CUPRINS CAPITOLUL I – MEMORIU DESCRIPTIV………………………...3 I.1. – Generalităţi…………………………………………...............3 I.2. – Istoric şi evoluţie …………………………………………….4 I.3. – Oxigenarea în procese de epurare a apelor uzate…………….5 I.4.

– Tratabilitatea apei uzate……………………………...............8 CAPITOLUL II – NECESITATEA OBIECTIVULUI……………..11 II.1. Date generale privind municipiul Lugoj……………………..11 II.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei……………................13 CAPITOLUL III – DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI…………17 III.1. Amplasament ………………………………………………..17 III.2. Topografia…………………………………………………...17 III.3. Clima şi fenomene naturale specifice zonei………………...19 III.4. Geologia, Seismicitatea……………………………………...19 III.5. Descrierea stării actuale privind infrastructura……………...21 CAPITOLUL IV – MODERNIZAREA STAŢIEI DE EPURARE LUGOJ ( JABĂR )……………………………………………………..27 A. DESCRIEREA LUCRĂRILOR………………………............27 1. Caracteristici ale staţiei de epurare……………………………27 2. Caracteristici ale apelor uzate…………………………………28 3. Condiţii de evacuare în emisar………………………………..29 4. Gradul de epurare necesar…………………………….............29 5. Reabilitare reţelelor de canalizare……………………………30 6. Staţia de epurare, soluţiile de reabilitare – concluzii privind starea betoanelor la obiectele existente……………………………...30 B. SOLUŢIA TEHNOLOGICĂ PROPUSĂ…………………….33 C. DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE ŞI COMPONENTELOR PROCESULUI DE EPURARE………………..36 D. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EPURARE……………38 1. Linia apei……………………………………………………..38 2. Linia nămolului………………………………………………46
1

CAPITOLUL V – REALIZAREA INVESTIŢIEI…………………...53 1. Achiziţia publică………………………………………………53 2. Achiziţia de servicii…………………………………………...53 3. Publicitate……………………………………………………..53 4. Costuri estimate……………………………………………….54 CAPITOLUL VI – CONCLUZII……………………………………...55 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………….57

2

CAPITOLUL I – MEMORIU DESCRIPTIV I.1. Generalităţi Apa, baza însăşi a existenţei vieţii pe pământ, constituie una dintre principalele probleme mari ale socităţii contemporane. Industia apei, sub forma ei cea mai cunoscută şi anume alimentarea cu apă şi canalizare a apărut cu multe secole în urmă, fiind printre primele semne de viaţă colectivă organizată. Poluarea mediului, inagurată prin sfera de acţiuni şi persistenţa substanţelor toxice, a devenit în ultimii ani îngrijorătoare. Asigurarea necesarului de apă, atât pentru industrie, printre care trebuie mentionată în primul rând industria alimentară, cât şi pentru agricultură, cu o anumită calitate corespunzătoare utilizării, este preocuparea a numeroase colective de cercetare, proiectare, execuţie din industria apei. Oxigenarea apei, atât în etapa de tratare, cât şi în vederea epurării apelor uzate, constitue unul din procesele tehnologice de bază ale acestei noi industrii. Echipamentele de oxigenare a apelor au o pondere importantă în consumul total de energie electrică al unei staţii de tratare sau epurare a apelor. Din acest considerent, în tehnica oxigenării apelor a apărut o mare varietate de soluţii constructive. În general se selectează din totalitatea variantelor constructive specifice procesului, numai soluţiile simple, cu un consum redus de energie, uşor de exploatat şi întreţinut cu un personal de calificare normală, care asigură o funcţionare îndelungată, fără întreruperi, în regim de 24 ore/ zi, într-un mediu coroziv şi agresiv, condiţii specifice acestor tehnologii. În acest context, pregătirea şi calificarea unor cadre de specialitate capabile să răspundă la problemele puse de proiectarea, execuţia, montajul şi exploatarea echipamentelor de oxigenare prezintă o importanţă şi semnificaţie deosebită. În etapa actuală de dezvoltare economică şi socială a ţării noastre, gospodărirea raţională a resurselor de apă şi protecţia mediului înconjurător constitue un factor determinant. Asigurarea cerinţelor de apă, refolosirea sau recircularea apelor, cât şi tratarea nămolurilor necesită aplicarea diferitelor forme de filtrare. Procedeul filtrării apelor, utilizat pentru separarea materiilor solide din apă, este prezent
3

în aproape toate instalaţiile de tratarea a apelor de alimentare şi mai recent, şi în cele de epurare a apelor uzate cu treaptă de tratare efluenţilor sau de deshidratare a nămolurilor. Diversitatea mare a procedeelor de filtrare, atât ca alcătuire, concepţie, cât şi ca mod de funcţionare, necesită o cunoaştere de detaliu a fiecărui procedeu, pentru a se asigura alegerea celui mai potrivit, precum şi a exploatării lor la parametrii optimi. Deşi filtrarea capătă o răspândire din ce în ce mai mare, dezvoltând tendinţele moderne în alcătuirea şi funcţionarea filtrelor cu materiale granulare precum şi tratarea în detaliu a celorlalte procedee de filtrare prin site, microsite, ţesături, membrane, etc., care sunt din ce în ce mai frecvent folosite, în literatura tehnică de specialitate din ţara noastră sunt numai sumar menţionate. În vederea introducerii în practică a noilor realizări în acest domeniu este necesară o profundă cunoaştere a procedeelor moderne şi a rezultatelor cercetărilor şi experienţei din ţara noastră şi din alte ţări, precum şi a procedeelor de optimizare şi automatizare a controlului şi funcţionării instalaţiilor. I.2. – Istoric şi evoluţie Primele staţii de epurare au apărut în Anglia, în secolul al XIX – lea. Iniţial sau realizat canalizări, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au făcut din Tamisa un râu mort, ce degaja un miros pestilenţial, încât în geamurile parlamentului au trebuit atârnate cârpe îmbibate cu clorură de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de staţii de epurare, tot în Anglia s-au pus şi bazele monitoringului. Parametrul consum biochimic de oxigen CBO5 a fost introdus în 1898 şi a fost conceput în concordanţă cu relaţiile englezeşti – temperatură de 20o, timp de rezistenţă în rău 5 zile, tip de poluare predominant fiind cea fecaloid – menajeră. În S.U.A. în 1984 existau 15.438 de staţii de epurare care deserveau o populaţie de 172.205.000 locuitori, adică 73,1%. Procesul de epurare a apelor
4

din punctul de vedere al încărcării organice măsurate prin CBO5 a fost de 84% , iar din punctul de vedere al suspensiilor de 86,3%. Pentru anul 2005 se prevedea atingerea unui nivel de 16.980 de staţii de epurare, care să deservească aproximativ 243.723.000 locuitori, adică 86,6% . Protocolul de epurare a apelor din punctul de vedere al încărcării organice măsurate prin CBO5 era planificat să atingă 89,9%, iar din punctul de vedere al suspensiilor de 88,9%. În ţara noastră, ca urmare a măsurilor luate, numărul instalaţiilor de epurare a apelor uzate a crescut de la 450 în anul 1960, la aproximativ 1.000 în anul 1965 şi a ajuns la peste 4.000 în prezent. I.3. Oxigenarea în procese de epurare a apelor uzate Specialiştii în domeniul epurării apelor consideră că metoda cea mai eficientă şi economică de îndepartare a substanţelor organice prezente în apele uzate este folosirea procedeelor biologice. Acestea au la bază reacţiile metabolice ale biomasei. Biomasa este o asociaţie complexă de microorganisme: bacterii, ciuperci, protozoare, metazoare inferioare. Apele uzate industrial sau urban sunt amestecuri neomogene de compuşi organici simpli sau complecşi, cu o largă variaţie în concentraţie şi compoziţie. Fluctuaţiile orare ale factorilor de mediu sunt compensate de dinamica populaţiei de microorgannisme care prezintă o bună adaptabilitate, cu excepţia cazurilor de deversare a unor poluanţi toxici ce conduc la variaţii considerabile ale biocenozei, cu efecte directe asupra calităţii apei epurate. Unele substanţe organice, prezente ca poluanţi în apele uzate, au o biodegrabilitate la ridicată şi pot fi mineralizate uşor de către microorganism. Altele sunt rezistente la acţiunea metabolismului microorganismelor şi pentru degradarea lor apare necesară o floră selecţionată şi adaptată la materia organică.

5

În bazinul de aerare – reactorul biologic – apa uzată amestecată cu nămolul activat recirculată este oxigenată printr-un procedeu oarecare.1. Aceste procedee diferă prin timpul de contact. Apa 6 . treapta mecanică – înainte ca aceasta să pătrundă în treapta biologică.I. structura şi modul de organizare al comunităţii biologice. necesarul de oxigen. SCHEMA GENERALĂ A PROCESULUI TEHNOLOGIC EPURARE A APEI UZATE CU NĂMOL ACTIVAT DE APĂ TREAPĂ MECANICĂ BAZIN DE AERARE DECANTO R SECUNDA R APĂ UZATĂ EPURATĂ NĂMOL RECIRCULAT NĂMOL PRIMAR NĂMOL ÎN EXCES Procedeul cu nămol activat presupune preepurarea apei uzate prin procese fizico – chimice. biofiltre. timpul de retenţie din bazin dintre microorganisme şi apa uzată. iazuri biologice (lagune aerate). modul de utilizare a nămolului biologic. Oxigenarea apei în procese de epurare cu nămol activat Pentru epurarea biologică aerobă a apelor uzate se folosesc procedee de alimentare continuă sau discontinuă calificate în: procedeu de epurare cu nămol activat.3.

respiraţie endogenă a biomasei). viteze de sedimentare.curentă în proporţie de 94 – 97% este separată de flacoanele de nămol activat în decontorul secundar. turbulenţa accentuată. reacţii de anabolism (creşterea biomasei prin înmulţirea indivizilor pe baza energiei din prima reacţie). de oxido – reducere nebiologice. încărcare hidraulică. d) hidraulice – viteze induse de echipamentele de oxigenare în masa de apă. modificarea pH-ului prin diverse reacţii de oxidare. 7 . şocuri presiune = depresiune. absorţia a substanţelor organice la nivelul biomasei. c) biochimice – reacţii de catabolism (oxidare biologică a substanţelor organice. de precipitare. înhibarea proceselor biologice ca urmare a intervenţiei substanţelor toxice. Procesul de erapurare biologic cu nămol activat este dependent de o serie de fenomene: a) fizice – ale trasferului de masă cum sunt difuzia şi dispersia oxigenului în masa de apă. Diferitele variante ale procedeului diferă prin modul de încărcare hidraulică şi organică a instalaţiei. efecte de forfecare în fluid ca urmare a eforturilor tangenţiale puternice. amestecul celor trei faze participante la proces. b) chimice – reacţii de hidratare. corespunzător alimentării timpului de contact şi prin raportul dintre substrat şi microorganisme. hidroliză. desorbţia produşilor metabolici. timp de retenţie.

8 .

în special azot şi fosfor în proporţia CBO5: N: P = 90 : 5 : 1 ……. d) – concentraţia substanţelor toxice inhibitoare procesului biochimic să fie redusă. – apa uzată să conţină elemente nutriente pentru biomasă.8. La proiectarea şi exploatarea optimă a instalaţiilor de epurare biologică cu nămol activat.. 9 .150 : 5 : 1. cu posibilitatea preluării unor şocuri temporare în limitele pH = 6. capacitatea substanţelor organice impurificatoare de a fi biodegradate. conduce la obţinerea unor instalaţii de epurare biologică cu eficenţă maximă de reţinere şi neutralizare a substanţelor organice. timpul în care se produce metabolismul. Tratabilitatea apei uzate Tratabilitatea apei uzate cuprinde caracteristicile fizico – chimice ale apei de epurat. trebuie avute în vedere următoarele aspecte: a) – apa uzată să fie degradabilă biologic. b) c) – reacţia apei să fie neutră cu o variaţie în gama pH = 7. Cunoaşterea perfectă dintre aceştia.4.0………10.I.0……. Pot fi considerate ca tratabile biologic apele uzate care în lungul parcursului printr-o instalaţie de epurare biologică corect dimensionată şi exploatată sunt purificate prin îndepărtarea substanţelor organice ( CCO) în proporţie de 60-90% şi a substanţelor organice asimilabile în 80-98%.5.

h) echipamentele de oxigenare trebuie să funcţioneze continuu. – încărcarea în substanţe organice trebuie să varieze în gama 0.U. astfel încât să asigure în mod permanent condiţii de aerobie în reactorul biologic.e) – compoziţia şi concentraţia influentului la intrarea în treapta biologică să fie cât mai constante ( eventual să introducă în schema tehnologică bazinului de compresare – neutralizare ). CONCENTRAŢIA OXIGENULUI NECESARĂ ÎN BAZINUL DE AERARE CU NĂMOL ACTIVAT 10 . timp ridicat de retenţie sau flotarea lui ( efect al introducerii oxigenului la mare adâncime).3………0. concentraţii prea mari sau prea mici ale încărcării organice. zi. amestecării slabe.5 CBO5/kg S. f) g) – flacoanele de nămol activat să fie sub forma suspensiilor decantabile. evitându-se umflarea nămolului ( efect al subaerării.

OXIGEN NECESAR ÎN mg/dm3 h PENTRU 100 mg/dm3 h DE MATERII SOLIDE ÎN SUSPENSIE ORGANICE Din analiza diagramei rezultă faptul că necesarul de oxigen scade pe măsură ce timpul de retenţie creşte sau din corelarea timpului cu lungimea aerotancului prin viteza de curgere.1. Una dintre cerinţele de bază ale procesului este ca această valoare să fie cât mai uniformă în tot volumul de apă din bazin.. optimă din punct de vedere tehnic şi economic este de 1…. cantitatea de oxigen se reduce pe măsura avansării apei uzate spre zona de evacuare din bazinul de aerare. CAPITOLUL II – NECESITATEA OBIECTIVULUI II. Concentraţia oxigenului dizolvat în masa de apă din reactorul biologic.3 mg O2/ l. Date generale privind municipiul Lugoj PROCENTE DIN VALOAREA [ 100%] INIŢIALĂ 11 .

industria alimentară etc. Deva – 101km. cartofi. Caransebeş – 45km. constructii metalice şi poduri rulante. Reşiţa – 58km. 5% vii. 2% livezi. sfeclă albă. jucării. încălţăminte. textile şi confecţii. În ceea ce priveşte agricultura. au apărut investiţii semnificative a căror importanţă polarizează atenţia întreprinzătorilor locali. faianţă şi obiecte sanitare . pe cursul mijlociu al râului Timiş. Din punct de vedere al reliefului. De pe aceste suprafeţe se obţin cantităţi importante de grâu şi secară.solul bun pentru cultivarea viţei de vie. Distanţele dintre municipiul Lugoj şi principalele oraşe din zonă sunt următoarele: Timişoara – 60km. legume. procesul economic este realizat de societăţile cu capital privat. Clima este continental moderată. 12 .argilă utilizată în realizarea materialelor de construcţie. suprafaţa de 8805 ha care înconjoară zona nelocuibilă a oraşului poate fi divizată în: . Din punct de vedere economic Lugojul cunoaşte în ultimii ani o relansare a activităţii. la întretăierea paralelei de 45o41’ latitudine nordică cu meridianul de 21o54’ longitudine estică. sunt dezvoltate următoarele ramuri: ceramica.53% suprafaţă arabilă. 2% fâneţe. floarea – soarelui. bazată pe fosta tradiţie industrială existentă în zonă.ape minerale . Grefându-se pe forţa de muncă calificată. Din punct de vedere industrial. fiind al doilea oraş ca importanţă din judeţul Timiş. iar faţă de Bucureşti – 500km. Dintre resursele natural existente în zonă putem enumera: .bazaltul utilizat în construcţii şi în pavarea drumurilor .Municipiul Lugoj este situat în partea de sud-vest a României. 38% păşuni. dar şi a unor puternici investitori străini. În ceea ce priveşte industria. porumb. oraşul este situat în Câmpia Lugojului. struguri şi alte fructe.

2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei 13 . poşta şi telecomunicaţii.3 45. Din punct de vedere turistic.9 88. pe lângă obiectivele amplasate în oraş.676 15.Serviciile în Lugoj sunt dezvoltate în mai multe domenii cum ar fi: industria. agricultura.562 29. iar fondul cinegetic a atras din totdeauna pe pasionaţii vânători localnici sau turiştii străini.629 176 138 103. sănătate.1. 9851 17779 1054 16725 708.933 678. turismul. oferă posibilitatea unor excursii plăcute. internet etc. ECHIPAREA TERITORIULUI Tabelul II. zona colinară în care este situat.număr Locuinţe din fonduri private – număr Suprafaţă locuibilă – total – mp Suprafaţă locuibilă – proprietate publică – mp Suprafaţă locuibilă – fonduri private – mp Lungimea străzilor orăşeneşti – total – km Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate – km Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile – km Lungimea simplă a reţelei de canalizare – km Populaţie totală ( stabilă) – personae Salariaţi – total – număr mediu – personae Unităţi de învăţământ – total – număr Copii înscrişi în grădiniţe – personae Elevi înscrişi – total – persoane Personal didactic – total – persoane II.182 34 1344 8326 718 Suprafaţa totală ha Locuinţe existenţe – total – număr Locuinţe în proprietate publică.

se datorează funcţionării neuniforme a unităţilor industriale şi a staţiilor de preepurare ale acestora şi a oscilaţiilor de temperatură pe perioada unui an.Staţia de epurare existentă pentru municipiul Lugoj. prezintă o oscilaţie foarte mare în ceea ce priveşte concentraţiile în substanţe chimice. Ohaba – Forgaci şi Coşteiu. CCMn/O. Staţia de epurare are treaptă de epurare mecano – biologică şi de prelucrarea a nămolului. Tapia. CBO5 şi suspensii. Astfel staţia de epurare se va dimensiona ( perspectivă de 25 ani) pentru o capacitate de 58. staţia poate tranzită un debit de 900 l/sec. Hodoş. iar pe timp de ploaie. datorată tocmai schemei tehnologice de epurare învechite şi depăşite din punct de vedere al eficienţei. care se deversează în râul Timiş.000 de locuitori. privind indicatorii de calitate pentru apele epurate. dar se vor racorda la staţia de epurare Lugoj şi localităţile rurale din jur şi anume: Hezeriş. Herendeşti. 14 . La ora actuală populaţia municipiului Lugoj este de cca.400 ELS ( locuitori echivalenţi standard). Dacă se analizează concentraţiile în suspensii şi CBO5 la intrare şi la ieşire din staţia de epurare se constată o eficienţă de epurare biologică foarte scăzută şi oscilantă. Victor Vlad Delamarina. Boldur.. dar nu îndeplineşte condiţiile impuse de legislaţie. Această neuniformitate a concentraţiilor substanţelor poluante a apei uzate. Jabar. Lugojel. a fost dimensionată pentru un debit total de 550 l/sec. În urma analizelor efectuate la staţia de epurare a municipului Lugoj de către Direcţia Apelor Banat şi Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Timişoara s-a constatat că apa uzată brută care intră în staţie. 45.

Nisipul este evacuat împreună cu o parte din nămol. care nu mai funcţionează pentru că nu mai există utilaje – aeratoare în bazinele de aerare. în funcţie de care să fie comandată funcţionarea podurilor racloare. care funcţionează empiric. Nu se poate urmări concentraţia nămolului primar.Eficienţa redusă a treaptei mecanice se datorează sistemului de sitare cu grătare cu curăţire manuală şi cu interspaţii mari între bare ( peste 10 mm). Nămolul primar evacuat este foarte diluat cu apă uzată. Eficienţa redusă a treaptei biologice a staţiei de epurare este dată în principal de sistemul de aerare. precum şi folosirii unui sistem de desnisipare şi separare a grăsimilor depăşit şi neadaptabil la oscilaţiile de debit şi de încărcări în ceea ce privesc nisipul şi grăsimile. ceea ce duce la o reducere a substanţelor organice necesare la amorsarea procesului de epurare biologică. ceea ce duce la un consum suplimentar de energie electrică la staţia de pompare pentru nămol primar. cu un consum ridicat de energie electrică. sunt echipate cu poduri racloare greoaie. 15 . Decantoarele primare radiale.

Acest sistem. datorită cantităţii reduse de nămol ce se poate evacua.O altă cauză care a dus la reducerea eficienţei de epurare biologică o constitue şi sistemul de evacuare a nămolului din decantoarele secundare (sistem hidraulic tip Socolov). duce la începerea fermentării acestuia şi la ridicarea lui la suprafaţă. înrăutăţind calitatea apei evacuate. 16 .

echivalând cu 2. de cca. cât şi la treapta biologică. În acest fel se va putea economisi atât energie electrică cât şi umană. timp în care începe oxidarea substanţelor organice în canalul colector. care contribuie la reducerea substanţelor organice (CBO5) din apa uzată brută. 9. pe lângă o maximă eficienţă de epurare şi la o reducere a costurilor. CBO5. fosfor. Astfel este necesar includerea în schema tehnologică a unor echipamente moderne de epurare. azot. iar în funcţie de oscilaţiile acestora să se intervină automat la reglarea funcţionării instalaţiilor şi utilajelor prevăzute. Tot procesul tehnologic de epurare va putea fi supravegheat şi condus de la un dispecerat central cu ajutorul unui server de sistem. atât în ceea ce priveşte consumul de energie electrică cât şi a cheltuielilor de exploatare. atât la treaptă mecanică. O2 dizolvat. CAPITOLUL III – DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 17 . este şi distanţa mare pe care o parcurge apa uzată de la Lugoj până la staţia de epurare.Una din cauze. implicit deci şi la formarea nămolului activat. iar eficienţa de epurare a staţiei va fi maximă. indiferent de oscilaţiile de debit sau de încărcare cu substanţe poluante. prevăzute cu un sistem automat de măsurare a concentraţiilor în suspensii.5 ore.3 km. Datorită automatizărilor propuse se va putea reducerea numărul personalului de exploatare. Oportunitatea retehnologizării staţiei de epurare Lugoj rezidă.

în albia majoră a răului Timiş.plan de situaţie scara 1:500 Amplasamentul studiat este situat în partea de nord – est a localităţii Jabăr. Altitudinea terenului variază între cotele 109. într-o incintă îngrădită.III.23 şi 107. III.1. Terenul în amplasament este relativ. Amplasamentul Staţia de epurare pentru municipiul Lugoj este amplasată lângă localitatea Jabăr. 18 .plan de încadrare în zonă .98 m în sistem nivelitic NMB. pe malul stâng al râului Timiş. Topografie La baza elaborării documentaţiei în faza PT ( proiect tehnic) au stat: .2. aval de nodul hidrotehnic Coşteiu. plan prezentând o pantă uşoară către râul Timiş.

19 .

seismicitatea III.9 mm.. lucrările proiectate ( alimentare cu apa şi canalizare) sunt de categoria . Direcţia predominantă a vântului este de nord – vest ÷ sud – est ( 13 – 15% ). Temperatura medie anuală a aerului depăşeşte o 11 C în câmpie şi 10oC în regiunea dealurilor. dar cu consistenţă spre sfârşitul lunii decembrie. În luna august 1929 în 24 ore la Jimbolia au fost înregistrate 101. Intervalul de zile fără îngheţ depăşeste 195 de zile în vest şi 180 de zile în est. Regulamentul MLPAT”.00 mm la Jimbolia şi la Lugoj în februarie 1946 de 21.4. Cantităţile de precipitaţii care cad pe teritoriul municipiului Lugoj. iar temperatura minimă absolută de 39..1.III. iar cele mai mici se înregistrează în luna februarie. Precipităţiile atmosferice. În conformitate cu prevederile din . iar cea mai mică în 24 de ore în ianuarie 1912 de 25. B” de importanţă şi de clasa III. Temperatura aerului. Calitatea aerului din zonă. înregistrându-se mari cantităţi de precipitaţii şi în alte luni ale anului. Categoria şi clasa de importanţă. Circulaţia dinspre vest cu influenţe mediteraniene generează o vreme relativ călduroasă şi umedă iarna şi uşor instabilă vara. Vânturile. când acoperă suprafeţe întise din judeţ. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt primăvara in luna iunie. 20 .8 mm. Zăpada îşi face apariţia la începutul lunii noiembrie. Clima şi fenomene naturale specifice zonei Circulaţia generală a atmosferei.3.9oC în 1942 la Lugoj. Acestea nu sunt o regulă.95 mm.4 Geologia. Calitatea aerului în zona de amplasament este determinată cu preponderenţă de traficul rutier de pe DJ 592 Buziaş – Lugoj şi de activităţile industriale şi domestice din vecinătate. nedepăşind 35 mm. la Lugoj în luna mai 1938 de 87. III.3 mm. Maxima absolută de 42oC a fost înregistrată la Teremia Mare în 1952. când în zona Lugojului şi în Câmpia Banatului cad 65 . sunt diferite de cele ale sectorului continental estic şi sudic.

00 m praf nisipos gălbui – maroniu. se prezintă astfel: . Straturile naturale au compoziţia specifică zonei joase a Câmpiei Banatului. Geologia Geomorfologic. 3”. 3”.30 m umplutură .05. pe adâncimea care interesează. negricioasă. stabilite conform STAS 4273 – 83. iar în condiţii speciale de exploatare. pentru categoria construcţiilor hidrotehnice . .. plastic consistent 21 .4.00….0.00….B9 – Siguranţa în exploatare a construcţiilor edilitare şi de gospodărie comunală .. zona se caracterizează prin depozite aluvionare cuaternare recente ( holocen superior).00 m nisip prăfos gălbui – maroniu. 777/26. Geologic.conform STAS 4068/2 – 87.0.0.. Verificarea proiectului se va face în conformitate cu prevederile Ordinului nr.2. la zona cu aşezări omeneşti pentru alimentări cu apă... cu pronunţat caracter vegetal.1. în apropierea Canalului de alimentare între râul Timiş şi Canalul Bega. . principale III. 9. intervalul Bega – Timiş şi sunt alcătuite din intercalaţii de argile nisipoase şi nisipuri prăfoase cu o crustă superficială prăfos – argiloasă.1.conform tabelului nr. rezultă clasa de importanţă a construcţiilor hidrotehnice definitive.30….5%. lucrările din clasa de importanţă III se vor asigura la inundaţii în condiţii normale de exploatare cu probabilitatea anuală de 2%. 13. Stratificaţia terenului la forajul investigat F1 este următoarea: .2003 şi HG 925/125 Anexa 1 la cerinţele: . în zona joasă a râului Timiş.conform tabelului nr.2. cu probabilitatea anuală de 0.Ie – Instalaţii electrice III.A2 – Rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor edilitare şi gospodărie comunală .Din punct de vedere al importanţei lucrărilor proiectate. amplasamentul se află în Câmpia Banatului. plastic consistent . categoria lucrărilor hidrotehnice este .

22 .. III. Seismicitatea Conform prevederilor din normativul P.50 cota terenului sistematizat. Uzina de apă nr.00m.3. având o valoare a coeficientului Ks =0. 3 şi reţele de distribuţie a apei.4. Descrierea stării actuale privind infrastructura III. 100/92. III. compus din trei uzine de apă: Uzina nr. care asigură un debit Qc = 100 – 180 l/sec.5.1.12 şi o perioadă de colţ Tc =0. 2.3.00 şi o lăţime a tălpii de fundaţie de 1. este amplast în zona seismică de calcul .. pentru oricare din construcţiile de pe amplasament. gălbui – maroniu cu zone cenuşii. obiectivul de investiţie propus. Adâncimea de îngheţ Adâncimea maximă de îngheţ.30….4.7 sec. Uzina nr. Uzina nr..2. plastic consistent .4.5. 1. Alimenterea cu apă Municipiul Lugoj dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. a hărţii de macrozonare seismică a României. să fie : Df = -3.0 m se apreciază o presiune convenţională p conv = 200 kPa. Adâncimea de fundare Df. de îndesare medie.4.80 m. 1 este amplasată în partea de est a municipiului Lugoj. III. în conformitate cu prevederile din STAS 6054 – 77 şi a studiului geotehnic efectuat pe amplasament este de -0.E”.3.. Pentru o adâncime de fundare de -2.4. iar pentru alte adâncimi şi lăţimi ale tălpii fundaţiilor se vor face corecţii ale presiunii. sursa de apă este asigurată din frontul de captare compus din foraje de mare adâncime F1 – F22. Apa subterană nu a fost interceptată până la adâncimea de .00….30 m nisip prăfos gălbui – maroniu cu lentile de pietriş spre bază.00 m nisip mijlociu – mare cu pietriş spre bază.

2.  Un colector principal pe malul stâng al râului Timiş ( D1400 mm) care preia în sistem unitar apele meteorice şi uzate din această parte a oraşului şi le conduce împreună cu apele uzate şi meteorice preluate din colectorul de pe malul drept al râului Timiş. spre colectorul principal de pe malul stâng al râului Timiş. cu vechime mare şi cu pierderi mari de apă. 23 . Sistemul de canalizare din municipiul Lugoj constă din:  Un colector principal pe malul drept al râului Timiş ( ovoid 900/1350 mm) care preia în sistem unitar apele meteorice şi uzate din această parte a oraşului şi le conduce. executat cu scopul reducerii debitului maxim total ( ape meteorice şi ape uzate) apa uzată ajunge la Staţia de epurare Lugoj (Jabăr)  Un colector principal (ovoid 900/1350 mm).5.3 km executat paralel cu drumul Lugoj – Jabăr. Uzina de apa nr. dar în zona industrială Calea Timişorii canalizarea este în sistem separativ. Acest colector poate transporta de la bazinul de retenţie până la staţia de epurare un debit maxim de 900 l/sec. transportă debitul acumulat din bazinul de retenţie până la Staţia de epurare – Lugoj. Canalizare Canalizarea în municipiul Lugoj este în sistem unitar. pe sub râul Timiş în dreptul insulei de agrement. Debitul captat este Qc = 180 – 250 l/sec. Reţeaua de distribuţie a apei este din ţeavă de oţel. sursa de apă este asigurată din râul Timiş printr-un lac artificial de captare. azbociment şi PVC cu diametre cuprinse între 150 – 500 mm. 3 este amplasată în partea de sud a municipiului Lugoj.Uzina de apă nr. 2 este amplasată în partea de nord a municipiului Lugoj. care asigură un debit de Qc = 30 – 80 l/sec. printr-un colector principal ( clopot 2400/1520 mm) spre un bazin de retenţie al apelor meteorice având V=4100 mc. având lungimea L = 8. De la acest bazin de retenţie. La ora actuală este în derulare un proiect pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi a uzinelor de apă. Reţeaua de canalizare. sursa de apă este asigurată din frontul de captare compus din 7 foraje de mare adâncime. III.

două metantancuri de 1500mc fiecare. aval de nodul hidrotehnic Coşteiu. precum şi asigurarea agentului termic pentru încălzirea încăperilor de la pavilionul de exploatare.staţia de pompare nămol primar (SP 1). atelier.pavilion de exploatare format din PT 7 ( 400 kva). . grup sanitar cu baie. Treapta mecanică a staţiei constă din: . iar pe timp de ploaie staţia de epurare poate fi tranzitată cu un debit maxim de Qmax = 900 l/sec. . pe malul stâng al râului Timiş. a cărei execuţie a început în anul 1978 şi s-a extins în anul 1983.3. Staţia de epurare Lugoj a fost dimensionată pentru un debit de ape uzate total de Q = 550 l/ sec. Treapta biologică a staţiei de epurare constă din: 24 .380 mp.09. prevăzute cu staţia de pompare ( SP 3) pentru recircularea nămolului şi sistem de încălzire a nămolului proaspăt.1977. este amplastă în apropierea localităţii Jabăr. staţia de epurare Lugoj a fost executată având două trepte de epurare: . . . .5.un gazometru de 500 mc ( nefolosit). laborator (chimic. respectiv schimbătoare de caldură. 393/ 24.separator de grăsimi cu insulfare de aer ( 2cuve ).centrala termică pentru asigurarea agentului termic necesar fermentării nămolului din mentantancuri şi asigurarea producerii biogazului. bacteriologic) hală suflante.Treapta de epurare mecanică .. .platforme de uscare a namolului în suprafaţă de S = 4.deznisipator cu evacuare mecanică ( pneumatică ) a nisipului ( 2 cuve ).grătar de curăţire manuală ( 2 cuve).Treapta de epurare biologică cu nămol activat a. b.patru decantoare primare radiale având D = 2m Gospodăria de nămol este formată din: . . . Pentru asigurarea unui grad de epurare de 87% stabilit pe baza încărcării medii cu CBO5 şi încărcarea admisibilă prevăzută în Acordul de gospodărie a apelor nr. Staţia de epurare Staţia de epurare Lugoj existentă. centrala termică.III.

.5 care nu mai există şi nu se mai face aerare în treapta biologică.000 mc.3.. Alimentarea cu energie electrică 25 .debitmetru tip Parshall. . care au fost echipate cu 28 aeratoare mecanice de tip ARV 7. cu volum total V = 4.zece decantoare secundare logitudinale.1. cu evacuarea hidraulică a nămolului ( tip Socolov ) – sistem ce nu funcţionează.staţia de pompare pentru recircularea nămolului activat (SP 2 ) care nu funcţionează. . III. la evacuarea apei epurate spre râul Timiş.concentrator de nămol static.bazine de aerare cu nămol activat având un volum total V = 5. .5.000 mc.

La ora actuală funcţionează numai treapta de epurare mecanică. Căi de acces Accesul la staţia de epurare se asigură din Lugoj de pe drumul comunal Lugoj – Jabăr sau de pe drumul judeţan DJ 592 Buziaş – Lugoj. Alimentarea cu căldură Alimentarea cu căldură se asigură prin centrala termică existentă. amplasamentul staţiei de epurare are regim juridic 26 .4 Canalizarea Canalizarea menajeră a clădirii administrative se asigură prin reţeaua de canalizare existentă.3. Statutul juridic al terenului Statutul juridic al terenului este domeniu public ce aparţine municipiului Lugoj.5. care se descarcă în canalul colector printr-un cămin de canalizare. pentru treapta biologică neexistând utilaje şi echipamente. 1600/22. lângă localitatea Jabăr conform CF nr. dar a cărui apă nu este potabilă. ned. III. III.5. incinta actuală a staţiei de epurare existente.4 – Jabăr.6.3. Conform Certificatului de urbanism nr. III.3 Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă a staţiei de epurare se asigură de la un foraj de adâncime . conţine nitraţi şi nitriţi.3.5.3. apoi este introdusă în circuitul sistemului de epurare.Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare se asigură din reţeaua electrică existentă şi de la postul de trasformare existent de 350 kva. prin localitatea Boldur.5. Încălzirea nămolului în metantancuri nu se mai face. cu combustibil lichid.2.3. pentru că treapta pentru prelucrarea nămolului nu funcţionează. III.2006 emis de Consiliul Judeţean Timiş. III.5.11.5.

100 mp.– intravilan.A. În cadrul prezentului proiect se execută lucrări de construcţii montaj pentru reabilitarea obiectelor existente. suprafaţa de 32. cu drept de administrare operativă S. 27 . construcţii noi pentru obiectele noi şi se fac achiziţii de utilaje şi echipamente de epurare. Meridian 22 S. Lugoj.C. proprietate a Municipiului Lugoj. respectiv dotări cu utilaje necesare derulării procesului de epurare.

2) Korar (i) – coeficient de variaţie orară (1.4 = 455.8 × 569.5 l/s .5 m3/h = 126.8) 28 = 0.CAPITOLUL IV MODERNIZAREA STAŢIEI DE EPURARE LUGOJ (JABĂR) A. Caracteristici ale staţiei de epurare Calculul debitelor În care: N( i) – număr de utilizatori qs (i) – debit specific Kzi (i) – coeficient de variaţie zilnică (1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR 1.8 × S = suprafaţa m = coeficient (0.3) /zi /zi /h Qc = Qu + Qm Qu = 0.

400 locuitori echivalenţi standard ( ELS ).4 = 644.33 l/s.5 – Unităţi pH 29 .4 l/s Qc = 126. Caracteristici ale apelor uzate Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare conform Normativului P 28/84 şi NTPA-002/2005 sunt (analizele de apă uzată la intrare în Staţia de epurare nu sunt foarte elocvente pentru că. Staţia de epurare este calculată pentru următoarele debite:  Q zi max_secetă = 10.70 mg/l – Fosfor total 80 mg/l – Substanţe extractibile cu solvenţi organici 6. 9 km şi funcţionează ca un decantor.60 mg/l – Azot amoniacal 9.80 mc/h = 643 l/s 2.9 l/s Pentru ca staţia de epurare să nu fie supradimensionată în condiţii de diluţie mai mare de un coeficient de 5-6.17 mg/l – Materii în suspensie 180.5 + 518. Staţia de epurare este calculată pentru 58.4 × 1800 = 518.I = intensitatea ploii (90) Ø = coeficient de scurgere (0.  Q orar max_seceta = 16.  Q orar max_ploaie = 37.8. astfel apărând fenomenul de mineralizare a apei uzate pe traseul colectorului): 392.556 mc/zi = 1.424 mc/zi = 616. are un traseu de cca.00 mg/l – Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 18.054.52 mc/h = 292/92 l/s.80 mc/h = 171. Colectorul este colmatat.037 mc/zi = 2.314.5 . se dimensionează la numărul debitelor.4) Qm = 0.8 × 90 × 0.

Condiţii de evacuare în emisar Pentru efluentul epurat.03.2006 sunt: 35 mg/l – Materii în suspensie 25 mg/l – Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 125 mg/l – CCO – Cr 20 mg/l – Substanţe extractibile cu solvenţi organici 0. 30 .Fosfor Total (P) 75.5 mg/l – Detergenţi sintetici 10 mg/l – Azot total 2 mg/l – Amoniu 25 mg/l – Azotaţi 1 mg/l – Azotiţi 1 mg/l – Fosfor total 600 mg/l – Sulfaţi 500 mg/l – Cloruri 2000 mg/l – Reziduu filtrat la 105 C 100 cmc – Bacterii 10.Materii în suspensie(MS) 89. 3945/10. treapta biologică. Gradul de epurare necesară Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2002 este necesară realizarea în cadrul procesului de epurare a următoarelor grade de epurare: 91.00% .Substanţe extractibile cu solvenţi organici Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care să cuprindă: treapta mecanică.Azot total 90. indicatorii de calitate conform prevederilor normativului NTPA 001-2005 şi a indicatorilor de calitate conform adresei emise de Direcţia Apelor Banat cu nr.00% .000/100cmc 6. treapta chimică şi tratarea nămolurilor.00% .5 – Unităţi pH 4.Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 46.5 – 8.00% .00% .3.

5. la interior a pereţilor şi radierului. Injectarea fisurilor existente atât în pereţi cât şi în radier prin folosirea de mortar pe bază de răşini epoxidice şi rezistent la apă.000 ha constitue zona de locuinţe. modernizare şi extindere a reţelelor de canalizare. Staţia de epurare. Astfel aproximativ 1. vor stabili măsuri speciale de reabilitare pentru radier (cu rezistenţe reduse) şi pereţii decantoarelor. soluţiile de reabilitare . cu o membrană elastică.concluzii privind starea betoanelor la obiectele existente Decantoare circulare a. astfel că este în derulare un proiect de reabilitare. Dar cea mai mare parte a reţelei de canalizare. c. iar circa 800 ha zona industrială. d. 6. eventual o refisurare. Reabilitarea reţelor de canalizare Oraşul Lugoj realizează evacuarea apelor în sistem unitar. Numai 10% din suprafeţele racordate ( zona industrială din strada Timisorii ) se evacuează în sistem separativ. care să îndeplinească două deziderate: impermabilizarea rezervorului şi urmărirea deformaţiilor structurii. 31 . expertul împreună cu proiectantul detaliilor de reabilitare. are o vârstă de peste 50 ani. Căptuşirea. pe durata de garanţie a materialului. Zona oraşului este relativ acoperită cu sistem de canalizare. gradul de racord la sistemul de canalizare şi la staţia de epurare fiind de aproximativ 80%. În funcţie de starea generală a elementelor de rezistenţă. rezultată prin decopertarea mortarului de căptuşire. concomitent cu sistemul de alimentare cu apă. b. Desfacerea şi înlăturarea stratului de protecţie din mortar impermeabil de circa 20 mm grosime.

Bazinele de aerare 32 .

cât şi în radier prin folosirea de mortar pe bază de răşini epoxidice şi rezistent la apă. Decantoare secundare logitudinale Injectarea fisurilor existente atât în pereţi. Structura de rezistenţă a pereţilor circulari ai celor două mentantancuri pare a fi bună prin aceea că betonul are o rezistenţă foarte mare. plăci care reprezintă o serie de fisuri şi armături corodate în diferite grade.dislocarea pereţilor existenţi pe circa 8 m lungime.a. b. nefiind necesare lucrări de reabilitare. . Căptuşirea exterioară. Metantancuri a. realizată din cărămidă. b. cât şi în radier prin folosirea de mortar pe bază de răşini epoxidice şi rezistent la apă. urmând ca partea superioară a pereţilor (circa 1 m) să rămână intactă. Injectarea fisurilor existente atât în pereţi.prin proiectul de reabilitare se va prevedea o legătură a porţiunii demolate cu pereţii paraleli neafectaţi în vederea evitării pierderii stabilităţii acestor elemente. afectate de explozie şi de factorul timp. c. grinzi. După înlăturarea căptuşelii se vor stabili măsuri finale. fiind necesară înlocuirea ei în totalitate. iar suprafeţele vizibile sunt foarte bune. se propune demolarea în totalitate a structurii de rezistenţă şi realizarea unei clădiri noi. 33 . Acoperişurile mentantancurilor. prezintă o serie de degradări. se propun următoarele: . Staţia de pompare pentru recircularea nămolului fermentat Având în vedere starea generală a elementelor de rezistenţă stâlpi. La solicitarea proiectantului privind compartimentarea bazinelor în vederea circulaţiei apei la cele două capete. urmează a fi demolată şi înlocuite. la fiecare capăt se va realiza numai pe înălţimea efectivă a apei.

care la expertizare satisfac cerinţele normativului P100-92. urmează ca acesta să fie decopertat pe întreaga suprafaţă.Gazometru Cum degradările observate par a fi localitate în stratul de tencuială. corespunde debitelor caracteristice de ape uzate rezultate din Breviarul de calcul şi concentraţiilor pentru aceste debite şi urmăreşte în mod special reţinerea materiilor în suspensie (MS). a substanţelor flotante. B. Soluţia de epurare adoptată are la bază utilizarea obiectelor existente. Dacă prin decopertarea mortarului de tencuială se constată degradări ale betonului de rezistenţă din peretele gazometrului ( fisuri. interioară şi exterioară. eliminarea substanţelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5 ) şi eliminarea compuşilor azotului şi fosforului. unele obiecte se demolează şi se propun alte obiecte noi. schema de epurare cuprinde următoarele obiecte tehnologice: Circuitul apei Treaptă de epurare mecanică     Cameră de distribuţie – obiect existent  Cameră de distribuţie – obiect nou  Instalaţie compactă de epurare mecanică ( sitare. Astfel. desnisipare şi separare grăsimi ) – obiect nou Camera pentru deversor ape pluviale – obiect nou Cămin cu debitmetru pentru apă pluvială – obiect nou Debitmetru electromagnetic pentru apă sitată – obiect nou Treaptă de epurare chimică Instalaţie de stocare şi dozare clorură ferică – obiect nou 34  . coroziuni ale armăturilor ) urmează a se stabili măsuri de reabilitare a acestuia. a gazometrului şi refăcut. SOLUŢIA TEHNOLOGICĂ PROPUSĂ Schema de epurare propusă.

 Cameră de amestec apă aerată cu clorură ferică – obiect nou Treaptă de epurare biologică  Camera de distribuţie spre bazine defosforizare – obiect existent  Bazine de defosforizare biologică – în primul şi al doilea decantor primar existent  Camera de distribuţie spre bazine selectoare biologice – obiect nou  Bazine – selector biologic – în al treilea şi al patrulea decantor primar existent  Bazine de aerare cu bule fine – nitrificare denitrificare – în bazinele de aerare existente – modificate  Staţia de suflante pentru aer comprimat – obiect nou  Decantoare secundare longitudinale cu sucţiune – în decantoarele secundare existente  Camera de dezinfecţie cu ultraviolete – obiect nou  Camera de ditribuţie apă epurată – obiect nou  Cămin de măsurare debit şi parametrii de calitate apă epurată – obiect nou  Staţia de pompare apă epurată la nivele mari şi râul Timiş – obiect nou  Staţia de pompare apă de spălare – obiect nou Circuitul nămolului  Staţia de pompare nămol recirculat şi în exces – obiect nou  Bazin de stocare nămol în exces – obiect nou  Staţie de îngroşare namol în exces – obiect nou  Rezervoare de fermentare a nămolului 2x1500 mc – obiecte existente reabilitate  Stocător nămol fermentat – obiect nou  Staţie de deshidratare nămol fermentat – obiect nou  Bandă magistrală de trasport nămol deshidratat – platforme existente reabilitate 35 .

. TD3.obiecte noi  Iluminat exterior – obiect nou  Post de trsformare – existent şi extindere  Drumuri şi platforme – obiect existent reabilitat şi extindere  Dotări laborator 36 .TD6. TD2.TD4.Banda mobilă de trasport şi distribuţie nămol deshidratat – obiect nou  Gazometru V = 500 mc – obiect existent reabilitat  Instalaţie de desuflurare biogaz – obiect nou  Instalaţie de cogenerare – obiect nou  Obiecte auxiliare  Clădire administrativă şi laborator – obiect existent reabilitat  Centrala termică – obiect existent reabilitat  TGD – obiect nou  Atelier de întreţinere şi reparaţii – obiect existent reabilitat  Foraj de apă şi staţie hidrofor – obiect nou  Canale şi conducte de legătură – obiect nou  TD 1.TD5.

– cu pod raclor. mixer deversor ieşire şi senzor de oxigen  Camera de distribuţie la bazinele selectoare biologice  Bazine tip selector biologic 2buc. echipate cu panouri de aerare. desnisipator şi separator de grăsimi aerat – 2 linii (2 buc) pentru reţinerea materiilor grosiere. stavile şi senzori de oxigen  Staţie de suflante pentru aer comprimat  Cameră de amestec apă aerată cu clorură ferică. cu stavile  Instalaţia compactă de epurare macanică cu grătar fin rotativ. – cu pod raclor. mixer şi deversor ieşire şi set panouri de aerare  Bazine de aerare 4 buc.      Obiecte care se dezafectează: Deznisipatoare Separatoare de grăsimi Staţie de pompare nămol primar Staţia de pompare nămol activat şi exces Concentrator de nămol Reţele de apă uzată şi nămol – parţial C. – cu rol de nitrificare şi denitrificare. cu mixere. DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE ŞI COMPONENTELOR PROCESULUI DE EPURARE FLUXURI TEHNOLOGICE a) Linia apei constă din:  Cameră de distribuţie existentă  Cameră de distribuţie ape uzate cu alimentare ascensională. dotată cu mixer 37 . a nisipului şi a grăsimilor – cu instalaţie de deshidratare nisip şi evacuare în container  Cameră cu deversor de ape pluviale  Cămin cu debitmetru de ape pluviale – care se descarcă în râul Timiş  Debitmetru electromagnetic pentru ape uzate amplasat în canalul existent  Cameră de distribuţie la bazinele de defosforizare – cu stavile  Bazine de defosforizare biologică 2 buc.

care se menţine. Instalaţie stocare şi dozare clorură ferică  Decantoare secundare longitudinale cu sucţiune 5 buc. Linia apei Obiectul 1. DECRIEREA TEHNOLOGIEI DE EPURARE 1. instalaţie de îngroşare şi deshidratare nămol. Camera de distribuţie existentă Apa uzată din canalul colector CL 900/1350 mm intră în Staţia de epurare Lugoj printr-o cameră de distribuţie existentă. 38 . pentru a asigura scurgerea gravitaţională a apei epurate şi pluviale. – dotate fiecare cu pod raclor şi stavile  Camera de dezinfecţie cu ultraviolete  Cămin de măsurare debit şi parametrii de calitate apă epurată  Cameră de distribuţie apă epurată – spre emisar la nivele mici pe Timiş sau – spre staţia de pompare la nivele mari pe Timiş  Staţia de pompare apă epurată la nivele mari pe Timiş – cu pompe şi senzori de nivel  Staţie de pompare apă de spalare pentru grătare. b) Linia nămolului constă din:  Staţia de pompare nămol în exces şi nămol recirculat  Bazin de stocare nămol în exces  Staţia de îngroşare nămol în exces  Rezervoare de fermentare al nămolului în exces (metantancuri de 2x1500 mc)  Stocător nămol fermentat  Staţie de deshidratare nămol fermentat  Benzi transportoare nămol deshidratat spre platforme  Platforme de nămol  Gazometru de 500 mc capacitate  Instalaţie de desulfurarea biologica a biogazului  Centrala termică cu instalaţie de cogenerare biogaz şi cazan pe CLU D.

Dulapuri de automatizare. necesar pentru funcţionarea deznisipatorului şi separatorului de grăsimi. Separatoare de grăsimi ( cuplate cu deznisipatoarele ) cu raclor de colectare a grăsimilor. pentru a proteja utilajele de imtemperii şi a asigura temperatura de gardă.80 x 1. Suflanta pentru asigurarea aerului comprimat. c.Această cameră se echipează cu două stavile deversante 0. Camera de distribuţie – obiect nou Camera de distribuţie proiectată preia debitele de apă uzată şi o parte a apei pluviale de la cele două ramuri ale canalului deschis de alimentare existent. 02 nou şi a apei pluviale în caz de ploaie torenţială către conducta de by – pass a staţiei de epurare. Pompe de grăsimi care asigură extragerea şi pomparea grăsimilor direct în mentantanc. f. 39 . Clasificatoare de trasport şi deshidratare nisip cu descărcare direct în containere.80 x 1.80 x 0. care asigură dirijarea plecării apei uzate şi o parte a apei pluviale catre Camera de distribuţie – obiect nr. Obiectul 2. Grătare fine din oţel inoxidabil cu ochiul de 3 mm. iar prin două compartimente echipate cu 2 stavile deversante 0. Evacuarea materialului reţinut se face direct în container. pentru descompunere.92 l/s.50 m. Obiectul 3. d. deci preiau debitul de ape uzate – Qmax orar secetă = 292. Aceste două linii de tratare mecanică au capacitatea de 2 x 160 l/s. e. peste care este amplasată o construcţie supraterană acoperită. g.50 m dirijează fluxul spre cele 2 linii a Instalaţiei compacte de epurare mecanică. Nisipul este colectat într-un container.80 x 0. Instalaţie compactă de epurare mecanică – obiect nou Instalaţia compactă de epurare mecanică este amplasată în 2 cuve construcţie subterană. b. În componenţa linilor intră: a. Deznisipătoare aerate cu şnec pentru trasport orizontal şi cu colectarea automată a nisipului. cu sistem de curăţire automată şi presă pentru materialul reţinut pe grătar.

80 x1. Obiectul 4. în care este amplasat un deversor echipat cu o lamă deversantă din oţel inox cu lungime de L = 2500 mm şi înălţime de H = 300 mm. Camera de distribuţie spre bazine de defosforizare – obiect existent La camera de distribuţie spre fostele decantoare primare se intervine prin demolarea canalelor de legătură spre decantoarele primare 3 şi 4 şi închiderea golurilor de alimentare spre aceste decantoare.80 x 0. Obiectul 7. Apa uzată intră pe canalul deschis prin intermediul unei stavile deversanate de 0. prin intermediul canalului deschis existent ajunge în Căminul de măsurare a apei sitate. Obiectul 6.Tot echipamentul de pe cele 2 linii este montat într-o singură instalaţie compactă prefabricată. respectiv 40 . Camera pentru deversor ape pluviale – obiect nou După cele 2 linii al Instalaţiei compacte de epurare mecanică urmează o Cameră pentru deversor ape pluviale. Debitul de ape pluviale care intră în Instalaţia compactă de tratare mecanică este deversată peste deversorul lamelar şi evacuată printr-o conductă D 630 din polietilenă spre Cămin cu debitmetru pentru ape pluviale. Debitmetru electromagnetic apă sitată – obiect nou Apa uzată epurată mecanic. construită din oţel inoxidabil. unde intră prin intermediul unei conducte din PE cu D 630 mm. rezistent la coroziunea apei uzate. prin intermediul unui debitmetru electromagnetic. Obiectul 5.50 m şi este dirijată spre Debitmetrul electromagnetic de apă sitată. Cămin de debitmetru pentru ape pluviale – obiect nou Căminul de debitmetru pentru ape pluviale colectează apa de ploaie care trece peste deversorul de ape pluviale. înregistrează cantitatea de apă descărcată în conducta de by – pass a staţiei de epurare cu D 1400 mm.

Bazine de defosforizare biologică – obiect existent ( în decantoarele primare 1 şi 2 existente ) Bazinele de defosforizare se realizează prin transformarea celor două decantoare primare demontând lama deversantă. masa de lichid din cele două bazine de defosforizare – anaerobe. Obiectul 9. asigurând blocarea podului raclor existent în poziţie fixă. Pe canalul de evacuare a apei uzate spre bazinele selector biologic se montează 2 deversoare lamelare cu B = 650 mm şi L = 7000 mm. În camera de distribuţie se amplasează un echipament mecanic de mixare pentru a realiza amestecul optim între apa uzată şi nămolul recirculat şi a menţine sedimentele din apa uzată în suspensie. care să permită dirijarea apei uzate spre cele 2 bazine de defosforizare. apa este mixată continuu şi integral. Conurile de colectare a nămolului de la decantoarele primare se vor umple cu beton pentru a nu permite colectarea depunerilor. iar apa uzată prin agitare cu mixere va fi menţinută în suspensie.80 x 0. care permit intrarea apei de la bazinele de defosforizare prin intermediul celor 2 conducte cu D 315 mm.50 m şi adâcime de H = 4 m. Camera de distribuţie spre bazinele selectoare biologice – obiecte existente Camera de distribuţie spre bazine de defosforizare este un cămin circular cu D = 2. Obiectul 8. Bazine selector biologic – obiecte existente ( în decantoarele primare 3 şi 4 existente ) 41 . pentru a fi folosit ca suport al echipamentului de mixare. Se prevăd 2 stavile deversante de 0.80 x 1. Pentru menţinerea în suspensie a amestecului. Mixerele vor fi montate şi demontate cu macarele pentru mixer. care este echipat cu 4 vane stăvilar cu D 300 mm. reabilitată ) în cele 2 bazine de defosforizare. realizează un mediu anaerob pentru defosforizare biologică. Obiectul 10.50 m. Amestecul de apă uzată epurată mecanic şi nămolul biologic care este recirculat prin camera de distribuţie ( existentă.asigurarea intrării conductei cu nămolul recirculat ( de la decantoarele secundare prin intermediul staţiei de pompare nămol recirculat şi în exces). apoi dirijează apa defosforizată spre cele 2 bazine selector biologic.

cu debitmetru pentru aer şi senzor de oxigen pe fiecare bazin. Pe fiecare linie de aerare este un compartiment care nu este echipat cu panouri de aerare. Bazine de aerare cu bule fine – obiecte existente ( în bazinele de aerare existente ) În cele 7 linii de aerare existente compuse din câte 4 bazine pe fiecare linie. conductele de aer comprimat şi mijloacele de ridicare sunt montate pe podurile racloare existente. Mixerele. 3 şi 4 existente. cu difuzori tubulari cu bule fine. Evacuarea apei uzate este controlată prin deversoare noi.Apa defosforizată biologic este amestecată şi distribuită spre cele 2 bazine cu rol de selectoare biologice. Din selectoarele biologice apa ajunge printr-un canal comun în bazinele de aerare cu bule fine ( bazine de nitrificare – denitrificare ). se realizează 7 linii de aerare pneumatica echipate cu panouri de aerare cu bule fine. unde au fost montate aeratoare mecanice de suprafaţă. special proiectate pentru controlul vitezei de evacuare. În selectorul biologic se realizează aerarea cu bule fine şi mixarea integrală. Suflantele sunt comandate automat în funcţie de cantitatea de aer dizolvat în apa uzată. Cele 2 bazine selectoare biologice sunt realizate în decantoarele primare nr. Bazinele selector biologic sunt echipate cu câte un echipament mecanic de mixare cu panouri de aerare cu bule fine 7 buc. cu câte un deversor lamelar cu B = 650 mm şi L = 7000 mm. Aerarea cu bule fine se realizează prin panouri de aerare. Debitul de aer necesar este asigurat de Staţia de suflante – obiect nou. Obiectul 11. Actualele bazine de aerare se trasformă în 3 + 1 bazine independente. pentru descompunerea rapidă a carbonului. Nivelul aerării este controlat şi reglat continuu – automat cu senzori de O2 dizolvat. La capătul a 2 linii de aerare vechi prin spargerea parţială a peretelui câte unui bazin de capăt se realizează noul bazin de aerare. 42 . transformate şi reabilitate pentru acest scop. pe fiecare bazin. În fiecare din bazine se creează zone de aerare cu bule fine şi zone pentru denitrificare. realizând astfel o zonă anaerobă. alimentate de la noua staţie de suflante.

deversor de ieşire ( deversor reglabil cu suport de prindere cu H = 500 mm şi L = 8000 mm ) două mixere cu dispozitiv de ridicare pentru asigurarea mixării şi circulaţiei continue a apei. şi panouri de aerare cu 8 tuburi 6 buc. Aerul comprimat necesar aerarii se asigură de la noua staţie de suflante prin conducte de oţel inoxidabil.) submersibile. montate pe pasarele speciale obţinute prin modificarea bazinelor existente. În acest scop. ( circulatoare ) şi a pompelor de recirculare ( 6 buc. imersaţi în cele 3 + 1 bazine noi de aerare. Circulatoarele şi pompele de recirculare sunt de tip submersibil. Prin controlul O2 dizolvat se comandă debitul de aer comprimat. montate pe coloane speciale de ghidare şi poziţionare. Cu ajutorul mixerelor orizontale cu dispozitiv de ridicare 8 buc. Controlul cantităţii de aer comprimat introdus în bazinele de aerare. astfel se realizează circulaţia amestecului de apă şi nămol peste zonele de aerare cu bule fine şi peste zonele de denitrificare. care asigură viteza şi debitul necesar. Aerarea cu bule fine se face cu panouri de aerare speciale ( panouri de aerare cu 16 tuburi 18 buc. unde apa intrată din fiecare bazin se amestecă şi ajunge la camera de amestec apă aerată – nou construită. cu difuzori poroşi – tubulari. se face automat prin echiparea cu senzori de O2 dizolvat. iar fiecare bazin nou astfel trasformat este echipat cu stavile de intrare noi ( B = 600 mm şi L = 700 mm ).Realizarea celor 3 + 1 bazine noi. câte un mixer orizontal şi câte o pompă de recirculare. este format din două bazine existente. suflantele sunt echipate cu convertizoare de frecvenţă care permit pornirea şi oprirea fără sarcină a suflantelor. alimentaţi cu aer comprimat de la o staţie de suflante nou construită. se asigură astfel prin modificarea pereţilor în scopul legării a câte 2 bazine existente. 43 .). Apa nitrificată şi denitrificată este deversată într-un canal comun. acestea se manipulează mecanic cu macarale portabile special prevăzute. montate în pereţii despărţitori ai noilor bazine. furnizat de suflante. Fiecare bazin nou. Debitul de recirculare internă este asigurat prin prevederea circulatoarelor. Pentru întreţinere.

dar cele de la bazinele de aerare care trebuie să reziste la intemperii sunt din oţel inoxidabil. care contribuie la începerea procesului de precipitare. Camera de amestec cu clorură ferică – obiect nou În această cameră se dozează reactivul de defosforizare chimică ( clorura ferică ). Decantoare secundare longitudinale cu sucţiune – obiecte existente ( în decantoarele secundare longitudinale existente ) 44 . Dozarea se face automat prin controlul continuu al nivelului de fosfor. iar pompa şi dozatorul sunt amplansate într-o cameră separată în cladirea staţiei de suflante. Obiectul 13. care sunt imersate în aceste bazine. Staţie de suflante pentru aer comprimat – obiect nou Staţia de suflante este un obiect nou – o clădire tip parter. Instalaţia de stocare şi dozare clorură ferică – obiect nou S-a prevăzut o instalaţie specială de stocare clorură ferică cu un volum de 10 mc.Obiectul 12. Obiectul 14. care sunt automatizate în funcţie de senzorii de oxigen. o pompă şi dozator de clorură ferică şi dulap de automatizare. şi cu suflante cu turaţie variabilă 2 buc.. Camera de amestec este prevăzută cu un echipament mecanic de mixare pentru a asigura amestecarea apei aerate cu clorură ferică. Obiectul 15. Aerul comprimat necesar aerarii la bazinele selector biologic şi la bazinele de aerare cu bule fine se asigură de staţia de suflante echipată cu suflante cu turaţie fixă 3 buc. Conductele de aer din interiorul staţiei de suflante sunt din ţevi de oţel. Instalaţia de stocare de clorură ferică este amplasată pe o fundaţie de beton lângă staţia de suflante. care găzduieşte sala suflantelor şi o încapere pentru pompa de dozare a instalaţiei de preparare şi dozare clorură ferică.

se reabilitează şi se transformă în decantoare secundare echipate cu poduri racloare cu sucţiune şi pompare. amplasate pe betoanele existente. în cele 5 decantoare logintudinale. Pentru evacuarea automată a nămolului. Aceste jgheaburi conduc nămolul secundar spre staţia de pompare nămol recirculat şi în exces. Instalaţia de dezinfecţie cu ultraviolete este amplasată într-un canal deschis.Din camera de amestec apa intră printr-un canal comun de distribuţie la decantoarele secundare. şi într-un container alăturat sunt prevăzute dulapurile de automatizare şi compresorul pentru curăţirea instalaţiei. În decantoarele secundare sunt imersate senzori de nămol. existent. Nămolul aspirat este pompat cu pompe submersibile în jgheaburi speciale din oţel inoxidabil. prevăzut la intrare şi ieşire cu câte o stavilă plană de 2000 x 2000 mm. 45 . astfel calculate încât să se controleze debitul şi viteza de evacuare. se prevede o instalaţie specială de aspiraţie. Obiectul 16. reabilitat şi condusă către o cameră de dezinfecţie cu ultraviolete în vederea realizări dezinfecţiei. construite de-a lungul decantoarelor secundare. Camera de dezinfecţie este un bazin subteran – construcţie nouă. Intrarea în decantoare se reglează şi se controlează cu stavile de intrare din oţel inoxidabil. Noile poduri racloare rulează pe căi de rulare metalice cu suporţi. montate la ieşirea din cele 5 decantoare secundare. Materialele de construcţie folosite sunt: oţel inoxidabil pentru părţile în contact cu apa şi oţel zincat la cald pentru restul echipamentelor. Camera de dezinfecţie cu ultraviolete – obiect nou Apa decantată este colectată într-un canal comun. Decantoarele secundare longitudinale existente în număr de 5 buc. Cele 5 poduri racloare cu sucţiune şi refulare sunt echipate cu dulapuri de automatizare pentru funcţionare automată programabilă. Din canalul comun apa este distribuită cu ajutorul unor stavile plane de intrare cu D 500 mm. care pornesc pompele pentru evacuarea nămolului. Evacuarea apei decantate se face prin deversoare reglabile cu suporţi de prindere cu H = 300 mm şi L = 4000 mm.

apa epurată este dirijată la o staţie de pompare apoi se pompează în râul Timiş. care sunt automatizate în funcţie de senzorii de nivel din bazin. Conducta de evacuare a apei epurate prin pompare D 450 mm. Obiectul 19.Obiectul 17. din care se poate evacua gravitaţional direct în râul Timiş printr-o conductă D 630 mm. instalaţie de îngroşare şi instalaţie de deshidratare nămol. Reglarea fluxului direct în Timiş. În caz de nivele mari pe râul Timiş. O2. Din camera de distribuţie se ia priza de apă pentru staţia de pompare ape de spălare pentru utilajele staţiei: grătare. suspensii. se racordează după ce supratraversează digul de apărare. gravitaţional sau prin pompare se realizează prin 2 stavile manuale cu H = 2800 mm şi B = 1200 mm. Prin intermediul a 2 pompe orinzontale cuplate cu un hidrofor de 1000 l capacitate. Staţie de pompare apă epurată la nivele mari în râul Timiş – obiect nou În cazul nivelelor mari în râul Timiş apa epurată este dirijată prin intermediul stavilelor într-un bazin de aspiraţie pentru cele 2 pompe submersibile. nitraţi. Camera de distribuţie apă epurată şi prelevare şi probe – obiect nou După dezinfecţie. substanţe nutritive etc. la canalul existent de evacuare şi by – pass al staţiei cu D 1400 mm. apa tratată este condusă într-o cameră de distribuţie apă epurată şi prelevare probe. este asigurată apa de spălare ( la presiunea de 5 bar ) la instalaţiile care necesită apă de spălare cu presiune: grătare. Obiectul 18. Staţie de pompare apă de spălare – obiect nou Staţia de pompare apă de spălare este amplasată într-o clădire lângă camera de distribuţie apă epurată. conductivitate. 46 . instalaţia de îngroşare şi instalaţia de deshidratare nămol. În camera de distribuţie este imersat şi un aparat de prelevat probe de apă epurată pentru analize : pH.

care trimite nămolul în exces în bazinul de stocare nămol în exces – nou construit. 47 . 2. Pomparea se face automat. Dotarea staţiei de pompare cu un sistem SCADA permite reglarea debitelor de nămol recirculat şi în exces. Staţia de îngroşare nămol în exces – obiect nou Staţia de îngroşare nămol în exces este o clădire tip parter. În acest bazin de stocare nămol în exces este colectat nămolul pompat de la staţia de pompare nămol recirculat şi în exces. Nămolul este amestecat continuu prin intermediul unui mixer static. Linia nămolului Obiectul 20. din care una cu convertizor de frecvenţă. Cămin de măsurare debit apă epurată – obiect nou Înainte de camera de dezinfecţie cu ultraviolete este amplasat un cămin de măsurare debit apă epurată care este echipat cu un debitmetru electromagnetic D 500 mm. Staţie de pompare nămol reciculat şi în exces – obiect existent Nămolul activat de la decantoarele secundare ajunge gravitaţional din jgheaburi printr-o conductă în staţia de pompare nămol recirculat şi în exces. Acest bazin este rezervorul tampon pentru instalaţia de îngroşare mecanică. care cuprinde şi instalaţia de deshidratare nămol fermentat. Bazin de stocare nămol în exces – obiect nou Bazinul de stocare nămol în exces este un bazin inelar în jurul bazinului de stocare nămol fermentat – o construcţie nouă subterană. care trimite nămolul recirculat în camera de distribuţie de la bazinele de defosforizare. Obiectul 22.Obiectul 24. prin intermediul senzorilor de nivel la nămol Nr şi Nex. Obiectul 21. pentru a nu permite decantarea. În această staţie automată există 2 grupuri de pompe: a) Pentru nămolul recirculat: 2 + 1 pompe. b) Pentru nămolul în exces: 2 pompe din care una cu convertizor de frecventă.

echipat cu ventilatoare pentru asigurarea evacuării biogazului rezultat în urma îngroşării şi deshidratării nămolului. evacuat apoi la canalizarea exterioară şi recirculat în faţa instalaţiei compacte de epurare mecanică. cu pompele de refulare ale instalaţiei de îngroşat. Apa de nămol rezultat în urma îngroşării şi deshidratării namolului este colectat printr-un canal. termometru pentru nămol recirculat. care este asigurat de o instalaţie de dozare polielectrolit cu Q = 1000 l/h. după condiţionarea cu floculant. senzori de nivel nămol. pH metru. Clădirea are asigurată apă potabilă la un lavoar. până la o concentraţie de 5% SU. Metantancurile mai au prevăzute debitmetre pentru nămol. nămolul se aspiră direct din bazinul de stocare nămol în exces cu pompele instalaţiei de îngroşare şi după îngroşare. 48 . nămolul este pompat direct în metantancuri. Metantancurile se vor echipa cu câte un mixer static de mare capacitate pentru mixarea nămolului. Pentru a permite flocurarea nămolului se foloseşte ca adaos polielectrolit. Obiectul 23. Nămolul fermentat se evacuează în stocătorul de nămol fermentat.Nămolul în exces este îngroşat mecanic. Pentru îngroşare. Rezervoare de fermentare a nămolului – obiect existent Rezervoarele de fermentare a nămolului existente se vor reabilita prin refacerea termoizolaţiei la pereţii exteriori şi la acoperiş. Se va repara structura interioară afectată. într-o instalaţie automată cu presă melc. 5 zile pe săptămână. termometru apă – încălzire – schimbător de căldură şi detector de spumă. Timp de funcţionare: 16 ore pe zi. iar conductele de nămol se vor decolmata şi se vor curăţa. termometru în metantanc. Mentantancurile sunt echipate cu mixere verticale de mare capacitate pentru a asigura agitarea şi amestecarea continuă a nămolului. Pompele de reciculare nămol şi schimbătoarele de căldură sunt înlocuite şi cuprinse în obiectul centrală termică.

Instalaţia de deshidratare se compune din: .dispozitiv de injecţie şi mixare . Obiectul 26.pompă cu şurub pentru nămol fermentat . care alimentează instalaţia de deshidratare nămol fermentat. Din acest bazin este aspirat nămolul fermentat de pompa cu şurub.pompă de nămol îngroşat 49 . Este echipat cu un mixer static pentru asigurarea agitării nămolului. Staţia de deshidratare nămol fermentat – obiect nou Staţia de deshidratare nămol fermentat este amplasată în clădirea staţiei de îngroşare nămol în exces.Obiectul 25. Stocător de nămol fermentat – obiect nou Bazinul de stocare nămol fermentat este un bazin circular amplasat în centrul stocătorului de nămol în exces şi în acelaşi timp este şi bazin tampon pentru instalaţia de deshidratare nămol fermentat.reactor de floculare cu mixer .presă cu şnec .

Cu ajutorul unei suflante se umflă cele 2 membrane. Acest gazometru – stocător de gaz cu V = 500 mc asigură funcţionarea continuă a grupului de cogenerare.conducte şi fitinguri Instalaţia de preparare şi dozare polielectrolit asigură polielectrolitul necesar floculării. Energia electrică asigură o parte din necesarul de energie al staţiei. iar energia termică asigura încălzirea metantancurilor şi încălzirea spaţiilor administrative – prin metoda de cogenerare. Obiectul 28. Acest biogaz se va folosi pentru producţia de energie electrică şi termică. apoi cu o membrană eliptică. 50 . În urma fermentării. se etanşează şi se depozitează biogazul. nămolul se stabilizează anaerob şi se obţine o producţie de biogaz de 653 mc/zi. Obiectul 27. Bandă mobilă de transport şi distribuţie nămol deshidratat – obiect nou Benzile mobile de transport şi distribuţie nămol deshidratat cu L = 30 m.. apoi preluat de benzi mobile de transport si distribuţie. care se transformă în platforme de depozitare. apoi presa cu şnec realizează deshidratarea. vor transporta şi distribui nămolul la platformele existente de nămol şi amplasate în dreptul fiecărei platforme de nămol. Aceste platforme se vor acoperi cu o structură uşoară pentru a nu permite umezirea nămolului în urma precipitaţiilor. Nămolul deshidratat este transportat cu transportor cu bandă magistrală la actualele platforme de nămol. Obiectul 29. Flocularea se produce în reactorul de floculare. Bandă magistrală de transport nămol deshidratat – obiect nou Nămolul deshidratat este transportat cu transportor cu bandă magistrală cu L = 130 m. Gazometru V = 500 mc – obiect existent Gazometru existent se va reabilita menţinând structura de beton şi acoperind cu o membrană sferică.

Această căldură este folosită atât pentru încălzirea nămolului proaspăt introdus în fermentator cât şi pentru acoperirea pierderilor de căldură din acesta. Instalaţia de cogenerare – obiect nou Instalaţia de cogenerare este un grup alimentat cu biogaz care produce energie termică şi electrică. când temperatura exterioara este de – 10 oC . ) pentru personal şi laborator. 32 centrala termică. Obiectul 31. cât mai ales pentru producerea energiei 51 . asigurarea căldurii necesare încălzirii spaţiilor de lucru ( birouri. iar toate conductele – de apă şi de nămol – sunt preizolate. Centrala termică – obiect existent Modernizarea centralei termice are drept scop asigurarea integrală a căldurii necesare procesului de fermentare a nămolului. deşi temperatura exterioară este ridicată ( 30 – 36 oC).c. Această căldură – 126 [ kWt ] – este suficientă numai în cazul în care fermentatorul este izolat cu un strat de polyester de 50 mm grosime. Instalaţia de desulfurare biogaz – obiect nou Instalaţia de desulfurare biogaz asigură desulfurarea biogazului şi eliminarea xiloxamului din biogaz pentru a permite folosirea lui la cogenerare. precum şi încălzirea. a halei instalaţiei de îngroşare a nămolului în exces şi a halei instalaţiei de deshidratare a nămolului. Aceasta reprezintă cca. totuşi. a halei instalaţiei compacte de epurare mecanică.Obiectul 30. atât pentru producerea căldurii necesare. Descrierea detaliată este la obiectul nr.c. laborator si atelier mecanic ). Din calculele efectuate pe baza “ Breviarului de calcul” al procesului de epurare. Obiectul 32. 55 [ kWt]. care să asigure încalzirea nămolului proaspăt şi pierderea de căldură prin partea subterană a fermentatorului. 44 % din căldura totală necesară. asigurarea apei calde de consum ( a. este necesară. la o temperatură de ( 8 – 10 oC ). o căldură pentru fermentator de cca. În timpul verii. Este evident faptul că s-a avut în vedere utilizarea biogazului rezultat din procesul de fermentare al nămolului drept combustibil. căldura maximă necesară pentru procesul de fermentare al nămolului este de 126 [ kWt ].

pentru acoperirea unei părţi din consumul total de electricitate necesar staţiei.electrice în Grup Co – Generare. 52 .

pentru a respecta indicatori de calitate impuşi de Direcţia Apelor Banat prin adresa nr.2006. retehnologizarea obiectelor existente prin dotarea cu utilaje şi echipamente de epurare performante. firma asigurând confecţionarea materialelor: a) Panouri pentru afişare temporară b) Plăci pentru amplasare permanentă. este obiectul achiziţiei publice de lucrări – prin licitaţie deschisă. îndiguirea incintei pentru a asigura protecţia împotriva inundaţiilor. Publicitatea pentru promovarea şi mediatizarea proiectului se va asigura de o firmă specializată în publicitate.CAPITOLUL V – REALIZAREA INVESTIŢIEI Prin implementarea proiectului se urmăreşte retehnologizarea şi modernizarea staţiei de epurare existente. Construcţia obiectelor noi propuse în staţia de epurare.. Modernizarea staţiei de epurare Lugoj ( Jabăr )” printr-un antreprenor general.2. V. Serviciile de consultanţă necesare la implementarea proiectului se achiziţionează tot prin procedura de selecţie de ofertă. V.1. Asistenţa tehnică pentru pregătirea documentaţiei de licitaţie pentru execuţie.3. care va fi selectată prin ofertare sau de aparatele specializate ale Primăriei Lugoj. b) Asistenţă tehnică. 3945/ 10. Publicitate. urmărirea implementării proiectului şi întocmirea documentaţiei pentru decontare se va asigura de o firmă specializată. prin ofertare.4. Achiziţia de servicii: a) Consultanţă. Achiziţia publică pentru . Costuri estimate 53 . reabilitarea canalelor si conductelor de legătură între obiecte. V. Etapele proiectului sunt: V.03.

jgheaburi. conducta gaz Alimentare electrică Instalaţie electrică Măsuri de îngrijire peisaj Măsuri de îngrijire peisaj Înprejmuire TOTAL TOTAL GENERAL 40 100 210 560 770 320 10 20 450 50 200 130 440 700 80 340 1.500 25 1. costuri de achiziţe. construcţie Valoare teren.Tabelul V. instalaţii de ridicat Casa maşini Postdecantare PRE ŞI POSTINDESARE Staţii de pompare Recipient de descompunere Deshidratare nămol Recipient de stivuire nămol Instalaţie de încălzire Recipient gaz. conducte de tuburi. construcţii de distribuţie Staţii de pompare.801 1. despăgubiri 5 PREGĂTIREA CONSTRUCŢIEI Demolare Fundaţii.871 410 1.380 20 Măsuri de îngrijire peisaj şi amenajarea exterioară 3. flacăra de gaz.400 LOCUITORI LUCRĂRI DE CONTRUCŢII MII EURO TEHNICĂ MAŞINI MII EURO ELECT RO-TEHNICĂ MII EURO Costuri teren de construcţii Costuri amenaje.810 CAPITOLUL VI – CONCLUZII 54 . terasamente Epuismente Organizare şantier ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ALE STAŢIEI DE EPURARE Canalizări.120 9. Tratament gaz.1. instalaţii de ridicat Instalaţie de greblă Bariera de nisip. DEZVOLTA RE – 58. degajare. bariera de grosime Bazin de predecantare Bazin de preaplin pentru apa de ploaie Bazin anaerob Bazin de activare Staţii de pompare.500 50 120 200 20 20 1 130 4.

O staţie de epurare în funcţie. Restul sumelor trebuiesc asigurate prin ţările favorizate de instituţiile de finanţare internaţionale. din care reţelele de canalizare comunale. În acest sens . în calitate de membru al Uniunii Europene. este premiză pentru mărirea atractivităţii regiunii.E. Începând cu anul 2000 este în curs de aplicare programul ISPA al Uniuni Europene pentru înbunătăţirea infrastructurii de mediu şi a căilor de circulaţie pentru îndeplinirea normelor U.E. înseamnă deci şi poluare. salubrizarea cât şi alimentarea cu apă 55 . odată cu creşterea producţiei industriale şi economice se depune efortul de depoluare. prin dezvoltarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate şi de denocivizare a altor reziduuri. va investi în următorii ani sume considerabile pentru tehnica protecţiei de mediu. ca pentru asimilarea standardelor de mediu conform UE.. pentru stabilirea investiţilor puternice şi desemnarea suprafeţelor mărite pentru construcţii de locuinţe.Ultimele decenii au însemnat pentru ţara noastră angrenarea într-un amplu proces de dezvoltare. Industrializarea şi urbanizarea înseamnă însă şi evacuarea în mediul natural. modernizarea Staţiei de epurare Lugoj (Jabăr) pentru epurarea apelor uzate cât şi evacuarea reglementară a apelor uzate conform normelor U. a unor cantităţi crescănde de substanţe impurificatoare. Pentru România sau aprobat începând din 2000 peste 30 de proiecte cu un volum de investiţii de peste 2 miliarde euro pentru construcţia staţiilor de epurare regionale. Numai România. în total s-au calculat 27 miliarde euro ca un necesar financiar. nocive. în special din punct de vedere a utilizării în continuare a uzinei de apă pentru apă potabilă pe râurile Timiş şi Bega. Se preconizează. constituie cele mai bune condiţii posibile pentru menţinerea gradului de puritate a apelor. Creşterea continuă a pieţei de mediu în Europa centrală şi Europa răsăriteană indică o putere de piaţă esenţială pentru marii investitori. corespunzătoare. Procentajul de sprijinire se situează la 65 %. De aceea. necesar ridicării la un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din punct de vedere economic. râuri în zona sensibilă a Dunării şi a bazinului hidrografic al Mării Negre. mai ales în apă. Protecţia mediului înconjurător şi cu precădere protecţia calităţii apelor a constituit şi constituie o problemă de interes naţional.

potabilă sunt principalele domenii de investiţii şi pentru care s-au stabilit 10 miliarde euro. Prin modernizarea staţiei de epurare a apei Lugoj ( Jabăr) se va obţine tratarea centralizată a apelor uzate ( ca şi soluţie preferenţială ecologică şi economică) precum şi îmbunătăţirea calitativă a apelor râului Timiş şi a afluenţilor săi în zona hidrografică. Cea mai mare parte din apa folosită în procesele simple. BIBLIOGRAFIE 56 . cantităţile de substanţe impurificatoare ar degrada iremediabil apa receptorului natural. Consumul mare de apă pentru diferitele folosinţe conduce la debite importante de ape uzate. fără o epurare adecvată. Astfel. respectiv râul Timiş. concentrate pe o arie destul de restânsă. care în prezent este principalul calector. datorită dezvoltării lucrărilor edilitare şi a construcţiilor hidrotehnice şi evacuarea puncttiforma în receptorul natural. vitale. sau în alte activităţi umane este evacuată în mediul acvatic.

– Contribuţii la calculul dispozitivelor de spălare a filtrelor rapide cu ejectoare de mare capacitate – Teză de doctorat I. JURA C. SANDU M. 6/1977 6. – Optimizarea construcţiilor şi instalaţiilor pentru tratarea şi epurarea apelor – Curs postuniversitar – Institutul de Construcţii Bucureşti – 1978 7. – Tehnologii de tratare a apei din lacuri de acumulare – Teză de doctorat – Instituţii de Construcţii Bucureşti – 1974 5.M.Editura Academiei – 1981 2. RUSU G. PÂSLĂRAŞU I. SILVICA ONCIA – Construcţii şi instalaţii de epurare – Editura Orizonturi Universitare – Timişoara 2001 3. – Utilizarea filtrelor de nisip la epurarea avansată a apelor uzate – Hidrotehnică vol 2.1. LYDIA – MARIA VAICUM – Epurarea apelor uzate cu nămol activat .T.P. – 1996 4. HORTENSIA RĂDULESCU – Poluarea şi tehnici de depoluare a mediului – Editura Eurobit – Timişoara 2003 57 . nr.

. CHIVEREANU D.. CARABEŢ A.8.. GIURCONIU M. – Construcţii şi instalaţii hidroedilitare – Editura de Vest – Timişoara 2002 9.Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 58 . FLORESCU C. STĂNILOIU C... 107/1996 10. MIREL I. Legea Apelor nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful