P. 1
02_Studiu_A4_ID_56872

02_Studiu_A4_ID_56872

|Views: 229|Likes:
Published by dancbadea

More info:

Published by: dancbadea on Oct 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

Sections

  • Contextul studiului
  • Problematica studiului
  • Subiectul cercetării
  • Ipotezele studiului
  • Limitările studiului
  • Definiţia termenilor
  • Lipsa cercetărilor în domeniu
  • Dezvoltarea profesională
  • Factori care influenţează satisfacţia studenţilor
  • Referinţe privnd alte centre similare internaţionale
  • Caracteristici generala ale populaţiei
  • Metodologia cercetării
  • IV. REZULTATELE CERCETĂRII
  • IV. A.1. REZULTATELE SINTETICE ALE INTERVIURILOR CU CADRELE DIDACTICE
  • IV.A.4. Concluzii ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic
  • IV.A.5. CONCLUZII FINALE ALE INTERVIURILOR
  • SECŢIUNEA A.7. Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional
  • Analiza Focus-Grup
  • Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori
  • Analiză Focus-Grup
  • Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori
  • Cadru introductiv
  • Prezentarea cursurilor
  • Programul academic
  • Valorificarea potenţialului uman
  • Managementul calităţii
  • Programele centrului
  • VI. Concluzii
  • VII. Bibliografie
  • Focus-grupul
  • Ghid de Focus-Grup - Mediul Economic
  • Chestionar - Cadre didactice / cercetători / doctoranzi
  • Chestionar adresat mediului economic

Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane , 2007 – 2013

Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Raport tehnic A4 2011

Pagina 1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului: “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Contract nr: POSDRU/86/1.2/S/56872

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

ACTIVITATEA 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

2011

Pagina 2

RAPORT TEHNIC
Privind realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere
ACTIVITATEA 4:

Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere

Subactivitatea A 4.6:

Redactarea și prezentarea studiului
PROGRAMUL Nr. CONTRACT COD PROIECT TITLUL PROIECTULUI Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 POSDRU/86/1.2/S/56872 ID 56872 “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”

COORDONATOR Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului PARTENERI IMPLICAŢI ÎN P1 - Universitatea POLITEHNICA București (UPB) PROIECT P2 - Universitatea din Craiova P3 - Universitatea de Vest din Timişoara P4 - IREMIS din Rouen P5 - SC THE RED POINT SA (TRP) P6 - S.C. GOLD AGAMA CONSULTING S.R.L. ACTIVITATEA A 4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere. SUBACTIVITATEA A 4.6. Redactarea și prezentarea studiului.

Pagina 3

departament proiecte cercetare ETS pentru analize sociologice Rector / delegat Expert educaţie Rector / delegat Responsabil management conținut informațional Expert educaţie Rector / delegat Expert PR Lider partener Semnătura 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pagina 4 . dr. ing. Isvoran Adriana .UVT Lector dr. ing. Vladimirescu Ion UCV Prof. dr. Hadăr Anton – UPB Prof. ing. Badea C. dr.UPB Drd. Jiga Gabriel . dr.UCV Prof. ing. Drăcea Marcel . 1 2 3 4 Nume şi prenume Tănase Simona Prof. Popa Diana Mariana . ing. Dascălu Daniela Niculina Mohamed Ketata . dr.UVT Prof.Gold Agama Consulting Ing. Botez Paul Funcţia în proiect Manager proiect Rector / delegat Expert educaţie Expert operaţional pe termen scurt pentru implementare soluţie centru Resp.UPB Prof.UPB Prof. Dan . Ostafe Vasile .IREMIS Rely Vasile . dr. dr. Marin Alexandru UPB Dr. crt. ing.Autori şi contributori Nr.

cap. I II III IV IV A IV B IV C Capitol Pagina 7 INTRODUCERE Contextul studiului 7 Problematica studiului 9 Subiectul cercetării 10 Ipotezele studiului 11 Limitările studiului 11 Definiţia termenilor 11 12 CONTEXTUL DESFĂŞURĂRII STUDIULUI Lipsa cercetărilor în domeniu 12 Dezvoltarea profesională 12 Factori care influenţează satisfacţia studenţilor 13 Referinţe privind alte centre similare internaţionale 13 16 METODOLOGIE Caracteristici generale ale populaţiei 16 Metodologia cercetării 16 29 REZULTATELE CERCETĂRII 29 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Rezultatele sintetice ale interviurilor cu cadrele didactice 29 Rezultatele sintetice ale interviurilor cu reprezentanţii mediului 38 economic Concluziile ale interviurilor cu cadrele didactice 47 Concluziile ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic 48 Concluzii finale ale interviurilor 49 Rezultatele cercetării cantitative 51 Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 66 Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 69 73 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup 73 Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori 75 Studiul cantitativ 78 96 REZULTATELE CERCETĂRII – Universitatea de Vest Timişoara Pagina 5 .CUPRINS Nr.

CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Prezentarea cursurilor Programul academic Valorificarea potenţialului uman Managementul calităţii Programele centrului CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE Focus-grupul Ghid de Focus – Mixt Ghid de Focus-Grup .IV D V VI VII VIII Analiză Focus-Grup Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Analiza datelor cantitative SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Chestionar – Studenţi Chestionar adresat mediului economic 96 98 103 111 111 138 138 139 144 146 146 147 148 150 151 151 152 153 156 161 165 Pagina 6 .Mediul Economic Chestionar .

În acest context.CAPITOLUL I: INTRODUCERE Contextul studiului Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea „Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. crearea de canale de valorificare a proprietăţii intelectuale. urmărind creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. de comunicare şi de informare tehnologică pentru studenţi şi profesori. creşterea accesului la educaţie şi formare. POSDRU/86/1. în care să fie abordate teme de cerccetare – dezvoltare inovare. prin promovarea reţelelor virtuale de ştiinţă. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale.2/S/56872 din 04. Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în cadrul proiectului strategic cu titlul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. inovare şi de valorificare a proprietăţii intelectuale din universităţi. Obiectivul general al proiectului vizează educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere prin dezvoltarea calităţii comunicării. tehnologiei. dezvoltarea de reţele de laboratoare virtuale. dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii. în special în zona valorificării proprietăţii intelectuale. tehnologie. tehnologie. rezultatele obţinute urmând a fi incluse în programe de studiu. validarea datelor şi supunerea acestora spre consultare şi testare. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. care este finanţat în baza contractului nr. folosind transferarea cunoştinţelor către o bază comună şi posibilitatea de a relaţiona virtual. pentru a compensa numărul mic de întreprinzători şi a promova dezvoltarea teritorială echilibrată prin: formarea de abilităţi pentru personalul didactic şi studenţii din universităţi prin extinderea oportunităţilor de învăţare şi promovarea ştiinţei. lipsă de consiliere în carieră şi în acordarea asistenţei la găsirea unui loc de muncă. în scopul creşterii gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. În contextul combaterii actualei crize economice.08. Se va urmări întregul ciclu de viaţă al participării la Pagina 7 .”. înregistrarea. accentul pus pe predare în locul dezbaterii interactive. îndrumare insuficientă.2010. conform unor curricula universitatare îmbunătăţite. obiectivele centrului se încadrează în obiectivul general al Strategiei Europene de Relansare Economică şi de Ocupare a forţei de muncă şi respectă priorităţile naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. prin realizarea de instrumente şi metodologii pentru testarea. îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor şi profesorilor. nemulţumirile studenţilor legate de conţinutul procesului educaţional vizează: formare pe tematici înguste. dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România.

caracterizate de exemplu prin Pagina 8 . la care pot participa reprezentanţi din toate centrele universitare implicate. Universităţile şi întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu probleme legate de cultura proprietăţii intelectuale. s-au ales urmatoarele categorii beneficiare ale centrului: studenţi. Cauza problemelor economice identificate de către centru. dezvoltarea culturii proprietăţii intelectuale. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale în învăţământul superior. prin valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. dezvoltarea şi inovarea. participarea la o platforma tehnologică europeană şi la dezvoltarea unei platforme de comunicare interuniversitare. Pactul Naţional pentru Educaţie are printre Obiectivele generale – stimularea brain-regain-ului în universităţi. persoane implicate în elaborarea politicilor în învăţământul superior. membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate. în sectoarele universitar şi al IMM-urilor este lipsa dinamismului economic. cercetarea. propunerea. promovarea şi desfăşurarea de evenimente ştiinţifice. asigurarea calităţii şi asigurarea competitivităţii prin inovare. Strategia Lisabona susţine focalizarea pe îmbunatăţirea serviciilor de susţinere ale inovării. mentoring. Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 stabileşte printre principiile de bază: dezvoltarea colaborării internaţionale şi susţinerea participării în programe şi proiecte. persoane implicate în dezvoltarea programelor de studii universitare. de la faza de înscriere şi continuând cu participarea. membri ai comisiilor / structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi. În acest scop. protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. cât şi partenerii externi. În raport cu nevoile grupului ţintă. sustinerea inovării. promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. crearea unor poli de inovare şi de reţele care să aduca împreună universităţi. Dinamismul este dovedit de numărul de firme inovative. monitorizare şi evaluare în învăţământul superior. membri ai partenerilor sociali în educaţie. dezvoltarea resurselor umane inovative. iar Strategia de educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii îşi propune promovarea celor patru piloni ai societăţii cunoaşterii – educaţia. inclusiv prin creşterea cererii publice de inovare. prin utilizarea instrumentelor TIC şi valorificarea proprietăţii intelectuale. asigurarea calităţii şi a competitivităţii prin inovare. Prin activitatea centrului. Obiectivul global al PND va fi de reducere cât mai rapidă a disparităţilor dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. persoane cu funcţii de conducere. un mai bun acces la finanţare. transferul de tehnologie. Ca urmare.aceste reţele virtuale. drepturi de proprietate intelectuală accesibile şi clar definite. dezvoltarea de instrumente de evaluare şi promovare a ştiinţei. în vederea creşterii competitivităţii universităţilor şi a IMM – urilor din România. La nivelul Uniunii Europene. prin Linia directoare 13. tehnologiei. persoane implicate în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate / facultate. în urma cărora se pot dezvolta proiecte şi realiza schimburi de experienţă. Strategia Naţională de Cercetare. centrul urmareşte creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. exprimată prin rata scăzută a succesului comercial al inovării şi al valorificării proprietăţii intelectuale. centrul încurajează dezvoltarea unei reţelele inovative. Din date statistice. interacţiunea. s-au stabilit nevoile grupului ţintă: îmbunătăţirea organizării. se asigură formarea profesionala a absolvenţilor din universităţi în utilizarea tehnologiilor TIC şi în cultura proprietăţii intelectuale.

proiecte. Problematica studiului Problematica acestui studiu a fost aceea de a investiga atitudinile actorilor sociali direct implicaţi şi afectaţi de programele educaţionale din universităţile partenere. de oportunităţile de dezvoltare Pagina 9 . Universităţile. sunt necesare schimbări majore la nivelul infrastructurii tehnologice. Atitudinile investigate au fost legate de programul academic. planuri de afaceri. centrul propune o abordare inovatoare atât în conţinut. este necesară crearea mecanismelor pentru promovarea unei culturi orientate spre cercetare şi inovare. competitive. Prin consolidarea centrului. de la foarte tineri şi până la pensionare şi nu presupune nici un element de segregare pe nici un segment. cu valoare adaugată foarte ridicată.numărul de angajaţi care au locuri de muncă cu grad mare de libertate de decizie. esenţială în companiile angajate în activităţi cu caracter de noutate şi creativitate. cât şi din partea studenţilor şi cadrelor didactice. a culturii proprietăţii intelectuale şi în bazele mecanismelor de transfer tehnologic autohton şi transfrontalier. propune sau solicita anumite teme pe baza propunerilor venite atât din partea mediului de afaceri. atât pentru formare şi evaluare personală. Totodată. cât şi în managementul TIC. la rândul lor. De asemenea. de o bază de cunoştinţe (knowhow şi tehnologie) de la care se pot iniţia proiecte şi accesa surse de finanţare a acestor proiecte. Toate uneltele şi cunoştinţele generate se focalizează pe creşterea capacităţii antreprenoriale. respectiv în centrele de cercetare universitare din ţara noastră. Resursele şi potenţialul creat în cadrul acestui centru. Personalul cu funcţii de conducere. se vor găsi în viitor parteneri pentru multiplicarea finanţării. bazei materiale şi informaţionale. Focalizarea centrului este pe cei care doresc să-şi deschidă o nouă perspectivă în formarea profesională şi asupra celor care au o specializare tehnică şi doresc sprijin pentru integrare şi angajare. prin mijloace electronice postate pe site-ul centrului. vin să completeze un segment care nu este acoperit de învăţământul tradiţional. monitorizare. Pe lânga creşterea numărului de participanţi şi a orelor de pregătire profesională într-un pachet integrat şi competitiv. economici şi tehnologici determinanţi la nivel internaţional. Centrul este orientat să sprijine formarea şi suportul pe toată durata vieţii. studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior au nevoie de informaţii de actualitate. cât şi pentru analize şi evaluări de idei. precum şi diseminarea adecvată a rezultatelor acestora. evaluare şi control. centrul îşi propune să conecteze beneficiarii la toate schemele de suport pentru promovarea TIC şi a proprietăţii intelectuale şi valorificarea rezultatelor cercetării autohtone pe piaţă. pentru a promova. Având în vedere factorii sociali. cât şi evoluţia rapidă a practicilor din domeniul cercetării ştiinţifice. unelte şi cunoştinţe care să sprijine competitivitatea lor durabilă. punând la dispoziţia viitorilor întreprinzători şi angajaţilor reali şi potenţiali ai întreprinderii. asigurând în acest mod egalitatea de şanse tuturor beneficiarilor interesaţi. susţine şi coordona aceste centre au nevoie de instrumente de comunicare şi raportare prin care să poată recomanda. bazată pe utilizarea TIC şi pe valorificarea proprietăţii intelectuale şi crearea de produse noi.

au fost adresate următoarele subiecte: Atitudini şi percepţii faţă de implicarea angajatorilor privaţi sau publici (administraţie publică locală.) în activităţile şi procesele de definire a competenţelor şi a programelor de studii universitare. masteranzilor / doctoranzilor şi au indicat faptul că este nevoie de un mult mai mare sprijin din partea universităţilor. cunoştinţe sunt deţinute de către absolvenţi / satisfacţia faţă de proaspăt absolvenţii angajaţi până în prezent. În acest sens au fost investigate opiniile studenţilor. Datele colectate au condus la conturarea unei viziuni asupra nivelului de satisfacţie al studenţilor. Explorarea competenţelor. reprezentanţilor structurilor de conducere din universităţi şi reprezentanţii mediului economic. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. cercetătorilor. doctoranzilor. Identificarea principalelor diferenţe între cerinţele companiilor şi nivelul de pregătire al absolvenţilor. Date obţinute au ajutat la stabilirea acţiunilor ce vor fi întreprinse. Evaluarea măsurii în care aceste competenţe. Pagina 10 . masteranzilor. care pot să folosească aceste rezultate pentru a lua decizii cu privire la îmbunătăţirea programelor de studiu şi serviciilor destinate studenţilor masteranzi. aceşti parametri indică faptul că studenţii cu punctaje mari în privinţa atitudinii s-au dovedit a fi mai convinşi de a rămâne în universitate după terminarea studiilor. Crearea unui climat pozitiv de studiu nu poate fi supraevaluată. mai ales în ceea ce priveşte activităţile şi dotările de suport în procesul de învăţare. Identificarea unor modalităţi pentru construirea unei legături: universităţi . Acest studiu de cercetare oferă informaţii factorilor de decizie ai universităţilor. Explorarea unor direcţii de îmbunătăţire a pregătirii absolvenţilor în perspectiva angajatorilor. Realizarea unui studiu cu privire la atitudinea şi gradul de satisfacţie al studenţilor va aduce cu certitudine un beneficiu proiectului.studenţi – angajatori. de relaţia cu cadrele didactice şi mediul economic. Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. centrală etc. cunoştinţelor aşteptate de angajatori de la studenţi /absolvenţi. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi a comportamentului lor. cadrelor didactice. Subiectul cercetării În cadrul cercetării. Analiza adaptării ofertelor de învăţământ superior la nevoile pieţei muncii din perspectiva tuturor actorilor participanţi la studiu. Climatul şi atitudinea studenţilor joacă un rol deosebit de important în satisfacţia studentului. de suportul pe care studenţii de la licenţă / master / doctorat îl primesc de-a lungul anilor de studiu.profesională.

Ipotezele studiului Toţi participanţii (subiecţii) anchetei au răspuns cu sinceritate la întrebările adresate. Transferul de tehnologie: este procesul prin care cunoştinţe. Activitățile inovative: sunt toate acelea care au caracter științific. Firma inovativă în domeniul produselor și proceselor este aceea care a implementat un produs sau proces noi ori îmbunătățite. simţiri. Inovarea: este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntățit (bun sau serviciu). următorii termeni au fost definiţi în mod operaţional: Atitudine: O stare mintală complexă ce implică credinţe. sau sunt orientate să conducă la implementarea inovațiilor. financiar și comercial și care actualizează. Definiţia termenilor Pentru scopul acestui studiu. procese sau pieţe. o nouă metodă de marketing. organizațional. Pagina 11 . Analiza atitudinilor faţă de dezvoltarea unui laborator virtual. simţiri ale membrilor unităţilor locale de lucru. aşteptări. Proprietatea intelectuală: este o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze utilizarea anumitor intangibile. facilităţi sau capacităţi existente. sunt folosite în scopul satisfacerii unor necesităţi publice şi private. ori o nouă metodă organizațională. finanţate din fonduri publice de cercetare – dezvoltare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. îndeosebi în domeniul afacerilor. sau proces.Analiza atitudinilor şi expectaţiilor faţă de dezvoltarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. Activitatea antreprenorială: este o activitate de întreprindere a unor măsuri care urmăresc generarea de valoare prin crearea sau expansiunea activităţii economice. prin identificarea de noi produse. Firma inovativă: este aceea care a implemetat o inovație într-o anumită perioadă de timp. într-o anumită perioadă de timp. Climat: Impresii curente colective. Antreprenoriat: este o activitate practică de creare a unei noi organizaţii sau de reabilitare. tehnologic. Limitările studiului Următoarele limitări au fost inerente studiului: Participanţii chestionaţi au provenit de la diferite nivele ale programelor de licenţă / master / doctorat. modernizare şi / sau restructurare a unei organizaţii existente. cum ar fi idei sau expresii. valori şi dispoziţia de a acţiona în anumite moduri. Acestea influenţează relaţiile interumane în numeroase direcţii în întreaga colectivitate. redresare.

care sunt mai degrabă dedicate pregătirii absolventului pentru o anumită carieră.CAPITOLUL II: Contextul desfăşurării studiului Unul din scopurile acestui studiu a fost de a explora trei faţete principale ale satisfacţiei absolventului. Economia în permanentă schimbare a făcut ca educaţia universitară să devină o necesitate. Lipsa cercetărilor în domeniu De-a lungul timpului. cu ceea ce se va Pagina 12 . transfer tehnologic. Numai o mică din programele de masterat actuale sunt caracterizate drept “tradiţionale”. de servicii şi de transfer tehnologic. Studiile anterior menţionate au arătat că. iar în acelaşi timp un număr din ce în ce mai mare de absolvenţi doresc să intre pe o piaţă de muncă din ce în ce mai competitivă. inovare etc acestea nu au fost investigate. au mai existat studii privind percepţia generală a studenţilor şi a cadrelor didactice asupra climatului mediului academic şi corelarea cu cerinţele pieţei muncii (spre exemplu proiectul „Absolvenţii şi Piaţa Muncii”. de aşteptări sociale în permanentă schimbare. succesul este determinat de cunoaştere şi inovare. Dacă în trecut. forţă de muncă şi capital. irelevanţa unor anumite materii. Instituţiile de educaţie au fost create pentru a face faţă nevoilor economiei industriale şi (uneori) nu întâmpină nevoile economiei bazate pe cunoaştere. Dezvoltarea profesională Unul dintre cele mai importante elemente ale educaţiei universitare este dezvoltarea profesională a studentului pentru o carieră în domeniul ales de el. studenţii absolvenţi la toate disciplinele s-au plâns de astfel de probleme cum ar fi supraspecializarea. Această analiză a literaturii a fost astfel concepută pentru a descrie o gama de cunoştinţe pentru acest studiu. Acestea includ atitudinile faţă de programul lor academic. Celelalte masterate sunt masterate orientate spre practică. Piaţa muncii s-a reorientat dinspre zona industrială spre zona informaţională. De aceea este imperios necesar a se investiga percepţia potenţialilor beneficiari asupra conceptelor cheie mai sus menţioanate. oportunităţi de dezvoltare profesională şi sprijin. care sunt de cele mai multe ori percepute ca mecanisme de selecţie pentru doctorat. dezvoltarea insuficientă a pregătirii pentru activităţi de cercetare. de noi tehnologii. în ceea ce priveşte percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la problematicile legate de proprietate intelectuală. este important ca studentul să fie informat şi familiarizat cu cerinţele mediului economic. succesul era determinat de accesul la resurse naturale. În acest sens. astăzi. de o îndreptare a accentului către cel care învaţă. Însă. Universitatea modernă este caracterizată de diversitatea studenţilor. proiectul Phare “Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii” etc).

sentimentul de apartenenţă la comunitatea academică. politicile de abordare a studentului la nivel de facultate şi ajutorul financiar. Centrul oferă programe doctorale Pagina 13 .cere de la el odată terminată educaţia universitară şi integrat pe piaţa muncii. pentru a funcţiona ca un centru autonom în scopul încurajării învăţării şi cercetării multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale. Studenţii trebuie ajutaţi să se dezvolte profesional dar şi personal în cadrul facultăţii. motivaţia. odată ce a intrat în programul de studiu. Centrul are în vedere de a fi un suport al cercetării şi al resurselor pentru interacţiunea dintre universităţile din Kerala şi din exterior. Factori care influenţează satisfacţia studenţilor Referitor la satisfacţia studentului faţă de programul de studiu şi de universitate. Acest centru realizează cercetări interdisciplinare şi asigură expertiza necesară Guvernului central formulării politicii lui în domeniul proprietăţii intelectuale. în funcţie de necesităţi. Toate aceste elemente joacă un rol important în formarea unui anumit climat din universitate. sexul şi etnia studentului. Literatura asupra satisfacţiei studenţilor faţă de universitate arată că studenţii care au avut diverse conexiuni cu grupuri de mentori din facultate. În ceea ce priveşte suportul. De asemenea. Satisfacţia studenţilor ar trebui să fie o prioritate pentru orice instituţie. În acest scop. sau dacă departamentele unde este afiliat şi pe care le-a ales îl ajută suficient în vederea aprofundării în arii academice complementare. Referinţe privnd alte centre similare internaţionale IUCIPRS . mentoratul poate fi variabila cheie într-o universitate pentru succesul academic al studenţilor. Printre factorii interni care influenţează nivelul de satisfacţie se numără nivelul de stress. Nevoia de a motiva studenţi este esenţială şi trebuie abordată. India. faptul că principalii factori care influenţează satisfacţia studenţilor este nivelul de interacţiune cu membrii facultăţii. care au fost încurajaţi să exploreze perspective alternative asupra carierei academice au avut o atitudine pozitivă cu privire la activitatea lor în facultate. prin crearea unui simţ de apartenenţă la comunitatea universitară.INTER UNIVERSITY CENTRE FOR INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS STUDIES IUCIPRS a fost înfiinţat de guvernul din Kerala la Universitatea din Cochin. asigură formarea în acest domeniu. este încă nesigur modul în care el se simte după alegerea făcută. Literatura de specialitate a relevat de asemenea. vârsta. Cercetări asupra climatului din universitate sunt esenţiale în furnizarea perspectivelor cu privire la condiţiile necesare de maximizarea procesului de învăţare. proiectul îşi propune ca prin înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” să se creeze o punte de legătură între cele trei grupuri ţintă şi să se urmărească corelarea cerinţelor mediului economic cu oferta mediului academic.

multidisciplinare în domeniul proprietăţii intelectuale şi sprijină cercetătorii din diferite discipline ca ştiinţe juridice, economie, politica ştiinţei, istorie, ştiinţă, tehnologie etc. să întreprindă cercetări specifice. În asociere cu School of Legal Studies, centrul oferă cursuri în domeniul proprietăţii intelectuale. Centrul mai este implicat în organizarea de seminarii şi programe de conştientizare pentru cercetători şi pentru studenţii licenţiaţi în ştiinţă. Adresa centrului este: Cochin University of Science and Technology, Cochin University P.O. Cochin – 682022, Kerala, India Phone: +91-484-2862491 Fax: +91-484-2575463 E-mail: ciprs@cusat.ac.in UMUC - Center for Intellectual Property (UMUC – CIP) UMUC – CIP (The Center for Intellectual Property) asigură educaţia, cercetarea şi resursele pentru comunitatea universitară, din University of Maryland University College, pentru copyright, integritatea academică şi mediul digital în curs de dezvoltare. Centrul îşi îndeplineşte misiunea lui prin desfăşurarea de workshops şi de conferinţe, educaţie online, consultanţă în campus, asigurarea de publicaţii electronice şi tipărite, de permanentă actualizare în domeniul legislaţiei, la nivel local, statal, naţional şi internaţional. Adresa centrului este: Center for Intellectual Property University of Maryland University College Largo Academic Center, Room 2405 3501 University Blvd. East Adelphi, MD 20783 240-684-2803 Center for Industrial and Governmental Relations (CIGR) CIGR a fost fondat în cadrul Universităţii de Electro - Comunicaţii (UEC) din Japonia şi joacă rolul unui catalizator al colaborării dintre organizaţiile guvernamentale şi industrie, în scopul de a produce veniturile necesare activităţilor de cercetare ale UEC, care sunt orientate către noi tehnologii, noi produse şi noi afaceri. În structura centrului funcţionează trei oficii:

Pagina 14

Oficiul de legături cu industria, care promovează cercetarea în colaborare, asigurând corespondenţa dintre oferta universităţii şi nevoile industriei şi acordă asistenţă în coordonarea contractelor de cercetare pentru industrie şi agenţiile guvernamentale. - Oficiul de promovare a capitalului de risc, care are responsabilitatea în următoarele trei domenii de activitate: asigurarea de asistenţă realizării obiectivelor de C&D care vizează crearea de idei tehnologice pentru afacerile de capital – risc, cultivarea antreprenoriatului şi asigurarea suportului pentru companiile de start – up fondate de universitate, sau de membrii şi studenţii săi, incluzând finanţarea C&D şi incubarea firmelor noi. În plus, acest oficiu organizează concursuri privind noi idei pentru participanţii din campus, care ar conduce la noi afaceri pe baza capitalului de risc. Oficiul asigură suport pentru trei cursuri universitare şi anume: Introducere în afaceri prin capital de risc, Afaceri avansate prin capital de risc, Curs avansat asupra ultimelor tehnologii din industrie. - Oficiul de proprietate intelectuală (OPI) care are ca obiectiv promovarea strategică a creaţiei, achiziţiei, managementului şi utilizării proprietăţii intelectuale a universităţii. OPI asigură servicii comunităţii universitare cum sunt: suport pentru crearea proprietăţii intelectuale, cerere de brevet, gestionarea informaţiei de brevet, diseminarea cunostinşelor despre proprietatea intelectuală la toţi membrii universităţii, inclusiv studenţii. Responsabilitatea OPI mai include investigarea şi managementul drepturilor de autor de software. De asemenea, centrul CIGR cooperează cu universitatea în cadrul companiei comune “Campus Create Co.,Ltd”. Adresa centrului este: The University of Electro-Communications, 1-5-1 Chofugaoka, Chofu-shi, Tokyo 182-8585. -

Pagina 15

CAPITOLUL III: METODOLOGIE
Acest capitol prezintă o descriere a metodologiei utilizate pentru desfăşurarea cercetării calitative şi a celei cantitative. Valorile numerice au fost utilizate pentru a descrie atitudinile şi comportamentele respondenţilor Caracteristici generala ale populaţiei Populaţia studiată a constat din studenţi (anul I, II, III, IV), masteranzi (anul I, II), doctoranzi (anul I, II, III), cadre didactice (profesori, conferenţiari, şefi lucrări, asistenţi), reprezentanţi ai structurilor de conducere şi de asigurare a calităţii şi cercetători din universităţi; plus reprezentanţi ai mediului economic, care manifestă o legătură directă cu absolvenţii universităţilor. Metodologia cercetării Rezultatele aceste activităţii se referă la a elabora un plan de acţiune, un plan de sondaj, un chestionar cu întrebări închise, adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. Pe baza acestor instrumente, în cadrul studiului se organizează câte un un focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi zece interviuri individuale pe universitate. Datele experimentale se valorifică prin efectuarea unei analize privind rezultatele sondajului şi prin redactarea unui studiu care să furnizeze informaţii despre cum se pot integra centrele interuniversitare pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale, atât în mediul universitar, cât şi cu piaţa muncii.

Abordarea problemei. Problema acestui studiu este de a investiga atitudinea membrilor grupului ţintă privind oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii determinate de înfiinţarea Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Misiunea acestui centru este dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale în universităţi, a informării ştiinţifice şi tehnologice a agenţilor economici, a transferului de tehnologii şi a managementului calităţii pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor din sectoarele energie, mediu, energii regenerabile, materiale, nanomateriale, comunicaţii şi informatică. Principiile de bază ale activităţii Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale sunt:

Pagina 16

Aplicarea chestionarelor se efectuaeză pe baza eşantionului stratificat (pe anii de studiu) şi pe colectarea instrumentelor. desfăşurarea focus-grupului şi transcrierea fidelă a informaţiilor. stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. prin care se asigură promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. Această cercetare este un studiu descriptiv care utilizează doua metode: focus group şi interviul. prin care se asigură prestarea de training şi consultanţă în domeniul inovării. Acest tip de cercetare este utilizat pentru a descrie starea prezentă şi opţiunile de viitor ale membrilor grupului ţintă. Activitatea centrului se desfăşoară prin următoarele programe: .Programul de proprietate intelectuală. . protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală..Centrul promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din universităţi. . pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. prin care se asigură iniţierea şi realizarea de proiecte şi activităţi în domeniul inovării şi transferului tehnologic. invitarea şi confirmarea participanţilor. antreprenoriatului şi în cel al legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală (PI).Programul de cooperare şi comunicare.Programul de inovare. elaborarea grilei de focus-grup şi elaborarea grilei de interviu. . licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. elaborarea chestionarului şi a bazei de date SPSS (tipuri de variabile).Centrul supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile universităţii. internaţional şi la întreprinderi industriale. transferului tehnologic. regional.Programul suport pentru activitatea CDI. Elaborarea instrumentelor de cercetare presupune documentarea şi definirea clară a obiectivelor cercetării implicate în activitatea A4. asigurarea instrumentelor necesare pentru înregistrare (video şi audio). regional sau internaţional. . . Cercetarea educaţională este baza studiului şi este o investigaţie sistematică asupra subiectelor legate de managementului calităţii în învăţământul superior în corelaţie cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere.Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţilor vor fi împărţite între universitate şi inventatori. Proiectarea cercetării. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat. Valorile numerice obţinute prin cercetare servesc descrierii subiecţilor şi comportamentului lor. Desfăşurarea focus-grupului mixt şi a focus-grupului cu reprezentanţii mediului economic se bazează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor. definirea ipotezelor de lucru. Pagina 17 . prin care se asigură marketing-ul privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local. .Centrul utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale.

Plan de sondaj (L3-6). cercetarea investighează comportamentul a trei focus grup.Introducerea informaţiilor în baza de date SPSS presupune introducerea fiecărei variabile din fiecare chestionar în baza de date format SPSS. monitorizare. Descrierea grupului ţintă. Redactarea şi prezentarea studiului (L9-10). Cercetarea vizeză o examinare generală a situaţiei existente. Desfăşurarea celor 10 interviuri cu reprezentanţii mediului universitar şi ai mediului economic se fundamentează pe stabilirea metodei de selecţie a participanţilor. De asemenea. prin intermediul unui chestionar cu întrebări închise. 2. stabilirea locaţiei şi a momentului desfăşurării. desfăşurarea interviurilor (incluzând înregistrarea audio) şi transcrierea fidelă a informaţiilor. 6. 5. evaluare şi control în învăţământul superior Personalul implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate Valoare 74 124 124 12 380 6000 836 7 50 Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi 101 113 Personal implicat în elaborarea politicilor în învăţământul superior 117 129 Studenţi 137 Personal implicat în dezvoltarea programelor de studii universitare 165 Membri ai partenerilor sociali în educaţie Planificarea generală a cercetării. Organizarea câte a unui focus grup per universitate (L6-7). prin constituirea a Pagina 18 . Organizarea de interviuri individuale pe universitate (L7-8). Proiectarea eşantioanelor şi proceduri. 4. ID 48 Grupul ţintă Membri ai comisiilor de asigurare a calităţii la nivel de universitate/facultate Personal cu funcţii de conducere. Analiza informaţiilor de către experţi (L8-9). pentru a permite ulterioar o analiză statistică. invitarea şi confirmarea participanţilor. 1. adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate. 3. Stabilirea întrebărilor şi tehnicilor necesare derulării proiectului (L2-3).

câte unui focus grup pentru fiecare dintre universităţi cu câte 12 participanţi pe grup de discuţie şi prin efectuarea a zece interviuri individuale pe universitate. Metoda propusă în cercetarea de faţă este ancheta sociologică pe bază de chestionar 1 A se nota lipsa unui consens în rândul cercetătorilor din mediul ştiinţelor sociale în ceea ce priveşte considerarea interviului ca metodă de cercetare de sine stătătoare sau ca subspecie a anchetei. În această privinţă s-a adoptat în metodologia de faţă distincţia cantitativ – calitativ pentru a diferenţia între modurile de investigarea a fenomenelor sociale. . . se vor elabora un ghid şi un chestionar pentru focus grup. Răspunsurile se vor grupa pe categorii relevante. pentru a identifica conceptele emergente. Tehnicile de cercetare1 propuse se împart în categoria celor cantitative şi a celor calitative.examinare generală a situaţiei existente (survey). tehnici şi procedee. În esenţă. iar ulterior se vor grupa pe număr de răspunsuri similare. Chestionarul va viza programul academic. Toţi participanţii vor semna un acord de consimţământ şi vor avea asigurată protecţia datelor personale. Răspunsurile participanţilor vor fi analizate şi vor servi dezvoltării unei cât mai relevante examinări generale a situaţiei existente. Se foloseşte în acest scop "triangularea" (triangulation) metodologică: utilizarea unor metode şi tehnici multiple pentru a studia o singură problemă. pentru a evalua corespunzător principalele idei semnificative. Colectarea datelor.interviuri. procedurile sunt: . pentru a se asigura obiectivitatea în evaluarea răspunsurilor. Datele cantitative colectate din examinarea generală a situaţiei existente vor fi prelucrate utilizând “SPSS statistical analysis software” Cercetarea va evalua calitativ răspunsurile la chestionare.focus grup. Proceduri pentru prelucrarea datelor. suportul personal şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi de inserţie pe piaţa muncii. opţiunea logică este de a combina mai multe metode. Pagina 19 . minimizând astfel riscurile metodologice şi maximizând potenţialul de generalizare a datelor pentru întreaga populaţie. Planul de sondaj Pentru a spori valoarea unei cercetări. Membrii din focus grup vor fi înregistraţi audio. Pentru a asigura acurateţea datelor. Interviurile individuale pe universitate vor fi filmate.

care trebuie să fie clare. pe eşantioane mari. s-a realizat o eşantionare teoretică a populaţiei ţintă. cu acordul cadrului didactic. Instrumentul utilizat: chestionarul (autoadministrat). chestionarul este elaborat ţinând cont de caracteristicile generale ale populaţiei ţintă a proiectului iar interviul va fi utilizat pentru acele persoane care au un nivel ridicat de cunoaştere / o importanţă deosebită în problematica proiectului. prin modul de alegere a persoanelor investigate. informaţiile dorite în cel de-al doilea caz fiind de natură calitativă. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare. În a doua fază se derulează cercetarea cantitativă (instrumentul de cercetare – chestionarul . Pagina 20 . concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor. să satisfacă cerinţa de reprezentativitate. în sensul statistic al termenului. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. în vreme ce interviului îi sunt supuşi un număr mult mai redus de indivizi. Pentru cercetarea cantitativă. cu o marja de eroare rezonabilă şi cu un risc acceptabil. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Considerăm că utilizarea atât a tehnicilor cantitative cât şi a celor calitative va conduce la o mai mare fidelitate a rezultatelor obţinute. ancheta se realizează. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. Instrumentul utilizat: grila de focus-grup. Ancheta pe bază de chestionar Ancheta urmăreşte. În a treia fază se revine la cercetarea calitativă. stabilindu-se un eşantion corelat la o eroare statistică de 5%. constatările obţinute pe eşantionul de indivizi la nivelul populaţiei vizate de cercetare. Instrumentul utilizat: grila semi-structurată de interviu. a eşantionului în raport cu o populaţie incomparabil mai mare. De aceea. care. de regulă. De aceea se propune ca instrumentul să fie distribuit pentru completare în timpul unui curs. Alegerea indivizilor anchetaţi trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera. Tipurile de indivizi din eşantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populaţia studiată.poate suferi eventuale modificări în urma rezultatelor preliminare ale focusgrupurilor precedente).(pentru analiza cantitativă) şi pe bază de interviul semi-structurat şi focus-grup (pentru analiza calitativă). pe baza interviurilor semi-structurate pentru obţinerea (şi confirmarea) informaţiilor de profunzime. în general. Etapele cercetării: În prima fază a cercetării se vor desfăşura cele două focus-grupuri (motivarea deciziei: se efectuează mai întâi cercetarea calitativă cu funcţie exploratorie pentru stabilirea orientărilor principale ale actorilor implicaţi). S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către respondent pentru a asigura respectarea anonimatului.

sunt intervievaţi lideri formali sau informali. Metodologia interviurilor În această etapă a cercetării calitative a fost utilizat interviul semi-structurat pentru sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi referitor la problematica supusă discuţiei. au fost realizate cinci interviuri cu cadre didactice şi cinci interviuri cu reprezentanţi ai mediului economic. În interviul semistructurat prestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuţia. În logica utilizării tehnicii interviului. Discuţiile au durat în medie 30 de minute pentru fiecare interviu. S-a realizat înregistrarea pe suport audio. Au fost utilizate grilele de interviu stabilite în prealabil de partenerii din proiect. Interviul este considerat aşadar o metodă de tip intensiv. iar interviurile cu reprezentanţii mediului economic s-au desfăşurat la sediul firmei / biroul persoanei intervievate. care o experienţă bogată vis-a-vis de subiectul investigat etc. Cadrele didactice au fost alese pe baza gradului didactic (profesor universitar) din facultăţi diferite. Toate persoanele intervievate au putere de decizie în firmele / organizaţiile din care fac parte.Interviul semi-structurat Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiaţi. de regulă. Cei din loturile intervievate posedă trăsături care. le particularizează faţă de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. În ceea ce priveşte reprezentanţii mediului economic. persoanele intervievate posedă trăsături care. anul 2011. Se utilizează aşadar un ghid de interviu şi nu un instrument elaborat în detaliu (chestionar). persoane ce deţin poziţii privilegiate sau care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au etc. Datele colectate au fost analizate utilizând programul statistic SPSS. Metodologia cercetării cantitative Au fost aplicate chestionare cu întrebări închise şi deschise celor trei categorii ţintă. Răspunsurile au fost grupate în categorii tematice şi analizate comparativ între grupurile de respondenţi. de regulă. aceştia au fost aleşi pe baza angajării anterioare a unor absolvenţi din universităţile partenere şi pe baza unei poziţii privilegiate referitoare la cunoaşterea cerinţelor mediului economic. Interviurile cu cadrele didactice s-au desfăşurat în cadrul fizic al UPB. iar ulterior discuţiile au fost transcrise în totalitate. Au fost intervievate şi cadre didactice cu funcţii de conducere la nivelul facultăţii din care făceau parte. Pagina 21 . S-a solicitat acordul scris al intervievaţilor de a participa la discuţi (a se vedea lista participanţilor) şi acordul verbal pentru înregistrarea audio. sunt intervievaţi aşadar lideri formali (sau informali) persoane ce deţin poziţii privilegiate. îi particularizează vis-a-vis de masa mare a celorlalţi membrii ai populaţiei investigate. având funcţii de conducere. Interviurile au fost realizate în luna mai. care deţin informaţii pe care ceilalţi nu le au. ziua şi ora fiind stabilită în prealabil de acord comun cu participanţii. Urmărind planul activităţii A4.

care. care trebuie să fie clare.c. În consecinţă. Cercetarea cantitativă s-a aplicat pe cele trei grupe de respondenţi: studenţi. înainte de a da un chestionar spre completare s-a oferit respondentului selectat câteva detalii legate de completare. Craiova: 97. profesori. Studiul s-a realizat în perioada 02-20 mai a. în general. transfer tehnologic. Datele culese de prezentul studiu prin metoda “eşantionului de disponibilitate” nu sunt reprezentative la nivelul universului analizat.. cercetare – dezvoltare –inovare şi astfel pot realiza o evaluare mai corectă a acestora pe baza întrebărilor din chestionar. Timişoara: 106) Un eşantion este reprezentativ dacă datele demografice care reies din eşantion respectă distribuţia datelor demografice ale universului de populaţie analizat. concise şi să folosească o terminologie familiară respondenţilor.S-a decis pentru autoadministrarea chestionarului de către studentul respondent pentru a asigura respectarea anonimatului. Craiova: 134. Chestionarul a fost făcut special pentru a fi completat de respondenţi fără a avea nevoie de asistenţă din partea operatorului de interviu. fără a se utiliza o proporţionalitate directă între straturi şi întreaga populaţie a studenţilor din anul respectiv de studiu. S-a stabilit astfel o proporţie teoretică a straturilor din eşantion. Timişoara: 110) • Voum eşantion angajatori: 247 (Bucureşti: 40. atitudinile. Timişoara: 110) • Volum eşantion profesori: 299 (Bucureşti: 91. se scrie greşit şi se bifează răspunsul corect. acolo unde este cazul. opinii identificate nu pot fi generalizate la nivelul intregii populaţii studiate. nu doresc să-si asume nici un risc (mai ales ţinând cont de faptul că în chestionar se cer aprecieri asupra programelor de studii). Reguli privind completarea chestionarului: Respondentul trebuie să citească cu atenţie întrebările şi variantele de răspuns şi să aleagă raspunsul corespunzator părerii/situaţiei lui. Lucrul acesta este deosebit de bine apreciat de subiecţi. lasă necompletat şi trece la următoarea întrebare Completarea trebuie făcută individual şi nu de alte persoane în afara celor selectate conform regulilor de eşantionare. Se consideră că studenţii din anii trei şi patru de licenţă şi masteranzii au o experienţă mai mare în ceea ce priveşte atât programul de studiu urmat cât şi domeniile de proprietate intelectuală. stilou) prin bifarea căsuţelor din dreptul răspunsurilor corespunzatoare sau scriere cu litere / cifre. Cu toate acestea. Autoadministrarea chestionarului creşte necesitatea construirii atente a întrebărilor. Pagina 22 . dar oferă o bază solidă de analiză şi rezultate ce definesc o imagine destul e clară a obiectivelor avute în vedere. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. Dacă se bifează greşit un răspuns se taie. pe un eşantion de disponibilitate. percepţiile. angajatori. comportamentele. În cazul în care nu stie ce să raspundă sau nu doreşte sa raspundă la o anumită întrebare. după cum urmează: • Volum eşantion studenţi: 403 (Bucureşti: 159. Completarea se va face cu cerneala (pix. pe baza acestui criteriu. cu un volum total de 949 de respondenţi. Craiova: 101.

angajatori. timp în care s-a continuă culegerea datelor. Culegerea datelor de pe teren Selecţia studenţilor şi cadrelor didactice în eşantion – supervizorii locali s-au deplasat la sediul facultăţilor din eşantion pentru a selecta respondenţii participanţi la cercetare şi pentru a colecta informaţii referitoare la posibilităţile de contactare a acestora. fişierul SPSS cu toate chestionarele completate a fost trimis spre procesare. Aceste chestionare au fost fi trimise la Bucureşti. S-a utilizat SPSS Data Entry. În această etapă toate instrumentele care au fost folosite au fost puse într-un format care să asigure uşurinţa completării. Pretestarea instrumentelor de cercetare a vizat identificarea posibilelor erori din chestionarele proiectate şi a dificultăţilor pe care le ridică anumite întrebări. manuale de instrucţiuni şi alte instrumente conexe care au fost folosite pentru culegerea datele din teren. Pagina 23 .a fost multiplicat numărul necesar de chestionare. Prima verificare a chestionarelor şi centralizare a cel puţin o treime din numărul total de chestionare – supervizorii au colectat la jumătatea perioadei de culegere a datelor cel puţin o treime din chestionarele de completat. Au fost pretestate un număr de 3-4 chestionare pe fiecare categorie de respondenţi în parte. Odată introduse.Pregătirea culegerii datelor În această fază s-a realizat formatarea instrumentelor de cercetare pentru sondajul ce urma să se aplice pe studenţi. Practic acest proces a constat în verificarea consistenţei răspunsurilor şi a unor corelaţii logice. Nu au fost sesizate probleme în privinţa instrumentelor de cercetare ce urmau a fi aplicate. Procesarea datelor Construirea aplicaţiei informatice de introducere a datelor – administratorul procesării de date a realizat aplicaţia şi baza de date în care au fost introduse chestionarele completate. Tipărirea instrumentelor de cercetare . Aplicarea chestionarelor – "supervizorii" au organizat aplicarea de chestionare pe toţi subiecţii selectaţi. fişe de eşantionare. Chestionarele au fost repartizate operatorilor de introducere a datelor care au avut ca sarcină şi raportarea eventualelor erori pe care le-au identificat în timpul introducerii datelor. profesori. Această sarcină a revenit unui analist de date care a construit sintaxele de etichetare a răspunsurilor şi s-a va ocupat de curăţarea şi validarea cazurilor din baza de date.

comportamente. ce ţin seama de obiectivele generale ale cercetării şi de caracteristicile dominante asumate în cadrul modelului ipotetic. angajatori. absolvenţi) / 12-19 participanţi pe grup. prin obţinerea de informatii de la persoane care dispun de cunoştiinte şi experientă (studenţi. cadre didactice. descrieri ale unor situaţii. nu ia în considerare reguli de reprezentativitate statistică. ci reguli de eşantionare teoretică. FG-urile au avut o structură eterogenă din punct de vedere al profilului participanţilor (angajatori. Rezultatele trebuie tratate. câte un FG pe fiecare centru universitar (Bucureşti. despre interpretare şi tendinţe. Structura focus-grup-urilor – Conform tematicii şi a obiectivelor acestui studiu. Matricea eşantionării Bucureşti FG1 Craiova FG2 Timișoara FG3 19 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 15 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori 17 persoane Bărbați și femei Studenți Profesori/Doctoranzi Angajatori Pagina 24 . studenţi. Craiova. Cercetarea calitativă nu măsoară reacţiile oamenilor. în total. Eşantionarea persoanelor care participă la focus-grup-uri. interviuri în profunzime etc. în principal. trei focus-grupuri(FG). sentimente. Aceasta are rolul de a explora şi a înţelege atitudini. ca ipoteze. Timişoara). ce au fost înregistrate pe suport audio-video.”. profesori). În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii. motivaţii şi răspunde la întrebările “De ce?“ şi “Cum?”. Distribuire focus-grup-uri – S-au realizat. cu o durată de maximum două ore. fenomene sociale etc.Metodologia cercetării calitative Cercetarea calitativă este necesară pentru o mai bună formulare a problemei investigate şi pentru clarificări conceptuale. Reprezentativitatea răspunsurilor se consideră prin raportare la categoria de persoane care au caracteristicile psiho-sociale şi demografice similare cu cele ale respondenţilor.

.interacţiunii de grup. De asemenea au fost realizate 30 de interviuri individuale (câte 10 / universitate). S-a optat pentru organizarea unui focus – grup / centru universitar datorită: . . Respondenţii au fost selectaţi din cadrul angajatorilor publici şi privaţi care în ultimii trei ani au angajat proaspăt absolvenţi de facultate sau au avut în demarare procese de recrutare. stări afective ale respondenţilor. Pagina 25 . . . Au fost realizate 5 interviuri cu profesori universitari şi 5 cu angajatori locali / universitate.grupul. motivaţii. aceasta generând efecte sinergice care au condus la o calitate superioară a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale.posibilităţii producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă în discuţie. angajatori. Rezultatele astfel obţinute oferă o analiză în profunzime. . în speţă focus . opiniilor şi reacţiilor privind calitatea unor servicii primite de către studenţi. Acest mod de analiză permite trecerea de la nivelul raţional la punerea în evidenţă a atitudinilor reprimate. Analiza datelor calitative (rezultate în urma desfăşurării focus-grup-urilor şi a interviurilor în profunzime) s-a realizat prin metoda clasică de analiză comprehensivă ce asigură un grad ridicat de validitate şi fidelitate a rezultatelor finale.construirii de ipoteze şi pregătirea culegerii de date de tip cantitativ (prin intermediul chestionarelor). prin rafinarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. În acest sens.obţinerii unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative. o radiografie detaliată a obiectivelor de cercetare. cu o durată medie de 40 de minute.Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă Având în vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general am considerat potrivită o metodă calitativă de grup.identificarea percepţiilor. comportamente. S-a avut în vedere structura populaţiei civile ocupate în funcţie de forma de propietate a angajatorului.posibilităţii de a se obţine informaţii exploratorii despre o temă. s-a preferat o preponderenţă a angajatorilor privaţi în totalul interviurilor realizate pentru a respecta actuala realitate socială existentă pe piaţa muncii la nivel naţional. pastrând nealterat caracterul specific de “înţelegere şi explicare” oferit de metodologia calitativă.

Descrierea participanților la studiu Distribuția studenților pe universităţi Distribuția studenților pe domenii de studiu Pagina 26 .

Distribuţia profesorilor pe universităţi Distribuţia profesorilor pe domenii de studiu Pagina 27 .

Distribuţia angajatorilor pe centre universitare Distribuţia angajatorilor pe forme de proprietate Pagina 28 .

există Camera de Comerţ a României.„În România există şi nu prea există această comunicare. care face legătura între diversele firme ale mediului economic şi stat dar nu şi universităţi – mediu de afaceri.„există această comunicare. care din păcate în ultima vreme s-au rărit” . A. În prezent.„eu şi catedra am avut şi avem în continuare colaborări de tipul acesta. firmele private să preia rezultatele” . adică această comunicare este puţin dezechilibrată. probabil că în alte state comunicarea şi colaborarea este mai puternic reflectată” 2. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania? Cadru didactic 1 .„cu micile întreprinderi care au apărut cred că este o comunicare mai bună” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 .IV. care a fost foarte bună” .„am avut colaborare şi cu un agent economic. întreprinderile. În prezent. A.„ar trebui ca rezultatele cercetărilor să fie aplicate în practică. REZULTATELE SINTETICE ALE INTERVIURILOR CU CADRELE DIDACTICE Secţiunea 1: Aspecte Generale 1. REZULTATELE CERCETĂRII IV. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI IV.„ar putea să se facă mai mult în această privinţă” Pagina 29 . şi nu este aşa cum am vrea noi un flux permanent de informaţii” . a Bucureştiului. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi mediul economic? .„comunicare în domeniul chimiei este destul de bună” .1.

capătă experienţă suplimentară” . datorită turbulenţelor din mediul economic care evident se răsfrâng şi asupra mediului universitar” .” .„nu pare a fi o activitate sistematică” Cadru didactic 5 .„Există probleme legate de această comunicare.„în măsura în care va reuşi ca în aceste proiecte comune cu firmele private să atragă studenţi care să . 3. respectiv comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Cadru didactic 1 .înfiinţarea lui înseamnă o punte între cercetarea ştiinţifică universitară şi mediul economic 4. nu este instituţionalizată” . În ce măsură consideraţi că funcţionarea unui “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar putea îmbunătăţi comunicarea interuniversitară. Asigurarea calităţii este o chestiune foarte importantă” Pagina 30 .Cadru didactic 4 . Ce îmbunătăţiri ar putea aduce un “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în privinţa calităţii învăţământului superior? 5.„există o încercare din punctul acesta de vedere dar şi aici este mult loc pentru mai bine” . Ce beneficii ar putea aduce funcţionarea unui „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Universităţii Politehnica din Bucureşti? 6.„suferim de o lipsă de discuţie. Ce probleme de asigurare a calităţii în universitatea dvs.„nu putem vorbi de o relaţie mediu economic – universitate dezvoltată la ceea ce ar trebui să fie ca să poată să susţină o serie întreagă de probleme de inovare” .„în primul rând e vorba de creşterea nivelului de pregătire al studenţilor.„Nu ştiu. de ridicarea nivelului informaţiilor care circulă între cele două domenii” Secţiunea 2: Aprecieri asupra oportunităţii creării Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.„un asemenea proiect poate să deschidă noi drumuri în ceea ce priveşte colaborarea între universităţile tehnice în special. ar putea fi ameliorate sau rezolvate prin înfiinţarea unui astfel de centrului interuniversitar? .„Deocamdată este mai degrabă la nivel individual.

” -„ acest centru.„Să creştem mobilitatea de studenţi de la o universitate la alta” .„înfiinţarea este benefică cu dorinţa ca să atragă mulţi oameni şi să crească interesul lor. cercetătorilor care poate să facă legătura mai uşor între specialişti din aceeaşi disciplină din alte universităţi din ţara noastră.„prin platformă se facilitează Pagina 31 .„orice nou centru care îşi propune o legătură pe diverse domenii este deosebit de benefic.„această reţea favorizează fluxul de informaţii.„cu cât Universitatea scoate absolvenţi care au succes pe piaţă. chiar studenţilor.” .„dacă există liantul universitate – mediu economic atunci şi modul de informare al studenţilor este mai susţinut” .„vizibilitatea noastră creşte foarte mult faţă de mediul economic care uneori nu este bine reflectată” „În domeniul calităţii există întotdeauna loc de mai bine . acesta este mecanismul prin care poate să funcţioneze. să crească calitatea actului de învăţare. cu atât devine mai atractivă” . şi creşte foarte bine calitatea învăţământului substanţial” .„studenţii ar trebui atraşi mai mult în activităţile astea ştiinţifice.„crescând şansele absolventului de a fi absorbit pe piaţa muncii creşte şi prestigiul universităţii. ar fi bine dacă ar fi implicaţi cât mai mulţi studenţi în astfel de activităţi ” . Să nu fie pe perioadă limitată” fie interesaţi de cercetarea ştiinţifică şi de antreprenoriat” . workshopurile. din partea studenţilor dar şi din partea cadrelor didactice. ei trebuie atraşi şi familiarizaţi cu probleme de antreprenoriat. cursurile. informaţiile.„ . dezvoltare de afaceri” .Cadru didactic 2 . am putea să luăm din experienţa celorlalte universităţi modul în care ele îşi transmit. Mi se pare mecanismul foarte bun. el va crea o reţea între aceste trei universităţi şi ele îşi pot schimba foarte uşor informaţiile.

„ar putea să coreleze cumva acele programe ale cursurilor astfel încât să fie mai adaptate către zona practică” .„sunt convins că o să aibă rezultate bune chiar dacă pentru început numărul de brevete care să fie valorificate în mediul economic nu este aşa de mare.„Consider că este de bun augur apariţia unui asemenea proiect şi am speranţe că va avea rezultate care să fie căutate atât de mediul universitar şi de mediul economic. dar sigur că un schimb de experiență cu alte universități…” .„Bine ar fi să fie interesat şi mediul economic de o temă.„cei din învăţământ ar afla din experienţa altora de la alte .” .„În primul rând valorificarea rezultatelor.„un schimb pozitiv de experienţă în direcţia asta. faptul că există o metodologie şi există un colectiv capabil să ofere consultanţă în acest domeniu pentru a putea transfera acest brevet către mediul economic.” . inovare.„cunoscându-se mai bine.„calitatea muncii noastre se reflectă în numărul de job-uri pe care absolvenţii noştri îl vor avea în domeniu” . pentru că dacă se stabilesc acele teme de interes în zona economică automat se va crea acea punte de legătură cu mediul economic şi putem să facem acele acorduri de practică” sistemul de publicare al diverselor cărţi. practica pentru licenţă. spre beneficiul întregii universităţi” . legături mai apropiate pe sistemul de învăţare. de licenţă care să fie preluate de către mediul economic şi de către mediul universitar pentru a forma echipe din mai multe centre universitare care să lucreze la o singură temă” .” .„un organism care şi-ar propune ca obiectiv principal exact realizarea .„colaborarea între universităţi are şi alte avantaje.„ar putea să stabilească chiar teme de doctorat.” . se pot naşte alte tipuri de consorţii.„Beneficul este legat de practica studenţilor.„Cred că managementul calității este bine implementat în UPB.„aduce universităţile într-o legătură mult mai strânsă” . să se creeze acest sistem de interfaţă între cel ce conduce tema şi absolvent care să valideze până la urmă că ceea ce se studiază este pe baza cerinţelor mediului economic. pentru brevete” . pentru că apar probleme Pagina 32 .Cadru didactic 3 . posibilitatea de a . spre managementul cercetării avansate şi spre colaborare. Importantă este organizarea.„Comunicarea cred că este primul pas spre mai mult şi în domeniul cunoaşterii” Cadru didactic 4 Cadru . deci creşte din mecanismul de publicare de articole. pe anume subiecte de cercetare la toate nivelele.

„cadre didactice implicate vor avea o experienţă în plus pe care trebuie să o . informaţia respectivă către cei care ar putea să le folosească sau către cei care ar putea să le ducă mai departe” . Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea oportunităţilor de dezvoltare profesională ale studenţilor şi cadrelor didactice? 8. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? . în activităţi de promovare a ştiinţei.” şi rezolvarea lor nu poate fi făcută decât împreună” transfera tehnologia. Ce beneficii consideraţi că pot avea atât studenţii cât şi cadrele didactice din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. Care ar fi beneficiile înfiinţării unei biblioteci virtuale care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic.„probabil că am reuşi să ridicăm calitatea educaţiei tehnice în primul rând. atunci obiectivul lui s-ar putea să fie atins şi s-ar putea obţine rezultate interesante. .„este un prim pas. […]” .„cel mai important beneficiu e că o astfel de platformă este publică. Pagina 33 . atât pentru studenţi cât şi pentru cadre didactice? Cadru .” universităţi” .didactic 5 legăturilor atunci poate că ar schimba în bine. materiale puse la dispoziţie oricui are nevoie de ea. deci 10. în timp.„documentaţie. Care apreciaţi că ar fi rolul unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? 9. Dacă peste un timp o să fie cinci universităţi. tehnologiei.„În momentul în care ei participă la astfel de acţiuni.„Valorificarea rezultatelor şi chiar valorificarea studenţilor pentru că aşa poate o să ştim mai bine către ce să-i orientăm pe studenţi” Secţiunea 3: Aprecieri asupra implicaţiilor “Centrului Interuniversitar de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale” pentru studenţi şi cadre didactice 7. pe urmă şapte. cu colegi din alte universităţi partenere. apoi mai multe.

] în a pune cursurile online” . făcute cu o anumită direcţie atunci este un beneficiu foarte mare pentru că oricând găseşti documente de care ai nevoie. cerinţe minimale. vrea să afle cum să procedeze. . dar asta presupune că numărul locurilor de muncă să fie cât mai apropiat de numărul absolvenţilor noştri şi de aceea centru are un rol şi mă gândesc că poate asigura această cerinţă” . problema este ca şi cadrele didactice să dorească să-şi pună cursurile on-line.” .„studentul trebuie să fie cel mai important” . a absolvenţilor în mediul economic. modul în care se pot crea drepturile de autor” . mai larg. un instrument gratuit” . chiar dacă nu este implicat în proiect. dacă o să cunoască mai mult privitor la . orice experienţă de tipul acesta este o experienţă adăugată la CV şi poate conta la un interviu de angajare. se poate cere şi consultanţă” .” .„Acest mod de a da informaţia eu zic că stimulează dorinţa de a te perfecţiona şi de a ajunge la cel mai ridicat nivel” Cadru didactic 2 Cadru didactic 3 .„O experienţă într-un astfel de proiect este benefică pentru cadrul didactic pentru că în primul rând poate să transmită studentului” . implicare de profesori. şti ca le găseşti acolo.didactic 1 transmită studenţilor. pui la dispoziţie ca şi reciproca să fie valabilă” . şti unde să cauţi. dorinţa studenţilor să participe la asemenea cursuri” dacă se regăsesc în acelaşi loc. Tinerii sunt dornici de cunoaştere oricine.„Problema este securizarea. noi având informaţia formăm aceşti oameni în direcţia aceasta creşte foarte mult inserţia studenţilor.„Depinde de modul în care va fi receptat şi modul cum va putea fi integrat în viaţa universitară. cele trei universităţi.” .„prin acest centru se creează premisele angajării lor. dar se poate naşte o competiţie între cele trei platforme.„Beneficiile mi se ar evidente.. cât timp poţi să vedea ce fac colegii tăi încerci să atingi nivelul. Noi avem o reţinere [. reprezintă o şansă la un nivel de comunicare mai accesibil.„Beneficiile sunt evidente.„beneficiul este legat în primul rând de posibilitatea de a participa mai mult la procesul de inovare. absorbi informaţia şi cu respectarea dreptului de autor. sunt sistematizate.„dacă mediul economic vine cu propuneri.„noi nu suntem rivali. Competiţia naşte calitate şi performanţă.„este foarte oportun. a unor cursuri. deci şi pentru număr mai mare de studenţi şi pentru număr mai mare de automat capătă şi un background care le poate folosi în viitor la o angajare sau în mod sigur la deschiderea unei afaceri. are idei de afaceri.„comunicarea virtuală are altă lărgime şi normal că se impune şi este foarte bine că se poate organiza un astfel de centru care Pagina 34 .„punerea în comun a unor informaţii.

O astfel de reţea poate să clarifice mai bine aceste echipe care lucrează în România” are cum spuneam o altă forţă prin natura tipului de comunicare” Cadru didactic 5 . a unei biblioteci virtuale.” .” Cadru didactic 4 .„un astfel de centru poate să faciliteze în plus o angajare a studentului prin intermediul acestor contacte pe care le va avea cu mediul economic.„Existenţa unui centru de informare prin care să strângă preocupări.] este de a găsi şi acea motivaţie pentru mediul economic” .” .„Punerea în contact a grupurilor de studenţi cu parteneri economici care pe durata studiilor.” . aici am ceva reticenţe. dar şi pe o variantă în care să forţăm guvernanţii de a sprijini absolvenţii pentru angajare. câştigul ar fi nu numai pentru studenţi ci şi pentru profesorii care stabilesc conţinutul acelui material care îl transmit studenţilor.” . să le pună la dispoziţia celor interesaţi. ceva dubii cu privire la conţinut. pentru că aici trebuie stabilit dreptul de proprietate intelectuală foarte bine” .” .„Eu cred că se pot forma colective pe domenii. activităţi de la diversele componente. privitor chiar la posibilităţile materiale de câştig prin brevetare.„Dacă se clarifică de la început care sunt drepturile pentru materialele care se încarcă în această reţea atunci probabil că va avea succes.” . Problema [. mai ales pentru firmele mari. astfel încât ei să fie pregătiţi. prin efortul unor oameni se vor găsi modalităţi prin care să dovedească că este utilă pentru studenţi atunci lucrurile respective vor avea succes. dacă nu vom putea să avem un contact permanent cu mediul economic. adică formalizat . în care întotdeauna să existe o primenire a angajaţilor.„Salut această iniţiativă. În măsura în care cu timpul.„existenţa unei biblioteci în care să nu facă această activitate sporadic şi de multe ori ilegal. să ştie ce aşteaptă de la ei. o să le mărească interesul pentru astfel de activităţi” . deci prin proprietate intelectuală. este o pierdere mare pentru învăţământul superior.” .” .„Prin consultanţă şi prin specialiştii respectivi din această reţea putem să lămurim în detaliu problemele de conţinut tehnic. ar fi foarte utilă.„.. prin drepturi de autor. [pentru cadre drepturile de autor.cadre didactice” în general dar depinde şi de modul cum li se prezintă marfa. în ultimii ani.„Dacă există o asemenea Pagina 35 . evident că i-ar ajuta pe studenţi. date.„numai în cadrul unei reţele putem stabili care sunt acele direcţii în care trebuie să investim cercetare.„Trebuie să lucrăm într-un mediu economic ceva mai stabil.„Pentru cadre didactice este o oportunitate pentru că noi suntem obişnuiţi să lucrăm întru-un sistem destul de rigid. succesul va depinde de modul în care se va implementa.

realizările. atunci ar fi un beneficiu atât al profesorilor cât şi al studenţilor.” Secţiunea 4: Sugestii finale 11. Dar pentru optimizarea comunicării / colaborării dintre universităâile din Romania şi mediul economic? . mergem rapid acolo şi cu o căutare mult mai scurtă. atunci în loc să umblăm pe Internet să căutăm reperele respective. ai obţinut materialul. să nu se mai facă invenţii pe hârtie. Ce activităţi ar putea desfăşura Centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţii serviciile de sprijin pentru procesul educaţional şi cel de cercetare? Cadru didactic 1 . mai eficientă.” 12. A.” bibliotecă pe domenii.„Doresc ca activitatea centrului să servească creşterii şi implicării studenţilor” 11.„Ar trebui sprijinite transferurile de tehnologie.„Prin popularizarea platformei către studenţii cu care lucrez” Pagina 36 . să organizeze simpozioane. ele să fie transferate către mediul economic şi să aducă nişte beneficii.didactice] un astfel de centru ar organiza nişte activităţi care să promoveze periodic.„Mediul economic poate fi atras aici prin postarea unor informaţii legate de cerinţele lor pentru viitorii absolvenţi. B. aşa că este foarte utilă o astfel de bibliotecă virtuală. În ce mod aţi fi dispus şi aţi putea dvs. inovaţii la punerea lor în practică. de la invenţii. contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui Centru interuniversitar? . să aducă îmbunătăţiri” . în care oamenii să-şi promoveze rezultatele.

” . la inovare.„Aş fi doritoare şi capabilă să beneficiez de facilităţile pe care acest centru cu platformă” .„Cu ajutorul studenţilor să completăm baze de date în diverse domenii” .„este o oportunitate.„Cred că se pot organiza în continuare workshop-uri. la laborator în discuţiile pe care le avem la toate ciclurile de studii să influenţăm tineretul nostru în această direcţie spre inovare.„dacă studenţii sau cadre didactice care intră în acest circuit au acces la informaţie pot să realizeze un nivel ridicat al lucrărilor de cercetare” .„Prin realizarea unor colaborări cu parteneri similari din universităţi şi realizarea de proiecte de cercetare” .„subiectele ar trebui să vină ș i din partea mediului economic” . activităţi care ar putea să implice şi comunicarea directă care după cum spuneam cred că are forţa ei şi să adune la un loc pe toţi cei care sunt interesaţi în acest ciclu de dezvoltare.” .Cadru didactic 2 . de punere la dispoziţie a unor materiale.„Activităţi de informare.„modul în care aceste platforme vor lucra şi vor putea să interacţioneze între ele vor atrage mai mult sau mai puţin respectivii participanţi la platformă. brevetare. de la cunoaştere.„Existenţa tuturor acestor căi de informare.„mediul economic şi-a postat intenţiile” Cadru didactic 3 Cadru didactic 4 - .„sunt interesat.„ prin ceea ce putem face noi profesorii. adică crearea unor căi mai fiabile” Pagina 37 .„Eu aş putea pune la dispoziţie experienţa pe care o am legată de colaborarea cu mediul economic” . Să se ştie că există un loc unde absolventul se poate uita şi poate să caute şi să găsească ceva potrivit” .” . apreciez pozitiv o astfel de iniţiativă şi voi susţine cu tot ce pot dacă o să apelaşi la ajutorul meu. prin munca de zi cu zi să încercăm la cursuri. proprietate intelectuală.” -„ stabilirea de legături din mediul economic care să ceară absolvenţi prin intermediul platformei. pot să contribui în măsura în care sunt treburi concrete” Cadru didactic 5 . informaţii despre .

2. cel puţin cu universităţi de stat nu există. În această etapă între mediul de afaceri. dar nu sunt prea mulţi din păcate.agenţii economici interesaţi.„operatorii economici au pierdut încrederea şi rareori mai consideră că universităţile au ceva să le ofere. cum apreciaţi comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din Romania şi Mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic .„Medie. În prezent. aduc o informaţie în plus pentru că mediul academic nu are întotdeauna informaţiile corecte. universităţile nu se pricep să abordeze mediul economic.” . nu ştiu să sau nu înţeleg ce îşi doresc operatorii economici” . recunoscuţi. industrial.” IV. sunt câteva încercări. economic. În afară de Politehnica nu am văzut o facultate să vină la patronat. despre universităţile interesate în anumite domenii.” .A. REZULTATELE SINTETICE E ALE INTERVIURILOR CU REPREZENTANŢII MEDIULUI ECONOMIC Secţiunea 1: Aspecte Generale 1. comercial. sunt prim-vicepreşedinte al patronatului Reprezentant 2 mediul economic Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul Pagina 38 . […] În sensul acesta mediul de afaceri.” . prin reprezentanţi autentici. sunt câţiva profesori de la Politehnică care caută să aibă preocupări cât mai aplicative şi să-i antreneze pe studenţi.„În momentul de faţă practic nu există. să creeze posibilitatea ca oamenii să obţină informaţii în ce îi interesează în cel mai scurt timp. eu reprezint si patronatul. ar trebui cooptaţi în senatele universităţilor pentru că ei aduc o experienţă.„slab.„din păcate nu este aşa cum ar putea să fie. şi universităţi. responsabili.

Majoritatea profesorilor.„cunoştinţele pe care le posedă […] sunt fragmentate.” Secţiunea 2: Aprecieri asupra principalelor puncte slabe ale absolvenţilor [angajaţi] 2.” . patronul nu are nevoie de aşa ceva.. din generaţiile recente. nu au venit să ne solicite date. din considerente materiale în primul rând şi ale profesorului care câştigă şi ale firmelor pentru că beneficiază de experienţa lor. să facă o practică undeva de câteva ore.„în primul rând plăcerea de a munci. nu chiar toţi. Din păcate absolventul nostru ştie destul de multe lucruri foarte profunde.” Reprezentant 2 mediul economic . Patronul are nevoie de o cultură inginerească fundamentală şi de elemente fundamentale economice” . pe care şcoala nu ţi-o dă din păcate. Care este experienţa dvs.” 5.economic Reprezentant 5 mediul economic Bucureşti-Ilfov. Pretenţiile exagerate pe care le au tinerii angajaţi atunci când sunt angajaţi şi lipsa unei conştiinţe.” . Care sunt cele mai frecvente puncte slabe pe care le-aţi sesizat la absolvenţii angajaţi? .„să luam cunoştinţele acumulate în şcoală şi capacitatea pe ce ţi-o dă şcoala de a prelucra informaţia atunci când obţii informaţii.„lipsa abilităţilor de a integra abilităţi din diferite domenii. ceva matematică. focalizate pe discipline. poate şi lipsa de disciplină şi organizare. [. dar care mediului de afaceri nu îi sunt necesare. . a responsabilităţii actului de muncă. Aş dori să discutăm puţin despre proaspeţii absolvenţi de facultate.” . Colaborarea la nivel profesor – firmă este foarte bună. să ne solicite consultaţii dacă am putea să repartizăm undeva absolvenţii sau în timpul facultăţii. din acest punct de vedere? Reprezentant 1 mediul economic . dar în uzină. studenţii.„a doua problemă de care ne lovim este mobilitatea forţei de muncă. inclusiv eu colaborez cu profesori la teme de cercetare.] absolvenţii din ultimii ani sunt obişnuiţi să schimbe des locul de muncă. au găsit căi de a colabora cu diverse firme.„Cunosc teorii. şi la alte lucrări.” . de Pagina 39 . lipsa concentrării în unele momente şi lipsa dorinţe de specializare într-un anumit domeniu pe o perioadă mai lungă. în firmă. Asta înseamnă că el nu are noţiuni fundamentale. cel puţin zona inginerească ar trebui să se apropie mult mai mult de lucrurile concrete care se întâlnesc acolo unde ajunge viitorul inginer să lucreze.„absolventul nu ştie unde ajunge.„le lipseşte simţul tehnic.„Cred că destul de bună.

învăţau meserie după care plecau. au senzaţia că ceea ce fac este o joacă. Ce abilităţi şi competenţe ar trebui să aibă dezvoltate respectivii candidaţi? 6. se mai întâmplă să lucrezi până târziu că a doua zi ai predare. trebuie să participi la târguri.” . la expoziţii” .„cei cu studii superioare nu au experienţă suficientă pentru că nu mai au unde să vină să facă practică şi să poată să-şi îmbunătăţească cunoştinţele” . Unii din ei au terminat. dar înainte veneau un an.„spre surprinderea mea sunt foarte mulţi absolvenţi care nu cunosc o limbă străină. Acesta este un lucru foarte grav pentru că acum nu mai poţi să îţi desfăşor activitatea numai în România.„este folositoare [munca în firma respectivă şi pentru ei pentru că în primul rând îşi fac cunoştinţe solide şi CV solid. dar nu prea ştiu să le pună în practică. În procesul de recrutare a forţei de muncă.„În ultimul timp am o experienţă mai bună. o superficialitate. Ce credeţi că ar trebui să facă instituţiile de învăţământ în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor în domeniul de activitate al companiei dvs.„Lipsa de practică. să facă să-l termine” . sunt tentaţi să facă lucrurile repede. nu contează că este prost.” Reprezentant 3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic . ceea ce dăunează modului în care ei ar trebui să-şi perfecţioneze şi să-şi cristalizeze nişte cunoştinţe şi îi ţine mereu într-o stare continuă de începători.” Reprezentant 5 mediul economic .„La cei noi.” Secţiunea 3: Absolvenţi angajaţi: competenţe dezirabile / căutate 3. o neconştientizare a lucrului făcut.„Legătura între teorie şi practică.” .„În ultimii 5-6 ani cam jumătate din angajaţi sunt studenţi.„o anumită neseriozitate.multe ori migrând de la un domeniu la altul. Aici este un punct slab.” . care sunt criteriile pe baza cărora este evaluat un candidat cu 4. au lucrat 1-2 ani la firmă şi pe urmă s-au dus la multinaţionale „ . În primele luni de activitate. odată cu venirea crizei parcă nu mai este migraţia aşa de mare.? Pagina 40 . Vin cu nişte cunoştinţe teoretice într-o zonă. Şi ei trebuie să înţeleagă nevoile firmei. doi. de la Politehnică.

” Reprezentant 2 mediul economic . ci testul de verificare a abilităţilor. Să aibă puţin curaj şi să nu aştepte tot timpul să le spui ce să facă” Pagina 41 .„ activitatea de practică a studenţilor să devină extrem de serioasă.„Prima etapă la o multinaţională este să vadă dacă are fundamentele în care el va fi angajat. are deja cu ce să compare activitatea noastră” . este fundamental aspectul acesta pentru că ea este tributară unor angajamente sufleteşti a celor care decid.„cunoaşterea limbii engleze.” . ne uităm la ce mai ştie să facă.„Inovarea este cea mai importantă” .? De ce? Reprezentant 1 mediul economic .studii superioare pe poziţii de intrare (new entry) în compania dvs.„capacitatea de comunicare. de viaţa reală.” . mecanică…aceasta sunt de bază. pentru aceasta obligatoriu va trebui să existe o formulă de a cointeresa firmele pentru a asigura condiţii de practică normale studenţilor. cunoştinţe de electronică.„un element care trebuie regândit este strict curricula.„promovarea modelelor.„capacitatea de organizare.” . program flexibil.” . alte criterii. disponibilitatea de a lucra un volum cât mai mare de timp. autoorganizarea.” .„putere mare de muncă. aplicaţii în care să se integreze cunoştinţele din mai multe domenii.” . ne interesează acest spirit practic” .„Sunt elementele fundamentale ale domeniului: abilitatea. să se facă puţin întreprinzători.„să obişnuiască studenţii să abordeze subiecte mai apropiate de practică. capacităţi de comunicare cu beneficiari din alte domenii” . capacitatea de a-şi organiza propria muncă. autodisciplina. înţelegând aici inteligenţa de a corela informaţii pe care ţi le dă cineva sau mai ales să ştii de unde să le iei.” .” . programarea calculatoarelor.„Unul din criterii este dacă îl cunoaştem deja dinainte.„trebuie făcută şi partea de antreprenoriat.” . loc de muncă flexibil. dacă a Reprezentant 3 mediul economic .„Limba străină este foarte importantă” .„În angajare am ţinut cont şi de practica pe care au făcut-o. Dar etapa a doua nu este testul de aprofundare a verificării cunoştinţelor.„să aibă o experienţă. „ .„Un prim pas fac din anul acesta când practica nu mai este 2-3 săptămâni şi este o practică mai serioasă de luni de zile.„ un bagaj de cunoştinţe.

Dorim să vedem ce vrea să facă…” . Nu a fost nici o problemă.” . să fie cât mai multe laboratoare. să aibă viziuni despre ce produce firma noastră.„A doua este că trebuie să insiste foarte mult pe aspectele practice ale pregătirii lor. cunoştinţe de electronică şi mai ales îndemânare de electronică.” .„În primul rând este obligatoriu să cunoască „C”.„am avut şi cazuri de angajaţi.” . Sigur. cunoaşterea unei limbi străine. să poată să facă practică […] în toate domeniile” Reprezentant 5 mediul economic . cunoaşterea calculatorului.” . student chiar care nu putea lucra în echipă.„Cred că ar trebui să înceapă prin a-şi educa profesorii.„Politehnica ar trebui când face acest agreement-uri.„să dezvolte laboratoarele. să se descurce în toate domeniile.” .„Nivelul lui de pregătire profesională. le-am găsit lucrări pe direcţia lor şi am reuşit eu să fac să creez acea coeziune de care este nevoie. „ .„Să aibă viziuni despre viitor.„ceea ce acasă era o pasiune. atunci studentul o să dobândească şi aceste cunoştinţe practice de care are neapărat nevoie. Eu am constat în mediul universitar […] că profesorii au tendinţa să îşi vadă mai degrabă de ale lor decât de studenţi. .Reprezentant 4 mediul economic mai avut puţină practică. interviul este important.„În aceste timpuri nu se ai poate lucra decât dacă este creativ.„Trebuie insistat mult mai mult pe partea practică.„aici trebuie să aibă abilităţi.„În primul rând competenţa.” . aici au ocazia să facă”.” . […] Facultăţile ar trebui să pună mare accent pe cunoaşterea unei limbi străine. dacă lucrează în echipă.” Secţiunea 4: Aprecieri asupra oportunităţii creării “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” Pagina 42 . să vadă dacă acele firme au capacităţi de a face practică reală.” .” . să trimită reprezentanţi să discute cu firmele să stabilească programe de practică.

nu văd de ce nu ar avea efectele respective. se poate face orice. când se va parcurge pentru că necesită timp. asociaţiile patronale.” Pagina 43 . 2.” 10.„Dacă aceste centre vor fi populate exclusiv cu mediul universitar. să se lucreze la ele şi să fie finalizate.” . în activităţi de promovare a ştiinţei. doar postarea este un prim pas şi eu o consider benefică. cu colegi din alte universităţi partenere. ce înseamnă testele şi angajarea propriuzisă. alte medii sociale. Dacă există parteneri credibili proiectele proprii vor avea şanse mai mari ca să fie realizate.„contribuie la lărgirea unui orizont de cunoaştere. Există o realitate economică” .„Un astfel de centru poate va îmbunătăţi sau va prelua o parte din activităţile de organizare a acestui flux de absolvenţi” .8. important însă după aceea ca aceste teme să fie lansate. inovării şi valorificării proprietăţii intelectuale? .„Când se va crea această etapă. aceste centre nu vor avea nici un efect. Care apreciaţi că ar fi rolul “Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” pe care vi l-am prezentat la începutul discuţiei în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii? Reprezentant 1 mediul economic . la fel cum există avantaje în comunicarea cu persoane din alte ţări. şi chiar le va avea. tehnologiei.„Rata de inserţie poate depinde mai puţin de voinţa universităţilor şi a companiilor în această problemă. alte domenii. anul 1.” .„Din punctul de vedere al PI. 3.” . Ce beneficii consideraţi că pot avea studenţii din posibilitatea de a relaţiona virtual în reţele specializate. cu mai multă uşurinţă.„În momentul în care s-ar accepta această formulă şi de mediul de afaceri.„Prezenţa activă ar putea să facă din aceste centre un mare sprijin pentru student ca la finalizarea studiilor să poată fii cu mai multă uşurinţă angajat pentru că prin aceste centre s-ar comunica din timp util. […] Atât timp cât informaţia circulă şi este multiplicată. prima etapă de parcurs este o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri.” . dacă identifică parteneri prin această reţea. vor cunoaşte altă realitate […] poate vor participa la nişte proiecte despre care nu ştiau pentru că se desfăşurau în altă universitate sau în altă localitate. rămân aşa. cunoaşterea unor rezultate mai rapid decât dacă ar fi făcute în alte formule. Cred că din punctul acesta de vedere. ce înseamnă angajarea într-o firmă. Consideraţi că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a proiectului ar putea îmbunătăţii comunicarea/colaborarea dintre mediul universitar si cel economic? „Percepţia rezultatelor cercetării universitare în mediul de afaceri nu este pozitivă. 4.„înseamnă identificarea de parteneriate. dacă aceste centre vor trata eficient problema atunci s-ar putea ca 9. Dacă proiectul îşi propune apropierea de mediul de afaceri ca să valorifice ceea ce realizezi.„Este un prim pas. Cred că este obligatoriu […] să fie prezente firmele. grupuri mari de firme” . Avantajele sunt clare. pentru că dacă sunt schimburi universitare.” Reprezentant 2 mediul economic .

are noţiuni şi despre alte activităţi.„Eu văd ce câştigă studenţii de la mine lucrând. […] Mă gândesc că aceasta se va întâmpla şi pe această platformă.Reprezentant 3 mediul economic rezultatele să fie utile şi spectaculoase.„când [absolventul] are o deschidere şi are o imagine.” .” Pagina 44 .” . discută.„Categoric ar ajuta […] multe firme colaborează strâns cu profesorii. în domeniul ales. în momentul în care se despart dacă a fost o comunicare bună. orice colaborare aduce rezultate.„Sigur că are un rol pentru că fondurile structurale pot fii accesate dacă vii cu un brevet. Categoric este o idee grozavă.„Da. ar putea să înceapă colaborările şi cu observaţiile de rigoare din partea fiecăruia. ar putea îmbunătăţi pentru că atunci s-ar şti ce vor unii ce vor alţii. cei mai cu experienţă îi învaţă pe cei tineri. are o altă pregătire şi chiar practica. poate are aptitudini în celălalt domeniu” . programare. deci se poate face un schimb foarte bun de idei. întrebare la care nu găsim răspuns pe Internet. în automatizări.„Dacă sunt serioşi şi folosesc această bază în a-ţi creşte competenţele profesionale. de la facultăţi diferite şi văd că se sfătuiesc. dacă este la nivel de proiect. atunci s-ar putea ca problema aceasta a proprietăţii intelectuale să nu fie foarte eficient tratată. fie că este profesor sau firmă. cam ştie cu cine va colabora” Reprezentant 5 mediul economic . [.. de obicei. cu o PI pe care încerci să o valorifici. poate s-a înscris la o facultate dar îşi dă seama după 1-2 ani că nu are aptitudini. dacă îi vine vreo idee. […] Cultura tehnică ar trebui să fie totuşi liberă. ar fi o realizare mare.” .] s-ar putea face schimb de experienţă între facultăţi.” . Lansăm o problemă.” . fără îndoială la un interviu îi vor ajuta. ei se întâlnesc cu studenţi diferiţi care nu se cunosc. dacă va fi doar un flux de informaţii pentru care companiile vor trebui să facă un demers în plus. ani diferiţi.” . este un domeniu complex şi se învaţă unul pe altul. o văd ca pe un fel de forum. dar să vedem dacă se realizează.„Dacă s-ar înfiinţa şi dacă s-ar ajunge la această soluţie. se pot dezvolta produse noi.„Da” Reprezentant 4 mediul economic . fiecare pleacă cu două idei”.„platforma ar trebui să fie interactivă.„Din parteneriatele acestea au toţi de câştigat […] „dacă se întâlnesc doi şi fiecare are numai o idee. să poţi să găseşti informaţie mai de specialitate. cu o lucrare. Când vine un student sau viitor .

” .” .” . contribui la dezvoltarea şi la activităţile acestui centru interuniversitar? . ce probleme are şi am reuşi să optimizăm această interfaţă. putem să continuăm acţiuni pe care deja le derulăm. Poate mai puţin prin evenimente de diseminare. ce aşteaptă de la un absolvent. ar trebui seminarii. Prin ce tip de activităţi ar putea îmbunătăţii acest centru interuniversitar comunicarea dintre universităţi şi mediul economic? Reprezentant 1 mediul economic . în sensul primirii de studenţi în stagii de practică. dar prin facilitarea în orice măsură.„Dacă centru ar funcţiona peste 4-5 ani m-aş implica mai mult.„pentru anumite teme la care lucrăm să facem cunoscute acestei reţele de centre temele respective. putem participa oricând la schimburi de idei şi de opinii” .„Suntem dispuşi [să ţinem scurte prelegeri în faţa studenţilor despre cerinţele Reprezentant 2 mediul economic . forumuri cu oameni de afaceri şi studenţi. care ştie faţă de cei care vin şi încearcă şi ei… Îi ajută.angajat.„Ar trebui identificat interesul mediului de afaceri pentru anumite teme de cercetare. chiar în faza de iniţiere […] ar fi un dialog în cadrul unor activităţi practice. În acest moment nu aş putea. În ce mod aţi fi dispus/ă şi aţi putea dvs. concrete şi atunci am vedea fiecare cum lucrează celălalt.„Ar trebui făcută o platformă în cadrul căreia să se poată întâmpla Reprezentant Pagina 45 .„Prin realizarea de proiecte comune. revin a o temă la care ţin mult: activitatea practică. 12. profesori. pe parcursul cărora să lucreze la proiectele noastre de dezvoltare şi evident fără aplicaţie practică imediată. acum mai puţin deoarece programul este supraîncărcat. a învăţat. le cresc şansele dar nu este suficient. să vedem dacă găsim în universităţi persoane dispuse să lucreze cu noi la aceste teme. din primele trei întrebări ştiu cu cine am de a face. primul lucru valabilitatea şi viabilitatea temei de cercetare. Cunoşti un om care a lucrat. se poate face decât în prezenţa mediului de afaceri.” Secţiunea 5: Sugestii finale 11.„Dar dacă am fi invitaţi pentru a prezenta ce aşteaptă mediul de afaceri.

De ani de zile o facem.” .„Publicitatea lucrărilor tale te obligă să îţi creşti calitatea” . să nu fie lăsate la voia întâmplării” . Aş explica […] care sunt specializările care ar trebui să le cunoască. accesul trebuie liber.„[ar putea fi o ocazie oportună ca mediul economic să-şi transmită cerinţele pe care le are în privinţa competenţelor dezvoltate de absolvenţi?] În mod […] cred că ar da rezultate foarte bune. Să le arăt că nu e uşor lucru a trece prin viaţă şi a termina o facultate. nu cu cont şi parolă.” . acolo să le expunem toate aceste posibilităţi” .” . să le dezvolte în momentul de faţă” Reprezentant 5 mediul economic . am făcut-o şi vrem să o facem în continuare. Însă se poate impune cu cont.„Accesul liber la informaţie. să fie coordonate de cineva.„Ar trebui informaţi studenţii în primul rând despre ce se mai produce în România. oricine să poată intra. publicarea de informaţie nouă” mediului economic].„În primul rând să pună la dispoziţie ca documentaţie cu titlu gratuit.„aş veni să le exprim din experienţa mea tinerilor. lucrări ale profesorilor şi ale studenţilor. […] Ar trebui să postăm ce societăţi mai avem în ţară care să producă şi unde să fie angajaţi.„E posibil să vreau şi să pot să public informaţii” Pagina 46 .3 mediul economic Reprezentant 4 mediul economic toate acestea. parolă.

managementul calităţii este raportat tot la capacitatea de inserare pe piaţa muncii a viitorilor absolvenţi. referindu-se mai ales la nivelul instituţional. Intervievaţii consideră că participarea în activităţile „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar creşte şansele studenţilor de a se angaja după absolvire în domeniul lor de studiu. În privinţa comunicării dintre universităţi şi mediul economic. în mod special în activităţi benefice studenţilor. Beneficiarul final este considerat a fi studentul. atât din mediul universitar câr şi din mediul academic. referindu-se în special la comunicarea la nivel individual. dar negativ la nivelul cooperării instituţionale. fiind exprimată nevoia de îmbunătăţiri majore şi sugerându-se importarea din alte ţări a unor modele de comunicare între cele două medii. Beneficiile de care se poate bucura însăşi Universitatea Politehnica din Bucureşti în urma acestui proiect se referă la o mai bună vizibilitate în mediul academic dar şi în mediul economic. dar şi în parteneriate pentru cercetare. A. încurajarea mobilităţilor studenţeşti. dintre colegii unui anumit domeniu ştiinţific. Calitatea procesului de învăţământ ar fi îmbunătăţită prin intermediul activităţilor „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” datorită implicării studenţilor în proiecte de cercetare în colaborare cu mediul economic. şi creşterea numărului de colaborări cu diverşi actori economici în vederea stagiilor de practică ale studenţilor. Se constată un interes crescut al cadrelor didactice de a avea o mai bună cooperare şi comunicare cu mediul economic. creşterea ratei de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii care ar duce la creşterea prestigiului universităţii şi la o mai mare atractivitate pentru viitorii studenţi de a se înscrie aici. “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” a fost apreciat pozitiv în ceea ce priveşte posibilitatea de îmbunătăţire a comunicării interuniversitare şi a comunicării dintre universităţi şi mediul economic. adaptarea cursurilor către aspecte practice. dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale. De asemenea. pe teme propuse de mediul economic.IV. prin abilitatea îmbunătăţită a cadrului didactic de a transmite acestuia informaţii actuale cu privire la cerinţele mediului economic şi la ultimele dezvoltări din domeniul respectiv. inovare. iar experienţa cadrului didactic obţinută din participarea într-un astfel de proiect (în colaborări cu alte cadre didactice şi în participarea la evenimente de diseminare a rezultatelor propriilor cercetări) este benefică în cele din urmă tot studentului. Concluzii ale interviurilor cu cadrele didactice Părerile cadrelor didactice atât asupra comunicării dintre universităţile din România cât şi dintre universitate şi mediul economic sunt împărţite: pe de o parte sunt cei care apreciază această comunicare ca fiind pozitivă şi bine dezvoltată. datorită faptului că ar ajunge să cunoască din timp cerinţele mediului economic şi ar participa şi în activităţi de practică. şi pe de cealaltă parte sunt cei care consideră că această comunicare nu este foarte bună. Pagina 47 .3. eventual desfăşurată în echipe de cercetare. dezvoltare. cu condiţia ca el să fie activ pe o perioadă îndelungată de timp şi să dezvolte o reţea cât mai largă de participanţi. aceasta a fost apreciată de asemenea relativ pozitiv când vine vorba de nivelul individual.

Toate persoanele intervievate şi-au exprimat acordul şi interesul de a participa în activităţile centrului (în colaborări cu colegi din alte universităţi cu mediul economic) şi de a ajuta la promovarea acestor activităţi în faţa studenţilor. dezvoltarea de laboratoare pentru creşterea numărului de activităţi practice în cadrul cursurilor. puncte slabe în ceea ce priveşte proaspeţii absolvenţi sunt următoarele: absolventul nu deţine cunoştinţe aprofundate necesare desfăşurării unei activităţi performante pe piaţa muncii în domeniul său de studiu. rămâne lipsa de practică (înţeleasă în primul rând ca stagiul anual de practică din cadrul programului de studiu cât şi ca activităţi practice înglobate în cursurile universitare). acestea sunt: introducerea stagiilor de practică drept activitate de primă importanţă. dezvoltarea unor activităţi de antreprenoriat. abilităţile de utilizare a calculatorului. ideea este pozitiv evaluată având în vedere şi orientarea societăţii actuale spre cunoaştere şi acces larg la informaţii specializate. În privinţa măsurilor pe care instituţiile de învăţământ ar trebui să le întreprindă pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor. cu menţiunea că activitatea practică rămâne principala condiţie pentru o bună integrare a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul studiat. Principala deficienţă a absolvenţilor.În privinţa bibliotecii virtuale. spiritul practic. Rolul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii este pozitiv evaluat de respondenţi. nu are un sens de orientare al carierei şi se înregistrează o migraţie puternică în piaţa muncii a proaspeţilor absolvenţi. competenţe şi abilităţi deţinute de absolvenţi la momentul angajării sunt: cunoştinţele de specialitate. lipsa puterii de muncă. IV. Pagina 48 . capacitatea de comunicare. Alte deficienţe identificate de reprezentanţii mediului economic care nu ţin de programul de studiu sunt lipsa motivaţiei. care a fost identificată de fiecare intervievat. dar principala problemă şi reţinere identificată de cadrele didactice intervievate este asigurarea drepturilor de autor pentru lucrările publicate în mediul virtual. Cele mai căutate cunoştinţe. lipsa puterii de concentrare şi superficialitatea. regândirea curriculei universitare. temere care se resimte (conform spuselor participanţilor) în întreaga colectivitate a cadrelor didactice. Un avantaj al acestei biblioteci este faptul că oferă informaţie specializată colectată într-o singură sursă sigură şi verificată şi că accesarea sa prin intermediul acestei surse este legală.A.4. experienţa anterioară (obţinută prin stagii de practică). Concluzii ale interviurilor cu reprezentanţii mediului economic Din perspectiva mediului economic. capacitatea de organizare. cunoaşterea unei limbile străine (cel puţin). implicit lipsa unei legături între teorie şi practică. Urmează apoi cunoaşterea insuficientă a unei limbi străine şi incapacitatea de a face legături între teoriile învăţate.

CONCLUZII FINALE ALE INTERVIURILOR Principalul beneficiar al activităţilor “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Comunicarea dintre universităţi şi mediul economic este predominant negativ apreciată. posibilitatea de a derula activităţi practice şi introducerea unor teme de cercetare (eventual în echipe de studenţi) propuse de mediul economic. din perspectiva ambelor categorii de intervievaţi. dar făcând referire la parteneriate individuale între cadre didactice şi firma sa. Se observă aşadar o viziune diferită în acest aspect faţă de cea a cadrelor didactice. Biblioteca virtuală este văzută ca o sursă specializată de informare atât pentru student cât şi pentru reprezentanţii mediului economic interesaţi de o anumită temă.5. creşterea interesului în sfera cercetării şi inovării. În ceea ce priveşte accesul la materialele din biblioteca virtuală. prin publicarea de informaţii pe platforma virtuală şi prin stabilirea unor noi colaborări cu mediul universitar în activităţi de cercetare. studentul va fi mai familiarizat cu ceea ce i se va cere la angajare. nerestricţionat. Relaţionarea virtuală a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată ca fiind benefică pentru ambele categorii. Pagina 49 . prin creşterea nivelului său de pregătire. pe baza intereselor practice ale acestuia din urmă. publicaţii. Toţi respondenţii s-au arătat dornici să participe la activităţile centrului.Toţi intervievaţii consideră că postarea unor teme de cercetare de interes comun pe platforma virtuală a „Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” ar duce la îmbunătăţirea comunicării şi colaborării dintre mediul universitar şi cel economic. consolidându-se astfel colaborarea celor două medii. dar este necesară “o mai bună credibilizare a ofertei cercetării universitare către mediul de afaceri”. În privinţa sugestiilor de activităţi pentru “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. cu realităţile economice de la nivel naţional.A. pentru realizarea de noi parteneriate. atât ale cadrelor didactice cât şi ale studenţilor. se reiterează ideea ca unele teme de cercetare dezvoltate în mediul academic să fie propuse de către mediul economic. Un singur respondent a apreciat ca pozitivă această colaborare. IV. mediul economic este înclinat spre ideea unui acces liber. Prin aceste teme de cercetare. prin prelegeri ţinute în faţa studenţilor despre cerinţele pieţei muncii. identificându-se o ruptură majoră între viziunile celor două medii. datorită schimbului de informaţii şi experienţă. rezultate ale cercetărilor etc. a rezultatelor şi lucrărilor de cercetare. dar se menţionează din nou îndreptarea atenţiei şi spre mediul economic şi implicarea acestuia în relaţionarea virtuală şi crearea unui mediu interactiv în care toate cele trei categorii de beneficiari să relaţioneze direct. rămâne studentul. care sunt înclinate spre protejarea propriilor drepturi de autor pentru cărţi.

“Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este văzut în acest sens ca un mediu de întâlnire a celor trei categorii de beneficiari: studenţi. Există o dorinţă comună mediului academic şi mediului economic de a îmbunătăţii comunicarea şi colaborarea între reprezentanţii celor două categorii. referiri la alte reţele din străinătate asemănătoare cu cea dezvoltată în cadrul acestui proiect. aducând beneficii în special studentului. Aceste reţineri se referă la o posibilă integrare a centrului numai în mediul academic. înfiinţarea “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este considerată a fi oportună de către ambele categorii de intervievaţi. fără a se face o integrare activă şi a mediului economic. să se desfăşoare pe o perioadă mai mare de timp şi să implice activ mediul economic în activităţile sale. Pe baza acestor aprecieri referitoare la stadiul actual al comunicării între mediul academic şi cel economic. pentru a se asigura o mai bună inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii în domeniul lor de specializare.Se observă o diferenţă de percepţie în ceea ce priveşte comunicarea între mediul universitar şi cel economic. este văzută ca acoperind un spaţiu gol în momentul de faţă în şi între aceste domenii. în special în favoarea studentului.dezvoltării – inovării. Ambele categorii de participanţii au făcut în dese rânduri referiri la importarea unor modele de comunicare dintre mediul universitar şi cel economic din alte ţări europene şi din SUA. cadre didactice şi mediul economic. se consideră că prin obiectivele şi activităţile propuse de “Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. care denotă o nevoie acută de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi actori. De asemenea. fapt ce ar duce la o îndeplinire limitată a obiectivelor propuse. Pagina 50 . a transferului tehnologic. Se constată un uşor scepticism al mediului economic cu privire la îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse de „Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. în sensul în care reprezentanţii mediului universitar au o apreciere uşor mai optimistă asupra acestei comunicări decât reprezentanţii mediului economic. Se menţionează în acest sens necesitatea ca mediul universitar să vină în întâmpinarea mediului economic. iar beneficiile sale se răsfrâng asupra tuturor categoriilor de participanţi implicate direct: asupra studenţilor prin oportunităţile de perfecţionare. Pentru a concluziona. a antreprenoriatului şi a cercetării . cu menţiunea ca proiectul să “nu rămână doar pe hârtie”. Atât cadrele didactice cât şi reprezentanţii mediului economic au afirmat că succesul “Centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” depinde de modul său de implementare şi mai ales de asigurarea unei activităţi susţinute pe termen lung (unele aprecieri mergând până la o durată de 10 ani). aceste relaţii vor fi consolidate. Înfiinţarea unui centru specializat de comunicare şi valorificare în sfera proprietăţii intelectuale. s-a exprimat nevoia unei corelări mai puternice între cerinţele mediului economic şi programele de studiu din universităţi. asupra cadrelor didactice prin oportunităţile de comunicare şi colaborare cu colegi din alte centru universitare din ţară prin intermediul unei reţele specializate şi asupra mediului economic prin stabilirea unui canal de comunicare dedicat realizării unor relaţii de durată cu mediul universitar şi de transmitere a cerinţelor sale către viitorii absolvenţi.

 Studenţi În consecinţă cu aprecierea propriului nivel de abilităţi în domeniul CDI. aşadar.dezvoltare – inovare în mică sau foarte mică măsură. REZULTATELE CERCETĂRII CANTITATIVE SECŢIUNEA 1.INOVARE  Studenţi În categoria de respondenţi a studenţilor. cu 10% mai mult decât studenţii care au acordat acest răspuns. aceasta este categoria de respondenţi care apreciază cel mai favorabil măsura în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . 30% din cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare .7% din studenţii investigaţi îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a domeniului CDI ca fiind foarte scăzut sau scăzut şi numai 16.A. De asemenea.dezvoltare – inovare în mare sau foarte mare măsură .8% consideră ca au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoaştere a domeniului CDI.6. 46.  Cadre didactice 34% din cadrele didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul cercetare . ambele primind cel mai frecvent aprecierea “în mică măsură”. interesul studenţilor pentru frecventarea cursurilor de “Management al CDI” şi „Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect este mare. 49. legate de programul de studiu. cu mai mult de 15% mai puţini decât studenţii care afirmă aceeaşi apreciere. respondenţii consideră că cel mai scăzut nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în domeniul CDI.  Reprezentanţii mediului economic Din perspectiva reprezentanţilor mediului economic.5% din studenţii investigaţi consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mică măsură sau în mică măsură şi numai 25% din studenţii investigaţi consideră că programul oferă cunoştinţe în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare în foarte mare măsură sau în mare măsură. Comparativ cu aprecierea altor cunoştinţe şi abilităţi proprii.dezvoltare – inovare pe baza experienţelor cu absolvenţii de studii superioare angajaţi în firmele lor. CERCETARE . Astfel. ambele cursuri primind o apreciere majoritar pozitivă a dorinţei de frecventare “în mare măsură”. aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în domeniul CDI este corelată cu aprecierea propriului nivel de cunoştinţe în domeniul CDI.IV. Cel mai apreciat curs (pe baza exprimării Pagina 51 .DEZVOLTARE. 1.dezvoltare – inovare (pentru 55% din respondenț i). programul de studiu oferă în mare sau în foarte mare măsură cunoştinţe în domeniul cercetare . Se observă aşadar în această privinţă o apreciere mai bună a cadrelor didactice comparativ cu cea a studenţilor a măsurii în care programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul CDI.

cât şi recunoaşterea indirectă a importanţei domeniului CDI pentru viitoarea lor carieră. dezvoltare. împreună cu interesul ridicat pentru frecventarea cursurilor mai sus menţionate sugerează dorinţa studenţilor de a remedia aceste lacune. În conexiune cu aceste rezultate.2% din studenţii respondenţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Per ansamblu se observă dorinţa şi interesul studenţilor de a îşi îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile în domeniul CDI prin participarea la activităţile şi cursurile propuse de Centrul Interuniversitar  Cadre didactice În ceea ce priveşte cadrele didactice. fie foarte scăzut sau scăzut . având proporţii de studenţi aproximativ egale care îşi evaluează propriul nivel de abilităţi în aceste două zone ca fiind fie foarte ridicat sau ridicat.  Studenţi Distribuţia aprecierilor de către studenţi a propriului nivel de abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării şi al abilităţi de a elabora propuneri de proiecte este echilibrată. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice / cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. Reprezentanţii mediului economic au aceeaşi perspectivă. inovare.dorinţei de a îl frecventa) este cel de Managementul proiectelor de cercetare. urmat de Managementul inovării şi transferului tehnologic. 65.4% din studenţii participanţi la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Nivelul corelat între aprecierea programului de studiu ca oferind în mică măsură cunoştinţe în domeniul CDI şi aprecierea unui nivel scăzut de cunoştinţe proprii în acelaşi domeniu arată că principala sursă de cunoştinţe în acest domeniu rămâne universitatea / facultatea. Acest fapt. dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare şi foarte mare măsură. 93% dintre cei chestionaţi considerând că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. dezvoltării şi inovării ar mări şansele de angajare ale studenţilor în mare şi foarte mare măsură  Studenţi 57. 80% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. Pagina 52 .

Pagina 53 . cadrele didactice au următoarele opinii: 39. De asemenea. Aprecierea în acest sens este majoritar negativă. 86% din cadre didactice sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. dezvoltării şi inovării din domeniul lor de activitate ca fiind ridicat sau foarte ridicat. inovare. afirmând în proporţie de 54% că sunt în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi în proporţie de 78% în mare măsură şi în foarte mare măsură interesate de frecventarea cursului de “Managementul proiectelor de cercetare. De asemenea. Cadre didactice 80% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării. 70% îşi apreciază propria capacitate de a elabora propuneri de proiecte de cercetare ca fiind ridicată sau foarte ridicată iar 69% îşi apreciază propriile abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind ridicate sau foarte ridicate. iar 93% din reprezentanţii mediului economic susţin aceeaşi idee. dezvoltare. 30% din cadrele didactice au beneficiat de un grant de granturi de cercetare ca director de proiect.6% din respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare sau în foarte mare măsură. aprecierile cadrelor didactice asupra propriilor competenţe sunt foarte bune dar chiar şi aşa. numai 34% consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mare sau în foarte mare măsură. în ultimii 5 ani. iar 31. cadrele didactice dovedesc o dorinţă de îmbunătăţire continuă a propriilor performanţe. În privinţa aprecierii gradului în care inovarea este sprijinită şi încurajată de către facultate / universitate.9 sunt de acord cu că această afirmaţie într-o măsură medie. în ceea ce ţine de domeniul inovare şi cercetare. Aprecierile majoritare în acest sens sunt orientate mediu spre pozitiv. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. 44% din respondenţi consideră că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii în mică sau în foarte mică măsură. Per ansamblu.

societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. În asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice. Pagina 54 . inovare. dezvoltare.5% consideră că absolvenţi de studii superioare angajaţi în firmele lor au un nivel de cunoaştere a realizărilor cercetării. grupuri electronice şi platforme virtuale. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. 37.45% din respondenţi consideră că planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale există în foarte mică sau în mică măsură. noi tehnologii. inovare. inovare” de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect în mare măsură sau în foarte mare măsură îmbunătăţirea performanţelor acestora.  Reprezentanţii mediului economic 32. principalele nemulţumiri ale cadrelor didactice cu privire la măsurile întreprinse de facultate şi de universitate cu privire la sprijinirea inovării se referă la grant-urile interne de cercetare insuficiente şi la planificarea strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. se observă o puternică orientare spre canalele virtuale de informare. Aprecierile în acest sens se înscriu în zona mediu spre pozitiv. majoritatea reprezentanţilor mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel mediu în ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare şi 42% consideră că abilităţile absolvenţilor în domeniul creativităţii şi inovării sunt medii iar 37% consideră că aceste abilităţi sunt ridicate . societatea bazată pe cunoaştere. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei / companiei / organizaţiei ridicat sau foarte ridicat iar 52% consideră nivelul acestor cunoştinţe ca fiind mediu.  Studenţi În privinţa surselor de informare ale studenţilor în ceea ce priveşte ultimele dezvoltări tehnice sau ştiinţifice în domeniul de interes. Aprecierile în acest sens sunt în predominant pozitive. Aşadar. trei sferturi din reprezentanţii mediului economic care au fost intervievaţi au considerat că frecventarea cursurilor „Managementul inovării şi transferului tehnologic” şi „Managementul proiectelor de cercetare.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. De asemenea. noi tehnologii. 31% din respondenţi situându-se în extrema pozitivă a aprecierii acestei afirmaţii.

doctoranzii şi cercetătorii din UPB au folosesc următoarele surse de informare cu privire la ultimele dezvoltări ştiinţifice în domeniul lor de interes: Pagina 55 . doctoranzi şi cercetători Cadrele didactice. Cadre didactice.

Pagina 56 .

Categorii precum producători şi consumatori sunt construite prin practicile de producţie şi consum. Având în vedere faptul că principala sursă de informare a studenţilor aparţine “noilor tehnologii” dar şi faptul că studenţii respondenţi consideră că cel mai ridicat nivel de cunoştinţe şi abilităţi îl au în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor informatice specifice domeniului de studiu (60. în contexte situaţionale.Reprezentanţii mediului economic au următoarele surse de informare: SECŢIUNEA 1.4% din studenţii respondenţi şi-au evaluat nivelul abilităţilor în această privinţă ca fiind foarte ridicat sau ridicat). ai cărui reprezentanţi consideră în proporţie de 77% că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau Pagina 57 . poate să fie reliefată o înţelegere a capacităţilor tehnologiei. Aceste aprecieri sunt atestate şi de perspectivele mediului economic. Noi tehnologii Cercetările de orientare sociologică asupra tehnologiei susţin perspectiva tehnologiei ca fiind determinată social.2. nu sunt determinate anterior şi numai prin cadrul acestor practici.

verificarea drepturilor PI) ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 58.5 % din cadrele didactice sunt interesate în foarte mare măsură sau în mare măsură de dezvoltarea unui laborator virtual. 85% din cadrele didactice sunt de acord în mare sau în foarte mare măsură cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. lear ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. 87. 87. De asemenea. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice de specialitate (programare. 87. etc). în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu / de cercetare pe care le susţin.2% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în foarte mare măsură sau în mare măsură de participarea în cadrul unui laborator virtual. ar avea drept efect îmbunătăşirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare 64. utilizare software-uri. 77% din respondenţii acestuia considerând că înfiinţarea unui laborator virtual. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu. 62. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. Din nou.ridicat de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic / de cercetare.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul abilităţilor informatice generale (informare. tehnoredactare.5% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de documentare pe o temă dată (în mediatecă.al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat. al absolvenţilor ca fiind foarte ridicat sau ridicat Pagina 58 . prin căutare internet. etc). De asemenea. 81.5 % din aceştia fiind în foarte mare sau în mare măsură de acord cu faptul că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor  Reprezentanţii mediului economic 77% din reprezentanţii mediului economic apreciază nivelul de abilităţi al absolvenţilor de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport ca fiind foarte ridicat sau ridicat. Se observă în această privinţă faptul că ambele categorii direct implicate în dezvoltarea şi în participarea activităţilor unui astfel de laborator sunt interesate de punerea sa în practică. 88% din cadrele didactice îşi apreciază propriul nivel de abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat. Perspectiva este aproape identică cu cea a reprezentanţilor mediului economic. mediul economic este în asentimentul studenţilor şi cadrelor didactice. birotică.5% din studenţii chestionaţi au considerat că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare măsură sau în mare măsură.

3% dintre cadrele Pagina 59 . se observă o corelaţie cu valoare pozitivă între aprecierea programului de studiu ca oferind cunoştinţe în acest domeniu şi aprecierea propriului nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. SECŢIUNEA 2. Cursurile Aspecte juridice privind proprietatea intelectuala şi Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. Contrastând cu această apreciere însă. Se observă aşadar o recepţionare pozitivă a propunerii de înfiinţare a unei astfel de biblioteci .5% îl consideră scăzut sau foarte scăzut. 58. În această categorie nu se observă o orientare compensatorie între starea de fapt a cunoştinţelor şi dorinţa de aprofundare a domeniului proprietăţii intelectuale. Astfel.3% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură. cadrele didactice apreciază mai slab decât studenţii măsura în cadre programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale. Biblioteca virtuală a fost pozitiv apreciată de către toate categoriile de respondenţi şi ea se înscrie în orientarea studenţilor spre canale virtuale de informare. Valorificarea proprietăţii intelectuale  Studenţi În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală. primesc aprecieri la jumătatea scalei (interes mic spre mediu) cu o interes uşor mai mare în ceea ce priveşte cursul Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi UE. Astfel. iar alţi 38% se plasează pe valoarea de mijloc a acestei scale. reprezentanţii mediului economic apreciază că absolvenţii sunt foarte pregătiţi în ceea ce înseamnă noi tehnologii. În privinţa propriul nivel de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale. aşadar. 39% din studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte mare măsură sau în mare măsură. 60% din reprezentaţii mediului economic consideră că nivelul absolvenţilor de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale este mediu. 30% din studenţii chestionaţi îl apreciază ca fiind foarte ridicat sau ridicat. 75% din reprezentanşii mediului economic consideră că frecventarea cursului “Tehnici avansate de comunicare” ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor şi a cadrelor didactice. o apreciere mai slabă din partea mediului economic a nivelului absolvenţilor de abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale.În concluzie. iar 27. propuse în proiect.5% dintre cadre didactice consideră că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mică şi foarte mică măsură şi 36.  Cadre didactice şi reprezentanţii mediului economic 37. ambele variabile au primit răspunsuri orientate majoritar în partea pozitivă a scalei.

cea mai bună apreciere de ansamblu a tuturor cursurilor vine din partea mediului economic. 62. 44% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. În comparaţie. 28. Cu excepţia cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. În comparaţie. însă marea majoritate (60%) afirmă că nu ştiu de existenţa unor astfel de departamente. Astfel. 11% afirmă că acestea nu există. 35% se situează în aprecierea medie iar 30% în cea negativă. În cazul studenţilor situaţia este mult mai gravă.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. numai 1. 52. dacă ar fi să realizăm un clasament al utilităţii cursurilor propuse între cele trei categorii de respondenţi.3% din studenţii respondenţi afirmând că au cunoştinţă despre existenţa unor centre de informare referitoare la Pagina 60 . Aprecierea reprezentanţilor mediului economic asupra măsurii în care programul oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale este aproape identică cu cea a cadrelor didactice: 35% se situează în jumătatea care consideră că acest fapt este adevărat în mare sau foarte mare măsură.6% din cadre didactice afirmă că în universitatea/facultatea în care îşi desfăşoară activitatea există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. 47.3% dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de “Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi”. însă clasamentul interesului comparativ între cursuri se păstrează: cursul referitor la proprietatea intelectuală care primeşte cele mai multe aprecieri pozitive este cel de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană. 42. urmat de cadrele didactice. În comparaţie.5% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora. mediul economic consideră într-o proporţie mai mare decât cadrele didactice că aceste cursuri vor fi benefice atât studenţilor şi cadrelor didactice. cercetătorilor şi doctoranzilor pentru frecventarea unor cursuri referitoare la proprietatea intelectuală este mai mare decât cel al studenţilor. Interesul cadrelor didactice. iar cea mai slabă apreciere vine din partea studenţilor.didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale ca fiind ridicat sau foarte ridicat.8% % dintre cadrele didactice chestionate sunt în foarte mare sau în mare măsură interesate de îmbunătăţirea continuă a propriilor performanţe prin frecventarea cursului de „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”. iar cel care primeşte cele mai puţine aprecieri pozitive este cel de „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”. 65% din reprezentanţii mediului economic consideră în mare măsură şi în foarte mare măsură că frecventarea acestui curs de către studenţi şi cadre didactice ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora.

aproape jumătate dintre cei care au răspuns la această întrebare au asociat termenul de proprietate intelectuală cu cel de “cunoştinţe” sau „bagaj de cunoştinţe”. cunoştinţe proprii”. capacitate proprie. procentul de răspunsuri a fost de peste 60%. aptitudini dobândite în facultate. marcă înregistrată. procentul mic de respondenţi indică faptul că ei nu sunt familiarizaţi cu domeniul proprietăţii intelectuale. cea mai frecventă menţionare a fost termenul de „brevet”. inovaţie. cultură generală. idei. În mediul economic. a treia cea mai frecventă asociere a fost cu “drepturi de autor” iar a patra a fost cu “”copyright”. urmată de “drepturi de autor”. În categoria reprezentanţilor mediului economic. majoritatea covârşitoare de 96% necunoscând un astfel de centru. „articol”. În acest sens. lucrări (ştiinţifice). În categoria reprezentanţilor mediului economic.2% din cadre didactice au răspuns la întrebarea deschisă despre ce înseamnă proprietatea intelectuală. inteligenţă. iar 29% arată un interes mediu pentru acest curs. patent. analiza şi interpretarea non-răspunsurilor ce se înregistrează în cercetare trebuie să constituie o problemă cel puţin la fel de importantă ca şi analiza răspunsurilor ca atare.proprietatea intelectuală. sau sunt nesiguri în privinţa propriilor cunoştinţe în acest sens. plasându-se pe valoarea de mijloc a scalei. 62. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu ideea de “protecţie/protejare”. 75% din cadre didactice consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui în foarte mare sau în mare măsură la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii şi în consecinţă 53. Transfer tehnologic 58% din studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură şi în mare măsuri de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare.9% sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură Pagina 61 . Pentru cercetătorul social. Restul gamei de asocieri a fost extreme de diversificat. plaja de asocieri a fost mult mai restrânsă. invenţie. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. Astfel. Non-răspunsul este un răspuns în sine. „marcă înregistrată”.5% din respondenţi afirmă că în cadrul organizaţiei/firmei/companiei. „copyright. Alte menţionări au inclus: ”invenţii”. În ceea ce priveşte studenţii. ca şi a motivaţiei respective. În privinţa studenţilor. astfel încât cunoaşterea caracteristicilor celor care nu răspuns. A doua asociere ca frecvenţă a fost cu termenul de “competenţe”. în care îşi desfăşoară activitatea. contribuie efectiv la o mai bună elucidare a fenomenului cercetat. 49% din toţi studenţii respondenţi sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură interesaţi să urmeze cursul de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” propus în proiect. s-a constatat că numai 34% din studenţi şi 58. incluzând următoarele menţiuni: brevet. SECŢIUNEA 3. În consecinţă. cea mai frecvente menţiuni au fost cele de” brevet” şi „patent”. În categoria cadrelor didactice.

4. Privite din celălalt unghi. SECŢIUNEA A. 59% din studenţii chestionaţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare. Pagina 62 . Astfel. iar 36% manifestă un interes mediu în această privinţă. datele arată că 46 % din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în mică sau în foarte mică măsură şi numai 30% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte scăzut sau scăzut.5% că abilităţile antreprenoriale ale absolvenţilor sunt ridicate. Mediul economic consideră într-o măsură de 22. Diferenţa poate indica faptul că respondenţii consideră că au şi alte mijloace de dezvoltate ale abilităţilor antreprenoriale în afara programului de studiu.interesaţi de frecventarea unui curs de “ Managementul inovării şi transferului tehnologic” care să le îmbunătăţească performanţa. 85% din reprezentanţii mediului economic sunt de asemenea în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice şi 72. sau că această abilitate este influenţată (mai mult decât celelalte cunoştinţe şi abilităţi) de caracteristici personale şi mai puţin de informaţiile acumulate în cadrul formal universitar. Observăm din nou aceeaşi “stratificate” a aprecierii celor trei categorii asupra importanţei cunoştinţelor în domeniul transferului tehnologic şi al cursului aferent acestei teme: pe primul loc pe baza aprecierii pozitive se plasează mediul economic iar pe ultimul loc studenţii. numai 23% din studenţii chestionaţi consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare măsură şi în mare măsură în timp ce 35% consideră că propriul nivel al abilităţii de a fi întreprinzător este foarte ridicat sau ridicat. 52.5% considerându-le medii.5% consideră că frecventarea cursului de “Managementul inovării şi transferului tehnologic” ar îmbunătăţii performanţa studenţilor şi a cadrelor didactice. Un alt element ce trebuie luat în considerare aici este propria apreciere pozitivă. 44% din studenţi sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură interesaţi de cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. În conexiune cu aceste aprecieri. Antreprenoriat  Studenţi Se observă o uşoară diferenţă între măsura în care programul de studii dezvoltă abilităţi antreprenoriale şi evaluarea propriei abilităţi de a fi întreprinzător. sugerând factorul dezirabil al abilităţii de a fi antreprenor.

Program educaţional  Studenţi Pentru o scurtă caracterizare a performanţelor studenţilor respondenţi.1%).5. noi tehnologii. societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 42% consideră că nivelul furnizării materialelor didactice este ridicat sau foarte ridicat iar 36 % apreciază acest nivel ca fiind mediu. precizăm că 62. 80% din cadre didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. 50% din cadrele didactice îşi evaluează propriul nivel de abilităţi antreprenoriale ca fiind foarte ridicat sau ridicat. noi tehnologii. inovare. 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. dintre aceştia. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. iar 31% ca fiind mediu. Pagina 63 . De asemenea. 62. Mediul economic este mai apropiat de perspectiva studenţilor în această privinţă şi consideră în proporţie de 32. 37. cea mai frecventă fiind bursa de studiu (34%) şi de cea merit (10. respectiv a performanţelor cadrelor didactice şi ale studenţilor SECŢIUNEA A.7% din cadre didactice şi 85% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu faptul că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. Astfel.9% dintre aceştia au beneficiat de un tip de bursă pe perioada studiilor. inovare. iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. majoritatea (44%) au beneficiat de respectivul tip de bursă timp de 1 semestru sau 2 semestre. În privinţa facilităţilor şi dotărilor din cadrul programului de studiu. cele mai pozitiv apreciate (depăşind însă foarte puţin valoarea de mijloc a scalei) au fost furnizarea materialelor didactice şi utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi.5% că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură. De asemenea. Cadre didactice Perspectiva cadrelor didactice cu privire la măsura în care programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale este foarte diferită de cea a studenţilor.6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. societatea bazată pe cunoaştere. 62% din cadre didactice consideră că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale în foarte mare sau în mare măsură (spre deosebire de cei 23% din studenţi care consideră acest lucru).

Aprecierea negativă a actualităţii materialelor din bibliotecile universităţii. Astfel. 30% din studenţii respondenţi consideră că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură moderne şi eficiente. într-o măsură medie Majoritatea studenţilor sunt mulţumi şi de sistemul de evaluare din cadrul programului de studiu urmat. 40% din respondenţi considerând această dotare ca fiind foarte slabă sau slabă. 51% din studenţii respondenţi consideră că programul de studiu pe care îl urmează încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice în mare sau în foarte mare măsură iar 20% apreciază această colaborare ca fiind medie. iar 38% apreciază această că aceste metode sunt moderne şi eficiente. 69% consideră că au această posibilitate mică sau în foarte mică Pagina 64 . deoarece se înscrie în practicile lor actuale de consum media.Cel mai negativ apreciată dintre toate facilităţile şi dotările din cadrul programului de studiu a fost actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. iar alţi 34% apreciind această transparenţă şi capacitate de stimulare ca fiind medie. O nemulţumire a studenţilor este legată de posibilitatea lor de a îşi alege configuraţia programului de studiu. corelată cu principala sursă de informare orientată spre noile tehnologii şi interesul manifestat faţă de biblioteca virtuală conduc la concluzia că aceasta din urmă va fi foarte bine recepţionată printre studenţi. 38% considerând că acesta este în foarte mare măsură sau în mare măsură transparent şi stimulativ.

 Cadre didactice Se observă o discrepanţă majoră între percepţiile studenţilor şi ale cadrelor didactice cu privire la actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii. astfel.4% din cadre didactice consideră că nivelul acestei dotări este ridicat sau foarte ridicat. 59. 31% considerând că au cunoştinţe în acest domenii conexe scăzute sau foarte scăzute. iar 34% într-o măsură medie. În privinţa păstrării legăturii cu facultatea după absolvire. Putem corela această nemulţumire cu interesul compensator manifestat pentru cursurile propuse în proiect. dacă pentru studenţi aceasta era cea mai slab cotată dotare din cadrul programului de studiu. numai 30% îşi apreciază cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu ca fiind foarte ridicată sau ridicată. 27% din studenţi doresc acest lucru în foarte mare sau în mare măsură. Pagina 65 . Pe de cealaltă parte.măsură. 50% din studenţi apreciază cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente ca fiind foarte ridicată sau ridicată iar 44 % ca fiind medie.

Majoritatea studenţilor nu sunt mulţumiţi de legăturile cu mediul economic facilitate de universitate. Se observă în acest caz că cea mai optimistă perspectivă o au cadrele didactice şi cea mai pesimistă perspectivă o au studenţii. Cel mai frecvent. studenţii au apreciat raportarea conţinutului cursurilor la cerinţele pieţei muncii ca fiind medie. iar alţi 20% Pagina 66 . 47% din reprezentanţii mediului economic evaluează nivelul absolvenţilor de cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat.5% din reprezentanţii mediului economic consideră că programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării studenţilor pe piaţa muncii în domeniul studiat în mare sau în foarte mare măsură. Perspectiva cadrelor didactice asupra conţinutului activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii este diferită de cea a studenţilor. sau uşor sub medie.6. Corelarea cu cerinţele pieţei muncii 37% din studenţi. majoritatea (47%) considerând că acesta este ridicat. SECŢIUNEA A. 48% considerând că nivelul acestei facilităţi este slab sau foarte slab. Reprezentanţii mediului economic 57% din reprezentanţii mediului economic afirmă că au încredere în foarte mare măsură sau în mare măsură în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare.2% din cadrele didactice şi 47. 68.

O posibilă consecinţă a acestui fapt este că numai 29% din studenţii investigaţi susţin că au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel naţional şi numai 18% au cunoştinţe în mare măsură sau în foarte măsură despre cerinţele angajatorilor din domeniul lor de specializare la nivel internaţional.9% apreciind că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate sunt foarte ridicate sau ridicate.considerând că este mediu. Perspectiva cadrelor didactice este din nou diferită în această privinţă. 53. Pagina 67 .

laboratoare pentru efectuarea de experienţe şi teste. mai multe cursuri dedicate unor software –uri specifice domeniului de studiu. Pagina 68 . cursuri de antreprenoriat. De departe cea mai frecventă menţiune a fost legată de dezvoltarea aspectelor şi a abordărilor practice în cadrul programului de studiu.58% din studenţii chestionaţi consideră că accesul la o bibliotecă virtuală inteuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta in procesul de integrare pe piaţa muncii în foarte mare sau în mare măsură . dezvoltarea unor noţiuni economice. La întrebarea deschisă referitoare la alte ce cunoştinţe şi competenţe ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii au răspuns 43% din studenţii chestionaţi. Alte sugestii au inclus: cursuri de limbi străine.

SECŢIUNEA A.7. Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 38% din studenţi consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată, iar alţi 33% o apreciază ca fiind medie. Cadrele didactice au o perspectivă mai optimistă, 56% considerând că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este ridicată sau foarte ridicată iar alţi 31% considerând că este medie. Majoritatea(38%) studenţilor investigaţi îşi apreciază propriile abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere ca fiind medii iar 32% consideră că abilităţile lor de comunicare şi de negociere au un nivel ridicat sau foarte ridicat. În această privinţă, 37,5% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel de abilităţi de negociere ridicat sau foarte ridicat şi 32,5% consideră acest nivel ca fiind mediu. 60% din reprezentanţii mediului economic consideră că absolvenţii au un nivel foarte ridicat sau ridicat de abilităţi de comunicare ierarhică si intercolegială. 55% din cadrele didactice îşi apreciază propriile abilităţi de negociere ca fiind foarte ridicate sau ridicate. 62% din studenţii chestionaţi sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaţi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară iar 68% sunt sunt interesaţi în mare măsură sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. 80% din cadrele didactice sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de obţinerea unor mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare, inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară iar 91% sunt interesate în mare sau în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. Se observă aşadar un interes ridicat al ambelor categorii de respondenţi (studenţi şi cadre didactice) de a intre în reţele colaborative orientate spre activităţi academice în domeniile lor de interes. SECŢIUNEA A.8. Asigurarea calităţii 67% din cadre didactice apreciază propriul nivel de cunoştinţe şi abilităţi în privinţa utilizării informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare ca fiind foarte ridicat sau ridicat

Pagina 69

37,6 % din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 58% din respondenţi sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere. 64,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul conform căruia chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. 47,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. Pe de cealaltă parte, numai 20 % din reprezentanţii mediului economic sunt în aceeaşi măsură de acord cu această afirmaţie. 44% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Reprezentanţii mediului economic sunt cu totul de altă părere, 45% fiind în mică măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. Numai 36,3% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă, iar 29% sunt în foarte mare mică sau în mică măsură de acord cu această afirmaţie. 42,9% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu faptul că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior. SECŢIUNEA A.9. Dezvoltare profesională 68% din cadre didactice îşi evaluează propriul nivel de cunoaştere a altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare ca fiind ridicat sau foarte ridicat. 67% din cadre didactice îşi evaluează propria. capacitate de a elabora propuneri de programe de studii ca fiind ridicată sau foarte ridicată. 37,6 % din cadre didactice sunt de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură cu faptul că este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice / a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat, inovare, noi tehnologii, societatea bazată pe cunoaştere, iar alţi 25% sunt de acord cu această idee într-o măsură medie. 50,6% din cadre didactice sunt în foarte mare măsură sau în mare măsură de acord cu afirmaţia că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu

Pagina 70

67,5% din reprezentanţii mediului economic sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmaţia că programul dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare, utile pentru activitatea profesională PERCEPŢIA RESPONDENŢILOR ASUPRA IMPORTANŢEI SERVICIILOR PRESTATE DE CĂTRE “CENTRUL INTERUNIVERSITAR PILOT DE COMUNICARE ŞI VALORIFICARE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE” Peste 90% din toate cele trei categorii de respondenţi consideră că accesul gratuit la resursele centrului i-ar ajuta în activităţile academice, de cercetare şi profesionale pe care le desfăşoară. Deoarece toate activităţile Centrului interuniversitar au primit din partea cadrelor didactice cel mai frecvent nota 10 (însemnând că respectiva activitate este extrem de utilă) s-a decis să se realizeze un clasament al activităţilor propuse de centru pe baza mediei acestor note. Ca urmare, acest clasament arată după cum urmează:

Pagina 71

Clasamentul activităţilor Centrului interuniversitar din perspectiva reprezentanţilor mediului economic arată astfel: Pagina 72 .

mediul economic. Această comunicare se impune pentru a se evita repetarea cercetărilor doctorale.focus grupul. caracterizat de o criză prelungită. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic. percepţia studenţilor participanţi (în special a doctoranzilor) cu privire la implementarea unui astfel de proiect este una pozitivă (în special componenta ce prevede biblioteca virtuală). sursă de ameliorări continue ale programelor de studiu şi mediului de formare din instituţiile de Pagina 73 . participanţii la dezbatere au apreciat în unanimitate că acestea sunt deosebit de necesare. atât pentru studenţi (în special de la nivelul masteral. De asemenea. mai ales că “studiile doctorale reprezintă o fază incipientă de cercetare”. Implementarea unui astfel de proiect. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi . dar că trebuie identificate şi aplicate modalităţi de eficientizare a acesteia. respectiv înfiinţarea unui centru interuniversitar pilot de cercetare. Se simte nevoia de o mai largă comunicare interuniversitară la nivel doctoral. inovare. în vederea rafinarii instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. respectiv comunicare între universităţi şi mediul economic. se impune identificarea unor „teme de cercetare cu aplicare imediată”. Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană. Rezultatele acestei cercetări calitative nu pot fi generalizate la întreaga populaţie ţintă. A doua zi s-a transmis pe e-mail şi formatul electronic al chestionarelor propuse pentru cercetarea cantitativă.universitate . S-a completat un tabel cu numele. există percepţia că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de exprimare/comunicare şi de colaborare ale absolvenţilor. respectiv aplicarea ulterioară a interviurilor. doctoral). atât la nivel naţional. dezvoltare. comunicare şi valorificare a proprietaţii intelectuale este considerată de către participanţii la focus –grup ca o măsură necesară. B. Managementul proiectelor de cercetare. Universitatea din Craiova Analiza Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că subiecţii apreciază pozitiv înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. cât şi pentru mediul socio-economic (în în general). funcţia participanţilor la focus grup. De aceea. situaţie care poate apărea în condiţiile în care doctoranzii nu au acces la informaţii privind cercetărilor colegilor de la alte universităţi din ţară. cât şi aplicarea cercetării cantitative au în vedere obţinerea unui feed-back eficient. Cu toţii şi-au exprimat opinia cu privire la faptul că există comunicare interuniversitară. datele de contact. Dat fiind contextul socio-economic contemporan. Acestea ne-au indicat doar puncte de vedere. care se impune mai ales în contextul crizei socioeconomice actuale.Managementul inovării şi transferului tehnologic. Atât aplicarea cercetării calitative .IV. motivaţii ale subiecţilor participanţi la studiu. cât şi global. În ceea ce priveşte frecventarea unor cursuri având tematici ca: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi.Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală.

ei vor fi mai încrezători în forţele proprii în vederea inserării socio-profesionale. bineînţeles se poate îmbunătăţi. Există şi o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă şi eficientă a acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. ce sunt periodic actualizate(în mod gratuit). aceasta fiind: o comunicare oficializată. se realizează informarea în timp util a cadrelor didactice şi a studenţilor pe diferite profile/domenii de cercetare. viitori absolvenţi. riscul blocajelor informatice al bazei de date cetralizate. existând şi opinii având conataţii negative refiritoare la comunicarea şi colaborarea dintre universităţile din România şi mediul economic. evitându-se Pagina 74 . o comunicare sistematică. unii au atras atenţia asupra unei probleme vitale a sistemului de învăţământ universitar românesc şi anume o colaborare aflată "în fază incipientă" cu mediul economic. deoarece: permite selectarea rapidă şi comodă informaţiilor din domeniului de interes de către beneficiarii acesteia. Astfel. nu în ultimul rând. În ceea ce priveşte activităţile ce s-ar putea desfăşura în centrul interuniversitar pentru a îmbunătăţi serviciile de educaţie şi de cercetare s-au sugerat: organizarea de mese rotunde şi /sau simpozioane cu participarea universităţilor membre ale consorţiului în cele trei zone geografice. extinderea serviciilor la nivel naţional/internaţional. Astfel. cât mai ales absolvenţilor.învăţământ superior şi. mărirea numărului de calculatoare (logistica).respectiv cea dintre universităţi – mediu economic. În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. Prin utilizarea acestui „Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” se anticipează ca studenţii actuali. fiecare cadru didactic a subliniat că există comunicare interuniversitară. îngreunarea comunicării etc. Răspunsurile cadrelor didactice cu privire la aprecierea legăturii dinre mediul academic şi cel economic au fost diferite. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este apreciată pozitiv de către toţi respondenţii. Astfel. o foarte bună promovare a serviciilor acestuia şi a modalităţii de accesare a acestora. unul dintre subiecţii intervievaţi semnalând pericolul centralizării excesive. dar "desigur. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către “Centrul inter-universitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. include materialele de specialitate pe suport electronic. alţii au apreciat-o ca fiind bună. printr-o comunicare şi colaborare cu colegii. sugerând ca alternativă derularea acestor activităţi la nivel de facultate. De asemenea. posibilele parteneriate care ar putea reieşi între mediul economic şi cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părţi implicate. Biblioteca virtuală este apreciată de către toţi respondenţii pozitiv. indicând printre avantaje o mai bună comunicare interuniversitară. se colaborează în cadrul proiectelor etc. materialele de specialitate sunt periodic actualizate. vor deprinde abilităţi (poate şi competenţe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piaţa muncii. a eficientizării comunicării cu mediul socio – economic. cu cadrele didactice dar şi cu potenţialii angajatori. respectiv o îmbunătăţire a o bazei materială a facultăţilor. iar soluţia sugerată constă în revenirea la parametrii normali de funcţionare a mediul economic. se poate face mai mult".

"în ceea ce priveşte recrutările recente. editarea etc unei cărţi ia şase luni. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori şi angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. transferul de competenţe. Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent(cu studii superioare) este per ansamblu pozitivă. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți.două luni). în sensul că au fost angajări din rândul acestora în toate cele cinci firme/companii în care intervievaţii îşi desfăşurau activitatea ("studenţii vor să facă parte dintr-o companie multinaţională"."angajări din rândul studenţilor s-au făcut şi se fac în continuare. fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre.] centrul poate să aibă un rol pozitiv. puterea de muncă și implicare etc. În general."Aceasta înseamnă actualizare periodică". seriozitatea.a. În ceea ce priveşte rolul centrului interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale asupra în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. implementarea sistemului de Knowlege Management în educaţie.suprapunerea şi realizându-se completarea şi colaborarea între membrii reţelei. pentru ca la noi formarea personalului durează nişte ani. Aceste criterii sunt cele mai frecvent menționate de respondenți. cizelarea. deoarece scrierea. creativitatea. dacă va exista şi o cerere pe piaţa muncii". cunoştinţele teoretice. acesta este evaluat astfel: "depinde de evoluţia economiei. un an. Pagina 75 . de experienţă. seriozitatea (punctualitatea. Toţi intervievaţii şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest „Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. depinde de dificultatea problemei. Referitor la criteriile după care fac în general angajări.] S-au acomodat destul de repede şi lucrează în continuare la noi". abilităţile de comunicare. s-a subliniat faptul că este foarte bine să se insiste pe postarea unor articole.. respectarea deadline-urilor).[. De asemenea.. (un articol apare în max.abilităţile de comunicare. În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții/companii cu un număr mediu de angajați. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: capacitatea de a lucra în echipă. Un element comun trebuie semnalat. creativitatea. media de vârstă este la noi de 45 de ani şi este nevoie de o reîmprospatare a forţei de muncă"). ne-am bazat foarte mult pe absolvenţii de universităţi". disciplina. dar nu numai. atitudinea proactivă."am angajat absolvenţii de studii superioare[. acumulate în cadrul Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic. recomandând în acest sens diferite acţiuni şi activităţi care ar putea fi derulate: întâlniri între reprezentanţii mediului economic şi studenţii . spiritul organizatoric.Firma pune mare accent pe proaspeţii absolvenţi"."deschiderea noastră către angajări de absolvenţi de facultăţi este foarte mare.cunoaşterea limbilor străine. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. putem conchide că în general sunt apreciate: cunoştinţele tehnice (pentru companiile care au un profil tehnic). cursuri de comunicare ş.

În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui Centru interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”.Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. însă se simte nevoia îmbunătăţirii acestora. studenţii/absolvenţii pot să fie mai bine informaţi. pregătire profesională slabă la angajare (nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele postului). cât şi oferirea stagiilor de practică. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic. dezbateri.Pe de altă parte. Aceasta pentru că beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ superior sunt studenţii. studenţii ar avea numai de câştigat în urma acestei relaţionări. aceleași persoane și-au manifestat optimismul la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către “Centrul inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” (interfaţa dintre angajat şi angajator. cu atât se vor integra mai bine pe piaţa muncii. respectiv de a angaja forţă de muncă calificată. frica de nou/necunoscut sau. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte: intensificarea şi mărirea perioadei de practică. continuarea planul de consolidare al bazei tehnico-materiale din mediul academic. respectiv internaţional. dintre acestea au fost amintite: subestimare/timiditate (o anumită teamă de a se lăuda. În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. mediul economic este interesat în mod direct în a identifica. Participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. se va evita problema privind plagiatul. pot apărea idei oportune pentru mediul economic). însă au fost sublinieri de genul "sper să nu rămană doar la nivel teoretic. idei directe din partea celor două medii (academic şi economic)". respectiv absolvenţii. datorită contextului socio-economic general.Referitor la punctele slabe observate la candidați/angajați. stimularea competiției și a competenței. Pagina 76 . o simultaneitate în ceea ce priveşte pregătirea teoretică şi cea practică. lipsa de puctualitate. În ceea ce privește rolul „Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților marea majoritate au apreciat acest rol ca fiind pozitiv. ci să fie funcţional!". care pot să ţină anumite prezentări. au fost evidențiate următoarele sugestii: a da accesul studenţilor către această platformă.a. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. înlesnirea contactării a cât mai multor firme de profil de către absolvenţi pentru a face această trecere de la pregătirea teoretică la cea practică" ș. atât prin susţinerea de către specialişti. Ambele categorii de respondenţi au evidenţiat că există colaborare/comunicare între mediile pe care le reprezintă(economic şi academic). eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic. la cealaltă extremă unii angajatori apreciază că cel mai slab punct constă în faptul că la finalizarea studiilor absolvenţii au o părere bună sau foarte bună cu privire la abilităţile lor profesionale şi pretenţiile lor salariale sunt pe măsura acestei evaluări. să se extindă programul la nivel naţional. spcialiştii vor putea să-i ajute. se consolidează spiritul de echipă. să aibă o amploare mare ca să aibă succes. inconsecvența. ori cu cât aceştia sunt mai bine pregătiţi. specific contemporaneităţii. să le vorbească studenţilor despre cerinţele nevoile firmelor.

studenți sau angajatori. Pe de altă parte. ei Pagina 77 . modalităţi de abordare etc. amintim: S-ar dezvolta numeroase parteneriate între instituţiile de învăţămînt superior şi firmele private centru ar putea constitui interfaţa dintre angajat şi angajator). Astfel. Există posibilitatea de a se stabili o interacţiune foarte puternică între studenţi şi viitori studenţi şi cu mediul economic în egală măsură. cât și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. ar fi posibilă o mai bună comunicare. vizibilitatea temelor de cercetare în mediul economic oferă posibilitatea de a propune din partea angajatorilor eventuale teme de cercetare pentru studenţi. respectiv informarea mediului economic cu privire la acestea. cât şi la nivel interuniversitar. Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta articolelele/lucrările /cursurile/cercetările pe care le realizează. specialiştii vor putea să-i ajute. Prin postarea temelor de cercetare se va evita problema privind plagiatul. Studenţii vor avea acces direct la informaţiile teoretice aplicate în diverse proiecte de cercetare. Studenţii au posibilitatea de a posta temele de diplomă/disertaţie. dar şi cu studenţi. o să aibă un feed -back cu privire la sugestii de metode de cercetare adecvate. doctoranzi care au acelaţi domeniu de interes. de a se dezvolta profesional. O astfel de platforma este foarte utilă în sensul unui schimb de experienţe. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați.cât mai bine pregătită. În condiţiile în care aceste centre se vor extinde şi în celelalte universităţi. atât între universităţi şi mediul ecomomic. de a avea legătură directă cu mediul economic. masteranzi. Posibilitatea de a informa/forma studenţii din anii mai mici în vederea scrierii de proiecte. Astfel.. Studenții vor avea acces la resurse informaţii din domeniul lor de studiu/interes. de a stabili colaborări cu firmele care au un domeniu de activitate similar cu domeniu acestora de studiu De asemenea. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) Centrului inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale”. o colaborare cu cadrele didactice din domeniu. vor cunoaşte diverse opinii. pentru a se evidenţia într-un mediu concurenţial aflat mereu în schimbare şi în condiţiile crizei care caracterizează economia mondială. avem posibilitatea de a sesiza aceiaşi deschidere şi din partea reprezentanţilor mediului economic în vederea eficientizării comunicări/colaborării cu mediul academic (oferirea stagii de de practică). S-ar consolida spiritul de echipă între studenţi. spre a fi cunoscute de către alți colegi. respectiv personal. de asemenea. Dintre posibilele acțiuni menţionate ale centrului. ce etape trebuie parcurse la un proiect. ar exista o bună compatibilitate între oferta educaţională şi ceea ce se cere pe piaţa muncii.. practic se va consolida o reţea la nivel teritoriului naţional. cadrele didactice subliniază disponibilitatea de a ajusta programele de studiu în funcţie de solicitările/nevoile mediului economic.

vor putea obține informații cu privire la stagii de practică. respectiv în foarte mare măsură abilitatea de a elabora propuneri de proiecte. cu mici excepții. iar 25% apreciind acest aspect ca fiind prezent în mare măsură. în vederea unei legături cât mai eficiente între mediul academic şi cel economic.dezvoltare . toții respondenţii promițând că o să se implice. fiind întrun continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. Respondenţii au apreciat în procent de 47% că deţin în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. iar 36% au afirmat că deţin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare în domeniul creativităţii şi inovării la nivel mediu. Putem conchide că opiniile exprimate cu privire la activitatea şi efectele inserţiei acestui centru în universităţi sunt în general pozitive. Respondenţii au apreciat în procent de 68% că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. respectiv în foarte mare măsură. În ceea ce priveşte cunoaşterea domeniului cercetare . dezvoltării şi inovării le-ar mări şansele de angajare în mare măsură. Pagina 78 . iar 44% au afirmat că detin cunoştinţe şi abilităţi în domeniului cercetare . respectiv în foarte mare măsură abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării.inovare. posibile cursuri și traininguri etc. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de reprezentanţii celor două categorii mai sus amintite.astfel 59% apreciază că se oferă astfel de cunoştinţe în cadrul programului de studiu. Studiul cantitativ a relevat următoarele aspecte: Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este în general una pozitivă. aceştia exprimându-şi intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. respectiv în foarte mare măsură. Astfel.inovare la nivel mediu.dezvoltare . iar 22% au afirmat că dobândirea acestor cunoştinţe le-ar influenţa şansele de angajare. Ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. iar 39% au afirmat că deţin această abilitate la nivel mediu. doar 23% şi-au evaluat propriile cunoştinţe şi abilităţi ca fiind prezente în mare măsură. Studenţii participanţi la studiu au apreciat în procent de 41% că deţin în mare măsură. Posibilitatea reprezentanţilor mediul economic de a face anumite sugestii/oferte cu privire la teme de interes ale studenţilor şi care au legătură cu domeniul de activitate al firmelor. o să sprijine demersurile înaintate de către angajaţii centrului şi/sau membrii reţelei virtuale.

inovare". dezvoltarea şi inovarea din domeniul în care activează ca fiind prezente în mare măsură. Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este pozitivă . iar 19% şi-au exprimat un interes mediu cu privire la această chestiune. 72% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat în mare măsură.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. 72% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. iar 33% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri.Sursa specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes/ studenti .77% dintre respondenţi (în mare masura. dezvoltare. iar 15% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri. 49% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. Pagina 79 . respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. 91% dintre cadrele didactice participante la studiu şi-au evaluat propriile cunoştinţe în ceea ce priveşte cercetarea.Universitatea din Craiova. respectiv în foarte mare măsură). respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic. respectiv în foarte mare măsură. doar 16% apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . respectiv în foarte mare măsură interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară.

noi tehnologii. noi tehnologii. iar 34% dintre respondenţi consideră că există o planificare strategică (la nivel mediu) pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale. Dintre cadrele didactice participante la studiu 42% consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în mare măsură.(la nivel mediu). iar 48% au apreciat că deţin aceste abilităţi în mare măsură.respectiv în foarte mare măsură că inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii. iar 44% au apreciat că deţin această capacitate în mare măsură. noi tehnologii. 34% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că deţin această capacitate în foarte mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc. inovare. societatea bazată pe cunoaştere etc. respectiv în foarte mare măsură. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. Pagina 80 . iar 24% dintre respondenţi apreciază o influenţă medie a acestor grant-uri interne ale universităţii asupra inovării. Dintre cadrele didactice participante la studiu 43% consideră în mare măsură. inovare. 36% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc.în mare măsură. inovare.În ceea ce priveşte capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare. iar 21% respondenţi consideră că facultatea îi încurajează pe membri în a deveni inovatori în foarte mare măsură. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. 28% au apreciat că deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură.

inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. 89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. iar 26% şi-au exprimat un interes mediu de a participa la aceste cursuri.90% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. Principalele surse de informaţii pe care le utilizează cadrele didactice cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes:57% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi în mare măsură. respectiv în foarte mare măsură de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". Pagina 81 .

47% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare deţin abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării(25% apreciază că în mare măsură. astfel aceştia consideră că 18% cunosc în mare măsură. Pagina 82 .dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. Evaluarea angajatorilor cu privire la cunoaşterea realizărilor cercetării. Evaluarea angajatorilor cu privire capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. 30% dintre angajatori apreciază aceste abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării ca fiind la un nivel mediu.Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare măsură 34%. iar 22% în foarte mare măsură).Totuşi. iar 17% în foarte mare măsură aceste realizări. dezvoltării şi inovării din domeniul de activitate al firmei/companiei/organizaţiei de către absolvenţii de studii superioare(anagajaţi) este una în general pozitivă. iar 19% în foarte mare măsură aceste realizări. astfel 37% dintre aceştia consideră că angajaţii cunosc în mare măsură. iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare . respectiv în foarte mare măsură 22%).

dezvoltării şi inovării asupra îmbunătăţirii performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. iar 41% în foarte mare măsură). aceasta a fost evaluată aproape în umanimitate pozitiv(38% apreciază că în mare măsură. Principalele surse de informaţii pe care utilizate de reprezentanţii mediului economic/angajatori cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul de interes: 63% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic " de către studenţi/cadre didactice va avea Pagina 83 . respectiv asupra inserţiei socio-profesională a studenţilor/absolvenţilor.În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.

70% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de documentare pe o temă dată (în mediatecă. tehnoredactare. 84% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură.48%) de frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul inovării şi transferului tehnologic ". etc). iar 41% au apreciat că deţin acestă abilitate în mare măsură. 57% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilitatea de a face prezentări în formă scrisă şi prezentări orale cu suport (videoproiector.drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (30%). respectiv în mare măsură 30%). 48% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în foarte mare măsură (17%. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu (în foarte mare măsură 33%. respectiv în mare măsură 31%. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care aceştia îl susţin (în foarte mare măsură 43%. 64% dintre studenţii participanţi la studiu s-au declarat interesaţi de participarea în cadrul unui laborator virtual. 78% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu de cercetare (în foarte mare măsură 40%. respectiv în mare măsură 37%. prin căutare internet. 16% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că deţin abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu. respectiv în mare măsură 24%). dezvoltare. respectiv în mare măsură 27%). respectiv în mare măsură 38%). ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale(în foarte mare măsură 60%. multimedia) (în foarte mare măsură 28%. birotică. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic.36%. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în mare măsură 43%). inovare" de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora în foarte mare măsură (44%). 90% dintre cadrele didactice intervievate au răspuns că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. (în foarte mare măsură 45%. 86% dintre cadrele didactice intervievate sunt interesate de dezvoltarea unui laborator virtual. 94% dintre cadrele didactice intervievate au evaluat că posedă abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic/de cercetare (în foarte mare măsură 54%. 81% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că frecventarea cursurilor având ca tematică "Managementul proiectelor de cercetare. etc) (în foarte mare măsură 43%. respectiv în mare măsură 33%. Pagina 84 . respectiv în mare măsură 29%). respectiv în mare măsură 40%). respectiv în mare măsură 31%. verificarea drepturilor PI. 69% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi informatice generale (informare.

respectiv în foarte mare măsură .22%. iar 38%dintre aceştia apreciază că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative vor face parte din programul de studiu. utilizare software-uri. respectiv în foarte mare măsură60%) În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale sau observat următoarele pattern-uri: 33% dintre studenţii chestionaţi au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în mare măsură. pot avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale de către studenţi/absolvenţi. doar 4% dintre aceştia au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale în foarte măsură. (în foarte mare măsură 42%.16%. etc). 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unui laborator virtual. De aceea. printr-o bună activitate de promovare serviciilor acestui centru va creşte numărul studenţilor care vor cunoaşte. existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale poate avea drept efect dobândirea/dezvoltarea unor cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale de către studenţi. Astfel. 32% dintre studenţii chestionaţi consideră că posedă abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale în mare măsură. Pagina 85 . 5% dintre studenţii participanţi la studiu deţineau informaţii cu privire la existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală. respectiv în mare măsură 43%). existenţa în mediul academic al unui centru de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. ar avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei profesionale a studenţilor/absolvenţilor (în foarte mare măsură 49%. desfăşurarea activităţilor specifice acestuia.respectiv beneficia de serviciile acestuia. respectiv în mare măsură 16%). ar avea un efect pozitiv asupra performanţei profesionale a studenţilor/angajaţilor cu studii superioare(în foarte mare măsură 44%. 28% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ” în mare masură .De aceea.58% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că angajaţii/absolvenţi de studii superioare posedă abilităţi abilităţi informatice de specialitate (programare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. 82% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Tehnici avansate de comunicare” de către studenţi va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. iar 45% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. doar 9% consideră că posedă aceste abilităţi în foarte mare măsură. Doar 1. respectiv în mare măsură 38%).12%). 87% dintre angajatori au apreciat că înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare.

iar 29% şi-au exprimat un interes mediu. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă (în mare măsură.47% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Protejarea proprietăţii intelectuale în Romania şi Uniunea Europeană” în mare măsură. iar 18% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor abilităţi.30%) abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale. 55% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură15%). respectiv în mare măsură 23%).27%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană ".23%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ". iar 33% şi-au exprimat un interes mediu.25%) de frecventarea cursurilor având ca tematică " Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ". 54% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat pozitiv abilităţile de valorificare a proprietăţii intelectuale ale angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare(în foarte mare măsură 23%. respectiv în foarte mare măsură. iar 30% dintre respondenţi apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă un nivel mediu al acestor cunoştinţe. iar 19% au răspuns că nu ştiu.28%. 50% dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat că programul de studiu oferă angajaţilor/absolvenţilor de studii superioare cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în foarte mare măsură 27%. iar 29% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. iar 30% dintre respondenţi apreciază că posedă la un nivel mediu aceste abilităţi. respectiv în foarte mare măsură. 61% au răspuns că nu există. iar 31% au exprimat un interes mediu pentru frecventarea acestui curs. Pagina 86 . În ceea ce priveşte existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în cadrul organizaţiei/firmei/companiei în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.19%). 59% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesate (în mare măsură. se impune o promovare intensă a centrului şi a serviciilor oferite în cadrul acestuia. iar 27% şi-au exprimat un interes mediu.27%. 43% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au manifestat interesul de a frecventa cursul „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală” în mare măsură.30%). respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură.30%. respectiv în foarte mare măsură. iar 58% au răspuns că nu ştiu dacă acestea există. Având în vedere numărul mare de cadre didactice care nu sunt informate cu privire la înfiinţarea acestui centru pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.30%. 28% au răspuns că nu există astfel de departamente. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale (în mare masura. 20% au răspuns că aceste departamente există. respectiv în mare măsură 31%).28%. 50% dintre cadrele didactice participante la studiu s-au declarat interesaţe (în mare masura. 14% dintre cadrele didactice participante la studiu deţin informaţii cu privire la existenţa unor departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale în universitatea/facultatea în care îşi desfăș oară activitatea.30%.32%.

iar 34% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. 66% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Protejarea proprietăţii intelectuale în România şi Uniunea Europeană”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura. respectiv 79% dintre angajatorii. respectiv în foarte mare măsură. opinie susţinută şi de măsura în care angajatorii apreciază că frecventarea cursului „Managementul inovării şi transferului tehnologic” de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţelor acestora (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură.61%). respectiv în foarte mare măsură. respectiv în foarte mare măsură). 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui substanţial la îmbunătăţirea continuă a performanţelor studenţilor/cadrelor didactice (în mare masura. 90% dintre cadrele didactice.14%). iar 38% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu. Pagina 87 . respectiv în foarte mare măsură.43%. respectiv în mare măsură 26%.33%). Referindu-ne la antreprenoriat se poate observa că doar 24% dintre cadrele didactice participante la studiu au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 3%.29%. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic". respectiv în foarte mare măsură.63% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi ”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare măsură.36%. Aşa cum putem observatoate cele trei categorii de respondenţi apreciază pozitiv dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic şi rolul lor în mărirea şanselor de angajare ale absolvenţilor cu studii superioare: 68% dintre studenţii. respectiv în mare măsură 21%).57% dintre studenţii respondenţi manifestându-şi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura. Referitor la transferul tehnologic cifrele arată că: 68% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic le-ar mări şansele de angajare ( în mare masura. iar 36% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 10%. respectiv în foarte mare măsură.25%).43%.12%).33%.41%). 90% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în mare masura. respectiv în foarte mare măsură. apreciere susţinută şi de interesul deosebit pentru frecventarea cursului de "Managementul inovării şi transferului tehnologic".30%).33%.33%).38%.49% dintre studenţii respondenţi manifestânduşi interesul de a fercventa acest curs (în mare masura.36%. în timp ce 68 % dintre studenţi consideră că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului le-ar mări şansele de angajare. 65% dintre angajatori au apreciat că frecventarea cursului „Aspecte juridice privind proprietatea intelectuală”de către studenţi/cadre didactice va avea drept efect îmbunătăţirea continuă a performanţei acestora (în mare masura.37%. respectiv în foarte mare măsură.

25%. manifestarea interesului de a cunoaşte ce activităţi de antreprenoriat derulează colegii din alte centre universitare. 44% apreciază nivelul acestora ca fiind bun şi foarte bun(foarte ridicat . iar 27% consideră că posedă această abilitate la un nivel mediu. 89% dintre cadrele didactice participanţe la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de cercetare. iar 24% evaluează abilităţile antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel mediu. în ceea ce priveşte evaluarea abilităţilor antreprenoriale ale angajaţilor cu studii superioare. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară (în foarte mare măsură 51%. 80% dintre cadrele didactice sunt de acord că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu.În ceea ce priveşte interesul pentru cunoaşterea activităţilor de cercetare. respectiv în mare măsură 35%). respectiv ridicat 38%). respectiv în mare măsură 41%. 47% au apreciat că se încurajează pregătirea în respectivele domenii. respectiv în mare măsură 38%). inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare Pagina 88 . respectiv în mare măsură 37%). societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 28% dintre respondenţi apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale la un nivel mediu. 37% dintre angajatori apreciază că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale(în foarte mare măsură 24%. În ceea ce priveşte influenţa dobândirii unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului asupra îmbunătăţirii continue a performanţelor absolvenţilor/cadrelor didactice. respectiv în mare măsură 38%). respectiv în mare măsură 24%). respectiv în mare măsură 34%).în foarte mare măsură 23%. noi tehnologii.( în foarte mare măsură 39%. inovare. respectiv în mare măsură 41%). Puntem conchide că studenţii consideră că nu se acordă suficiente informaţii. 61 % dintre cadrele didactice sunt de acord că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii (în foarte mare măsură 24%. 44% dintre cadrele didactice au evaluat că programul de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale (în foarte mare măsură 10%. 79% dintre angajatorii participanţi la studiu au apreciat că aceasta există (în foarte mare măsură 41%. Se apreciază de către toţi respondenţii că programele de studiu dezvoltă abilităţi antreprenoriale. iar 59% îşi evaluează nivelul abilităţii de a fi întreprinzător astfel: foarte ridicat 18%. observăm o conştientizare a acestora cu privire la importanţa şi rolul deţinerii unor astfel de abilităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională ulterioară şi în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare şi. inovare.58% dintre studenţii participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară(în foarte mare măsură 23%. societatea bazată pe cunoaştere etc. însă nu în măsura în care se aşteaptă aceştia.. noi tehnologii. în acelaşi timp. nu în ultimul rând. cursuri în cadrul programului de studiu şi. respectiv în mare măsură 13%).În ceea ce priveşte aprecierea în ce măsură este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat.

7%. proiecte academice în echipă). cursuri opţionale diversificate). în foarte mare măsură 8%). stimulând creşterea competitivităţii din mediul socio-economic.7%. respectiv ridicat 22%). factori deosebit de necesari într-o economie mondială cuprinsă tot mai mult de globalizare. respectiv ridicat 41%). în foarte mare măsură 4%. În ceea ce priveşte posibilitatea studentului de a alege configuraţia programului de studiu (ex.şi institute de cercetare din ţară. respectiv 20% au apreciat un nivel mediu al acestei posibilităţi.8%. 37% dintre studenţii respondenţi au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel foarte ridicat . respectiv ridicat 20%). 49% dintre studenţii respondenţi apreciază că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un la un nivel foarte ridicat . iar 42% au apreciat că îşi cunosc propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale aferente la un nivel mediu. 19% au apreciat că aceasta există în mare măsură.8%. 37% dintre respondenţi apreciază această posibilitate a studenţilor ca fiind la un nivel mediu. 31% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord cu afirmaţia "studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu" (în mare măsură 23%. respectiv la 58% în cazul studenţilor participanţi la studiu şi-au exprimat interesul în ceea ce priveşte cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară. în foarte mare măsură 11%). 27% dintre studenţii respondenţi apreciază că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel foarte ridicat . iar 31% Pagina 89 . 55% dintre cadrele didactice participante la studiu au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat . în foarte mare măsură 9%). acesta ajunge la 89% în cazul cadrelor didactice. 38% dintre studenţii respondenţi au apreciat că sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ(în mare măsură 29%).(Sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ. 33% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că metodele de transmitere a cunoştinţelor sunt moderne şi eficiente(în mare măsură 22%). 29% dintre studenţii respondenţi au apreciat că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel foarte ridicat . 59% dintre studenţii respondenţi îşi exprimă dorinţa de a păstra legătura cu facultatea după absolvire în mare măsură 31%. Cu privire la programul educaţional 53% dintre studenţii respondenţi au apreciat că programul de studiu încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. iar 22% au apreciat sistemul de evaluare/testare este transparent şi stimulativ un nivel mediu. în foarte mare măsură 28%). este în mod direct legat de cunoştinţe şi flexibilitate. Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare. respectiv ridicat 29%).16%. respectiv ridicat 39%). iar 33% au apreciat că furnizarea materialelor didactice se derulează la un nivel mediu. iar 35% au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. iar 21% apreciază că programul de studiu încurajează la un nivel mediu colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice. iar 39% au apreciat că acestea sunt moderne şi eficiente (nivel mediu). iar 50% au apreciat că deţin informaţii/ cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu la un nivel mediu.

respectiv în foarte mare măsură 4%. iar 40% au apreciat un nivel mediu al acestor cursuri. respectiv în foarte mare măsură(34%) că programul de studiu oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. respectiv în foarte mare măsură 22%). iar 42% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor. respectiv în foarte mare măsură 5%). respectiv la un nivel foarte ridicat (15%) din cadrul altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare. 27% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional (în mare masura 22%. 50% dintre angajatori apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii la un nivel ridicat (24%).au apreciat că că actualizarea materialelor din bibliotecile universităţii se derulează la un nivel mediu. iar 26% dintre angajatorii participanţi apreciază că programul crează competenţe şi deprinderi de execuţie necesare pentru inserarea studenţilor pe piaţa muncii ca fiind la nivel mediu. iar 24% le evaluează ca fiind la un nivel mediu. iar 24% dintre angajatorii participanţi apreciind cunoştinţele în domeniul cercetare .)la un nivel foarte ridicat -27%. respectiv la un nivel foarte ridicat 9%). 58% dintre angajatori au încredere în sistemul de evaluare/testare din cadrul programului de studiu/cercetare (în mare masura 32%. respectiv la un nivel ridicat. iar 30% apreciază că aceste legături se situează la un nivel mediu. 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate(nivel ridicat 25%. respectiv în foarte mare măsură 3%).34%). Aprecierea programului de studiu cu privire la oferirea unor cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare este apreciată pozitiv de 56% dintre respondenţi (în mare masura 34%. 51% dintre angajatori apreciază că angajaţii cu studii superioare posedă cunoştinţe la un nivel ridicat (36%). respectiv la un nivel foarte ridicat (26%). respectiv în foarte mare măsură(27%) că activităţile didactice/de cercetare se derulează conform cerinţelelor de pe piaţa muncii. consorţii de proiecte etc. 17% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat conţinutul cursurilor ca fiind raportat la cerinţele pieţei muncii în mare masura 13%. Atunci când discutăm despre corelarea cu piaţa forţei de muncă 22% dintre studenţii participanţi la studiu au apreciat că programul de studiu le oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat (în mare masura 19%.dezvoltare – inovare ca fiind la nivel mediu. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt de acord în mare măsură(41%). 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază în mare măsură(48%). iar 35% dintre angajatorii participanţi apreciind aceste cunoştinţe ca fiind la nivel mediu. vizite de studiu. Pagina 90 . respectiv în foarte mare măsură 26%). 61% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. iar 43% au apreciat un nivel mediu al acestor cunoştinţe.

Dintre cadrele didactice participante la studiu. respectiv în foarte mare măsură 17%). Aproximativ 50% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii. se doreşte de către aceştia o mai bună şi mai largă colaborre cu mediul economic (doar 34% dintre studenţii participanţi la studiu apreciază că există legături bune şi foarte bune între mediul economic şi universitate). următoarele:se resimnte o anumită nesiguranţă a absolvenţilor în ceea ce priveşte posedarea unor cunoştinţe care să le asigure o bună inserţie socio-profesionala. 45% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că sunt necesare mai multe şi mai bune abilităţi practice. iar studentii ar putea conştientiza şi soluţiona problemele/cerinţele cu care s-ar putea intalni imediat dupa absolvire.Numai aşa derularea stagiului de practică şi nu numai si-ar avea radacinile in realitate. Adaptarea curriculei universitare se poate realiza prin culegerea feed-back-ului de la firmele/companiile/institutiile locale sau regionale in legatura cu nevoile/problemele ce ar trebui abordate in cadrul orelor de curs/seminariilor/laboratoarelor. 35% consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare cadre didactice. Studenţii participanti la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere la un nivel foarte ridicat 13%%. Studenţii participanţi la studiu consideră că utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi este foarte bună (11%). 35% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară. se consideră a fi necesare şi: abilitati de lucru cu materiale tehnologice moderne.cunostinte privind aparatura de ultima ora. bună (34%). 33/% sunt interesaţi. respectiv la un nivel ridicat 37%.studierea disciplinelor care se cer pe piata muncii etc. iar 33% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu. 38% dintre studenţii participanti la studiu sunt deosebit de interesaţi de potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate. Pagina 91 . respectiv 29% cunosc în mică măsură cerinţele acestora. iar 36% apreciază că deţin o cunoaştere la nivel mediu cu privire la cerinţele angajatorilor la nivel internaţional. respectiv în foarte mare măsură 3%). 31/% sunt interesaţi. relatii interumane. bună (20%).11% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că deţin informaţii cu privire la cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional (în mare masura 8%. iar 18% consideră că acestea sunt utilizate la nivel mediu. De asemenea. Conchidem în urma analizei răspurilor celor trei categorii de populaţie . 48% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic i-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii (în mare masura 31%. De asemenea.comunicare. cercetători şi studenţi este foarte bună (35%).

iar 27% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu.(la nivel mediu). respectiv la un nivel ridicat 27%. 48% dintre cadrele didactice au apreciat că utilizează foarte des informaţii de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. inovare.Cadrele didactice participante la studiu apreciază că posedă abilităţi privind tehnicile de negociere la un nivel foarte ridicat 32%. iar 25% apreciază această contribuţie ca fiind una medie. 21% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. iar 22% le-au evaluat ca fiind la un nivel mediu. noi tehnologii. societatea bazată pe cunoaştere etc. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea departamentului de asigurare a calităţii din universitate este eficientă. 26% au considerat că acestea sunt la un nivel ridicat. 89% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate să obţină mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. 38 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. 28 % dintre angajatorii participanţi la studiu au evaluat abilităţile de negociere ale angajaţilor cu studii superioare ca fiind la un nivel foarte ridicat. respectiv în mare măsură sunt interesate 28%. inovare. 80% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. inovare. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară. iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. 65% dintre cadrele didactice participante la studiu sunt interesate în foarte mare măsură de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. noi tehnologii. Pagina 92 .în mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc. 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice este apreciată de 67% dintre cadrele didactice participante la studiu ca având o deosebită contribuţie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ.respectiv în foarte mare măsură. societatea bazată pe cunoaştere etc. iar 28% o apreciază ca fiind derulată la nivel mediu. În privinţa asigurării calităţii. 60% dintre cadrele didactice participante la studiu afirmă că există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. 31% că le utilizează frecvent. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. iar 27% dintre respondenţi consideră că posedă aceste abilităţi la un nivel mediu. noi tehnologii.

Opinia cadrelor didactice cu privire la calitatea învăţământului superior. iar 21% sunt de acord cu această afirmaţie. se impune o mai largă consultare a nevoilor/solicitărilor mediului economic şi o ajustare mult mai eficientă a curriculei academice pe această realitate socio-economică.39%. 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. 75% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că au capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii (la un nivel foarte ridicat 31%. inovare. Putem concluziona că există o autoevaluare pozitivă a cadrelor didactice în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii/cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare. 29% consideră că aceasta este utilizată la nivel mediu pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare.Astfel. inovare. respectiv în foarte mare măsură. respectiv la un nivel ridicat 44%). 36% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că la nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor. doar 43% dintre angajatori sunt în foarte mare/mare măsură de acord cu afirmaţia că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. de asemenea.26%). iar 29% dintre respondenţi consideră că se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. Datele privind dezvoltarea profesională prezintă următoarele coordonate: 84% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că deţin informaţii/cunosc alte domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare (în foarte mare măsură.în mare măsură. noi tehnologii. 57% dintre angajatorii participanţi la studiu apreciază că programul de studiu dezvoltă abilităţi de comunicare şi de colaborare. respectiv a comisiilor de asigurare a calităţii (atât la nivel insttuţional. la un nivel mediu.31%.respectiv în foarte mare măsură 31%). respectiv în mare măsură . dacă 66% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare. există o imagine la fel de pozitivă în ceea ce priveşte capacitatea acestora de Pagina 93 . noi tehnologii.58% dintre cadrele didactice participante la studiu apreciază că activitatea ARACIS garantează în mare /foarte mare măsură calitatea în învăţământul superior. cât şi la nivel naţional) este una pozitivă. societatea bazată pe cunoaştere etc. În schimb. iar 28% apreciază că activitatea ARACIS garantează calitatea în învăţământul superior (nivel mediu). utile pentru activitatea profesională (în foarte mare măsură . la demersurile acestora. respectiv în mare măsură 45%). 78% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu (în mare măsură 47%. societatea bazată pe cunoaştere etc.

caracterizat de extinderea rapidă a noilor tehnologii. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 52% 3. Percepţia respondenţilor (cadre didactice şi angajatori) asupra importanţei serviciilor prestate de către „“Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 48% 2. INTERNATIONAL a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 47%. TRAINING SI CONSULTANTA PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA SI METODELE AFERENTE DE INFORMARE SI PROTECTIE au fost Pagina 94 . PROMOVAREA OFERTEI UNIVERSITATII CATRE MEDIUL ECONOMIC LOCAL. CONSULTANTA PENTRU OBTINEREA DE FONDURI IN CADRUL UNOR PROGRAME NATIONALE SI INTERNATIONALE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 53%. CURSURI DE PERFECTIONARE. PENTRU A FORMA BAZE DE DATE PRIVIND NEVOILE FIRMELOR SI FACILITAREA COOPERARII DINTRE FIRME SI CENTRE DE CERCETARE DIN UNIVERSITATE a fost apreciată de către cadrele didactice ca fiind extrem de utilă în procent de 42%. iar de către angajatori ca fiind extrem de utilă în procent de 50% 5. o bună stăpânire a abilităţilor de a utiliza instrumente specifice proprilui domeniu academic/de cercetare. astfel încât absolvenţii să aibă o cât mai bună pregătire practică la momentul integrării pe piaţa muncii. Datorită contextului socio-economic. cele mai bine apreciate servicii au fost următoarele: 1.a elabora propuneri de programe de studii. REGIONAL. noi tehnologii. iar de către angajatori ca fiind extrem de util în procent de 51% 4. de concurenţa şi nu în ultimul rând caracterizat de o criză care parcă nu are final(criză de altfel prezentă şi la nivel mondial). doar 47% dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că se asigură (în mare măsură. DEZVOLTAREA SI UTILIZAREA RETELELOR ELECTRONICE DE CONEXIUNE CU MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL. Percepţia respondenţilor asupra importanţei serviciilor prestate de către " Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale arată că: 92% dintre cadrele didactice consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru le-ar ajuta in activitatile academice si de cercetare pe care le desfasoară. inovare. 84% dintre angajatori consideră ca accesul gratuit la resursele acestui centru pilot de comunicare si valorificare a proprietatii intelectuale ar sprijini ofertarea pe piata muncii a unor specialisti care sa dispuna de o pregatire profesionala superioara. Aceste aprecieri pozitive au la bază climatul academic care încurajează dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă. societatea bazată pe cunoaştere. cât şi a studenţilor în ceea ce priveşte abilităţile de antreprenoriat. respectiv în foarte mare măsură) pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studenţilor în domeniile: antreprenoriat. se impune o bună pregătire atât a cadrelor didactice. În ceea ce priveşte Centrul interuniversitar pilot din cadrul Universităţii din Craiova. ACCESUL LA BAZE DE DATE SPECIALIZATE a fost apreciat de către cadrele didactice ca fiind extrem de util în procent de 71%. În schimb. NATIONAL.

Pagina 95 . antreprenoriat etc. iar de către angajatori ca fiind extrem de utile în procent de 44%. consultanţă şi cursuri pe tema proprietăţii intelectuale. Ideea existenţei unui centru interuniversitar care să acţioneze ca o punte de legătură între studenţii din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate.apreciate de către cadrele didactice ca fiind extrem de utile în procent de 39%. mai ales în situaţia în care centrul îşi propune să întrunească multe dintre tematicile faţă de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală.

IV. fiecare membru al grupului ţintă ar avea acces la resursele dezvoltate în cadrul altor universităţi implicate în proiect. Această nevoie de comunicare interuniversitară. Universitatea de Vest din Timişoara Analiză Focus-Grup În urma analizei s-a constatat că participanţii la focus grup au o atitudine pozitivă cu privire la înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. pentru ca daca va fi totul postat acolo. va fi necesar să se clarifice cum va functiona: cine va posta ce. cu mediul socio-economic. Prin înfiinţarea. cum se va delimita de bazele de date digitale ale bibliotecilor universitare etc. există şi suspiciunea că această iniţiativă deşi este lăudabilă. nefiind prea clar conceptul centrului. pentru a evita risipa de resurse. oarecum complementare. se simte mai ales la nivel doctoral. De asemenea există percepţia că că implementarea unui astfel de proiect ar avea drept finalitate îmbunătăţirea abilităţilor de reflecţie şi analiză. nu dublate. insa si studentii de la licenta au exprimat aceasta nevoie. totuşi poate fi parte a unuia dintre proiectele care nu va conduce în final la rezultatele preconizate. Dar au opinat că este important să se clarifice cum va arăta această bibliotecă virtuală. pentru a lucra intergrat. Pe de altă parte. acesta fiind văzut ca o punte de legătură între studenţi – mediul academic . indicând şi câteva sugestii de funcţionare a centrului. ceea ce a fost evident şi în cadrul focus grupului. se construiesc platforme de colaborare. Reprezentanţii grupurilor ţintă ale proiectului au apreciat deschiderea spre comunicare interuniversitară implicată în cadrul acestui proiect. de exprimare/comunicare şi de Pagina 96 . cum va fi structurată. C. aspect care a fost bine primit de către cercetători. mai mult pentru a avea si exemple concrete mai multe legate de redactarea studiilor si rapoartelor de cercetare. Sunt numeroase preocupări acum pentru a întări comunicarea cu alumni. În principal. de ce ar face-o. care să se plieze pe nevoile lor şi ale anjagatorilor. structurată. în sensul accesului la studiile şi cercetările realizate în alte centre universitare. important este ca aceste intiative sa fie valorificate.mediul economic. Pe de alta parte. sistematizată. există totuşi posibilitatea de a fi îmbunătăţită şi. implementarea şi funcţionarea unui astfel de centru. pentru participarea în cadrul activităţilor proiectului. în special de către doctoranzi. luând în acelaşi timp în considerare contextul socio-economic naţional. prin înfiinţarea unui “Centru interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este vizată îmbunătăţirea calităţii pregătirii studentului şi implicit a viitorilor absolvenţi. eficientizată. deoarece studenţii şi-au manifestat expres interesul pentru acest proiect. va fi dificil de clasificat informatia. respectiv diferenţa dintre acest proiect şi altele aflate în derulare. menţionând că deşi aceasta este prezentă chiar şi acum. mai ales.

dar şi cadrele didactice au apelat la posibilitatea conturării unui profil al angajabilului. care sunt totuşi realizate într-o mult prea mică măsură. Opiniile exprimate prin această discutie calitativă nu pot fi generalizate. Cum unele dintre întrebările Pagina 97 . creaţia ştiinţifică sau artistică. s-a constatat o coagulare a discuţiilor la nivel de grup. pentru a realiza cu adevărat o colaborare funcţională între acestea. participanţii la focus grup au apreciat în mod pozitiv interesul pentru abordarea acestei teme. care ar regăsi pe piaţa muncii absolvenţi pregătiţi să facă faţă cerinţelor unui anumit post. ei vor putea dobândi şi încredere în forţele proprii. În ceea ce priveşte valorificarea proprietăţii intelectuale. mai ales studenţii. fără a cunoaşte în prealabil cu precizie tematica ce va fi dezbătută. de genul capacităţii de a-şi pune întrebări. în ce condiţii. angajatorii au subliniat slaba pregătire a absolvenţilor de facultate. o mai bună comunicare interuniversitară şi o mai strânsă colaborare între mediul academic şi cel economic. Dar câteva dintre experienţele evocate din colaborarile sau stagiile în alte tări pot fi valorificate pentru a întări comunicarea şi colaborarea interuniversitara. pentru a avea mai multe resurse de cercetare. toate categoriile de respondenţi făcând referiri în propriile răspunsuri la ideile menţionate anterior. menţionând câteva abilităţi şi competenţe de bază pe care orice absolvent ar trebui să le deţină.colaborare ale absolvenţilor. În privinţa principalelor aşteptări ale participanţilor la discuţii. după cercetarea cantitativă. Deşi participanţii la focus grup nu se cunoşteau dinainte. prin activa participare în cadrul centrului. Nu au fost neapărat conturate puncte de vedere foarte coerente cu privire la funcţionarea unui astfel de centru. fiind confuzii legate de conceptul acestuia. perceput ca prea complex si difuz in acelasi timp. fiind în acelaşi timp şi mult mai conştienţi spre care dintre abilităţi şi competenţe trebuie să se focuseze pentru a şi le dobândi sau spori. fiind doar puncte de vedere spontane. Tematica cursurilor propuse a fost primită cu interes. dar nu în ultimul rând şi pentru angajatori. pentru a realiza cercetări mai aplicative şi necesare mediului socio-economic. Mai mult decât atât. având background şi statut socioprofesional diferit. dat fiind faptul că există incompatibilitate şi incoerenţă între legislaţia naţională (destul de precară) şi cea europeană. cum îşi poate proteja producţia intelectuală. mai ales în contextul clarificării proprietăţii intelectuale. Dacă studenţii (susţinuţi de cadrele didactice) evidenţiază lipsa activităţilor practice. În corelaţie. s-a evidenţiat faptul că proiectul fiind în faza de focus-grup. se doreşte în principal sistematizarea şi crearea unor strategii privind evoluţiile viitoare ale proiectului şi în special activităţile derulate în cadrul ”Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. pe baza feedback-ului primit de la reprezentanţii grupurilor ţintă. care ar fi de ajutor atât pentru studenţi şi cadrele didactice. dar şi pentru ca fiecare să fie mai conştient despre cum poate valorifica. de a şti unde să caute informaţia. dar si cu mediul socio-economic deopotrivă. a fost subliniată de către toţi reprezentanţii grupului ţintă necesitatea sporirii efective a parteneriatului dintre studenţi-mediul acedemic şi mediul economic. În acest sens. considerând necesare astfel de cursuri. pentru a se ameliora tendinţe gen plagiat etc.

propuse în grila de focus-grup au fost anticipate de către participanţi. cea a Pagina 98 . fiecare cadru didactic a reiterat insuficienta comunicare și transparență care există în mediul universitar românesc.cea a mediului universitar de astăzi. printre răspunsurile oferite. se regăsesc „aspectele formale” și „declarative” ale acestei comunicări. În mod concret. iar mâine în cealaltă. participanţii au fost invitaţi să aducă sugestii cu privire la structura şi conţinutul chestionarelor. Deși unii dintre respondenți reușesc să semnaleze câteva demersuri în acest sens. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali. Analiza interviurilor în profunzime cu profesori și angajatori Profesori În general răspunsurile cadrelor didactice au fost convergente. ”destul de slabă”etc. De asemenea. atât pentru cadre didactice cât și pentru studenți sau reprezentanți ai mediului economic. a resurselor și a produselor corespunzătoare. S-a completat un tabel cu numele. în timpul sesiunii de focus-grup. Astfel. ”dificitară”. indicând printre avantaje o mai bună comunicare și cunoaștere a mediului academic (”o ridicare a calității învățământului”). dar și o mai bună corelare a curriculei cu actualele cerințe ale mediului economic și ale societății în general. ordinea întrebărilor nu a fost strictă. răspunsurile cadrelor didactice au atras atenția asupra unei probleme vitale a sistemului de învățământ universitar românesc și anume precara colaborare cu mediul economic. bazate pe o „slabă implicare” și mai degrabă mijlocită de „relațiile personale” și de colegialitate. ”poate fi substanțial îmbunătățită”. alții sunt sceptici.CICVPI este salutată de către toate persoanele intervievate. viitori absolvenți. Astfel. cât mai ales celor care sunt astăzi într-o „tabără” . Astfel. ceea ce are consecințe în ceea ce privește realizarea practică de abilități a studenților. fiind catalogată drept ”bună dar. chiar o” utopie” (un caz singular). catalogând actuala colaborare a universităților cu mediul economic ca fiind ”slabă”. datele de contact. atât în interiorul cât și în afara propriei universități. crearea unui “Centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale” . în special din sfera socio-umană. semnalând aspecte cunoscute și recunoscute ca fiind elemente definitorii ale actualului sistem de învățămând universitar. De asemenea. problematica acestora fiind adresată mai repede pe parcursul discuţiilor. nu foarte buna”. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. care se adresează fiecărui segment al grupului ţintă. funcţia participanţilor la focus grup. posibilele parteneriate care ar putea reieși între mediul economic și cel universitar nu pot fi decât benefice atât ambelor părți implicate. instrumente prezentate în cele ce urmează şi care vor fi utilizate în cercetarea cantitativă.

au fost semnalate: „accesul din orice parte”. Astfel. ei vor fi mai pregătiți să acceadă corespunzător și cu succes piața muncii (prin „feedback” primit de la angajatori. dar și crearea astfel a unui „factor de legătură”. precum „colecții de articole. „cursuri / traininguri de informare / workshopuri” și „mese rotunde”. „întâlniri”. „facilitări de intership-uri”. De asemenea. printre beneficiile înființării unei biblioteci virtuale care să conțină materiale specializate și actualizate periodic. legi” etc.0 cu funcții parțial similare). au fost indicate: crearea și dezvoltarea de „rețele de cercetare”. inovării și valorificării proprietății intelectuale. mijlocită de către platforma de comunicare integrată de către CICVPI. viitori absolvenți. Referitor la activităţile care ar putea fi desfăşurate în cadrul CICVPI pentru a îmbunătăţi serviciile de sprijin pentru procesul educațional și cel de cercetare.. viitorii absovenți (dar și cadrele didactice și reprezentanți ai mediului economic) vor putea beneficia de resursele de specializate partajate și actualizate în cadrul CICVPI sau în cadrul bibliotecii virtuale integrată de acesta. Pagina 99 . Mai mult decât atât. rapoarte. respondenții au menționat activități axate pe „discuții”. atât pentru studenți cât și pentru cadre didactice. „partajare de informații și resurse”. dar și „manuale de bune practică”. cu cadrele didactice dar și cu potențialii angajatori. oriunde și oricum la resurse și informații de specialitate. Deși există și o doză redusă de scepticism cu privire la punerea în practică efectivă și eficientă a acestui CICVPI. „cursuri pentru studenţi”. actualii sudenți. interviuri. În ceea ce privește rolul acestui CICVPI în creşterea ratei de inserţie a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. prin „atragerea / stabilirea de parteneriate.mediului economic. În ceea ce privește activitățile privind optimizarea comunicării/colaborării dintre universitățile din Romania și mediul economic. respondenții au semnalat o „poltică de marketing” mai bună. în strânsă legătură cu întrebările și răspunsurile anterioare. subiecții intervievații au semnalat și unele dintre posibilele probleme la care ar trebui să acordăm atenție. tehnologiei. printr-o comunicare și colaborare cu colegii. studii. răspunsurile persoanelor participante la interviu au cuprins activități de “formare a cadrelor didactice”. În strânsă legătură cu răspunsurile la anterioara întrebare. profesionalismul actorilor implicați în cadrul CICVPI etc. De asemenea. prin activități de formare și training”). crearea unui „spațiu de dezbateri”. prin date obținute din „sondarea pieței” de muncă. egoismul colectiv tradițional care trebuie cumva depășit. precum: existența unor asemenea inițiative anterioare care nu sunt exploatate în conformitate cu posibilitățile acestora (au fost menționate în acest sens aplicații Web 2. prin crearea unui astfel de centru se consideră că vor exista beneficii atât pentru cadrele didactice cât și pentru studenți în ceea ce privește activitățile de promovare a științei. vor deprinde abilități (și poate și competențe recunoscute de mediul informal) necesare unei mai bune integrări pe piața muncii. Prin utilizarea acestui CICVPI se anticipează ca studenții actuali.

limbi străine sau conștiinciozitate” sunt printre cele menționate de respondenți. Angajatori Participanții la interviu au fost selectați din mai multe domenii. dar criterii precum „forță de muncă”. „susținerea de workshopuri / sesiuni de informare”. angajatorii au semnalat aceeași problemă majoră. Ca și în cazul cadrelor didactice. dar mai ales în cel al absolvenților candidați la un loc corespunzător pe piața muncii. fiecare dintre aceștia a angajat și este interesat și pe viitor să angajeze absolvenți ai universității noastre. „pregătirea proastă și insuficientă”. fapt ce este în detrimentul tuturor. fiecare respondent a menționat faptul că în ultimul timp au făcut foarte puține angajări (unii chiar deloc). „probe practice” sau probe scrise sub forma de „chestionare” tematice detaliate. fiecare dintre respondenții acestui interviu și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest CICVPI. alteori sunt organizate „interviuri”. ceea ce e cu atât mai important de știut pentru actualii noștri studenți. dintre acestea au fost amintite: „inconsecvența”. „capacitatea de a gestiona o situație de criză”. fiecare dintre ei erau reprezentanții unor instituții de clasă medie în ceea ce privește numărul de angajați. Ca un element comun. Un element comun trebuie semnalat. În general. dar și ai mediului privat. fiind prezenți atât reprezentanți ai sistemului public. fapt pentru care se poate explica diversitatea răspunsurilor primite. aducerea propriilor rețele de contacte”. răspunsurile acestora au semnalat în unele cazuri necesitatea organizării de „concursuri” (uneori independente de persoanele/instituțiile angajatoare). competitivitate de adaptare. studiilor. Deși unii respondenți apreciază strădaniile și încercările „timide” pe acest parcurs.Oricum. De asemenea. Experiența acestora în ceea ce privește angajații recent este diferită. în special cea practică. mergând de la experințe „foarte bune” (în special sunt recunoscute cunoștințele teoretice ale acestora) până la experiențe „foarte proaste” (un răspuns singular). Referitor la deficiențele observate la candidați/angajați. ce poate are legătură cu actuala situație economică globală. „capacitate de a se supune la un efort mare şi prelungit” uneori. alții le consideră „inexistente” (un caz singular). Referitor la criteriile după care fac în general angajări. precum: „postarea tuturor articolelor. „competenţă profesională”. îmbunătăţire permanentă şi o limbă străină foarte bine”. „seriozitate. „creativitate”. au mai fost amintite „dezinteresul”. recomandând în acest sens diferite acțiuni și activități care ar putea fi derulate. în general. De asemenea. Pagina 100 . „comunicare insuficientă”. „iniţiativă”. extrem de importantă pentru toți: o colaborare și comunicare insuficientă între sistemul de educație și cel al muncii. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor. au mai fost menționate „analiza CV”. „superficialitate” etc. „popularizarea prin utilizarea platformelor de socializare academic”. „colaborare cu cadre didactice sau cercetători din alte universităţi” etc. „adaptare la criterii de performanţă.

dar și prin alte acțiuni: „oferirea stagiului de practică” și chiar „îndrumarea studenților spre dobândirea unei mai bune experiențe practice”.” facilitarea „accesului la informația de specialitate”. a fost menționată „introducerea de noi discipline de studiu”. În ceea ce privește posibilele activități care ar putea fi derulate în cadrul acestui CICVPI. În ceea ce privește rolul CICVPI în creșterea ratei de angajabilitate a absolvenților. aceleași persoane și-au manifestat optimismul relativ la posibilele beneficii evidențiate din relaționarea virtuală a studenților în cadrul rețelelor de specialitate integrate de către CICVPI. În strânsă legătură cu răspunsurile la întrebarea anterioară. „creativitatea”. care să corespundă cu cerințele actuale ale pieței muncii și ale standardelor internaționale din domeniul de specialitate. „o mai bună pregătire practică” etc. astfel încât să fie îmbunătățită comunicarea dintre mediul universitar și cel economic. „puterea de muncă și implicare”. în timp ce celelalte persoane și-au manifestat scepticismul. „stimularea și cointeresarea studenților spre o implicare activă”. printre cele menționate de respondenți se pot aminti: „capacitatea organizatorică”. „realizarea transferului tehnologic”. „o mai bună capacitate de comunicare”. participanții la interviuri au semnalat următoarele aspecte pe care instituţiile de învăţământ ar putea să le aibă în vedere în plus pentru a desăvârşi pregătirea absolvenţilor: „intensificarea activităților practice” (printre care și cele de „metodică” și derivat – „mentoratul”). În vederea îmbunătățirii pregătirii absolvenților. au fost evidențiate următoarele sugestii: „dezbateri și proiecte pe teme de interes comun”. în special lipsa unei comunicări și colaborări reale și eficiente între cele două medii. printre posibilele beneficii au fost amintite: „realizarea de proiecte în parteneriate”. cel economic și Pagina 101 . Concluziile analizei de interviuri cu profesori și anagajatori Ambele grupuri de participanți la interviuri au semnalat unele aspecte comune. „facilitarea accesului la informații de specialitate”. Astfel.a. dar și de „eliminare a suprapunerilor”. eventual derivate din parteneriatele cu mediul economic. au fost menționate: „apropierea mai strânsă dintre mediul academic și cel economic. „lucrul în echipă”. „disciplina”. Printre posibilele roluri pe care acest centru ar putea să le adopte. deși marea majoritate au apreciat ca fiind pozitiv un asemenea rol. au existat și păreri sceptice. De asemenea. dar și alte „posibile parteneriate” între cei doi mari actori instituționali. Unul dintre respondenți a sugerat și „realizarea unei legături mai strânse între universitate ca instituție și studenți”.În ceea ce privește abilitățile și competențele pe care ar trebui să le aibă dezvoltate candidații. „stimularea competiției și a competenței” ș. „insistența”. Fiecare dintre participanții la interviu și-au manifestat interesul de a sprijini acțiunile CICVPI atât prin „susținerea de dezbateri / prelegeri cu privire la cerințele de angajare” în cadrul firmelor pe care le reprezintă. mai rapid și mai exact. Ordinea respondenților a fost păstrată pe parcursul analizei răspunsurilor.

Pagina 102 . pentru că sunt benefice tuturor celor implicați: mediul universitar este direct interesat să aibă un indicator cantitativ care să reflecte o mai bună inserție a absolvenților pe piața muncii. legătura cu mediul economic poate fi menținută și intensificată. de partea dascălilor s-a observat disponibilitatea de a face ajustări curriculare asfel încât programele de studiu să fie actualizate conform cu cerințele actuale ale pieței muncii și a societății actuale. Astfel.) pe care le realizează. referitor la acest aspect. dar și prin oferirea de sugestii cu privire la nevoile și așteptările pe care ei le manifestă în procesul de selectare a forței de muncă. atât din cadrul aceluiași centru universitar. atât prin oferirea de stagii de perfecționare sau de dobândire a experienței practice și concrete. Procedând astfel. care să corespundă nevoilor și așteptărilor lor. precum: progresul tehnologic fără precedent din ultimii ani și criza economică globală. Printre acțiunile concentrate care ar putea fi realizate. Cu siguranță unii dintre cei mai bucuroși beneficiari ai acestui real partneriat ar fi actualii studenți și proaspăt absolvenți care aspiră spre un loc de muncă ce ar fi corespunzător calificărilor. Astfel. În consecință. studenți sau angajatori. cât și din cadrul altor centre participante. De asemenea. reorganizare și modernizare. De partea angajatorilor s-a putut observa deschiderea spre o implicare mai activă. eforturile trebuiesc continuate și intensificate. ar fi posibilă o mai bună comunicare dar și o mai bună (re)cunoaștere a activităților efectuate de către un cadru didactic. datorat mai multor factori. s-a conturat și faptul că unii angajatori nu au așteptări prea mari cu privire la cunoștințele specifice și experiențele practice ale absolvenților – cel mult câteva repere generale . În plus. iar angajatorii sunt și ei interesați de forță de muncă bine calificată. aflate ambele întru-un continuu și intens proces de restructurare.cel universitar. abilităților și competențelor dobândite. Deși în ultimii ani se pot observa eforturi din ambele părți (parțial datorate participării în diverse proiecte care vizează impulsionarea acestei legături). iar duplicările ar putea fi astfel înlăturate. cărți. se pot meniona: Cadrele didactice vor avea posibilitatea de a posta resursele și produsele (articole. În scopul stimulării și eficentizării acestui parteneriat între mediul universitar și cel economic a fost bine apreciată de ambele părți constituirea (dar și acțiunile/activitățile prevăzute) CICVPI. pot apărea posibile parteneriate între diverși actori ai platformei. rapoarte de cercetare etc. Astfel. ce continuă și astăzi. prin intermediul centrului interuniversitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale. aspecte care sunt extrem de utile în special pentru absolvenți / candidați. ghidarea studenților în alegerea și realizarea temelor de cercetare ar fi un factor care ar conduce spre o mai bună integrare a acestora pe piața muncii.pentru că ei sunt interesați în primul rând ca viitori angajați să fie dornici de a învăța / experimenta și de a pune în practică reperele bune teoretice acumulate pe parcursul anilor de studii. spre a fi cunoscute de către alți colegi. aceste activități ar însemna și o mai bună acțiune de promovare și marketing a programelor de studii oferite.

Cu alte cuvinte. putând obține astfel recomandări către alte centre de cercetare sau către agenți economici. supuse dezbaterilor ar putea fi luate in considerare atât ideea temei de cercetare. De asemenea. Angajatorii vor putea activa în cadrul acestui centru prin ofererirea de sugestii cu privire la subiectele temelor de cercetare de care ei sunt interesați (acest aspect ar putea fi corelat și cu sprijinirea practică a celor care doresc să abordeze temele respective). De asemenea. ei vor putea solicita și beneficia de sprijin în vederea valorizării cercetării: idei și sugestii care acoperă fesabilitatea tehnologică. ei vor fi „vizibili”. deși au fost manifestate unele reticențe (destul de insignifiante) cu privire la finalitățile acțiunilor corespunzătoare acestui proiect. abilități și de ce nu competențe pe care apoi să le folosească la angajare. trebuie încercate și găsite măsuri care să conducă la o mai bună inserție a acestora pe piața muncii și astfel la evitarea sărăcirii accentuate și pe termen lung a acestui segment al populației. dar și prin oferirea de sugestii sau feedback la materiale realizate de către studenți. cât și rezultatele obținute. de a activa într-un mediu informal în vederea dobândirii de cunoștințe. promovarea de marketing a produsului. protecția intelectuală. Mai mult decât atât. prin participarea activă a studenților în cadrul acestui centru. În plus. de a avea acces la resurse de specialitate. sugestii cu privire la tendințele pieței muncii. de către nici un Stat Membru al Uniunii Europene. ei vor putea obține informații cu privire la stagii de practică. posibile cursuri și traininguri etc. fiind într-un continuu contact cu mediul de care sunt interesați și de unde pot în timp beneficia de oportunități de angajare. defavorizat temporar. finanțarea realizării produsului etc. Astfel. Acest tip de parteneriat nu mai poate fi astăzi ignorat de către nimeni. totuși cu toții îi salută bunele intenții. Astfel. vor putea propune teme și proiecte (plus planurile de lucru aferente). deprinderi. crearea și funcționarea unui astfel de centru inter-universitar de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale este bine primită de fiecare dintre actorii mai sus amintiți. cu mici excepții. Mai mult decât atât. promițând să se implice și să stimuleze în mod practic parteneriatul dintre universitate și mediul economic. Pagina 103 . care și-au manifestat intenția de susținere și de implicare activă la dezvoltarea și buna funcționare a acestuia. în cazul unui proiect și produs de cercetare inovator.Studenții vor avea posibilitate de a-și crea un profil (pe care să și-l actualizeze continuu în conformitate cu noile achiziții. în societatea actuală caracterizată de criza economică globală care a condus la unul dintre cele mai triste recorduri de neangajabilitate a absolvenților. prin participarea lor (singulară sau în asociere) lor în cadrul diverselor proiecte de cercetare. dar și în funcție de feedback-ul primit de la ceilalți actori ai platformei). studenții se vor putea asocia în grupuri de lucru. recomandările prevăzute de inițiativa Comisiei Europene intitulată New Skills for New Jobs cu aplicabilitate pînă în anul 2020 fiind o mărturie incontestabilă în acest sens.

dar dat fiind faptul ca focalizarea proiectului este pe cei care au o specializare tehnică și care doresc sprijin pentru integrare și angajare. pentru a putea fi o comparabilitate a datelor obținute în investigație între cele trei universități (UVT. grupate astfel: A.44 % de la științe exacte . pe de o parte o diagnoză a calității programelor de studii cu privire la asigurarea unei pregătiri a absolvenților de studii universitare adaptată nevoilor pieței muncii. iar pe de altă parte. Universitatea Politehnică din București . Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” A. prin soluția înființării unui Centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale. a reliefat următoarele aspecte. deși Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) are o bună reprezentare și pentru celelalte tipuri de specializări. s-a optat pentru componența mai sus amintită a eșantionului. Universitatea din Craiova . dat fiind profilul studenților pe care îi școlarizează. În plus.UPB. 110 cadre didactice și 106 angajatori. Analiza programelor de studii C. Profesori: 30% știinte exacte 9% științe umaniste 15% drept 10% știinte sociale si politice 12% știinte economice 3% științe inginerești (precizat doar pentru comparabilitate cu celelalte centre) - Pagina 104 .29% de la științe ale naturii . Componența profilului respondenților nu reflectă neapărat structura de reprezentare a studenților din universitate. a sonda opinia respondenților cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a acestei pregătiri.21% de la științe economice . Componența respondenților Studenți: . a fost selectat un eșantion al studenților care să respecte această caracteristică.UC).Analiza datelor cantitative Investigația realizată între 2-20 mai 2011 pe un eșantion de 110 studenți. explorând așteptările acestora față de serviciile pe care un astfel de centru ar putea să le ofere. menită a reliefa. Componența respondenților B.6% neprecizată apartenența.

etc. Angajatori: Structura respondeților reflectă oarecum situația că principalul angajator pentru absolvenții majorității facultăților din universitate este sistemul de învățământ. 35% în mare și foarte mare măsură. Analiza programelor de studii Programul oferă cunoștințe în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare Studenții: 43% în foarte mică și mică măsură. 42% între 30 si 40 ani. 2% nu au răspuns . 53% dintre respondenți fiind din sectorul bugetar. iar 43. o treime dintre ei afirmă că le stăpânesc în mare și foarte mare măsură.. muzică. Pare a fi o autoevaluare realistă. 22% într-o proporție medie. Aceste date oarecum nesatisfăcătoare sunt în mare măsură confirmate de autoevaluarea studenților cu privire la măsura în care stăpânesc aceste abilități. 25% în mare și foarte mare măsură.9% Refuz precizare Dintre respondenții la studiu. cam aceeași proporție afirmând că stăpânesc cunoștințe și din domenii conexe de studii. 23% între 40 si 50 ani. Proporția profesorilor selectați reflectă pe de o parte criteriul menționat în cazul studenților.Angajatorii: 23% în foarte mică și mică măsură. 18% afirmând ca nu le au decât în foarte mică și mică măsură dezvoltate. 49% în mare și foarte mare măsură. 3% nu au răspuns . pe de altă parte. iar 9% nu au răspuns. 38% la nivel mediu. 6% NR). 14% au mai putin de 30 ani. 50% sunt interesați de a participa la cursuri privind managementul proiectelor de CDI în foarte mare și mare măsură. – mențiuni<5%) . este o proporție însemnată a profesorilor de la Drept. B. iar.4% din sectorul privat. fiind important să selectăm punctele de vedere ale tuturor cu privire la serviciile pe care le poate oferi un astfel de centru. 6% peste 60 ani. 30% într-o proporție medie. procentele fiind similare și în evaluarea angajatorilor cu privire la măsura în care absolvenții le stăpânesc (32% în foarte/mare măsură. date fiind informațiile care s-au colectat cu privire la drepturile de proprietate intelectuală. Proporțiile profesorilor care au răspuns la chestionar reflectă oarecum și proporția de reprezentare pe domenii. iar 45% fiind indeciși. 11% Intre 50 si 60 ani. 24% la nivel scăzut. doar cu 5 procente mai ridicat) - Pagina 105 .Profesorii: 40% în foarte mică și mică măsură.9% alte domenii (arte. 74% dintre studenți consideră că stăpânirea cunoștințelor aprofundate în CDI (respectiv 65% in domeniul transferului tehnologic) le-ar spori șansele de angajare. Totuși. Interesul clar manifestat de 43% dintre studenții UVT (aproape comparabil cu cel al studenților de la universități tehnice. 4% neprecizând. în timp ce 19% într-o proporție medie.

52% ar fi în (foarte) mare măsură interesați să participe în cadrul unui laorator virtual. de aceeași părere fiind și 65% dintre angajatori. întărește deschiderea studenților către aceste aspecte. 88% dintre profesori găsesc utilă o astfel de bibliotecă pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor proprii. Mai mult. iar 69% se autoevaluează ca stăpânind la nivel avansat abilități de inovare. Mai mult. 8% nu au răspuns Profesorii: 22% în foarte mică și mică măsură. fiind foarte la curent cu realizările din domeniul lor de cercetare. angajatorii consideră că absolvenții ar trebui să stăpânească în (foarte) mare măsură competențe în managementul proiectelor de CDI în proporție de 72%. dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități în rândul studenților. cam aceeași proporție dintre ei considerând necesară aprofundarea cunoștințelor în domeniul CDI pentru îmbunătățirea performanțelor proprii. în proporție de peste 50% de dotarea bibliotecii universitare. 49% în mare și foarte mare măsură. 2% nu au răspuns Angajatorii: 32% în foarte mică și mică măsură. deoarece procentul profesorilor care afirmă clar că sunt granturi de cercetare interne ale universității pentru CDI (20%) sau că există o planificare strategică privind atragerea fondurilor pentru CDI și valorificarea proprietății intelectuale (23%) este cel mai mic. Programul de studii dezvoltă abilități antreprenoriale Studenții: 29% în foarte mică și mică măsură. Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare. iar 8% nu au răspuns Pagina 106 . 86% ar fi interesați să susțină un laborator virtual. având totodată capacitatea de a propune proiecte de CDI 55% dintre ei la nivel avansat (35% la nivel mediu. chiar și angajatorii evaluând foarte bine capacitatea de documentare a tinerilor angajați (77% o dețin în foarte/mare măsură). totodată și de o strategie mai articulată a universității în acest domeniu (și de implementarea ei). 9% la nivel scăzut). fiind chiar surprinzătoare o astfel de doleanță exprimată cu o asemenea extensie. 31% într-o proporție medie. în care temele și rezultatele unor activități aplicative fac parte din programul de studiu. 24% în mare și foarte mare măsură. 72% dintre studenți declarându-se în (foarte) mare măsură interesați de potentiale colaborari academice cu studenți din același domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din țară. cât și studenții se declară multumiți. atât profesorii. comparativ cu celelalte centre universitare. Dar este nevoie. 27% într-o proporție medie.pentru a participa la cursuri în domeniul managementului inovării și al transferului tehnologic. 36% într-o proporție medie. Corelat cu aceasta. același interes clar manifestat fiind și pentru cunoașterea activitatilor de cercetare si inovare ale studentilor din alte centre universitare din țară (53%). Mai mult de jumătate dintre studenți consideră că accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este un avantaj în vederea angajării. 32% în mare și foarte mare măsură.

cam 14% autoevaluându-se negativ). 88% fiind foarte interesați să obțină mai multe informații în ceea ce priveste activitatile de cercetare. Programul de studiu oferă cunoștințe în domeniul proprietății intelectuale Studenții: 7% în foarte mică și mică măsură. Evaluările angajatorilor în acest sens sunt oarecum diferite. cam aceleași fiind procentele și pentru abilitățile de negociere. același procent dorind și colaborarea. Doar cele de comunicare sunt mai bine cotate: 63%/ 25%/ 9%.Angajatorii: 22% în foarte mică și mică măsură. 5% nu au răspuns .Cu toate acestea. societatea bazată pe cunoaștere etc. 38% în mare și foarte mare măsură. Cunoasterea activităților de antreprenoriat ale studentilor din alte centre universitare din țară ar fi în (foarte) mare măsură de interes pentru 60% dintre studenți. 28% la nivel mediu. 24% la nivel scăzut. aceștia considerând că doar 22% dintre tinerii angajați dețin foarte bine aceste competențe. această discrepanță arătând nemulțumirea lor față de competențele absolvenților în acest sens. iar 10% nu au răspuns Datele sunt confirmate și de autoevaluările studenților. inovare si antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetatorilor din alte centre universitare si institute de cercetare din țară. 36% la nivel scăzut. 36% la nivel mediu. Despre maniera în care proprietatea intelectuală - Pagina 107 . 48% în mare și foarte mare măsură. Angajatorii evaluează tinerii angajați ca deținând aceste competențe. 60% dintre profesori afirmă clar că ar avea nevoie de cunoștințe aprofundate de antreprenoriat pentru îmbunătățirea performanțelor proprii. studenții sunt mai încrezători în autoevaluarea cu privire la abilitatea de a fi întreprinzător (42% consideră că le au. noi tehnologii. în timp ce 30% într-o proporție medie. doar 6% nu. doar 28% interesați. Mai mult. 51% dintre ei fiind indeciși. În plus. Profesorii afirmă preocuparea în (foarte) mare măsură pentru a chestiona satisfacția studenților și a angajatorilor (53%) și a modifica/ actualiza în consecință planurile de învățământ pentru a fi in concordanță cu evoluțiile din domeniile: antreprenoriat. 39% sunt indeciși. iar 37% sunt indeciși. cam în aceeași proporție considerând și că stăpânesc competențe de comunicare și de negociere. necesare antreprenorilor. 22% în mare și foarte mare măsură. 32% într-o proporție medie. 8% nu au răspuns .Profesorii: 38% în foarte mică și mică măsură. sau de a formula proiecte. în proporție de 43%. inovare. Această situație este surprinzătoare și mai ales contrazisă de faptul că 92% dintre studenți și 74% dintre angajatori nu stiu despre vreun centru de informare cu privire la proprietatea intelectuală. 53% dintre ei afirmând că au abilități de evaluare a proprietății intelectuale. iar o treime sunt indeciși. interesul lor de a afla mai mult despre valorificarea proprietății intelectuale în universități nu este foarte clar exprimat. angajatorii sunt fermi în a afirma (72%) că sunt necesare cunoștințe (foarte) bune în domeniul antreprenoriatului. 42% la nivel avansat..

ori Metodele de transmitere a cunoștințelor sunt moderne și eficiente – a doua cifră din paranteze. Aceeași opinie este împărtășită și de 68% dintre angajatori. 62% dintre profesori afirmă că îmbunătățesc cu o largă extensie programul de studiu pe baza informațiilor de asigurare a calității. doar 6% folosindu-le (foarte) puțin. similară fiind situația și în ce privește legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. târg de job-uri – între paranteze): . în proporție de peste 50% consideră că angajații ar trebui să stăpânească aceste abilități în (foarte) mare măsură. 40% (35) într-o proporție medie. demonstrează necesitatea demersurilor în acest sens. dacă ne raportăm la scorurile rezultate la itemi precum Programul încurajeaza colaborarea între studenți pe baza intereselor academice (ex. Procentul de peste 50% dintre studenți și cadre didactice care consideră că stăpânirea acestor trei domenii (cercetare. satisfacția studenților de la Timișoara comparativ cu celelalte centre universitare pare a fi mai ridicată. 1% (3) nu au răspuns. 3% (7/ 5) nu au răspuns. Și cadrele didactice afirmă deopotrivă 62% dintre ei că nu știu să existe vreun centru de valorificare a proprietății intelectuale în universitate (32% afirmând clar că nu).poate fi însă protejată își declară ferm interesul de a afla mai multe prin participarea la cursuri 51% dintre studenți. Studenții apreciază totodată că au acces la resurse de informare actualizate la bibliotecă și la materiale puse la dispoziție de către profesori într-o proporție mult mai mare decât studenții din celelalte centre: 16% (17/ 7) în foarte mică și mică măsură. Din punct de vedere al derulării didactice. același procent fiind în (foarte) mare măsură interesați să își îmbunătățească performanța în acest domeniu. 32% (35) într-o proporție medie. 72% dintre profesori afirmă că utilizează în (foarte) mare măsură canalele de comunicare virtuală în interacțiunea dintre ei. De asemenea. 6% (1) nu au răspuns . Cu toate acestea. respectiv cu studenții. 36% (45) în mare și foarte mare măsură. iar 14% (foarte) puțin. vizite de studiu. conținutul cursurilor raportat la cerințele pieței muncii este mai puțin bine cotat. proprietate intelectuală) le-ar mări șansele de angajare/ performanța profesională. proiecte academice în echipă) sau Studentul are posibilitatea de a alege configurația programului de studiu (ex. 23% folosesc aceste date la nivel mediu.Profesorii: 17% (28) în foarte mică și mică măsură. cam același procente înregistrându-se și la întrebarea privind aprecierea generală a acestora cu privire la Pagina 108 . 62% (53/ 62) în mare și foarte mare măsură. În plus. recomandări privind angajarea. 52% (34) în mare și foarte mare măsură. antreprenoriat.Studenții: 19% (20) în foarte mică și mică măsură. exprimându-și interesul de a participa la cursuri pe această temă în mare sau foarte mare măsură. 23% la nivel mediu. 19% (25/ 26) într-o proporție medie. cursuri opționale diversificate) – prima cifră din paranteze. mai importantă chiar considerând abilitatea cu privire la managementul transferului tehnologic și al inovării (68%). Angajatorii la rândul lor.

dar și de convergența referitoare la interesul de a participa la cursuri care să le întărească abilitățile de CDI. proiecte de cercetare. contracte de licenţă. cam același procent și având încredere în evaluarea realizată pentru certificarea acestor competențe. Mai concret. 56% în mare și foarte mare măsură. doar ¼ dintre studenți afirmă că în (foarte) mare măsură cunosc cerințele angajatorilor la nivel național. Opinii cu privire la serviciile de oferit de către ”Centrul interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale (CICVPI)” Atitudinea pozitivă manifestată de peste jumătate dintre respondenți cu privire la serviciile propuse a fi oferite de un astfel de centru. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social.Angajatorii: 13% în foarte mică și mică măsură.) este grăitoare. CD 63 Procent Ang 50 86 70 76 69 71 55 53 61 58 61 Pagina 109 . Ca o confirmare a acestei situații. de inovare și transfer tehnologic. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor. iar 40% sunt indeciși. tabelul de mai jos redă procentul respondenților care au acordat nota 9 sau 10 la tipurile de servicii enumerate.măsura în care programul creează competențe si deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studenților pe piața muncii. ori de protejare a proprietății intelectuale. C. Cu privire la serviciile propuse a fi oferite în cadrul centrului. 33% afirmă contrariul. proporția covârșitoare a studenților (96%)/ profesorilor (90%)/ angajatorilor (84%) care consideră că accesul gratuit la resursele acestui centru i-ar ajuta în activitățile academice pe care le desfășoară (cursuri. . conferinţe şi seminarii organizate de universitate. la nivel internațional situația fiind și mai rea: 52% nu cunosc. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. aprofundarea cunoștințelor etc. declaraţii sub semnătură. declarându-și disponibilitatea de a participa la activitățile sale este evidențiată de scorurile foarte ridicate pe care le-au acordat. iar 6% nu au răspuns – cu privire la măsura în care Programul creează competențe și deprinderi de execuție necesare pentru inserarea studentilor pe piata muncii. adică le consideră extrem de utile: Servicii Workshop-uri. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. în timp ce 25% într-o proporție medie. doar 13% da.

profesori. dublate de datele anterior menţionate care arată că mai mult de jumătate dintre respondenţii tuturor celor trei categorii (studenţi. regional. în care nu numai cursurile au fost agreate de majoritatea respondeţilor. training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate. cu acelaşi procent sau la distanţă foarte mică (69%) situându-se opţiunile pentru servicii în domeniul proprietăţii intelectuale. internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local. întăresc oportunitatea unui astfel de centru. naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare. Toate acestea. observăm din aceste date nevoia unei legături mai puternice cu mediul economic. mediul economic exprimându-şi disponibilitatea (în proporţie de 74%) de a oferta granturi pentru teme de cercetare de interes pentru ei. prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. Pagina 110 . precum şi necesitatea desfăşurării mai multor activităţi de cercetare decât cele desfăşurate în prezent. regional. international (71%). naţional. (în mod poate surprinzător se observă şi cam aceeaşi ierarhizare a celor mai bine cotate răspunsuri în rândul angajatorilor).obligaţii etc. De asemenea. regional. dar şi ideea de bibliotecă virtuală interuniversitară. national.Accesul la baze de date specializate (86%) .Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local. cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale Ofertarea de granturi/teme de cercetare propuse de mediul privat 59 54 71 67 65 64 64 72 70 61 69 64 55 58 64 53 80 762 73 74 Observăm că serviciile cele mai bine cotate de răspunsurile cadrelor didactice (CD). sunt: . angajatori) îşi manifestă interesul pentru cursurile propuse.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative.Consultanţa pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale (80%) . care să faciliteze cooperarea interuniversitară. 2 Acest procent este calculat în funcție de respondenții care au completat răspunsul la această întrebare. manuale. considerandu-le utile. tipărirea de reviste.

SINTEZA REZULTATELOR CERCETĂRII Analiza comparativă a sondajului efectuat asupra studenţilor Secțiunea A Opinii despre programul de studiu urmat Pagina 111 .

Pagina 112 .

Pagina 113 .

Pagina 114 .

Pagina 115 .

aceștia consideră de asemenea că au o mai Pagina 116 . științe exacte sau științe ale naturii tind să aprecieze că beneficiază de cunoștințe suficiente în vederea integrăriii pe piața muncii. studenții care urmează un profil tehnic .Aproape toți studenții care urmează științe economice (97% mențiuni în foarte mare măsură și mare măsură la întrebarea A2) menționează că se pot integra pe piața muncii cu cunoștințele deprinse din programul de studiu.Opiniile față de programul de studiu diferă în funcție de mai mulți factori: . . însă consideră că au mai puține opțiuni în alegerea configurației programului de studiu. mai mult decît cei de la alte specializări.Pe de o parte.

sociale. . însă sunt de părere că sistemele de evaluare sunt în mai mică măsură transparente și stimulative. nu există o diferențiere pe centre universitare. drept consideră în mai mare măsură decât ceilalți studenți că programul de studiu pe care îl urmează este realizat astfel încât să dezvolte abilități antreprenoriale. politice.mare libertate în a alege configurația programelor de studiu. Secțiunea B Evaluarea facilităților și dotărilor din cadrul programului de studiu Pagina 117 . diferențe notabile apar la comparația pe domenii de studiu: studenții de la științe umaniste.În ceea ce privește dezvoltarea abilităților antreprenoriale.Totodată se remarcă faptul că studenții care urmează programe de studiu în științe ale naturii consideră că acestea înglobează mai multe cunoștințe despre proprietatea intelectuală decât celelalte programe de studiu. .

Pagina 118 .

Aceștia din urmă consideră că au la dispoziție materiale actualizate la bibliotecă și că au acces la materiale didactice în mai mare măsură decât studenții celorlalte două universități. diferența constând în aprecierile celor care studiază la Universitatea de Vest. Opiniile studenților sunt relativ asemănătoare. observăm că studenții a căror specializare face parte din domeniul științelor naturii sunt mult mai mulțumiți de dotările și Pagina 119 .Evaluarea dotărilor și facilităților oferite studenților în cadrul programelor de studiu a inclus atât evaluarea calității conținutului materialelor de studiu cât și a “cadrului material” oferit de cele trei universități. Comparând opiniile studenților care urmează programe diferite de studiu.

au mai puține legături cu mediul economic. prin profilul urmat. Secțiunea C Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități Pagina 120 . Aceștia consideră că nici cursurile pe care le urmează nu sunt în concordanță cu cerințele pieței muncii și că. Cel mai puțin multumiți de dotările și facilitățile programului de studiu sunt studenții care urmează profile precum științe umaniste. științe politice.facilitățile pe care la au la dispoziție decât colegii care urmează alte specializări. științe sociale.

Pagina 121

Pagina 122

Pagina 123

Abilități de nivel ridicat de comunicare și de negociere sunt menționate de cel puțin jumătate din studenții care au participat la studiu. în mai mică măsură de cei care urmează un profil tehnic. însă declară că au unu nivel de cunoaștere mai redus în alte domenii sau discipline conexe programului de studiu urmat.Această secțiune se supune în mare măsură subiectivității. alături de cei care se pregătesc în științe exacte. Studenții de la științe umaniste. precum și mediul informațional / practice conferit de programul de studiu urmat. În ceea ce privește domeniul de cercetare-dezvoltare-inovare. inovarea și utilizarea instrumentelor informatice specifice. consideră că au abilități mai ridicate decât ceilalți de evaluare a proprietății intelectuale. Aceștia. doar unul din zece studenți consideră că are un nivel ridicat în elaborarea proiectelor sau că deține abilitatea de a fi întreprinzător. Cel puțin o treime din studenții intervievați au declarat că au abilități de nivel ridicat în ceea ce privește creativitatea.elaborarea propunerilor de proiecte și antreprenoriatul întrunesc mai puține mențiuni din partea respondenților. Evaluarea propriilor cunoștințe și abilități referitoare la domeniul de studiu precum și a abilităților individuale are însă și avantajul de a testa capacitatea de autoevaluare a respondenților. sociale și politice alături de cei de la științe economice sunt cei care își cunosc cel mai bine domeniile de studiu. cel mai ridicat nivel de pregătire îl au studenții care urmează un program de studiu în științele naturii. Abilitățile care nu decurg în mod necesar din cursurile cuprinse în programul de studiu . Secțiunea D Opinii față de intrarea pe piața muncii Pagina 124 .

Pagina 125 .

Pagina 126 .

Pagina 127 .

politice sau drept consideră că a avea acces la o astfel de resursă este un avantaj în vederea angajării. sociale. Cunoștințele din domeniul antreprenoriatului sunt la fel de importante . Pagina 128 . de cele mai multe ori. aceștia consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe poate conduce la creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă.cel puțin jumătate dintre cei intervievați consideră că deținerea unor astfel de cunoștințe ar constitui un avantaj în vederea angajării. 65% dintre studenții care urmează un program de studiu în științe umaniste. etapa în care foștii studenți încep. încearcă să se integreze pe piața muncii. Interesul studenților pentru dobândirea de cunoștințe în domeniul cercetării. în timp ce doar unul din opt declară că are cunoștințe despre cerințele angajatorilor din domeniul lui de specializare la nivel internațional.Momentul absolvirii facultății reprezintă. Aproximativ unul din patru studenți consideră că este la curent cu cerințele angajatorilor din domeniul lor de specializare. Întrebările din această secțiune vizează nivelul de cunoștințe despre cerințele angajatorilor precum și nevoile suplimentare ale studenților în vederea obținerii locului de muncă dorit. Segmentarea pe centre universitare arată că studenții din București se diferențiază foarte puțin de ceilalți în ceea ce privește nivelul de cunoștințe ce vizează cerințele angajatorilor din țară. dezvoltării și inovării sau de cunoștințe din domeniul transferului tehnologic este foarte ridicat. Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară este considerat a fi un avantaj în vederea angajării de către jumătate din toți studenții care au participat la studiu. însă se distanțează mult față de ceilalți prin nivelul mai scăzut de cunoștințe referitor la angajatorii din afara țării. Trecerea de la o etapă la alta presupune ca absolventul să dețină minimul de cunoștințe și abilități necesare la finalizarea studiilor în vederea angajării.

Secțiunea F Surse de informații pentru noutăți din domeniu Pagina 129 .

Pagina 130 .

Aceasta este principala sursă de informații cu precădere pentru studenții de la științe umaniste. Pagina 131 . Studenții care se pregătesc în științe inginerești și cei care frecventează cursurile Universității Politehnica din București apelează în mai mare măsură la informarea prin canale virtuale precum grupurile electronice. Observăm că prezentările realizate la cursuri constituie o sursă de informații importantă pentru jumătate dintre respondenți. forumuri etc. politice sau drept. O treime din totalul studenților apelează și la materialele din cadrul bibliotecilor universitare. sociale.Accesul la diverse surse de informare precum și conținutul programului de studiu urmat sunt factori care influențează nivelul de informare al studenților cu privire la noutățile din domeniul lor de studiu. Centrele de specialitate pe domenii de interes sunt aproape inexistente .doar câțiva studenți ai Universității din Craiova și ai Universității de Vest declară că apelează la această sursă. aceasta din urmă fiind cea mai importamtă sursă pentru studenții de la Universitatea de Vest și pentru aceia care sunt înscriși la programe de studiu în domeniul științelor naturii. Foarte puțini studenți nu au acces la astfel de surse de informare.

J Atitudini și opinii față de proprietatea intelectuală Pagina 132 .Secțiunile G. H. I.

Pagina 133 .

în timp ce protejarea proprietății Pagina 134 . Unul din trei studenți este interesat și de managemenentul inovării și transferului tehnologic. proiecte de cercetare. Doar unul din 100 de studenți menționează că a auzit despre un astfel de centru. sociale. politice sau de drept arată un interes mai mare față de frecventarea unui curs pe tema valorificării proprietății intelectuale decât ceilalți respondenți. management al inovării. Interesul față de proprietatea intelectuală a fost măsurat prin întrebări referitoare la disponibilitatea frecventării unor cursuri pe teme ce țin de acest domeniu: valorificare. aspecte juridice.Centrele de informare cu privire la proprietatea intelectuală nu sunt deloc cunoscute. Studenții din cadrul Universității din Craiova și cei care urmează profile de studii umaniste. protejare.

intelectuale în România și Uniunea Europeană ar constitui un curs ceva mai interesant decât anteriorul: 45% dintre studenți s-ar înscrie la acesta. În funcție de domeniile de studiu, observăm că studenții de la profile umaniste, sociale, politice sau drept ar fi cei mai interesați de un astfel de curs - 70% dintre aceștia declară că ar frecventa cursul pe această tematică. Cursul care ar curpinde aspecte juridice privind proprietatea intelectuală ar fi frecventat tot de o treime din studenți, în mai mică măsură însă de către studenții din București și de cei care se specializează în științe exacte. Managementul proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare ar aduna în sălile de curs două treimi din studenții care au răspuns, cei mai interesați de acest subiect fiind studenții de la Universitatea din Craiova și cei înscriși la științe umaniste, politice, sociale sau drept.

Pagina 135

Datele arată că există o nevoie de informare cu privire la activitățile de cercetare dar și un interes și disponibilitate de a participa la astfel de activități. Cel puțin jumătate dintre participanți sunt interesați să participe în activitățile laboratorului virtual și să cunoască activitățile de cercetare și inovare și pe cele de antreprenoriat ale colegilor de la alte universități. Interesul cel mai pronunțat se manifestă față de potențialele colaborări cu colegi din același an din cadrul aceluiași domeniu de la alte universități din țară sau din străinătate, mai ales de către studenții care sunt înscriși la științe umaniste, sociale, politice sau drept.

Pagina 136

Secțiunea K Impactul centrului asupra activității academic

Ideea existenței unui centru interuniversitar care să acționeze ca o punte de legătură între studenții din centre universitare diferite este agreată aproape în unanimitate, mai ales în situația în care centrul își propune să întrunească multe dintre tematicile față de care am întâlnit atitudini favorabile anterior: acces la o bibliotecă virtuală, consultanță și cursuri pe tema proprietățâii intelectuale, antreprenoriat etc.

Pagina 137

Analiza rezultatelor dobândite prin cercetări sociologice de înaltă ţinută profesională. Spre deosebire de perioada industrializării. cerinţele secolului XXI au adus un suflu nou. european şi nord-american. Până în prezent Universitatea Politehnica din Bucureşti. Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris (Franta). Având în vedere cerinţele actuale pe piaţa muncii în contextul unei societăţi bazate pe cunoaştere. Pagina 138 . într-o perpetuă mişcare. tehnologie. Universitatea De Paul din Chicago. o serie de programe internaţionale de cooperare cu Universitatea Tehnica din Darmstadt (Germania). prin dinamizarea forţei de muncă şi a adaptabilităţii acesteia cu cerinţele. Totodată. masteranzi. a modului şi tehnicilor de predare în domeniul cercetării. prin Facultatea de Antreprenoriat. Din păcate aceste colaborări nu au vizat decât un număr limitat de studenţi care să beneficieze de aceste cursuri. inovării. din cadrul proiectului POSDRU "Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. prin urmarea acestor cursuri beneficiarii – studenţi. universităţi din Statul Washington (SUA). Perspectivele Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale sunt orientate către o modernizarea reală a învăţământului universitar printr-o abordare înnoită a disciplinelor. valorificarea proprietăţii intelectuale şi antreprenoriat. CÂT ŞI CU PIAŢA MUNCII Cadru introductiv Analiza strategică efectuată în cadrul Centrului Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale. a pieţei muncii. a arătat că dezvoltarea durabilă a domeniului trebuie să se bazeze pe compararea şi confruntarea cu prestigioase cursuri de cercetare. în acest sens. programul. STUDIU DESPRE CUM SE POT INTEGRA ACESTE CENTRE ATÂT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR. dezvoltării. va asigura ca un număr cât mai mare de studenţi. îndeosebi în privinţa metodelor şi tehnicilor de valorificare a proprietăţii intelectuale şi de aprofundarea cunoştinţelor de cercetare. Universitatea Bocconi din Milano (Italia). cum ar fi: antreprenoriat. protejării şi valorificării proprietăţii intelectuale. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. au relevat compatibilitatea serviciilor propuse de către Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale cu nevoile actuale ale subiecţilor intervievaţi. doctoranzi şi cadre didactice tinere – vor dobândi o importantă experienţă practică într-o serie de domenii ale managementului modern. dezvoltare şi inovare. în care învăţământul era primordial orientat către o armonizare a inginerului cu locul de muncă la care acesta era repartizat. inovare. pe care Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale doreşte să-l iniţieze. elaborate la nivel international. Ingineria şi Managementul Afacerilor a iniţiat. dezvoltare. masteranzi sau absolvenţi să dobândească abilităţile şi competenţele necesare asigurării unor performanţe în domeniul valorificării proprietăţii intelectuale şi în cel al antreprenoriatului. valorificarea şi protejarea proprietăţii intelectuale etc.V.

autonomia în îndeplinirea sarcinilor constituind de asemenea un deziderat. o mai mare bogăţie şi varietate. Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare. Prezentarea cursurilor Ultimii ani au pus în evidenţă o nevoie sporită a managementului CDI. cu rolul formarii de specialişti capabili să facă faţă competenţei specifice economiei de piaţă.Factori de influenţă ai valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . Un exemplu clasic în această privinţă îl reprezintă inginerii care lucrează în Silicon-Valley. materializată într-un portofoliu cuprinzător de discipline manageriale.În acest context. inginerul este chemat să contribuie la creşterea competitivităţii firmei/companiei şi la dezvoltarea durabilă a acesteia.Trăsături principale ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Mecanisme şi modele ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală : Pagina 139 .Definirea valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . Ca absolvent al universităţii – şi potenţial manager. prezentând totodată tehnici. cel în cunoaştere deţine propriile mijloace de producţie. De aceea. Această terminologie implică faptul că inovarea şi învăţarea continuă fac parte din munca acestuia. prin cursurile: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile. Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale. Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană. inovare. structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. de inovare şi de transfer tehnologic. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. Centrul Interuniversitar Pilot de Comunicare şi Valorificare a Proprietăţii Intelectuale va aduce. inginerul « de tip nou » intră de asemenea în categoria « knowledge worker ». care datorită portabilităţii acesteia facilitează mobilitatea specialiştilor. spre deosebire de “lucrătorul manual”. tipologia şi structurile specifice valorificării drepturilor de proprietate intelectuală. cu siguranţă. conceptele. Se pot evidenţia aici propunerile de includere în noile planuri de învăţământ a acestor cinci discipline propuse în proiect: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi. Introducere în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală: . dezvoltare. reprezentate de cunoaşterea acumulată prin mijloace formale. Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic.

Finanţarea din contracte comerciale. .Principii ale organizării procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală . . prezentând totodată tehnici. .Descrierea procesului de inovare . tipologia şi structurile specifice procesului de inovare şi transfer tehnologic. . Procesul inovării. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Studiu de caz: inovarea în Uniunea Europeană.Definiţii şi concepte. .Managementul calităţii totale al inovării şi al transferului tehnologic.Finanţarea din fonduri nerambursabile . Bazele managementului inovării şi transferului tehnologic Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de inovare şi transfer tehnologic în universităţi şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces.Metodologii internaţionale de consultanţă şi de audit al inovării şi transferului Pagina 140 .Factori de influenţă ai ai inovării . Finanţarea inovării şi transferului tehnologic.Mecanisme ale procesului de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală . .Reguli şi legislaţie.Organizaţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală Metode de finanţare a valorificării drepturilor de proprietate intelectuală .Finanţarea din credite bancare Măsurarea inovării şi transferului tehnologic.Modele ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală Organizarea activităţii de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală: .Finanţarea din fonduri nerambursabile . ..Efecte ale valorificării drepturilor de proprietate intelectuală . Auditul inovării şi transferului tehnologic. .Finanţarea din fonduri de capital – risc . Organizarea inovării şi transferului tehnologic.Inovarea şi transferul tehnologic. structuri şi sisteme de evaluare şi de finanţare care se utilizează în procesul de inovare şi transfer tehnologic. Definiţii şi concepte.Organizaţii de inovare şi transfer tehnologic.Finanţarea din fonduri de capital – risc . .Metode de măsurare a inovării şi transferului tehnologic.Finanţarea din credite bancare . conceptele. .Statisitca inovării.

Ce este modelul de utilitate înregistrat? . conceptele. Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Cum se valorifică un brevet de invenţie? . când şi cum se solicită protecţie prin marcă pe plan naţional. când şi cum se solicită protecţie prin brevet pe plan naţional.Cui aparţine brevetul pentru o invenţie creată în cadrul unui contract de cercetare? .Care sunt beneficiile protecţiei prin marcă înregistrată? . prezentând totodată tehnici.Ce este dreptul de autor? Ce sunt drepturile conexe? .Care sunt taxele pentru obţinerea şi menţinerea în vigoare a unui model de utilitate înregistrat? .Care sunt taxele pentru înregistrarea şi menţinerea în vigoare a unei mărci? .Cât durează protecţia prin brevet? .Cum se transmit drepturile cu privire la marcă? Dreptul de autor şi drepturile conexe.De ce. .Sistemul Uniunii Europene de audit al inovării şi transferului tehnologic.Cum se dobândeşte protecţia? Pagina 141 .Cat durează protecţia prin model de utilitate înregistrat? .Cât durează protecţia prin marcă? .Studiu de caz: auditul inovării în Universitatea POLITEHNICA Bucureşti.De ce. european si mondial? . .Ce este o marcă? . Elemente de bază despre brevetele de invenţie.Care sunt beneficiile protecţiei prin înregistrarea modelului de utilitate? .Ce este brevetul de invenţie? .Cum se înregistrează o marcă? . tipologia şi structurile specifice brevetării invenţiilor. Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de brevetare a invenţiilor şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini acest proces. .Cum se înregistrează un model de utilitate? . structuri şi metode care se utilizează în brevetarea invenţiilor.Care sunt beneficiile protecţiei prin drept de autor şi drepturi conexe? . .Care sunt taxele pentru obţinerea si menţinerea în vigoare a unui brevet de invenţie? .Cum se valorifică un model de utilitate? Elemente de bază despre mărci. . comunitar şi mondial? .Cum se obţine un brevet de invenţie la OSIM? . .Care sunt beneficiile protecţiei invenţiilor prin brevet? .Care este legătura dintre brevetul de invenţie şi transferul tehnologic? Modele de utilitate.tehnologic. Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea Europeană.

Transferul de tehnologie bazat pe transmiterea directă a drepturilor de proprietate intelectuală . Prevederi de bază privind proprietatea intelectuală în contractele CDI. Care sunt principalele elemente şi probleme în negocierea şi redactarea unui acord de licenţiere? .Acorduri contractuale în transferul de tehnologie .Managementul drepturilor de PI pentru proiectele de CDI în care sunt implicate IMM-uri .Managementul drepturilor de proprietate intelectuală . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Cum se valorifică dreptul de autor şi drepturile conexe? . structuri şi metode care se utilizează în jurisprudenţa actuală din domeniul proprietăţii intelectuale. . prezentând totodată tehnici.Când se utlizează contractele de confidenţialitate .Principii generale privind identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer .Când se recomandă protejarea informaţiilor ca secret comercial? .Confidenţialitatea informaţiilor care constituie sau pot constitui obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală.Ce sunt organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi care sunt ele în România? Secretul comercial.Rolul unui director de proiect de cercetare în protecţia şi valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală Jurisprudenţa transferului tehnologic.Contracte de confidenţialitate în ambele sensuri . Pagina 142 .Protecţia secretelor comerciale .. .Care este durată protecţiei? . conceptele.Acorduri de licenţiere.Acorduri interne . tipologia şi structurile specifice jurisprudenţei.Identificarea şi acordarea drepturilor legale de posesie şi transfer .Cesionarea drepturilor de proprietate intelectuală .Cum se poate dezvolta o strategie de protecţie a secretului comercial pentru firmă? Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale.Avantajele şi riscurile licenţierii .Contracte de confidenţialitate .Ce sunt secretele comerciale? . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a jurisprudenţei actuale în domeniul proprietăţii intelectuale şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a utiliza mecanismele jurisprudenţei.Alte metode şi modalităţi de transfer de tehnologie bazate pe transmiterea indirectă a drepturilor de proprietate intelectuală . . .

Dezvăluirea în timpul negocierilor preliminare . .Controlarea executării proiectului . Obiectivul general al disciplinei este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a procesului de management antreprenorial al proiectelor de cercetare. inovare şi să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni şi a sprijini aceste procese. Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare.Analizarea rezultatelor Managementul calităţii proiectelor CDI: . . prezentând totodată tehnici.Estimarea resurselor .Organizarea proiectului .Probleme ale managementului calităţii totale Pagina 143 . inovare.Definirea conceptelor de bază .Evaluarea si controlul riscurilor Managementul resurselor CDI: .Conducerea activităţilor de proiect .Alocarea resurselor . inovare.Previzionarea tendinţelor de risc Managementul implementării proiectului CDI: . Introducere în managementul proiectelor de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI): .Dezvăluirea informaţiei în scopul protecţiei prin brevet şi alte drepturi de PI . dezvoltare.Căi legale de prevenire a dezvăluirii informaţiei de utilitate tehnologică . dezvoltare.Urmărirea şi raportarea derulării proiectului . Disciplina îşi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile.Dezvăluirea know-how-ului .Analiza si stabilirea obiectivelor de proiect . dezvoltare. tipologia şi structurile specifice proiectelor de cercetare. conceptele.Stabilirea sarcinilor ..Garanţii cu privire la know-how Codul internaţional de conduită în domeniul transferului de tehnologie.Domeniul de aplicare a codului. inovare.Achiziţionarea resurselor Organizarea activităţilor proiectului CDI: .Dezvăluirea în licenţe sau acorduri de know-how . dezvoltare.Avantajele şi dezavantajele participării companiilor în societăţi mixte Contracte de furnizare de know-how. structuri şi sisteme de finanţare care se utilizează în realizarea proiectelor de cercetare.Definiţie şi caracteristici .Obiectivele şi principiile codului internaţional de conduită .

dezvoltare. de comunicare. a formării în domeniul mangementului de proiect şi în cel al valorificării proprietăţii intelectuale. inovare: .Finanţarea din fonduri de capital – risc .Corelarea şi validarea interdisciplinară a curricula. . inovare: .Elaborarea studiului de fezabilitate Metode de finanţare a proiectelor de cercetare. în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii a activitatii didactice şi ştiinţifice. de lucru în echipa. în scopul evitării unor specializări foarte înguste. al fiecarui domeniu şi program de studii. aplicativ.Creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea bazei materiale.Implicarea unui număr mai mare de studenţi şi a cadrelor didactice tinere în activitatea de cercetare.Dezvoltarea platformei informatice si extinderea comunicării în predare.Îmbunătăţirea calităţii cursurilor predate.Finanţarea din credite bancare Programul academic În urma studiului efectuat. La nivelul fiecarei facultăţi. . .Extinderea profilurilor inter si multidisciplinare. în găsirea unor locuri de muncă adecvate pregătirii lor.Ghid practic de redactare a proiectelor .Amplificarea formării antreprenoriale. Pagina 144 . . care pot crea greutăţi absolvenţilor. . .Promovarea.Manualul calităţii Elaborarea proiectelor de cercetare. . . proiectelor şi laboratoarelor. de nevoile reale ale economiei de piaţă.Accentuarea caracterului practic. prin actualizarea permanentă a informaţiilor. prin fiecare disciplină. .Elaborarea planului de afacere . de participare la dezvoltarea unui mediu global. dezvoltare. pentru universităţile partenere se fundamentează următoarele obiective strategice: . în vederea creşterii valorii adăugate.Dezvoltarea structurilor de tip laborator.Legarea mai strânsă a procesului didactic de activitatea practică. a abilităţilor de lider.Orientarea conţinutului disciplinelor către dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii de inovare.Trecerea la predarea problematizată.Finanţarea din fonduri nerambursabile . . .. obiectivele sunt: . . care să permită un răspuns rapid la exigenţele pieţei municii. al seminariilor.Înnoirea ştiinţifică a disciplinelor din curriculum.

Creşterea performanţelor ştiinţifice şi antreprenoriale pentru toate programele de doctorat organizate de universitate.Deschiderea programelor de masterat spre domeniile ştiinţifice de vârf. .Sisteme modulare. proiecte de cercetare etc. marketingului. prin teme de casa.Învăţământ deschis şi la distanţă. valorificării proprietăţii intelectuale.Dezvoltarea unui marketing educaţional pentru promovarea programelor de master ale universităţii.Abordarea domeniilor de vârf şi a celor interdisciplinare. . prin module de discipline opţionale şi facultative. cu noile direcţii şi orientări manifestate pe plan european.Informatizarea sistemului de predare şi evaluare. prin editarea de material didactic actualizat şi de nivel ştiinţific corespunzator. didactice şi pedagogice.Asigurarea educaţiei complementare în domeniul comunicării. adaptabile la cerinţele şi posibilitatile cursanţilor sau ale agenţilor economici.Integrarea studenţilor din programele de master în proiectele de cercetare ştiinţifica ale universităţii. . . Restructurarea programelor de master trebuie să vizeze: .Dezvoltarea programelor de masterat racordate la standardele europene.Deschiderea programelor de doctorat spre mediul economic.Structuri instituţionale dedicate. Universităţile partenere trebuie să îşi continue procesul de modernizare a tehnologiilor didactice prin: . - Pagina 145 .Flexibilitatea permanentă a programelor de masterat şi adaptarea la cererea existentă pe piaţa muncii.Diversificarea domeniilor de formare. . alte instituţii publice sau private.. ulizând platforma informatică a universităţii. antreprenoriatului. În cazul studiilor universitare de doctorat se impun: . Formarea continuă trebuie dezvoltată prin: . a conţinuturilor şi metodelor.Creşterea ponderii temelor şi disciplinelor pentru care lucrările aplicative se desfaşoară pe grupuri mici. . în funcţie de grupurile ţintă. .Extinderea învăţământului asistat de calculator la toate disciplinele. . . . . .Îmbunătăţirea conţinutului manualelor universitare.Dezvoltarea pregătirii personale. cu universităţi din ţară sau străinatate. . . al dezvoltarii în carieră etc. împletind experienţa şi rezultatele proprii. adaptându-le la condiţiile concrete locale. . flexibile.Creşterea ponderii activităţilor de pregătire individuală a studenţilor.Susţinerea unor masterate în parteneriat cu agenţii economici.

managementul riscului. asigurarea calităţii. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale. prin creşterea participării active a studentilor la procesul de învatamânt şi de cercetare. sunt necesare: Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf. Diseminarea şi sprijinirea excelenţei academice şi antreprenoriale. precum şi realizarea unui parteneriat academic. Promovarea schimburilor academice între universităţile partenere din ţară şi din străinatate. Participarea personalului la programe de formare continuă. informaţii şi literatură de specialitate. Valorificarea potenţialului uman Pentru valorificarea potenţialului uman al universităţii. Creşterea autonomiei centrelor de cercetare în abordarea parteneriatelor şi a valorificării resurselor. În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică şi inovarea. Autoevaluarea periodică a programelor de studii din cele trei cicluri universitare. Încurajarea mobilităţii cadrelor didactice. - - Pagina 146 . a prestigiului. având în vedere problemele majore ale societăţii. atât pentru cercetări ştiinţifice naţionale şi internationale. privind dezvoltarea durabilă. sunt necesare: Promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe performanţă şi probitate. cât şi pentru schimburi de idei. în parteneriate intra şi interuniversitare sau nonacademice. Atragerea pentru cariera didactică a celor mai performanţi tineri. reputaţiei şi vizibilităţii internaţionale. cu respectarea cadrului legal.- - Deschiderea către industrie sau către nevoile de dezvoltare personală. dezvoltarea locală şi regională. pentru creşterea calităţii tuturor activităţilor din universitate. Asigurarea flexibilităţii în modul de utilizare a timpului universitarilor. cu potenţial pentru performanţă în cercetare. De asemenea. în vederea valorificării proprietăţii intelectuale. Dezvoltarea mecanismelor şi pârghiilor interne de autoevaluare. Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare. trebuie avută în vedere promovarea unui dialog permanent cu studenţii. în vederea creşterii performanţelor. Gestionarea rezultatelor ştiinţifice obţinute în universitate. Managementul calităţii În privinţa managementul calităţii se impun urmatoarele obiective: Integrarea universităţii într-un proces de evaluare internaţionala.

Evaluarea juridică şi legală a ideilor. POSDRU/86/1. . articolelor ştiinţifice şi a rezultatelor cercetării din universitate.Asigurarea de suport cercetătorilor la început de carieră pentru aplicarea ideilor acestora. Promovarea transparenţei cu privire la calitatea procesului de învăţământ în universităţile partenere. conferinţe şi seminarii pentru universitate. programele centrului sunt: Programul de inovare: . Tineretului şi Sportului. .Examinarea tehnică a ideilor inovative în scopul determinării aplicabilităţii. Dezvoltarea schimbului de bune practici cu universităţi performante din ţară şi din străinatate. inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” şi a acordului de parteneriat încheiat cu Ministerul Educaţiei.- Analiza şi adaptarea periodică a managementului calităţii.2/S/56872.Conducerea şi organizarea de workshops. Cercetării. Creşterea exigenţei în atragerea şi promovarea cadrelor didactice şi nedidactice în universitate. . în scopul determinării tipului de protecţie legală care poate fi promovat. Programul de proprietate intelectuală: .Iniţierea şi realizarea de proiecte în domeniul inovării şi transferului tehnologic.Asigurarea suportului tehnic şi legal investitorilor care achiziţionează licenţe de brevet de invenţie şi facilitarea comunicării dintre aceştia şi autorii invenţiilor. pentru finanţarea proiectului cu titlul “Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă. iar pentru rezolvarea acestora facilitează cooperarea dintre acestea şi centrele de cercetare din universitate. Pagina 147 . . tehnologie. Programele centrului Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale a fost înfiinţat în baza contractului nr. Ţinând seama de rezultatele acestui studiu. stadiului cunoscut al tehnicii şi corespondenţei cu cerinţele tehnice care sunt stipulate în legislaţia privind proprietatea intelectuală. .Prestarea de training şi consultanţă în domeniul legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală.Dezvoltarea şi utilizarea retelelor electronice de conexiune cu industria. . prin utilizarea instrumentelor specifice inovării. în vederea obţinerii protecţiei naţionale sau internaţionale. pentru a forma baza de date cu problemele tehnice ale firmelor.Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale.Organizarea de training şi dezvoltarea curriculei pentru formare inovativ – antreprenoriala. comunitaţile locale şi industrie în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic. . . în vederea asigurării standardelor de performanţă.

workshops şi seminarii. . Concluzii Pe baza acestor rezultate. dezvoltarea. în Pagina 148 .Dezvoltarea cooperării şi a comunicării cu agenţii economici la nivel local. . în scopul utilizării pe o scară mai largă conceptelor educaţiei inovativ – antreprenoriale. . regional şi internaţional.Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea obţinerii licenţierii celei mai avantajoase. . şi training specializat.Elaborarea de ghiduri practice pentru cercetare – dezvoltare şi documente privind politica universităţii în acest domeniu.prin formarea profesională.Follow-up asupra proiectelor de CDI ale universităţii aflate în derulare. Universităţile partenere îşi asumă conceptul de universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman.Promovarea parteneriatelor strategice în domenii cum sunt cercetarea. în noua strategie. regional sau internaţional. construcţie instituţională. Programul de cooperare şi comunicare: . . prin utilizarea metodei optime în fiecare caz în parte. a fost îmbunătăţită strategia universităţilor partenere. internaţional şi la întreprinderi industriale.suport al cercetării şi dezvoltarea relaţiilor strategice cu institutii de cercetare si cu agenţi economici in domeniile de cercetare şi dezvoltare ale universităţii. cursuri. . cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică producătoare de cunoaştere. .. declaraţii sub semnatură. VI. contracte de licenţă. . dimensiunea culturală a universităţii îşi păstrează importanţa majoră în cultivarea identităţii instituţionale şi a unei reputaţii distincte. . a cercetării ştiinţifice . Astfel.Colaborarea cu reţele .prin producerea de cunoaştere şi a inovării ca principale obiective ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.Elaborarea documentelor necesare transferului tehnologic. obligaţii etc. precum şi prin inovaţiile şi adaptările tehnologice care condiţionează creşterea economică a ţării. misiunea asumată de universităţi este gândită ca o intersecţie a educaţiei . prin care se condiţionează capacitatea de inovare a unei ţări.Informarea asupra surselor şi oportunităţilor de finanţare a proiectelor universităţii. În acelaşi timp.Crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea proprietăţii intelectuale şi dezvoltarea transferului tehnologic.Dezvoltarea capacităţii de CDI a universităţii prin training.Promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local. Producerea cunoaşterii. cum sunt clauze confidenţiale. regional.Evaluarea proprietăţii intelectuale pentru determinarea valorii economice predictibile a ideii inovative. . Programul suport pentru activitatea CDI: .Includerea centrelor de cercetare ale universităţii în reţele similare. .Asigurarea marketing-ului privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local.

Universitatea utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale. . lucrări cu aplicabilitate practică. utilizarea inovaţiei tehnologice. care să stea la baza unor viitoare parteneriate economice. apreciem că. va creşte personalul alocat transferului tehnologic şi valorificării proprietăţii intelectuale şi se va mări numărul de studenţi în inovare şi în antreprenoriat. antreprenoriat şi valorificare a proprietăţii intelectuale. Un rol esenţial îl au cercetarea aplicativă. principiile de bază ale activităţii inovativ – antreprenoriale a universităţii sunt: . Nu putem obţine performanţele pe care ni le propunem fără o continuă şi intensă raportare la tot ceea ce a creat până acum gândirea managerială atât la noi în şcoală şi în ţară.Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale universităţii vor fi împărţite între universitate şi inventatori. Nu sunt suficiente numai eforturile didactice făcute zi de zi. tehnologie. Pagina 149 . cât şi pe plan mondial. comunicări şi referate ştiinţifice. . prin utilizarea conceptelor de ştiinţă. pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. A vorbi despre viitor poate dura o veşnicie. inovare. În cadrul acestei noi strategii.Universitatea promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice. Această strategie asigură creşterea gradului de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. să producă nu numai lucrări didactice şi note de curs. Centrul recent înfiinţat işi propune să stimuleze dezvoltarea cunoaşterii şi a activităţii în acest domeniu. diseminarea prin tehnologiile informaţionale. . de respect pentru trecut şi prezent. dimensiunea culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universităţii noastre. incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat. protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală. A face ceea ce ne propunem constituie însă o datorie de onoare. Pe baza noii strategii. inovarea şi antreprenoriatul. o asumare conştientă de responsabilitate. transmiterea prin educaţie şi prin formare profesională.principal prin cercetarea ştiinţifică. licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off.Universitatea supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile sale. dar şi studii analitice.

The Age of Discontinuity. McDougall (2005) . Swansson. N. (2000). 11.University start-up formation and technology licensing with firms that go public: a resource-based view of academic entrepreneurship.4: „Întărirea capacităţii administrative”. The public responsibility for higher education and research. Bergan (eds. Towards the Fifth-generation Innovation Process. 14 (1). A. Philip Shapira (2008) . J. 10. 273-278. 1188–1204.AN EXAMINATION OF MASTER’S LEVEL GRADUATE STUDENT EXPERIENCES AND ATTITUDES. & Richardson. M. vol. No.. Sydow. S. 2. P. A Thesis Submitted to the Graduate College of Bowling Green State University in partial fulfillment of the requirements for the degree of MASTER OF EDUCATION. Patricia P. & Gingras.G. Arvanitis. Switzerland: Swiss Institute for Business Cycle Research. Jackson (2007) . Powers. Joshua B.11. Strasbourg: Council of Europe. 206. M. 29. Zurich. B. Journal of Business Venturing 20. D. National Endowment for Science. Innovation Technology: How New Technologies Are Changing The Way We Innovate. 5. Baltimore. **** . May 2007. 1-8. Technology and the Arts. xxx . Blackman. University Governance in Uncertain Times: Refocusing on Knowledge Creation and Innovation.. Is There Any Impact of UniversityIndustry Knowledge Transfer on the Performance of Private Enterprises? An Empirical Analysis Based on Swiss Firm Data. 291–311. Gann.. Godin.. M. Cod SMIS – CNNR 2680. Rothwell. P (1969). si Balan. & Woerter. operaţiunea O 2. Jan Youtie.VII. Y. 9. 6. 2. J. (2007).2.7-31 8. si S. Harper and Row. axa prioritară 2: “Competitivitate prin cercetare. Altbach.1. Pagina 150 . (2005). dezvoltare tehnologică şi inovare”. D. World Class Worldwide: Transforming Research Universities in Asia and Latin America. London. 4. 7. and Dodgson. Drucker. pp.. New York. Council of Europe higher education series No. Guidelines to Our changing Society. Journal of Institutional Research .2010. L.Building an innovation hub: A case study of the transformation of university roles in regional technological and economic development. (2008). Weber. 12. Julie A. UC Berkeley. 3. Research Policy 37. 13. International Marketing Review. The place of universities in the system of knowledge production.. Kennedy. MD: Johns Hopkins University Press.Proiectul nr.2010 Graduate Student Satisfaction Survey As presented to the GA Delegate Assembly May 6. Roy (1994). cu denumirea „Evaluarea capacităţii de inovare şi promovarea spiritului antreprenorial în UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI”. Bibliografie 1. 2009.) (2005). Programul Operaţional Sectorial “Creşterea competitivităţii economice”. Research Policy . 2007.

Faţă de interviul de grup clasic. cum o spun. Particularitatea temei puse în discuţie determină compoziţia celor ce iau parte la interviu. corpul mediului de afaceri şi studenţii.). pentru a asigura o oarecare reprezentativitate. De obicei. în general şi cel de grup. Interviul. nu se cunosc între ei. prin urmare. ce limbaj trebuie folosit etc.). testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistenta. De aceea. cei convocaţi să fie cât mai diferiţi ca status şi rol. în cercetarea de faţă sunt desfăşurate două focus-grupuri: primul cu o structură mixtă (reprezentanţi din toate cele trei categorii ale grupului ţintă în mod egal). nefăcând parte din acelaşi grup natural. întrebări care sunt. În cadrul ghidului pentru focus-grup întrebările trebuie să fie relativ puţine (un număr de 7-10). câţi indivizi spun un lucru sau altul. cât durează aplicarea lui etc. în principal. cu întrebări specifice dinainte formulate. Interviul de grup. evident. identificarea mecanismelor de formare şi de exprimare a atitudinilor şi opiniilor. Se constituie astfel un public a cărui singura caracteristică regăsită la toate persoanele ce formează grupul este aceea că ele sunt afectate de o aceeaşi problemă şi atunci. deoarece de desfăşoară în faza iniţială a cercetării. ci ce anume spun oamenii. Cele două focus-grupuri propuse în metodologia de faţă. pot să fie considerare. Focus-grup-ul (interviu de grup focalizat) reprezintă un interviu de grup structurat. deschise. pentru ca focus-grupul să nu depăşească o durată de două ore (la un număr de 12 participanţi). de opinii şi idei. în primul rând. altfel nici n-ar mai avea sens o discuţie de grup. Vor fi intervievate aşadar persoanele expuse direct la impactul problematicii şi anume reprezentanţii grupului ţintă ai proiectului: corpul academic. realizate în condiţii similare. cum se modifică pe parcurs cele spuse etc. Datele obţinute vizează. dar principiul este ca. după modul cum se plasează (logic şi temporal) drept o preanchetă. prin interviu se pot rezolva. schimbul de replici. este o metodă calitativă. adică câte minimum două focus-grupuri pe aceeaşi temă. este de dorit ca invitaţii la discuţii să fie diferiţi sub aspectul altor caracteristici. reprezintă o metodă calitativă şi pentru faptul că aici nu interesează. Pagina 151 . următoarele aspecte: alegerea întrebărilor şi ameliorarea formulării lor (ce întrebări sau propoziţii sunt mai relevante relativ la o tema şi o populaţie. în mod deosebit. aplicarea focus-grupurilor se face în sistem pereche. în desfăşurarea focus-grupului mai intervine o deosebire esenţială: participanţii. În preanchetă.ANEXE Focus-grupul Obiectivul principal al unei investigaţii de tip focus-grup este de a obţine date sociale de profunzime. pe marginea acestor întrebări. pentru că presupune interacţiunea participanţilor. în interiorul unei categorii de public. chiar în versiunea lui structurată. pentru a mări gradul de confidenţă a datelor. şi al doilea cu reprezentanţii mediului economic. adică informaţii care ţin de “infrastructura” atitudinilor şi a opiniilor exprimabile de către subiecţi.

Prezentarea regulilor discuţiilor: • Închiderea telefoanelor mobile. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să se utilizeze recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? 5. pentru a ne cunoaşte mai bine. mediul economic etc. • Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor 1. care va dura aproximativ o oră şi jumătate”. Cât de important este pentru dvs. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. • La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. în ordinea preferată de dvs. • În primul rând. fără nici un fel de constrângere. în opinia dvs.Ghid de Focus . student. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt.) Pagina 152 . • Nu există răspunsuri corecte sau greşite de aceea vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. nu iniţiaţi discuţii în doi. Utilizăm şi metode video de înregistrare deoarece la un grup de 10 -12 persoane. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. deoarece dorim să discutam cu toţii. pe foaie se va trece statusul participantului la discuţie – cadru didactic. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. doar din înregistrarea audio nu se va înţelege cine ce a spus. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 3. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect). Vă mulţumesc. Exerciţiu scris (participanţii sunt rugaţi să noteze opţiunile în scris şi să le predea la finalul discuţiei. Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a studenţilor? 2. Prezentarea moderatorului.Mixt Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. Care ar fi. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. explicit pentru a utiliza înregistrarea video.

nu iniţiaţi discuţii în doi. ordonaţi următorii actori după importanţa pe care o au în asigurarea pregătiri viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii. Pentru dvs.Gândindu-vă la experienţa dvs. Aţi fi interesaţi să vă implicaţi în activităţile acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4. Pagina 153 . deoarece dorim să discutam cu toţii. Ghid de Focus-Grup .. Numele meu este…………. care va dura aproximativ o oră”. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. personală. Prezentarea proiectului (persoana din echipa de proiect) Prezentarea regulilor discuţiilor: Închiderea telefoanelor mobile La fiecare întrebare va rog să răspundeţi individual şi să vă adresaţi grupului. (prezentarea moderatorului). Explicaţi vă rog alegerea care se află pe prima poziţie / De ce aţi făcut această alegere (cel mai important factor) 6.Mediul Economic Formula de salut: “Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la aceasta discuţie. Cine are cea mai mare contribuţie în privinţa pregătirii viitorului absolvent pentru integrarea pe piaţa muncii? (1= Cel mai important 5= Cel mai puţin important) Facultatea Studentul/absolventul însuşi Angajatorul Asociaţiile profesionale Altcineva:…………. Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare. În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3. Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare 1.

pentru a ne cunoaşte mai bine. doar din înregistrarea audio. care sunt acelea? SAU Care consideraţi că sunt aspectele ce ar trebui îmbunătăţite în pregătirea din timpul facultăţii a tinerilor care ajung să lucreze în firma dvs. Cât de importantă vi se pare problematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării în zilele noastre? 2. vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în deplină libertate. Am nevoie să îmi daţi acordul dvs. În cadrul activităţii pe care o desfăşuraţi în organizaţia dvs. în opinia dvs. Vă mulţumesc.? 2. în ordinea preferată de dvs. mecanismele prin care angajatorii ar putea comunica către facultăţi cerinţele de competenţe şi abilităţi pe care le caută în potenţiali angajaţi? 4. În primul rând. La ce vă gândiţi în primul rând când spuneţi “proprietate intelectuală”? Secţiunea 2: Pregătirea Studenţilor(cu accent pe tematica de pregătire a centrului pilot) 1.Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pagina 154 . care vă nemulţumesc? Dacă da. Există aspecte privind pregătirea tinerilor absolvenţi care ajung să lucreze în firma dvs. fără nici un fel de constrângere. În cadrul procesului de angajare găsiţi că ar fi util să puteţi primi recomandări din partea facultăţii în ceea ce priveşte competenţele în domeniul inovării şi al proprietăţii intelectuale a anumitor absolvenţi? Care apreciaţi că ar fi beneficiile existenţei unui centru interuniversitar de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale pentru inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor? Aş dori acum să trecem la următoarea parte a discuţiei noastre şi să vă pun o altă întrebare legată de……. vă întâlniţi cu tematica proprietăţii intelectuale şi cea a inovării? 3. Utilizăm şi metode video de înregistrare. ca viitorii angajaţi să deţină cunoştinţe din domeniul proprietăţii intelectuale? Dar abilităţi de inovare? 3. explicit pentru a utiliza înregistrarea video. vă rog sa vă prezentaţi pe scurt. De aceea. nu se va înţelege cine ce a spus. Care ar fi. Cât de important este pentru dvs. deoarece la un grup de 10 -12 persoane. Secţiunea 1: Întrebări introductive 1. Vă cerem permisiunea de a utiliza mijloacele de înregistrare în vederea transcrierii. Secţiunea 3: Nevoile şi aşteptările participanţilor faţă de centrul pilot de comunicare.

În prezent cum apreciaţi parteneriatul dintre universităţi şi mediul economic în vederea diseminării şi valorizării rezultatelor cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice? 3.? Încheiere Aveţi comentarii pentru finalul discuţiei noastre? Mai doriţi să adăugaţi ceva? Vă mulţumesc frumos pentru participare……. Pagina 155 . Ce aşteptări aveţi de la un astfel de centru de comunicare? SAU: Pentru dvs. Aţi fi interesaţi să sprijiniţi dezvoltarea (să vă implicaţi în activităţile) acestui centru interuniversitar? Cum puteţi face acest lucru? 4. care este cel mai important lucru pe care îl aşteptaţi / doriţi de la un astfel de centru de comunicare? 2. Cum aţi dori ca activitatea centrului de comunicare să contribuie la activitatea firmei dvs.1.

) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare dintre cadre didactice.Chestionar .inovare Studenţii au posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii continue a performanţei profesorilor şi a şanselor inserţiei studenţilor dumneavoastră pe piaţa muncii. Analizând programul de studiu/cercetare în cadrul căruia activaţi. cercetători şi studenţi C. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Utilizarea informaţiilor de asigurare a calităţii pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 156 . Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ. Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dumneavoastră! Chestionar A.Cadre didactice / cercetători / doctoranzi Stimate cadre didactice/ Stimaţi cercetători şi doctoranzi. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea inserţiei studenţilor pe piaţa muncii Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare dezvoltare . consorţii de proiecte etc. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul activităţii didactice până în momentul de faţă. Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului de studiu/de cercetare pe care îl susţineţi? Conţinutul activităţilor didactice/de cercetare raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de cercetare. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. care vizează profesorii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. vizite de studiu.

inovare.cercetare Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu/de cercetare Cunoaşterea realizărilor cercetării. noi tehnologii. m-ar ajuta în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei profesionale Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Membrii facultăţii sunt încurajaţi să se dezvolte profesional şi să se perfecţioneze continuu Facultatea îi încurajează pe membrii în a deveni inovatori Inovarea este sprijinită prin grant-uri interne ale universităţii Există o planificare strategică pentru atragerea de fonduri în inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale Este încurajată şi se asigură pregătirea cadrelor didactice/ a cercetătorilor şi a studențţlor în domeniile: antreprenoriat. Planurile de învăţământ sunt periodic actualizate pentru a fi în concordanţă cu evoluţiile din domeniile: antreprenoriat. dezvoltării şi inovării ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 157 . Chestionarea sistematică a studenţilor şi cadrelor didactice contribuie la îmbunătăţirea calităţii în învăţământ Satisfacţia studentului şi a mediului economic este utilizată pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei programului de studiu/ de cercetare La nivel de facultate există informaţii actualizate privind nevoile şi opiniile angajatorilor referitoare la calitatea absolvenţilor Înfiinţarea unei biblioteci virtuale interuniversitare. care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic. societatea bazată pe cunoaştere etc. societatea bazată pe cunoaștere etc. dezvoltării şi inovării din domeniul în care activaţi Abilităţi de valorificare a proprietăţii intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice propriului domeniu academic /de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de proiecte de cercetare Capacitatea de a elabora propuneri de programe de studii Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de negociere D. noi tehnologii. inovare.

domeniul antreprenoriatului ar contribui la îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii Sunt interesat să obţin mai multe informaţii în ceea ce priveşte activităţile de cercetare. de interes? Articole de specialitate din reviste indexate ISI sau proceedings-uri de la conferinţe naţionale şi internaţionale Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale Cărţi din biblioteca universitară Canale mass-media: TV. Alta:……………………………. Care sunt principalele surse de informaţii pe care le utilizaţi cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac obiectul programului de studiu/ de cercetare pe care îl susţin E. În universitatea/facultatea în care dvs. reviste. forumuri. radio.. platformă virtuală etc.. În ce măsură aţi fi interesat de îmbunătăţirea continuă a performanţei prin frecventarea unor cursuri cu următoarea tematică: În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 158 .. există departamente funcţionale pentru inovare şi valorificarea proprietăţii intelectuale?  Da (precizaţi care)…………………………  Nu  Nu ştiu G. H.. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? ……………………………………………………………………………………………………………………. ziare Canale virtuale: grupuri electronice.  Nu utilizez asemenea surse de informaţii F. vă desfăşuraţi activitatea. inovare şi antreprenoriat ale cadrelor didactice/cercetătorilor din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară Sunt interesat de potenţiale colaborări academice cu cadre didactice/ cercetători din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate Sunt interesat de dezvoltarea unui laborator virtual. (continuare în pagina următoare) Centru de informare specializat în domeniul meu de interes (menţionaţi care):……………………….

declaraţii sub semnătură. consultanţă pentru proiecte şi cursuri (cu suporturi bibliografice în format electronic) pe teme de proprietate intelectuală. pentru a forma baze de date privind nevoile firmelor şi facilitarea cooperării dintre firme şi centre de cercetare din universitate Evaluarea ideilor.Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare. contracte de licenţă. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Workshop-uri. antreprenoriat. Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile dvs. conferinţe şi seminarii organizate de universitate. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. prin Notă Pagina 159 . I.) Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative. dezvoltare.. 1. inovare Universitatea Politehnica din Bucureşti. cercetare – dezvoltare – inovare. promovarea protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Accesul la baze de date specializate Dezvoltarea şi utilizarea reţelelor electronice de conexiune cu mediul economico-social. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice şi de cercetare pe care le desfăşuraţi?  Da (Completaţi următoarele două întrebări)  Nu (Treceţi la punctul J al chestionarului) I. articolelor ştiinţifice şi rezultatelor cercetării din universitate. în vederea îmbunătăţirii continue a performanţei cadrelor didactice şi a cercetătorilor. informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. Centrul va pune la dispoziţia acestora o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. actuale în domeniul didactic/ de cercetare. transfer tehnologic etc. în scopul stabilirii tipului de protecţie legală care poate fi aplicat Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale. În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. obligaţii etc.

.. Statutul dvs..... Aţi beneficiat de un grant de cercetare ca director de proiect......……………. tipărirea de reviste.  Conducător de doctorat  Cercetător ştiinţific Vă mulţumim şi vă asigurăm de confidenţialitatea răspunsurilor dvs. programul de finanţare) ……………………........... în ultimii 5 ani? Da (precizaţi tipul grant-ului.............. în universitate:  Membru al unei structuri decizionale privind dezvoltarea programelor de studii universitare  Cadru didactic................... L..... .........metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Promovarea ofertei universităţii către mediul economic local............. cărţi din domeniul cunoaşterii tehnologice Realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor de valorificare în mediul economico-social Consultanţă pentru obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale I..... 2.......................... naţional sau internaţional Traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională a documentaţiilor aferente tehnologiilor şi serviciilor inovative create în universitate Cursuri de perfecţionare..... manuale. training şi consultanţă privind proprietatea intelectuală şi metodele aferente de informare şi protecţie Editarea unor publicaţii de specialitate..............! Pagina 160 ... regional........ internaţional Asigurarea marketing-ului rezultatelor CDI din universităţi către mediul economic local... gradul didactic:…………………  Membru al unei comisii de asigurare a calităţii  Doctorand K. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… J................ regional........... naț ional............ Nu Sex:  F M Vârstă: ................... Facultatea şi specializarea dvs...........................

! Chestionar A. vizite de studiu. Prin descrierea experienţelor avute pe parcursul studiilor până în momentul de faţă. pe piaţa muncii. recomandări privind angajarea. de studiu? Furnizarea materialelor didactice Conţinutul cursurilor raportat la cerinţele pieţei muncii Actualitatea materialelor din bibliotecile universităţii Legăturile cu mediul economic facilitate de universitate (stagii de practică. Analizând programul de studiu pe care îl urmaţi. proiecte academice în echipă) Studentul are posibilitatea de a alege configuraţia programului de studiu (ex.Studenţi Stimaţi studenţi. Cum evaluaţi propriul nivel de competenţe şi cunoştinţe în privinţa următoarelor aspecte? Cunoaşterea propriul domeniu de studiu şi a disciplinelor sale Foarte slab Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Foarte scăzut Foarte ridicat Nu ştiu 1 2 3 4 5 Pagina 161 . care vizează studenţii din trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Cum evaluaţi nivelul următoarelor facilităţi şi dotări din cadrul programului dvs. cursuri opţionale diversificate) În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 B. Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu reprezentativ. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Programul oferă cunoştinţe suficiente în vederea intrării pe piaţa muncii în domeniul studiat Programul oferă cunoştinţe în domeniul cercetare – dezvoltare – inovare Programul dezvoltă abilităţi antreprenoriale Programul de studiu oferă cunoştinţe în domeniul proprietăţii intelectuale Programul încurajează colaborarea între studenţi pe baza intereselor academice (ex. târg de job-uri) Utilizarea canalelor virtuale de comunicare între cadre didactice şi studenţi C. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat de către universitate în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi oferirea de servicii suplimentare dedicate creşterii şanselor inserţiei dvs.Chestionar . Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova.

de interes? Da:  Prezentări la curs  Cărţi din biblioteca universitară  Canale mass-media: TV.aferente Cunoaşterea altor domenii sau discipline conexe programului de studiu Cunoaşterea domeniului cercetare . reviste. În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Pagina 162 .dezvoltare . forumuri.  Centru de informare specializat în domeniul meu de interes(precizaţi care). ziare  Canale virtuale: grupuri electronice. Ce alte cunoştinţe şi competenţe consideraţi că ar trebui dezvoltate în cadrul programului de studiu pentru a spori şansele de integrare rapidă pe piaţa muncii? ……………………………………………………………………………………………………………………. radio. F.. dezvoltării şi inovării mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul transferului tehnologic mi-ar mări şansele de angajare Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul antreprenoriatului mi-ar mări şansele de angajare E.……………………………. În momentul de faţă aveţi o sursă specializată de informaţii cu privire la ultimele dezvoltări/noutăţi ştiinţifice/tehnice în domeniul dvs. platformă virtuală etc.inovare Abilităţi de evaluare a proprietăţii intelectuale Abilităţi privind tehnicile de comunicare şi de negociere Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilitatea de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de studiu Abilitatea de a elabora propuneri de proiecte Abilitatea de a fi întreprinzător D. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel naţional Cunosc cerinţele angajatorilor din domeniul meu de specializare la nivel internaţional Accesul la o bibliotecă virtuală interuniversitară care să conţină materiale specializate şi actualizate periodic m-ar ajuta în procesul de integrare pe piaţa muncii Consider că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul cercetării.

În ce măsură aţi fi interesat să frecventaţi cursuri cu următoarea tematică: Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi Managementul inovării şi transferului tehnologic Brevetarea invenţiilor în România şi în Uniunea Europeana Antreprenoriat tehnico-economic şi socio-uman Managementul proiectelor de cercetare. Centrul va pune la dispoziţia studenţilor o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale în domeniul de studiu. în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. Alta: …………………………………………………………  Nu am acces la o asemenea sursă de informaţie G. în care temele şi rezultatele unor activităţi aplicative fac parte din programul de studiu Cunoaşterea activităţilor de cercetare şi inovare ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Cunoaşterea activităţilor de antreprenoriat ale studenţilor din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din ţară Potenţiale colaborări academice cu studenţi din acelaşi domeniu de studiu sau din domenii complementare din alte centre universitare din străinătate Universitatea Politehnica din Bucureşti. Aveţi cunoştinţe privind existenţa unor centre de informare referitoare la proprietatea intelectuală?  Da (precizaţi care)……………………………………………. În ce măsură sunteţi interesat de: Participarea în cadrul unui laborator virtual. dezvoltare. consultanţă şi cursuri (cu suporturi de curs în format În foarte mică măsură În foarte mare măsură În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Pagina 163 .  Nu cunosc un asemenea centru de informare H. Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………… I. în vederea creşterii oportunităţilor de dezvoltare profesională şi de inserţie a studenţilor pe piaţa muncii. inovare J.

cercetare – dezvoltare – inovare.  Masterat. K. Aţi beneficiat de o bursă în cadrul programului dvs. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ………………………………………………………………………………………………… Anul dvs. anul 1  Masterat. de studiu:  Anul 1  Anul 2  Anul 3  Anul 4 Facultatea şi specializarea dvs. Consideraţi că accesul gratuit la resursele acestui centru v-ar ajuta în activităţile academice pe care le desfăşuraţi (cursuri.electronic) pe teme de proprietate intelectuală. aprofundarea cunoştinţelor etc. transfer tehnologic etc.: ………………………………………………………………………………….. antreprenoriat. cât şi informaţii cu privire la cerinţele mediului economic. proiecte de cercetare. anul 2 Vă mulţumim pentru timpul acordat! Pagina 164 . )?  Da  Nu L. de studii până în momentul de faţă?  Da (precizaţi de ce tip şi numărul de semestre) ………………………………………………………………….  Nu Sex: F M Vârstă: ……………….

activaţi următoarele competenţe şi cunoştinţe deţinute de candidaţi? Cunoştinţe specializate în domeniul de studiu Cunoaşterea altor domenii conexe Cunoştinţe în domeniul proprietăţi intelectuale Abilităţi în domeniul creativităţii şi inovării Abilităţi de negociere Abilităţi antreprenoriale Abilităţi de a lucra în echipă Abilităţi de a utiliza instrumente informatice specifice domeniului de activitate B. cât de importante sunt pentru organizaţia/firma în care dvs. În ce măsură consideraţi că dobândirea unor cunoştinţe aprofundate în următoarele domenii ar mări şansele de inserţie pe piaţa muncii ale viitorilor absolvenţi? Domeniul cercetării – dezvoltării – inovării Domeniul antreprenoriatului Domeniul proprietăţii intelectuale Domeniul transferului tehnologic C.. Prin descrierea experienţelor dvs. Organizaţia în care dvs.! A. În ce măsură consideraţi că abilităţile şi cunoştinţele tinerilor absolvenţi dobândite pe parcursul studiilor sunt în conformitate cu cerinţele de pe piaţa muncii? În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură Nu ştiu 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 D.Chestionar adresat mediului economic Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a participa la un studiu dezvoltat de trei mari universităţi din Romania: Universitatea Politehnica Bucureşti. Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Craiova. veţi putea contribui la obţinerea unui feedback care va fi valorificat în vederea stabilirii unei colaborări durabile între mediul economico-social şi mediul universitar şi în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale pentru creşterea şanselor inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. Vă mulţumim pentru participare şi vă asigurăm de confidenţialitatea identităţii dvs. activaţi deţine contracte de colaborare cu universităţile publice pentru dezvoltarea unor stagii de practică ale studenţilor? Pagina 165 . În cadrul procesului de recrutare a forţei de muncă.

.... cercetare – dezvoltare – inovare. G.................................. consultanţă pe teme de promovare a protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale... declaraţii sub semnătură....... acordarea de consultanţă privind Notă Pagina 166 ..................dezvoltare....................... pentru a stabili o punte de legătură între cerinţele şi nevoile mediului economicosocial şi mediul universitar în domeniile: proprietate intelectuală... antreprenoriat............... obligaţii etc.. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1= deloc util 10 = extrem de util Servicii Dezvoltarea de baze de date privind nevoile firmelor în vederea facilitării cooperării dintre firme şi universităţi Training şi consultanţă în domeniul jurisprudenţei privind proprietatea intelectuală Evaluarea proprietăţii intelectuale din punctul de vedere al valorii economice a ideii inovative......... Centrul va pune la dispoziţie o serie de servicii precum: accesul la o bibliotecă virtuală cu materiale specializate. contracte de licenţă.... Când spuneţi “proprietate intelectuală” la ce vă gândiţi în primul rând? …………………………………………………………………………………………………………………….) Consultanţă în elaborarea ofertelor de proiecte cercetare .. De asemenea.......... cercetătorilor şi cadrelor didactice informaţii cu privire la cerinţele şi nevoile specializate ale mediului economico-social....... deoarece organizaţia în care activez dispune de proprii specialişti în acest domeniu  Nu F............... Organizaţia în care dvs..... transfer tehnologic etc......... Da Nu E..... cercetare – dezvoltare – inovare.... activaţi apelează la firme de consultanţă în domeniul Comunicării şi Valorificării Proprietăţii Intelectuale?  Da  Nu........... centrul va oferi studenţilor....... .. transfer tehnologic etc.... Universitatea Politehnica din Bucureşti. antreprenoriat... prin metode adecvate Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea evaluării potenţialului de licenţiere avantajoasă Cursuri de perfecţionare privind proprietatea intelectuală şi metodele de informare Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale Elaborarea documentelor aferente transferului tehnologic (clauze de confidenţiale.................... Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 care să reprezinte utilitatea serviciilor respective raportată la nevoile actuale ale organizaţiei în care dvs. activaţi. În cele ce urmează se prezintă câteva din serviciile pe care le va presta “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”... ......... în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara şi cu Universitatea din Craiova a înfiinţat “Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”.......

Care este mărimea organizaţiei dumneavoastră? < 100 persoane  100-500 persoane  >500 persoane Cercetarea de faţă se va dezvolta în următoarele luni prin desfăşurarea unui număr de interviuri cu reprezentanţii mediului economic. Pagina 167 . Nume şi prenume:……………………………………………… Adresa de e-mail:………………………………………………. ca reprezentat al mediului economic. Dacă aveţi disponibilitate de a participa pe viitor la un astfel de interviu. Ce alte sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea ofertei de servicii a unui astfel de centru de comunicare? ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… I. Numele organizaţiei/firmei:……………………………………. analize şi studii pentru informarea tehnologică a IMM-urilor Elaborarea de studii de fezabilitate şi de planuri de afaceri pentru investiţii ale IMM . de telefon(opţional):………………………………………. comunităţile locale şi mediul economic în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic Elaborarea de rapoarte.urilor Promovarea cerinţelor şi nevoilor mediului economic către universităţii în ceea ce priveşte pregătirea viitorilor absolvenţi H. conferinţe şi seminarii organizate pentru universitate.. de contact.metodologiile specifice şi nivelul tehnologic al domeniului Accesul la baze de date specializate Workshop-uri. Nr. pentru a obţine informaţii aprofundate referitoare la cerinţele şi nevoile mediului economic şi analizarea posibilităţilor de dezvoltare a unor parteneriate între universităţi şi mediul economic. va rugăm să menţionaţi în cele ce urmează datele dvs..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->