C1

Notiuni generale privind Dreptul Penal si Dreptul Procesual Penal
1. Justitia penala. Pentru o aparare eficienta a valorilor fundamentale ale omului este necesar ca statul sa intervina si sa includa in sfera represiunii penale acele situatii ce devin periculoase pentru ordinea de drept. Respectarea ordinii de drept se asigura prin vasta activitate desfasurata de organele specializate care folosesc in acest scop un complex de cai, metode si mijloace de natura sa infaptuiasca justitia penala. In infaptuirea actului de justitie un rol deosebit il au instantele de judecata. Legea fundamentala, Constitutia, face referiri la acest aspect stipuland sau aratand ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie (denumita in trecut Curtea Suprema de Justitie) si prin celelalte instante de judecata stabilite de lege se infaptuieste in numele legii.. Diversitatea si complexitatea relatiilor sociale izvorate din interesele individuale impun existenta unei societati capabile sa asigure satisfacerea membrilor comunitatii ce o compun.. In acest sens, justitia reprezinta un instrument important al statului de drept menit sa contribuie la apararea valorilor fundamentale ale omului. De aici cerinta ca ordinea de drept, reglementarea sociala sa se bazeze pe justitie in scopul realizarii binelui comun. Pentru apararea intereselor sale orice persoana are consfiintit accesul la justitie. Legea 303/2004 pentru organizarea judecatoreasca prin dispozitiile art. 2, alin. 2 prevede ca „instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii”. Justitia se infaptuieste in numele legii de catre judecatori care sunt independenti si care se supun numai legii. 2. Procesul penal – notiune, scop, rol educativ, fazele procesului penal. Aplicarea legii penale se materializeaza prin organele specializate ale statului care au sarcina de a descoperi o infractiune savarsita, de identificare a autorilor in vederea tragerii la raspundere penala a acestora si pentru restabilirea ordinii de drept incalcate. Aceasta activitate procesuala se infaptuieste printr-un complex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordonate si progresive reprezinta un proces, adica un lant de manifestari consecutive la capatul caruia se va putea hotari daca este sau nu cazul sa fie aplicata o sanctiune. O astfel de activitate este procesul penal. In literatura juridica de specialitate definitia procesului penal data de diferiti autori este, in esenta, apropriata cu cea care urmeaza a fi redata. Procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. 3. Trasaturile definitorii ce caracterizeaza notiunea de proces penal. • Procesul penal este o activitate reglementata de lege care se desfasoara succesiv si coordonat; • Termenul de proces deriva din latinescul procedere = a inainte, a progresa; • Notiunea de proces penal este mai larga incluzand pe langa activitatea instantelor judecatoresti si subiecte procesuale (Ministerul Public, organele de cercetare penala, partile si alte persoane) • Procesul penal are loc doar intr-o cauza penala. 4. Scopul procesului penal. Din definitia procesului penal rezulta implicit si scopul acestuia. Inscris in art. 1 Cod Procedura Penala scopul imediat al oricarui proces „este constarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala”. Scopul imediat al oricarui proces este acela de a constata la timp faptele ce constituie infractiuni in vederea sanctionarii persoanelor socialmente periculoase dar si a individualizarii pedepselor ce urmeaza a fi aplicate. Scopul general al procesului penal 1

Ultima faza a procesului penal. Fazele sunt diviziuni ale procesului penal in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functiile lor procesuale si dupa epuizarea lor pot fi date anumite solutii privind cauza penala. Din punct de vedere structural raporturile juridice procesual penale contin urmatoarele elemente: • Subiectii raportului juridic procesual penal sunt participantii la activitatea procesual penala. reprezinta momentul final al procesului penal. a C. Aceasta activitate este efectuata de organele de cercetare penala si procuror. judecata actul doi iar executarea epilogul”. formularea unei plangeri prealabile. Proc.Sunt fapte juridice modificatoare: punerea in miscare a actiunii penale. 2. Actiunile sunt fapte juridice dependente de vointa oamenilor. • Judecata.). modifica sau sting raporturi juridice procesual penale sau impiedica nasterea lor. Codul de procedura penala cuprinde in partea speciala numeroase dispozitii referitoare la activitatea de cercetare penala. 7. Raporturile juridice procesual penale. 279 alin. Pen. (art. lipsa plangerii prealabile. Interventia unor asemenea imprejurari conduce la stingerea raportului juridic procesual penal. Proc. Sub acest aspect Ion Tanoviceanu in „Tratat de drept si procedura penala” (1924) arata: „cercetarea constituie actul intai al dramei penale. implinirea varstei de 14 ani. 6. 1. Dupa efectele care le produc faptele juridice pot fi: constitutive. Evenimentele sunt fapte juridice produse independent de vointa oamenilor. Sunt fapte juridice extinctive: impacarea partilor. Este posibil ca procesul penal sa nu parcurga cele trei faze. Procesul penal modern cuprinde trei faze: • Urmarirea penala. Fazele procesului penal. Sunt acele raporturi ce se nasc intre organele de judecata si persoanele care sunt trase la raspundere penala. In literatura juridica de specialitate se sustine ca in cadrul procesului penal pe langa raporturile juridice procesual penala principale exista si raporturi juridice procesual penale auxiliare. a drepturilor si libertatilor acesteia. retragerea plangerii prealabile. Pen. Faptele juridice procesual penale impeditive sunt printre altele: amnistia intervenita inainte de declansarea procesului penal. constituirea de parte civila. de prevenire a infractiunilor. Sunt considerate fapte juridice constitutive: savarsirea unei infractiuni. Este cazul infractiunilor prevazute de art. Faptele juridice procesual penale. punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive. Procesul penal astfel alcatuit s-a dovedit eficace in realizarea raporturilor juridice penale. 2 C. precum si de educare a cetatenilor in spiritul respectarii legilor”. lipsind faza de urmarire penala deoarece plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata. Procesul penal asa cum rezulta din definitia sa cuprinde numeroase activitati complexe pe parcursul unor etape succesive care impun anumite reguli. 2 . In faza urmaririi penale sunt cuprinse etapele cercetarii penale care au ca obiect strangerea probelor pentru trimiterea in judecata a inculpatului. Conform noilor modificari aduse Codului de procedura penala instanta de judecata poate interveni in faza anchetei penale. Definim faptele juridice procesual penale ca fiind imprejurarile de fapt care potrivit legii dau nastere. Notiunea de fapt juridic procesual penal. modificatoare. Aparitia unor asemenea imprejurari impiedica nasterea raportului juridic penal. Faptele juridice procesual penale se clasifica in actiuni si evenimente. 5. alin. fapte extinctive si impeditive. Este asa-numita forma atipica a procesului penal. • Punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive. decesul faptuitorului. lit.este acela de „aparare a ordinii de drept a persoanei. Judecata incepe o data cu sesizarea instantei si dainuie pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Stiinta juridica distinge intre izvoarele materiale si cele formale. Sub aspectul continutului reglementarilor distingem intre: • Norme procesuale care cuprind dispozitii referitoare la actele ce trebuie indeplinite. etc. Din punct de vedere al aplicabilitatii normele procesual penale sunt: • norme generale care se aplica tuturor cauzelor penale. Legaturile stiintei dreptului procesual penal cu alte stiinte ale dreptului. Urmare a importantei procesului penal normele sociale sunt reglementate prin lege. In raport de obiectul reglementarii normele de drept procesual penal pot fi clasificate in: • norme de organizare. Izvoarele materiale ale dreptului il constituie suma ideilor materializate in normele juridice. Dreptul procesual penal cuprinde ansamblul normelor juridice procesual penale. a conditiilor obiective care au determinat reglementarile anumitor institutii procesuale. Normele de drept procesual penal. In stiinta juridica termenul de izvor desemneaza de fapt sursele. deductia. • Obiectul raportului juridic procesual penal este dat de existenta sau inexistenta raportului de drept. Stiinta dreptului procesual penal. Stiinta dreptului procesual penal nu se confunda cu dreptul procesual penal. Obiectul sarcinile si metodele dreptului procesual penal. elaborarea unor reguli deduse din studierea practicii judecatoresti si a doctrinei. metoda istorica. Codul de procedura penala este principalul izvor al dreptului procesual penal deoarece cuprinde majoritatea normelor ce organizeaza si sistematizeaza activitatea procesuala. 9. Legea in sensul ei larg este singurul izvor de drept. psihiatrie judiciara. ea avand un caracter autonom. Izvoarele dreptului procesual penal. Desi stiinta dreptului procesual penal are un caracter autonom ea nu exclude legaturile cu alte stiinte ale dreptului: medicina legala. Notiune. substantial de conflict. Constitutia este legea fundamentala care stabileste reguli cu caracter general. inductia.Continutul raportului juridic procesual penal este format din totalitatea drepturilor si obligatiile subiectilor care participa la desfasurarea procesului penal. • norme speciale care se aplica numai unor categorii de cauze penale. • norme de competenta.1964 in Principatele Unite si a ramas in vigoare pana la 19. Raporturile juridice procesual penale i-au nastere de regula peste si inafara acordului de vointa al partilor. statistica judiciara.12. factorii de determinare si creare a dreptului. 10. fundamental izvoarelor de drept pentru toate normele de drept. Trasaturi specifice raportului juridic procesual penal Sunt raporturi juridice de autoritate. metoda comparativa. deoarece tragerea la raspundere penala are loc prin manifestarea de vointa a puterii exercitate de catre stat. Ca obiect de studiu stiinta dretului procesual penal isi canalizeaza activitatea in directiile cercetarii normelor procesual penale. 8. • Norme procedurale care prevad cum trebuie aduse la indeplinire actele procesuale pentru a-si produce efectele pe care legea le-a conferit organelor judiciare. Unul din subiecti este un organ al statului desi exista situatii in care nu mereu gasim un subiect care este organ al statului. Primul cod de procedura penala modern a aparut la 02. Stiinta dreptului procesual penal foloseste o serie de metode de cercetare: metoda logica. Clasificarea normelor de drept procesual penal. originea. etc. Izvoarele formale reprezinta procedeul sau forma prin care aceste idei sunt materializate.1936 cand a fost 3 • . criminalistica. adica de putere. dedus sau adus spre solutionare in fata organelor judiciare. • norme de procedura. Normele de drept procesual penal sunt acele norme care reglementeaza desfasurarea procesului penal si au in principiu aceleasi reguli de conduita ca si celelalte norme juridice cu particularitatea ca ele se adreseaza numai participantilor la procesul penal. Drepturile organelor judecatoresti au valoarea de obligatii ale acestora.03. De exemplu: raportul juridic dintre avocat si inculpat.

I. republicat prin Legea 356/2006. fiind inlocuit cu actualul cod care a intrat in vigoare la 12.Pen. – Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala. vol. 1993. IV. – Drept procesual penal. N. Interpretarea si aplicarea normelor de drept procesual penal.adoptat un nou cod de procedura penala. – Tratat de procedura penala. Bibliografie • • • • • • • • Codul de procedura penala al Romaniei. Editura Didactica si Pedagogica. Antoniu.10. G. 131-132 C. vol. Neagu. (cheltuielile de judecata).Proc.Pen. art.08.. 446 C. 1975. • interpretarea doctrinara este realizata de cei care studiaza teoretic normele de drept procesual penal si nu este obligatorie. Interpretare gramaticala b. Partea generala.Proc. 767/31. Atunci cand acte procedurale sau acte procesual sunt intreprinse inafara tarii se apeleaza la o comisie rogatorie (Legea 281/2003). I.Proc. Apetrei. Aplicarea in timp se face de la intrarea in vigoare a legii care devine obligatorie si pana la abrogarea ei. • interpretarea judiciara este cea efectuata de organele judiciare. Astfel. vol. Codul de procedura civila contine si el dispozitii aplicabile procesului penal: art. atunci acest act normativ intra in vigoare o data cu publicarea in Monitorul Oficial. Volonciu. art. 1924-1927. Data cand aceste acte normative intra in vigoare este precizata in actul normativ. Editura Oscar Print. Partea generala. (lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor).2003. Interpretare sistematica c. M. 4 . 1998.12. Codul penal este de asemenea un principal izvor de drept procesual penal pentru ca cuprinde dispozitii referitoare la procesul penal. I. Editura Academiei. Interpretare logica sau rationala Normele de drept procesual penal au o aplicare in timp si spatiu. Tanoviceanu.Proc.Civ. 46 C. Si acest cod a suferit numeroase modificari in perioada 1948-1960.Civ. Ca metode istorice putem intalni folosite: a. 95 C. cu ajutorul interpretarii putem cunoaste limitele fiecarei reglementari astfel incat continutul acestor norme sa poata asigura buna desfasurare a procesului penal. – Tratat de drept si procedura penala. Bucuresti. pot constitui izvoare ale dreptului procesual penal legea de organizare judecatoreasca. In functie de subiectii interpretarii.1968. explica locul infractiunii. 1997. Ca de exemplu: art.P. – Tratat de procedura penala. legea pentru organizarea parchetelor si instantelor. 90-91 C. Dongoroz. Constitutia Romaniei. publicat in Monitorul Oficial nr. V. 11. 1000.P. Cahane. (inlocuirea raspunderii penale) si art.677/07. (bunurile ce nu pot fi sechestrate). – Drept procesual penal. Normele dreptului procesual penal sunt suficient de clare dar cand se apreciaza ca este necesar se explica termenii. S. vol.2006. Codul civil poate fi izvor de drept procesual penal: art. 30 C. republicata in Monitorul Oficial nr. I. I. art. aceasta poate fi: • interpretarea legala se face de catre cel care a emis actul (Parlamentul). In situatii exceptionale legea noua poate prevedea unele situatii in care anumite dispozitii din legea anterioara raman valabile sub legea noua. 1963. Daca nu este precizata data. Aplicarea in spatiu are la baza principiul teritorialitatii potrivit caruia dispozitiile legii de procedura penala nu pot fi aplicate decat actelor procesuale si procedurale efectuate pe teritoriul Romaniei. Actele procedurale efectuate pe nave sau aeronave romanesti sunt sonsiderate a fi elaborate tot pe teritoriul tarii.