P. 1
Final

Final

|Views: 1,466|Likes:
Published by Dellya Delya

More info:

Published by: Dellya Delya on Oct 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Probleme macroeconomice actuale
  • 1.2. Masurarea rezultatelor macroeconomice
  • 1.3. Indicatori macroeconomici
  • Sinteza
  • Probleme de discutat A
  • 2.1. Venitul si consumul
  • 2.2. Economiile si investitiile
  • 2.3. Multiplicatorul de investitii si principiul acceleratorului
  • 3.1. Cererea si oferta agregata
  • 3.2.2. Factori si tipuri ale cresterii economice
  • 3.3. Echilibrul macroeconomic general
  • 4.1. PIATA MONETARA
  • 4.1.1.2. Bancile si crearea de moneda
  • 4.1.2.Masa monetara si structurile ei
  • 4.1.3. Cererea si oferta de moneda. Echilibrul pietei monetare
  • 4.2. Piata financiara
  • 4.2.1. Piata financiara: continut si forme
  • 4.2.2. Cererea si oferta de titluri financiare
  • 4.3. Piata muncii
  • 4.3.1. Piata muncii: continut si particularitati
  • 4.3.2. Cererea si oferta de munca
  • 4.3.3. Segmentarea pietei muncii
  • 4.4. Piata schimburilor valutare
  • 4.4.1. Continutul pietei schimburilor valutare
  • 4.4.2. Convertibilitatea internationala a monedei
  • 4.4.4. Datoria externa
  • 4.4.5. Balanta de plati externe
  • 5.1. Cicluri si crize economice
  • 5.1.1. Ciclicitate si cicluri în economie
  • 5.1.2. Crizele economice
  • 5.1.3. Politici anticriza
  • 5.2. Somajul
  • 5.2.1. Somajul – fenomen complex
  • 5.2.2. Formele somajului
  • 5.2.3. Nivelul si dinamica somajului
  • 5.2.4. Masuri de diminuare a somajului
  • 5.3. Inflatia
  • 5.3.1. Geneza, natura, cauze, masurare
  • 6.1. Statul si economia
  • 6.2. Politica economica
  • 6.3. Politica monetara
  • 6.4. Politica bugetara
  • 7.2. Integrarea economica internationala
  • 7.3. Societati multinationale
  • Probleme de discutat
  • BIBLIOGRAFIE

Lect. drd.

Daniela Nechita

Editura Fundatiei Universitare „Dunarea de Jos” Galati - 2003 -

CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea se adreseaza în primul rând studentilor de la profilul economic ce studiaza la forma de învatamânt deschis la distanta, dar si oricaror altor persoane interesate sa înteleaga mecanismele macroeconomice. Pentru elaborarea manualului s-a plecat de la importanta economiei politice ca disciplina fundamentala, care trebuie sa ofere viitorilor specialisti cunostintele necesare formarii gândirii economice dinamice. Lucrarea de fata avanseaza o noua maniera de abordare, concisa, cât mai la obiect si care sa respecte toate canoanele stiintifice. În speranta ca am reusit acest lucru, va propunem spre analiza si critica aceasta carte.

Autorii

3

CUPRINS
Cuvânt înainte ....................................................................... 3 Capitolul 1. Introducere în macroeconomie............................. 7 1.1. Probleme macroeconomice actuale ...................................... 7 1.2. Masurarea rezultatelor macroeconomice ..............................10 1.3. Indicatori macroeconomici.................................................14 Sinteza ...................................................................................18 Probleme de discutat ................................................................18 Capitolul 2. Teoria venitului national ....................................20 2.1. Venitul si consumul ..........................................................20 2.2. Economiile si investitiile ....................................................24 2.3. Multiplicatorul de investitii si principiul acceleratorului........29 Sinteza ...................................................................................31 Probleme de discutat ................................................................32 Capitolul 3. Echilibrul macroeconomic...................................35 3.1. Cererea si oferta agregata ..................................................35 3.2. Cresterea economica – dezvoltarea economica .....................35 3.2.1. Definitii si concept..........................................................37 3.2.2. Factori si tipuri ale cresterii economice .............................39 3.3. Echilibrul macroeconomic general......................................41 Sinteza....................................................................................44 Probleme de discutat ................................................................45 Capitolul 4. Sistemul de piete .................................................48 4.1. Piata monetara ..................................................................48 4.1.1. Moneda ........................................................................48 4.1.1.1. Conceptul de moneda. Functiile economice ale monedei.............................................................................48 4.1.1.2. Bancile si crearea de moneda ........................................51 4.1.2. Masa monetara si structurile ei.........................................55 4.1.3. Cererea si oferta de moneda. Echilibrul pietei monetare .....59 4.2. Piata financiara ................................................................65 4.2.1. Piata financiara: continut si forme ....................................65 4.2.2. Cererea si oferta de titluri financiare .................................69 4.3. Piata muncii .....................................................................75 4.3.1. Piata muncii: continut si particularitati..............................75 4.3.2. Cererea si oferta de munca...............................................78 4.3.3. Segmentarea pietei muncii...............................................82 4.4. Piata schimburilor valutare .................................................84

5

...... Economia nationala si relatiile externe .......111 5...........4......115 5..2............................................3.....................4...................................1.............................. Economia nationala............... Balanta de plati externe ...............89 4.......................101 Capitolul 5.....................112 5...................................2..............4.......... Datoria externa .......99 Probleme de discutat ........................... Crizele economice ..................109 5....................92 4...............................................................................................149 Probleme de discutat ..........................1.1......105 5.............2................2.................... Continutul pietei schimburilor valutare ............3..................................143 7.4.....3...............120 Sinteza...................................2. Somajul – fenomen complex....117 5.......................................................151 6 ....................... Geneza............1................... Nivelul si dinamica somajului ..................... Fluctuatiile vietii economice .....122 Probleme de discutat ....................................104 5....................................................................................................2...........84 4..129 6.......... natura..............................................................................................123 Capitolul 6............................. Politica monetara.......140 Capitolul 7.......................................................1.......................... Operatiuni pe piata schimburilor valutare.......................................... Ciclicitate si cicluri în economie ................3....150 Bibliografie ......... Politici macroeconomice.....87 4.4.............. Inflatia .................1......126 6...1.....................4..... Principalele efecte ale inflatiei............................2..................3............ Convertibilitatea internationala a monedei ..... Integrarea economica internationala .111 5....4.1.......4..................................2.......2...................126 6...104 5.............................114 5.95 Sinteza ..........3.....1..........132 6......5........ Masuri de diminuare a somajului.. Cicluri si crize economice ........................................... cauze. Cursul valutar.......... Societati multinationale ................................................................... Politici si masuri antiinflationiste...................................117 5........... Statul si economia ............................. Formele somajului ..........................3.. masurare..... Politica bugetara........... Economia mondiala – prezentare generala ...147 Sinteza . Politica economica ........................... Somajul........................................................................ Politici anticriza ..............................................139 Probleme de discutat ...........................146 7........1............4.................2........................3............143 7.................................108 5......................135 Sinteza ...........2....

sistemul contabilitatii nationale si rolul acestora în caracterizarea economiei nationale. de cresterea interdependentelor dintre actiunile lor. a generat necesitatea extinderii procesului de cunoastere a fenomenului economic de la nivelul agentului economic. precum si relatiile pe care ea le întretine cu alte economii nationale. diversificarea si multiplicarea fluxurilor dintre agentii economici. marcata de adâncirea. Probleme macroeconomice actuale În timp ce microeconomia se ocupa cu studiul comportamentului diferitilor agenti economici individuali. § asimilarea de cunostinte în legatura cu agentii economici agregati.1. pentru a surprinde raporturile specifice ce se formeaza la acest nivel al economiei. dezvoltare si crestere economica. macroeconomia are ca domeniu de analiza comportamentul unei economii nationale în ansamblul sau. Obiective de studiu § însusirea problemelor economice teoretice fundamentale din perspectiva agentilor economici agregati. crizele etc. la cel al economiei nationale. 1.. 7 . § analiza factorilor si a elementelor de identificare a interdependentelor existente între fenomenele macroeconomice cunoscute: echilibrul si dezechilibrul economic. caracteristicile si tendintele lor.CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE Complexitatea economiei contemporane.

nivelul general al preturilor etc. De exemplu. si anume atunci când a devenit evidenta dependenta comportamentului firmelor si agentilor economici de fenomenele de ansamblu pe de o parte. Situatia la nivel macroeconomic la un moment dat si evolutia ei sunt puse în evidenta prin intermediul indicatorilor agregati. proceselor. Conceptul de macroeconomie a aparut mai târziu (deceniile 3 sec.. nivelul circulatiei monetare. Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate într-o categorie macroeconomica este numit agregare. relatia dintre venit si consum. Variabilele care intereseaza macroeconomia sunt productia si venitul national. economiile totale. care sintetizeaza fenomenele economice individuale de la nivel microeconomic. venit si investitii etc. inflatia. § analiza principalelor dezechilibre care pot sa apara între agregate: inflatie. recesiunea.Macroeconomia este reprezentata de totalitatea relatiilor. iar pe de alta parte. somaj. consumului total.). ale secolului XX) în gândirea economica si -4 preocuparile specialistilor. influenta exercitata de actiunile diferitelor categorii de agenti asupra vietii economice la nivelul sistemului. deficitul balantei de plati etc. prin combinarea si sintetizare produselor si serviciilor create într-o economie nationala obtinem productia nationala. ocuparea si neocuparea. fenomenelor ce caracterizeaza marile consumuri economice la nivelul unei zone. § studierea relatiilor existente dintre principalele agregate monetare si punerea în evidenta a relatiilor stabile (de exemplu. regiuni sau tari. § 8 . Obiectivele macroeconomiei sunt urmatoarele: determinarea principalelor agregate economice care sa permita cunoasterea activitatii agentilor economici în ansamblul lor. pentru a evidentia cauzele care le-au determinat si stabilirii masurilor pentru atenuarea sau înlaturarea lor.

valorica si în unitati de munca. § priveste interesele generale ale agentilor dintr-o tara. § impune masuri concentrate pentru încadrarea ei în limitele normale de desfasurare. în forma sa materiala. § ciclicitatea economica – în sensul ca evolutia principalelor fenomene economice se deruleaza într-o forma ondulatorie. Dintre problemele macroeconomice semnificative. care depaseste nevoile reale ale circulatiei marfurilor si serviciilor. desi cu niveluri si sensuri diferite de evolutie pe tari si perioade.§ studierea modalitatilor de atingere a diferitelor obiective economice care tin de domeniul politicii economice etc. analiza si controlul fluxurilor externe ale unei tari. 9 . dar care se conditioneaza reciproc. trecând prin anumite faze. § somajul – este rezultatul subocuparii resurselor de munca. § cresterea economica – reprezinta sporirea capacitatii unei economii nationale de a furniza în masura crescânda diferitele bunuri economice necesare populatiei si agentilor economici. § asigurarea unei balante comerciale si a unei balante de plati externe echilibrate – sunt instrumente economice folosite pentru evidenta. O problema economica devine macroeconomica atunci când: § este rezultatul formarii unei economii nationale. precizam: § asigurarea echilibrului. reflectând intensitatea si eficienta acestora. fiecare cu trasaturi distincte. între cererea si oferta globala. § inflatia – reprezinta o forma a dezechilibrului economic general. în dinamica sa. iar prin unitatea lor asigura premisele continuitatii activitatii economice. el a devenit astazi o permanenta. care se exteriorizeaza prin suprastructurarea arterelor circulatiei banesti cu o cantitate de bani de hârtie si bani de credit.

masurând potentialul sau economic. se reflecta cifric prin indicatori macroeconomici.2. Sub acest aspect. structura si calitatea ofertei si cererii de bunuri economice viitoare. § pe baza lor se fac comparatii internationale. societatea recunoscând utilitatea acestora de a satisface multitudinea nevoilor sociale. 1. Masurarea rezultatelor de ansamblu ale economiei nationale se bazeaza pe o anumita teorie si conceptie metodologica. s-au distins doua sisteme: sistemul conturilor nationale (SCN) – specific tarilor cu economie de piata si sistemul productiei materiale (SPM) – folosit în tarile cu economie centralizat-planificata. 10 . Masura rezultatelor economice prin intermediul indicatorilor macroeconomici îndeplineste o serie de functii: § indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica. Masurarea rezultatelor macroeconomice Rezultatele activitatii la nivel de ansamblu al economiei nationale dintr-o perioada determinata de timp. pe care piata le valideaza. nivelul de dezvoltare economica atins de o tara si locul ei în economia mondiala. Rezultatele macroeconomice sunt iesirile din activitatile agentilor economici agregati. sintetizând informatiile privind rezultatele agentilor dintr-o economie nationala. prin care se pune în evidenta valoarea performantelor obtinute pe plan national. de regula un an. § ei constituie punctul de plecare în luarea deciziilor privind dimensiunea. Aceste rezultate sunt înregistrate si masurate de catre institutii specializate. cunoasterea si analiza evolutiei lor având o semnificatie practica deosebita.§ politica macroeconomica – reprezinta actiunea constienta a puterii publice prin care tinde sa influenteze rezultatele de ansamblu ale economiei.

se aplica. operatiunile si conturile. evaluarea rezultatelor economice are în vedere numai veniturile factorilor de productie. d. grupati dupa criteriul functiei îndeplinite în economie si sursa veniturilor de care dispun. În cadrul acestui sistem. exportului. participanti la activitatea economica. destinate consumului privat. guvernamental. Sectoarele institutionale sunt reprezentate de grupuri sau categorii de agenti economici rezidenti. excluderea înregistrarilor repetate. Sistemul conturilor nationale cuprinde trei elemente de baza: agentii economici. în esenta. marimea rezultatelor macroeconomice exprimându-se în valoarea bruta sau neta a bunurilor economice cu caracter final. grupati pe ramuri si sectoare de activitate. Acest sistem de evidenta si analiza este folosit la nivel national sau regional. cu unele exceptii. c. investitiilor cresterii stocurilor. precum si a agentilor economici autohtoni. masurarea rezultatelor macroeconomice se bazeaza pe o serie de principii sau reguli care. cuprinderea în calcul numai a bunurilor si serviciilor care sunt vândute pe piata. numite sectoare institutionale. bunurile economice incluse în calcul sunt rezultatul activitatii perioadei pentru care se efectueaza acest calcul. luarea în considerare a tuturor agentilor economici care îsi desfasoara activitatea în interiorul tarii. b. Printre aceste principii se înscriu: a. Sectoarele institutionale sunt: 11 . e. fundamentându-se pe teoria factorilor de productie potrivit careia participantii la multiplele activitati economice sunt recompensati în raport cu serviciile aduse. care îsi desfasoara activitatea în exterior. în toate tarile cu economie de piata.Sistemul conturilor nationale reprezinta ansamblul de metode si tehnici care permit masurarea activitatii agentilor economici ai unei tari într-o perioada de timp.

§ operatiuni de asigurare (prime. accize). 2. despagubiri). prestatii sociale. Ele constau în: § plata salariilor. § consumul intermediar si final. dupa natura lor.§ unitati economice producatoare de marfuri (bunuri materiale si servicii). § formarea bruta a capitalului fix si variatia stocurilor de materii prime. § exteriorul. rente. cotizatiei sociale. operatiuni financiare – fac referire la crearea si circulatia mijloacelor de plata. § subventii de exploatare. Operatiunile reprezinta gruparea fluxurilor economice dintre agenti. operatiuni de repartitie – prin intermediul lor se efectueaza distribuirea valorii adaugate la unitatile producatoare. de plasamente si de finantare a activitatii economice. § exportul si importul de bunuri si servicii. § institutii financiare si de credit. transferuri de la administratia publica la cea privata). § dobânzi. § administratiile publice si private. operatiuni cu bunuri si servicii care se refera la: § productia de bunuri si servicii marfare si nemarfare. § impozite legate de productie si import (TVA. produse finite etc. dividende.. § transferuri de capital. în trei mari criterii: 1. Operatiunile de formare a resurselor trebuie sa se echilibreze cu cele de consum sau de folosire a lor: Resursele (productie + import) = Folosirea lor (consum intermediar + consum final + formarea bruta a capitalului fix + variatia stocurilor + export). § menajele. redistribuirea veniturilor si a patrimoniului. materiale. 12 . 3. § transferuri curente (impozite pe venit.

profituri distribuite) care se efectueaza între sectoarele economiei. cum utilizeaza capacitatea de finantare. § contul de exploatare înregistreaza operatiunile de repartitie care sunt direct legate de procesele de productie. § contul de capital înregistreaza operatiuni legate de investitii în active nefinanciare si transferuri de capital. ca suport al deciziilor economice. Pe baza acesteia. § contul „restul lumii” cuprinde operatiuni nonfinanciare care se stabilesc între unitatile rezidente si cele nerezidente. Construirea în forma matriceala a tabloului de ansamblu al economiei nationale permite reliefarea unei multitudini de corelatii si interdependente între procesele economice. Pe baza acestor conturi nationale se elaboreaza tabele de ansamblu sub forma de matrici. § contul de venituri înregistreaza operatii de distribuire si redistribuire a veniturilor (dobânzi. transferuri curente. § contul de utilizare a venitului înregistreaza repartizarea venitului disponibil brut între consumul final si economia bruta. § contul financiar cuprinde operatiunile care indica miscarea creantelor si datoriilor (angajamentelor financiare) si arata cum îsi satisfac sectoarele nevoia de finantare. iar la utilizari – consumul intermediar.Conturile stabilite în functie de natura economica a operatiunilor efectuate evidentiaza distinct fluxurile materiale si cele financiare si delimiteaza bunurile economice cu caracter marfar si nemarfar. se reliefeaza la nivel micro. cunoasterea tendintelor ce se contureaza. mezo si macroeconomic corelatiile dintre fluxurile 13 . Soldul este valoarea adaugata bruta în preturile pietei. Fluxurile materiale si financiare se înregistreaza în urmatoarele conturi: § contul de productie – cuprinde la resurse – productia sectorului de bunuri si servicii.

materiale si cele financiare. Preturile pietei sunt mult mai mari decât preturile factorilor. ale activitatii economice. Produsul global brut (PGB) exprima valoarea totala a bunurilor si serviciilor obtinute într-o anumita perioada. Bunurile materiale si serviciile sunt înregistrate în conturile nationale la pretul factorilor de productie si/sau la preturile pietei. metoda utilizarii finale (însumând consumul final cu consumul intermediar) si prin metoda costurilor sau a valorii adaugate 14 . rezultatele macroeconomice se exprima prin indicatori economici sintetici specifici. în forma bruta sau neta. precum si cele de patrimoniu. În functie de sistemul de evidenta si de masurare utilizat. Indicatori macroeconomici Indicatorii agregati care caracterizeaza activitatea economica a unei tari rezulta din însumarea diferitelor date furnizate de contabilitatea nationala. Ei apar ca marimi sintetice care permit aprecierea rezultatelor globale ale activitatilor economice a diferitelor tari. Rezultatele de ansamblu. în tarile cu economie de piata sunt calculate si analizate statistic cu ajutorul a doua grupe de indicatori: § produsul intern – se refera la bunurile finale create de catre gentii economici care îsi desfasoara activitatea în interiorul tarii respective (rezidenti). Se calculeaza prin metode productiei (însumând consumul intermediar cu produsul final în expresie valorica). 1.3. § produsul national – are în vedere bunurile finale create de agentii economici nationali. indiferent daca îsi desfasoara sau nu activitatea în tara. care releva potentialul economic. agregate. de regula un an. întrucât includ atât impozitele directe. cât si impozitele indirecte platite de cumparatori.

PIN = PIB – A A – amortizarea 15 . Bunurile materiale si serviciile finale cuprinse în acest indicator sunt destinate consumului personal (C). excedent de exploatare) cu alocatiile pentru consumul de capital fix (amortizarea) si cu impozitele indirecte. Baza de calcul a acestui indicator o constituie valoarea adaugata bruta (VA) a agentilor economici interni sau a cheltuielilor efectuate în economic pentru bunurile finale. într-o anumita perioada de timp. Produsul intern net (PIN) exprima valoarea adaugata neta de piata a bunurilor materiale si serviciilor finale produse de agentii economici autohtoni si straini în interiorul unei tari. profit. dobânda. renta. Cf – consumul final. de catre agentii economici autohtoni si straini. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale produse în interiorul unei tari într-o anumita perioada de timp. formarii brute a capitalului (FBCF) si exportului net (E-H): PIB = C + G + FBCF + Enet Exportul net reprezinta diferenta dintre export (E) si import (H).care consta din însumarea elementelor ce exprima compensarea factorilor de productie (salarii. de regula un an. PGB = Ci + Cf PGB = PIB + Ci unde: Ci – consumul intermediar. consumului public (G).

cât si în afara teritoriului national. ca productie finala nationala evaluata la preturile pietei. § PNB. exprima sintetic oferta nationala. de regula un an. într-o perioada determinata de timp. 16 . Produsul national net (PNN) exprima valoarea adaugata neta a bunurilor materiale si serviciilor finale obtinute de agentii economici autohtoni în tara sau în afara teritoriului national. est denumit nominal. § privit sub aspectul cheltuielilor totale pentru bunuri si servicii. PNB = PIB + SVS PNB este considerat cel mai expresiv indicator macroeconomic. este denumit real. § PNB calculat pe baza preturilor curente ale fiecarui an.Produsul national brut (PNB) reprezinta valoarea adaugata bruta a tuturor bunurilor materiale si serviciilor finale obtinute de catre agentii economici autohtoni care actioneaza atât în interiorul tarii. acesta constituie un indicator important al cererii agregate. indiferent unde îsi desfasoara activitatea. întrucât exprima rezultatele agentilor economici ale unei tari. § calculat pe baza preturilor constante (comparabile) ale unui anumit an. § raportul dintre PNB nominal si PNB real poarta denumirea de deflatorul PNB. de regula un an. § deflatorul este o unitate de masura care evidentiaza modificarile intervenite în nivelul preturilor sau în puterea de cumparare a banilor. întro perioada determinata de timp. Marimea PNB poate fi mai mare sau mai mica decât cea a PIB în functie de soldul (SVS) (pozitiv sau negativ) dintre PIB-ul creat de agentii economici autohtoni în strainatate si PIB-ul creat de agentii straini în interiorul tarii.

Iin = Ii – S Ii – impozite indirecte S – subventii de exploatare Daca la venitul national se adauga transferurile ale restului lumii se obtine venitul national disponibil (VNd). rente. PNN reprezinta de fapt venitul national.). PNNpf = VN VNpf = VNpp – Iin unde: Iin – impozite indirecte nete.PNN = PNB – A Venitul national (VN) reprezinta marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie. dividende. ca recompensa pentru aportul acestora la producerea bunurilor materiale si serviciilor. El exprima atât veniturile din munca (salarii si contributii). 17 . Exprimat în preturile factorilor. cât si pe cele din proprietate (dobânzi. chirii etc. VNd = VN + Tnr unde: Tnr – transferuri nete ale restului lumii.

numai bunurile si serviciile intermediare. 3. rezultatele macroeconomice se exprima prin indicatori specifici. operatiunile si conturile. 1.Sinteza § Rezultatele macroeconomice sunt iesirile agentilor economici agregati pe care piata le valideaza. b. § SCN este reprezentat de o serie de metode si tehnici care permit masurarea activitatii agentilor economici într-o perioada de timp si se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie. 2. numai bunurile si serviciile finale. § În functie de sistemul de evidenta si de masurare utilizat. Precizati continutul indicatorilor macroeconomici. evidentiind principalele deosebiri. B. § Elementele de baza ale SCN sunt: agentii economici. Ce deosebire exista între indicatorii macroeconomici nominali si reali? 4. Care sunt principalele probleme macroeconomice actuale. 1. PNB include: a. în forma bruta sau neta. iar societatea le recunoaste utilitatea satisfacerii nevoilor sociale. Probleme de discutat A. Sisteme de calcul ale rezultatelor macroeconomice. § Indicatorii de rezultate constituie marimi sintetice care permit aprecierea rezultatelor globale ale activitatilor economice a diferitelor tari. 18 . § Rezultatele de ansamblu ale activitatii economice sunt analizate cu ajutorul a doua grupe de indicatori: produsul intern si produsul national.

Se presupune ca menajele primesc drept compensatii de la sectorul productiv salarii de 3.m. dobânzi de 400 u. atât bunurile finale. Produsul dintre PIN nominal si PIB real. Deflatorul PIB este egal cu: a. oferta monetara creste cu 50% u.c. 2.m. Calculati investitiile brute. PIB nominal minus PIB real. PNB real = 1000 u. profitul de 550 u. PNB < PIB. Daca înclinatia marginala spre consum este 0. si sunt produse 1000 de bunuri ce sunt vândute la un pret mediu de 5 u. cu cât va creste PNB? 19 . Care a fost evolutia preturilor? 3. rente de 50 u. C. 2.m. 4. PNB = PIB.m. c.900 u. stiind ca exportul net reprezinta 10% din PIB. iar investitiile cresc cu 8⋅109 u. PGB = 6000 mld u. Determinati valoarea de piata a output-ului final în pretul factorilor si în pretul pietei. Daca SVS este pozitiv. iar cererea este 5% din PNB nominal. 4. PNN + deprecierea capitalului = PNB. b. 3.. PNB > PIB. Într-o economie. Consumul privat si cel guvernamental reprezinta 70% din PIB.. 1.6. Ca urmare. fiind cu 20% mai mare decât PIB. b..m. oferta monetara = 60 u.m. rata dobânzii scade cu 10%. Investitii brute = investitii nete + amortizare. c.m. PIB nominal raportat la PIB real..m. cât si cele intermediare. Precizati daca afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. atunci: a.. c. b.m. PNN – taxe indirecte = VN..m.

munca. ca urmare a furnizarii de factori de productie (resurse naturale. 20 . Venitul si consumul În analiza macroeconomica. dobânzii. dupa o perioada de timp. bogatia disponibila.CAPITOLUL 2 TEORIA VENITULUI NATIONAL Categoria de „venit” este utilizata pentru a desemna rezultatele nete ale activitatii economice.1. capital) sub forma rentei. § interconditionarea principiului multiplicatorului cu cel al acceleratorului. termenul de venit se refera la fluxul de venituri ce se încaseaza. pe de o parte. § cunoasterea mecanismului multiplicatorului investitiilor si efectele actiunii sale asupra procesului de crestere economica. 2. formelor cele mai importante de consum care au impact asupra conditiilor de viata ale populatiei. La nivelul economiei nationale. salariilor. venit disponibil si venit national. se cunosc urmatoarele forme de venit: personal. iar pe de alta parte. identificarea. în cadrul consumului global al societatii. Veniturile agentilor economici agregate la nivel macroeconomic reprezinta venitul societatii care ilustreaza. resursele ce pot fi mobilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum ale veniturilor societatii si sustinerea cresterii si dezvoltarii economico-sociale. profitului. § descrierea functiilor de consum si economisire. Obiective de studiu § § cunoasterea diferitelor categorii de venituri si tendintele lor.

în principal.Venitul personal exprima veniturile curente ale indivizilor provenite dintr-o activitate.). precum si a economiilor facute de menaje si are implicatii deosebite asupra cereri finale de bunuri de satisfactie si bunuri investitionale. profiturile corporatiilor si dobânzile nete. acesta reprezinta venitul primar. Aceste tip de venit constituie sursa procurarii de bunuri de consum si servicii. Veniturile primare ale agentilor economici prin din munca (salarii si alte venituri asimilate) sau din proprietate (dobânda. rente. indiferent daca sunt rezultati din furnizarea de factori de productie sau iau forma platilor de transfer. orice bani primiti sunt considerati venit. Consumul reprezinta partea din venit cheltuita pentru cumpararea de bunuri si servicii destinate satisfacerii directe a trebuintelor personale ale populatiei si/sau necesitatilor generale ale societatii. chirii. El include compensarea salariatilor. renta. Acesta are doar doua destinatii posibile: consumul si economisirea. La nivelul subiectilor economici. Din punctul de vedere al indivizilor. dividende etc. de venitul disponibil (Y): C = f(Y) 21 . Agentii economici posesori si/sau utilizatori de factori de productie obtin un venit ca recompensa pentru serviciile prestate cu respectivii factori. la care se adauga transferurile de la guvern si firme. din venitul personal al menajelor a taxelor personale (pe venituri si proprietate) se obtine venitul disponibil al menajelor. marimea consumului depinde. veniturile proprietatilor. Prin scaderea. profit. Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor si serviciilor.

prevederea. M. J. § modificarile în politica fiscala care influenteaza prin impozite împrumuturi de stat etc. mai ales la bunurile de lux. § modificarile în estimarea raportului dintre nivelul actual si cel viitor al venitului. dupa împrejurari. partea destinata consumului. Acestia se manifesta sub forma unor impulsuri subiective. „efectul de ostentatie” – se cumpara ceea ce nu cumpara altii. tendinta de consum a subiectilor. § modificarile neprevazute care afecteaza pretul diferitelor elemente de capital fix si circulant. independenta. Factorii subiectivi au si ei o mare influenta asupra volumului consumului. numite „factori relationali”. pe lânga venitul disponibil. Keynes considera ca evolutia consumului este influentata de doua mari categorii de factori: obiectivi si subiectivi. Factorii obiectivi vizeaza: § marimea venitului real de care dispun indivizii. § modificarea raportului de schimb dintre bunurile prezente si cele viitoare ca urmare a schimbarilor ce pot interveni în puterea de cumparare a banilor si existenta unor riscuri.. pe care Keynes le-a numit mobiluri psihologice: prudenta. de nivelul preturilor si al tarifelor pentru bunuri si servicii. Studierea impactului factorilor relationali asupra comportamentului de consum al unei persoane a generat aparitia urmatoarelor efecte: „efectul de imitatie” – se cumpara ceea ce cumpara si altii. Dintre factorii subiectivi se impune prudenta marcata de înclinatia familiilor de a economisi diferenta dintre venitul 22 .Volumul si diversitatea nevoilor pe care si le post satisface subiectii sunt conditionate. risipa. „efectul de snobism” sau „efectul Weblen” – se cumpara din dorinta de a etala un anumit nivel al consumului. avaritia etc. Volumul si structura consumului sunt influentate si de statutul socio-profesional al fiecarei persoane. incitând sau inhibând. de normele de viata si modelul de consum pe care le impun convietuirea în societate.

de regula. odata cu cresterea sau reducerea veniturilor. ecuatia venitului ia forma: Y=C+S unde: Y – venitul. Relatia fundamentala dintre venitul disponibil si partea destinata consumului. pentru mentinerea aceluiasi nivel de trai pe toata durata vietii. S – economii. însa într-o proportie mai redusa: ∆Y > ∆C Din punct de vedere consumatorului. Keynes. Dupa J.disponibil si cheltuielile de consum determinate de model de viata dorit de fiecare familie si tendinta persoanelor de a folosi venitul. M. reprezinta înclinatia medie spre consum (c): c= C Y Legatura functionala dintre cresterea venitului (∆Y) si cresterea cheltuielilor pentru consum (∆C) este relevata de înclinatia marginala spre consum (c’): c' = ∆C ∆Y 23 . oamenii înclina sa-si mareasca sau sa-si diminueze consumul. relatia dintre venit si consum se afla sub incidenta legii psihologice fundamentale. îndeosebi. si în medie. C – consum. potrivit careia.

în viitor.si se prezinta ca o marime pozitiva. ca si tendinta acestora. proportia dintre economii si venit. economiile sunt rezultatul deciziei subiectilor de a consuma sau nu întregul venit. ca venit care nu se consuma sau ceea ce este pus de o parte. dar subunitara. Înclinatia marginala spre consum este mai mare la familiile cu venituri reduse. unor cheltuieli.2. medie si marginala. Ca parte componenta a venitului. fie restrângerea consumului. care se economiseste. 24 . în comparatie cu familiile care au venituri ridicate. 2. Economiile si investitiile Economiile reprezinta excedentul de venit disponibil peste cheltuielile de consum: S=Y–C Fiind egale cu partea din venit ce ramâne dupa ce au fost acoperite nevoile de consum. pentru a face fata. s= S Y Înclinatia medie spre economii arata fractiunea din venitul familiilor sau al societatii. economiile apar ca o marime reziduala. iar decizia de economisire presupune fie marirea venitului. se exprima prin înclinatiile spre economii. 0 < c’ < 1 Aceasta relatie arata cât absoarbe consumul dintr-o unitate suplimentara de venit sau care este nivelul consumului suplimentar generat de cresterea cu o unitate a venitului. Din aceasta perspectiva.

înclinatia spre economii a populatiei este descurajata de agravarea fenomenului inflationist de agravarea 25 . generata de sporirea cu o unitate a venitului. economisirea este negativa (dezeconomii). consumul fiind finantat din fonduri acumulate anterior. Economisirea ca fenomen economic cu multiple motivatii psihologice. În conditiile actuale. în functie de conjunctura economica si dimensiunile economiilor. La un nivel nul al venitului. o marime pozitiva. Înclinatia marginala spre economii are tendinta sa creasca pe masura sporirii venitului. s' = ∆S ∆Y Ea exprima cât se economiseste din fiecare unitate de venit suplimentar care nu se consuma. În situatiile de devansare a venitului de catre consum nevoile sunt acoperite din rezerve financiare preexistente. impulsul indivizilor si al colectivitatii de a consuma se atenueaza în favoarea înclinatiei spre economii. în tarile cu instabilitate economica. dar subunitara: 0 < s’ < 1 s’ + c’ = 1 respectiv venitul nu poate avea decât doua destinatii: consum si economii. Când nivelul venitului este în crestere. poate sa induca efecte stimulative si/sau inhibitoare asupra activitatii economice.Economia suplimentara. adica a partii care reprezinta non consumul. Este. reprezinta înclinatia marginala spre economii (s’). de asemenea. ceea ce echivaleaza cu masura diferentei dintre venit si consum.

considerate de Keynes ca adaosul curent la valoarea echipamentului de productie care a rezultat din activitatea perioadei respective. Economiile se transforma în investitii.fenomenului inflationist. Aceasta egalitate rezulta din caracterul bilateral al tranzactiilor dintre producatorii – vânzatori si cumparatorii – întreprinzatori de bunuri si investitii. Y=C+I I – investitii Y=C+S Rezulta ca investitiile si economiile sunt egale si reprezinta un excedent de venit peste cheltuielile de consum. de a investi. care pun fata în fata totalul economiilor. al caror rezultat se concretizeaza în marimea dimensiunilor capitalului fix si al celui circulant. cu totalul investitiilor. ce reprezinta formarea bruta de 26 . Economiile reprezinta sursa investitiilor curente. Egalitatea dintre economii si investitii se realizeaza în raport cu dorinta indivizilor de a economisi si. care conditioneaza deciziile. În sens economic. Partea de venit destinata investitiilor reprezinta investitia neta si asigura formarea neta a capitalului. obtinem investitia bruta (Ib). ca reflectare a comportamentului colectiv al consumatorilor individuali. care erodeaza puterea de cumparare a sumelor economisite. respectiv. Daca la investitia neta (In) adaugam amortizarea capitalului fix. dar si la un anumit nivel al venitului. investitiile reprezinta ansamblul cheltuielilor orientate spre achizitionarea bunurilor capital. ca manifestare a comportamentului colectiv al întreprinzatorilor individuali. Pe seama investitiei nete se asigura sporirea volumului capitalului fix si a stocurilor de capital.

cheltuieli bugetare discretionat orientate. cresterea populatiei si a veniturilor etc. În acelasi timp actioneaza si factorii inhibatori. taxe vamale discriminatorii.capital fix si cresterea volumului stocurilor materiale. inflatie galopanta. descoperirea de noi resurse.). starea investitionala din economie si alte situatii incitante pentru investitori (rata dobânzii). cucerirea de noi segmente de piata. orice investitie atrage întreprinzatori daca exista perspectiva unor randamente si venituri în urma investirii capitalului. Decizia de investitie se fundamenteaza pe: § randamentul investitiei. întreprinzatorilor. Ib = In + A A – consumul de capital fix. cât si sporirea dimensiunilor capitalului real. Investitiile. numite autonome din acest motiv. Aceasta. Fiind o cheltuiala prezenta cu efecte de viitor. Decizia de investire apartine. adica atât înlocuirea capitalului fix consumat. nu depinde de volumul venitului global. ocazii care reflecta conjuncturi favorabile legate de aparitia unor noi produse. Prin intermediul investitiilor brute are loc procesul de acumulare bruta de capital. instabilitate economica si politica etc. Optiunea investitorilor este guvernata de legea înclinatiei spre investitii a întreprinzatorilor. legis latie restrictiva. de natura sa descurajeze investitorii interni sau externi (fiscalitatea excesiva. § eficienta marginala a capitalului (Emgk) reprezinta raportul dintre randamentul viitor al unei unitati suplimentare dintr-un 27 . acesta se compara cu pretul de oferta sau costul de înlocuire. Ea este stimulata de existenta unor ocazii de investire. în principal. Imboldul spre investitii se concretizeaza în final. sunt determinate de progresul tehnic. marcat de venitul obtinut în perioada de functionare a ei. în cererea de investitii. spre deosebire de economii.

de dimensiunile riscului pentru întreprinzatori si pentru creditori. § previzionarea eficientei marginale a capitalului scontata de investitori se fundamenteaza pe teoria anticipatiei sau a actualizarii unor venituri viitoare.bun de capital si pretul sau de oferta sau costul de înlocuire al ei: Emg k = ∆Y ∆K ∆Y – venitul viitor al unei unitati suplimentare de capital. Relatia dintre eficienta marginala a capitalului si rata dobânzii se regaseste în raportul dintre pretul de cerere si pretul de oferta al investitiei. § anticiparile pe termen lung în domeniul investitiilor si al eficientei lor sunt influentate si de starea psihologica. venitul pe care îl va aduce în toata perioada functionarii ei. ∆K – investitiile aferente la pretul de oferta. adica: Sn = S0 (1+r)n unde r – rata profitului. § imboldul la investitii depinde si de rata dobânzii care influenteaza cresterea investitiilor pâna la acel nivel la care eficienta marginala a capitalului egaleaza rata de piata a dobânzii. de conjunctura economica. § în baza calculelor de actualizare se poate cunoaste înca in momentul initierii investitiei. conform relatiei: pc = ∑ V ⋅ d i =1 n 28 . de asteptarea venitului. Pretul de cerere este dat de randamentul viitor al bunului de capital (V) într-o perioada de „n” ani actualizata cu rata curenta a dobânzii.

F. 2. Aceste relatii sunt exprimate de multiplicatorul investitiilor sau principiul multiplicatorului (K). au un efect direct asupra productiei. Realizarea investitiei este conditionata de egalitatea dintre pretul de cerere si pretul de oferta sau costul de înlocuire.d – valoarea actuala a unitatii monetare recuperabila peste „n” ani la rata curenta a dobânzii. a dobânzii si a banilor”. Notiunea de multiplicator al investitiilor arata ca o cheltuiala suplimentara determina o crestere a venitului national. ocuparii fortei de munca si a veniturilor. K= ∆Y – sporul de venit. Kahn si generalizat ulterior de Keynes în lucrarea sa de baza „Teoria generala a folosirii mâinii de lucru. În procesul investitional se formeaza relatii determinate între volumul investitiilor si sporul de productie sau de venit datorat acestora.investitiile suplimentare 29 . Multiplicatorul a fost fundamentat în 1931 de R. egalitate care determina volumul investitiei. ∆I – sorul de investitii. ca mijloc de sporire a capitalului tehnic. favorizând sporirea lor într-o etapa viitoare. Multiplicatorul de investitii si principiul acceleratorului Investitiile nete. daca pretul de cerere este mai mic decât cel de oferta. ∆Y ∆I ∆Y = K ⋅ ∆I . crestere superioara cheltuielii initiale.3. atunci nu se mai fac investitii în bunul de capital respectiv.

Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. în analiza sa. Acest principiu explica faptul ca o variatie a cererii de bunuri de consum antreneaza o modificare si mai mare a 30 . cu atât este mai mare K si invers. pentru a demonstra cum se repartizeaza venitul între consum si investitii în scopul realizarii unei anumite cresteri economice. cu atât K corespunzator este mai redus. Includerea în analiza a înclinatiilor psihologice. Mecanismul multiplicatorului ofera posibilitatea determinarii sporului de venit care rezulta din cresterea investitiilor. marcata. Keynes a introdus în analiza multiplicatorului conceptul de înclinatie marginala spre consum (c’) si de înclinatie marginala spre economii (s’). respectiv de perioada în care se obtine sporul de venit indus de investitia suplimentara.Prin efectul lor asupra productiei. c’ + s’ = 1 ⇒ s' 1− ∆Y Cu cât mai ridicate sunt cheltuielile suplimentare de consum. de cresterea ocuparii. Efectele unei investitii aditionale asupra venitului pot fi analizate independent de factorul timp. cererii de bunuri de consum si bunuri de capital – atrag o crestere a veniturilor de K ori mai mare decât sporul investitiilor. exprimate de c’ si s’ a condus la determinarea multiplicatorului investitiilor (K) în functie de acestea: K= K= ∆Y ∆Y = : ∆Y ∆I ∆Y − ∆C 1 1 1 = K= ∆C 1 − c' . Cu cât se economiseste mai mult din venitul suplimentar. ocuparii fortei de munca.

În consecinta. în acest caz cererea de echipamente va scadea. Daca cresterea cererii se apreciaza a fi de durata. Principiul acceleratorului poate fi privit si în sensul reducerii cererii de bunuri. § Relatia fundamentala dintre venitul disponibil si consum reprezinta înclinatia medie spre consum c’. nu orice crestere a cererii de bunuri determina cresterea imediata a investitiilor. atunci apare justificata decizia de achizitionare a echipamentelor de productie.cererii de bunuri de investitii. nu doar al cresterii. firmele decid sa-si sporeasca productia altfel decât sporind capitalul fix. daca aceasta crestere se estimeaza a fi doar pe termen scurt. înclinatia marginala spre consum (c’) arata cresterea cheltuielilor pentru consum la cresterea cu o unitate a venitului. § Consumul reprezinta partea din venit alocata pentru cumpararea de bunuri si servicii destinate satisfacerii nevoilor populatiei si/sau ale societatii. Sinteza § Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la realizarea bunurilor si serviciilor. investitiile urmeaza dinamica cererii de bunuri de consum. § Economiile reprezinta excedentul de venit disponibil peste cheltuielile de consum: S = Y – C. 31 . Acceleratorul se exprima prin relatia: a= ∆I ∆C sau ∆I = a ⋅ ∆C 0<a<1 În practica.

respectiv de a investi. Probleme de discutat A. d. Aratati avantajele si dezavantajele economisirii din punct de vedere individual si pentru o economie nationala. 1. § Mecanismul multiplicatorului ofera posibilitatea determinarii sporului de venit ce rezulta din cresterea investitiilor. c. 2. rata economiilor scade. rata economiilor scade. se exprima prin înclinatiile spre economii. 1. ca si tendinta acestora. Care din urmatoarele consecinte nu este posibila atunci când consumul se reduce: a. precum si relatiile functionale dintre acestea. 3. În ce sens aceste argumente vor depinde de stadiul de dezvoltare al economiei? B. rata consumului scade. Prezentati semnificatia înclinatiei marginale spre consum. § Egalitatea dintre economii si investitii se realizeaza în raport cu dorinta oamenilor de a economisi. Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. de investitii si aratati care sunt determinantele acestora.§ Ca parte componenta a venitului. § Economiile se transforma în investitii. care conditioneaza deciziile lor. spre economii si a multiplicatorului investitiilor. 32 . b. Definiti conceptele de economii. proportia dintre economii si venit. dar si la un anumit nivel al venitului. al caror rezultat se concretizeaza în marimea dimensiunilor capitalului fix si al celui circulant. medie si marginala. rata consumului creste.

Multiplicatorul investitiilor este în relatie pozitiva cu: a. înclinatia marginala spre consum scade. În perioada t -t1. d. b. diferenta dintre cheltuielile de consum si rata marginala de impozitare. 3. c. la 12000 u. c. e. economiile scad. 0 0 economiile au crescut de la 6000 u. rata de impozitare.8. rata de consum. e. e. înclinatia marginala spre economii. Functia venit disponibil-consum exprima: a. relatia dintre cheltuielile de consum si PIB. C. Calculati K plecând de la functia de consum: 2 C = 200 + Y 3 33 . înclinatia marginala spre consum. Calculati înclinatia marginala spre consum: 2. d. relatia dintre cheltuielile de consum si investitii. rata economiilor. venitul creste. înclinatia marginala spre economii creste. d. relatia dintre cheltuielile de consum si venitul personal disponibil.m. venitul scade. 1. K scade. procesul de consum. b. 2. b. c.m. Rata de consum în t si t1 este 0. 4.e. Rata consumului creste atunci când: a.

3. PNN = 5 mil. u.m.; rata consumului 3/4. Stiind ca soldul veniturilor externe este zero, determinati valoarea consumului de bunuri si servicii pentru populatie. 4. Venitul national este în t1 de 600 mld. u.m., fata de 60 mld. u.m. în t0. Daca preturile cresc de 8 ori, aflati indicele de crestere a venitului national.

34

CAPITOLUL 3 ECHILIBRUL MACROECONOMIC
Viata economica prin definitie, dinamica si în permanenta miscare – presupune o anumita stabilitate, armonie si echilibru între structurile si fortele ei. Stabilitatea nu este însa sinonima cu pozitia stationara, statica, ci vizeaza starea spre care tind sistemele economice, caracterizata prin convergenta si echilibru între elementele sistemului, care sa-i permita evolutia ascendenta.

Obiective de studiu
§ posibilitatea întelegerii conceptului de echilibru economic partial si general; § cunoasterea principalelor conceptii si modele ale echilibrului general; § cunoasterea conceptului de crestere economica si dezvoltare economica; § însusirea metodelor de identificare a factorilor de crestere si de stabilire a contributiei la cresterea economica.

3.1. Cererea si oferta agregata
Modelul macroeconomic de baza utilizat în determinarea nivelului productiei si al preturilor este modelul cererii si ofertei agregate. Cererea agregata reprezinta ansamblul cerintelor solvabile de bunuri si servicii manifestate pe piata nationala. Altfel spus, cererea agregata constituie cererea care are acoperire în bani, în venituri disponibile. Oferta agregata reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite de toti agentii economici pe piata nationala.
35

Cererea si oferta agregata sunt concepte generale care permit analiza productiei, a veniturilor, a inflatiei si a cresterii economice. Curba cererii agregate descrie echilibrul pietei marfurilor si pietei de valori, respectiv toate combinatiile nivelului preturilor si nivelul productiei la care cele doua piete se afla simultan în echilibru. Curba ofertei agregate descrie toate combinatiile dintre nivelul productiei si nivelul preturilor, conform deciziei firmelor. Cu alte cuvinte, curba ofertei agregate reflecta conditiile existente pe pietele factorilor de productie si în special pe piata fortei de munca. Stiinta economica bazata pe oferta porneste de la convingerea ca pietele nu functioneaza suficient de bine pentru ca sa permita politicilor bazate pe cerere sa fie suficiente. Economistii adepti ai teoriei ofertei pornesc de la întrebarea daca modificarile în cererea totala ar influenta într-un fel productia reala. Firmele care realizeaza productie si iau decizii de pret nu reactioneaza la cererea agregata, ci urmaresc evolutia cererii propriilor produse. Astfel, daca cererea agregata creste ca urmare a politicii monetare expansioniste, firmele producatoare vor obtine o cota parte din cheltuielile majorate, vânzarile se vor ameliora si stocurile producatorilor se vor reduce. Preturile se vor stabiliza într-o anumita masura, întrucât firmele constata ca pot vinde bunurile fara sa ofere diferente semnificative de pret, însa efectul principal este în ritmul rând un volum mai mare de vânzari si respectiv comenzi suplimentare. Când producatorii reactioneaza prin cresterea productiei, PNB-ul real va creste. Mare parte din popularitatea economistilor adepti ai teoriei cererii rezida din faptul ca majorarile cererii agregate determinate de guvern ar accelera ritmul cresterii economice si ar genera sporirea nivelului angajarii fortei de munca. Acest rezultat este mai putin probabil daca producatorii stiu ce fel de politica urmareste guvernul si astfel nu pot fi pacaliti sa creada ca
36

Albertini defineste cresterea ca ansamblu de fenomene si schimbari structurale. Cresterea economica – dezvoltarea economica 3. Unii autori fac distinctie între cresterea si dezvoltarea economica.2. iar dezvoltarea este trecerea de la un sistem economic la altul. Preocuparea generala este marcata de existenta unei diversitati de puncte de vedere privind conceptul de crestere economica. „dezvoltarea implica schimbari calitative. cu scopul delimitarii laturilor cantitative ale fenomenului. 3. la nivelul natiunii cum ar fi produsul global în termeni reali. M. în absenta acestui fapt. sporirea cererii agregate nu va produce nimic altceva decât inflatie si propun reduceri de impozite. care presupune si antreneaza modificari structurale ale economiei mai importante si mai profunde decât cresterea”. 37 . Paris. Fr. de-a lungul unei perioade mai mari de timp a indicatorilor de dimensiune. toate au însa ca element comun recunoasterea caracterului deosebit de complet al cresterii economice. factorii si implicatiile ei. Perroux considera „cresterea ca o marire sustinuta. Definitii si concept Problematica cresterii economice este prezenta în preocuparile tuturor scolilor si curentelor de gândire economica. Perroux: „Pour une philosophie au nouveau developpement.2. Unii economisti adepti ai teoriei ofertei argumenteaza ca. 1981). care însotesc îmbunatatirea performantelor cantitative ale economiei. J.1. iar cresterea este perceputa mai mult ca modificari cantitative” (Fr. iar cresterea ca fenomen simultan cantitativ si calitativ.sporirea cererii pe care o remarca este o crestere reala a cererii pentru produsele sau serviciile lor. politici de îmbunatatire a stimulentelor pentru furnizori si politici pentru stimularea cresterii economice.

sa armonizeze cerintele ecologice cu dezvoltarea economica si umana.Economistul american S. Economiile în crestere sunt reprezentate de economiile moderne. Cresterea durabila se caracterizeaza printr-o crestere capabila sa sustina. Aprecierea ca o economie înregistreaza o crestere se bazeaza pe existenta tendintei cresterii pozitive reale. cresterea economica înseamna o evolutie pozitiva. economie în crestere. crestere zero. cum sunt: cresterea durabila. dar care nu exclude oscilatii conjuncturale. care permit ameliorarea accelerata a performantelor economiei. capacitate bazata pe tehnologii de vârf si pe adaptari institutionale si ideologice. Ele sunt sustinute de ameliorarea permanenta a raportului dintre volumul productiei si consumul de factori. pe termen lung. mentinându-se însa sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru. analizelor si demersurilor teoretice au aparut noi concepte. organizate în vederea realizarii unor mutatii structurale rapide. chiar si regrese economice temporare. Paralel cu extensia cercetarilor. Prin continutul sau. a profitului si a acumularii de capital – 38 . Cresterea economica zero îsi propune sa desemneze temperarea sau chiar stationarea cresterii economice. Cresterea economica negativa evidentiaza acea situatie în care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinta de scadere. Abordarile mai recente au o viziune mult mai cuprinzatoare asupra fenomenului cresterii. luând în considerare aspectele legate de mediu si de calitatea vietii. stabilitatea economica si progresul uman. Kuznets concepe cresterea economica ca o sporire a capacitatii unei tari de a furniza în masura crescânda bunuri economice. raport ce se regaseste într-o crestere considerabila a productivitatii muncii. ascendenta a economica nationale. crestere ecologica sau ecodezvoltare etc.

În acest sens. Pe fondul dezvoltarii economice se desfasoara în timp si spatiu cresterea economica. cea financiara.2. aspecte ce sunt puse în evidenta de conceptul de dezvoltare economica. Factori si tipuri ale cresterii economice Cresterea economica este un proces deosebit de complex determinat de o multitudine de factori. orice dezvoltare economica presupune si o crestere economica. Factorii cresterii economice pot fi abordati sub aspect cantitativ. calitativ si structural. în modul de gândire si în comportamentul economic al oamenilor. factori culturali. cu rol de catalizator în combinarea factorilor: politica administrativa. din nivelul de trai. Dezvoltarea economica evidentiaza ansamblul transformarilor cantitative si calitative ce survin în structurile economico-sociale si stiintifico-tehnice. 3. Cresterea economica ca proces macroeconomic nu surprinde modificarile calitative din fizionomia si structura economiei. politica economica (politica acumularii. reprezinta dezvoltarea economica numai acea crestere economica care este asociata si cu o modificare structural-calitativa în economia nationala si în calitatea vietii oamenilor. capacitatea de absorbtie a pietei interne. monetara.2. factorul material (resursele naturale si echipamentele de productie) si progresul tehnic. stiintifici. a investitiilor. Astfel.cresterea se realizeaza cu pretul unor costuri care impun marirea continua a eficientei economice. în mecanismele economice. bugetara si fiscala). si anume: § factori directi: munca. Dintre acestia se disting ca importanta doua mari categorii. 39 . § factori cu actiune mediata. schimburile internationale etc. dar nu orice crestere economica înseamna si dezvoltare economica.

care asigura ridicarea gradului de dotare tehnica a fortei de munca si eficientei utilizarii ei. raporturile de munca.Latura cantitativa se refera la volumul global al fiecarui factor. Cresterea factorului capital se realizeaza pe seama investitiilor nete. Progresul tehnic înglobeaza toate îmbunatatirile datorate progresului calitativ al capitalului. Factorii institutionali sunt reprezentati de organizarea economiilor (sistemul economic. programarea etc. precum si celor ce rezulta din mai buna organizare a structurilor de productie sau din perfectionarea metodelor de conducere si gestiune. iar cei sociali vizeaza climatul social. Dimensiunea structurala evidentiaza proportiile în care se combina factorii de productie. diferentiate functie de contributia relativa pe 40 . Se disting doua tipuri fundamentale de crestere economica: extensiv si intensiv.. Aspectul calitativ vizeaza randamentul utilizarii resurselor productive. în mobilitatea profesionala si ameliorarea structurii fortei de munca ocupata pe ramuri de activitate si profesii. Aportul factorului munca la cresterea economica consta în activitatea numarului de persoane ocupate în diverse domenii. presupunând constant randamentul lor. Actiunea conjugata a factorilor de crestere economica pune în evidenta anumite posibilitati de combinare a diferitelor laturi ale acestor factori. care asigura cadrul utilizarii celorlalti factori ai cresterii. Cresterea productiei nu este determinata numai de marimea volumului de munca si de capital. în gradul de instruire si competenta profesionala. în variante care se definesc drept tipuri de crestere economica.). Asupra cresterii economice exercita o influenta aparte si factorii institutionali si sociali. justitia sociala etc. element ce se regaseste cumulat în progresul tehnic. reflectând contributiile de ordin cantitativ si calitativ la cresterea economica. ci intervine si combinarea factorilor si îmbunatatirea proportiilor dintre ei.

oferta cu cererea. 3. 41 .3. în care dimensiunea cantitativa. factori si stimuli. Cresterea economica este impulsionata si de expansiunea externa în plan economic prin: cucerirea de noi piete. atragerea de resurse primare si forta de munca. laturi de aceeasi natura ale factorilor directi. sociale. implicatii si consecinte economice. concordanta fenomenelor: consumul cu venitul. egalitatea dintre doua marimi variabile. ceea ce impune o abordare globala în care sa fie incluse toate laturile sale: premise si cauze. În viata economica. Echilibrul macroeconomic general Echilibrul reflecta concordanta. respectiv cea calitativa. tendinte si perspective. Acest tip este propriu economiilor avansate. Un asemenea tip este caracteristic tarilor care au un nivel economic relativ mai scazut. Tipul extensiv are loc atunci când marirea venitului national se realizeaza preponderent prin extinderea sau sporirea cantitatii factorilor atrasi în procesul de productie. au contributii comparabile la obtinerea sporului de venit national. investitiile cu economiile.care. Se poate spune deci ca procesul cresterii economice este deosebit de complex. o au la obtinerea sporului de PNB într-o anumita perioada de timp. neputând sa-si valorifice superior resursele nationale. Tipul intensiv de crestere economica presupune sporirea venitului national prin cresterea eficientei utilizarii factorilor de productie. echilibrul semnifica corelatia. În practica economica exista si tipul intermediar de crestere economica. efectuarea de investitii în strainatate etc. cuprinzator. cu o structura diversificata capabila sa foloseasca din plin cuceririle tehnico-stiintifice. cheltuielile cu veniturile bugetului etc.

În raport de nivelul agregarii economiei nationale avem echilibru la nivel microeconomic (se refera la agentul economic si la unitatile administrative teritoriale de baza). disparitatii de venituri. echilibru la nivel mezoeconomic (face referire la structura de ramura si la zonele teritoriale) si echilibru la nivel macroeconomic (vizeaza ansamblul economiei nationale si al teritoriului national). La nivelul întregii economii. În functie de continutul procesului economic si de modul de exprimare a rezultatelor se distinge echilibrul economic material. ca urmare a depasirii eventualelor dezechilibre temporare si spatiale. realizat în conditiile unor modificari ale proceselor cresterii economice. între variabilele fundamentale din economie. Aceste dezechilibre sunt percepute ca disfunctionalitati si perturbatii sub forma somajului. conditia de echilibru general este data de egalitatea dintre oferta agregata (Y) si cererea agregata (D): 42 . echilibrul economic valoric si echilibrul economic monetar. degradarea vietii unor categorii sociale etc. care explica si impun interventia puterii publice pentru a restabili echilibrul si functionarea normala a economiei. echilibrul economic general este expresia concordantei ce se formeaza. fara sa afecteze stabilitatea si functionarea sistemului economic.. Din punctul de vedere al manifestarii în timp se distinge echilibrul static caracterizat printr-o serie de schimbari nesemnificative între fenomenele economice care nu modifica tendinta dominanta si echilibru dinamic. de proportii mai ample sau mai restrânse.Ca fenomen economic global. în general. în raport de conditiile de loc si de timp care. presupunând alinierea procesului de crestere economica la evolutia celui mai deficitar factor de productie. Ceea ce caracterizeaza economia contemporana sunt dezechilibrele. inflatiei. pe termen mediu si lung. pot fi depasite. ceilalti factori ramânând insuficient utilizati.

echilibrul de pe piata bunurilor economice are o deosebita importanta pentru realizarea echilibrului de pe piata monetara. ambele laturi ale egalitatii fiind în concordanta cu cererea si oferta de bunuri economice: Ym = Dm sau 43 .Y=D Cererea globala se concretizeaza în bunuri de consum (C) si bunuri investitionale (I): D=C+I iar oferta agregata este destinata bunurilor de consum (C) si economiilor (S): Y=C+S Pe piata bunurilor. Echilibrul pietei monetare este asigurat atunci când cererea si oferta de bani sunt egale. în situatia în care se ia în considerare importul (H) si exportul (E). conditia de echilibru devine: Y+H=D+E sau C+S+H=C+I+E ⇓ S+H=I+E sau S–I=E–H Având în vedere ca toate actele de vânzare-cumparare se realizeaza prin intermediul banilor.

Tendinta obiectiva de realizare a conditiilor de echilibru trece în viata economica prin stari de dezechilibre mai restrânse sau mai ample. strategii adecvate de utilizare a mijloacelor si de atingere a scopurilor. sub forma egalitatii dintre cererea si oferta de locuri de munca: YL = DL Conditiile echilibrului economic. întrucât egalitatea cererii cu oferta se realizeaza numai ca tendinta. iar în realitate economia nu se afla niciodata în echilibru. în general. 44 . Dezechilibrele economice sunt expresia modificarilor limitelor resurselor si tehnologiilor. la nivelul agentilor economici si al economiei. oferta agregata reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite de toti agentii economici pe piata nationala. a inflatiei si a cresterii economice. a caror depasire necesita. § Cererea si oferta agregata sunt concepte generale care permit analiza productiei si a veniturilor. Sinteza § Cererea agregata reprezinta ansamblul cerintelor solvabile de bunuri si servicii manifestate pe piata nationala. necunoasterea sau neîntelegerea mecanismelor pietei etc. lasând alternativele posibile sa concureze în conditii normale de piata. a restrictiilor consumatorilor privind achizitionarea de bunuri si servicii.M⋅V = P⋅T unde: PT – cererea reala de bani O conditie de echilibru similara exista si pe piata muncii. au caracter teoretic.

§ Ca fenomen economic global. chiar si regrese temporare. 1. § Reprezinta dezvoltare economica numai acea crestere economica care este asociata si cu modificari structuralcalitative în economia nationala si în calitatea vietii oamenilor. Reprezentati si explicati interactiunea dintre oferta agregata si cererea agregata. în modul de gândire si în comportamentul economic al oamenilor. ascendenta a economiei nationale. tipul intensiv si intermediar de crestere economica. sociale. pe termen mediu si lung. 1. stiintifice si tehnice. § Actiunea conjugata a factorilor de crestere economica pune în evidenta anumite posibilitati de combinare a diferitelor tehnici ale acestor factori. dar care nu exclude oscilatii conjuncturale. în mecanismele economice. Probleme de discutat A. echilibrul economic general este expresia concordantei ce se formeaza.§ Prin continutul sau. Care dintre urmatoarele nu are ca efect cresterea economica: 45 . B. Ce este cererea agregata si ce indica curba cererii agregate? 2. 3. ce survin în structurile economice. § Dezvoltarea economica evidentiaza ansamblul transformarilor cantitative si calitative. între variabilele fundamentale din economie. cresterea economica presupune o evolutie pozitiva. în variante ce se definesc drept tipuri de crestere economica: tipul extensiv. ca urmare a depasirii eventualelor dezechilibre temporare si spatiale. Aratati unele consecinte ale cresterii economice.

e. 4. e. cresterea nivelului de instruire a angajatilor. 2.m. c. c. u. c. C + S – H = C + I – E.. b. iar investitiile interne sunt de 30 mld.. 1. exporturi. d. Între cresterea economica si dezvoltarea economica se creeaza o relatie de cauzalitate: a. cresterea exporturilor. cresterea somajului.m. e. consumuri. Volumul valoric al bunurilor economice realizate într-o tara este de 200 mld. importuri. progresul tehnologic. pe termen lung. Conditia de echilibru pe piata bunurilor economice este: a. c. e. d. b. S – I = E – H. d. d.m. iar consumul intern de bunuri este de 150 mld. b. Cererea agregata include cheltuieli estimate pentru: a. pe termen scurt. pe termen scurt si mediu. Daca exportul global de bunuri economice se ridica la 60 mld. 3. b. numai în agricultura. a+b+d. Y – H = D – E. 46 . u. S – H = I – E.a. în constructii. cresterea productiei bunurilor de capital. M ⋅ V = P ⋅ T. C. u. investitii.

u. cheltuielile pentru consum reprezinta 9/10 din venitul national. determinati nivelul de echilibru al venitului. exportul cu 40 u..m. YL = 8S. atunci care va fi marimea importurilor necesare pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice. unde S – salariul. Cererea si oferta de munca sunt date de relatiile: D = L 100 – 2S. 2. iar importul 1/9 din consum. 47 .. Daca într-o economie investitiile sunt egale cu 40 u. Determinati numarul angajatilor la nivel de echilibru..m.m. 3.

Obiective de studiu: § cunoasterea caracteristicilor si a rolului pietei monetare în economia contemporana. § conditiile de echilibrare a pietei monetare. Functiile economice ale monedei Moneda reprezinta un element cheie într-o economie de schimburi monetare. 4.1.1.Moneda 4. moneda nefiind doar un mijlocitor al schimbului si instrument de plata. ci devine ea însasi obiect a numeroase si variate tranzactii pe piata monetara.1. Pentru economia contemporana este caracteristica extinderea si diversificarea operatiunilor monetare.1. § analiza factorilor care influenteaza formarea si dinamica cererii si ofertei de bani. forma fizica de prezentare a banilor si functiile lor au 48 . Banii au aparut ca o necesitate a productiei si circulatie marfurilor. constituind ansamblul mijloacelor de schimb si de plata utilizabile în mod direct pentru efectuarea tranzactiilor pe piata bunurilor si serviciilor.CAPITOLUL 4 SISTEMUL DE PIETE 4. Conceptul de moneda. PIATA MONETARA Moneda are un rol de prima importanta în functionarea economiei de piata.1.1.

cunoscut, de-a lungul timpului, un proces continuu de diversificare si dezvoltare. Din punct de vedere al formei fizice, banii au parcurs, în evolutia lor, trei mari etape: § prima etapa a fost reprezentata de banii-marfa, când functia de bani era îndeplinita de cele mai variate marfuri, care trebuiau sa îndeplineasca o serie de calitati; moneda marfa reprezinta un bun care el însusi avea valoare atât ca unitate monetara, cât si ca marfa. În aceasta etapa a dezvoltarii economice, utilizarea echivalentului a dus la eliminarea inconvenientelor trocului. Toate categoriile de bunuri au fost folosite ca moneda de schimb într-o marime sau alta, dar metalele pretioase s-au dovedit a fi satisfacatoare. § a doua etapa, care începe în secolul XVII, este marcata de aparitia biletelor de banca emise de banci. Ulterior au aparut banii de hârtie sau hârtia-moneda, care are un curs fortat, rolul de bani fiind garantat de autoritatea statala. În aceasta perioada apar si banii de credit, de cont sau moneda scripturala, reprezentata de disponibilitatile aflate în conturile bancare. § etapa a treia - caracterizata prin extinderea procesului de dematerializare a monedei si aparitia mijloacelor electronice în operatiunile de plata. Moneda reprezinta principalul instrument de punere în miscare a tuturor pietelor, de înfaptuire a schimburilor între agentii economici. Ea este o parte inseparabila a vietii economice; nici un flux economic nu se poate desfasura fara participarea directa sau indirecta a monedei. Populatia doreste moneda pentru functiile pe care aceasta poate sa le îndeplineasca si nu pentru calitatile diferitelor instrumente monetare. Marimea cererii de moneda depinde de utilitatile acesteia exprimate prin facilitatile pe care le pot asigura disponibilitatile banesti. Utilitatea monedei este indirecta, fiind
49

legata de utilitatea bunurilor si serviciilor posibile de achizitionat de pe piata. Rolul banilor, importanta lor în organizarea si desfasurarea vietii economice, sunt puse în evidenta prin functiile pe care le îndeplinesc: 1. Functia de mijloc de schimb – consta în facilitarea schimbului de marfuri. Prin prezenta monedei, schimbul de marfuri se separa în doua acte distincte, delimitate în timp si spatiu: cumparare (M-B) si vânzare (B-M). Existenta monedei face posibila întâlnirea celor doi agenti economici: cumparatorul, care detine banii si are nevoie de o anumita marfa, si vânzatorul, care poseda marfa si doreste sa o vânda contra moneda; 2. Functia de mijloc de plata: drepturile si obligatiile agentilor economici sunt evaluate în bani si se sting prin cedarea, respectiv primirea, sumelor de bani corespunzatoare. Banii îndeplinesc functia de mijloc de plata si în afara schimbului de marfuri pentru orice fel de plati, credite banesti, impozite, salarii etc. 3. Functia de calcul, de masura a activitatilor: mijlocind schimbul de marfuri, în mod obiectiv, banii servesc si la masurarea acestuia. Ca mijloc de calcul, banii sunt folositi pentru masurarea cheltuielilor, pentru calculul costului si al pretului. Pentru a exprima marimea preturilor se stabileste un etalon monetar; etalonul monetar ca unitate de comensurare a preturilor trebuie sa fie de marime convenabila si stabila. Banii constituie un instrument de masurare aplicabil bunurilor, serviciilor si altor drepturi trecute, actuale sau viitoare. 4. Functia de conservare si acumulare a valorilor: cu ajutorul banilor devine posibila pastrarea valorilor în timp si transferul lor; fara dificultati, dintr-un domeniu de activitate în altul, de la o persoana la alta. Având în vedere aceasta calitate a banilor, J. M. Keynes, aprecia: „banii constituie o veriga de
50

legatura între prezent si viitor”. Moneda este, în acelasi timp, unitatea de economisire si masura a economiilor. Economisirea prin moneda s-a facut si se face fie sub forma de tezaurizare, fie ca acumulare de capital. 5. Functia de bani universali: ei sunt folositi pentru facilitarea schimburilor economice internationale, a comertului international, a turismului, pentru transferul de tehnologii, investitii si împrumuturi internationale etc. Prin natura lor, functiile banilor sunt pe cât de importante, influentând însusi modul de organizare si functionare a activitatii economice moderne, pe atât de variate si complexe. Functiile constituie, în realitate, un tot unitar, între ele existând multiple interdependente. Indiferent de formele lor concrete de existenta, banii au o calitate comuna: constituie, prin excelenta, lichiditate, putând fi transformati în orice moment în bunuri sau servicii.

4.1.1.2. Bancile si crearea de moneda
Investitiile implicate în realizarea legaturilor complexe dintre sectorul monetar si economie reala, prin intermediul pietei monetare si pietei capitalurilor poarta denumirea de intermediari financiari si includ sectorul bancar si institutiile financiare nebancare, cum ar fi companiile de asigurare, societatile de constructii, trusturile de investitii etc. Bancile au aparut cu multe secole în urma, ca o necesitate determinata de dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri. La început, ele asigurau pastrarea valorilor imobiliare si executarea platilor între clienti. Ulterior, rolul si functiile lor s-au multiplicat si au crescut în complexitate, astazi ele formând un sistem ce constituie unul dintre pilonii de baza ai functionarii economiei. Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite agentilor economici solicitanti,
51

2. Functiile si atributiile bancii centrale îi sunt conferite prin sistemul legislativ. în timp ce excesul emisiunii monetare genereaza un risc inflationist. acordarea de credite agentilor economici la solicitarea acestora. ceea ce face din banca centrala un instrument al statului („banca a bancilor”). a caror functionare este autorizata de banca centrala. functiile îndeplinite de sistemul bancar sunt: 1. În general. cât ti prin prerogativele care le sunt conferite prin lege. În literatura de specialitate se disting patru tipuri de banci: § banci de emisiune. 3. atragerea de disponibilitati monetare. cu rol major în economie. Principala functie a bancilor de 52 . în vederea completarii capitalurilor proprii. gestionând instrumentele monetare si pârghiile financiare ale unei tari. atât prin atributiile si particularitatile functionarii lor. acestea asigura stabilitatea monetara si supravegheaza compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. detinând monopolul punerii în circulatie a biletelor de banca. § banci de depozit sau comerciale: reprezinta intermediari financiari. 4. Bancile reprezinta acel agent economic care îndeplineste rolul de intermediar între ceilalti agenti economici. de la diferiti agenti economici. organizate fiind sub forma societatilor comerciale.asigurând functionarea echilibrata a economiei. stiut fiind faptul ca o insuficienta a emisiunii determina un risc deflationist. temporar disponibile. vânzari-cumparari de valuta si alte operatiuni valutare etc. Ele îsi procura mijloacele financiare prin depuneri la vedere sau pe termen scurt ale clientilor lor. gestionarea conturilor clientilor. Sistemul bancar al oricarei economii de piata cuprinde mai multe tipuri de banci ierarhizate. Emisiunile bancii centrale trebuie sa fie în concordanta cu nevoile de lichiditate ale economiei. bancnotelor si monedei divizionare. Banca centrala sau de emisiune reprezinta institutia unica de emisiune.

garanteaza despagubirea în cazul producerii riscului. societati de finantare a trusturilor de constructii. Ele investesc capital propriu. bancile de comert exterior etc. cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la o tara la alta. Dintre operatiunile active ale bancilor mai fac parte: gestionarea conturilor deponentilor. § banci de afaceri: au un rol tot mai însemnat în economiile moderne unde nevoile de capitaluri sunt. în general. 53 . ele se implica tot mai mult în procesele de achizitii si fuziuni ca forma principala de realizare a concentrarii si centralizarii economice. viramente. Sistemul financiar-bancar mai cuprinde si uniuni de credit. ele pot acorda credite sau investitii. bancile exercita doua categorii de functii: active si pasive. bancile populare. scontarea cambiilor. firme care se ocupa cu scontarea politelor. organizarea înfiintarii de societati comerciale si plasarea titlurilor de valoare ale acestora.depozit rezida în constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. care îndeplinesc conditiile de bonitate financiara. cuprinzând si operatiuni de scontare. operatiuni la bursa etc. Însa activitatea lor este mult mai diversificata. În cadrul sistemului financiar-bancar un loc aparte îl ocupa si societatile de asigurari. § banci specializate: includ o retea larga de institutii de credit. În acelasi timp. persoane fizice sau juridice. care în schimbul unei prime de asigurare. societati de asigurare etc. ridicate. a warrantelor sau a altor efecte de comert. În aceasta categorie de banci sunt cuprinse: casele de credit agricol. Principala functie activa a bancilor o constituie acordarea de împrumuturi solicitantilor. subscriere de bonuri de tezaur. acorda credite pe termen lung firmelor si finanteaza proiecte de investitii. persoane fizice si juridice. În esenta.

dobânda. Pentru sumele pastrate în depozit. astfel. Diferenta dintre dobânzile încasate si cele platite constituie profitul bancar brut. Banca Centrala este cea care creeaza baza monetara din economie. pentru a putea influenta 54 .Functia pasiva a institutiilor financiar-bancare se refera la primirea spre pastrare a economiilor populatiei si a agentilor economici nonfinanciari. Legatura dintre rezerve (R) si depozite (D). bancile acorda credite. ca si impozitele legale. Volumul creditelor ce pot fi acordate din disponibilitatile suplimentare astfel create este limitat însa de marimea rezervei la care sunt obligate bancile (rezerva obligatorie). a masei monetare. multiplicatorul creditului desemneaza procesul prin care bancile pot „sa creeze” moneda. sau monetar. Pentru acordarea împrumuturilor si efectuarea unor servicii active. ceea ce ramâne se numeste profit bancar net. bancile platesc clientilor lor creditori. Are loc. Daca din acesta se scad cheltuielile de functionare ale bancii. poarta denumirea de multiplicatorul creditului. ca urmare. care exprima de fapt legatura dintre baza monetara si oferta monetara. Din disponibilitatile ce se creeaza în sistemul bancar pe baza depunerilor clientilor. expansiunea creditului si. bancile pretind si încaseaza o dobânda sau comision. Printre alte servicii bancare pasive se mai înscriu: efectuarea de plati la ordinele clientilor. conducerea operatiunilor de casa ale firmelor care solicita acest lucru etc. al banilor de cont. El se determina pe baza relatiei : M= D 1 = R r unde r – rata rezervelor obligatorii Numit si „multiplicatorul banilor”. Ca unic emitent de moneda. ca si pentru celelalte servicii pasive. folosind mecanismul creditarii.

celelalte componente ale masei monetare, aceasta institutie utilizeaza instrumente specifice, si anume : a. Rescontarea – operatiunea prin care bancile comerciale cedeaza bancii centrale hârtii de valoare scontate în prealabil de alti agenti economici, la o rata a dobânzii numita rata scontului, fixata de banca centrala. b. Politica de open market – open market-ul permite realizarea de împrumuturi între toti intermediarii financiari pe termen foarte scurt, la o rata a dobânzii ce se modifica permanent în functie de cerere si oferta. Banca centrala ofera o anumita cantitate de moneda pe piata si lasa rata dobânzii sa se formeze liber în functie de cererea existenta; de multe ori, banca centrala intervine indirect, prin intermediari, pentru a mari gradul de incertitudine cu privire la actiunile sale; c. Finantarea deficitului bugetar – în calitate de banca a statului, banca centrala acorda credite direct Trezoreriei, punând în acest fel în circulatie moneda centrala. O alta tehnica, mult mai utilizata, cu aceleasi rezultate este cumpararea de catre banca a bonurilor de tezaur de pe piata libera sau prin rescontare. Indiferent de tehnica utilizata, rezultatul poarta numele de monetizarea datoriei publice si mareste riscul declansarii unui proces inflationist; d. Rezervele obligatorii – sunt depozite ale bancilor comerciale la banca centrala, constituite în urma unei obligatii legate si din considerente prudentiale. Obiectivul fundamental al bancii centrale este stabilitatea monedei, ceea ce presupune o crestere echilibrata a masei monetare în concordanta cu cererea de moneda din economie.

4.1.2.Masa monetara si structurile ei
Privita ca stoc, masa monetara constituie totalitatea instrumentelor banesti de care dispune sectorul nonfinanciar întro economie nationala la un moment dat, destinate achizitionarii
55

de bunuri si servicii, achitarii datoriilor, constituirii economiilor în vederea investitiilor si a altor plasamente. Ca flux, masa monetara reprezinta masa medie de bani care circula într-o anumita perioada de timp. Dupa gradul de lichiditate al instrumentelor de plata, se disting doua componente ale masei monetare : § Disponibilitatile monetare propriu-zise care constau din acele instrumente monetare caracterizate prin lichiditate perfecta, fiind în masura sa stinga imediat o datorie sau sa mijloceasca direct o tranzactie comerciala fara ca detinatorul lor sa cheltuiasca timp si fara diminuarea cheltuielilor sale banesti; § Disponibilitati semimonetare, sunt formate din acele instrumente monetare care necesita una sau mai multe operatiuni pentru ca posesorul lor sa ajunga la banii lichizi, ceea ce presupune consum de timp pentru efectuarea operatiunilor, fara a exista însa riscul diminuarii cantitatii de moneda detinuta de el. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata, respectiv de lichiditate existente la un moment dat într-o economie; masa monetara reprezinta o marime eterogena, în structura ei regasindu-se urmatoarele active : moneda efectiva sau numerarul; moneda de cont; depozitele la termen; alte active. Moneda de cont si numerarul reprezinta disponibilitatile banesti propriu-zise, iar celelalte doua sunt disponibilitati semimonetare. Numerarul reprezinta activele caracterizate prin lichiditate perfecta; acest instrument monetar se poate converti rapid în bunuri si servicii sau stinge imediat o datorie. Moneda de cont se refera la disponibilitatile în conturile curente sau la vedere, având acelasi grad de lichiditate cu numerarul. Depozitele la termen, spre deosebire de primele componente ale masei monetare, prezinta un grad de lichiditate mai scazut; ele se constituie în plasamente la banci, CEC, si alte institutii financiare. Cu cât diferenta între dobânda pentru un cont
56

de depozit la termen si cea pentru contul curent este mai mare, cu atât costul de oportunitate corespunzator dorintei pentru lichiditate creste, iar o crestere a dobânzii va determina restrângerea numerarului sau a contului curent si va extinde quasi-moneda. În categoria altor active intra diferite titluri aflate în circulatie pe piata financiar-monetara, care completeaza structura masei monetare. În functie de durata plasamentului se disting active pe termen scurt (cambia, biletul la ordin, biletele de trezorerie) si pe termen lung (actiunile si obligatiunile). Activele pe termen scurt se bucura de un grad mai ridicat de lichiditate fata de cele pe termen lung. Agregatul monetar reprezinta o parte constitutiva a masei monetare, parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii economici specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile financiarbancare care le pun în circulatie, prin fluxurile reale care le mijlocesc. Agregatul monetar M1 reprezinta masa monetara în sens restrâns; el grupeaza în structura sa numerarul si banii de cont din disponibilitatile în conturile la vedere sau în alte categorii de conturi si asupra carora pot fi trase CEC-uri. M1 se caracterizeaza printr-un înalt grad de flexibilitate, fiind afectat direct si rapid de evolutiile din economie; reprezentând partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara, aceste componente raspund pe deplin continutului monedei si facilitatilor sale. Al doilea agregat M2, reprezinta masa monetara în sens larg. El cuprinde în plus fata de M1 ansamblul plasamentelor la termen. Aceasta parte reprezinta lichiditate secundara sau quasimoneda; disponibilitatile monetare incluse în M2 apartin agentilor rezidenti nonbancari si sunt gestionate de institutiile financiare.

57

Ultimul agregat L. M= P⋅T V În al doilea rând. În M1 sunt cuprinse numerarul si depozitele la vedere ale firmelor. masa monetara depinde si de amploarea creditului. agregatele monetare întâlnite sunt M1 si M2. cuprinzând moneda efectiva si quasi-moneda. În tara noastra. depozite la termen ale agentilor economici. include în plus fata de M3. masa monetara este influentata de comportamentul agentilor economici fata de moneda. operabile prin CEC-uri. care reprezinta un factor subiectiv sintetizat în conceptul de intensitate a înclinatiei spre lichiditate. Viteza de rotatie sau de circulatie a monedei reprezinta numarul de acte de schimb pe care le faciliteaza o unitate monetara în orizontul de timp pentru care se calculeaza masa monetara. structura masei monetare poarta înca amprenta perioadei de tranzitie. bonuri de tezaur etc. respectiv de raportul dintre vânzarile pe datorie si platile facute în contul rambursarii creditelor ajunse la scadenta în perioada respectiva. titluri emise pe termen mediu si lung cu caracter negociabil si posibil de transformat în lichiditati.Al treilea agregat M3. conturile în valuta ale rezidentilor etc. cu care evolueaza direct proportional si de viteza de rotatie (V) cu care este în relatie negativa. Pe de alta parte. precum certificate de depozit. Masa monetara în circulatie depinde de volumul total al schimburilor mijlocite efectiv de moneda (PT). 58 . cuprinde pe lânga componentele lui M2 active cu un grad mai redus de lichiditate. Quasi-moneda include conform bancii centrale: economiile populatiei.

motivul venitului – menajele obtin si încaseaza venituri la intervale diferite de timp. 2. precum cheltuieli neasteptate în viitor sau achizitii avantajoase. ele simt nevoia de a retine în mod permanent o parte din disponibilitatile lor sub forma lichida. iar P⋅T – cererea reala de moneda. Unele sunt de natura economica. cantitatea de moneda multiplicata prin viteza de circulatie a banilor trebuie sa fie egala la echilibru cu volumul valoric al tranzactiilor. 59 . Cererea si oferta sunt date de relatia: M⋅V = P⋅T unde M⋅V – oferta reala de moneda. Conform acestei relatii. S-au identificat. Cererea si oferta de moneda. În general. Echilibrul pietei monetare CEREREA DE MONEDA – se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. în general. Aceasta obliga în orice moment la pastrarea unei parti din venituri sub forma lichida. un prim motiv al cererii de bani este cel tranzactional. motivul precautiei – retinerea unei cantitati de bani sub forma lichida este datorata unor circumstante imprevizibile. motivul întreprinderii – din aceleasi ratiuni cu ale menajelor.4. urmatoarele mobiluri ale cererii de bani exprimata prin preferinta pentru lichiditate: 1.3. El deriva din functia banilor de mijloc de schimb.1. Cererea de moneda apare în traditia clasica ca o modalitate indirecta a cererii de bunuri. în timp ce cheltuielile acestora au o frecventa mai mare. se accepta existenta mai multor motive ale detinerii de moneda. iar altele au o determinare psihologica. 3.

si care are doua componente : L (Y. relatia dintre cele doua fiind directa (cresterea venitului atrage cresterea cererii de moneda si invers). La rate înalte ale dobânzii. cresterea ratei dobânzii stimuleaza preferinta pentru detinerea activelor financiare si deci. notata cu L. Reprezentând pretul renuntarii la lichiditate. atunci rata dobânzii are un rol important. retragându-i doar atunci când nevoia achizitiei de bunuri o i pune. reprezentând un arbitraj continuu între activele monetare si cele nonmonetare. existând doar motivul speculatiei. precum frecventa încasarilor. J.i) = L1 (Y) + L2 (i) Componenta L1. Keynes construieste o functie a cererii de moneda. Acesti factori pot influenta cererea de moneda în ambele sensuri. Componenta L2. reprezinta cererea de moneda în scop speculativ. reprezinta cantitatea de bani ceruta de agentii economici. ideea speculatiei apare asociata achizitiei activelor financiare sau reale. Aceasta m functie a cererii de moneda mai poate fi influentata si de alti factori. În general. Pornind de la aceste mobiluri.4. Relatia cu rata dobânzii (i) este nesemnificativa. si deriva din motivul tranzactional si cel precautional. sezonalitate sau utilizarea unor mijloace moderne de plata. Daca oamenii au de ales între bani sub forma lichida si active financiare. motivul speculatiei – orice speculant este animat de perspectiva câstigului de capital. OFERTA DE MONEDA este reprezentata de cantitatea de bani pusa la dispozitia agentilor economici si a altor 60 . oamenii vor fi determinati sa-si pastreze banii în conturi la banci. renuntarea la lichiditate. Factorul esential care influenteaza aceasta componenta îl constituie nivelul venitului national (Y). M.

mai departe. Aceasta vizeaza : § volumul creditelor acordate la rata dobânzii existente. Pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe aceasta cale se creeaza cea mai mare parte din cantitatile suplimentare de bilete de banca. O parte din aceste bonuri sunt vândute de catre banci la banca centrala si primesc bilete de banca în conturile lor. Ele trebuie sa pastreze însa o anumita proportie între volumul creditelor acordate si depozitele existente.utilizatori de catre sistemul bancar. biletele de banca sunt puse în circulatie pentru plata devizelor straine. provenite din tarile în care s-a exportat. a populatiei si a altor agenti. biletele de banca intra în circulatie atunci când bancile comerciale se împrumuta de la banca centrala pentru a face fata cererilor clientilor când retragerile sunt mult mai mari decât depunerile clientilor. biletele de banca intra în circulatie pentru a alimenta nevoile de resurse financiare ale statului. în circulatie sub forma de moneda scripturala sau numerar. sub forma de numerar si moneda scripturala. în al treilea rând. în al doilea rând. Oferta de moneda scripturala – bancile comerciale emit moneda scripturala în favoarea întreprinzatorilor. § marimea rezervelor obligatorii. Creditul nu poate fi marit fara sa se realizeze o corelatie cu marimea depozitelor. prin banca centrala. Bancile comerciale maresc masa monetara prin deschiderea de depozite si/sau conturi operabile prin cecuri. Oferta de numerar se realizeaza prin mai multe canale : în primul rând. într-un anumit orizont de timp. respectiv rezerva la care sunt obligate bancile pentru a putea face fata cererilor de retragere. Marimea rezervei se stabileste prin regulamente si este n n n 61 . statul. prin operatiuni de creditare. De aici si anumite limite în creditarea economiei. emite bonuri de tezaur care sunt cumparate de catre banci. care sunt puse. care depinde de ritmul afacerilor si de perspectiva profitului.

Marirea nivelului rezervei diminueaza oferta de bani si rata dobânzii are tendinta sa creasca. de rezerva obligatorie pe care trebuie sa o pastreze bancile. Asupra ofertei si cererii de moneda actioneaza o serie de factori de natura obiectiva si subiectiva. Echilibrul pietei monetare Piata monetara reprezinta ansamblul tranzactiilor rezultate din confruntarea specifica dintre cererea si oferta de moneda în functie de pretul ei specific (rata dobânzii). Piata monetara se afla în echilibru când oferta de moneda este egala cu cererea. în principal. În schimb. dintre acestia. reducerea nivelului rezervei obligatorii mareste oferta de bani si coboara rata dobânzii (situatia banilor „ieftini”). în perioada data. si invers. Dar o marire a ratei dobânzii poate avea loc si în scopul restrângerii cererii de bani pentru a restrictiona extinderea creditului si. masa monetara. Astfel. Astfel. Oferta de bani depinde. 62 .modalitatea prin care autoritatea monetara controleaza acordarea de credite. scaderea ratei dobânzii stimuleaza cererea de credite. Cresterea sau scaderea ratei dobânzii are un rol similar cu cel al preturilor pe piata bunurilor economice. o influenta mai puternica exercita rata dobânzii si nivelul rezervei obligatorii. o ridicare a ratei dobânzii reduce cererea de bani. Cererea de moneda reactioneaza la variatia ratei dobânzii. banii devin mai „scumpi”. prin aceasta.

Scaderea ofertei de moneda la o cerere constanta La o oferta constanta. iar la o cerere invariabila.d’ O2 d’1 d’2 O1 0 M1 M2 M Fig. cererea de bani evolueaza în sens opus cu rata dobânzii. Cresterea ofertei de moneda la o cerere constanta d’ O2 O1 d’1 d’2 0 M1 M2 M Fig. 1.2. oferta se modifica în functie de nivelul rezervei obligatorii si politica de 63 . 1.1.

Miscarile în nivelul cererii si al ofertei. Punctul E. ci si de politica monetara promovata. de volumul masei monetare în raport cu nevoile economiei.creditare a autoritatii monetare.3. Echilibrul pietei monetare 64 M . arata cantitatea de bani ce poate fi obtinuta la rata de echilibru a dobânzii (fig. tangent cu curba ofertei si cererii. la rândul ei. determina ridicarea ratei dobânzii (fig. Miscarea cererii si ofertei de moneda. Aceasta este determinata. cu cantitatea de bani aflata în circulatie. oferta si cererea sa ajunga la echilibru. Orice variatie a cererii si ofertei de bani influenteaza cantitatea de bani la care se realizeaza echilibrul lor si rata de echilibru a dobânzii. în functie de variatia ratei dobânzii. iar un deficit de oferta monetara în raport cu cererea. fac ca la un anumit nivel al acesteia. 2). ca urmare a cresterii ofertei de bani. impus de nevoile economiei. d’ O d’E E C 0 ME Fig. Echilibrul pietei monetare se bazeaza pe corelarea necesarului de moneda. 1. antreneaza reducerea ratei dobânzii. 3). influentate de factori monetari. fac ca echilibrul pietei monetare sa depinda nu numai de procesele din economia reala. 1. Un excedent monetar.

certificatele de depozit. Titlurile financiare pe termen scurt intra în sfera de cuprindere a pietei monetare. titlurile financiare 65 .2.1. si pe termen lung pentru perioade mai mari de un an de zile. atunci când faciliteaza finantari si respectiv plasamente pe perioade mai mici de un an. Obiective de studiu • prezentarea elementelor generale privind piata financiara. bonurile de tezaur. Piata financiara Piata financiara este o componenta inseparabila a sistemului de piete existent în economia moderna. de sporirea necesitatilor de finantare pe care le resimt tot mai acut agentii economici si de aparitia si folosirea pe scara tot mai larga a valorilor mobiliare. Aparitia si dezvoltarea pietei financiare sunt legate de formarea si consolidarea sistemului bancar.2. • informatii complete asupra celor mai importante titluri de valoare : actiuni si obligatiuni. 4. structurile si modul ei de functionare. Titlurile financiare sunt. Piata financiara: continut si forme Piata capitalului reprezinta piata titlurilor financiare pe termen lung. Titlurile financiare pot fi pe termen scurt.4. Între titlurile financiare pe termen scurt. pentru unii agenti economici alternative ale plasarii economiilor lor banesti. • analiza cererii si a ofertei de titluri financiare. care are ca functie mobilizarea economiilor banesti ale unor agenti economici în scopul finantarii pe termen lung a altor agenti economici. biletul la ordin). mai importante sunt: efectele de comert (cambia. iar pentru alti agenti economici instrumente prin care se asigura acoperirea unor necesitati de finantare. în general.

care este de fapt. Valoarea unei obligatiuni variaza în functie de rata dobânzii.pe termen lung sunt actiunile si obligatiunile care se negociaza pe piata capitalului. Acest lucru nu înseamna ca obligatiunea are o cotatie fixa si ca valoarea ei de emisiune ramâne neschimbata. valoarea nominala a obligatiunii. Exista doua categorii de drepturi pe care le implica detinerea unei obligatiuni si anume : dreptul de a încasa în mod regulat cuponul obligatiunii. mai ales. care reprezinta venitul fix al acesteia si dreptul de a primi la o anumita data determinata numita scadenta. o fractiune dintr-un împrumut: emitentul este debitorul. Titlurile financiare pe termen lung sunt bunuri care genereaza în viitor un flux de venituri. În functie de veniturile generate se disting : 1. Actiunea este un titlu de proprietate într-o societate comerciala pe actiuni si care dovedeste participarea detinatorului la capitalul social. Evolutia cursului obligatiunii nu depinde de rezultatele activitatii emitentului. Obligatiunea este un titlu de credit. 2. iar detinatorul este creditor sau obligatar. pentru a evita cresterea capitalului. respectiv actiunile si obligatiunile privilegiate. dreptul la informare. 66 . cu exceptia când acestea se afla în încetare de plati sau în faliment. suma cu care a fost creditat emitentul. titluri financiare pe termen lung cu venituri fixe. Statul si administratiile locale emit obligatiuni pentru a finanta lucrari si echipamente costisitoare. Detinerea unei actiuni este sursa a patru drepturi si anume: dreptul de decizie. de autoritatile locale sau întreprinderi. respectiv actiunile ordinare. titluri financiare pe termen lung cu venituri variabile. care este influentata la rândul sau de schimbarea cursului monedei. Obligatiunile sunt emise de stat. întreprinderile emit obligatiuni.

atunci actionarul va primi un dividend variabil. Daca actiunile sunt privilegiate. Acestea sunt emise în scopul plasarii lor. în functie de dimensiunile profitului. Actiunile privilegiate au prioritate la vot si la distribuirea profiturilor. care sunt achizitionate de catre alti agenti economici. agentii economici care au nevoie de resurse banesti. actionarul va primi un dividend fix. indiferent de marimea profitului obtinut de societate în anul respectiv. Acest venit depinde de rezultatele financiare ale firmei si de politica sa de remunerare a asociatilor. decât actiunile obisnuite. Actiunile de garantie – sunt atribuite administratorilor societatii sau membrilor consiliului de administratie. Venitul actionarului se numeste dividend si reprezinta o parte din profitul distribuit al societatii comerciale. indiferent de profitul realizat. la bursa de valori. Ea cuprinde bursa de valori si pietele titlurilor financiare pe termen lung emise în prealabil si neincluse la bursa. ofera noi titluri financiare pe termen lung. Bursa de valori este principala institutie de intermediere a vânzarilor si cumpararilor de titluri financiare pe piata secundara. § piata secundara. unde se negociaza titluri financiare emise în prealabil (subscrise). Actiunile ordinare – dau dreptul la o cota variabila de venit.dreptul la rezultate si dreptul asupra rezervelor încorporate în capitalul social. garantând seriozitatea lor prin detinerea unui minim de capital social al firmei. acestea implica riscul participarii la gestiunea unui an si au o mai mare mobilitate. unde se vând si se cumpara emisiunile de noi titluri financiare pe termen lung. În cadrul pietei capitalului se disting : § piata primara. Bursa de valori reprezinta piata organizata a celor mai importante 67 . iar în cazul lichidarii societatii. Pe piata primara. cele mai multe societati comerciale pe actiuni pot sa vânda actiuni si obligatiuni noi. ele sunt mai putin mobile. care dispun de economii banesti. ele sunt primele care au dreptul la despagubire. daca actiunile sunt ordinare.

la pret maxim la cumparare. nivelul pretului se determina astfel încât numarul ordinelor executate sa fie maxim. cum ar fi : piata tertiara. Titlurile care se schimba la bursa sunt titluri pentru care exista deja economisitori. Sistemul european de organizare a sedintelor de licitatie are la baza urmatoarele principii: a. pretul zilei pentru fiecare categorie de titluri. piata neagra.titluri financiare emise în prealabil de catre societatile financiare si autoritatile guvernamentale. care pot fi la pret minim de vânzare. § Negociaza contractele la termen. specifica titlurilor financiare administrate colectiv si apoi revândute. titlurile se vând si se cumpara la preturi stabilite pe baza cererii si ofertei în cadrul sedintelor de licitatie. în cadrul sedintei de licitatie se stabileste un pret fix. § Gestioneaza conturile clientilor. în zile si la ore fixe. în conformitate cu programul bursei. reprezinta piata titlurilor vândute ilegal – aceasta poate fi restrânsa prin dematerializarea titlurilor si prin vigilenta sustinuta a intermediarilor financiari. Titlurile care se tranzactioneaza la bursa au fost achizitionate în prealabil. piata gri. Aceste titluri au fost emise si investitorii le-au subscris. la pretul zilei. 68 . Activitatile bursei de valori sunt multiple : § Negociaza titlurile financiare. proprie tranzactiilor de titluri în afara pietei oficiale. c. astfel încât prin intermediul bursei detinatorii de titluri financiare au posibilitatea sa le revânda pentru a-si crea lichiditati. b. acestea se desfasoara într-un anumit loc. tranzactiile se realizeaza în conformitate cu ordinele de vânzare si de cumparare. În cadrul bursei de valori. § Gestioneaza portofoliile etc. dar ei le-au revândut pentru a-si crea lichiditati. În afara pietei primare si a celei secundare se mai pot forma si alte piete.

Cererea si oferta de titluri financiare Cererea de titluri financiare Cererea de titluri financiare pe termen lung este sustinuta în principal. Valoarea prezenta a fluxurilor de venituri viitoare – aceasta problema este determinata de faptul ca valoarea banilor este dependenta de timp. casele de pensii etc. Actualizarea se realizeaza pe baza unor rate de actualizare. dar si de unele institutii financiare.2. pretul utilizarii banilor în timp. Dobânda reprezinta în conditiile în care se face abstractie de risc. rata dobânzii se utilizeaza ca rata de actualizare în conditiile în care nu exista nici incertitudine si nici risc. precum institutiile de asigurari. V0 – coincide cu marimea depozitului monetar. Motivatia plasamentului în titluri financiare pe termen lung este data de capacitatea acestora de a genera în viitor venituri. care apare ca urmare a incertitudinii anticiparilor privind fluxurile de venituri viitoare. De aceea.2. de populatie. valoarea prezenta V0 a unui venit V1 ce se va obtine peste un an de zile este : V1 = V0 (1+r) unde r – rata nominala a dobânzii anuale.Bursa de valori concentreaza cea mai importanta parte a cererii si a ofertei de titluri financiare. faciliteaza tranzactiile dintre agentii economici care dispun de economii banesti si cei care au nevoie de finantare si repartizeaza riscul între participantii la schimburi. estimarea valorii prezente a unui venit viitor se numeste actualizare. 4. care creat în prezent asigura 69 . Astfel. Cele doua premise fundamentale ale deciziei de plasament sunt: valoarea prezenta a fluxurilor de venituri generate în viitor si riscul plasamentului.

valoarea prezenta V0 a unui venit Vn ce se va obtine peste „n” ani va fi : Vn = V0 (1+r)n si reprezinta dimensiunea depozitului monetar care. b. iubitori ai riscului. adversari ai riscului. asigura venitul Vn peste „n” ani prin acumularea dobânzii la suma initiala. creat în prezent. Generalizând. Termenul de risc poate fi utilizat în situatiile în care anticiparile nu sunt unice si se pot aprecia probabilitatile fiecarei variante posibile. ar aduce prin retragerea sa graduala.venitul V1 peste un an de zile prin acumularea dobânzii la suma initiala. care. creat în prezent. Cererea de titluri financiare este rezultanta a numerosi factori între care cei mai importanti se refera la anticiparile cumparatorilor potentiali în legatura cu : 70 . Din punct de vedere formal. Rezulta ca diferenta dintre rata de actualizare si rata dobânzii este expresia procentuala a premiului pentru risc. venituri egale cu cele ale fluxului respectiv. prin utilizarea unei rate de actualizare superioare ratei dobânzii. se considera ca starea de certitudine desemneaza cazurile în care anticiparile privind fluxurile de venituri viitoare sunt unice sau limitate într-o marja foarte restrânsa. Riscul deriva din incertitudine. indiferenti la risc. c. Din punct de vedere al asumarii riscului se disting urmatoarele categorii de agenti economici: a. Riscul poate fi luat în considerare direct la estimarea valorii prezente a fluxului de venituri viitoare. Valoarea prezenta a unui flux de venituri este egala cu depozitul monetar. Agentii economici au atitudini diferite fata de risc.

atunci cumpararea unui titlu financiar nu este avantajoasa. Randamentul unei obligatiuni se determina tinând cont ca venitul asociat (cuponul) ramâne fix pâna la termenul de scadenta. iar crearea unui depozit monetar egal cu pretul titlului ar aduce în viitor venituri mai mari decât titlul respectiv. Randamentul titlurilor financiare – reprezinta acea rata de actualizare pentru care pretul titlului este egal cu valoarea prezenta a fluxului asociat de venituri viitoare. orice cumparator potential urmareste achizitionarea acelor titluri financiare pentru care anticipeaza randamente ridicate. atunci cumparatorului potential îi este indiferenta orice alegere. ci si de câstigurile care ar putea sa apara datorita cresterii preturilor acestor titluri. R= venit (cupon sau dividend ) pret de cumparare În decizia de cumparare a titlurilor financiare sau de creare a unui depozit monetar se va compara randamentul R cu rata dobânzii „r”. se disting trei situatii: a. 71 .1. este avantajoasa achizitionarea unui titlu. veniturile generate în viitor de titlul respectiv sunt superioare celor ce s-ar fi obtinut prin crearea unui depozit monetar. c. b. daca R < r . 2. De regula. Expresia procentuala a câstigului potential total (Cp) al unui titlu financiar se calculeaza prin însumarea randamentului cu cresterea procentuala a pretului. daca R > r. daca R = r. ambele aducându-i venituri viitoare identice. Câstigul potential al titlurilor financiare : plasamentul în titluri financiare pe termen lung este motivat nu numai de fluxul de venituri viitoare. Randamentul are un rol deosebit de important în decizia de cumparare a titlurilor financiare.

pentru aceasta. Exista trei tipuri de comportamente legate de plasamentul în titluri financiare si anume: 1. si în acest caz s-ar putea obtine venituri prin vânzarea titlurilor înainte de reducerea pretului si cumpararea lor ulterioara. plasamentul este o modalitate de obtinere a unor câstiguri datorita variatiei în timp a preturilor titlurilor. primul tip de comportament este cel al investitorului. pentru agentul economic care speculeaza. deoarece societatile comerciale pot sa plateasca dividendele numai dupa achitarea 72 . plasamentul în titluri financiare este o modalitate de fructificare pe termen lung a economiilor banesti. Riscul plasamentului în titluri financiare: este rezultatul incertitudinilor privind anticiparile fluxurilor de venituri viitoare. în general. Fluxurile de venituri ale obligatiunilor pot fi estimate cu mai multa precizie decât fluxurile de venituri ale actiunilor. obligatiunile sunt mai putin riscante decât actiunile. genereaza speculatii cu titluri financiare si în acest sens se disting: § speculatii „à la baisse” care se bazeaza pe anticipari ale reducerii pretului pâna la scadenta. pentru agentul economic preocupat de arbitraj. Titlurile prezinta grade diferite de risc. 3. al doilea tip de comportament este legat de posibilitatea speculatiei. 2.Cp = R + %?P Posibilitatea obtinerii de câstiguri ca urmare a modificarii pretului. 3. al treilea comportament este legat de posibilitatea arbitrajului. plasamentul este o modalitate de obtinere a unor câstiguri ca urmare a variatiei preturilor între diferite tipuri de titluri. § speculatii „à la hausse”care se bazeaza pe anticipari ale cresterii pretului pâna la scadenta si astfel se obtin venituri din cumpararea titlurilor înainte de cresterea pretului si vânzarea lor ulterioara.

indiferenti la risc. Din perspectiva preferintei pentru risc se disting trei mari categorii de agenti economici: adversari ai riscului. iubitori ai riscului. Adversarii riscului opteaza pentru achizitionarea unui titlu numai daca pretul este mai mic decât valoarea medie a fluxului asociat de venituri. Iubitori ai riscului: cumpara un titlu financiar chiar daca pretul lui este mai mare decât valoarea medie a fluxului asociat de venituri. randament si lichiditate. Premiul pentru risc reprezinta recompensa asumarii riscului. autoritatea guvernamentala apeleaza frecvent la emisiuni de 73 . Lichiditatea titlurilor financiare: reflecta posibilitatea vânzarii rapide si la costuri tranzactionale minime ale acestora. Majoritatea agentilor economici manifesta aversiune pentru risc. Actiunile privilegiate prezinta un grad mai redus de risc decât actiunile ordinare. mai putin riscante sunt obligatiunile guvernamentale. 4.cuponului obligatiunii. Riscul unei obligatiuni este cu atât mai ridicat cu cât termenul de scadenta este mai îndepartat. Indiferenti la risc: cumpara un titlu financiar chiar daca pretul este egal cu valoarea prezenta medie a fluxului asociat de venituri. Oferta de titluri financiare În scopul finantarii unor firme de interes general. Între obligatiuni. Lichiditatea titlurilor financiare depinde în mod esential de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei de capital. Obiectivele cumparatorilor potentiali de titluri vizeaza un echilibru între risc. diferenta dintre valoarea prezenta a fluxului de venituri viitoare si pretul titlului financiar este expresia absoluta a premiului pentru risc.

în conditiile în care profitul total este constant. ci si de dimensiunile fondurilor asigurate din surse proprii si prin credite bancare. cresterea levierului este limitata. care echilibreaza obiectivul maximizarii profitului pe actiune. cu cerinta minimizarii riscului finantarii. dar are un impact favorabil asupra profitului pe actiune. oferta de titluri este conditionata si de structura finantarii. deoarece în cazul în care emisiunea de obligatiuni ar fi excesiva. Oferta de titluri financiare depinde nu numai de intentiile de investitii. astfel încât pentru diminuarea riscului. Din punct de vedere financiar.obligatiuni. mareste riscul. 74 . obligatiunile prezinta un risc mai mare decât actiunile. cumparatorii potentiali ar manifesta retineri în achizitionarea obligatiunilor respective. respectiv de proportia în care fondurile sunt mobilizate prin emisiunea de obligatiuni pe de o parte. Din perspectiva societatilor comerciale. obligatiunile guvernamentale se adauga la cele emise de societatile comerciale pentru formarea ofertei de obligatiuni pe piata de capital. a identificarii levierului. Însa. societatea ar trebui sa apeleze mai putin la emisiunile de obligatiuni. societatile comerciale pe actiuni sunt confruntate cu sarcina extrem de dificila. ceea ce duce la reducerea profitului pe actiune. si de actiuni pe de alta parte. În plus. acest efect de levier este o sabie cu doua taisuri: cresterea levierului ca efect al finantarii mari prin titluri cu venit fix. deoarece cuponul obligatiunii trebuie platit indiferent de dimensiunile profitului. Raportul dintre finantarea prin titluri cu venit fix si finantarea prin titluri cu venit variabil reprezinta levierul financiar al societatii comerciale. finantarea prin emisiunea de actiuni mareste numarul proprietarilor.

Piata muncii: continut si particularitati Factorul munca. 75 . Pe fondul acestor particularitati. piata capitalului etc.3. Piata muncii Piata muncii este o componenta a sistemului de piete. tranzactiile cu forta de munca prezinta o serie de particularitati care imprima pietei muncii un anumit specific fata de celelalte structuri ale economiei de piata. cu care se întrepatrunde si se interconditioneaza. Orice activitate care se initiaza sau exista la un moment dat în societate.. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea ei. piata monetara. ca si la nivel mondial.3. aceasta reprezinta volumul de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Piata muncii se întemeiaza pe întâlnirea si confruntarea cererii cu oferta de munca. 4. Obiective de studiu § cunoasterea caracteristicilor pietei muncii si a mecanismelor de functionare a ei în economia contemporana. militarii în termen. care se afla într-o strânsa interdependenta cu celelalte piete existente în economia contemporana. § studierea proceselor de formare a cererii si ofertei de munca. conditie generala a oricarei activitati. la cel al ramurilor si economiei nationale. se asigura ca si ceilalti factori de productie prin intermediul pietei. Din acest considerent în cererea de munca nu se includ activitatile ce pot fi realizate de catre femeile casnice. § analizarea conditiilor de echilibrare a pietei muncii. studentii si alti salariati. genereaza nevoia de munca. are loc o puternica interactiune între piata muncii si piata bunurilor economice. Spre deosebire de toate celelalte bunuri economice.1.4. Ea se structureaza si functioneaza la nivelul unitatilor economice.

ca raport cerere-oferta de munca au rezultat o serie de instrumente conceptuale. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii în conditii salariale. sub aspect economic. studentii. migratiei internationale si dezvoltarii economico-sociale. § populatia disponibila pentru munca sau populatia activa disponibila este formata din persoanele ce-si exercita o activitate ca profesie sau sunt în cautarea unui loc de munca. aceasta categorie a populatiei formeaza resursele de forta de 76 . militarii în termen si alte persoane care depun activitati nesalariale. Ea este rezultatul proceselor naturale. oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca din care se scade numarul femeilor casnice etc. Cererea si oferta de munca sunt doua marimi dinamice care reflecta legaturile existente între dezvoltarea economicosociala. Astfel. ca sursa a ofertei de munca. mai importante fiind: § populatia totala: cuprinde persoanele prezente în mod obisnuit pe teritoriul tarii si cetatenii acesteia aflati peste granita. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente în societate.Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat într-o economie de piata. utile în studierea pietei muncii. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. ca sursa a cererii de munca si populatie. ea are o contributie importanta la determinarea marimii si structurii pietei nationale si la formarea ofertei de forta de munca. adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta munca a tarii respective. în oferta de munca nu se includ femeile casnice. Din încercarea de a prezenta corelatia dezvoltarepopulatie. Asa se explica de ce în teorie si chiar în practica corelatia dezvoltare-populatie a fost prezentata prin prisma raportului cerere-oferta de munca.

determinate de particularitatile tehnicoeconomice ale activitatilor. § Posesorii de forta de munca au o mobilitate relativ redusa. deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi. iar neconcordanta dintre structurile acestora fac substituirea între diferitele ei componente sa fie redusa. oferta de munca nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piata. cei ce lucreaza pe cont propriu. În acest sens. În prezentarea corelatiei dezvoltare-populatie ca raport cerere-oferta de munca. timp în care noua generatie ajunge la vârsta legala de munca si se instruieste.munca ale unei tari si actioneaza direct pe piata muncii ca oferta de munca. trebuie sa se aiba în vedere ca cererea si oferta de munca nu trebuie considerate simple si directe prelungiri ale cererii si ofertei de bunuri economice. starea de sanatate. în cadrul acestei faze se formeaza 77 . caracterul specific al pietei muncii poate fi pus în evidenta prin urmatoarele aspecte: § Pe termen scurt. § Generatiile de tineri nu sunt crescute ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati. ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. § populatie efectiv activa sau ocupata este formata din cei ce îsi exercita activitatea ca salariati. § Cererea si oferta de munca nu sunt omogene. generatoare de locuri de munca presupune o anumita perioada de timp. aceasta categorie este expresia cererii de munca si reprezinta cererea de munca satisfacuta. psihologia oamenilor etc. § Oferta de munca în ansamblul sau formeaza în decursul unui timp îndelungat. ci oameni. cererea de munca este practic invariabila.). Piata muncii ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta se desfasoara în doua trepte sau faze si anume: prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta. oferta de munca depinde si de alti factori decât cei economici (vârsta.

inclusiv pe baza institutiilor si organizatiilor existente. Insuficienta ofertei la acest nivel se exprima printr-o cerere suplimentara care se manifesta pe prima treapta. Echilibrul pietei muncii conditioneaza echilibrul celorlalte piete. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal. Salariul trebuie explicat atât pe baza conditiilor de formare a ofertei de munca si a cererii de munca. reprezinta o continuare a celei dintâi si consta în întâlnirea în termeni reali a cererii cu oferta. Piata muncii. 78 . se afla în legatura directa cu celelalte piete. în functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. cererea se dimensioneaza precis. piata muncii se distinge de acestea prin multiple aspecte.2. ca volum si structura. iar insuficienta cererii.conditiile generale de angajare a salariatilor. numarul de ore suplimentare etc. Aflata într-o strânsa corelatie cu cererea pentru ceilalti factori de productie. iar oferta se delimiteaza pornind de la programul de munca. munca nu are întru totul caracteristicile unei marfi. printr-o oferta suplimentara pe aceeasi treapta. ca piata a celui mai important factor de productie. cererea de munca reprezinta însumarea volumului solicitat de forta de munca. 4. Ea recepteaza semnalele de pe fiecare piata si îsi formuleaza propriile exigente fata de acestea. A doua faza. cât si pe baza contextului social-economic în care functioneaza piata muncii. Cererea si oferta de munca Desi comporta unele afinitati cu celelalte piete.3. pentru un nivel dat al salariatilor. Deoarece implica oamenii. inclusiv cu cea a bunurilor si serviciilor. de toti cei care fac angajari pe piata. Politicile adecvate pietei muncii difera de cele corespunzatoare pietei bunurilor si serviciilor sau altor piete. pe baza contractelor si a altor angajamente asumate de firma. se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor.

Cererea de munca se prezinta ca cerere individuala. cererea de munca este o cerere derivata ce rezulta din cererea de consum pentru produsele sau serviciile la a caror realizare este folosita.. Cele mai importante instrumente cu ajutorul carora poate fi studiata si explicata piata muncii sunt: a) produsul fizic marginal al muncii (PFMM) – consta în modificarea ce intervine în volumul fizic al productiei prin schimbarea cu o unitate a volumului muncii ce a realizat produsul respectiv. si ca cerere globala. b) valoarea produsului marginal al muncii (VPMM) – indicator denumit si venit marginal al muncii (VMM) – se determina prin multiplicarea produsului fizic marginal al muncii cu pretul sau de vânzare: VPMM = PFMM ⋅ p Curba VPMM are o evolutie descendenta potrivit legii randamentelor descrescânde. celelalte conditii ramânând constante. De asemenea. societati etc. pe firme. W = VPMM = PFMM ⋅ p unde W = Sn 79 . Costul marginal al muncii desemneaza sporul de cheltuieli antrenat de cresterea cu o unitate a volumului muncii (este vorba de cresterea salariului nominal). conform careia produsul marginal al muncii scade pe masura ce firma foloseste o cantitate tot mai mare de munca. pe categorii profesionale. c) echilibrul venit marginal al muncii – cost marginal al muncii reprezinta conditia absolut necesara pentru a obtine un profit cât mai mare.

Semnificatia acestui echilibru (punctul E – unde VPMM = CMM) plaseaza corelatia generala cerere oferta de munca în conditiile concrete proprii firmelor. Sal. În concluzie.4. VPMM S1 Sech S0 E CMM 0 nr. Acest echilibru ar putea fi exprimat si în unitati fizice: W*=W/p = salariul real. ale caror actiuni însumate pe piata muncii reprezinta respectiva corelatie. 1. W/p = PFMM. aceasta firma îsi mareste volumul muncii pe unitatea de timp. celelalte conditii ramânând constante.VPMM – W = 0 profitul firmei fiind cu atât mai mare cu cât venitul marginal al muncii este mai mare. iar suprafetele situate sub nivelul sau releva scaderea venitului marginal si implicit a profitului. costul marginal ramâne constant. salariul real trebuie sa scada pâna ce compenseaza reducerea produsului 80 . Echilibrul venit marginal – cost marginal al muncii Toate suprafetele situate deasupra dreptei CMM evidentiaza cresterea venitului marginal ce sta la baza obtinerii unui profit mai mare. lucratori Fig.

cresterea productiei pentru export genereaza noi locuri de munca si mareste cererea de forta de munca. § evolutia productivitatii muncii. daca pe termen scurt optiunea lucratorilor pentru un loc de munca se exprima sub presiunea necesitatilor vitale imediate. c) nivelul salariilor influenteaza într-o masura apreciabila oferta de munca.marginal al muncii (curba produsului fizic marginal fiind totodata si curba cererii sale de munca). Oferta de munca Pe termen lung. oferta de munca este influentata de o serie de factori cu actiune si efecte prelungite în timp: a) numarul si miscarea populatiei: fenomenul demografic constituie factorul primar. de profunzime care actioneaza asupra ofertei de munca. pe termen lung salariul trebuie sa fie suficient de ridicat ca locul de munca se fie atractiv si sa trezeasca interesul lucratorilor. cererea de munca devine mai elastica. Pe termen lung. Astfel. care poate antrena o reducere a cererii si a cheltuielilor cu forta de munca. si se modifica în functie de: § miscarea ciclica a productiei (expansiune sau recesiune) si deplasarea cererii de consum de la o categorie la alta de produse sau servicii. dar si o ridicare a salariilor în ramurile mai bine dotate sub raport tehnic care solicita lucratori specializati. O pondere ridicata a populatiei postactive si preactive greveaza asupra sarcinilor de întretinere ale populatiei ocupate si cu atât mai mult agraveaza problemele angajarii persoanelor apte de munca. 81 . b) marimea populatiei active în totalul populatiei este elementul demografic cu actiunea cea mai puternica asupra ofertei de munca. § dinamica raportului dintre import si export.

cu tendinta însa de diminuare. e) migratia internationala a fortei de munca poate sa afecteze. Pentru ca aceste efecte sa nu se propage si la alte segmente se considera necesar ca procesele de functionare sa difere pe fiecare segment. norme morale sunt factori care exercita o anumita influenta asupra ofertei de munca. Segmentarea pietei muncii Ideea despre inexistenta unei piete a muncii unice la scara unei economii nationale a prins contur dupa anii 1960 pe baza cercetarilor privind economia tarilor dezvoltate. afectat de salarii mici si risc de somaj foarte mare. mai ales în tarile dezvoltate. Teoria segmentarii sustine ca economiile dezvoltate se caracterizeaza prin prezenta a doua sau mai multe segmente ale pietei muncii. uneori negativ. între care apar bariere la trecerea fortei de munca dintr-un segment în altul si nu permit omogenizarea conditiilor de angajare si remunerare. existând. 4. unde angajarea persoanelor apte de munca este nu numai o sursa de câstig. totodata. f) traditii.d) durata timpului de lucru: la o diminuare a timpului de lucru oferta de munca se reduce. oferta de munca din unele zone sau tari.3. înclinatii. iar 82 . posibilitatea angajarii unui numar mare de salariati. ci si calea cea mai eficace de integrare sociala.3. § secundar. Punctul comun de pornire pentru toate teoriile despre segmentarea pietei muncii este explicat prin divizarea acestei piete în doua subansamble sau sectoare: § unul primar – caracterizat de salarii mari si siguranta locului de munca. Ipoteza generala de functionare a pietei muncii în teoria segmentarii consta într-o maniera de adaptare la incertitudinea folosirii fortei de munca generata de fluctuatiile cererii finale de bunuri economice prin concentrarea efectelor acestei incertitudini asupra unui segment al ocuparii fortei de munca.

A. detinând pozitii monopolistice si oligopolistice. Întreprinderile periferice sub raport economic sunt de talie mica si mijlocie. nationalitate. economia clandestina. conditiile de munca si salarizare. 83 . unitatile economiei de centru se caracterizeaza printr-un grad înalt de sindicalizare. c) consecinte diferite pentru salariatii pietelor respective – legate de posibilitatile de avansare.. Fiind puternice sub aspect financiar. rasa.U. întreprinderile periferice. productivitatea si profitul sunt mici. În S. Ipoteza segmentarii se bazeaza pe urmatoarele aspecte fundamentale: a) un sistem economic dualist structurat – în sensul ca pot fi descrise diferit (pe de o parte unul primar sau central al marilor firme monopoliste si pe de alta parte unul secundar sau periferic al micilor întreprinderi supuse concurentei) si presupune o relatie de dependenta a unui sector fata de celalalt. Munca salariatilor este mai intensa. etc. d) efecte ce decurg din constituirea categoriilor respective – din diviziunea sociala a muncii. prin niveluri de salarii peste medie (nationale).mobilitatea fortei de munca între sectoare este afectata de diferite bariere. de organizare profesionala si sindicala etc. vârste. sex. fiind angajate într-o concurenta foarte puternica. Sindicalizarea este ca si inexistenta. s-au conturat teoretic si practic trei sectoare ale economiei cu manifestari specifice ale pietei muncii: economia de centru. b) o piata a muncii dualista – astfel încât fiecarui sector de activitate îi corespunde o piata a muncii specifica prin diferite aspecte. iar salariile sunt mai reduse decât media. cu productivitati mari si profituri ridicate. dar izolata prin bariere de mobilitate.

sub forma de înscrisuri în monede straine. Devizele reprezinta creante ale agentilor economici nationali asupra agentilor economici din alte tari. Continutul pietei schimburilor valutare Piata schimburilor valutare reprezinta totalitatea tranzactiilor de vânzare . piata capitalului si piata muncii. iar angajari se fac fara contract de munca. monezi divizionare etc.4. inclusiv reglementarile si institutiile aferente.4. Piata schimburilor valutare Relatiile privind schimburile valutare sunt o expresie a amplificarii si diversificarii schimburilor economice între tari. si atrage atentia asupra autonomiei si dependentelor pietei muncii de echilibru economic general. fiecare demonstrând inegalitatile ce exista între diferitele moduri de folosire a fortei de munca si diferitelor categorii de salariati. accentueaza importanta cererii de munca a întreprinderilor ca expresie a schimbarilor în cererea globala de bunuri economice.cumparare cu valute. Elementele specifice pietei de schimb valutar sunt: § agentii economici autorizati sa realizeze operatiile cu valute. functionând în strânsa legatura cu piata bunurilor economice.Economia clandestina (economia lipsita de regularitate) – include diverse forme de activitate stabile.) Moneda nationala a unei tari se numeste valuta atunci când este utilizata în operatiile de schimb international. 84 . piata monetara. Fiecare dintre aceste piete ale muncii functioneaza de o maniera specifica. Aceasta piata se realizeaza oriunde se întâlnesc cererea si oferta de valute. 4. 4. având rolul sa atraga mijloacele de plata internationale (sub forma de bancnote.1.

pe efecte exprimate în valuta. brokeri. § riscul si profitul pe piata valutara. exprimate în ECU. Pe piata schimburilor valutare actioneaza mai multi subiecti care se numesc operatori si se grupeaza în doua categorii: a) subiecti care genereaza cererea si oferta de valuta (agenti economici. la cursuri de schimb determinate liber de intermediari autorizati de Banca Nationala sa participe în nume si cont propriu sau în nume propriu si contul clientilor. case de schimb valutar etc. desfasurarea si controlul operatiilor cu valute. 85 . bursa valutara. ca operatori ce realizeaza activitati de comert international. piata schimburilor valutare interbancare reprezinta o piata continua în care se efectueaza vânzarea si cumpararea de valute la vedere (spot) si la termen (forward) contra monedei nationale. § schimbarea unei valute efective pe valuta sau invers. desfasurate de persoanele fizice. rezervata operatiilor de vânzarecumparare de valuta desfasurate de persoanele juridice. § vânzarea-cumpararea de efecte de comert. În România. rezervata operatiilor de vânzare-cumparare de valuta. § timpul în care functioneaza piata valutara.§ normele legale privind organizarea. persoane fizice sau persoane juridice ca operatori speculatori) b) subiecti care concentreaza cererea si oferta de valuta. Mecanismul de vânzare-cumparare de valuta se realizeaza la nivelul bancilor comerciale. piata schimburilor valutare se compune din: a) piata valutara bancara.) Piata schimburilor valutare are ca obiect un ansamblu de fluxuri cum ar fi: § vânzarea-cumpararea de valute convertibile. bancile comerciale. § metodologia de determinare a cursului valutar. stabilesc cursul de schimb (Banci de emisiune. b) piata caselor de schimb valutar. În tara noastra.

liberalizarea tot mai accentuata a comertului international. 86 . turism etc. racordarea tot mai puternica a pietelor valutare externe la cerintele economiei mondiale integrate etc. implicând accelerarea platilor internationale si deplasarea tot mai evidenta a valutelor între tari. agricultura. Principalele trasaturi ale schimburilor valutare sunt: 1. Oferta de valuta se formeaza pe baza depozitelor bancare si a banilor persoanelor fizice si juridice ca agenti economici care actioneaza în industrie. 2. în conditiile unui anumit curs de schimb.Schimbul valutar poate avea ca obiect bani si se numeste schimb manual sau turistic. oferta de devize rezulta de la exportatorii de bunuri. Oferta de valuta exprima disponibilitatile valutare care pot fi vândute la piata. pentru extinderea activitatilor economice. din iesirile de capital national. 3. Pe piata nationala a schimburilor valutare. Cererea de valuta exprima nevoia de valuta ce poate fi satisfacuta prin actele de comert în conformitate cu normele pietei schimburilor valutare si cu miscarea cursului de schimb. comert. marirea ponderii creditului extern în totalul fluxurilor externe de capital. pentru scopuri de protejare sau aparare împotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de schimb al diferitelor monede nationale. 2. din prestarile de servicii realizate în tara de agentii economici straini. sau preschimbarea monedei nationale în devize scripturale sau tras. Cererea de valuta se formuleaza de catre agentii economici în urmatoarele împrejurari cum ar fi: 1. de la agentii economici care executa servicii în alta tara si din intrarile în tara sub diverse forme de capitaluri straine. 3. pentru interese speculative de profit. Cererea de valuta reiese din operatiunile de import.

în mod liber prin vânzare-cumparare pe piata. în corelatie cu exigentele particulare fiecarei tari si cele ale economiei mondiale contemporane. Convertibilitatea implica un ansamblu de cerinte economice. competitive sub aspectul calitatii. În acceptiunea FMI. juridice.Pietele schimburilor valutare furnizeaza informatii importante care servesc la elaborarea si aplicarea strategiei si tacticii valutare. reflectând convertirea valutara sistematica între parteneri. monetare. 4. § crearea de bunuri economice pentru export. Mecanismul de functionare a convertibilitatii în cadrul economiei de piata se bazeaza pe o strategie corespunzatoare care coreleaza urmatoarele elemente: 87 . astfel încât aceasta sa fie acceptata pe piata valutara externa.4. Convertibilitatea internationala a monedei Functionarea pietei schimburilor valutare presupune convertibilitatea ca o conditie esentiala. § existenta unui curs valutar unic. relativ stabil. fara nici o restrictie. Piata schimburilor valutare se implica în operatiuni de credit international. Dobândirea regimului de moneda convertibila necesita îndeplinirea mai multor criterii economico-financiare cum ar fi: § un grad relativ stabil într-o anumita perioada si o tendinta de crestere pentru puterea de cumparare a unitatii banesti. § lichidarea restrictiilor în folosirea monedei nationale de catre rezidenti si nerezidenti din tara respectiva etc. în mecanismele societatilor multinationale. convertibilitatea reprezinta dreptul rezidentilor si nerezidentilor de a schimba moneda nationala cu alta moneda straina.2. § echilibrarea balantei de plati externe pe termen lung. organizatorice care trebuiesc realizate de fiecare tara pentru moneda proprie. structurii si pretului.

stabilirea unui curs de schimb real: aceasta presupune existenta unui curs de schimb unic. astfel: contribuie la diminuarea rezervelor valutare si la cresterea datoriei externe în cazul unui export cu eficienta redusa.). accelereaza falimentul firmelor care nu fac fata concurentei pe piata externa.1. liberalizarea preturilor. aceasta înseamna înlaturarea practicilor sau reglementarilor care îngradesc actul de schimb valutar sub diverse aspecte (arie geografica. participa la diminuarea deficitului de balante externe prin utilizarea monedei nationale convertibile pentru anumite operatiuni economice internationale. în sensul ca preturile nationale sunt fundamentate economic prin influentele favorabile ale folosirii unui curs de piata echilibrat pentru schimbul valutar. crearea rezervelor valutare la nivelul economiei nationale. compatibil cu mentinerea echilibrului balantei de plati pe termen mediu. Convertibilitatea monedei are multiple implicatii economice benefice cum ar fi: stimuleaza agentii economici în producerea de bunuri pentru export. favorizeaza intensificarea concurentei în avantajul consumatorului. eliminarea restrictiilor în utilizarea monedei nationale pe teritoriul tarii respective. stimuleaza investitorii straini deoarece faciliteaza însusirea si transferul profiturilor si capitalurilor în valuta convertibila. ceea ce mareste somajul si diminueaza oferta anumitor bunuri economice pe piata interna. sporindu-se operativitatea si diversificarea decontarilor externe. 2. suma care poate fi preschimbata etc. 4. aplicarea unei politici monetare si fiscale care sa permita stabilitatea financiara în cadrul economiei printr-o inflatie relativ scazuta. Convertibilitatea poate prezenta însa si anumite influente economico-sociale nefavorabile atunci când mecanismul ei nu este bine fundamentat. 5. 88 . competitive sub aspectul calitatii si pretului. impulsioneaza turismul etc. 3.

contribuie la cresterea preturilor prin alinierea lor la cele mondiale etc. 4. Dintre factorii interni care influenteaza cursul valutar economic sunt: § factorii care tin de activitatea economica ce se concretizeaza în bunuri materiale sau servicii de o anumita calitate si la un anumit pret. § creditul. § masa monetara. creditul. Cursul valutar. cu care se compara valoric în anumite conditii de spatiu si timp. fundamentându-se pe paritatea puterilor de cumparare a monedelor nationale. Cursul valutar economic sau cursul pietei e cursul efectiv zilnic ce se foloseste în tranzactiile externe. Cursul valutar se formeaza pe piata schimburilor valutare functie de raportul dintre cererea si oferta de monede nationale ce se schimba. 89 . dobânzile etc. § factorii monetari care privesc masa baneasca. Operatiuni pe piata schimburilor valutare Cursul valutar reprezinta pretul unei monede nationale sau internationale exprimat într-o alta moneda nationala. iar acest raport e determinat de dimensiunile si directia dezvoltarii tranzactiilor internationale cu monedele respective. implicate în schimbul valutar ca: § ritmul cresterii PIB. dobânzile.4. Stabilirea cursului valutar tine seama de mai multi factori care influenteaza puterea de cumparare a unitatilor monetare nationale. § nivelul si dinamica preturilor bunurilor economice. precum si de corelatia dintre datoriile si creantele externe ale unei tari care participa la piata valutara.3.

100. § factorii de natura economica. Prin crearea si functionarea pietei valutare interbancare în tara noastra se realizeaza o apropiere de pietele valutare din tarile în care tranzactiile au loc în monede integral convertibile. chiar în absenta licitatiilor. 10. Diferenta dintre aceste cursuri se numeste „spread” si exprima avantajul (câstigul) pentru agentul care coteaza. Actiunea de cotare sub cele doua forme ale ei. politica. Operatiunile pe piata schimburilor valutare se efectueaza în numar mare si într-o gama diversificata. ia în calcul atât cursul de cumparare. urmarindu-se cel mai bun curs obtenabil. un curs propriu. Banca manevreaza cursul valutar pentru 90 . atunci când el realizeaza concomitent operatiuni de vânzare-cumparare. În tara noastra se practica doua tipuri de cotatie: una fixa si alta variabila.). Exprimarea cursului valutar se face într-o maniera specifica denumita si metoda de cotare. Dintre factorii internationali amintim: § raportul dintre cererea si oferta de bani pe piata externa. 1000 etc. sociala. § starea balantei de plati externe a fiecarei tari. ca si cei care privesc starile psihologice ale oamenilor (mentalitatea. în cea mai mare parte realizate de catre banci. calculat ca o medie ponderata a tuturor tranzactiilor încheiate în ajun de bancile comerciale. Cotarea directa consta în faptul ca pretul unei unitati fixe de valuta straina. adica 1. care poate fi directa sau indirecta. se exprima în moneda nationala. Cotarea indirecta consta în faptul ca pretul unei monede nationale se exprima în valuta straina. cu caracter orientativ. etc. psihologica. financiara. BNR publica.§ factori de esenta social-politica. comportamentul. starea de spirit etc. Acestia din urma influenteaza indirect cursul valutar.. cât si pe cel de vânzare ce se stabilesc pentru fiecare valuta.

De asemeni. mai mult de 48 ore lucratoare. vânzarea sau cumpararea de valuta. Operatiunile simple presupun cumpararea de catre un operator a unei valute la o anumita data. fixat atunci când s-a încheiat contractul. deoarece fiecare agent economic de pe o piata valutara nationala are interesul sa cumpere sau sa vânda o valuta. Operatiunile valutare la termen (forward) reprezinta vânzarea si cumpararea de valuta ce se tranzactioneaza la cursul stabilit în momentul contactarii si se finalizeaza prin livrarea valutei si plata ei la scadenta. fiind cele mai numeroase în cadrul schimbului de valuta în cont. în limitele unui timp de maxim 48 ore lucratoare din momentul încheierii tranzactiei. contribuie la reglementarea unei decontari fie investitiile directe. Operatiunile valutare la termen pot fi de doua feluri: simple (normele) si complexe. Se mai numesc si operatiuni curente. Cursul pentru operatiunile la termen e mai mare decât pentru operatiunile la vedere. Operatiunile la vedere faciliteaza relatiile de exportimport. § la termen. Operatiunile pe piata schimburilor valutare sunt dupa continutul lor: § la vedere. dupa caz. rezulta dintr-o afacere de import sau de export. Operatiunile valutare la vedere (spot) constau în cumpararea sau vânzarea de valuta ce trebuie schimbata efectiv. ca operatiune la vedere. obtinând câstig din diferenta dintre cursul la vânzare si cursul la cumparare. tot operatiunile forward sunt cele initiate ca protectie împotriva riscului valutar.a stimula. anumitor plasamente de capital. 91 . Asemenea operatiuni sunt în principal operatiuni prin care agentul economic va dispune la data platii de valuta prevazuta în contract. în corelatie cu o nevoie imediata. investitiile de portofoliu.

precum si alte 92 . credite pe termen lung (mai mari de 5 ani). Datoria externa În cadrul relatiilor internationale se practica o mare diversitate de credite ce pot fi grupate astfel: § dupa destinatie: credite pentru marfuri si credite financiare. credite guvernamentale. § dupa natura beneficiarului: credite primite de firme private. credite bancare.4. § dupa natura creditorului: credite comerciale sau de firma. § dupa durata: credite pe termen scurt (1-3 ani). pe o cantitate din alta moneda. ce reflecta actiuni de creditare reciproca ce pot avea loc pe piata valutara. care include sumele banesti provenite din toate formele de credite. banci. în sens larg. Operatiunile swap reprezinta o forma moderna a acordului de compensatie. urmând ca dupa o perioada de timp fiecare parte sa restituie cantitatile de moneda cu care s-a efectuat schimbul. Aceasta operatiune implica vânzarea unei valute la termen chiar în ziua în care ea a fost cumparata la vedere.iar aceasta valuta e vânduta în aceeasi zi ca operatiune la termen. Rezulta ca o operatie swap exprima o cumparare si vânzare similara a aceleiasi sume în valuta cu decontarea la doua date de valuta diferite (spot si forward) la cursuri stabilite la data tranzactiei. astfel încât operatorul se asigura fata de o pierdere generata de instabilitate valutara. Operatiunile complexe sunt cele de gen „swap” care exprima tranzactia dintre doua parti pentru a preschimba o cantitate anumita dintr-o moneda. Notiunea de datorie externa e mai cuprinzatoare si poate fi abordata pe diverse planuri. credite pe termen mediu (3-5 ani).4. cum sunt: a. de guverne etc. datoria externa bruta. 4.

raportul dintre datoria externa si PIB. b.. se determina ca diferenta între creantele si angajamentele externe ale unei tari. adica prin scaderea din activele publice si particulare ale rezidentilor unei tari în strainatate. ajutoarele cu caracter nerambursabil. sumele banesti datorate exteriorului de persoanele particulare. în sens restrâns. a activelor detinute de rezidentii externi în tara debitoare. Amortizarea datoriei externe înseamna rambursarea ei în conformitate cu conditiile convenite. creditele externe cu termen de gratie de 10-15 ani (adica timpul în care nu se efectueaza plati pentru rambursarea creditului) etc. Datoria externa neta cuprinde doar creantele lichide. datoria externa bruta. Efectul valutar angajat de datoria externa a tarii debitoare se reflecta prin marimea absoluta a serviciului datoriei externe (amortizarea creditelor si dobânzilor aferente) si prin raportul dintre serviciul datoriei externe si încasarile din exportul de bunuri materiale si servicii.valori pe care rezidentii unei tari le datoreaza exteriorului la un moment dat. în bunuri materiale sau servicii cu un termen mai mare de un an. se determina prin scaderea din totalul obligatiilor banesti fata de exterior a urmatoarelor elemente: credite pe termen scurt sub un an. care include: sumele de rambursat unor creditori publici si particulari. d. c. dimensiunea medie a datoriei externe pe locuitor. datoria externa neta. datoria externa în acceptiunea BIRD. Prin amortizarea datoriei externe se urmareste rambursarea astfel încât încasarile din export sa favorizeze restituirea creditelor si plata dobânzilor 93 . în valuta. investitiile directe ale investitorilor straini care nu au stabilite termenele de restituire. Gradul de îndatorare fata de strainatate a tarii debitoare se determina prin urmatorii indicatori: dimensiunea absoluta a datoriei externe.

Ca modalitati pentru amortizarea datoriei externe ar fi: § rambursarea creditelor în cote egale. § rambursarea creditelor în cote inegale (care pot fi progresive).corespunzatoare lor. § rambursarea creditelor într-o singura transa. Datoria externa nu este numai o problema economicofinanciara actuala. asigurându-se în continuare resursele pentru achitarea importului de bunuri materiale si servicii destinate cresterii economice si satisfacerii cerintelor sociale într-o anumita perioada. Amortizarea trebuie apreciata si în legatura cu datoria externa acumulata peste anumite limite considerate ca normale. adica integral la scadenta. § reducerea substantiala a dobânzilor percepute de banci la creditele acordate tarilor în curs de dezvoltare. § prelungirea termenelor de rambursare a creditelor si a perioadelor de gratie. § revizuirea conditiilor pentru acordarea de credite de redresare si dezvoltare economico-sociala. tari care au realizat în timp o datorie externa de mari proportii datorita unor factori endogeni si exogeni: § necesitatea înlaturarii decalajelor fata de tarile dezvoltate. § folosirea creditelor externe mai ales pentru acoperirea deficitelor bugetare si mai putin pentru comunitatea europeana propriu-zisa. § bararea transferului de resurse financiare din tarile în curs de dezvoltare spre tarile dezvoltate. are consecinte nefavorabile pentru tarile slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare. § criza energetica. ci si o problema politica internationala a carei rezolvare presupune eforturi concentrate interne si externe si care impune conceperea si înfaptuirea unor scenarii strategice care sa coreleze urmatoarele elemente mai importante: § transformarea creditelor acordate tarilor sau unui nivel scazut de dezvoltare în ajutoare nerambursabile. 94 .

4. 4. financiare si monetare cu alte tari. indiferent de momentul în care se realizeaza efectiv plata. din relatiile sale economice. Balanta de plati externe reprezinta un instrument economico-statistic în care se includ si se compara încasarile si platile realizate de o tara. balanta de plati externe reflecta ansamblul tranzactiilor asupra carora s-a convenit privind transferul de proprietate. pe o perioada determinata de timp (1 an de zile). conferind monedei nationale un loc avantajos în cadrul fluxurilor economicofinanciare externe. Rezulta ca balanta de plati externe exprima felul în care economia unei tari se racordeaza la exigentele mecanismului concurential specific pietei mondiale. asezând fluxurile economice. controlate cu instrumente economice.5. financiare si cu modalitati nationale si internationale adecvate.§ marirea preturilor produselor de baza. Conform metodologiei FMI. § stabilizarea cursurilor valutare etc. Corelarea acestor aspecte capata dimensiuni si aprecieri tot mai favorabile în noul context social-politic si economicfinanciar de transformari radicale din lumea de azi. monetare si de capital pe traiectoria lor normala. Balanta de plati externe Balanta de plati externe serveste la corelarea activitatii valutar financiare cu dezvoltare economico-sociala a tarii pe o perioada determinata (1 an). În balanta de plati externe se înscriu toate fluxurile valorice cu strainatatea. Balanta de plati externe a unei tari cuprinde sintetic totalul încasarilor si platilor valutare reiesite din operatiunile cu bunuri 95 . prin întarirea rolului comunitatii tarilor europene. Aceasta situatie faciliteaza solutionarea globala a problemei datoriei externe.

materiale. investitiilor portofoliu. care reprezinta în forma valorica.. rente etc. cuprinde: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt. folosirea creditelor FMI etc.. Pentru asigurarea comparabilitatii externe se impune cerinta uniformizarii gruparii posturilor în balantele de plati externe ale tarilor. încasarile din export si platile pentru importul marfurilor corporale. profituri. Rezulta ca structura posturilor balantei de plati externe demonstreaza marimea în expresie baneasca a 4 tipuri de activitati ce se desfasoara în cadrul relatiilor externe: 96 . turism.. care reprezinta formarea si utilizarea rezervelor valutare. cotizatii. repatrierea activelor etc. ordonate într-o anumita grupare. despagubiri. servicii si capitaluri efectuate între agentii din tara de referinta si cei straini. reflecta creditele primite sau acordate pe un termen pâna la 1 an. Grupa a II a: Balanta miscarilor de capital sau contul de capital. care reflecta transferurile economice banesti ale lucratorilor imigranti. telecomunicatii. c) balanta rezervelor valutare internationale. în conformitate cu normele FMI. care reprezinta încasarile si platile cu titluri de venituri ca dividende. cuprinde: a) balanta comerciala.exprima fluxurile de intrari si de iesiri ale capitalurilor sub forma investitiilor directe. astfel: Grupa I: Balanta curenta sau contul curent. donatii etc. asigurari etc. donatii etc. d) balanta transferurilor unilaterale.. c) balanta veniturilor. b) balanta miscarilor de capital pe termen lung. b) balanta serviciilor care exprima încasarile si platile pentru servicii externe de transport.

§ dobânzile. Serviciile proprii constituie o sursa de încasari pentru o tara. structurii si dinamicii comertului cu invizibile contribuie la definirea mai complexa si exacta a dezvoltarii generale a unei economii nationale.1. patente. § alte servicii oficiale si particulare: asigurari. adica export-import de bunuri materiale si servicii. § schimburi de servicii. adica miscarea de masa monetara. adica miscarea de capitaluri pe termen lung. 97 . care se refera la serviciile pe care o tara le face în folosul altor tari („servicii proprii”) ca si servicii prestate de strainatate tarii respective („servicii primite”). § venituri din investitii. indiferent de durata lor. iar pentru celelalte o sursa de plati. navale. 3. § turism. drepturi de autor. activitatea de creditare. 2. adica miscarea de capitaluri pe termen scurt. servicii financiare. etc. Analiza volumului. § aur etc. activitate financiara. dividendele. § venituri din brevete. licente. Rezulta ca balanta de plati externe cuprinde încasarile si platile rezultate din: § schimburi de marfuri. Serviciile internationale sunt denumite „invizibile” în contrast cu miscarea „vizibila” a marfurilor. În cadrul balantei de plati externe intra si un capitol distinct si anume cel al tranzactiilor „invizibile”. § împrumuturi. 4. activitate comerciala. terestre. Din categoria schimburilor invizibile fac parte: § transporturile aeriene. § donatii. activitatea monetara.

În cazul tarilor dezvoltate se reduc rezervele monetare. În cazul tarilor în curs de dezvoltare se poate ajunge la oprirea cresterii economice si concesionarea bogatiilor naturale. deficite cronice care se explica prin dezechilibre produse de criza economica mondiala. Daca totalul soldurilor diferitelor balante e negativ. I – valoarea importului. R – modificarea rezervelor valutare si a masei monetare. Modalitatea de echilibrare a balantei de plati externe determina starea acesteia. de la o perioada la alta. Daca soldul e pozitiv. Se pare ca exista un efect de compensare. în sensul ca balanta invizibilelor tinde sa o compenseze pe cea a comertului exterior. aceasta are drept consecinta o crestere a îndatorarii tarii.Tranzactiile referitoare la serviciile internationale au o dinamica specifica de la o tara la alta. Sc – soldul operatiunilor de credit. astfel ca balanta de plati externe poate fi: 98 . Un deficit prelungit al balantei de plati curente impune adoptarea unei masuri de restructurare a economiei. aceasta înseamna o diminuare a îndatorarii tarii sau sporirea creantelor tarii. cel mai adesea ca urmare a presiunii inflatiei monetare. Sf – soldul operatiunilor financiare. balanta de plati externe a avut în perioada postbelica în numeroase tari. Corelarea activitatilor din balanta favorizeaza înfaptuirea echilibrului balantei de plati externe astfel: E – I – Sf = Sc ± R E – valoarea exportului. Privita în ansamblul ei. se devalorizeaza moneda pentru a creste competitivitatea externa a marfurilor de export si se apeleaza la credite pe termen mediu si termen lung pe piata interna si internationala.

§ Rolul banilor.§ echilibrata. actiunea este un titlu de proprietate într-o societate comerciala pe actiuni si care dovedeste participarea detinatorului la capitalul social. atunci când încasarile internationale sunt mai mari decât platile efectuate. oferta de moneda este reprezentata de cantitatea de bani pusa la dispozitia subiectilor economici de catre sistemul bancar. § Obligatiunea este un titlu de credit. sunt puse în evidenta prin functiile pe care le îndeplinesc: functia de plata. § excedentara sau activa. § deficitara sau pasiva. 99 . § Titlurile financiare pe termen lung (actiunea si obligatiunea) sunt bunuri care genereaza în viitor un flux de venituri. Sinteza § Moneda constituie un element cheie într-o economie de schimburi monetare. importanta lor în organizarea si desfasurarea vietii economice. constituind ansamblul mijloacelor de schimb si de plata utilizabile în mod direct pentru efectuarea tranzactiilor pe piata bunurilor si serviciilor. § Intermediarii financiari includ sectorul bancar si institutiile financiare nebancare. § Piata capitalurilor are ca functie mobilizarea economiilor banesti ale unor agenti economici în scopul finantarii pe termen lung a altor agenti economici. de masura a activitatilor. când încasarile sunt mai mici decât platile catre strainatate. functia de conservare si acumulare a valorilor. o fractiune dintr-un împrumut. functia de calcul. atunci când încasarile sunt egale cu platile rezultând din relatiile cu toate tarile partenere în perioada de referinta. § Cererea de moneda se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici.

§ Cererea de titluri financiare este rezultanta a numerosi factori: randamentul. § Cererea de valuta exprima nevoia de valuta ce poate fi satisfacuta prin actele de comert în conformitate cu normele pietei schimburilor valutare si cu miscarea cursului de schimb. în corelatie cu exigentele particulare fiecarei tari si cele ale economiei mondiale contemporane. care cuprinde bursa de valori si pietele titlurilor financiare pe termen lung. § Oferta de valuta exprima disponibilitatile valutare care pot fi vândute la piata. cu care se compara valoric în anumite conditii de timp si spatiu.§ Principalele institutii ale pietei capitalului sunt: piata financiara si piata secundara. între care apar bariere la trecerea fortei de munca dintr-un segment în altul si nu permit omogenizarea conditiilor de angajare si remunerare. § Piata schimburilor valutare reprezinta totalitatea tranzactiilor de vânzare-cumparare cu valute. ca sursa a ofertei de munca. în conditiile unui anumit curs de schimb. § Teoria segmentarii sustine ca economiile dezvoltate se caracterizeaza prin prezenta a doua sau mai multe segmente ale pietei muncii. § Cererea si oferta de munca sunt doua marimi dinamice ce reflecta legaturile existente între dezvoltarea economicosociala. § Piata schimburilor valutare furnizeaza informatii importante care servesc la elaborarea si aplicarea strategiei si tacticii valutare. câstigul potential. 100 . § Cursul valutar reprezinta pretul unei monede nationale sau internationale exprimat într-o alta moneda nationala. emise în prealabil si neincluse la bursa. § Piata muncii se întemeiaza pe întâlnirea si confruntarea cererii cu oferta de munca. ca sursa a cererii de munca si populatie. riscul plasamentului si lichiditatea titlurilor financiare. inclusiv reglementarile si institutiile aferente.

1. Care sunt principalele institutii ale pietei financiare si ce sunt pietele de valori? 6. Explicati interdependenta dintre productie si angajari. menajele si firmele au nevoie sa cumpere bunuri si servicii. 2. e. Explicati influenta ofertei agregate asupra pietei muncii. oferta de bani este în relatie cu cantitatea de aur. 2. 7. 101 . b. 4. pretul bunului si costul marginal al muncii. Prezentati procesul creatiei de moneda prin intermediul bancii centrale. analizati procesul de multiplicare a creditului în conditiile crearii monedei scripturale. d. pretul obligatiunilor si ratele dobânzii sunt invers corelate. Ce sunt titlurile de valoare si care sunt drepturile generate de aceste titluri? 5. De ce spunem ca salariile au o anumita rigiditate? B. Ce întelegeti prin produs marginal al muncii si cost marginal al muncii? 9. viteza monedei si cererea de bani sunt în relatie negativa. 3. Cererea de bani pentru motivul speculativ decurge din faptul ca: a. Nivelul optim de angajare a fortei de munca de catre un producator corespunde egalitatii dintre: a. c. Cum este influentata piata muncii de modificarile spontane în cererea de bani? 8. Analizati functiilor îndeplinite de bani în cadrul unei economii. 10.Probleme de discutat A. 1. Pe baza unui exemplu concret. obligatiunile fluctueaza în mod constant.

e. depinde de cererea de pe piata bunurilor si serviciilor. e. reducerea cantitatii de moneda tranzactionata. reducerea investitiilor.b. pot fi tranzactionate toate la bursa. Actiunile. reprezinta titluri de creanta. Cererea de munca: a. E = b+c+d 5. d. asigura un venit variabil. spre deosebire de obligatiuni: a. d. este practic omogena. costul marginal al muncii si încasarea marginala pe seama mâinii de lucru. b. 3. pretul bunului si salariu. Cresterea ofertei de moneda determina în mod necesar: a. reprezinta nevoia de munca salariata ce exista într-un anumit moment în economie. 6. cresterea ratei dobânzii. este relativ constanta pe termen scurt. gestionarea conturilor deponentilor. d. B = a+b+d+e. A = a+b+c+d+e. reducerea cheltuielilor publice. primirea depunerilor populatiei. d. c. emisiunea de moneda. reducerea ratei dobânzii. C = b+d+e. D = a+b+c. e. b. profitul producatorului si costurile totale. 4. c. 102 . Principala functie a bancilor comerciale este: a. b. c. c. este independenta de cererea de bunuri. cresterea cheltuielilor publice. încasarile totale si costurile totale. e. c. b. acordarea de credite.

cumparatorul de actiuni. C = a+c+e. bursa de valori. În cazul operatiunilor la termen. 103 . finantare a activitatilor economice din sume proprii. b. 7. d. guvern. b. transformare a disponibilitatilor banesti în numerar în depozite bancare. E = a+e. D = b+c+d. A = a+b+c+d. pot fi înstrainate prin vânzari. B = c+d. c. 8. cresterea cursului actiunilor va genera un câstig pentru: a. e. mobilizare a disponibilitatilor banesti prin emisiunea titlurilor financiare pe termen lung. vânzatorul de actiuni. c. societatea emitenta. d.d. Piata primara a capitalului are functia de: a. tranzactionare a bunurilor imobile. e. reprezinta titluri de coproprietate. schimbare a banilor nationali în valuta. e.

Cicluri si crize economice În universul economic.CAPITOLUL 5 FLUCTUATIILE VIETII ECONOMICE Analiza vietii economice pune în evidenta pe termen mediu.1. Dintre perturbatiile si fluctuatiile ce se manifesta în economia si societatea moderna. 104 . Obiective de studiu § cunoasterea elementelor specifice miscarii în timp si fluctuatiile ei. § însusirea principalelor puncte de vedere si criterii de apreciere a somajului. 5. dar mai ales pe termen lung. la anumite intervale de timp. somajul si inflatia au devenit unele din principalele probleme ale lumii. prin amploare si consecinte. ciclicitatea reflecta evolutia ondulatorie (în cicluri) a fenomenelor si proceselor. cauzele si formele somajului. § cunoasterea principalelor teorii cu privire la natura. § informatii privind diversitatea ciclurilor economice pe care le parcurge viata economica. § cunoasterea continutului. existenta unor fluctuatii importante ale activitatii economice. în raport cu alte fenomene din economie. reaparitia si manifestarea lor cu regularitate. a resorturilor si a implicatiilor celui mai complicat fenomen al economiei contemporane – inflatia.

urmata de descresterea cumulativa a acestora. Pentru onorarea lor sunt suficiente stocurile ce se formeaza în timp. Ciclicitate si cicluri în economie Ciclicitatea este forma de miscare a universului economic prin care se reflecta unitatea dintre mediul natural.1. sau a mai multor indicatori. numit si ciclul minor. În perioada ciclului scurt. fiecare tip manifestându-se în forme diferite în timp sau de la o tara la alta. Ciclul decenal (Juglar) este un ciclul major. Ciclul economic deriva din ritmicitatea miscarii economice. pusa în evidenta prin analiza unui singur indicator. Dupa durata si cauzele care le declanseaza. Ciclul scurt (kitchin). respectiv prin cresterea agregata a productiei. însa noile comenzi nu se mai ridica la nivelul ofertei. În desfasurarea ciclului decenal se remarca mai multe faze. cu un impact mai puternic asupra vietii economice si sociale. a caror denumire difera de la un 105 . Ciclicitatea economica este o forma de evolutie normala a economiei. are o perioada de circa 3 ani (6 luni ÷ 3 ani) si se manifesta concret printr-o încetinire a expansiunii sau printr-o accelerare a depresiunii. din periodicitatea cu care evolueaza si se succed fenomenele economice.1. iar cresterea productiei încetineste. aspectul ciclic al activitatii este imprimat de raportul ce se formeaza în timp între portofoliul de comenzi al firmelor si stocurile de marfa. economic si cel social. se produce cu o periodicitate medie de 8 ÷ 10 ani. a veniturilor si ocuparii fortei de munca. Stimulate de volumul în crestere al comenzilor. firmele stocheaza resursele si maresc productia în speranta ca trendul se va mentine. vizeaza economia în ansamblu.5. El este perceput ca fiind perioada de timp dintre doua momente sau faze similare ale dezvoltarii (perioada dintre doua crize economice care se succed). se disting mai multe tipuri de cicluri economice.

a profiturilor si a 106 . scad preturile si cererea. Se declanseaza o stare generala de declin al afacerilor. criza. initial. a investitiilor. înviorare. Paralel. în care miscarea cuprinde toate ramurile si majoritatea tarilor. a productiei. sectorul investitiilor se adapteaza noilor comenzi si îsi reia treptat activitatea. Economistul Franco Poma delimiteaza expansiunea. se contureaza si o tendinta de ameliorare a tehnologiilor de fabricatie care permit reducerea costurilor si iesirea din criza. productia. Cei mai multi economisti recunosc existenta a patru faze: 1. numita si recesiune de unii economisti. stimuleaza productia si ocuparea. iar somajul cunoaste cea mai mare extensie. Astfel. ocuparea fortei de munca cresc. care se caracterizeaza prin preponderenta anilor de prosperitate economica si ritmuri relativ înalte de crestere a PIB. profilul. „derapaje” ale productiei si ale ocuparii. faza de cotitura superioara (criza). Ciclul lung (Kondratieff) se prezinta sub forma unor unde lungi de 50-60 de ani. apare necesitatea reluarii productiei care da un semnal pozitiv investitorilor. 3. expansiune si apogeu. apare un excedent de capacitati de productie. este faza în care evolutiile sunt preponderent negative. P. în plan monetar si bursier. depresiunea este faza în care productia atinge nivelul cel mai scazut din timpul ciclului. depresiunea si faza de cotitura inferioara. Samuelson distinge patru faze: contractie. Stocurile create în faza crizei si a depresiunii se epuizeaza treptat. Ciclul lung cuprinde doua faze: § faza ascendenta. în acelasi timp. 2. 4. Cererea revigoreaza si antreneaza urcarea preturilor care. apar dificultati în domeniul creditului si al investitiilor. la rândul lor. pregatind intrarea în urmatoarea faza a ciclului. Fenomenele de criza se manifesta. expansiunea – faza în care economia evolueaza ascendent. iar afacerile prospera.analist la altul. relansarea este marcata de înviorarea treptata a activitatilor.

PNB real Apoge u Cadere 0 (luni) contractie expansiune contractie timp Fig. Ciclul de afaceri este un termen folosit pentru a descrie fluctuatiile productiei agregate la nivel micro si macro. toate pe fondul cresterii productivitatii si eficientei. în care predomina anii cu evolutie lenta. Acest tip de ciclul economic se caracterizeaza prin vârfuri si caderi ale cresterii economice care alterneaza pe un trend crescator.1. si care sunt masurate prin cresteri si scaderi ale PNB real. § faza descendenta.nivelului de trai. 5. sunt mai persistente si mai acute decât cele care au loc în faza acuta a acestuia. ritmuri reduse de crestere. Ciclul de afaceri Ondulatiile care marcheaza apogeul caracterizeaza economia în perioadele în care folosirea capacitatilor si ocuparea 107 . Fenomenele de criza si de depresiune ale ciclului Juglar care se desfasoara pe fondul fazei descendente a ciclului lung.

care precede expansiunea. concretizat în încetinirea cresterii economice. Dupa depasirea punctului minim al contractiei. § crize globale. când activitatea revine la normal. Incidentele negative ale crizelor nu sunt percepute egal de toti agentii economici si categoriile populatiei. nerentabile. eliminând firmele neeficiente. Criza realizeaza o „selectie” riguroasa a agentilor performanti. 5. când PNB real atrage cel mai redus nivel. Crizele economice Dintre toate fluctuatiile si perturbatiile care au loc în viata economica. Costurile sociale ale crizei sunt suportate de persoanele care nu mai pot face fata concurentei sau nu dispun de resurse acumulate sau anterior crizei pe care sa le poata folosi în timpul crizei. în dereglari profunde ale principalelor proportii din economie. În schimb. 108 . crizele economice sunt de mai multe tipuri: § crize ciclice si neciclice. durata si implicatiile lor. ondulatiile care marcheaza punctul cel mai coborât al activitatii caracterizeaza contractia economiei. regionale si nationale. § crize de supraproductie si de subproductie. dupa care economia se îndreapta catre un nou apogeu. pentru ca ele reprezinta faza ciclului când miscarea economica schimba sensul spre evolutii negative în majoritatea domeniilor.se afla la cel mai înalt nivel si se realizeaza cel mai ridicat PNB real.1. în stagnarea sau chiar scaderea volumului afacerilor.2. Dupa domeniile pe care le afecteaza. economia intra într-un proces de redresare. iar somajul are cele mai mari dimensiuni. crizele reprezinta forma cea mai acuta. § crize de lunga durata si crize de scurta durata. de unde ciclul se reia. Criza economica semnifica un fenomen negativ în evolutia economiei.

fie pe influentarea ofertei agregate. Economistul clasic J. B. Încrederea în capacitatea de autoreglare a pietei si a economiei a determinat teoreticienii ca în fata evidentei crizelor sa caute explicatii în afara ciclului economic. Literatura de specialitate a consemnat si explicatii de ordin psihologic. Eventualele disproportii sau fenomene negative. Say. 5. concretizate în evolutia mai lenta a cererii ca urmare a tendintei de subconsum. Astfel. 109 . S.1. S. politicile anticriza au ca principal obiectiv alternarea fluctuatiilor si diminuarea efectelor negative ale crizelor. fiecare marfa îsi creeaza propria piata de desfacere. s-ar corecta prin mecanismele pietei. Jevons emite teoria „petelor solare” care pune perturbatiile vietii economice pe seama exploziilor solare care provoaca modificari ale climei cu efecte asupra productiei agricole. care ar putea sa apara într-o ramura de activitate. Ele se bazeaza fie pe influentarea cererii agregate.Gândirea economica clasica respinge posibilitatea crizelor. potrivit „legii debuseelor” a lui J. Politicile anticriza sunt concepute si formulate în raport de modul cum sunt percepute cauzele fluctuatiilor ciclice. Politici anticriza ce au ca obiectiv influentarea cererii agregate . dupa caz. W. deoarece. dupa care cauza principala a perturbatiilor activitatii economice rezida în modificarile nedorite ale cererii agregate si îndeosebi ale cererii pentru bunuri de investitii. care invita sau. asigurându-se în mod automat echilibrul si folosirea deplina a resurselor disponibile. inhiba investitorii. 1.pornesc de la teoria lui Keynes.3. în raport cu evolutia efectiva a productiei si a ofertei agregate. Politici anticriza Numite anticilice. Mill sustine ca la baza evolutiilor ciclice si a crizelor s-ar afla alternanta starilor de optimism si pesimism în afaceri.

ajutoare de somaj etc.). Efectul scontat al acestor masuri consta în cresterea cererii globale si ridicarea gradului de ocupare a fortei de munca. care permit marirea venitului disponibil al diferitelor categorii ale populatiei si stimuleaza consumul. În faza de expansiunea prelungita. î recesiune se actioneaza asupra ratei dobânzii si a scontului în sensul coborârii nivelului ei. puterea publica relaxeaza fiscalitatea. instrumentele monetare si de credit sunt folosite în scopul frânarii cererii de bunuri si de investitii. stimulând astfel cererea de consum si de bunuri investitionale. Astfel.Mijloacele si instrumentele de combatere a perturbatiilor ciclice recomandate de teoria keynestista. Se promoveaza politica creditului scump si austeritatea monetara. § politica monetara si de credit foloseste si aplica rata dobânzii. Banca Centrala reduce nivelul rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale si intensifica actiunea de achizitionare a titlurilor de stat. pentru a ieftini si stimula creditul si amâna scadenta unor împrumuturi. În acest scop pot fi folosite simultan: achizitiile de stat (majorarea consumului public). creditul si masa monetara în mod diferentiat în functie de starea conjuncturii economice. pentru a stimula revigorarea afacerilor. puterea publica mareste presiunea fiscala asupra agentilor economici 110 . sintetizate în „politici” sunt: § politica cheltuielilor publice se bazeaza pe majorarea cheltuielilor bugetului de stat în faza de recesiune. § politica fiscala utilizeaza sistemul de impozite si taxe în functie de evolutia ciclului. sustinerea investitiilor cu caracter social-cultural în sectorul public. sporirea prestatiilor sociale (alocatii. chiar cu pretul unui deficit bugetar. în scopul mentinerii sau impulsionarii cererii agregate. În expansiune. lasa o parte din venituri asupra agentilor economici. În faza de recesiune.

2. care include în sfera sa aspecte economice. care afecteaza în proportii si cu efecte diferite. § sunt apte de munca. 5. toate tarile lumii. care prin forta lor de negociere pot sa obtina venituri stabile. oligopoluri etc. psihic si moral. În termenii pietei muncii. conform Biroului International al Muncii (BIT) este considerat somer orice persoana care cumuleaza urmatoarele conditii: § au depasit vârsta de 15 ani. Ca instrumente se pot folosi: § pârghii economice care sa amelioreze perspectivele de profit ale firmelor. în principal. Somajul este un fenomen complex. § descurajarea formarii si întaririi centrelor de forta economica (monopoluri. dar si elemente de ordin social. 111 . somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. Politici anticriza orientate spre influentarea ofertei agregate – numite si „politici de oferta”.1. au ca principal obiectiv asigurarea bunei functionari a pietei libere si crearea conditiilor pentru actiunea neîngradita a mecanismelor sale. 2. § reforme structurale orientate spre consolidarea concurentei si a mecanismelor de formare libera a preturilor.). politic. Somajul 5. cuprinzator. Somajul – fenomen complex Somajul este un fenomen complex contemporan. Astfel.2. Pentru a raspunde cerintelor de ordin practic. în ultimele decenii s-a încercat definirea statutului de somer si caracterizarea concreta a situatiei persoanelor care au acest statut.si a populatiei pentru a frâna cererea globala si a tempera inflatia. independent de nivelul si calitatea ofertei si sa obstructioneze concurenta.

2. fac ca limita dintre somaj si ocupatie sa fie imprecisa. aflate în cautarea unui loc de munca.). întrucât cererea de munca este insuficienta în raport cu oferta). numit si somaj keynesian sau „involuntar” (lucratorii vor sa munceasca. somerii sunt definiti ca persoane apte de munca. De aici si riscul ca fenomenul somajului sa fie subdimensionat sau supradimensionat. Particularitatea acestui fenomen este lipsa muncii salariate si dorinta de a avea un loc de munca remunerat. Definitia BIT este restrictiva. ca si varietatea metodelor de calcul utilizate. întreprinzatorii n pot sau nu vor sa mai produca si sa mai u angajeze personal. factorii numerosi care influenteaza somajul. din diverse motive (lipsa materiilor prime. se delimiteaza: § somaj prin insuficienta cererii de consum. a echipamentelor de productie etc. fiind un surplus de forta de munca în raport cu numarul celor angajati. deoarece lasa în afara statutului de somer o serie de persoane care nu muncesc desi doresc si sunt apte de munca. În literatura de specialitate se regasesc numeroase moduri de grupare si clasificare a tipurilor de somaj. Somajul poate fi caracterizat ca o stare negativa a economiei care consta în nefolosirea unei parti din forta de munca salariata. Din aceasta perspectiva.§ nu au loc de munca. 112 . 5. Dupa cauzele care îl genereaza si îl întretin. § somaj prin insuficienta productiei. constituind suprapopulatia relativa. predominând de fiecare data. Multitudinea situatiilor specifice în care se pot gasi fara loc de munca.2. în functie de tara si perioada unele din ele. Formele somajului În societatea contemporana. somajul se prezinta sub o diversitate de forme sau tipuri.

cu eficienta redusa. § somaj deghizat – specific tarilor slab dezvoltate. § somaj partial – este destul de frecvent si consta în reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru. poate rezulta si dintro inadecvare a ofertei de munca la nevoile diverselor domenii de activitate. sfera de cuprindere si durata disting: § somajul conjunctural (ciclic) – apare în urma reducerilor de activitate ce au loc în fazele de recesiune. constructii etc. § somajul tehnologic este reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor în aparatul tehnic de productie. nivelul scazut al salariului etc. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei.§ somaj prin inadaptarea partiala a fortei de munca – inadaptarea poate sa aiba mai multe cauze: conditiile proaste de munca. § somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent).). Dupa modul de manifestare: § somaj involuntar. unde numeroase persoane au o activitate aparenta. § somajul structural este generat de modificari în structura activitatilor si a mobilitatii profesionale. 113 . inflatie galopanta etc. Analizele care cupleaza criteriile cauze. fiind necesara o perioada mai mare de timp pentru reîncadrarea lucratorilor. depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica (penurii prelungite. În functie de intensitatea somajului se disting urmatoarele tipuri de somaj: § somaj total – presupune pierderea locului de munca si încetarea totala a activitatii.). § somajul sezonier se întâlneste cu regularitate în ramurile si sectoarele de activitate care au un caracter sezonier (agricultura.

114 .3.2. reprezentat de perioada cuprinsa între momentul încetarii contractului de munca si cel al unei angajari. Pe de alta parte. somaj pe care l-a numit „natural”.Multe din aceste forme de somaj coexista într-o combinatie de diverse forme. care. cum sunt: 1. termenul apartine economistului american N. Rata naturala a somajului este cea care corespunde unei rate stabile a inflatiei. optiunea impulsionata si de ameliorarea indemnizatiei de somaj sau a altui venit cu caracter protectionist. pornind de la analiza datelor furnizate de curba Phillips. Cresterea duratei semnifica o agravare a problemei somajului. Nivelul si dinamica somajului Pentru aprecierea dimensiunilor somajului se folosesc o serie de indicatori. Nivelul somajului poate fi apreciat si în raport de rata naturala a somajului. Pe baza numarului de someri si a ratei de somaj se pot face aprecieri cu privire la gradul de ocupare a fortei de munca si cu starea economiei. Indicatorii de nivel – cu ajutorul carora se poate stabili nivelul absolut (numarul de persoane aflate în somaj într-o anumita perioada) si nivelul relativ ca rata a somajului. a aratat ca exista somaj chiar si atunci când pietele sunt în echilibru. durata somajului se calculeaza ca medie a numarului de zile sau luni de neocupare ce revine pe un somer. Indicatori de durata – arata timpul cât persoanele se afla în somaj. 2. 5. formele de somaj nu se manifesta toate cu aceeasi intensitate în toate fazele cresterii economice si în toate tarile. Friedman. adoptându-se masuri de restrângere si limitare a somajului. dar si optiunea persoanelor de a prelungi perioada de cautare a noului loc de munca. marindu-se astfel dificultatile de limitare si abordare a lui. cunoscând perioade de accentuare si agravare sau stabil si relaxare. De regula.

Indicatori de mobilitate – arata care este numarul de persoane aflate în cautarea unui loc de munca.. Se calculeaza prin raportarea numarului de persoane neocupate la timpul cât se afla în cautarea altui loc de munca. stimularea eforturilor si a importurilor de echipamente si bunuri de investitii care maresc ocuparea. studii etc. Dintre cele mai importante. flexibilitatea pietei muncii prin programe de lucru flexibile. dezvoltarea infrastructurii etc. politice. Solutiile vizeaza un complex de masuri si actiuni sintetizate în strategii si programe diferite de la tara la tara. în orice moment. umane. Contracararea „somajului problema” necesita strategii de lunga durata. somajul în general. ca solutii de final si de durata. Functie de situatia concreta din fiecare tara se urmareste profesia si gradul de calificare. munci partiale. nu trebuie ignorat sau minimalizat. domeniul de activitate al somerilor sau intensitatea fenomenului în rândul imigrantilor.2. sociale. 4. Indicatori de structura – ofera informatii în legatura cu categoriile de persoane aflate în somaj. sezoniere.4. reprezentând o reactie la numerosi factori care actioneaza cu intensitati diferite si în moduri diferite în timp si spatiu. ridica probleme economice.. revigorarea proceselor de crestere economica printr-o politica de încurajare a investitorilor care creeaza noi locuri munca. adica cel general de mobilitate si fluctuatia normala a fortei de munca. 115 . Desi somajul este un fenomen permanent. concedii. 2. practicarea angajarilor temporare. marimea lui este variabila.3. se impun: 1. 5. Masuri de diminuare a somajului Somajul care a depasit limitele considerate normale în fiecare tara. reducerea timpului de lucru.

bursa ofertelor de servicii etc. sunt actiuni cu efecte pe termen lung. comunicare. care ajuta persoanele sa-si obtina venitul. oferind o mare diversitate de locuri de munca atractive. În acest sens. În aceasta categorie intra variatele masuri de sprijinire a dezvoltarii pe cont propriu a unor activitati adecvate aptitudinilor si preferintelor diferitelor categorii de persoane. generatoare de venituri. dobânzi bonificate. cunoasterea si informarea asupra locurilor de munca. programele de ocupare trebuie sa înainteze o larga si permanenta informare a persoanelor care cauta locuri de munca. întrucât în cautarea si optiunea pentru un loc de munca transparenta este decisiva. Dezvoltarea unei ample retele de agentii de informare. Formarea si perfectionarea profesionala pot constitui si ele obiective importante în programele antisomaj. convergenta programelor de învatamânt pe specializari si categorii profesionale cu cerintele diverselor domenii de activitate pentru a mari posibilitatile de angajare a tinerilor. cu atât mai usor se realizeaza adaptarea. taxe vamale preferentiale etc. Masurile antisomaj eficace sunt cele active cu caracter preventiv. 5. îndeosebi pentru forta de munca feminina si tânara. O serie de servicii – de informare. sprijinirea initiativelor prin facilitati fiscale. reprezinta directii noi de realizare a confluentei dintre cererea si oferta de munca. 4. dar si mai stabile. servicii cu caracter cultural – au cunoscut cele mai rapide ritmuri de crestere. Cu cât este mai completa. a deservirii publice si protectiei mediului au devenit în ultimele decenii domenii cu cea mai mare capacitate de absorbire a fortei de munca. dezvoltarea industriei serviciilor. în vederea restrângerii cazurilor de neadaptare a acestora la mutatiile structurale din economie. a recalificarii si reconversiei profesionale a somerilor. de natura sa 116 . Sprijinirea prin programe publice sau în colaborare cu organizatiile sociale.3. birouri de plasare.

pe servicii ale factorilor. masurare Proces prin excelenta monetar.3. Evidenta în primul rând în sfera circulatiei monetare si marfare. inflatia a devenit în perioada ultimilor 50 de ani. Inflatia se manifesta ca o tendinta generala si durabila de crestere a marii majoritati a preturilor.3. Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetar real ce exprima existenta în circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei. cu privatiunile sociale si morale. De retinut faptul ca mecanismul scaderii puterii de cumparare a banilor este unul specific banilor neconvertibili si a banilor de credit. dar comparativ cu eforturile financiare. inflatia actuala releva un anume raport între marimea fluxurilor banesti si cea a fluxurilor reale. pe diverse piete.sprijine pe cei amenintati de somaj pentru ca nu mai pot tine pasul cu noile cerinte sub raportul competentei profesionale. natura. inflatia modificând corelatiile dintre preturi. pe care le comporta persistenta somajului. crestere diferentiata pe categoriile de bunuri. cauze. Fiind un fenomen global de crestere a nivelului preturilor. astfel de programe cu termene medii si lungi. inflatia este în mod uzual dedusa din indicele general al preturilor: 117 . 5. Desigur. Inflatia actuala continua sa ramâna un proces de depreciere a banilor aflati în circulatie si de devalorizare a lor prin masuri luate în mod constient de agentii economici specializati. sunt indiscutabil de preferat. respectiv excedentul masei monetare în raport de oferta de prodfactori si satisfactori. sunt foarte costisitoare. una din problemele majore cu care se confrunta majoritatea tarilor. Inflatia 5. fapt ce antreneaza deprecierea banilor. Geneza.1.

masurata prin stocul de moneda. externi etc. prin excelenta. politici. § creditul bancar – atunci când bancile acorda credite fara o analiza serioasa a destinatiilor acestora. cauzele. interni. Datorita complexitatii dinamismului si multitudinii de cauze si factori care îi influenteaza continutul. efectele inflatiei. masurata printr-un indicator macroeconomic. fenomenul inflatiei nu este perceptibil la un moment dat. Inflatia este. sociali.Ip = P1 P0 Acesta pune în evidenta relatia directa între cresterea productiei. întrucât statul se împrumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar. monetari. § intrarea în circulatie a unor sume de bani din economiile nonbancare – daca exista posesori de depozite monetare nonbancare si daca exista deja inflatie. în toata amploarea sa. La baza declansarii si persistentei inflatiei se afla un complex de factori: economici. si cresterea masei monetare. de tipul PIB sau PNB. fiscali. astfel banii în circulatie vor creste. fara ca nevoile circulatiei sa fi crescut. este posibil ca banii de cont sa produca efecte inflationiste similare banilor numerar. pentru a acoperi diferenta statul se împrumuta la banca centrala. Între cauzele inflatiei cel mai adesea sunt invocate urmatoarele: § deficitul bugetar – atunci când statul are cheltuieli mai mari decât veniturile curente. aruncarea pe piata a 118 . Aceasta explica si existenta unor controverse cu privire la natura. valutari. un fenomen dinamic care nu poate fi perceput si înteles într-o viziune statica. Cei mai multi dintre acestia actioneaza prin mecanismul cererii si al ofertei.

caracterizata printr-o crestere generala a preturilor de 5-10% anual. Dupa cauzele care o produc. salariatii si consumatorii actioneaza convergent în directia cresterii costurilor. Tinând seama de valorile pe care le au principalii indicatori de masurare a inflatiei si în principal de cele ale indicelui mediu anual de crestere a preturilor. crestere economica zero. provocând dezechilibre economice si sociale puternice. inflatie galopanta si somaj masiv. iar preturile relative sunt stabilite prin troc. § stagflatia caracterizeaza acea stare a economiei în care. guvernul. 119 . § inflatia prin costuri are drept cauza sporirea costurilor de productie. inflatia poate fi: § inflatia prin cerere – proces pus pe seama excesului de cerere solvabila (este vorba de acele impulsuri dinspre cerere care statueaza si consolideaza un dezechilibru de piata. § inflatia prin oferta are drept cauza insuficienta productiei (inflatia reala).unor noi cantitati de bani constituie un factor potential de inflatie. scade încrederea în moneda nationala. se produc urmatoarele fenomene: inflatie deschisa. § hiperinflatie – cea mai acuta forma de crestere necontrolata a preturilor. somaj. literatura de specialitate departajeaza urmatoarele tipuri de inflatie: § inflatie târâtoare („linistita”)care presupune o crestere a preturilor în proportie de 3-4% anual. atunci când preturile cresc cu peste 15%. § inflatie galopanta. § inflatie deschisa sau moderata. unde rata inflatiei lunare este mai mare de 50%. apare si se mentine atunci când si acolo unde firmele. § slumflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata prin scaderea productiei nationale. cererea nominala solvabila mentinându-se mai mare decât oferta de bunuri). concomitent.

nu sa economiseasca. Procesul de economisire sufera. inflatia schimba comportamentul individual atât în actul de consum. deprecierea monetara indusa de inflatie conduce la devalorizarea semnificatiei reale a elementelor de bilant: activ si pasiv. în bunuri de folosinta îndelungata.5. în calitate de consumatori si pentru a atenua efectele deprecierii monetare.2. inflatia genereaza incertitudine si neliniste în rândul populatiei. plasându-si banii. cât si în cel al economisirii. de pe urma deprecierii monetare. inflatia mareste veniturile statului. Dincolo de mecanismele economice. cât mai ales ca structura. Pe fondul unei cresteri rapide si generalizate a preturilor. în detrimentul celei pe termen lung. indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare. Se contureaza si se declanseaza o atitudine de revendicare. pe care le afecteaza si le bulverseaza. inflatia descurajeaza economisirea incitând agentii economici sa cheltuiasca. Avantajând pe debitor (rambursarea creditelor se face cu bani a caror putere de cumparare este „penalizata” de rata inflatiei) inflatia usureaza povara datoriei publice. În situatii conjuncturale si pe termen scurt. Principalele efecte ale inflatiei. De asemenea. la rândul lui. Cei care reusesc sa se organizeze în sindicate puternice încearca.3. Acest gen de arbitraj conduce la mutatii în structura economisirii – capata pondere economisirea pe termen scurt si cu caracter speculativ. Politici si masuri antiinflationiste Depreciind moneda. nefiind siguri ca în viitor economisirea unei parti din venitul actual le va aduce aceeasi satisfactie. nu atât ca nivel. 120 . sa contracareze efectele nefaste ale fenomenului. agentii economici accelereaza ritmul cumpararilor. Astfel. pe cât posibil. În general. Altii dobândesc statutul de grupuri de presiune în relatia cu patronatul si cu guvernul. prin indexarea salariilor.

Semnificatia acestor masuri trebuie stabilita în contextul cererii efective globale. raspund aceluiasi obiectiv. § reducerea creditelor acordate firmelor etc. atitudine ce degradeaza climatul social. În acest scop.. Formele pe care le îmbraca deflatia sunt: 121 . Mai semnificative sunt: § o politica de salarizare fondata pe criterii economice. § cresterea impozitelor si taxelor directe. Masuri contra inflatiei prin costuri: vizeaza acele cai care pot contribui la reducerea dimensiunii costurilor ca parte componenta de substanta a preturilor. atât publice cât si private. Excesul de cerere poate fi temperat prin: § înghetarea salariilor. deflatia prin care statul urmareste blocarea sau temperarea cresterii preturilor. § reducerea cheltuielilor publice. încadrarea eficienta în structurile comertului international etc. pe care sa o foloseasca ca pârghie economica de restructurare tehnico-stiintifica. asigurarea unor reforme economice curente.nefavorabila pentru ambele parti. § distribuirea rationala a venitului national pe categorii si grupuri socio-profesionale etc. în aceste tari au fost create metode adecvate de convertire a procesului inflationist într-un proces de crestere si dezvoltare economica durabila. Masuri de factura monetara si financiara: 1. precum si majorarea puterii de cumparare a monedei prin diminuarea cantitatii de moneda în circulatie. § blocarea preturilor. Masuri contra inflatiei prin cerere si oferta: sustinerea ofertei se poate realiza înlaturând toate cauzele care conduc la scaderea productiei. § cresterea ratei dobânzii. Punerea în functiune a obiectivelor de investitii. Tarile cu economie de piata consolidata cauta sa mentina inflatia în limite moderate.

stabilirea unui raport de interdependenta cu cel al veniturilor si al puterii de cumparare. Sinteza § Ciclicitatea economica este o forma de evolutie normala a economiei. § financiara. concretizat în încetinirea cresterii economice. reducerea deficitelor bugetare etc. proces care se desfasoara prin anularea mijloacelor de plata sau convertirea acestora într-un anumit raport. devalorizarea – înseamna adaptarea legala a cursului oficial al monedei nationale. în dereglari profunde ale principalelor proportii din economie. indexarea preturilor. pusa în evidenta prin cresterea agregata a productiei. reducerea impozitelor si taxelor indirecte. § de credit. a veniturilor si ocuparii fortei de munca. în stagnarea sau chiar scaderea volumului afacerilor. 5. criza. care consta în restrângerea masei monetare în circulatie. 4. la cel al pietei. mai mic. 122 . De asemenea. respectiv. conduce la o reasezare a preturilor pe baza unor criterii care rezulta din raporturile valorice indicate de realitatea practica. depresiunea si relansarea. majorarea impozitelor. § Criza economica semnifica un fenomen negativ în evolutia economiei. § Ciclul economic reprezinta perioada de timp dintre doua crize economice care se succed. 2. care consta în ridicarea nivelului dobânzilor sau în diminuarea acordarii creditelor bancare. obtinute prin micsorarea cheltuielilor publice si.§ monetara. 3. mai mare. care consta în achitarea datoriei statului la banca centrala sau adoptarea de politici prin excedente bugetare. § Un ciclu economic se caracterizeaza prin existenta a patru faze: expansiunea.

creditul bancar. § Somajul este un fenomen complex. 1. § Somerii sunt definiti ca persoane apte de munca. Care sunt tipurile de fluctuatii ciclice cele mai studiate în literatura economica? 2. Care sunt principalele tipuri de cicluri economic? 3. § Cele mai importante cauze generatoare de inflatie sunt: deficitul bugetar. Ce este inflatia? Care sunt cauzele posibile ale inflatiei? 123 . deschisa sau moderata. psihic si moral. cuprinzator. Probleme de discutat A. slumflatia. intrarea în circulatie a unor sume de bani din economiile nonbancare etc. care include în sfera sa aspecte economice. politic. aflate în cautarea unui loc de munca.§ Politicile anticriza bazate pe influentarea cererii agregate sau a ofertei agregate. sunt folositi indicatori. Enuntati cauzele principale ale crizelor economice? 4. Ce rol poate juca presiunea fiscala în atenuarea somajului? 7. inflatia prin oferta. Care sunt principalele forme de somaj cunoscute? 5. § Inflatia se manifesta ca o tendinta generala si durabila de crestere a preturilor majoritatii bunurilor si de scadere a puterii de cumparare a banilor. Somajul voluntar este un lux. inflatia prin cerere. inflatia prin costuri. galopanta. sunt concepute si formulate în raport cu modul cum sunt percepute cauzele fluctuatiilor ciclice. stagflatia. indicatori de durata. § Literatura de specialitate departajeaza urmatoarele tipuri de inflatie: inflatie târâtoare. cum ar fi: indicatori de nivel. în principal. o necesitate sau o calamitate sociala? 6. § Pentru aprecierea dimensiunilor somajului. hiperinflatia. dar si elemente de ordin social. indicatori de mobilitate si de structura.

recesiune economica si stabilitatea preturilor.8. 1. recesiune economica si inflatie redusa. Inflatia prin cerere are o existenta de sine statatoare fata de inflatia prin oferta? B. somajul tehnologic. Care dintre urmatoarele tipuri de somaj se reduce în faza de expansiune a ciclului economic? a. Stagflatia reprezinta situatia de: a. e. Inflatia are ca efecte: a. b. c. expansiune economica si inflatie ridicata. b. somajul ciclic. Sub ce forme poate fi analizata inflatia? 9. recesiune economica si inflatie ridicata. pot fi determinate de socuri ale ofertei. c. pot fi determinate de socuri ale cererii. d. accelerarea incertitudinilor în mediul de afaceri. 4. b. b. somajul sezonier. e. 2. redistribuirea veniturilor în favoarea debitorilor si în defavoarea creditorilor. somajul structural. 124 . e. d. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la ciclurile economice este falsa? a. expansiune economica si inflatie redusa. somajul de discontinuitate. interventia guvernamentala poate fi una din cauzele declansarii recesiunii. reducerea generalizata si durabila a monedei. cresterea generalizata si durabila a preturilor. 3. c. d. toate cele de mai sus. c.

Se reduce inflatia prin: a. cresterea cererii pentru a impulsiona marirea ofertei cu factorii de productie existenti. Care dintre aprecierile de mai jos referitoare la ciclicitatea economica sunt adevarate: a. Somajul ciclic este datorat: a. b. cresterea volumului creditelor. 125 . c. reducerii cererii de bunuri si servicii datorita recesiunii. e. d. c. 8. este rezultatul actiunii factorilor aleatori. tuturor factorilor mentionati anterior. b. 5. este o forma de evolutie normala a activitatii economice. c. c. ciclurile economice sunt identice. timpului necesar gasirii unui loc de munca. ciclului de viata al produselor. rationalizarea consumului pentru a diminua cererea. îmbunatatirea calitativa si ameliorarea factorilor de productie prin investitii. e. b. indexarea salariilor. Solutia de fond pentru ca o economie sa depaseasca faza de criza economica este: a. b. 6.d. 7. este o forma de evolutie sezoniera a vietii economice. cresterea productiei. modificarilor survenite în tehnologiile de fabricatie. nu exista un model unic al ciclului economic.

prezent. într-o masura mai mare sau mai mica. Obiective de studiu § Întelegerea rolului statului ca agent economic si a necesitatii interventiei sale în economie. Participarea statului la viata economica si implicarea lui ca agent economic deriva din caracteristicile evolutiei economiei contemporane si are motivatii multiple de ordin economic.CAPITOLUL 6 POLITICI MACROECONOMICE Relatia dintre stat si economie este una din cele mai controversate probleme ale teoriei si practicii economice. existenta proprietatii publice în proportii diferite. participarea statului la viata societatii constituie o preocupare majora pentru toate categoriile de agenti economici. Statul si economia În zilele noastre. politica sociala. 6. Între acestea se remarca: 1.1. moral. interventia statului a devenit un fenomen general. 126 . în toate tarile si în toate domeniile. politic. social. politic. juridic. § Însusirea conceptelor de politica economica. confera statului calitatea de agent economic proprietar si întreprinzator asupra unor bunuri mobiliare sau imobiliare. stiintific. bugetara si cunoasterea principalelor instrumente utilizate prin intermediul acestor politici. economic. § Bugetul de stat si rolul sau în realizarea politicii economice a statului. monetara. Datorita profundelor implicatii în plan social.

a unor ramuri sau a monedei nationale etc. transporturi. Cresterea rolului statului în viata economico-sociala. sanatate etc. 3. care genereaza modificari în politica de protejare a capitalului intern. care produce bunuri si servicii necomerciale cu caracter de prestatii sociale. care cuprinde productia regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital de stat. în productia de bunuri si servicii. largirea domeniilor în care se manifesta interventia sa au determinat aparitia unui sector denumit „economie publica”. în ocuparea fortei de munca.2. 4.). de interes national (energie.. 5. datorate mecanismelor pietei.B. acest concept desemneaza ansamblul de activitati si institutii prin care se realizeaza functiile economice ale statului. care impun o anumita reglare a veniturilor prin masuri de protectie sociala si diverse prestatii din partea statului. § economia publica marfara. în redistribuirea veniturilor. conjunctura economica internationala. insuficienta angajare a initiativei private în unele domenii. de regula. disparitatile sociale determinate de inegalitatile mari în venituri. Dimensiunile economiei publice sunt puse în evidenta de ponderea ei în P. nevoia unui cadru legislativ-juridic si institutional al activitatii economice si a unor norme care sa reglementeze raporturile dintre agentii economici.I. Tipologia cea mai frecvent folosita pentru a descrie rolul pe care îl joaca statul în viata economica se bazeaza pe trei functii importante: 127 . Economia publica are în structura sa doua mari componente: § economia publica nonmarfara.

ordine publica.). aparare nationala.I. pe de alta parte. II. justitie etc. Functia de alocare vizeaza: § Optimul consumatorului: plecând de la ideea conform careia eficacitatea economica consta în utilizarea totalitatii resurselor disponibile astfel încât sa se obtina maximum de satisfactie pentru indivizi. o externalitatile: exista externalitate atunci când preferintele unui individ au efecte asupra bunastarii altor indivizi (astfel. Functia de stabilizare: politicile de stabilizare tind sa regleze evolutia variabilelor macroeconomice astfel încât sa evite sau sa limiteze principalele dezechilibre ce afecteaza economia nationala. poluarea si toate prejudiciile aduse mediului constituie exemple de efecte externe negative). doar o institutie investita cu puterea de a constrânge pe beneficiari prin forta (statul) poate îndeplini acest tip de servicii. cheltuielile pentru sanatatea si educatia indivizilor produc efecte externe pozitive pentru colectivitate. Indivizii îsi stabilesc preferintele în functie de costurile si avantajele particulare care le sunt asociate si nu tin cont de costurile si de avantajele sociale pe care deciziile lor le implica pentru societate. § Deficientele economiei de piata: analiza economica recunoaste doua situatii principale în care initiativa privata si schimburile libere între indivizi nu permit asigurarea unei alocari optime a resurselor si unde interventia statului ar putea genera o alocare mai eficienta si anume: o serviciile colective pure: un serviciu colectiv pur este un serviciu utilizat în acelasi timp de toti membrii unei colectivitati si pentru care un producator particular nu ar putea exclude pe beneficiarii ce nu doresc sa contribuie la finantarea serviciului respectiv (de exemplu. În acest sens se disting patru obiective: 128 .

6. 129 . arta alegerilor aplicata domeniului economic. destinata sa constituie o ameliorare a bunastarii colective. stabilitate monetara etc. în ultima instanta. iar politica economica nu cuprinde toate aspectele vietii economice. calcul ce reflecta suma platilor primite sau varsate în exterior. Politica economica are însa si obiective direct economice: § Ocuparea deplina a fortei de munca. culturale sau strategice. educatie etc. cum ar fi: repartizarea sociala a veniturilor. Politica economica se concretizeaza în ansamblul masurilor luate de autoritatea publica pentru a influenta economia. întâlnim obiective sociale. Ea permite sporirea locurilor de munca.2. pe care societatea le asigura si a caror realizare trece prin conditii economice. formele de libertate si de participare politica etc. Politica economica Politica economica se fundamenteaza pe teoriile economice si reprezinta. III.§ cresterea: masurata de procentul de crestere anuala a P. § Eficacitatea economica. § Asigurarea echipamentelor colective si a serviciilor publice. Acest obiectiv consta în reducerea somajului la somaj voluntar minimal necesar bunei functionari a pietei muncii. § echilibrul extern reprezinta echilibrul balantei de plati. Obiectivele unei politici economice nu sunt toate economice.I.. a venitului national si a venitului pe cap de locuitor.B. Functia distributie a veniturilor si a avutiei nu este separata de celelalte functii ale statului si pune problema deciziei fara a exista un criteriu operational de evaluare recunoscut de teoria economica. Astfel. § stabilitatea preturilor: vizeaza o rata a inflatiei cât mai scazuta (1-3%). bunastarea sub diverse aspecte: sanatate. § locurile de munca: în sensul de utilizare deplina a fortei de munca.

ratele dobânzii. 2. fiscalitatea si securitatea sociala. Piete „flexibile” si preturi libere. Elaborarea politicii economice presupune urmatoarele elemente: 1. echilibrarea balantei de plati. cheltuielile publice si orice forma de finantare. structura productiva competitiva. De exemplu. decizia politica ca orice alegere economica se face sub constrângeri. amploarea lui sau durata în timp. poate sa blocheze cresterea veniturilor si a ocuparii. 130 . Ierarhia poate avea drept criteriu importanta obiectivului. În general. limitele puterii publice în materie economica.. Concurenta transparenta. cum ar fi : a. fixarea obiectivelor: cresterea economica. stabilirea unei ierarhii între obiective este necesara deoarece unele obiective sunt incompatibile. iar pe termen lung. controlul preturilor. investitii eficiente si oportun orientate. stabilitate preturilor. b. iar pe de alta parte. Constrângerile reflecta pe de o parte. Stabilitate monetara si stabilitatea preturilor. respectiv o capacitate de ajustare a economiei. c. un regim de schimb adecvat. cursul de schimb. independenta nationala etc.Alaturi de acestea exista si obiective intermediare. reducerea inegalitatilor. conditii sau limite ale emisiunii monetare si de credit. complexitatea vietii economico-sociale. controlul miscarilor de capital. d. la comportamente. dar poate conduce si la o criza a investitiilor. reducerea ratei profitului poate favoriza lupta împotriva inegalitatilor. institutiile si mecanismele pietei. Crestere economica sustinuta si relativ stabila. de regula. Pentru realizarea acestor obiective se folosesc urmatoarele instrumente: legile si reglementarile în materie de comert si finante. care nu pot fi direct influentate si se refera.

Astfel. dreptul 131 . alegerea mijloacelor: de regula. atunci când se actioneaza pentru stoparea sau accelerarea cererii globale. 4. În acest context. Dimensiunea conjuncturala a politicii veniturilor corespunde alegerilor facute în materie de repartitie si de redistribuire.. mecanismele si institutiile aferente. politica economica se concentreaza pe modele macroeconomice. politica transferurilor sociale. ce explica legaturile dintre unitatile ansamblului.B. De exemplu. frânarea masei salariale îmbunatateste rata profitului. Politica comerciala reflecta într-o forma simplificata opozitia dintre protectionism si liber schimb. Politica sociala vizeaza urmatoarele obiective: fixarea salariului minim garantat. însa în realitate. controlul preturilor si al salariilor.3. ratei somajului si soldului platilor curente. mijloacele folosite pentru atingerea optimului în functie de finalitatile concretizate în obiectivele ierarhizate depind de scopurile urmarite. Politica structurala intervine cu scopul reglarii prin politica economica a vietii economice.I. nu este decât o combinare a acestora în diferite grade. prin interventia sa. analiza interdependentelor între obiective: în mod curent. statul cauta sa actioneze asupra ratei de crestere a P. printro actiune directa asupra salariilor. politica veniturilor comporta un aspect conjunctural. Tipuri de politici economice Politica conjuncturala desemneaza ansamblul masurilor luate de stat pentru ca procesul de crestere economica sa respecte marile echilibre. dar si asupra ratei inflatiei. Politica veniturilor are ca obiectiv libertatea negocierilor sau reglementari în materie de salarii sau alte venituri. dar limiteaza atractia spre investitii pentru ca slabeste cererea solvabila si nu încurajeaza cresterea capacitatilor de productie.

ci prin aceasta actiune se urmareste stabilitatea preturilor. însa reglarea în sine nu este un scop. politica monetara si miscarile externe de capitaluri sunt de natura dubla. Pe plan intern. ea cauta modalitati de a suporta presiunile valutare din exterior atunci când miscarile de capital se deruleaza speculativ. Pe plan extern. locuinte etc. Scontarea este operatiunea prin care o banca achizitioneaza de la clientii ei. rolul politicii monetare se realizeaza prin reglarea cererii de moneda. În general. Pe de o parte. vânzari si cumparari de titluri pe piata deschisa (open market). 6. creante pe termen scurt. Pe de alta parte. alocatii de somaj etc. variatia cotelor rezervelor obligatorii. protectia sociala rezultata din politicile sociale se concretizeaza în cheltuieli pentru sanatate. Politica monetara Politica monetara reprezinta ansamblul actiunilor exercitate de autoritatile monetare asupra masei monetare în vederea orientarii pe termen scurt si mediu a economiei. Principalele instrumente clasice ale politicii monetare sunt: taxa de scont. ajutorul familial.la munca. indemnizatiile de munca. durata muncii. Politica economica cuprinde politica monetara. Cele mai multe sisteme de protectie sociala combina asigurarea si asistenta în scopul realizarii securitatii sociale. politica bugetara si politica fiscala. expansiunea economica etc. oferindu-le în schimb suma nominala din care se scade dobânda aferenta pentru perioada de timp cuprinsa între momentul achizitionarii creantei si scadenta ei (scont). pensii. locul sindicatelor în elaborarea politicii sociale. politica monetara poate sa încurajeze intrarile sau iesirile de capitaluri pentru reechilibrarea balantei de plati.3. la vedere si înainte de scadenta. taxa de rescont. ocuparea cât mai deplina a fortei de munca. 132 .

a efectelor de comert deja scontate. Taxa rescontului este rata dobânzii pe care banca de emisiune o calculeaza în momentul rescontarii efectelor de comert. Taxele de scont sunt de regula. Achizitionarea sau vânzarea titlurilor de „open market”. prin interventia sa. si a taxei de rescont. în situatia de emisiune „deschide” piata care.Taxa scontului (marimea relativa a scontului) depinde de numerosi factori. banca de emisiune intervine pentru a „reteza” excedentul. Rescontarea este operatiunea de achizitionare de catre banca de emisiune de la bancile comerciale. sau pentru a completa deficitul. În prima situatie. operatiune efectuata la vedere si înainte de scadenta. dupa caz. banca de emisiune achizitioneaza pe piata o parte a efectelor publice sau private detinute de bancile comerciale. deoarece tranzactiile între bancile comerciale genereaza fie un excedent. 133 . punând astfel în circulatie cantitati suplimentare de moneda. mai mari decât cele de rescont. cum ar fi: raportul dintre cererea de scontare si posibilitatile bancilor de a veni în întâmpinarea solicitantilor. reprezinta un instrument de politica monetara. ca si evitarea variatiilor de ritmuri foarte mari si dezordonate în dinamica masei monetare poarta denumirea de politica „open market”. iar cumpararile pe care le efectueaza agentii economici reduc masa monetara. Reglarea lichiditatii monetare functie de nevoile sistemului economic. În situatia opusa. fie deficit de lichiditati. în stadiul sau initial. Practica cotelor obligatorii de rezerva: variatia acestora este foarte eficace deoarece afecteaza multiplicatorul creditului. functiona doar pe baza tranzactiilor între bancile comerciale. Aceasta politica înseamna ca. ea cedeaza pe piata monetara o fractiune din efectele publice sau cele private.

Aceasta consta în setul de masuri care sa faca creditul ieftin si usor obtenabil. Politica banilor ieftini – daca echilibrul P. Aceasta politica consta în reducerea posibilitatilor de a obtine credit si în cresterea costurilor lui. urmeaza sa se recurga la politica banilor ieftini. maximum 90 zile.B.N. Refinantarea societatilor bancare este o operatiune de creditare pe termen scurt.B. Pentru sporirea ofertei de bani. 134 . bancile centrale vor întreprinde urmatoarele actiuni: § cumpararea de hârtii de valoare de la banci si populatie. Sporirea ofertei de bani va duce la diminuarea ratei dobânzii. Rata de refinantare bancara:prin intermediul acestei rate. se va promova politica banilor scumpi. § reducerea taxei scontului etc.N. § ridicarea ratei dobânzii etc. Banca Centrala furnizeaza lichiditati societatilor bancare solicitante. de regula. Politica banilor scumpi: daca un anume nivel al P. conform cu obiectivele de politica monetara si de credit. Plafoanele de credit. Astfel are loc cresterea rezervelor suplimentare ale sistemului bancilor comerciale. § reducerea ratei legale de rezerva.fiind folosita si utila mai ales în tarile unde predomina moneda scripturala. este realizat la un anume nivel care este însotit de somaj important si de folosirea incompleta a capacitatilor de productie.B. În acest scop se întreprind urmatoarele actiuni: § vinderea de hârtii de valoare catre institutiile de depozit si catre populatie. genereaza inflatia prin cerere. De îndata ce rezervele obligatorii se constituie în baza a sporirii ofertei de bani se poate astepta ca oferta de bani sa creasca. ceea ce va antrena cresterea investitiilor si ridicarea nivelului de echilibru al P. presupun stabilirea de maxime de credit pentru fiecare banca în parte de catre Banca Nationala. § ridicarea ratei rezervei obligatorii.N.

Principalele instrumente folosite sunt modificarea dimensiunii si destinatiei cheltuielilor statului. institutiile îsi vor reduce afacerile lor curente. Sistemele fiscale combina diferite principii de impunere fiscala cu scopul de a asigura într-o forma sau alta egalitatea fata de impozit.4. Politica bugetara Obiectivul politicii bugetare îl constituie utilizarea cheltuielilor si veniturilor publice pentru a modifica echilibrul macroeconomic global în vederea asigurarii dezvoltarii economice în conditii de stabilitate. Cresterea ratei dobânzii conduce la restrângerea investitiilor si a cheltuielilor totale. Impozitele sunt grupate în doua mari categorii: 135 . care vizeaza marimea si ritmul încasarii impozitelor. cât si variatia transferurilor financiare publice. Cheltuielile guvernamentale îmbraca doua forme: achizitiile de stat. reprezentând cheltuielile efectuate pentru procurarea de bunuri si servicii si platile de transfer guvernamentale („impozitul negativ”) care vizeaza asigurarea unor venituri minime necesare diferitelor categorii ale populatiei defavorizate.Astfel. oferta de bani se reduce. limitându-se inflatia prin cerere. 6. adica operatiunile lor curente sunt prea mari în raport cu rezervele lor. În aceste conditii. ceea ce antreneaza ridicarea ratei dobânzii. Cheltuielile guvernamentale influenteaza prin marimea lor ponderea sectorului public si a celui privat. Politica bugetara are doua componente: politica cheltuielilor publice si politica fiscala. bancile vor constata ca rezervele lor nu sunt prea mici pentru a satisface exigentele ratei legale de rezerva. a marimii si surselor prelevarilor efectuate asupra veniturilor agentilor economici.

impunere regresiva. Politica bugetara tinde sa actioneze asupra vietii economice prin bugetul de stat. b.). statul îsi asigura resursele de care are nevoie pentru exercitarea atributiilor sale.A.).incluse în pretul marfurilor si în tarifele serviciilor si platite indirect de catre consumatori (T. Cu ajutorul bugetului. fie pe transe. în care cota de impozit este fixa. nivelul presiunii fiscale etc. în care cotele de impozit se reduc în raport cu cresterea materiei impozabile. în care cotele de impozit cresc odata cu cresterea materiei impozabile. 3. El se întocmeste anual de catre puterea executiva si se aproba de puterea legislativa printr-o lege speciala.1) Impozite directe – se stabilesc în mod direct asupra veniturilor subiectilor economici (impozitul pe profit. 2. marimea impozitului fiind direct proportionala cu marimea materiei impozabile. pe proprietate etc. Impunerea în cote procentuale. impunerea proportionala. Existenta bugetului de stat este rezultatul participarii statului la viata economico-sociala si cel mai important document financiar în care sunt incluse veniturile si cheltuielile anuale ale statului. 136 .. pe salarii. Impunerea în cote fixe. care îi confera caracterul de act normativ obligatoriu pentru toti agentii. accize. taxe vamale etc. diferentiata pe trei categorii: 1.V. Modul de stabilire a marimii impozitelor în functie de dimensiunea materiei impozabile asupra careia se percep defineste sistemul de impunere. Politica fiscala asigura anumite proportii între diferite tipuri de fiscalitate directa si indirecta. impunerea progresiva. între impozitul pe venituri si cel pe proprietate. 2) Impozite indirecte (numite si impozite sau taxe de consum sau cheltuiala). aplicându-se fie asupra cuantumului total al acesteia (impunere progresiva simpla). care cunoaste urmatoarele forme: a.

respectiv cheltuieli ale regiilor autonome. actiuni economice (cercetare stiintifica. bugetul extraordinar. de varsaminte de la institutiile publice si de diverse alte venituri. ale societatilor comerciale cu capital de stat si alte cheltuieli de capital. care cuprinde veniturile si cheltuielile publice la nivel central. bugete autonome ale unor organisme publice cu larga autonomie financiara care nu mai au nevoie de aprobarea parlamentului si bugetele unitatilor administrativteritoriale. bugete anexate ale unor institutii si întreprinderi de stat ce beneficiaza de o anumita autonomie financiara. transporturi si telecomunicatii etc. în mod obligatoriu. Cheltuielile publice sunt efectuate pentru: § cheltuieli curente: actiuni social-culturale. elaborat în perioada unor dificultati financiare si alimentat din venituri extraordinare. de varsaminte din profitul net al regiilor autonome. cu titlu nerambursabil. dobânzi aferente datoriei publice. a unei parti din venitul persoanelor fizice si juridice.Bugetul statului reprezinta un tablou sinoptic. aparare si ordine publica. sub forma unei balante în care sunt înscrise veniturile si cheltuielile publice autorizate. macroeconomic. Bugetul de stat se poate prezenta sub forma unui sistem de bugete format din bugetul general sau ordinar al statului. Principalele surse ale veniturilor bugetare sunt veniturile fiscale si cele nefiscale. pentru acoperirea cheltuielilor publice. Veniturile fiscale sunt constituite din impozite directe si indirecte si constituie principala sursa a veniturilor publice. functionare administratiei publice. 137 . fara contraprestatie directa. gospodarie comunala. Ele sunt o forma de prelevare la dispozitia statului.). Veniturile nefiscale sunt cele reprezentate de venituri din dividende. § cheltuieli de capital. subventii si transferuri.

actionând atât asupra veniturilor. într-o strânsa corelatie cu destinatiile prevazute.Executia bugetara consta în realizarea integrala si la termenele prevazute a veniturilor bugetare si finantarea cheltuielilor înscrise în buget. caracterizata prin utilizarea cheltuielilor publice în vederea relansarii economice.B. Presiunea fiscala îsi gaseste expresia în gradul de fiscalitate. Acestea determina o crestere a veniturilor care revin partial statului sub forma de impozite si taxe. lansarea de împrumuturi publice. alta parte se economiseste. 138 . În executia bugetara statul poate folosi doua cai: calea bugetara. când statul actioneaza asupra disponibilitatilor agentilor si a cheltuielilor lor.I.sporind presiunea fiscala. deficitara. abrogarea unor avantaje fiscale. Executia bugetara realizata prin masuri fiscale sau de cheltuieli publice se adapteaza. iar prestatiile sociale se restrâng. de regula. la conjunctura existenta. cât si asupra cheltuielilor bugetare. Prin executia bugetara statul poate influenta activitatea agentilor economici si modela comportamentul acestora. corespunzatoare volumului cheltuielilor. echilibrata. Executia bugetara poate fi: excedentara. care se masoara prin ponderea veniturilor statului în P. daca veniturile depasesc cheltuielile. si calea fiscala pentru asanarea inflatiei. În relansare se opereaza asupra cheltuielilor prin marirea si extinderea prestatiilor sociale si asupra veniturilor prin relaxare fiscala. Daca statul practica o politica expansionista. iar restul constituie venit disponibil pentru noi cheltuieli care se transforma ulterior în venituri. mareste cheltuielile bugetare care asigura venituri suplimentare pentru agenti. cu cheltuieli la nivelul veniturilor. când cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile. În faza de boom prelungit actiunile asupra veniturilor vizeaza cresterea sarcinilor fiscale.

De subliniat faptul ca. Marimea. Sinteza § Participarea statului la viata economica si implicarea lui ca agent economic deriva din caracteristicile evolutiei economiei 139 . atunci datoria externa devine o sursa importanta a dezvoltarii.Numita si împrumut public. exprimata prin datoria publica interna. împrumuturile externe pot deveni sursa a dezvoltarii economice. Pentru aprecierea dimensiunilor ei se folosesc indicatori cum ar fi marimea absoluta a acesteia sau marimea ei relativa. datoria publica reprezinta totalitatea sumelor împrumutate de stat. prezinta interes nu atât volumul îndatorarii externe. Serviciul datoriei externe reprezinta suma ratelor scadente a dobânzilor. datoria externa nu este un rau în sine si nu trebuie evitata în orice conditii. Pentru activitatea economica a statului. daca sunt contractate pentru scopuri productive. comisioanelor si altor obligatii în contul datoriei externe exigibila în cursul unei anumite perioade. pentru modernizarea infrastructurii si restructurarea economiei pe princip ii de eficienta economica. care sa tina seama de capacitatea de plata a economiei nationale. structura si evolutia datoriei publice caracterizeaza situatia financiara a unei tari. cât scopul si utilizarea ei. Daca resursele sunt orientate spre dezvoltarea si modernizarea productiei în ramuri care asigura cresterea economica. externa sau totala pe locuitor sau prin raportul dintre datoria publica si venitul national. crearea de locuri de munca si ridicarea performantelor economice. Important este sa se asigure o esalonare corespunzatoare a rambursarii ei în timp si o marime suportabila a serviciului datoriei externe. de alte institutii de drept public si chiar de agentii economici cu garantia statului. Dimpotriva. de unitatile administrativ-teritoriale. fara sa împovareze economia nationala.

Politica fiscala asigura anumite proportii între diferite tipuri de fiscalitate directa si i directa. Obiectivul politicii bugetare îl constituie utilizarea cheltuielilor si veniturilor publice pentru a modifica echilibrul macroeconomic global în vederea asigurarii dezvoltarii economice în conditii de stabilitate. functia de stabilizare si functia de distributie a venitului si a avutiei. Politica monetara reprezinta ansamblul actiunilor exercitate de autoritatile monetare asupra masei banesti. Elaborarea politicii economice vizeaza urmatoarele elemente: fixarea obiectivelor. politica fiscala si politica bugetara. 1. Politica bugetara actioneaza asupra vietii economice prin bugetul de stat.§ § § § § § § § § contemporane si are motivatii multiple de ordin economic. politic juridic etc. taxa de rescont. Politica economica presupune un ansamblu de masuri luate de autoritatea publica pentru a influenta economia. si anume: functia de alocare. Principalele instrumente clasice ale politicii monetare sunt: taxa de scont. analiza interdependentelor între obiective si alegerea mijloacelor de actiune. Pentru a descrie rolul jucat de stat în viata economica se pleaca de la functiile de baza. stabilirea unei ierarhii între obiective. Politica economica cuprinde politica monetara. Probleme de discutat A. nivelul presiunii fiscale etc. social. între impozitul pe venituri si n cel pe proprietate. vânzari si cumparari de titluri pe piata deschisa si variatia cotelor rezervelor obligatorii. Cum realizeaza interventia eficientei alocarii resurselor? 140 statului ameliorarea .

continut. 9. c. 2. cresterea pe termen lung a veniturilor bugetului de stat. 3. Care sunt limitele politicii structurale? 6. În ce consta politica conjuncturala si dezavantajele ei? 7. b. Bugetul de stat. instrumente. c. reducerea ratei dobânzii. c. 3. 10. 141 .2. Mijloacele de finantare de catre stat a cheltuielilor sale sunt: a. impozitele directe si indirecte si împrumuturile. încurajarea investitiilor agentilor economici. O politica fiscala expansionista are ca mijloace: a. 4. 11. Structura functionala a cheltuielilor publice. d. cresterea masei monetare. cresterea volumului de credite acordate. împrumuturile interne si externe. obiective. impozitele directe si împrumuturile interne. împrumuturile externe. b. e. Concept. b. B. diminuarea investitiilor agentilor economici. 5. Continutul politicii economice. cresterea profiturilor firmelor. e. O politica fiscala orientata spre cresterea impozitelor poate fi însotita de unul din urmatoarele efecte: a. Tipologia politicilor economice. Tipuri de impozite si de impunere fiscala. Continutul politicii monetare: concept. Rolul statului în asigurarea cresterii macroeconomice si a stabilitatii. d. 1. 8. cresterea numarului de angajati. impozitele directe si indirecte. Rolul politicii bugetare în economie.

d. Daca bugetul statului este excedentar. diminuarea tarifelor serviciilor publice.d. e. rambursarea împrumuturilor. nici o varianta nu este corecta. reducerea impozitelor. 142 . reducerea impozitelor. atunci este posibil: a. b. c. 4. a+b+c+d. cresterea împrumuturilor. e.

Economia nationala. pietei mondiale si diviziunii internationale a muncii. Economia mondiala contemporana prezinta o structura deosebit de complexa: 143 . Aceasta cuprinde economiile nationale si relatiile dintre ele în diversitatea lor. § criterii de apreciere a comertului exterior. Economiile nationale coexista în cadrul economiei mondiale. chiar si atunci când sunt de dimensiuni mari si dispun de resurse pentru toate domeniile de activitate.1. § obtinerea de cunostinte privind integrarea economica internationala.CAPITOLUL 7 ECONOMIA NATIONALA SI RELATIILE EXTERNE Existenta schimburilor economice între toate statele este o cerinta imperioasa a lumii moderne. Economiile nu pot sa existe si sa se dezvolte în mod izolat. teritorial si organizatoric. Obiective de studiu § dobândirea de cunostinte despre procesul de formare a economiei. economic si social în lipsa relatiilor cu alte state. 7. Nici o tara nu poate sa-si asigure progresul tehnic. Economia mondiala prezentare generala Economia nationala cuprinde ansamblul activitatilor ce au loc pe teritoriul national. structurate pe ramuri.

§ un numar mare de tari cu un nivel redus de dezvoltare. Între economiile nationale exista un complex de conexiuni marcate de amplificarea si diversificarea relatiilor dintre state. cresterea demografica. materii prime. Între tarile lumii exista o anumita diviziune a muncii si a activitatii. relatii financiar-valutare. în domeniul economic (comert exterior.). în functie de loc si de timp. conditii istorice. Influenta fiecarui factor este mai ampla sau mai limitata. a caror solutionare depaseste fortele unui stat sau unui grup de state. poluarea si protectia mediului ambiant.§ exista un numar restrâns de tari cu economie dezvoltata si foarte dezvoltata. transporturi. cheltuielile militare si subdezvoltarea. fiind necesare eforturile conjugate ale mai multor state sau chiar ale comunitatii mondiale în ansamblul sau. De asemenea. populatie. 144 . în primul rând. capacitati de productie si calitatea lor etc. Deosebiri exista si în privinta potentialului economic: resurse energetice. Diviziunea mondiala a muncii reflecta locul fiecarei tari în cadrul schimburilor economice internationale si este rezultatul unei specializari a tarilor în producerea de bunuri si servicii. teritoriul si populatia. economia mondiala se caracterizeaza prin intensificarea problemelor globale cu care se confrunta: problema alimentatiei. motiv care face necesar schimbul dintre ele de bunuri si servicii. optiuni politice etc. dar si de faptul ca dificultatile unor probleme ce apar în unele tari sau zone si care se propaga în timp si spatiu. Diviziunea mondiala a muncii s-a format si se dezvolta sub impactul unui complex de factori: conditiile geoclimatice si dotarea cu resurse naturale. Diviziunea mondiala a muncii s-a format odata cu constituirea pietei mondiale. § tari foarte sarace. aparatul de productie. urbanizarea. traditii. comunicatii etc.

deoarece pe calea importului poate sa-si procure bunurile si serviciile de care are nevoie. dar pot fi si negative. Comertul exterior al fiecarei tari constituie conditia principala a cresterii economice.). de calitatea si capacitatea competitiva a produselor exportate. cuprinzând si relatiile determinate de aparitia si dezvoltarea comertului invizibil (transport. turism. cum ar fi: înclinatia medie si marginala spre export si/sau import. iar prin export poata sa desfaca în afara cantitatile care îi prisosesc. pe de o parte. servicii etc. Aceasta depinde de structura exportului si a importului. migratia fortei de munca. Aportul comertului exterior la cresterea economica este conditionat de eficienta sa. a adâncirii diviziunii mondiale a muncii si a specializarii cu cât se intensifica diviziunea mondiala a muncii. cu atât se amplifica si schimburile dintre state. iar pe de alta parte. Relatia dintre activitatea economica interna si comertul exterior. Efectele comertului exterior asupra cresterii economice pot fi pozitive. Deschiderea economiilor nationale catre comertul exterior dezvoltarea unei ample retele de relatii economice între tari constituie conditia esentiala a dezvoltarii tuturor statelor. de vânzare-cumparare. prin aportul de valuta ce rezulta din export si marfurile importate. prin fluxurile sale import si export. relatii financiar-valutare.). Implicarea tarilor în schimburile economice internationale este. termenii schimbului (reflecta modul de repartizare între tari a avantajelor ce rezulta din comertul 145 .Piata mondiala reprezinta ansamblul relatiilor de schimb dintre state care au la baza schimbul. este pusa în evidenta de o serie de indicatori. este limitata de actiunile restrictive ale unor forte ce actioneaza în spatiul economic international (firme multinationale. daca încasarile nu acopera cheltuielile facute cu marfurile respective. favorizata de adâncirea specializarii internationale. Nivelul si dinamica comertului sunt expresia dezvoltarii economice a unei tari. care s-au diversificat foarte mult. grupari închise etc.

§ piata comuna este o forma de integrare ce porneste de la ipoteza reala a mobilitatii factorilor de productie si consta în liberalizarea nu numai a comertului. între statele asociate. § uniunea economica implica.2. integrându-se pot sa-si satisfaca mai bine nevoile prin schimburile economice. reduce costurile de transfer ale marfurilor si preturilor. Integrarea economica internationala În sens larg.. Ea este un reflex al adâncirii specializarii internationale si a complementaritatii economiilor nationale care.exterior). cu atât tara are mai multe de câstigat din schimburile internationale. pe lânga suprimarea restrictiilor în calea miscarii marfurilor si a factorilor productivi. Cu cât aceasta este mai ridicata. are la baza acorduri comerciale preferentiale pentru tarile membre. Ca forme de integrare economica interstatala se disting: § uniunea vamala înlatura obstacolele comerciale. a unor „ansambluri economice vaste”. diversificarea produselor etc. cursul de revenire care se calculeaza si pentru export si pentru import. ci si a circulatiei fortei de munca si a capitalurilor. Operatorii care actioneaza în zonele libere beneficiaza si de alte avantaje: facilitati fiscale. integrarea desemneaza procesul de creare a unor „macrospatii”. profitul în valuta. 7. favorizeaza specializarea intraramuri. § zonele de comert liber sunt reprezentate de spatiile sau teritoriile în care s-au desfiintat taxele vamale. îndeosebi vamale. stimuleaza competitia si concurenta dintre firme. aceasta forma de integrare liberalizeaza circulatia marfurilor. o 146 . acces liber la anumite utilitati etc. Integrarea economica vizeaza eliminarea progresiva a discriminarilor în raporturile dintre statele membre ale unei uniuni sau grupari. ce rezulta din desfiintarea taxelor vamale. Eficienta comertului exterior este data de productivitatea muncii nationale.

Societati multinationale Societatile multinationale apar ca întreprinderi sau grupuri de întreprinderi care îsi desfasoara activitatea de productie. § integrarea politica si sociala întregeste integrarea economica prin crearea de institutii comune care preiau o parte din prerogativele organismelor nationale. interregionala sau mondiala. presupunând politici monetare comune. protectia mediului etc. Îsi gaseste expresia în crearea unor organisme internationale de genul Organizatiei Mondiale de Comert. care privesc anumite domenii (agricultura. § globalizarea este o forma sui-generis. cauze de natura comerciala: lipsa sau insuficienta pe teritoriul national a unor resurse naturale de importanta deosebita. care reglementeaza raporturile de schimb în plan mondial si încearca sa modeleze comportamentul comercial al statelor dupa principiile concurentei. contingentari. de distributie si de comercializare în mai multe tari. 7. de limba si cultura. în conditiile unei diversitati de piete. de sisteme financiare. reglementari tehnice referitoare la normele de securitate. organizate si conduse pe baza unei strategii comune. dezvoltare regionala. combaterea somajului.). fiind concepute. poluare etc.3. 147 . Cauzele procesului de mondializare a activitatilor firmelor sunt multiple si de natura complexa. care ilustreaza tendintele de integrare a pietei mondiale. Ele se pot grupa în: a. existenta barierelor protectioniste (taxe vamale. § uniunea economica si monetara este o forma avansata de asociere care extinde limitele integrarii si la sfera monetara.coordonare suprastatala sub forma unificarii politicilor economice nationale. regionala. elaborate la scara internationala. sub jurisdictia mai multor guverne. de regimuri comerciale. igiena.).

Din punct de vedere al modului de implantare în exterior si al strategiei de dezvoltare. se disting: § societati multinationale cu capital national – atunci când capitalul destinat desfasurarii activitatii în exterior provine din tara de origine a societatii. ele pastreaza vizibil amprenta mediului economic national al tarii în care au aparut. În prezent.b. a unor capitaluri din tara de origine a 148 . ce favorizeaza productia în strainatate: cheltuielile salariale mici. juridic autonome fata de societatea mama. Dupa apartenenta capitalului investit pentru crearea structurilor internationale de productie si comercializare. societati mama. cauze de natura economica. în diferite proportii. sunt constituite organizate si gestionate conform unei strategii concepute direct la scara mondiala. se delimiteaza: § firme etnocentrate – în situatia în care implementarea se face prin sucursale sau filiale ce ramân subordonate sub aspectul gestiunii si strategiilor de dezvoltare. coexista mai multe tipuri de societati multinationale. cheltuielile de transport relativ reduse (unitatile de prelucrare si de extragere sunt situate în apropierea zacamintelor). § firme policentrate – îsi realizeaza expansiunea în exterior sub forma unor unitati propriu-zise. dorinta de protectie în fata unor fluctuatii puternice ale cursurilor de schimb valutar etc. § firme geocentrate – care indiferent de forma lor juridica de implementare. localizarea cea mai avantajoasa în functie de legislatie si fiscalitate. 2. inexistenta sau nivelul redus al sistemelor de securitate sociala. reglementari minime cu privire la dreptul la munca. clasificate dupa diferite criterii: 1. costuri sociale scazute. § societati cu capital multinational – când capitalul investit în structurile create în diferite tari a rezultat prin coparticiparea.

economiile nationale reprezinta cadrul de desfasurare a activitatii economico-sociale a popoarelor.societatii si a celor din diferitele tari de implementare a filialelor sau din alte tari. desfacerea este orientata spre alte tari. dar si a restrictiilor pe care le genereaza actiunea pe teritoriul national. organizeaza productia în altele. § Economia nationala este o entitate autonoma cu existenta de sine statatoare asigurata de corelatia structurilor care îi sunt proprii. datorita fortei economio-financiare de care dispun societatile multinationale integreaza resurse materiale. formarea lor este rezultatul unui îndelungat proces istoric. ce prezinta particularitati de la tara la tara. Sinteza § În societatea moderna. Dupa efectul activitatii filialelor componente: § societati multinationale „primare”. § societati multinationale tehnologico-financiare. În functie de proportia participarii: § filiale sau întreprinderi straine al caror capital este constituit prin participarea exclusiva a societatilor multinationale. societatile multinationale au marit aria si gradul de complexare al relatiilor economice externe. 4. § filiale sau întreprinderi comune (joint-venture). oportunitatile de dezvoltare si de valorificare a stocului national de factori de productie. financiare si umane în afara sau deasupra apartenentei lor nationale. 3. § societati multinationale cu strategie comerciala. capitalul si-l procura de pe diferite piete. În interesul maximizarii profitului. § societati multinationale cu strategie productiva – caracterizate prin internationalizarea procesului de productie. Prin structurile pe care si le creeaza în diferite state ale lumii. ele se aprovizioneaza din unele tari. Prin pozitia lor în economia mondiala. În analiza societatilor multinationale trebuie luate în considerare avantajele si dezavantajele constituirii lor. 149 .

societatile multinationale sunt prezente în economia mondiala drept „investitia cea mai reprezentativa a civilizatiei postindustriale”. De ce se impune participarea fiecarei tari la relatiile economice internationale? 2. capital. dupa obiectul de activitate etc. la rândul sau. în functie de proportia participarii. integrarea politica si sociala. al – XIX-lea. investitii. influenteaza echilibrul de ansamblu al economiei mondiale. se disting: uniunea vamala. Prezentati tipologia societatilor multinationale. 5. § Societatile multinationale pot fi grupate dupa urmatoarele criterii: dupa modul de implantare în interior. Ce reprezinta o societate multinationala? 4. piata comuna. dupa apartenenta capitalului investit. servicii. Formele procesului de integrare economica. Care sunt trasaturile comertului international? 3.§ Economia mondiala formeaza un complex. în interiorul caruia dezvoltarea economico-sociala a fiecarei tari este tot mai dependenta si. globalizarea. § Aparute la sfârsitul sec. forta de munca. uniunea economica. ce semnifica unificarea completa a economiilor nationale. § Ca forme de integrare economica interstatala. Care sunt avantajele integrarii economice? 150 . § În economia mondiala au loc numeroase fluxuri economice de bunuri. zonele de comert liber. § Comertul mondial reprezinta fluxurile de import si export dintre economiile nationale. § Integrarea economica internationala este un proces istoric obiectiv. Care sunt consecintele expansiunii societatilor multinationale? 6. cunostinte. Probleme de discutat 1. 7.

Editura ALL. 7. 1998. Economie politica. Huidumac C. 151 . 2000. 4. Bacescu-Carbunaru.BIBLIOGRAFIE 1. Editura ALL. Editura Humanitas. Bacescu . Editura All Beck. 1998. Stanescu I.Carbunaru A. 8. 6. 2002. Bucuresti. Economie politica – elemente fundamentale.. 5.. Frois A. Pohoata I. Bazele economiei.. Macroeconomie si politici macroeconomice. 2001. Editura Economica.. A. Introducere în studiul economiei de piata. 2. Zane”. Economie politica. Clipa N. Note de curs. Analiza macroeconomica. Editura Fundatiei „Gh. 3. 1998. Bucuresti. Angelescu C. Dudian M. Bucuresti.. Bucuresti. Rogojanu A. Bucuresti. Bacescu M.. Ignat I... Gavrila Emil.. Iasi. Economia politica.. Bucuresti. Editura Oscar Print. 1997..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->