P. 1
Populatia Republicii Moldova Descreste Si Imbatrineste

Populatia Republicii Moldova Descreste Si Imbatrineste

|Views: 19|Likes:
Published by lvalcov8518

More info:

Published by: lvalcov8518 on Oct 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/12/2012

pdf

text

original

Populația Republicii Moldova descrește și îmbătrînește Potrivit culegerii statistice ”Populaţia Republicii Moldova pe vîrste şi sexe, în profil teritorial

, la 1 ianuarie 2011”, numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 01.01.2011 a constituit 3560,4 mii persoane, cu 3,3 mii mai puțin decît la 01.01.2010. În 2 ani Republica Moldova a pierdut 7,1 mii persoane (ceea ce ar constitui populaţia a circa 3 sate mari), iar în perioada anilor 2000-2010 populația țării s-a micșorat cu 74,7 mii persoane. Deteriorarea demografică în Republica Moldova derivă din evoluţia negativă a celor trei componente (natalitatea, mortalitatea generală, migraţia externă), care modelează numărul şi structura pe vîrste a populaţiei, familia, etc. În profil teritorial în ultimii 11 ani structura populaţiei a rămas neschimbată. Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii din mediul rural – 2078,7 mii persoane, sau 58,4%. În mediul urban locuiesc 1481,7 mii persoane, sau 41,6%. În Republica Moldova avem mai multe femei decît bărbați: 51,9% (1848,3 mii persoane) – femei şi 48,1% (1712,1 mii persoane) – bărbaţi. Populația este repartizată diferit în funcție de zone geografice. Aproximativ cîte 30% din populaţia ţării locuieşte în zonele de nord şi centru, unde densitatea populaţiei este cea mai mare – peste 100 locuitori pe km2 (iar în unele raioane – pînă la 126 locuitori pe km2). Peste 15% din populaţie locuieşte în zona de sud, unde densitatea populaţiei nu depăşeşte 75 locuitori la 1 km2. Locuitorii mun. Chişinău reprezintă a 5-a parte din populaţia ţării şi cca. ½ din populaţia ei urbană. Populaţia UTA Găgăuzia constituie aproximativ 5% din populaţia totală. Se înregistrează un dezechilibru de gen în segmentul cel mai vulnerabil al populaţiei, cum sînt persoanele cu vîrsta înaintată. Prin urmare, la începutul anului 2011 în Republica Moldova locuiau 72144 persoane de peste 80 ani, dintre care 49341 femei. În mediul rural sînt înregistrate 32612 femei mai mari de 80 ani. Acest fapt va necesita eforturi pentru specializarea mai mult feminină a serviciilor sociale, medicale şi psihosociale. În anul 2010 structura populaţiei pe grupe mari de vîrstă se caracterizează prin următorul raport: 17,8% o constituie persoanele sub vîrsta aptă de muncă (0-15 ani), 66,7% – în vîrsta aptă de muncă (16-56/61 ani) şi 15,5% – peste vîrsta aptă de muncă (57/62+). Scăderea natalităţii şi emigrarea a diminuat populaţia tînără şi în mod automat a crescut ponderea populaţiei vîrstnice, mărind gradul de îmbătrînire demografică. Coeficientul îmbătrînirii populaţiei (numărul persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 locuitori) constituie pe țară 14,4%, în creștere cu 0,4% comparativ cu anul 2009. Conform scării BeaujeuGarnier, populaţia este calificată îmbătrînită, dacă coeficientul respectiv este mai mare de 12%. Nivelul maximal critic al indicatorului respectiv (16%) este depășit în 11 raioane, majoritatea din zona de nord. Pe zone geografice coeficientul îmbătrînirii se prezintă după cum urmează: 18,3% – în zona de nord, 13,3% – în zona de sud și cîte 13% – în zona de centru și U.T.A. Găgăuzia. Astfel, se poate afirma că în zona de nord a Republicii Moldova locuiește cel mai mare număr de bătrîni. În mun. Chișinău coeficientul de îmbătrînire a populației este la nivelul de 12,3%. Cel mai favorabil raion sub acest aspect este Ialoveni, cu coeficientul de 10,7%, la polul opus se află raionul Dondușeni, unde valoarea acestuia înregistrează 24,3%. În funcție de medii, aproape 15,2% din populaţia rurală a depăşit vîrsta de 60 ani, unde ponderea femeilor vîrstnice este de 18,1%. Cel mai ridicat coeficient al îmbătrînirii femeilor în mediul rural (30,5%) este înregistrat în raionul Dondușeni, iar cel mai mic (12,9%) – în raionul Ialoveni. Una din consecinţele economice a procesului de îmbătrînire de lungă durată a devenit mărirea semnificativă a indicatorului sarcinii demografice. Potrivit publicaţiei, indicatorul care reprezintă raportul dintre numărul copiilor în vîrstă 0-14 ani şi persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 persoane în vîrsta de 15-59 ani deţine valoarea de 44,6. Cel mai nefavorabil raport

unde numărul persoanelor în vîrsta de pensie depăşeşte cu 18.5 mii numărul copiilor şi minorilor în vîrstă de pînă la 16 ani.9). Cei mai mici indicatori ai sarcinii demografice sînt înregistraţi în municipiile Chişinău (34.9) şi Bălţi (38.se înregistrează în zona de nord. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->