire îl au studenții care urmează un program de studiu în științele naturii. Cel puțin o treime din studenții intervievați au declarat că au abilități de nivel ridicat în ceea ce privește creativitatea. Aceștia. alături de cei care se pregătesc în științe exacte. Secțiunea D Opinii față de intrarea pe piața muncii Pagina 124 .Această secțiune se supune în mare măsură subiectivității. inovarea și utilizarea instrumentelor informatice specifice.elaborarea propunerilor de proiecte și antreprenoriatul întrunesc mai puține mențiuni din partea respondenților.

Pagina 125 .

Pagina 126 .

Pagina 127 .

sociale. etapa în care foștii studenți încep.Momentul absolvirii facultății reprezintă. Întrebările din această secțiune vizează nivelul de cunoștințe despre cerințele angajatorilor precum și nevoile suplimentare ale studenților în vederea obținerii locului de muncă dorit. politice sau drept consideră că a avea acces la o astfel de resursă este un avantaj în vederea angajării. 65% dintre studenții care urmează un program de studiu în științe umaniste. Trecerea de la o etapă la alta presupune ca absolventul să dețină minimul de cunoștințe și abilități necesare la finalizarea studiilor în vederea angajării. Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este considerat a fi un avantaj în vederea angajării de către jumătate din toți studenții care au participat la studiu. de cele mai multe ori. însă se distanțează mult față de ceilalți prin nivelul mai scăzut de cunoștințe referitor la angajatorii din afara țării. în timp ce doar unul din opt declară că are cunoștințe despre cerințele angajatorilor din domeniul lui de specializare la nivel internațional. încearcă să se integreze pe piața muncii. Interesul studenților pentru dobândirea de cunoștințe în domeniul cercetării. aceștia consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe poate conduce la creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă. Cunoștințele din domeniul antreprenoriatului sunt la fel de importante . Pagina 128 . Segmentarea pe centre universitare arată că studenții din București se diferențiază foarte puțin de ceilalți în ceea ce privește nivelul de cunoștințe ce vizează cerințele angajatorilor din țară. Aproximativ unul din patru studenți consideră că este la curent cu cerințele angajatorilor din domeniul lor de specializare. dezvoltării și inovării sau de cunoștințe din domeniul transferului tehnologic este foarte ridicat.cel puțin jumătate dintre cei intervievați consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe ar constitui un avantaj în vederea angajării.

Secțiunea F Surse de informații pentru noutăți din domeniu Pagina 129 .

Pagina 130 .

Aceasta este principala sursă de informații cu precădere pentru studenții de la științe umaniste. Pagina 131 . Centrele de specialitate pe domenii de interes sunt aproape inexistente . Studenții care se pregătesc în științe inginerești și cei care frecventează cursurile Universității Politehnica din București apelează în mai mare măsură la informarea prin canale virtuale precum grupurile electronice. O treime din totalul studenților apelează și la materialele din cadrul bibliotecilor universitare. politice sau drept. forumuri etc.Accesul la diverse surse de informare precum și conținutul programului de studiu urmat sunt factori care influențează nivelul de informare al studenților cu privire la noutățile din domeniul lor de studiu. Foarte puțini studenți nu au acces la astfel de surse de informare.doar câțiva studenți ai Universității din Craiova și ai Universității de Vest declară că apelează la această sursă. aceasta din urmă fiind cea mai importamtă sursă pentru studenții de la Universitatea de Vest și pentru aceia care sunt înscriși la programe de studiu în domeniul științelor naturii. sociale. Observăm că prezentările realizate la cursuri constituie o sursă de informații importantă pentru jumătate dintre respondenți.

I.Secțiunile G. J Atitudini și opinii față de proprietatea intelectuală Pagina 132 . H.

Pagina 133 .

protejare. aspecte juridice. proiecte de cercetare. Studenții din cadrul Universității din Craiova și cei care urmează profile de studii umaniste. Interesul față de proprietatea intelectuală a fost măsurat prin întrebări referitoare la disponibilitatea frecventării unor cursuri pe teme ce țin de acest domeniu: valorificare. în timp ce protejarea proprietății Pagina 134 . politice sau de drept arată un interes mai mare față de frecventarea unui curs pe tema valorificării proprietății intelectuale decât ceilalți respondenți. management al inovării. sociale.Centrele de informare cu privire la proprietatea intelectuală nu sunt deloc cunoscute. Doar unul din 100 de studenți menționează că a auzit despre un astfel de centru. Unul din trei studenți este interesat și de managemenentul inovării și transferului tehnologic.

intelectuale în România și Uniunea Europeană ar constitui un curs ceva mai interesant decât anteriorul: 45% dintre studenți s-ar înscrie la acesta. În funcție de domeniile de studiu, observăm că studenții de la profile umaniste, sociale, politice sau drept ar fi cei mai interesați de un astfel de curs - 70% dintre aceștia declară că ar frecventa cursul pe această tematică. Cursul care ar curpinde aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ar fi frecventat tot de o treime din studenți, în mai mică măsură însă de către studenții din București și de cei care se specializează în științe exacte. Managementul proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare ar aduna în sălile de curs două treimi din studenții care au răspuns, cei mai interesați de acest subiect fiind studenții de la Universitatea din Craiova și cei înscriși la științe umaniste, politice, sociale sau drept.

Pagina 135

Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități. Cel puțin jumătate dintre participanți sunt interesați să participe în activitățile laboratorului virtual și să cunoască activitățile de cercetare și inovare și pe cele de antreprenoriat ale colegilor de la alte universități. Interesul cel mai pronunțat se manifestă față de potențialele colaborări cu colegi din același an din cadrul aceluiași domeniu de la alte universități din țară sau din străinătate, mai ales de către studenții care sunt înscriși la științe umaniste, sociale, politice sau drept.

Pagina 136

Secțiunea K Impactul centrului asupra activității academic

Ideea existenței unui centru interuniversitar care să acționeze ca o punte de legătură între studenții din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate, mai ales în situația în care centrul își propune să întrunească multe dintre tematicile față de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală, consultanță și cursuri pe tema proprietățâii intelectuale, antreprenoriat etc.

Pagina 137

într-o perpetuă mişcare. va asigura ca un număr cât mai mare de studenţi. Universitatea Bocconi din Milano (Italia). din cadrul proiectului POSDRU "Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. dezvoltării. cerinţele secolului XXI au adus un suflu nou. în care învăţământul era primordial orientat către o armonizare a inginerului cu locul de muncă la care acesta era repartizat. inovare. Analiza rezultatelor dobândite prin cercetări sociologice de înaltă ţinută profesională. Universitatea De Paul din Chicago. tehnologie. a pieţei muncii. Totodată. cum ar fi: antreprenoriat. inovării. masteranzi. prin dinamizarea forţei de muncă şi a adaptabilităţii acesteia cu cerinţele. Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris (Franta). masteranzi sau absolvenţi să dobândească abilităţile şi competenţele necesare asigurării unor performanţe în domeniul valorificării proprietăţii intelectuale şi în cel al antreprenoriatului. o serie de programe internaţionale de cooperare cu Universitatea Tehnica din Darmstadt (Germania). valorificarea proprietăţii intelectuale şi antreprenoriat. în acest sens. dezvoltare şi inovare. Perspectivele Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale sunt orientate către o modernizarea reală a învăţământului universitar printr-o abordare înnoită a disciplinelor. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. prin urmarea acestor cursuri beneficiarii – studenţi. Pagina 138 . universităţi din Statul Washington (SUA). Având în vedere cerinţele actuale pe piaţa muncii în contextul unei societăţi bazate pe cunoaştere. CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Analiza strategică efectuată în cadrul Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale. elaborate la nivel international.V. Ingineria şi Managementul Afacerilor a iniţiat. protejării şi valorificării proprietăţii intelectuale. doctoranzi şi cadre didactice tinere – vor dobândi o importantă experienţă practică într-o serie de domenii ale managementului modern. a modului şi tehnicilor de predare în domeniul cercetării. pe care Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale doreşte să-l iniţieze. a arătat că dezvoltarea durabilă a domeniului trebuie să se bazeze pe compararea şi confruntarea cu prestigioase cursuri de cercetare. programul. îndeosebi în privinţa metodelor şi tehnicilor de valorificare a proprietăţii intelectuale şi de aprofundarea cunoştinţelor de cercetare. european şi nord-american. STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR. Până în prezent Universitatea Politehnica din Bucureşti. Din păcate aceste colaborări nu au vizat decât un număr limitat de studenţi care să beneficieze de aceste cursuri. valorificarea şi protejarea proprietăţii intelectuale etc. Spre deosebire de perioada industrializării. dezvoltare. au relevat compatibilitatea serviciilor propuse de către Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale cu nevoile actuale ale subiecţilor intervievaţi. prin Facultatea de Antreprenoriat.

structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. inginerul « de tip nou » intră de asemenea în categoria « knowledge worker ».Trăsături principale ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Mecanisme şi modele ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală : Pagina 139 . Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale. Se pot evidenţia aici propunerile de includere în noile planuri de învăţământ a acestor cinci discipline propuse în proiect: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic. inovare. Această terminologie implică faptul că inovarea şi învăţarea continuă fac parte din munca acestuia. o mai mare bogăţie şi varietate.Definirea valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . autonomia în îndeplinirea sarcinilor constituind de asemenea un deziderat.Factori de influenţă ai valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . prezentând totodată tehnici. Un exemplu clasic în această privinţă îl reprezintă inginerii care lucrează în Silicon-Valley. Introducere în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală: . prin cursurile: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. cu siguranţă. Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale va aduce. De aceea. tipologia şi structurile specifice valorificării drepturilor de proprietate intelectuală. Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană. care datorită portabilităţii acesteia facilitează mobilitatea specialiştilor. spre deosebire de “lucrătorul manual”. de inovare şi de transfer tehnologic. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. cel în cunoaştere deţine propriile mijloace de producţie. Ca absolvent al universităţii – şi potenţial manager. Prezentarea cursurilor Ultimii ani au pus în evidenţă o nevoie sporită a managementului CDI.În acest context. reprezentate de cunoaşterea acumulată prin mijloace formale. cu rolul formarii de specialişti capabili să facă faţă competenţei specifice economiei de piaţă. dezvoltare. inginerul este chemat să contribuie la creşterea competitivităţii firmei/companiei şi la dezvoltarea durabilă a acesteia. Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile. materializată într-un portofoliu cuprinzător de discipline manageriale. conceptele.

.Studiu de caz: inovarea în Uniunea Europeană. . Procesul inovării.Finanţarea din fonduri de capital – risc .Organizaţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Metode de finanţare a valorificării drepturilor de proprietate intelectuală .Modele ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală Organizarea activităţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală: . Organizarea inovării şi transferului tehnologic.Factori de influenţă ai ai inovării .Finanţarea din credite bancare Măsurarea inovării şi transferului tehnologic.Organizaţii de inovare şi transfer tehnologic.Metode de măsurare a inovării şi transferului tehnologic. conceptele. structuri şi sisteme de evaluare şi de finanţare care se utilizează în procesul de inovare şi transfer tehnologic. . . Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de inovare şi transfer tehnologic în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces.Inovarea şi transferul tehnologic.Finanţarea din credite bancare . tipologia şi structurile specifice procesului de inovare şi transfer tehnologic. Finanţarea inovării şi transferului tehnologic. .Statisitca inovării. . Definiţii şi concepte. .Definiţii şi concepte.Principii ale organizării procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală . . .Metodologii internaţionale de consultanţă şi de audit al inovării şi transferului Pagina 140 .Finanţarea din fonduri nerambursabile . .Efecte ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . Auditul inovării şi transferului tehnologic.Descrierea procesului de inovare .Finanţarea din fonduri de capital – risc .Finanţarea din fonduri nerambursabile . .Finanţarea din contracte comerciale.Managementul calităţii totale al inovării şi al transferului tehnologic.Reguli şi legislaţie.Mecanisme ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală . prezentând totodată tehnici. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.

Ce este o marcă? . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Cum se transmit drepturile cu privire la marcă? Dreptul de autor şi drepturile conexe.Care sunt beneficiile protecţiei prin înregistrarea modelului de utilitate? .Cum se obţine un brevet de invenţie la OSIM? . Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană.tehnologic.Cât durează protecţia prin brevet? . comunitar şi mondial? . când şi cum se solicită protecţie prin brevet pe plan naţional.Cui aparţine brevetul pentru o invenţie creată în cadrul unui contract de cercetare? .Cât durează protecţia prin marcă? .Cum se înregistrează o marcă? .Care sunt taxele pentru obţinerea şi menţinerea în vigoare a unui model de utilitate înregistrat? . tipologia şi structurile specifice brevetării invenţiilor. . .Ce este brevetul de invenţie? .Cum se valorifică un brevet de invenţie? .Cum se valorifică un model de utilitate? Elemente de bază despre mărci.Cum se înregistrează un model de utilitate? .Care sunt taxele pentru înregistrarea şi menţinerea în vigoare a unei mărci? . .Care este legătura dintre brevetul de invenţie şi transferul tehnologic? Modele de utilitate. .De ce. european si mondial? .Care sunt beneficiile protecţiei invenţiilor prin brevet? .Cat durează protecţia prin model de utilitate înregistrat? .Ce este modelul de utilitate înregistrat? . când şi cum se solicită protecţie prin marcă pe plan naţional. conceptele.Care sunt taxele pentru obţinerea si menţinerea în vigoare a unui brevet de invenţie? . .Ce este dreptul de autor? Ce sunt drepturile conexe? .Studiu de caz: auditul inovării în Universitatea POLITEHNICA Bucureşti. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de brevetare a invenţiilor şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces.Care sunt beneficiile protecţiei prin marcă înregistrată? . prezentând totodată tehnici. . Elemente de bază despre brevetele de invenţie.Care sunt beneficiile protecţiei prin drept de autor şi drepturi conexe? .Cum se dobândeşte protecţia? Pagina 141 .Sistemul Uniunii Europene de audit al inovării şi transferului tehnologic.De ce. structuri şi metode care se utilizează în brevetarea invenţiilor.

.Acorduri interne . Care sunt principalele elemente şi probleme în negocierea şi redactarea unui acord de licenţiere? .Avantajele şi riscurile licenţierii .Care este durată protecţiei? .Contracte de confidenţialitate .Când se utlizează contractele de confidenţialitate ..Managementul drepturilor de proprietate intelectuală . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a jurisprudenţei actuale în domeniul proprietăţii intelectuale şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a utiliza mecanismele jurisprudenţei.Cum se valorifică dreptul de autor şi drepturile conexe? .Principii generale privind identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer .Managementul drepturilor de PI pentru proiectele de CDI în care sunt implicate IMM-uri . Prevederi de bază privind proprietatea intelectuală în contractele CDI.Confidenţialitatea informaţiilor care constituie sau pot constitui obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală.Alte metode şi modalităţi de transfer de tehnologie bazate pe transmiterea indirectă a drepturilor de proprietate intelectuală .Identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer . Pagina 142 .Rolul unui director de proiect de cercetare în protecţia şi valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală Jurisprudenţa transferului tehnologic.Acorduri contractuale în transferul de tehnologie .Contracte de confidenţialitate în ambele sensuri .Protecţia secretelor comerciale .Când se recomandă protejarea informaţiilor ca secret comercial? .Cesionarea drepturilor de proprietate intelectuală .Ce sunt secretele comerciale? . . prezentând totodată tehnici. .Transferul de tehnologie bazat pe transmiterea directă a drepturilor de proprietate intelectuală . structuri şi metode care se utilizează în jurisprudenţa actuală din domeniul proprietăţii intelectuale. .Cum se poate dezvolta o strategie de protecţie a secretului comercial pentru firmă? Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Acorduri de licenţiere. conceptele.Ce sunt organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi care sunt ele în România? Secretul comercial. tipologia şi structurile specifice jurisprudenţei.

Urmărirea şi raportarea derulării proiectului ..Stabilirea sarcinilor . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de management antreprenorial al proiectelor de cercetare.Domeniul de aplicare a codului.Previzionarea tendinţelor de risc Managementul implementării proiectului CDI: .Achiziţionarea resurselor Organizarea activităţilor proiectului CDI: .Dezvăluirea în licenţe sau acorduri de know-how . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Dezvăluirea în timpul negocierilor preliminare . .Analiza si stabilirea obiectivelor de proiect . . inovare.Evaluarea si controlul riscurilor Managementul resurselor CDI: .Garanţii cu privire la know-how Codul internaţional de conduită în domeniul transferului de tehnologie. conceptele.Organizarea proiectului .Conducerea activităţilor de proiect . inovare.Avantajele şi dezavantajele participării companiilor în societăţi mixte Contracte de furnizare de know-how. dezvoltare. inovare şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini aceste procese.Dezvăluirea informaţiei în scopul protecţiei prin brevet şi alte drepturi de PI . dezvoltare.Definirea conceptelor de bază . inovare.Controlarea executării proiectului .Analizarea rezultatelor Managementul calităţii proiectelor CDI: .Dezvăluirea know-how-ului .Alocarea resurselor .Căi legale de prevenire a dezvăluirii informaţiei de utilitate tehnologică . dezvoltare. structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în realizarea proiectelor de cercetare. tipologia şi structurile specifice proiectelor de cercetare.Estimarea resurselor .Definiţie şi caracteristici .Probleme ale managementului calităţii totale Pagina 143 . dezvoltare.Obiectivele şi principiile codului internaţional de conduită . prezentând totodată tehnici. Introducere în managementul proiectelor de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI): . Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare.

Implicarea unui număr mai mare de studenţi şi a cadrelor didactice tinere în activitatea de cercetare. .Corelarea şi validarea interdisciplinară a curricula. proiectelor şi laboratoarelor. prin fiecare disciplină.Finanţarea din fonduri nerambursabile . . obiectivele sunt: .Finanţarea din credite bancare Programul academic În urma studiului efectuat.Elaborarea studiului de fezabilitate Metode de finanţare a proiectelor de cercetare. pentru universităţile partenere se fundamentează următoarele obiective strategice: .Orientarea conţinutului disciplinelor către dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii de inovare. inovare: .Ghid practic de redactare a proiectelor . de participare la dezvoltarea unui mediu global. . de comunicare. . în scopul evitării unor specializări foarte înguste.Creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea bazei materiale. care să permită un răspuns rapid la exigenţele pieţei municii. . prin actualizarea permanentă a informaţiilor.Dezvoltarea structurilor de tip laborator. . .Extinderea profilurilor inter si multidisciplinare.Îmbunătăţirea calităţii cursurilor predate. . dezvoltare. de lucru în echipa.Trecerea la predarea problematizată. de nevoile reale ale economiei de piaţă. în vederea creşterii valorii adăugate. al fiecarui domeniu şi program de studii.Dezvoltarea platformei informatice si extinderea comunicării în predare.Înnoirea ştiinţifică a disciplinelor din curriculum.Finanţarea din fonduri de capital – risc .Amplificarea formării antreprenoriale.Elaborarea planului de afacere . care pot crea greutăţi absolvenţilor. a formării în domeniul mangementului de proiect şi în cel al valorificării proprietăţii intelectuale. în găsirea unor locuri de muncă adecvate pregătirii lor. al seminariilor.Promovarea.Legarea mai strânsă a procesului didactic de activitatea practică. în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii a activitatii didactice şi ştiinţifice. Pagina 144 . . La nivelul fiecarei facultăţi. aplicativ. dezvoltare. a abilităţilor de lider. . . . inovare: ..Accentuarea caracterului practic.Manualul calităţii Elaborarea proiectelor de cercetare.

ulizând platforma informatică a universităţii. proiecte de cercetare etc.Integrarea studenţilor din programele de master în proiectele de cercetare ştiinţifica ale universităţii. . marketingului. cu noile direcţii şi orientări manifestate pe plan european. alte instituţii publice sau private. . valorificării proprietăţii intelectuale. - Pagina 145 .Flexibilitatea permanentă a programelor de masterat şi adaptarea la cererea existentă pe piaţa muncii.Susţinerea unor masterate în parteneriat cu agenţii economici.Creşterea performanţelor ştiinţifice şi antreprenoriale pentru toate programele de doctorat organizate de universitate. adaptabile la cerinţele şi posibilitatile cursanţilor sau ale agenţilor economici.Creşterea ponderii activităţilor de pregătire individuală a studenţilor. adaptându-le la condiţiile concrete locale.Informatizarea sistemului de predare şi evaluare. .Deschiderea programelor de masterat spre domeniile ştiinţifice de vârf. .Deschiderea programelor de doctorat spre mediul economic. prin editarea de material didactic actualizat şi de nivel ştiinţific corespunzator. .Sisteme modulare. antreprenoriatului. Universităţile partenere trebuie să îşi continue procesul de modernizare a tehnologiilor didactice prin: .. . didactice şi pedagogice. În cazul studiilor universitare de doctorat se impun: . . flexibile. Restructurarea programelor de master trebuie să vizeze: . . . . Formarea continuă trebuie dezvoltată prin: . în funcţie de grupurile ţintă. . a conţinuturilor şi metodelor.Structuri instituţionale dedicate. prin module de discipline opţionale şi facultative.Diversificarea domeniilor de formare.Îmbunătăţirea conţinutului manualelor universitare.Extinderea învăţământului asistat de calculator la toate disciplinele. . cu universităţi din ţară sau străinatate.Abordarea domeniilor de vârf şi a celor interdisciplinare.Dezvoltarea pregătirii personale.Învăţământ deschis şi la distanţă.Asigurarea educaţiei complementare în domeniul comunicării. prin teme de casa.Dezvoltarea unui marketing educaţional pentru promovarea programelor de master ale universităţii. al dezvoltarii în carieră etc. .Dezvoltarea programelor de masterat racordate la standardele europene. împletind experienţa şi rezultatele proprii. .Creşterea ponderii temelor şi disciplinelor pentru care lucrările aplicative se desfaşoară pe grupuri mici. .

sunt necesare: Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf. având în vedere problemele majore ale societăţii. Managementul calităţii În privinţa managementul calităţii se impun urmatoarele obiective: Integrarea universităţii într-un proces de evaluare internaţionala. reputaţiei şi vizibilităţii internaţionale. informaţii şi literatură de specialitate. Gestionarea rezultatelor ştiinţifice obţinute în universitate. cu respectarea cadrului legal. cu potenţial pentru performanţă în cercetare. asigurarea calităţii. a prestigiului. sunt necesare: Promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe performanţă şi probitate. În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică şi inovarea. în vederea creşterii performanţelor. atât pentru cercetări ştiinţifice naţionale şi internationale. Participarea personalului la programe de formare continuă. în parteneriate intra şi interuniversitare sau nonacademice. trebuie avută în vedere promovarea unui dialog permanent cu studenţii. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale. Diseminarea şi sprijinirea excelenţei academice şi antreprenoriale. privind dezvoltarea durabilă.- - Deschiderea către industrie sau către nevoile de dezvoltare personală. Dezvoltarea mecanismelor şi pârghiilor interne de autoevaluare. în vederea valorificării proprietăţii intelectuale. managementul riscului. pentru creşterea calităţii tuturor activităţilor din universitate. Promovarea schimburilor academice între universităţile partenere din ţară şi din străinatate. Asigurarea flexibilităţii în modul de utilizare a timpului universitarilor. Valorificarea potenţialului uman Pentru valorificarea potenţialului uman al universităţii. precum şi realizarea unui parteneriat academic. De asemenea. Încurajarea mobilităţii cadrelor didactice. dezvoltarea locală şi regională. Autoevaluarea periodică a programelor de studii din cele trei cicluri universitare. cât şi pentru schimburi de idei. - - Pagina 146 . prin creşterea participării active a studentilor la procesul de învatamânt şi de cercetare. Atragerea pentru cariera didactică a celor mai performanţi tineri. Creşterea autonomiei centrelor de cercetare în abordarea parteneriatelor şi a valorificării resurselor. Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare.

Prestarea de training şi consultanţă în domeniul legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală. . Promovarea transparenţei cu privire la calitatea procesului de învăţământ în universităţile partenere. articolelor ştiinţifice şi a rezultatelor cercetării din universitate. în vederea obţinerii protecţiei naţionale sau internaţionale.Examinarea tehnică a ideilor inovative în scopul determinării aplicabilităţii. tehnologie. Dezvoltarea schimbului de bune practici cu universităţi performante din ţară şi din străinatate.Asigurarea suportului tehnic şi legal investitorilor care achiziţionează licenţe de brevet de invenţie şi facilitarea comunicării dintre aceştia şi autorii invenţiilor. . Pagina 147 . .- Analiza şi adaptarea periodică a managementului calităţii. programele centrului sunt: Programul de inovare: . Ţinând seama de rezultatele acestui studiu. Programele centrului Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în baza contractului nr. . iar pentru rezolvarea acestora facilitează cooperarea dintre acestea şi centrele de cercetare din universitate. . stadiului cunoscut al tehnicii şi corespondenţei cu cerinţele tehnice care sunt stipulate în legislaţia privind proprietatea intelectuală. pentru a forma baza de date cu problemele tehnice ale firmelor.Evaluarea juridică şi legală a ideilor. conferinţe şi seminarii pentru universitate. comunitaţile locale şi industrie în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic.Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale. în scopul determinării tipului de protecţie legală care poate fi promovat.Iniţierea şi realizarea de proiecte în domeniul inovării şi transferului tehnologic. pentru finanţarea proiectului cu titlul “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă.Conducerea şi organizarea de workshops. Programul de proprietate intelectuală: . Creşterea exigenţei în atragerea şi promovarea cadrelor didactice şi nedidactice în universitate.2/S/56872.Dezvoltarea şi utilizarea retelelor electronice de conexiune cu industria. Cercetării. în vederea asigurării standardelor de performanţă. .Asigurarea de suport cercetătorilor la început de carieră pentru aplicarea ideilor acestora. . POSDRU/86/1. prin utilizarea instrumentelor specifice inovării.Organizarea de training şi dezvoltarea curriculei pentru formare inovativ – antreprenoriala. Tineretului şi Sportului. . inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” şi a acordului de parteneriat încheiat cu Ministerul Educaţiei.

.Informarea asupra surselor şi oportunităţilor de finanţare a proiectelor universităţii.Elaborarea documentelor necesare transferului tehnologic. prin care se condiţionează capacitatea de inovare a unei ţări. regional şi internaţional. a cercetării ştiinţifice . Astfel. VI. . obligaţii etc. . cursuri. cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică producătoare de cunoaştere.Dezvoltarea capacităţii de CDI a universităţii prin training.Includerea centrelor de cercetare ale universităţii în reţele similare. declaraţii sub semnatură. .prin formarea profesională. . .Follow-up asupra proiectelor de CDI ale universităţii aflate în derulare. Programul suport pentru activitatea CDI: . În acelaşi timp.Promovarea parteneriatelor strategice în domenii cum sunt cercetarea. în noua strategie.suport al cercetării şi dezvoltarea relaţiilor strategice cu institutii de cercetare si cu agenţi economici in domeniile de cercetare şi dezvoltare ale universităţii. în Pagina 148 . Programul de cooperare şi comunicare: . Universităţile partenere îşi asumă conceptul de universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman.Colaborarea cu reţele .Crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea proprietăţii intelectuale şi dezvoltarea transferului tehnologic. Producerea cunoaşterii.Asigurarea marketing-ului privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. . . precum şi prin inovaţiile şi adaptările tehnologice care condiţionează creşterea economică a ţării. a fost îmbunătăţită strategia universităţilor partenere. regional. regional sau internaţional.Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea obţinerii licenţierii celei mai avantajoase. prin utilizarea metodei optime în fiecare caz în parte. internaţional şi la întreprinderi industriale.Dezvoltarea cooperării şi a comunicării cu agenţii economici la nivel local. dezvoltarea. şi training specializat. workshops şi seminarii. dimensiunea culturală a universităţii îşi păstrează importanţa majoră în cultivarea identităţii instituţionale şi a unei reputaţii distincte. cum sunt clauze confidenţiale. Concluzii Pe baza acestor rezultate. contracte de licenţă.Evaluarea proprietăţii intelectuale pentru determinarea valorii economice predictibile a ideii inovative.prin producerea de cunoaştere şi a inovării ca principale obiective ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. . misiunea asumată de universităţi este gândită ca o intersecţie a educaţiei . . în scopul utilizării pe o scară mai largă conceptelor educaţiei inovativ – antreprenoriale.Promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. construcţie instituţională.Elaborarea de ghiduri practice pentru cercetare – dezvoltare şi documente privind politica universităţii în acest domeniu. . .

Centrul recent înfiinţat işi propune să stimuleze dezvoltarea cunoaşterii şi a activităţii în acest domeniu. lucrări cu aplicabilitate practică. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat.Universitatea utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale. transmiterea prin educaţie şi prin formare profesională. dar şi studii analitice. . va creşte personalul alocat transferului tehnologic şi valorificării proprietăţii intelectuale şi se va mări numărul de studenţi în inovare şi în antreprenoriat. cât şi pe plan mondial. inovare. Pe baza noii strategii.principal prin cercetarea ştiinţifică. care să stea la baza unor viitoare parteneriate economice. Nu sunt suficiente numai eforturile didactice făcute zi de zi. o asumare conştientă de responsabilitate. licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. Pagina 149 . comunicări şi referate ştiinţifice. Un rol esenţial îl au cercetarea aplicativă. Această strategie asigură creşterea gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. să producă nu numai lucrări didactice şi note de curs. . de respect pentru trecut şi prezent. inovarea şi antreprenoriatul. prin utilizarea conceptelor de ştiinţă. Nu putem obţine performanţele pe care ni le propunem fără o continuă şi intensă raportare la tot ceea ce a creat până acum gândirea managerială atât la noi în şcoală şi în ţară. principiile de bază ale activităţii inovativ – antreprenoriale a universităţii sunt: . dimensiunea culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universităţii noastre. pe baza unui ghid care se aprobă de universitate.Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţii vor fi împărţite între universitate şi inventatori. A vorbi despre viitor poate dura o veşnicie.Universitatea supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile sale. tehnologie. utilizarea inovaţiei tehnologice. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală. diseminarea prin tehnologiile informaţionale.Universitatea promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice. A face ceea ce ne propunem constituie însă o datorie de onoare. În cadrul acestei noi strategii. . antreprenoriat şi valorificare a proprietăţii intelectuale. apreciem că.

Zurich. MD: Johns Hopkins University Press.) (2005). A Thesis Submitted to the Graduate College of Bowling Green State University in partial fulfillment of the requirements for the degree of MASTER OF EDUCATION.2010. axa prioritară 2: “Competitivitate prin cercetare.7-31 8. Technology and the Arts. Arvanitis. L. 2007. 4. The place of universities in the system of knowledge production. 12. Godin. Jackson (2007) . World Class Worldwide: Transforming Research Universities in Asia and Latin America. Joshua B. P (1969). dezvoltare tehnologică şi inovare”. Programul Operaţional Sectorial “Creşterea competitivităţii economice”. S.VII. Strasbourg: Council of Europe. London. Drucker. & Richardson. xxx . Cod SMIS – CNNR 2680. 29.4: „Întărirea capacităţii administrative”. N.. 206. A. 3. 9.AN EXAMINATION OF MASTER’S LEVEL GRADUATE STUDENT EXPERIENCES AND ATTITUDES. McDougall (2005) . Julie A.Building an innovation hub: A case study of the transformation of university roles in regional technological and economic development. (2000). Is There Any Impact of UniversityIndustry Knowledge Transfer on the Performance of Private Enterprises? An Empirical Analysis Based on Swiss Firm Data. 2. D. 273-278. Towards the Fifth-generation Innovation Process. New York. Swansson. The Age of Discontinuity. Powers. operaţiunea O 2. J. Research Policy 37. 7. P. si Balan. Council of Europe higher education series No. 2. cu denumirea „Evaluarea capacităţii de inovare şi promovarea spiritului antreprenorial în UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI”. 10. 6.. (2008).. & Woerter. Kennedy. Weber. **** . Philip Shapira (2008) .1. M. Innovation Technology: How New Technologies Are Changing The Way We Innovate. 1188–1204. 1-8. vol. Bibliografie 1. 11.University start-up formation and technology licensing with firms that go public: a resource-based view of academic entrepreneurship. and Dodgson. D. Blackman.11. Pagina 150 . Rothwell. si S. & Gingras. J. National Endowment for Science. (2007). Harper and Row. Gann. 13. Roy (1994). University Governance in Uncertain Times: Refocusing on Knowledge Creation and Innovation. Journal of Business Venturing 20. May 2007. UC Berkeley.2. International Marketing Review. M.G.. Altbach. Bergan (eds. Y. 2009. 291–311. 14 (1).. Jan Youtie. (2005). The public responsibility for higher education and research.2010 Graduate Student Satisfaction Survey As presented to the GA Delegate Assembly May 6. Research Policy . Patricia P. Sydow.. Switzerland: Swiss Institute for Business Cycle Research. M. 5. Journal of Institutional Research . Guidelines to Our changing Society. No. Baltimore.Proiectul nr. pp. B.

cum se modifică pe parcurs cele spuse etc. este de dorit ca invitaţii la discuţii să fie diferiţi sub aspectul altor caracteristici. după modul cum se plasează (logic şi temporal) drept o preanchetă. deschise. corpul mediului de afaceri şi studenţii. este o metodă calitativă. de opinii şi idei. cum o spun. Vor fi intervievate aşadar persoanele expuse direct la impactul problematicii şi anume reprezentanţii grupului ţintă ai proiectului: corpul academic. în interiorul unei categorii de public. aplicarea focus-grupurilor se face în sistem pereche. identificarea mecanismelor de formare şi de exprimare a atitudinilor şi opiniilor. evident. cei convocaţi să fie cât mai diferiţi ca status şi rol. următoarele aspecte: alegerea întrebărilor şi ameliorarea formulării lor (ce întrebări sau propoziţii sunt mai relevante relativ la o tema şi o populaţie. Interviul. altfel nici n-ar mai avea sens o discuţie de grup. în desfăşurarea focus-grupului mai intervine o deosebire esenţială: participanţii. Particularitatea temei puse în discuţie determină compoziţia celor ce iau parte la interviu.). Datele obţinute vizează. Interviul de grup. pentru a asigura o oarecare reprezentativitate. nu se cunosc între ei. dar principiul este ca. realizate în condiţii similare. adică informaţii care ţin de “infrastructura” atitudinilor şi a opiniilor exprimabile de către subiecţi. pentru a mări gradul de confidenţă a datelor. cu întrebări specifice dinainte formulate. Focus-grup-ul (interviu de grup focalizat) reprezintă un interviu de grup structurat. testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistenta. În preanchetă. ce limbaj trebuie folosit etc. chiar în versiunea lui structurată. reprezintă o metodă calitativă şi pentru faptul că aici nu interesează. câţi indivizi spun un lucru sau altul. schimbul de replici.ANEXE Focus-grupul Obiectivul principal al unei investigaţii de tip focus-grup este de a obţine date sociale de profunzime. în general şi cel de grup. Pagina 151 . ci ce anume spun oamenii. şi al doilea cu reprezentanţii mediului economic. Cele două focus-grupuri propuse în metodologia de faţă. întrebări care sunt. prin urmare. deoarece de desfăşoară în faza iniţială a cercetării. De aceea. nefăcând parte din acelaşi grup natural. în mod deosebit.). adică câte minimum două focus-grupuri pe aceeaşi temă. În cadrul ghidului pentru focus-grup întrebările trebuie să fie relativ puţine (un număr de 7-10). în primul rând. în principal. pentru că presupune interacţiunea participanţilor. pe marginea acestor întrebări. Faţă de interviul de grup clasic. prin interviu se pot rezolva. pentru ca focus-grupul să nu depăşească o durată de două ore (la un număr de 12 participanţi). în cercetarea de faţă sunt desfăşurate două focus-grupuri: primul cu o structură mixtă (reprezentanţi din toate cele trei categorii ale grupului ţintă în mod egal). Se constituie astfel un public a cărui singura caracteristică regăsită la toate persoanele ce formează grupul este aceea că ele sunt afectate de o aceeaşi problemă şi atunci. De obicei. pot să fie considerare. cât durează aplicarea lui etc.

Exerciţiu scris (participanţii sunt rugaţi să noteze opţiunile în scris şi să le predea la finalul discuţiei. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. în opinia dvs. Cât de important este pentru dvs. nu iniţiaţi discuţii în doi. explicit pentru a utiliza înregistrarea video. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să se utilizeze recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? 5. fără nici un fel de constrângere. • Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a studenţilor? 2.) Pagina 152 . în ordinea preferată de dvs. • Nu există răspunsuri corecte sau greşite de aceea vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate.Ghid de Focus . deoarece dorim să discutam cu toţii. student. pe foaie se va trece statusul participantului la discuţie – cadru didactic. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect). Utilizăm şi metode video de înregistrare deoarece la un grup de 10 -12 persoane.Mixt Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. mediul economic etc. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor 1. Prezentarea regulilor discuţiilor: • Închiderea telefoanelor mobile. Care ar fi. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 3. doar din înregistrarea audio nu se va înţelege cine ce a spus. • În primul rând. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. Prezentarea moderatorului. • La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. pentru a ne cunoaşte mai bine. Vă mulţumesc. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. care va dura aproximativ o oră şi jumătate”.

personală.Gândindu-vă la experienţa dvs. nu iniţiaţi discuţii în doi. Ghid de Focus-Grup .. ordonaţi următorii actori după importanţa pe care o au în asigurarea pregătiri viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii. Numele meu este…………. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. Pentru dvs. Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect) Prezentarea regulilor discuţiilor: Închiderea telefoanelor mobile La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. Cine are cea mai mare contribuţie în privinţa pregătirii viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii? (1= Cel mai important 5= Cel mai puţin important) Facultatea Studentul/absolventul însuşi Angajatorul Asociaţiile profesionale Altcineva:…………. care va dura aproximativ o oră”. Explicaţi vă rog alegerea care se află pe prima poziţie / De ce aţi făcut această alegere (cel mai important factor) 6. Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare 1.Mediul Economic Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. Aţi fi interesaţi să vă implicaţi în activităţile acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4. Pagina 153 . (prezentarea moderatorului). deoarece dorim să discutam cu toţii.

vă întâlniţi cu tematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării? 3. Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare. Care ar fi. în ordinea preferată de dvs. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor(cu accent pe tematica de pregătire a centrului pilot) 1. nu se va înţelege cine ce a spus. care sunt acelea? SAU Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a tinerilor care ajung să lucreze în firma dvs. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 2. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. Există aspecte privind pregătirea tinerilor absolvenţi care ajung să lucreze în firma dvs. De aceea. Utilizăm şi metode video de înregistrare.? 2. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să puteţi primi recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Aş dori acum să trecem la următoarea parte a discuţiei noastre şi să vă pun o altă întrebare legată de……. În primul rând. În cadrul activităţii pe care o desfăşuraţi în organizaţia dvs. Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. Vă mulţumesc. în opinia dvs. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. Cât de important este pentru dvs. fără nici un fel de constrângere. Pagina 154 . pentru a ne cunoaşte mai bine. explicit pentru a utiliza înregistrarea video. vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. care vă nemulţumesc? Dacă da. deoarece la un grup de 10 -12 persoane. doar din înregistrarea audio.Nu există răspunsuri corecte sau greşite.

Aţi fi interesaţi să sprijiniţi dezvoltarea (să vă implicaţi în activităţile) acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4.1.? Încheiere Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare……. În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. Pagina 155 . Ce aşteptări aveţi de la un astfel de centru de comunicare? SAU: Pentru dvs. Cum aţi dori ca activitatea centrului de comunicare să contribuie la activitatea firmei dvs.

vizite de studiu. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare dezvoltare . Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Utilizarea informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 156 . Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ.Chestionar . veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii continue a performanţei profesorilor şi a şanselor inserţiei studenţilor dumneavoastră pe piaţa muncii. cercetători şi studenţi C. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul activităţii didactice până în momentul de faţă. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. consorţii de proiecte etc. Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului de studiu/de cercetare pe care îl susţineţi? Conţinutul activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. care vizează profesorii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Analizând programul de studiu/cercetare în cadrul căruia activaţi.) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare dintre cadre didactice. Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dumneavoastră! Chestionar A.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Stimate cadre didactice/ Stimaţi cercetători şi doctoranzi.inovare Studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B.

noi tehnologii. dezvoltării şi inovării din domeniul în care activaţi Abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic /de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de negociere D. societatea bazată pe cunoaştere etc. inovare. noi tehnologii. inovare. Planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. m-ar ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ Satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare La nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor Înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu Facultatea îi încurajează pe membrii în a deveni inovatori Inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii Există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale Este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studențţlor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaștere etc. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 157 . care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic.cercetare Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare Cunoaşterea realizărilor cercetării.

Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? ……………………………………………………………………………………………………………………. reviste. radio. forumuri. În ce măsură aţi fi interesat de îmbunătăţirea continuă a performanţei prin frecventarea unor cursuri cu următoarea tematică: În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 158 . H.. platformă virtuală etc. vă desfăşuraţi activitatea.. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară Sunt interesat de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate Sunt interesat de dezvoltarea unui laborator virtual. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care îl susţin E. (continuare în pagina următoare) Centru de informare specializat în domeniul meu de interes (menţionaţi care):………………………. Care sunt principalele surse de informaţii pe care le utilizaţi cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs.domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Sunt interesat să obţin mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. Alta:……………………………. de interes? Articole de specialitate din reviste indexate ISI sau proceedings-uri de la conferinţe naţionale şi internaţionale Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale Cărţi din biblioteca universitară Canale mass-media: TV.  Nu utilizez asemenea surse de informaţii F. În universitatea/facultatea în care dvs. ziare Canale virtuale: grupuri electronice. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale?  Da (precizaţi care)…………………………  Nu  Nu ştiu G...

pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor. I. prin Notă Pagina 159 . cercetare – dezvoltare – inovare. Centrul va pune la dispoziţia acestora o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. inovare Universitatea Politehnica din Bucureşti. declaraţii sub semnătură.. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. dezvoltare. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. obligaţii etc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Workshop-uri. actuale în domeniul didactic/ de cercetare. consultanţă pentru proiecte şi cursuri (cu suporturi bibliografice în format electronic) pe teme de proprietate intelectuală. În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. contracte de licenţă.Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative. Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile dvs. transfer tehnologic etc. 1. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. în vederea îmbunătăţirii continue a performanţei cadrelor didactice şi a cercetătorilor. informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. promovarea protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice şi de cercetare pe care le desfăşuraţi?  Da (Completaţi următoarele două întrebări)  Nu (Treceţi la punctul J al chestionarului) I. antreprenoriat.

....... în ultimii 5 ani? Da (precizaţi tipul grant-ului.... Facultatea şi specializarea dvs........ cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale I... naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare...... ..........metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local...... internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local. naț ional.... manuale........ regional.... Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… J. 2.......... în universitate:  Membru al unei structuri decizionale privind dezvoltarea programelor de studii universitare  Cadru didactic.. Statutul dvs............... Aţi beneficiat de un grant de cercetare ca director de proiect..... training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate... regional................................. tipărirea de reviste.......... L..................... programul de finanţare) …………………….....................! Pagina 160 ............…………….................... gradul didactic:…………………  Membru al unei comisii de asigurare a calităţii  Doctorand K...........  Conducător de doctorat  Cercetător ştiinţific Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea răspunsurilor dvs.......... Nu Sex:  F M Vârstă: ...

în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul studiilor până în momentul de faţă. cursuri opţionale diversificate) În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B. de studiu? Furnizarea materialelor didactice Conţinutul cursurilor raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. care vizează studenţii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti.Studenţi Stimaţi studenţi. târg de job-uri) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi C. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale Foarte slab Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 161 . Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. proiecte academice în echipă) Studentul are posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu (ex.Chestionar . pe piaţa muncii. Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului dvs. vizite de studiu.! Chestionar A. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii şanselor inserţiei dvs. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ. Analizând programul de studiu pe care îl urmaţi. recomandări privind angajarea.

de interes? Da:  Prezentări la curs  Cărţi din biblioteca universitară  Canale mass-media: TV. radio. În momentul de faţă aveţi o sursă specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs.  Centru de informare specializat în domeniul meu de interes(precizaţi care).……………………………. Ce alte cunoştinţe şi competenţe consideraţi că ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii? ……………………………………………………………………………………………………………………. ziare  Canale virtuale: grupuri electronice. platformă virtuală etc. F. forumuri.dezvoltare .inovare Abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale Abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu Abilitatea de a elabora propuneri de proiecte Abilitatea de a fi întreprinzător D. reviste. În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 162 .. dezvoltării şi inovării mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului mi-ar mări şansele de angajare E.aferente Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu Cunoaşterea domeniului cercetare . În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic m-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.

în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. în vederea creşterii oportunităţilor de dezvoltare profesională şi de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii.  Nu cunosc un asemenea centru de informare H. Centrul va pune la dispoziţia studenţilor o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………… I. În ce măsură sunteţi interesat de: Participarea în cadrul unui laborator virtual. consultanţă şi cursuri (cu suporturi de curs în format În foarte mică măsură În foarte mare măsură În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Pagina 163 . În ce măsură aţi fi interesat să frecventaţi cursuri cu următoarea tematică: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu Cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate Universitatea Politehnica din Bucureşti. Alta: …………………………………………………………  Nu am acces la o asemenea sursă de informaţie G. dezvoltare. inovare J. Aveţi cunoştinţe privind existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală?  Da (precizaţi care)…………………………………………….

: ………………………………………………………………………………….  Nu Sex: F M Vârstă: ………………. transfer tehnologic etc. K. aprofundarea cunoştinţelor etc. antreprenoriat. anul 1  Masterat. Aţi beneficiat de o bursă în cadrul programului dvs. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ………………………………………………………………………………………………… Anul dvs.electronic) pe teme de proprietate intelectuală. cât şi informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. cercetare – dezvoltare – inovare. proiecte de cercetare. de studiu:  Anul 1  Anul 2  Anul 3  Anul 4 Facultatea şi specializarea dvs.  Masterat. )?  Da  Nu L.. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice pe care le desfăşuraţi (cursuri. de studii până în momentul de faţă?  Da (precizaţi de ce tip şi numărul de semestre) …………………………………………………………………. anul 2 Vă mulţumim pentru timpul acordat! Pagina 164 .

Chestionar adresat mediului economic Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu dezvoltat de trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. activaţi deţine contracte de colaborare cu universităţile publice pentru dezvoltarea unor stagii de practică ale studenţilor? Pagina 165 . Prin descrierea experienţelor dvs.! A. cât de importante sunt pentru organizaţia/firma în care dvs. În cadrul procesului de recrutare a forţei de muncă. activaţi următoarele competenţe şi cunoştinţe deţinute de candidaţi? Cunoştinţe specializate în domeniul de studiu Cunoaşterea altor domenii conexe Cunoştinţe în domeniul proprietăţi intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de negociere Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de a lucra în echipă Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de activitate B. În ce măsură consideraţi că abilităţile şi cunoştinţele tinerilor absolvenţi dobândite pe parcursul studiilor sunt în conformitate cu cerinţele de pe piaţa muncii? În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 D. Organizaţia în care dvs. Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs.. În ce măsură consideraţi că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în următoarele domenii ar mări şansele de inserţie pe piaţa muncii ale viitorilor absolvenţi? Domeniul cercetării – dezvoltării – inovării Domeniul antreprenoriatului Domeniul proprietăţii intelectuale Domeniul transferului tehnologic C. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat în vederea stabilirii unei colaborări durabile între mediul economico-social şi mediul universitar şi în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale pentru creşterea şanselor inserţiei studenţilor pe piaţa muncii.

... transfer tehnologic etc........ Universitatea Politehnica din Bucureşti....... consultanţă pe teme de promovare a protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale....... Da Nu E. acordarea de consultanţă privind Notă Pagina 166 ... cercetare – dezvoltare – inovare................... declaraţii sub semnătură.. De asemenea. cercetare – dezvoltare – inovare........... În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”........................) Consultanţă în elaborarea ofertelor de proiecte cercetare . transfer tehnologic etc... centrul va oferi studenţilor........ obligaţii etc... antreprenoriat....... pentru a stabili o punte de legătură între cerinţele şi nevoile mediului economicosocial şi mediul universitar în domeniile: proprietate intelectuală..... deoarece organizaţia în care activez dispune de proprii specialişti în acest domeniu  Nu F.................. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”..... ............ prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Cursuri de perfecţionare privind proprietatea intelectuală şi metodele de informare Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale..... Organizaţia în care dvs.......... activaţi..... contracte de licenţă....dezvoltare......... Centrul va pune la dispoziţie o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale specializate.. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Dezvoltarea de baze de date privind nevoile firmelor în vederea facilitării cooperării dintre firme şi universităţi Training şi consultanţă în domeniul jurisprudenţei privind proprietatea intelectuală Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative............... antreprenoriat............. ........... Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? ……………………………………………………………………………………………………………………............. cercetătorilor şi cadrelor didactice informaţii cu privire la cerinţele şi nevoile specializate ale mediului economico-social. G. Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile actuale ale organizaţiei în care dvs............. activaţi apelează la firme de consultanţă în domeniul Comunicării şi Valorificării Proprietăţii Intelectuale?  Da  Nu.

metodologiile specifice şi nivelul tehnologic al domeniului Accesul la baze de date specializate Workshop-uri. Nume şi prenume:……………………………………………… Adresa de e-mail:………………………………………………. de contact. Numele organizaţiei/firmei:……………………………………. Nr. pentru a obţine informaţii aprofundate referitoare la cerinţele şi nevoile mediului economic şi analizarea posibilităţilor de dezvoltare a unor parteneriate între universităţi şi mediul economic. de telefon(opţional):………………………………………. ca reprezentat al mediului economic. va rugăm să menţionaţi în cele ce urmează datele dvs..urilor Promovarea cerinţelor şi nevoilor mediului economic către universităţii în ceea ce priveşte pregătirea viitorilor absolvenţi H. Care este mărimea organizaţiei dumneavoastră? < 100 persoane  100-500 persoane  >500 persoane Cercetarea de faţă se va dezvolta în următoarele luni prin desfăşurarea unui număr de interviuri cu reprezentanţii mediului economic. Pagina 167 . analize şi studii pentru informarea tehnologică a IMM-urilor Elaborarea de studii de fezabilitate şi de planuri de afaceri pentru investiţii ale IMM . conferinţe şi seminarii organizate pentru universitate. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Elaborarea de rapoarte. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… I.. Dacă aveţi disponibilitate de a participa pe viitor la un astfel de interviu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful