Revista Secolul XXI Istoria

Bucureştilor

Atrac]ia ora[ului

Atrac]ia pe care ora[ul a exercitat-o asupra mea are o motiva]ie cultural\, ]inând de un adev\rat ritual al comuniunii [i schimbului de idei. Desigur, mi-au pl\cut mediul rural [i universul satului în care m-am n\scut, Pusta Tisei, cu orizontul ei dezm\rginit spre nord-vest [i brodat cu dealurile {iriei spre sudest, a r\mas pentru mine, a[a cum îl cunoscusem în copil\rie, mediu familiar stimulând deopotriv\ «o deschidere» spre libertate [i visare, ca [i «o închidere» într-un cosmos de datini [i valori morale. Mai târziu, în timpul profesoratului la H\lmagiu [i Gurahon], peisajul }\rii Mo]ilor, cu dealurile [i t\p[anele lui de o frumuse]e policrom\, mai ales prim\vara [i toamna, m-a încântat de asemenea. Dar atât pusta, cât [i colinele subcarpatice, atât mediul s\tesc, cât [i obiceiurile [i valorile lui atestând un ethos aparte se înscriu pentru mine într-un perimetru al Naturii. Abia la Sibiu, în timpul studen]iei [i în cadrul «Cercului Literar» (care a însemnat a doua mea na[tere – spiritual\), am în]eles c\, de fapt, adev\ratul climat, prielnic mie, era cel urban: acesta se dovedea o dimensiune a Culturii. La ]ar\, m\ izbeam de obliga]ia muncii fizice (în timpul vacan]elor de var\), dar [i de vitregia unor ierni grele, care au f\cut din mine un «friguros» – nu suport gerul, dar îmi place grozav ar[i]a. La ora[, toate aceste incomodit\]i disp\reau: nu mai aveam s\ m\ tem nici de noroiul pân\ la glezne, nici de ghe]u[, nici de colbul care ningea frunzi[urile. Înainte de a cunoa[te Capitala, m-a cucerit atmosfera de burg medieval a Sibiului, ceea ce – de altfel – a contribuit esen]ial la «stilistica» poeziilor mele. Dar aceast\ fascina]ie s-a datorat, f\r\ îndoial\, climatului de laborator literar [i filosofic, oferit de compania prietenilor mei cerchi[ti. Sim]eam c\ între ei, [i numai acolo, m\ «realizez». Aceasta a fost adev\rata atrac]ie pe care urbanitatea a exercitat-o asupra mea, dovedit\ de faptul c\, în timpul celor 7 ani cât am fost profesor la ]ar\, f\r\ contact cu colegii mei scriitori, f\r\ activitate literar\, am avut impresia net\ c\ m\ scufund într-un fel de mla[tin\ a mizeriei intelectuale: un mod concret de a sim]i perspecti-

6

EDITORIAL

{TEFAN AUG. DOINA{

va rat\rii. Iat\ de ce, în 1955, m-am gr\bit s\ vin în Capital\, unde, de altfel, aveam prilejul de a-i reg\si pe unii dintre prietenii mei. Înainte, v\zusem Bucure[tiul de numai dou\ ori. Prima dat\ într-o prim\var\, aproape de poveste, în 1943, cu ocazia unei întâlniri interuniversitare (studen]ii din Bucure[ti, Ia[i [i Sibiu), când am participat la o [edin]\ a «Sbur\torului» [i am f\cut cuno[tin]\ cu câteva personalit\]i literare ca E. Lovinescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, {erban Cioculescu, Mircea Damian, Hortensia Papadat-Bengescu etc. Amintirea acelor dou\ s\pt\mâni se leag\ exclusiv de prezen]a acestor scriitori, [i a unui concert dirijat la Ateneu de George Enescu, când cele cinci minute de aplauze necontenite m-au zguduit profund. Ora[ul, în sine, r\m\sese pentru mine o necunoscut\, f\r\ nici o valoare afectiv\. A doua oar\, în timpul s\rb\torilor de iarn\ din 1953, când am izbutit, în fine, s\ percep pulsul propriu-zis, citadin, al Capitalei: tramvaiele din Pia]a Traian pân\ în Pia]a Mare (în care tinerii îndr\gosti]i se s\rutau [i copiii colind\tori îngânau melodiile Cr\ciunului), mirajul Pie]ei de Flori, cupola Ateneului, parcul înghe]at al Ci[migiului [i forfota de pe bulevardele reci, conservat\ ca o impresie confuz\, nediferen]iat\, în ciuda ilumina]iei care aproape m\ orbise. Începând din toamna lui 1955 – o toamn\ extrem de lung\, cu zile însorite [i funigei – Bucure[tiul mi-a oferit, treptat, adev\rata hran\ a form\rii mele, aceea care – la Sibiu – mi-o d\deau cenaclurile cerchiste din casa profesorului [i prietenului nostru Henri Jacquier: întâlnirea, în acest ora[ complet necunoscut, în care abia m\ descurcam pe str\zi, cu câ]iva prieteni având preocup\ri literare [i artistice (Stere Popescu, I. Negoi]escu, Nicolae Balot\, Constantin }oiu, Ion Omescu, Mircea Marosin, Ovidel Constantinescu, Pavel Chihaia [i al]ii), aproape zilnic, la Biblioteca Rela]iilor cu Str\in\tatea de pe Bulevardul Dacia, unde, f\r\ îndoial\, cea mai mare revela]ie a fost, pentru mine, proza lui Kafka. Grupul nostru se vedea, îns\, [i în alte p\r]i, de pild\ la C\lin Popovici la Observatorul Astronomic. Cam atunci începeam s\ cunosc Bucure[tiul, minunându-m\ de numele str\zilor: Cu]itul de Argint, Bati[tei, Lipscani, Semicercului, Viitorului, C\derea Bastiliei etc. Am sim]i destul de repede c\ singurul climat pe care-l doresc, care sim]eam c\mi va fi profitabil, în care m\ reg\seam – oricât de ciudat ar p\rea – acas\, era Bucure[tiul. Ora[ul ca atare, cu monumentele sale, cu str\zile sale agitate, cu parcurile [i lacurile care-i împrosp\tau aerul, [i atâtea alte elemente – unele având un farmec pitoresc [i desuet, altele de o modernitate ]ip\toare – mi-au r\mas totu[i, dac\ nu str\ine de suflet, în afara unui interes sus]inut. Sim]ul meu istoric n-a func]ionat deloc pentru a m\ ajuta s\ percep memoria socio-politic\ a locurilor [i edificiilor, sau s\ m\ emo]ionez în fa]a statuilor pe care le întâlneam la tot pasul. Nici atmosfera bisericilor, mari sau mici, unde corurile în\l]\toare îmi aminteau de bisericu]a copil\riei mele, nu m-a putut captiva. În schimb, redac]iile – fie c\ a fost revista Teatrul, Lumea [i, mai târziu, Secolul 20 – au fost pentru mine adev\rate

7

puncte magnetice. În curând, pl\cerii de a întâlni prieteni cu preocup\ri identice, în mici [i spontane conciliabule literare, i s-a ad\ugat climatul [edin]elor de Birou sau Consiliu ale Uniunii Scriitorilor, în care jocul intereselor noastre de breasl\ [i cel al oficialit\]ilor opresive c\p\tase, mai ales dup\ 1970, aspectul unei competi]ii pentru libertatea spiritului. N-am fost niciodat\ un bun turist. Poate de aceea, marile capitale n-au fost pentru mine prilejuri de a gusta exoticul, adic\ diferen]a ca atare – de mentalitate, de stil arhitectonic, de îmbr\c\minte [i via]\ a str\zii, de aranjament al naturii, ci mai mult popasuri în care un muzeu sau altul m\ re]ineau pentru câteva ore cu colec]iile lor. {i totu[i, de trei ori în via]a mea, am încercat o emo]ie puternic\, izvorând din percep]ia cadrului urbanistic. Prima dat\, la New York, unde între pere]ii de sticl\ sau aluminiu ai zgârie-norilor m-am sim]it – gra]ie lunec\rii imperceptibile a norilor pe deasupra – ca pe puntea unei cor\bii care r\scump\r\ «infernul» de jos al str\zii prin pacea neverosimil\ a în\l]imilor. A doua oar\ într-un amurg de var\ la Vene]ia, unde labirintul din ce în ce mai sumbru al stradelelor [i canalelor mi-a provocat o atât de insuportabil\ impresie de claustrare, încât am fost silit s\-mi întrerup hoin\reala. A treia oar\, în acea noapte tragic\ de martie 1977, când – în urma cutremurului – în locul cl\dirilor [tiute dintotdeauna [i tocmai de aceea ignorate, se c\scau adev\rate g\uri în cer, care abia astfel c\p\tau un nume propriu postum… Fiecare mare metropol\ este un labirint, [i fiecare î[i are monstrul s\u devorator. Eu nu l-am identificat decât în rev\rsarea monstruoas\ a fluviului inform [i bolborositor de indivizi bipezi care nu se mai deosebeau între ei, atât la Paris [i Londra, cât [i la New York, Istanbul sau Tokio: o mas\ amorf\ de fiin]e umane, în care eul propriu î[i reclam\ mereu identitatea. La Bucure[ti, îns\, acest monstru pare a se fi întrupat într-un cuplu dictatorial care a ]inut s\-[i ridice habitaclul dedalic, Casa Poporului, ca un memento împotriva lipsei de m\sur\ [i a grotescului, adresat celor care vor veni dup\ noi. Dar – intervine un pi[icher advocatus diaboli, care somnoleaz\ în orice om cu sim]ul relativului, – oare Turnul Eiffel n-a p\rut la fel de monstruos parizienilor din 1889? {i cine n-a deplâns dispari]ia celebrelor Hale? Poate c\, sacrificându-[i pitorescul de dragul func]ionalului [i patina timpului de dragul modernismului, vrând s\ corecteze legenda trecutului prin utopia viitorului, Bucure[tiul a intrat – abia a[a – în rândul marilor capitale ale lumii. Este, poate, un mod ciudat de a ne trAi [i noi «milenarismul» nostru.

8

.

000 de români din totalul popula]iei de 3. Aceast\ schimbare a fost înf\ptuit\. Bucure[tiul sa dezvoltat treptat f\r\ a suferi schimb\ri bru[te sau radicale. reprezentând 64% din întreaga popula]ie.Dou\ ora[e distincte Bucure[tiul a devenit capitala }\rii Române[ti la jum\tatea secolului al XVI-lea. dup\ unirea lor din 1859 [i capitala României Mari. Basarabia a devenit Republica independent\ a Moldovei. În 1980 num\rul românilor se ridica la 2.776.5 milioane.020. Este adev\rat c\ a fost deseori distrus de incendii. în ultimii ani ai deceniului al nou\lea. dar ora[ul [i-a revenit mereu din aceste dezastre. o viitoare publica]ie a Pallas Athene din Londra. În ciuda cre[terii considerabile a ritmului schimb\rilor [i a moderniz\rii de dup\ Unirea din 1859 [i. de c\tre Nicolae Ceau[escu. în ciuda celor 2. A devenit apoi capitala Principatelor Unite române[ti. Bucure[tiul a r\mas în mod recognoscibil unul [i acela[i ora[.000. de dup\ primul r\zboi mondial. 1 Basarabia a fost anexat\ de Uniunea Sovietic\ în 1940 [i a devenit Republica Sovietic\ a Moldovei. ale c\rui Bucure[ti. 1981) au reprezentat un sprijin nepre]uit în elaborarea acestui articol. pân\ în anii ‘80 ai acestui secol. inedit 11 {ERBAN CANTACUZINO . fiind preferat capitalelor anterioare din zona subcarpatic\: Câmpulung. când a devenit peste noapte capitala unei ]\ri având o suprafa]\ dubl\ fa]\ de cea anterioar\. Târgovi[te. În momentul destr\m\rii Uniunii Sovietice. }ara Româneasc\ [i Moldova. Aceasta este o traducere din englez\ a unui articol a c\rui versiune original\ va ap\rea în curând în Romania. Ast\zi Bucure[tiul este format din dou\ ora[e distincte. Autorul este profund îndatorat r\posatului profesor Grigore Ionescu. Curtea de Arge[. în ultimii ani în care a de]inut puterea [i-n modul cel mai brutal posibil. numit\ astfel datorit\ alipirii Transilvaniei [i Basarabiei la sfâr[itul primului r\zboi mondial în 1918. cutremure sau r\zboaie [i c\ popula]ia sa a fost adesea decimat\ de cium\.1 De la începuturile sale. din nou. ghid istoric [i artistic (Bucure[ti. din prima jum\tate a secolului al XIV-lea. 1938) [i Arhitectura României dea lungul veacurilor (Bucure[ti.

Palladio. Firide [i Lespezi (C. cea mai reputat\ Uniune a arhitec]ilor din Europa. Începînd cu 1963 public\ o serie de texte despre arhitectur\. Izvoare [i popasuri (FRC. intelectual de ras\. 1934). Bucure[tiul ar\ta ca un ora[ din lumea a treia. [i centre sportive [i culturale incluzând stadioane [i s\li de spectacole. în 1993. {erban Cantacuzino s-a n\scut la Paris în anul 1928. autor al unor remarcabile texte precum P\trar de Veghe (C. cum ar fi Parcul «23 August» (în estul ora[ului).Dubla ambi]ie a lui Ceau[escu a fost. canalizarea [i drumurile au fost neglijate. G.M. ora[e satelit a c\ror popula]ie atinge sau dep\[e[te 150. Centrul construit de Ceau[escu.000 de locuitori. Iar recent. 1932). amplasamentul marginal al acestor construc]ii a avut drept consecin]\ impactul lor redus sau chiar nul asupra ora[ului propriu-zis. fratele mai mic al lui Barbu {tirbei. 1928). printre 12 . Din 1956 î[i are propriul atelier de arhitectur\ [i devine membru asociat al RIBA (Royal Institute of British Architects). tat\l s\u. conductele de ap\ [i electricitate. str\in\ din punct de vedere al dimensiunilor [i caracterului fa]\ de ora[ în întregul s\u. el a urm\rit acest al doilea obiectiv în detrimentul primului. a fost nu numai un foarte reputat arhitect al perioadei interbelice dar [i un mare scriitor. care a avut drept rezultat construirea de complexe industriale vaste. 1935). s\ imortalizeze «Epoca de aur» a regimului s\u prin construirea unui centru civic monumental. s\ restructureze Bucure[tiul dotându-l cu servicii demne de o capital\ modern\ [i. cum ar fi Titan – Balta Alb\ (în sud-estul ora[ului). Editura Dacia i-a publicat Scrisorile c\tre Simon. essai critique (C. Tot acum devine profesor (part-time) de atelier [i istoria arhitecturii la Facultatea de Arhitectur\ din Canterbury.M. importantul om politic din perioada f\uririi României Mari.. fiu al lui George Matei Cantacuzino [i al Sandei {tirbei. Mama lui {erban Cantacuzino este fiica lui George. pe de alt\ parte.R.. pe de o parte. fiind descendentul unor familii ilustre care au dat ]\rilor române nenum\ra]i domnitori. pe de alt\ parte. c\ruia acesta din urm\ i-a dedicat întreaga energie în ultimele decenii ale guvern\rii sale. În vreme ce nu se poate nega c\ Nicolae Ceau[escu a continuat politica de planificare urban\ cuprinz\toare a guvernelor comuniste precedente (denumit\ «sistematizare»). Din nefericire. studiind arhitectura la Cambridge. iar din 1996 membru plin al acestei asocia]ii. G. Doar metroul a fost construit. a introdus o component\ nou\. Cantacuzino. Arcade. cum ar fi Berceni (în sudul ora[ului). dreg\tori [i oameni de cultur\. Din 1967 îl afl\m redactor[ef al foarte prestigioasei reviste de arhitectur\ Architectural Review. În anul 1939 {erban Cantacuzino se stabile[te definitiv împreun\ cu mama sa în Anglia. Cantacuzino a fost de asemenea editorul uneia dintre revistele cele mai des\vâr[ite ale sfâr[itului deceniului al patrulea – Caietele SIMETRIA – [i a fost profesor de atelier [i teoria arhitecturii la Facultatea de Arhitectur\ din Bucure[ti.R..R. astfel încât în momentul pr\bu[irii dictatorului. Astfel apar.

Modern Houses of the World (1963). dintre care Calea Rahovei. La cap\tul de vest al bulevardului se înal]\ Casa Republicii. organizat\ de Ministerul de Externe [i Uniunea Arhitec]ilor din România cu sprijinul [i sub auspiciile RIBA. Building in the Islamic World (1985). New Uses of old Buildings (1975).000 metri p\tra]i. f\r\ îndoial\. (Alexandru BELDIMAN) 13 . în care cl\dirile fuseser\ foarte pu]in afectate de cutremur. orientat pe direc]ia est-vest. Architectural Conservation in Europa (1975). una din cele cinci c\i principale de acces c\tre centrul ora[ului. lung de trei kilometri [i m\rginit. este complet blocat\. Old Buildings. Acest bulevard. faptul c\ însu[irile antiseismice ale zonei se vor dovedi un avantaj pentru noul centru. {erban Cantacuzino este numit membru al mai multor jurii pentru concursuri de arhitectur\. amplasate în zona deluroas\ de la sud de râul Dâmbovi]a. în jum\tatea sa vestic\. iar în 1996 prime[te titlul de honorary doctorate al Universit\]ii din York. Din 1987 este pre[edinte al ICOMOS pentru Marea Britanie. Din acest motiv Ceau[escu n-a putut s\ justifice demol\rile prin starea proast\ a cl\dirilor. neterminat nici ast\zi. Lista organiza]iilor [i asocia]iilor din care face parte {erban Cantacuzino este prea lung\ pentru a intra în aceste rânduri. o parte din centrul istoric al Bucure[tiului: cartierul Uranus [i por]iuni din cartierele învecinate. Cl\direa este izolat\ de ora[ul pentru care a fost construit\ de hectare întregi de teren viran. iar în anul 1996 a fost membru de onoare al Comitetului de organizare al Concursului interna]ional de urbanism «Bucure[ti 2000». În luna martie a acestui an – 1997 – a ]inut la Londra o prelegere care s-a bucurat de o extraordinar\ primire cu ocazia închiderii expozi]iei «Bucharest in the ‘30s. Architecture and Modernity». Din 1990 {erban Cantacuzino este membru de onoare al Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice [i al Uniunii Arhitec]ilor din România. Este din 1985 membru al Consiliului Societ\]ii Regale de Arte – devenind mai târziu secretarul s\u general. totu[i. nu duce nic\ieri [i traverseaz\ cinci artere nord-sud tradi]ionale. Great modern Architecture (1965). Cred c\ nu m\ în[el dac\ afirm c\ textul acestei prelegeri st\ la baza rândurilor publicate acum de Secolul 20. înalt\ de 84 de metri [i întinzându-se pe o suprafa]\ de 265. What makes a good Building (1994). noul centru const\ dintr-un bulevard lat de 120 de metri (cu un metru mai lat decât Champs Elysées). Înc\ în curs de construc]ie când Ceau[escu [i-a g\sit sfâr[itul [i. Antim [i Rahova. provocând mai mult de 1500 de victime [i distrugând sau avariind foarte multe cl\diri. altele. Re-Architecture (1989). datorit\ însu[irilor naturale antiseismice ale regiunii. calitate în care a participat la lucr\rile juriului. European domestic Architecture (1970). dar a apreciat.Un cutremur deosebit de puternic a lovit ora[ul în 4 martie 1977. Zona aleas\ pentru noile construc]ii a fost. de blocuri de locuit de zece etaje. new Uses (1989). sediu al Senatului [i al Camerei Deputa]ilor începând din 1996 [i rebotezat\ Palatul Parlamentului. cea mai mare cl\dire din lume dup\ Pentagon. între altele [i al celebrului Aga Kahn Award. care trebuiau.

au fost demolate. Bulevardul începe prin impun\toare cl\diri guvernamentale. întemeiat\ în 1589 de Mihai Viteazul. care a locuit aici [i a construit biserica Spirea Veche (demolat\ [i ea în 1984 pentru a face loc noului centru). cu ajutorul unor piloni. ascunse privirilor de cl\diri înalte. ce se numea al Spirii. la al c\rui cap\t dinspre râu se în\l]a pân\ în 1984 mân\stirea Mihai Vod\. se g\seau ruinele Cur]ii Noi. Spirea. absorbind astfel construc]ia în interiorul ora[ului. între bulevard [i Dâmbovi]a. concurs în care li s-a cerut participan]ilor s\ atenueze caracteristicile simbolice ale centrului. pentru a fi apoi translate în plan orizontal pe ni[te [ine. distrus\. Ele au fost str\mutate cu totul. dispuse în form\ de semilun\ într-un ansamblu arhitectonic contrapus Palatului de partea cealalt\ a unei imense pie]e. dup\ numele unui faimos doctor din secolul al XVIII-lea. Palatul se înf\]i[eaz\ dominant [i cople[itor în vârful unei u[oare pante care este tot ce a mai r\mas dintr-un deal înalt. ele putând fi v\zute [i ast\zi într-o curte dosnic\ de pe strada Sapien]ei. s\ fie amenajate. fiind coborâte mai întâi în plan vertical pân\ la nivelul noului amplasament. dar care a[teapt\ în prezent s\ se ia o decizie în urma concursului interna]ional de arhitectur\ «Bucure[ti 2000».f\r\ îndoial\. organizat în 1996. Cl\dirile mân\stirii [i re[edin]a domneasc\. ce fusese ridicat\ de cealalt\ parte a râului. dar Ceau[escu [i-a dat consim]\mântul ca biserica [i poarta dinspre r\s\rit s\ fie str\mutate. de pild\ prin ridicarea unor cl\diri în imediata apropiere a palatului. construit\ în 1776 pentru a înlocui Curtea Veche. reconstruit\ la începutul secolului al XX-lea pentru a ad\posti Arhivele statului. dat\ dup\ care a r\mas cunoscut\ drept Curtea Ars\. 14 . Curtea Nou\ a servit ca re[edin]\ domneasc\ fanario]ilor pân\ ce a fost mistuit\ de fl\c\ri în 1812. Pe întinsa latur\ sudic\ a dealului.

Au fost demolate zece mii de locuin]e [i mai mult de 40. în care Ceau[escu spera s\ amplaseze un monument dedicat Victoriei Socialismului. a[a cum am remarcat deja. denumire ulterior schimbat\ în «al Unirii». terminându-se într-o alt\ pia]\ mare. fire[te. necunoscut\. de exemplu. întregul însemnând mai mult decât suma p\r]ilor. cât în efectul total. Unei astfel de politici.Bulevardul se întinde c\tre est. dac\ era vorba de un a[ez\mânt monahal. În[tiin]a]i doar cu câteva ore înaintea sosirii buldozerelor. era faimoasa mân\stire Mihai Vod\. {i ast\zi mai po]i tr\i acest sentiment la marginea zonelor demolate. oamenii nu au putut s\-[i ia cu ei toate bunurile. Casele care au disp\rut erau de o mare varietate arhitectonic\. dintr-o zon\ îndep\rtat\ a ora[ului. traversând Pia]a Unirii [i Dâmbovi]a pe malul ei stâng. ambele fiind zone care au fost reîntinerite printr-un echilibru judicios între conservare. cea mai mare parte din cartierul Uranus [i por]iuni din cartierele Antim [i Rahova au trebuit distruse. Interesul zonei nu consta îns\ atât în cl\diri individuale. Pentru a împiedica o rezisten]\ organizat\. Aceast\ abordare a fost pus\ în practic\ la Covent Garden. pline de vegeta]ie. trecând prin romantismul na]ional al începutului de secol XX [i mergând pân\ la stilul Art Déco [i modernist al anilor ‘30. de obicei f\r\ acareturi sau. ini]ial. au fost puse temeliile unui grandios teatru de oper\ destinat a înlocui fermec\toarea [i mai potrivita cl\dire construit\ nu mai devreme de 1945. demol\rile necesare pentru a crea o tabula rasa pentru noul centru au dus la pierderea a paisprezece biserici [i dou\ mân\stiri dintre care una. [i la Marais. refolosire [i reconstruc]ie. României lui Ceau[escu. într-un mod mai general. în Londra. Au dus la distrugerea unui num\r de 15 . în Paris. de abia având vreme s\[i strâng\ lucrurile mai de pre] [i s\ fug\ cu ele la noile lor locuin]e. acestea fiind cel mai adesea blocuri neterminate. reflect\ con[tiin]a valorii unor grupuri de cl\diri precum [i a importan]ei unor spa]ii situate în jurul lor sau între ele [i. ci ap\rându-]i în fa]\ brusc. deloc incompatibile cu îmbun\t\]irea infrastructurii [i a serviciilor.000 de oameni au fost dizloca]i. a integrit\]ii unor cartiere ca un tot. întinzându-se de la stilul neo-clasic al secolului al XIX-lea. Zonele demolate aveau caracteristici urbane tipice pentru vechiul Bucure[ti: str\zi [erpuite. La baza acestei politici se afl\ convingerea c\ integritatea [i tr\s\turile unei zone merit\ protejate [i puse în valoare f\r\ a p\stra în mod necesar totul sau a împiedica ridicarea unor noi construc]ii. capricioase. Incredibil. numele întreg al bulevardului fiind. fiecare cas\ având o curte spa]ioas\ în care erau planta]i pomi. «al Victoriei Socialismului». popula]ia nu a fost prevenit\ din timp. la sud de Dealul Patriarhiei sau în preajma mân\stirii Radu Vod\. împrejmuit\ cu ziduri – cel mai adesea îns\ neavând o perspectiv\ larg\. Practica r\spândit\ de a desemna zone speciale de conservare arhitectonic\. nu i-a fost niciodat\ acordat\ aten]ia cuvenit\ de c\tre autorit\]ile de la Bucure[ti. cu deosebit succes. În acest segment de est al bulevardului. un m\nunchi de copaci vestind o biseric\. Pentru a face loc noului centru. cu un efect de surpriz\.

În ce prive[te planificarea urbanistic\ [i arhitectura citadin\. În ce prive[te arhitectura. pentru a o putea face. sau pe cea a lui Piacentini pentru Mussolini. Participan]ii la concurs au fost preocupa]i de principalul obiectiv al acestuia. încât va fi nevoie de ingeniozitatea celor mai pricepu]i arhitec]i pentru a le crea un cadru adecvat. Institutul de Literatur\ «George C\linescu» [i Casa Bellio. Concursul «Bucure[ti 2000» de abia dac\ a atins aceast\ problem\. primul sediu al Academiei Române. retopirea a dou\ ora[e într-unul singur. în toate cazurile în r\u. a cadrului în care erau plasate. 1997. arhitectura lui Albert Speer pentru Hitler. 16 . într-adev\r. pe vremea când el construia noul centru al Bucure[tiului. Bucure[ti. Condi]iile concursului au cerut competitorilor s\ arate cum ar vindeca fracturile provocate de distrugerea total\ [i cum ar face pentru a estompa cât mai bine imaginea totalitar\ cople[itoare a noului centru. s\ se anuleze singularitatea [i izolarea Palatului [i s\ se g\seasc\ o modalitate de a reduce puternicul efect axial al bulevardului [i palatului luate împreun\. treizeci de ani mai târziu. un ora[ între Orient [i Occident. Demol\rile au dus de asemenea la mutarea a patru biserici în noi amplasamente. Dificultatea integr\rii noului centru este sporit\ de uniformitatea stilului s\u arhitectonic. reconsiderau atât arhitectura lui Speer cât [i pe cea a epocii lui Stalin. în vreme ce arhitectura vechiului ora[ este de o infinit\ varietate. Avea de asemenea o mare admira]ie pentru arhitectura stalinist\ a Moscovei. Ad\uga]i la aceast\ uniformitate faptul c\ unit\]ile arhitectonice din noul centru sunt cu mult mai pu]in numeroase [i în acela[i timp mai mari [i ve]i în]elege [ocul pe care îl sim]i când p\trunzi în noul centru. acolo unde ea mai supravie]uie[te înc\. arhitec]ii din Europa occidental\ [i din America cochetau cu a[a-numitele stiluri post-moderniste [i. mai presus de toate. înc\ [i mai cumplit\ decât cea a lui Ceau[escu. c\ci p\strarea atât a bulevardului cât [i a Palatului a fost una din cerin]e. se [tie c\ Nicolae Ceau[escu a fost impresionat de capitala Coreei de Nord. prin folosirea ei în crearea acelei zone de tranzi]ie f\r\ de care noul centru va r\mâne mereu izolat de restul ora[ului.cl\diri publice din secolul al XIX-lea. validarea vechii structuri urbane. Simetria. Însemna. E una din ironiile istoriei fap2 Dana Harhoiu. astfel de mut\ri ducând inevitabil la avarierea zid\riei bisericilor [i la schimbarea. Printr-o întâmplare. Aceasta însemna. [i anume reintegrarea urban\. Phenian. cum ar fi Spitalul Brâncovenesc. reconstruit\ dup\ R\zboiul Coreei [i purtând pecetea tipului particular de tiranie a lui Kim Ir Sen. cu care trebuie s\ fi fost mai familiarizat datorit\ [ederii sale în capitala sovietic\ pe vremea când studia la Academia Frunze la începutul anilor ‘50. Unele dintre aceste biserici au fost mutate în locuri atât de nepotrivite. Însemna s\ se construiasc\ la marginea zonei demolate pentru a se face într-un fel leg\tura între vechi [i nou printr-o schimbare treptat\ a propor]iilor atât în aspectul str\zilor cât [i în cel al cl\dirilor. Ceau[escu admira stilul clasic promovat de dictaturile fasciste antebelice.

[i foarte la mod\. a identificat o mo[tenire bizantin\ post Bizan] în structura actual\ a ora[ului. prin 17 . Dana Harhoiu. Vlad }epe[. Deja la începutul secolului. folosind-o drept baz\ militar\ de unde putea ajunge repede la cet\]ile sale de pe Dun\re pentru a da piept cu o[tile otomane. care î[i avea capitala la Târgovi[te. Mircea cel B\trân. dup\ râul pe malurile c\ruia se ridica. trei ani dup\ asediul Belgradului [i doi ani dup\ urcarea pe tronul Moldovei a lui {tefan cel Mare. în }ara Româneasc\.tul c\ arhitectura noului centru al lui Ceau[escu a fost realizat\ într-un stil pe care mul]i occidentali l-au perceput ca fiind unul post-modernist. [ase ani dup\ c\derea Constantinopolului. a recl\dit cetatea numit\ Dâmbovi]a. Prima atestare documentar\ a Bucure[tiului dateaz\ din 1459. «scris pe 20 septembrie în Cetatea Bucure[ti anul 1459». Dac\ scopul principal al cet\]ii extinse era de a-l ajuta pe {tefan cel Mare în lupta lui contra turcilor. [i a rebotezat-o cetatea Bucure[tiului. de ultim\ or\. a extins cetatea. ora[ul vechi? Istoricul de art\. ce se poate spune despre cel\lalt ora[. Dup\ ce am descris centrul nou – un ora[ în interiorul altui ora[ – v\t\m\rile [i problemele pe care le-a provocat acesta Bucure[tiului în întregul s\u. [i primul document în care ora[ul apare men]ionat cu acest nume este unul în care }epe[ ordon\ unor boieri din partea locului s\-[i înt\reasc\ gospod\riile. în remarcabilul ei studiu consacrat Bucure[tiului2. de trei ori domn al }\rii Române[ti [i posesor al unor întinse mo[ii în zona Bucure[tiului.

Mai târziu. O cart\ specific\ faptul c\ teritoriul ora[ului era considerat a include propriet\]ile cet\]enilor s\i [i zona locuit\ de ace[tia [i c\ una din limitele ora[ului era locul în care teritoriul s\u se întâlnea cu cel aflat în posesia s\tenilor din V\c\re[ti. linia de ap\rare s-a deplasat în Câmpia român\ [i îl vedem pe Matei Basarab. printre altele. reconstruit\ de Radu {erban (domn al }\rii Române[ti din 1602 pân\ în 1611) în 1588 [i. datorit\ leg\turii dintre ea [i negustorii care aduceau m\rfuri de la Leipzig (Lipsca). întemeind mân\stirile Maxineni. ora[ul ajungea pân\ la zona ml\[tinoas\ a Ci[migiului. [i formau. doctrina bizantin\ a monarhiei absolute. Neagoe Basarab. c\tre nord-est. fiind strada care din 1589 s-a numit Lipscani. O modalitate mai subtil\ de a li se opune turcilor. Atât {tefan cel Mare cât [i Vlad }epe[ s-au erijat în mo[tenitori ai Bizan]ului [i ultimi ap\r\tori ai credin]ei cre[tine ortodoxe împotriva p\gânilor. Principala arter\ comercial\ se numea Uli]a cea Mare. 1556-1559). a fost sprijinirea Bisericii Ortodoxe în Peninsula Balcanic\ prin întemeierea de mân\stiri [i biserici. azi Calea Mo[ilor. ast\zi strada Iuliu Maniu. Negoie[ti. pentru a deveni mai apoi domn al }\rii Române[ti (1632-1649). [i mân\stirea Comana. Bucure[tiul veacului al XVI-lea a fost unul din pu]inele ora[e ale }\rii Române[ti care a continuat s\ se dezvolte rapid. la începutul secolului al XVI-lea. mai târziu. Slobozia. care ducea. Vlad }epe[ construise o mân\stire pe o insul\ de pe lacul Snagov la nord de Bucure[ti [i. deci. pân\ la Obor. C\tre vest. împreun\ cu cet\]ile Bucure[ti [i Târgu[or. în care fundamenta. c\ prima delimitare cunoscut\ a ora[ului dateaz\ din vremea domniei lui Mircea Ciobanul (1545-1554. în 1699. Aceste mân\stiri erau împrejmuite de ziduri înalte. mai aproape de Bucure[ti. [i Podul Târgului de Afar\. a recl\dit Snagovul [i a întemeiat mân\stirile de la Curtea de Arge[ [i de la C\luiu. potrivit tradi]iei. [i poate mai durabil\ din punct de vedere al rezultatelor decât lupta armat\. 18 . iar c\tre est se întindea pân\ la intersec]ia C\ii Mo[ilor cu actuala strad\ Hristo Botev. un loc unde se ]ine înc\ [i ast\zi un târg de vite. Nu e de mirare. În prima jum\tate a secolului al XVI-lea. a[a încât num\rul popula]iei strânse aici a atins curând cifra de 2000. Plumbuita [i Pl\t\re[ti. la sud de Bucure[ti. o linie de avanposturi ce protejau re[edin]ele domne[ti de la Târgovi[te. cu turnuri de paz\. extinzându-se pe malul drept al Dâmbovi]ei [i incluzând acea por]iune din Calea Rahovei pe care noul centru construit de Ceau[escu a reu[it s\ o reteze. Cele mai vechi artere ale ora[ului despre care se [tie c\ existau în acele timpuri sunt Podul Uli]ei Mari. C\ld\ru[ani. care ducea drept la cetate. ofi]er care luptase sub comanda lui Mihai Viteazul.îns\[i prezen]a sa ea a atras negustori [i me[te[ugari. Curtea de Arge[ [i Câmpulung. de un nepot al lui {erban Cantacuzino care purta acela[i nume [i era paharnic al lui Constantin Brâncoveanu. când turcii puseser\ st\pânire pe fortifica]iile Dun\rii. autorul Înv\]\turilor c\tre fiul s\u Teodosie. Sadova [i. lupta a fost continuat\ cu [anse [i mai mici de c\tre Petru Rare[ în Moldova [i de Neagoe Basarab în }ara Româneasc\.

Datorit\ Cur]ii s-a intensificat [i circula]ia oamenilor [i a m\rfurilor. ducând toate la re[edin]a domneasc\. 5 Paul de Alep. p. popula]ia Bucure[tiului s-a ridicat la zece mii de oameni. este mai important decât palisada. precum [i propriile lor pr\v\lii în centrul comercial [i în jurul locurilor unde se ]ineau târguri. a[a c\. În acela[i timp. dup\ ce principii fanatio]i s-au mutat la Curtea Nou\ din Dealul Spirii (1776). de asemenea. cancelaria. construc]iile ridicate de negustori [i me[te[ugari – pr\v\lii. a construit în 1562 întro zon\ lateral\ C\ii Mo[ilor. 441-442. Ea includea re[edin]a voievodal\. biserica Sfântul Gheorghe. Curtea Veche. din latinescul fossatum. un pavilion de distrac]ii. care a ajuns s\ fie cunoscut\ ca Sfântul Gheorghe Vechi când Constantin Brâncoveanu a ridicat în 1707 Sfântul Gheorghe Nou în vastul s\u caravanserai. care înseamn\ [an]. gr\dina [i biserica – singura cl\dire care a supravie]uit. în decursul celei dea doua jum\t\]i a secolului.Mircea Ciobanul a construit. În epoca aceasta. agen]ii lor venind în mod regulat la ora[ pentru a vinde produsele mo[iilor [i a cump\ra m\rfuri aduse de negustori din str\in\tate. ci [i biserici [i mân\stiri. 4 Paul Cernovodeanu. se întindea pe o suprafa]\ dreptunghiular\ delimitat\ de str\zile Iuliu Maniu. un palat domnesc. înso]indu-l pe patriarhul de Antiohia. [i s\ construiasc\ pe aceste propriet\]i nu numai case pentru ei. Astfel încât boierii. 6 C\l\toriile Patriarhului Macarie de Antiohia în }\rile Române. în «Studii [i materiale de istorie medie». cum avea s\ fie denumit mult mai târziu. majoritatea ora[elor deveniser\ centre permanente de schimb unde produsele mo[iilor boiere[ti se vindeau la pre]uri mai bune. C\l\toria lui Pierre Lescalopier în }ara Româneasc\ [i Transilvania la 1574. care a înlocuit vechea cetate a lui Mircea cel B\trân. ateliere. [elari – toate nume de str\zi care s-au p\strat pân\ în ziua de azi în zona Cur]ii Vechi. grajdurile. au început s\ cumpere p\mânt în ora[ele-re[edin]e domne[ti. Întregul complex era împrejmuit pe trei laturi de ziduri înalte [i protejat de râu dinspre a patra latur\. ceea ce a dus la constituirea unei re]ele de drumuri radiale. Din timpuri imemoriale. satul românesc era împrejmuit de un [an] [i este semnificativ faptul c\ însu[i cuvântul românesc sat vine. {elari [i B\r\]iei [i de Calea Mo[ilor. cartiere de locuit – s-au înghesuit în jurul Cur]ii de-a lungul unor str\zi înguste care au împrumutat numele meseriilor practicate de ei : bl\nari. [epcari. [i-a petrecut anii 1653-1658 (cu o pauz\ la mijloc) f\când numeroase c\l\torii în }ara Româneasc\ [i Moldova. p. care pân\ în secolul al XVI-lea avuseser\ doar leg\turi indirecte cu ora[ele. Macarie. 19 . scoas\ la iveal\ de recentele s\p\turi arheologice. Bucure[ti 1900. Mân\stirea Radu Vod\ a fost construit\ pe o colin\ 3 În mod simbolic. [an]ul. Noua curte domneasc\ atr\gea negustori [i me[te[ugari. logof\tul B\l\ceanu. Curtea Veche. mai mult ca sigur. s\pat în p\mânt [i reprezentând limita teritorial\. 91. cavafi. IV. Cioranu. tradus\ de Em. Unul dintre boierii lui Mircea Ciobanul. covaci (fierari). cu excep]ia pivni]ei boltite a palatului. corpul de gard\. cum era Bucure[tiul. iar num\rul ghildelor la patruzeci.

ora[ele valahe erau fortificate. De aici vine denumirea veche de Pod pentru o strad\ sau un drum: Podul Târgului de Afar\. ulterior Calea Victoriei. str\zile principale ale ora[ului erau pavate cu bl\ni de lemn. Alese din colec]ia lui Sir Robert Ainslie. 1801. ci s-a dezvoltat ca o aglomerare dezlânat\ de mân\stiri. Avocatul francez Pierre Lescalopier. 24. ulterior Calea Mo[ilor. care nesocotise în mod evident edictul turcesc (de fapt turcii au ordonat s\ fie demolat Palatul Metropolitan abia în 1559). când era ban al Craiovei. cam la o mil\ în susul apei. a descris str\zile drept «un pod neîntrerupt8. lungi de zece pân\ la doisprezece iarzi [i gro[i de tot atâ]ia ]oli. }ara Româneasc\. cit. în timpul domniei lui Alexandru Mircea (1568-1577) [i a fost înt\rit\ de comandantul turc Sinan Pa[a în 1595.situat\ într-un cot al râului. când luptele cu Mihai Viteazul i-au determinat pe turci s\ o interzic\. foarte întins. ele fiind pardosite de la o margine la alta cu bu[teni solizi. acoperind o parte important\ a ora[ului»9. Sir Robert Ainslie. Mult\ vreme s-a considerat în mod pripit c\. 8 7 20 . Pe un alt deal de pe malul drept al râului. Pân\ în 1827. biserici [i pie]e separate unele de altele prin spa]ii larg deschise. ci cu palisade din trunchiuri de copaci [i cu un [an] adânc3. cu gr\dini [i livezi întinse care d\deau ora[ului în întregGheorghe Crutzescu. Pân\ prin 1600. ceea ce a atras comentariul c\ Bucure[tiul era «un ora[ complet lipsit de piatr\ [i împrejmuit de p\duri f\r\ margini»7. îns\ nu cu ziduri de piatr\ [i turnuri de paz\ sau bastioane. incluzând Rumelia. spre deosebire de ora[ele romane sau de cele medievale europene. totul pe o distan]\ de mai multe mile. str\b\tut de mai multe cursuri de ap\ [i împrejmuit cu o palisad\ [i un [an] adânc»6. într-un loc unde fusese o biseric\ de lemn. Siria [i Palestina. care a vizitat Bucure[tiul în primii ani ai secolului al XIX-lea. care a vizitat Bucure[tiul în 1574. armata turc\ a dinamitat mân\stirea care a r\mas în ruine pân\ în 1614 când Radu Mihnea a început s\ o restaureze. ulterior Calea Rahovei. 9 Views in Turkey in Europa and Asia. Paul de Alep5 a vizitat Târgovi[tea. Podul Calicilor. Bulgaria. 1987. Bucure[ti. în a[teptarea unui atac al lui Mihai Viteazul. cu o re]ea de drumuri organizat\ [i cu grupuri de case al\turate întâmpl\tor. impun\toarea mân\stire Mihai Vod\. [i a remarcat c\ ora[ul era «la fel de mare ca Alepul [i Damascul. când s-a introdus pavajul de piatr\. p. avem posibilitatea s\ identific\m mo[tenirea bizantin\ din structura ora[ului. Bucure[tiul nu a avut o structur\ anume. [i Podul Mogo[oaei. cum erau cele din Transilvania. op. Mihai Viteazul a ridicat în 1589. Londra. Podul Mogo[oaei. Cu vreo opt ani mai târziu. înfipte bine în p\mânt [i strâns legate unele de altele cu ajutorul unor traverse fixate de trunchiuri cu ni[te [uruburi mari [i lungi»4. a v\zut palisadele ridicate de Mircea Ciobanul în 1545 [i le-a descris ca fiind «f\cute din trunchiuri mari de copaci. Având imaginea amplasamentului ini]ial al principalelor drumuri ale urbei [i al câtorva dintre bisericile [i mân\stirile sale. atac ce nu s-a mai concretizat niciodat\. 10 Dana Harhoiu. pe malul s\u drept. Înainte de a se retrage din Bucure[ti. Desenate de Luigi Mayer [i gravate de William Waltts.

mai presus de toate. pe la 1700. Dealurile [i în\l]imile de acest fel puteau foarte bine s\ aib\ un rol strategic. f\cuse leg\tura. care deservea întinsele mo[ii ale bogatei [i puternicei familii Cantacuzino [i. de coast\. din secolul al XIV-lea. care dateaz\ din 1880. Nu este deci deloc surprinz\tor c\ studierea urban\ a Bucure[tiului a inclus [i ea o astfel de latur\. respectiv Mihai Vod\. paralel cu axul râului. Gheorghe Vechi de o astfel de diagram\ nu este în nici un fel compatibil\ cu biserica de ast\zi din acest loc. care s-a dezvoltat dup\ ce cucerirea de c\tre turci a cet\]ilor genoveze de pe ]\rmul de nord al M\rii Negre a blocat drumul ce trecea prin aceste ora[e. Bisericile [i moscheile sunt singurele cl\diri a c\ror orientare în spa]iu este sacr\. Dezvoltarea Bucure[tiului în secolul al XVII-lea [i alegerea sa definitiv\ drept capitala }\rii Române[ti în jurul anului 1660 (Bucure[tiul concurase cu Târgovi[tea în cea mai mare parte a secolului) trebuie de asemenea s\ fie puse în leg\tur\ cu un nou drum de-a lungul V\ii Prahovei c\tre Bra[ov. Sfântul Gheorghe Vechi [i R\zvan Stelea. cu dealurile [i zonele sale abrupte. Un alt drum. dintre care dou\ (cea de nord-est [i de sud-vest) traverseaz\ mân\stirile de pe dealuri. Planificarea urban\ [i organizarea spa]iului în ora[ au avut din cele mai vechi timpuri o deosebit de important\ latur\ religioas\ [i sacr\. Astfel. Cercul const\ dintr-o serie de inele concentrice care reprezint\ dezvoltarea ora[ului prin bisericile sale. cosmic. Importan]a crucial\ conferit\ bisericii Sf. Sfântul Gheorghe Vechi [i. Structura Bucure[tiului este concentric\ [i radial\. O]etari (1681) [i Armeneasc\ (1685). cu axis mundi. Radu Vod\. mai departe. locuri sfinte unde puteau fi în\l]ate temple sau biserici. a Bati[tei (1660). Analiza Danei Harhoiu10 începe cu efectul complementar al deplas\rii popula]iei fa]\ de caracteristicile naturale ale zonei – drumurile comerciale [i politice confruntate cu valea sinuoas\ a râului Dâmbovi]a. Sf. De o importan]\ deosebit\ era drumul comercial dintre ora[ele germane [i sudul otoman. intersectând dealul pe care a fost ridicat\ în 1655 biserica Patriarhiei. traversând centrul cercului. Folosirea astrologiei [i astronomiei în amplasarea [i orientarea cl\dirilor a[az\ ora[ul [i geneza sa întrun cadru mai larg. Cercul este împ\r]it de [ase raze. biserica Patriarhiei de pe deal. axul s\u. Acest drum dinspre Moldova nu era altul decât Calea Mo[ilor care forma un unghi drept cu Dâmbovi]a. palatul lui Brâncoveanu de la Mogo[oaea. trecând prin Lvov. între cur]ile domne[ti din zona subcarpatic\ [i cet\]ile de la Dun\re.ul s\u aspectul unui sat mai mare. dar ele erau considerate a fi. Moldova [i Bucure[ti. include biserica Patriarhiei (1654-1658). 21 . care a dus ulterior la dezvoltarea ora[ului fanariot. drumul spre Moldova. dac\ ar fi fost continuat spre sud-vest. cel de-al doilea [i al treilea inel con]in bisericile de la începutul secolului al XVI-lea – Sfântul Nicolae Jicni]a. Dumitru [i Ghiormea Banul – iar cel de-al patrulea inel. primul inel include bisericile din secolul al XVI-lea de la Curtea Veche.

cu dou\ etaje. O cercetare întreprins\ la începutul secolului al XIX-lea a scos la iveal\ existen]a a patruzeci [i trei de caravanseraiuri care în române[te poart\ numele de hanuri. Importan]a sa rezid\ în faptul c\ prima biseric\. Declinul sacrului [i religiosului în toate aspectele vie]ii era. ulterior. de data aceasta occidentale. de la 1562. din care nu s-a mai p\strat nici un exemplar. sau Hanul cu Tei învecinat. în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. În timp ce amintirea Bizan]ului s-a p\strat. const\ dintr-o curte împrejmuit\ de cl\diri pe trei dintre laturi. Unul dintre cele mai mari [i mai vechi hanuri de acest tip era Hanul {erban Vod\. uneori f\când parte dintr-un turn. având între dou\zeci [i patruzeci de asocia]ii de negustori. Bucure[tiul secolului al XVIII-lea a devenit. Unicul exemplu care se mai p\streaz\ ast\zi este Hanul lui Manuc din strada Iuliu Maniu. În 1670 acela[i {erban Canatacuzino. cu o singur\ poart\ de intrare. Existau trei tipuri de hanuri: structuri simple. construit în 1833 [i la care se ajunge prin Pasajul Bl\nari. Al treilea tip de caravanserai era foarte amplu. împrejmuit\ pe toate cele patru laturi de rânduri de 22 . în spa]iul sacru al bisericilor ora[ului. tot sub influen]a Constantinopolului. inevitabil. un alt tip. având în plan forma unei a[ez\ri monahale. pe vremea când era prefect al ora[ului. în faptul c\ aici a func]ionat prima academie domneasc\ [i. iar [apte aveau o biseric\ în mijlocul cur]ii. mai extins. dreptunghiulare. a[a cum a remarcat Dana Harhoiu. datorit\ influen]ei. Cincisprezece dintre acestea erau de mari dimensiuni. Gheorghe.construc]ia actual\ înlocuind o biseric\ mai veche ridicat\ în 1724 [i distrus\ de marele incendiu din 1747. ce se înal]\ înc\ la intersec]ia str\zilor {elari [i Iuliu Maniu pe un teritoriu ocupat mai înainte de re[edin]a domneasc\. de asemenea. Academia Slavon\ a lui {erban Cantacuzino [i c\ parohia Sf. având un num\r dublu de case fa]\ de oricare alt\ parohie. a epocii Luminilor. un ora[ al caravanseraiului urban. terminat abia treizeci de ani mai târziu. construit între 1683 [i 1686 în timpul domniei lui {erban Cantacuzino. Se în\l]a pe locul actualei B\nci Na]ionale (construit\ între 1883 [i 1885 de arhitec]ii Cassien Bernard [i Albert Galleron). Gheorghe Nou în centru. a început construc]ia celui mai mare caravanserai al Bucure[tiului. Hanul Sf. exact ca o mân\stire. Gheorghe era de departe cea mai populat\. Conceptul de spa]iu sacru [i c\utarea unei geometrii celeste în planificarea urban\ sau estompat de-a lungul secolului al XVIII-lea sub presiunea crescând\ a unei popula]ii tot mai numeroase [i a unei puternice dezvolt\ri a comer]ului declan[at\ de sosirea a numero[i greci în Principate în timpul domniei fanariote. ce începea s\ se fac\ sim]it\ [i ale c\rei atitudini în privin]a problemelor sociale [i politice subminau autoritatea Bisericii [i a Statului. a func]ionat ca biseric\ a Patriarhiei pân\ când Constantin {erban [i-a construit biserica în Dealul Patriarhiei aproape un secol mai târziu. cum este Hanul Ro[u de la începutul secolului al XIX-lea. de la care [i-a luat numele. de altminteri. El era alc\tuit dintr-o curte imens\ cu impun\toarea biseric\ Sf. precum [i credin]a în concepte cum ar fi monarhia absolut\.

Constantinopol sau Gala]i. iar pe latura de sud. venind de la Leipzig. înconjurat\ de largi spa]ii deschise. toate aflate în strada Iuliu Maniu. ast\zi Muzeul de istorie. 11 Antonio del Chiaro. construit în 1833. 1809. la biserica [i ruinele Cur]ii Vechi [i la Hanul Ro[u. Gheorghe Nou care. ceea ce ne ajut\ s\ ne facem o idee despre tr\s\turile Bucure[tiului comercial în secolul al XVIII-lea [i la începutul celui de-al XIX-lea. putem ajunge. unde se ridic\ acum. aducând cu ei cele mai scumpe [i atractive m\rfuri. 23 . Po[ta Mare (arhitect Alexandru S\vulescu). îns\ pe vechile temelii. care se întinde pân\ la strada Gabroveni. 13 Thomas Thornton. la acest han au tras to]i negustorii de seam\.C-ului (1896-1900. Zidurile înalte ale hanurilor m\rgineau strada Stavropoleos pe amândou\ laturile pe aproape toat\ lungimea sa: Hanul Zl\tari [i Hanul Grecilor pe latura de nord. Biserica a fost restaurat\ imediat dup\ incendiu de arhitectul catalan Xavier Villacrosse în stil neoroman. pe ambele p\r]i ale intersec]iei cu strada Stavropoleos. prin strada {elari. or a description of the political. Ion. la num\rul 86. government and laws of the Ottoman Empire. Moldavia and Wallachia. a fost restaurat\ în forma sa original\ între 1988-1992 de {tefan Bal[.cl\diri cu dou\ etaje în care erau g\zduite circa dou\ sute de asocia]ii de negustori. coborând pe Bulevardul Br\tianu. în timp ce de cealalt\ parte a str\zii. Dac\ mergem [i mai departe c\tre est. p. a c\rui curte îngust\ [i lung\ se întinde pân\ la strada Bl\nari. Mergând în jos pe ultimul segment al C\ii Victoriei între intersec]ia cu Bulevardul Regina Elisabeta [i Dâmbovi]a. 12 Antonio del Chiaro. În sfâr[it. Storia delle moderne rivoluzioni di Vallachia. P\trunzând adânc pe latura de sud a str\zii Lipscani. [i travers\m modernul bulevard Br\tianu ajungem la biserica Sf. Vreme de un veac [i jum\tate. la numerele 63 – 65. ne putem imagina ambele laturi ale str\zii de-a lungul c\reia se succedau pe aproape toat\ por]iunea dintre intersec]iile cu str\zile Lipscani [i Maniu. Mergând mai departe c\tre est pe strada Lipscani [i traversând atât strada Smârdan cât [i {elari întâlnim dou\ exemple de hanuri care au supravie]uit: pe latura de nord. pe strada Lipscani. The present state of Turkey. impun\toare. [i hanurile Constantin Vod\ [i Stavropoleos pe latura de sud. Atât hanul cât [i biserica au fost grav afectate de incendiul din 1847. 14. se ridicau hanurile Zl\tari [i Constantin Vod\. civil nd religious constitution. este u[or de imaginat în mijlocul cur]ii extrem de întinse a fostului Han Constantin Vod\. iar demolarea hanului a început în 1856. 1914. asemeni unui palat. Hanul Gabroveni. era întinsul han Sf. din secolul al XVI-lea. din el nemaisupravie]uind decât o mic\ parte pân\ când a fost ridicat\. în 1900. cl\direa neo-baroc\ a C. cit. la Hanul lui Manuc. arhitect Paul Gottereau). Ed. zidurile înalte [i în mare m\sur\ goale ale hanurilor. Hanul Grecilor st\tea fa]\ în fa]\ cu Hanul {erban Vod\ situat pe latura de nord a str\zii. Iorga. Londra. op. N. Distrus\ pentru a doua oar\ de cutremurul din 1940.E. Pe latura de vest. În zona str\zilor Lipscani [i Stavropoleos era o aglomerare de hanuri. Hanul cu Tei. V\lenii de Munte.

Bucure[tiul devenise cel mai important ora[ al Valahiei [i unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei. erau privilegiul exclusiv al palatului domnesc. Pe la 1865 hanul a fost transformat în hotel. cele trei târguri [i casele mari boiere[ti. Hanul lui Manuc trebuie s\ fi avut o cot\ înalt\. cum ar fi ziduri înalte împrejmuitoare [i turnuri de paz\. precum [i mori de ap\ de-a lungul Dâmbovi]ei. alc\tuit din cl\diri cu acoperi[uri înalte din mijlocul c\rora ]â[nesc un mare num\r de turnuri înalte [i sub]iri cu acoperi[uri conice. toate cele patru laturi ale cur]ii constând dintr-un soclu de zid\rie care sus]ine dou\ niveluri de porticuri de lemn cu arcade treflate între coloanele elegant sculptate. ajungând la optzeci. în timp ce ora[ul e plasat pe malul îndep\rtat. cele mai reprezentative cl\diri sunt bisericile [i mân\stirile. de[i nu f\r\ o important\ restaurare [i transformare în anii 1969-1970 (arhitect Constantin Joja) care a dezv\luit faptul c\ hanul inclusese dou\ cl\diri mai vechi apar]inând Cur]ii Vechi. la sfâr[itul r\zboiului româno-turc de [ase ani. cu o circumferin]\ foarte larg\»11. fiecare avându-[i curtea. decât despre ora[ul însu[i. De[i num\rul locuitorilor atinsese circa 80. din jurul Cur]ii Vechi. Pe lâng\ curtea domneasc\. ceea ce d\dea întregului loc un aspect foarte pl\cut [i plin de via]\»12. zugr\vit într-o manier\ fantezist\. Thomas Thornton g\sea c\ Bucure[tiul [i Ia[ul ar\tau «mai degrab\ ca ni[te sate mari decât cum erau menite s\ arate. Construit în 1808. O gravur\ din secolul al XVII-lea intitulat\ «Prospekt der Stadt Bukarest in der Wallachey» ne înf\]i[eaz\ un ora[ compact. structurile defensive. care ne spune mai multe despre felul în care era perceput ora[ul medieval. ca ni[te re[edin]e guvernamentale adic\.Singurul de acest tip care s-a mai p\strat [i. Târgului de Jos. caravanseraiuri [i b\i publice.000 conform unui recens\mânt din acea vreme. înf\]i[eaz\ în centru un râu mare. care au un aspect dintre cele mai jalnice»13. nesuportând compara]ie. i s-au ad\ugat mai întâi Târgul de Sus [i apoi Târgul Cucului în jurul bisericii Sf. iar popula]ia avea o densitate redus\. ca un fel de San 24 . Gheorghe Nou. o serie de gravuri reprezentând Bucure[tiul. împrejmuite de cur]i [i gr\dini întinse. al mân\stirilor [i al caravanseraiurilor. La începutul secolului al XIX-lea. casele fiind «izolate unele de altele ca ni[te insule. acareturile. La sfâr[itul secolului al XVII-lea. chiar atunci când existau rivali mai impun\tori. a descris Bucure[tiul ca având «o form\ aproape circular\. în consecin]\. delega]ia care a alc\tuit textul Tratatului de pace de la Bucure[ti. hanul a g\zduit patru ani mai târziu. Începând cu veacul al XVI-lea. În decursul secolului. datorit\ proiectului s\u unitar [i compact. În amândou\ ora[ele deopotriv\. printre altele. ora[ul era foarte întins. de sc\ri ce coboar\ în cascad\. Fiindc\ turcii interziseser\ construirea de fortifica]ii în ora[. ele ofer\ un contrast dureros cu locuin]ele oamenilor de rând. secretar italian al lui Constantin Brâncoveanu. în Bucure[ti mai erau multe mân\stiri [i biserici. se ceda Basarabia Rusiei. [i cu balustrade continue întrerupte doar. în ce prive[te palatele boiere[ti. prin care. Antonio del Chiaro. în general v\zut de pe Dealul Spirii din sudul ora[ului. grajdurile [i livada sa proprie. adesea. ceea ce a [i r\mas pân\ în ziua de ast\zi. num\rul ghildelor se dublase.

cu cl\diri înghesuite între care se disting. destul de apropiate unul de cel\lalt. Gheorghe Vechi. [iruri de case cu frontoane. foarte înalt. Mai pot fi înc\ v\zute. sugereaz\ c\ pericolul cel mai mare [i mai constant era reprezentat de turci. Bineîn]eles. dinspre sud.Gimignano nordic. de la începutul secolului al XVIII-lea. cu un turn p\trat amintind de Campanila de la San Marco din Vene]ia. O mas\ mai impresionant\ [i mai dens\ de cl\diri. descoperim în prim-planul gravurii o tab\r\ a armatei turce[ti. ducând la Curtea Veche. Existau. în timp ce un turn de paz\ ortogonal. Pân\ ce a fost t\iat\ Calea Victoriei. Într-un mod mai plauzibil sunt prezentate cele dou\ drumuri de acces. ducând la biserica Sf. ultima fiind cea urmat\ întotdeauna de domnii fanario]i [i de trimi[ii sultanului care veneau la Bucure[ti de la Constantinopol. în nordul ora[ului – un lan] de mun]i gola[i unde se afl\ de fapt un al doilea curs de ap\. având trei sau patru etaje. [i Calea {erban Vod\. dinspre sud: Calea Rahovei. dou\ c\i principale de acces. marcheaz\ pozi]ia cur]ii domne[ti. fiecare traversând râul peste un pod simplu de lemn [i ducând la o poart\ a ora[ului. predominante. de fapt. Cel mai fantastic dintre toate este peisajul din fundal. înf\]i[eaz\ ora[ul complet încercuit de ziduri [i turnuri crenelate. precum [i turnuri în form\ de minaret împodobite cu simbolul islamic al semilunii. Sfânta Ecaterina se ridic\ pe locul unei mân\stiri din secolul al 25 . dou\ biserici având o importan]\ mai degrab\ istoric\ decât artistic\. O alt\ gravur\. în segmentul ini]ial al acestei str\zi. f\când parte din sistemul defensiv de metereze [i bastioane ce împrejmuie[te ora[ul. Calea {erban Vod\ a fost cea mai important\ strad\ [i una dintre cele cinci artere principale ale vechiului Bucure[ti.

alc\tuit\ dintr-o curte imens\. Înaintea lui Nicolae Mavrocordat. Mavrocordat a continuat lucr\rile vreme de al]i trei ani [i în 1722 a terminat mân\stirea. traversa biserica mân\stirii. Constantin Hangerli (17971799). familia Cantacuzino [i Constantin Brâncoveanu. ascuns\ de pomi. pe latura de est a str\zii. se afl\ una din cele mai mari biserici din Bucure[ti. sub conducerea generalului Stainville. Fiind re[edin]a sa favorit\. Scarlat Ghica este îngropat în biseric\ împreun\ cu al]i trei domni fanario]i: Nicolae Mavrogheni (1786-1790). împrejmuit\ de mai multe rânduri de cl\diri monahale [i laice. [i ultimul domnitor fanariot. Începute în 1716. în zona str\zii Doamnei [i a C\ii Victoriei. De[i fuseser\ folosite drept închisoare vreme de mai bine de o sut\ de ani. a fost în 26 . [i se prelungea pân\ la capela din zidul dinspre r\s\rit. Alexandru Ghica (1766-1768). inclusiv o re[edin]\ domneasc\ în col]ul dinspre nord-vest. P\r\sit dup\ Revolu]ia rus\. A fost construit\ în dou\ etape. întemni]ându-l la Sibiu.XVI-lea în apropierea locului unde. a fost descris\ drept cel mai mare complex arhitectonic mân\stiresc din veacul al XVIII-lea din sud-estul Europei. situat\ în zidul dinspre apus. Axul dominant al mân\stirii pornea de la poarta de intrare. Biserica actual\ a fost construit\ în 1774 de so]ia domnitorului Alexandru Ipsilanti. Domnitorul {erban Cantacuzino [ia construit un palat în 1678. În apropiere. demolat\ în 1985 din ordinul lui Ceau[escu sub pretextul necesit\]ii amplas\rii pe acel loc a unui nou palat de justi]ie. palatul a fost permanent folosit pe durata domniei lui de zece ani. Ea se înal]\ pe locul unei biserici mai vechi. o dat\ în plus. Restaurat [i transformat mul]i ani mai târziu. Reînsc\unat în 1719. pe un teren ce-i apar]inea în Târgul de Jos. scena unor fascinante evenimente politice [i mondene. anul urc\rii sale pe tron. datorit\ r\zboiului austro-turc din 1716-1718. amplasat\ în mijlocul cur]ii. construit\ de domnitorul Scarlat Ghica (1758-1761 [i 1765-1766) [i de fiul s\u. lucr\rile au fost întrerupte vreme de trei ani când armata austriac\. amândoi executa]i conform ordinelor venite de la Constantinopol. a c\rui mam\ era o Cantacuzin\. O str\lucit\ excep]ie este Nicolae Mavrocordat care a construit mân\stirea V\c\re[ti la circa cinci kilometri sud de ora[ [i în timpul domniei c\ruia au fost construite bisericile Cre]ulescu (1720-1722) pe Calea Victoriei [i Stavropoleos (1724) pe strada Stavropoleos. o cl\dire complet autonom\. construit\ între 1852 [i 1858 în stil neoroman. Mân\stirea V\c\re[ti. Alexandru {utzu (1818-1821). a intrat în Bucure[ti [i l-a luat prizonier pe Mavrocordat. Domnia unui prin] fanariot era de obicei prea scurt\ pentru ca el s\ poat\ întreprinde un program de construc]ii mai amplu. Ecaterina. în 1631. fuseser\ mari ctitori. în consecin]\. cl\dirile mân\stirii fuseser\ restaurate mai înainte ca ordinul final de demolare s\ fi fost dat. Sfântul Spiridon Nou. aga Matei din Brâncoveni i-a înfrânt pe boierii domnitorului Leon Tom[a [i a urcat pe tronul ]\rii sub numele de Matei Basarab. a devenit sediul Lega]iei ruse[ti dup\ r\zboiul de Independen]\ [i. dar la scurt timp de la moartea sa a c\zut în paragin\. fiind apoi restaurat\ dup\ marele foc din 1847.

iar mai recent re[edin]a permanent\. Câ]iva ani mai târziu. al râului Dâmbovi]a. dup\ Unire. ad\ugând o sal\ mare. arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordic\ în stil na]ional romantic. ce avea deja o vechime de o sut\ de ani. Pân\ în 1984. de o deosebit\ importan]\ a fost. Planul bis- 27 . a fost d\râmat\ vechea re[edin]\ domneasc\ [i înlocuit\ cu o cl\dire mai majestuoas\. cu o teras\ deasupra [i dou\ încânt\toare foi[oare cu coloane. Ast\zi poart\ numele de Palatul Cotroceni.cele din urm\ vândut de c\tre URSS [i în final demolat. [i pentru el [i so]ia lui. în cea de a a doua curte a mân\stirii Cotroceni se în\l]a biserica mân\stirii. f\r\ îndoial\. Chiar de la început mân\stirea includea o re[edin]\ domneasc\ unde domnitorul [i suita sa se retr\geau pentru odihn\ sau refugiu ori pentru c\ re[edin]ele domne[ti din centrul ora[ului nu mai erau locuibile. astronomia. reconstruit\ de Brâncoveanu pe un teren unde se afla o funda]ie din secolul al XVI-lea [i luându-[i numele de la o mân\stire de lâng\ Ierusalim c\reia îi fusese închinat\. dintre care unul era replica faimosului foi[or de la mân\stirea Hurez. proiectat\ de arhitectul francez Paul Gottereau în stil clasic vene]ian. al c\rei cel mai important rezultat a fost tip\rirea în 1688 a primei Biblii în limba român\. situat\ pe un deal ce constituie o parte din malul sudic. abrupt. cât [i Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (18661914) – acesta din urm\ pân\ la terminarea castelului Pele[ de la Sinaia în 1880 – au folosit Cotroceniul ca palat de var\. Mân\stirea. în 1935. mân\stirea Cotroceni. [tiin]ele exacte. la sfâr[itul secolului al XVI-lea. în ciuda reorganiz\rii întreprinse de Alexandru Ipsilanti. început\ în 1679. a fost. era tot ce mai r\m\sese din vechea mân\stire. pentru a permite extinderea str\zii Doamnei. a devenit celebr\ datorit\ [colii care i-a fost asociat\ [i unde puteau fi studiate. Reînsufle]ita Academie Slavon\ avea s\ fie curând dep\[it\ de {coala Greceasc\ a lui Brâncoveanu de la mân\stirea Sfântul Sava. ce includeau buc\t\ria veche [i un [ir de chilii boltite. care. Dup\ 1888. viitoarea regin\ Maria a României. mân\stirea a devenit re[edin]\ permanent\ a prin]ului Coroanei. sub patronajul domnitorului. filosofia. devenind. logica. a conduc\torilor statului. retorica. de asemenea. în 1776 – a fost în cele din urm\ demolat\ în 1855 pentru a face loc cl\dirii Universit\]ii (arhitect Alexandru Or\scu) [i pie]ei [i bulevardului ce fuseser\ proiectate. domnitorul a transformat-o într-unul din cele mai importante centre de înv\]\mânt din Balcani. geologia [i limbile str\ine. în spiritul Luminilor. Efecte mai durabile în timp a avut reoganizarea de c\tre {erban Cantacuzino a Academiei Slavone de la Sfântul Gheorghe Vechi. care se afla pe locul actualei Pie]e a Universit\]ii. Cea mai mare ctitorie a lui {erban Cantacuzino. Atât Alexandru Ioan Cuza. Ferdinand. marea ctitorie a lui Brâncoveanu din jude]ul Vâlcea. la circa trei kilometri vest de centrul ora[ului. rena[terea activit\]ii tipografice a capitalei. re[edin]a de var\. în grece[te. în ceea ce mai era înc\. {coala – unde nu s-a ]inut nici un curs în române[te pân\ în 1818. p\durea ce acoperea cea mai mare parte a malului drept al râului. împreun\ cu câteva dintre cl\dirile din preajm\.

dar se [tia c\ Palatul Cotroceni era una din re[edin]ele lui Ceau[escu [i c\ acestuia nu-i pl\ceau bisericile.. a ctitorit Biserica Doamnei care se mai p\streaz\ înc\ [i în ziua de ast\zi. Paul de Alep. mai târziu. cit. În 25 aprilie 1984 s-a dat ordinul de demolare a bisericii. a[a încât biserica ar putea fi recl\dit\ cu p\strarea unui destul de mare grad de autenticitate. so]ia lui {erban Cantacuzino. [i a frescelor interioare din care s-au mai p\strat doar fragmente. Intrarea în biseric\ era format\ de un pridvor cu arcade care se întindea pe toat\ l\]imea pronaosului. Din fericire.ericii era alc\tuit dintr-un naos treflat peste care se în\l]a o turl\ central\ boltit\. op. numerotând [i depozitând toate fragmentele de zid\rie. p. arhitect Petre Antonescu). Mihai. . 14 15 Paul de Alep. în prezent Banca Român\ de Investi]ii. În 1683. cit. în apropierea locului unde sa aflat palatului domnitorului [i peste drum de edificiul în stil na]ional romantic al B\ncii Marmoro[-Blank (1915 – 1923. cit. mai joas\. arhitectul care a fost îns\rcinat cu opera]iunea a desf\cut biserica în buc\]i cu o grij\ deosebit\. Frumoasele coloane ale pridvorului [i coloanele mai mari care separ\ pridvorul de acces sunt foarte asem\n\toare cu coloanele demolatei biserici Cotroceni. Unul din fra]ii lui {erban Cantacuzino. Maria. care era mare sp\tar. a construit mân\stirea Sinaia (1690) în semn de recuno[tin]\ pentru întoarcerea sa. Nu s-a oferit nici o justificare. Cu excep]ia clopotni]ei de deasupra pronaosului. care a disp\rut de mult\ vreme. biserica s-a conservat bine [i. op. a mamei [i a sorei sale cu bine dintr-o c\l\torie în }ara Sfânt\ [i la mân\stirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. 16 Antonio del Chiaro. op. 27. cu remarcabilul s\u pridvor [i interiorul bine propor]ionat. numele acesteia din urm\ având s\ fie dat noii mân\stiri [i. este foarte reprezentativ\ pentru epoca în care a fost construit\. anul asediului Vienei. [i dintrun larg pronaos dreptunghiular în care dou\sprezece coloane de piatr\ cu ornamente sculptate sus]ineau o a doua turl\.

De[i e imposibil de explicat. Se presupune c\ me[terul stucator care a lucrat la biserica Fundenii Doamnei s-a ocupat [i de decorarea cu stucatur\ cu motive florale la Palatul Potlogi. la vreo patruzeci de kilometri sud de Bucure[ti. una dintre re[edin]ele de la ]ar\ construite în împrejurimile Bucure[tiului de echipa de me[teri constructori alc\tuit\ de Constantin Brâncoveanu în acest scop. nepotul lui Constantin. drept «un palat f\r\ egal în lume. «mai frumos decât orice altceva în ora[». pe la 1670.. d\râmarea turnului fiind justificat\ de deschiderea noului bulevard. la [apte kilometri nord-est de ora[. de asemenea. a 17 18 Antonio del Chiaro. Cl\dirile spitalului pe care le vedem ast\zi. În Bucure[ti. O parte din aceast\ re[edin]\ mai poate fi v\zut\ înc\ la Here[ti. una dintre primele re[edin]e fiind cea a lui Udri[te N\sturel. ax\ care nu a fost definitivat\ decât dup\ primul r\zboi mondial. incluzând bulevardele Lasc\r Catargiu. este unul dintre cele mai frumoase exemplare de arhitectur\ valah\ din secolul al XVII-lea. Lewis Mumford. 362. influen]a persan\ este neîndoielnic\ [i poate fi identificat\ în florile. cumnatul lui Neagoe Basarab. p. 1961. Biserica Fundenii Doamnei este extraordinar\ – [i probabil unic\ – datorit\ celor [aptesprezece panouri stucate în relief care îi orneaz\ pere]ii exteriori. Splendoarea acesteia l-a uimit pe Paul de Alep care a considerat palatul. cit. livezile [i gr\dinile de legume. Marele paharnic Constantin Cantacuzino. construit atât pe din\untru cât [i pe dinafar\ în piatr\ [lefuit\»14. B\lcescu [i Br\tianu. pe malul de r\s\rit al lacului Pantelimon. boierii mai importan]i se apucaser\ s\-[i construias\ re[edin]e personale la ]ar\. la vest de Ploie[ti. fântânile [i mai ales palatul absolut unic care reprezint\ subiectele acestor decora]iuni. sp\tarul a fundat în 1695 Spitalul Col]ea [i biserica de pe Bulevardul Br\tianu (fost Col]ea). ast\zi doar r\m\[i]a unei ruine. descris\ de Paul de Alep. Pârvu. apa fiind adus\ de la râu cu ajutorul unor mecanisme [i al unui sistem de canale prin care puteau fi irigate.ora[ului care s-a dezvoltat în jurul ei. sunt rezultatul unei recl\diri [i extinderi. Magheru. p\s\rile. Penguin Books. a spitalului original. avea o proprietate întins\ la Filipe[tii de Târg. p. The City in History. tat\l lui {erban [i Mihai. 27. camerele sale numeroase fiind «concepute [i ornamentate în stilul palatelor de la Constantinopol» cu posibilitatea de «a face minunate b\i fierbin]i în splendidele sc\ld\toare de marmur\»15. panourile dinspre nord fiind serios afectate de condi]iile de clim\ nefavorabile. care studiase la Constantinopol. Biserica spitalului. care a v\zut-o pe vremea când era nou\. cu un remarcabil portal baroc [i cu un pridvor cu totul deosebit în bol]ile [i arcadele c\ruia se mai p\streaz\ înc\ un num\r de fresce interesante. iar în 1699 excep]ionala biseric\ Fundenii Doamnei. 29 . în satul Fundeni. parte a axei nord-sud a ora[ului. cu excep]ia poate a Fran]ei. în 1888. construit\ pe locul unei foste biserici de lemn. Înc\ din prima jum\tate a secolului al XIV-lea. Tot atunci a fost demolat [i Turnul Col]ei – una dintre cele mai des reprezentate embleme ale ora[ului – a c\rui parte superioar\ se n\ruise la cutremurul de la 1812. În apropiere de M\gureni. op. grupate în jurul unei cur]i întinse.

iar „credin]a“. sau direct din Italia. îns\ [i aceasta este azi în ruine. palatul redevenind locuin]\ precum [i centru de activitate monden\ [i politic\. Mogo[oaea a devenit o vreme caravanserai. De[i Bucure[tiul la sfrâr[itul fazei medievale a istoriei sale se adapta realit\]ii în m\sura în care «religia».17 Marea schimbare care s-a produs în timpul domniei lui Brâncoveanu a fost punerea în aplicare a principiilor clasice în proiectare [i planificare. În fa]a palatului se întindea o gr\din\ pe care del Chiaro a descris-o ca fiind «foarte frumoas\. cu scara principal\ din marmur\». sub regimul comunist. cu o clopot19 Dana Harhoiu. împrejmuit\ din trei laturi de ziduri înalte (latura dinspre lac fiind l\sat\ deschis\). Antonio del Chiaro scrie cu mândrie – [i deloc surprinz\tor – c\ «palatul a fost construit în întregime din piatr\. de c\tre George [i Martha Bibescu. Ea este deosebit de clar\ în simetria [i ordinea ce pot fi remarcate la palatele de la Potlogi. sala tronului. boltite. Mogo[oaea. „creditului“»18. dar de c\tre boieri. dup\ cum scrie Lewis Mumford. au continuat s\ fie construite biserici noi sub fanario]i. dar bine propor]ionat\. de form\ p\trat\ [i proiectat\ cu bunul gust al unui italian». prin Rusia lui Petru cel Mare.construit [i el o re[edin]\ de familie. dup\ primul r\zboi mondial. Continuat\ de fiul s\u Nicolae. avea un [ir de coloane chiar în mijloc. dar una din laturile sale mai lungi se deschide c\tre peisajul îndep\rtat de care este legat\ printr-o serie de terase care coboar\ c\tre lac. O prim\ încercare de restaurare a fost f\cut\ de domnitorul Gheorghe Bibescu în 1850. Aceast\ influen]\ se poate s\ fi venit prin Fran]a lui Ludovic al XIV-lea. Doice[ti [i Mogo[oaea. de dimensiuni apreciabile. la intersec]ia str\zilor Mântuleasa [i Negustori. în vreme ce mai înainte palatele domne[ti f\ceau parte din structurile incintei. statul a confiscat proprietatea. op. transformând palatul în muzeu. negustori sau preo]i mai degrab\ decât de c\tre domnitori [i adesea în zone aflate în secolul al XVIII-lea în afara grani]elor ora[ului. cit. În timpul r\zboiului ruso-turc din 1769-1774 a fost grav avariat\ atunci când trupele ruse[ti au ocupat Bucure[tiul. Domenico Rupolo. cu concursul unui arhitect vene]ian. Un exemplu este biserica Mântuleasa. modific\rile [i extinderile aduse Cur]ii Vechi de c\tre Constantin Brâncoveanu au fost deosebit de apreciate de contemporanii s\i. este singurul care a supravie]uit mai mult sau mai pu]in în întregime. substan]a spiritual\ tinzând s\ se piard\ o dat\ cu îns\[i dezvoltarea ora[ului. Brâncoveanu abia de a apucat s\ stea doisprezece ani în noul s\u palat somptuos înainte de a fi detronat. a c\rui construc]ie a început în 1700. acesta mo[tenind palatul prin c\s\toria sa cu o Brâncoveanc\. Dintre toate palatele lui Brâncoveanu. o cl\dire mic\. 30 . Este prima oar\ când palatul se ridic\ în mijlocul a ceea ce ini]ial a fost o curte dreptunghiular\ vast\.16 Palatul includea câteva s\li mari. dintre care una. La Bucure[ti. restaurarea a fost în cele din urm\ încheiat\. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial. «f\cea loc comer]ului. Nu numai c\ palatul este acum complet deta[at. cu ajutorul unui arhitect francez.

construit\ în 1777 [i numit\ dup\ ctitorul ei. Biserica Manea Brutaru. de c\tre c\lug\rul grec Ioanichie. a patra construc]ie pe acest loc. a fost reconstruit\ pentru a treia oar\ de c\tre so]ia lui Grigore. început\ în 1755. în Calea Grivi]ei. Construit\ în 1724. cit. starostele breslei brutarilor. op. Safta. construind aceast\ biseric\ în locul unde î[i ducea oile 20 21 Gheorghe Crutzescu. cu cinci turle. biserica Mavrogheni. p. în strada Monet\riei. pe malul drept al Dâmbovi]ei. [i a c\rei construc]ie. construit\ în 1734 de Manta Precupe]ul. Mai este [i micu]a [i încânt\toarea biseric\ Stejar în apropierea intersec]iei dintre str\zile Câmpineanu [i Luteran\. lateral fa]\ de Bulevardul Kiseleff. construit\ în 1743 de T\nase C\pitanul [i restaurat\ de Regele Carol I cu inten]ia de a o transforma în capel\ regal\. a fost de dou\ ori întrerupt\ de r\zboaiele ruso-austro-turce. p. op.. potrivit legendei. 31 . în spatele fostului Palat Regal. de c\tre domnitorul Nicolae Mavrogheni în 1789. ridicat între 1881 [i 1888 în stil na]ional-romantic de c\tre Alexandru Or\scu. situat\ într-o gr\din\ spa]ioas\ la cap\tul dinspre r\s\rit a ceea ce ast\zi a devenit strada Sfin]ii Apostoli. nu lipsit de inspira]ie. Ar fi de neconceput s\ omitem într-un eseu dedicat Bucure[tiului biserica Bucur. dreptunghiular. B\la[a. dar care a fost. cu clopotni]a sa separat\. Biserica preferat\ a aristocra]iei era Domni]a B\la[a.. care este tot ce a mai r\mas din str\lucita curte a proetului-boier En\chi]\ V\c\rescu. Biserica pe care o vedem ast\zi. construit\ între 1741 [i 1744 de mitropolitul Neofit cu bani l\sa]i în acest scop de negustorul Maxim Lupe]u. Gheorghe Crutzescu. anul în care trupele austriece comandate de prin]ul Frederick de Saxa-Coburg au ocupat Bucure[tiul. biserica Sf. Sau mai exist\. Prima biseric\ de pe acest loc a fost îns\ construit\ în 1751 de c\tre fiica lui Brâncoveanu. Dintre bisericile construite în afara grani]elor ora[ului. Elefterie Vechi. pe care îns\ a proiectat-o. a fost reconstruit\ în 1831 de banul Grigore Brâncoveanu dar. a fondat Bucure[tiul la sfâr[itul secolului al XIV-lea. biserica fiind capela privat\ a cur]ii. de c\r\mid\. fie numai [i pentru asocierea ei cu ciobanul Bucur care. în stil Paladian. a fost extins\ în 1730 prin ad\ugirea unui pridvor minu]ios decorat [i a unor abside laterale. arhitectul care a fost îns\rcinat [i cu construirea Universit\]ii. pe strada cu acela[i nume. trei merit\ men]ionate: Sf. este un edificiu înalt. al c\rui nume se referea la o îndeletnicire negu]\toreasc\ disp\rut\ de mult\ vreme. în plan simplu. împreun\ cu o re[edin]\ domneasc\ [i o gr\din\ frumoas\ din care nu s-a mai p\strat nimic. cit. de asemenea. înaintea construirii noului centru al lui Ceau[escu. datorit\ faptului c\ s-a pr\bu[it la cutremurul din 1838. la jum\tatea drumului c\tre Cotroceni. construit\. Cea mai îndr\git\ [i cea mai frumos ornamentat\ dintre bisericile secolului al XVIIIlea a fost [i r\mâne biserica Stavropoleos. Nicolae de la B\neasa. 28. drept capel\ a hanului s\u.ni]\ elegant\ [i frumoase fresce interioare. pentru a fi în cele din urm\ încheiat\ în 1792. 47. por]iunea de început a C\ii Rahovei.

cu un pridvor impun\tor. Biserica n-a fost construit\ pe lâng\ vreun han. Exist\ str\zi care se numesc Apele Vii. [i biserica Cre]ulescu. aflat\ în imediata apropiere. izvor. din care s-a p\strat o parte pân\ în 1939. dou\ turle [i ziduri de c\r\mid\ decorate cu mult\ fine]e cu panouri [i bolte false. care a înlocuit faimoasa biseric\ S\rindari construit\ în epoca lui Matei 32 . Este într-adev\r axiomatic faptul c\ un ora[ poate supravie]ui [i înflori doar dac\ are acces la o surs\ adecvat\ de ap\ curat\. Preaplinul Bucure[tiului din acest punct de vedere este reflectat în numeroasele toponime care au în compunere cuvinte ca ap\. Pu]ul cu Plopi [i mai sunt multe altele purtând nume asem\n\toare. o construc]ie monumental\ neoclasic\ ridicat\ în 1912 conform planurilor lui D. n-a dus niciodat\ lips\ de ap\. Doneaud. r\mâne un monument de o deosebit\ valoare artistic\. precum [i în ciuda pagubelor ireparabile produse ambientului s\u de c\tre noul centru al Bucure[tiului. care pare a face parte dintr-un sat mai degrab\ decât din capitala unei ]\ri. cu capela. unde a fost construit\ o cas\ sinodal\ în a doua decad\ a secolului al XX-lea. cu sensul de structur\ construit\ pentru aprovizionarea neîntrerupt\ cu ap\ de b\ut. fondat\ la 1714 de mitropolitul Antim Ivireanu. destinat a vedea materializarea unei energii superioare în devenirea cosmic\ a acestui loc». cu impresionanta sa poart\ de intrare cu clopotni]\. U. pu]. cu cele cinci v\i de râuri ale sale. amintind prezen]a în trecut a unei fântâni. ceea ce a permis bisericii s\ se transforme în mân\stire dup\ vreo patruzeci de ani. Manolescu. Pu]ul de Piatr\.19 Bisericu]a. construit\ între 1720 [i 1722 de vornicul Iordache Cre]ulescu. Dana Harhoiu a subliniat faptul c\ romantismul secolului al XIX-lea a fost cel care a f\cut leg\tura între aceast\ legend\ [i existen]a pastoral\ a românilor [i c\ a fost nevoie de perspectiva mitic\ [i religioas\ a lui Mircea Eliade pentru a restabili dimensiunea mitic\ a acestei tradi]ii [i a-l considera pe «Bucur drept un precursor. amândou\ bine alimentate de izvoare. cu Colentina [i Dâmbovi]a. cu chiliile [i cu buc\t\riile sale dispuse simetric. Una din bisericile d\râmate de Ceau[escu se chema Izvorul T\m\duirii [i se g\sea pe strada Pu]ul cu Ap\ Rece. În ciuda pierderii zidului s\u dinspre apus [i a celei mai mari p\r]i din zidul dinspre nord. dotat cu în]elegerea semnelor. aliniat\ împreun\ cu biserica de-a lungul aceleia[i axe centrale. cu excep]ionala sa sculptur\ în piatr\. Ludovic Kreutchely. într-un loc ce se numea «Pu]ul cu zale». Biserica Cre]ulescu a fost construit\ la ceea ce era pe vremea aceea «poarta» de nord a ora[ului. Bucure[tiul. În 1822 consulul prusac la Bucure[ti. Fântânica. {tef\nescu [i E. Biserica Cre]ulescu este extrem de bine propor]ionat\. a fost de fapt construit\ în 1743 drept capel\ a cimitirului mân\stirii Radu Vod\. dar ctitorul ei a zidit câteva case prin preajm\. mân\stirea Antim.la p\scut. Cele mai frumoase dintre bisericile secolului al XVIII-lea sunt [i cele mai vechi: biserica mân\stirii Antim. Fântâna modern\ din fa]a cl\dirii Cercului Miliar la col]ul Bulevardului Elisabeta cu Calea Victoriei. pârâu [i în special fântân\. g\se[te biserica împrejmuit\ de un han mare.

inginerii [i cartografii austrieci [i ru[i au fost cei dintâi care. iar por]iunea central\. uneori. R\zboaiele au îns\. Her\str\u. ca [i incendiile. mult mai am\nun]ite. }evile pentru alimentarea cu ap\ au fost instalate dup\ r\zboiul de Independen]\ de c\tre inginerul elve]ian B. Exist\ posibilitatea. [i. Tei. R\zboaiele. dac\ num\r\m [i Revolu]ia de la 1848. o latur\ pozitiv\. cu începere din perioada interbelic\ [i continuând dup\ al doilea r\zboi mondial. [i care a r\mas în continuare sub p\mânt. an în care a fost început\ canalizarea Dâmbovi]ei în interiorul ora[ului.Basarab. Rusia. Austria [i Principatele în diferite variante de alian]e. Tratatul de pace de la Adrianopol din 1829 a confirmat autonomia administrativ\ a principatelor. a cur]ii lui Brâncoveanu [i a atâtor evenimente pline de fast princiar va r\mâne de acum de-a pururi un canal de scurgere». Por]iunea de râu dintre Pia]a Na]iunilor Unite [i Pia]a Unirii a fost acoperit\ înaintea celui de-al doilea r\zboi mondial. a Cur]ii Arse. a fost în\l]at\ în 1800 la intersec]ia dintre Calea Victoriei [i strada General Berthelot. atr\gând comentariul c\ «acest râu[or blestemat care a fost la vremea lui oglinda Cur]ii Vechi. ridicat\ tot de el. apoi austriecii în 1789. Aceast\ vale a fost transformat\. lucr\rile debutând în 1884 [i încheindu-se în 1888. pe Dâmbovi]a a fost construit un baraj [i s-a format un lac de acumulare cam la cinci kilometri în amonte.21 Totu[i. cum ar fi cel al maiorului Borro]în. în ceea ce prive[te Bucure[tiul. În cei dou\ sute de ani dintre al doilea asediu al Vienei în 1683 [i r\zboiul de Independen]\ dintre 1877 [i 1878 au fost. dar a men]inut 33 . Aceste planuri. mai întâi ru[ii în 1770. Urelly Ziegler. într-un lan] de lacuri – Mogo[oaea. al c\rui nume ini]ial a fost strada Fântânei. între 1828 [i 1834. în timpul ocupa]iei ora[ului de c\tre respectivele lor armate. Floreasca. au schi]at primele sale planuri. De[i mai fuseser\ înainte dou\ ocupa]ii ruse[ti. Valea râului Colentina de la nord de ora[ s-a dovedit a fi o centur\ verde care a stabilit în acela[i timp o limit\ natural\ extinderii c\tre nord a ora[ului. O alt\ fântân\. care fusese acoperit\. B\neasa. s\ fie de asemenea scoas\ la vedere. Grivi]a. cu mult\ cheltuial\». Pantelimon [i Colentina – care se constituie într-o minunat\ [i întins\ zon\ de agrement. sub regimul comunist postbelic. [i a adus ap\ în casele câtorva boieri. odihn\ [i sport. reprezint\ o inestimabil\ surs\ de informa]ii [i au pus bazele planific\rii urbanistice. sus]inut\ de desf\[urarea concursului de arhitectur\ «Bucure[ti 2000». ca sec]iunea ce traverseaz\ Pia]a Unirii. se afl\ pe locul uneia dintre cele mai vechi fântâni din Bucure[ti «cu ap\ de izvor adus\ de la mare distan]\. în 1769 [i 1808. precum [i altele ulterioare. nu mai pu]in de zece r\zboaie în care au fost implicate Turcia.20 În 1786 domnitorul Nicolae Mavrogheni a construit fântâna din fa]a bisericii Izvorului T\m\duirii. Str\ule[ti. efectul cel mai de durat\ [i mai pozitiv l-au avut r\zboiul ruso-turc de la 1828-1829 [i ocupa]ia [i administra]ia ruseasc\ în ambele Principate. a fost din nou decopertat\ [i expus\ vederii sub forma unui canal. Ci[meaua Ro[ie. cutremurele [i epidemiile erau evenimente obi[nuite în istoria Bucure[tiului.

Cerin]ele includeau preg\tirea planurilor de cadastru [i stabilirea de limite pentru dezvoltarea ora[ului. cum ar fi c\r\mida sau piatra. când Bucure[tiul a ars vreme de trei zile [i trei nop]i. folosirea unor materiale de construc]ii durabile. pân\ la Pia]a Presei Libere de ast\zi cu monumentala sa cl\dire stalinist\. Cimitirul Bellu. desfiin]a monopolul ghildelor. a c\rui politic\ o continua pe cea a r\posatului s\u ]ar. trebuia s\ ob]in\ o autoriza]ie de la administra]ia ora[ului. a fost deschis la cap\tul de sud al C\ii {erban Vod\ primul [i cel mai mare dintre optsprezece cimitire. Noile m\suri vizând exercitarea unui control asupra materialelor de construc]ii [i cerin]a suplimentar\ de a se demola. care prelunge[te Calea Victoriei c\tre nord. cl\dirile vechi care reprezentau un pericol de incendiu nu au împiedicat izbucnirea marelui pârjol din 1847. în locul materialelor u[oare. jum\tate din ora[ fiind mistuit de fl\c\ri. cadou ce avea s\ fie pus [i mai mult în valoare în anii 1840 [i 1850 de c\tre domnitorii fra]i Gheorghe Bibescu [i Barbu {tirbey. ea a deschis în mod paradoxal [i calea unei deosebit de puternice influen]e occidentale. Câ]iva ani mai târziu.ocupa]ia ruseasc\ pân\ la acoperirea desp\gubirilor de r\zboi. În 1832 generalul conte Pavel Kiseleff. oricine dorea s\ construiasc\. [oseaua a fost un frumos cadou f\cut de ru[i ora[ului. [i. Regulamentul Organic stabilea competen]a general\ a organismelor centrale. 34 . care cerea ca ora[ele s\ instituie organe administrative care s\ le dirijeze dezvoltarea. printr-o zon\ de p\dure. Dac\ ocupa]ia ruseasc\ a înt\rit printre români ideea unit\]ii [i independen]ei. mai departe. cel mai important. încurajând astfel dezvoltarea industriei. având un aspect complet str\in de ora[ [i. Spre deosebire de cl\direa stalinist\. pre[edinte plenipoten]iar al divanurilor Moldovei [i }\rii Române[ti. [i introducea cu sistem unic de impozitare. deschiderea de noi drumuri (de obicei paralele cu arterele deja existente) pentru a u[ura circula]ia tot mai intens\ a vehiculelor. anul unirii Principatelor. prin întinsele gr\dini ce au fost proiectate de arhitectul peisagist german Wilhelm Meyer. În sfâr[it. S-ar putea spune c\ planificarea urbanistic\ propriu-zis\ dateaz\ din vremea Regulamentului Organic. liberalul [i reformatorul Alexandru I. în 1859. crea servicii publice [i specializate având sarcini bine definite. oriunde era posibil. a trasat {oseaua Kiseleff. inflamabile din care erau construite majoritatea vechilor cl\diri ale Bucure[tiului. pân\ la lacurile Her\str\u [i B\neasa. separa justi]ia de administra]ie. cel care între 1850 [i 1852 a conceput în stil romantic englezesc [i frumoasa gr\din\ Ci[migiu. capita]ia.

Gr\dinile publice, parcurile, cimitirele erau toate un element esen]ial din ceea ce la mijlocul secolului al XIX-lea era considerat a fi un ora[ modern. Pe lâng\ {oseaua Kiseleff [i Gr\dina Ci[migiu mai erau Parcul Carol I în partea de nord a ora[ului, proiectat în 1903 de arhitectul peisagist francez Redont [i construit pentru a g\zdui expozi]ia aniversar\ dedicat\ celor patruzeci de ani de domnie ai regelui; Gr\dina Botanic\ de la Cotroceni, realizat\ în anii 1890 [i transformat\ în gr\din\ public\ de arhitectul Octav Doicescu între cele dou\ r\zboaie; [i Parcul Carol al II-lea pe malul lacului Her\str\u, construit în 1936 pentru expozi]ia «Luna Bucure[tilor» din care o parte, Muzeul Satului, s-a permanentizat, extinzându-se foarte mult cu casele [i cur]ile sale ]\r\ne[ti autentice, str\mutate de la locul lor de origine [i reîn\l]ate într-o ambian]\ idilic\. Tot în secolul al XIX-lea a ap\rut [i conceptul de infrastructur\ a ora[ului – drumuri, poduri, scurgere, canalizare etc. – f\cându-se leg\tura între o infrastructur\ solid\ [i s\n\tatea locuitorilor. Activitatea lui Haussmann la Paris a avut o influen]\ direct\ asupra planific\rii Bucure[tiului. Dac\ anii 1850 marcheaz\ începutul istoriei centrului Parisului modern, 1857 este anul în care a fost f\cut la Bucure[ti începutul prin t\ierea Bulevardului Carol I, o parte a arterei est-vest care începe în Pia]a Universit\]ii [i care a fost continuat\ în anii 1870 c\tre vest prin Bulevardul Elisabeta [i în 1890 c\tre est prin Bulevardul Pache Protopopescu. O arter\ similar\, pe direc]ia nord-sud, în linii mari paralel\ cu Calea Victoriei, a fost început\ în 1894 cu por]iunea dreapt\ dinspre nord, dintre Pia]a Roman\ [i Pia]a Victoriei, care se cheam\ Lasc\r Catargiu, [i a fost continuat\ în 1906 cu por]iunile central\ [i de sud – bulevardele Magheru, B\lcescu [i Br\tianu, terminate abia dup\ primul r\zboi mondial, la timp pentru a profita de perioada de mare avânt în construc]ii dintre cele dou\ r\zboaie. Drept rezultat al acestui avânt deosebit, bulevardele Magheru [i B\lcescu prezentau la sfâr[itul perioadei, [i mai prezint\ înc\, o desf\[urare arhitectonic\ unic\ ilustrând mi[carea modernist\ a anilor ‘30. Dac\ Regulamentul Organic de la 1831 a pus bazele planific\rii urbanistice, Focul cel mare de la 1847 a f\cut necesar\ reconstruirea unei mari p\r]i a Bucure[tiului, oferind ocazia genezei unei capitale demne de Principatele Unite (1859), devenite în 1877 o na]iune independent\, iar în 1881 regat. Câteva dintre casele mai impun\toare, construite din zid\rie, au supravie]uit focului. Una dintre acestea a fost casa stolnicului Dinicu Goles22

În 1811, dintr-o popula]ie de 100.000, 3000 lucrau în industrie [i comer].

35

cu (1812-1815), care se în\l]a pe locul unde se afl\ latura de sud a fostului Palat Regal, ast\zi Palat al Republicii [i Muzeu Na]ional de Art\. Casa, cu dou\ etaje, construit\ în stil neoclasic, avea cel pu]in 25 de camere, dintre care una, «salonul», era într-adev\r foarte mare pentru Bucure[tiul de atunci. Cump\rat\ de stat în 1832, casa a devenit palatul domnitorului Alexandru Ghica, ai c\rui succesori, Gheorghe Bibescu [i Alexandru {tirbei, au folosit-o numai pentru festivit\]i, preferând s\ locuiasc\ în continuare în propriile lor case. Atât Alexandru Ioan Cuza cât [i Carol I au f\cut din cas\ re[edin]a lor domneasc\, de[i Carol I, dup\ ce a devenit rege, a considerat necesar s\ construiasc\ primul Palat Regal (1882-1885, arhitect Paul Gottereau), legându-l de cas\ printr-o structur\ boltit\ con]inând un «salon» circular. Dup\ un incendiu în 1927, Palatul Regal a fost complet reconstruit, în form\ de U, dup\ grandioasele planuri în stil Paladian ale lui Nicolae Nenciulescu (1930-1937). Casa lui Dinicu Golescu a devenit palat domnesc mai degrab\ datorit\ pozi]iei decât m\re]iei sale. Mult mai întins [i mai impun\tor amplasat îns\, în afara Bucure[tiului, pe malul lacului Tei, era palatul lui Grigore Dimitrie Ghica, construit în 1822, anul în care Ghica s-a urcat pe tronul }\rii Române[ti ca primul domn p\mântean dup\ mai bine de un secol de domnii fanariote. Asemeni Casei Golescu, Palatul Ghica Tei, a[a cum avea s\ fie denumit, este construit dup\ un plan clasic pur, prin faptul c\ o estrad\ de piatr\ ne[lefuit\ sus]ine un piane nobile împ\r]it în arcade de coloane corintice sprijinind o corni[\ cu frontoane pe p\r]ile laterale. C\tre sfâr[itul domniei sale, în 1833, Ghica a ad\ugat o capel\ construit\ în plan oval, cu patru ni[e adânci în form\ de semicerc pe care se sprijin\ o bolt\ [i un tambur circular. Amâdou\ cl\dirile sunt de inspira]ie occidental\, transpuse parc\ din Apus pe solul românesc în cadrul procesului de occidentalizare care a reprezentat o reac]ie împotriva influen]ei grece[ti preponderente a perioadei fanariote. O cas\ care a supravie]uit incendiului în chiar centrul Bucure[tiului este cea a vornicului Sl\tineanu, pe col]ul str\zii Edgar Quinet cu Calea Victoriei, ast\zi restaurantul Cap[a. În aceast\ cas\, în 1879, în faimosul salon Sl\tineanu, colonia de germani din Bucure[ti, care s\rb\torea victoria armatei prusace asupra francezilor, a fost bombardat\ cu pietre aruncate pe geamurile cl\dirii de demonstran]ii studen]i pro-francezi, incident în urma c\ruia prin]ul prusac Carol I a amenin]at cu abdicarea. Trei ani mai târziu, Grigore Cap[a, care înv\]ase arta culinar\ de la Boissier la Paris, a cump\rat casa [i a transformat-o în confiserie, salon de thé, restaurant [i hotel, confiseria [i salonul devenind nu numai cele mai bune din ora[, dar [i un loc de întâlnire al lumii bune, ceea ce au [i r\mas – a[a cum cititorii lui The Fortunes of War de Olivia Manning î[i amintesc, desigur – pân\ c\tre sfâr[itul celui de-al doilea r\zboi mondial.
23

Grigore Ionescu, Bucure[ti, ghid istoric [i artistic, Bucure[ti 1938, p. 28.

36

Celelalte case de marc\ sc\pate de Focul cel mare sunt cl\direa neogotic\ a Palatului {u]u, ast\zi Muzeul de Istorie a Municipiului Bucure[ti, construit\ în 1833 dup\ planul lui Konrad Schwinck [i Johann Veit peste drum de biserica Col]ei pe Bulevardul Br\tianu; elegantul Palat {tirbei, neoclasic, de pe Calea Victoriei, construit în 1835 dup\ planul arhitectului francez Charles Sanjouand [i restaurat în 1881 de arhitectul austriac Hartmann (care i-a ad\ugat pitorescul turn de pe col]), ale c\rui interioare bine conservate au fost pr\date în 1950 de o gloat\ dement\ a]â]at\ de comuni[ti; de asemenea, construit\ cam tot în aceea[i perioad\ ca [i Palatul {tirbei, Casa Cre]ulescu de pe strada Funda]iei nr. 4, în prezent Muzeul Literaturii Române. Declinul [i, în cele din urm\, dispari]ia hanului au fost rezultatul apari]iei localurilor cu fa]ada la strad\, cafenele [i birturi, dintre care Bucure[tiul num\ra cam 1500 la începutul secolului al XIX-lea [i care s-au înmul]it pe m\sur\ ce se înainta în veacul respectiv, precum [i rezultatul dezvolt\rii industriilor cerii, a postavului [i a hârtiei22. Un exemplu de cafenea din chiar primii ani ai secolului al XIX-lea, care se mai p\streaz\ înc\, este Cafeneau Veche, cu înf\]i[area ei firav\, situat\ la col]ul str\zilor {elari [i Covaci. Pe de alt\ parte, braseria Carul cu bere din strada Stavropoleos, construit\ în 1875 dup\ planurile arhitectului de origine polonez\ Zigfrid Kofczinsky, este o cl\dire neogotic\ solid\ cu interioare contemporane remarcabile, foarte bine conservate. Introducerea iluminatului stradal, un element esen]ial în modernizarea ora[ului, a produs o schimbare covâr[itoare a aspectului str\zilor în timpul nop]ii. Primul sistem de iluminare cu l\mpi cu petrol a fost inaugurat în 1857, iar primii stâlpi pentru l\mpile cu gaz dateaz\ din 1861, o dat\ anterioar\ celei la care au fost introdu[i la Paris sau Berlin. Iluminatul cu gaz a fost pe deplin introdus în 1871 iar cel electric în 1881, anul în care Carol I a fost încoronat rege. Nu e nevoie de prea mult\ imagina]ie ca s\-]i dai seama de diferen]a reprezentat\ de introducerea l\mpilor cu petrol pentru zona în care fusese amplasat recent terminatul [i foarte popularul Teatru Na]ional. Început\ în 1846, pe latura de vest a C\ii Victoriei, între str\zile Matei Milo [i Câmpineanu, construc]ia sa a fost întârziat\ mai întâi de Focul cel mare [i, apoi, de Revolu]ia de la 1848, a[a c\ ea nu a fost încheiat\ pân\ în 1852, marcând începutul unei perioade de avânt într-un ora[ binecunoscut ast\zi pentru teatrul s\u creator [i plin de via]\. Teatrul românesc î[i are r\d\cinile în trupele itinerante de actori din secolul al XVIIIlea [i în teatrul de curte al principilor fanario]i, care au construit în 1818 primul teatru, pu]in mai sus, c\tre nord, pe Calea Victoriei, lâng\ Ci[meaua Ro[ie. Reprezenta]iile, la început în grece[te, erau sus]inute [i la {coala Greceasc\ a mân\stirii Sf. Sava [i la salonul Sl\tineanu. C\p\tând legitimitate prin înfiin]area în 1833 a Societ\]ii Filarmonice [i {colii de Muzic\ [i Art\ Dramatic\, teatrul a cunoscut o mare înflorire. Noul teatru, conceput de arhitectul vienez Josef A. Heft în tradi]ia barocului italian, în plan de potcoav\ [i cu mai multe etaje de loje, a oferit unei capitale ce aspira s\ se modernizeze primul simbol

37

al statutului s\u cultural. Scriind în 1838 despre vechiul Teatru Na]ional, arhitectul [i istoricul de art\ Grigore Ionescu l-a descris ca fiind «pl\cut privirii, cu liniile sale arhitectonice simple, oferind în acela[i timp un contrast puternic prin propor]iile [i frumuse]ea sa, fa]\ de arhitectura uniform\ [i rece a celor dou\ cl\diri imense care îl încadreaz\, Palatul Telefoanelor, de o parte, [i Compania Adriatica, de cealalt\».23 Teatrul a mai supravie]uit câ]iva ani pân\ ce distrugerile provocate de bombardarea Bucure[tiului în 1944 au devenit pretextul pentru demolarea sa complet\ dup\ r\zboi [i înlocuirea lui, în anii ‘70, cu un teatru construit în Pia]a Universit\]ii. Cl\dirile ce l-au încadrat de când au fost construite în anii 1930 se afl\ înc\ acolo. Alte simboluri culturale necesare au fost legate de înv\]\mântul superior [i printre ele se num\r\ cl\diri universitare [i muzee. Impun\torul «palat» al lui Alexandru Or\scu a fost extins de Nicolae Ghica-Bude[ti, între 1912 –1926, pentru a include Facult\]ile de Litere, Filosofie, Teologie, Farmacie [i {tiin]e. Facultatea de Medicin\, înfiin]at\ [i ea în 1856, a fost dotat\ abia în 1903 cu frumosul s\u local propriu, proiectat de arhitectul francez Louis Blanc, la col]ul Bulevardului Carol II cu strada Carol Davilla (ce poart\ numele renumitului medic francez care a fondat facultatea). Instruc]ia arhitec]ilor era prev\zut\ de legea lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care înfiin]a Universitatea, dar pân\ la urm\ a fost înfiin]at\, în 1904, ca o institu]ie separat\ [i paralel\, Academia de Arhitectur\, pentru care Grigore Cerchez a proiectat o cl\dire monumental\ în stil na]ional romantic în strada Biserica Enei, început\ în 1912, dar terminat\ [i ocupat\ de Academie abia în 1927. Cel mai vechi muzeu din Bucure[ti dateaz\ din 1836 [i este Muzeul de Istorie Natural\ «Grigore Antipa» (purtând numele eminentului specialist în istorie natural\, fost director al muzeului). Întemeiat de Alexandru Ghica [i de fratele s\u Grigore, muzeul [i-a început existen]a la {coala de la Sfântul Sava, fiind apoi transferat, când aceasta a fost demolat\, în noua cl\dire a universit\]ii, pân\ în 1906 când, în cele din urm\, a fost mutat în cl\direa alb\ în stil neoclasic, ornamentat\ cu stuc, care se afl\ în Pia]a Victoriei la începutul {oselei Kiseleff. Totu[i, nici o cl\dire sau institu]ie nu a fost mai reprezentativ\ sau nu a întrupat mai deplin aspira]iile culturale [i na]ionale decât Ateneul Român, construit în 1886 dup\ planurile arhitectului francez Albert Galleron pe un teren în Calea Victoriei ce apar]inea familiei V\c\rescu [i pe care se aflase o biseric\ ridicat\ de generalul Mihai Cantacuzino [i oferit\ de el Episcopiei din Râmnicu Vâlcea. Dup\ ce biserica nu a mai fost, locul a devenit cunoscut drept Gr\dina Episcopiei [i, în spatele acestei gr\dini, pe temeliile unei cl\diri de circ pe care Compania Ecvestr\ Român\ o începuse în 1874 dar nu reu[ise s\

24 Palatul Sturdza a fost o cl\dire lipsit\ de frumuse]e, dar de o fantezie extrem\, o adev\rat\ raritate ce n-ar fi trebuit niciodat\ d\râmat\. În locul ei a fost cl\dit noul Minister al Afacerilor Externe, început în 1938 dup\ planurile lui Duiliu Marcu, avariat de bombardamente în timpul r\zboiului, reparat [i terminat dup\ r\zboi, pentru a deveni, câ]iva ani mai târziu, Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. Demolarea vechiului minister [i ridicarea celui nou au reprezentat o parte dintr-un plan m\re] pentru Pia]a Victoriei, care nu s-a înf\ptuit înc\.

38

o termine, a fost ridicat Ateneul cu impozantul s\u portic de intrare în stil ionic [i cupola sa ornat\ în stil Second Empire. Cl\direa este cunoscut\ în primul rând pentru încânt\toarea ei sal\ de concerte (în care primul parlament al României Mari a ratificat unirea cu Basarabia, Transilvania [i Bucovina în 1919), dar ea a fost construit\ [i pentru a ad\posti o bibliotec\ [i colec]ia na]ional\ de art\, mutate între timp în alte sedii. Ar fi imposibil s\ p\r\sim domeniul culturii f\r\ a men]iona Muzeul Na]ional Carol I, cl\direa impun\toare din c\r\mid\ ro[ie în stil na]ional romantic, ce se afl\ lâng\ Muzeul Antipa pe Bulevardul Kiseleff. Proiectat de Nicolae Ghica-Bude[ti, muzeul a fost început în 1912 cu inten]ia de a ad\posti toate colec]iile de art\ popular\ românesc\ din vremuri preistorice pân\ în ziua de azi. Muzeul fiind înc\ neterminat în 1939 (doar trei din cele patru aripi proiectate fuseser\ construite), construc]ia sa a fost încheiat\ de abia în anii 1960, revenindu-se la un stil arhitectural mai simplu [i mai modern. Transformat sub regimul comunist în Muzeul de Istorie al Partidului Comunist, lui i-a fost de curând redat\ destina]ia ini]ial\, devenind Muzeul }\ranului Român. Ca urmare a Unirii [i dup\ fondarea în 1862 a unei democra]ii parlamentare, era nevoie de noi cl\diri pentru a ad\posti noile institu]ii guvernamentale ce începeau s\ apar\ – parlament, ministere, cur]i de justi]ie, prim\rie – precum [i noile servicii publice – po[t\, telefoane, hoteluri [i c\i ferate, companii de gaz [i electricitate. Dealul Patriarhiei, a[a cum am v\zut, era un loc sfânt. El fusese domeniul exclusiv al Bisericii Patriarhiei [i al palatului s\u, o cl\dire lipsit\ de unitate din care cea mai veche parte data de la sfâr[itul secolului al XVII-lea [i începutul celui de-al XVIII-lea (inclusiv capela privat\ a patriarhului, cu frescele sale bine conservate) [i c\reia i-au fost aduse numeroase ad\ugiri între 1850 [i 1875 [i, din nou, între 1930 [i 1935 în stil na]ional romantic (arhitect George Simotta). Bisericii [i palatului de la început, Constantin Brâncoveanu le-a ad\ugat, în 1698, o poart\ cu clopotni]\. Nu exist\ exemplu mai bun pentru declinul sacrului [i al spiritualului decât acceptarea în locul sfânt al Dealului Patriarhiei, a prezen]ei puterii temporale, mai întâi sub forma Divanului Domnesc unde, pe 24 ianuarie 1862, Cuza a proclamat unirea definitiv\ a Principatelor [i a declarat Bucure[tiul capital\ a noii ]\ri, [i în fa]a c\ruia pe 8 iunie a aceluia[i an, Barbu Catargiu, [eful Partidului Conservator, a fost împu[cat când p\r\sea adunarea; [i, mai apoi, sub forma unei impozante cl\diri parlamentare – proiectat\ de arhitectul Dimitrie Maimarolu – care a supravie]uit pân\ în ziua de ast\zi, dar care din 1996 nu mai are nici o func]ie datorit\ mut\rii ambelor Camere ale parlamentului în Casa Republicii din noul centru al lui Ceau[escu. Noile ministere s-au mutat fie în casele marilor boieri, pe m\sur\ ce acestea au devenit disponibile – de pild\ Palatul Sturdza din Pia]a Victoriei (Ministerul Afacerilor Externe)24 [i Casa Gheorghe Vernescu în Calea Victoriei nr. 154 (Ministerul Industriei [i Comer]ului) construit\ dup\ planul lui Ion Mincu, principalul avocat al stilului na]ional romantic; sau a fost comandat\ construc]ia unor noi «palate» special destinate acestor ministere, cum

39

ar fi imensul Minister al Finan]elor de pe col]ul C\ii Victoriei cu Calea Grivi]ei (1883) sau Ministerul Agriculturii, construit în stil francez Renaissance pe col]ul bulevardelor Carol I [i Br\tianu (1896, arhitect Louis Blanc). Tot în stil Renaissance, dar mai sever, este Palatul de Justi]ie, de pe cheiul Dâmbovi]ei, construit între 1890 [i 1895 dup\ planurile arhitectului francez Albert Ballu, fiul marelui eclectic Théodore, a c\rui capodoper\ a fost biserica Trinité de la Paris. Mult mai original\ [i, în acela[i timp una dintre cele mai interesante cl\diri ridicate în ace[ti ani, a fost Prim\ria (1906-1910), oper\ a lui Petre Antonescu, un sus]in\tor de n\dejde al stilului na]ional romantic [i un arhitect influent, mai târziu rector al Academiei de Arhitectur\, unde a educat o întreag\ nou\ genera]ie. Unirea celor dou\ Principate nu numai c\ le-a sporit poten]ialul economic, dar a reprezentat [i un puternic stimulent pentru dezvoltarea [i prop\[irea lor, cu alte cuvinte pentru ceea ce a fost considerat a reprezenta progresul. Dezvoltarea a fost evident\ în primul rând în domeniile industriei [i comer]ului [i în introducerea celor mai moderne metode de transport [i comunica]ie. O dat\ cu înregistrarea oficial\ a produc]iei de petrol brut în 1857 (an în care s-a înfiin]at prima rafin\rie de petrol lâng\ Ploie[ti), }ara Româneasc\ a devenit primul stat din lume cu o produc]ie industrial\ de ]i]ei, extragerea petrolului brut ridicându-se de la doar 275 tone în 1857 la aproape dou\ milioane de tone în 1914. Camera de Comer] a fost înfiin]at\ în 1863 iar un sistem monetar a fost introdus în 1868 (România dobândind astfel propria sa moned\ – leul). Monet\ria Statului a fost inaugurat\ în 1870. În 1880 a fost fondat\ Banca Na]ional\ c\reia i s-a atribuit, cinci ani mai târziu, magnificul sediu, executat la comand\, din strada Lipscani. În urm\torii 30 de ani au fost înfiin]ate circa 170 de institu]ii bancare, dintre care dou\ – Banca de Economii din Calea Victoriei [i Banca Marmoro[-Blank din strada Doamnei – au fost deja amintite. Merit\ de asemenea men]ionat\ Banca Chrissoveloni cu fa]ada spre str\zile Lipscani [i Stavropoleos construit\ dup\ primul r\zboi mondial dup\ planurile Paladiane robuste ale lui G. M. Cantacuzino. În domeniul comunica]iilor, anul 1853 a fost martorul inaugur\rii liniei telegrafice dintre Ia[i [i Viena, iar anul urm\tor cel al construirii liniilor telegrafice dintre Bucure[ti [i Ruse, Bucure[ti [i Bra[ov, Timi[oara [i Bra[ov [i Timi[oara [i Or[ova. În 1862, între Principatele Unite, Austria, Turcia [i Sebia a fost încheiat\ o în]elegere privind serviciile na]ionale telegrafice. Aceasta a fost urmat\, în 1867, de prima conven]ie po[tal\ (cu Rusia) – care prevedea c\ serviciile po[tale de pe teritoriul românesc aveau s\ fie efectuate numai de c\tre Po[ta Român\ – [i, în 1868, de conven]ii po[tale între România [i Austro-Ungaria [i România [i Germania. Aceste progrese extraordinare [i captivante în domeniul comunica]iilor au fost reprezentate de o cl\dire – Palatul Po[telor sau Po[ta Central\. Nici o capital\ european\ în devenire nu-[i putea permite s\ nu aib\ una, [i Bucure[tiul [i-a construit impun\torul «palat» (arhitect Alexandru S\vulescu) între 1894 – 1900 în Calea Victoriei (transformat dup\ al doilea r\zboi mondial în Muzeul Na]ional de Istorie), pe

40

care a dat reprezenta]ii acolo în cea mai mare parte a acelor cincizeci de ani. urmând. Hotelul Athénée Palace. Circul Suhr. Era posibil ca. [i pân\ în 1945 popula]ia 41 . construc]ia a peste 27 de mii de kilometri de drumuri –. de la Suceava [i Boto[ani prin Ploie[ti [i Bucure[ti c\tre vest spre Craiova [i Turnu-Severin. dar f\r\ a avea nevoie de nici o viz\. a c\rei popula]ie a crescut de la doar 36. de la 100. care fusese în mare parte distrus de incendiul din 1847 [i înlocuit de o ampl\ structur\ de lemn ce ad\postea un circ. În 1866 o companie britanic\ (John Trevor Barclay [i John Stainforth) a fost autorizat\ s\ construiasc\ linia de cale ferat\ de la Bucure[ti la Giurgiu.locul Hanului Constantin Vod\. calea ferat\. are meritul de a fi fost prima cl\dire din Bucure[ti la care s-a folosit o structur\ de beton armat. aproape oriunde în Europa. redându-i-se ceva din splendoarea sa original\. A doua jum\tate a secolului al XIX-lea a fost martora dezvolt\rii mijloacelor de transport tradi]ionale – intensificarea naviga]iei fluviale [i maritime. pe uscat. Serbia [i Bulgaria. rata cre[terii s-a accelerat.000 în 1918. prima gar\ a Bucure[tiului. s\ zicem. Popula]ia Bucure[tiului s-a triplat în cei o sut\ de ani care au precedat primul r\zboi mondial.000 în 1920. inaugurarea ei f\cându-se trei ani mai târziu. Hotelul a fost extins în anii 1930 [i în anii 1960. cu cea a Budapestei. reorganizarea porturilor fluviale [i. la încheierea lucr\rilor de la Gara Filaret. construc]ia de sta]ii de cale ferat\. sau adesea anticipând. Prima linie de cale ferat\ de pe teritoriul României a fost construit\ în 1857. urmând apoi conven]ii similare cu AustroUngaria. Tipic pentru acest\ perioad\ de început a fost Hotelul Bulevard de pe Calea Victoriei. Nu e deci surprinz\tor faptul c\ hotelurile au ap\rut în num\r mare.000 în 1821 la 300. Ritz-ul Bucure[tiului. În 1868 a fost adoptat\ o lege care autoriza un consor]iu angloaustriac [i prusac s\ construiasc\ linii de cale ferat\ care s\ uneasc\ toate ora[ele principale ale ]\rii. o construc]ie lipsit\ de distinc]ie [i care a suferit multe modific\ri [i ad\ugiri – a fost inaugurat\ cu ocazia deschiderii liniei ferate Bucure[ti – Ploie[ti [i a începerii oficiale a lucr\rilor la linia Pite[ti – Bucure[ti – Buz\u – Gala]i – Roman. terminat în 1867 dup\ planurile lui Alexandru Oprescu care a proiectat [i cl\direa Universit\]ii [i care este unanim recunoscut drept primul arhitect român. Am observat deja cum Hanul lui Manuc a fost transformat în Hotelul Dacia pe la 1865. În 1872 România a semnat o în]elegere cu Rusia în vederea conect\rii re]elelor de cale ferat\ ale celor dou\ ]\ri. iar recent a fost restaurat. Cei dou\zeci [i cinci de ani ce au precedat primul r\zboi mondial au fost caracteriza]i de o extraordinar\ libertate de mi[care. Tot în 1872 principala sta]ie terminus de cale ferat\ a Bucure[tiului situat\ în Calea Grivi]ei – Gara de Nord. o cre[tere relativ ponderat\ dac\ o compar\m. precum [i a unui mijloc de transport complet nou. de]inând un pa[aport. O dat\ cu f\urirea României Mari [i cu perioada de prosperitate care a urmat. s\ c\l\tore[ti cu trenul. construit mult mai târziu (1912) dup\ planurile arhitectului francez Théophile Bradeau.000 de locuitori în 1813 la 930. confortabil.

care s\ îmbr\]i[eze principiul «înverzirii» cl\dirilor sale continuând în acela[i timp s\-[i «înverzeasc\» spa]iile sale deschise. un ora[ curat în care s\-]i fac\ pl\cere s\ te plimbi. s\ existe o viziune a viitorului ora[. a unui ora[ care poate fi între]inut. mai ales case cu dou\ sau trei etaje [i blocuri adesea proiectate cu mult\ imagina]ie. într-o oarecare m\sur\. cu numeroase spa]ii deschise plantate din bel[ug cu copaci – o adev\rat\ prelungire a autenticului ora[gr\din\ care a fost întotdeuna Bucure[tiul. aceste locuin]e au fost prost construite [i înc\ [i mai prost între]inute. este doar una dintre cele numeroase care reprezint\ mo[tenirea epocii comuniste. nu foarte deosebit\ de cea a Londrei cu blocurile ei construite de Prim\rie în anii ‘60 sau de cea a Parisului cu ale sale locuin]e cu chirie redus\. În general. un ora[ care s\ aprecieze importan]a între]inerii [i cur\]eniei zilnice. care s\-[i respecte. Nu este deloc surprinz\tor c\ regimul postbelic comunist a f\cut din problema locuin]elor una prioritar\. s\-[i restaureze [i s\-[i refoloseasc\ vechile cl\diri [i care. O solu]ie mai bun\ pentru a ie[i din aceast\ situa]ie ar fi s\ li se asigure chiria[ilor posibilit\]i de a-[i cump\ra apartamentele [i s\ se încurajeze formarea de asocia]ii de chiria[i care s\ se îngrijeasc\ de spa]iile comune din interiorul [i din exteriorul cl\dirilor. Problema locuin]elor. demol\rile. mai ales la periferiile ora[ului. Deoarece s-a d\râmat atât de mult. Exist\ cartiere întregi de astfel de locuin]e. Remedierea enormelor daune aduse ora[ului vechi de construirea noului centru al lui Ceau[escu r\mâne cea mai important\ [i mai urgent\ dintre sarcinile numeroase cu care se confrunt\ locuitorii Bucure[tiului. s\ fie un ora[ care s\ aib\ imagina]ia [i spiritul de a-i sprijini pe cei mai buni arti[ti. În române[te de Dan MATEESCU 42 . mai presus de toate. nu reprezint\ o op]iune. care dau aspectul zonei [i au o nevoie acut\ de îmbun\t\]iri. la îndeplinirea acestei sarcini. la 45% ast\zi. Guvernelor democratice orientate c\tre o economie de pia]\ le r\mâne o problem\ dificil\.Bucure[tiului era de aproape un milion. între cele dou\ r\zboaie s-au construit un mare num\r de locuin]e particulare [i. atingând 2. În cei cincicezi de ani de dup\ 1945 popula]ia Bucure[tiului a crescut la mai mult de dublu. proiectan]i urbani[ti [i arhitec]i. a[a cum reiese clar din cre[terea procentajului din întreaga popula]ie a celor care locuiesc în ora[e. de la 21% în 1930. a construit un num\r enorm de blocuri în comunele suburbane sau de-a lungul principalelor artere ale Bucure[tiului.25 milioane. cu excep]ia unor cazuri izolate. ceea ce a avut drept rezultat faptul c\ ora[ul a suferit o extindere apreciabil\ atât c\tre est cât [i c\tre vest. Va fi necesar ca. Pentru a face fa]\ acestei cre[teri. o cre[tere care s-a f\cut în detrimentul satelor. [i publice. invariabil bine planificate.

MITOLOGII BUCURE{TENE .

M\ consider bucure[tean get-beget. el sa temut de foametea ce amenin]a în ceea ce s-a numit «tringhiul mor]ii». impresii din anii ‘90 Trebuie s\ fac mai întâi o m\rturisire care o s\ v\ însp\imânte: ur\sc Bucure[tii!… Ast\zi. F\când media cred c\ pot fi privit ca unul din cei mai vechi bucure[teni! Atunci. Dar s\ v\ lini[tesc îndat\ referindu-m\ la un concept al psihanali[tilor: e vorba de «dragoste–ur\». c\ eram înc\ sub stilul vechi cu calendarul «iulian».NEAGU DJUVARA Amintiri din anii ‘20. Cu toate economiile în bani [i câteVersiune revizuit\ a conferin]ei ]inute în limba francez\ la 24 iunie 1995 la palatul Cantacuzino. c\pitan la Geniu. în cumplita epidemie de grip\ spaniol\. aveam 6 ani – iar indica]ia asta gre[it\ în toate actele mele m\ sup\r\: m\ îmb\trâne[te cu 13 zile. A[a am intrat eu în via]a activ\. cic\ au venit deasupra Bucure[tilor «zeppelinurile» germane cu bombe. nu numai fiindc\ m-am n\scut la Bucure[ti. M-am n\scut la Bucure[ti la 31 august 1916. Iar dinspre mam\ stau [i mai bine: am un document atestând c\ str\mo[ul mamei. ministrul României la Bruxelles. Asta-mi face aproape dou\ veacuri. în 1918. Bucure[ti. 44 . unde se afla taic\-su. refugiat la Le Havre cu guvernul [i curtea belgian\. avea case în Bucure[ti în 1658. În toamna 1917. de «ciud\ din dragoste» (dépit amoureux). Apoi a urmat refugiul în Moldova. bineîn]eles. deci nu în linia întâi a frontului – [i totu[i a murit sub uniform\. Tat\l meu. ]in minte când s-a trecut la calendarul gregorian. dup\ stabilizarea frontului pe linia Foc[ani–N\moloasa–Gala]i. de a coborât lumea îngrozit\ prin pivni]e. sau cum zic fran]uzii. veni]i din mun]ii Pindului acum vreo 220 de ani. între armatele Puterilor Centrale [i haosul care începuse în armata rus\ sub influen]a bol[evicilor. Trei zile dup\ na[terea mea. trei zile dup\ intrarea României în r\zboi împotriva Austro-Ungariei. dar [i fiindc\ am dovezi c\ str\mo[ii mei paterni. ie[it [ef de promo]ie la Politehnica din BerlinCharlottenburg. marele vistier Bunea Gr\di[teanu. în cadrul simpozionului «Another Europe: Bucharest». organizat de Colegiul Noua Europa. [i [ia trimis mica familie c\tre Fran]a. erau deja proprietari în Bucure[ti în 1815. era mobilizat. s\ v\ povestesc romanul meu de dragoste cu ora[ul meu – de dragoste nefericit\. În actele mele scrie 18 august.

liber\ de câteva luni. Cei mai mul]i dintre birjari. era mirosul de b\legar de cal. înconjurul Europei prin Rusia. 4 din strada Gral. Nu. nu mai apar]ineau acelui grup. [i m-am întrebat mult\ vreme cum putea el s\-[i câ[tige pâinea cu ce se g\sea în cele dou\ co[uri? Femeile ie[eau din case. eram acoperit cu un covor care ap\sa greu. mai cu seam\ când îmb\trâneau. membri ai unei secte de scopi]i ritual. La sfâr[itul r\zboiului – tata murise între timp. la 7 noiembrie 1917. v\dit. mai întâi de la Odessa la Petrograd (se rusificase numele de Sankt-Petersburg pe vremea Primului R\zboi Mondial). dup\ fizionomia lor. ]inând pe cap co[ul plin de flori [i o urm\ream cu ochii. dar mai era loc [i pentru cei doi veri[ori. Emanuela Gr\di[teanu.va bijuterii. stil nou. nici mama nici surorile ei. Aveau caii cei mai frumo[i [i tr\surile cele mai lustruite – îi g\seai mai cu seam\ în fa]a intr\rii la Athénée Palace. [i nici vreo cas\ la ]ar\. Praporgescu (lâng\ Biserica Bati[tei. dar mai recuno[teai pe unii. apoi Londra–Paris. dintr-o smucitur\. de pild\ împotriva plo[ni]elor [i p\duchilor. [i cum. trap-trap… apoi strig\tele vânz\torilor ambulan]i – mai întâi olteanul cu cobili]a. Nu erau ca ast\zi zgomote de motoare. {i femeile se mai târguiau cu el! Venea apoi iaurgiul: «Iaurr… Iaurr… Lapte cov\situu…». cu doi cai [i birjarii îmbr\ca]i într-un fel de rochie groas\ de catifea verdeînchis. Norvegia [i pe mare. casa mai exist\ [i acum). din ce în ce mai dep\rtat\: «Hai la garoafe… lalele… anatiitee…» Îmi mai cânt\ [i azi în urechi dup\ atâtea zeci de ani… V-am vorbit adineauri de cai. trap-trap. prin Suedia. {i chemarea se repeta. s\lta cobili]a de pe um\r [i punea co[urile la p\mânt. Dar era mai cu seam\ flor\reasa. ci a stat în seama bunicului pân\ în vara anului 1920. Pe lâng\ câteva c\ru]e. nu aveau destule p\turi. «petrolul lampant». care cobora pân\ la glezne. pân\ în Sco]ia. în salon. De acolo îi luai când vroiai s\ faci «o plimbare la [osea». adic\ la {oseaua Kiseleff. Cum nu mai aveau locuin]\ în Bucure[ti. refugia]i din Rusia în veacul trecut. Atunci m\ sculam în genunchi pe pat [i priveam pe geam cum trecea ]iganca ondulând din [olduri cu fustele-i multicolore. [i diminea]a m\ trezeau zgomotele ora[ului. am tras la o var\ a mamei. pietruit\ [i mai strâmt\ 45 . [i în urma unor aventuri prea lungi ca s\ le povestesc aici. Era lâng\ fereastr\. într-un pat ce mi se p\rea uria[. care vindea zarzavaturi. c\s\torit\ cu colonelul Dimitrie Mavrocordat – oameni care nu în]eleseser\ c\ erau de acum ruina]i [i [edeau întro cas\ cu dou\ etaje la nr. cum am spus – maic\-mea nu s-a întors îndat\ în ]ar\. bineîn]eles. Când ie[eai în strad\. c\ începuse marea expropriere. Caii birjelor sau c\ru]elor. pare-se în condi]ii dramatice. adic\ 25 octombrie stil vechi – de unde numele de «Revolu]ia din octombrie». Era mai întâi ropotul cailor. el. Auzeam de departe strigarea ei melodioas\: «Hai la garoafe… lalele… anatiitee». De acolo am descoperit eu Bucure[tii. [i am amintiri din acel moment r\mase extrem de vii în memoria mea. M\ culcaser\ jos. c\ci mai erau case unde nu p\trunsese electricitatea. Apoi prin Finlanda. Aveau trei fete. Era o uniform\ adus\ de acei muscali. A[a se face c\ am descoperit deodat\ Bucure[tii la vârsta de 4 ani abia împlini]i. am p\r\sit Petrogradul în chiar ziua când preluau puterea bol[evicii. erau mai cu seam\ birjele. cu cing\toare. {i \l cu dou\ bidoane mari de tinichea la capetele cobili]ei: «Gaz-benzin… gaz-benzin…» Gazul era. probabil. iar benzina folosea gospodinelor în fel de fel de scopuri. maic\-mea a întreprins atunci un periplu extraordinar. mirosul dominant nu era ca ast\zi mirosul de benzin\.

eu de 12 ani. l-am în]eles doar târziu. Limba noastr\ a p\strat dovada c\ fuseser\m urbaniza]i acum dou\ mii de ani. Întâmplarea a f\cut ca maic\mea. pe actuala strad\ C. Un copil de 12 ani nu poate avea deodat\ sim]ul arhitecturii. [i Milano. zic. bunicului. trecea un tramvai cu cai. f\r\ o lung\ ucenicie. Eu am crescut. chiar cel însemnat în p\mânt cu o cruce de lemn. pavajul ora[ului. unde mama ne ducea la anumite dat\ s\ ne închin\m la mormântul tatei. dovedind c\ oamenii ]\rii fuseser\ urbaniza]i. îi era o fric\ visceral\ de ma[ini. Bunicului. cum era bunicul meu. pe care îi întâlneai mai rar. s\ aib\ gust în muzic\ sau în pictur\. cât [i globul p\mântesc. Alexandru Djuvara. era capul liniei. În Evul Mediu îns\. Încetul cu încetul îns\ ora[ul s-a schimbat. atât acel pe care-l munce[te ]\ranul. dup\ cum am spus. s\ v\d [i Viena. Tramvaiul oprea înainte de coast\ [i. în Evul Mediu timpuriu. la liceul din Nisa – ea locuind îns\ nu departe într-o mic\ pensiune.A. care v\zuse construirea primelor c\i ferate în ]ar\ (când plecase la studii în Fran]a cu frate-su. Eram a patra genera]ie în linie patern\ care luam contact cu Fran]a. adesea sarcofag de marmur\. Acolo era o coast\ destul de abrupt\. s\-mi dau seama c\ Bucure[tiul era mai altfel decât marile ora[e occidentale.decât ast\zi – dar mai era de partea dreapt\ o pârtie cu nisip rezervat\ c\l\re]ilor. tramvaiul pornea iar. un sat mare care n-a fost niciodat\ înconjurat cu ziduri înalte. Lucrul acesta. mai multe ma[ini. E un fenomen de care trebuie ]inut seama în ceea ce numim «etnogeneza poporului român»: ruralizarea întregului spa]iu daco-roman. le preferau taxiurilor. cum erau la Nisa. [i oamenii mai vârstnici. n-am mai avut ora[e. lucru cu totul remarcabil. {i nu erau numai birjele [i c\ru]ele. la pas. Ora[ul îmi p\rea cu totul normal. e desemnat cu un termen care vine de la latinescul pavimentum. afar\ de ora[ele s\se[ti din Transilvania. în anii 1870. [i care n-a început s\ se urbanizeze decât prin veacul al XVII-lea. nu vedeam de ce ar fi mai frumoase decât str\zile sinuoase. Rosetti (nu [tiu dac\ o chema deja a[a). pe la 16 ani. A trebuit s\ p\r\sesc capitala o prim\ dat\ ca s\ încep s\ compar Bucure[tii cu un ora[ occidental. Birje se g\seau îns\ în mai tot ora[ul. dintr-o curte lateral\ erau adu[i al]i doi cai [i înh\ma]i înaintea celorlal]i. se dusese cu tr\sura pân\ la Lemberg ca s\ ia trenul spre Paris) – tr\ise apoi inven]ia automobilului [i a avionului. care s\ constrâng\ cl\dirile a se lipi una de alta pentru a economisi spa]iul. v\duv\ de r\zboi [i cu mijloace m\surate. dup\ cum nu poate. 46 . erau [i tramvaiele cu cai! Chiar la cap\tul str\zii unde [edeam. }in minte [i tramvaiul care mergea la cimitirul Bellu. înc\ o dat\. ]ara care ne-a servit de c\l\uz\ în procesul nostru de occidentalizare. Dar. Str\zile drepte cu case înalte lipite unele de altele. cu c\su]e neregulate înconjurate de pomi [i gr\dini]e. pe care romanii o ridicau în cinstea mor]ilor. erau înh\ma]i la cel\lalt cap al vagonului [i se pornea înd\r\t. Bucure[tii au fost mai întâi un târg. s\ judece c\ vom fi mai bine crescu]i în str\in\tate într-un internat. A trebuit s\ mai treac\ ani. e c\ p\mântul. Acolo se desh\mau caii. [i Parisul ca. Iar mormântul. frumoasa zidire. {i ceva mai departe. al XVIII-lea. tot ce fusese ora[ roman la noi fusese distrus. {i ne-a b\gat interni. vine de la monumentum. cu patru cai tr\gând din greu. De abia mai târziu am în]eles de ce: în Evul Mediu. n\scut în 1856. Zicea c\ în zilele noastre «automobilul [i avionul au înlocuit ciuma [i holera». fratele meu de 15. [i mai cu seam\ al XIX-lea. Tramvaie electrice.

Au venit apoi c\ru]e. S-au publicat de curând albume de fotografii din anii ‘30. Pe pere]ii marelui salon în care se d\dea recep]ia erau ag\]ate mai multe fotografii m\rite dintr-un asemenea album. scarlatin\. Aveam impresia c\ eram într-un cartier mai periferic. ventuze. marele num\r de magazine [i aspectul lor luxos. Iar când s-a mutat scaunul domnesc la Bucure[ti. strada Dr. c\p\tase un aspect destul de occidental. Apari]ia acestei ma[ini pe caldarâmul nostru bolov\nos a f\cut atunci senza]ie în cartier. {i nu era chiar în strad\. Casa apar]inea unei cucoane. sin- 47 . Lucrul izbitor era. Parc\ am fost bolnav tot timpul în odaia aia. Podul Beilicului. cataplasme cu mu[tar. rotunzi. plin\ de tot felul de lucruri vrai[te. p\stra cu grij\ câteva leg\turi în cercurile de sus. Pe când priveam. de pild\ axa est-vest cu bulevardele Carol [i Elisabeta [i axa nord-sud cu bulevardul Br\tianu. aproape col] cu strada Biserica Amzei. Acum câteva luni eram poftit la o recep]ie dat\ într-un mare restaurant. au ap\rut [i filme din acea epoc\. de un diplomat britanic care pleca definitiv din ]ar\. d\dea în fiecare s\pt\mân\ ni[te primiri pentru copiii oarecum de vârsta fiului s\u Vintilic\. Podul Calicilor etc. Deja în timpul domniei regelui Carol I se tr\seser\ axe mari cu case înalte de stil apusean. îndeosebi pe Calea Victoriei. ligheane. în cartierul Buze[ti. Sergiu. pojar. Sergiu. Fund\tura Dr. Ajung acum la anii 1930. diaree – [i m\ v\d cu toate leacurile b\be[ti la mod\ în vremea aceea: o]et aromatic. chiar înainte de Primul R\zboi Mondial. care avea o cas\ mare pe strada Aurel Vlaicu. bun\oar\ cu familia Br\tianu. întunecoas\. într-o camer\ întunecoas\ la primul etaj. tot pe acelea[i c\r\ri. Cred c\ acolo am f\cut mai toate bolile copil\riei.Dup\ acea prim\ [edere la rudele noastre ne mutaser\m în strada de-i zice ast\zi Christian Tell. zis\ Mi]a Biciclista. printre mla[tini. azi disp\rut\. ci la cap\tul unei fund\turi prost pavate cu bolovani mari. Sergiu. M\ v\d mereu în pat. angine. din «nomenklatura» de atunci. Am aflat mai târziu c\ era vorba de o celebr\ demimonden\ care f\cuse avere [i care avea originalitatea. Dup\ vreun an. Vintil\ Br\tianu. nu [tiu cu ce prilej. chiar când erau orfani de r\zboi ca fra]ii Djuvara: o dat\ pe s\pt\mân\ era lec]ia de gimnastic\ suedez\ [i o dat\ pe s\pt\mân\ lec]ia de dans. {i traseul tot sinuos a r\mas. Dar acest centru al Bucure[tilor. Odat\. gutaperc\. mai popular. Se vor sup\ra poate compatrio]ii mei dac\ voi sugera c\ primele drumuri prin Bucure[tii vechi trebuie s\ fi fost ni[te c\r\ri ale turmelor de oi cu ]apul în frunte. Biata maic\-mea. pe cele mai umblate c\i s-au cl\dit poduri – adev\rate poduri din bârne mari de stejar – de unde numirile Podul Mogo[oaiei. a cump\rat o cas\ mic\ cu un etaj – erau dou\ camere la parter [i dou\ la etaj. dup\ ce putuse mama s\ vând\ bucata de mo[ie ce-i r\m\sese dup\ expropriere. sau din alea mai u[oare. lipite unele de altele – dar acest fost «Podul Mogo[oaiei» î[i p\strase linia sinuoas\. Am foarte proaste amintiri din acea camer\ mare. care încerca totu[i s\ ne men]in\ în ce mai r\mânea din vechea «societate». în fundul cur]ii. apoi [i pe Calea Victoriei alternau de acum vechile case cu numai unul sau dou\ caturi [i case moderne mai înalte. la acea vreme. doamna Br\tianu [i-a trimis limuzina ca s\ ne ia din Fund\tura Dr. apoi tr\suri. de a se plimba cu bicicleta. clistir – tot arsenalul. geamantane. un singur pat mare în care probabil dormeam to]i trei.

A[ dori s\ se publice o culegere de discursuri parlamentare de la sfâr[itul veacului trecut. care avea abia mai mult de un secol de a[a-zis\ occidentalizare. devenit\ european\. în acest ora[. dar corect\. de un corean sau de un indochinez. care adopt\ o nou\ cultur\ î[i ia instinctiv un model (patricienii romani din vremea lui Cezar vorbeau grece[te acas\!). în centru. intrasem prin concurs în Ministerul de Externe în vara anului 1943 – [i o întâmplare oarecum miraculoas\ a f\cut s\ fiu trimis curier diplomatic la Stockholm în chiar diminea]a zilei de 23 august 1944. c\ înainte de era comunist\ bucure[tenii erau to]i descul]i [i zdren]\ro[i. în politic\. ferici]i. Cunosc un Brâncu[i. drept. uitându-se lung. cu cravat\ [i p\l\rie. ceva interesant: o parte r\mas\. o efervescen]\ intelectual\ prodigioas\. Îi spun: din Bucure[ti. probabil.gur. aparent. cucoanele împopo]onate ca de zile mari – se apropie de mine un «galben» îmbr\cat cu o severitate protocolar\. constantinopolitan\ sau balcanic\. la vedere – era atunci. ca s\ compar\m cu limba parlamentarilor de azi! Trec acum la epoca actual\. au adoptat în mod firesc modelul francez. c\ e consilierul Ambasadei Republicii Populare a Chinei – apoi m\ întreab\ de unde [i de când e fotografia. Românul de azi nici nu-[i mai d\ seama c\ aproape trei sferturi din cuvintele pe care le folose[te curent vin din francez\! {i culmea e c\ vorbe[te o româneasc\ mult mai urât\ decât cea a domnilor. un Enescu. 48 . debordând de pe trotuare. putuse în doar dou\-trei genera]ii s\ creeze un asemenea ferment intelectual. spre mai mare asem\nare. to]i bine îmbr\ca]i. A fost în acest ora[. administra]ie. zeci de mii de pietoni de o parte [i de alta. {i nu era european\ numai a[a. A r\mas mut. pe atunci. iar când a preluat ministerul Ana Pauker. uneori tranzitând. îl întreb politicos pe engleze[te din ce ]ar\ vine. o efervescen]\ intelectual\ pe care to]i observatorii nep\rtinitori o recunosc. economie. de la Lisabona la Sankt-Petersburg. cât timp au fost la Minister Niculescu-Buze[ti. repet. Am r\mas trei ani secretar de lega]ie la Stockholm. Îmi r\spunde într-o româneasc\ nazal\. {i mai întâi. cealalt\. Nefiind nici azi în stare s\ deosebesc cu siguran]\ un chinez de un japonez. câ]iva emigran]i. prin italian\ sau direct latin\. Din p\cate. din veacul trecut. în jurul anului 1800. [tiin]\. s\ zicem. î[i g\sea modele u[oare în francez\. vârful vizibil al iceberg-ului [i nici m\car – ci doar o buc\]ic\ din vârf. considera]i prea fran]uzi]i. am putea spune. nu atât din cauza simpatiei pentru Revolu]ia Francez\. un Cioran – dar au fost mul]i r\ma[i necunoscu]i. Ace[ti critici uit\ c\ orice ]ar\ care î[i schimb\ mediul cultural. iar\[i pu]in\ biografie: dup\ aproape trei ani de milit\rie [i r\zboi. în cadrul negocierilor de armisti]iu cu sovieticii. Românii. o poz\ a C\ii Victoriei – luat\ poate într-o zi de s\rb\toare. cu sute de ma[ini lipite una de alta [i mii. Venea apoi [i faptul c\ aveam o limb\ neo-latin\ astfel încât noua limb\ pe care trebuia s\ o invent\m. Bucure[tiul era deci. filosofie. înainte de r\zboi. E fantastic s\ consta]i c\ aceast\ ]ar\. Vi[oianu [i T\t\rescu. cât din faptul c\ limba francez\ [i cultura francez\ erau atunci dominante în Europa. [i nu-[i putea lua ochii de la acest spectacol a mii [i mii de «burghezi» bine îmbr\ca]i [i. Ceea ce e ciudat e c\ aceast\ perioad\ de înflorire româneasc\ venea în urma unei perioade pe care mul]i o consider\ de excesiv\ influen]\ francez\. I se spusese. occidentalii nu pot judeca decât dup\ câ]iva transfugi.

Zidurile cr\pate. ruginite. alimente sau farmaceutice din care aduceau alte organiza]ii umanitare. între timp. conduse de tineri voluntari francezi. pe c\i l\turalnice. mai prost asfaltate. Mai la o parte z\resc o pancart\ de lemn. c\ nu îndr\zneai s\ dep\[e[ti 70 km/h de team\ s\ nu nimere[ti în gropi. [i nimic împrejur. v\dit. A[a se face c\ am descoperit ora[ul meu – a doua oar\ – parc\ alt ora[ – în primele luni din 1990. pe un fel de b\t\tur\ plin\ de scursori de ulei. la singura pomp\ de benzin\. prima impresie despre capitala României. Camionul care era cu noi avea o problem\ de ap\. al c\ror desen arhitectural nu ar fi fost urât. ci ma[ini de scris. geamuri sparte. Ni s-a ar\tat un lavabou jegos.am fost rechemat. dar apa de la robinet nu mai curgea la acea or\ – în schimb. dup\ pu]ine luni. apa prelins\ pe ea desenând [iroaie murdare. [i am început un exil care avea s\ ]in\ 42 de ani. mai r\u decât pe [osele. dar nu ve[minte. Am venit cu patru vehicule. computere. BP. u[i zgâriate. aspectul. apoi scurt timp în Germania [i timp de 23 de ani într-o ]ar\ african\ la sud de Sahara. s-o putem v\rsa în radiator. unde ai de ales între Shell. gunoaie – un aspect dezolant. Iat\. Am revenit în ]ar\ abia dup\ evenimentele din decembrie 1989. Când a trebuit s\ lu\m iar benzin\ ne-am oprit chiar la por]ile Bucure[tilor. Cum îns\. c\ v\zuser\m indicat pe hart\ c\-i autostrad\ între Pite[ti [i Bucure[ti. dintre care un camion. De la început. nu mai fuseser\ zugr\vite de zeci de ani. Intrarea în Bucure[ti pe acolo e una din cele mai urâte. zic. în atmosfera de entuziasm stârnit în Fran]a de zilele din decembrie. cu o s\geat\. nu m-am întors. Largi bulevarde cu case toate la fel. Colectasem. Ne oprim s\ lu\m pe rând benzin\. Eram atunci secretar general al unei institu]ii române[ti din Paris. De prisos s\ adaug c\ multe dintre aceste materiale. când colo. Când vii de pe [oselele din apus cu pompele de benzin\ luminate «a giorno». era jalnic. Total – mai [tiu eu ce – asortate de cele mai multe ori [i cu magazine alimentare [i toate cele – aspectul acestei unice pompe vechi. pentru tinerii no[tri tovar\[i str\ini. Era cumplit. murd\rie. Luându-m\ dup\ s\geat\ am dat de sârm\ ghimpat\. pierdea ap\ din radiator. ajutoare pentru ]ar\. afar\ doar c\ fa]adele caselor. Când dai s\ intri în case. Locul cu pricina era suprimat. strâmt\. încât dup\ zece ani p\reau vechi de o sut\ de ani. canalul fiind astupat. c\ era asfaltul atât de stricat. hârtie [i alte materiale de birou pentru sediile partidelor politice «reînviate» [i pentru universit\]i. «Casa Româneasc\». Am pus o cutie de conserve goal\ dedesubt [i am a[teptat pân\ s-a umplut cu ap\ murdar\. satele mai s\r\c\cioase chiar decât în Ungaria. m\ în[tiin]ase mama c\ eram implicat în procesele politice urzite de comuni[ti în acea toamn\ 1947. A trebuit s\ ajungem în centrul ora[ului ca s\ reg\sesc Bucure[tiul de alt\dat\ aproape neschimbat. 49 . f\r\ dung\ alb\ pe margine care s\ te c\l\uzeasc\ noaptea. au fost aruncate pe geam în cursul «mineriadei» din iunie 1990. apa murdar\ din chiuvet\ picura dedesubt. peste tot dezordine. zugr\veala sp\l\cit\. petrecu]i întâi în Fran]a. impresie penibil\ când p\r\seai autostr\zile din apus [i ajungeai pe [oselele noastre mai strâmte. dar care fuseser\ construite din materiale atât de proaste [i cu atâta economie. Când am ajuns la Pite[ti ne a[teptam la mai bine. pe care scria cu vopsea alb\ WC. Am cerut ap\. cu ap\ murdar\ în\untru.

sunt doar prea identice. s\-i zicem «stilul Petit Palais» de la expozi]ia din 1889 de la Paris. Mai e altceva care m\ înnebune[te: m\ gândesc c\ Istoria e oarb\. au r\mas numai movile de moloz [i nisip. seam\n\ cel mai mult cu construc]iile lui Ceau[escu cred c\ sunt Las Ramblas din Barcelona – dar e vorba de un ansamblu vechi de mai bine de o sut\ de ani. închipui]i-v\ c\ peste Europa de peste 2000 de ani ar fi trecut nemaiauzite calamit\]i. Dar ceea ce a f\cut aici Ceau[escu e dezastruos. N-ai dou\ case al\turate care s\ semene una cu alta. casele nu sunt. cutremure. în Europa. prea monotone [i mult prea înalte pentru stilul general al capitalei. cum se face pe Champs Elysées. circa 1840-1914.M-am plimbat a doua zi prin ora[ [i am ajuns la cartierele noi. Palatul e monstruos. {elari etc. modernizat – multe cl\diri vechi. Dintre monumentele contemporane acestora. Apoi l\rgimea exagerat\ a bulevardului ne facem s\ nu fim niciodat\ tenta]i s\ trecem de pe un trotuar pe cel\lalt. una e cu fa]a la strad\. cu caracter gigantic. nu alege ce p\streaz\ pentru memoria viitorului. [i c\ nu va fi r\mas în picioare decât palatul lui Ceau[escu! Oamenii din secolul XL ar zice c\ aceasta era arta Europei din secolul XX. dar cl\dirile de-a lungul a[a-numitei c\i a Victoriei socialismului nu sunt dizgra]ioase. somptuoase. se g\sesc în general mai la nord. Cl\dirile nu se poate spune c\ sunt urâte. f\r\ stil. avem mai curând imita]ia Vienei. [i sunt de cele mai multe ori în stilul francez de dup\ Napoleon al III-lea. Te cutremuri. Ceea ce. aliniate. ciuntit dar înc\ superb Parthenonul la Atena. ceva mai larg ca Champs Elysées. dup\ moda vienez\. Ana Ip\tescu. Avem apoi Bucure[tiul veacului al XIX-lea. Cusurul cel mai mare pe care îl g\sesc acestor construc]ii ale lui Ceau[escu nu e c\ s-ar fi f\cut ceva nou. În perioada 1840-1860. [i s-ar putea s\ dispar\ cu totul. treci strada. construite de Ceau[escu. acum câ]iva ani. de un grup de tineri arhitec]i). Dar [i aici trebuie subliniat\ o specificitate a ora[ului: un individualism feroce. Ora[ul trebuia restructurat. C\ s-a p\strat. Smârdan. pr\p\d generalizat. e o adev\rat\ minune creasc\. S-au p\strat piramide [i temple [i statui [i obeliscuri în Egipt. Când vezi un cinematograf sau o cafenea pe partea cealalt\. mici. c\ suntem una dintre ]\rile cele mai s\race din Europa – s-a apucat s\ cl\deasc\ un ora[ monumental. Se pare c\ a conceput aceste prefaceri dup\ o c\l\torie în Extremul Orient. Lasc\r Catargi. botezate uneori «palat». într-o ]ar\ s\rac\ – c\ci nu trebuie s\ uit\m c\ eram. S-au f\cut cl\diri în stilul secolului XIX. cu case în general mici. {i a vrut s\ se ia la întrecere cu ei. Eu nu sunt un nostalgic al vechiului Bucure[ti. Aici n-ai s\ vezi pe partea cealalt\ – mai sunt [i pomi. O reg\sim în cartierul negustoresc. al\turi alta 50 . Mie team\ c\ va fi o arter\ f\r\ via]\. dar uneori [i case mari. s\ traseze un bulevard ceva mai lung ca Champs Elysées la Paris. r\m\[i]e din veacurile XVI. Trebuia f\cut ceva nou. pe str\zile Lipscani. în jurul actualelor bulevarde Magheru. Care-i a[adar Bucure[tiul de azi? Eu v\d c\ sunt patru Bucure[ti: avem mai întâi un mic Bucure[ti. unde a fost impresionat de construc]iile faraonice ale semenilor s\i din China [i din Coreea de Nord. cum sunt unii. XVII [i XVIII. c\ci n-am avut cultul monumentelor din trecut. inunda]ii. Ei bine. Dar nu s-a f\cut ceva nou. Trebuie s\ mergi în c\utarea acestui Bucure[ti. Reziden]ele mai elegante. {i atunci. r\zboaie. trebuiau d\râmate. cu cl\diri ceva mai înalte ca pe Champs Elysées – curat\ demen]\. cl\dite în c\r\mid\ în Mesopotamia. fiindc\ erau cioplite în piatr\ [i era o clim\ uscat\. de cele mai multe ori. câteva biserici [i un num\r extrem de restrâns de case vechi (a c\ror imagine a fost expus\ cu pietate.

trebuie s\-l lu\m a[a cum este [i s\ încerc\m s\-l p\str\m. de atât de proast\ calitate încât ne las\ în coada ]\rilor balcanice. ca un fel de dovad\ plastic\ a incapacit\]ii clasei diriguitoare din veacul trecut de a se supune unei discipline. care nu-i lipsit de farmec. Este al treilea Bucure[ti. În încheiere. Ar fi de ajuns s\ se voteze o asemenea lege pentru ca în câ]iva ani aspectul Bucure[tiului s\ fie transfigurat. Repet: un individualism feroce. cu cele dou\ fe]e ale lui: pe de o parte cartierul monumental. colosal. {i acest vis e realizabil.cu latura la strad\ (cele mai multe). un «boom» al construc]iilor. care revars\ ora[ului (cu o parcimonie calculat\ dup\ simpatia politic\ de care se bucur\ cutare sau cutare primar) cam o zecime din total. cu o mare latitudine l\sat\ imagina]iei arhitec]ilor. l\sa]i-m\ s\ visez. unei reguli. uneori monstruos. 51 . Avem apoi Bucure[tiul din perioada 1930-1940. E realizabil mai întâi dac\ Parlamentul nostru voteaz\ în sfâr[it legea bugetelor locale. când marile capitale europene beneficiaz\ în general de bugete de 40%. în parte [i din cauza vegeta]iei din jurul caselor [i de pe str\zi. Bucure[tiul \sta. Avem în fine Bucure[tiul lui Ceau[escu. 45% sau chiar 50% din veniturile încasate pe teritoriul lor. Am avut atunci o adev\rat\ «explozie arhitectural\». pe de alta. Impozitele preluate în ora[ sunt v\rsate statului. sau mai precis de dup\ sfâr[itul marii crize interna]ionale din 1929-1930 care ne lovise crunt. Bucure[tiul proletar. ba [i unele puse strâmb. C\ci aceast\ capital\ a noastr\ n-are buget propriu. [i în orice caz ridic\ probleme sociale [i economice pentru viitorul apropiat. [i cred c\ a fost una dintre epocile cele mai fericite ale ora[ului din punct de vedere stilistic. parc\ vrând s\ împung\ curtea vecinului.

a[ezat\ pe un covor de iarb\ verde. al\turi de enormitatea alb\ de prost gust. biserica zis\ a lui Mihai Vod\. care se nimere[te a fi la picioarele uria[ei pl\cinte a lui Ceau[escu. dar [i provincialii veni]i în capitala ]\rii. Iar bucure[tenii. avem Palatul de la Mogo[oaia din care ne-am mai putea inspira. Am avea atunci în miezul capitalei o perl\ a vechiului ora[ de acum trei sute de ani. cu turla ei. {i efectul de contrast ne-ar putea aminti [i nou\ lozinca britanic\: small is beautiful. [i – de ce nu? – [i din vechile monumente civile. Apoi – [i e [i mai u[or. întrucât am devenit speciali[ti mondiali ai transportului monumentelor pe [ine – s\ aducem pe vechiul s\u loc. Am avea atunci. ar putea s\ se mândreasc\ cu trecutul lor. De ce s\ nu refacem Curtea Veche a lui Brâncoveanu? Avem înc\ pivni]ele [i câteva ziduri. c\ci cine nu-[i cunoa[te trecutul nu-[i poate închipui nici viitorul. ce-i mic e frumos.Atunci am putea visa c\ se vor restaura câteva vechi biserici. avem gravuri vechi [i descrieri. 52 . acea bijuterie a veacului al XVI-lea în simplitatea [i elegan]a ei.

53 .

în varianta ei acablant\. sunt în schimb atinse temperaturi de minus 35 de grade Celsius. capitala României nu posed\. uneori patru luni. iar în timpul iernii prad\ sigur\ pentru criv\]ul care bate dinspre est.MIHAI ZAMFIR Mituri ale ora[ului Nimic nu ar fi trebuit s\ fac\ din localitatea numit\ Bucure[ti capitala ]\rii. iarna este la rândul ei nesfâr[it\. f\r\ fluviu. extrem de mult. climateric vorbind. nici cea mai modest\ ridic\tur\ de p\mânt. Prim\var\ nu exist\ aproape deloc. un dezastru. nici un râu. De multe ori. în Bucure[ti. iarna. Nici o p\dure bogat\ sau deas\. se trece brusc la c\lduri de peste 25 de grade [i apoi. sfâr[itul lui martie cunoa[te ultimele viscole pentru ca luna mai s\ aduc\ deja c\lduri insuportabile. Dac\ vara dureaz\. Vara. nici vorb\ de fluviul maiestuos pe care alte popoare europene [i-au fixat instinctiv ora[ul de re[edin]\ al st\pânitorului. în chip hot\rât. De la vântul înghe]at dinspre r\s\rit. Vara e lung\ [i sufocant\. într-o simetrie cumplit\. Geografia-neant a Bucure[tilor se define[te mai degrab\ prin absen]\ – este f\r\ munte. f\r\ form\ de relief proeminent\. în relieful înconjur\tor. lungit\ pe câteva luni bune. iunie poate fi luna lui Cuptor. Unicul anotimp agreabil r\mâne – la 54 . cu reveniri repetate. întins\ cât vezi cu ochii. dar. la vara în sensul torid al cuvântului. zile ori s\pt\mâni în [ir. Plasat\ într-o pustie plan\. nici un deal. el atinge acuit\]i drastice. nici o în\l]ime fortificat\ în jurul c\reia s\ se fi construit a[ezarea. ora[ul reprezint\. du[mana locuitorilor ora[ului. În Bucure[ti. Nic\ieri în lume climatul continental excesiv nu înseamn\ ceva agreabil. cu frecvente temperaturi de peste plus 35 de grade Celsius. Aflat în plin\ câmpie valah\. Câmpia s\rac\ [i nesfâr[it\ care-l înconjoar\ plaseaz\ totul întro dezolare incurabil\. privirea bucure[teanului n-are pe ce se opri. supus vara unor secete pârjolitoare. f\r\ m\car vreo p\dure purt\toare de legende. Nici cea mai uciga[\ imagina]ie n-ar fi putut închipui o conjura]ie de factori negativi atât de perfect\. în câmpia Bucure[tilor nu sufl\ nici o boare. Clima bucure[tean\ este. a[a c\ nop]ile sunt [i ele de o c\ldur\ stagnant\. nici cel mai vag reper. care te plaseaz\ în clim\ polar\. rapid. s\rac\.

o structur\ aluvionar\. De aceea. Mul]i europeni. Dac\ gestul emigran]ilor europeni de pe continentul american este u[or psihanalizabil (ei au p\strat. e posibil ca proiecte de schimbare ceva mai consistente s\ prind\ corp. îns\[i izolarea tr\s\turilor distinctive ale mitologemului în formare trebuie întreprins\ cu precau]ie. Mitologemul bucure[tean se afl\ înc\ în stare difuz\. în Primul R\zboi Mondial. cu înc\p\]ânare. Bucure[tii vor r\mâne. Întreaga Românie (prin extindere. Aflat la doar 60 de kilometri de Dun\re. dar actuala situa]ie nu pare s\ se modifice într-un timp previzibil. în extremitatea sudic\ a ]\rii. f\r\ Sena ori Tamisa. turcii au fost cei care au impus alegerea Bucure[tilor drept capitala Valahiei. Din acel moment.aceast\ latitudine – toamna. dezavantajele enorme ale actualei capitale au început s\ sar\ în ochi. dar cu Bucure[tii e altceva: s-ar p\rea c\ toate popoarele str\ine care au contribuit la alc\tuirea actual\ a poporului român au trecut [i prin Bucure[ti. amestecul oamenilor de provenien]e diferite. nu s-ar putea spune nici c\ vreun interes strategic superior a prezidat la alegerea Bucure[tilor drept capital\. dar nu a fost studiat aproape deloc. Mul]i îns\ au r\mas aici. ora[ul-capital\ se prezint\ extrem de vulnerabil. ca 55 . observ\m ast\zi cu u[urin]\ c\ op]iunea Bucure[ti drept capital\ a avut la baz\ interese conjuncturale str\ine. Începem cu cadrul uman. De altfel. Aici încep s\ intre în joc entit\]i mai greu clasabile. Mo[tenirea bucure[tean\ concret\. capitala statului român. ora[ unde spectrul emigra]iei americane se distinge cel mai u[or. tocmai pentru a avea puterea politic\ local\ sub un control direct. a trebuit s\-[i extrag\ din altceva miturile. Eterogenitatea este cea care frapeaz\ în cazul Bucure[tilor. dar toate argumentele s-au împotmolit în fa]a dificult\]ilor practice. odat\ ajun[i în Lumea Nou\. în ceea ce prive[te popula]ia. n-au îndr\znit s\ mai treac\ de New York. pluralismul. f\r\ nici un obstacol natural care s\-l apere de vreo invazie. dar asta numai în anii când iarna nu se gr\be[te [i când prima z\pad\ nu apare la finele lui octombrie. treptat uni]i sub un semn comun. începând cu mijlocul lui septembrie. reeditându-se modelul New York-ului. cu claritate tragic\. a creat prin compensa]ie magia literar\ a ora[ului. O capital\ f\r\ canale [i auror\ boreal\. îl definim pas cu pas. f\r\ s\ fim siguri c\ realitatea fluid\ a unor texte se poate conceptualiza. în perspectiva istoriei. f\r\ [apte coline [i f\r\ proximitatea oceanului. Îns\ tocmai în acest punct al ra]ionamentului poate ap\rea miracolul specific. aproape întreaga Europ\) are ast\zi. mai degrab\ dubioas\. Camil Petrescu a rezumat discu]ia pe aceast\ tem\ într-o cunoscut\ pagin\ din Patul lui Procust. E posibil ca disputele s\ continue înc\ mult\ vreme. Faptul a ie[it la iveal\. dimpotriv\. Nu-i de mirare c\ ideea abandon\rii ora[ului lui Bucur drept capital\ a survenit de mult\ vreme [i c\ ea sa transformat în loc comun imediat dup\ înf\ptuirea Marii Uniri de la 1918. atingem specificul cultural bucure[tean mai greu decât îl atingem pe cel al Sankt Petersburgului ori al Romei. dificil perceptibile. El a fost configurat prin câteva opere literare memorabile. Clima [i relieful fiind cele care sunt. adic\ varietatea.

Grupurile au fost în general fluide. argumentarea. precum Bra[ovul sau Ia[ul. Condica lui Iordache Golescu reprezint\ deja un amestec original [i savuros de cultur\ (uneori elevat\). al doilea ora[ dup\ Budapesta? Invocarea de ra]iuni exclusiv economice nu mi se pare conving\toare. Când e vorba de bulgari. grupurile s-au amestecat dintotdeauna. interesul pentru Cel\lalt se afl\ la baza psihologiei bucure[teanului. Spiritul bucure[tean era deja schi]at. pentru bucure[teni. rela]ia individual\ a c\p\tat. abandonarea oric\rei îngr\diri. Rosetti [i romantismul despletit. s-au c\utat unul pe cel\lalt pentru a se combina între ele. nu [i-au creat o tradi]ie. polonezi. adic\ în Europa de unde plecaser\. nem]i. C. filosofie epicureic\ [i ironie mu[c\toare. speran]a de a se reîntoarce într-o zi «acas\». poate fi urm\rit pe unele texte administrative ori semi-literare înc\ din Evul Mediu. peste doar câ]iva ani. rod al unei toleran]e instinctive. nu s-a potrivit niciodat\ cu spiritul capitalei valahe. Specificul cultural bucure[tean a primit destul de târziu o întruchipare textual\ distinct\. De altfel. De ce sunt oare ast\zi Bucure[tii. Ideea de societate închis\.pe o avere secret\. Bucure[tii înseamn\ nu doar amestec etnic extraordinar. în cazul Bucure[tilor. demn de cromatica unui basm arab. anul-simbol al lui Grigore Alexandrescu. spiritul bucure[tean a întârziat s\ se manifeste. Aveau s\ urmeze. cele dou\ tr\s\turi merg deseori împreun\. În capitala noastr\. S-ar zice c\ humusul valah doar asta a[tepta. de clan. de s\r\cie ori de persecu]ii religioase. Str\inii stabili]i în Bucure[ti [i-au dau probabil seama destul de repede c\ substan]a locului este marcat\ de alogenism funciar. E vorba probabil de un psihism al locului. cu un genius loci pe care str\inii l-au intuit rapid. Contactul strict individual fiind cel dominant.A. chiar pe texte datând dinainte de anul 1840. uneori exotic. Integrarea în primitoarea plasm\ local\ s-a f\cut f\r\ dificult\]i majore. toleran]\ vesel\. Mai mult îns\: toate celelalte etnii care au c\utat în România o nou\ patrie – fie c\ a fost vorba de evrei. preeminen]\ asupra rela]iei de grup. Anton Pann cu poeziile sale. ci mai ales permisivitatea absolut\. conversa]ia. retrospectiv. greu de definit [i de explicat. explicarea atent\. geografia s-a combinat cu un anumit spirit. Ultimele scrieri ale lui Zilot Românul. ca num\r de maghiari grupa]i într-o a[ezare citadin\. articolele lui Heliade-R\dulescu din Curierul Românesc. Îi putem m\sura îns\ consecin]ele. ulterior unificat prin limbajul suculent. Totul într-un limbaj de o savoare inconfundabil\. El poate fi surprins o dat\ cu prima jum\tate a secolului al XIX-lea. evident\ înclina]ie spre pitoresc [i culoare: aceasta ar putea fi defini]ia 56 . În aceste condi]ii. scrierile lui Cezar Bolliac. [i pentru aceasta au preferat s\ tr\iasc\ în proximitatea m\rii). multiculturalism mascat. Dac\ specificul altor ora[e române[ti. Grigore Alexandrescu cu satirele [i fabulele. de segrega]ie. greci ori sârbi – amestecul din zona Bucure[tilor poart\ pecetea istoriei: valuri continue de migra]ii din sudul Dun\rii au transformat Valahia în patria de elec]ie a celor fugi]i de turci. O privire avizat\ îl poate surprinde ast\zi. ru[i ori unguri – s-au fixat de predilec]ie tot în Bucure[ti. Scepticism surâz\tor.

cel al unific\rii na]ionale. Bucure[tii p\trundeau într-o proz\ genial\. parc\ ren\scut dup\ r\zboi. intim [i involuntar. «Specificul muntenesc» – în bun\ m\sur\ specific bucure[tean – se transformase. Mircea Eliade. Anton Pann [i Petre Ispirescu desenaser\ partea mai pu]in vizibil\ a peisajului bucure[tean. al exalt\rii elementului comun cu Transilvania [i Moldova. Caragiale construia definitiv geografia mitic\ a urbei. Cezar Petrescu.L. Ion Ghica desenase cadrul bucure[tean [i îl scosese din istoria semi-oriental\ a locului. Nicolae Filimon scrisese primul roman românesc reu[it ca «roman al Bucure[tilor» prin tot ceea ce decorul. Scriitorii care se afirm\ în perioada interbelic\ iau contact cu o mitologie în curs de formare. partea lui popular\. Peisajul cultural î[i f\cuse deja o reprezentare pe care diver[i autori o receptau [i o reproduceau. un corespondent palpabil pentru Parisul Restaura]iei. va fi o anumit\ imagine a Bucure[tilor. ceea ce îi une[te îns\. Camil Petrescu. varianta cea mai productiv\. în jurul anului 1900. Pentru c\ Bucure[tii nu 57 . costuma]ia. ora[ «al lalelelor [i trandafirilor». Ibr\ileanu avea s\-[i construiasc\ modelul cultural tocmai pe binomul vizibil muntenesc/moldovenesc. Ce poate fi comun între decorul de Bucure[ti trepidant [i bogat. Liviu Rebreanu etc. muzica italian\ de oper\ [i roman]a de mahala. I. mai u[or de sesizat [i mai u[or de impus a spiritului valah. Ion Marin Sadoveanu. dimpotriv\. accentuând imaginea unui ora[ ca loc de patriarhalitate programat\. desenându-i harta interioar\. În sfâ[it. acest\ melodie se insinuase în peisajul cultural românesc. în Ciocoii vechi [i noi. Primul nostru romancier balzacian oferea. foarte pu]ini p\reau interesa]i la ora aceea de specificul regional: imperativul era. Dup\ Primul R\zboi Mondial spiritualitatea Bucure[tilor se prezenta ca peisaj aproape complet desenat. Ce-i drept. Macedonski crea o proz\ opus\ ca spirit poeziei sale. dar abia în perioada interbelic\ imaginea Bucure[tilor literari se consolideaz\ [i se impune. Mica melodie în formare a Bucure[tilor se pierdea în sunetul triumfal de trâmbi]e na]ionale… Dar spre finele secolului trecut. melodia bucure[tean\ devenise deja perfect distinct\. oricum. Susurat\ vag. Valoarea lor în absolut apare ast\zi extrem de diferit\. din romanele Hortensei Papadat-Bengescu [i ora[ul erotizat de var\ [i de obsesiile personajelor din Camil Petrescu? Între capitala de aspira]ii europene a lui Mihail Sebastian [i capitala conceput\ în spirit regresiv de Ion Marin Sadoveanu. Vor realiza aceast\ opera]iune prozatorii cunoscu]i ai momentului – Hortensia Papadat-Bengescu. în Sfâr[it de veac în Bucure[ti ? La prima vedere nimic. înrudit\ în elementele ei fundamentale. într-un bun cultural unanim acceptat: G. extrem de tern. sintez\ pitoresc\ între armoniile orientale. Cosmopolitismul natural al capitalei dâmbovi]ene ad\ugase o tr\s\tur\ distinctiv\ important\ a ceea ce urma s\ fie «spiritul muntenesc». Dup\ ce p\trunseser\ în mai multe scrieri interesante ori valoroase. Mihail Sebastian. moravurile [i peisajul presupuneau.spiritului bucure[tean în preajma Revolu]iei pa[optiste. Bucure[tenii reprezentau. Bucure[tii î[i relev\ specificul cultural [i mitologia proprie doar când trecem dincolo de aparen]e [i înl\tur\m stratul superficial.

Aceast\ osmoz\ lipsit\ de spectaculos a reprezentat prima [i cea mai important\ faz\ a mitologiz\rii ora[ului: rela]ia dintre persoane profund diferite. publicat în 1929. Proze ap\rute înaintea romanului lui Mateiu Caragiale (primele romane ale Hortensei Papadat-Bengescu) ori proze scrise în ignorarea perfect\ a romanului amintit descriu un Bucure[ti asem\n\tor. zon\ plin\ de cafenele. în fine. de atmosfera din centrul vechi al ora[ului. Dup\ criterii oculte. de atmosfera cafenelei. în romanul Craii de Curte-Veche. De[i pleca la drum cu un balast tradi]ional [i era tentat s\ vad\ în capital\ tot 58 . Evident. al casei cu intrare lipsit\ de spectaculos. mitologemul bucure[tean s-a transformat pe nea[teptate în subiectul însu[i al nara]iei. [i a fost destinat unei bogate descenden]e. unde eroii î[i petrec o bun\ parte din via]\. f\r\ blazon. mitologemul descris mai sus a c\p\tat întruchipare superlativ\ destul de devreme. ale Crailor de Curte-Veche în proza pe teme bucure[tene. oamenii [i-au g\sit rela]ii de simpatie profund\ [i solu]ii pentru evitarea individual\ a neantului. locuitor al Berlinului. Tr\s\turile distinctive ale mitului bucure[tean se g\sesc. templu laic al prieteniei. cu interioare somptuoase. romanului-prototip. cele involuntare sunt de departe cele mai interesante. exploatat mai ales în ordinea spectaculosului [i a pitorescului. dar al c\rei interior trimite la pe[teri din O mie [i una de nop]i. Formele vizibile [i chiar triviale de convivium au fost preluate de literatur\ [i exploatate deseori în latura lor pitoresc\ sau frivol\. dar de aparen]e anodine. bucure[tenii au început s\ se recunoasc\ [i s\ se aprecieze unii pe al]ii. loc prin excelen]\ convivial. Difuz în numeroase scrieri. evidente [i involuntare. Proza ce compune mitologia adânc\ a Bucure[tilor va fi mereu populat\ de peregrin\ri târzii pe str\zile t\cute.sunt un ora[ spectaculos: ora[ f\r\ pana[. misterioase. o dat\ cu romanul Craii de Curte-Veche al lui Mateiu Caragiale. Macedonski. prin urmare. În acest roman. Exemplele aveau s\ se acumuleze în ritm impresionant. care crease cea mai original\ imagine a ora[ului în proza din secolul trecut. Mateiu Caragiale a dus la perfec]iune modelul adânc al locului [i din alt\ cauz\: citadin p\tima[. vag\ imita]ie a unui Paris mereu visat. un ora[ oarecare. scris pe parcursul mai multor ani. o dat\ cu Al. îndr\gostit de marile capitale europene. a ap\rut în mitologia bucure[tean\ înc\ din secolul trecut. din multe puncte de vedere. singura pat\ de culoare în monotonia locului. Un exerci]iu fructuos [i elocvent l-ar putea reprezenta studierea reflexelor. din case ascunse. armonios reunite. escapade [i ie[iri pe malul lacurilor din jurul capitalei [i la cele câteva m\n\stiri de câmpie. scriitorul a [tiut s\ g\seasc\ în capitala valah\ exact ceea ce individualizeaz\ ora[ul în raport cu alte mari ora[e europene. Ascenden]a autorului trebuie s\ fi jucat aici un rol important: Mateiu Caragiale este mo[tenitorul de drept al unui tat\ bucure[tean prin excelen]\. f\r\ monumente-emblem\. doar de ei [tiute. al casei ascunse într-o curte. de excursii. Topos-ul casei închise. {i totu[i… În acest decor deprimant. stabilirea unui convivium greu de întâlnit aiurea.

Al\turi de romane-tez\ naive. estetismul programatic [i decaden]a asumat\ î[i tr\iser\ traiul. a apreciat cu ochi de estet a[ezarea [i apoi a consacrat acestei opera]iuni un roman. acela[i Bucure[ti «matein». dar infinit mai subtile. Ne putem pune întrebarea f\r\ r\spuns posibil: cum s-a putut ca un autor s\ surprind\. în singura sa oper\. descifr\m aici. la 1930. iar supravie]uirea lor devenise o curiozitate). însu[i Cezar Petrescu reu[ea s\ treac\ dincolo de limitele propriilor sale rezerve. Revenind la modelul originar reprezentat de Craii de Curte-Veche. f\r\ nici o convingere ferm\. acela[i autor a fixat [i momente de boem\ sau spirit cosmopolit bucure[tean în scrieri mai pu]in cunoscute. Singurul pe care a fost capabil s\-l scrie pân\ 59 . Chiar [i pamfletele pline de ur\ aparent\ ale lui Tudor Arghezi se descifreaz\ pân\ la urm\ sub semnul aceluia[i model Odi et amo [i înf\]i[eaz\. precum Calea Victoriei. precum La Paradis General sau Carlton. avea s\ coboare la runele ora[ului în singura sa capodoper\. autor prin excelen]\ versatil. realitatea spiritual\ a unui loc? Istoria culturii este uneori alc\tuit\ din hazarduri fericite. Un prozator în fond marginal (deoarece. mitul bucure[tean. Tot astfel Ion Marin Sadoveanu. în câteva mici capodopere.ceea ce sem\n\tori[tii [i poporani[tii v\zuser\. obsedat de ora[ul în care se n\scuse [i având fa]\ de el acela[i sentiment complex de atragere-respingere. în efigie. Sfâr[it de veac în Bucure[ti.

din evocarea Bucure[tilor conform schemei lor str\vechi. Calit\]ile fiec\rei noi proze importante înscrise în aceea[i tem\ pot modifica formula schi]at\ mai sus. un ora[ aproape lipsit de trecut semnificativ. Ca orice mitologie de dat\ recent\. Literatura acestei perioade a receptat mitul bucure[tean cu o groaz\ fericit\ [i cu o vinov\]ie voluptuoas\. Una dintre cele mai interesante proze postbelice. aflat sub teroare comunist\. dovedindu-[i vitalitatea în cele mai nefavorabile condi]ii. ora[ul Bucure[ti. dincolo de toat\ mizeria pe care o înf\]i[eaz\ contingen]a lui real\. iese la iveal\ mai târziu. Tot astfel singurele fragmente interesante din opera extrem de inegal\ a lui Eugen Barbu r\mân cele de evocare a Bucure[tilor. chiar dac\ regimul politic se schimb\. Fenomen prin excelen]\ valorizator. Cei mai talenta]i prozatori postbelici au preluat spontan mitul bucure[tean. romanul Galeria cu vi]\ s\lbatic\ de Constantin }oiu. ca personaj central. omniprezent. în perioada dictaturii comuniste. mitologizarea bucure[tean\ trebuia pus\ la index într-o cultur\ bazat\ pe ideologie. 60 . cultural. în orice caz a ora[ului a[a cum ar\ta el înainte de venirea comuni[tilor la putere. [i îns\[i ideea unui mit cultural devenise extrem de suspect\. când toate valorile interbelice p\reau anulate. Dezvoltarea proliferant\ a mitului avea s\ se produc\ în anii imediat urm\tori. continu\ s\ tr\iasc\ intens. Principalele personaje ale c\r]ii î]i extrag for]a de a rezista din rememorarea Bucure[tilor intra]i în legend\. deoarece el reprezenta unul dintre pu]inele elemente culturale recuperabile. Poate c\ unica justificare a Bucure[tilor concre]i va ajunge. For]a ira]ional\ a acestui mit. are din nou în centrul s\u. E vorba îns\ de un ora[ întunecat. deci «pozitiv» în termeni ontologici. estetic vorbind. De[i dur\.la sfâr[it – de[i Sub pecetea tainei tr\ie[te din aceea[i substan]\ bucure[tean\. chemat\ parc\ de capodopera ivit\ pe nea[teptate. interdic]ia n-a supravie]uit mult timp. Astfel se explic\ faptul c\ unele dintre cele mai reu[ite proze scrise în perioada comunist\ tr\iesc pân\ ast\zi. de sorginte Mateiu Caragiale. ca aceea a oric\rui mit. a Bucure[tilor vechi ori a Bucure[tilor interbelici. marea literatur\ produs\ de insignifiantul ora[. Romanul Cronic\ de familie de Petre Dumitriu a fost cea dintâi crea]ie major\ în care Bucure[tii secolului XIX [i ai epocii interbelice re-ap\reau înconjura]i de aura literaturiz\rii. Exemplul a f\cut [coal\. Mitologizarea perfect\ s-a petrecut oarecum ante festum. în care mitologia «vechiului Bucure[ti» pe cale de dispari]ie dobânde[te o func]ie evident recuperatoare. au disp\rut ori au devenit indiferente în favoarea marii literaturi scrise pe seama ora[ului. Cu Bucure[tii s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat de fapt cu toate ora[ele europene preschimbate în mituri: contururile concrete s-au retras. proiec]ia imaginar\ în text a acestui ora[. peste nu mult\ vreme. [i cea a Bucure[tilor reprezint\ o entitate în formare. Spectacolul prozei bune tolerate în deceniile de regim comunist este el însu[i edificator. f\r\ semn politic distinctiv: un ora[ r\mâne acela[i în esen]a lui. Iat\ c\ spiritul mitologizant. Un lucru r\mâne îns\ clar: tr\s\turile mitologice evocate au transformat.

f\r\ ziduri altele decât acelea ridicate. ci mai degrab\ printr-o poveste spus\ de al]ii [i confirmat\ ad hoc. conspiratori [i gambleri în [alvari. barbari. metropol\ stranie.. cutume fabuloase – toate ingredientele fantasticului participau la acest amestec dezirabil de spaim\. exotic [i fetid. pe scurt. kilometrat. topografii fanteziste. ci vajnici hagii. apari]ia h\r]ilor de maxim\ precizie) intr\m în lunga istorie a grafiilor imaginare: cosmografii ipotetice. sau. 61 . printre altele. dup\ Scripturi. risc [i mirare cu care ne-au familiarizat deopotriv\ literaturile aferente [i vulgata antropologic\. Se admite c\ europeanul (înc\) tradi]ional – vreau s\ spun: diplomatul. minutat. racle de sfin]i. între mentalitatea vizitatorului [i cea a localnicilor. antipozi.. curv\s\ria [i cheful se mezaliaz\ insalubru. misionarul. vulg îngenunchiat. procesiuni solemne. ctitorii rafinate. Vremea aceea – illud tempus. dimpotriv\. oceanografii poetice. imagologic exemplare) din care iese la lumin\ un chip mai apropiat de fervorile unui Chateaubriand decât de subteranele unui Eugène Sue: nu «crai». nu [erbeturi [i la]uri de m\tase. negustorul sau pelerinul – nu c\l\torea printr-un spa]iu obiectiv. ]intuit în puncte de ghid. deci. ar\t\ri de bestiar. i]ite hollywoodian. sub zodia unei alexandrine morbidit\]i. în func]ie de mitologiile curente. uciga[i pl\ti]i. ci [i prin comoda standardizare a reprezent\rilor. Nimeni nu vedea decât ceea ce fusese preg\tit s\ a[tepte. nev\zut. în stilul unui Guettée. Pân\ târziu. în XIX. idei despre. dispre] «nem]esc» fa]\ de anarhia deloc hausmannian\ a unor urbe în care pestilen]a. erau fatalmente percepute într-o manier\ naiv-polarizat\: idealizare pompoas\. iar nu imagini la scar\. Bucure[tiul nu a stat exclusiv sub povara complexelor mateine. adic\ în conformitate cu indiscutabila autoritate a canoanelor livre[ti: terra incognita. A[a s-ar cuveni s\ în]elegem relatarea c\l\toriilor pre-morandiene prin Bucure[tiul de odinioar\: ora[ sibarit. trec\tor prin Moscova. vicios [i evlavios. printre vârtejuri de colb [i fa]ade butaforice.TEODOR BACONSKY Ora[ul cu turle Dac\ ignor\m progresul tehnologic din secolul nostru (care a permis. în candidul dispre] al eviden]elor contrariante. dar nu numai prin transport swiftian sau utopie morusian\. Exist\ gravuri de epoc\ (occidentale [i. a[a cum ne-am obi[nuit. aceste «schismatice» halte de Orient-Express. prapori [i soboare. cum ar prefera s\ spun\ pedan]ii – este [i vremea cet\]ilor închipuite.

din moravurile c\reia nu lipsesc mimetismele apusene [i ochiadele lume[ti. bolni]\ [i laborator sacramental. Olari. Elefterie). Gheorghe Vechi. anacronismele teologale [i experien]ele mistice. înf\]i[area unei lumi cu dou\ nivele: primul etaj era ocupat de casele particulare aglutinate în humusul mahalalelor ca într-o past\ de chirpici. Panaceu [i breviar institu]ional. tot într-o lectur\ simbolic\. îi corespunde. S\punarilor. icoane taumaturgice [i fântâni cu aghiazm\: Manuc [i Stavropoleos. declinându-mi orice competen]\ specializat\. a capitalelor occidentale. a unei ierarhii alogene. Negustori. cu singura diferen]\ a multiplic\rii. dup\ tipicul kremlinez. pridvoare sculptate. Aici. Zl\tarilor) [i altele. biserica de parohie a fost adev\rata oglind\ a ora[ului. sprijinit pe o re]ea de turle. infinit mai spectaculoas\. Biserica lui Bucur. avatarurile colorate ale religiozit\]ii populare: creuzet în care se amalgameaz\ supersti]ii. convins c\ între Hagia Sophia [i Kaire Djami exist\ o structural\ continuitate spiritual\. din fericire unificat. slujind simultan drept [coal\. Post\vari. majoritatea fiind totu[i identificate fie dup\ numele patronului (Sf. Sfântul Ilie din Gorgani. unele botezate dup\ breasla constructoare (C\r\midarii de Sus. Antim. Popa Soare. de vacarmul revoltelor populare [i de intrigile curtene[ti. Ora[ul a avut. ca [i figura eponim\ a Ciobanului întemeietor sunt – s-a dovedit de mult – apocrife sentimentale. Popa Tatu) sau a pelerin- 62 . De aceea. Mântuleasa. eresuri sau practici oculte. bâlciurile [i narghilele. Sf. Din câte intuiesc.Ambivalen]a provine – prin reflex permanent – de la dubla soart\ a ora[ului matricial: Constantinopolul. [i un altul. Domni]a B\la[a. de strivitorul colan al cartierelor-dormitor. dup\ toponimul proxim (S\rindari. Vergului). sub privirea când vigilent\. hangerele împlântate falic. dincolo. pe care fiecare autocrat îl extinde. Acestei tensiuni plate. care face eclectismul urbei cople[ite. intrigile diplomatice [i puseurile imprecative. clopotni]e. pân\ la atomizare. Oborul Vechi. Sf. broderii ascunse în penumbra altarelor. lega noroiul valah de mândra christianitas. smuls de Islam [i transformat în Istanbulul care ne bântuie [i ast\zi metehnele. cotropit de mireasma gr\dinilor. a dictat evolu]ia. fie dup\ amintirea slujitorilor (Popa Fierea. Fals\ schizofrenie. Neexistând un sediu stabil al puterii. de expiere [i ostentare a succesului economic. pravoslavnic. gr\tarele fumegânde. spa]iu de azil. cabinetele de antichit\]i. când puteai z\ri Cotroceniul din saloanele palatului {u]u. Nicolae ot {elari. L\ca[ul ortodox. când permisiv\. a unui model care. O]etari. {i totu[i schema arhetipal\ (cercul t\iat în patru) va fi fost aplicat\. gaur\ în acoperi[ul cosmic. a[a cum rezult\ din urm\toarea tipologie a hramurilor [i a poreclelor: existau unele biserici numite dup\ ctitor (Mihai Vod\. Sf. floare a R\s\ritului bizantin. împânzit de turle. azi. al doilea apar]inea «cerului» ecleziastic. s\niile trase de cerbi pe actualul Kiseleff. olane [i ieder\. Kre]ulescu. escorial sau «louvric». pân\ prin 1875. ora[ul nostru nu a avut niciodat\ un Centru ob[te[te recunoscut prin mecanismul legendei fondatoare [i istorice[te poten]at printr-o dinamic\ de expansiune. avem a alege între dou\ Bucure[tiuri premoderne: unul levantin. ar spune observatorul neutru. Bucure[tiul s-a articulat prin distribu]ia policentric\ a unor nuclee parohiale. tradus\ cu timpul în opozi]ia dintre arhitectura sacr\ – bulbucat\ oriental – [i neoclasicul boieresc al celei civile. ca într-o parodie ]arigr\dean\. Foi[orului). o mult mai veche tensiune vertical\. Ceau[ Radu. Nu se poate îns\ nega tensiunea orizontal\ dintre R\s\rit [i Apus. Vineri.

unilateral laicizant\. dar inept corcit\ sub presiunea comanditarilor parveni]i. 63 . înainte chiar de a fi cl\dit\ din nu se [tie ce fonduri [i în nu se [tie ce loc. precum Sf. Ion Moldoveni) [i profesionale (Spirei Doftorul. binecuvântarea lui Hristos plute[te pe str\zi.. notabil\ este func]ia legitimant\ a Bisericii ortodoxe într-o societate în care onorabilitatea [i mecenatul religios par indisociabile. Sf. între timp. Hagi Dima). men]inea comunitatea. Nu pu]ini sunt cei care laud\ sau deplâng. Al\turi de emblematica Apusului – plauzibil ilustrat\ prin evolu]ia finisajelor [i a materialelor de construc]ie. [i din teama sapien]ial\ c\ posesiunea necucernic\ r\mâne fragil\. Bucure[tiul r\mâne [i o foarte special\ a[ezare cre[tin\: dincolo de cutremure. Deducem lesne multifunc]ionalitatea edificiilor de cult pres\rate în Bucure[tiul tradi]ional. biserici de cartier. Manea Brutarul). KFC. al gafelor edilitare. tornade [i ideologice mutil\ri rituale. E drept c\ ora[ul [i-a inventat sau a acceptat. schimbarea de paradigm\. l\ca[uri virtuale. Mi se pare incitant\ [i demn\ de aprofundare tocmai aceast\ rela]ie ascendent\ dintre statutul economic al indivizilor performan]i [i necesitatea de a-[i exalta sinele în postur\ de sponsori ai piet\]ii colective.20). Bucure[tiul se mângâie – paulin – cu gândul c\ «harul prisose[te acolo unde s-a înmul]it p\catul» (Romani 5. alimenta patriotismul local prin transmiterea unei anecdotici de întemeiere. Spiridon Vechi. îns\. dup\ mine. refugiu al s\racilor cronici [i al boga]ilor vremelnici..ului ziditor (Hagiului. biserici reconstruite întocmai. incendii. Chase [i World Trade Center). Sigur c\ întâia ra]iune a pomenitului comportament provine din credin]a c\ Dumnezeu este sursa oric\rei bog\]ii. pripit. muta]ia nu este.. modela rela]iile dintre oameni. când pe fe]ele pelerinilor la moa[tele sfântului Dumitru. f\r\ a uita m\rcile regionale (biserica Olteni. menite s\ reconfigureze memoria colectiv\. a[ternându-se când în gr\dina schitului Darvari. sintez\ imponderabil\ a atâtor durate [i stiluri. Purgatoriu al infrac]iunilor urbanistice. Sofitel.. «Catedrala Neamului». alte centralit\]i – instituite agresiv (Casa Poporului) sau artificial (McDonald’s. Fiecare biseric\ de mir contribuia la decupajul identitar. din trupul demolat al c\reia nu fusese salvat\ decât pisania. marcate doar printr-o cruce sfin]it\. al haitelor canine [i al tripourilor. continu\ s\-[i fac\ loc o nou\ arhitectur\ sacr\: biserici martirologice («Eroilor»). care transplanteaz\. «semin]e ecleziale» în jurul c\rora adunarea credincio[ilor precede ridicarea zidurilor. în natura moart\ a blocurilor. stimula nervul emula]iei citadine [i mai ales oferea un criteriu ferm de diferen]iere social\ între minoritatea privilegiat\ (idealizat\ ca elit\ a ctitorilor) [i majoritatea beneficiar\ (subjugat\ printr-o generozitate bine regizat\). râvnit\ [i contestat\. Dar dincolo de acest deloc surprinz\tor providen]ialism. silueta paradoxal str\in\ a câte unei turle maramure[ene. Cuprins de rumoarea fosforescent\ a nop]ilor pascale.

IND EX BU CU R E { T EA N .

fiin]a e asemenea melcului care-[i poart\ casa cu sine. Eram în podul casei. pentru c\ locuiam într-un bloc din Balta Alb\. periculos [i neap\rat acoperit de vegeta]ia ar\mie a ]iglelor. desfrunzit în plin\ var\. }iglele fuseser\ toate scoase. iar prin arm\tura de lemn stingher\. O cheam\ «zece». vegeta]ia ar\mie a ren\scut. pe acoperi[ul acoperi[urilor 65 . m-am putut c\]\ra în voie pe orice acoperi[: pe cel cu ]igle din copil\rie – [i din asta a ie[it un capitol de roman – pe «acoperi[ul lumii» pe care nu sper s\-l v\d vreodat\ în realitate. Nu e de conceput ca acest munte s\ semene cu o pist\ pentru bicicli[ti [i s\ fie comun unor familii care n-au nimic în comun. În Bucure[ti. greu accesibil. Are un acoperi[ deasupra capului. solzi[or peste solzi[or. era iunie [i cald. Apoi ]iglele au fost puse la loc una câte una. aveam din nou un acoperi[ deasupra capului. «casa fiin]ei».IOANA PÅRVULESCU Un acoperi[ deasupra capului A Prolog în cerul altui ora[ E b\trân\ [i face parte din familie. Când am venit la optsprezece ani în Bucure[ti am avut nevoie urgent\ de acoperi[ul casei fiin]ei mele. Sub cerul Bucure[tiului Dac\ limba. O dat\ cu casa. f\r\ acoperi[. [i chiar mai sus. ascuns\ în casa fiin]ei. cu cârligul lor de piatr\ ag\]at de bârna de lemn. În casa fiin]ei mele mutat\ o dat\ cu mine la Bucure[ti nu eram ap\rat\ decât de un acoperi[ de cuvinte. În casa fiin]ei mele acoperi[ este ceva ]uguiat. se vedea cerul. Mic cât cerul gurii [i la fel de înc\p\tor. În copil\rie am tr\it odat\ curioasa senza]ie de a nu mai avea un acoperi[ deasupra capului. pân\ când cerul [i soarele au fost acoperite de ]igle. sau cel pu]in f\r\ ceea ce în casa fiin]ei mele (în limba mea) se numea acoperi[. Face parte din familia caselor de pe strada Sfântu’ Ioan [i din familia mea. Acoperi[ înseamn\ pe limba mea un fel de munte familial. pe numele mic. ca un copac lovit de o boal\ necunoscut\. Pe capul casei mele din Sfântu’ Ioan 10 sunt ]igle. cuvintele sunt das Haus des Seins. [i «Sfântu’ Ioan» pe numele de familie. un munte mitic din istoria personal\.

Când str\lucirea tinichelei se duce. de copii. s\ ca[te imens pentru a alunga afar\ visele din trupul înc\ greu de c\ldur\ 66 . c\ci e[ti invizibil ca Siegfried sub ocrotirea unei atotcuprinz\toare «Tarnkappe». ca t\lpile oamenilor. într-o mansard\ studen]easc\ agreabil\. Locuiam chiar sub el. Te fac s\ te întrebi dac\. îmb\trânite înainte de vreme. Acum vreo sut\ cincizeci de ani Bucure[tiul de tabl\ uimea c\l\torii care se opreau în amurg înainte de intrarea în ora[. Ziua par mereu h\ituite – de câini. p\duri de argint [i de aur crescute te miri cum printre cocioabe strâmbe de lemn. în fiin]a ta de cuvinte [i sub acoperi[ul ei. se poate petrece orice minune. Tabla cre[te doar planta]ii de rugin\ [i se las\ mâncat\ pân\ la urm\ de ele. Sub ele te tope[ti vara [i înghe]i iarna. Fiecare strad\ de sus e un drum înfundat [i nu o dat\ am v\zut oameni urcând cu scara pe acoperi[ ca s\ salveze o pisic\ r\mas\ închis\ în cu[ca f\r\ gratii a propriului acoperi[. Pisicile se mul]umesc mai mult cu mersul pe jos. Acolo sus. dezavantajate de lipsa aripilor. neb\nuit\ de nimeni. Acoperi[urile sunt locul de întâlnire a pisicilor care se ridic\ de la p\mânt cu p\s\rile care coboar\ din cer. Bucure[tiul de tabl\ mi-a r\mas str\in. Perni]ele pisicilor bucure[tene sunt b\tucite de asfalt. atâta c\ vara sar fi putut amenaja cu folos ca saun\. Ora[ul de jos nu se reflect\ ca-n oglind\ în cel secret de sus. de[i a doua cas\ de aici care m-a g\zduit (dup\ blocul din Balta Alb\). din amiaz\ [i pân\ la apusul soarelui. prind mu[chi [i p\mânt. }iglele au via]\. Dar acoperi[urile lui m-au derutat un timp: în primul rând blocurile întrist\tor de plate. pavate cu ]igle pe care praful nu se prinde. se salveaz\ de un asemenea pericol. cei care[i cunosc [i-[i controleaz\ arhitectura interioar\. când n-au altceva de f\cut decât s\ deschid\ lene[ ochii. Acas\. [i am v\zut flori crescute pe acoperi[ ca pe orice loc col]uros al unui munte. nu începi s\-]i strive[ti [i acoperi[urile personale. Pe acoperi[uri [i sub ele Casele Bucure[tiului m-au primit imediat. Erau cupolele zecilor de biserici. Apoi mai exist\ chelia lucitoare a caselor cu acoperi[ de tabl\.care e cerul. avea acoperi[ de tabl\. ca-n ora[ele mai mici [i mai compacte. pisicile. de ma[ini oarbe – nu cunosc abandonul somnului pe gura cald\ a unui horn. Pisicile de-aici nu simt noaptea stelele gâdilându-le urechile. zgomotele sunt amplificate ca pe o tob\ de tinichea iar o ploaie cu grindin\ trebuie s\ semene cu recitalul bateristului dintr-un concert rock. Uneori tabla e vopsit\. pentru c\ str\zile asfaltate nu sunt copiate de str\zile de ]igl\. din casa fiin]ei. [i nu cunosc desf\tarea str\zilor înalte. Dar odat\ suite acolo. casele sp\late de ploaie care sclipeau înrourat sub ultimele raze ale soarelui. acoperi[urile din zona Bucure[tiului ple[uv r\mân cenu[ii. în schimb cu o platform\ betonat\. locuind toat\ via]a f\r\ un adev\rat acoperi[ deasupra capului. r\mân prizonierele unui singur acoperi[. casele bucure[tene nu au comunicare la nivelul acoperi[urilor. cu aceea[i familiaritate disponibil\ [i g\l\gioas\ a oamenilor din sud. dar vopseaua se duce [i ea. Diferite ca în\l]ime sau izolate una de alta. Poate c\ numai scriitorii. ca fardul strident de pe obrazul unei femei. fie el [i cerul liber.

[iruri de porumbei rotunzi. geometrii pe care un arhitect le-a conceput anume pentru geometria intern\ a unei familii. în loc de reclam\. unde-[i vor mieuna împreun\ soarta geografic\. murmuitor [i-[i zboar\ penele care acoper\ murd\ria trotuarului. cuiburi pe care acoperi[ul le g\zduie[te înl\untrul s\u. pline de seve colorate. Fosforescent. tinere [i vioaie. nu prea abrupt. E amplu. pline de cuiburi interioare sub stre[ini. în apropiere de Facultatea de Limbi Str\ine. {i-aici sunt geamuri mari. mo]uri [i spirale. Când n-au nici reclame. De-afar\ vezi doar triunghiul geamului luminos. ELECTRO-clip-clip-STAR-clip-clip. Exist\ în ele o bucurie de via]\ pe care trebuie s\ le-o recuno[ti. sau [i-au deschis câte un ochi alb. MARLBORO. rotunde [i pu]in tulburi. balcoane în trepte care ]in loc de acoperi[. Oranj [i ro[u. unde sunt zeci de porumbei. Fiin]a din\untru e ancorat\ deasupra caselor. întâlnirea trebuie s\ aib\ loc tot jos. ori ovalul lui t\iat în patru. la curent. Îmi plac acoperi[urile-nav\. ASSOS. mediteranean cumva. cu câte un pervaz ori o pleoap\ mereu deschis\ deasupra ochiului de sticl\. Vor fi existând terase secrete în în\l]imile Bucure[tiului. nici pisici. spre lumea din afar\. Ro[u cu albastru. Acoperi[uri mici [i acoperi[uri întinse. sub vreo ma[in\ sau într-un gang st\tut. solar [i calm. Dac\ e[ti în\untru [i te ui]i cu ochii t\i printr-un ochi din ceafa cl\dirii. În Pitar Mo[. al c\rui rost e probabil tocmai de a ]ine departe musafirii îmbl\ni]i sau împ\no[a]i. albi. Albastru cosmic. ori lentila rotund\ a unui hublou. Seara vezi înd\r\tul lor lumin\ galben\ sau lumina argintie a unui televizor. Ici se i]e[te un turnule] cu p\l\rie de ciuperc\. are personalitate. Ro[u. vede de sus acoperi[urile vecine. negri [i cenu[ii. Sunt primele care s-au adaptat la nout\]ile zilei. B\nuie[ti aici m\runte mansarde pl\cute. Fiecare e altfel. sunt la mod\. [i ele ochioase. Îmi plac în schimb ferestrele din acoperi[urile tip trunchi de piramid\. Verde [i argintiu. BASTOS. care sparg din când în când plumbuirea mat\ a navei. o cas\ întreag\ pare a tr\i numai acolo sus. iriza]i cu inele de curcubeu în jurul gâtului. dar eu nu le-am g\sit. e u[or de recunoscut. Dup\ ce au în]epat cerul cu vegata]ii delicate de antene. dar acoperi[ul e viu. la cel\lalt acoperi[ dou\ gurguie simetric a[ezate de o parte [i de alta a cl\dirii.[i s-o porneasc\ apoi agale pe muchiile rotunjite. ar\tându-]i totul de la prima vedere sau p\strând cotloane pline de 67 . Târziu am descoperit [i frumuse]ea acoperi[urilor bucure[tene. acoperit cu ]igle ro[ietice. planuri înclinate în unghiuri bizare. cel al «arhitec]ilor». pe acoperi[. curbat în\untru. {i-apoi mai e ceva minunat la cre[terea cl\dirilor din Bucure[ti. nici porumbei. cochete sau nep\s\toare la capriciile modei. gr\dini suspendate. spa]ii lini[tite. vezi unul din cele mai frumoase acoperi[uri bucure[tene. prietene de-o via]\. cum e cel al Universit\]ii. b\trâne sau în floarea vârstei. casele se pavoazeaz\ cu câte un g\rdule] pe cre[tet. Restul cl\dirii are un aer p\r\sit [i stingher. Iar dac\ o pisic\ bucure[tean\ aude pe acoperi[ul vecin pa[i de pisic\ bucure[tean\. î[i împodobesc acum marginile cu reclame clipitoare: TELE-clip-clipMOBIL-clip-clip. t\iate în cele mai variate forme. Marginile acoperi[urilor obi[nuite au. COMPUTERLAND. reamenajate cu imagina]ie dintr-o fost\ camer\ de serviciu sau dintr-un pod plin de p\ianjeni.

. microacoperi[uri la purt\tor: vara p\l\rii de paie. e una coapt\ [i cald\. Într-un ora[ str\in primul lucru pe care-l remarci este marele acoperi[ str\in. de la c\ciuli]a cu cozi cumin]i la cea cu p\rul vâlvoi. teatral\ [i u[or de prins în mân\ din balconul casei. dimpotriv\. Cerul pe care l-am g\sit aici e discret [i tulbure. prim\vara berete [i b\[ti puse piezi[ sau [epci «Gavroche» cu un cozoroc dezorientat. cu ploile [i ninsorile lui necunoscute. în câmpie. mic\ [i albicioas\. de la clopotele de blan\ la turbanele prinse în bro[e. cu un acoperi[ bucure[tean deasupra capului. de tablou impresionist. c\ci pare cu neputin]\ ca ea s\ fie atât de jos când cerul e atât de sus. cerul e aproape. te oblig\ s\-l ignori. Luna pe care am g\sit-o aici. de la banala band\ la ciucurii «telefoanelor». de la banalele clopuri informe la dantelatele crea]ii [ic ale nu se [tie c\rei case de mod\. cu luna lui care e cu totul alta. de la cele tip colonial (amintind de expedi]iile exploratorilor englezi în jungla african\) la cele diafane. Veneam dintr-un loc unde. ultimul acoperi[ al Bucure[tiului te cuprinde din toate p\r]ile: e marea din care nu mai vrei s\ ie[i. Mi-a trebuit un timp pân\ când m-am obi[nuit cu luna mare [i galben\ din Bucure[ti. de la c\ciula «ruseasc\« la fesul de lân\. La fel sunt [i p\l\riile bucure[tenilor. Iarna bizare construc]ii eterogene. cu ninsori de lumin\ necunoscut\. Epilog în cer Acoperi[ul acoperi[urilor bucure[tene e greu de z\rit.surprize. desenat\ atât de aproape încât te însp\imânt\. când ]i se dezv\luie încetul cuncetul ca un cli[eu cufundat în revelator. în timp ce luna e întotdeauna departe. ca toate bol]ile care se întind pe marile ora[e. Dar când te oblig\ s\-l vezi. îl vezi bine. cu norii lui str\ini. A[a se face c\ am r\mas aici.

O capital\ – în Izvoare [i popasuri. iar distinsele hôtels particuliers cu five o’clockuri [i recep]ii mondene î[i g\seau un pandant în tihna caselor cu bol]i de vi]\. Schimbarea fa]\ de grafismul sinuos [i Articolul se bazeaz\ par]ial pe rezultatele studiului «Arhitectura Art Déco». joc al materialelor. marcat deopotriv\ de «vechea lui obâr[ie de sat. de târg [i de bâlci»1. totu[i atât de diferite între ele. Cantacuzino. clopotni]e de tinichea. 1 G. în silueta general\. tramvaiele electrice se intersectau cu carele cu boi.M. ca [i de mirajul parizian. tulburat\ uneori de chefuri cu l\utari.MIHAELA GAVRI{ O lume Art Déco A Ora[ al contrastelor. paradoxal [i contradictoriu. de revenire la via]\. Chrysler Building sau un cinematograf din lan]ul Odeon – pare s\ închid\ în sine promisiunea unei lumi a fericirii. secretul lui Aladdin. joc al luminii. marile bulevarde erau înghi]ite de mahalalele pr\foase. Sub semnul Art Déco stau obiecte din cele mai diferite. supranumi]i Les Années Folles.. frontoanelor alegorice pompoase le r\spundeau. Un instinct hedonist [i ludic anim\ cele dou\ decenii interbelice. Bucure[tiul interbelic apare ca un ora[ inform [i neomogen. [i de molipsitoarea joie de vivre pe care o exal\ – posibil numitor comun pentru Levantul leg\nat de dulcea]a tabieturilor [i pentru Occidentul trepidant. care nu se poate mul]umi cu r\ceala cubist\ sau cu purismul lui Ozenfant. reflect\ spiritul unei genera]ii avide de ritmuri frenetice. subjugat de mitul automobilului [i al cinematografului. Acest ora[ al vizaviurilor contrastante nu putea s\ nu fie sedus de spiritul Art Déco. de str\lucire [i superfluu. Anii ‘20. joc al spiritului. o tabacher\ emailat\ sau un afi[ cu Josephine Baker. întreprins în perioada 1994-1996 cu sprijinul programului Research Support Scheme al Open Society Institute din Praga. 1977. Orice obiect apar]inând universului Art Déco – pachebotul Normandie sau un autobuz Greyhound. pendulând între lâncezeala patriarhal\ [i ambi]ia de mare metropol\. La începutul anilor ‘20. Buc. 69 . care au îns\ în comun o anumit\ bucurie a crea]iei în]eleas\ ca joc – joc al formei. lipsit de o ierarhie clar\ [i de acel sentiment al permanen]ei [i continuit\]ii pe care îl ofereau alte capitale.

stau sub semnul rafinamentului [i speran]ei. teatrelor [i cabaretelor – care coboar\ îns\ [i în cele mai umile cartiere. Série Beaux-Arts. de la New York la Shanghai [i de la Casablanca la Melbourne. Art Déco devine stilul «la mod\». este destul de abrupt\ [i îndr\zneala.tonurile delicate ale esteticii Art Nouveau. Bucure[ti. 70 . în catalogul expozi]iei Bucure[ti. Aparent contradictorii. reflex al decaden]ei [i degrad\rii mitului Belle Epoque. consacrat\ sub denumirea de modernism.. Bruxelles sau New York. ora[ele române[ti [i în primul rând Capitala necesitau înc\ o preocupare sus]inut\ pentru completarea fronturilor stradale [i crearea unei imagini coerente a centrului. evolu]ionist\. al\turi de Paris. formele geometrice compacte exprim\ începutul unei noi etape istorice. cantonat în note de subsol sau referin]e izolate2. al restaurantelor. datorat\ Mi[c\rii Moderne. prin zestrea arhitectural\ a acestei perioade. Un suflu clasicizant apare ca un apel la moral\. 15. în special începând cu anii ‘70. România anilor ‘20 se orienteaz\ spre expresia mai accesibil\ a modernit\]ii care este Art Déco. de terorismul atentatelor [i al regimurilor dictatoriale. devine supl\ [i elongat\. de ex. grafic\ publicitar\ [i design. [i care în România a avut o rezonan]\ deosebit\ datorat\ influen]ei franceze – a r\mas într-un con de umbr\ al literaturii noastre de specialitate. în ]esutul urban r\mânând relativ pu]ine goluri. al cinematografelor. «O expozi]ie despre avangarda româneasc\». Acest fenomen artistic atât de r\spândit. anii 1920 – 1940: între avangard\ [i modernism. iar silueta à la garçonne. Anii ‘30. Afirma]ia c\ centrul Bucure[tiului este una din cele mai compacte zone arhitecturale moderniste din Europa3 se poate sus]ine numai dac\ prin arhitectur\ modernist\ în]elegem atât varianta radical\. {i despre Art Déco s-a scris mult. «L’Art Déco en Roumanie». O cartare a construc]iilor Capitalei dup\ perioade [i stiluri ar scoate în eviden]\ densitatea neobi[nuit\ a cl\dirilor Art Déco sau moderniste cu intruziuni Art Déco. ar putea fi trecut în rândul metropolelor Art Déco. În încercarea de a se integra experien]ei europene. cele dou\ fenomene sunt fa]etele com2 Cu unele excep]ii. pag. care contrazicea liniile corpului. pag. Dac\ marea majoritate a ora[elor Europei Occidentale [i Centrale erau deja constituite. Bucure[tiul. extravagant uneori. un segment major al produc]iei curente în materie de arhitectur\ [i decora]ie interioar\. grani]ele fiind imposibil de identificat. 1987 3 Magda Cârneci. hotelurilor de lux [i transatlanticelor. de[i marca]i de criza economic\ [i de o instabilitate politic\ general\. Art Déco formeaz\. eliberate de co[marul r\zboiului [i dominate de o vitalitate debordant\. Buc. în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. arte aplicate [i arte ale spectacolului. Ramifica]iile stilului Art Déco al anilor ‘30 ajung astfel s\ se piard\ fie în modernism. cât [i varianta moderat\. legat\ de tradi]ie – reprezentat\ de Art Déco. a Stilului Interna]ional. inovatoare prin excelen]\. Ritmurile «crazy» ale decadei precedente se topesc în caden]a senzual\ a swingului. 1994. dinamismul. austeritate [i decen]\. bucurându-se de o mare priz\ la public. Dar nu la noi. 69-83. tome XXIV. în perioada interbelic\. al marilor artere comerciale. În mod paradoxal. virtu]i mai potrivite cu perioada de criz\ – în paralel cu o orientare estetic\ general\ spre ra]ionalitate [i epurare a limbajului formal. fie în clasicismul monumental. articolul lui Mihai Ispir.

estetica Art Déco [ia creat o identitate aparte. Emil Gune[. încerc\rile de a promova Stilul Interna]ional sunt sporadice [i au un ecou limitat la elita artistico-intelectual\ a vremii. [i nu ca ruptur\ violent\ cu trecutul. vila Maria Lambru. Art Déco a contribuit decisiv la integrarea artei în via]a de fiecare zi [i la democratizarea culturii moderne. mai apropiat de tonalitatea Art Déco decât de ascetismul Stilului Interna]ional: tenta]ia sintezei între vechi [i nou. cu verv\ [i abilitate. Al. între arhitectur\ [i artele plastice. în perioada interbelic\. imobilul Bazaltin etc. observ\m c\. la modelarea culturii de mas\ [i la reducerea decalajului fa]\ de high culture. pentru Art Déco se folosea termenul Moderne4. creatorii Art Déco. {trandul Kiseleff.plementare ale modernismului. în care limbajul elitist al Mi[c\rii Moderne era preluat [i prezentat într-o form\ accesibil\ publicului. De aceea a fost considerat\ de mul]i ca dependent\ de mod\. ci ansamblul crea]iei unor profesioni[ti de elit\. majoritatea absolven]i ai Academiei de Belle-Arte. calea cea mai sigur\. De altfel. voca]ia ornamentului. Chiar primele lucr\ri datorate lui Marcel Iancu – exponent al avangardei artistice neîndatorat unei educa]ii BeauxArts – pun în eviden]\ câteva tr\s\turi ale modernismului românesc. Ioan Ro[u. în]elegând progresul ca acumulare de experien]\ istoric\. ceea ce denot\ receptarea ca moderne a produselor acestei estetici. Pornind de la procesul de autoreglare al academismului Beaux-Arts. Arghir Culina. Marea majoritate a arhitec]ilor activi în perioada interbelic\ este îns\ format\ din absolven]i ai Academiei de Belle-Arte din Bucure[ti sau Paris. frivol\ [i superficial\. 5 Ne referim la lucr\ri ca: vila Fuchs. concesiile f\cute unei anumite culture du bien-être. în care coexist\ zestrea fanariot\ [i convenien]ele burgheze5. care. State Balo[in. au convertit în mod\ cele mai îndr\zne]e concep]ii artistice ale vremii. prin vehicularea de elemente apar]inând deopotriv\ culturii «înalte» [i culturii de mas\. 71 . organizat\ la Paris în anul 1966. care garanteaz\ [i succesul comercial al unor arhitec]i ca Jean Monda. prin sinteza exuberant\ a celor mai diverse modele [i simboluri. în acest demers. 4 Denumirea de Art Déco s-a încet\]enit dup\ expozi]ia Les années 25. Zamfiropol. în a c\ror dialectic\ st\ secretul progresului autentic. pe fondul persisten]ei unei orient\ri marcate spre tradi]ia rural\ [i ortodox\. de la efortul s\u de a dep\[i impasul dogmei [i de a se adapta la noile realit\]i. Estetica Art Déco este. creând modele pentru produc]ia curent\. Figuri Întorcându-ne la situa]ia României. Ei experimenteaz\ din interior efortul de înnoire a limbajului arhitectural. Dar Art Déco nu este un reflex al modei [i al gustului mediu. sunt constructorii aproape anonimi ai unei pun]i solide pe care întreaga societate s\ poat\ p\[i spre viitor. chiar într-o accep]ie nou\. capabili de un salt spectaculos peste decenii. Dac\ marile figuri ale Mi[c\rii Moderne apar în postura unor vizionari solitari.

turismul. cultural. perfect adecvat func]iei publicitare prin dimensiunea sa larg comunicativ\. sportiv sau funerar. Agita]ia monden\ cre[te la 6 Exemple: imobilul ARO. de cabarete. expresia cea mai potrivit\ pentru o tem\ particular\6. Bd. În Bucure[tiul anilor ‘20. Iosif Fekete sau Corneliu Mich\ilescu. estetica Art Déco p\trunde în toate sectoarele vie]ii sociale. Paul Miracovici. Tudor Arghezi nr. turistice sau de spectacol) semnate de Petre Grant. Flammarion. Ioana Basarab. portaluri sau halluri de acces în cl\diri ale ambilor autori. 16 – arh. devine moroc\nos. Ca [i clasicismul academic. 7 Jean Delhaye. Art Déco reprezint\ o etap\ necesar\ a unor c\ut\ri de regul\ împinse mai departe sau. domestic sau reprezentativ. dar. capabil s\ acopere în plan func]ional. dar [i în modelarea unui stil de via]\. ansamblul cerin]elor societ\]ii. Calea Victoriei. dar mai ales în artele decorative. intrarea la uzinele Malaxa – arh. utilitar sau monumental. Maxy. La gravure et l’affiche Art Déco. arhitectura Art Déco se preteaz\ la orice program. care ofer\ înc\ resurse remarcabile. deschis în 1926. Hotel Athénée Palace. Publicitatea schimb\ cu totul fa]a ora[ului. restaurante [i hoteluri. 1977. prin reclamele luminoase [i panourile publicitare. Amprenta Art Déco se reg\se[te în artele plastice. unde expun M. Victor Ion Popa. George Chirovici. 72 . Spre deosebire de stilul neoromânesc. Corneliu Mich\ilescu. Horia Creang\. Imobil str. de cinematografe [i magazine elegante. reviste profilate pe probleme de art\ [i tehnic\ grafic\. Nina Arbore. Zoe Ricci. «Strada devine galeria de art\ a omului mediu». Art Déco devine un limbaj universal. Estetica Art Déco devine familiar\ bucure[tenilor prin obiectele prezentate la «Salonul permanent de art\ decorativ\». Mattis-Teutsch. design [i grafica publicitar\.H. construc]ia riguroas\ [i decorativismul rafinat al unor monumente [i reliefuri datorate lui Mac Constantinescu. dar ideea se poate generaliza pentru toate manifest\rile Art Déco ce au un impact asupra cadrului urban. Ghiulamila. uneori. dar mai ales afi[e (comerciale. prin grafismul stilizat. Duiliu Marcu. scria Jean Delhaye cu referire expres\ la afi[ul Art Déco7. Func]iuni Prin marea sa capacitate de adaptare. din sofisticat în vulgar. mai direct implicate în reflectarea. apoi bulevardele sunt invadate de baruri [i cafenele. prin dezinvoltura cu care î[i poate transforma caracterul din flamboyant în solemn. Steriadi. ajunge s\ impregneze întregul cadru urban. contribuind la omogenizarea întregului cadru de existen]\ uman\. prin produsele industriei grafice – ilustra]ie de carte. Magheru (posibil de catalogat ca International Déco sau Modern Déco). moda.Pentru personalit\]i majore ca Horia Creang\ sau Duiliu Marcu. Jean Al. dar [i semantic. spectacolele. Iorgulescu-Yor. din sobru în exuberant. mai dependente de gustul public. loisir-ul. Paris. în cazul cl\dirilor publice. Art Déco se afirm\ ini]ial ca o adaptare imediat\ la un anumit segment al modernit\]ii occidentale mai u[or de asimilat: comer]ul [i transporturile. care p\streaz\ îns\ o not\ distant\ [i oficial\. greoi [i anchilozat. în special în domeniul locuin]elor. iar spiritul Art Déco.

în decorul luxuriant al hallurilor [i foyerelor. Primul. sunt atra[i de sclipirile de inox [i oglinzi ale barurilor de tip american. o continuare a fic]iunii dincoace de ecran. Lumina amplific\ aura ispititoare a magazinelor.devine o scen\ miraculoas\. din care r\zbat acorduri de charleston. Const. precum «Regal» (arh. al tuburilor de neon. Strada. Apar programe complexe care includ s\li de teatru [i spa]ii destinate recreerii. al\turi de un tribunal..c\derea serii. Barurile de noapte – «Atlantic». transpus\ în cheie Art Déco. blackbotton sau jazz. Nicu Georgescu. al scafelor [i copertinelor luminoase. Tinerii. «Carlton» – prelungesc anima]ia centrului pân\ la ora când magazinele î[i deschid obloanele. semn al unei relax\ri a moravurilor datorate prosperit\]ii sociale. dominate în fa]ad\ de mari panouri de afi[aj [i de scrisuri decorative. 1935) cuprinde un teatru. la pre]uri foarte accesibile. Cinematografele noi. efect al reclamelor gigantice. Complexul edilitar Pia]a Amzei (arh. Jean Monda) sau «Marconi» (arh. urmat de «Presto» [i «Colos». în pre]ul modest al biletului. numit chiar «Bar automat american». Printre vedete în limuzine str\lucitoare. practicat\ în perioada interbelic\ din ra]iuni de facilitare a 73 . Canan\u). mirajul s\lilor de spectacol [i atrac]ia restaurantelor.. Ansamblul este interesant ca exemplu pentru o anumit\ «diviziune» a stilurilor. birouri [i spa]ii comerciale. «Melody». Spectacolul [i loisir-ul devin tot mai mult preocup\ri indispensabile vie]ii cotidiene. se deschide vizavi de Palatul Telefoanelor. ofer\ publicului. câte o apari]ie fulgurant\: Josephine Baker mergând de la «C\r\bu[» spre «Alcazar d’Eté» într-o [aret\ tras\ de un stru].

intrarea Uzinelor Malaxa. prin volumetria savant\. lipsit\ de stil. Aceea[i intimizare treptat\ a spa]iului se ob]ine [i în cazul fund\turilor sau «intr\rilor». Fa]ada teatrului. Intrarea 8 Gazeta Municipal\. spre locuin]a individual\. 1933. în marea lor majoritate apar]inând esteticii Art Déco sau zonei de tranzi]ie spre modernismul propriu-zis (ex. arh. pe {oseaua Kiseleff. Recurgând la repertoriul Art Déco. sta]ii de metrou [i autobuz. Noile hoteluri «Union». Blocurile Art Déco se integreaz\ perfect în orice context [i se adapteaz\ cu u[urin]\ la cele mai dificile amplasamente. care se poate închiria pentru baluri. adun\ri. {trandul Federa]iei Societ\]ii Sportive Române. Gara de Nord. Unul din cele mai relevante exemple de arhitectur\ Art Déco este Palatul Societ\]ii Func]ionarilor Municipali (cunoscut dup\ 1947 ca imobilul ARLUS).comunic\rii. Blocul în form\ de U constituie o formul\ tipologic\ aparte – immeuble à cour ouverte – care rezolv\ ingenios cerin]ele de iluminare natural\ [i de grada]ie progresiv\ a spa]iului dinspre zona public\ spre zona privat\. apeleaz\ la limbajul Art Déco. se înscrie în rândul numeroaselor cl\diri pentru transporturi c\rora Art Déco le d\ forma consacrat\. cel mai potrivit pentru a crea o atmosfer\ destins\ [i tonifiant\. «Athenée Palace» completeaz\ silueta ora[ului cu accentele dinamice date de coronamente. principala gar\ a Capitalei. autorul. «cea mai mare [i mai modern\ din Bucure[ti»8. pe principalele artere ale Capitalei apar zeci de imobile cu apartamente. o sal\ de popice. au un caracter neutru. suficiente pentru a personaliza o locuin]\ modest\. În 1929 se deschide. cel mai mare din Bucure[ti la acea vreme. De[i preferin]ele se îndreapt\. ad\postind birouri [i magazine. «Lido». 74 . mai adecvat pentru a reprezenta autoritatea institu]iilor statului. un restaurant. prin tradi]ie. cu nimic mai prejos decât corespondentele lor pariziene. În spiritul modelelor existente în Fran]a sau Anglia. 17 sept. unde seara. care are darul s\ fac\ din fiecare cl\dire un unicat – prin câteva profile din ipsos sau un grilaj decorativ. concurându-se prin verva fa]adelor [i opulen]a interioarelor. ele ofer\ o imagine agreabil\. sau. turnuri de col]. banchete [i chiar reprezenta]ii teatrale. serate. garaje). la lumina reflectoarelor. s\li de sport [i «saloane de baie». Ca metafor\ a progresului. Marcel Iancu. La fel. Anul 1930 aduce o alt\ noutate pentru Capital\: terasa [i bazinul cu valuri «Lido». permi]ând o ocupare intensiv\ a terenurilor. un bar. «Ambasador». realizat de Ioan Ro[u [i Radu Culcer. Programul complex include o sal\ de festivit\]i de 400 mp. aeroporturi. benzin\rii. arh. concerte. este tipic Art Déco. Arhitectura locuin]elor formeaz\ un câmp fertil de manifestare a fanteziei Art Déco. «Negoiul». în timp ce fa]ada tribunalului este într-un stil clasic stilizat. în cazul locuin]elor de lux. cl\dirile de produc]ie nu mai constituie o pat\ în peisaj. se produce forma]ia Jazzul Albahary. care amintesc de vechile cur]i longitudinale. Intrarea Dacilor. Horia Creang\). imaginea de marc\ (g\ri. pergole [i terase în trepte. prin materialele scumpe [i ornamentica elaborat\. dinamic\ [i u[or monumentalizat\ a industriei moderne (ex. ca [i interiorul. aripile laterale.

sunt gândite ca scenografii ale spectacolului cotidian. cu ajutorul profilelor liniare. Intrarea Iorg. aticelor [i balustradelor. într-un decor fantastic – nu prin imaterialitate. m\rturie stând Monumentul Aviatorilor (autori Iosif Fekete. Vermont). limbajul Art Déco se extinde [i în zona mai preten]ioas\ a monumentelor sau a arhitecturii funerare. cl\dirile marilor societ\]i (Palatul Telefoanelor. lipsit de orice ostenta]ie sau crispare. Intrarea N. dublat\ de nevoia complementar\ de str\lucire [i spectacol. Ministerul de Justi]ie (o interpretare Art Déco a limbajului clasic) sau Tribunalul Ocolului VIII din str. Forme O plimbare imaginar\ prin Bucure[tiul Art Déco va descoperi cu încântare un bricà-brac de forme nea[teptate. generat\ de o realitate sc\pat\ de sub control. Liniile de for]\ ale cl\dirilor. ci prin voluptatea senzorial\ a materiilor pre]ioase – marmur\. Limbajul Art Déco este marcat de expresia contradictorie a permanen]ei [i a efemerit\]ii. registrele principale. Prefectura de Poli]ie (în prezent Sediul I. nu în domeniul formei. o prestan]\ lipsit\ de afectare. Într-o plastic\ riguroas\. un ritm alert al liniilor [i contururilor vibrate. Palatul Casei Centrale a Asigur\rilor Sociale) afi[eaz\. Nu întâmpl\tor. bandourile orizontale ale soclurilor. plin\ de for]\ sau de gra]ie miniatural\.P. Fronturile stradale. racord\rile curbe sau poligonale. 75 . apar ca abstracte [i impersonale – sunt orchestrate aici în cheie decorativ\. intr\ în rezonan]\ cu spiritul tradi]ional al ora[ului de la por]ile Orientului. ci ca mod specific de raportare la individ [i societate. în Stilul Interna]ional. transform\ spa]iul interior sau exterior într-o scen\ inundat\ de lumin\. ferestrele [i portalurile sunt subliniate întotdeauna de muluri sau striuri. de tr\ire intens\ a clipei. tonul grav [i autoritar al clasicismului monumental – se cunosc nenum\rate exemple Art Déco. simple sau ornamentate. sticl\ înnobilat\ sau vitralii. lemn l\cuit. {tirbei Vod\ (în cel mai pur stil al Expozi]iei de la Paris din 1925). Poate c\ autorii viitoarelor interven]ii arhitectural-urbanistice din capital\ ar trebui s\ reflecteze mai atent asupra sugestiilor pe care le poate oferi estetica Art Déco. «ou tout est pris à la légère». prin nota Art Déco. Acelea[i volume care. La fel. care urm\resc retragerile [i rezalitele. alam\. ceramic\ glazurat\. Lidia Kotzebue). granit. o satisfac]ie tactil\ a materialelor somptuoase. ca [i numeroase monumente funerare [i cavouri din Cimitirul Bellu. precum.Lemnea. inox. al riflajelor [i frizelor reduse uneori la simple diferen]e de culoare [i material. Nevoia de certitudine. De[i pentru cl\dirile oficial-reprezentative se prefer\.G.). în perioada interbelic\ [i nu numai. de mase solide [i contururi ferme. acest ton bonom [i fastuos. imagini mai destinse ale institu]iilor statului. la Bucure[ti. mai ales la nivelul ochiului.

Trasee liniare independente de elementele arhitecturale – simple benzi de tencuial\ colorat\ – aduc un aer pitoresc [i întrucâtva provincial. ca o simpl\ aluzie la tradi]ia clasic\. Un unic element pre]ios – medalion. gravate sau givrate. ferestre-hublou. reiau în negativ motivul ziguratului. al unui foyer. în special în zonele comerciale. fante verticale. amplific\ spa]iul unui living. Grupuri de profile verticale formeaz\ accente importante. decro[ate sau retrase în trepte. modelându-se în forme cutate sau fa]etate. lumina natural\ sau artificial\ se articuleaz\ cu celelalte elemente arhitecturale sau devine obiect decorativ. Feronerii decorative. împrumutate din stilul «pachebot». o aparen]\ de înveli[ solid. Sc\rile sau hallurile sunt de regul\ luminate prin vitralii sau prin geamuri translucide – sablate. pot înnobila o întreag\ fa]ad\. Prin form\. care dau luminii o consisten]\ material\. asemeni unei bijuterii aplicate pe un ve[mânt de o simplitate extrem\ din colec]iile celebrului couturier Paul Poiret. fante cu schimb\ri de direc]ie. octogonale sau circulare.Coloanele sunt înc\ prezente. ferestre de col] pe unul sau mai multe niveluri. ca [i paratr\snetul cu suportul s\u atent modelat. dar rolul lor de protec]ie [i de tampon între interior [i exterior. curbe. este preluat de copertine continue. ancadrament sau tratarea suprafe]ei. basorelief sau corp de iluminat – transform\ câte o fa]ad\ într-un mare panou decorativ. dar într-o stilizare maxim\. Repertoriul formal pare practic nelimitat. Spre deosebire de Stilul Interna]ional. fante orizontale. În special ferestrele spa]iilor secundare. marcând casa sc\rilor. de circula]ie sau de serviciu. fereastr\ cu grilaj decorativ. plafoanele devin suprafe]e vibrate care. Porticele apar rar. La interior. grup\ri de fante. prin fante sau profile în cascad\. al unui hall de acces. Ferestrele Art Déco nu au niciodat\ un rol pur func]ional. fanteziste: ferestre-punct triunghiulare. ferestre spa]iale cilindrice. con]inând benzi [i casete luminoase sau dale de sticl\ înglobate în beton. amenajate cu fast aproape ritual [i cu grij\ pentru detaliul care personalizeaz\.sunt valorificate în forme nea[teptate. prismatice sau cutate. Bucure[tiul se poate l\uda cu o colec]ie original\ de portaluri Art Déco. ele cap\t\ statut de ornament. Unele pasaje comerciale au bol]i sau cupole din blocuri translucide de sticl\. dublând conturul înc\perilor. motiv emblematic pentru întregul Art Déco. dispuse în exteriorul unor ferestre comune. care ascunde intr\rile în penumbra parterelor pe pilo]i sau în rit- . Scafe luminoase. Capturat\ [i turnat\ în tipare geometrice. întregul edificiu. prin acces. Fronturile Art Déco sunt în permanent\ mi[care.

familiar atât arhitecturii eclectice. o «tem\» decorativ\ în sine. arhitectura Art Déco perpetueaz\ importan]a pe care tradi]ia a acordat-o dintotdeauna intr\rii în sensul simbolic de «prag». metafore revelatoare pentru dinamismul inalterabil al vie]ii înse[i. printr-o coinciden]\ probabil. col]ul poate p\rea «mu[cat» de spa]iul exterior în umbra adânc\ a loggiilor – sau indiferent. Domestice sau monumentale. cu sublinierea lor prin profilatur\. Frecvent. coloane angajate sau racord\ri în sfert de cilindru.mul monoton al pere]ilor-cortin\. sus]inut\ adesea de fanta ferestrei [i de fle[a paratonerului. speculat pentru valoarea sa plastic\ [i expresiv\. ad\postind spa]ii importante sau circula]ii verticale într-un volum solid. Apar cl\diri gândite special pentru amplasamente de col]. sunt mereu prezente în silueta vibrat\ a cl\dirilor. din cota inerent\ de gratuit [i superfluu. Casa sc\rilor formeaz\ un alt motiv predilect pentru Art Déco. portalurile Art Déco primesc ancadramente complexe. impun retragerea în trepte a ultimelor nivele construite. Motivele majore ale esteticii Art Déco. dar [i a noilor regulamente urbane care. de copertine. în perspectiv\. care «agreseaz\» spa]iul urban. ian. The International Style Lacks the Essence of Great Architecture. Bovindoul. Pulsa]ia teraselor retrase este amplificat\ de pergole [i edicule. neutru. introvertit. cât [i stilului neoromânesc. În încheierea acestei promenade prin lumea Art Déco-ului bucure[tean nu putem s\ nu observ\m un alt aspect paradoxal. Alteori. apare ca accent volumetric major. Dac\ leg\tura se realizeaz\ [i prin balcoanele etajelor superioare. amplificate prin copertine luminoase. motiv familiar arhitecturii moderne. ziguratul [i fântâna artezian\. denumit\ de Talbot Ham9 Talbot Hamlin. de «trecere» într-un alt spa]iu ale c\rui valori trebuie exprimate prin portal. retragerile pe orizontal\ [i vertical\. pentru a r\spunde nu numai c\ut\rilor formale. 1933. volumele fa]etate [i contururile anguloase. pinacluri [i paratonere. 77 . materializare a unei metafore literare la mod\ – ora[ul modern ca un nou Babilon –. dar [i cerin]elor de compozi]ie urban\. Farmecul irezistibil al obiectelor Art Déco provine din caracterul ludic. col]ul este monumentalizat ca turn. Percep]ia noastr\ face ca. în The American Architect. sus]inut de console stilizate sau articulat printr-un balcon general deasupra parterului. care în Art Déco devine un organism plastic expresiv. bovindoul se transform\ într-un «pieptene» decro[at. retrageri telescopice. Col]urile cl\dirilor Art Déco primesc întotdeauna o aten]ie special\. nu simple rezolv\ri par]iale. racord\rile curbe [i suprafe]ele cilindrice – s\ fuzioneze în ritmul alert al unui zig-zag general sau al unei curgeri în cascad\.

dar voit ignorat\ sau proscris\ de c\tre Mi[carea Modern\ (celebrul aforism al lui Mies van der Rohe. de a alerga dup\ o singur\ utopie. între modernitatea estetic\ [i modernitatea civiliza]iei materiale burgheze. apreciat\ de postmoderni [i familiar\ spiritualit\]ii române[ti. între cultur\ [i business. cu problematica specific\ a c\ut\rii de sine [i a recuper\rii frenetice a trecutului. încorporând în produsele lor simboluri [i conven]ii vizuale în care consumatorii s\ se poat\ recunoa[te. spre societatea de consum. fundamentat de [coala Bauhaus. riscante [i iresponsabile la scara cadrului de existen]\ uman\. Primele manifest\ri ale consumismului. sau conceptul de existenz minimum. structural opuse una celeilalte. tehnologice sau sociale). Pentru un ora[ ca Bucure[tiul. aceea a bucuriei de a tr\i. «less is more». Creatorii Art Déco se preocup\ permanent s\ adapteze inova]iile arti[tilor de geniu la gustul public. a[a-numita er\ a serviciilor – [i. cea mai fidel\ reflectare a spiritului epocii. valabil pentru un context istoric particular – denot\ o pierdere a finalit\]ii umane în numele unor abstracte idealuri estetice. se reg\se[te ast\zi poate mai acut în Estul post-comunist. tradus\ în plan existen]ial [i artistic prin c\utarea intensit\]ii în dauna profunzimii. De aceea. unul dintre cei mai cunoscu]i designeri americani din anii ‘30. 78 . pentru noi în mod special. Dar (aici apare paradoxul) dincolo de aparen]ele seduc\toare ale produselor Art Déco transpar anumite inten]ii comerciale [i chiar propagandistice ale societ\]ii de consum întro faz\ incipient\. trezindu-i dorin]a de posesiune printr-un mesaj hedonist. în fond atât de necesar\ nou\.lin «a sense of more than enough»9. î[i g\sesc în Art Déco expresia cea mai potrivit\. o analiz\ pragmatic\. interpretat vulgar ca apologie a economiei de mijloace. decurgând probabil din realitatea tulbure a tranzi]iei – atunci. mereu în c\utarea propriei identit\]i [i a chintesen]ei unei identit\]i na]ionale. merit\. de a prefera micile certitudini marilor ipoteze. al demersului [i al atitudinii generale. pe fondul unor grave probleme economico-sociale. din efortul de dep\[ire a unei situa]ii tragice – consecin]ele unui cataclism istoric sau ale unui regim totalitar. pe lâng\ dimensiunea ludic\ [i comunicativ\. un studiu atent al motiva]iilor. prin sinteza mai mult sau mai pu]in inocent\ între «artistic» [i «comercial». mesajul (sau chiar «lec]ia») Art Déco este. obiectele [i cl\dirile Art Déco devin imagini publicitare ale prosperit\]ii [i civiliza]iei promise de sistemul capitalist occidental. Criza moral\ a acelei perioade. acum. pe care îl experiment\m din nou în prezent. spune Raymond Loewy. Art Déco este arta de a «ambala» func]iunea pentru a atrage eventualul cump\r\tor. dincolo de interesul specialistului. Momentul istoric actual prezint\ anumite similitudini cu decadele interbelice. «Ugly sells badly» (urâ]enia se vinde prost). Pentru România interbelic\. spre era post-industrial\. fenomenul Art Déco.

) Bellu. te vei trezi p\[ind pe aleile unui alt ora[. A[ fi scris despre lini[tea locului care cheam\ lini[tea sufleteasc\. 79 . vociferau groparii. întâlnim. pe o strad\ principal\ sau pe una mai l\turalnic\… Ora[ul t\cut – ora[ul construit pe osemintele noaste r… În realitate. în final. În schimb. Cimitirul Bellu o fi el ca un ora[. Desigur. necesar\ medita]iei [i melancoliei. a[ fi meditat la faptul c\ to]i ne vom muta. grupuri statuare. pe la începutul lui aprilie. fotografii etc.CEZAR PAUL-B|DESCU «Bellu» – ora[ul t\cut B De treci pe sub poarta pe care st\ scris cu litere negre pe albul sclipitor al varului «Cimitirul {erban Vod\ – Fericirea cereasc\. într-o h\rm\laie. adev\rate puneri în scen\. laolalt\. nu scâr]âia nici o coroan\ de plumb (de altfel. astfel. un cor c\ruia îi lipse[te o riguroas\ unitate [i care se constituie. [i. retorici plastice [i arhitecturale de tot felul. a[ fi v\rsat o lacrim\ pe mormântul lui Mihai Eminescu. pân\ la urm\. dar numai t\cut nu este. dac\ a[ fi tr\it în alt\ epoc\. reflexul t\cut al celui de care tocmai te-ai desp\r]it – a[a a[ fi început. nu la g\l\gia aceasta m\ voi referi în cele ce urmeaz\. l\sând în urm\ tumultul cet\]ii.). retorici textuale. Ce lini[te? Ei bine. apar]inând diferitelor epoci (construc]ii. este o prelungire dincolo de moarte a comunic\rii umane. menite s\ atrag\ aten]ia trec\torului [i s\ comunice. nume. cu el. pân\ la urm\. în care vocile celor r\ma[i în via]\ se amestec\ cu ale celor «trecu]i dincolo» (epitafuri. ca orice cimitir. Întâlnim. într-un cuvânt. în ora[ul t\cut. nici n-am prea v\zut a[a ceva). probabil. s-ar zice. ani etc. la vechea [i banala zicere «pietrele vorbesc». (Ne întoarcem. busturi. Un perfect univers bacovian. când sufla un vânt t\ios [i cerul era acoperit. pân\ la urm\. indica]ii privind statutul social sau familiar al deceda]ilor. cu toate acestea. a[ fi evocat marile umbre [i trecutul lor m\re]. basoreliefuri. este un cor de retorici. Ultima dat\ lam vizitat anul acesta.). sporov\iau gardienii publici pe la col]uri. a[ fi f\cut considera]iuni despre patimile care î[i g\sesc sfâr[itul în dosul lespezilor reci [i crude. De ce nu este Bellu un loc t\cut? Pentru simplul fapt c\ vorbe[te prin fiecare p\rticic\ a lui. l\trau haitele de câini. gloria p\mânteasc\».

fecioarele montante [i înve[mântate în voaluri. care renun]\ la ideea de locuin]\ dup\ moarte în favoarea unor ansambluri-fantezie. Pe un stâlp al cimitirului. de locuin]e comune construite în stilul eclectic de început de secol etc. cavourile [i monumentele nu pot fi foarte clar disociate. indiferent de natura lor. pia]a locurilor de veci fiind puternic influen]at\ de cea imobiliar\ din restul Bucure[tiului. leii. Este o stânc\ de aproape trei metri pe care urc\ o fecioar\ avântat\. cu ajutorul fanteziei [i al banilor. iar singura lor miz\ este de a produce un obiect insolit [i oricum cu preten]ii v\dite de originalitate. în acest sens. câinii [i sfinc[ii care str\juiesc intr\rile. ei vizeaz\ Arta. Printre beneficiarii de construc]ii funebre sunt [i vizionarii sau vis\torii. decedatul fusese «r\pus la 14 ani [i jum\tate de groaznicul cutremur din 4 martie 1977» – deci nu beneficiase în timpul vie]ii de o locuin]\ durabil\ [i care s\-i ofere protec]ie. ci de ve[nicia ei…» la care mai e ad\ugat\ o modest\ contribu]ie personal\: «… [i de teama de a nu v\ mai putea revedea. edificii celebre.Construc]iile din Cimitirul Bellu sunt a[a-numitele cavouri. Alecsandri». la fel cum întâlnim peste tot în ora[ – un dreptunghi de hârtie cu un anun] de mic\ publicitate: «Vând cavou dublu cu monument [i cripte alee central\ cimitir Bellu.» De partea cealalt\ a aleii centrale se afl\ o alt\ astfel de stânc\ (tot neagr\. dincolo de moarte. Exist\. câteva construc]ii în Cimitirul Bellu care închipuie o stânc\. pre] negociabil 5. obi[nuia s\ spun\ c\. Oricum. Culmea «originalit\]ii» de acest tip o atinge. pe o pl\cu]\ se afl\ celebrul text «Nu de moarte m\ cutremur. decedat el însu[i. st\tea scris: «C\su]a de veci a scumpului [i neuitatului nostru copil CRISTIAN (Pu[i)». Cavourile sunt construite în nenum\rate stiluri arhitectonice [i imit\ deseori. «Pe o stânc\ neagr\…» [i elementele similare din gr\dinile romantice. numai c\ pe ea se afl\ doar o cruce. col]uroas\ [i ca desprins\ din natur\). deasupra intr\rii într-un cavou. De multe ori. – iar sus de tot coco]a]i doi sfinc[i. Un astfel de monument tombal se afl\ vis-à-vis de locul unde sunt îngropa]i scriitorii (Eminescu. de[i din piatr\. De acelea[i dimensiuni mai sunt monumentele sau grupurile statuare. 80 . pe cotoarele c\rora po]i citi «V. Dorin]a celor ce-[i construiesc astfel de cavouri este s\-[i ofere. cu siguran]\. f\cliile de piatr\. acel ansamblu pe care se afl\ «Stemata gentis Petriceicu Hasdeu»: ceva ce seam\n\ cu o bibliotec\ în care vezi c\r]i legate în piele de diferite culori. deoarece. «Platon» etc. cu noduri. în acest caz particular. modelele sunt. Preda etc. Pe scurt. iar la capete cu lemnul proasp\t t\iat. analogia dintre cavouri [i locuin]ele propriu-zise merge [i mai departe. oamenii î[i transform\ mai toate construc]iile tombale. Construc]iile sunt împodobite cu basoreliefuri. în monumente. Co[buc. întâlnim machete de biserici ortodoxe (uneori de anumite biserici ortodoxe). galben. o locuin]\ (deseori asemeni celei din timpul vie]ii). Pe o plac\. imit\ perfect dou\ surcele cu coaja neagr\. de temple grece[ti sau de edificii neo-clasice. feronerii [i sculpturi de tot felul. poetul Cristian Popescu. crucea.). în mic.000 USD cu acte». desigur. Un amic. Cei mai frecven]i în aceast\ ultim\ ipostaz\ sunt îngerii. Ei înlocuiesc ceea ce s-ar putea numi confort cu gratuitatea. Astfel. în stilul României revolu]ionare.

) La mormântul lui «{tefan Ciubot\ra[u. Dup\ cum [tim. Textul poetic este prezent. sculptura. la scriitori. cum e [i firesc. artist al poporului». în m\rime natural\ [i foarte realist\. Iat\ o exemplificare pentru prima variant\: «Trec\tor cu pasul rece/ Stai opre[tete nu trece/ {i privind la piatra mea/ Vars\ o lacrim\ pe ea/ C\ci am fost [i eu o jun\/ {i acuma sunt ]\rân\» (mormânt din 1935). în magia frumosului [i în ve[nicia neamului românesc». nu? – inclusiv «licen]a» din primul vers. Pe o cruce care nu avea anul mor]ii completat am g\sit acela[i text. sub numele lui Camil Petrescu scrie «Un om între oameni» [i se continu\ cu un frragment în care ni se spune c\ la moarte «te duce orice drum» etc. Pictorii celebri se odihnesc într-un ansamblu str\juit de statuia lui Brâncu[i «Rug\ciune». (De remarcat c\ mormintele din anii 19501970. a[a cum mormintele solda]ilor c\zu]i la datorie sunt împrejmuite cu lan]uri sus]inute de obuze pe post de piloni (rol jucat la marinari de mici ancore). Manifest\rile artei sunt – s-ar zice – justificate atunci când este vorba de mormintele arti[tilor. (Lâng\ mormântul lui Toma Caragiu întâlnim un alt bust. cel pu]in. probabil spre acel «t\râm de aurori» spre care erau îndemna]i s\ urce «cutez\torii» din celebrul cântec. numai anul de deces lipse[te. 81 . numai c\ ultimele dou\ versuri erau înlocuite cu: «C\ [i eu am fost ca tine/ {i tu vei fi ca mine» (modificare necesar\ adapt\rii la noua situa]ie – era vorba de un b\rbat trecut de mult de june]e). Sunt versuri scrise de cei deceda]i [i toate se refer\. kitsch-ul este funebru. în sensul acesta. poz\.în general. la chestiunea în cauz\. se afl\ [i mormântul lui Augustin Z. pe locul crucii. cocard\ [i cu ochii privind în zare. nume. transmiterea ideii de art\: la mormântul lui Toma Caragiu. epitaf etc. dar preten]iile artistice din spa]iul cimitirelor pot fi considerate kitsch-ul ridicat la p\trat. Mormântul lui Nicolae Labi[ are la cap o plac\ de marmur\ alb\ pe care st\ s\pat\ semn\tura «olograf\» a poetului. anul na[terii. sunt lipsite de cruce.) Dac\ meseria artistului nu poate fi ilustrat\. Eminescu are pe cruce versuri cu «teiul» [i cu «somnul lin». fiului.N. Lâng\ grupul compact al scriitorilor. cruce. reprezint\ o pionier\ cu mâna pe cravat\. Pop. atunci când este vorba de personalit\]i. cu [nur de comandant.). Acest fapt determin\ dintru început existen]a a dou\ voci distincte în cadrul economiei epitafului: persoana întâi. so]iei. de data aceasta al unei pioniere – pe numele ei B\b\l\u Alina Lucia. important\ este. sau a tuturor laolalt\). Când epitaful nu este alc\tuit de cel în cauz\. Nu [tiu cât\ dreptate avea. care are ca epitaf. la moarte adic\. Mai sunt [i unele mici excep]ii. mormintele pot fi f\cute [i de locatarii lor – iar. locurile de veci ale arti[tilor trebuie s\ se constituie într-o prelungire a meseriei lor. în loc de cruce: «Cred în Eminescu ca în soare. exist\ numeroase cazuri în care totul este preg\tit (lespede. [i vocea urma[ilor (a so]ului. Co[buc are cu «O lupt\-i via]a/ Deci te lupt\…». se afl\ un bust al actorului realizat în spiritul artei moderne. pe locul crucii se afl\ o plac\ pe care este scris «… M\ ia [i m\ du pân\-ncre[tet/ Cu dragostea – vulturul meu –/ Din inim\-al c\rui încle[tet/ Îl simt cum m\ înclea[t\/ De greu…» Artistic. cu decora]ii în piept. trese. care-l reprezint\ pe decedatul însu[i. cu cea mai mare îndrept\]ire. A[a cum aviatorii au la cap o arip\ ce trimite la cea de avion sau o cruce f\cut\ din palele unei elice.

» (mormânt din 1883). Mai mult. Sunt cazuri când prezentarea este exhaustiv\: «Aici repausead\ mult iubitul meu sociu: Ioan Dragomir./ Zadarnic ens\ totul le fuse pe p\mént/ C\ci n-a remas dintr en[ii decât un gol mormént.// {‘acum acia în di [i nopte/ {‘înd ca dorul vecinic vibrînd/ De fii [i so]a vai triste [opte/ Pe cel ce dorme cu dor chemând. nu putem [ti dac\ textul a fost scris de comandor sau de urma[ii lor – [i. între «vocea» decedatului [i «vocile» urma[ilor. De exemplu. Cdor Gh. deced.// Privi]i a fost atâta de mare a lor iubire/ Ca pâna [i în moarte se afl\ în unire. doctor în litere [i philosophie. O eventual\ clasificare a epitafurilor se poate face în func]ie de perioada în care au fost scrise. Dincolo de diferen]ierile grafice. În realitate. la Seminarul Nifon Mitropolitulu [i la {coala Militar\ din Capital\. lucrul poate fi precizat. sor\. Spre exemplu. cu numele de dinainte de c\s\torie) [i data mor]ii (scris\ de obicei în ordine invers\ – anul.// Ca ei în lacrimi. tanti [i tanti n\[ic\». ziua): «Aici se odihne[te {erbana Iord. nu putem [ti cu siguran]\ cum stau lucrurile nici m\car atunci când persoana discursului este alta decât persoana întâi. de cele mai multe ori textele fiind scrise la o fals\ persoan\ întâi (autorul [i cel care spune «eu» în text nu sunt una [i aceea[i persoan\). de[i pare o frivolitate.: de so] – «Femeie aleas\ între femei/ Frumoasa mea bijuterie/ Mândria vie]ii mele întregi/ Te-ai dus… te-ai dus pentru vecie» – mormântul «Floric\i General Culici». Mateescu n\scut\ Gheorghi]\ Go]ea din S\tulu P\târlagele la 1835 c\s. prozodie corect\ [i retoric\ sus]inut\: «Nu este a[a ca moartea adese ori love[te/ Acolo unde via]a mai dulce o g\se[te/ {i moartea f\r\ mil\ zvârli-n acest mormént/ Trei ângeri [i-a lor mum\ s’adoarm\ sub p\mént. Pentru c\ una este ca textul – ce pare un rezumat de roman suprarealist – s\ constituie vocea colectivit\]ii [i alta este ca el s\ reprezinte ceea ce a selectat nefericitul personaj din propria-i via]\. luna. anul c\s\toriei (dac\ e femeie. Sabba cursul superior.» O alt\ caracteristic\ a epitafurilor din secolul trecut este dat\ de gradul sporit de elaborare – versuri ample. acest lucru este destul de important. este inoperant\.: de p\rin]i – «Pace sufletului t\u/ La care ne e gândul/ Leag\n rece de acum/ Î]i va fi mormântul. Alteori nu mai putem face disocierea necesar\. crunt\ durere/ Parin]i [i rude înc’am l\sat/ Dar l’ast\ jale ca mângâiere/ Le las un nume bun [i stimat. Ei bine. Exist\ cazuri când acest fapt poate fi dedus din con]inut: «Când cu so]a june iubea]\/ {i trei odrasle fraget odor/ Duceam vie]\ prea fericit\/ Ah! dar moartea mé smulse cu/ Repeziciune din cercul lor. în 1959) sau de un grup (ex.el poate fi scris de o alt\ persoan\ (ex. la mormintele de dinainte de 1900.// Iar tat\l lor 82 . B\nciulescu» este scris mai întâi «Separados.») Atunci când este vorba de mai mul]i expeditori ai mesajului funebru. para siempre juntos» [i apoi «Primul pilot din lume care în urma unui accident aviatic suferit la 26 de ani a continuat s\ zboare cu proteze la ambele picioare purtând faima tricolorului românesc pe toate continentele». prezentarea deceda]ilor se face cu anul ([i locul) na[terii. direct sau indirect: «Aici odihne[te scumpa [i iubita noastr\ fic\. la mormântul «Lt. exist\ particularit\]i sintactice [i stilistice specifice fiec\rei epoci. împ\r]irea la care am apelat mai sus. Decedat la 5 martiu 1876 în etate de 36 ani [i dup\ 10 ani de sacrificii în penibila sea carier\. la 1854 decedat\ la 1884 dechem 26». professor la lyceul St. eventual cu cezur\.

[i so]ul nenorocitei mume/ Coprins de gre durerea repet\ al lor nume/ Dar ce folos de plânge pe lâng\ acest mormént/ C\ci glasul cât de tare n-azunge sub p\mént.» (anul 1882) O dat\ cu trecerea timpului, prezent\rile deceda]ilor devin din ce în ce mai laconice, iar versurile cu rol de epitaf î[i pierd din elaborare. Dac\, în secolul trecut, versul scurt de tip popular nu î[i g\sea locul pe monumentele funerare, el î[i face apari]ia în anii ‘30’40 ai secolului nostru: «Via]a mi-a fost dulce/ Dar [i cu amar/ Aci o vecinicie/ Nu mai am habar.// Am avut [i un timp ferice,/ Dar, repede s-a dus/ Par’c\ avu aripi/ A[a iute s’a scurs.// Zadarnic inima mi-a plâns/ De cruda ursitoare/ Voi de o ve]i prinde/ S-o pune]i direct în fiare.» Procesul de degradare a realiz\rii poetice se continu\, ajungându-se în vremurile noastre la agramatisme, versuri împiedicate [i nonsensuri: «Într-un r\stimp m-am ridicat/ Am privit p\mântul unde/ De-ai striga mam\ nu-]i mai r\spunde/ În zadar stai am plecat.// Mam\ a mea inim\ cernit\/ Regret\ ne încetat/ A ta plecare gr\bit\/ m\mica noastr\ mult iubit\.// Adio Mineta [i Florinel» (anul 1976). Explica]ia acestei degrad\ri trebuie c\utat\, desigur, în procesul de vulgarizare a actului scrisului [i, prin aceasta, a modei epitafurilor. Dac\ odat\ monumentul funerar cu epitaf indica apartenen]a la o aristocra]ie intelectual\, în zilele noastre nu se mai poate spune acela[i lucru. Un caz aparte de texte s\pate în pietrele funerare îl reprezint\ cele care î[i justific\ prezen]a printr-o frustrare a autorului lor: neputând fi publicate în timpul vie]ii, versurile ajung s\ vad\ lumina zilei pe un suport ce are în el conota]ia eternit\]ii – piatra. În acest sens, culmea «originalit\]ii» (un fel de corespondent scriptural al realiz\rii plastice hasdeiene) este atins\ de mormântul Mariei Z. T\nase, care e acoperit pe toate fe]ele lui (pe cruce, piatr\ tombal\ [i borduri) cu poezii scrise m\runt. Maria Z. T\nase, al c\rei nume este înso]it de cuvântul «autoare», a l\sat eternit\]ii versuri deconcertante, de tipul: «Ce-i cuvântul? O minune/ Prin care natura se impune/ Îmbog\]ind o lume/ C-un farmec f\r-de nume/ (…)». Am p\r\sit Cimitirul Bellu, în acea zi de început de aprilie, p\truns pân\ la oase de frig; vremea era urât\, iar epitetul predilect al textelor funebre era «rece». Eu fusesem «trec\torul», ai c\rui «pa[i» trebuiau opri]i pentru a i se transmite mesaje de tot felul. Când am realizat c\ frecven]a invoc\rii «pa[ilor» nu poate fi justificat\ decât de o percep]ie de la firul ierbii, am început s\ m\ întreb dac\ nu cumva, pe lâng\ reprezent\rile care mi se puseser\ în scen\, eu însumi nu oferisem un spectacol. Eram eu oare sigur c\ acea comunicare se realizase numai într-o singur\ direc]ie?

83

MIRCEA C|RT|RESCU

Colea,-n tin\

C

De vreo cincispreze ani locuiesc în Colentina, pe strada Nada Florilor. E o strad\ în form\ de L care str\bate un soi de ghetou muncitoresc: blocuri identice, zugr\vite în verde închis, cenu[iu [i ocru, a[ezate doar la o palm\ unele de altele, atât cât s\ lase loc, între ele, unor înguste zone de parcare. O mi[un\ de pisici de toate culorile se strecoar\ printre ma[ini, b\t\toare [i pubele rev\rsate, ducând în gur\ câte-o ghear\ palid\ de g\in\ sau distrându-se sadic cu câte-un [obolan înc\ viu. C\]ele cu ]â]e roze [i umflate ca ni[te tumori î[i ap\r\ viteje[te puii cu boturi negre ascun[i pe sub vreo plac\ de beton. Cl\dirile cele mai impozante de pe strada mea sunt centrala termic\ [i dispensarul. Acestuia din urm\ i se repar\ zilele astea acoperi[ul: de diminea]\ pân\ seara ni[te muncitori urc\ pe teras\, cu un scripete, cauciucuri de ma[in\, c\rora le dau foc sus, sub cazanele de smoal\. Fumul, spectaculos de negru, se r\spânde[te peste tot cartierul o dat\ cu vântul prim\verii. Cât despre centrala termic\, ea este o cazemat\ de beton ruinat\ aproape cu des\vâr[ire [i pe zidurile c\reia sunt scrise cu vopsea ro[ie cuvinte f\r\ noim\, înso]ite de semnul pentru copyright. Sunt desenate [i sexe enorme, dar complet fanteziste anatomic. Al\turi de central\ (prin a c\rei u[\ deschis\ se v\d uneori misterio[i cilindri vopsi]i în albastru) e un maidan atât de plin de cotarle, încât niciodat\ n-o iau pe acolo când îmi duc feti]a la [coal\. O mare gr\mad\ de gunoi de pe acel maidan m-a f\cut întotdeauna curios: ce e, de fapt, gunoiul? Noi nu distingem, ca americanii, între waste, trash, garbage etc. Totu[i consisten]a a ceea ce numim gunoi difer\ mult de la morman la morman. Cârpele împu]ite nu mai predomin\ în noile gunoaie. Le vezi mai mult ag\]ate prin crengile copacilor, tot mai decolorate, an de an, pân\ putrezesc cu totul. Acum ambalajele produselor electronice made in China formeaz\ o bun\ parte din materia gunoaielor. Bineîn]eles, ceea ce miroase e altceva: acela[i noroi menajer în care stau înfipte foi de caiet cu teme la compunere, acelea[i coji de cartofi [i l\turi cenu[ii. La parterul blocului meu e un butic de tabl\ [i sticl\ în care un domn cumsecade st\ mereu citind ziarul în a[teptare de clien]i. Când nu merge liftul cobor pe sc\ri, lucru care îmi d\ ame]eli: s\ fie oare adev\rat? Pe to]i pere]ii sunt graffiti scrijeli]i adânc, cu

84

cheia, sau desena]i cu creion negru. Sunt într-o antiutopie. În tot blocul nu po]i g\si nici m\car un unghi drept. Cine sunt femeile care apar, speriate, pe la u[i? Mul]i locatari sunt arabi. Al]ii sunt români de-ai no[tri: nea cutare, nea cutare. Domnu’ maistru, domnu’ inginer, domnu’ Nicu pur [i simplu. Se au to]i ca fra]ii. Numai noi nu cunoa[tem pe nimeni, nici m\car pe cei cu care suntem u[\-n u[\. M\-ntreb ce-o crede despre noi. Po[t\ri]a nu vine în bloc decât aproape numai pentru noi. Plec\m [i venim la orele cele mai nea[teptate: evident nu avem servici… Mie mi se mai zicea într-o vreme dom’profesor, dar cam cu îndoial\: prea sunt pletos, prea sunt numai în blugi. Acum nu mi se mai zice în nici un fel. Când ie[i din bloc, dac\ o iei la stânga, intri în ]ig\nie. Nada Florilor e împ\r]it\ strict în dou\: jum\tate româneasc\, jum\tate ]ig\neasc\. De la prima intersec]ie încolo nu mai sunt decât ]igani. Via]a lor are loc în aer liber. To]i sunt afar\ serile. Stau în fund pe treptele blocurilor [i vorbesc la nesfâr[it. La fiecare scar\ de bloc câte o ]iganc\ vinde semin]e. Fetele tinere, în papuci, fardate [i cu p\rul nesp\lat, stau [i ele jos, pe borduri, [i vorbesc la fel ca to]i ceilal]i: nu exist\ fraz\ f\r\ erudite aluzii la opera lui Kraft-Ebbing. Când trec prin ]ig\nie îmi arunc mereu privirea în casele lor, prin ferestre. Mai toate tavanele sunt cu ]ur]uri lungi de mai bine de-o palm\, ca-n pe[teri. R\pirea din serai sau Cina cea de tain\ nu lipsesc de pe pere]i. Pe rafturile bibliotecilor stau casetofoane enorme, cu becule]e colorate. }iganii no[tri, din Nada Florilor, nu sunt deloc agresivi. Fire[te, în miez de noapte izbucnesc scandaluri îngrozitoare, sau alteori casetofoanele sunt date la maximum. De necunoscu]i sau trec\tori, îns\, nu se leag\. B\ie]ii se adun\ în g\[ti [i beau bere din sticle. Arat\ destul de fioros, dar, dac\ ai nevoie [i-i cinste[ti, î]i faci treaba cu ei f\r\ probleme: când m-am mutat, ei mi-au c\rat frigiderul [i aragazul pân\ la etajul opt. De fapt, toat\ zona lor a fost la început evreiasc\. Pe o parte sunt blocuri ca al meu, dar pe cealalt\ e un mic cartier cu vile cu un etaj, destul de reu[ite, în care locuiser\ evrei. Când ace[tia au plecat, o vreme vilele s-au p\r\ginit. Vopseaua acrilic\ de pe pere]i s-a cojit atât de oribil, încât fa]adele ar\tau, când m-am mutat eu în zon\, ca un psoriazis al zidurilor. În largile lor cur]i interioare î[i f\ceau nevoile vagabonzii. Geamurile erau sparte, u[ile împ\ienjenite. Îmi amintesc seara când am venit s\ v\d locul pe care avea s\ se ridice blocul meu (cump\rasem un apartament care nu exista deocamdat\): era un amurg violet, gros ca p\cura, mai diluat spre galben în zare. Peste tot atârnau de-a lungul cerului fire suspendate de telefon. Cartierul acela de ruine m-a înfiorat: cum aveam s\ locuiesc acolo? {i deodat\ toat\ mândria mea de a fi reu[it s\-mi cump\r cas\ doar din bani câ[tiga]i de mine, din scrisul meu, s-a dizolvat în triste]ea aceea. Dup\ vreo doi ani au venit ]iganii [i [i-au întins rufele, ca ni[te drapele, prin balcoanele mâncate de rugin\. Au stat o vreme a[a, cu tencuiala stacojie ningând peste ei de pe pere]i, pân\ cineva s-andurat s\ revopseasc\ totul în culori aproape acceptabile. Acum feti]ele lor cu funde ro[ii în cozi bat mingea în singuratice cur]i interioare.

85

Dac\ treci [i de ]ig\nie ie[i în Teiul Doamnei, strad\ curb\, periculos de traversat, dincolo de care se afl\ alte ]ig\nii, între care cea mai pitoreasc\ e pe Maica Domnului. {tiu acolo câteva case cu totul fantastice: pare c\ doar pere]ii lor exteriori au r\mas în picioare, ornamenta]i cu gorgone de ipsos [i îngeri de stuc f\râmi]at, dar de fapt ruinele sunt locuite, cum o arat\ vreun bec aprins la etaj sau vreo h\inu]\ întins\ la uscat pe un balcon strâmb. Una dintre ruinele astea spectrale are o scar\ în spiral\, exterioar\, înconjurând un turnule] cu luminatoare rotunde ca ni[te lentile. În rest, barurile [i cârciumile se ]in lan] pân\ la bulevardul Lacul Tei unde, dac\ ai ajuns, po]i considera c\ ai ie[it la liman. Urmeaz\ locuri civilizate: Circul de Stat, {tefan cel Mare [i, mai departe, Centrul. De obicei îns\, când ies dup\ cump\r\turi, nu ajung a[a departe. O iau pe Teiul Doamnei înapoi, spre {oseaua Colentina. Drumul e curb ca [an]urile unui disc muzical. Copaci b\trâni [i usca]i se-ntind peste ma[inile parcate, negre de praf. Cotarlele se ghemuiesc peste tot. Câteva magazine civilizate, curate: unul de computere, altul de dulciuri [i parfumuri. A[a cum sunt ele, magazinele astea te bucur\ întotdeauna: nu e[ti în Matto Grosso. Unele vânz\toare sunt tinere [i dr\gu]e ca ni[te top-models. Peste tot, de-a lungul str\zii, tonete cu ziare, detergen]i [i fructe. Aproape de [osea, Circa 7 de poli]ie te întâmpin\ prietenoas\, cu nelipsita dubi]\ în fa]\ [i cu panoul cu poze de delincven]i. Am stat de multe ori s\ m\ uit pe pozele astea proaste, cu ]igani hido[i deta[ându-se pe un fond ca de lapte, ]inând în mâini, fiecare, lucrurile furate. Sub fotografii, pe fâ[ii de hârtie dactilografiate la ma[in\ mecanic\, scrie, într-un stil agreabil, ce-au f\cut b\ie]ii [i cât au luat pentru asta. Când mi-am schimbat buletinul am fost în\untru, într-o gloat\ duhnitoare a sub]iori nesp\late, [i am stat la coad\ vreo dou\ ore. Aveam coad\ la spate pe atunci, dar în poza de buletin ie[isem a[a de pletos, c\ func]ionara m-a întrebat dac\ nu sunt cumva Zdrelea haiducul. Tot în înc\perea aceea d\deam pe vremuri testul ma[inii de scris. Veneam cu b\trâna mea Erik\ [i b\team nu [tiu câte rânduri de litere, ca [i un mic text despre cauzele obiective ale dificult\]ilor economice în care se zb\tea ]ara. Atunci am cunoscut intelectualii cartierului, vreo zece cu to]ii. Unii dintre ei aveau ma[ina de scris mo[tenire, o ]ineau pe [ifonier [i nici nu [tiau s\ bat\… În spatele poli]iei se aud mereu l\tr\turi groase: sunt câinii-lup, to]i maiori [i colonei, locuind în cu[ti cu grade diferite de confort, dup\ gradul [i meritul fiec\ruia. {oseaua Colentina a fost de mult un loc de hoin\real\ pentru mine. Pe la treisprezecepaisprezece ani coboram la Obor din tramvaiul 4 [i-o luam în sus, f\r\ ]int\, impregnândum\ de praf [i de melancolia str\zii. M\ atr\gea ceva c\tre casa na[terii [i a copil\riei mele? Oricum, nu eram con[tient de asta. Treceam pe lâng\ fabrica de s\pun «Stela», cu ochiurile ei de geam necrezut de murdare, cu putoarea de gr\sime rânced\ care-o f\cea s\ semene cu o bucat\ mare de s\pun de rufe, din acelea verzulii, apoi m\ opream vreme îndelungat\ în fa]a ]es\toriilor «Donca Simo», privind cl\direa de c\r\mid\ de la intrare cu un fel de le[in, un fel de surpare interioar\: parc\ st\team în fa]a unui edificiu v\zut în alt\ via]\, cu sute sau mii de ani în urm\. Mai târziu aveam s\ aflu c\ mai fusesem acolo, pe când mama lucra la covoare persane. Când trebuia s\-[i ia modelele pentru

86

covoare m\ trezea în rev\rsatul zorilor [i, de mân\ cu ea (s\ fi avut vreo trei ani), înainte s\ se fac\ ziu\, mergeam pe [oseaua neagr\ [i ud\, în vântul umed al verii, pân\ ajungeam la ]es\torie. M\ l\sa în curte, s\-mi privesc fe]i[oara în curbura verde a unor mari damigene cu chimicale [i s\ mi se fac\ fric\ de soarele ro[u care poleia deodat\ tot asfaltul în jurul meu. Într-un târziu mama ie[ea cu cartoanele ei viu colorate în bra]e [i ne-ntorceam acas\, în camera atât de strâmt\ încât n-aveam loc în ea decât îmbr\]i[a]i, pentru ca s\ se-a[eze din nou în fa]a gherghefului [i s\ bat\ mereu, ca-n fiecare zi, cu furculi]a ei de cositor printre i]ele covorului abia început. Dup\ ce mai treceam de maidane cu ]evi ruginite [i de depozite de cherestea înnegrit\ de ploi, m\-ntorceam acas\ mult mai trist decât plecasem, de[i ie[isem tocmai ca s\ scap de triste]ea [i durerea de cap de la atât de multe ore de citit [i privit în gol camera mea cu ferestre enorme din {tefan cel Mare. Prin liceu, apoi, ne-au dus în practic\ la Teiul Doamnei, unde tocmai se construia complexul comercial. Nu erau pe atunci decât betoane [i sf\râm\turi de BCA, ]evi de la schele [i, în toate col]urile, mirosul insuportabil de urin\. Ne-au dat m\turi de nuiele s\ m\tur\m molozul de prin înc\perile vide. Pe pere]ii diverselor camere un maniac scrisese cu verde «F… zugr\vi]e». Ne-mpiedicam mereu de zugr\vi]ele astea, ni[te b\ietane în pantaloni [i surtucuri b\l]ate de vopsea. Se-ntindeau cu muncitorii, ni[te pu[tani [i ei, prin toate col]urile. Pileau cu ei o vodc\ ordinar\, sau bere. Vorbeau la fel ca ]ig\ncile de pe Nada Florilor. Într-o zi, una dintre ele s-a apropiat de mine, cum st\team izolat într-un col] (c\ci nu aveam nimic în comun, nu numai cu muncitorii, dar nici cu colegii mei) [i s-a a[ezat cu t\lpile pe pantofii mei, lipit\ de mine cu hainele ei pline de var [i uitânduse adânc în ochii mei. Ap\sa atât de dureros cu t\lpoaiele bocancilor pe picioarele mele, încât numai de gânduri voluptuoase nu mi-a ars. M-am uitat înfrico[at [i uluit în ochii ei timp de vreun minut, pân\ s-a îndurat s\-mi dea drumul, întorcându-mi fundul [i ie[ind, f\r\ o vorb\, pe u[\. Cartea din mâini îmi c\zuse pe jos, în moloz. Ce Dumnezeu vroise cu asta? N-aveam s\ aflu niciodat\, c\ci, de[i am rev\zut-o apoi în fiecare zi, cu mutra ei sp\l\cit\ [i cu vopseaua din p\r, nu mi-a mai dat nici o aten]ie [i a disp\rut din via]a mea l\sându-mi în memorie doar acest mesaj absurd, inexplicabil, dar persistent, de vreme ce [i azi m\ gândesc uneori la el. Acum îmi fac de obicei cump\r\turile pe platforma aceea, la celebrul «Ghe]u», unul dintre primele magazine alimentare privatizate dup\ revolu]ie. Prin preajm\ mai sunt un magazin de compact-discuri [i unul chinezesc, plin de vase emailate [i elefan]i de jad. M\ privesc uneori în oglinda vitrinei de la alimentar\ prin care se v\d [iruri de conserve la borcan: un tip parc\ din alt film, în jack\ de piele maro [i blugi, cu p\rul foarte lung [i cu musta]\ pe o fa]\ ciudat de îngust\. Încerc s\ m\ v\d cu ochii altuia [i s\ spun ceva despre mine: imposibil. Nu sem\n a nimic, n-am vârst\ [i nu apar]in niciunei categorii sociale. Nu [tiu ce caut aici. {oseaua merge de la Bucur-Obor pân\ la podul Voluntari, de unde-ncepe drumul spre Constan]a. Pân\ la sfâr[itul facult\]ii nu fusesem niciodat\ mai departe de ceasul electric de unde se desface, pe strânga, strada 7 Noiembrie. {i ajunsesem [i pân\ acolo pen-

88

La ceas întorceau [i tramvaiele pe atunci. m-am dus. odat\. Am c\utat strada pe o hart\ [i am g\sit-o prin preajma acelor locuri. un turn singuratic. îng\lbenit\ ca o m\sea putred\. m-am g\sit [i eu 89 . cu sifoanele ei în plas\. N-a[ fi crezut niciodat\ c\ aveam s\ r\mân acolo zece ani de zile. pur [i simplu. zi dup\ zi: am fost acolo. predând gramatic\. f\când recens\mântul animalelor iarna. chiar la cap\tul tramvaiului. Am g\sit pân\ la urm\ [i [coala. traversând calea ferat\ plin\ de p\cur\. de fapt. într-o mizerie apocaliptic\. M-am întors atunci acas\ p\tat de sânge. pe Peri[ani. în jurul meu. nesfâr[it. când am terminat facultatea. [i locurile mi sau p\rut cu des\vâr[ire pustii. un peisaj industrial: un castel de ap\. O excep]ie: pe stânga. {i totu[i asta am f\cut.tru c\ eram îndr\gostit de o coleg\ despre care aflasem din întâmplare c\ st\tea pe strada Peri[. ]oale. M-am întors acas\ încremenit de dezolare. trântite de-a dreptul în b\l]ile de motorin\. Cum miam luat reparti]ia. Împrejurul meu se întindea. p\reau negre ca smoala. sticle [i borcane. ]inut la por]i de oameni du[m\no[i [i l\trat de turme de câini. pe viscol. ocolind colosala statuie a lui Neculai Colentina. solid zidit. Tocmai în ace[ti ani. încât panourile de baschet. aproape de cap\t. în amurgul galben. într-o mare de lume. Era deja sear\. vindeam [i cump\ram discuri în coper]i jerpelite. am rev\zut-o de curând [i n-am mai recunoscut-o sub feregea: e acum m\ritat\ cu un sirian) îmi cl\team gâtul cu un Cico de la un centru de umplut sifoane. În firele de telegraf erau încurcate zmee cu cozi de cârp\. zece ani. Am intrat pe strada [colii. Am intrat în curte. 41. Am v\zut acolo. în Drumul Taberei. un atelier mecanic cu câteva jigodii în fa]\. acest drum de poman\. c\r]i. o hal\ de fabric\. în fine. linia lui 21 s-a prelungit pân\ la benzin\ria de pe Nicolae Apostol. un fel de foi[or ciudat. Na[ fi [tiut asta niciodat\ dac\ n-a[ fi fost repartizat. literalmente. Pustietatea urla. [i c\ b\tusem timp de trei s\pt\mâni de vacan]\. zilnic. cum marea roat\ albastr\ a compresorului scap\ din osie. ducând copiii la p\durea Andronache. la cap\t. strâmbate grotesc. înghi]ind zilnic praful str\zilor nepavate [i duhoarea de gaz de la un centru de butelii. Am ajuns. dezolat c\ nici de acea dat\ nu g\sisem casa iubitei mele imaginare (aveam s\ aflu mai târziu c\ ea st\tea. [i am [tiut asta de cum l-am v\zut (dar despre acest lucru am s\ vorbesc în alt\ parte). Drumul cu tramvaiul mi s-a p\rut. f\când medita]ii peste medita]ii ca s\ pot supravie]ui… Duminicile mergeam la talciocul popular de la Râul Colentina. Aerul se f\cuse atât de ro[u. cei mai mizerabili ai ceau[ismului. dar mai ales c\scam gura la tot ce era etalat pe jos. cu înf\]i[area nec\jit\ a omului m\runt. strângând maculatur\. la {coala General\ Nr. unde a fost distrus\ o frumoas\ livad\ de meri ca s\ se fac\ rondul unde întorc tramvaiele. Rolul lui în via]a mea avea s\ fie enorm. Mai târziu. izbe[te un sifon din acelea cu ]eav\ de cositor ie[ind dintr-un cioc de vultur. Era un fel de s\tuc sau o mahala cu trec\tori rari. s\-mi v\d [coala. îl face ]\nd\ri [i desfigureaz\ o feti]\ care a[tepta la rând. o cl\dire veche de peste o sut\ de ani. al Colentinei [i al Bucure[tiului. mâncând cu muncitorii la bufetul de la Automecanica. emo]ionat. Când m\-ntorceam spre cas\. prost îmbr\ca]i. a[a c\ le b\team cu asinuitate. De-o parte [i de alta – case d\r\p\nate.

acum p\r\sit\. pe undeva». Pe ma[ina de g\tit st\tea un fier de c\lcat cu c\rbuni. cam între Ziduri Mo[i [i Doamna Ghica. m-am l\sat în voia memoriei corpului. Iar pe pat st\tea mama. propriet\reasa. întotdeauna. Era «pe-aici. zburând cu o vitez\ de necrezut. totu[i. la cap\tul multor drumuri. peste putoarea dulceag\ a locurilor… O c\ru]\ tras\ de-un cal. cu geamuri sparte. erau de paiant\. cu aerul ei modest pe care la avut întotdeauna. cu leandru mirosind extatic. plin\ de sticle goale. care m-a purtat sus. robine]i rugini]i. aproape o ruin\. aureolat\ de suferin]\ [i nebunie. de care-mi aminteam ca prin vis. Am deschis u[a. cea de care se leag\ într-un fel tot ce am scris vreodat\. la câteva sute de pa[i de blocul unde locuiesc acum. pe scara complet putred\. parc\ toate le-am f\cut pe dos. unde v\zusem lumina zilei. Toat\ strada fusese între timp demolat\ [i-n locul ei se-ntindea un mare maidan pe care cei din jur apucaser\ deja s\ ridice mun]i de gunoaie: carcase de frigidere Fram. o larv\ cu pielea moale [i vulnerabil\. este sensibil în mintea mea ca o fiin]\ vie. pentru c\ tot ce am scris a fost ca s\ pot ajunge acolo. Aveam un aparat Polaroid [i vreo zece filme. în camera aceea interzis\… «Când st\team pe Silistra. Mult mai târziu am aflat c\. dar pe unde? Abia când. la casa aceea magic\.s\ scriu poezie. era oprit\ aproape de locul unde fusese casa. b\trânii s-au dumirit. Silistra. mam n\scut în Colentina. Trebuia s\ fie undeva dincolo de [osea. s\-mi fac o familie… Oricum. mi-a trecut prin cap s\ pomenesc de propriet\reasa casei unde m\ n\scusem. ceea ce m\ face s\ m\-ntreb dac\ nu cumva toat\ via]a m-am învârtit în infernul \sta încercând s\ ajung înc\ o dat\ acolo. care to]i î[i aminteau de numele \sta. Casa în form\ de U. s\ iubesc. cu galerie la etaj. m-a-ndreptat spre al doilea holi[or cu tapetul de hârtie muceg\it [i m-a oprit în fa]a u[ii stacojii. când erai tu foarte mic…» îmi tot spunea mama când î[i amintea de acele vremuri. aproape de mân\. a[a încât însu[i acest nume. Pe jos era doar un pre[ de zdren]e. Localizam îns\ foarte vag strada asta. dar tân\r\ [i cu p\rul sticlind în lumina fraged\ din fereastr\… Dup\ câteva luni m-am întors pe Silistra (care acum se nume[te Pâncota) ca s\ fac ni[te fotografii cu casa. dar nu eram sigur nici m\car de asta. de fapt. de câteva ori în cartierul acela – o mahala în toat\ regula – dar n-am dat de strada cu pricina. 90 . sticle jegoase. dar toate preg\tirile mele nu mi-au mai servit la nimic. {i brusc m-am v\zut în fa]a unei case care exista de mult în mintea mea. M-am afundat. sau ca de un loc v\zut într-un vis. în aripa stâng\. b\l]at. [i o mamaie m-a dus. Am întrebat oameni b\trâni. faimoasa Ma’am Catana. ziare folosite ru[inos… Mu[te verzi bâzâiau. Pere]ii od\ii cu ciment pe jos. cu tocurile u[ilor smulse… Intrând în curte. în locul unde tr\ise. despotic.

prostituata cuminte [i timid\. n-avea s\ m\ ia în bra]e din nou. iar ]iganca aduna sticle de pe maidan în poala [or]ului. Cum ar fi ar\tat nop]ile dormite acolo. cu b\trânul Catana stând pe prag [i curcanul înfoindu-[i penele [i Gioni alergând în trei picioare [i nenea Nicu B\ r\zându-se într-o oglinjoar\. n-a[ fi g\sit. c\scând din când în când din bot. pe lâng\ [irul de pubele rev\rsate. I-am dat bun\ ziua domnului cu buticul [i am urcat pe sc\ri. M\ trântesc pe fotoliu. care m\ iubea ca pe copilul ei. la opt. descui [i lumina bibliotecii mele iradiaz\ din capul holului. ap\rut\ înc\ o dat\ pe p\mânt. Am trecut cu mâinile-n buzunare pe lâng\ pu[timea ce juca fotbal cu piciorul în mijlocul str\zii [i am intrat pe Nada Florilor. impregnându-m\ cu parfumul ei. parc\ strivit. acolo. M-am întrebat din nou dac\ nu cumva visez: ororile scrijelite pe pere]i. Gospodinele deschizând u[a [i urm\rindu-te înfrico[ate. m\car din când în când. Slav\ Domnului. Las plasele la buc\t\rie [i intru în living. În holul blocului cu firm\ ro[ie ca de bordel z\cea un câine bolnav. în farmecul intens al od\ii albite de lun\? {i nu m-a[ fi trezit oare în vreo diminea]\ în mirosul oalelor fierbând pe ma[ina de g\tit [i. Duhoarea de ciorb\ [i de tocan\. hoa]a de buzunare. alergând afar\. Ghenele supurânde. sunt acas\. chiar în mijlocul cur]ii? {i Victori]a. 91 . pudrat cu zah\r [i biscui]i pu]in ar[i? {i tanti Coca. E singura cas\ pe care mi-am dorit-o vreodat\. Îmi f\cusem planul nebunesc s\ cump\r acea odaie [i s\ vin s\ stau. nu avea s\-mi aduc\ din nou rahat moale [i verde. M-am întors pe Nada Florilor dezolat de parc\ a[ fi pierdut [ansa vie]ii mele. Ajung în fine sus. curtea aceea din centrul lumii. pe care l-a[ recunoa[te oricând [i oriunde? {i rondurile acelea de lalele care ardeau suprafiresc în soarele dimine]ii… Am traversat [oseaua [i m-am înfundat din nou printre blocuri.}iganul z\cea pe capr\ ca un sac de cartofi. c\ci liftul era iar\[i defect. R\mân cu ochii în gol.

a[ezate afar\. altcineva citea pe un scaun balansoar în gr\din\. o pisic\ se vedea torcând la fereastr\. 92 . Poate pentru c\ în spatele fiec\rui zid se întrez\rea o curte. Mai târziu mi-am dat seama c\ pentru pu]in\ vreme avusesem bucuria. umbrit\ de castani. Mai simt [i acum farmecul luminii [i miresmele suind din gr\dinile singuratice. în copil\rie. pe vremea când mergeam cu p\rin]ii mei pe uli]ele care duceau spre mân\stirea Antim. tihna [i aleanul pe acoperi[urile ro[ii. Îmi aduc aminte de plimb\rile de duminic\. pe o strad\ veche. la geamul od\ii mele. unde treceam zilnic. diminea]a se vedeau capetele albe ale trandafirilor.MONICA PILLAT Drumul Taberei D Înainte de a locui în cartierul Drumul Taberei. [i mâncam to]i trei înghe]at\ de ciocolat\ cu fri[c\. sub ramurile r\coroase ale pomilor. [i de câte ori veneam de la [coal\. Când se apropia vara. Nu i-am [tiut niciodat\ numele. vedeam profilul palid al unei mig\loase cus\toare. iar dincolo de zidul gr\dinii se profila pe cer coroana de crengi a unui cais. Pe Calea Rahovei. zvâcnea câte un trunchi sau ciripea vreo pas\re. aplecat sub razele l\mpii. iar oamenii pe atunci vorbeau pe [optite. spuneau c\ familia noastr\ tr\ia pe o insul\. orchestra suna în surdin\. o complicitate între cei prezen]i. drumurile printre [irurile t\cute de case erau înc\rcate de vraj\. Cei care veneau la noi vara [i se a[ezau la masa din curte. sub cupola copacilor. Acolo. [i se crea o intimitate aparte. spre Dealul Mitropoliei sau spre parcul Carol. am stat în casa bunicii. dar ochii ei înce]o[a]i de lucru [i zâmbetul de la sfâr[itul zilei m-au înso]it de-a lungul vie]ii ca amintirea unui tablou de neuitat. dar [i triste]ea de a prinde pâlpâirile unui fel de a fi [i de a tr\i care se stingea. în mijlocul Bucure[tiului. de dup\ por]i veghea un câine. pentru a vorbi cu ea câteva minute. Uneori din vreo înc\pere se auzea afar\ o muzic\ de pian. p\rin]ii mei m\ duceau seara la o cofet\rie cu gr\din\. fumul ie[ind alb\strui din hornuri. Obi[nuiam s\ deschid u[a [i s\ intru. la cap\tul C\ii Rahovei. Mai erau câteva mese doar. într-atât se deosebea acel fragment de lini[te [i verdea]\ de restul ora[ului. se afla un mic atelier de remaiat ciorapi. cineva uda florile. Lumea atunci îmi p\rea mai rarefiat\.

de[i locuiesc în preajma ta. }in minte c\ abia duceam în spate o mochet\ pe care o cump\rasem de la magazinul Favorit. Ne-am instalat într-un apartament de trei camere. îmbr\cat\ în rochie de mireas\. Dup\ cutremurul din 1977. participând din curiozitate. acoperit cu de[euri. în 1970. Mi-a r\mas în minte. Poate c\ într-un bloc rela]iile dintre oameni sunt mai imprevizibile. leg\turile mai vagi. era septembrie [i cartierul. câ]iva vecini au venit s\ stea la priveghi. ochii ei adânc încerc\na]i uitându-se de pe balcon la mi[carea trec\torilor [i la pustiul de beton din fa]\. f\r\ cap. când mai multe feti]e [i b\ie]i au s\rit s\ m\ ajute. «din solidaritate». într-un boc cu zece etaje. Dar sunt [i momente când oamenii. prin grija unor [coli care au adus elevii s\ pun\ r\saduri [i s\ s\deasc\ puie]i. iar lumea din jur poate r\mâne la fel de discret\ [i de îndep\rtat\. dac\ sonorul aparatelor de radio [i al televizoarelor e pus mai tare. oamenii din bloc n-au mai suportat nici ei priveli[tea zilnic\ [i a început plantarea pomilor. z\ream de la r\spântia str\zii obrazul alb al bunicii. care iese la lumin\ când ]i se pare c\ nu ai pe nimeni în preajm\. cenu[iul zidurilor a fost întrerupt de apari]ia firav\ a plantelor aduse din pepiniere [i din sere. Via]a în bloc nu mi s-a p\rut prea diferit\ de cea de dinainte. am fost înconjurat\ de copiii care se jucaser\ pân\ atunci pe strad\. po]i constata chiar [i cine face pa[i gre[i]i. Tata alesese aceast\ parte a Bucure[tiului pentru c\ începea cu o biseric\ [i pentru c\ strada principal\ era str\juit\ de pomi. am observat cu uimire clocotirea str\zii. fiind totu[i nesperat de aproape. la începutul nun]ii mele. M-am întrebat adesea care e diferen]a dintre comunitatea unui sat [i cea a unui bloc. [i unii au adus chiar ghivece cu flori. iar lumea deschisese geamurile [i se uita la ce se întâmpla. dup\ Revolu]ia din decembrie 1989. particip\ f\r\ veste la bucuriile [i la durerile tale. De la ferestre se vedeau zidurile blocurilor vecine [i în fa]\ – un teren viran. Parcul din Drumul Taberei s-a amenajat cam tot atunci. fiind în plin\ construire. Când am ie[it din bloc. ori când se ceart\ o familie de al\turi. transformarea singur\t\]ilor într-o entitate vie. unde la început se aruncau gunoaiele [i se t\iau puii [i g\inile. dup\ alegerile din noiembrie 1996. Ea p\trunde prin ziduri. pe care îi vezi mai rar. mânia te inund\ din afar\. dac\ vecinii de deasupra apartamentului danseaz\. formând în urma mea un [ir indian. era un [antier. Un apartament este [i el o insul\. astfel încât treptat.Când ne-am mutat în Drumul Taberei. Când veneam de la Facultate. sem\natul ierbii [i al florilor. zbaterea p\s\rilor albe. Administra]ia spa]iilor verzi î[i f\cea sim]it\ prezen]a prin diverse eforturi organizate. pe p\mântul cenu[iu. Dup\ vreo doi ani. dar exist\ totu[i un ciudat sentiment al apartenen]ei. oameni care nu se [tiau vorbeau unii cu al]ii de parc\ se cuno[teau de totdeauna. Când a murit tata. din nostalgie. din aceast\ prim\ faz\. însufle]irea de pe str\zi [i din magazine se perpetua în autobuze [i tram- 93 . cu mâinile ridicate spre a-mi u[ura povara. cum a spus atunci cineva. ie[ind din ritm.

fraze care nu-[i mai g\seau ecoul nic\ieri. a r\spuns ea. în lungul r\stimp al a[tept\rii la coad\. Vitrinele goale ale Bucure[tiului din anii premerg\tori Revolu]iei mi s-au fixat în memorie. dar am fost atent\ mai ales la cre[terea t\cerii ca form\ de exil [i de rezisten]\. violen]a opiniilor. Atunci i-am întrebat dac\ nu vor s\ termin\m lec]ia mai devreme. O prieten\ mi-a m\rturisit c\ în timpul [ederii ei în Anglia avusese senza]ia continuu. Am auzit agitatori ale c\ror cuvinte se loveau de impenetrabilul zid al mu]eniei colective. în galantar era pustiu. dar la acel moment mi s-a p\rut c\ venea dintr-un co[mar. Pân\ s\ ajungi s\ cumperi ceva. Via]a lor se m\sura în micile trofee pe care le smulgeau cenu[iului. am replicat: «Ce ave]i?» «Nimic». în 1993. m-a cuprins brusc o fericire visceral\. Pân\ în 1990. iarna. [i am intrat. s\-[i spun\ p\surile de o via]\. era fum. eram nevoit\ s\ ]in cursuri la o temperatur\ de minus trei grade. am avut dovada aceleia[i solidarit\]i. mi s-au spart orizonturile. marfa se termina. iar lumea isterizat\ de a[teptare pleca înjurând sau plângând. [i ne-a întrebat ceremonios «ce dorim s\ servim?» Surprins\ de întrebare. singura deschis\. La pu]in\ vreme dup\ ce ne-am a[ezat la o mas\. veneam de la Facultate cu o prieten\ [i era atât de rece c\ am vrut s\ ne ad\postim undeva. s\ ]in\ rând cuno[tiin]elor. un ]\ran pilit începuse s\ cânte lâng\ tejgheaua cu ceap\. c\ci ]elul acelor oameni nu era s\ cumpere doar pentru ei. mirosea a mititei. Pentru mine America a fost o minun\]ie. agita]ia manipulat\ la cozi. din America. Vorbeam într-o clas\ înghe]at\. c\ acolo fiecare era singur dar c\ în clas\ aveam avantajul de a fi împreun\. Am avut vreme s\ v\d anima]ia multicolor\ a vocilor pro [i contra. O[ti de pensionari palizi [i nedormi]i plecau înainte s\ se crape de ziu\ pentru a-[i asigura un loc în fa]\ la u[a încuiat\ a vreunui magazin. dar eram în sfâr[it acas\. am înv\]at enorm dar acolo mi-am dat seama c\ r\d\cinile mele sunt în alt\ parte. iar vecina mea de etaj s-a pr\p\dit. [i am f\cut primul drum în Pia]a Moghioro[. mersul la pia]\ în Drumul Taberei echivala cu o autoflagelare. ce alimente s-au adus într-o parte sau alta a cartierului. într-un magazin. pe strad\. ci s\ aduc\ [i vecinilor. iar unul dintre ei mi-a r\spuns c\ acas\ era la fel de frig. mai ales în urma unei întâmpl\ri care acum m\ face s\ zâmbesc. dar curat\. când. în înc\perea goal\. cu plasele goale. c\ se afla în vizit\. într-o duminic\ noroioas\ de noiembrie. dup\ ce st\tuse la rând s\ ia unt. Când m-am întors dup\ zece luni. a ap\rut o fat\ obosit\. studen]ii st\teau în b\nci cu paltoanele pe ei [i nu mai puteau lua nici noti]e pentru c\ le amor]iser\ degetele de frig în m\nu[i. avea somn de musafir. Am v\zut o femeie murind la coad\. lumea ie[ea afar\ s\ comenteze evenimentele. la ora aceea. [i când dormea. «De 94 . Pe rafturi nu se vedea nimic. chiar [i în c\ma[\ de noapte. Trotuarele erau pline de ap\. Vizavi de Scala se afla o cofet\rie. Era o zi ploioas\ de sfâr[it de toamn\. Cu ani în urm\. Mi s-a deschis mintea. Era [i atunci o solidaritate t\cut\ a «comunit\]ii de blocuri». Aud [i acum vocea câte unui vecin vestind din toate puterile. dup\ o burs\ de cercetare. cu un [or] alb în fa]\. al\turi de colegii mei de la Facultatea de limbi str\ine.vaie.

ce ne-a]i mai întrebat?» m-am mirat. «Era datoria mea s\ o fac», ne-a l\murit cu acela[i ton sec. Pe loc mi-a venit o idee. «Ne pute]i aduce câte un pahar cu ap\?» «Nu curge», a r\spuns. «Dar ne l\sa]i s\ st\m aici pu]in?» am mai spus. «Asta se poate», a consim]it. Plimb\rile duminica în Drumul Taberei din anii ‘80 ani erau pl\cute când ningea, ori când înverzeau copacii [i ne duceam în Parcul de lâng\ Pia]\ s\ vedem cât au mai crescut pomii planta]i odinioar\ de elevi. Pe anumite alei, arborii se în\l]aser\ destul de mult [i în aer vara mijeau fo[nete de p\dure. La începutul lunii august, din toate «spa]iile verzi», noaptea începeau s\ ]ârâie greierii, [i în dep\rtare se auzea câte un câine l\trând. Natura exilat\ se întorcea treptat în locurile special amenajate. Din 1990 încoace cartierul s-a schimbat cu repeziciune. Au ap\rut una lâng\ alta gherete, magazine ca ni[te colivii de sticl\ [i mai ales au început s\ apar\ culorile în afi[e [i reclame. Tarabele de tot felul au prins s\ dialogheze cu trec\torii. La fiecare pas s-a prefigurat o tenta]ie. Copiii care se hârjoneau pe strad\ au trecut la biliard sau se distreaz\ cu jocuri mecanice. Pentru pensionari, de curând s-a montat, lâng\ sta]ia Drumul Taberei 34, o tarab\ cu jocuri de noroc, unde uneori dac\ introduci o fis\, po]i câ[tiga patru sau cinci. Ieri am v\zut un om cu un papagal care scotea bilete dintr-o p\l\rie [i î]i aflai viitorul scris pe hârtie. Micile gr\dini de var\ s-au întins pân\ spre [antierul de lâng\ Pia]\ unde se construie[te o biseric\ romano-catolic\. Adolescen]ii, care [edeau pân\ târziu sub pomii de lâng\ blocuri, merg la «terasele» în[irate pân\ la cap\tul cartierului. Via]a de noapte, absent\ cu totul pân\ mai ieri, face strada principal\ s\ zbârnâie [i s\ duduie de muzici. Pe nea[teptate, pentru mine, timpul a intrat în alt ritm. Lumea se opre[te, se uit\, compar\, comenteaz\, î[i face iluzii. Drumul spre pia]\ a devenit o aventur\, nu numai din cauza pre]urilor, ci mai ales pentru c\ avalan[a de m\rfuri [i de solicitan]i e atât de mare sâmb\ta [i duminica încât nici nu ai loc s\ te strecori. De[i totul e scump, lumea nu mai e isterizat\, oamenii nu se mai gr\besc, nu se mai calc\ în picioare pentru un lucru sau altul. Mul]i vin doar s\ se uite, ca la spectacol. Num\rul cer[etorilor b\trâni sa înmul]it. Cu toate acestea, ochii multor trec\tori nu mai privesc în p\mânt, am v\zut pe unii zâmbind. Între noii vânz\tori [i cump\r\tori se creeaz\ simpatii [i complicit\]i inedite. De pild\ nu apuci s\ spui ce vrei s\ iei c\ vânz\torul ]i-o ia înainte, oferindu-]i ceea ce [tie c\ alegi de obicei. Cape]i astfel sentimentul c\ în sfâr[it îi pas\ cuiva [i de tine, de[i o asemenea certitudine poate fi u[or spulberat\ de alt vânz\tor din preajm\. Cel pu]in ai o alternativ\. N-a[ putea încheia aceast\ schi]\ a cartierului meu f\r\ a pomeni ceva despre numero[ii s\i câini. Cu ani în urm\, rareori se vedea vreun dul\u liber pe strad\. În copil\ria mea, câinii l\trau totdeauna din spatele por]ilor [i a grilajelor, [i [tiam toate cur]ile în care se aflau, a[a c\, fiindu-mi fric\ de ei, mergeam pe mijlocul str\zii. Frica mea de câini a încetat într-o diminea]\ târzie de octombrie, în 1989, când treceam spre Facultate, traversând Pia]a Palatului. Ora[ul p\rea pustiu la ora aceea [i stra-

95

da era p\zit\ de mili]ieni. La un moment dat, în lini[tea încremenit\ s-a ivit un câine de o blânde]e infinit\. Dac\ Dumnezeu s-ar uita la mine, doar El ar putea avea o asemenea privire. Câinele s-a apropiat alene de unul dintre mili]ieni, [i m-am oprit din mers ca ]intuit\. Omul s-a uitat de sus la animal, a privit în jur, avea spectatori, a[a c\ a luat o piatr\ [i a aruncat-o în el. Câinele nu s-a ferit, ci a venit mai aproape, dând din coad\, ca pus pe joac\. Atunci mili]ianul l-a lovit cu cizma, într-o ur\ de neîn]eles. M-au podidit lacrimile. M-a izbit pân\ în suflet dezn\dejdea. Putusem îndura mizeria [i lipsurile, nedreptatea [i minciuna, fanfaronada vidului, dar noua r\stignire la care luasem parte îmi nimicise într-o clip\ puterea de a supravie]ui. În acel moment am sim]it c\ moartea era preferabil\ vie]ii. O lun\ mai târziu, în Bucure[tiul însângerat, disperarea, care venea de pretutindeni, striga: «vom muri [i vom fi liberi». Acum nu m\ mai tem de câini. Ei au umplut tot ora[ul, iar Drumul Taberei nu face excep]ie. De[i se înmul]esc alarmant de repede, sunt ocroti]i de vânz\torii din micile magazine ap\rute în ultima vreme. Copiii le fac ad\posturi în cutii de carton c\]elelor care au pui, se joac\ cu ei la soare, de câinii b\trâni au grij\ unii pensionari. Am observat c\ haite întregi se mobilizeaz\ s\ latre câte o ma[in\ care circul\ pe carosabil, sau câte un pieton. Nu-mi explic de ce r\mân impasibili când trec al]ii. Un resort l\untric îi face f\r\ veste agresivi fa]\ de cineva, nea[teptat de buni fa]\ de altcineva. Rareori te latr\ un câine dac\ îi vorbe[ti. Câinilor din Drumul Taberei le e team\ de o anume t\cere a oamenilor, de gesturile bru[te, de glasurile r\stite. Altfel sunt cumin]i [i tânjesc s\ fie mângâia]i. Nu mai au st\pâni, nu mai au cur]i [i case de p\zit, sunt ai str\zilor, ca [i copacii [i firavele spa]ii verzi, pu]inele f\râme care ne-au mai r\mas din rai.

96

MIRCEA ALEXANDRESCU

«Str\zile au amintiri»

Urbea noastr\ v\zut\ cu ochi de cineast? A fost ea oare invocat\ nu numai ca decor dar [i ca personajul care este? O cât de fugar\ incursiune în centenarul celei de-a [aptea arte ne reveleaz\ profunde ata[amente demonstrate nu numai fa]\ de vedete, povestiri pline de ritm, surprize, suspans, emo]ii [i idei, dar [i pentru ora[e, metropole, chiar [i pentru imaginate megalopolisuri. Filmul le-a preluat ceva din aura de legend\, din povestea fiin]ei lor, din farmecul [i misterul unor str\zi sau cl\diri, mari sau aparent m\runte, neînsemnate pentru privirea tocit\ cotidian\. Luate în obiectiv, ele au început s\-[i reverse vraja, s\ desc\tu[eze trecute [i deloc obi[nuite vie]i, întâmpl\ri petrecute [i p\strate între ziduri, cur]i, por]i ori portaluri ce se ivesc asemenea unor praguri sau poate lespezi care ascund taine. C\ci, str\zile au, într-adev\r, amintiri – a[a cum inspirat î[i alesese titlul un film de-al nostru, acum destul de mul]i ani, film care nu a dus, totu[i, prea departe inspira]ia captiv\ parc\ în titlu. Str\zile au amintiri, dar ele nu se las\ evocate f\r\ atmosfera care le este consubstan]ial\, le-a ocrotit [i cu care, la drept vorbind, se [i confund\ de la o vreme. Pentru Fellini, Roma era totul. În 1972 nici nu s-a trudit s\ pun\ unuia dintre filmele lui, caracterizante, decât titlul: Roma, adev\rat reper, materializare a concep]iei lui potrivit c\reia via]a trebuie privit\ ca o c\l\torie [i o continu\ îndep\rtare de lucrurile cunoscute, precum [i ca o p\trundere în necunoscut. A[a [i numai a[a începe s\ se contureze acel univers miraculos, atât de specific crea]iei felliniene. Roma însemna pentru realizatorul Clovnilor, al acelui La Strada, începutul [i sfâr[itul peregrin\rii sale artistice, universul s\u cinematografic. Dup\ film, i-a închinat Romei o încercare, o m\rturisire literar\ de dimensiunea unui roman. Roma a însemnat pentru el Patrie, Parnas, Purgatoriu, Iad, a însemnat totul, chiar dac\ Rimini natal î[i imprimase marca lui de ora[ al provinciei italiene cu evenimentele lui care nu dep\[esc hotarele locului, cu lumea lui zbuciumându-se printre ziduri ce p\reau c\ o vegheaz\ [i o înso]esc st\ruitor [i fratern, de la na[tere la nefiin]\. Roma îns\ i-a fost, i-a devenit lui Fellini mai mult decât un ora[, o

97

metropol\, o aglomerare de str\zi cu o inconfundabil\ monumentalitate dar nu covâr[itoare, ci la scar\ uman\: a devenit pentru el Mama-Roma, a[a cum acela[i cadru citadin avea s\ fac\ din Anna Magnani, pentru italianul mic sau mare, Mama-Italia. Pentru «Il Fellini» – cum avea s\-i spun\ un american magului Cet\]ii filmului din Cetatea etern\ – ora[ul de pe Tibru avea s\ devin\, s\ fie convertit într-un univers de farmec, de fream\t, parcurgând toat\ scara emo]iei umane (chiar dac\ str\zile Romei erau re-create pe platoul de la Cinecittà). Rossellini, c\ruia Fellini îi fusese asistent, tot de Roma se îndr\gostise atunci când i-a descris dramaticele întâmpl\ri de «Ora[ deschis». {i atâ]ia al]ii dup\ ei în cinematrograful peninsular. Dar [i Berlinul în ruin\ i-a dat lui Rossellini prilejul unui portret de ora[ r\pus, calcinat, dincolo de disperare [i suferin]\, cu oameni mi[unând printre ruine, supravie]uind printre ziduri moarte, la ad\postul lor. Prin 1927, Ruttmann îl descrisese ca pe «o simfonie». Acum era un cimitir, iar recentul «Berlin – Alexanderplatz» îl proiecteaz\ ca pe un loc predestinat unei tragedii care a oprit timpul în fa]a ei. Ca s\ nu mai st\ruim asupra destinului cinematografic al Parisului lui Prévert [i Clair. Dar parc\ numai al lor? Dar parc\ numai aceste ora[e sau metropole [i-au dep\[it condi]ia devenind adev\rate personaje pentru lumea filmului? Ceea ce au c\utat [i caut\ [i azi mul]i [i de seam\ cinea[ti, atunci când î[i situeaz\ povestirile într-o a[ezare uman\, întruna anume, este s\ simt\, s\ descopere [i s\ transmit\ spiritul locului, atmosfera [i parfumul lui, ceva inefabil dar vital pentru ca întâmplarea dramatic\ s\ transforme o a[ezare, o geografie într-o prezen]\, într-un partener al povestirii amplasat\ în acel context. Importan]i, mari cinea[ti [i-au meritat renumele [i pentru c\ au izbutit s\ transforme un ambient într-un vector al destinelor: Tarkovski, de pild\, sau Antonioni [i, înaintea lor, John Ford pentru care Vestul s\lbatic, cople[it de ar[i]\ [i usc\ciune, s-a pref\cut într-o agora.

Pe malurile Senei române[ti
Bucure[tiul nostru, Urbea lui Bucur, cum este sau, mai curând, cum era alintat ora[ul de pe Dâmbovi]a, f\g\duia s\ devin\ la rândul lui un asemenea loc de predestinare dramatic\, de poezie [i tain\, un suflu poetic a[ternându-se peste uli]e [i mici pie]e ascunse sub salcâmi ori ireal troienite iarna, ap\rându-[i cu zel surprizele [i refugiile ca în spa]iile lui Dionis al lui Eliade sau Sub pecetea tainei. Îndr\znesc o afirma]ie care poate p\rea abisal\: Bucure[tiul – mai ales cel cu poezia unei r\scruci de vremi [i lumi – al drumurilor dintre Occident [i Orient, aici unde se întrep\trund graiuri [i obiceiuri, toate contopite în esen]a locului, aici la por]ile Orientului «ou tout est pris à la légère», Bucure[tiul acesta – cândva foarte cosmopolit, care tr\ia în pas cu moda [i cu modele, cu vitrinele lui rafinate alternând cu cârciumi [i gr\tare cu mititei, la curent cu toate nout\]ile când viteza de propagare a informa]iei era cu mult mai mic\ – Bucure[tiul acesta este înc\ prea pu]in cunoscut. Cinea[tii s-au apropiat [ov\ielnic [i s-au retras precipitat (sim]ind, poate, primejdia ereziei ideologice) de Cio-

98

coii… lui Filimon, de superba prefigurare a lumii [i a locului f\cut\ de Ion Marin Sadoveanu în Sfâr[it de veac… Cu ani în urm\, într-un film de televiziune, se încercase o invocare a viziunii lui Mateiu Caragiale despre Bucure[tii [i bucure[tenii cam aceleia[i perioade. Avea darul – îmi amintesc – de a fi sugerat prin atmosfera aproape ireal\, diafan\, o lume [i un timp, aceast\ atmosfer\ p\rând c\ ascunde un regret ca [i teama de a-l m\rturisi. Descrierea atât de înc\rcat\ de afec]iune pentru urbea lui, f\cut\ de Bacalba[a n-a inspirat pe nimeni (chiar dac\ autorul ei a fost pomenit adesea). Calea Victoriei în viziunea lui Cezar Petrescu a devenit subiect de film (acum peste dou\ decenii), dar tocmai ea se vedea mai pu]in, neglijat\ pentru o galerie de personaje care p\reau aduse mai curând dintr-o galerie a figurilor de cear\. {i totu[i, exist\ o Calea Victoriei înf\]i[at\ cu imens\ afec]iune [i, mai ales, cunoa[tere, de c\tre Crutzescu, într-o lucrare incomparabil\. În ajunul celui de-al doilea r\zboi mondial, îl puteai întâlni – de fiecare dat\, pe acela[i trotuar drept al arterei principale [i fundamentale, a[ numi-o, a urbei când porne[ti dinspre Pia]a Victoriei spre Cercul Militar – pe diplomatul f\r\ pana[ul cancelariei ambasadoriale, om extrem de rezervat [i, parc\, timid. Ai fi zis c\ a pornit s\ se plimbe ie[ind de la Ministerul de Externe, pe atunci într-o cl\dire ce-avea s\ cunoasc\ [i ea, curând, cruzimea buldozerelor (voca]ia demol\rii nu ne este de azi, de ieri). Crutzescu îi [tia C\ii Victoriei fiecare istorie [i istorioar\, fiecare cl\dire, curte sau gr\din\, nici o piatr\ de pe caldarâm nu avea pentru el secrete. {tia când [i cum se petrecuse «competi]ia» fa]adelor împinse cu o palm\ mai spre centrul str\zii, pentru a fi mai ceva decât vecinul (c\ci înainte de a fi intrat sub pulpana lui Conu’ Iancu, s-a cam tr\it sub aceea a lui «[tii tu, b\, cines io?»). Aceast\ «Calea Victoriei» este un tezaur de cunoa[tere, dar, mai ales, o emo]ionant\ prob\ de dragoste pentru urbe [i farmecul ei.

Ora[ul [i lumea lui
Bucure[tiul cel real, ora[ul ale c\rui argumente ambientale [i culturale a[teptau s\ fie v\zute [i ar\tate, a fost – pentru lumea artei care s-a impus o dat\ cu secolul – cercetat [i «luat în vizor» mai temeinic de c\tre jurnali[tii-cinea[ti, jurnalele de actualit\]i, documentari[tii [i realizatorii de scurt-metraje, documentare sau de fic]iune. R\mâne, sau îmi r\mâne, pilduitoare o secven]\ con]inând defilarea trupelor române pe Calea Victoriei. Evenimentul este surprins pe traseul dintre «Cap[a» [i «Hotel Bulevard» (ast\zi ca [i ieri), la întret\ierea C\ii Victoriei cu Bulevardul Elisabeta (de-atunci). Privirea operatorului a c\utat s\ re]in\ nu numai spectacolul militar – solemn, demn [i caden]at – dar [i vibra]ia nest\pânit\, dezordonat\, emo]ionat\, a celor de pe trotuare, a publicului cuprins de fream\t, agita]ia b\rba]ilor îmbr\ca]i de s\rb\toare, cu gulere «Take Ionescu», ghetre [i m\nu[i albe, a cucoanelor purtându-[i cu mândrie [i convingere p\l\riile, ele însele spectacol vestimentar, prelungire superb\, a[ spune inegalat\ pân\ ast\zi, a acestui articol vestimentar purtând pecetea acelei belle epoque, ca [i prezen]a, nici o clip\ uitat\, a cl\dirilor martore ale evenimentului. Nimic «pus-în-scen\», totul pre-

99

luat – cu entuziasm [i candoare de pioner al acestei arte – [i oferit unui public care, în timp ce recuno[tea locul, se minuna, probabil, c\ el nu-l v\zuse înc\ atât de captivant. Primele actualit\]i române[ti [i întreprinz\torul Paul Menu au pus lumea noastr\ pe fluxul evenimen]ial [i, ani de zile, f\r\ plan [i planificare, ba chiar la voia întâmpl\rii [i a întâmpl\rilor, actualit\]ile cinematografice se purtau între «evenimentul» Târgului Mo[ilor – cu exotismului [i picanteriile lui – pân\ la inunda]ii catastrofale etc. Jean Mihail s-a încumetat în 1919 s\ fac\ un film despre «Via]a unui ora[», gest inedit, precursor. Actualit\]ile [i-au schimbat registrul o dat\ cu apropierea celui de-al doilea r\zboi, devenind mai mult propagandistice [i implicate în politica zilei, evenimentul stradal, civic [i citadin l\sând locul «prelucr\rilor» (pentru c\ tot prelucr\ri erau). Apoi n-a mai fost decât Jurnal de front. Dup\ r\zboi, cinea[tii-documentari[ti, tot ei, au fost cei dintâi în a se preocupa de Capital\. Pe rând, au ap\rut filme ca Bucure[tiul de ieri [i de azi (I.Moscu), Aici Bucure[ti (N.Behar), Casa de pe strada noastr\ (M. S\ucan), Bucure[tiul ora[ înflorit (S.Stiopul) sau o încercare mai ampl\, un film-scheci De trei ori Bucure[ti (în care segmentul realizat de Gopo aducea în prim-plan ceva din farmecul [i poezia, uitate, ale ora[ului cândva faimos prin ele). N-au fost singurele filme preocupate de Bucure[ti dar un poem inspirat de ora[ul nostru n-a ap\rut. Au ap\rut, în schimb, multe, foarte multe pelicule de serviciu, filme-comand\ social\, destinate s\ arate «realiz\rile» edilitare, construc]ii lipsite de individualitate, despre care un arhitect italian în trecere prin capitala noastr\ n-a putut spune decât c\ «sunt doar ni[te ad\posturi» în nici un caz nu case, c\mine. Prin anii ‘70, un plastician avea s\ se arate îngrijorat de soarta unor cl\diri, cur]i, pie]e [i pia]ete ale unui Bucure[ti de poezie, farmec [i tihn\. Întâmplarea s-a petrecut la Sinaia, într-o dup\-amiaz\ când [i-a f\cut apari]ia, purtând o imens\ map\ neagr\, un domn înalt, sub]ire, cu mersul lent al cuiva care p\rea c\ î[i num\r\ pa[ii ce-i face. Era caricaturistul – ca forma]ie îns\, arhitect – Cik Damadian. La insisten]ele lui Zeno Vancea, personajul, pe al c\rui chip doar nasul pornit în cascad\ [i musta]a de sub el p\reau mai agresive, s-a înduplecat l\sându-ne s\ trecem, din mân\ în mân\, o seam\ de plan[e surprinzând case, cur]i, mici pie]e poetice ale Bucure[tiului amenin]at de moarte, adev\rate portrete întru amintirea a ceea ce n-ar fi trebuit s\ piar\. Unele din aceste locuri inconfundabile au supravie]uit furiei devastatoare care începuse s\ se dezl\n]uie spre a sp\la memoria ora[ului. Artistul-plastician presim]ise pr\p\dul ce avea s\ urmeze [i ar fi vrut s\ încropeasc\ o mic\ expozi]ie (vai, ce sfidare a «marelui ctitor»!), o expozi]ie de giuvaeruri edilitare, de locuri de vraj\ pe care al]ii, pe alte meridiane, n-ar fi [tiut cum s\ le ocroteasc\ mai bine prin legi [i m\suri de conservare. Dup\ un timp, un regizor de la «Sahia» – în temeritatea lui plin\ de risc – a crezut c\ ar mai putea s\ re]in\ pe pelicul\ imaginea unor ziduri ce se pr\bu[eau în nori de pulbere [i nep\sare, într-unul din vechile cartiere, pe la «11 Iunie», înspre «Arsenal», o strad\ b\trân\, care î[i purta trecutul cu

100

coroni]e cu flori de cear\. Pintilie în Duminic\ la ora 6 (o direc]ie în care el nu a st\ruit. sentimentul înso]irii [i cel al separ\rii definitive instalându-se de la bun început. neflatat. nici m\rturii despre ele. Ora[ul v\zut de artistul cineast Dintre mult. pentru ritualul nun]ii –. de pild\. în Pia]a Buze[ti. pe atunci. Ora[ul este prea pu]in fotogenic aici. Elanul lui na apucat s\ fac\ prea mul]i pa[i c\ a [i fost reperat de cei care vegheau s\ nu r\mân\ nici ziduri. devenea. evident). Descoperea cu uimire s\rmanul cineast-documentarist cum erau r\puse ziduri c\ptu[ite cu piele de Cordoba. Contratimpul percep]iei func]ioneaz\ f\r\ gre[. albe sobe de Meissen [i atâtea. z\bovesc doar asupra a trei pelicule. încalec\ pe bicicleta lor dubl\ [i o pornesc spre Pia]a Victoriei [i apoi spre {osea. alternând cu scurte momente mai mult improvizate pe un traseu str\b\tând vechi str\zi ale ora[ului (un fel de road-movie… pe biciclet\). atmosfera ei.discre]ie. ast\zi disp\rute [i ele spre a face loc unei noi cl\diri lipsite de expresivitate). pentru c\ reprezint\ tot atâtea modalit\]i de a conferi urbei un rol. Trec\torii – pu]ini [i uimi]i – ad\ugau autenticit\]ii propria lor surpriz\. [i atâtea. inspirat\ din faimoasele. filmul c\p\tând astfel o dimensiune de accidental ciné-verité (necon[tientizat de nimeni. dou\ locuri de filmare care devin emblematice pentru întregul film: curtea interioar\ a localului de deten]ie [i instruc]ie penal\ [i. un dramatism. nemachiat. Cuplete [i cântece. al climatului concentra]ional. dar nu f\r\ mândrie. în fosta «Pia]\ de flori» (cu pr\v\liile ei din atât de tipica [i cunoscuta construc]ie de pia]\ comercial\. un destin. Cei doi bicicli[ti încropesc un adev\rat happening al setei potolite prin grija administrativ\. opri]i în fa]a unei «arteziene» (li s-a spus într-o prim\ clip\ de elan ctitoricesc. Îi descopereai. cel\lalt. totul într-o dev\lm\[ie sugerând mai degrab\ derizoriul [i funerarul decât bucuria nun]ii. curând botezate îns\ de public ca «]â[nitoare») f\când mare caz [i haz de instala]ia recent s\vâr[it\ de prim\rie întru astâmp\rarea setei pietonilor cople[i]i de ar[i]a verii (cam acelea[i «]â[nitoare» sunt [i ast\zi). de loc pentru nego]. pe de alt\ parte. traseu popular. cânt\re]i [i compozitori foarte populari. f\cut\ din metal cu dantel\rii [i ornamente de asemenea metalice. Ora[ul se pierde într-o pâcl\ – simbol al neputin]ei 101 . Pe de o parte. repede. cum erau sfârtecate ferestre cu geamuri de cristal [i lemn\rie de nuc. pu]inele invoc\ri ale Bucure[tiului de c\tre cineastul-artist. podoabe de mireas\. Dup\ ani. «Pavilioane Baltard» din Halele pariziene. Prin anii ‘30 – când filmul era doar o ini]iativ\ accidental\ ([i când ap\rea vreunul. în schimb e autentic. un loc întunecat [i lugubru – prefigurând atmosfera de oroare [i samavolnicie a oric\rui stabiliment al captivit\]ii. lumân\ri de nunt\ (sau de îngrop\ciune). un fel de film-vodevil. eveniment) – lumea avea pe buze un titlu care nu func]iona decât astfel: Bing-Bang cu Stroe [i Vasilache. dar care vestea o alt\ dimensiune a talentului s\u) a ales pentru povestirea sa [i pentru climatul. cu doi actori. pr\v\liile mai sus amintite. cu m\rfurile lor de neg\sit altunde. dup\ destui ani.

durere înfundat\. al Bucure[tiului. Portretul ora[ului. El are. abia de s-ar putea. 102 . are iar\[i meritul de a fi situat personajele povestirilor sale nu într-un decor. prim-planul de un realism întret\iat de str\fulger\ri expresioniste. pe de alt\ parte. de a opri cursul malefic al întâmpl\rilor. meritul de a fi introdus o lume a filmului pe care lumea spectatorilor s\ o recunoasc\ [i. din toate rezultând o senza]ie de [oc. ci în cadrul lor natural. Poate în filmul de mâine. Cu oricâte îngro[\ri [i lungimi. o condi]ionare dramatic\. tocmi din fragmente [i am\nunte destul de r\zle]e. creându-le o interdependen]\. oroare. îns\. Fundalul este cel al unei pânze impresioniste. dup\ mine. Danieluc se apropie de adev\rul care a ie[it cel mai mutilat de sub t\v\lugul istoriei. Cel\lalt cineast care dovede[te a [ti s\ dea prezen]ei cet\]ii o func]ie într-adev\r dramatic\ [i participativ\ este Danieluc. un destin comun.omului de a reac]iona.

[i reclam\. ele se articuleaz\ în istorie a tranzi]iei. De[i cele mai schematice cu putin]\. o «enigm\ de hazard» a reunit câ]iva anonimi dornici s\ consemneze mesajele Momentului din «marea» Istorie. asupra palimpsestului mural din Rosetti conteaz\. un termen tehnic din jargonul arheologiei: a[a erau numite inscrip]iile. îns\. dar [i autorul ei s-a încadrat strict între prima [i ultima liter\ a numelui tiranului). la urma urmei. împreun\. Bucure[ti. plebeu. «centrat». destui comentatori dispu[i s\ împing\ mult mai departe în timp genealogia graffiti-urilor. 1983] «zorii comportamentului figurativ»: între desenele obscene contemporane [i «mitograma prim\» compus\ din semne ritmice – falus-vulv\-cap de bizon sau de cal sau între frescele care decoreaz\ un squat [i Lascaux antropologii sunt tenta]i s\ instaureze o lini[titoare continuitate. prin apelul la primul sens de dic]ionar al cuvântului. «rezumate socio-culturale» ce se cer descifrate. competen]a unui «arheolog». Editura Meridiane. Rap is the best (scris mai jos. Graffiti a fost. C-O-ST-E-L + L-U-M-I-N-I-}-A (aliniat cu non[alan]\ pe toat\ lungimea unuia din bra]ele lui A din Ceau[escu). (Exist\. or. puterea de fascina]ie a graffiti-urilor. Orice-ar fi el – notabilitate. având un aer de concluzie deta[at\). Dar nu eventualul blazon de vechime proiectat. mesajele acestea comprim\ [apte ani post-revolu]ionari: «inexpresivitatea» fiec\ruia. An dup\ an. toate acestea provin din jocul lor constant cu limita care separ\ spa]iul public de spa]iul privat. îngrijit. spre ceea ce nume[te André Leroi-Gourham [Gestul [i cuvântul. 2. vol. de altfel. chiar senator – se presupune c\ un roman nu dispune de intimitate personal\. to]i se pot adresa «publicului». devine indiferent\. luat în parte. Paul Veyne insist\ asupra unei tensiuni «soft» public-privat care f\cea posibil\ practica inscrip]iilor pe pere]ii monumentelor din Imperiul Roman: «Fiecare are dreptul s\-l judece pe fiecare. desenele sau caricaturile f\cute de trec\tori pe zidurile edificiilor antice. peretele cenu[iu al unei cl\diri ofer\ contempl\rii aceste patru inscrip]ii impalidate: JOS CEAU{ESCU (cu litere de tipar de jum\tate de metru). în spa]iul aceluia[i petec gri [i zgrun]uros de zid. la început. publicul se compunea doar dintr-un num\r n de persoane par- 103 . JOS ILICI (grafie furioas\. for]a «adev\rului simplu» pe care par s\ îl comunice.DELIA VERDE{ O cercetare graffitic\ asupra urbei Bucure[ti la 1997 G Lâng\ Pia]a Rosetti. deja. calitatea de «arhive ale mentalului». în fond. dintr-o istorie personal\ sau de «grup cultural».) Nu tr\s\tura de «practic\ uman\ constant\» face.

în principiu. «reac]ie împotriva modernismului». executat în locuri greu accesibile. plângându-se c\ lupta anti-graffiti cost\ zeci de milioane de franci. pur [i simplu.. Pentru unii critici plastici – art\ a str\zii.ticulare ca [i el. desenatorii au început s\ caute formule grafice insolite. mai simple: unii intr\ în lumea artei. oricine poate s\ judece pe oricine. în timp. echivala f\r\ drept de apel graffiti-urile cu excrementele [i producerea lor cu marcarea teritoriului. (În ordinea practic\ lucrurile sunt. grij\ s\ o prezinte publicului printr-un slogan eufemistic: «Dès qu’un graffiteur effectue un tag.. tag-ul a debutat în anii ‘60 ca joc practicat în cartierele din New York. Let’s make GRAFFITI! {i cum fac bucure[tenii graffiti? *** Dar mai întâi: ce înseamn\ a face graffiti? Pentru occidentalii care sus]in establishment-ul – desfigurare a spa]iului public.) Cine nu cunoa[te. prizonier\ a stereotipiilor consumist-naivamericanizante.. 1. Bucure[ti. 1994. monocolor. simplitatea dezarmant\ a celebrelor inscrip]ii murale din New York prin care oricine face cunoscute trec\torilor sau c\l\torilor metroului ideile sau amorurile sale sau.. cum sunt acoperi[urile caselor pe lâng\ care trece metroul aerian. Func]ia-cheie a acestei «scriituri» urbane în mi[care – considera KRS-One. reviste [i cursuri universitare – refuz\ cu pruden]\ s\ se lase clasa]i [i anexa]i unei ordini. Graffiti ca semn de «normalitate»: prin ele. trei mari categorii de graffiti: tag. în mare. Throw-up este acel tag foarte gros. practicant al «surf»-ului urban – proclama Bando. adeseori. Pentru antropologii [i sociologii urbani – graffiti sunt folclor contemporan. al]ii – în pu[c\rii. stilurile caracterelor utilizate îndeob[te: 104 . el avea. coordonatori Philippe Ariès [i Georges Duby. Dac\. inscrip]ia Jos Ceau[escu a f\cut posibil\ inscrip]ia:We have one life. numele s\u [i faptul c\ exist\. Exist\.) A fi graffiti-artist sau «writer» înseamn\ a fi un fel de ilustrator [i animator cultural.. interesul galeriilor new-yorkeze [i pariziene în chip artificial. Singurele lui reguli: extrema rapiditate a execu]iei [i sugestia ubicuit\]ii. La cap\tul lor. act de vandalism comis de «simpli particulari». un director al Regiei metroului din Paris.» (Istoria vie]ii private. Semn\tur\ sau desen f\cut din litere.(. ini]ial. graffiti-artist olandez. Frescele sunt cele care justific\ aspira]ia la titlul onorific de graffiti-artist. 172). p. care a stârnit. spirit etologizant. scriind pe pere]i tot ce-i trece prin cap. în urm\ cu dou\ decenii. Aceast\ condi]ie simpl\ de existen]\ a graffiti-urilor – Bucure[tiul n-a putut-o îndeplini vreme de peste patruzeci de ani. Trei sunt. fie ea chiar una pur teoretic\. a inventat litere antologate de acum în manualele de tipografie. pictate [i finisate în echip\. A[a se obi[nuia [i la Pompei: zidurile acestei cet\]i modeste sunt acoperite cu inscrip]ii f\cute de trec\tori dornici s\-i distreze pe al]i trec\tori [i s\ le dea ceva de citit. la RATP apporte sa touche personnelle. Proiectate cu grij\ pe hârtie. totu[i. în zilele noastre. ele sunt. Pentru al]i critici plastici – «pictur\ analfabet\». Unii au devenit veritabili caligrafi ai zidurilor: Shoe. Autorii de graffiti – despre care exist\ c\r]i. throw-up [i fresce (pieces). albume.. se pare.». principiul tag-ului a fost unul cantitativ. un mentor al rap-ului new-yorkez – este aceea de edutainment («entertainment with an educational aspect»). vol. o celebritate a domeniului în Occident. Editura Meridiane.

multe sigle se scriu limpede. treptat. deja. Renega]ii. wild-style (descifrabil doar de ini]ia]i). *** Pe lâng\ tag-urile care se doresc «wild» (destul de pu]ine. Editura Meridiane. de altfel). în Dilema. Pirat’s Klan sunt nume de muzicieni care fac ravagii printre elevi. la rândul lor. Apoi – Pia]a Universit\]ii care a existat. Dup\ ce «Pia]a a fost spulberat\ într-un chip atât de asem\n\tor cu ecua]iile anticipatoare scrise pe zidurile ei (Pia]a Universit\]ii=Tien An Men II)» dup\ ce adversarii ei «au devenit deodat\ materializarea aproape fidel\ a acestor inscrip]ii pe care s-au str\duit s\ le distrug\» (Sorin {erb. h\r\zit. Dublu sens. DA (plus un mic craniu) – adic\ Diavolii Albi. tot mai «obosit» [i mai «singur» în libertatea aceasta proasp\t câ[tigat\ de a «judeca» [i de a practica jocul cu limita dintre public [i privat. Templul t\cerii. 1990. aflate pe toate tarabele. (Un mare corpus de graffiti ale Revolu]iei a fost cules în volumul Vom muri [i vom fi liberi. Bucure[tiul de graffiti s-a reg\sit. Dac\ se întâmpl\ s\ fii un cunosc\tor al rapului autohton vei distinge numele g\[tilor de numele trupelor. Snowman.. s\ înfunde pu[c\ria. În chip simptomatic. de un destin absolut determinist. Casetele lor audio. într-un elan anti-Magritte. Sconcs. 184. scrise. «Un proiect de limb\ universal\ (recent) abandonat». în genere. de fani: Parazi]ii. sau tocmai pentru c\ profesorii îi consider\ analfabe]i [i periculo[i. pentru faim\: Coke. în mare m\sur\. R. Morometzii. Textele pieselor tind s\ transplanteze ghetto-ul new-yorkez în cartiere precum Pantelimonul [i. nr. imagini cu graffiti. al]ii scriu mici texte cu litere foarte elaborate.A. [i tag-ul «folcloric». pe borna cu kilometrul 0. poate cu ciud\: Pongo sunt mai mul]i!) Multe nume sugereaz\ tocmai activitatea «mai multor» membri.L. afirmând o identitate de grup: ANE – adic\ Asasinii Noii Ere. con]in adesea. semi-wild-style (litere între]esute)..block-letters (litere foarte clare [i curate). cu toate c\. nu atât «pe oricine» cât pe cineva anume: «Cine-i mic [i d\ din mân\ [-are patru la român\?! Jos Analfabeta!». Pongo..) Au urmat duelurile murale opozi]ie-putere [i moda înec\rii.. dedându-se surf-ului urban prin centru. Zighiman.). Românu’. Outsider-ul care 105 . Odio[ii. Lex. probabil. ALLZDAM (un graffiti-artist teenager promotor al unei misterioase filosofii cunoscute doar prin eticheta ei: «ergonomia rat\rii») a înviorat o vreme atmosfera. descriu condi]ia f\r\ speran]\ a junelui marginal de Bucure[ti. în sfâr[it. pânz\. BUG Mafia. c\ruia îi adaug\. Produs de in[i care în iunie ‘90 abia d\duser\ jos de la gât cravata de pionier. 19-25 iulie 1996). Il-Egal. tineri pe cale de a intra «cu acte în regul\» în câmpul artei – elevi la Liceul Tonitza sau studen]i la Academia de Art\ – se simt datori s\ umple «vidul de graffiti»: unii aleg s\ fac\ un desen figurativ. ca lume creat\ prin inscrip]ii (pe cartoane mari. R\scula]ii. ecusoane de golan. în capitala României. Schepsis.. de obicei în vopsea verde de ulei. îns\. (Cu toate c\ sunt câteva inscrip]ii care avertizeaz\. o inscrip]ie denotativ\ (desen cu m\r în interiorul c\ruia scrie «m\r»). *** Marea «trans\ graffitic\» Bucure[tiul a tr\it-o în decembrie ‘89: oricine a putut atunci s\ judece. Între timp mijea.C.A. a inscrip]iilor anti-preziden]iale. pe ziduri.

Aici e simplu: echipa favorit\ merit\ s\ tr\iasc\. cu câteva luni în urm\.. fie de roiuri (dup\ un semn!) în care o inscrip]ie atrage altele.. Strâmbu. Romik\ [i Jilava [i al]ii. uneori. în polemic\ sau întro contiguitate f\r\ raport. Coloanele sta]iilor de metrou sau sc\rile magazinului Unirea sunt acoperite fie de palimpseste agresive. *** În sfâr[it – ce se scrie? Iat\ câteva dintre «marile teme»: lupta epopeic\ din tre rap [i rock. Politica. îns\. pentru Bucure[ti.L. Moarte raper-ilor se înfrunt\ pe ziduri cu câte un Rock is dead sau Rap is your future. în Fran]a. Mucix. înc\. pur [i simplu. Tic\ Balamuc. tu când te retragi d-aicea?». desenate cu marker negru în sta]ia de metrou Roman\. rap. ni[te Beavis [i Butt-Head autohtoni în m\sur\ s\ comenteze [i s\ întrebe: «Who are these guys?». în replic\. Hulyganii din Rosetti. Unul dintre pere]ii din Roman\ (acum aproape [ters) a fost.. desigur) John. cuvinte din italian\ [i devine firesc ca Fuck s\ cedeze locul lui MERDA.. în care cea mai recent\ inscrip]ie le acoper\ pe celelalte.. rezultatul: o bucat\ de zid-text casetat. Un text al grupului R. «Hip-Hop..) Rap-er de doi bani. de Jack Lang. alteori versuri (din cântecele trupei Dublu Sens mai cu seam\) sau mesaje ca «Suntem în l\pt\rie». ION SMARDOIU – Militari. par mai interesa]i de specificul na]ional al fenomenului cultural de la care se revendic\ [i nu prea scriu. Donatello+Michelangelo (e vorba de ]estoasele cu acela[i nume. iubitorii rock-ului desf\[oar\ în ample evantaie zeci de nume de trupe occidentale.A. dansatori [i cânt\re]i s-au grupat atunci în mi[carea Hip-Hop. Adep]ii rap-ului... suportul unui alt principiu de sintax\: în cadrul fiec\rei gresii dreptunghiulare s-au scris senten]e. {i aici e simplu: JOS (în 99% din cazuri) Iliescu! De[i devenit yesterday’s news. ap\rute o dat\ cu rap-ul [i despre care a început s\ se vorbeasc\ în Fran]a anilor ‘80? Graffit-i[ti. în schimb. numele ca atare sau poreclele: Marian. vreodat\. [i altele. Fotbalul. peste tot în capital\. apt s\ se situeze în contextul cultural al aerosol-artei. Politica se poate maria ironic cu fotbalul.C. cea mai frecvent\: grija tot mai mare în Occident pentru o «art\» a combin\rii formulelor [i imaginilor e înc\ departe. nume ale trupelor de rap de dincolo ci. numele fostului pre[edinte subzist\.A.prive[te inscrip]iile cu numele lor sau cu versurile lor va spera s\ apar\. în dialog. se arat\ mai degrab\ sever cu rap-erii români care se recomand\ drept adep]i Hip-Hop: «To]i vor s\ fac\ Hip-Hop din nimica (. ca în sloganul: Hagi primar! 106 . echipa rival\ – s\ moar\.. Pe câmpul de b\t\lie. Raper-ii valoare nul\. obsesiv.. S\ fie vorba de un autor con[tient. Sintaxa «de hazard» a inscrip]iilor r\mâne. Ciorix.. Legiune sunt. Orlando din Pajura. pare s\ r\spund\ o inscrip]ie aflat\ nu departe de chiar portretele lui Beavis [i Butt-Head. Diavolii din Crânga[i.. În aceast\ zon\ tematic\ apar.. totu[i. Iar expozi]ia de graffiti Hip-Hop dixit a fost inaugurat\. Identitatea de grup se precizeaz\ alteori fotbalistico-geografic: Ultras Bercenari/ Contra Militari! sau geografic pur [i simplu: Bossii Socului. {arpe [i Scârb\. rap [i iar\[i rap.. Popeye. dr\gu]ilor!».. Anda [i Oana [i Pilaf [i Chiftea.

De-o fi una. Sau: înjur\turi. În afar\ de cantitate. iese r\zboi mondial sau Mi-e numele Harley/ Mâzg\lesc pere]ii/ Ca s\ enervez sticle]ii sau Mili]ienii/ Ordinea p\streaz\/ Mili]ienii/ Lini[tea vegheaz\/ {i ne ocroteaz\/ {i ne amendeaz\. the more we know. perena inimioar\.. nimic special în acest câmp: obi[nuitul charivari grafic desf\[urat pe cont propriu cu adrese. în registrul suav. Înjur\turi. exhibare sau. the less we know. aceea de lâng\ Ministerul Înv\]\mântului: Aceast\ sperm\ delicioas\.Lupta cu Regia Metroului Bucure[ti . amenin]\ri. f\r\ s\ ne spun\ când. numere de telefon. amenin]\ri. Sau tabl\ imens\ pe care [colari insurgen]i scriu mesaje pentru profesorii-autorit\]i ori pentru colegii de]in\tori ai codului rap sau rock. expunere a amicului sau amicei X. deocamdat\. Pe pere]ii din metrouri scrie tot ce-]i st\ în gând. de exemplu.. aten]ia. Life is cruel (din Queen). Copii. The less we know. Graffiti despre graffiti: Text care calific\ impreca]iile murale drept mod de expresie a unei st\ri de spirit colective: Ne promit modernizare. de-o fi alta. the more we forget.. obscenit\]i. precum. Iat\-ne în a[teptarea integr\rii euro-atlantice întru graffiti. the less we forget. Dezacord patriotic: Dac\ mai mâzg\li]i pere]ii face]i na]iunea român\ de râs! Scepticism metafizic: Sign’s FUTILITY! *** La capitolul graffiti. nume. obi[nuita publicitate a cuplului. 107 . obscenit\]i. The more we know. Sau: The more we study. Via]a [i sensul ei. SO WHY STUDY? Sau: Tr\iasc\ pro[tii! Sexul. You cannot sedate/ All the things you hate!. The more we forget. asculta]i-i pe p\rin]i! Ei sunt retro. doar un ora[-avizier. totu[i.. Bucure[tiul este. Unele perifraze re]in. Revolta împotriva autorit\]ii – în special împotriva Poli]iei: Când un poli]ai î[i folose[te creierul.

IRINA NICOLAU Strada Hora]iu nr. 14 H Cândva am v\zut un film despre sobarii din Bucure[ti. În func]ie de sensibilitatea [i curiozit\]ile «beneficiarului» am specializat trasee. cunosc ora[ul din palme [i c\lcâie. Sticla scade [i soba cre[te. N-am crezut c-am s\ pot. Cinci francezi [i tot atâ]ia români au pornit un atelier de etnologie urban\. Habar n-am cine. îmi place s\-l ar\t. Profesorul (o somitate în etnologia urban\ european\) [i cu mine am preferat centrul. Iar m\sura deplinei iubiri i-am dat-o când l-am acceptat cu Casa Poporului cu tot. Dup\ 1989 am f\cut-o des. Acolo am coborât. cu norocul încep\torului a nimerit peste urm\toarea situa]ie: sobarul lucreaz\ la sob\ [i bea. Extrapolez afirmând c\ iubesc Bucure[tiul cu dragoste de sobar. Numele str\zilor [i al bisericilor îmi scap\. o tân\r\ aflat\ la sfâr[itul unui curs de ini]iere în film video. Mai întâi pe centur\. apoi mai aproape de centru [i tot mai aproape de centru pân\ când am ajuns la kilometrul 0. În sensul în care oamenii cunosc un ora[. În timpul acestor plimb\ri am spus [i am auzit multe. Pe când eu m\ omoram s\-i spun [i s\-i ar\t. soba e gata. Imediat dup\ aceea s-a impus alegerea «terenului». Un grup a optat pentru locuirea în bloc. De când m\ [tiu îi pip\i gardurile [i. Noaptea îi visez filigoriile de tabl\ de pe acoperi[uri. Experien]a de atunci poate fi rezumat\ în cuvintele tot [i dintr-o dat\. A fost un fel de desc\lecare. Pentru c\ îl iubesc. el mi-a pus întrebarea: tu chiar nu vrei s\ vezi cât e ora[ul de trist? Mi-au trebuit [ase luni ca s\-mi revin. Autoarea. ca pe o incanta]ie. merg alandala pân\ m\ r\t\cesc. Dar centrul e mare. Atunci sobarul începe s\ danseze cu ea. Un singur francez a reu[it s\ m\ dea peste cap. î[i lipe[te pântecele de ea sfios… O clip\ po]i s\ crezi c\ soba va ceda! Erotismul scenei este insuportabil. Acum s\ vezi plimb\ri [i risip\ de explica]ii! Ca s\ le ar\t\m ora[ul. Ziua îi respect fiecare cote]. tot de când m\ [tiu. unde a locuit. Când sticla s-a golit. Recitesc Podul Mogo[oaia în fiecare an f\r\ s\ re]in nimic. ne-am urcat într-o zi în trei taxiuri [i am hoin\rit ore în [ir. În 1992 s-a întâmplat altceva. În schimb. O mângâie cuprinzându-i rotunjimile în palme. Bucure[tiul îmi r\mâne str\in. Ioana. cum s\ alegi? 108 .

Dezam\girea a fost enorm\ mai ales în primele luni. aveau butelii la buc\t\rie. Cunoa[tem vecinii. În treac\t fie spus. pe Hora]iu. U[ile caselor nu ni se deschideau sau ni se închideau în nas. De pild\. Proiectul ini]ial era ca [i compromis. Dup\ ce au v\zut-o.A.L. casele erau înc\lzite cu lemne [i c\rbuni. vom putea vorbi cu fiecare om. acoperi[urile [i instala]iile aveau un grad avansat de uzur\… Hora]iu nu oferea nimic care s\-l re]in\ pe chiria[. s\ mearg\ pe Hora]iu. la primele semne ale dimine]ii. ai ajuns la Gara de Nord. Memoria oamenilor func]iona ca în povestirea japonez\ Rashomon. apoi a f\cut-o [i pe Eva. strada e mic\. în acela[i timp. probabil. Arhivele erau s\race [i dezorganizate.R.-ul n-a venit. analize. familia mea a locuit dou\zeci [i unu de ani. Din dosarele alc\tuite atunci a rezultat un text pe cale s\ devin\ carte.C. N-ar fi fost dificil s\ aleg între aceste dou\ case. îi miroseam sarea care p\trundea în n\ri. nici Ioana [i nici Profesorul nu [i-au exprimat dorin]a s\ mai vad\ alt\ strad\. pe col]. dup\ care. rapoarte pentru Misiunea Patrimoniului din Fran]a care ne finan]a.C. A trebuit s\ invent\m altul. Doar faci doi pa[i [i e[ti în Pia]a Matache. a[ezându-i fa]\ în fa]\. Se nume[te O STRAD| OARECARE DIN BUCURE{TI. op]iunea s-a f\cut într-un fel care mi-a adus aminte de banc. Fosta Fund\tur\ Ora]iu a câ[tigat din lips\ de concuren]i. Înc\ un an de interviuri. Le-am mai povestit c\ vara. Am locuit [ase ani acolo. sau casa familiei Ionescu de la num\rul 1. O strad\ oarecare? Ce înseamn\ o strad\ oarecare? Înseamn\ una care nu se remarc\ prin nimic. cu arhitectur\ amestecat\.L-ul. cel mai bine. ALEGE! De[i au urmat nesfâr[ite discu]ii teoretice despre cum ar fi de dorit s\ fie strada pe care o vom studia. vechi înseamn\ în jur de un secol [i jum\tate) [i având o istorie a proprietarilor foarte 109 . Hora]iu este tipic\ pentru str\zile cu «case la curte». Cine nu [tie cum. Via]\. dac\ intram pe strad\ din Popa Tatu. Chiria[ii n-au tras nici m\car gaz.A. Avem o cas\. Ulterior au fost multe momentele când am regretat. Voi prezenta o singur\ cas\ spunând despre ea tot ce [tim. m\ cuprindea un sentiment de nelini[te. timp de patruzeci [i cinci de ani nimeni n-a b\tut un cui. cele mai multe str\zi sunt în aceast\ situa]ie. Cea de la num\rul 1 se impunea de la sine fiind mai veche (aici. i-a poruncit lui Adam. transcrieri. Conta]i pe ce v\ spun. Dar nu cred c\ a contat ce le-am spus. O camer\ cu acces la baie [i la buc\t\rie pe o strad\ oarecare din centru a reprezentat mult\ vreme cheagul pentru viitoare jonglerii care implicau cu obligativitate filodorme [i rela]ii de tot felul. Printre str\zile oarecare putem distinge câteva categorii. Casa f\r\ proprietar se co[cove[te într-un anume fel. Dar ar fi lipsit de sens s\ rezum cartea. Dar care din cele dou\zeci [i cinci? O posibilitate ar fi fost casa noastr\ pe care o cunosc. când m\ întorceam acas\ dup\ un chef. dever [i. presim]eam marea. au a[teptat s\ vin\ I.R. Între proprietarii de la care am cump\rat noi casa [i familia Ionescu exist\ leg\turi de rudenie care îi recomand\ ca descenden]i ai generalului Magheru. înregistr\ri.Circula pe vremuri un banc în care se spunea c\ Dumnezeu l-a f\cut mai întâi pe Adam. {i I. mai faci înc\ doi. Eu le-am propus: hai s\ mergem pe strada Hora]iu. Câ[tigul de cauz\ l-a avut strada îns\[i. În fond nu sunt deloc legat\ de ea. dou\zeci [i cinci de case. Prin urmare. cu procent ridicat de na]ionaliz\ri [i num\r redus de proprietari. Aici. strada e bun\.

Nici o referire la cei doi Sandrovici. având aceea[i fa]ad\ de 8 metri [i 35 de centimetri. [tampil\ mare. pivni]\. precum [i pe cel anterior prin care acela[i Costache Alecu îl cump\rase nu se spune de la cine. casnic\. doamnei Mari Nicolau îi revine obliga]ia s\ respecte drepturile chiria[ilor. în calitate de so]. Traian Parligras. c\s\torit\ Parligras. Fund\tura Ora]iu nr. la data vânz\rii casa fiind închiriat\ [i chiria pl\tit\ cu anticipa]ie pân\ la data de 23 aprilie. Sandrovici. rotund\. num\r\ acum 5 camere. se mai spune c\ doamna Mali Samoil se angajeaz\ s\ încredin]eze noilor proprietari actul cu care a cump\rat ea îns\[i imobilul în 20 octombrie 1888 de la Costache Alecu (vreo leg\tur\ cu vecinul de la est?). [i Mari Nicolau. Fund\tura Ora]iu nr. [i lui Mihai Gheorghiu imobilul de care ne ocup\m. Regret pentru c\ dintr-un act de vânzare-cump\rare. vând Mariei Mihail Gheorghiu. afl\m c\ Nicolae Sandrovici. Urmeaz\ procesul verbal încheiat de Gheorghe B\descu. [tampil\ de registratur\ cu data de 22 januar. 2 magazii. cu începere de la data de 26 octombrie 110 . cu termen de plat\ în maximum un an. pe care se cite[te cu greu «…ria General\ a Districtului Ilfov». care îl cump\rase cu un act de vânzare datat cu 12 mai. menajer\. curte [i pod. Elpida Sandrovici. 100. În fine. Din act rezult\ c\ între subsemnatele Mali Samoil. [i so]ul acesteia. comersant\. Mari Nicolau fiind autorizat\ de Gheorghe Nicolau. s-a stabilit urm\toarea în]elegere: Doamna Mali Samoil vinde imobilul din strada Popa Tatu.000 la încheierea actului [i restul r\mâne «crean]\ privilegiat\ asupra imobilului vândut. apar alte dou\ nume. {i banii s-au schimbat. timbru fix. judele supleant. fa]ada de 8 metri [i 35 de centimetri. func]ionar de la aceea[i adres\. acel va-et-vient care m-a f\cut uneori s\ cred c\ oamenii vin în Hora]iu ca s\ plece. restul urmând s\ fie achitat în momentul autentific\rii acestui act. Cump\r\torul nu-i d\ dintr-o dat\. strada. din care 300 au fost da]i ca arvun\. s\ vedem ce [tim. Elpida Sandrovici». Cu toate acestea am preferat casa de la num\rul 14! Exprim\ mai bine pulsul str\zii. Vânz\torii declar\ c\ este mo[tenire «de la defuncta noastr\ mam\. 8 bis. n\scut\ Sandrovici.000 de lei. 8 bis. Sub semn\turile celor dou\ doamne între care se face vânzarea. la vest pe arhitectul Aker. imobilul [i-a crescut valoarea prin terenul cump\rat cu ocazia «îndrept\rii Fund\turii» [i prin extinderea construc]iei care. Arborele genealogic al familiei Ionescu este bogat în boieri. func]ionar.300 lei. la 1 februarie 1866. timbru sec. closet.bine conservat\. compus din 3 camere. Acesta atest\ c\ a citit actul cuvânt cu cuvânt [i c\ a asistat la semnarea lui prin punere de deget în cazul doamnei Mali Samoil [i prin proprie semn\tur\ de so]ii Nicolau. 1893!!! Cu alte cuvinte. la nord pe domnul Marin Alexe [i la sud. Am în fa]\ un contract de vânzare din 1893. Regret. so]ii Nicolau au cump\rat casa [i au vândut-o dup\ mai pu]in de patru luni. Polixenia Vasilescu. având ca vecini. o pivni]\ [i o curte. menajer\. Acum imobilul cost\ 300. precum [i sora lor Iulia. Pe de alt\ parte. nenominaliza]i în act. Între timp. probabil ale martorilor. Hârtie cu filigran. magazie. 1893! Citi]i înc\ o dat\. datat cu 3 octombrie 1927. A[adar. [i M. la est pe domnul Ni]u Alexe. 3 antreuri. Imobilul se vinde cu 5.

14 încep s\ curg\ chiria[ii. Alexandrina moare. Dup\ ce moare. Chiria[ul cu bon este insul care. Din 1949. {i a venit într-o zi una dintre ele [i îi cl\mp\nea placa de jos c\ m-am speriat de ea. mai tr\ie[te un an. A fost pentru mine prima confruntare cu timpul. cele dou\ babe. Dumitru)». influen]ând. El o b\tea [i noi mergeam s\-i desp\r]im. intr\ în casa altui ins [i în baza unui bon eliberat de Sfatul Popular nu mai pleac\ sau. PRIMA VOCE: «Surorile de la Fânaru… Nu [tiu decât c\ am apucat trei babe. G\sesc pagini scrise într-un marcat stil epistolar. Maria Gheorghiu murise din ‘48. Oricât a[ reciti aceste hârtii nu voi afla mult mai mult. vând casa. El era un om r\u [i ea era geloas\. A[adar. au venit Fânarii. La numai o lun\ dup\ înregistrarea acestei cereri. Odat\ a c\zut pe jos [i noi am ridicat-o c\ era ploaie [i am dus-o acas\. contractele de vânzare de case. Maria Popescu. De unde au venit. una fusese Miss România. dup\ cum rezult\ din diferite pl\]i. 492 lei. vine altul în loc. Sfântul Gheorghe [i Sfântul Dumitru continu\ s\ fie bornele «transhuman]ei» chiria[ilor la Bucure[ti. Surorile Gheorghiu cer extindere asupra spa]iului eliberat. f\r\ s\ mai vin\ al]ii în loc. la 90 de ani îl mai gelozea. Din ele afl\m despre copiii so]ilor Gheorghiu: Ana. fratele Mihai [i fiul s\u. Din perioada terenului au rezultat câteva fi[e privind istoria recent\ a casei [i a locuitorilor ei. Înainte de a încheia povestea lor mai r\sfoiesc o dat\ notele de cadastru. Î[i f\cea poman\. Cea mai frumoas\ femeie din România bântuia pe strad\ ca un vis urât. ea are 82 de ani [i sora ei 84. chiria[ii pleac\ unul dup\ altul. c\ sunt b\trâne. O primesc. {i nu pot s\-]i spun ce 111 . Una a murit [i au r\mas dou\. una dintre mo[tenitoarele care locuiau în cas\. Maria. una dintre surori. Alt\ cerere de revizuire a impozitului din 1961. Dintre astea care au r\mas. R\mâne Maria Popescu. cere reducerea impozitului având în vedere starea de degradare a casei datorat\ bombardamentelor [i prezen]ei chiria[ilor cu bon. Alexandrina [i Mihai. {tiu c\ le d\dea mâncare doamna St\nculescu. ce face timpul din om. Dup\ ce au murit amândou\. dup\ 1948. Au cump\rat casa [i au murit. Era cea mai rea [i mai mi[c\toare. [i au pensii mici de 308 [i. Enumer\ boli. afl\m din alt document c\ moare Ana Filipescu. Cele ce urmeaz\ sunt extrase din dosarul de cadastru al casei. Dup\ 1967. respectiv. nu [tiu. Maria Popescu [i Alexandrina Mih\escu continu\ s\ tr\iasc\ în cas\. Închipui]iv\. la Hora]iu nr. mo[tenitorii. {i ea ne-a zis c\ tot pe el îl iube[te…» VOCEA A DOUA: «Da. Ei se lupt\ cu taxele [i cu «chiria[ii cu bon». Doamna St\nculescu le hr\nea îns\.(Sf. dup\ cum se vede. În 1952. în 1927. dac\ pleac\. greut\]i [i apoi cere reducerea de taxe. iar so]ul ei de mai înainte. cum s\ le uit? Una fusese Miss România. Alexandrina îi scrie cu respect domnului inspector[ef c\ sunt mo[tenitoarele «unei c\su]e r\mase de la m\icu]a noastr\».

p\l\riile fantom\. Ce-a[ mai putea s\ adaug? O vreme casa avea hârtie albastr\ lipit\ pe geamuri.am v\zut când am urcat în podul lor. Fiecare camer\ avea intrarea ei.» Într-adev\r. Pentru c\ le-am privit atent. O cas\ vagon. «n-a mai r\mas în tine nimic din casa pe care a cump\rat-o Costache Alexe în 1866? Aici s-a tr\it. Am dus-o la noi pe teras\. pentru c\ nu mi-a pl\cut ce a ie[it. Îmi vine s\ strig la ea. f\r\ voca]ie pentru ora[. Când le-am apucat eu. Sunt b\trâni [i au nevoie de ajutor. Dup\ ce au murit. b\trâna care m\ înso]ea mi le-a vândut cu trei sute de lei. Locuiau în ea. am vândut-o la rândul meu cu [apte sute… I-am cunoscut [i pe so]ii Fânaru. M\ nemul]ume[te [i faptul c\ am preferat casei noastre pe cea de peste drum. cred c\ mi-a fost fric\ s\ tulbur p\l\riile lui Miss. 112 . Era singura fa]ad\ dichisit\ de pe strad\. Dar numai în acest fel am putut s\ descop\r rolul pe care îl joac\ în via]a mea casa din fa]a casei. sc\unelul lor din fa]a por]ii îmi lipse[te. înainte s\ m\ dezmeticesc. iar ea m\tura permanent trotuarul. rezistase cel mai bine. Miss România. incrusta]ii de sidef. erau greu de suportat [i. Apare dup\ moartea lor ca s\ vând\ casa [i ca s\ arunce pe chiria[i riguros pe trotuar. casa are un aer buimac [i lipsit de via]\. dar ea nu mi-a propus [i eu m-am jenat s\ întreb dac\ le vinde. mai ales. cu multe intr\ri din curte. ele suprotau greu ce se întâmpla în jurul lor. n-a mai r\mas nimic?» Recitind ce-am scris. Domnul [i doamna Fânaru. Toat\ vara am «restaurat» la ea. penultimul episod. îmi dau seama c\ poate c\ am gre[it alegând casa de la nr. ai v\zut filmul? Marile speran]e!» VOCEA A TREIA: «La nr. Toamna. F\cea parte din poveste. Lemn negru. În fiecare prim\var\ el urca pe sc\unel [i spoia. închiriaz\ de bun\ voie o camer\ unei familii. 14. 14 erau cele dou\ babe. Dumnezeu s\-i ierte. arcuri rev\rsate. Faptul m\ irita. a[a vorbeau oamenii. s-a tr\it din plin. Au traversat strada [i au fost primi]i în spa]iu. La sfâr[itul anilor ‘60. a luat casa Fânaru. Într-o mare de zdren]e cenu[ii am descoperit un salona[ compus din dou\ canapele [i mai multe scaune. Celelalte erau de mult depozite de vechituri. alc\tuirile din cenu[\ încremenit\. Niciodat\ nu am putut s\ v\d ce se întâmpl\ în aceast\ cas\. dup\ cutremurul din 1977. adic\ odaia cu ferestrele la strad\. Gândind cu mintea de acum. Când trec pe strad\. Dup\ cinci ani. proasp\t revândut\ [i retencuit\. Îi ziceam Baboe. A[a c\ am luat mobila. numai parter. Au pus casa pe picioare. familia Fânaru a sp\lat geamurile [i a pus transperante de doc gros. A[ fi preferat s\ cump\r p\l\rii. }\rani dezr\d\cina]i. Fiul nu se omoar\ s\-i ajute. în 1972. Una. Rabi]ul de la plafon era c\zut [i ploua în cas\. notele de la cadastru arat\ c\ Victoria [i Mihai Fânaru au cump\rat casa. Camera bun\. am urcat [i eu în podul lui Baboe. Norocul lor a fost o vecin\ inimoas\ care locuia exact peste drum. atunci când m-am dus s\ v\d lampa de alabastru… „Marile speran]e“. dar foarte vrednice. Acum. Persoane infecte.

aduse pe Dun\re. Explicabil. care a durat secole. «sub specie aeternitatis» nu a avut motive s\ fac\ parte dintre zicalele str\mo[ilor no[tri. l\zi [i covoare. Dar tot un c\l\tor este uimit v\zând b\rba]ii îmbr\ca]i în frac. Nu a trebuit mult ca gustul pentru elegan]\ [i «mod\» s\ câ[tige pe înainta[ii no[tri. exemple mai palide sau mai puternice a ceea ce v\zuser\ st\pânii lor în Occident. no]iunea de interior românesc era atât de firav\ în trecut [i a trebuit s\ p\[im în cel de-al XIX-lea veac pentru a c\uta s\ ni-i imagin\m pe str\bunii no[tri în casele [i rosturile lor. Cump\rate la Viena. a liberaliz\rii comer]ului. 113 . de la m\n\stiri restaurate. Dac\ mai ]inem seama [i de influen]a oriental\. lâng\ fotoliul Louis XV. pentru o preocupare deosebit\ fa]\ de locuin]\ iar excep]iile – Casa de la Here[ti sau. Nici cele câteva case ecumenice sau domne[ti. nu pledeaz\. Chiar în prima parte a secolului c\l\torii str\ini erau uimi]i de elegan]a cu care cucoanele purtau rochii dup\ ultima mod\. nepo]i [i urma[ii acestora. Acest fel de trai. atât la ora[ cât [i la ]ar\. nici ele. invazii sau ocupa]ii str\ine în fa]a c\rora oamenii – or\[eni sau ]\rani – înc\rcau pu]inul lor avut în c\ru]e [i d\deau foc. Casa Melic – nu pot contrazice cele afirmate mai sus. putem afirma c\ românul. [i se îndreptau spre locuri ap\rate natural. str\lucind la lumina lumân\rilor. a încropirii unei clase ambi]ioase – burghezia – [i a unei largi deschideri culturale spre Occident. începe s\ construiasc\ pe temelii solide. cu acele interioare mobilate. fotoliile. vor s\l\[lui. a sc\derii autorit\]ii otomane. în special. probabil cea mai veche cas\ din Bucure[ti. datorit\ unei relative lini[ti. este lesne de în]eles de ce. canapelele [i scaunele în stilul celor Ludovic al XV-lea sau în gustul complicat [i pr\fos al lui Napoleon al III-lea se reflectau în oglinzi înalte pân\ la plafon. Uimitoare este graba cu care casa boiereasc\ sau burghez\ de la noi a trecut de la divane la mobile de salon. încât du[manul s\ g\seasc\ locul pârjolit. p\strându-[i fesul [i brâul cu care se obi[nuiser\ ([alele [i chelia!) [i a[ezându-se turce[te jos. Acestea vor purta ziduri între care. copii. cu divane. dealuri sau mun]i. a fost mai frate cu codrul decât cu casa. Abia veacul al XIX-lea.RADU IONESCU Note despre interiorul caselor bucure[tene I Pornind de la o vorb\ în]eleapt\. în trecut. datorit\ nenum\ratelor incursiuni. nu se potrive[te deloc cu sentimentul pe care îl are un om construind o cas\ pentru el.

Deosebirile nu ]ineau atâta de gust cât de bani. arta european\ se înnoia. pe somptuoasele rame. în timp ce. înc\ de pe la începutul secolului. La urma urmei nici aceasta nu a fost r\u. sub ochii lor. l\mpi pentru gaz pentru electricitate completau interioare [i a[a strivite de tapete imitând brocatul. Din Austro-Ungaria veneau saloanele aurite (simili franceze). ciucuri nenum\ra]i. s-au dovedit apoi a fi copii mai vechi sau mai noi sau. Din p\cate. Înainte de a p\r\si secolul al XIX-lea trebuie s\ constat\m c\. ca statut social. o demonstra]ie de bun\stare iar nu de 114 . pe care atârnau tablouri de dimensiuni impun\toare. st\teau m\rturie veacurilor care s-au succedat în bog\]ie [i glorie. în cas\. Chiar cu mobile copiate dup\ stiluri cunoscute. Draperii grele. mai rar. în cel mai fericit caz. Tot sub impresia celor v\zute peste hotare. erau egali. pe m\sur\ ce societatea – o anume parte a ei – va câ[tiga în rafinament. gravat în metal. se va impune [i prin calitate. frecventând micii. sub aspectul gustului estetic. chiar cu pânze impozante prin reala sau mimata lor patin\. C\tre sfâr[itul secolului al XIX-lea putem afirma c\. cu mândrie. Paris sau Budapesta v\zând casele sau palatele celor cu care. gustul proasp\t europenizatei societ\]i române[ti p\[ea direct în tradi]ie. imagini care. fructiere supraetajate. majoritatea pânzelor înnegrite de timp. cu timpul. n\scut relativ recent. Parisul. bogat sculptate. cu scene religioase sau mitologice. portrete de familie. argint\rie. Roma. modelul unui anumit gen de interior devine r\spândit atât în lumea boierimii cât [i a celor avu]i [i. c\l\torii români cump\rau de la negustori. iar nu marii negustori. deci de calitatea lucrurilor. aveau valoarea unui blazon. Între gravitate [i str\lucire. g\sind o pia]\ amatoare de portrete. cu prec\dere. în trecere sau stabili]i la noi. societatea româneasc\ era în curs de omogenizare. dominate de bufete cu aer de catapeteasm\. mobilele de dormitor rococo sau sufrageriile neo-Rena[tere german\: solemne. era pus. în primul rând. interiorul locuin]elor de la noi era. Mobile adunate de genera]ii. sau chiar de brocat. Nu putem explica succesul pe care l-au avut. jardiniere.M\ gândesc la ce sentimente vor fi încercat boierii sau membri ai protipendadei române[ti ajun[i la Viena. portreti[tii str\ini. mai ales. Sursa cea mai comod\ de aprovizionare cu mobilier era Viena [i. pictur\ veche sau falsa nobil\ pictur\ academic\. lucr\ri din [coala unuia dintre mae[trii al c\rui nume. por]elanuri scumpe dar.

În timp ce o categorie destul de restrâns\. al faian]elor [i obiectelor de cositor. colec]ionari. Extrem de pu]inele excep]ii se vor înmul]i o dat\ cu mai desele c\l\torii în Occident [i cu apari]ia unor «connaisseurs». proasp\t\. s-a ajuns la mobila pirogravat\ [i la o invazie 115 . Germaniei sau Italiei. aceste obiecte fruste vor colora interioarele arti[tilor [i ale intelectualilor mai permeabili îndr\znelii [i frumosului. În ]ar\ sosise. mai sensibili la frumos decât la spectacol. a dat celor care tr\iau în interioare neo-Rena[tere german\ sentimentul c\ sunt pe calea cea bun\. în re[edin]ele sale. începutul secolului avea s\ nedumireasc\ mult\ lume. rafina]i [i obi[nui]i cu frecventarea unei societ\]i alese. tân\ra [i frumoasa Principes\ Maria. î[i schimb\ viziunea asupra interiorului. oameni cultiva]i. interioarele adev\ra]ilor pasiona]i. în special. Aceste preocup\ri vor fi în acord cu încerc\rile unor arhitec]i de a crea un stil românesc. utilizând. [i profund nemul]umit\ de interioarele sobre. prin degradare. care s-a realizat în ultima parte a secolului trecut. Amatorii de art\ care apar acum. în func]ie de gustul [i [ansa colec]ionarului. Regina Maria avea s\ aduc\ o not\ nou\. piesele disparate armonizându-se. În timp ce în unele case stilul neo-Rena[terii germane a fost înlocuit cu Art-Nouveau. în bun\ parte [i din spirit de imita]ie. Dac\ ridicarea [i mobilarea Castelului Pele[. Încetul cu încetul. nu de mult. prin periferizare a gustului. Cert este c\. admirând arta popular\. Îndr\gind în foarte scurt timp ]ara sa de adop]ie. acela[i gust pentru spectacol a patronat [i aceast\ muta]ie. sau pentru urma[ii lor. se vor adresa în special Fran]ei [i mai rar Austriei. aceea a amatorilor de art\ [i a colec]ionarilor. dovezi ale unei tradi]ii de familie. datorit\. ceilal]i trec dintr-un veac în cel\lalt în aceea[i atmosfer\. C\ a fost bun sau r\u. În Fran]a vor descoperi farmecul frust al mobilelor provinciale. datorit\ unei educa]ii mai pu]in riguroare decât aceea a celor din familia Hohenzollern. Totodat\. înrudirilor sau a rela]iilor strânse de prietenie. devenite. r\mâne de v\zut. adesea. vasele din aram\ descoperite în Dobrogea.gust personal sau rafinament. mare amatoare de art\. înc\rcate [i greoaie ale palatului. fascinat\ de costumele somptuos brodate ale ]\r\ncilor – dup\ cum fusese [i Regina Elisabeta –. nu vor mai ad\posti «garnituri complete». îndr\znea]\. ]es\turile populare. icoanele. pentru cei ce le aveau mai de mult. deschizând gustul pentru oalele ]\r\ne[ti înc\rcate cu flori. cu acelea[i mobile. unde mai târziu va ridica re[edin]a sa de var\. elemente luate din sculptura în piatr\ sau lemn a vechilor biserici. în stilul Rena[terii germane.

adesea încununat de succes. asemeni înainta[ilor lor din veacul trecut. a[a-zis «florentin». mai fals nobiliar. înc\peri foarte înalte. acesta nu-[i g\sea locul potrivit. adesea desenate chiar de ea. În tot acest r\stimp îns\ s-au consolidat acele case de amatori de art\ sau de colec]ionari. cu elemente preluate din arta bizantin\ sau din cea a vechilor cel]i. mul]imea vaselor. este înlocuit\ cu mobile cubiste. 116 . cele celtice au r\mas doar o curiozitate a re[edin]ei regale. au trebuit s\ pun\ propria lor existen]\. a întrerupt succesiuni de genera]ii. au r\zbit printre adversit\]i sunt cu atât mai pre]ioase [i conservarea lor ar fi un act de în]elepciune fa]\ de ceea ce numim istoria gustului. noii locatari ai vilelor sau apartamentelor. prin exemplul s\u. amploarea draperiilor. Dac\ trimiterile la Bizan] au dep\[it adesea zidurile palatului. a frânt destine. cu interioare luminoase [i u[or de între]inut. a covoarelor sau a [alurilor de cashmir acoperind pardoseala. prin cine [tie ce miracol. Este evident c\ în casele mai vechi. densitatea lor pe metru p\trat. recent îmbog\]i]i. Evident c\ [i acum. cu tot atâta mândrie. aerat. c\tre ansambluri. mobilele [i celelalte elemente de decora]ie interioar\ se diferen]iaz\ prin calitatea [i autoritatea provenien]ei lor. izgoni]i din casele lor. înc\rcate. ca în toate epocile. Impresionant a fost efortul. extermina]i sau for]a]i s\-[i p\r\seasc\ ]ara [i bunurile ce nu fuseser\ fie confiscate. Trebuie recunoscut c\ am avut în ]ar\ ateliere de mobilier care. mai pu]in în ]ar\. extrem de pu]inele interioare care. Dar tot Regina Maria a încurajat. îns\ întotdeauna armonioase [i elegante prin calitatea [i diversitatea mobilierului [i a celorlalte obiecte. cl\diri cu aer de cetate. adesea fiecare pies\ avându-[i povestea ei pe care colec]ionarul o relua de nenum\rate ori. pere]ii. Cei înst\ri]i. agreat atât de cei care nu se mai sim]eau bine în simplitatea mobilierului cubist cât [i de cei care. o dat\ cu apari]ia. cu pere]ii zgrun]uro[i. gândeau spa]iul de locuit drept un spectacol.de obiecte de cel mai prost gust. care au p\truns pân\ [i în interioarele unei p\turi sociale unde nu-[i aveau de loc rostul. Schimb\ri considerabile se pot constata abia prin anii ‘30 ai secolului. sculpturilor. care p\reau a fi puse sub semnul eternit\]ii. dar [i în ]ar\. canapelele [i fotoliile. înaintea preocup\rii pentru un cadru în care s\-[i impun\ gustul [i preferin]ele. pere]i caseta]i. simple. fie vândute pe nimic pentru hrana zilnic\. R\zboiul care a venit a stricat case. oamenii. construite în spiritul veacului trecut. în Bucure[ti. Deceniul care a premers r\zboiului a adus un stil nou. a arhitecturii moderne. cu coloane. Apoi. în a[a-zisul stil «hispano-maur» în care un mobilier greoi din lemn masiv sculptat. în marea lor majoritate. [i în acord cu arhitectura epocii. sc\ri monumentale. No]iunea de bog\]ie – referitoare la interior – reprezentat\ înainte prin opulen]a mobilelor. de a crea un acord perfect între arhitectura interioar\ [i mobilierul gândit pentru a i se adapta perfect. Astfel au ap\rut în Bucure[ti. cu ziduri groase [i contraforturi. puteau rivaliza cu tot ce se f\cea mai bun în Occident. De aceea. cu u[i [i grinzi aparente în lemn afumat. î[i vor crea un cadru de via]\ modern mai simplu. prin execu]ie [i linia pieselor. cu feronerie. tablourilor. f\cea spa]iul înc\ mai sumbru. cu tot atâta bucurie. o mai mare aplecare c\tre stilul Secession. în orice condi]ii.

le-a protejat. un grec care s-a priceput grozav la gastronomie. Acolo am cântat eu cu mul]i al]i muzican]i. Camil Petrescu. Din ‘51 pân\ prin ‘56. acolo a fost o sufragerie unde veneau George C\linescu. Mon Jardin era proprietatea lui Papacostea. Bucure[tiul era pe atunci «Micul Paris». A adus în România anilor ‘37. Orice ]ar\ civilizat\ ar fi protejat-o. Gra]ie lui. Petre Comarnescu. unde friptura costa 5. Sunt [i ast\zi. Pe urm\. a[a cum îl [ti]i. în Bucure[ti. unde George Curc\ era maître d’hotel. Se [tia c\ acolo e o lume de arti[ti [i de persoane a[a cum ]i-am spus. Sunt [i acum oameni a[a. Exist\ ast\zi vreun local pe care-l vede]i devenind ca Mon Jardin? {tiu eu? În devenire ar putea fi. Poarta Alb\. de la Paris. Buz\. cu loje din plu[. poate ai auzit. de fetele [i de nevasta lui a avut grij\ Papacostea. Gabi Mezei. cu un ring de dans în spatele c\ruia. de la hotelul ARO din Bra[ov. Istoria se scrie a[a: cât a fost Gheorghiu-Dej închis. Oscar Lemnaru… Dar nu veneau s\ m\nânce un [ni]el sau mai [tiu eu ce. dar prea pu]ini. ‘38 ni[te lucruri noi. Iar în col] mi-aduc aminte c\ era [i un alt local. la perete. tot ale lui erau [i Cap[a [i braseria de la Athénée Palace. {i se cânta grozav. Papacostea a avut [i restaurantul ARO. construind în locul ei oroarea aceea de Hotel Doroban]i. dar nu cred c\ ai apucat vremurile alea. Când Dej a ajuns mare. Acolo era altceva. Era a[adar o sufragerie unde se întâmplau multe lucruri. ARO a fost luat. elegante. Papacostea r\mânând un fel de semi-director.40 lei cu cartofi cu tot. Uneori cântau Orlov sau Aldulescu. hodoronctronc. }i-a[ spune despre Mon Jardin. nume pe care nu românii l-au pus. Papacostea era director [i businessman. a l\sat Mon Jardin-ul.JOHNNY R|DUCANU Jazz la Mon Jardin J Vorbi]i-mi despre Bucure[tiul de alt\dat\. La Mon Jardin nu se intra a[a. ci str\inii care veneau pe aici. unul dintre cei mai grozavi. Dar nu mai este omenirea aia. în ‘56. Reininger. [i ne-am obi[nuit 117 . C\ci era o omenire de oameni. Mon Jardin a func]ionat pân\ la sfâr[itul anilor ‘60. Eugen Schileru. Nu ap\reau scene de mitoc\nie sau chestii dintr-astea. Ceau[escu a d\râmat-o. Sergiu Malagamba. ori Körösi. Era foarte bine. Dar ce era Mon Jardin-ul? Un local p\trat. era forma]ia. Tot la Mon Jardin a cântat [i Yves Montand. când a fost la Bucure[ti cu al]i a[i ai Fran]ei.

Ce se întâmpl\ dac\ iei o lume aflat\ la jum\tatea drumului în cultur\. cel mai bun pictor. {i nu exista mitoc\nia asta. Dar. s\ spunem. cum i-au zis \[tia). [i o duci s\ asculte o fug\ de Bach? Poate s\-i zduguie. s-a n\scut mârl\nimea. dup\ 60 de ani. nu în]eleg nimic. de fapt. Acolo e Dumnezeu. s\-i impresioneze. de[i a trebuit s\ studiez alte lucruri în muzic\. de fapt. cel mai bun compozitor. pe partea cealalt\ a planetei [i în zece minute ai în cas\ aceast\ informa]ie. care f\cea o muzic\ divin\ din ni[te game. Eu. domnule. valu-i val. în sus [i în jos. [i chiar asta trebuie s\ fie. ca s\ zicem a[a. C\ci Dumnezeu e cel mai bun pianist. era la nivelul Atenei. Dar pe Bulevardul Br\tianu nu se duceau. Era o chestie fireasc\. ca-n Occident. Din game. Atunci au dat to]i buzna [i. ca Bach. totu[i. nu erau scuipa]i. majore. îmbrac\-te c\ te scot în ora[». Când 118 . Doar dac\ e mâna lui Dumnezeu. Dar arta jazz-ului este consumat\ chiar [i la New York de o minoritate. pot s\-mi dau seama ce este o construc]ie a unui geniu al geniilor. E ceva bun aici. nu sunt atâ]ia câ]i erau înainte.s\ începem în[iruirea cu Gabriel. Iar atunci mitocanul st\tea la marginea Bucure[tiului. chiar s\ le plac\. iertat\-mi fie vorba. însemna c\ o ducea pe Bulevardul Elisabeta (6 Martie. Recviemul l-a dictat când era în agonie. ca-n Orient. Eu nu sunt unul d’\la care nu suport\ lucrurile astea moderne. de fapt. Cum era când cânta]i la Arenele Romane f\r\ amplificare? România era lini[tit\ [i nu împânzit\ de tehnicitatea actual\. mai bine zis. degete în nas… Mârl\nia s-a f\cut în mod special în timpul lui Ceau[escu. Adev\rata art\ este poate ca greaca veche. Sau Mozart. c\ de. diferen]a fiind c\. unde era plin de kebab [i tot ce vrei. cu tân\rul Patapievici… Mai sunt [i al]ii «mobila]i la cap». care sunt o chestie de cultur\ elementar\ pentru oricare instrumentist. Cât de tare i-a afectat mârl\nimea asta pe oamenii de jazz? {i acolo a p\truns. {i când îi spunea nevesti-sii: «Hai f\. Nu pot s\ în]eleg fenomenul \sta. cel mai mare creator. minore. D\ unul un pâr]. Acolo umbla alt\ lume. cu Andrei. acum. nici jos dar nici sus.

Deci informa]ia rapid\ e lucru mare [i în ultima vreme s-au f\cut o mul]ime de progrese. p\i lucru mare! Chit c\ lumea obi[nuit\ nu [tia dac\-i poet sau altceva… Scrie c\r]i! Copiii mai s\raci. Sigur. noi cântam Gershwin [i o mul]ime de buc\]i de jazz. o bijuterie. Pe atunci lumea era lini[tit\ [i pe lâng\ asta se ad\uga tot tacâmul unei lumi lini[tite. clarinet… Erau sunetele naturale ale instrumentelor [i toat\ lumea auzea ce cântam. În local la Mon Jardin. Criminalilor [i dictatorilor le e fric\ de cuvinte. trebuie s\-]i spun c\ la Sinaia venea Pablo Casals [i avea recital cu literatur\ de cello de Bach. Europa a aflat dup\ dou\ s\pt\mâni. când îl vedeau trecând cu ochelarii pe nas. era ca sora mea când eram student la Conservator. în parcul Carol. de exemplu. Dumnezeu s-o ierte. când a fost primul Festival al tineretului în Bucure[ti. Ca s\-]i dai seama ce înseamn\ asta. am avut concerte la Arenele Romane. ascunse pe undeva prin tot acest teatru deschis. erau [i microfoane puse în fa]a instrumentelor. Gina st\tea pe strada Acvila care venea pân\ în fa]a cl\dirilor regimentelor \lora vechi de 200 de ani. [i cinematografie. Dar am impresia c\ nici cu jazz-ul nu se împ\cau. Cum era pe atunci? Sigur. nu le-a pl\cut. c\ vorbe[te tare [i tot tacâmul. 119 . A]i avut o întreag\ lume acolo. nu f\ceau decât s\ prelungeasc\ pu]in sunetul natural. Eu am fost fericit s\ fiu studentul lui. în anii ‘50. auzi… oohh. Iosif Pruner cânta acela[i repertoriu. Institutul de Art\ cum se numea pe atunci. Cântam cu Körösi: pian acustic. adic\ respectul fa]\ de semenii t\i. Se auzea în cartier: \la scrie c\r]i. scrie c\r]i. Comuni[tii au d\râmat Uranusul. în vechiul regat. cu cea mai bun\ pist\ de alerg\ri din Europa. Adic\ vine unul cu un «dulap» [i cânt\ mai bine decât Casals? Era un geniu. În 1953. A]i locuit în cartierul Uranus. Pentru ei era grav dac\ spuneai ceva printr-un text. Pentru \ia de la începutul începutului nici nu se punea problema jazz-ului. cuno[tin]e. respectul fa]\ de oamenii care scriu c\r]i. Pruner a adus în partea asta. dar difuzoarele. se uitau la el cu respect. [optind între ei [i ar\tându-[i-l unul altuia. Gina Patrichi. Nu de \[tia vorbesc. Acolo [edea [i Iosif Pruner.s-a scufundat Titanicul. marele basist. Spunea]i odat\ c\ avem nevoie de profesioni[ti în toate domeniile. Acolo era [i stadionul ANEF. [i arte plastice. La ora aceea. ci de muzica româneasc\ u[oar\. nu prin muzic\. o acustic\ remarcabil\. dar la contrabas. contrabas acustic. toat\ urâ]enia asta care vine din consum. la care am participat [i eu (eram student la clasa profesorului Pruner). dar poate c\ sunt prea pu]ine ca s\ compenseze consumul. unde se f\ceau [i teatru. c\ a[a în]elege orice mocofan. Asta era tot. prieteni. Trei mii de locuri. vorba americanilor: bloody shit. la bas. Atunci doar intelectualii [tiau ce-i aia [i dac\ nu era text. primise Ordinul Angliei [i cânta la contrabas toat\ literatura de violoncel de Bach. Iar în Uranus st\teau o mul]ime de oameni ca el. E o nenorocire c\ omul a ajuns sclavul televizorului. care a distrus spiritul. [i limbi str\ine. Toat\ lumea se ducea la el. {i nu vorbesc de tinerii \[tia care cânt\ funk rock cu fum [i alte lucruri. arta contrabasului. care [i aia e tare. Nu exista scandalul care e ast\zi. era bine [i pentru comuni[ti. care venise ca [ef de promo]ie de la Viena.

era un fan al lui Louis Armstrong c\ruia îi d\dea [i bani. se bat cu pumnul în piept c\ vor binele României. r\i. Se b\teau s\ vin\ în România s\ construiasc\. P\i. nem]i. din ]ara asta. cum îl cheam\?. care îndr\zne[te s\ vorbeasc\ unor oameni prin fa]a c\rora nici n-ar avea voie s\ treac\. Am cântat [i acolo unde a fost arestat Al Capone. o art\ care va veni. Pascal Bentoiu e un muzician des\vâr[it [i socoate. m-am uitat în farfuria unui frate de-al meu [i mama mi-a tras cu un f\c\le] în cap. superpoliticieni. r\i [i r\i. Leul era la fel de puternic ca [i marca. A[a s-a terminat [i corup]ia din Chicago. Ora[ul câ[tiga un doctor. Dar revenim la noi. c\ jazz-ul e o art\ foarte important\ pentru acest sfâr[it de secol. Apoi îi aducea înd\r\t la Br\ila [i-i ajuta s\-[i deschid\ cabinet. S\ fie oameni tr\snet de de[tep]i sau un[i cu toate alifiile.Am zis [i mai zic: chiar [i bandi]ii trebuie s\ fie profesioni[ti. dac\ voia. Uite ce bine e! Cea mai mare porc\rie! Mi-aduc aminte c\ eram în Anglia când madame Thatcher a vrut s\ porneasc\ r\zboi în Malvine. L-am auzit pe domnul Pascal Bentoiu spunând c\ jazz-ul este cel mai mare compozitor al secolului XX. la opt ani. de n-am mai f\cut niciodat\ asta. dar când s-a hot\rât lucrul \sta. {i nu cred c\ are vreun talent. tata d\dea telefon la Gara de Nord [i ocupa cu prietenii lui un compartiment întreg din Orient Expres. La ei [i Kennedy a fost mare amator de jazz. Eu. Numai a[a ]ara poate ie[i din ce e. În epoca asta mârl\neasc\ s-a mai n\scut [i alt\ problem\: s\ moar\ capra vecinului. La început n-au fost to]i de acord. S\ v\d un tip c\ m\ p\c\le[te genial. dar siguri. Bravo bre. avea tramvai [i Conservator [i era cum era. Ceea ce-i poate impresiona pe astfel de oameni la 120 . |sta popor! Vreau s\ v\ întreb altceva acum. pre[edintele actual. înainte. Totu[i ceva adev\r exist\. au b\tut din picioare. Am v\zut muzeul cu comisarul Nes care i-a mierlit pe to]i. [i am [tiut [i de ce nu trebuie s\ te ui]i la vecini. Ce e asta? S\ pun\ curu’ la b\taie s\-[i fac\ treaba. care mi-au povestit cum au construit Palatul Culturii din Ploie[ti. Dar \[tia de acum. C\ vorbim de cum era înainte. gazetari profi. nu ca jegul \la de la Constan]a. To]i s\ fie profi: procurori profi. ca s\ merg\ în Germania. ce de[tept e \sta! Dar s\ nu-mi vin\ cu g\in\rii. |sta de acum. poli]i[ti profi. indiferent c-au fost securi[ti sau ce-au fost. dar societatea era oricum sus. cât le d\ voie legea. Ce s\ mai zici?! Au fost [i ni[te idio]i de legionari care s-au g\sit s\ fac\ tâmpenii. E tot un produs al turmelor f\cute de comuni[ti. Câte nu erau pe atunci… Eu vin din Br\ila. Nenorocirea e c\ prea mul]i indivizi din ora[ul \sta. ca mul]i al]i muzicieni [i intelectuali. Deaia Br\ila ar\ta a[a cosmopolit\ în ‘38. s-au îmbr\cat. la medicin\ de exemplu. vezi Cocteau sau Bernstein. {i când îi mai auzi [i pe \ia c\ vor binele ]\rii române[ti… To]i îi vor binele. Lui Capone îi pl\cea teribil jazz-ul. cu pa[i mari. s-au dus de le-au dat trei palme \lora [i au terminat treaba. dar \la nu e jazz. Asta nu a existat în România de care vorbim noi. len]i. nu [tiu de ce sunt ei pe lume. Mi-aduc aminte c\ am întâlnit la Bremen ni[te zidari b\trâni. Polidor Nicadopor. cânt\ la saxofon ca orice alb. Pute]i s\-mi explica]i afirma]ia asta? Aici cred c\ e spus prea mult. {i politicienii trebuie s\ fie profesioni[ti. îi ajuta pe copiii br\ileni mai s\raci s\-[i fac\ studiile la Bucure[ti sau chiar la Paris. care avea toat\ flotila.

Î]i dai seama c\ asta e arta cea mai spontan\? Ast\zi. Nu-s oare muzicienii [i poate mai ales oamenii care cânt\ jazz mai ferici]i decât ceilal]i? Sunt ni[te oameni ferici]i de[i am vrut s\ spun c\ se v\d [i g\urile din ca[caval. voi cânta nostalgic. o sonatin\ de exemplu. eu n-a[ vrea s\ fiu în pielea celor foarte de[tep]i: Liiceanu. Totu[i ave]i alte satisfac]ii. ce crezi dumneata c-au fost ei? Ni[te mari improvizatori. din bucuria de a cânta. dar deja pe la sfâr[itul piesei a doua sunt acas\ [i totul curge. e[ti a[a cum sunt [i eu. De exemplu. unde între ni[te voci. Consider c\ mintea mea e mai pu]in mobil\ ca a lor. Cei mai buni b\ie]i din ]ar\ cânt\ cu mine [i le scot sufletul cu energia mea. improvizez în stilul piesei. Ascult cum latr\ câinii prin vecini sau dorm [i m\ lini[tesc. cânt aceea[i pies\ violent. În materie de muzic\. un copil care se dorea ascultat de Bach? O mic\ lucrare de pian. {i aia era proba c\ are sau nu mari afinit\]i cu arta. Trebuie s\ ai o dorin]\ interioar\ nebun\ de a scrie un text. Poate c\ \sta e lucrul cel mai greu în muzic\ [i cânt\re]ii buni de jazz fac asta. Dar dac\ vrei s\ faci a[a ceva te cost\. Cea mai mare bucurie a mea este s\ cânt. Cu jazz-ul pur îns\. A[a se face c\ sunt încontinuu pur [i vivant.jazz este c\ muzicienii dota]i cu puterea de a improviza pot face o art\ adev\rat\. un alto sau ce este acolo. Dar când vreau eu. Slav\ Domnului. cum a scris-o maestrul. N-ai bani. sunt destui pe planet\. Asta e marea nebunie a improviza]iei. am poate voie acum. mi-a dat Dumnezeu lucrul \sta. sunt bun. nu m\ sun\ nimeni. de exemplu. Iar maniera de a improviza n-a fost niciodat\ la îndemâna oric\rui muzician. {i sunt un profesionist dintr-o familie de profesioni[ti. închid telefonul. î]i lipsesc multe. Cred c\ [i-n alte meserii e la fel. Dac\ ai subiecte de serviciu e o nenorocire. {i copilul acela improviza pe schema acelei sonatine. Dac\ eu m\ duc la L\pt\ria lui Enache nervos [i nu-mi vine s\ cânt. O fug\ de Bach. Prima pies\ e mai pu]in interesant\. o sopran\. Ce crezi c\ ar fi cântat. pot s\ fiu ca un copil alienat. nu m\ impresioneaz\ a[a tare piani[tii consacra]i care cânt\ o partitur\ extraordinar de bine. s\ zicem. m\ extrag din rahatul \sta înconjur\tor. cred c\ secretul de a fi un bun ziarist e acela de a scrie numai când î]i vine. s\ cânt\m o pies\ loco. Pe mine. v\zând ce e în jur: da. Mozart sau Beethoven. De exemplu. pun ceva de Bach [i sunt eu. dar sunt mai odi- 121 . Îmi vine dintro mare dragoste. Dac\ ne ducem înapoi la Bach. s\ spun despre mine. C\ altfel. Vin aici. dac\ e s\ compari cu al]ii. Cochetez cu muzica. bazat\ pe ni[te reguli foarte precise. dac\ am o stare nostalgic\. asta e o chestie de interpret. Eu iau un text la o muzic\ standard a unui compozitor ([i în jazz sunt destui buni sau chiar geniali) [i pe acea schem\ a compozi]iei. Iar poimâine. de care trebuie ]inut cu din]ii. îmi dau bice în fund [i m\ trezesc încet-încet. trebuie s\ fie o varia]ie spontan\. Ple[u. ai [i bani [i tot ce vrei. Secretul st\ în bucuria cu care cânt. în stilul Bach sau Haydn. la peste 60 de ani. Dac\ faci jazz mai comercial. mâine. de[i ies [i alea dac\ te gânde[ti cu bucurie la ele. Pentru asta se spune ast\zi c\ jazz-ul poate fi o art\ adev\rat\. dac\ m\ duc la L\pt\ria lui Enache [i merg cu autobuzul în care m\ enerveaz\ vreun mitocan.

mai concentrat\. Eu am de la Dumnezeu asta. ni[te sunete ce dep\[esc orice filosofie. pasta de idei atinge ni[te piscuri la care ei nu pot ajunge. Nici cele mai vaste fraze de poezie.hnit. Te ui]i de sus în jos la to]i ceilal]i. M\ bucur grozav c\ exist\ asemenea oameni. Ajungi acolo [i planezi. Zbor pe undeva pe unde ei n-au [anse. Am în minte ni[te acorduri. nu mai ai nevoie de nimic. Dar nici unul dintre ei nu va ajunge pe piscurile pe care ajung cei dota]i în muzic\ (cei din top). Extraordinar. În muzic\. Din sunete sco]i o filosofie [i ni[te spa]ii care n-au nevoie de nici un fel de text. Iar jazz-ul îmi d\ mai mult\ satisfac]ie decât le dau lor mintea. Poate doar cu ni[te mecanisme puse la dispozi]ie de al]ii. de inteligen]\. Nimic. când îi aud vorbind. textele [i toat\ filosofia. Asta nu înseamn\ c\ nu-i admir de nu mai pot. nu se compar\ cu ce-i acolo. Eu am o filosofie mai la îndemân\. Interviu realizat de Andrei MANOLESCU . Eu sunt o râm\ mic\ pe lâng\ mon[tri [i totu[i sunt în roiul \la [i v\d ce este acolo.

tân\rul de 24 de ani avea s\ trimit\ spre publicare ziarului La Feuille d’Avis din ora[ul s\u natal. s\ le admir\m amintindu-ne. s\ nu mi-o lua]i în râs. În cale[ti. cu vorbele: «Sauvons l’esprit latin.LE CORBUSIER Spiritul latin L În anii 1911.. de la Berlin. peste tot. Idolul acestui ora[. obsedant. la întoarcerea de la curse. dar somptuoase. patetic. . marea zei]\. Îmbr\c\mintea lor nu define[te o alt\ lume. unele exacte. Doamn\. formele nobile ale unor trupuri frumoase sub mângâierea stofelor. tot femei frumoase! Ten m\sliniu sub p\rul negru. Cu cât\ putere afirm\.multe mai are de spus caldarâmul încins al Bucure[tilor. rev\zute de autor în 1965 [i publicate în volumul Le Voyage d’Orient. Caragiale («. cople[it de o implacabil\ senzualitate.. sau cu p\rul abia cuprins de o toc\.. ele nu ne sunt str\ine. Le vrai». întreprindea o c\l\torie de studii în Orient. De altfel. Le Corbustier f\cea referiri la aceast\ c\l\torie în scrisorile adresate Profesorului George Oprescu în 1930. de seduc\toarele Parisului monden. evocând recomandarea pe care i-o d\duse. Sub o lumin\ arz\toare. femeile sunt frumoase. suprema]ia c\rnii.. datorit\ frumuse]ii sale. Fardul ochilor [i al buzelor. Din notele bucure[tene spicuim mai jos câteva paragrafe. defilând pe Calea Victoriei. La-Chaud-de-Fonds. cunoscut mai apoi drept Le Corbusier. În trecere prin Bucure[ti. coafate [i g\tite cu rochii superbe. Aici totul îndeamn\ spre un cult al femeii. ci mai mult. ele se l\f\ie în toaletele lor de la Paris. Bucure[tii sunt nu numai Paris. {i ele. [i ochi din privirea c\rora ]â[nesc 123 . cu melancolie. sobre. pe un chip lini[tit. mirosul de crini pe care-i vând ]ig\ncile. totul ne îndemna s\ le recunoa[tem.») solicitând imperativ: «Soignez-le comme mon propre fils». altele tributare temperamentului s\u exaltat de înnoitor.votre Caradjale... este doar femeia. cu p\l\rii mari negre. însemn\ri de drum. Epistola lui Le Corbusier se încheia. dac\ sunt uluit. gri sau albastre care fac s\ fluture câte o pan\ enorm\. între lunile mai [i octombrie. În plus. Charles-Édouard Jeanneret.

Bucure[tii n-au urâciunea heteroclit\ a ora[elor germane. Birjarii. care se întinde pân\ departe. prin îmbulzeal\. ale c\ror unghii ro[ii p\teaz\ crinii ce-i vând. eunuci obezi cu voci pi]ig\iate.. o muzic\. Echipaje nenum\rate cu caii mu[când z\bal\. Privirile nu se opresc nici pe profiluri. În române[te de Radu IONESCU 124 . Ce s\ v\ mai spun despre acest ora[ plin de copaci. ce nu se opre[te nici chiar noaptea. ca [i via]a. Privirile sunt libere [i zboar\ spre frumoasele trec\toare! Bucure[tii sunt toate zilele în s\rb\toare. Ridica]i pe capr\. Chiar dac\ ceea ce fac este banal. c\ci numai arhitec]ii cu diplom\ de la Paris au ce lucra. nu este luat\ în serios. dând îns\ impresia unui cartier de mode[ti proprietari? Str\zile sunt scurte iar cl\dirile nu au mai mult de dou\ etaje. iar zgomotul miilor de copite bate pe caldarâm un ritm. Rochii de culori deschise [i simple de sub care r\sar mâinile. Peste tot Beaux Arts. nici pe ornamentele pe care le-am mai v\zut. nu este urât. Pe aici. gonesc caii splendizi [i iu]i. birjarii poart\ «tog\» din catifea albastr\-închis. din cauza unit\]ii de stil.. arhitectura.vorbe îndr\cite.

la rondoul cu porumbei. Tot acolo s-a consumat [i adolescen]a mea (am t\iat de nenum\rate ori Ci[migiul între liceul Laz\r [i casa de cultur\ Pétöfi Sándor. m-am prezentat zilnic în primii doi ani la Conservator. Nu sunt nici iute la vorb\ [i cu r\bdarea scurt\ ca mul]i dintre prietenii mei crescu]i în zona de est a ora[ului. Treci de Sala Palatului.R|ZVAN R|DULESCU Ora[ul auzit de sus M În ce condi]ii se poate studia muzica f\r\ profesor M-am n\scut la maternitatea Polizu. cu bunica mea. Teatrul Mic e în spatele blocului. în apele lacului Tei. ce mai vrei. un bucure[tean de centru. hop. lâng\ Pia]a Chibrit. în mâinile cu mânu[i din latex albicios ale doctorului Palo[. ocolind parcul. Mi s-a spus mereu: uite. ai [i ajuns la Radio. Sala Palatului – colea. S\l\jan sau Ozana. Ateneul. care locuia la vremea aceea într-o frumoas\ vil\ pe strada Paris. în Pantelimon. unde se ]ineu lunar cursuri de dans. Nu [tiu de ce. nici melancolic sau grav ca aceia care s-au privit. apoi. O iei pe lâng\ Sala Palatului. în B\neasa (este statistic dovedit c\ în acest cartier. poezie [i karate). chitar\. cum p\rin]ii mei au vrut spa]iu mai mult. cu toate acestea. O iei pe bulevard [i e[ti la Oper\. 125 . toat\ copil\ria. doi merg la discotec\ la fiecare sfâr[it de s\pt\mân\). biserica Luteran\ [i. Ulterior m-am mutat înapoi pe 1 Mai. tot acolo. acolo am ascultat fanfara pân\ prin anii ‘80. dar dup\ aceea. Dristor. nu am aerul de bun\stare al celor din Cotroceni [i 13 Septembrie. duminic\ de duminic\. ajunge doar s\ cobori cu liftul. e[ti în buricul târgului. Totul e la doi pa[i. mai sus. pac. Dac\ o ]ii drept pe Nuferilor. faci doi pa[i [i ai ajuns la Teatrul Na]ional. militarii au cântat din ce în ce mai rar în chio[cul din parc. nu departe de Policlinica 10. Sfântu’ Iosif. Mi-am petrecut primii doi ani într-un apartament mic pe bulevardul 1 Mai. Acolo mi-am petrecut copil\ria. nici aerul bizar occidental din Drumul Taberei [i nu sunt atras atât de tare de discoteci pe cât sunt cei care locuiesc la nord. Din balcon se vede în primul rând Ci[migiul. m-am mutat pe strada Brezoianu. din trei tineri. pân\ nu au mai cântat deloc. Treci de Academiei [i ajungi la Dalles. Sunt.

Dalles [i i-a ie[it ceva asem\n\tor unui soare. între paranteze. Mai pu]in rar. muzica se f\cea în centru. Plevnei. îns\ în efectiv mai restrâns – cincisprezece oameni maximum. reluând enumerarea de mai sus. Ateneu. De[i. 7 min. o dat\ la trei duminici – îi puteai auzi pe militari cântând din al\murile lor în parcul Her\str\u. în mare. ci preferau s\ se plimbe. în vremea anilor mei de [coal\. Fanfara în parc Fanfara nu cânta duminicile numai în Ci[migiu. Imagina]iv\ un stat având drept grani]e Bati[tea. 10 min. nu pot s\ explic de ce.) În Bucure[ti. Exist\ un chio[c cu b\ncu]e în Her\str\u [i un altul în Parcul Libert\]ii. dirija asudând. În rondoul cu porumbei din Ci[migiu se strângea mult\ lume.Într-o zi. Dâmbovi]a. Dâmbovi]a este îns\ acum o ap\ fantomatic\ f\r\ anvergur\ [i a[a a fost [i în timpul copil\riei mele. în Her\str\u mai ales. A[a c\ singura demarca]ie cultural\ a ora[ului s-a a[ezat radial în jurul locuin]ei mele: Bucure[tiul central [i restul. indiferent de locul în care cântau (Co]ofana hoa]\. 126 . Acesta din urm\ a fost foarte rar folosit. Dac\ Dâmbovi]a. 15 min. supraveghindu-[i progeniturile pe biciclete sau împingând c\rucioarele cu bebelu[i. atunci Bucure[tiul s-ar putea împ\r]i în Rive Droite [i Rive Gauche. sistematizat\ sau nu. tat\l meu a înso]it-o cu un desen: dintrun punct (noi) a dus radial linii cu pixul pân\ la alte puncte pe care le-a numit Oper\. noi – Teatrul Na]ional. ci mai curând una de ambient. îi ridica pe sufl\tori în picioare. bra] la bra]. înc\ prin anii ‘75 . preferam fanfara din Ci[migiu. urm\toarele nota]ii: noi – Oper\. Oamenii nu st\teau smirn\ s\ asculte. apoi. Pe linii a ad\ugat. Menuetul lui Boccherini. repertoriul fanfarelor militare era acela[i. Liliacul. dup\ [tiin]a mea.. în Oberkassel [i Niederkassel. curgând împotmolit pe sub ni[te s\lcii luxuriante. în aplauzele copiilor c\rora le curgea înghe]ata la cornet pe degete. [i în fa]a unei a[a numeroase asisten]e. Dac\ te îndep\rtai de chio[cul surs\. noi – Ateneu. Dincolo de grani]\ – t\cere deplin\. For]a destinului. î[i chema subalternii la ordine. aranjat\ pentru al\muri. ar fi un râu important.. dac\ ar curge limpede [i demn. în Her\str\u. dac\ ar clipoci pe sub poduri somptuoase sau [i-ar desface apele ca s\ cuprind\ vreo insul\. undele fanfarei interferau cu muzica de la Unda Vesel\. conducându-[i în aval petele mari de motorin\ care difractau lumina pe sub podurile din piatr\ t\iat\. pe malul lacului. mul]i b\rba]i cu c\m\[i strâmte de nylon ]ineau pe um\r câte un aparat de radio Vef de patru kilograme [i jum\tate. (Opereta veche de pe malul Dâmbovi]ei nu fusese d\râmat\ înc\. Grivi]a. Nu era o chestiune de distan]\ sau de obi[nuin]\ (în fond în Her\str\u m\ duceam de câte ori puteam ca s\ îmi lansez b\rcu]ele pe lac). 20 min. ca în Ci[migiu. majurul se înfoia. aproape toat\ lumea din parc. tot pentru al\muri). Radio. Calea Victoriei [i Magheru. în Buda [i Pesta. Valurile Dun\rii. a[ezat [i deprimant. Totu[i.. Cotroceniul.’80. sub umbra mole[itoare a unor platani [i în imensitatea parcului. c\ci. piesele aveau un aer definitiv de muzic\ de duminic\. rotea ame]itor bagheta. noi – Operet\. inginere[te.

indecent. Rafturile ajunseser\ prin ‘87 aproape goale. Am constatat mai târziu c\ povestirile p\rin]ilor despre ispr\vile artistice din leag\n ale copilului se înscriu într-o mi[care de mistificare mai ampl\ [i cu origini str\vechi. Altul cl\mp\nea la pian. A[a de pild\. Magazinul Muzica. care con]inea o colec]ie de arii italiene[ti în interpretarea lui Herlea: aria calomniei. adâncit în fotoliile cu c\[ti. [i cele de discuri. iar la cinci ani a cântat a[a de frumos la serbarea de la gr\dini]\ încât soarta lui a fost pecetluit\: copilul va deveni cânt\re]. indiferent dac\ sunt f\cute la noi sau în str\in\tate. Toate erau cu pove[ti. din scâr]âial\ în scâr]âial\. deschis. dând locului aerul unei alimentare din care nu po]i cump\ra decât fasole cu ciolan.Xilofonul [i pianul Contrar numelui. cel pu]in a[a mi s-a povestit în leg\tur\ cu experien]a mea muzical\ precoce. xilofoanele pentru copii au clapele din fier. Ce nu mi-a pl\cut niciodat\ la Muzica era c\ nu puteai s\ stabile[ti o rela]ie personal\ cu vânz\torul. mai pu]in unul. Dovad\ c\ am primit la patru ani un xilofon italienesc (cu clapele din fier) pe care am încercat s\ cânt câte ceva din ce cânta fanfara în Ci[migiu. Tot ce-mi amintesc este c\. nu mult diferit de cum este el ast\zi. când avea numai trei ani[ori. de unde locuiam. în care moneda de schimb este precocitatea. Crescând. Diferen]ele sunt doar de finisaj. în mai pu]in de o s\pt\mân\ dup\ ce am primit xilofonul. a ajuns la performan]ele de azi. pacea inimii mele. vrând s\ le încerc elasticitatea. s\-l faci s\-]i pun\ deoparte discuri rare. complet nevinovat. anun]ând astfel zorii unei str\lucite cariere de pianist de concert. spre furia mocnit\ a vecinilor. am rupt cioc\nelele. mul]i dintre colegii mei de la Conservator [i mul]i poate dintre muzicienii de azi [i-au descoperit talentul (le-a fost descoperit) întâmpl\tor [i devreme. se dispuneau tot radial singurele patru magazine specializate în articole de muzic\ [i foto: 1. Oricum. la coard\ sau la priz\ (se ia cordonul de alimentare de la fierul de c\lcat sau mânerul de lemn al corzii [i se ]ine în dreptul gurii ca un microfon). extrem de demodat deja în timpul copil\riei mele. cu vitralii reprezentând abstrac]iuni pe o dominant\ de verde [i cu rafturi din lemn [i o]el – un fel de vis decorativ al viitorului imaginat prin anii ‘60 [i. Aceasta este o regul\ pentru toate produsele de acest gen. râzi paia]\. prin urmare. Cutare avea când plângea un ]ignal asurzitor. s-a trezit la [ase ani cu o vioar\ trei-sferturi în mân\ [i. lipsit de orice intimitate. Acolo nu se g\seau decât discuri banale. Eu însumi am fost încurajat s\ cânt oper\ la o vârst\ fraged\. în fa]a musafirilor. îmbr\cate într-un fel de uniform\. am vrut s\ l\rgesc modesta noastr\ colec]ie de discuri. spre deosebire de 127 . erau acolo mai multe femei care vindeau. sau cel pu]in eu n-am reu[it. iar spa]iul era larg. care z\ceau pe rafturi cu anii [i pe care le puteai asculta f\r\ s\ le cumperi. Un altul. iar cioc\nelele cu care love[ti sunt din plastic. [i cele de partituri. Cântam arii din opere pentru c\ ascultam la un pick-up cele câteva discuri cump\rate de ai mei. înapoi tr\d\torule.

ca s\ reduc\ zgomotul (pentru respectarea orelor de somn la bloc). un foarte pl\cut sunet de ]ambal. La etaj îns\ puteai cump\ra instrumente muzicale variate: al\muri. Gândite mai curând s\ se asorteze cu biblioteca Dana [i cu sufrageria Milcov. pianinele Grand Berlin. suficient de îndep\rtat\ ca s\ ne vedem numai când aveam eu nevoie de anumite discuri. cu aparen]\ clorotic\. (Pre]ul unui disc Electrecord era 28 lei. ba chiar [i pianine. care abia se apas\ (nu este vorba de o claviatur\ tare. lemnul lor negru nu are nici încrusta]ii. ca magazin de discuri nu era cine [tie ce. amortizoarele care nu cad complet pe corzi. cump\rat\ cu zece mii de lei în ‘85 de la doamna Apostolescu. Clapele din plastic. Conservatorul are în toate s\lile de studiu pianine Doina. iar al unui disc din CAER – 39 sau 42 de lei. mic. st\tea cu tine la discu]ii interminabile în carei amesteca [i pe ceilal]i clien]i. dac\ te pl\cea. Plin de solicitudine. 128 .) 4. [i se l\sau 50. a fost construit\ în 1901 [i scoate. cioc\nelele cu cursa scurt\. Prea tehnic [i axat pe vânzarea acelor [i curelelor de transmisie la pick-up. te sf\tuia ce interpretare s\ alegi. era o cuno[tin]\ îndep\rtat\. se schimbau p\reri. îmb\trânesc frumos. flaute. Doamna care vindea. Spa]iul de opt metri p\tra]i era întotdeauna ticsit. dar raporturile dintre sunete au r\mas aproximativ corecte. a c\zut de-a lungul acestui interval de timp pe întreaga întindere a claviaturii cu un ton [i jum\tate mai jos decât diapazonul. dup\ un prelungit concediu de odihn\ (a[a st\tea scris pe u[\) în locul armeanului a venit un alt vânz\tor care a beneficiat cam un an de faima locului. N-am nici o explica]ie pentru felul în care. din pur\ pl\cere. de la un moment încolo. s-a pref\cut c\ nu m\ mai cunoa[te. Gheorghiu-Dej. î]i punea deoparte un disc. Ast\zi se pot cump\ra de acolo casete de-a valma. Magazinul se afl\ pe bulevardul Kog\lniceanu. iar de îmb\trânit. Cum nu am mai acordat-o de doisprezece ani. viori. lumea se anima. Prin ‘86. Roman]a (azi Yamaha). pot spune cu mâna pe inim\ ([i tare mi-e team\ c\ [i cei care au cump\rat pot spune acela[i lucru) c\ aceste pianine nu au f\cut niciodat\ doi bani. În plus. Recomand acelora care nu-[i pot permite un pian serios de concert în cas\. umplut cu discuri. Magazinul armeanului. dup\ nou\zeci [i [ase de ani de exerci]iu asiduu. între un coafor [i libr\ria Eminescu. are uria[a calitate de a se dezacorda propor]ional. A mea. fost Gh. ele au fost [i sunt construite împotriva muzicii. [i care locuia într-un bloc de trei etaje la intersec]ia Toamnei cu Mo[ilor. toate aceastea fac din pianina Doina un suport pentru vazele cu flori. rar se nimerea s\ g\se[ti ceva interesant. De[i foarte mul]i au cump\rat pianine Doina de la Roman]a sau de la Muzica.2. Pe {elari se mai afl\ [i ast\zi un magazin tip vagon cu articole muzicale [i foto. [i suficient de apropiat\ ca s\ mi le pun\ la p\strare. v\duva unui militar interbelic. Nu sunt nici foarte masive. ori m\car un Bechstein cu coad\ scurt\. Apoi magazinul a ajuns la fel de dezolant ca [i Muzica. Omul f\cea afaceri cu o marf\ care nu era a lui. nici floricele în basorelief. 3. ci de una înfundat\). se puteau l\sa 30.

Amândou\ sunt lucr\ri de c\p\tâi în ce prive[te muzicologia pe aceste meleaguri: cu un aparat critic de tip umbrel\. de I. dup\ accidentul care l-a f\cut inapt pentru pian) s-a deteriorat în mod comic. câte am putut g\si. idem RSR. a pres\rat f\in\ pe ambele fe]e ale discului ca s\ nu se lipeasc\ la c\ldur\. cum se afla la margine. compozitorii mei prefera]i din adolescen]\. fructificând diferitele variante ale aces- 129 . Vederea discului r\scopt îi înfioar\. l-a desf\cut cu ajutorul unor cârpe dintre geamuri (mi s-a p\rut mie. am citit tot ce se putea citi. }ineam toat\ colec]ia într-un raft lâng\ calorifer. Rezultatul st\ la dispozi]ia curio[ilor. Dup\ zece minute pe ceas a scos discul din cuptor. care-i permite exprimarea unui torent de voio[ie. în momentul acela le citeam tocmai datorit\ asem\n\rii lor cu Paul Féval. [i cu toate acestea con]inând o informa]ie exclusiv anecdotic\ din cele mai aproximative. A înc\lzit în acest scop cuptorul. listat tot la sfâr[itul lucr\rii. Mozart. Despre Mozart [i Rossini. Toate sunt pline de urmele grase ale degetelor mele. în mâinile pricepute ale lui Mozart. altele au fost iremediabil împrumutate [i altele s-au deteriorat). [i nici prin cap nu mi-a trecut c\ de s\rb\torile din iarna lui ‘89 avea s\ se dea c\ldur\. îi face s\ se tulbure [i asta e foarte pl\cut. Mi-au re]inut aten]ia dou\ lucr\ri cu titluri foarte originale: W. Surprinz\tor este îns\ faptul c\ în Bucure[ti se mai vehiculeaz\ înc\ acest gen de informa]ie în cursuri de istoria muzicii. de G. Mozart utilizeaz\ o alt\ variant\ a sonatei.A. miam dat seama de asta mult mai târziu. forma de rondo-sonat\. încercând s\ recompun mental felul în care discursul lui critic a s\pat f\ga[e adânci [i de neumplut în creierul fragedului cititor care eram pe atunci: «În sfâr[it. [i Gioacchino Rossini.Prejudec\]i muzicale Din discurile pe care le-am cump\rat pân\ în primul an de facultate mi-au r\mas o sut\ dou\zeci [i trei (pe unele le-am dat cadou. semn c\ au fost ]inute deschise cu fa]a în jos. unul din ele (Carlo Zecchi dirijând dou\ simfonii. a t\iat dou\ geamuri de 35 pe 35. de Rossini. [i îl ar\t de obicei celor care au propria lor colec]ie de discuri [i nu împrumut\ decât cu greu. Tiparele sonatei sunt analizate cu abilitate [i discern\mânt. l-a pus la presat între cele dou\ geamuri [i a dat totul la foc mic. S\ citez din Weinberg. me[te[ugul acesta. Evident. în partea a patra a simfoniei Haffner. Datele istorice [i analizele muzicale din aceste c\r]i sunt tot atât de adev\rate pe cât este de adev\rat\ istoria Fran]ei în romanele lui Paul Féval. Dintre aceste 123 de discuri. ia aspectul unei des\vâr[ite arte de arhitectur\ sonor\. Weinberg. la Conservator. Editura muzical\ a Uniunii Compozitorilor din RPR. Tat\l meu l-a privit cu aten]ie [i s-a gândit s\-l repare. Dintre discurile cu Mozart. 61 au gravat\ pe ele muzic\ de Mozart [i 20. s-a v\lurit u[or. obicei urât. sau am v\zut un firicel de ebonit\ întinzându-se în aer [i apoi înt\rindu-se ca firul de p\ianjen?) [i l-a pus sub ap\ rece. monstruos de mare.Sbârcea. tot a[a cum toate c\r]ile mele sunt îndoite la cotor. Discul de care vorbeam. de contagios [i str\lucitor optimism. Vedem deci c\ me[te[ugul de a folosi în simfonie forma de sonat\ nu e simplu.

Zgomotul continu\ un sfert de or\ f\r\ întrerupere. la un concert cu Messiah [i am plecat la pauz\. nu uita]i) începând cu clasa a doua de [coal\ general\. mi[cându-se haotic în lumin\. În calitate de spectator bucure[tean 130 . un an mai târziu B\rbierul din Sevilla. de undeva. În ultima vreme nu m\ mai duc la concerte decât silit. de mic. de pe n\rile c\rora ie[eau aburi. cu regularitate. Programe de sal\ Am fost la oper\. În anii care au urmat am v\zut aproape tot repertoriul de oper\ [i balet al institu]iei cu acela[i nume [i. dac\ îl stârneai. în pasajele în care nu avea de cântat. Am prins s\lile arhipline când cânta un solist din str\in\tate. la prânz. Am v\zut Motanul înc\l]at la patru ani. s\lile goale de la recitalurile de muzic\ de camer\. se aude un compresor. Mandeal comand\ o fraz\ muzical\ în piano. Orchestra [i dirijorul î[i continu\ activitatea. Am mai fost recent la Ateneu. plutind gros în aer. economic\ [i plin\ de înv\]\minte. cu abonament în toat\ regula. Am frecventat sala Radio doar sporadic. s\lile cu elevi de la concertele educative de duminic\ diminea]a [i s\lile eroice pline de cet\]eni înfofoli]i. Orchestra se preg\te[te. atac\ [i în acest moment. peste el se suprapun apoi p\c\niturile sup\r\toare ale unui ciocan pneumatic. [i Cristian Mandeal f\cea repeti]ie cu Mahler. nu pot s\ precizez momentul când a început s\ nu-mi mai plac\ nimic din ce se întâmpla acolo. Totul continu\ s\ mi se par\ [i ast\zi inutil [i pr\fuit. Nu m-am dus de capul meu. Peste tot praf.tei forme muzicale. vândut prin Ministerul Înv\]\mântului. în timp ce pe scen\. Am fost la Ateneu (7 min. prin urmare nu este vorba de nici un fel de precocitate. Am avut prieteni care au concertat acolo. Dan Grigore î[i înc\lzea mâinile la un radiator. de foarte aproape. Sculptarea pe care Mozart o face în materia prim\ muzical\ este în toate împrejur\rile savant\. Pot preciza retrospectiv momentul în care am pierdut orice interes pentru concertele de la Ateneu: era în ‘92. din înc\perea de al\turi.» Discursul de critic muzical a fost dintotdeauna o catastrof\. retrospectiv. Ateneul înconjurat de schele [i aflat în pline consolid\ri ar\ta pe dinafar\ [i pe din\untru dezolant.

o sear\ cu hiturile anilor 1992-1997. cu axiologia mea de bucure[tean de centru pe care am tot încercat s\ o pun în eviden]\ în acest dezlânat eseu. se afl\ o trup\ de l\utari buni. unde mesele sunt umbrite de acoperi[uri din [indril\ [i unde susur\ în mijlocul cur]ii un havuz cu amora[. Tinerii de acum vor merge probabil [i peste cincisprezece ani la L\pt\ria lui Enache în calitate de old-boys [i vor asculta. în timpul interpret\rii [i s\ aclam (recitalul de clavecin al lui Pierre Hantaï). M-am întrebat adeseori ce s-ar întâmpla cu percep]ia mea muzical\. ajungi la {arpele Ro[u? L\pt\ria este ceea ce se cheam\ un local [ic. Primesc r\spunsul la televizor. Acolo. n]. Fiind atât de strâns uni]i. electrizat. de la Ateneu sau de la Sala Dalles. într-o sear\ r\coroas\. ]ar\. opt critici muzicali. o iei în direc]ia total opus\. s\ aclami face lumea din sal\ n]. statistic vorbind. urm\toarele nevoi: în 80% din cazuri – s\ arunc cu ro[ii în 10% din cazuri – s\ huidui în multe cazuri – s\ stau cu mâinile în sân în câteva cazuri – s\ aplaud complezent în dou\ cazuri – s\ aplaud c\lduros Într-un singur caz am sim]it nevoia s\ m\ ridic în picioare. treci de imaginara grani]\ format\ de strada Bati[tei. 131 . pe postul na]ional. în loc s\ mergi spre Oper\. am bizara senza]ie c\ cei opt joac\ «}ar\. tâmpl\ lâng\ tâmpl\. vrem osta[i». treci de Sfântu’ Iosif (unde se face muzic\ înfior\tor) [i te opre[ti la restaurantul Maramure[? Sau dac\. le-am zis cam a[a: cânta]i cântecul \la ]ig\nesc cu Jeni. un endroit înc\ fashionable [i este de presupus c\ o s\ aib\ publicul ei mult\ vreme de acum încolo. mai ales la sala Radio. de aceea cred c\ r\spunsul pe care îl d\ aceast\ emisiune mi se adreseaz\ personal. s\ aplauzi complezent asta e voie – [i în urma rezultatelor ei am decis s\ m\ duc cât mai rar la concerte de muzic\ «serioas\» pe viu. n].) te aba]i pe la L\pt\rie? Sau în loc s\ urci pe lâng\ Luteran\ (unde se face muzic\ bun\). dac\ a[ face compromisul cu complezen]a [i a[ da din palme aidoma sutelor de spectatori de la Oper\. aproape suda]i. stricându-le complet cheful de a cânta. {arpele ro[u al invidiei {i dac\. s\ huidui nu se face. La Maramure[. la o emisiune numit\ «Colocviul criticilor muzicali». o dat\ pe s\pt\mân\. To]i privesc spre mine. Fa]\ de ei am gafat odat\ teribil. în spatele unei mese cu latura de un metru. ie[i pe Gala]i [i ]inând-o a[a pe linia lui 5. Pe cine? De aceea ascult de la o vreme încoace numai muzic\ pe casete. Este o statistic\ frustrant\ – s\ arunci cu ro[ii la noi nu s-a pomenit. Nu [tiu unde mi-a stat capul de-am pronun]at cuvântul ]ig\nesc. la încheierea unui act muzical mediocru.de muzic\ «serioas\» (dac\ îmi este îng\duit\ aceast\ bizar\ al\turare de termeni) am sim]it. în loc s\ pleci din buricul târgului [i s\ ajungi la Dalles (10 min. într-o cinstit\ repartizare pe sexe (cinci a[a [i trei a[a) sunt b\ga]i unul într-altul.

Sunt ro[u de invidie. înapoi pe bulevardul 1 Mai. 132 . tot în centru. cum ar veni.Surâsurile le-au înghe]at pe fa]\. ]ambalagiul s-a îndreptat discret spre alt\ mas\. Oricum. Dar în mod obi[nuit a[a ceva nu se întâmpl\. vizibil mândri de faima localului. M-am mutat din centru acum un an (s-a împlinit în martie). atunci iau autobuzul 300 [i m\ duc. nu [i nu. s\ zicem. Invidiez din inim\ convivialitatea muzicienilor de jazz [i deplâng constipa]ia lumii muzicale «serioase» bucure[tene. merg destul de des la Conservator. Simt brusc cum m\ cuprinde o mare invidie (titlul capitolului l-am pus dup\ ce am scris aceast\ fraz\ impulsiv\. dar. îns\ în alt bloc decât cel al primilor doi ani de via]\. Este o schimbare de pozi]ie indiferent\. La {arpele ro[u l\utarii sunt [i mai buni. am în[irat mai sus trei locuri respirabile în Bucure[tiul muzical pe care îl g\sesc atât de sufocant. s\ se entuziasmeze pe loc la un solo de chitar\ electric\ sau s\ se pleo[teasc\ la sunetul melancolic al viorii. M\ plimb câteodat\ prin Ci[migiu [i. plecarea din centru nu m-a afectat în nici un fel. sub diferite pretexte. Sunt invidios pe l\utarii care [tiu intuitiv s\ fac\ o muzic\ în absolut mai bun\ decât orice vedet\ a concertelor simfonice bucure[tene. Cum renun]asem de mult la pl\cerile vie]ii artistice. M\ cuprinde o gelozie f\r\ margini când v\d atâ]ia ani de studiu irosi]i înc\ în timp ce se desf\[oar\ [i îngropa]i apoi definitiv în praful de mausoleu al Ateneului sau în acele lin]olii uria[e ce servesc drept cortin\ Operei Române. pentru cei care cred c\ muzica nu trebuie neap\rat ascultat\ religios [i cu mâinile pe piept (eu unul nu cred a[a ceva nici în ruptul capului). Dac\ prin absurd se petrec la Ateneu. ori de câte ori o fac. [i dac\ e musai. s-au c\r\b\nit. s\ m\ duc. nu rabd s\ nu dau un ocol pe la chio[cul cu porumbei. iar paranteza de fa]\ am ad\ugat-o dup\ ce am pus titlul) pentru felul în care spectatorii meseni reu[esc s\ se anime la ritmul contrabasului sau al ]ambalului. violonistul a pretins c\ n-a auzit în via]a lui de a[a cântec (este notoriu. cu toate acestea) [i unul câte unul. evenimente care nu sufer\ amânare. nu-[i dau prea mare osteneal\ s\ cânte cum trebuie. în locuri a[ezate dup\ o schem\ care nu m\ mai con]ine în centrul ei. Oricum. sau cel pu]in erau acum un an.

e ca o carcas\ albit\ de animal geometric dintre coastele c\ruia se vede direct cerul înnorat [i adânc. Aici a fost înainte de ‘89 o libr\rie. nostalgic\. s\rat. {i mai înainte fusese o cas\ boiereasc\. ca o plag\ deschis\. de duhori [i parfumuri. ba chiar [i betonul. a construc]iilor. Din cl\dire na mai r\mas decât scheletul de c\r\mizi vechi [i mortar umed. vanitos. [i piatra. O carie enorm\. c\ci nu pare esen]ial pentru supravie]uirea [i evolu]ia unei specii pur ra]ionale. în mai pu]in de doi ani. mirosul de hârtie muceg\it\ urc\ vertiginos. lâng\ care locuise cândva Eminescu. totul se transform\ aici. pentru n\rile uria[e ale unui oarecare gigant. modelabil dup\ estetica viului. p\r\sit\.MAGDA CÂRNECI Bucure[ti – o colec]ie de mirosuri M Trec pe lâng\ un zid putred de pe Calea Grivi]ei col] cu pia]a Matache. Un o]etar s-a în\l]at într-un col]. rupte. Sunt c\r]i aruncate printre gunoaie. Miroase amestecat. gola[\. poate un han. sunt aruncate gunoaie. Nimic nu dureaz\ aici. iute [i acru. În\untru. cl\direa a devenit o ruin\. despre cre[terea [i descre[terea. Acum. Dar instinctul \sta era bun acum dou\ secole. str\zile întortocheate [i oamenii s-ar fi evaporat în neant [i ar fi r\mas pentru cât\va vreme urma lor volatil\ în aer. Impun\toare. din care-mi cump\ram uneori manuale de limbi str\ine [i rechizite. {i mai înainte de asta. în mijlocul ora[ului modern. din care cei s\raci extrag câte ceva utilizabil. printre ruine. Ca [i cum construc]iile astea amestecate. aproape organic\. {i înainte de ‘45 fusese un magazin de coloniale. f\râmi]at. Ca orice ruin\. surd\ [i lipsit\ de sim]ul tactil. Sau ca [i cum a[ fi oarb\. poate un acaret domnesc. [i ar trebui s\ m\ descurc doar cu sim]ul mirosului. Aproape ginga[\. în ceva perisabil. ale pere]ilor. nu [tiu. igrasie [i p\r\senie. La var\ inflorescen]a lui va mirosi ru[inos acri[or. Trec pe lâng\ forma goal\ a unei ferestre înalte. O ]es\tur\ de arome [i izuri. deasupra ei un fronton cu volute [i îngera[i st\ s\ cad\. trunchiul lui întrece deja marginile de sus. cel mai pu]in dezvoltat. O oper\ de land-art spontan\. a pubel\. Oamenii locului au un instinct de-a dreptul estetic al istoriei imediate. [i brusc îmi amintesc. ca ni[te corpuri astrale odorante. chiar [i c\r\mida. cel mai din urm\ sim]. ori cel mai atrofiat. O ruin\ adev\rat\. Sim] umil. poate o ascunz\toare de ho]i. Un ora[ de mirosuri. doar frumuse]ea de-o clip\. Asemeni respira]iei – a trage 133 .

ciudat. fumegarea unor îng\lbenite fotografii. cândva în prima adolescen]\. cum s\ zic. Ca [i cum ora[ul ar fi înecat într-un ceai concentrat de floare m\runt\. zambile. Sunt [i eu ambetat\. motorin\. Dac\ ar fi o fiertur\. s\ i se adauge chiar prin efrac]ie un miros. flori de liliac. Cocktail ame]itor de mirosuri de tramvaie [i troleibuze. ca într-o ]ar\ str\in\ în care. ce-[i 134 . o amestec\tur\ bine m\run]it\ de mult\ ap\ de colonie ieftin\ [i ceva p\mânt proasp\t arat. cu miros farmaceutic pr\fos. [i inspir cu nesa] aburii marii tocane. înghi]ind prin n\ri aer. o pulsa]ie automat\. team\ [i gust al necunoscutului. atât de nedureroas\. de[i f\r\ aer splendoarea mult mai ap\sat\ a celorlalte sim]uri n-ar folosi la nimic. de baleg\ uscat\. de departe. de noroi transmutat în verdea]\. ca ziua [i noaptea. uneori. ciment incins [i gaze arse de e[apament. beton locuit de lapte. ah. numai adierea vreunei delicate arome divine mai poate aduce la noi. eterate. M\ pierd în mul]imea care forfote[te în pie]e printre mormanele de urzici. izuri de ]\rani cu co[uri [i saci de legume în pie]e. lobod\ [i spanac. O construc]ie pre]ioas\ [i strict cultural\. amintirea olfactiv\ a unui ghiveci de lecturi [i anxiet\]i. S\ vedem. mieros. Dinspre margini urc\ iz umed [i tare de câmpuri. vine apoi o duhoare le[in\toare. In sfâr[it. Uneori pân\ la grea]\. eter îmb\t\tor de mare metropol\. Îmi vine s\ iau o linguri]\ [i s\ înghit. enorm de mult praf. mult praf. mirosul adânc. sperm\ [i putoare de vite. benzin\. Trag cu nesa] pe n\ri mirosul \sta dulceag. lalele. coapte. Prima mea descindere în capital\. sânge. parfum de vitrine [i magazine cu m\rfuri preten]ioase.[i a arunca din tine aer înc\rcat cu miresme pare de la sine în]eles. arome de muzee [i monumente înv\]ate la [coal\. na]ional. sedativ. Dar [i un fir sub]ire. fecale. g\lbuie. ciudat. o atmosfer\. {i peste toat\ tocana plute[te mirosul atotputernic de mâncare g\tit\ [i de praf. Miros a]â]\tor de capital\. dulceag\ de mahala [i sudoare. s\ zicem. Sub greutatea ceaiului volatil. s\ devin\ tridimensional\. fiecare holografie mental\ ar trebui s\ primeasc\. ar fi o tocan\. Orb. droga]i cu parfum. ca o saliv\ uscat\ de copil . oamenii par c\ se clatin\ anestezia]i de mireasm\. urin\. mult beton. s\ se reînfiripeze în celulele nostalgice ale psihicului. Prim\vara. ca un fel de ornament vechi [i secret. la {osea sau în cartierele m\rgina[e. întortocheat de mireasm\ aleas\. l\sând pe degete un polen palid. Ca [i cum fiecare amintire. mireasm\ de femei elegante [i b\rba]i importan]i. c\ci se târ\sc pe trotuare ca ni[te musculi]e c\zute întrun vast borcan cu dulcea]\. Z\p\ceal\ [i extaziere. dar imediat cade greu mirosul plat. Sunt undeva sus. de sus. spre mijloc simt miros de c\r]i vechi. de tei înflori]i. s\ mirosim Bucure[tiul. de insesizabil\ încât nici nu mai observi. pietros de beton. deasupra. cu izuri amestecate de înviere [i moarte. semne din lumi suprapuse. [i de Chanel num\rul 5 p\strat vreme îndelungat\. ceilal]i vorbesc limba mea. subtile. E un dezm\] de flori t\iate [i sev\ crud\. ca anotimpurile. care are ceva. nu. beton umplut cu carne uman\. nu e[ti decât o proiec]ie de imagini. de mul]imi înghesuite în sta]ii. care ba apare ba dispare în ]es\tura celorlalte arome. un parfum discret de aloe [i smirn\. Iar pe fundul uria[ului acvariu terestru în care înot\m turti]i de marea de aer. ca s\ poat\ s\ respire. un aer. de pu]in\ t\mâie [i mult petrosin. de pomi m\run]i înflori]i.

uimit c\ nu te salut\ nimeni în mul]imea mi[c\toare de capete. damful acidulat [i zgomotos al barurilor [i restaurantelor. digerare. carte. greu de o lume somnolent\. care se transmite contagios tuturor lucrurilor. Mirosul de ora[ încins sub c\ldura toropitoare de var\. Ca provincial instalat în capital\ cu ambi]ia nem\rturisit\ de a o cuceri. r\bufne[te orizontal. înc\rcate de zorzoane de stucatur\ acum jupuit\. cu u[ile larg deschise. hainele transpirate ale trec\torilor. în care dac\ intri [u[otesc înspre tine miasmele st\tute ale unor umbrele pline de dantele putrede. floricol. bulevardele. tutun de pip\ Borkum Riff [i ]igarete Snagov. cu nasul la pând\ s\ te la[i imbibat de miroznele cartierelor [i scuarurilor. Cum numai într-o capital\ provincialul descoper\ mirosul unanim de sudoare al mul]imilor strivite în troleie [i autobuze. invadatori. pipe.înal]\ efluviile barbare [i îmb\ls\mate din cur]i de case m\runte [i scuaruri elegante de bloc. de ]ig\ri Kent. Din cur]ile lor interioare în paragin\ [i din balcoanele strâmbe de fier forjat în volute [i antrelacuri savante. ceasuri cu lan]. de câte o b\trân\ dughean\ cu vitrina întunecat\ [i goal\. cu mirosul lor pr\fos [i igrasios. Dac\ ajungi cu trenul în Gara de Nord [i ie[i apoi pe str\zile dimprejur. coperte de c\r]i legate în carton aurit. pictate în culori cândva pastelate. aerian pântec matern. ie[ind în valuri aproape palpabile din casele m\runte. se târ\[te înspre tine încet mirosul de pe[te uscat sau de moa[te în parafin\ al unui b\trân sau al unei b\trâne. or\[eneasc\. dens\. bile de sticl\. curgând pe str\zile principale ca o invazie suav\ [i victorioas\. te izbe[te ca o prezen]\ f\r\ corp dar de o densitate aproape palpabil\ miasma u[or iute de asfalt topit. gr\dini de var\ [i birturi. O lume aproape f\cut\. de praf încins. paralizant\ ca [i teroarea descoperirii marelui anonimat. de tabl\ fierbinte. în interiorul unui vast. cu credin]a secret\ [i deplin ira]ional\ c\ adulmecatul te va înv\]a mai multe despre locuitorii privilegia]i ai acestei urbe decât orice hart\. îns\ imprecis\ 135 . de serviete de piele Salamander [i oj\ de unghii. Bucure[tiul miroase câmpene[te. de urin\ de copii mici [i de câini prip\[i]i. fotografii vechi. a ora[ului. Abia mai târziu descoperi str\du]ele lini[tite [i înguste din cartierele vechi. e mirosul materiilor asudate de c\ldura insuportabil\. de parfumuri de dam\ cu nume pariziene sublime. din când în când. se preling spre strad\ izuri de pr\jeal\ [i ciorb\. rame de ochelari. copt. aproape lichefiat\. animale. Cum s\ descoperi olfactiv Bucure[tiul. Prim\vara. Chiar [i frunzele grase ale castanilor enormi. ridicole [i înduio[\toare ca ni[te foste cuconi]e dec\zute. Totul miroase a[a. nu-]i r\mâne decât s\ ba]i str\zile îndelung. farduri ieftine [i de gaze dense de e[apament. Dup\ prima faz\ snoab\ [i ahtiat\ a plimbatului buimac pe marile bulevarde. Dintre ele. l\sându-te în voia inspira]iei [i expira]iei. album. ca [i cum totul s-ar afla în proces de coacere. între care. jilav ca mirosul unui trup de b\trân. sau e chiar mirosul c\ldurii grele. sc\rile blocurilor. aproape n\scut\. s\ te anihilezi. sufocant\. te obi[nuie[ti destul de repede cu mirosul cosmopolit de lac de automobile prea scumpe [i nu prea bine sp\late. ca din întâmplare. a individului colectiv în care va trebui s\ te integrezi. Dar al\turi dai. în ciuda civiliza]iei. berile r\suflate din halbele r\spândite pe mesele de bodegi. s\ furi cu ochii prin ferestre în interiorul apartamentelor. Nu [tii bine. o sudoare industrial\.

S\ cazi în c\ldarea de duhori deocheate a Lipscanilor într-o diminea]\ de iulie. al ]\rânii orb fecunde de ]ar\ care urc\ triumf\toare pân\ la cele mai înalte etaje. trebuind s\ suport mirosul insidios de carne strivit\ [i mort\ciune a organelor sale de digestie. Iz de români. poate deocamdat\ grosolan\. f\cându-te s\ visezi. pitorescul indefinibil. îns\ neterminat\. la sinteza în plin\ desf\[urare din mai vechi semin]ii a unei noi rase umane. o surdin\ de aer rarefiat calmeaz\ mirosurile. a fum dulce de lemn [i a cea]\. lacom. Mirosul ars-dulceag al ardeilor cop]i. E un fel de experien]\ ini]iatic\. fiecare plin\ de minusculul ei parfum biologic vital. în emergen]\. a[ asista neputincioas\ la o demonstra]ie pe viu. {i peste toate. ca o vomit\tur\ a zidurilor. c\zute întro inimaginabil\ paragin\.înc\. de blugi. al mânc\rurilor grase [i grele r\bufnind invadator în orice scar\ de bloc. semnul g\titului îndelung în buc\t\rioare înghesuite de bloc. carbonizate de t\ria unui soare-n declin. Vara. ca [i cum ai asista pe viu. parfumul a]â]\tor-salivant al bor[urilor groase [i acre. Izul imposibil de uitat al cutremurului din 1977. le decantez\ coborându-le spre asfalt ori ridicându-le u[or deasupra acoperi[urilor [i. s\rat-acri[or al mur\turilor prosp\t puse. devenite brusc impudice pân\ la grea]\. Peste care plute[te. sinteza. la o sec]ionare gigantic\ printr-o anatomie umanourban\ smuls\ f\r\ mil\ din alveolele sale. la rev\rs\ri de bel[ug câmpenesc. amestecat cu miros vechi de înguste [i întunecate magazine fanariote. c\ palpit\ de noi vie]i m\runte. vechi [i noi. un piperat [i pofticios efluviu de mititei la gr\tar. m\ invadeaz\ ca o molim\ adiind din toate direc]iile duhoarea cretoas\ a pere]ilor pulveriza]i. Precum mirosul persistent de formol ce nu-]i mai iese din n\ri zile întregi dup\ prima vizit\ f\cut\ la morga unui spital ca s\-]i provoci experien]e de via]\. mirosul de nego] [i sudoare. pestri] [i puternic are chiar aceast\ calitate pentru papilele odorante ale vreunui rafinat creator de parfumuri umane – amestecul picant dintre rafinat [i barbar. Toamna. exhalând o indolent\ uitare. ca un memento etern. la chiolhanuri pantagruelice. minuscul\. repetate identic pe vertical\ în zeci [i sute de celule de locuit. mirosul de amestec. oscilant\. turci. izul cavernos al locuin]elor umane sec]ionate [i rev\rsate cu pl\pumi [i veceuri în afar\. în orice curte interioar\. orice sal\ de expozi]ii aflate în apropierea vreunui cvartal. Încet. în melancolia dezesperant\ care înv\luie cu umbre multiple col]urile 136 . pân\ în locurile cele mai sofisticate. ca o nostalgie sfâ[ietoare. în orice birou public. în colc\iala m\runt\ a str\zilor. Mirosul ei iute. În timp ce dau o mân\ de ajutor voluntarilor [i solda]ilor. încruci[are. îmbunat. ca [i cum. dar viguroas\ [i plin\ de viitor. corcire. subreptice dar atoatep\trunz\tor. Bucure[tiul miroase oriental. pline de obiecte inutile [i praf. a praf r\coros. Bucure[tiul miroase a frunze coapte. ca un liant invizibil. ca [i cum trebuind s\ respiri în apropierea unui cadavru în putrefac]ie. de[i ele nu sunt decât patina s\r\ciei de ob[te. ai avea brusc revela]ia c\ acel cadavru e viu. Iz de marf\ nou\ [i proast\. gablon]uri de plastic [i haine de piele sintetic\. reproducere [i evacuare. a c\r\mizilor dislocate. evrei [i ]igani. a vreunei pie]e de legume [i zarzavaturi. amestecat cu miros de ziduri str\vechi bizantine. scandalos de vizibile.

Bucure[tiul miroase cosmopolit. acelea[i amurguri lungi. Minotaurului. într-un parfum fantomatic. ca [i cum o bucat\ 137 . sfâ[ietoare îmbrac\ într-o anume noble]e. o mizerie vegetal\ de o frumuse]e r\v\[itoare. Se produce atunci o ciudat\ egalizare între periferie [i centru. a bisericu]elor rase repede cu buldozerele: Labirint. Venerei. ireal. se ard focuri de vreascuri împotriva brumei [i a ]ân]arilor. Exhala]ia în ecou a str\zilor [erpuitoare defuncte. În cur]ile vilelor r\mase printre blocuri ca ni[te ciuperci într-o p\dure de piatr\. Toamna. Mirosul de lev\n]ic\ al unei lumi disp\rute. amestecat\ cu un noroi sub]ire [i proasp\t cu iz de p\dure. sub]iat de materie. Totul pare inconsistent. a caselor d\râmate. Simonide. pe un fel de murd\rie curat\. Pe trotuare calci pe straturi compacte de frunze. miros de carne uscat\ [i m\run]it\ pân\ la praf. a pia]etelor intrate în neant. Seneca. iar mirosul iute [i bun al fumului înec\cios te arunc\ violent într-o reverie nomad\. gata pentru un fel de plecare.de strad\ [i ferestrele. o subtilizare prin crepuscular a izurilor tari [i parfumurilor prea consistente. Îl sim]i pân\ sus. de unde marea inegal\ de acoperi[uri de cele mai diverse forme [i în\l]imi î]i aminte[te Parisul. numai copiii de [coal\ [i be]ivii de diminea]\ o mai apreciaz\. Infinitului. se întâmpl\ o stranie stilizare. intrat\ într-o repede fermenta]ie. îngropat\ acum adânc sub beton [i ciment. Mireasma umed-vegetal\ a Dâmbovi]ei acoperite cândva de tei [i s\lcii umbroase. la terasele pe de noile buildinguri cu pere]ii de sticl\ brunfumurie. [i varul co[covit al cl\dirilor vechi [i vopseaua l\cuit\ a buticurilor foarte recente. Umezit\ de ploi.

miros de lume m\runt\ de pe alt\ lume. Ca [i cum un sul gros de fetru alb s-ar fi a[ezat peste sunete [i mirosuri. Ca [i cum umanitatea sa pestri]\. [i încerc s\ nu trag pe nas mirosul fetid. dar uneori [i o luciditate adânc\. artere. aproape irespirabil ca un cristal.. Iarna. o nuditate de început de lume. a lemn putred [i a cuiburi de [oareci. trecut\. de[i ar fi greu s\ nume[ti acest vag primitor. sau coboar\. încapsulat\ într-o arhitectur\ devenit\ dintrodat\ fragil\. altundeva. înecate-n verdea]\. mizeria nu au prea mult\ importan]\. ca de floare presat\. Ca [i cum – date la o parte luxurian]a vegeta]iei. î]i dai cumva seama. într-o aparent\ dezordine. unele înc\rcate de m\[ti. c\ut\m printre c\r\mizi sparte. celule. altceva. B\la[a. Miasm\ de câini mor]i. Miros fanat. ar fi doar un pat germinal pentru o specie nou\. necru]\toare. Putoare de maidan înc\rcat de gunoaie. Lahovary. familiaritatea surprinz\toare a oamenilor. a pivni]e sparte. Bucure[tiul miroase a mu[uroi proasp\t r\scolit acoperit de un uria[ noian de z\pad\. încerc de dou\ ore s\-i deschid ochii asupra modernismului arhitectural interbelic... ca [i cum totul s-ar fi mutat brusc în stepa nesfâr[it\ sau la cap\tul lumii. care-]i scap\ printre degete. împreun\ cu Angela [i Sergiu. ar fi fost brusc extirpat\ cu un bisturiu gigantic din pieptul u[or în\l]at al ora[ului. cu buc\t\rii de var\ în fundul cur]ilor lungi. Mântuleasa.. laolalt\ cu mul]i ]igani [i câ]iva studen]i.. ca [i pentru bucure[teni. unde urmeaz\ s\ se ridice Casa Poporului. c\ut\m vechi obiecte abandonate. Poate e c\ldura.. agita]ia steril\ a oamenilor – s-ar fi deschis venele str\vechi ale ora[ului. prin aerul extrem de pur [i t\ios. praful. pitic\. desf\cute. urc\ un miros preistoric. privesc ru[inat\ [i neputincioas\ piramida de resturi ale vie]ii noastre domestice. Într-o pia]et\ dintr-un vechi cartier cu nume celebru. ora[ul se simte. înc\ necunoscut\. ca [i cum timpul n-ar mai conta [i dup\ suburbii ar începe dintr-odat\ neantul. din care ar exhala la r\stimpuri somn anistoric [i mult\ torpoare. 138 . ata[ant. s\r\cia. printre cuvinte. a clan]e de argint înghe]ate. tr\ie[ti sentimentul c\ finalmente murd\ria. Sunt cu o jurnalist\ american\. s\-i abat aten]ia în alt\ parte. Miroase puternic a paragin\ [i dezolare. incongruente. miroase ca un câmp de semin]e îngropate adânc sub z\pad\. Sub stratul gros de frig cu iz fumegos.. abandonate. altele doar de vreun nume cândva celebru. c\ important pân\ la urm\ r\mâne [i pentru tine. miros de castane c\lcate-n picioare. [i de aceea esen]ial\. cahle nem]e[ti [i grinzi afumate de u[i [i ferestre.mare de ]esut cu vene. altcumva. tr\ind în timpuri istorice diferite. a[teptând indefinit o încol]ire apocaliptic\. desf\[urându-se arborescent precum capilarele. arunca]i peste gr\mezi de cutii de conserve. scoici [i grifoni de metal. O aud în cele din urm\ zicând: Ora[ul \sta are totu[i un farmec ciudat. a unei viitoare forme de vitalitate gânditoare. Printre d\râm\turile de pe dealul Uranus. e ca [i cum a[ vedea pe cineva f\cându-[i nevoile toate în mijlocul unei s\li de bal cândva somptuoase. amestecat\.. Urc\ atunci. cu miros de ciorb\ de burt\ [i tuslama invadând la ore fixe trotuarele pavate cu bolovani de râu rotunji]i [i încin[i de torpoare de var\.. cu fântâni [i ci[mele în mijlocul drumului. dar acum nu [tiu cum s\ fac ca s\ i-i închid.. arhaic. a lung\ pace patriarhal\. borcane. de alt ordin. chiar [i din cele mai luxoase apartamente. coji de cartofi pu[i în pungi vechi de plastic.

a comuniune nem\rginit\.. ascuns\. în care nici un ochi terestru pare c\ nu e capabil s\ mai citesc\ vreo geometrie dreapt\. pr\v\liile vechi [i bodegile. avea o noble]e de loc fierbinte al marii istorii. o femeie destul de frumoas\ dar [leamp\t\. jocul armonic al unor cercuri bisecte. cu forme întortocheate [i despletite. ca într-un muzeu al prostiei [i z\d\rniciei umane. îns\ parc\ prea pu]in dintr-o voin]\ nu doar puternic\ ci [i îndelungat\. privind în jur la agita]ia cu miros de pericol de moarte. plin de cercuri strâmbe. l\b\r]atul ora[. palatele puterii. fanariot put pie]ele. compus din resturi de ambi]ii m\runte ori nem\surate. Mirosea a praf de pu[c\ în aer. ora[ f\r\ memorie. dintro gândire nu doar clar\ ci [i iluminat\ de o memorie vie [i simpatetic\ a trecutului propriu. E[ti un fel de relicv\ vie [i de mutant. gâtul î]i eman\ îns\ frumos. am v\zut cu al]i ochi ora[ul. a o incredibil\ libertate. Precum mari mu[uroaie umane î]i miros coastele de cartiere [i blocuri. arhaic [i anarhist [i mai mult ca modern. între alte centre pereche. ar putea deslu[i. a ruin\ [i vitalitate s\lbatic\ miroase carnea ta destr\mat\. armonic\. înaintezi prin el ca prin circumvolu]iunile unui creier a c\rui logic\ simbolic\ s-ar putea s\-]i scape în eternitate. C\ci Bucure[tiul e un ora[ femel\. ca [i cum în fa]a ochilor mul]imilor care. pie]ele. {i brusc.. precar [i emfatic. din casca lui de o]el [i reclame iradiaz\ în jur un miros s\n\tos [i nor- 139 . rupt\. fratern. a c\rui ordine s\ ]i se par\ dezordine numai pentru c\ tu n-ai acces la o form\ mai vast\ de libertate. darmite s\ mai simt\ vreo chintesen]\ balsamic\. claxonau. ca undele unei pietre c\zute în ap\. iz de mahala meschin\.Iarna. Avea o stranie m\re]ie. fluturau stegule]e pe geamurile automobilelor care claxonau. zoologic\ [i stilistic\. poate. Dar clipa aceea s-a evaporat totu[i repede.. imperfecte volute [i labirinturi curbate. oamenii luaser\ cu asalt ministerele. cine [tie.. A glod [i ]\rân\ miros picioarele tale. b\trânul. Ca o nebunie geometric\ [i megaloman\ î]i miroase acum cerul gurii. Era în decembrie. Bucure[tiul m\run]it [i învins de istorie [i-ar fi revelat adev\rata lui fa]\.. a s\pun scump de toalet\ [i a haine bine t\iate. ori ca într-o rezerva]ie a unor culturi disp\rute. de centru al lumii. {i totu[i orice ora[ e o form\ de gândire solidificat\. Ora[ neiubit. Bucure[tiul regreseaz\ spre sat. sau doar un ochi iubitor. cople[it de ]\r\noi parveni]i [i tâlhari dialectici. în jungla de necite]e arabescuri stradale. metropol\. Ora[ adunat parc\ din aluviuni de istorie. o singur\ dat\ am inspirat cu o anume mândrie în tine. pe la Casa Poporului. concentrice. dar capul e limpede. st\tut\. Bizantin parfumeaz\ aerul bisericile [i m\n\stirile nenum\rate. bulevardele. se joac\ pentru o clip\ destinul astrelor [i al umanit\]ii. Pieptul. ardeau c\r]i false [i portrete perverse în mijlocul str\zilor. Bucure[tiul pasiv. ]i-am sim]it parfumul ame]itor de mare citadel\. a snobism fecund [i afaceri frenetice. prin revolt\ [i sacrificiu ar fi meritat în sfâr[it acest lucru. se îmbr\]i[au frenetic. ininteligibil\ ca un cifru pierdut. Poate un ochi divin. umerii. fa]a lui discret\.. Tu e[ti deopotriv\ ]\r\nesc [i aulic. de loc unde. sau curbele involte ca o baroc\ metafor\ ale unui uria[ trandafir cu o sut\ de mii de petale. Desfigurat\ de prostia agresiv\ [i meschin\ria avid\. ]ig\ne[te î]i put sub]iorile. în tine pot s\ m\ plimb ca întro gr\din\ botanic\. eman\ gleznele [i toate încheieturile corpului t\u. ca [i cum ar fi fost locuit de valuri succesive [i str\ine de oameni.

insipid. ca o imposibilitate vivant\. un organism ce e în stare s\ secrete un p\trunz\tor iz mitologic. o arom\ bonom\. care. acidulat\. s\ vad\. iar str\inii te g\sesc înduio[\tor. simbiotice. din buc\]i urbane nu suprapuse ci îmbucate ca un puzzle pestri] [i eclectic. modest [i totu[i îndelung p\str\tor de mici bijuterii inefabile? Cine [tie s\ ascund\ mai adânc decât tine sub viermuiala parc\ incon[tient\ de cartiere [i case. de sine. tu e[ti o f\ptur\ urban\ ce calci în str\chini de ciment cu capul la stele. care nu are frumuse]ea geometric\ dar rigid\ a teoriei. Mirosul t\u e împletit din mai multe mirosuri [i sinteza lor nu e un parfum stilizat. Ba chiar. ci orientându-se dup\ verticala de fum a unei ordini devo]ionale. prietenoas\. ca o anomalie normal\. E[ti probabil locul unei specii pe cale de dispari]ie [i totu[i extrem de tenace. desperecheate. îndelung decantat\ prin filtre temporale aspre [i nemiloase. fistichiu. pu]in evidente [i totu[i magnetice ? Bucure[ti. lini[titoare [i totu[i factice a intelectului nostru ra]ional [i deci limitat. 140 . de[i trunchiat. dar [i cu mult aluat nou. crud. [tie s\-[i ascund\ subtilitatea sub ve[minte modeste. cine mai are supremul rafinament s\ fie deopotriv\ haotic [i logic. cred c\ place. extinzându-se în spa]iu [i timp doar ca s\ prezerve probabil o nuan]\ uman\-n extinc]ie. minune. ci doar frumuse]ea cald\ [i arborescent\ a naturii u[or corectate? O armonie care integreaz\ tot în alveolele sale f\r\ s\ niveleze. de vegeta]ie. acolo sus. cu insuli]e iu]i post-bizantine [i picanterii fanariote. praf [i betoane. Babilonul de ieftine prefabricate cu Jerusalimul celest. viseaz\. european [i totu[i vag oriental. o pizza enorm\ cu blatul patriarhal. pentru cine [tie s\ miroas\. ata[ant. pe[tera de beton cu altarul. Poate de aceea b\[tina[ii te detest\ cu patim\. dar [i o arom\ înalt metafizic\. de[i foarte discret\. îns\ f\r\ s\ [tie – înmul]indu-se.mal. ora[ lipsit de noroc. ca s\ încerce s\ împace în mod instinctiv. în chiar condi]ia sa marginal\. în sfâr[it ajuns\ la o oarecare con[tiin]\ echilibrat\. Bucure[ti. înecat de balcanism [i verdea]\. bordeiul de paiant\ cu grota platonic\. mirosul t\u atavic [i copil\ros. se hr\ne[te. genele recesive ale unei ordini mai pu]in evidente [i totu[i profunde. cu por]iuni hr\nitoare neo-clasice [i eclectice [i sectoare moderniste crocante. ca o uria[\ pl\cint\. o calitate spiritual\ str\veche [i devenit\ ast\zi non-evident\. mo[tenirea imemorabil\ a unei armonii spontane [i vii. C\ci cine ca tine. un bazar de stiluri [i epoci delabrate [i totu[i vii. împ\cat\. ci e o gr\din\ cândva s\lb\ticit\ dar pe cale de ordonare. respir\. f\r\ s\ disciplineze nimic. raportându-se nu la rigoarea orizontal\. în care nimic nu s-ar potrivi cu nimic [i totu[i împreun\ dau un organism [ui. Tu e[ti un ora[ din mai multe ora[e. E[ti o colonie de microorganisme umane ce tr\iesc cu gândul jum\tate aici [i jum\tate dincolo. crescut anapoda printre delicatese. fad.

c\ o dezbatere precum cea de fa]\ este indispensabil\. oamenii de cultur\ politici. pentru c\ o dezvoltare anarhic\ a ora[ului este cel mai mare r\u. st\pânit\. În fine. 3. care îi d\ un farmec aparte. în care «cândva» se tr\ia bine. 141 . c\ evolu]ia unui ora[ trebuie s\ fie dirijat\. dup\ câte îmi dau seama) mai mult sau mai pu]in de acord: 1. [i care sem\na destul de bine. [i trebuie evitat\ cu orice pre]. [i m-am minunat s\ constat c\ [i Beirutul trebuie s\ fi fost cam la fel. salvat. de la începutul Regatului [i pân\ dup\ r\zboi. se pare. mai precis pân\ prin anii ‘50. ca toat\ lumea. cu un foburg stambuliot (aveam s\-mi dau seama c\ Atena trebuie s\ fi fost cam acela[i lucru. reconstituit. dar nu din perspectiva în care discut aici). pentru c\ hati[eriful ajungea mai degrab\ prin poarta dinspre Giurgiu. bine inten]iona]i [i autot[tiutori care sunt urbani[tii. 2. fantasme pe care. decât în cuibul rebel de la Târgovi[te. ceea ce nu e f\r\ importan]\. dac\ a[ mai crede [i ast\zi în teoria lui Jung (ceea ce nu mai e cazul. foarte înr\d\cinate. intelighen]ia pe scurt. când modelul occidental a fost sufocat de stalinism. cu minarete în loc de turle ortodoxe. ceea ce nu mai e cazul. [i din ce în ce mai înclinat s\ cred c\ e vorba numai de câteva cli[ee foarte comune. un bazar aruncat între gr\dini. prin efortul intelighen]iei autohtone.RADU DR|GAN Occident/Orient O Cre[te iarba Acum câ]iva ani credeam c\ [tiu despre ora[ câteva lucruri asupra c\rora eram to]i (unii înc\ mai sunt. Bucure[tiul este un ora[ diferit de altele: are o «atmosfer\» provenit\ din amestecul descris mai sus. dar el pare a face azi ravagii printre intelectualii români). occidental prin ceea ce. [i care ar trebui prezervat. el a încercat ( [i a reu[it) pentru scurt timp s\ devin\. le-a[ atribui f\r\ ezitare «incon[tientului colectiv». un mare sat devenit capital\ cam la întâmplare. credeam. Bucure[tiul este un ora[ între Orient [i Occident: oriental prin ceea ce mo[tenise din trecutul s\u fanariot. condus\ de acei oameni lumina]i. Ast\zi sunt mult mai pu]in sigur c\ e vorba de ni[te adev\ruri evidente.

nu numai geografice. plasându-[i zeii la Orient. a-i descrie istoria. în momentul când civiliza]ia occidental\ a devenit un model dezirabil. n-a încetat s\ fac\) c\ rolul ei natural este de a fi universal\.Anton Dumitriu. de altfel. dar provine probabil dintr-o dihotomie esen]ial\ a func]ion\rii spiritului. «orientalului» nu i-ar spune nimic faptul de a se defini pe sine ca «oriental». Totu[i. dac\ «occidentul» nu s-ar fi definit astfel. într-un mod foarte general. într-un moment când credea (ceea ce. l-a obligat s\ se plaseze de cealalt\ parte a balan]ei (dar aceast\ problem\ e delicat\. între «Europa» [i «]\rile de est» pe de o parte. a scris o carte care pe mine unul m-a marcat profund pe acea vreme (înc\ m\ întreb cum se face c\ a fost reeditat\ sub comuni[ti) unde încerca s\ explice. care nu e proprie doar occidentalului. nu-[i are locul în aceste câteva rânduri). în acel moment. Dac\ eu continuu s\-i recunosc [i ast\zi o anumit\ valoare. [i între 142 . lucrurile sunt înc\ [i mai complicate de faptul c\. cea fa]\ de Orient. de[i ar fi o întreprindere pasionant\. ceea ce. pozi]ia pe care [i-a asumat-o civiliza]ia iudeo-cre[tin\ pentru a se plasa în spa]iu. filosofice[te. cât [i explica]iile acestei diferen]e. Cum. Trebuie mai întâi observat c\ originea conceptului de «Occident» este foarte dificil de precizat (în orice caz. ea s-a definit pe sine ca «Occident». aceast\ bi-polaritate regleaz\ structura ritului s\u religios. din multe motive. Ea define[te. marele logician. ar fi important de subliniat c\. probabil. Care sunt ast\zi consecin]ele acestei mo[teniri ideologice? În primul rând. care e diferen]a între «Orient» [i «Occident». [i ar merita o discu]ie mai aprofundat\). sunt mult mai pu]in sigur în ceea ce prive[te atât resorturile. dar pe care n-au ezitat s-o speculeze). individul obi[nuit din Occident face o diferen]\ clar\ (pe care politicienii poate c\ nu i-au sugerat-o. singura delimitare pertinent\ era.

tradi]ional. pe cale s\ p\r\seasc\ Hong-Kongul. Aceast\ distinc]ie mi se pare important\. din dou\ motive: 1) ea ar trebui s\ ne ajute s\ ne dep\[im propriile prejudec\]i «intelectuale»: nu suntem occidentali (oriunde am fi) a[a cum ne-a înv\]at o gre[it\ educa]ie. ea a continuat s\ fie determinant\ [i când ortodoxia era doar o religie de supravie]uire. par foarte mira]i s\ constate c\ acei chinezi pe care-i crezuser\ câ[tiga]i civiliza]iei occidentale din colonie încep s\ arate. Pe de alt\ parte. ci ]\rile de religie cre[tin\ ortodox\.aceea[i Europ\ [i Orient (în sensul clasic. dup\ câte s-au v\zut. cred. pentru c\. în ciuda (sau tocmai din cauza) naturii sale perfect arbitrare. nici nu are prea mare importan]\ dac\ se vor construi sau nu. dar de fapt nu e a[a: dac\ ne gândim mai bine. ceea ce nu înseamn\ c\ rolul ei nu e indispensabil. oricâ]i zgârie-nori ar construi vreun promotor curajos sau incon[tient. de aceast\ dat\). important\ nu e valoarea ei axiologic\. în ciuda bunelor inten]ii [i a orgoliului britanic r\nit. pân\ la urm\. a pune totul pe seama unui pretins «oportunism asiatic». [i orice discu]ie ar trebui s\ înceap\ de la acest adev\r simplu. privirea întoars\ înc\ spre Bizan] [i. gata s\ se plieze în fa]a fatalit\]ii noului st\pân. ele reprezint\ chiar problema sa principal\. într-adev\r. lucrurile. În al doilea rând. din fosta arie de influen]\ bizantin\. 143 . pentru individul obi[nuit din România. [i în «occident» pentru c\ în]elegem c\ nu e adev\rat. Toate acestea par s\ nu aib\ decât o foarte vag\ leg\tur\ cu problema ora[ului Bucure[ti. deci cele care fac parte. dac\ privim mai atent distinc]ia pe care o face occidentalul între Europa [i ]\rile de est. el are. [i a[ spune chiar c\. am motive serioase s\ m\ îndoiesc c\. atât «timpul» cât [i «spa]iul» sunt tr\ite în «Orient» în mod diferit. v\dite sentimente anti-engleze. pentru c\ se consider\ «occidental\» (ceea ce e foarte relativ) în timp ce ]\ranul român se consider\ înainte de toate «ortodox». Cu alte cuvinte. nu explic\. adic\. pe cât posibil. tot mai f\]i[. Sunt din ce în ce mai înclinat s\ cred c\. care ne face s\ ne sim]im dezr\d\cina]i oriunde am fi. Bucure[tiul va r\mâne o metropol\ oriental\. ci simplul fapt c\ introduce o structurare dualist\ care face s\ func]ioneze sistemul nostru ideologic. [i e valorizat\ diferit de to]i cei pentru care ea p\streaz\ o oarecare pertinen]\. [i a[ da aici un singur exemplu. în «orient» pentru c\ ne consider\m «europeni«. 2) distinc]ia în sine e arbitrar\. la ceea ce acest adev\r implic\ din punctul de vedere al percep]iei spa]iale. devenit\ cli[eu cultural. cred c\ ar trebui s\ medit\m mai mult la ceea ce înseamn\ raportarea noastr\ la Bizan]. nu în sensul s\u religios (sau nu în primul rând). aceast\ distinc]ie este la fel de pertinent\ ca pentru intelighen]ia româneasc\: ea o prive[te ca pe o nedreptate. O istorie de actualitate mi se pare edificatoare: englezii. noi mo[tenind din trecutul nostru balcanic [i fanariot mult mai mult decât suntem îndeob[te dispu[i s\ admitem. Ar fi poate mai profitabil s\ încerc\m s\ reflect\m. toat\ problema este s\ admitem c\ suntem în orient (orientul ortodox bizantin) [i c\ n-o s\ fim niciodat\ altundeva. ne putem da seama c\ e vorba de unul [i acela[i lucru: «Estul» nu sunt ]\rile catolice de dincolo de fosta Cortin\ de Fier.

cu câteva case mai ac\t\rii. nu exist\ în acest ora[ nici un singur spa]iu urban care s\ merite calificativul de «pia]\» în sensul pe care îl are aceast\ no]iune în ora[ele europene: m\ refer la un anume raport între plin [i gol. Ideea e cum nu se poate mai fals\. a unui model care nu era decât calchierea epidermic\ a unui curent arhitectural la mod\. din diferite motive. e adev\rat. el era pe atunci un ora[ «european» [i trebuie s\-[i reg\seasc\ aceast\ voca]ie. de o intelighen]ie al c\rei «arbore genealogic» e uneori uimitor de u[or de reconstituit. revolu]ia burghez\ a fost mereu. din nefericire cu mult mai pu]ine mijloace.Dup\ câte [tiu. pe care îl poate constata oricine. de la 1848 încoace. e definit ca atare. c\ ele sunt mult mai aproape de ceea ce ]\ranii români desemneaz\ prin «mijlocul satului» (ar fi r\u sf\tuit acela care ar încerca s\ m\ acuze. [i este diferit\ de tot ceea ce poate fi întâlnit în alt\ parte. a fost mereu întrerupt\ [i reluat\. [i sper c\ am explicat de ce). Modul de a o traduce în spa]iu e îns\ generat de tipuri diferite de a-[i reprezenta spa]iul [i. dar natura lor spa]ial\ (care depinde. oricare ar fi explica]iile acestui fapt. ar fi nimerit s\ medit\m asupra lui. Ideea subîn]eleas\ este c\. care este specific percep]iei spa]iale în occident. N-am nici o simpatie pentru psihanaliza istoric\. în urma acestei compara]ii. probabil semnul ultim al dezagreg\rii Bizan]ului. nu e lipsit de semnifica]ie faptul c\. în istoria urbanismului occidental. [i e mai originar\ decât urbanismul în accep]iunea sa curent\. nu e «urbanistic\». poate. aceasta nu este o judecat\ de valoare. dar cred c\ amândou\ ar trebui luate în serios [i supuse unei discu]ii lipsite de patim\. de paseism. sem\n\torism. la modelul spa]ial «oriental» (folosesc termenul în lips\ de ceva mai bun. de multe elemente) nu e ceea ce. Al doilea lucru pe care a[ vrea s\-l semnalez este c\ un cli[eu (la care va fi probabil foarte dificil de renun]at) vrea ca Bucure[tiul s\ fi avut între r\zboaie o arhitectur\ «european\». de fapt. dar nu m\ pot împiedica s\ observ c\. sau ceva asem\n\tor): o r\scruce de drumuri. de c\tre ascenden]ii în spirit a celor care încearc\ s\ fac\ azi acela[i lucru. pentru c\ nu cred c\ e vorba de vreo «matrice stilistic\». probabil. iar nefericita ei istorie nu e departe. [i nu m\ îndoiesc c\ rezultatele vor fi mai nefericite. Poate c\ pia]a Senatului ar fi putut s\ se apropie de acest model. destul de bine [i al doilea punct luat în discu]ie («trebuie s\ prezerv\m ora[ul [i s\-i reg\sim savoarea de alt\dat\») – în care nostalgia (explicabil\) între ceea ce credem c\ am fost (de[i nu e prea sigur) se combin\ cu convingerea c\ suntem «diferi]i» (ceea ce e [i mai pu]in sigur înc\) [i cu dorin]a de a fi ca «toat\ lumea» (de fapt cu o anume parte a ei. cred. ci de un mod de organizare «logic\» a percep]iei spa]iale. am spus care. Dac\ aceste considera]ii l\muresc. ci un adev\r evident. de a închide o fatalitate indescifrabil\: sunt multe «pie]e» în Bucure[ti. eventual hanul [i cârciuma satului: aceast\ structur\. pe care nu e locul s\ o detaliez aici). natural. d\ ea seam\ doar de fantasmele acesteia din urm\. la o anumit\ valorificare a no]iunii de limit\ [i la un anumit raport între obiecte. dimpotriv\. Cred. pentru c\ interven]iile urbanistice din anii ‘30 nu au fost rezultatul unei schimb\ri a modului de reprezentare a spa]iului. care e mult mai complicat\ decât pare la prima vedere. împiedicat\ s\ ia sfâr[it: «occidentalizarea» început\ atunci. – ar 144 . sau e un fenomen istoric mai profund? N-am nici o competen]\ pentru a tran[a între cele dou\ ipoteze. ele nu au fost decât adaptarea.

[i cred c\ e firesc s\ fie a[a. Dar aici nu este vorba de ambi]ia nem\surat\ a st\pânilor acestei lumi. ele sunt ast\zi ora[ele-dormitor ale delincven]ei [i [omajului de mas\. a «proiecta» un ora[ r\mâne întotdeauna o utopie. Faptul c\ e explicabil (prin vanitatea [i prin naivitatea omeneasc\) nu-l scuz\. câteodat\. o prea mare diferen]\. construite în elanul f\r\ precedent al anilor ‘60. [i mai mult înc\: este de dorit s\ fie a[a? A[ începe prin a observa c\ ideea care a dat na[tere urbanismului este în acela[i timp [i cea mai nefericit\ din întreaga sa istorie: aceea c\ un ora[ trebuie s\ fie «planificat» pe termen lung. dac\ se poate construit din nimic. {i a[ mai observa c\. el este cu atât mai imprevizibil. ceea ce urbani[tii [i oamenii politici ar prefera bucuros s\ uite. mul]i au încercat s\ le defineasc\. cu cele mai bune inten]ii de altfel. ceea ce a f\cut. [i un r\spuns satisf\c\tor nu a fost g\sit. Afar\ de asta. o utopie periculoas\. ast\zi mai mult decât ieri. Cea mai mare problem\ urbanistic\ [i social\ a ora[elor europene este reprezentat\ ast\zi de marile ansambluri corbusiste. ci de validitatea în sine a urbanismului. Se pretinde. între ora[ [i iarba crescând pe câmpul unei b\t\lii pierdute. afirma]ia poate [oca: totu[i. Este aceasta posibil. acela c\ putem ([i avem datoria. nu cred c\ este. de altfel. destul de des d\râmându-le pe cele existente (Ceau[escu e departe de a fi fost singurul). Sunt con[tient c\. ce «este» ora[ul. aproape c\ nu exist\ opera]ie urbanistic\ reu[it\. dar un poet poate vorbi despre o mul]ime de lucruri) are un poem care se termin\ a[a: «Sunt iarba. dac\ ne gândim mai bine. L\sa]i-m\ s\ cresc. de la o anumit\ scar\ începând. s\-mi fie permis a observa c\ acest\ idee permite o argumenta]ie perfect contrar\: fiind atât de complex. [i c\ e imposibil de l\sat ca dezvoltarea sa s\ se fac\ la voia întâmpl\rii. nu ca ritm [i volum. c\ dac\ nu noi…) s\ st\pânim [i s\ dirij\m evolu]ia ora[ului. 145 . norocul tuturor «planurilor de sistematizare» este c\ n-au fost niciodat\ duse la îndeplinire pân\ la cap\t. o asimileaz\. au fost p\r\site [i s-a încercat altceva. ce ne garanteaz\ c\ circula]ia urban\ va mai fi. care s\ se fi n\scut dintr-o incompeten]\ mai des\vâr[it\. nu exist\ orgoliu mai nem\surat. cel mai adesea. în 50 de ani. Un poet american (care nu vorbea despre ora[. ci ca mod în sine de a circula?). s\ par\ indispensabile. [i orice previziune pe termen lung cu atât mai riscant\ (un singur exemplu: date fiind problemele actuale legate de poluare. [i posibilit\]ile tehnologice tot mai nelimitate. o face de nerecunoscut. [i înc\ aceast\ afirma]ie nu e decât un eufemism: o opera]ie urbanistic\ nu «reu[e[te» decât atunci ([i dac\) ora[ul o înghite. venit\ din partea unui arhitect [i a unui urbanist.» Oricât ar putea p\rea de paradoxal. am motive serioase s\ m\ îndoiesc c\ [tim. Dac\ a proiecta re]elele edilitare e inevitabil. abia schi]ate [i începute. aceea[i ca ast\zi.mai r\mâne de spus câteva cuvinte cu privire la ultimul cli[eu. c\ ora[ul contemporan este mult mai complex decât ora[ele de pân\ acum. [i e. to]i dictatorii au vrut [i au încercat s\ construiasc\ ora[e. [i locuirea în genere.

40. «de Dumnezeu p\zit\ cetate». 43. Bucure[ti. înc\ secolul XVI1. op. refuz\ orice lege a armoniei. s\ afirme c\ «Bucure[tii sunt un ora[ mare cu o înf\]i[are original\».SANDA VOICULESCU Parohia – spa]iu de agregare religioas\. Bucure[ti. p. Istoria Bucurescilor.. ca str\du]ele italiene. a fost [i este un ora[ neîn]eles. 2 George Potra. în George Potra. f\r\ ordine sau regul\». 1899.3 Versiune ad\ugit\ a unui text ap\rut în «Forum» (suplimentul revistei Arhitect). Ionnescu-Gion. 3 Aurelie Ghika. 194. observa]ie pertinent\ care define[te deruta în fa]a atipicului2. într-o înv\lm\[eal\ ca ni[te cuiburi în p\duri. a definit într-un eseu Bucure[tii ca fiind un «Collage City». p. Uli]ele lungi [i întortochiate. 146 . uli]ele podite [i num\rul mare al bisericilor. Bucure[ti. nu reu[ea s\ descifreze o ordine în aparenta dezordine: «Bucure[tii sunt un ora[ aparte care nu seam\n\ cu nici una din capitalele noastre europene. La Valachie moderne. 1992. Paris 1850. Aurelie Soubrian-Ghika. În 1992 Pierre von Meiss.I. Cu 150 ani înainte. un ora[ în care Pierre Lescalopier în secolul XVI nu a v\zut nici o cl\dire frumoas\. p. în care c\l\torii str\ini remarc\ obsesiv lipsa fortifica]iilor. «minunatul ora[». 1 G. aliniate [i de o uniformitate care face disperarea artistului. Un ora[ perceput ca un mare sat. social\ [i urbanistic\ P «Minunata cetate». Bucure[tii v\zu]i de c\l\tori str\ini (secolele XVI-XIX). 1992. cit. a[a cum apare cu orgoliu în cele mai vechi acte. care vizitase capitala în secolul XVIII. ele î[i arat\ aici opulen]a în mijlocul unor vaste cur]i care le dau un aer seniorial [i izolat al unei re[edin]e de ]ar\… Uli]a continu\ cu case având un etaj sau dou\. cu ochii unui francez. Un ora[ neobi[nuit pentru str\inul venit din burgurile Europei occidentale [i care îl face pe clericul englez Edmund Chishull. arhitect [i profesor la facultatea din Lausanne. «sc\unalul ora[ al Bucure[tilor». Casele sunt aruncate la nimereal\. subtil cunosc\tor al ora[ului nostru. un ora[ al dezordinei [i contrastelor.

1972. Ora[ul remarcat ca «original» trebuie «decodificat» pentru a-l în]elege iar în]elegerea are drept 4 5 Ulysse de Marsillac. o juxtapunere aparent necontrolat\ a mai multor ora[e. de la un cap\t la altul.. comme une sort d’amibe dont la Calea Victoriei serait le conduit vital». p.19. autor se gouppent les maisons de grands boyards. În Bucure[ti sunt adunate mai multe ora[e [i târguri cu câte o caracteristic\ particular\». et qui peut nous donner une idée de l’aspect que présentait alors cette grande ville. Persisten]a unei atari viziuni asupra ora[ului impune lectura structurii sale ca punct de pornire al cunoa[terii. 147 . Bucure[tii par s\ fi fost [i s\ continue s\ fie un ora[ greu de descifrat: discontinuit\]i ale ]esutului urban. déja residence des domni de Valachie. Buc.O anumit\ structurare. Buc. comme des satellites gravitant autour de leur astre principal». Paul Morand. Bucarest. Guide du Voyageur à Bucarest. specific\ ora[ului este perceput\ în 1877 de Ulysse de Marsillac folosind mijloace surprinz\tor de moderne de analiz\ urbanistic\: „J’ai sous les yeux un plan de la ville de Bucarest au XVII siècle. 22-23. plus semblable à une forteresse qu’à une habitation de plaisance. dominat de clopotni]e [i de turle»6. privit de sus. un adev\rat «Collage City».. 1935. Imaginea pe care o are este cea a unui ora[ care. 6 Tudor Arghezi.4 Prezentând afectuos Bucure[tii – devenit «micul Paris» – Paul Morand nu poate s\ nu observe c\ «Si l’on regarde un plan de Bucarest. Paris. «arat\ ca o vast\ livad\ cl\dit\ pentru tihna unei popula]ii de cet\]eni mijlocii. p. surtout un de ces plans d’avant-guerre ou les boulevards n’ont pas tracé leurs lignes rigides… la capitale aparaît comme un corp mou axé sur sa grand’rue. varietate stilistic\ [i dimensional\ a cl\dirilor. 1877.5 {i pentru Arghezi atipicul apare ca o tr\s\tur\ esen]ial\: «Bucure[tii nu sunt un ora[ standardizat [i construit în serie. Cu bastonul prin Bucure[ti. Au centre s’éléve le palais princier.

M.suport cunoa[terea. un ora[ capital\ nu este un spa]iu propice cre\rii unei st\ri de apartenen]\ la comunitate. domnitorului. 8 7 148 . Se adaug\ ca particularitate a ariei extracarpatice.M. Aici se afl\ de altfel una dintre cauzele esen]iale a evolu]iilor distincte ale ora[elor r\s\ritene G. aceast\ capital\ care pare mereu improvizat\. a unui ev mediu definit ca un Bizan] dup\ Bizan]. Buc. poate de mai mare importan]\. m\car idei utile unor viitoare studii.. religios prin defini]ie. nu are pie]i. Re]inând numai dou\ dintre acestea. Un ora[ mare. Poate aceast\ decodificare ar fi suportul unor politici urbane îndreptate spre reg\sirea unei identit\]i pierdute. prin interven]ii urbanistice brutale [i lipsite de logic\. mai mult decât alte a[ez\ri. absen]a incintei de fortifica]ii. În asemenea situa]ii recursul la istorie poate oferi dac\ nu solu]ii. prin salturi demografice generatoare ale cartierelor de locuin]e sociale dezumanizate [i dezumanizante. trebuie semnalat\ similitudinea de rela]ie dintre biseric\ [i stat [i. Cantacuzino observa înc\ din 1934 faptul c\ «Bucure[tii. locuitorilor. prezent\ îns\ la majoritatea ora[elor bizantine. Izvoare [i popasuri. Nu î[i are locul aici eviden]ierea tuturor motivelor care au condus la aceast\ stare de fapt. tipul de proprietate urban\: teritoriul ora[ului apar]ine. un spa]iu al unor posibile contacte interumane. [i un ora[ f\r\ pie]i este un ora[ f\r\ via]\ social\»7. social [i urbanistic prin efectele acestei structur\ri. posibile direc]ii în evolu]ia sa viitoare. modelul de ora[ – [i Bucure[tii îl reprezint\ întru totul – a fost rezultatul unor condi]ii similare sau apropiate celor care au determinat configurarea centrului major al Europei medievale r\s\ritene. 1977. În aceast\ arie geografic\. Constantinopolul. Arhitectul de rafinat\ cultur\ care a fost G. ca [i în Bizan]. definitorie în planul configur\rii spa]iale. m\n\stirilor. posibil a fi d\ruit sau concesionat dup\ propria sa voie demnitarilor. Titlul dezv\luie – înaintea demonstra]iei – o asemenea idee: parohia ca spa]iu de agregare. Destructurat. tocmai spa]iul urban poate avea capacitatea de a induce un sentiment de securitate. 206. Bucure[tii au nevoie de c\utarea unor c\i. Cantacuzino. p. Or. de reg\sire a locuitorilor într-un mediu familiar.

o cârcium\ cu rachiu. Teritoriile parohiilor s-au constituit astfel ca subzone echivalente. Parohie. Dar acest sentiment a existat [i istoria îl confirm\.cit. Într-un ora[ care nu le apar]inea. Buc. din secolele XVIII [i XIX.. În interiorul acestei re]ele radiale se reia schema general\. p. 170. 112. Ionnescu-Gion. cu slugile [i robii proprii. acest ora[ în ora[ a fost nucleul ordonator [i unificator al locuitorilor.în raport cu cele occidentale8. Land und Leute der Moldau und Valachei. Derblich. locuin]ele or\[enilor apar]inând st\rii medii [i cele ale s\r\cimii. a unei posibile imagini: «Între 8 case se g\se[te o bisericu]\. obi[nuin]ele.. apar c\ile importante care p\trund în ora[ – Podul Târgului de Afar\. . 1859. p. rarefiat c\tre periferia parohiei prin numeroase terenuri libere. cu atenanse. printr-o impresie. Aproape întreaga via]\ social\ a comunit\]ii parohiale constituit\ prin apartenen]a la structura religioas\ fundamental\ s-a concentrat astfel în rela]ie cu biserica [i zona ime9 W. un atelier de modist\ care cuprinde mai mult\ ru[ine decât mod\ [i o colib\ pentru paznicii de noapte». Praga. contactele. a unor spa]ii publice propice contactelor interumane. inexisten]a unei agreg\ri sociale la nivelul a[ez\rii [i. O observa]ie semnificativ\ a unui c\l\tor german în 1856 ne permite refacerea. Podul Mogo[oaei – [i se adun\ c\tre centru. o tutungerie. Aici î[i poate g\si explica]ia absen]a unui sentiment de apartenen]\ la comunitate. mahala sau cartier. în George Potra. Modelul centrului ora[ului este reluat în interiorul parohiilor: aceea[i grupare a me[te[ugurilor [i comer]ului sau a hanurilor modeste în preajma bisericii. un cimitir cu morminte proaspete. Podul de P\mânt. aceea[i dilu]ie a ]esutului urban. reeditând la alt\ scar\ ora[ul cel mare cu institu]iile sale. 10 I. re[edin]a voievodal\ [i mitropolia. cel în care via]a lor avea repere comune: biserica. op. or\[enii se identificau cu un anume loc. centrele polarizatoare ale str\zilor secundare fiind bisericile parohiale. Istoria Bucurescilor.9 Pe un asemenea teritoriu se al\tur\ casele boiere[ti cu propriile lor cur]i. Privind planuri vechi. 1899. implicit. gr\dini sau vii.

28. de]in\toarea registrelor de Ion Ghica. Etnografie bucure[tean\ în secolul al XVIII-lea în Bucure[ti. 15 Aurelian Sacerdo]eanu. în biseric\ îngrozi]i. vol. apar]ineau m\n\stirilor intraurbane. 1973. 77. p.cit. «culori». limitat la «judec\toriile de împ\ciuire organizate duminica… pentru j\luirile de prea pu]in pre]»13. Buc. islicari [i cojocari. XVII apare «mahalaua». în apropierea bisericii se aflau uneori hanuri [i cârciumi. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. sub care locuiau câ]iva cavafi. Buc. începând din sec. printre livezile de meri. Ionnescu-Gion. pe prispa bisericii unde. 14 Op. ca în cazul bisericii Icoanei. Pomelnicele p\strate în arhivele parohiale sunt o întreag\ istorie a enoria[ilor care înregistreaz\ nume. III. Biserica îns\[i era un spa]iu care.. cu semnifica]ie de cartier ca element de structur\ a ora[ului. p. c\rau tot ce aveau bucure[tenii» afirm\ acela[i Ionnescu-Gion12. croitori. Marele [i primul istoric al ora[ului. La o asemenea [coal\ pentru copiii parohiei înv\]ase [i scriitorul Ion Ghica în anii ‘20 ai secolului trecut: «Dar s\ ne întoarcem la [coala noastr\ de la Udricani. sesiza aceast\ situa]ie sus]inând c\ «În toate timpurile Biserica a ajutat pe Bucure[teni [i Bucure[tenii au ajutat Biserica»10. Un spa]iu neconstruit. evenimente. ace[tia.. p. «pl\si» – a grupat aceste nuclee. Scrisori c\tre V. La foc. «v\psele». Dac\ [colile importante.dr. se z\reau vreo zece-cincisprezece înv\li[uri cu strea[in\ ie[it\ ca o umbrel\. Împ\r]irea administrativ\ a ora[ului în cinci districte – «boiele». cit. Dac\ pân\ în secolul XVI termenul de enorie sau parohie este utilizat curent pentru localizarea unor persoane. Legea p\mântului [i regulile bisericii confereau parohiilor o anumit\ autoritate administrativ\: înregistrarea [i p\strarea actelor de stare civil\. aceast\ obliga]ie a fost retras\ [i transferat\ prim\riilor prin Legea Comunal\ din 1864 (op. p. cit. XVII. meserii. 170. terenuri sau cl\diri. op. 1981. Dreptul de judecat\ a fost înt\rit prin Regulamentul Organic din 1831. boccele. Ionnescu-Gion. 1953. 121). copiii se înghesuiau în odaia ]ârcovnicului… sau în clopotni]\… Primprejurul bisericii. când ploua. de peri [i de duzi. Mircea P\curariu. în anumite situa]ii. când plecau la pr\v\lie. garanta securitatea locuitorilor [i a averii acestora: «În biserici se p\strau sipete. comunit\]i constituite în jurul bisericii. I. ca [i calitatea lor de redactori de acte juridice sau de martori audia]i obligatoriu..diat limitrof\. Alecsandri. cele modeste func]ionau pe lâng\ biserici. Autoritatea judec\toreasc\ pentru cauze de importan]\ local\ a preo]ilor de mir este atestat\ înc\ din sec. [coal\ sub albastrul cerului.15 For]a structurant\ a parohiilor a fost validat\ prin asimilarea lor ca unit\]i administrative teritoriale.. IX. l\zi. în mahala. toate avu]iile mahalagiilor. 12 11 150 . maidanul bisericii cu fântâna proprie era un alt loc posibil de întâlnire a locuitorilor. î[i trimiteau copiii la dasc\lul Chiosea. ca s\ nu [treng\reasc\ pe strad\».. 28. devenit\ ulterior obliga]ie legal\ prin Regulamentul Organic în 183114. 13 Pr. prof. 143.11 Pe lâng\ multe dintre bisericile parohiale func]ionau spitale. p. cele domne[ti.

entit\]i religioase. Dac\ majoritatea parohiilor existente în momentul în care a ap\rut acest sistem de administrare a ora[ului au devenit mahalale. cartierul modern a devenit 16 Florian Georgescu. sau pe etnii – Sârbi. Armeneasc\). [i-au construit biserici [i au devenit o parohie asimilat\ administrativ cu o mahala (mahalaua Scaune. În egal\ m\sur\.. datând din 1789. alc\tuind de la origine o unic\ parohie. Cea mai veche dintre acestea. III. Într-un mod similar au devenit parohii [i mahalale constituite pe criterii etnice. înlocuind reperele anterioare – apartenen]a la o mahala sau vecin\tatea cu o construc]ie notorie. al unor schimb\ri sociale [i fizice ale organismului urban. primind dreptul de a se instala pe o mo[ie domneasc\. Dudescu –. a unui preot sau a unui ctitor (restul denumirilor fiind date de curtea boiereasc\ – B\l\ceanu.16 Rela]ia parohie – mahala (ca unitate administrativ\) nu a fost univoc\. Existen]a acestor entit\]i – parohia [i echivalenta sa administrativ\. boiereasc\ sau monastic\. Dovada o constituie denumirile acestor mahalale. în Bucure[ti. Catagrafia din 1838 p\streaz\ înc\ mahalalele ca unit\]i de recens\mânt dar consemneaz\ [i o numerotare a cl\dirilor apar]inând fiec\reia dintre «culori». Derivat din mahalaua Evului Mediu. Istoria Bucure[tilor din cele mai vechi timpuri pân\ în zilele noastre. Cartierul ora[ului modern a distrus mahalaua. Cartierul modern este rezultatul unor destructur\ri. mahalaua. Giurescu. 19. termen care a c\p\tat treptat conota]iile peiorative actuale. Batiste. define[te îns\[i esen]a structural\ a ora[ului. parte component\ a Regulamentului Organic din 183117 a adus anumite modific\ri în sistemul de administrare a ora[ului. 123 18 Paul Emil Miclescu. enoria[ii construindu-[i propria biseric\. Paul Emil Miclescu î[i aminte[te de curtea bunicului s\u –Tata Mo[u – din mahalaua Mandritu18. Materiale de istorie [i muzeografie. Este indubitabil faptul c\ mahalaua ca grupare administrativ\ [i unitate de recens\mânt s-a suprapus teritorial parohiilor. satele înglobate în «hotarul» ora[ului. semnele spa]iale [i cele de receptare de c\tre locuitori a vechilor parohii persist\. Buc. exist\ [i situa]ia invers\: o mahala odat\ constituit\ printro aglomerare de locuitori s-a constituit în parohie. 1985. 1966. de informa]ii privind structura [i via]a microcolectivit\]ii. de grup\ri pe meserii – C\r\midari. Începând din secolul XVII este frecvent cazul în care anumite bresle. Buc. Tabaci –. Procesul incipient de modernizare a capitalei marcat de elaborarea [i aplicarea «regulamentului de înfrumuse]area ora[ului». consemneaz\ 80 de mahalale. Aspecte privind împ\r]irea administrativ\ [i evolu]ia demografic\ din Bucure[tii anilor 1831-1848. au devenit mahalale în accep]iunea administrativ\ a termenului. p.botezuri [i decese. a[a cum apar înc\ din primele catagrafii ale ora[ului.. men]ionate mai sus). 17 Constantin C. Con[tiin]a apartenen]ei la o mahala – deci la o anumit\ parohie – s-a men]inut mult peste limita secolului XIX: în numeroase scrieri memorialistice sau de alt\ factur\ mahalaua în care s-au n\scut sau unde au locuit autorii reprezint\ un reper important. a Tabacilor [i C\r\midarilor. Din Bucure[tii tr\surilor cu cai. 151 . La o analiz\ atent\. Apari]ia denumirii str\zilor [i a numerot\rii cl\dirilor a constituit noua form\ de localizare. dintre care peste 60 poart\ denumirea unei biserici.

Poate cel mai grav fenomen a fost cel al frustr\rii a sute de mii de locuitori de rela]ia fireasc\ polarizat\ de o parohie. biserica. f\r\ biserici proprii. biserici mutate. ascunse în spatele unor blocuri. Biserici demolate absurd în anii ‘70-’80. implicit. Cre[terea rapid\ a capitalei începând de la sfâr[itul secolului XIX a condus la apari]ia unor noi cartiere: Grammont. este înc\ perceptibil\ o anumit\ continuitate a structurii tradi]ionale. cartierul a conferit locuitorilor s\i o identitate inducând în mentalitatea acestora o stare de apartenen]\ la o comunitate a locului. Cotroceni. cel care a continuat s\ tr\iasc\. a acelor subzone al c\ror centru polarizator este biserica parohial\. popula]ia este «arondat\» în parohii al c\ror nucleu vital. Drumul Taberei. implantul unor edificii publice necesare statului român modern. de dimensiuni. Acceptând ideea c\ parohia a constituit micronucleul religios. îns\[i ideea de cartier a fost compromis\. asimilat – nu întâmpl\tor – formelor laice de organizare (mahalaua) [i receptat ca atare de locuitori (cartierul). Caimata [i biserica M\gureanului prin ample interven]ii urbanistice necesare. Balta Alb\ sau Militari definesc numai un «loc» în marele ora[ în interiorul c\ruia nu exist\ [i nu poate exista o rela]ie interuman\ fireasc\. în func]ie de omogenitatea social\. Sf. Domenii. la sl\birea leg\turilor dintre enoria[i. Monotonia imaginilor. Spiridon [i altele. Bazilescu. b\nci. spa]iul urban amorf care se 152 . Multe asemenea subzone au fost distruse integral sau par]ial într-un proces de modernizare început înc\ de la sfâr[itul secolului XIX. social [i urbanistic tradi]ional al ora[ului. ca Sf. O prim\ «urbanizare» pe principii de inspira]ie haussmannian\ prin marile bulevarde. o analiz\ a evolu]iei teritoriului parohial în rela]ie cu dinamica dezvolt\rii urbane poate deveni o surs\ a în]elegerii acestui «model» atât de greu de descifrat. mult prea numeroase. în care o popula]ie neomogen\ [i majoritar alogen\ nu-[i recunoa[te identitatea. Schitul Maicilor dau imaginea unei politici urm\rite cu obstina]ie. Au disp\rut parohii odat\ cu biserica: Stelea Sp\taru ars\ la marele incendiu din 1847. Marile cartiere sunt lipsite de biserici. Procesul s-a accelerat dup\ r\zboi afectând grav arii din vechiul ora[. Cartierul nu a fost asimilat unei unit\]i administrative dar a fost [i este receptat ca un reper important pentru locuitorii ora[ului. la zona de contact cu ora[ul real. Ioan «din gura pie]ii». birouri care au dislocat popula]ia [i au mic[orat num\rul enoria[ilor. de o anumit\ coeren]\ arhitectural\. Într-o m\sur\ mai mic\ sau mai mare. parohiei sau mahalalei. Parohia este singura entitate care s-a men]inut din Evul Mediu pân\ în zilele noastre dar cre[terea popula]iei a condus la supradimensionarea multora dintre acestea [i. al c\rei rezultat nemijlocit a fost alterarea sau anihilarea unui sistem comunitar tradi]ional. fie prin apari]ia unor cl\diri publice. echivalent. biserica Enei. Sfânta Vineri. Comparând ora[ul actual cu imaginea sa consemnat\ în planuri vechi. Cotroceni. din acest punct de vedere. În unele cazuri teritoriul parohial a fost fracturat sau modificat ca în cazul bisericii Armene[ti sau a Doamnei fie prin tr\s\turi de str\zi noi. este undeva departe. Olari. alte interven]ii urbanistice importante au dezechilibrat par]ial vechea structur\ policentric\. reprezint\ limita extrem\ a acestei destructur\ri. Noile cartiere. Parcul Filipescu. Dup\ 1950.noul element structurant al ora[ului.

Nu trebuie îns\ ignorat faptul c\ o asemenea politic\. a[a cum apare în catagrafia din 1838. într-o concep]ie contemporan\. mici ateliere. sau se plimbau la Kiseleff ori pe Calea Victoriei dar care se întorceau în spa]iul familiar al parohiei pentru c\ acolo. [coala se afl\ în imediata apropiere ca [i o grupare de magazine. O pia]\ de mici dimensiuni ocup\ uneori locul cimitirului dezafectat înc\ din secolul trecut. posibilitatea unei comunic\ri între membrii parohiei. pe lâng\ înscrierea în cursul firesc al evolu]iei [i dezvolt\rii ora[ului. 153 . acei locuitori care. se întâlneau uneori la Târgul Mo[ilor. Poate fi ignorat\ nevoia aproape axiomatic\ a bucure[tenilor de a-[i reg\si identitatea într-un spa]iu urban care s\ le apar]in\? Pertinen]a unei asemenea c\i nu se poate afirma în absen]a studiilor urbanistice. Este greu de imaginat constanta [i necesara leg\tur\ spiritual\ între preot [i enoria[i. se sim]eau acas\. Dac\ în secolul trecut. mai mult sau mai pu]in îndep\rtate de centru. la acest sistem policentric având drept reper parohia? Un r\spuns nu poate rezulta dintr-o simpl\ idee. ci «modelul» urban care l-a definit. chiar dac\ aceasta este sus]inut\ de o abordare istoric\. în prezent num\rul minim de familii necesar conform regulilor este de 500 (15002000 de enoria[i). Acolo îns\ unde istoria a fost mai blând\. aceast\ veche structur\ înc\ se vede [i tr\ie[te. Locuitorii se adun\ nu numai la slujbe. În anumite cartiere/mahalale/parohii. le-a desfigurat sau distrus teritoriul. Bucure[tii pot [i trebuie s\ fie reda]i bucure[tenilor. dup\ stare. la Silvestru sau Popa Rusu. Parohiile [i-au diminuat autoritatea spiritual\. poate contribui la recreerea sentimentului de apartenen]\ la o comunitate [i a comportamentului care decurge. rolul lor social aproape a disp\rut iar ora[ul modern.000 de membri. în medie. în multe cazuri. Gândindu-ne la un alt Bucure[ti care s\-[i recreeze nu imaginea.strecoar\ aleator printre blocuri [i str\zi depersonalizeaz\ [i înstr\ineaz\ locuitorii. în Ci[migiu. Un «ora[» anonim pentru o popula]ie anonim\. ei se întâlnesc folosind asemenea locuri destinate vie]ii de zi cu zi. în preajma bisericii lor. frustrat\ de posibilitatea unei fire[ti comunic\ri. cârciumi. biserica se men]ine în punctul de convergen]\ al câtorva str\zi. Se poate lua în considerare o viitoare dezvoltare a ora[ului prin revenirea. fiind frecvente parohii cu peste 25. Dispari]ia st\rii de siguran]\ pe care o confer\ apartenen]a asumat\ la un grup social devine explicabil\. 600 de enoria[i. A[a se întâmpl\ în parohia Icoanei – mahalaua popei Cosma. substituindu-se st\rii de izolare resim]it\ în marile ora[e. la Gr\dina cu Cai. a unor analize sociologice [i a unei consult\ri a popula]iei. Parohia îns\[i [i-a pierdut for]a coagulant\ prin supradimensionare. apar întreb\ri al c\ror r\spuns poate fi c\utat într-o istorie recuperat\. la «apele» de la V\c\re[ti. Teritoriul parohiei nu este omogen dar tendin]a de captare în apropierea bisericii a unor spa]ii sau cl\diri legate de preocup\ri [i nevoi comune este înc\ perceptibil\. oricum dep\[it\ de vremuri. izolat\ [i indiferent\. o parohie/mahala avea.

într-una din ele locuind Milic\. aleea din cap în cap. recordmanul str\zii în proba de fond: de 12 ori turul aleii Popa Nan. Ea m\ anun]a c\ nu vom mai merge la Milano. nici m\car pân\ la «Pache» – Pache. (Mi se p\ruse o absurditate [i-mi interzic a m\ disculpa. nici cu mine. prima noastr\ aventur\. a[a cum nu vom mai merge la Nisa. alergând f\r\ s\-[i ]in\ sânii. din aleea Popa Nan unde locuiam amândoi. Ea m\ chemase din alee pe strad\. ca s\-mi spun\ c\ mama ei n-o mai l\sa s\ mearg\ cu mine la Milano. traversând Ronda. Acum 50 de ani – tot prim\vara – m\ desp\r]eam. la Barcelona. ascunzându-ne de p\rin]i. dup\ r\zboi». de primul meu amor care durase de la 9 la 16 ani. iar Stalin omorâse to]i atâ]ia oameni cât Hitler». dincolo de biseric\. luând-o pe Mecet. 17 ani. definitiv. Mama ei n-o mai l\sa s\ vad\ nici un film rusesc. cu un început de inteligen]\ în sfârcuri. dr\gu]i. campioana era ea. sau. ca s\ vedem «Ora 6. La sprint. col] cu M\t\sari – locul divor]ului nostru era în fa]a bisericii Sfân]ii Constantin [i Elena. dincolo de alee. fiindc\ eu intrasem în UAER care era «o organiza]ie ce ]inea cu Stalin. peste drum de o biat\ cizm\rie [i o vulcanizare în jurul c\rora se adunaser\ câteva od\i]e mizere. atotputernic\ 154 . m\ricei. departe. într-o dup\-amiaz\. s\pt\mâna viitoare. pân\ la Elena Doamna. O pierduse – dac\ admitem c\ inteligen]a se poate v\di. t\ind Matei Voevod.) Ea nu-mi cerea s\-mi schimb op]iunea. nici f\r\ mine. eu n-a[ fi îndr\znit. pe strada propriu-zis\.RADU COSA{U Rolul str\zii Popa Nan într-un punct nodal al globului P Exact – Dumnezeu le aranjeaz\ pe toate. pe partea Popa Nanului.

am consacrat dou\ [edin]e Popa Nanului. acum 25 de ani. m\ l\sa s\-i povestesc oricât despre str\zile Bucure[tiului. mî[kiniene. Sunt liber [i scrântit din cauz\ c\ to]i sunt apuca]i de gândul normalit\]ii. am ajuns la cinema. mai exist\…?) Milic\. dar adev\rul este c\. fiindc\ nici unul. «Luana»… (Nu cu mine. Eu nu îndr\zneam. n-a întins pe divan niciodat\ un comunist anticomunist. nu poate defini normalitatea… (Mai tr\ie[te Milic\. dup\ cutremur – la o benzin\rie. de mult. (Exact – prin intrarea Zalomit. vis-à-vis de Palatul Telefoanelor… (E un teatru de p\pu[i…) Lâng\ Select era un cinema unde cântau în pauz\ Steve Bernard [i Kiki Marcov (Odeon…) Am v\zut acolo. Cred c\i tot ce [tiu s\ fac. cu Via Dolorosa la picioare. Sirotând un suc de portocale. cred c\ a murit. unde Cel care le aranjeaz\ pe toate îmi îng\duia s\-i v\d. Bisericii… (N-au d\râmat-o?) Ne-am luat r\mas bun – el pleca legal în Elve]ia. c\ci pierzând într-o direc]ie. de la «Ora 6. ca din senin. ne povesteai foarte bine filmele în alee. pieptul câ[tigase (cu un fiu la Londra. aici: 20 de ani am crezut c\-s bolnav de inim\ [i nu eram decât bolnav la cap. 10 ani n-am mai putut s\ ies singur pe strad\. Mai [tii unde-i…? Noi n-am ajuns niciodat\ pân\ acolo… (Cum e un r\mas bun la o benzin\rie?) Mi-a spus-o clar: «Numai nebunii mai pot iubi Bucure[tii. – Mai exist\ Nisa în Bucure[ti? (Nu mai exist\) Se intra pe lâng\ Ci[migiu. eu încerc s\i vindec»… (Poate c\ avea dreptate) Avea dreptate. publicam. nu era nevoie s\ m\ obosesc dezbr\când-o cu privirea. str\zile. mom amour».) Mai exist\ Milano? Mai exist\ Barcelona? Dar Volga? Dar Paris? (Ai ceva din dic]ia japonezului în «Hiroshima. parcurile. era clar [i f\r’ de triste]e. nu eram nebun. pân\ [i într-un deget al piciorului. nu [tiam nimic de freudism (prefer Montgomery Clift…) Nu mi-a dat niciodat\ un antidepresiv. sub soarele [i cerul Ierusalimului. aici. de[i mai eram capabil de aceast\ mediocritate viril\. scriam. se poate spune c\ sunt normal [i nebun [i n-am nevoie de psihiatru. cu Zidul Plângerii în fa]\.) L-am v\zut la noi. avea o metod\ a lui. contururile complicate ale unui sistem de copci ale sutienului abundent. nu mai eram împreun\. din cauza lui Ceau[escu. acum [i în urm\toarele 5 minute. sim]eam câteva clipe c\ m\ fac bine. decât s\ spun c\ o pierduse. cinematografele. într-o lun\. c\ sunt bucure[tean. M-am f\cut bine imediat dup\ ce-a c\zut Ceau[escu. prin bluza sub]ire.) Era Select. prin ‘77. acum câ]iva ani… e înc\ extraordinar! Am auzit c\ ai devenit critic de cinema. 5 ore [i 5 secole. pe lâng\ Statuia Aviatorilor. Mi-a trecut [i abia acum. dup\ ce-a plecat. dar abia acum sunt nevindecabil. Un ora[ întreg vrea s\ fie normal. [oferii. dup\ r\zboi». e obsedat [i înnebune[te 155 . dac\-i bun. dac\ e voie s\ vorbe[ti de minuni. dup\ copii [i rude. altul la Chicago [i unul mort în Liban) în generozitate [i într-o omenie calm\ [i monoton\. eram la prima terapie… (De ce ]i-a trebuit psihiatru?) Din cauza lui Stalin. de 7 ani încoace. ca prin minune. mi-a spus c\ n-am nevoie. nu-i meseria mea. el insista.în orice om. din cauza mea – Freud na cunoscut cazul meu. nu mai [tiu. – niciodat\ nu am în]eles de ce n-ai plecat de acolo… – Am avut un prieten. la Cinematec\. critica zicea s\ descriu foarte bine Bucure[tii. din cauza ta.

am trecut de {coala Iancului [i de Nôtre Dame. pân\ o s\ vin\ Salvarea. ca de obicei. peste um\rul ei. departe de Zid. la Biseric\. ca nebunii. ea a pl\tit cele dou\ pahare cu suc [i am coborât de pe esplanada Zidului spre Cinematec\. la noi toate revolu]iile trec pe la ICRAL – ]ineam la piept o saco[\ mare. am v\zut «Drumul spre stele»…) Nu cu mine. Luna trecut\. unde lucra de 15 ani. nu pot s\ le spun c\ nu [tiu. E singura solu]ie. e mult de mers. dac\ vrei s\ fii sincer. v\zând. la Arhiv\. acolo. un afi[ al «P\mântului» lui Dovjenko. se s\rea de la 114 la 210. vara e prea cald. 156 . îmi iau mai pu]in dac\ le spun ce-o s\ fie. s\ caut o adres\. încep s\ m\ întreb. normal.din asta. Mi se uscase gâtul. am cutezat s\-i pip\i. nenorocirea etern\ a Ierusalimului e ca [i a uli]ei infantile. nu îndr\znesc. c\ tr\iesc cu «nu [tiu» ca un agnostic. Ar trebui s\ pui un bilet. liber. eu n-a[ fi îndr\znit. – Gre[e[ti. mai erai în Bucure[ti când Nôtre Dame devenise Jdanov? (Nu…) Toate numerele caselor erau schimbate. n-am ma[in\. ca s\ m\ în]eleg cu [oferii le spun c\ sunt din New York. am luat-o pe Academiei. ne normaliz\m sau nu? Cobor la noi. pân\ la col]ul cu Franklin se ]in scai oameni care m\ întreab\ dac\ n-am de schimbat dolari. schelete de beton. logic. scrântit. e interesant. în limba rus\. cu 15 milioane de lei. ceva de Dresda în Pia]a Senatului unde era «Gioconda» (La «Gioconda». avea sta]ie la Mecet…) Iarna e prea frig. la poarta Cinematecii. sub ochii unui cinefil care intra. m\ cred str\in. am o mam\ care s\ a[teapt\ cu masa…» M\ cred. pe lâng\ fostul «Excelsior» («Modelul» cu Rita Hayworth…) Exact… ca s\ ajung la ICRAL – \sta nu-i un cinema. nu o voi dezv\lui. pe spate. oaz\ de inocen]\ într-o vale înverzit\. mie îmi tremurau picioarele mai r\u decât pe Academiei cu milioanele acelea strânse la piept. f\r\ ferestre. la noi. au r\mas neterminate blocuri enorme. – N-am vrut s\-]i spun decât c\ la Bucure[ti am descheiat primul nasture la bluza unei fete. în jos. de Via Dolorosa [i de El Aqsa. ziceam c-o s\ mi se fac\ r\u ziua în amiaza mare [i. pe Boteanu. catarama dur\ de sub bluza sub]ire. Era la Poiana }apului. o s\-mi fure banii. m-am dus s\-mi cump\r casa de la Stat. de nylon. mi se spune c\ sunt taxicoman. Care-i nebunia total\? Îmi place. {i fiindc\ Dumnezeu le vede pe toate. nu mai prinzi nic\ieri… – Nu în]eleg absolut nimic din ce-mi poveste[ti. Se poate înnebuni din dorin]a de a fi normal. S\pt\mâna trecut\ am luat-o de la statuia Pache pân\ sus la Mihai Bravu. acum Bulevardul Pache s-ar putea numi Labirint (Mai exist\ Labirint…? Tramvaiul 7 mergea pe Labirint. în zid [i s\-L rogi s\ fii s\n\tos. ce am pe fa]\. e a[ezat\ divin Cinemateca la Ierusalim. doar în îmbr\]i[area scurt\. (De unde ai bani ca s\ fii a[a?) Merg mult cu taxiul. eu nu mai pot s\ cobor pe strad\. «cât îmi ceri pentru un drum pân\ în Popa Nan. turi[tii nu alearg\ s-o vad\. ce se zice în America. m\rci. parcurile au devenit maidan.

n\scut [i crescut ca un târg la r\scrucea drumurilor comerciale. cea a copiilor revolu]iei. pornirea de a cataloga un material de altfel prea vast. în fa]a sarcinii de a schi]a o panoram\ a publicit\]ii bucure[tene contemporane. cât [i pentru anii ace[tia tranzitorii. Pân\ la ei. cel care a [tiut s\ se bucure de to]i [i de toate.FLORIN DUMITRESCU Un ora[ în reclame R Publicitatea este la origini oral\ [i în esen]\ citadin\: cea a telalilor. prea inform [i prea eterogen. a[adar. a fost înso]it de reclam\ ca de o fireasc\ [i permanent\ larm\ de fond. Figura crainicului ce-[i bate toba-ntre anun]uri. Telalii vechi [i noi Ajuns aici cu etalarea. iar nu ca un burg închis [i tem\tor de str\ini. prea împil\toare. a strig\torilor de bâlci ori de obor. pe cât posibil. Dar anii ’80 au trecut de multi[or [i. recunosc c\ am sim]it. o dat\ cu ei. când telalii vechi cedeaz\ locul celor noi. mai pu]in naivi. a unor eviden]e unanim admisibile. prea b\]oas\. în stil cu adev\rat postindustrial. pare s\ spun\ chiar prin denumire: bucuro[i de oaspe]i! Târgul Bucure[tilor. tenta]ia de care unii distin[i intelectuali dâmbovi]eni poate c\ n-ar fi sc\pat: aceea de a actualiza parafrastic glosarul din celebra schi]\ Mo[ii (tabl\ de materii). noi ce[tilal]i g\seam pricini de mirare [i amuzament în primitivele [i obsesivele 157 . a negustorilor ambulan]i ori statornici. dar n-avea s\ scape nici de tobele monotone ale discursului totalitar. mai pitoresc [i mai caragialesc ca însu[i originalul de acum un veac. de negustoreasc\ inspira]ie. e cea dintâi de la noi care se va educa. dar nu neap\rat mai persuasivi… Ultima genera]ie. [i moda de a râde neîncetat de ce-]i aduci aminte… Un sinopsis mai cu schepsis al publicit\]ii bucure[tene de azi î[i va re]ine. Va încerca mai degrab\ o selec]ie de stiluri [i tendin]e semnificative atât pentru paradigma de ora[-talcioc a Bucure[tiului. prea oficial\. s-ar potrivi mai degrab\ propagandei… Ora[ul nostru. sub cople[itoarea influen]\ a reclamei audiovizuale. mai tehnologiza]i. într-o list\ care ar fi ar\tat azi mult mai haotic. mai g\l\gio[i.

subsoluri dezolante [i rezerva]ii insalubre de beton. Dar cei mai temerari. unde pornesc s\rb\torile [i revoltele. omul nostru o vedea în ei tocmai acerba concuren]\…) [i c\ s-ar fi cerut s\ respecte în ei o faz\ de dezvoltare tehnic\ cronologic anterioar\. nu e în principal vina lor. locul unde se face politic\ [i nego]. 158 . cu care ]i-o destineaz\ presupusei tale fiin]e iubite. numite pie]e agroalimentare. unde parvenitul e mai respectabil decât muncitorul cinstit [i unde civiliza]ia se confund\ de fapt cu ]icnelile cele mai la mod\. cel mai bine vândut s\pun. Dar o pia]\ e. mai umil\ dar nu mai pu]in onorabil\. ei le sunt acestora creatori în sensul cel mai propriu al cuvântului). este proprietar de super-magazin (deci coleg de breasl\ cu tarabagiii… sau.strig\turi. de tradi]ie saturnalic\. spre periferii pierdute. f\r\ doar [i poate. în ciuda numelui ingrat [i a nesfâr[itelor glume pe care acesta le genereaz\ în fiin]a poetic\ [i «mitician\» a bucure[teanului. prin reglement\ri edilitare. o Pia]\ a Libert\]ii: buricul târgului. azi tot mai rare. me[te[ugarii-vânz\tori de m\r]i[oare. ci a ceau[istei sistematiz\ri tip ]arc… Dar la noi. cu care te îmbie s-o cumperi. ori ale cump\r\torilor de Sticle goale! Haine vechi!… Cât despre acel fistic-cacao-vanil al vânz\torilor de înghe]at\ – deja e doar literatur\… Tarabagiii aseptici Tarabagiii sunt azi [i ei mai t\cu]i. mai [tii?. totodat\ ponegrind-o. pe cele originale. pe care o tr\im cu bucuria primitiv\ a primenirii de prim\var\. cei mai «bucure[tene[te creativi» supravie]uitori ai tuturor planurilor de ghetoizare ale micului comer] urban sunt. Dac\ prezen]a lor nu cadreaz\ cu fasoanele de centru al capitalei. e o biciuire rodnic\. atari atitudini nu-s de mirare. mai ales de când peticul de galantar le este taxat ca ditai spa]iul comercial [i împins. primarul cel mai împotrivit micilor negustori din strad\. peste tot în lume. totodat\ zeflemisind-o chiar [i pe aceasta! E o ironie generoas\. O pia]\ nu poate fi ghetou sau lag\r. cei mai superbi. mai îngrijora]i. chiar cu mai mult spor decât acestea: e cazul s\punului turcesc Duru. mai serio[i. ale vânz\torilor de P\mânt de flori! Brânza-smântâna! M\turica-m\tura!…. a propriei îndeletniciri. în ora[ul unde camionagiii îi dispre]uiesc pe c\ru]a[i. de multe ori ironic. Pentru multe produse ale m\rcilor cunoscute exist\ sloganuri populare care dubleaz\. totodat\ ridiculizându-te ca mu[teriu. e o batjocur\ prietenoas\. e imposibil s\ nu te surprind\ strig\turile cu care-[i laud\ marfa. E de notat c\ George P\dure. Ghioceii de sub z\pad\ Mai exist\ azi în Bucure[ti strig\turi comerciale de tip folcloric: ele se pot auzi mai ales în talcioc [i mai rar în pie]ele unde vin ]\ranii. Nemaivorbind de inventivitatea artizanal\ [i onomaturgic\ ar\tat\ fa]\ de m\runtele f\pturi ale fanteziei lor (deopotriv\ ta]i [i na[i.

pe vremea [colii generale [i erau amândou\ legate de ceea ce se nume[te de obicei la noi «evenimente culturale»: era vorba o dat\ de spectacolele itinerante ale unui circ italienesc cu cort. nu-i nevoie de contracte.Toat\ îndr\zneala [i tot rafinamentul ironic din campaniile Diesel. De voie. nici de buget\ri. când consumatorul este mai pu]in sedentar ca-n epoca «stagn\rii». o special\ pentru b\ie]ii de pe 335… O modernizare a tradi]iei orale a vânz\torilor ambulan]i. nici de planuri de marketing: de ajuns ca tinerii animatori ai acestor posturi comerciale s\ fac\ dedica]ii muzicale [oferilor de pe liniile cu 159 . nu renteaz\ s\-l pânde[ti la el pe strad\. mediatic\. pân\ [i bonjuri[tii c\rora le pute balcanismul local r\mân neputincio[i. nu ]arcuri post-comuniste. Ea î[i propune (c\ci i se impune) s\ recupereze secolele de prelucrare colectiv\ care au dus la puritatea de cristal a crea]iei populare – prin eficacitatea retoricii [i a design-ului. Levi’s. un telal modern. ace[tia sunt persoane care detest\ cump\r\turile de la pia]\ [i care nu iau m\r]i[oare decât de la Fondul Plastic… Departamentul «Suflet Comer]» Cealalt\ latur\ a publicit\]ii. dar mai ales de nevoie. plaseaz\ generoase calupuri de publicitate. caracterizat\ prin a[a-zisa estetic\ industrial\. în contextul începutului de deceniu. în calitatea sa de proprietar al magazinului Gepa. ci. tipic\ mahalalelor de alt\dat\. euforicul «Compara]i [i cump\ra]i». De obicei. Benetton [i Swatch la un loc le po]i g\si în ajun de 1 Martie. devenit. dotate cu foarte bune radiouri [i difuzoare. s\-l ataci din mi[care. dimpotriv\. pe lâng\ cea folcloric\. este componenta modern\. spun Pie]e. [i persuasivul «Un pic mai bine pentru dumneavoastr\»… {i acum. Azi. [i alt\ dat\ de cele ale trupei }\nd\ric\. Stratagema e simpl\. de v\zut în curtea [colii pe cauciucuri uzate (de fiecare dat\ m-am l\sat convins). Singurele dou\ ocazii când am pomenit la mine în cartier anun]uri venind de la ma[ini cu megafon au fost h\t. printre «piesele» [i comentariile englezite. de vigoarea irezistibil\ a culturii populare revigorate). Cei care spun c\ românul nu are educa]ia publicit\]ii se în[eal\ amarnic. ar fi posibil\. prin studiul statistic economic [i psihologic al pie]ei [i. mai sus pomenit\. chiar un pionier al publicit\]ii de tip industrial. prin difuzarea mesajului pe canalele cele mai modernizate [i mai eficiente. {i pentru o astfel de vân\toare. a lansat dintr-o dat\ trei sloganuri fondatoare ale genului la noi: orgoliosul «Calitate înainte de toate». într-o rait\ prin pie]ele Bucure[tilor ([i când spun pie]e. se-n]elege: atunci. vr\ji]i poate [i ei de exuberan]a ora[ului ren\scut. cu Sânziana [i Pepelea. în acele zile. nu îns\ [i rentabil\. mai ales. Aici îi voi g\si [i un merit domnului P\dure care. sunt o capcan\ redutabil\. autobuzele DAF. to]i c\l\torii din ele ascult\ acele posturi de radio care-[i încep din zori programul de discotec\ [i care.

panourile cu reclame se-ntrec parc\ s\ compenseze senza]ia deprimant\ a v\g\unii metropolitane – cu imagini ale naturii în toat\ splendoarea ei. [i implicit de reclamele radiofonice. e cu serialele s\pt\mânii de la Pro TV. ale aspira]iei spre vacan]a în permanen]\ amânat\. spre deliciul lingvi[tilor. Uneori numele m\rcii este înso]it de sloganul «de semn\tur\». e foarte pu]in probabil s\ scapi de radio. c\ci negustorii din chio[curile refugiului sunt mari melomani (dac\ nu cumva a[teapt\ [i ei dedica]ii)… Dar sub p\mânt. mult mai specific [i mai spectaculos de a face reclam\. care ne propun altceva ce trebuie tr\it: «momentul». tocmai în cea[ca unde î]i ghice[te «ziua bun\» cafeaua Nova Brasilia. pe fundal. B\t\lii de uzur\ sau ac]iuni de comando 160 . Daewoo/ For]a tehnologiei.pricina [i se ob]ine o rela]ie de afaceri mai stabil\ decât multe altele bazate pe tone de hâr]og\raie. timonierul b\rbos ca un semizeu de la Assos ne-ndeamn\ la «tr\it legenda» cu. despre canapelele din piele. o panoram\ mediteraneean\ întrecut\ ca frumuse]e poate doar de peisajele cu subiect ecvestru propuse de Marlboro. bune dac\ «vrei s\ te invidieze prietenii». Iar. dar nu imposibil. Un petic de cer îi înv\luie [i pe tinerii motoriza]i de la L&M. ca [i alt\dat\. {i astfel afli despre «Paco-de-[oferi-[coal\» (o [coal\ de [oferi cu predilec]ie c\tre anastrofe). vara mai ales. de pild\. ce-i drept. bineîn]eles pe fundalul culorii heraldice a acesteia (în jargon publicitar. în sta]ii. ma[inile care erau deun\zi g\lbui Camel pot deveni pân\ mâine verzui Tuborg. Astfel. cel care trebuie s\ fie pe cât posibil scurt. c\ci acum î]i ]in companie afi[ele [i panourile din refugiu. autobuzele [i tramvaiele au alt mod. azurul cerului apare ca-ntr-un Magritte (cu nori[orii conformi). ale scurtului vis citadin boulot [i dodo. dar tu nu te mai plictise[ti la fel de r\u. A[a. imagini ale evad\rii. cu tot cu ziua [i ora difuz\rii… A[tep]i în sta]ie? Autobuzul întârzie. În sfâr[it. busstick sau chiar. prin inscrip]ionarea flancurilor [i a spatelui cu logotipul m\rcii de publicizat. Columbia Gold/ Greu f\r\ ea… Mai greu. în imperiul dezol\rii… … [i al regiei Metrorex. stickuire). programate de asemenea pe caroseria autobuzelor. pentru a putea fi citit în goana circula]iei: Tu [i Tuborg. se [tie. ori despre vodca «pentru oameni puternici»… Urm\re[te ma[ina aceea! Dar.

am spus. care contraatac\ mai nou [i pe câmpul de bleu (unde se înfrunt\ îndeob[te m\rcile de înghe]at\). ci unii prin]i[ori ai tehnologiei. numi]i printr-un soi de înclina]ie canibalic\ [i oameni-sandvici. pe trotuarul [i treptele pe care calc\ zilnic mii de c\l\tori (în sta]ia de metrou Dristor). dup\ un sezon plin de h\r]uielile g\lbui ale Kodak-ului. Nu-i ajung panourile. culori [i blazoane. Afi[eaz\-te cu mine Oamenii-afi[. [i chiar s\ cucereasc\ o ultim\. pe lâng\ care Lucky Strike sau L&M sunt doar ni[te vale]i de ro[u. dac\ vre]i. care [i-a plasat cunoscutul simbol heraldic al c\milei taman pe lampa galben\ a semaforului. Imposibil s\ scape aten]iei – a [oferilor. branduie[te) mânerele din autobuze. f\r\ mari opozi]ii. de Mirinda. de bandier\ transversal\ (pentru ini]ia]i. McDonald’s e un general ambi]ios [i inventiv. intangibil\ redut\ a propriet\]ii publice. îns\ experimentele respective se poate spune c-au dat gre[. iar turcoazul îi revine prin forfet lui Philips. convertit o vreme în clasicul simbol al McDonald’s-ului. indicatoarele [i firmele luminoase – de[i pe toate astea le posed\ din bel[ug. ba de vreun ziar ce urma s\ apar\. În aceast\ nemiloas\ gheril\ urban\. Ro[u-Împ\rat este «întotdeauna» Coca-Cola. când publicitatea aducea mai mult a exhibi]ie [i mai pu]in a viol. e al Camelului. p\durosul Tuborg suport\ cu t\rie atacurile unor pr\zulii 7 Up ori Fuji. de tonet\. apoi pe co[urile de gunoi (lâng\ Prim\rie). ba de vreun magazin ce urma s\ se deschid\ publicului. Portocaliul a fost capturat. cartelele de telefon. în timp ce negrul e al «adev\ratei cafele solubile». ca alde NEI. n-au prea avut succes la noi în ora[. au fost proiectate. M-ul din numele sta]iei Pia]a Roman\. de Assos [i Rothmans pe de alta… Cafeniul a fost cedat. Albastrul e disputat de Rodae [i Samsung pe de o parte. firma de calculatoare Optimus inscrip]ioneaz\ (sau.Una din cele mai ingenioase c\i de a se publiciza a fost g\sit\ de Camel. Pe fronturi secundare. asemeni vedetelor de la Hollywood. 161 . mai mult a[a. ori cel mult ca simple stileme nostalgice. Pe gama de verde. de zid orb. A trebuit s\-[i pun\ firma. iar firma de telecomunica]ii Ericsson. Xerox ori Macintosh (ultimul cu o sucursal\ excelent definit\ de un slogan-semn\tur\ ca la carte: Arexim/ Atât de simplu). Atari afi[e umane. a[a cum ne-am putea închipui. Tocme[te un tân\r bucure[tean s\ se plimbe cu un anun] ag\]at de gât [i spate [i fii sigur c\ ori î]i va trage chiulul exemplar. nici detergen]ii (cu barocele lor discursuri despre cur\]enia imaculat de pur\ a clarit\]ii limpezi). o lupt\ pe metri p\tra]i de panou. de Globo («café do Brasil») în favoarea lui Amigo (fost «[i e[ti ca nou». de tarab\… Galbenul. Nescafé. cel pu]in! Dar întreg ora[ul pare un front în care se-nfrunt\ cohorte de flamuri. banner…). [i ele semne ale unor timpuri trecute. «arcadele aurii» (doi cartofiori pr\ji]i stiliza]i). de dragul experimentului. actualmente «natur\ brazilian\»). pare-se. de tabl\ de chio[c. Albul sincerit\]ii [i simplit\]ii e al firmelor care pretind (cel pu]in…) c\ n-au nimic de ascuns: aici nu cosmeticele au suprema]ia.

nevoi [i inhibi]ii. Dar de ce s\ arunci banii a[a proste[te pe o reclam\ ce risc\ s\-]i fie negativ\. fie ele pungi. cu sau f\r\ emisie de coji de semin]e. cu gesturi de rebel cinematografic. asemeni Cenu[\resei. înfipte printre r\murele cu o preocupare mascat\ în nep\sare. în timp ce despacheteaz\ [i lanseaz\. iar saco[ele. to]i made in Beverly Hills [i fiecare «a piece of America». Marea parte a bucure[tenilor. se [tie. pe care în definitiv le reprezint\. orice gard viu se cere împodobit cu pahare de plastic sau carton. Reluându-mi discursul aplicat. de la Coca sau Mac. într-un soi de pars pro toto înjosit. înceteaz\ s\ mai fie ni[te bie]i rumâni am\r\[teni. sugruma]i de «ce s\-i faci» [i consola]i de «asta e». atunci când arunc\ ambalajul de Snickers [i cutia de Coca-Cola Light. stabilind propor]ii [i armonizând spa]ii (a[ spune chiar spa]ialit\]i. ori alte ambalaje ale diverselor produse [i deci ale diverselor m\rci. despre care obi[nuim s\ spunem eufemistic c\ sunt o p\tur\ social\ în plin dinamism. cu o dedica]ie pentru Gabriela Bidu & Co. iar Pro FM-ul – m\r]i[oarele cu sigla proprie. e micul mare beneficiu pe care li-l ofer\ tân\ra noastr\ economie de pia]\. împ\r]ind c\ciuli]ele care au ajuns de mare mod\ nu numai printre tineri. ca o nad\ artificial\. cu concursul acelora[i bravi cet\]eni. c\-]i va face mai mult\ anti-reclam\ decât un du[man dovedit. când e de ajuns s\-]i imprimi pe ni[te tricouri mai ac\t\rii. [i se preschimb\ în ni[te occidentali non[alan]i [i liberi. Dar pentru vreme urât\ exist\ de asemenea umbrele [i fulare. ci o asumare). sunt bune oricând (bune de inscrip]ionat. cu voluptate [i cu un oarecare sim] estetic înn\scut. ambalajul-feti[ care îi desemneaz\ (nu e o aruncare. iar orice grilaj oblig\ la completarea intersti]iilor sale cu ghemotoace varii de la pachete de ]ig\ri la croissant-e. la fel cum scuip\. turmentat [i repetitiv à la Andy Warhol. M\car atunci. s\ admitem ca materiale publicitare de un gen aparte chiar [i gunoaiele aruncate pe strad\. umplând goluri. dispu[i uneori chiar s\ pl\teasc\ ei în[i[i pentru a se ar\ta în lume astfel… brandui]i. ori î]i va sta cu amicii la taclale [i ]ig\ri la col] de strad\. au în ei nervul [i intui]ia unui artist gestual: ei arunc\ gunoiul cu gra]ie. vreau s\ zic). sticle (de plastic sau chiar de sticl\). ori pe foarte practicele [epcu]e – [i ai pe tot sezonul de var\ oameni-afi[ voluntari.)… Pentru c\ ei. ci o auto-exprimare. dac\ nu cumva – [i asta în cel mai bun caz – va lua o atitudine atât de zeflemitoare fa]\ de el însu[i. l\rgind discursul la extrem. cump\r\torul. nu o debarasare. Pro TV-ul a f\cut acela[i lucru mai din timp. înd\r\tnici 162 . la marele bal citadin: e momentul dezghioc\rii lor ritualice. Astfel. cutii. voi deduce c\ un ambalaj colorat func]ioneaz\ la noi în urbe nu doar cu scopul lui ini]ial de a atrage. Un carnaval de ]ipl\ Putem. ci î[i prelunge[te via]a mult timp dup\ consum. m\car atunci s\ se poat\ despacheta ei în[i[i de umilin]a acumulat\ în restul timpului [i s\-[i v\deasc\ splendoarea.ascuns în vreun b\rule]. cu dureri.

dar activi în promovarea pe toate c\ile a valorilor occidentale (m\ rog. a[a cum le în]eleg ei. farmecul. 163 . în definitiv. O anumit\ tensiune emo]ional\ – între marele bazar oriental care este Bucure[tiul în mod funciar [i micul Paris spre care tinde încontinuu.în colaborarea cu «Prim\ria Capitalei [i REBU». în entuziasmul lor de p\tur\ social\ purt\toare de progres)… *** Un popor de telali: ace[tia sunt bucure[tenii. asimptotic [i agonic – nu face decât s\-i creasc\. Ingenuitatea [i naturale]ea cu care abordeaz\ ei aceast\ îndeletnicire prin excelen]\ citadin\ – care este publicitatea – îi definesc [i îi disting de minune.

elanul meu de a descrie Bucure[tiul ca un spa]iu social sfâr[e[te prin descrierea lui ca un spa]iu electoral. organizat la sfâr[itul anului trecut într-o alt\ capital\: Stockholm. bucurându-se de asisten]a unui alt autentic prieten al României. Dar procesele electorale nu sunt procese extra-sociale. ales în iunie [i promovat cinci luni mai târziu în func]ia de prim-ministru. Temeiurile acestei legitimit\]i sunt de ordin în acela[i timp psiho-social [i electoral: fa]\ de principalul s\u competitor – fostul pre[edinte – pre[edintele proasp\t ales a ob]inut un surplus de voturi care a atins 9% la scal\ na]ional\ [i 25% la scala Capitalei. Din aceast\ inegalitate statistic\ s-a nutrit [i sentimentul bucure[tenilor Acesta este textul comunic\rii prezentate în cadrul colocviului dedicat mult încercatei noastre capitale. o diferen]\ de 3 la 1. urmare a acestei schimb\ri. bucuria nebunilor». Ambasadorul Suediei la Bucure[ti. m\rturie stând existen]a unui Comitet de Sociologie Electoral\ pe lâng\ Asocia]ia Interna]ional\ a Sociologilor. Singurul punct pierdut cu acest prilej de opozi]ie este noul primar general al Capitalei. Urmând exemplul dat de principalul nostru amfitrion. ci expresia în stil latin a unui legitim entuziasm de mas\. acesta nu a fost un acces de nebunie colectiv\. Ini]iatorul reuniunii a fost Raoul Granquist. în nota sa introductiv\. 164 . un nordic angajat cu o pasiune tot mai sudic\ în investigarea antropologic\ a meleagurilor dâmbovi]ene. a[ începe cu o zical\ româneasc\. ci de pre[edin]i [i. Între cele dou\ momente a survenit un eveniment perturbator: alegerile parlamentare [i preziden]iale care au avut loc în ]ara noastr\ în 3 [i 17 noiembrie. domnul Ragnar Angeby. Raoul Granquist. Purtat de aceste circumstan]e. Negând zicala. Ceea ce s-a petrecut la noi nu a fost o schimbare de domni. dar nu cu cea aleas\ de el. o imens\ rev\rsare de bucurie popular\ care a durat întreaga noapte dintre 17 [i 18 noiembrie în centrul Bucure[tiului [i mai cu seam\ în faimoasa Pia]\ a Universit\]ii. sub egida Consiliului Suedez pentru Planificarea [i Coordonarea Cercet\rii [i a Universit\]ii din Umea. profesor la acea universitate. A mea zice: «Schimbarea domnilor.PAVEL CÂMPEANU Spa]iul social S Textul pe care vi-l înf\]i[ez ast\zi aici seam\n\ destul de pu]in cu proiectul lui ini]ial.

agresiunea lor non-selectiv\. ci [i între cele dou\ date. un pas hot\râtor dinspre haosul pre-democratic spre dezordinea democratic\. preferin]a pentru aceast\ schimbare a fost de 3 ori mai puternic\ în Bucure[ti decât pe ansamblul ]\rii. Revolu]ia rus\ a fost revolu]ia Sankt Petersburgului. ducând de la luptele de strad\ la fiesta de strad\. locul geografic al singurei revolu]ii sângeroase din estul Europei la acel sfâr[it de deceniu. Bucure[tiul se conforma acelei regularit\]i istorice potrivit c\reia în momente de criz\ na]ional\ sau de seism social capitalele o iau înaintea ]\rilor c\rora le apar]in. [i deci c\ democra]ia opereaz\. Bucure[tiul nu s-a distan]at de România sub aspect politic numai în 1989 [i 1996. Tranzi]ia dobândea în sfâr[it un sens. Ova]iile lor se adresau deopotriv\ noului pre[edinte pe care tocmai îl aleseser\ [i probei palpabile c\ mecanismul electoral opereaz\. ci pentru c\ ei s\vâr[iser\ aceast\ schimbare pe care nu o impuseser\ prin sânge [i fl\c\ri ca în decembrie 1989. care se dovedise superioar\ celei a puterii de stat. era un semnal de alarm\: în decursul zilelor [i nop]ilor 165 . beneficiarul unui veritabil triumf electoral – 85% din voturi – lansa în acele tulburi ore apeluri repetate solicitând o protec]ie pe care nici popula]ia. ceea ce nu constituie nicidecum o premier\ în istoria vechiului continent: Revolu]ia francez\ a fost o revolu]ie parizian\. Refuzat\ de institu]iile statului al c\rui [ef formal abia fusese validat. împotriva locuitorilor Capitalei. La fel ca Var[ovia ori Praga în circumstan]e comparabile. Revolu]ia român\ avea s\ izbândeasc\ la Bucure[ti. în chiar inima ora[ului s-a înfiripat. protec]ia solicitat\ avea s\ fie ob]inut\ de dl Iliescu din alt\ parte – [i anume din partea minerilor. Revolu]ia ungar\ din 1956 a fost revolu]ia Budapestei. replica european\ la Pia]a Tien-An-Men – demonstra]ia de [ase s\pt\mâni din Pia]a Universit\]ii. Sim]indu-se amenin]at de o mi[care care p\rea s\ se transforme în r\zmeri]\. Astfel. Veni]i de la o distan]\ de sute de kilometri. dansau [i strigau în acea noapte inundând str\zile nu erau ferici]i pentru c\ pur [i simplu un nou pre[edinte lua locul celui vechi. Început\ la Timi[oara. impersonal\. Cum poate fi interpretat\ o asemenea diferen]\? S\ admitem c\ în genere o capital\ evolueaz\ mai repede decât ]ara – dar cu cât mai repede? Exist\ oare riscul ca aceast\ distan]\ admisibil\ s\ degenereze în alienare a Capitalei fa]\ de restul na]iunii [i s\ înlocuiasc\ supracentralizarea specific\ dictaturii printr-un soi nou de centralizare democratic\? {i pentru a imprima discu]iei o not\ mai concret\: de unde provine. în cazul nostru. în aprilie 1990. Femeile [i b\rba]ii [i mai cu seam\ tinerii care cântau. A[a cum men]ionam. Asincronismul Capitalei cu ]ara avea s\ degenereze în antagonism de la o zi la alta. pre[edintele Iliescu. nici armata – [i cu atât mai pu]in «majoritatea t\cut\» a bucure[tenilor – nu se precipitau s\ i-o ofere. ci prin for]a votului lor. Omenirea p\streaz\ înc\ în memorie imaginea Bucure[tiului incendiat. aceast\ considerabil\ distan]\? Evident.c\ au avut un cuvânt greu de spus în peripe]iile acestor alegeri. alegerile din noiembrie ‘96 nu reprezint\ prima împrejurare care a scos la iveal\ o astfel de diferen]\ – mai ales în ultimii 7 ani.

dar pe o cu totul alt\ baz\. În mod normal. ci disimilaritatea. ea nu se mai exprim\ prin gestica violen]ei. acest conflict dobândea primele caracteristici ale unui r\zboi civil. ci o oboseal\ a acomod\rii din partea ]\rii. Substan]a acestei deosebiri a constituit-o atitudinea fa]\ de putere. ci [i o victorie politic\ a Bucure[tiului asupra României. Dup\ Erving Goffman (La mise en scène de la vie quotidienne. violen]ele anti-populare ale minerilor vesteau transformarea dezarticul\rii dintre ]ar\ [i Capital\ în conflict. în cel mai r\u caz. Progresul în convergen]\. ]ara [i Capitala continu\ s\ aib\ comportamente politice distincte. mai mult decât vizibile pe str\zile ei. Asimilarea acestei imigra]ii reclam\ succesiunea câtorva genera]ii. Ne afl\m deci în lunga etap\ echivoc\ în care urbanizarea popula]iei rurale se manifest\ ca ruralizare a a[ez\rilor urbane – o stare de fapt cu profunde repercusiuni pentru via]a cotidian\ a Capitalei. comportamentul electoral este activat o dat\ la 4 ani. aceste amenin]\toare premise nu au ajuns s\ se împlineasc\ [i r\zboiul civil. Incapabil s\ î[i exercite monopolul fundamental al violen]ei legale. Din fericire. aceste alegeri nu au prilejuit numai victoria fostei opozi]ii asupra fostei puteri. inclusiv cele ale Capitalei. dup\ 6 ani.de 14-15 iunie 1990 ace[ti mineri – ori fal[i mineri – reprezentau ]ara iar victimele lor întruchipau o capital\ rebel\. Un simbol al acestei din urm\ victorii este promovarea primarului general al Capitalei în func]ia de prim-ministru al guvernului. ca atare deosebirea dintre op]iunile politice poate fi privit\ [i ca o expresie particular\ a deosebirii dintre cultura urban\ [i cea rural\. o semnifica]ie exclusiv politic\. Aproape jum\tate din popula]ia României continu\ s\ tr\iasc\ la ]ar\. nu indic\ o evolu]ie a bucure[tenilor spre acomodare. Astfel. statul îl transfera minerilor sub forma unui monopol al violen]ei. ilegal. iar esen]a ei nu mai const\ în incompatibilitate. men]ionatul progres în convergen]\ are [i valen]ele unui progres în urbanizare. De aceea. cu o înclina]ie mai accentuat\ spre acomodare din partea ]\rii [i spre împotrivire din partea Capitalei. dar legalmente tolerat în virtutea imunit\]ii asigurate purt\torilor s\i. Dar de o jum\tate de secol str\zile marilor ora[e. în România. Deosebirea dintre Capital\ [i restul ]\rii pare s\ fi atins un stadiu în care eventuala lor alienare poate avea. Opunând violen]ei civile o alt\ violen]\ civil\. De Minuit. ci prin gestul op]iunii electorale. La izvorul acestei distinc]ii nu se mai afl\ conflictul. sunt literalmente inundate de torentul unei neîntrerupte urbaniz\ri incomplete. pe cât\ vreme urbanitatea este a[teptat\ s\ modeleze via]a de fiecare zi în detaliile ei aparent cele mai insignifiante. ci un anume tip de convivialitate numit în genere urbanitate. care îi absoarbe f\r\ a-i asimila pe nou-veni]ii de provenien]\ rural\. ci în inegalitatea preferin]elor pentru democra]ie. Ed. început în fapt pe str\zile Bucure[tiului. semnalat de recentele alegeri. a fost evitat. Victoria electoral\ a opozi]iei a fost cea mai categoric\ în aproape totalitatea marilor ora[e. 1973) urbanitatea ar consta cu prec\dere în reglarea informal\ a contactelor fugitive care se 166 . Urm\rind s\ pun\ cap\t violen]elor anti-guvernamentale. Urbanizarea nu aduce cu sine în primul rând un anumit comportament electoral. Acum.

ori de curtoazia aristocratic\ medieval\. ca polite]e a str\zii. suntem nevoi]i s\ constat\m c\ urbanizarea a influen]at mai profund primul dintre aceste comportamente decât pe cel de al doilea. Mai toate aceste ma[ini nu se g\seau acolo înainte de 1989 – ceea ce înseamn\ c\. alimentat\ de vechi tradi]ii. traficul auto mi se pare în acela[i timp înc\rcat cu sugestive conota]ii simbolice – dintre care notez: 1. cei mai mul]i dintre proprietarii lor sunt conduc\tori auto de dat\ recent\. ale c\ror trasee se întâlnesc întâmpl\tor. Polite]ea str\zii este o strategie orientat\ spre ordonarea unor contacte care. Traficul auto reprezint\ unul dintre aspectele cele mai relevante ale scenariului care se desf\[oar\ zi de zi pe str\zile acestui ora[. dar nu [i a suprafe]ei adecvate unei circula]ii auto normale. 2. o nedorit\ contribu]ie revine metamorfozei func]ionale a trotuarelor. respectiv de urbanitate. A[a cum poate remarca orice observator. Pe lâng\ aportul consistent la atmosfera haotic\ a Capitalei. inseparabil\ de civiliza]ia modern\. La aceast\ regretabil\ stare de lucruri. ar descoperi cu uimire fluxul neîntrerupt al ma[inilor care se scurge anevoie pe acelea[i str\zi. purtând în memorie str\zile pustii [i înecate în bezn\. Spre deosebire de familiaritatea rural\. Un vizitator str\in care ar reveni la Bucure[ti dup\ 7 ani. rata accidentelor auto este incredibil de ridicat\. Tranzi]ia a produs o cre[tere enorm\ a num\rului de ma[ini.înfirip\ în aria ora[elor între persoane necunoscute unele altora. Acest mod de reglare spontan\ are la baz\ polite]ea. contactele de acest fel care au loc pe str\zile Bucure[tiului nu par excesiv înc\rcate de polite]e. din pricina efemerit\]ii lor. folosirea ma[inilor «proprietate personal\» era interzis\ dou\ duminici pe lun\ [i întreaga iarn\ dup\ c\derea primei z\pezi. reprezint\ o crea]ie cultural\ colectiv\ care nu d\ înc\ tonul dominant al peisajului oferit de str\zile bucure[tene. Supradimensionarea circula]iei auto este un simbol ostentativ al rupturii efective cu dictatura stalinist\. au mai vagi caracteristici de rela]ii umane decât de simple intersect\ri fizice. 167 . Acest fapt este simbolul propag\rii unui nou mod de via]\ – [i în acela[i timp o alt\ explica]ie pentru frecven]a exorbitant\ a accidentelor de automobil. Sub vechiul regim densitatea automobilelor private era printre cele mai sc\zute din Europa. Str\zilor grav denivelate [i supra-aglomerate li se adaug\ un straniu daltonism contractat de majoritatea bucure[tenilor: atât conduc\torii auto cât [i pietonii disting cu greutate între culoarea verde [i culoarea ro[ie a semafoarelor. Ele nu mai asigur\ un parcurs ferit de amenin]\ri pentru mersul trec\torilor – ci ofer\ un spa]iu ilegal [i gratuit de parcare a mii de ma[ini [i totodat\ un ad\post pentru puzderia de tarabe deschiz\toare ale drumului c\tre visata economie de pia]\. urbanitatea. cod al ierarhiz\rii rangurilor nobiliare [i al diferen]ierii între sexe. Comparând felul cum se poart\ locuitorii Capitalei în fa]a urnelor de vot [i felul cum se poart\ unii cu al]ii. Consecin]ele sunt tragice: propor]ional cu num\rul ma[inilor. pân\ una-alta. benzina era practic ra]ionalizat\ [i de o calitate foarte îndoielnic\.

cu b\trânele ma[ini supra-uzate nu are [anse s\ diminueze amenin]\rile generate de traficul bucure[tean. ci [i pentru iluziile lor despre mersul pe potecile istorice necunoscute ale tranzi]iei. 168 . în sfâr[it. dar [i apreciat ca o virtute. Din acest unghi. acest trafic este totodat\ un simbol al economiei subterane [i al ponderii ei în România acestui sfâr[it de veac. traficul auto se prezint\. locuitorii Bucure[tiului transfer\ lipsa lor de simpatie fa]\ de legi. diviziunea crescând\ dintre pietoni [i conduc\torii auto este un simbol al principalului obstacol cu care are de furc\ tranzi]ia: obstacolul unei noi forme de injusti]ie social\. În calitatea lor de înainte-merg\tori ai societ\]ii. Caracterizat prin astfel de tr\s\turi. ap\s\toare pentru marea majoritate. dar nu în cele din urm\. începând cu cel al activit\]ii productive. Cre[terea exploziv\ a circula]iei auto are diferite surse. Alian]a malefic\ dintre starea str\zilor. Oricine poate obiecta: asemenea noxe nu bântuie numai în Bucure[ti. un mecanism [i un simbol al st\rii haotice care st\pâne[te societatea româneasc\ în aceast\ perioad\ a istoriei sale. starea ma[inilor [i proasta calitate a carburan]ilor transform\ circula]ia auto într-una din principalele surse de poluare a Capitalei [i într-un simbol al indiferen]ei oficiale fa]\ de morbiditatea alarmant\ care bântuie Bucure[tii. Nivelul la care ar urma s\ se petreac\ aceast\ muta]ie este cel al valorilor: condamnat formal ca un delict sub stalinism. ori numai în estul Europei – ceea ce ne conduce la o problem\-cheie a a[anumitei tranzi]ii: de ce ne-am str\dui noi. tranzi]ia apare ca încercarea de a înlocui formula stalinist\ a unei injusti]ii sociale conspirative printr-o formul\ nou\ care transform\ injusti]ia social\ într-un ostentativ spectacol zilnic. Traficul auto în cre[tere nu este stânjenitor numai pentru mersul pietonilor pe str\zi. 4. dintre care una câtu[i de pu]in neglijabil\ este contrabanda cu ma[ini vechi furate din ]\ri vestice. ca un simbol al transplant\rii disfunc]ionale a unor modele occidentale. Adoptarea neproductiv\ a unor asemenea modele se extinde de la mecanica auto la mecanismele economiei de pia]\. 6.3. dar pe care noi izbutim s\ le agrav\m? 7. accesul privat la o via]\ îmbel[ugat\ trebuie acum s\ fie nu numai tolerat. ori numai în România. neroda]i. {i. Întâlnirea noilor conduc\tori auto. 5. de norme [i de reguli din domeniul circula]iei stradale în multe alte domenii. s\ asimil\m modelul occidental începând cu noxele de care el însu[i nu izbute[te s\ se vindece. est-europenii. sub o inciden]\ mai larg\. Starea haotic\ a str\zilor reprezint\ un simptom. Dar hr\nit din bel[ug cu vechi ma[ini furate.

ALEXANDRU BACIU Bucure[tiul tragic T 7 martie 1977 Cum a[ putea cuprinde în cuvinte ce mi-a fost dat s\ tr\iesc în aceste ultime zile de groaz\? Când s-a produs cataclismul n-am priceput prea mult. s-a întrerupt televizorul. I-am condus mai departe pân\ la sta]ia de autobuze din fa]a spitalului Col]ea. – Doamne. S-a stins brusc lumina. De acolo. N-a trecut mult – s\ fi fost orele 23 – [i prin întunericul de afar\. Cartea Româneasc\. spre blocul unde locuia Nardi (Shifer). Nu m-am gândit c\ s-ar mai putea repeta cutremurul [i. Atunci am în]eles adev\rul. i-am condus spre casa lor. în curs de apari]ie la Ed. în bezna aceea str\b\tut\ doar de pâlpâirile timide ale lanternelor [i lumân\rilor. nu voi uita niciodat\ clipa aceea – m-am uitat spre cl\direa Muzeului or\[enesc. din blocul Eva. cu sclipirile sticloase ale stelelor. dar nici atunci nu am priceput prea bine. am c\utat [i am g\sit ni[te lumân\ri [i am continuat «s\ facem ordine» în odaie. au venit la noi bunii prieteni Mircea Alexandrescu [i so]ia sa. însp\imânt\torul adev\r! {i m-a ]intuit spaima. cu o lantern\. Ne-a spus c\ în ora[ este dezastru. Dar tot nu am în]eles. foarte aproape de noi. Ne-au spus [i ei c\ în ora[ este pr\p\d. Peste pu]in timp a venit la noi criticul de art\ Radu Ionescu. se pr\bu[iser\ mai multe blocuri. a c\rui mam\ locuie[te deasupra noastr\. C\tre miezul nop]ii. ne-am întors acas\ prin întunericul str\b\tut de luminile isterizante ale ma[inilor. am început Din volumul Amintirile unui secretar de redac]ie. N-am v\zut decât cerul. la lumina obosit\ a câtorva lumân\ri pe care le aveam în cas\. Cu mult\ greutate se mai putea înc\ circula [i în scurtul drum de la spitalul Col]ea pân\ la noi acas\ am observat c\ se pr\bu[iser\ mai multe blocuri mari din apropierea locuin]ei noastre. Mi s-a p\rut c\ în Pia]a Rosetti. cumplitul adev\r. 10 martie 1977 În noaptea aceea blestemat\ de 4 martie. aici – ani [i ani – am dep\nat atâtea gânduri [i acum câteva ore îi auzisem vocea împov\rat\ de disperare. îns\ asta nu mi s-a p\rut semnificativ pentru propor]iile dezastrului. spre etajul unde se afla apartamentul lui. 169 .

{i acum nu mai existau blocurile Scala. pentru un bucure[tean. Dac\ e posibil s\ nu mai aud\ nimic despre urm\rile tragice ale cataclismului. Aici am crescut. 14 martie 1977 De la am\râta mea locuin]\ din strada Caimatei pân\ la redac]ia revistei Secolul 20 (pe Calea Victoriei) unde lucrez de zeci de ani. a soarelui torid de var\ [i a toamnei pline de reverbera]ii melancolice. Perimetrul acesta central al Capitalei. evitând 170 . Cuno[team str\zile pe care le str\b\team sub aura tuturor anotimpurilor: a gerului sticlos de iarn\. s\ se claustreze în «mica lor stabilitate». – socotit [i el unul din pionierii teatrului absurd – are o pies\ intitulat\ Mica noastr\ stabilitate. o durere sau o bucurie. în loc s\ stea în camera lui. unde putea sc\pa? Sau pe familia Caraion s\ nu se duc\ la familia Petroveanu. «Înainte». în blocul din strada Bibliotecii. Wilson. Doar mun]i de ruine sub care mai pâlpâia poate o f\râm\ de via]\ marcat\ de spaima mor]ii. Variam pu]in drumul ca s\ înl\tur o fals\ impresie de monotonie. f\când parte din mine însumi. care s-a pr\bu[it? Sau pe so]ii Gafi]a s\ mai întârzie câteva minute s\ ajung\ aici. ani [i ani. însemna mult mai mult decât un reflex condi]ionat. în strada Brezoianu nr. de care eram foarte ata[a]i. ne-am dus spre blocul unde st\tea. a mângâierii proaspete a prim\verii. În drum spre redac]ie sunt obligat mereu s\ trec prin zonele cele mai afectate de cataclism. Acum ard mai multe becuri. Destinele noastre se confund\ cu ora[ul în care tr\im. prin aceast\ zon\. – a trebuit s\ str\bat zona central\ a ora[ului de mii [i mii de ori. nici sora so]iei mele. acolo unde [i-a g\sit moartea? Sau pe marele actor Toma Caragiu s\ alerge pe scara unde s-a pr\p\dit. Dun\rea. Casandra [i atâtea altele. aici de fiecare loc ne leag\ o amintire. Cu toate riscurile. Peisajul cotidian a devenit lugubru. Incredibil ce ne-a fost dat s\ vedem. nou\. mul]i au socotit «util» s\ se retrag\. negre [i hâde ale ferestrelor. Rar. Dar cine le poate explica pe deplin? Ce Pythie modern\ ne-ar fi putut sf\tui în n\prasnica noapte de 4 martie? Ce gând din zona tenebrelor l-a îndemnat pe scriitorul Ivasiuc s\ dea un telefon atunci de la intrarea blocului Scala. în noaptea de co[mar. am pornit din nou spre centrul ora[ului. Nestor. Toate obliga]iile profesionale ne-au purtat zilnic. parc\ înc\ însp\imântate. ispita de a urca pe firul necunoscut al destinului nu este mai acut\ ca pentru seara de 4 martie. dar o mul]ime de blocuri avariate privesc cu uit\turile goale. Târziu. Witckiewicz. peisajul devenindu-mi de o familiaritate pe care o ignoram. st\zile erau slab luminate din motive economice. în cl\dirile evacuate sclipe[te tem\tor câte o lumini]\. celor care trecusem de mii de ori pe str\zile acelea ale Bucure[tiului! Ele se identific\ indisolubil cu fiin]a noastr\. 8 aprilie 1977 Centrul Bucure[tiului este jalnic. unii au r\mas pentru c\ nu au avut unde s\ se duc\… 10 aprilie 1977 Un mare dramaturg polonez. pentru cel care s-a n\scut aici. Dup\ cutremur. s\ nu mai [tie nimic despre el. unde de asemenea fuseser\ invita]i? Ca niciodat\.7: am g\sit un munte de ruine… Spre diminea]\.s\ d\m telefoane la rudele [i prietenii no[tri: n-au r\spuns nici Nardi.

St\m acum în birourile revistei Via]a Româneasc\. vecin\ cu disperarea. Suficient ca s\ intensifice spaima care colc\ie în noi. Cea mai mic\ cl\tinare a pardoselei preludeaz\ parc\ un nou seism. – a celor mai mul]i. sub semnul barbar al absurdului – am devenit dintr-odat\ actori… 21 aprilie 1977 Ast\-noapte a fost un nou cutremur. un soi de lehamite ca s\ lup]i pentru ea. fire[te. care a pus un fel de z\gaz. atunci când pur [i simplu nu suntem obseda]i de team\. ce a durat numai câteva secunde în Bucure[ti. Caut totu[i s\ dau no]iunii de «normal» un con]inut. Totul contribuie s\-]i lase un gust amar de via]\. Lupt împotriva acestor obsesii [i nu reu[esc… 171 . în «contra-tur\» cu personalul acesteia. împov\rat de tot ce ne-a v\duvit cutremurul din 4 martie.chiar pe acei care puteau fi «propagatori» – voluntari sau involuntari – a tot ce avea «iz de seism». {i asta. în Bucure[tiul atât de îndr\git. ca s\ ne am\gim. dar nu putem trece totdeauna «pe trotuarul cel\lalt»? *** La redac]ie. în rutina zilnic\. Ele fac parte din noi [i amintirea lor obsesiv\ ne provoac\ o cumplit\ angoas\. 4 mai 1977 E ceva de provizorat care plute[te permanent în via]a noastr\. în numele vie]ii. într-un ritm sincopat. care s\ m\ scape de alunecarea pe panta disper\rii. totul parc\ e centrifug. improviz\m. Tr\im de azi pe mâine. acelora care intraser\ oarecum în reflexele noastre cotidiene. F\r\ s\ vrem. «care trebuie s\ continuie»! Fire[te. unul peste altul. sinuos. întrun cotidian [i a[a populat de prea multe umbre din cauza regimului în care tr\im. în sufletul nostru. Cum observa foarte bine zilele trecute Ana Blandiana într-un articol: unii din noi am devenit din spectatori actori ai seismului. pe care nu reu[im s\ le g\sim. O atmosfer\ de nesiguran]\ acut\ ca în timpul r\zboiului. evacuându-ne pe noi din od\ile spa]ioase [i elegante unde lucram. Ca ni[te straturi de bezn\ – mereu [i mereu altele – care se a[tern. C\ut\m certitudini. Ca un pustiu crescând mereu în jurul nostru. 15 aprilie 1977 Ceea ce-i cumplit de greu este s\ ucidem în noi imaginile celor ce ne-au fost dragi. Via]a continu\ în capitala ]\rii. întortocheat. Personalul Uniunii Scriitorilor s-a mutat din cl\direa de pe [oseaua Kiseleff – care a fost avariat\ – în localul din calea Victoriei. de barier\ la tot ce voim s\ înf\ptuim.

Ulysse de Marsillac acord\ o mare aten]ie armatei moderne. apoi la Facultatea de Litere. Împ\timit c\l\tor. memorialisticii de voiaj. publicat la Bucure[ti în 1859. Enric Winterhalder sau Frédéric Damé. În 1861 fondeaz\ gazeta bis\pt\mânal\ La Voix de la Roumanie ce va ap\rea pân\ în 1866. între 1868 [i 1870 este redactor-[ef pentru Le Moniteur Roumain iar din 1870 pân\ în 1876 editeaz\ Le Journal de Bucarest. cu prec\dere. menit s\ aib\ audien]\ atât la editorii din ]ar\ cât [i la c\l\torii afla]i în tranzit ori la comunit\]ile str\ine din Capital\. Angajat. el s-a dedicat. S-a avântat [i în cercet\ri de mai mare anvergur\ precum Histoire de l’Armée Roumaine (Bucarest 1871) care este prima sintez\ de acest fel dup\ savanta scriere a lui Nicolae B\lcescu Puterea militar\ la români. pasiuni [i abilit\]i ca [i Carol Wahlstein. Dar prodigiosul editor nu s-a limitat doar la gazet\rie ci a avut [i ambi]ii [tiin]ifice. la început. presa. dornic s\ cunoasc\ toate aspectele vie]ii din ]ara de adop]iune. sigur\ [i recompensat\ dar obscur\ [i nespectaculoas\ – el sim]ea chemare pentru o activitate mult mai important\: aceea de a face cunoscut\ noua sa patrie restului Europei. Informa]iile sale deveneau un util material pentru orice turist str\in ajuns pe t\râmurile noastre. la a c\rei reorganizare [i dezvoltare era el însu[i martor. în general. era avid\ de [tiri. tân\rul Ulysse de Marsillac nu se mul]ume[te doar cu o carier\ pedagogic\. contemporan\ lui. d\ m\sura vastelor sale cuno[tin]e literare [i a extinselor sale lecturi. Iar Ulysse de Marsillac [i-a dat seama de necesitatea furniz\rii de informa]ii direct de la surs\ printr-un periodic redactat într-o limb\ de circula]ie. Era exact epoca deschiderii acestor «por]i ale Orientului» spre lumea larg\: revistele ilustrate se interesau tot mai mult de aceste zone aparent periferice ale continentului. În volumul Leçon de Littérature. ca profesor la Colegiul Na]ional [i la {coala Militar\ din Bucure[ti. Ulysse de Marsillac (1821-1877) p\r\se[te pentru totdeauna Fran]a natal\ [i se stabile[te în România la 1852. Henri Trenk.ADRIAN-SILVAN IONESCU Un cronicar al timpului s\u: Ulysse de Marsillac U F\când parte din aceea[i familie de intelectuali str\ini cu multiple cuno[tin]e. Majoritatea articolelor cu acest 172 .

f\r\ un cui. apoi un fel de tremolo care se termin\ cu un fel de lung suspin. este un lucru impresionant [i straniu. istoria c\ hainele supliciatului apar]ineau c\l\ului?» În multiplele sale c\l\torii. câteva cepuri de lemn le ]in locul. ochii lor str\lucesc în z\pad\ [i boturile surescitate sufl\ turbate în urma c\ru]ei. m\runtaiele ]i se r\sucesc. Aceast\ cutie era a[ezat\ pe patru mici ro]i poligonale. de Ulysse de Marsillac. pipernici]i. Nu ne poveste[te. locurile de distrac]ii. plin de culoare. o bonet\ scund\ din blan\ de miel sau un mare sombrero de fetru negru garnisit cu lungi panglici în culori vii completeaz\ acest costum mai mult ciudat decât gra]ios. v\ cere un bac[i[. întregul corp caut\ un echilibru pe care nu îl g\se[te. comercial [i educa]ional. Pentru a-[i însufle]i caii surugiii folosesc rar biciul. Vaporul pe Dun\re. urletele lupilor acompaniaz\ câteodat\ strig\tele surugiilor. Ulysse de Marsillac a avut posibilitatea s\ admire pe bravii surugii [i costumul lor specific. Notes de Voyage (Bucarest 1869) [i Guide de Voyageur à Bucarest (Bucarest 1877). f\r\ o ferec\tur\. Pacientul se chirce[te în fân [i se prinde bine de loitre iar patru cai urâ]i. La cap\tul unei ore o durere puternic\ î]i cuprinde [alele. În timpul iernii. sistemul administrativ. cu har [i dragoste. ni[te pantofi de piele f\r\ tocuri. cusut\ cu m\rgele albe.» 173 . capul ]i se învârte[te. [i când te sim]i purtat într-o curs\ vijelioas\. Era umplut\ cu fân. Traseul str\b\tut în precara c\ru]\ a Serviciului Telegrafelor [i Po[tei direct peste câmpurile desfundate – c\ci un drum anumit nu exist\ înc\ – prilejuie[te autorului pasaje memoriabile. Noaptea. Nu se moare totdeauna dup\ acest supliciu. Costumul lor se compune dintr-o vest\. ca un divertisment alin\tor. vag. Atunci. Ei se mul]umesc a scoate strig\te cu totul s\lbatice. Este mai întâi o not\ foarte ascu]it\ pe care el apas\ cu putere. tor]ionarul. plasticienii. [i anun]ându-v\ c\ a]i ajuns. dar neobosi]i. societ\]ile [tiin]ifice [i artistice. Ar fi bine s\ îi da]i. peste r\d\cinile de pe pârloag\. mai asem\n\tor visului decât realit\]ii. Dac\ lucrul dureaz\ dou\ ore începi s\ î]i aminte[ti. de torturile din Evul Mediu [i. c\ru]a de po[t\ [i sta]iile ei. care îi deta[a dintre ceilal]i locuitori ai satelor sau ai periferiei ora[elor ca pe ni[te fan]i locali. În primul moment e[ti n\ucit. O cing\toare îngust\. oare. în galop întins. hanurile. mândri [i îndr\zne]i: «Sunt curio[i de observat ace[ti po[talioni români [i era o stranie idee a unui pretins reorganizator care dorea s\ le îndep\rteze aspectul na]ional pentru a-i transforma în po[talioni francezi. peste asperit\]ile drumurilor. când auzi aceste strig\te în singur\tatea câmpiei sau repetate de ecourile mun]ilor. de cai înnebuni]i. vreau s\ zic. pline de umor: «Imagina]i-v\ o cutie trapezoidal\ de lemn. po[talionul (…) vine la dumneavoastr\. le înconjoar\ mijlocul de dou\zeci sau treizeci de ori. actorii [i cânt\re]ii î[i g\sesc locul în paginile scrise. ai cere s\ fii întins pe [evalet sau s\ înghi]i plumb topit. abundent g\it\nate cu ro[u [i cu albastru. peste f\ga[e.subiect au fost adunate în volumele De Pesth à Bucarest. un pantalon [i jambiere de lân\ alb\ sau brun\. cu un dulce surâs. expozi]iile. hotelurile [i restaurantele. Marele lux era de a avea mult fân. Ni[te jartiere decorate cu m\rgele [i ciucuri de lân\. mi[c\ din loc [ubredul vehicul care salt\ peste pietrele str\zilor. peste podurile de lemn f\cute de ]\rani [i care consist\ dintr-un bra] de pomi pu]in ciopli]i aruncat de-a curmezi[ul unui râu.

am v\zut ]igani care p\reau sco[i dintr-o acvaforte de Callot [i scene rustice amintind chermezele [colii flamande. Un salon din Bucure[ti seam\n\ foarte mult cu un salon din Paris. Szathmari. cu g\itane negre. Am v\zut tinere fete. Szathmari s\[i caute modelele. unor obiceiuri care se transform\ [i unor pitore[ti costume care fac loc fracului uniform al civiliza]iei moderne. acest acoper\mânt de cap pitoresc [i comod. precum dl. de elocven]a ei atunci când înso]e[te [tiri despre evenimente de mare importan]\ [i-l ajut\ pe cititorul pasionat s\ cunoasc\ lumea c\l\torind. Szathmari se ocup\ în acest moment cu strângerea tuturor elementelor pentru un album destinat s\ p\streze amintirea unor clipe care dispar. Unul dintre ace[tia a fost Carol Szathmari. Ulysse de Marsillac nu uita s\ salute apari]ia (sau reapari]ia) unor reviste ilustrate sau s\ deplâng\ dispari]ia altora. printre ]\rani [i oameni din popor iar arta n-a pierdut nimic coborând astfel în aceste zone. de sub care ies. minunate în c\m\[ile lor cusute cu aur [i cu flori în p\r. împ\rt\[ind cititorilor bucuriile [i tr\irile estetice pe care i le produseser\ operele unor plasticieni de marc\. p\stra]i strig\tele surugiilor. declam\ posterit\]ii chipurile [i obiceiurile secolelor ce se duc. autorul pledeaz\ pentru p\strarea tuturor formelor. P\stra]i-le.» Con[tient de valoarea de mesaj a imaginii. de asemenea.Con[tient de valoarea tradi]iei prin care este atestat\ originalitatea unui popor în contextul interna]ional al unui secol aflat în plin proces de modificare. l\sa]i-le aceste aluri care nu sunt lipsite de gra]ie [i de mândrie [i pe care un pictor sau un poet le admir\ cu pasiune. Nu îi împopo]ona]i cu fracul strâmt [i ridicol al greoilor no[tri po[talioni. Numele s\u apare adesea în paginile ziarelor franceze îngrijite de Ulysse de Marsillac în articole ample sau în noti]e fugare ce anun]\ fie sosirea sau plecarea pictorului într-un lung voiaj prin ]ar\ sau peste hotare. prin ]inuturi îndep\rtate f\r\ a-[i p\r\si comodul fotoliu de acas\.» De la memorialul de voiaj la arta documentaristic\ a pictorilor c\l\tori nu este decât un pas. El le-a g\sit în mahalale [i la ]ar\. cu mintea [i cu ochiul. Jurnal Universal de la Bucure[ti. ori Illustra]iunea. l\sa]i-le pantalonii à la zuav de lân\ cafenie sau alb\. Avem sub ochi primele pagini din aceast\ curioas\ galerie [i credem c\ nu vom fi fal[i profe]i prezicându-i un mare succes. L\sa]i-le c\ciula. De aceea nu acolo s-a dus dl. înc\ nealterate de moda european\: «De amorul artei. a[a cum au fost Icoana Lumei de la Ia[i. (…) Pictorii poe]i. fie apari]ia unui fascicol de plan[e cu peisaje. costumul. Moravurile autohtone [i costumele na]ionale au disp\rut din clasele înalte ale societ\]ii. Iar Ulysse de Marsillac a [tiut s\ o aprecieze [i s\-i releve calit\]ile în articolele sale. ultim refugiu al pitorescului. Dl. 174 . în sfâr[it. tipuri umane [i costume: «Dl. ca ni[te grele stalactite. fie o nou\ distinc]ie primit\ din partea vreunui rege sau împ\rat ca semn al pre]uirii crea]iei sale. valuri de p\r pe care nici pieptenul nici foarfecile nu-l ating vreodat\. Szathmari vrea s\ adune în primul rând un mare num\r de fotografii care îi vor servi de modele pentru acuarele iar aceste acuarele vor fi cromolitografiate la Paris sau Londra în a[a fel încât s\ formeze o serie de mici tablouri încânt\toare care vor putea fi vândute la pre]uri foarte moderate.

Prin cronicile sale plastice. cu cealalt\ îi arat\. a g\sit ceea ce atâ]ia al]ii caut\ în van întreaga via]\: norocul. serate [i baluri. Îi sf\tuim.» Prezent atât la actul crea]iei cât [i în momentele de destindere ale gazdei. vor fi excelent primi]i [i se vor putea bucura de vederea unor lucruri foarte frumoase. St\ncescu. este o bijuterie pe care o simpl\ privire o revel\ ca pe un cuib de artist. Autorul î[i îndeamn\ lectorii: «Amatorii de pictur\ ar face bine ca. [tiin]a [i religia. de altfel. Lecca. siguran]a c\minului [i renumele. Grigorescu. luni… de Dl. Aman [i-a construit o cas\ delicioas\ în stil pompeian. astfel c\ o cuno[tea foarte bine [i-i putea face reclama cuvenit\: «(…) Dl. C. vorbind adesea despre personalitatea sa marcant\. Baer. [i D-na Aman. s\ mearg\ s\ vad\ atelierele câtorva distin[i pictori pe care îi posed\ Bucure[tiul. aceea pe care o posed\ de atâta timp muzeul din Bucure[ti. a Albumului Armatei Române – oper\ de referin]\ a fotografului [i litografului M. (…) Opri]i-v\ s\ vede]i o copie redus\ a principalei opere a D-lui Tattarescu „De[teptarea României“. la picioarele ei se v\d ni[te lan]uri [i o sabie frânt\. a fost minunat. Dac\ nu [ti]i se ghice[te foarte repede c\ Dl. În ultimul plan se vede Dun\rea mi[cându[i încet apele pe marginea câmpurilor române[ti. realizat\ la sugestia [i sub coordonarea ofi]erilor de artilerie Anton Costiescu [i Alexandru F\lcoianu. prin prezentarea muzeelor [i a atelierelor unora dintre cei mai renumi]i arti[ti români. mediocritas aurea. (…)» Pentru Theodor Aman gazetarul avea o deosebit\ simpatie. el îndeplinea o activitate de pionierat în modelarea gustului publicului. Micile prezent\ri monografice dedicate operei lui Theodor Aman. ca [i prin anun]urile laconice ale succeselor na]ionale sau interna]ionale ale acestora.» Descriind lucr\rile lui Gheorghe Tattarescu este subliniat\ influen]a artei mae[trilor Rena[terii [i manierismului cu specificele absorb]ii în umbr\ [i cu tonalit\]ile pre]ioase care înnobileaz\ compozi]ia: «Ceea ce frapeaz\ în primul rând atunci când se intr\ în atelierul d-lui Tattarescu este cantitatea de picturi reproduse dup\ {coala italian\. în iarna lui 1874. Ulysse de Marsillac g\sea subiecte [i pentru cronica monden\ în casa pictorului: «Serata… m\ în[el… matineul dat duminic\… nu. România sub figura unei femei tinere [i frumoase este pe jum\tate îngenunchiat\ [i se treze[te. În casa maestrului era.I. Atelierul s\u este luminat de acele culori vesele [i acea limpezime de azur [i aur pe care paleta Bunului Dumnezeu a r\spândit-o cu generozitate peste patria lui Rafael [i Tizian. Ne place mai mult prima schi]\.Difuzarea. Gheorghe Tattarescu [i Nicolae Grigorescu demonstreaz\ competen]a cronicarului [i capacitatea sa de a stârni curiozitatea cititorilor.B. Ideea este poetic\. Fericit om care. Ulysse de Marsillac a f\cut educa]ie estetic\ într-o vreme când mi[carea artistic\ era abia la începuturile ei în ]ara noastr\. un înger st\ în picioare lâng\ ea. În paginile ziarelor sale. cum se obi[nuie[te azi. St\ncescu. cu o mân\ îi ridic\ v\lul care îi acoperea fruntea. Invita]iile erau pentru duminic\ dar. adesea oaspete. concretizat într-o recenzie laudativ\. s-a venit la miezul nop]ii [i s-a 175 . s\ mearg\ s\ bat\ la u[a D-nilor Aman. dup\ bro[ura de uniformitate ce intrase de curând în vigoare – îi produce lui Ulysse de Marsillac un mare entuziasm. dup\ o vizit\ la muzeu. Tattarescu [i-a primit educa]ia artistic\ în Italia. spre cer. pacea. în special. la concerte. tân\r înc\. Tattarescu.

domni[oarele Cretzulescu. de satin [i dantel\ f\r\ a lua prea multe epave pe tocurile ghetelor. primitorii proprietari. poate pu]in prea mult\ dar. nota sezonului. de tul. patru baluri pe s\pt\mân\. Adolf Cantacuzino purta cu dezinvoltura aristocratic\ a unui viconte de Létoriére gra]iosul costum de curte al secolului trecut. Elegan]\ [i poezie. Nu exist\ tân\r\ care s\ nu danseze cel pu]in cinci cadriluri pe sear\ [i cinci sau [ase hore. totul s-a reunit pentru a încânta… [i a l\sa regrete. 176 . o elve]ianc\. d-nii Alexandrescu adoptaser\ eleganta uniform\ a g\rzilor franceze. În 1862. doamna Eufrosina Manu. deschizându-l [i închizândul cu baluri somptuoase. Irina Su]u. St\pâna casei. Serge Putowski era Pierrot. una fiind vara. în medie. A fost mult\ lume. cronicarul nota: «(…) Contrar prevederilor noastre. locotenent Ion V\c\rescu avea un foarte bogat ve[mânt de muschetar. înfrumuse]a costumul cavaleresc [i rebel al domni[oarei de Longueville. Dl. practic. în toat\ perioada carnavalului. Se dansa într-un atelier de artist care este în acela[i timp un salon. fiecare a reu[it s\-[i g\seasc\ locul. la fel ca [i doamna Maria Cantacuzino. în sal\ de bal. Ulysse de Marsillac se încumet\ s\ realizeze chiar o statistic\ a unuia dintre aceste sezoane vesele [i pline – acel al anului 1872: «Carnavalul a durat anul acesta în România opt s\pt\mâni [i dou\ zile.» De la atelierul de pictur\ transformat. Dl. cele dou\ surori. în egal\ m\sur\. Nu le pot numi pe toate [i regret c\ci aici era o profuzie de bog\]ie [i frumuse]e care transform\ splendidele saloane ale palatului Su]u într-una din acele scene unde par s\ aib\ privilegiu exclusiv pove[tile din „O mie [i una de nop]i“. Am remarcat-o pe doamna Obrenovici (n\scut\ Catargi) care. ocazional. în general. ceea ce d\ pl\cutul total de treizeci [i dou\ de serate dansante.» Cu o pronun]at\ not\ ironic\. purtându-le cu o fermec\toare elegan]\. Elena Rallet. de la elegan]ii din protipendad\ la mahalagiii ce f\ceau tot anul economii pentru a le risipi în acest sezon. ambii mari amatori de distrac]ii rafinate [i admirabile gazde. Irina [i Grigore Su]u. cealalt\ iarna. cu gra]ia sa. Num\rul doamnelor travestite era mult mai mare. Ulise Cre]ianu era don Alonzo [i dl. S\ cit\m de asemenea o cochet\ Esmerald\. b\rba]ii travesti]i erau foarte pu]in numero[i. se d\deau baluri mascate ce f\ceau savoarea epocii prinzându-i în vârtejul dansului [i al pl\cerilor de-o noapte pe to]i bucure[tenii. iar domnii pe cel de a naviga în acest ocean de v\luri de m\tase. Ei d\deau. î]i lua vederea prin costumul istoric al Marguerittei de Bourgogne. Unul dintre locurile preferate ale înaltei societ\]i era Palatul Su]u cu spa]ioasele sale saloane la a c\ror splendid\ ornamentare contribuiau. doamna Maria S\vescu era o micu]\ spaniol\ iar sora ei. Domni[oara Eufrosina F\lcoianu era ]\ranc\ breton\ iar domni[oara Eliza Ol\nescu p\stori]\ din vremea lui Ludovic XV. au avut fericita idee de a se costuma în anotimpuri. O veselie fireasc\ anima petrecerea. Dl. domni[oara Lucia Racovi]\ a îmbr\cat foarte bogatul [i foarte pitorescul costum al ]\r\ncilor. vis [i realitate.dansat pân\ la 5 diminea]a. Ulysse de Marsillac – transformat în fin cronicar monden – pornea s\ fac\ turul marilor case boiere[ti [i al s\lilor publice unde. doamna Alexandrina Catargi (n\scut\ B\r\cnescu) era minunat\ în originalul ei costum reprezentând „Veselia“. Au fost. doamnele au aflat secretul de a-[i etala pe parchet lungile lor trene f\r\ a [i le mototoli prea mult.

compozitorul [i [eful de orchestr\ Ludovic Wiest. pe linia lui Tommaso Campanella [i a Cet\]ii Soarelui conceput\ de acesta. c\ Dâmbovi]a este canalizat\. Fiecare serat\ cost\ o femeie elegant\. într-un stil fluent. prin cronicile de art\ plastic\. Este drept c\ exist\ resursele postului Pa[telui.ceea ce d\ un minim de trei sute treizeci de dansuri pe sezon. se înfioar\ descoperind similitudini cu realit\]ile «epocii de aur» pe care le-a sim]it pe propria-i piele (demol\ri masive. intitulate Bucarest en 1873. Asigurând [i cronica muzical\. citite în paginile îng\lbenite din Le Journal de Bucarest din 1873. Pentru toate acestea trebuie s\-i aducem lui Ulysse de Marsillac tributul nostru de gratitudine. Numele s\u pe afi[ele de concert ori de bal era o certificare a succesului serii. c\ în locul Hanului {erban Vod\ sunt amplasate Banca [i Bursa. subscrip]ii etc. Rar s-au reunit într-un singur om preocup\ri atât de variate pe care s\ le trateze cu talent [i d\ruire. în locul m\n\stirii V\c\re[ti se afl\ Universitatea [i campusul studen]esc aferent. loterii caritabile. Prin articolele de exegez\ literar\.). teatral\ [i muzical\. agreabil [i accesibil unor largi categorii de cititori de limb\ francez\. trecând prin Italia.» Interpretul preferat al bucure[tenilor era violonistul. cinci sute de franci. el a fost un lumin\tor [i un deschiz\tor de drum într-ale esteticii. {i aceasta f\r\ a renun]a la spectacole. modificarea destina]iei unor edificii etc. dispari]ia unor cartiere. F\când o leg\tur\ între realit\]ile cotidiene ale epocii pe care o tr\ia [i un viitor ideal. în medie. Literatul francez î[i imagina c\. [i cu egal\ competen]\. Ulysse de Marsillac visa ora[ul [i guvernul utopic. c\ în Ci[migiu s-a f\cut o gr\din\ botanic\ iar la intrare sunt ridicate dou\ edificii grandioase ce ad\postesc Muzeul Na]ional [i Biblioteca. Ulysse de Marsillac a f\cut [i literatur\ de anticipa]ie prev\zând multe schimb\ri urbanistice [i edilitare ale ora[ului capital\. pentru a se ]ine regimul vie]ii ieftine. concerte. c\ în fiecare pia]\ public\ ori scuar este câte o fântân\ bogat ornamentat\ [i purtând numele unui erou na]ional. c\ pe Dealul Spirii se afl\ impozantul Palat Guvernamental înconjurat de toate ministerele. virtuozul Wiest. Lectorul actual al acelor rânduri. Ajungem astfel la un total variind între 16 [i 17 mii de franci pentru aceste câteva s\pt\mâni de pl\cere. Ulysse de Marsillac nu uita niciodat\ s\ men]ioneze piesele audiate [i calit\]ile interpretative ale solistului. 177 . când nu se danseaz\ decât o dat\ pe s\pt\mân\ [i apoi venirea verii de care se va profita pentru a se face economii mergându-se la b\ile din Fran]a [i Germania.

TRECUT VIITOR .

Propriet\]ile ozonizante ale pinului sunt cunoscute [i aceste p\duri existånd. 4/. P\durile de pini sunt prielnice tras\rii potecilor [i circula]iei pietonilor. Chiar tân\r\ fiind. este foarte rapid\ [i d\ un copac de o în\l]ime frumoas\ dup\ treizeci de ani. unde sunt b\l]i [i oglindirea întunecat\ a pinilor în ap\ ar produce efecte foarte frumoase. care ar trebui ales cu excluderea celorlalte spe]e a c\ror ramuri se rup u[or [i nu rezist\ z\pezilor mari. Bucure[ti fiind mai cu seam\ o Capital\ de iarn\. care s\ fie ve[nic verde. cum e Berlinul [i Bordeaux. Genera]iile viitoare vor putea s\ exploateze p\durile acestea în mod ra]ional cu folos. atmosfera în jurul ora[ului va fi împrosp\tat\. S-ar potrivi bine în toate regiunile din Bucure[ti. P\måntul acoperit cu ace de brad este de o cur\]enie [i de o elasticitate foarte pl\cut\.MARTHA BIBESCU Sugestiuni pentru înfrumuse]area ora[ului Bucure[ti P\durile de pini Ora[ul Bucure[ti ar trebui înconjurat cu o cing\toare de p\duri de pini. e bine s\ se aleag\ un copac. Nu e niciodat\ noroi într-o p\dure de pini [i spinii [i tufi[urile sunt foarte rare [i chiar inexistente. Între]inerea unei p\duri de pini este foarte u[oar\ din pricina lipsei de tufi[uri [i de spini de care am vorbit mai sus. 2/. o p\dure de pini are un aspect pl\cut. Aleg întra’dins aceste dou\ ora[e dintre care unul e rodnic [nordic] [i cel\lalt meridional. Motive pentru alegerea acestui fel de copac: 1/. ca s\ ar\t c\ acest copac poate tr\i [i în nordul [i în sudul Europei. 5/. chiar dac\ nu se traseaz\ poteci. cari se g\sesc în lacurile de pe lâng\ Bordeaux. inedit 179 . Berlin [i în Japonia. Cre[terea Pinului Sylvestris. 3/. Bayonne. Cur\]enia p\durii este o condi]ie foarte favorabil\ unei p\duri destinate s\ serveasc\ de plimbare popula]iei or\[ene[ti.

rivalul s\u fiindc\ a citit pe Pierre Loti. copaci originari din India. Servitu]ile Chestiunea arcadelor e legat\ de chestiunea servitu]ilor. 9 (arhitect Grigore Cerchez) – fostul Liceu de Coregrafie. cu un dom ovoid [i ornamente hispano-more[ti. ar trebui. s\ smulgem din România to]i castanii care sunt. exotismul. Probabil este o descriere a casei familiei Niculescu Doroban]u din str. Lt. Lemnea nr. Dac\ p\rerea lor ar predomina. Niciodat\ nu se va putea ob]ine un ora[ frumos f\r\ a stabili servitu]ile absolut necesare întocmirii sale. g) între]inere u[oar\. Fiecare î[i cl\de[te casa dup\ planul lui. d) terenul p\durei se p\streaz\ f\r\ noroi. n’au nici o stavil\. pentru formarea unei cing\toare a ora[ului. fiindc\ exist\ [i acum mul]i copaci 180 . Napoleon III. rezist\ la z\pezi mari [i în 30 ani copacul cre[te puternic. care pl\nuise s\ împ\dureasc\ în felul acesta o mare parte din Gasconia. e) ramurile arborilor se rup greu. toate bolile imagina]iei. ar trebui s\ se creeze numaidecât în pepinierele Prim\riei sec]iuni întregi consacrate plant\rii de pini. cu o regiune împ\durit\. dintr-un spirit de na]ionalism r\u în]eles. care au fost imitate de municipalitatea din Berlin cu cel mai mare succes. f\r\ spini prin covorul elastic de ace de pin. în a[a fel ca dup\ câ]iva ani s\ se poat\ planta un mare num\r de terenuri. f) oglindirea întunecat\ a pinilor în ap\ produce efecte foarte frumoase. Va trebui început\ o lupt\ pe fa]\ împotriva individualismului exagerat. Dar propunerea de a alege pinul a fost respins\ pe motivul c\ acest copac nu e specific românesc. D-na Bibescu nu accept\ p\rerea unora c\ trebuie c\utat un copac originar românesc pentru asemenea planta]ii. clim\. Cineva a citit pe Walter Scott [i construie[te în Bucure[ti. p\duri de pini planta]i. arhaismul. un donjon gotic. Col]ei2. sunt: a) pinul r\mâne ve[nic verde. b) pinul este ozonizant.Dac\ acest plan ar fi adoptat. 6/. Anacronismul. iar Bucure[tiul este o capital\ mai mult de iarn\. [i anume Pinus Sylvestris. împodobit cu steme închipuite [i aceasta pe bul. pe la 1905 sau 1906. La num\rul urm\tor. care face din multe din str\zile actuale ale Bucure[tiului [i mai cu seam\ din Bulevardul Colea [Col]ea]1. Lasc\r Catargiu. Argumentul e special de absurd [i merit\ s\ fie subliniat. 2 1 NOT| ASUPRA TEXTULUI Existen]a memoriului Marthei BIBESCU este semnalat\ în dou\ surse din care cit\m urm\toarele: D-na Martha Bibescu. f\r\ a uita cire[ii. fiindc\ acest copac poate tr\i în diferite regiuni. cum se [tie fiecare. cari vin din Persia. Motivele pentru care d-sa face alegerea acestei esen]e. Propunerea de a înconjura Bucure[tii. ob]inu rezultate minunate. în cazul când acelea[i persoane sau adep]ii lor eventuali ar avea s\-[i dea p\rerea mai curând ori mai târziu. f\r\ respect pentru loc. cl\de[te o moschee mai mult sau mai pu]in bun\ de locuit. a fost discutat\ acum câ]iva ani. un fel de expozi]ie retrospectiv\ a prostului gust. cum s’a realizat la Berlin [i Bordeaux. c) în p\durile de pini se traseaz\ u[or alei [i se circul\ u[or. Al\turi de el. f\când Prim\riei Municipiului ni[te «suggestiuni pentru înfrumuse]area ora[ului Bucure[ti» propune. întâlne[ti Acum Bd.

(C. ar trebui s\ fie la baza oric\rei întreprinderi. de clim\. care va putea fi hot\rât\ de gustul fiec\ruia. Estetica Bucure[tiului. a contribuit puternic la urâ]enia ora[ului. ca urmare a sistematiz\rii Pie]ei Victoriei [i a construirii noului sediu al Ministerului de Externe. a fost demolat în anul 1946. de trecutul [i de viitorul ]\rii lor. pentru Rue de Rivoli. Pentru Bucure[ti. care poate s\ nu fie des\vâr[it\ în anumite cazuri. nu a uniformit\]ei. au fost impuse prin acte. Institutul de Arte Grafice «Bucovina». sau o cas\ flamand\. adic\ s\ se fixeze o în\l]ime pentru case. delimit\ri. 135. dar care. Palatul. demolat\ în anul 1977 – fostul sediu al Uniunii Arti[tilor Plastici din RSR. D-na Martha Bibescu în «suggestiile»sale. care decurge din ele. ast\zi Palatul Guvernului (arhitect Duiliu Marcu). de[i se afla în stare foarte bun\. repeta recomanda]ia unor asemenea m\suri. cu totul str\in\ sub cerul României6. preten]iilor [i ridiculului. de origin\ strein\ cari au intrat cu succes în flora româneasc\ [i a c\ror provenien]\ pu]ini o mai [tiu. ar trebui s\ se inspire dela sistemul întrebuin]at în ora[ele italiene sau la Paris.E. sau un padi[ah. ar trebui s\ fie absolut\. p. Kiselef. Nu e vorba s\ dea ora[ului un caracter de uniformitate absolut\.stilul Louis XV. nici de acoperi[uri. deocamdat\ pe str. Lupta împotriva originalit\]ii. 4 Adic\ în Pia]a Victoriei. [i s\ nu-[i închipuie c\ e un baron din Evul Mediu. 20-22) Propuneri de servitu]i arhitectonice pentru asigurarea. dau [dar] numai s\ ob]in\ orânduieli armonioase printr’o simetrie. Dup\ ce D-sa nume[te «B-dul Col]ei o expozi]ie retrospectiv\ a prostului gust» [i cere o «lupt\ pe fa]\ împotriva individualis- 181 . probabil german). I. condus\ de principii analoage. s’au f\cut [i teoretic [i practic de mult timp în Bucure[ti. pentru a schimba înf\]i[area ora[ului.: pentru str\zile pe arcade. SFIN}ESCU. început în 1890 [i terminat în 1901 (arhitect necunoscut. iar pe cale de regulament s’a c\utat a se introduce arcadele. Lasc\r Catargiu nr. dar înc\ f\r\ rezultat. de ex. [Prefa]a datat\ 29 Octomvrie 1932]. ci a armoniei. Lipscani. 6 Casa arhitectului Grigore Cerchez. care a fost aproape pretutindeni respectat. în altele. cari s\-l constrâng\ s\ ]ie seam\ de loc.Torou]iu [Bucure[ti]. Cei mai bine inten]iona]i [i cei mai înv\]a]i au cl\dit pe la Capul Podului4 o imita]ie a castelului din Blois5. Prin repetirea unor figuri omotetice (arcadele) s’ar fi ob]inut o armonie. 15 (arhitect Ion D. estetic\. Ca s\ înve]i pe oameni s\ se gândeasc\ cinstit când î[i cl\desc casele. zonificare. cari nu pot fi de cât admise de to]i cei ce în]eleg estetica urban\. noi studii urbanistice. cu mai multe stânci [i scoici decât a v\zut vreodat\ Mme de Pompadour 3. fostul sediu al Ministerului de Externe. care s\ nu poat\ fi dep\[it\. f\r\ a d\una ornamenta]ia balcoanelor [i ferestrelor. 5 Palatul Grigore Sturdza. F. 3 Probabil este o descriere a casei generalului Eracle Arion de pe Bd. un rege al Fran]ei. Cap. Berindey) – acum Ambasada Republicii Libia. e absolut necesar s\ se stabileasc\ unele servitu]i. Pân\ [i [tiin]a arhitec]ilor români de la sfâr[itul veacului trecut.a. Astfel în lotizarea «Barbu Delavrancea» de la {os. circula]ie. sau de monotonie. nici de liniile generale ale cl\dirii. Un burghez din Bucure[ti ar trebui s\ fie mândru de a se considera ca atare. Calea Victoriei nr. stylul românesc. desordinei în idei.

ar trebui r\pândit prin pres\ sau prin conferin]e la radio [i prin toate mijloacele pe cari o propagand\ inteligent\ le poate întrebuin]a. 4. fie el alb sau colorat. ar trebui s\ aib\ case cl\dite numai din c\r\mizi aparente. s\ se ia ca tem\ a construc]iilor. aplicând ordonan]a în privin]a culorilor. Cur\]enia trotoarelor va putea fi ob]inut\ mult mai u[or. propor]iile fiind modificate dup\ nevoi. În ce prive[te arcadele. unde arcadele ar fi din piatr\ cioplit\. Vechea tradi]ie român\ hot\ra cartierelor culori anumite. ar fi de dorit. 5. putând fi joase pe str\zile înguste. înalte [i monumentale în str\zile noi destul de largi [i m\rginite de case înalte. deoarece ap\r\ pe trec\tori de intemperii iarna (c\derea sloiurilor de ghia]\. etc.Tot astfel va fi [i pentru materialul întrebuin]at: o strad\ unde arcadele ar fi f\cute din c\r\mizi aparente. arcadele. S-ar putea ob]ine efecte frumoase. d-na Bibescu rezum\ avantajele: 1. 3. mân\stiri. Aceasta ar întruni numeroase avantagii: 1/ Str\zile acoperite sunt la Bucure[ti în logica lucrurilor. întrebuin]at\ cu mult succes la Petersburg. propune chiar color\ri ale caselor uniforme pe cartiere sau str\zi. dela plin cintru la cel trilobat. prim\vara [i toamna de [ipotele de ploaie prin zghiaburile sau burlanele defectuoase. etc) [i împotriva c\ldurii prea puternice a soarelui. Ar trebui s\ se reia tema aceasta. vara. care s\ corespund\ în acela[ timp trecutului ]\rii. [i înalte [i monumentale pe str\zile largi». întrebuin]at în sec. Varia]ii s-ar putea ob]ine pe diferite str\zi prin schimbarea arcului. fa]adele caselor ar trebui s\ fie f\cute din piatr\ cioplit\. Bol]ile sunt în tradi]ia arhitectonic\ a ]\rei. 2/ Bol]ile au fost totdeauna întrebuin]ate în construc]iile din ]ar\. Culoarea ocre pentru o strad\. mului exagerat». Pentru înfrumuse]area ora[ului. 2. Bol]ile ar putea fi joase în unele str\zi înguste [i dimpotriv\. Arcadele Ca s\ se dea o fizionomie Bucure[tilor. Nu ne putem ralia f\r\ rezerve la aceast\ ultim\ idee. ca atunci când se vor creia str\zi noi sau pie]e publice noi. alt\dat\. culoarea amidonului pentru alta. cu propor]ii modificate dup\ nevoi. Pe o strad\. care a fost întrebuin]at\ cu m\sur\ în timpuri [i mai vechi [i în centrele apusene. XVII [i XVIII în arhitectura 182 . Trotoarele acoperite ap\r\ pe trec\tori iarna de sloiurile de ghia]\. cu cari casele trebuiau s\ fie zugr\vite. tot ce poate aduce pe cet\]eni la ideea c\ sunt o not\ într’o simfonie [i c\ trebuie s\ conlucreze la un ansamblu. cum se f\cea alt\ dat\ la Petersburg. case bogate sau s\race. Arcadele vor contribui mult la armonizarea fa]adelor cl\dirilor. vara de ar[i]a soarelui. desghe]ul. a c\rui sintez\ trebuie s\ fie orice capital\ [i s\ r\spund\ totdeauna nevoilor vie]ii [i condi]iunilor climei. Tot astfel ar trebui s\ fie [i pentru o întocmire de arcade date cu var. sau rose. case bogate sau s\race. chiar în cartierele cele mai s\race. «la mân\stiri.

Alt\dat\ vederea lor e împiedicat\ cu totul. ar putea conlucra la frumosul ansamblu al unei str\zi. Cur\]enia trotoarelor ar fi ob]inut\ mai ieftin. c\ci ar fi de l\sat circula]iei numai suprafa]a ocupat\ de trotuarele sub arcade. Materialele scumpe s\ nu fie 183 . f\r\ a considera acest material ca inferior. la baza Dealului Mitropoliei se g\sea ansamblul comercial principal al ora[ului. întrebuin]area c\r\midei aparente de coloare pu]in ro[iatic\. Lipsa de respect [i de sim] a convenien]elor care a caracterizat cucerirea Bucure[tilor de 7 Atunci când a fost scris memoriul. Chiar case a c\ror arhitectur\ nu e frumoas\. sau închisori (V\c\re[ti) sau. cum s’a practicat deja. Prin introducerea arcadelor s’ar ob]ine l\rgirea p\r]ei circulabile a str\zilor înguste. nu rareori se recomand\ o regul\ prea bine cunoscut\. Ora[ul ar trage de aici un mare folos estetic. Tema ar putea fi variat\. aflat în o regiune lipsit\ de cariere de piatr\ sau marmor\. uneori cu succes. A[a dar cu drept cuvânt. Mai ad\og\m [i un alt avantaj. luând asupra str\zii spa]iul necesar pentru cl\direa arcadelor. sau Acropolei Bucure[tilor7. dac\ se iau arcadele ca baz\ de construc]ie [i multe imobile vor putea astfel fi întrebuin]ate f\r\ a fi d\râmate.Arcadele ar contribui mult la caracterul omogen al ora[ului. Începând cu primul etaj. f\r\ mari cheltuieli. iar etajele ar r\mâne pe frontul vechei linii de posesie. cum e cu unul din cele mai frumoase (cimitirul Bellu). fie pentru proprietarii imobilelor. Arhitec]ii ar putea s\ se inspire dela multe mân\stiri cari mai exist\ [i ast\zi. în unele ora[e din America. în cel mai bun caz. Materialul întrebuin]at contribuie [i el la formarea stylului arhitectonic predominant într-un ora[. construind numai o fa]ad\ nou\. care ar putea s\ devie una din marile teme estetice ale ora[ului. iar\[i important pentru Bucure[ti: 6. fie pentru comun\. }inând seama de Place des Visges [Vosges] la Paris [i de atâtea pie]e vesitite [vestite] din Italia [i din ora[ele din Orient. româneasc\. deschis\. c\ci monumentele istorice au dovedit contrariul. cum s’a întâmplat cu Dealul Mitropoliei desfigurat de hale pe care au g\sit nimerit s\ le a[eze la poalele Dealului sacru. în Bucure[ti. sau se fac cimitire pe ele. Folosirea dealurilor Dealurile Bucure[tilor. compus din Halele Centrale (Hala Ghica). dar prea adesea nerespectat\ în arhitectur\: sinceritatea. care ast\zi în [ast\zi îi] lipse[te cu des\vâr[ire. c\derile de z\pad\ fiind în mare parte evitate. ca s\ dea bol]ilor lor un caracter specific românesc. sunt ast\zi cu totul neluate în seam\. Aceast\ cinste impune dup\ p\rerea multora. mergând de la plin-centru [plin-cintru] la arcul roman sau la arcada trilobat\ preferat\ de secolele XVII [i XVIII române[ti. Capitolului [Capitoliului]. nu se face nimic. casele cu arcade ar avea avantajul de a înainta f\r\ nici un neajuns pe terenul str\zii. Bucure[tii ar putea avea la rândul s\u o estetic\ a pie]ei publice. Hala de Pe[te [i din Pia]a Bibescu Vod\. sau mai pu]in eufemistic «cinstea în întrebuin]area materialelor».

Arcadele (p. Acesta a strâns mai multe lucr\ri de mici dimensiuni întrun volum unitar care poart\ pe cotor titlul Bro[uri Urbanistice [i semn\tur\ C. Nicolae MINEI.6). unde este Parlamentul. Din pricina lor. Arcul de triumf de pe [oseaua Kiseleff 8 Este vorba despre Palatul Domnesc. Prim\riei Municipiului Bucure[ti un memoriu pe teme urbanistice [i edilitare.I. 184 . Deoarece marea gre[eal\ de a smulge acest monument. 17.c\tre vulgaritatea înving\toare dela sfâr[itul secolului trecut [i începutul secolului nostru.1). 1979. întrebuin]ate decât în cazuri excep]ionale [i de prosperitate. Aceste sculpturi n’aveau valoare estetic\ decât în locul unde se aflau. cu titlul Sugestiuni pentru înfrumuse]area ora[ului Bucure[ti. 44-45) Martha Bibescu a adresat. s’ar putea ridica monumentul dela Adam-Clissi [Adamclisi]. Bucure[ti. s’ar putea reda interes acelor basoreliefuri lipsite ast\zi de orice interes a[a cum le vedem îngr\m\dite într’o sal\ strâmt\ f\r\ perspectiv\ [i f\r\ efectele de lumin\ [i de umbr\ pe care le avea un [aveau în] aer liber. care s\ strâng\ laolalt\ giuvaerurile artistice [i istorice ale ]\rii. adus la Bucure[ti de c\tre profesorul Tocilescu. Studiu introductiv la: Martha Bibescu. Cinstea în întreb uin]area materialelor (p. (C. cu basoreliefurile [i trofeul s\u.5). ar fi mai bine s\ se foloseasc\ aceste pietre. cu vedere pân\ la Dâmbovi]a. Colina Sfânt\ nu se vede. Între aceste lucr\ri se g\se[te un text de 19 pagini dactilografiate. Arcul de Triumf de pe [oseaua Kiseleff (p. Sfin]escu (1887-1952). SFIN}ESCU. trebuie s-o urci ca s\ vezi c\ e acolo.2). Editura Politic\. Pe unul din dealurile din fa]a cimitirului Bellu. în 1931. însemnând într’un de[ert marginile Imperiului [i spunând c\l\torului r\t\cit într’aceast\ câmpie secetoas\ c\ pân\ acolo se întindea pacea roman\. Jurnal Politic. Folosirea dealurilor (p. Dealul pe care monumentul de la Adam-Clissi [Adamclisi] l’ar domina ar putea s\ slujeasc\ drept punct de reper la orizontul ora[ului [i ar trebui s\ se aleag\ în a[a fel ca monumentul s\ se vad\ de pe dealul Mitropoliei. Servitu]ile (p. decât s\ fie l\sat [l\sate] neîntrebuin]ate [i neînsufle]ite în locul unde se afl\ ast\zi. ar fi un mijloc de a pune în valoarea [valoare] colina cea mai de seam\ a ora[ului prin sensul istoric pe care-l are. profesor la {coala de Arhitectur\ [i Director general al Serviciului Sistematiz\rii la Prim\ria Municipiului Bucure[ti. Numai prin reconstituirea monumentului a[ezat cu perspectiva necesar\. precum [i pentru alte m\suri cu un caracter inovator dintre cele mai îndr\zne]e. Crearea unei pie]e la poalele Dealului Mitropoliei. supranumit «Curtea Veche». a fost comis\ de genera]ia care ne-a precedat [i deoarece e greu s\ le punem la loc acum. Ibidem. Palatul domnilor români se afl\ pe locul ocupat ast\zi de aceste hale urâte [i nehigienice8. Sfin]escu. copiate la [apirograf. ianuarie 1939-ianuarie 1941.8). Textul este împ\r]it în urm\toarele capitole: P\durile de pini (p. pag. pledând pentru înmul]irea zonelor verzi. Nota 1) Textul de mai jos a fost g\sit în colec]ia personal\ a inginerului urbanist Cincinat I.4). a f\cut pe Români s\ piard\ sim]ul istoriei lor. (Cristian POPI{TEANU. pentru crearea unui muzeu na]ional. p. creind în jurul lor decorul de aer liber de alt\dat\.

Gre[elile celor cari au conceput [i au executat Arcul de Triumf dela [osea sunt de mai multe feluri. din care se accedea la Hipodromul B\neasa. nu la Hipodrom10. nu numai prin propor]iile lui. 10 Actualmente Pia]a Presei Libere.13). este lipsa de perspective vaste.15). graba în care sau f\cut preg\tirile a condus la realizarea unei construc]ii provizorii. arcul va trebui s\ fie a[ezat la Hipodrom sau în pia]a Victoriei. luxul regal. S\ începem cu a[ezarea sa. nu ne îndoim c\ adnotarea asupra autorului [i sublinierile au fost f\cute de prof. pân\ în culmea aleii Champs Elysées. C. Tot astfel. fie autoarei) sunt introduse între paranteze drepte. Red\m textul în forma în care se g\se[te în volumul sus-numit. Pie]ele publice (p. paiant\ [i stuc (arhitect prof. Dâmbovi]a (p. C. explica]iile sunt marcate cu cifre arabe. Sfin]escu. Sfin]escu. Sub titlu sunt scrise cu creionul ro[u cuvintele «Autor d-na Martha Bibescu» [i tot cu creionul ro[u sunt subliniate unele idei din text. Ideea de a izola ceea ce vrei conste[ti [s\ construie[ti] este la începutul tuturor ceremoniilor omene[ti. din lemn.15).I.I. Sfin]escu [i din nota editorilor Jurnalului Politic.I. Aceasta este atât de adev\rat încât trena hainelor regilor [i cardinalilor n’are alt\ origin\. Rezumat (p. pe {oseaua Kiseleff. ar trebui cur\]a]i copacii 9 Autoarea se refer\ la construc]ia primului Arc de Triumf. ad\ugirile [i sublinierile datorate prof. fiind confirmat\ de o aluzie a autoarei la un monument inaugurat în anul 1930 [i de citatele din memoriu cuprinse în lucrarea din anul 1932 a prof. Este evident c\ unul din defectele de cari sufer\ mai ales ora[ul nostru.I. Dac\ arcul ar fi a[ezat la Hipodrom. C. Petre Antonescu). Crearea unui muzeu unic (p. iar ad\ugirile noastre care l\muresc anumite inadverten]e (datorate fie dactilografierii manuscrisului. Ce au f\cut ei?9 Au a[ezat arcul lor. dar care sluje[te de minune scopurilor lui de onoare [i în\l]are. pe terenul unde ast\zi este ansamblul Târgului Interna]ional Bucure[ti.10). Datarea manuscrisului în anul 1931 ni se pare a fi exact\. Arcul a fost realizat în anul 1922 pentru a permite defilarea armatei române. era dela sine în]eles c\ trebuie cel pu]in s\ se serveasc\ de ea în întregime. Arcul de Triumf de l’Etoile este frumos. ci în mijlocul [oselei. ar trebui s\ se ob]in\ o nivelare a [oselei. în a[a fel încât arcul s\ fie vizibil din calea Victoriei. cu o perspectiv\ mult mai modest\. Spa]iul este luxul cel mai mare al ora[elor. executat\ din materiale durabile. este proiectat\ tot de c\tre arhitectul prof. C. care s\ ridice u[or ultima parte a ei. Edilii no[tri aveau de-aface. Lacurile (14). inaugurat în septembrie 1936 (noua construc]ie. Aceast\ pia]\ e vast\ [i are o perspectiv\ suficient\ în sensul invers. Construc]ia a fost demolat\ în anul 1935 când în locul ei s-a ridicat actualul Arc de Triumf. ci poate [i prin spa]iul liber care se întinde de la Louvre. Putem deci afirma c\ ne afl\m în fa]a unei copii dactilografiate a memoriului despre care avem date numai din scrierile prof. Tei (p. amplasat în acela[i loc cu cel de acum. Sfin]escu sunt scrise cu caractere înclinate. Fundenii Doamnei (p. Prin aceasta au comis o gre[eal\ de estetic\ de neiertat [i dac\ ora[ul reu[e[te s\ scape de acest monument de meschinerie [i de îndr\zneal\ [i simbol totodat\ de preten]ie [i de neputin]\. Ad\ug\m [i câteva explica]ii care pot ajuta în]elegerii unor idei din text. printr’o pant\ aproape neobservat\ cu ociul [ochiul]. Totu[i.19). {ERBAN POPESCU-CRIVEANU 185 .14). Petre Antonescu). prin Jardin des Tuileries.

de pe vremea împ\ra]ilor. dorin]a de a p\rea altceva decât ceea ce e[ti. printr’un fel de snobism.de unele cr\ci. Bisericu]a Biserica de Argint [?]. fiindc\ s\racii au imitat pe cei boga]i. acoperindo cu sos. în jude]ul Ilfov. care a predominat în epoca celei mai grave dec\deri artistice pe cari ]ara noastr\ a cunoscut-o. cum au putut. Stockholm [i Vene]ia în parte. Aceasta e destul ca s\ fac\ din Arc du Carrousel un arc francez. Cât despre Arcul de Triumf. Este secretul cel mare al Parisului [i a fost [i cel al Petrogradului. Ora[e foarte frumoase. ca Vicence [Vicenza]. cari împodobesc casele mai însemnate din Bucure[ti. nu e una din urâ]eniile mai neînsemnate ale Arcului Na]ional dela [osea. Atunci arhitec]ii celor boga]i au început s\ acopere cu o spoial\ groas\ [i urât\ toate cl\dirile lor de c\r\mid\ cu speran]a de a face s\ se cread\ c\ sunt de piatr\ sau chiar de marmor\. Bisericu]a din B\lteni. c\r\mida deghizat\ în piatr\. ca s\ se vad\ mai bine cerul. Toulouse. din Ia[i. trebuie înainte de toate s\ se ia model dup\ arcul de triumf din antichitate. Ca o buc\t\reas\. arhitec]ii au c\utat s\ p\c\leasc\. Trebuie s\ înv\]\m pe cet\]eni s\ cugete cinstit arhitectura lor [i modelul unei str\zi. coco]at\ de domnul Antonescu în culmea unui arc umflat de amândou\ p\r]ile. tr\deaz\ urâ]enia sentimentelor cari au f\cut ca acest gen s\ fie adoptat de aproape tot ora[ul. cari mai exist\ [i acum la Roma. sau al unei pie]e compuse 186 . lâng\ Câmpina. au invadat Bucure[tii [i România întreag\. ascunzându-[i c\r\mizile. Cinstea în întrebuin]area materialelor Una din principalele cauze de urâ]enie a Bucure[tiului modern este lipsa de cinste în întrebuin]area materialelor de construc]ie. de a[a zis stil românesc. mul]umindu-se s\ fac\ s\ apar\ statuetele grandierilor francezi în locul centurionilor [i lictorilor romani. pe cari le-au considerat pe nedrept. Prea numeroasele muluri [i ornamente de calitate proast\. sunt pedeapsa prostului gust [i al necinstei intelectuale. sunt probe evidente de neadev\rul acestei aser]iuni. se f\lesc cu cl\diri admirabile în cari c\r\mida este întrebuin]at\ cinstit [i pe fa]\. [i nimeni n’a avut curajul s\ m\rturiseasc\ c\ într’o ]ar\ lipsit\ de cariere de piatr\. Ea tr\deaz\ o stare de spirit agotist\ [?]. Nu e nimic mai important pentru frumuse]ea unui ora[ decât spa]iul liber în jurul monumentelor sale. ca un material inferior care trebuia ascuns cu orice pre]. care ar ascunde o bucat\ de carne de calitate proast\. dac\ formula e p\strat\ din motive patriotice. Prostia arhitectului care a construit arcul de triumf dela [osea e ar\tat\ prin acest singur fapt: a vrut s\ inoveze în materie de arc de triumf! Napoleon el însu[i a pus s\ se copieze arcul de triumf al lui Constantin care este la Roma. Turnul din Brebu. într’o epoc\ de dec\dere. Casa ]\r\neasc\. ca o corabie pe vârful muntelui Ararat. Trebuie s\ vindec\m pe Bucure[teni de prejudecata ridicul\ care-i face s\ considere c\r\mida drept un material inferior [i care-i duce la acest mare p\cat împotriva esteticei: parodia unui material prin altul. S’a pretins chiar c\ în România c\r\mizile aparente nu rezistau climei. r\mas de pe vremea lui Matei Basarab. Necinstea intelectual\. Milioanele cheltuie pentru cl\direa [i ruina imediat\ a acestui monument al mediocrit\]ii. toat\ lumea avea case de c\r\mid\.

O minunat\ inova]ie ar fi atunci. Pân\ acum românul. Restaur\rile din sec. trei feluri de materiale ar trebui întrebuin]ate în viitoarele construc]ii ale Bucure[tilor: c\r\mida. Lipsa de cariere de piatr\ în împrejurimile ora[ului. În rezumat. care poate fi întrebuin]at pentru scopuri mai pu]in triste. 187 . Când ora[ul va fi bogat. chiar bogat. vor trebui s\ afle cet\]enii c\ pot avea din carierele de marmor\ din Transilvania marmora mai frumoas\ decât cea din Italia. Mogo[oaia)11 ar fi de mare folos pentru educa]ia estetic\ a popula]iei bucure[tene. fiindc\ e tot atât de frumoas\ ca cea din Grecia. pe fa]\.în întregime din construc]ii de c\r\mid\. El nu [tie c\ marmora e un material. cum e la B\lteni. 11 Palatul construit la Mogo[oaia de c\tre Voievodul Constantin Brâncoveanu a fost tencuit atât la interior cât [i la exterior. piatra (sunt cariere de piatr\ în Dobrogea [i la Cumpulung) [Câmpulung] [i marmora. C\r\mida poate fi considerat\ ca un material tot atât nobil ca celelalte dou\. XX au condus la înf\]i[area actual\ a acestui palat ale c\rui ziduri exterioare sunt din c\r\mid\ aparent\. dar cu o singur\ condi]ie: s\ fie întrebuin]at\ f\r\ ipocrizie. îl sile[te s\ nu întrebuin]eze piatra cioplit\ decât într-o vreme de prosperitate public\ care n’a sosit înc\. s\ fie îmbr\cate cu marmor\. care e în tradi]ia României. nu se gânde[te la marmor\ decât când e vorba s\-[i comande mormântul. pentru palate sau edificii publice. Brebu. dar toate trei. (întrebuin]ând c\r\mida pu]in ro[iatic\.

Tot astfel la Roma. unde pie]ele sunt nenum\rate. [i care nu se potrive[te nici cu cerul. Kiseleff. Întâi. A[i vrea s\ v\d ap\rând pe ecran. care deocamdat\ nu exist\ fiindc\ e înconjurat\ de monumente urâte [i nepotrivite c\rora li s-a ad\ogat de curând un grup de statui concepute [i executate f\r\ nici o grije de armonia general\ a pie]ii12. Paris. amplasat între {oselele I. [i mai ales de cinste spiritual\. Place Vandome [Vendome]. Nimic nu serve[te mai mult la înfrumuse]area unui ora[ [i definirea caracterului s\u decât pie]ele publice bine în]elese. ar trebui s\ serveasc\ drept patru paravane pentru a ascunde urâtele cl\diri ale palatului func]ionarilor 13 [i palat12 Autoarea desemneaz\ Monumentul Eroilor Corpului Didactic. Place de la République. Un palat de marmor\ [c\r\mid\] poate fi tot atât de frumos ca unul de marmor\. pia]a Victoriei. unde ele sunt inexistente. realizat în anul 1930 de Artur Verona [i Ion Jalea. Place de l’Etoile. Nu se poate organiza pia]a Victoriei decât dac\ un plan de ansamblu ar supune acest spa]iu unei ordonan]e hot\râte din’nainte. s’ar putea reg\si chiar în origina ora[ului Bucure[ti. cari ar putea fi creiate. Cl\dirile din c\r\mid\ ro[ie sunt totdeauna urâte [i par streine în România.Tot astfel trebuie s\ se întrebuin]eze c\r\mida din ]ar\ s\ nu se imite c\r\mida ]\rilor nordice. 188 . O serie de colonade în hemiciclu. la Vene]ia.] de c\r\mid\ sau marmor\. totul e o chestiune de inteligent\. Un sentiment care a provenit dintr’o estetic\ de parveni]i. dar dup\ un desen simplu [i îndr\zne]. fiindc\ e modul de cl\dit cel mai pu]in costisitor [i ar contribui în mare m\sur\ s\ dea ora[ului un caracter de autenticitate care-i lipse[te cu totul. ar fi putut a[tepta vreme de o jum\tate de secol sau mai mult. Dac\ arcul de Triumf ar fi fost f\cut din c\r\mizi [i dup\ date clasice. a fost distrus când în locul s\u a fost amplasat Monumentul Solda]ilor Sovietici. la Floren]a. C\r\mida ro[ie e preferat\ de arhitec]ii germani. e deocamdat\ o r\spântie. ceeace e ast\zi în atâtea privin]e. foarte simpl\ [simple] de piatr\ [. care e de un ro[u viu. Reabilitatea c\r\midei aparente ar trebui s\ fie pe primul plan al preocup\rilor acelor cari se ocup\ de viitoarele înfrumuse]\ri ale ora[ului Bucure[ti. toate acestea dau Parisului aerul s\u de m\re]ie. care este în acela[ timp un târg. Jianu [i P. tradi]ia pie]ei publice. un monument l\sat Italiei de c\tre prin]i foarte boga]i cari n’au dispre]uit c\r\mida aparent\ într’o cl\dire monumental\. Pie]ele publice Crea]iunea de pie]e publice se impune la Bucure[ti. castelul din Ferrare [Ferrara]. care e în tradi]ia noastr\. {i totu[i. Place des Pyramides. nici cu peisagiile noastre. Deocamdat\ v\d trei pie]e mari. pentru educa]ia estetic\ a masselor. Londra [i Roma ofer\ exemple str\lucitoare: Place de la Concorde. Bucure[tii n’au înc\ pie]e publice. Ceeace ar putea s\-i ]ie loc de pia]\ public\. a f\cut s\ fie dispre]uit\ c\r\mida îngust\ [i de culoare deschis\. f\r\ a deveni b\taia de joc a trec\torilor. C\r\mida ro[iatic\ este c\r\mida noastr\ na]ional\. largi [i simple. Monumentul. Acei cari ar consim]i s-o întrebuin]eze ar realiza o economie. o îmbr\c\minte de marmor\.

ar trebui s\ fie luate de model statuile [i fântânile din Roma. influen]a greac\ [i egiptean\ la Roma. Ar fi bine s\ fie o statue echestr\ [i cu acest prilej s\ se revie la o veche tradi]ie care adaug\ un gând de binefacere [i de frumuse]e monumentelor de felul acesta ridicate în ora[ele de odinioar\15. influen]a roman\ [i francez\ la Petersburg [i la Odessa. Pentru aceast\ statue a Regelui Carol. 14 Vezi nota 5. A doua. Influen]a italian\ la Luvru [i în castelele de pe Loire. cari apar]in civiliza]iei în general. 189 . Prin aceasta s-ar pune cap\t acestei particularit\]i ridicule a ora[ului. Lasc\r Catargiu [i Calea Victoriei. amplasat pe terenul dintre Bd. ar putea înfrumuse]a aceast\ pia]\ ad\ugându-i r\coare vara [i calitatea ornamental\. a fost realizat\ la sfâr[itul deceniului 4 de c\tre sculptorul I. Mih\escu. Ni[te fântâni.ului Sturza14. în a[a fel încât s\ nu le ia nici aerul [i nici lumina. Limitat\ cum este de Palatul Regal [i Funda]ia Carol nu se poate face mare lucru. Aceast\ statue a Regelui Carol ar putea fi o mare înfrumuse]are a pie]ei dac\ ar fi bine conceput\ [i încredin]at\ unui sculptor care s\ cunoasc\ dinainte propor]iile pie]ei c\reia îi este destinat\. pe care numai apa poate s’o dea pie]elor pe cari le învioreaz\ [i le înfrumuse]eaz\ mai mult decât orice. distrus de bombardamentele din anul 1944 (arhitect Nicolae C. Dar se cade ca fiecare s\-[i aleag\ inspira]ia în mod ra]ional [i s\ nu introduc\ în Bucure[ti un fals gotic sau Louis XV. A treia din pie]ele publice care ar trebui create [i înfrumuse]ate este pia]a Bibescu-Vod\16. cari ocup\ [i m\re]ie [i cu gra]ii foarte restrânse. care au slujit în timpul domniei lui Carol I [i n’are nici o statue a fondatorului Dinastiei [i comandantului Suprem al Armatei române. care a câ[tigat ]arei neatârnarea sa pierdut\ de patru veacuri [i jum\tate. mozaicuri de {tefan Luchian). na]ionalism. din pie]ele publice de pe calea Victoriei de care ar trebui s\ ne ocup\m. care ar trebui s\ fie totodat\ decorativ\. 15 Statuia ecvestr\ a Regelui Carol I. Bunul sim] [i gustul dau putin]a s\ te inspiri f\r\ slug\rnicie [i [tiind s\ alegi cu socoteal\ isvoarele de inspira]ie. care a fost pricina atâtor erori arhitecturale. Mestrovici [i a fost distrus\ în 1948. Aceste colonade ar putea s\ fie dep\rtate printr’o distan]\ destul de mare de monumentele de care e vorba. Ea ar trebui s\ 13 Palatul Societ\]ii Func]ionarilor Publici. monumental\ [i propor]ionat\ cu cadrul ei. sau un fals stil moresc. Tot ce ]ine de arta clasic\ se potrive[te întotdeauna în mod des\vâr[it cu necesit\]ile monumentale ale unui ora[. aceast\ pia]\ ar oferi un aspect pl\cut ochilor. pentru estetica ei. Lumina ]arei [i clima sa sunt destul de puternice ca s\ na]ionalizez monumente. care de vre-o 60 ani înal]\ statui mini[trilor [i oamenilor politici chiar mediocri. ca la Roma în pia]a Quirinalului. Dac\ s’ar stabili aceast\ întocmire bine conceput\ [i executat\. care se sfâr[esc prin col]ul Muzeului Antippa [Antipa]. dar s-ar putea ridica acolo un monument Regele Carol I. care e acum ocupat\ de Halele Centrale. [i str\zile învecinate. au creiat decoruri urbane minunate. este Pia]a Palatului Regal. Nu trebuie s\ ne ferim de inspira]ii streine din motive de na]ionalism strâmb [i r\u în]eles. cari s’au comis în Bucure[ti în ultimii 40 ani. amplasat\ în axul cl\dirii Funda]iei Universitare cu acela[i nume.

Trebuie s\ fie evitat\ gre[eala de estetic\ comis\ de sculptorii mediocri. cari te împiedic\ s’o vezi [i ale c\rei [c\rui] maluri sunt acoperite cu o iarb\ s\rac\. ca femeile sculptate pe tronul Venerei Aldobrandini. Figuri de piatr\ înf\]i[ând provinciile României unite ar trebui s\ [se] ridice pe un vast basso-relief la poatele statuei regelui. Fluviile [i canalurile contribuiesc totdeauna la înfrumuse]area unui ora[ [i pân\ acum ora[ul nostru e pu]in înzestrat în direc]ia aceasta. S\ n\d\jduim c\ va fi executat în curând canalul de [aptezeci de kilometri legând Bucure[tii cu Dun\rea [i în cazul acesta va trebui s\ se amenajeze un port care s\ se armonizeze cu ansamblul decorativ al unei p\r]i a ora[ului18. Transilvaniei. Mestrovici. Acest râu cu ap\ pu]in\. Regele prieten al c\r]ilor s-ar g\si astfel printre lucrurile. nu s-a amplasat în Pia]a Unirii. Moldovei. Kiseleff [i a avut aceea[i soart\ cu statuia Regelui Carol I. În cazul acesta. pentru realizarea unui canal navigabil între Bucure[ti [i Dun\re [i pentru amenajarea unor porturi fluviale în ora[ul 17 16 190 . O ordonan]\ ar închiria aceste locuin]e numai librarilor [i florarilor. ea ar putea primi în mijlocul ei statuea Regelui Ferdinand. cari au ridicat pe piedestalul diferitelor statui ale mini[trilor regelui Carol I atâtea figuri alegorice ridicule. ar trebui s\ fie îng\duit numai la dou\ feluri de negustori s\ ocupe locuin]ele din spatele arcadelor. care [a] înf\ptuit unirea na]ional\. care ar face din ea un fel de pia]\ San-Marco. Pentru ca aceast\ pia]\ s\ fie frumoas\. merit\ s\ dispar\. s’ar putea amenaja un bulevard. Dac\ s’ar înf\ptui proectul de a aduce la Bucure[ti apa Ialomi]ei sau a Arge[ului sau a amândorura. Statuia Regelui Ferdinand.serveasc\ de drum de intrare la Mitropolie. Statuia Regelui Ferdinand. Banatului [i Dobrogei ar ap\rea în basso-relief. Aceasta ar da statuei Regelui Ferdinand I toat\ m\re]ia voit\. la Roma. Basarabiei. coroana pe cap [i sceptrul în mân\. vezi nota 7. Bucovinei. având la dreapta [i la stânga copaci planta]i în linii drepte [i dou\ [osele paralele pentru circula]ia tr\surilor. Înconjurat\ cu arcade [i împodobit\ cu patru fântâni. Dâmbovi]a Dâmbovi]a [i cheiurile ei sunt una din p\r]ile cele mai urâte ale Bucure[tilor. deoarece ar fi transformat\ în fluviu. cari i’au fost dragi: c\r]ile [i florile17. Acum Pia]a Unirii. deoarece ar fi cru]at\ [se repet\ în manuscris]. 18 Au existat mai multe proiecte. care s\ serveasc\ de loc de plimbare în mijlocul s\u. Ar putea fi acoperit\ cum s’a f\cut la Paris pentru râu[orul La Bievre [i pentru al]i afluen]i neînsemna]i ai Senei. purtând mantila de la încoronare. Dar matca sa actual\ ar trebui s\ dispar\. cari contribuiesc la urâ]enia lor prin poza lor teatral\ [i formele lor exagerate [i importan]a pe care o iau în dauna figurii centrale. Dâmbovi]a ar putea fi cru]at\. realizat\ tot de sculptorul I. ci pe {os. datorate unor ingineri importan]i ai vremii. ar trebui s\ fie a[ezat\ pe un soclu vast pe care n’ar apare nimic în haut-relief. dar unde figurile Munteniei. cuprins\ între cheiuri.

Voi lua ca pild\ fermec\toarea bisericu]\ Fundenii Doamnei al c\rei exterior e acoperit cu structuri remarcabile în genul persan. care mâzg\le[te piatra sculptat\ a frumosului cadru al u[ii. ar putea fi amenajat\ în a[a fel ca s\ serveasc\ de scop de plimbare c\l\torului doritor de a cunoa[te trecutul ]\rii. Aceste lacuri ar trebui puse în leg\tur\ unele cu altele ca s\ îng\duie canotajului s\ se desvolte. restauratorul fiind arhitectul prof. care nu face deloc cinste tindei bisericii [i pictura în ulei. cum s’a spus mai sus. Tei Proprietatea teilor [Teilor].Lacurile Una din frumuse]ile naturale ale împrejurimilor ora[ului nostru [i care pân\ acum n’a fost deloc luat\ în seam\ este alc\tuit\ de [irul de lacuri care. Tot astfel [i B\lteni. de Bucure[ti. în Parcul Na]ional. Aceast\ bisericu]\ care este foarte frumoas\ se g\se[te la o dep\rtare de trei km. care va fi creiat înspre B\neasa [i pentru care cred c\ s’au f\cut planurile. Ar trebui cur\]ate de trestiile. o parte a acestui plan[eu s-a realizat între Podul Senatului [i Podul {erban Vod\ [i a fost demolat\ în deceniul 9. }\rmurile acestor lacuri ar trebui plantate cu pini. Ni[te t\bli]e pentru semnalizare ar trebui puse pe drumul care duce la Fundenii Doamnei. 191 . 19 Biserica Stavropoleos a fost restaurat\ la sfâr[itul secolului trecut de c\tre Comisiunea Monumentelor Istorice. desfigurat\ acum vre-o dou\zeci de ani19. Pentru Fundenii Doamnei nu este altceva de f\cut decât s\ se scoat\ geamlâcul cel urât. capital\. unele dintre aceste proiecte prevedeau m\rirea debitului râului Dâmbovi]a [i transformarea acestuia într-un canal navigabil. În acela[i timp al]i ingineri importan]i ai vremii au elaborat proiecte pentru transformarea râului Dâmbovi]a într-un mare colector de ape uzate. drumul care duce la ea este un [ir de gropi. care se afl\ în apropierea Bucure[tilor [i s\ facem în a[a fel încât s\ se poat\ ajunge u[or pân\ la ele. o dat\ cu executarea liniei 1 de metrou [i a noii amenaj\ri a râului Dâmbovi]a în ora[. care apar]ine familiei Gjika [Ghica]. Fundenii Doamnei Ar fi bine s\ ne ocup\m [i de cele câteva mân\stiri [i biserici. dar nici un str\in nu [tie de ea [i pu]ini români b\nuiesc existen]a ei. care ar trebui s\ fie plantat cu plopi din Italia. Ele ar trebui s\ fie cuprinse. care le acoper\ [i prin aceasta sar descoperi adev\rata lor mass\ de ap\. în parte. pentru acoperirea lui cu un plan[eu carosabil [i pentru executarea unor linii de cale ferat\ subterane pe ambele maluri ale râului. Acest drum ar trebui reparat cu scopul de a face cunoscut\ acest\ comoar\ arhitectural\ cru]at\ pân\ acum de sinistra oper\ de restaurare a c\rei victime sunt cele mai multe din bisericile noastre ca biserica Stavropoleos. Ion Mincu. m\rgine[te ora[ul în mai multe locuri.

La Madrid. dona]ia Rothchild.S. Acest muzeu ar cuprinde[. unul singur în care s\-[i fac\ o idee despre ansamblul civiliza]ieii române[ti.Catolice picta]i de Tzitzian [Tizian] [i Velasquez sau de Goya. artei religioase.Crearea unui Muzeu unic Când se vorbe[te de Paris. în caracterul ora[ului Bucure[ti.] altele consacrate etnografiei. sau dona]ia Visconti. Muzeul Antippa [Antipa]. f\r\ îndoial\ colec]iile particulare ar lua curând calea muzeului na]ional. Muzeul Teodor [Theodor] Aman. despre Londra «British Museum». preistoriei. dar desigur nu sunt destule pentru atâtea muzee mici. etc. o puzderie de muzee. Ar fi de dorit pentru gloria dinastiei [i pentru str\lucirea ora[ului. sub impulsia unei singure direc]ii. împr\[tiate prin ora[ [i a c\ror adrese numai câ]iva ini]ia]i le cunosc: Muzeul Kalindoru [Kalinderu].] afar\ de colec]iile de pictur\ str\in\[. Donatorii ar putea fi îndemna]i cu îndemânare s\ imite d\rnicia regal\. Sunt desigur pres\rate prin Bucure[ti. Muzeul Tigara-Samurca[ [Tzigara-Samurca[]. nici provincialul [i nici cet\]eanul din Bucure[ti. rangul [i locul unui muzeu na]ional. institu]ii particulare sau publice. parte la Cotroceni [i chiar la Bran. 192 . despre Madrid «Muzeul Prado». cari se intituleaz\ toate cu fal\ «muzee». de a încuraja gustul pentru arte [i au d\ruit muzeului din Capital\ tablourile marilor mae[tri. la Louvre. care nu e prea bogat\ comparativ cu m\rimea ]\rii [i cu importan]a sa politic\ actual\. care s\ ia numele. parte la Pele[. r\u în]elese. r\u concepute [i ne[tiute de public. la muzeul Na]ional se g\sesc tablouri apar]inând coroanei înf\]i[ând pe str\mo[ii M. se spune «Luvru». nu prezint\ nici un folos pentru educa]ia estetic\ a României [i pentru prestigiul artistic al ]\rii fa]\ de str\in\tate. este lipsa unui Muzeu Na]ional cuprinzând totalitatea comorilor artistice ale României. care ar trebui s\ poarte numele fondatorului ei Regele Carol I. Ar trebui numaidecât creat un singur muzeu. Muzeul Thoma [Toma] Stelian. O campanie de pres\ ar trebui început\ f\r\ întârziere în aceast\ privin]\. nici c\l\torul strein. Amorul-propriu al fiec\ruia ar putea fi satisf\cut prin numele dat s\lii cuprinzând operele l\sate muzeului prin testament. Muzeul Simu. s\li consacrate arheologiei[. Nimeni nu poate s\ ias\ din încurc\tur\. chiar când înf\]i[au pe str\mo[ii familiei suverane. etc. Împ\ra]ii Austriei [i regi [regii] Spaniei au în]eles aceast\ necesitate moral\. ca acest muzeu s\ cuprind\ în mijlocul s\u [i la locul de cinste coroana regal\. Consider ca o adev\rat\ ru[ine na]ional\ aceast\ neputin]\ în care ne afl\m de a ar\ta turistului str\in un loc.] manuscrise ca la «British Museum». Tot astfel e [i la Viena sala numit\ Velasquez. Statul ar trebui s\ centralizeze cu îndr\zneal\. Unul din marile goluri. Muzeul Casei Bisericii. cum sunt. Muzeul Academiei etc. sunt destule bog\]ii artistice pentru un muzeu central. Tablourile din colec]ia regal\ actualmente împr\[tiate parte în palatul din Calea Victoriei. Aceast\ mul]ime nu e justificat\ de prea multele bog\]ii artistice [i din nefericire numai de vanitatea copil\reasc\ [i r\u în]eleas\ a amatorilor sau a directorilor institu]iilor publice. Dac\ pilda ar veni de sus prin creierea acestei s\li regale. vast [i în stare s\ con]in\ toate colec]iile împr\[tiate prin ora[ [i chiar în ]ar\. În România [i chiar în Bucure[ti. E greu de p\truns în aceste localuri. O adev\rat\ economie ar putea fi realizat\ prin creierea unui muzeu unic.

Lipsa unui muzeu na]ional în capitala unei ]\ri ast\zi tot atât de mare ca [i Italia. Ar fi pu]in lucru de f\cut ca s\ fie puse în valoare [i aceste trei frumoase exemple de arhitectur\ ar m\ri interesul muzeului care s’ar g\si într-un cadru armonios. se potrive[te de minune acestui proiect. Valea Plângerii. Curtea interioar\ a mân\stirii. Sarcofagii [i fragmente de pietre funerare romane sunt a[ezate la dreapta [i stânga unei alei formate din copaci din Iudeea ale c\ror 193 . locul cel mai potrivit mi se pare vechea mân\stire V\c\re[ti. Ideea de a strânge toate bog\]iile artistice. cari nu uit\ s\ atrag\ aten]ia str\inilor asupra acestei lacune fatale pentru bunul renume al Bucure[tilor [i în consecin]\ al întregei ]\ri. veche [i modern\ ar putea fi centralizat\. unic [i complet. care se întinde la poalele mân\stirii.prin vânzarea imobilelor [i terenurilor muzeelor individuale ca muzeul Tigara [Tzigara] (neterminat înc\). O linie de tramvay [i un bulevard ar fi suficiente pentru ca s\ se poat\ ajunge în zece minute din centrul ora[ului la V\c\re[ti. de pild\. restaurarea acestei cl\diri ar fi u[urat\ prin economia realizat\ asupra muzeelor de ast\zi.] desb\rat\ de baracele cari o desfigureaz\ ast\zi. ar putea fi pref\cut\ cu pu]in\ cheltuial\ într’un parc minunat care s\ poat\ con]ine sarcofagiile [i fragmentele de monumente romane. ar putea s\ ad\posteasc\ câteva din sarcofagiile romane împr\[tiate prin ]ar\. o alee amintind Aliscany din Provence [Les Alyscamps din Arles] ar fi foarte frumoas\ [i u[or realizabil\. dovedind prin el însu[i c\ în aceast\ ]ar\ a existat o veche tradi]ie respectabil\ [i respectat\. atât de vast\. Paraclisul [i biserica cari se afl\ în mijlocul cur]ii [i turnul de intrare sunt monumente admirabile din secolul XVII-lea [XVIII-lea] românesc. Pentru Stat. frumuse]ea locului care domin\ Bucure[tii cam în felul cum Escurialul domina mun]ii Castiliei. Expozi]iile anuale cari ar aduce la Bucure[ti comorile [i moa[tele de pe la mân\stirile dep\rtate. ar face cunoscute comorile artistice propriu zis române[ti. estetice [i arheologice ale ]\rii într’un singur loc este înc\ atât de departe de concep]ia [i de preocup\rile concet\]enilor no[tri [i ale guvernan]ilor lor. este o adev\rat\ ru[ine [i b\taia de joc a vecinilor r\uvoitori. ast\zi pref\cut\ în închisoare de Stat. în care toat\ via]a artistic\. încât ar fi fost nevoe de o adev\rat\ campanie de pres\ care s\ interese [intereseze] opinia public\ [i s\ ob]in\ adesiunea publicului la proectul acesta care ar trebui realizat cât de curând dac\ voim s\ câ[tig\m de partea noastr\ opinia lumei civilizate. interesul lor arhitectural. ca Ungurii. Printre numeroasele idei de la cari s’ar putea inspira pentru alinierea gr\dinilor din Valea Plângerii. muzeul Aman (cas\ particular\). cari încurc\ ast\zi s\lile înguste ale muzeului Academiei. colec]ia regal\ din muzeu ar atrage desigur pe to]i amatorii de Greco de pe lume. Valoarea universal\ a acelor tablouri atr\gând aten]ia amatorilor de art\ din toate ]\rile. ar putea atrage pe mul]i str\ini [i dac\ muzeul ar fi definitiv instalat la Bucure[ti. S\li vaste ar putea fi amenajate în cl\dirile cari ast\zi servesc drept închisori [i s’ar putea degaja elegantele arcade cari sunt zidite [i reda astfel mân\stirii V\c\re[ti vechea ei splendoare. Pentru creiarea acestui muzeu na]ional. cu înc\lzirea [i între]inerea lor [i prin beneficiile realizate prin vânzarea lor sau întrebuin]area lor drept case de raport. muzeul Kalinderu. etc. [i descurcat\[. –M\rimea cl\dirilor.

lacurile. C\r\mida [i marmora – materiale române[ti. rânduielile. amintesc vechile ofrande de flori aduse Proserpinei [i zeilor din Infern. 3) Punerea în valoare a dealurilor din Bucure[ti. 7) Regimul Apelor: Dâmbovi]a. 4) Arcul de Triumf dela [osea luat ca tip de monument anti-estetic. 2) Ora[ul pe arcade. servitu]ile necesare. Fundenii.flori trandafirii a[tern prim\vara un covor parfumat sub pa[ii trec\torilor [i. c\zând pe piatra sarcofagiilor. Tei 9) Creiarea unui muzeu unic. 194 . Împrejurimile lui. 5) Cinste în întrebuin]area materialelor. Solidaritatea împotriva individualismului. Rezumat 1) Bucure[ti. 8) Împrejurimile pitore[ti. Împ\durirea jude]ului Ilfov – p\durile de pini. 6) Pie]ele publice.

concepute de superstarul Christian de Portzamparc. – Filaretul a avut momentele lui de m\re]ie. dar modelul la care am s\ m\ refer este . A[a cum rezult\ din în[iruirea seac\ a datelor prezentate mai jos. Opera]iuni similare se fac în marile ora[e ale Europei1. pres\rat cu foarte mediatizatele folies – ambele desenate de celebrul arhitect elveto-franco-american Bernard Tschumi – Centrul Muzicii [i al Dansului. Berindei etc. de prezen]a construc]iilor industriale care nu mai au viitor în aceste locuri [i care pot fi reînvestite cu func]iuni noi.. sentimentul a ceea ce numesc un important poten]ial de revitalizare. Premi1 Practica urbanismului în Europa are notele sale specifice care difer\ destul de categoric de cel al ora[elor din America sau Asia. Potra. lâng\ Porte de Pantin. este vorba de cartierul La Villette situat în nord-estul ora[ului de pe Sena. care. în urma concursului interna]ional de urbanism a devenit o prioritate pentru Municipalitatea Bucure[tiului.ALEXANDRU BELDIMAN Filaretul Ceea ce îmi propun în cele ce urmeaz\ este s\ schi]ez o posibil\ tem\ pentru revitalizarea unui cartier bucure[tean.. M\ gândesc la o realizare relativ recent\. Giurescu. precum [i de existen]a unor terenuri libere sau eliberabile [i nu în ultimul rând de apropierea de perimetrul opera]iei Bucure[ti 2000. la Berlin de exemplu. Aici se aflau abatoarele Parisului [i alte industrii conexe. a[a cum este [i cel de ast\zi când cartierul pare c\zut în uitarea de sine. în ciuda st\rii în care se afl\. Parisul. Parcurgându-l în mai multe rânduri am avut. dar [i de dec\dere. 195 . Iorga. dec\zute ca urmare a schimb\rii modului de produc]ie a c\rnii. Filaret. de existen]a unor construc]ii frumoase [i interesante cu ridicate posibilit\]i de refunc]ionalizare – Gara Filaret [i Arenele Romane –. desprinse din Istorii ale Bucure[tiului – Ionescu-Gion. Acest sentiment mi-a fost indus de prezen]a înc\ majestuoas\ a Parcului Carol. G\sim ast\zi în aceste locuri un splendid parc. 2 Echivalentul Nobelului pentru arhitectur\. început\ în anii ’70 [i terminat\ – dac\ se poate vorbi de un ora[ terminat – foarte de curând. în anii ‘90.

dup\ o lung\ perioad\ gri. Ea avea forma unui chio[c cu parter [i etaj. Nu mai vorbesc de frumoasa restaurare a Pavilionului V\mii3 datorat\ lui Bernard Huet. domnitorul Radu {erban construie[te aici un iaz. Aici au avut loc spectacole cu Trilogia lui Andrei {erban. Men]ionez c\ acestea au fost selec]ionate de cele mai multe ori în urma unor Concursuri. Domnii fanario]i î[i aduceau apa pentru b\ut fie de la Pantelimon. situat pe Canal de l’Ourq. aceea a Pre[edin]iei Fran]ei. la parter. ce a fost transformat\ într-un centru cultural. Bari]iu o mai g\se[te la 1832. — În timpul Domnitorului Mavrogheni (1786-1790). chiar dac\ nu are un impact direct în stabilirea acestuia. *** Pentru stabilirea programului. — În secolul al XVIII-lea aici era loc de petrecere unde l\utarii cântau: Frunz\ verde de cicoare/ La Filaret la izvoare/ Mult e umbr\ [i r\coare/ {i ap\ r\coritoare. — La începutul secolului al XVII-lea. men]ionat în acte la 1632. la etaj se accedea pe o scar\. fie de la Filaret. Iat\ deci o posibil\ fi[\ a locului: — Urme de locuire în epoca fierului. în anul 1990 sau 1991. dintr-un perete de marmur\ ie[eau 8. din marmur\ [i ea. se insinueaz\ în program. — În perioada Evului Mediu zon\ viticol\. Aceast\ transformare a unei zone dec\zute a Parisului a fost posibil\ gra]ie existen]ei unei voin]e politice conjugate. Tavanul era tot din marmur\. m\rginit de 7 coloane din piatr\ sculptat\ [i acoperit cu olane. în care calitatea arhitectural\ [i urbanistic\ nu a interesat societatea francez\. — 1792-1793 Mitropolitul Filaret al II-lea construie[te o fântân\ celebr\ în epoc\. la un loc de priveal\.ul Pritzker2 în 1995. Muzeul Tehnicii [i celebra Geod\. a Guvernului [i a Prim\riei Parisului. al c\ror arhitect este Adrien Feinsilber. 196 . cunoscut ca Iazul lui {erban Vod\. la extremitatea de vest a ansamblului [i de restaurarea [i reconvertirea uneia dintre halele industriale p\strat\ ca martor. care avea ca ]el refacerea (imaginii) ora[ului lumin\. De strea[in\ erau ag\]a]i clopo]ei de sticl\ ce scoteau sunete cristaline. aici se afl\ un important cîmp de instruc]ie. 3 Lucrarea original\ este opera arhitectului Claude Nicolas Ledoux(?). Instrumentele alese pentru buna ducere la sfâr[it a opera]iei au fost calitatea programului (alegerea func]iunilor) [i valoarea proiectelor de arhitectur\. pe care Gh. cum erau pân\ nu de mult la Vila Minovici. dup\ al]ii 12 ]evi ce captau 4 izvoare din dealul vecin. 1668 [i 1672. Rezultatul. generând o continuitate necesar\ la nivelul structurii urbane [i locuirii. cred c\ trebuie început cu o informare asupra istoriei locului.

Filip Marin. Se construie[te. cartierul Inter. Cu aceast\ ocazie se fac o serie de cercet\ri geologice. calfe [i ucenice. Lucreaz\ la realizarea parcului [i a pavilioanelor expozi]iei.. — 1879 – se înfiin]eaz\ Fabrica de chibrituri. arhitectul peisagist francez E. A. — 1859 – la Filaret [i în Pia]a Unirii se strâng partizanii unioni[ti preg\ti]i pentru a interveni în eventualitatea nealegerii lui Cuza de c\tre boierii munteni.D. Arn\u]ii din cur]ile boiere[ti f\ceau aici exerci]iile de c\l\rie dar o parte din teren nu era decât o mocirl\ unde se sc\ldau bivolii [i p\[teau boii. în jurul c\reia se adunau sacagii care vindeau ap\ prin ora[. — 1848 – pe Câmpia Filaretului se ]in marile întruniri ale Revolu]iei. muindu-le în piatr\ acr\. fete [i neveste. sculptorii Dimitrie Paciurea. marcat\ la fiecare col] de un steag tricolor. printre al]ii. Frederik Storck. — Pe parcursul secolului al XIX-lea Câmpia Filaretului a fost locul de petrecere al poporului în zilele de s\rb\toare. Redont. arhitec]ii români {tefan Burcu[. pe o tribun\ ridicat\. La inaugurarea acestui eveniment primarul Romei. — 1869 – se construie[te pe dealul Filaretului prima gar\ bucure[tean\. I. În mijlocul câmpului se afla o fântân\. 197 . aici realizându-se cel mai adânc sondaj – 1009 m. vorbesc oratorii. Constantin Istrati. aici depun steagurile [i jur\mântul de credin]\ delega]ii din toat\ ]ara.. — 1883 – se înfiin]eaz\ Uzinele metalurgice Wolff. — 1921 – expozi]ie interna]ional\ de mari propor]ii. Vara câmpia era acoperit\ de lucr\toare. — 1871 – se inaugureaz\ Uzina de gaz pentru iluminatul ora[ului. contele de San Martino. — 1843 – Societatea politic\ secret\ Fr\]ia este întemeiat\ de c\tre B\lcescu. — 1906 – are loc celebrarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.. care limpezeau testemelurile la fântân\.G.». Probabil la aceast\ epoc\ face referire Ion Ghica când spune «apa din ci[meaua Filaretului era totodat\ un izvor de s\n\tate [i de bog\]ie.Golescu [i Cristian Tell prin jur\mânt pe Câmpia Filaretului. în dreapta G\rii Filaret. — O parte din canalizarea ora[ului este deviat\ c\tre lacul Filaretului. Victor {tef\nescu. aduce în dar Bucure[tiului statuia reprezentând Lupoaica Capitolin\. comisar general al manifest\rii fiind Dr. — 1913 – se construie[te Fabrica textil\ Filaret. în mahalalele unde nu se g\seau ci[mele. aici au loc marile manifesta]ii de la 15 iunie [i 25 august. [i tot aici este primit trimisul Înaltei Por]i. Aici. Ion Ghica. me[tere. Berindei. dup\ ce mai întâi fixau culorile cele vii. care este creat pentru s\rb\torirea acestui eveniment. le întindeau la soare pe iarb\ cântând doinele noastre. Se organizeaz\ marea expozi]ie interna]ional\ în Parcul Carol. din care rezult\ c\ pe acest teritoriu se afl\ cel mai gros strat de argil\ – 12 m – de pe teritoriul Bucure[tiului. Suleiman Pa[a.— La 1825 Kioskul cu fântân\ este transformat în Fabric\ de testemele (basmale). inginerii Elie Radu [i Grant.

fabric\ de testemele. a[a cum aminteam la începutul acestui text. Pe Câmpia Filaretului se depune jur\mântul de credin]\ Revolu]iei. 3) Acest teritoriu a avut func]iuni diverse: politice. are. Expozi]ia Urbanistic\. fântâna Zodiacului. — 1958 – se construie[te mausoleul eroilor comuni[ti de c\tre un colectiv condus de arhitectul Horia Maicu. mândrie a Capitalei la începutul secolului. 4) Locul are for]\. dar tot aici este primit [i emisarul Por]ii sosit s\ juguleze revolu]ia. intr\ într-un con de umbr\ dup\ 1935. dup\ proiectul arhitectului Octav Doicescu [i al sculptorului Mac Constantinescu. economice. dar mla[tina numai bun\ pentru bivoli era parte integrant\ a locului. de agrement.— 1935 – cu ocazia “Lunii Bucure[tiului” se organizeaz\ ultima mare manifestare în zona Filaret. momente de grandeur et décadence. Iazul lui {erban Vod\ devine égout. frumosul parc Carol. Cu aceast\ ocazie se construie[te la intrarea în parc. culturale. Câmpia Filaretului este loc de instruc]ie militar\ [i de plaisance. 2) Ca [i istoria urbei [i a ]\rii. Superba fântân\ a lui Filaret devine. 198 . În fine. Ce concluzii se pot desprinde din aceast\ în[iruire de date: 1) Filaretul a fost tot timpul prezent în istoria Bucure[tilor. la relativ scurt timp de la darea ei în folosin]\. iar sub comunism este obligat s\ suporte mausoleul mai sus men]ionat.

la nord. oricum. [i. ca mai toate construc]iile ora[ului. Magheru. Perimetrul care define[te centrul de ast\zi fiind cel cuprins între Calea Victoriei cu zona adiacent\ c\tre vest. trebuie ca economia s\ mearg\. fiind singurul care mai face s\ se pomeneasc\ numele Filaret în mass-media. este mai mult sau mai pu]in un loc p\r\sit! Importanta zon\ industrial\ nu pare a fi foarte activ\. într-o stare în care numai ochiul avizat mai poate vedea calitatea arhitectural-urbanistic\ ini]ial\. restructur\rile ce încearc\ s\ pun\ ast\zi economia româneasc\ în mi[care vor atinge într-un fel sau altul aceast\ veche a[ezare industrial\ a Bucure[tiului.*** Înc\rcate de istorie. Arenele Romane sunt folosite de una-dou\ ori pe an. la sfâr[itul mileniului al II-lea. *** Este un fapt îndeob[te cunoscut c\. unde la grande croisée este generat\ de intersec]ia Rue de Rivoli pe axa est-vest. la grande croisée4 a Bucure[tiului în Pia]a Universit\]ii. oper\ a lui Anghel Saligny. Gheorghe c\tre miaz\noapte. Partea de sud a Bucure[tiului are tendin]a s\ decad\. a f\cut ca centrul s\ migreze din zona Pie]ei Unirii-Sf. Gara Filaret. între pia]a cu fântâna lui Pache Protopopescu [i Facultatea de Drept) care genereaz\. Fabrica de Chibrituri sunt. trebuie s\ includem axul est-vest (bulevardele Carol [i Elisabeta. Admi]ând c\ acest lucru se va întâmpla. Parcul Carol [i-a pierdut caracterul ini]ial o dat\ cu apari]ia în anii ’50 a monumentului eroilor comuni[ti prin demolarea celebrei grote [i pare ie[it din circuitul major de loisir al bucure[tenilor. mai ales c\tre nord. cu Boulevard de Sébastopol [i Boulevard Saint Michel pe direc]ia nordsud. ce ar trebui f\cut pentru a lumina harta Bucure[tiului în aceast\ zon\? 4 Modelul este înc\ o dat\ cel parizian. Frumoasa lotizare Inter sau interesantele locuin]e de pe str. B\lcescu. Br\tianu [i zona adiacent\ la est [i Bulevardul Unirii ca punct terminus la sud. ca atâtea alte p\r]i ale ora[ului. Dealul [i Câmpia Filaretului sunt ast\zi. Numai Institutul Meteorologic este activ în aceast\ zon\. [irul de bulevarde Lasc\r Catargiu. într-o stare de cvasi-abandonare. {i pentru a fi riguro[i. determinând dezafectarea multora dintre fabrici [i mutarea celor poluante. 199 . pentru ca arhitectura s\ mearg\. intersectîndu-se cu axul nordsud. Dezvoltarea ora[ului în secolul al XX-lea. remarcabil monument de inginerie. Pia]a Victoriei – poart\ de intrare în centrul ora[ului.

prima ar consta în aducerea parcului la forma sa ini]ial\. cât mai îndelungat\. Halele industriilor ce se vor dezafecta vor trebui reconvertite. Revitalizarea Filaretului situat în proximitatea zonei «Bucure[ti 2000» ar prelungi spre sud refacerea ora[ului. variant\ scump\. mai sus citat. birouri [i chiar hoteluri. Guvernul României [i Prim\ria Bucure[tiului au la îndemân\ un excep]ional instrument [i au datoria moral\ fa]\ de bucure[teni s\ treac\ cât se poate de urgent la fazele urm\toare. consolidându-l. Fa]\ de acest subiect se pot adopta. – cum la Paris este la Cité des Arts. scriitori. O a doua categorie de interven]ii ar trebui f\cute asupra zonei industriale. – ateliere pentru artizani. A doua presupune regândirea parcului plecând de la starea sa actual\. 200 . oameni de teatru [i cinema. cum exist\ la Bruxelles [i Amsterdam. studiouri pentru muzicieni. într-o func]iune care s\ aduc\ public în parc – de exemplu un observator astronomic popular – care s\ transforme parcul într-un loc atractiv [i viu. dar [i studiouri de televiziune. cum tradi]ia locu5 Vezi articolul despre Concursul Interna]ional de Urbanism Bucure[ti 2000. declarat f\r\ echivoc de c\tre juriul interna]ional câ[tig\tor al premiului întâi. studiouri de teatru. spa]ii specializate pentru produc\torii free-lance de imagini video. s\li de expozi]ie. ceea ce nu este ast\zi. din motivele ar\tate mai sus. voca]ia. prima având ca scop elaborarea [i aprobarea unei legi care s\ acorde un statut terenului supus concursului5. [i ea scump\ c\ci necesit\ reconversia monumentului eroilor comuni[ti. Terenurile r\mase libere sau foarte prost utilizate – [i ele sunt numeroase la sud de Gara Filaret – vor trebui învestite cu func]iuni diverse a c\ror mixitate s\ fac\ cartierul activ o perioad\ a zilei. O lotizare care s\ presupun\ în egal\ m\sur\ locuin]e sociale [i apartamente avînd un standard ridicat. centre de fitness. c\ci necesit\ demolarea monumentului din granit ro[u de Carelia. dou\ pozi]ii. care î[i va pierde. Ea ar trebui s\ înceap\ cu Parcul Carol însu[i. dar [i a s\pt\mânii. s\li de cinematograf. Vor putea ap\rea astfel programe precum: — spa]ii de înv\]\mînt universitar – un prim pas este deja f\cut prin implantarea Universit\]ii Româno-Americane în zon\. arhitec]i.În primul rând ar trebui pus în oper\ proiectul câ[tig\tor al Concursului Bucure[ti 2000 datorat echipei hamburgheze condus\ de arhitec]ii Meinhard VON GERKAN [i Volkwin MARG. — ateliere pentru arti[ti plastici. grosso-modo.

deci implicit edilitar [i arhitectural. La grande bibliothèque. La Paris. dublate de investi]ii de mare prestigiu precum Marele Luvru. concepute [i ele de nume mari ale arhitecturii. nu ar mai fi supus\ aleas-urilor vremii. Pe lâng\ func]iunile deja prezentate aici s-au construit imobile elegante de locuin]e [i dot\rile aferente. un muzeu sau un centru cultural. Ast\zi. restaurante. bistrouri. economic vorbind. Un alt capitol ar consta în refunc]ionalizarea unor spa]ii arhitecturale valoroase care ast\zi sunt impropriu utilizate. Realizarea opera]iilor mai sus men]ionate ar avea [i rostul de a activa. amplasate subteran pentru a nu impieta asupra frumoasei arhitecturi datorate lui Victor {tef\nescu. la concuren]\ cu mândra Barcelon\. Carlo Aymonino. pentru ca situa]iile contrastante pe care leam pus în eviden]\ mai devreme s\ fie pe cât posibil eliminate. Bernard Huet. trebuie s\ apar\ în cel mai scurt timp. precum Aldo Rossi. Programe atent studiate la scara întregului ora[ care s\ aib\ în sprijin un Regulament. Arche de la Défense. discoteci pentru tineri. anumite competi]ii sportive. gra]ie unei serii de opera]ii precum cea descris\ mai sus. Cea de a doua. Aici se vor putea organiza tot timpul anului concerte. [i Arenele Romane. primind un acoperi[ demontabil [i dot\ri anexe. 201 . Parisul a devenit capital\ mondial\ a arhitecturii. cluburi. cafenele etc. Bucure[tiul trebuie reconstruit temeinic.lui o arat\ prin exemplele deja men]ionate. opera]ia din zona La Villette a generat o revitalizare în profunzime a cartierului.a. lege pentru edilii s\i. expozi]ii etc. Christian de Portzamparc [. întregul areal. spectacole de teatru [i cinema. În aceast\ situa]ie se afl\ Gara Filaret ale c\rei peroane sunt acoperite cu o frumoas\ structur\ metalic\. Prima ar putea deveni o sal\ de teatru.

În Europa mileniului trei. 202 . în care aproape ne afl\m. poate fi o excelent\ [coal\ a democra]iei dac\ transparen]a [i interesul public vor fi puse înaintea interesului de grup [i a celui personal. Realiz\rile pariziene din ultima vreme îmi confirm\ acest punct de vedere. Bucure[tiul este bine plasat în aceast\ parte a continentului [i personal cred cu t\rie c\ are for]a interioar\ s\ devin\ marea metropol\ a Europei de sud-est. Istoria. tradi]ia fac diferit\ ponderea unuia sau a celuilalt dintre termeni. indiferent c\ruia dintre cei doi factori societatea îi acord\ mai mare greutate. o schi]\ de schi]\ de tem\. urm\rit\ pas cu pas. care este mai degrab\ – pentru a folosi jargonul arhitec]ilor – . Schi]a de tem\ propus\ mai sus. se vrea un semnal c\tre societatea româneasc\ în sensul celor mai sus enun]ate. adic\ locuitorii [i utilizatorii sunt implica]i în luarea deciziilor. exclusiv conform legilor pie]ei.Nu cred în valabilitatea tezei conform c\reia ora[ul trebuie l\sat s\ se dezvolte la voia întâmpl\rii. precum [i indicibile semne de ast\zi. [ansele reu[itei r\mân intacte. atât de bine surprins\ [i cu c\ldur\ redat\ în studiul lui {erban Cantacuzino de la începutul acestui volum. {tiu foarte bine c\ toate democra]iile occidentale î[i regleaz\ via]a public\ func]ie de cuplul motor: Stat – Economie de Pia]\. dar exerci]iul acesteia trebuie f\cut pân\ în cele mai mici detalii. Cât timp îns\ regulile democra]iei participative sunt respectate. Rolul marilor metropole polarizatoare de energii [i generatoare de civiliza]ie [i cultur\ va cre[te în propor]ii geometrice. Este necesar îns\ ca puterea politic\ [i societatea româneasc\ de ast\zi s\ con[tientizeze acest fapt [i s\-[i propun\ acum s\ fac\ din Bucure[ti marea metropol\ de mîine. Istoria lui. Înaint\m c\tre o Europ\ a polis-urilor. Felul în care s-a f\cut schimbarea în Noiembrie ‘96. (Din acest punct de vedere tradi]ia Fran]ei este foarte diferit\ de cea a Marii Britanii de exemplu). ele s-au f\cut ca urmare a unei politici prestabilite. Propunerea pe care o fac nu presupune îns\ numai implicarea statului. Comunitatea European\ care va cuprinde mai devreme sau mai târziu [i România va fi un organism destul de diferit de cel pe care îl cunoa[tem ast\zi. este semnul cel mai sigur al dorin]ei românilor de a tr\i în democra]ie. Realizarea unei opera]ii ca aceea propus\ mai sus. Bucure[tiul trebuie s\-[i g\seasc\ locul. m\ fac s\ cred în destinul s\u.

ÎNTÂMPL|RI CU STR|ZI {I PIE}E .

cea]a verde-albastr\ a lumii din jur s-a învârtit pentru câteva clipe într-o mi[care lent\. ci chiar calci pe str\zile familiare din centrul Bucure[tilor. Toat\ via]a am crezut în libertate. Î]i revii. f\r\ s\ [tii prea bine de ce. cu cea]a albastr\ plutind peste pomii abia înverzi]i. bulevardul din fa]\: «Vezi c\ am avut dreptate? Nu ]i-am spus eu de atâtea ori s\ nu-]i pierzi speran]a? Uite. solid\. la Londra. Zidul de care te sprijini e din piatr\ gri. luna florilor. A[ezat pe acela[i piedestal unde l-ai g\sit de când te-ai n\scut. Totu[i via]a a început s\ mearg\ altfel. 204 . î]i dai seama c\ e începutul dup\-amiezii. pe str\zile acestea desfundate. din iarn\ pân\ acum. aici. în care sunt acum cuprin[i to]i cei din jur. mi-am închinat-o ei. b\trânul Rosetti pare mul]umit. în\l]at acolo poate cu mai bine de o sut\ de ani în urm\. f\cându-]i doar pu]in\ ordine în minte. de entuziasm t\cut. u[or d\r\p\nate [i atât de frumoase cum nu pot fi decât în amintire? Probabil c\ e totu[i adev\rat: nu visezi. la începutul prim\verii. un vis cu str\zi bucure[tene m\rginite de case vechi. am Fragment din romanul Educa]ie târzie. dar a trecut. viii [i mor]ii. a[a cum ]i s-a întâmplat de mii de ori. cu lumina abia sosit\ dinspre r\s\rit. to]i viseaz\ – ce bine ar fi s\ nu ne mai trezim niciodat\! Ame]eal\. ai ame]it doar de prea-plinul care urcase în tine sufocându-te. Nu vezi nici o floare. ci [i prietenii. dar cu privirea ager\.MIHAI ZAMFIR Un col] de Bucure[ti E adev\rat sau vis? E prim\var\ sau doar un vis cu prim\var\. într-o lume mai adânc\ [i mai clar\ decât lumea noastr\. libertatea a învins. fixeaz\ cu capul întors u[or spre stânga. nu regret. în cunoscuta pia]\ din Bucure[ti. acelea[i de ani de zile [i totu[i altele. doar vârfuri de iarb\ fraged\ în gr\dini]a din jurul statuii. de oboseal\ [i de fericire. }i-ai pierdut echilibrul. greu dar a învins. cunoscu]ii [i necunoscu]ii. la Paris. nu doar tu. E poate o visare cu mult mai mare. Cât s\ fie ceasul? E diminea]\ în zori. To]i vis\m. [i c\ ai ame]it. Timpul a trecut încet [i gâlgâitor. cam cinci [i jum\tate. pretutindeni. sau e sear\? F\r\ s\ te ui]i la ceas. Se sfâr[e[te aprilie. de câteva luni de zile [i-a schimbat cursul. treci cu adev\rat prin fa]a caselor închise [i t\cute. copacii din jurul Pie]ei Rosetti s-au acoperit iar de verde crud ca în prima prim\var\ a lumii. boiere[ti.

Rosetti î[i termin\ discursul. construit\ în urm\ cu o sut\ [i ceva de ani. piese de muzeu. Sp\tarului. dar cu col]urile zidurilor de piatr\ rotunjit\ înc\ întregi. te contempl\ doar patruzeci [i ceva de ani. repede în\bu[it\ de fericirea recent\. ceasul de[tept\tor. decor pentru o pies\ cu Anton Pann erou principal. te freci la ochi. mereu acela[i: 205 . pu]in afundat\ în p\mânt. Te apropii acum de ea f\r\ strângere de inim\. pe nesim]ite. Gata. solid ca o stânc\ în mijlocul valurilor. }i-ai revenit complet. Pân\ la Cr\ciunul trecut. ai descoperit c\ e cel mai frumos când erai copil [i te jucai pe strad\. Imediat ce ai cotit la stânga din bulevard. încârligate unele cu altele. pân\ la urm\ tot ajungi pe Strada Silvestru [i apoi în pia]a din fa]a bisericii. e s\dit\ în fiin]a uman\ de însu[i Dumnezeu». acum o [tii cu adev\rat din în\l]imea anilor a[eza]i pe nesim]ite unul peste altul. e diminea]\ când sun\. ci casele cunoscute pe dinafar\ – nici una la fel cu cea de al\turi. de nerecunoscut. o dat\ cu ele. peste statuia prietenului s\u Kog\lniceanu [i peste Cotroceni. nu pa[ii te duc înainte. acolo unde se sfâr[e[te ora[ul [i începe câmpia. dar cu [i mai multe de bucurie. redevine t\cut. la drum! Ocole[ti statuia prin stânga. la doi pa[i. ci se va scofâlci [i va putrezi lent. Din în\l]imea ei nu te contempl\ patruzeci de secole. înainte de a intra pe porti]a din fa]\. un decor întins pe sute de metri. ca pe Napoleon [i pe solda]ii s\i ajun[i în Egipt. iar imaginile somnului plutesc înc\ pe apa verzuie înainte de a intra definitiv în perna cald\. Strada Armeneasc\. doar n-ai s\ r\mâi la nesfâr[it sprijinit de col]ul de granit întunecat. un sfert de or\ dac\ mergi încet – dar ce sfert de or\… Str\ba]i cartierul cel mai frumos al ora[ului. Arcului. pentru c\. [i casa ta. într-un târziu. n\p\dit\ de b\l\rii. se afl\ casa ta. cea mai mare parte din via]a ta s-ar fi pr\bu[it. dac\ ]i-ar fi d\râmat-o. pe durata unui vis ceva mai lung cu multe scene de suferin]\. care au avut cândva leg\tur\ cu oamenii ce locuiau acolo.va fi d\râmat\ cu mil\. Speran]ei. dar acum cu fa]ada cr\pat\. pierzându-te pe str\du]ele în semicerc. Pace lor! La[i în urm\ Pia]a Rosetti. prive[te pân\ dincolo de Universitate. te bântuie co[marul ultimilor ani. Pasului… De ce «Strada Arcului»? Ce arc medieval s-o fi aflat aici cândva? Undei sunt ruinele? În fundul unei cur]i vaste. nu-]i vine s\ crezi c\ mai e în picioare. A avut noroc [i gata! A]i avut noroc amândoi. Acum. A[a cum arat\ – modest\. departe. înghi]it\ de gura lacom\ venit\ dinspre Calea Mo[ilor. Pe str\zile vechi [i familiare. computer f\r\ memorie. Dar asta se va întâmpla peste mul]i ani. Oricât de mult ai ocoli. de aici pân\ acas\ nu mai e mult. Tot mai rar. te ui]i curios la propria ta cas\. asemeni unor turnuri de ap\rare. formând o piramid\ destul de înalt\. dep\rtat. c\ nu va mai fi demolat\. în nop]ile rele. intri în Cartierul Frumos (a[a i-ai spus dintotdeauna în gând): este de fapt Cartierul Vechi.spus-o [i am repetat-o: libertatea învinge întotdeauna. Inocen]ei. cu str\zi sucite [i nume ciudate. mai bântuie umbra Sp\tarului. casa ta are toate [ansele s\-]i supravie]uiasc\. pân\ dincolo de Ci[migiu. [i c\. Trage iar cu coada ochiului la bulevard. panopticum. ca toate lucrurile de pe lumea asta. erai convins c\ str\du]ele din jurul bisericii Silvestru urmau s\ fie d\râmate. în care abia î]i vine s\ crezi. sedimenta]i acolo nu se [tie cum. pe str\du]a din stânga. la locul ei. dar care acum au r\mas ca ni[te pergamente în culori stinse. Din gheara care î]i r\sucea pe din\untru pieptul a r\mas doar o amintire dureroas\. C.A.

ca s\ mai întârzii un minut. drumul ]i-e liber. În seara asta. pe o str\du]\ ascuns\ din Bucure[ti. f\r\ fasoane! Nici prea mult\ modestie nu-i bun\. încadrat\ de smocuri albe. ascult\-m\ pe mine. maestre! Sunt fericit s\ v\ v\d. altfel nici n-a[ fi adus vorba. Somptuoas\ [i scrijelit\ de timp. dup\ ce a cules ceva de pe jos. Avramescu îmb\trâne[te singur [i p\r\sit. Poate s-au molipsit unul de la altul. E[ti f\cut pentru televiziune. n-am mai avut de mult bucuria… – Salut. arhitect [i mai mult decât atât. cu triste]ea b\trâne]ii. c\ lumea a [i uitat de Avramescu. Treci prin fa]a por]ii tale. Succes! Avramescu se întoarce pe c\lcâie cu o sprinteneal\ nea[teptat\ [i se retrage în cas\. Uite. – Chiar crede]i? – Cred. despre art\. Venite din partea dumneavoastr\. totu[i. surd\ [i de neclintit. Ai idei. rebele. ba chiar prestan]\ [i talent. la marginea noroioas\ a Bucure[tilor. Câ]i am avut ca el? Poate pe G. Sandi! «N-am mai avut bucuria» – las\ salamalecurile! Eu te-am v\zut de mai multe ori. gândindu-se probabil c\ el e înc\ în via]\ [i c\ nimeni nu-l va dep\[i vreodat\. Nu mai g\se[ti blocul. M\ uit la televizor – ce poate s\ fac\ un b\trân singur toat\ ziua! Te-am v\zut [i te felicit. mi-ai pl\cut. în dreptul por]ii. Albastrul înser\rii s-a închis la culoare [i a coborât la în\l]imea acoperi[urilor. cu multe intr\ri. vreau s\ zic – am ap\rut la televizor dou\ minute la o mas\ rotund\. te întâmpin\ o lini[te c\ldu]\. artist adev\rat. Vezi de departe chelia lucitoare. «{i. unde casa aurie a arhitectului Avramescu închide strada. – Sigur c\ n-aveai cum s\ apari.M. parc\ trist. – V\ mul]umesc. cu ferestre simetrice [i luminoase. ca [i domnul Avramescu. lanternele mansardei sunt la în\l]imea etajului trei al unui bloc de ast\zi. Vântul nebuniei a c\zut brusc. nu mai g\se[ti scara. Dintre to]i cei de vârsta ta. aflat înc\ în via]\. palat nezugr\vit de când s-a construit. asemenea elogii… – Sandi. N-am avut cum s\-mi observ talentul. dar acela era prea sofisticat. {i nici al]ii. cu cea]\ de prim\var\. e unul dintre cei mai mari oameni pe care i-a dat România în secolul \sta. e[ti b\iat sub]ire. E neverosimil de aurie – din ce material o fi construit\? Pare mândr\. Îl vezi cum deschide încet u[a. Ascult\-m\ pe mine. adaug\ prudent b\trânul arhitect. sunt de atunci vreo zece ani. Cantacuzino. muguri pe crengi [i primul uguit de porumbei. E[ti cel mai de[tept dintre to]i. pacea s-a l\sat peste cartier. doar nu era s\ te bagi în troaca lor… Bine c-a trecut! De-acum. – Chiar v-am pl\cut? – Sigur.locuie[ti într-un bloc imens [i sordid. dar nu cu mult. Cas\ impozant\: e mai în vârst\ decât proprietarul ei. [i de fiecare dat\ când te întorci acas\ te r\t\ce[ti. [i împingi plimbarea pân\ la col]. Din iarn\. Audien]a s-a terminat. arhitectul pânde[te strada cu ochi verzi-sc\p\r\tori: – Bun\ ziua ori bun\ seara. Îl pare r\u c\ pe el nu-l mai cheam\ nimeni la Televiziune. e p\cat s\ nu te ar\]i mai des [i s\ nu vorbe[ti despre ce [tii tu. Nu ]i-a mai spus-o nimeni? – Ultima dat\ – ultima dat\ înainte de Revolu]ie. 206 .

era o luni. a stat gol trei zile. ap\rat contra intru[ilor de cele câteva rafturi de enciclopedii [i dic]ionare de art\. apoi febril. într-o h\rm\laie de nedescris. ai fost s\ltat pe bra]e. Doi cercet\tori. tocmai pe tine: volumele tale despre barocul transilv\nean au avut importan]a lor. l-ai mai avut când ]i-a ap\rut primul studiu. te-ai gr\bit s\-l aperi. Dar. oftând. pl\cut [i a]â]\tor. au trântit de perete u[a cabinetului de la primul etaj [i au aruncat pe fereastr\. când luai zece [i profesorii î]i spuneau c\ «e[ti cel mai bun».Asta va fi via]a noastr\. când erai chemat. uitat\ din tinere]e. c\ aveau acum director pe savantul cu nume de domnitor valah. ca în trans\. dar c\r]i bune publicaser\ [i al]ii. îngr\m\dite pe m\su]\ [i pe podea. treceai drept un opozi]ionist t\cut [i discret. {tii precis ce înseamn\ fericirea: o furnic\tur\ în întreg corpul. Ai aflat c\ î]i po]i numi colaboratorii direc]i. {eful se lipise de perete. n-ai mai avut încotro: te-ai mutat. (E[ti prea lucid ca s\ nu-]i dai seama de ce te-au ales. când treci de optzeci. patronul în fa]a c\ruia tremuraser\]i cu to]ii zece ani. în curte. ca ni[te copii la apari]ia profesorului. când secretara ]i-a adus triumf\toare hârtia de numire. în biroul de la etajul întâi unde intrase[i pân\ atunci doar de câteva ori. De un timp disp\ruse cu totul. când via]a ]i s-a schimbat pe nea[teptate. peste cincizeci de oameni furio[i. L-ai încercat în studen]ie. pe cei mai buni. i-ai rugat s\ se potoleasc\ – [i oamenii. Câ]i ani s\ aib\ Avramescu? Optzeci [i trei sau optzeci [i patru?» Cuvintele b\trânului te-au f\cut fericit o clip\. isc\lit\ «Dan Petrescu. [i i-ai numit rapid. înjurându-l. trei oameni ie[eau mereu din biroul t\u ferici]i. pe loc. hârtiile de pe biroul intangibil al directorului. acum câteva luni. e ca [i cum ai fi murit pentru ceilal]i. Tr\ie[ti prin accident. un om sau mai mul]i ie[eau din biroul t\u ferici]i. cu mas\ florentin\ de stejar [i draperii de plu[ ro[u. ajun[i la cap\tul r\bd\rii. i-au tras directorului n\ucit scaunul de sub el [i l-au împins la perete din câteva ghionturi. tot personalul Muzeului unde lucrezi s-a repezit pe sc\ri vociferând. [efii de sec]ii [i de sectoare. Acolo. {i asta în fiecare zi. Lucrurile reintrau într-o ordine de mult uitat\. Iluzionism? Scamatorie? Semnai o hârtie. naivi. intrase în p\mânt. unii intraser\ la tine cu lacrimi în ochi [i. mai întâi încrez\tor. ca un mic [oc electric. a tuturor? Probabil. doi. te îmbr\]i[au. aclamat prin urale [i proclamat nou director. primele zeci de hârtii care f\ceau dreptate în Muzeu. de la Cr\ciun încoace. În ultimii zece ani l-ai sim]it tot mai rar. Unu. Te-ai întors s\ vezi ce se întâmpl\ cu puternicul tovar\[ Siminie. În acea zi de 8 ianuarie. [i toat\ lumea credea c\ e vorba de un specialist în vârst\. Pân\ la sfâr[itul lui ianuarie. peste trei zile. cam be]ivi [i cam scandalagii. ceva important se schimba. A reap\rut brusc. [i ai început s\ semnezi. înainte de a pleca. zi de zi: disp\ruse. fe]ele colegilor t\i din Muzeu înfloriser\: p\reau mândri c\ f\cuser\ în sfâr[it dreptate. ai fi zis c\ în clipa urm\toare o s\ le[ine. n-ai vrut s\ crezi în acea mic\ revolu]ie ca în Caragiale [i ai r\mas înc\p\]ânat în c\m\ru]a ta de la mansard\. în câteva zile. Atunci a reap\rut furnic\tura voluptuoas\. sau lini[tit în câteva secunde. adjunct al Ministrului Culturii». era alb la fa]\. Parc\ pluteai. care nu scrisese nicio- 207 . o dreptate dup\ care tânjeau to]i de ani de zile. erai abia în anul cinci. acum din nou prezent\ în clipele de agita]ie fericit\. din cre[tet pân\-n t\lpi. de un profesor universitar necunoscut. Cabinetul elegant. la începutul s\pt\mânii [i al noii tale vie]i.

pentru c\ a[a te-a strigat întreaga familie. O fi existând în tot ora[ul vreo statuie mai nefericit\ decât asta? La poalele unei Românii corpolente îmbr\cat\ în catrin]\ [i ]inând în mân\. lumea studen]ilor de la Arte Plastice (în urm\ cu zece ani. mereu cu o biseric\ ruinat\ în fundal. e o list\ lung\ cu Sandi în frunte». Statuia din fa]a bisericii. dar ]i l-au luat repede. mult mai mult decât asta: i-ai luat locul în mintea ultimelor genera]ii. e o gr\mad\ cu aparen]e informe. ca pretutindeni în lume. doar snobismul lor. pu]in îi pas\ de nenorocirea individual\. nume ce-i face pe to]i s\ viseze la un trecut nobil care n-a existat. noroc c\ nimeni nu mai examineaz\ grupul insolit din gr\dini]a de la Silvestru. Alexandru {erban. ca într-o oper\ italian\. dar compus\ de fapt din mici nuclee. Dar cu to]ii sunt mândri c\ îl cunosc ori cred c\ îl cunosc pe Sandi {erban [i c\ fac parte deci din lumea cultural\. pentru care Sandi {erban l-a [ters discret pe b\trânul {erban. c\ ai un nume frumos. a slujit [i în Marele R\zboi. a trecut prin r\zboiul de la ‘77. Alexandru e bun doar pentru semnat studiile din reviste savante sau pentru copertele c\r]ilor tale. pentru c\ exist\ [i a[a ceva. Cercet\torii de la Muzeul Municipal sunt. Niciodat\ Alexandru. te pl\teau cu ora. mimând o intimitate iluzorie («Ai citit articolul lui Sandi?». mai puternic decât judecata ori iubirea. niciodat\. dar apoi. de persoane necunoscute sau vag cunoscute. România nici nu se uit\ la el. probabil. bucuro[i s\ fie primi]i în casa str\veche din Silvestru. ]i-a spus dintotdeauna pe numele mic. desigur»): aceste fraze au fost rostite de sute de ori în ultimii ani. te-a f\cut director – ai fi gata s-o recuno[ti cu voce tare în fa]a întregii lumi. Fiu al profesorului mort în condi]ii obscure. dup\ ce suferise câ]iva ani de domiciliu for]at. «Pentru baroc. «Se pare c\ vor fi da]i afar\ mai mul]i de la Muzeu. toat\ lumea s-a sim]it datoare s\ te protejeze ca un fel de r\scump\rare pentru suferin]ele p\rintelui t\u. Spre noi? Ce imagina]ie sau. Pentru c\ a[a î]i zicea tata. speria]i de num\rul mare de auditori [i de limbajul neobi[nuit pentru un curs universitar) a continuat s\-]i spun\ Sandi. snobi. Acum e[ti pentru toat\ lumea directorul Muzeului [i nimeni nu-[i mai pune întrebarea cum ai ajuns acolo. falnic. de muzeografi [i de arti[ti. figuri pe care n-ai putea pune nici un nume. cite[te mai întâi c\r]ile lui Sandi. dar asta nu intereseaz\ pe nimeni. Un singur lucru te-a înduio[at mereu la statuia din fa]a bisericii. mai bine zis. Sandi a fost primit cu cinste [i la Muzeu. lumea publicului de la Cinematec\. interesate. solidare pe principiul simpatiilor secrete. din biata elit\ bucure[tean\ aproape muritoare de foame. soldatul r\nit expir\ teatral. Lumea muzeelor [i a expozi]iilor. c\ tat\l t\u a fost profesor de istoria artelor. apoi colegii de Facultate. cât\ lips\ de imagina]ie! Ridicolul î]i d\ lacrimile.) Tot «Bucure[tiul bine». s\ viziteze acolo umbra lui George {erban. ale lui Sandi {erban. Numele Sandi a coagulat în jurul lui o mic\ lume de cercet\tori [i profesori. fosta glorie a Academiei de Belearte. La început n-ai fost decât fiul tat\lui t\u. Lumea nu e un haos. te l\saser\ s\ ]ii un curs facultativ de Istoria artei române[ti. De ce tocmai pe tine? Hot\râtor a fost probabil faptul c\ locuie[ti de trei genera]ii în aceea[i cas\ din centrul vechi al Bucure[tilor. ea prive[te seme] spre viitor. dar exista totu[i un mic grup de asemenea oameni. un drapel de legiune roman\. în 208 . oamenii trec pe lâng\ el de ani [i ani f\r\ s\-l mai bage în seam\. Sandi. echipamentul soldatului: r\nitul are o pu[c\ str\veche [i cartu[iere.dat\ vreun rând despre expozi]iile omagiale.

plin de bucurie re]inut\. E b\trân\. cufundate în mâlul invizibil al ora[ului. Zugr\vit\ din nou. Mai r\u ca la Vene]ia! Cine [tie ce fluviu nev\zut circul\ pe dedesubt. str\lucitoare. Silvia pune masa. cu aceea[i emo]ie de acum dou\zeci [i cinci de ani. o deschizi de dou\ ori pe zi. de frigul iernii. Pentru art\ n-ai fi fost o pierdere ireparabil\. [i apoi la ce bun s\ repari o cas\ oricum sortit\ d\râm\rii! Da. – Nu. dou\. p\strat\ numai pentru c\ protejeaz\ camera mare. Intri prin vechea marchiz\. Salve. pentru c\. scrijelindu-se [i coco[ându-se. pornesc râuri [i râule]e verzui ce vor cuprinde toat\ fa]ada. toate str\du]ele din jur. cu apa neagr\? Blocurile rezist\. marchiza dinspre curte are aproape toate geamurile hârbuite. serve[te [i acum la înf\]i[area soldatului ve[nic. parc\ din zi în zi mai mic\. în frumosul ei gri-argintiu. cutia po[tal\ din metal argintiu. negri. la fel de prost înarmat. de fapt numele unor mocani de lâng\ Sibiu adus aici din întâmplare. casa ta ar ar\ta altfel. de la jum\tatea lui. – Te rog s\ m\ ier]i. dar casele mici îmb\trânesc pe an ce trece. jum\tatea chenarului din stânga a c\zut complet. închis\ cu lac\t. ce m-ai speriat! S\ nu mai faci asta! N-am auzit u[a de la intrare… – Alt\dat\ am s\ sun. Uite. lemnul scâr]âie prietenos. o dat\ cu ea. acum… Împingi poarta ta de lemn cu un gest automat. O [tii prea bine. cadou al sculptorului Tomoioag\. Îmbr\cat\ într-o rochie neagr\ de lân\. dar lucrurile s-au schimbat. nume de domnitor. cu frumoase litere ronde. când g\seai acolo prima scrisoare trimis\ din str\in\tate. doar cine le urm\re[te cu privire atent\ [i iubitoare observ\ dezastrul. dar de ani de zile tot amâni. înfundat cu frunze din anii trecu]i. 209 . dar ai ap\rat de distrugere biserica Silvestru [i. unde r\m\sese încântat de vechimea casei. n-ai avut niciodat\ bani pentru zugr\veal\. – Doamne. construite acum un veac: se trag înapoi. dar ce bine c\ ai sc\pat! Un soldat ca tine iese întotdeauna victorios. singurul lucru nou din toat\ casa. biet o[tean! Ai c\zut în toate r\zboaiele noastre.toate r\zboaiele la care armata român\ a participat. ochii mari. când scâr]âie u[a. cine [tie ce b\l]i primejdioase [i st\tute. am tot timpul inima-n gât. Intri în sufrageria întunecoas\. dup\ o vizit\ f\cut\ în Silvestru. mare. râuri astupate în grab\ când s-a construit vechiul ora[. în curând se va face sear\. femeia tresare brusc [i î[i duce mâna la inim\. cu chenarele mâncate. r\mâi s\ înfrun]i întunericul pân\ mâine în zori. cald\. Încrustat în metal. ai observat c\ asta se întâmpl\ cu toate casele bucure[tene f\r\ etaj. sufrageria. f\r\ glum\. La stânga marchizei. transformat în lemn de foc. Ce s-ar fi întâmplat cu tine dac\ [i strada Silvestru ar fi fost d\râmat\? Disp\reai la fiare vechi sau în fundul unei pivni]e. ar trebui înlocuit. mulat\ pe corp. Te opre[ti o clip\ în dreptul por]ii [i te ui]i înc\ o dat\ la casa sc\pat\ de la dezastru. se afund\ în p\mânt cu câ]iva milimetri în fiecare an. Aici ar fi trebuit s\ soseasc\ – [i câteodat\ chiar soseau – mesajele din lumea întreag\. te privesc îngrijorate. nu [tiu ce-i cu mine. burlanul de la col]. la casa ta nimic nu mai e nou – ferestrele de la strad\. luminat\ doar de fereastra ce d\ spre marchiz\. au în jurul lor cearc\ne de întuneric [i privesc lumea cu o neîncredere uimit\. Alexandru {erban. noapte. numele t\u. fericit [i el c\ nu va mai fi aruncat.

Ochii imen[i cuprind o bun\ parte din fa]a palid\. – Vorbe[ti ca un tovar\[ director. În urm\ doar cu câteva luni. – M\nânc cu tine dup\ ce vii de la [edin]\. prânzul întârziat te a[tepta. Silvia în]elege [i fuge spre buc\t\rie. Oftezi. î]i dai seama? Doar zece secunde! {i asta se cheam\ televiziune independent\. D\ tot timpul o lec]ie de englez\. ceva nu-i în regul\. Parc\ e propria lui caricatur\. P\i asta [i sunt! Înc\ nu m-am obi[nuit cu gândul. f\r\ s-o vezi. Mânc\m ceva? Sau ]i-ai [i ciugulit mica ta por]ie de canar? – Te-am a[teptat.Silvia e în doliu. ridici din umeri. îmi venea s\-l sparg. parc\ a[tep]i pe cineva care n-a venit înc\ [i trece câtva timp pân\ î]i dai seama c\ nu mai vine. în cinci minute aduc friptura. indiferent de timp [i de loc. era]i patru sau cinci în jurul mesei. 210 . A fost adineaori la televizor o porc\rie de emisiune. În baie. spal\-te pe mâini. – La ce te gândeai? Când e nelini[tit\. cu vol\na[e! O pat\ de veselie pe uniforma întunecat\. las\-m\ s\ te s\rut. vocea Silviei sun\ metalic. despre ce altceva! Într-o jum\tate de or\ l-au ar\tat [i pe Ra]iu vreo zece secunde. M\ întreb de ce se mai obosesc s\ fac\ ni[te alegeri aranjate dinainte. ve]i mânca amândoi în t\cere. benti]\ neagr\ în p\rul tuns scurt care începe s\ înc\run]easc\. – Vorbe[ti ca un… – Director. Observ pe propria mea piele. Arunci o privire în jur. vrea s\ ne arate ce înseamn\ accentul britanic: înv\]a]i limba englez\ morm\ind. – N-are importan]\. spune Silvia ferindu-[i buzele. toamna trecut\. – Totu[i… – Nimic. Da’ hai s\ l\s\m subiectul. dar nu mai e nimic de f\cut. Silvia te prive[te alarmat\: – Sper c\ glume[ti. Când soseai de la Muzeu. – Poate c\ ar trebui s\ te obi[nuie[ti. Pantofi negri cu toc mic. – Sunt doar enervat\. unde mânc\m acum numai noi doi. Nu-mi place s\ m\nânc singur\. la masa asta. dar poate c\ vine [i obi[nuin]a. ca un director dinainte… – To]i directorii din lume seam\n\. n-am mai suportat. [tii c\ are lacrimi în ochi. Cât conteaz\ pentru mine mâncarea… Acum gata. am închis. – V\d c\ e[ti obosit\. începe s\ m\ enerveze cu papionul [i cu pronun]ia lui caraghioas\. te îndrep]i spre baie. dar la ea se vede. rochie neagr\. un director mai are [i [edin]e. î]i s\pune[ti îndelung mâinile prinvindu-te în oglind\. Silvia î]i striga vesel\ s\ te speli pe mâini. de fapt amândoi sunte]i în doliu. – Pe jum\tate. – Despre ce? – Despre alegeri. – Mai d\-l încolo pe Ra]iu al t\u. Ce bine c\ [i-a pus un [or]ule] de buc\t\rie alb-roz. colant negru cu desen discret.

probabil. e de fapt coautoarea tuturor studiilor [i c\r]ilor pe care le-ai publicat. de[i n-a]i [tiut asta decât voi doi. conducând corabia tot mai [ubrezit\ pe marea furtunoas\ a s\r\ciei. a disp\rut [i el. Mami a ]inut în mâini toat\ casa. Înainte de Cr\ciunul trecut. rumenit\ deasupra cu o coaj\ aurie. Silvia m\nânc\ indiferent\. nimeni nu-[i închipuia c\ peste trei luni co[marul se va sfâr[i. greu de t\iat pentru c\ e prea pufoas\. pentru c\ ceva în sufletul ei s-a frânt atunci definitiv. dar nu-i pas\. o mam\ adoptiv\ mult mai adev\rat\ decât cea adev\rat\. pentru majoritatea cunoscu]ilor t\i. datorit\ chibzuin]ei lui Mami. Trebuie s\ te apuci de mâncat. drept ca un brad. dar acum st\ retras în c\m\ru]a 211 . Silvia o iubea ca pe propria ei mam\. Venea pesemne doar pentru Mami. Dar pe Silvia nici m\car Revolu]ia n-a mai reu[it s-o scoat\ din triste]ea neagr\. – Sorin nu [tie ce pierde. nu mai e nimic de spus. fr\gezit\ de sosul în care a z\cut câteva ore. iubita [i colega lui. a mai ap\rut din când în când. b\iatul vostru s-a retras discret de la masa comun\: student la Medicin\ în ultimul an. întins\ [i întunecat\. bine p\truns\. ca majoritatea colegilor de la Muzeu. cu ochii în farfurie. care [i-a transmis [tiin]a intact\. – {i ce spunea? – Nimic special. Dar friptura e cald\ [i moale. De undeva. Peste câteva minute. sta]i al\turi t\cu]i. Unchiul Petri[or. c\ ]i se f\cea foame doar la auzul glasului ei. Toamna trecut\. – Totu[i îi pl\cea s\ m\nânce… – Pentru el. melodia domestic\ a lingurilor afundându-se în farfuria de sup\. G\tea atât de bine. pierdut\ [i uitat\ de mult\ vreme. poart\ semn\tura invizibil\ a lui Mami. c\ acum mânca]i împreun\ cel mult o dat\ pe s\pt\mân\. Un timp. [tii prea bine c\ Sorin nu mai d\ pe acas\ cu zilele. r\spunde Silvia. m-a sunat acum vreo or\. iubitul ei din tinere]e – cine mai [tie?). n-a]i suferit de foame. nu ]i-e deloc foame. pân\ pe la Cr\ciun. prins între zeci de obliga]ii reale sau inventate. un vis – ca [i pâinea proasp\t\. – Ba da. cu care-[i petrece. doar ca s\ întrebi [i s\-]i auzi vocea. Principalul motiv se cheam\ Anca. nelipsit de la masa voastr\ în anii de lipsuri. aproape cald\. ea ]i-a l\sat timp s\ lucrezi. casa voastr\ nu s-a scufundat. v\rul lui Mami ([i.iar din buc\t\rie se auzea vocea cânt\toare a lui Mami. Ai întrebat inutil. altceva e acum important. de sus. sub]ire [i crocant\. B\trâna se bucura melodios de venirea ta. Mami v\ prive[te probabil cu triste]e. la acest moment sfânt al prânzului. de data asta. falnic colonel pensionar. – Ai vorbit cu el? – Da. când Mami s-a stins în câteva zile. a plecat de acas\. poate. – Sorin nu m\nânc\ cu noi? – Nu. Fa]a de mas\ e a[ternut\ doar pe jum\tate din suprafa]a de stejar. Dup\ moartea lui Mami. Mami va crescut copilul. de obicei duminica. ceea ce ai în farfurie reprezenta. pulpa de purcel. cea mai mare parte a timpului. v-a crescut [i pe voi. scutindu-te de toate grijile casnice.

Durerea ei de acum câteva clipe s-a transformat brusc în iritare. – Ce-]i spuneam eu! Doar ironie [i dispre]. doar ca s\ te enerveze? Bineîn]eles c\ nu-i adev\rat. brusc. a[a c\ îl exploata]i amândoi cât pute]i de tare. acas\ la Anca. dar e mai degrab\ copilul întâmpl\rii. o s\ aib\ în curând dou\zeci [i patru de ani. masa de nuc din sufragerie v\ ad\poste[te acum doar pe voi. Ai uitat ce nenoroci]i am fost când ai r\mas îns\rcinat\ la doar câteva luni dup\ c\s\torie? Am fi f\cut orice ca s\ sc\p\m de n\past\. de-aia e atât de studios [i de r\zb\t\tor. ai auzit de asta? Îl invidiezi f\r\ s\-]i dai seama. toate mult mai importante decât Anca. copilul nostru… Sun\ frumos. Dar nu ne compar\m. f\r\ s\ dea socoteal\ nim\nui. sup\rat\ î]i mai arunc\ o privire iute [i se scoal\ de la mas\. Rivalitate masculin\. s\ stea cu logodnica lui. e viitorul medic de tip nou. O fi crezând sincer c\ nu-l iube[ti pe Sorin? Ori spune a[a. Dar v\d c\-i inutil s\ deschidem a suta oar\ acela[i subiect. vorbe[te clar [i puternic. M-am s\turat. – Dar gânde[te-te [i tu. exist\ între tine [i el o în]elegere care scap\ celorlal]i. Ar trebui s\ v\ ]ine]i de mân\. – Mai bine adu-]i aminte cum erai tu la vârsta lui. Dar gândul la Sorin nu-]i d\ pace: – Afar\ de Anca. ca doi orfani. cum eram noi. îl repartizeaz\ la stagiatur\ cine [tie unde. Sorin o [tie foarte bine. Devenit\. M\car i-au trecut gândurile negre! L\sându-[i friptura pe jum\tate în farfurie. are examenul de licen]\. Silvia pare pierdut\ aici: e prea mic\ pentru buc\t\ria mare [i 212 . – M\ duc s\ pun de cafea. Ce bine c\ s-a întâmplat a[a [i ce bine c-ai uitat!» Te duci dup\ ea în buc\t\rie. E un copil f\cut la studen]ie. dar cum s\-i explici asta Silviei când e pornit\? – Parc\ n-ar fi copilul t\u. – Eu? S\-l invidiez? {i mai ales în ultimul timp. în orice caz. pentru Dumnezeu! E ditamai omul. medicii erau îngrozi]i. Ca [i tine. «Copilul meu. nu face altceva. dar m\ sup\r\ stilul \sta – dispari]ie f\r\ urm\ [i f\r\ s\ lase o vorb\. cum spui tu? N-am de ce. s\ înve]e.lui din Balta Alb\ [i nu mai iese aproape deloc din cas\. mama care-[i ap\r\ puiul. Î]i p\sa chiar a[a de tare de p\rin]ii t\i? – Mai mult decât lui. cu o mi[care nea[teptat de tinereasc\. p\r\si]i unul lâng\ altul. mâine-poimâine e doctor: are [i el dreptul. parc\ ar fi al altuia! Silvia [i-a recâ[tigat energia. dar nu se putea. e om mare. Îl cunosc de ajuns ca s\ [tiu c\ acolo. nu crezi? Adop]i tonul cel mai conciliant din lume: – Ai dreptate. faimosul decret de interzicere a avorturilor abia ap\ruse. a[a cum se întâmpl\ de obicei. Ve[nicul subiect de ceart\: acum a r\mas singurul. în ultimul timp îl iube[ti [i mai pu]in. Nu prea seam\n\ cu noi. prea mare. Tu ce crezi? – Cred c\ nu l-ai iubit niciodat\ prea tare [i c\. în primul rând înva]\. la vârsta lui. a[a c\ Sorin a trebuit s\ vin\ pe lume. mai exist\ pe lumea asta ceva important pentru el? – Da. destule: începe ultima sesiune. aici î[i consum\ enervarea în gesturile din jurul ibricului de cafea.

oamenii vor sta ore în [ir cântând [i strigând. îmi pare r\u. iar cei de noapte înc\ n-au ie[it. chiar mâine sau poimâine. {tiu c\ lui Sorin îi e mai bine acolo. cu masa scobit\ de vreme [i înfundat\ în podea. gr\be[ti pasul. – F\-mi cafeaua tare [i f\r\ zah\r. Dar ai s\ pierzi dezbaterea cu Câmpeanu. în cinci minute ajungi la Rosetti. În cur]ile din dreapta [i din stânga. centrul ora[ului [i centrul lumii tale. Cuprinzi dup\ umeri trupul zgribulit: – Iart\-m\. Cronome- 213 . începe peste o jum\tate de or\. o bucat\ de brânz\ în zilele norocoase. plec imediat. Scopul expedi]iei – s\ g\se[ti ceva de mâncare. sunt [i eu obosit\. de[i eu n-am nici un merit. Biata b\trân\ se dep\rteaz\ [chiop\tând.veche. pe unde umblii? – Scuza]i-m\. vin to]i degeaba. poate. Pe m\sur\ ce te dep\rtezi de cas\. – Nici de la mine. unde nici o cas\ nu seam\n\ cu celelalte [i toate seam\n\ între ele prin aerul lor misterios. vorbe… Ai tot interesul s\ n-o la[i pe Silvia sup\rat\. Gândul nem\rturisit te trezise cu câteva secunde înaintea soneriei. nu mai v\d bine. ]i-e fric\ s\ nu fi întârziat la o întâlnire pe care n-ai fixat-o. domnule. Înghi]i cafeaua fierbinte. î]i continui drumul: nu mai e mult. cel mult o or\. Vorbe. Între dou\ lumi. – De ce nu te ui]i. timpul e anulat. ur\ri de s\n\tate din partea mea. o iei pe drumul obi[nuit spre Pia]a Rosetti. dumneata erai. niscavai mezeluri. v\ rog. Îl admir. spun prostii. mii de scuze… Ce mai face domnul Alexandrescu? – Cum îl [ti]i… are zile mai bune. – Transmite]i. între dou\ nop]i. Seara a înaintat pe nesim]ite. î]i frigi limba. [tie ce vrea. în viitoarea lui cas\. dar pe care o por]i în suflet înc\ de diminea]\. Traseul str\zilor încânt\toare. Totu[i. str\zile sunt pustii. iarna. Pentru c\ am r\mas numai noi doi. Nu de la mine a înv\]at s\ se descurce. începe s\ defileze calm în sensul invers celui de acum o or\. Statuia e înv\luit\ în cea]\ [i fum de gunoaie arse. ie[eai din cas\ o dat\ cu întunericul. pentru c\ ce-i mai greu abia începe. mi-o poveste[ti tu. Acolo nu exist\ ore fixe. – A. unde respiri adânc. plin\ cu dulapuri scrijelite. nu v-am v\zut. te treze[ti din nou în strad\. din clipa în care ai deschis ochii la sunetul de[tept\torului. domnule Sandi. atât de cunoscute. – Cum vrei. vor izbucni curând primii trandafiri. azi a avut o zi rea. – Nu-i nimic. – Da’ de abia ai venit! – Trebuie s\ m\ întorc la Muzeu. te gr\be[ti prea tare. te rog. zile mai rele. Ani de zile. Pia]a Rosetti a reprezentat ]inta expedi]iei de sear\. – Eu sunt de vin\. F\r\ mine. în Pia]a Universit\]ii. – Nu po]i s\ dai un telefon [i s\ te scuzi c\…? – Nu pot. Acolo. e clipa când oamenii de zi s-au retras obosi]i în case. un pachet de unt. când întâmplarea oarb\ intra în joc [i de partea ta. am pu]in\ treab\.

Centrul cazanului fierbe. Vuietul ei se aude de departe. pe str\zile redevenite pustii. pe str\zile de obicei întunecate [i de[arte. e decorul unic al piesei jucate în Pia]\. V\ v\d tân\r [i plin de succese. Pia]a Universit\]ii s-a rev\rsat dincolo de matc\. S\ ne tr\i]i! O nou\ fâlfâire amical\ a p\l\riei. Speran]ei) pentru a intra în vâltoarea marelui ora[. sclavie. cine [tie. Cine o fi fost? }i-l aminte[ti prin birourile comitetelor de partid. ce repede [i cât de firesc a înv\]at s\ ]i se adreseze cu «domnule»! «O fi b\nuind unde m\ duc? Absurd! Sunt înc\ prea departe de Universitate. [i m\ bucur de ce v\d. dar triumf\tor [i amenin]\tor. [uvoaiele ajung pân\ pe Italian\. Vizita la cele [apte-opt magazine din jurul Pie]ei Rosetti ]i-a ritmat ani întregi existen]a. când publicul va cânta la unison acela[i refren despre golani. – E[ti dumneata prea amabil. Totu[i. [i atunci zâmbea. ca apa la dig. La apropierea de pia]\. au prinse în piept mici fotografii ale Regelui. în prezidiile [edin]elor de analiz\. cl\direa cenu[ie a Universit\]ii. Instalat pe nea[teptate în Pia]\ acum vreo zece zile. la col]. Marele ora[ începe peste câ]iva pa[i. un pachet de unt ori de mezeluri dobândit de un doctor în istoria artei! Un pachet cu atât mai pre]ios. iar camioneta salvatoare mai putea sosi pe nea[teptate. aceea[i emo]ie pe care n-o po]i controla. Vasile Lasc\r. – Salut! Ce mai face]i? – Nu a[a de bine ca dumneavoastr\. p\tat\ de steaguri [i de lozinci. acum. ornat\ cu portretul lui Eminescu. cu pas de înving\tor. continu\ lipicios semi-necunoscutul. – Da’ de unde! V\ urez în continuare noi realiz\ri.trai cu aten]ie ie[irea: trebuia s\ fii cu o jum\tate de or\ înaintea închiderii. p\l\ria r\mâne în urm\. to]i par preg\ti]i pentru o chermez\ ce va dura noaptea întreag\. e masca pe care n-o mai scoate. te s\ruta pe amândoi obrajii. Sau. Mami. În fund. – Eu v\d bine [i pe-ntuneric. în care intri f\r\ s\ vrei. – S\ tr\iasc\ domnul director! Individul a ap\rut pe nea[teptate. mul]imea nev\zut\ fo[ne[te deja. Te ciocne[ti cu tineri care poart\ stegule]e tricolore g\urite la mijloc. Tragi aer în piept [i te la[i purtat de val. fericit\. Acum zâmbetul i s-a l\]it. atinge paroxismul spre miezul nop]ii.» Din fund. libertate [i moarte. – Vi se pare din cauza întunericului. Atunci se forma o coad\ gr\bit\. se aude vuietul Pie]ei Universit\]ii. 214 . oamenilor nu le venea s\ cread\ [i în cel mult o or\ totul se termina. când mahalagiii obi[nui]i ai cozilor î[i pierdeau r\bdarea dup\ o zi întreag\ de a[teptare. faci ultimii pa[i pe str\du]ele cufundate în lini[tea de provincie (Armeneasc\. ca o cascad\ al c\rei urlet ajunge la tine cu mult înainte de a o z\ri. domnule director. Nimeni nu se gr\be[te. [i rânje[te cu p\l\ria neagr\ în mân\. fluviul uman dep\rtat se r\sfir\ aici sub forma unor râuri [i pâraie. spectacolul a continuat tot. o dat\ din cincisprezece – victoria! Te întorceai acas\ voios. Italian\. Orice ai fi adus. O dat\ din zece. îmbujorat\ [i fericit\. ie[it ca din p\mânt. sunt în tricouri [i c\m\[i ca în plin\ var\. m-o fi v\zut acolo zilele trecute.

Doamne. Apropo. la pas. nu prea tare. s\ v\d dac\ n-am halucina]ii. lumea aplaud\. ]ig\nu[ii vând ciocolat\ [i coca-cola. înghesui]i într-un restaurant din centru. ajungi. pentru orice eventualitate. – Sandi. câteodat\ m\ ciupesc. un vin alb-t\mâios. Se opre[te brusc. [tii c\ m-am l\sat de inginerie? M-am apucat de ziaristic\. Acum. [i de-ai no[tri. bravo nou\. [i despre Nicu. mereu am impresia s\ visez. a dat jos cel pu]in zece kilograme. Cine ar fi zis acum un an c-o s\ ne vedem tocmai aici în Pia]\. acolo unde s-au ridicat corturile pentru grevi[tii foamei. dar nu nepl\cut. în tot ora[ul. Nu vrei s\ treci pe la revist\ într-o zi? St\m de vorb\. La ultima întâlnire cu colegii de liceu. era arestat. dar nu g\se[ti ce cau]i. las\ între cuvinte pauze lungi. mirosind a vin. gras [i transpirat. damf mai tare de vin. mai g\se[ti pe-aici câ]iva directori. ca doi revolu]ionari de profesie? D\-mi voie s\ te pup! }oc-]oc. Nici nu-]i închipui cât m\ bucur. – Bravo ]ie. – Felicit\ri. În balconul din col]ul Universit\]ii vorbe[te acum un b\rbos îndesat. ca [i cum ar vrea ca mesajul lui s\ str\bat\ cât mai departe. în blugi [i c\ma[\ în carouri. c\ e[ti om de condei… S\ [tii c\ pl\tim bine. s\ treac\ frontiera sârbeasc\. c\ avem despre ce. pân\ dincolo de strada Bati[tei. – Exact ce faci [i tu. acum câ]iva ani. a întinerit. A scos cartona[ul dintr-un teanc. în [oapt\. vesel\. Uite. E o mic\ pauz\. continu\ Nicu. f\r\ s\ cobori prea adânc în Pia]\. {i merge? – N-ai s\ crezi – mai bine decât speram. te întorci [i te ciocne[ti de Nicu (Nicu [i mai cum?). dac\ cercetezi bine. [i le distribuie zilnic în cele patru vânturi. îl prinseser\. ca tine. ce faci tocmai tu aici? Din stânga. – Nici mie nu-mi s\ cred. sufocat de fumul de ]igar\. la pas. are probabil preg\tite câteva zeci. – Ia te uite. – Ce-am auzit? E[ti directorul Muzeului? – Ai auzit bine. aflase[i atunci c\ încercase s\ fug\ în str\in\tate. Pe paji[tea din fa]a Teatrului Na]ional. mai bine ar fi s-o porne[ti încet. iubitule. câteodat\ [i dup\-masa. de[i momentul delirului e înc\ departe. dar cu convingere. S-au strâns aici mai ales b\rba]i între dou\ vârste. nici nu-mi vine s\ cred. [i director. fusese vorba. De data asta unde-o fi? În care grup s-o fi ascuns? Pia]a e de-acum plin\ de lume. – Cine [tie. bravo la to]i. ca o durere de inim\ ap\rut\ brusc. absent. un fost coleg de liceu. poate m\ aju]i [i cu o colaborare. se înclin\ în fa]a mul]imii [i p\r\se[te balconul. vorbesc serios! Toat\ diminea]a sunt acolo. dincolo de marginile Pie]ei. nu mai are în el nimic pl\cut. dar pe care nimeni nu îndr\znea s\ le rosteasc\ în public. 215 . [i s\ te ui]i atent la valurile umane care se despart [i se unesc la nesfâr[it. Nicu î]i strecoar\ în mân\ un cartona[ de vizit\ [i dispare în mul]ime cu gesturi largi de bucurie.Gândul pe care l-ai ]inut ascuns de diminea]\ devine acut. poate chiar cu bucuria de a auzi adev\ruri la care se gândise mult\ vreme. [i întâlnirea cu tine e un vis. o voce groas\.

«Mai stau cinci minute [i plec». nu trebuie s\ te amesteci cu ei. te-ai tras înapoi. f\r\ grab\. la Sala Dalles. }i s-au împ\ienjenit ochii. [i ai trecut u[or de cordonul de mili]ieni care opreau ma[inile. stropit de sânge: glon]ul îl lovise în um\r. (În noaptea de la Inter. Ai venit pân\ aici pe drumul cunoscut.Traversezi încet bulevardul. ]i-a fost ru[ine. la doar câ]iva metri dep\rtare. te-ai întors înapoi. nu în]elegi prea bine ce spune. iar eu caut acul în carul cu fân. dac\ ai intrat în mul]ime e[ti pierdut. O dat\. «Poate c\ în seara asta nici n-a venit. Î]i fusese fric\ tot timpul. Poate a renun]at. ca [i cum ar intona un imn religios. megafoanele î[i amestec\ vuietul. mergi pân\ la col]: numai figuri necunoscute se profileaz\ pe pere]ii de sticl\ ai blocului. închis [i cufundat în întuneric. Trebuie s\ caut mai departe.» Ceva î]i spune îns\ c\ e aici. în ochii c\rora se aprinsese groaza. Te dep\rtezi de restaurantul Dun\rea. ca s\ aud\ mai bine ce se spune. pur [i simplu. când te-a prins frica. «Iar o zon\ de b\trânei. De când ma[inile [i autobuzele nu mai circul\ pe aici. lipit de zidurile de la Dun\rea [i de la Pescarul. Trebuie s\ a[tep]i câteva minute pentru ca melodia s\ înceteze [i s\-]i continui c\utarea. Într-o frac]iune de secund\ ai priceput c\ toat\ pia]a 216 . de dou\ ori. o fi printre sutele de tineri care stau gr\mad\ lâng\ tribuna improvizat\. când pia]a era deja cuprins\ de mul]imea înfuriat\. dar jos. a[a cum a venit în fiecare zi de o s\pt\mân\ încoace. Într-un târziu au r\p\it [i focuri adev\rate de arm\. O fi sub balcon. zburau înc\ trasoare. Te plimbi încet pe marginea trotuarului. te ridici pe vârfuri. e ca o boal\ u[oar\. Când primele trasoare au început s\ br\zdeze cerul dinspre hotelul Intercontinental. Refrenul e reluat o dat\. o fat\ cu bluz\ alb\ vorbe[te r\stit. apare cu precizie matematic\ ori de câte ori treci pe aici. dar acolo e puhoi. acolo unde camioanele [i blindatele barau drumul. pe drumul cump\r\turilor din Pia]a Rosetti la c\derea nop]ii. I-ai întov\r\[it pân\ la col]. m\turi cu privirea marea de trupuri – încet. [i înc\ o dat\. cu lacrimi în ochi. L-ai sim]it prima oar\ în noaptea de 21 decembrie [i de atunci n-a mai disp\rut. Nimeni nu seam\n\ mai mult cu un om care cânt\ decât alt om care cânt\. de când ai plecat de acas\ f\r\ s\-i spui nimic Silviei. to]i [tiu cuvintele pe dinafar\ [i le cânt\ hot\rât. tinerii începuser\ s\ urle. ai v\zut un vl\jgan înjurând. nu mai vezi decât la doi pa[i [i po]i trece pe lâng\ cineva f\r\ s\-l observi. c\ a venit [i în seara asta. Pia]a începe s\ cânte «imnul golanilor». doar pe jum\tate ocupat. îngro[ându-[i vocea. ca mine. pe aici sigur nu e! Lâng\ zidul de piatr\ al Universit\]ii. Pe nea[teptate. Tinerii sunt a[eza]i pe caldarâm. de la Cr\ciun încoace. n-ai ajuns chiar pân\ în fa]\. dar poate c\ era r\nit mult mai grav. încet.» În balcon. iar mul]imea [i scutierii st\teau fa]\-n fa]\. te-ai obi[nuit cu el. Pia]a a devenit o singur\ fiin]\. [i dup\ ce te-ai asigurat c\ Sorin st\ în camera lui [i ascult\ radioul. te r\t\ce[ti. pia]a vuia. în întuneric. iar femei trecute de patruzeci. Spa]iu imens. La intrarea în restaurantul Pescarul. prin dreptul restaurantului Dun\rea. ]i-ai spus la un moment dat. cu un grup de oameni între dou\ vârste. bulevardul pare de dou\ ori mai lung. ca la un semnal. pentru c\ s-a cl\tinat [i a c\zut. ai stat aici câteva ore. din câte ]i-ai dat seama. pe sus. sim]i un nod în gât. pe furi[. solda]ii începuser\ s\ trag\.

rumoarea indistinct\ a miilor de glasuri din care se ridic\ pe nea[teptate câte un hohot de râs sau câte un strig\t. de slavi. Nu mai ]ii minte ce-ai f\cut pân\ diminea]\. din cre[tet pân\-n t\lpi. îl auzeai clar. nu te mai vedea nimeni. Ai luat-o la fug\ abia când mul]imea s-a r\rit [i când ai început s\ cobori str\zile în pant\. pârâitura de acum familiar\ îndreptat\ spre tine. te-ai strecurat întrun grup mic de oameni ceva mai calmi. gata. primul val de întreb\ri al Silviei [i te-ai pr\bu[it îmbr\cat în pat. Te-a trezit acela[i aparat cu tranzistori din camera al\turat\. Aproape de Academiei. tac. din nou încol]it. nu te mai uitai înapoi. care se jeluise pân\ acum. la cinci ori la zece kilometri. spre Cercul Militar. pe cel mai ocolit drum. Dintrun salt. mare ce se lini[te[te pe nea[teptate. te a[teptai doar s\ auzi. În urechi î]i r\m\sese sunetul împu[c\turilor. La drum! Vocile t\r\g\nate. î]i spuneai c\ doar mersul f\r\ grab\. Nici nu mai [tiai cât era ceasul (cadran întunecat [i mut). Vocile ]ig\nu[ilor vânz\tori ambulan]i se aud. ar trebui s-o iei încet spre Palatul {u]u. înte]eai pasul. Cum de-ai trecut [i de cordonul de lâng\ Cap[a? Nici azi nu [tii. strada era blocat\ de alt cordon militar. pentru c\ la Dalles se tr\gea din nou. Î]i vârâse[i capul între umeri. În dreptul Spitalului Col]ea [i în fa]a Teatrului – tot mai mul]i gur\-casc\. Ai adormit un somn de plumb vreo zece minute. ca la plimbare. pe m\sur\ ce te apropiai de Ci[migiu. ai ajuns la mijlocul str\zii Edgar Quinet. pe rând. cine [tie. s\ traversezi întret\ierea celor dou\ bulevarde. sub balconul din Pia]\. în pas lent. Ca s\ dai un ocol complet. dar cei doi mili]ieni care te fixaser\ amenin]\tori s-au întors cu spatele. tu te-ai f\cut una cu zidul. Din camera lui Sorin se auzea radioul transmi]ând [tiri neclare. [i ele cânt\toare. în jos. Mar[ for]at.) Aici. a[a c\ te-ai prelins pe lâng\ Telefoane. rostite cu voce alarmat\: era Europa Liber\ ori BBC. în Pia]\ e acum chermez\. poate c\ începuse s\ se trag\ din nou. f\r\ s\ te opreasc\ cineva. dar în afara cursei de [oareci în care intrase[i de bun\ voie [i din care nu mai puteai ie[i. ai avut senza]ia c\ e[ti chiar pus la zid. din clip\-n clip\. R\mâne vuietul de fond al Pie]ii. noroc c\ acum erau ceva mai mul]i oameni. oameni care au venit s\ asiste la spectacol. urma s\ fi]i uci[i acolo. ca [i cum nu i-ar fi venit s\ cread\ ce auzea. s\ fii la fel ca ceilal]i. te mai poate salva. în Pia]\ nu mai trage nimeni. î]i st\tuse probabil de emo]ie. erau cinci sau [ase (ce-or fi fost? securi[ti în civil?) [i ai pornit-o cu ei. Ai t\iat scurt. ale c\ror voci – devenite familiare de-a lungul anilor – erau acum alterate de groaz\. 217 . cu mâna. Pe Calea Victoriei. c\ ai sc\pat adineauri ultimul moment în care mai puteai fugi. dureroas\: s\ ajungi cât mai departe de Universitate. un biet om nimerit din gre[eal\ pe frontul de lupt\. dup\ ce au reluat a treia oar\ refrenul. un alt cordon. }i-ai revenit complet. în ton minor fa]\ de corul puternic. Dar n-ai auzit nimic. o unic\ dorin]\. doar-doar s\ nu ie[i în eviden]\. sau poate ai le[inat. oriunde. Te-ai strecurat înnebunit pe lâng\ zidul restaurantului pân\ la Arhitectur\.e înconjurat\. dar sfâ[ierea din pieptul t\u se transmisese crainicilor. c\ nu mai ai sc\pare. cu aer preocupat. O clip\. s\ treci pe la Col]ea [i s\ ajungi din nou pe paji[tea din fa]a Teatrului. În tot corpul. Te-ai întors acas\ târziu. vocile tânguitoare ce intoneaz\ imnul se aud mai pu]in stridente: ecoul megafoanelor r\zbate pân\ departe. micul grup a luat-o spre Palat. fiindc\ de acum solda]ii vor trage din plin. în întuneric. Inima î]i sp\rgea pieptul. care transmitea continuu [i pe care Sorin l-a pus deodat\ mai tare.

cu uralele lui [i cu tot tacâmul: s\racii. Se cam bâlbâie. parc\. poate la televizor – s-au perindat pe acolo. studentul de[irat. Lâng\ troi]\. Din întâmplare? A[a s-ar p\rea. ca [i cum s-ar cunoa[te dintotdeauna. de[i niciodat\ doar din întâmplare. Poetul recit\. te strecori printre umbre. (Când ai v\zut-o. pentru lips\ de entuziasm. întunericul e compact. în timp ce trag cu sete din ]igara Carpa]i. cu pu]in noroc. {i de atunci va]i v\zut în fiecare zi. criticând-o. Nu-]i mai r\mâne decât s\ iei pia]a în piept. pentru c\ ultimele versuri sunt reluate în cor de un grup aflat în preajma ta. A]i început s\ vorbi]i ca [i cum v\ cuno[tea]i deja. dac\ nu 218 . Panic\. safire sc\p\rând sub casca de p\r castaniu. care este acum [i al Bucure[tilor. un hohot cristalin de râs în spate – întoarcere rapid\. traversând-o pe la mijloc. înalt [i solid. masa compact\ de tineri. ai vorbit pentru prima oar\ cuiva în Pia]\. [i s\ vezi dac\ nu cumva lâng\ troi]a din centru vei avea mai mult noroc. te a[ezi pe marginea fântânii arteziene secate. Acum o s\pt\mân\. parc\ dansând. e altcineva. Umbrele strânse unele într-altele vorbesc între ele f\r\ s\ ridice vocea.Seara a trecut în noapte. str\b\tând mul]imea îndesat\ pân\ la mal. fete înl\n]uite de b\ie]i care le strâng mijlocul cu mân\ indiferent\. apoi se adreseaz\ mul]imii cu voce înalt\. pe care nu vrei s\-l recuno[ti – duhoare de corpuri înc\lzite [i nesp\late – te înv\luie din toate p\r]ile. departe de felinarele trotuarelor. dar îl sprijin\ aplauze [i urale. al ]\rii [i al universului t\u. Te mi[ti greu. b\rba]i de treizeci de ani cu priviri întunecate. Nu-i vezi bine fa]a dar parc\ l-ai mai z\rit undeva. acum e aproape var\… În jur.) În balcon vorbe[te acum un necunoscut cu barb\ blond\. Formulele de ceremonie au disp\rut de mult în jurul Pie]ei Universit\]ii. oboseala picioarelor se transmite sufletului. de fapt. Te cuprinde o descurajare adânc\. prima oar\? Acum o s\pt\mân\. în dezordine. Pauz\. A venit aici în fiecare zi. în ultimele luni. albastru-închis. se ciocnesc [i se despart. E cineva de-acum celebru. gospodine între dou\ vârste cu sclipiri de nebunie în ochi. exact în clipa când corul Pie]ei intoneaz\ din nou «imnul golanilor». ]inea de mân\ un copil [i privirile vi s-au întâlnit. Câteva secunde crezi c\ te vei sufoca pân\ s\ ie[i de aici. printre siluete ce cap\t\ form\ doar atunci când ]igara aprins\ le lumineaz\ fa]a. de[i aici toat\ lumea vorbe[te cu toat\ lumea. organizator al spectacolului. ar fi trecut prin fa]a ta. Pentru c\ are un b\ie]el. când a trebuit s\-[i duc\ b\ie]elul cine [tie unde. E[ti în centrul Pie]ei. cât ochilor ei ciuda]i. Î]i vine în minte cenaclul Flac\ra. La gradul de oboseal\ [i de lehamite de-acuma. înotând printre trupuri. le îndep\rtezi cu mi[carea blând\ a bra]ului. Te izbe[te mai întâi c\ldura sufocant\ a mul]imii: brusc. Aproape ai ajuns. ]i s-a p\rut c\… Nu. nici nu-]i mai r\mâne alt\ solu]ie. n-ai sabie ca s\ dai în l\turi trupurile ce se aga]\ de tine. nu-i a[a? Te-ai adresat mai pu]in fetei din fa]a ta. grupurile î[i schimb\ locul. d\ tonul aplauzelor. atâtea fe]e necunoscute. Cobori cu grij\ spre mijlocul cazanului care clocote[te. Ce s\ faci. cu «m\ ierta]i» sau «permite]i». St\tea lâng\ tine. doar cu to]ii era]i «golani». mirosul de tutun ieftin [i un alt miros. În balcon s-a instalat silueta vag cunoscut\ a unui poet înalt. figuri ce se amestec\ între ele. afar\ de vineri. polipi ale aceleia[i fiin]e imense: grupuri de adolescen]i discutând cu voce tare. dar se mi[c\. corp de gladiator roman. o frac]iune de secund\. în spatele oratorului. Ar fi fost mai bine s\ fi stat într-un singur loc [i s\ a[tep]i: mul]imea se mi[c\ încet. Toate astea ]i se par cunoscute.

Pe m\sur\ ce întunericul se face mai adânc. Te va înso]i pân\ mâine diminea]\. probabil. când tr\iai o alt\ via]\. – Nu prea de mult. chiar dac\ entuziasmul este trucat. – De asta a]i venit? Nu pentru miting? Te ridici cam anevoie în picioare. dar tot nu-]i vine s\ te ridici [i s-o porne[ti spre cas\. 219 . cu acelea[i sandale [i acelea[i tricouri. Îmi pierdusem speran]a. de la un timp – cum s\-]i spun? – povestea asta a început s\ m\ cam plictiseasc\: mereu acelea[i cântece. – Sigur c\ [i pentru miting. dar zâmbetul [terge tot. bineîn]eles. De ce te-ai a[ezat tocmai aici? Pentru c\ aici v-a]i întâlnit prima oar\. dar. e [i gustul înfrângerii care-]i r\mâne în suflet. e greutatea de a te ridica. pia]a e plin\ de gunoaie. nu într-o pia]\. e oboseala. Mihai a vorbit la fel. Cenaclul Flac\ra… Fapte petrecute parc\ în urm\ cu un secol. pe la tribun\. A avut. în alt\ existen]\. în seara asta a[ fi renun]at. fata zâmbe[te. Timpul consacrat Pie]ei din seara asta s-a scurs de mult. Ca to]i cei care se perind\ pe aici. E fostul meu so]. Deci asta era!… Te ui]i în jur. Deja distingi cu greu fetele de b\ie]i. actorul de la Na]ional. De undeo fi r\s\rit? A venit prin spate. figurile tinere de alte figuri tinere. refrenul reluat în cor. [tiam c-o s\ vorbeasc\. la mul]imea de sub balcon. o nou\ strof\ cântat\. A vorbit cam prea teatral. poate. de hârtii [i de cartoane aruncate aiurea. câte feluri de a-]i exprima entuziasmul exist\? Foarte pu]ine.[tiu altceva. Când ap\reau toate astea la televizor? De mult. – Mihai? Care Mihai? – Mihai Stângaciu. Adic\… totu[i… de aproape o or\. – Da? În]eleg… – Dumneavoastr\ de ce veni]i? – Azi am avut un motiv special: s\-l v\d pe Mihai. – Ce speran]\? – C\ o s\ te întâlnesc. O mizerie dezgust\toare. a ]inut un discurs. dinspre Arhitectur\ – [i tu care te uitai doar în fa]\. cu mul]i ani în urm\. – De ce tocmai pe el? – Pentru c\ e so]ul meu. dar el cel pu]in e actor. cu fiecare nou venit pe aceast\ uria[\ scen\. o zi obositoare. foarte de mult. Nu l-a]i auzit? Adineaori a terminat. – Sunt… am fost. mereu acelea[i discursuri… Nu vi se pare? Dac\ nu m-a[ fi gândit c\. m\ intereseaz\ ce se petrece aici. siluetele îmbr\cate în aceia[i blugi decolora]i. mul]imea din Pia]\ cre[te. – A]i venit de mult? Ochii de culoarea safirului te privesc de sus. parc\ vorbesc pe scen\. î]i dai seama abia acum. {ansele de a întâlni pe cineva scad cu fiecare minut. într-o clip\. cel pu]in a[a mi s-a p\rut mie. cu cuvinte mari. cu un fel de curiozitate miloas\. ap\re]i din nou aici. fac [i ei ce-au înv\]at! … La drept vorbind. Alt discurs. – Nu [tiam… nu [tiam c\ sunte]i c\s\torit\.

S\racul. Ar fi mai bine s-o pornesc chiar acum spre cas\. cu voce vibrant\. a[a c\ vorbim doar când m\ sun\ el. eu plec… – Merg cu dumneavoastr\. Fata cânt\ [i ea plin\ de convingere. s\ [ti]i. de[i e de cinci ani la Na]ional. dac\-i un actor foarte tân\r nici n-aveam cum… – Fi]i lini[tit. seam\n\ cu un copil. trebuie s\ aib\ vreo 25 ori 26 de ani. dac\ dup\ aia n-ar fi trebuit s\ lucrez. Dac\ nu m\ m\ritam… cu un actor. la Na]ional. \sta nu-i un argument. discursurile s-au terminat. Dar de când s-a deschis Pia]a Universit\]ii. {i îmi dau seama. («În tinere]e… Ce înseamn\ asta pentru ea? Când cânt\.– Pia]a asta seam\n\ pân\ la urm\ cu o scen\. Îi pare r\u c\ nu s-a dus la Boto[ani. Acum. Întreb\tori. or s\ mai fie doar corurile [i gata. cât înc\ se cânt\. – Cunoa[te]i a[a de bine via]a de actor? – Mai bine decât a[ fi vrut. de[i nu-l mai v\zusem de luni de zile. cât înc\ e prins\ în joc…») Corul înceteaz\ t\r\g\nat. pân\ se termin\ cântecul \sta… V\ rog… Ochii fetei [i-au schimbat culoarea în lumina becului de neon: sunt albastru-str\lucitor. intoneaz\ just. {i mi-am dat seama ce-i cu ei. – Nu cred c\ merit\ s\ mai st\m. unde-l repartizaser\ dup\ absolvire. cel mult. Oare câ]i ani avea când s-a m\ritat? Destul de misterioas\ fiin]\. Mai bun\ decât multe. c\ Mihai [i-a f\cut num\rul. – De ce s\-l a[tept? 220 . v\ asigur! – De unde [ti]i? – Fac tot timpul compara]ii – cu Mihai [i cu prietenii lui. – Lumea e mai ciudat\ decât v\ închipui]i. I se întâmpl\ destul de rar. – Mai ave]i ceva de f\cut? – Eu? Nu. r\mâne doar rumoarea de fond care nu se potole[te aici niciodat\. sub un pretext oarecare – un telefon pe care-l a[tept. cam prea mult pentru o tân\r\ speran]\… Asta a fost [i asta a r\mas. m-a cam deziluzionat. Presupun c\-l a[tepta]i acum pe Mihai. trece [i câte o jum\tate de an f\r\ nici un semn… Dar m-am obi[nuit. vizavi. s-o las aici cu Mihai al ei. face treizeci [i cinci. Mihai parc\ a ren\scut: î[i petrece aici tot timpul. – Dac\ vre]i… în fine. Crede]i c\ m\ laud? Nici gând! Acum i-am v\zut din nou pe ace[ti actora[i. un telefon pe care trebuie s\-l dau. mi-e cam fric\. ca [i cum ar fi f\cut în tinere]e canto. s\ nu fie prea sordide. – Ciudat. probabil c\ ajungeam [i eu actri]\. nu-l putea]i cunoa[te! N-a jucat pân\ acum în ceva mai ca lumea. de Mihai Stângaciu cred c\ n-am auzit. Pe Mihai îl [tiam. de când cu Pia]a Universit\]ii. Peste câteva luni. de[i b\ie]elul ei e m\ri[or. Sigur. ochii alba[tri se uit\ acum spre tine. azi a vorbit a treia oar\ din balcon. Acum ar fi momentul. nu prea are parte de roluri… – Mihai Stângaciu? Eu nu prea cunosc actorii. S\ mai st\m pu]in. n-a[ vrea s\-i descop\r secretele. cred c\-i face o pl\cere nebun\. a[a c\ eu am s\ plec. – Nu vorbi]i la telefon? – N-are telefon acas\.

cu formele bine subliniate în aceast\ uniform\ a libert\]ii. merg sigur la o bere. la teatru. Ite missa est. în blugi vechi. Toate fetele seam\n\ cu cea de lâng\ tine: svelte. s\ zicem c\ spectacolul s-a terminat. Îmi dai voie s\-]i spun pe nume? În seara asta. haide]i s\ facem câ]iva pa[i. Eram destul de nec\jit. Duce]i-m\ m\car pân\ la troleibuz. întunericul. – Cum v\ cheam\? – Cornelia… Cora. abia acum încep s\ respir în voie. Pe lâng\ voi trec zeci de tineri care se îndreapt\ spre Pia]\. ca un culoar pân\ la cap\tul str\zii. Universitatea. mi-am p\strat numele de acum câ]iva ani. 221 . – Ce-a]i spus? – Nimic. Am amor]it în locul \sta. N-a]i venit împreun\? – Da de unde? N-are el nevoie de compania mea. balet uria[ de fete [i b\ie]i degaja]i în gesturi [i în voci. al]ii pleac\. strân[i pe corp. zidurile ei pline de amintiri recente. – Mai degrab\ liturghia. – Chiar a[a? – Bineîn]eles. ar fi sunat frumos într-un program de sal\. îl a[teapt\ ga[ca lui de b\ie]i veseli. Strada Edgar Quinet. – Cora? E un nume curios. – Vede]i? Nu trebuie s\-]i pierzi niciodat\ speran]a. credeam c\ nu mai vii. Cora Stângaciu. S\ mergem. îmi pierdusem orice spran]\. o glum\ proast\.– Nu [tiu… Ca s\ sta]i de vorb\.

dând cu ochii de aleile la cap\tul c\rora se arcuiau marchize trandafirii. în cartierul de secol nou\sprezece asfixiat de blocurile lui Nicolae Ceau[escu. Mai târziu. Apoi. de[i cam sp\l\ci]i. lâng\ un fost bordel. sco]ând din buzunar pistolul (acela[i cu care avea s\ fie arestat nou\ ani mai târziu). Alexandru avea s\ descopere pofta aproape boln\vicioas\ a lui Vlad de a-[i da pasien]e [i a pomeni despre destinul te miri cui. Vlad Donca. sub supravegherea direct\ a medicului preziden]ial. ca ni[te gemeni imperfec]i ai unei perechi denaturate?! {i. ad\postind verdea]\. a împu[cat câinele pe loc. a oprit coloana [i. dac\ oamenii [i casele i se ploconeau de mai bine de-un deceniu în cale. Pe vremuri. între Teatrul Na]ional [i Pia]a Cosmonau]ilor. 222 .ION MANOLESCU Alexandru S\ coborâm totu[i cu picioarele pe p\mânt: mai precis. în curs de apari]ie la Editura Univers. traversând zona într-o coloan\ de ma[ini blindate. dar cine poate explica pân\ la urm\ cum de prietenii lui Alexandru apar mereu din senin. P\rintele Tuturor ar fi fost mârâit de unul din cei doi labradori ai s\i [i silit astfel s\ admit\ c\. celui de-al doilea câine i s-ar fi injectat acas\ o doz\ corespunz\toare de morfin\. în fond. blond [i cu ochii vioi. cafelele încinse [i [ampania trezit\ [i c\ locuie[te într-o cas\ mo[tenit\ de la un unchi pe strada Toamnei. Terminase Literele imediat dup\ c\derea lui Ceau[escu [i se considera de aceea[i parte a baricadei Fragment din romanul omonim. în timpul unei discu]ii despre b\utur\ [i colege. a f\cut gestul acela omnipotent (pe care unii îl asociaz\ ast\zi cu trasul apei) [i le-a r\cnit înso]itorilor: «Aicea s\ v\d o linie dreapt\!» Din precau]ie. Era înalt. În fa]a unei revela]ii de o asemenea importan]\. dar mai ales al s\u. Pe str\du]ele acestui cartier timid. Dac\ ar fi s\ ne lu\m dup\ ei. pisici [i chio[curi sp\late cu petrosin. cu ocazia vizitelor stropite cu ]uic\ de pere [i c\p[unic\. s-ar fi cunoscut la ultimul bal al Universit\]ii. asupra animalelor nu avea nici cea mai mic\ autoritate. atunci ar fi aflat c\ lui Vlad nu-i plac femeile reci. câte unul pe rând. de când taciturnul nostru pictor s-a hot\rât s\[i înece mizantropia în vânzoleala petrecerilor universitare? Oricum. se dezmor]e[te ast\zi Alexandru Robe împreun\ cu noul s\u prieten.

ce-mi sunt desenele. Spune c\-l cheam\ Mircea Eliade [i. rupând f\r\ voia lui vraja amintirilor. între dou\ vârste. semneaz\ de diminea]\ pân\ seara autografe pe ziare [i ambalaje. au pus mâna pe sifoane [i-au încins în strad\ o b\taie pe cinste. unde a ascuns-o sub pat. care s\-i asigure supravie]uirea în spa]iu… Înapoi pe strad\. când reproducerea lui pe calculator e chiar mai vie decât originalul? «Stai s\ pun de-un [pri] [i-]i zic una nou\. a g\sit în pung\ numai cotoare [i l\turi. zicând c\ face milioane cu ele. Vlad îmbr\ca treningul unchiului [i. în mijlocul c\reia [i-a imprimat numele: Mircea Eliade R\dulescu. la un pahar. Alexandru [tie tot felul de pove[ti. dar când clien]ii [i osp\tarii sau apropiat. dezbr\cat de uniforma de bronz [i vârât cu tot cu cal într-un echipament etan[. Dincolo de copaci. cu toate c\ n-are un ban [i nici vreun loc de dormit (se-ad\poste[te sub stre[ini sau te treze[ti cu el în gr\din\. De câte ori ]iganii încercau s\-l trag\ afar\. de acolo. se gânde[te Alexandru. În sfâr[it. Despre cartierul înghesuit [i prost luminat (care îi aminte[te atât de bine de cel al copil\riei).» Uneori Alexandru Robe se întreab\ de unde [tie prietenul s\u atâtea pove[ti. cu atât mai pu]in când o închizi într-un castron de fructe sau îi suce[ti gâtul ca unui fazan! Cine se mai intereseaz\ ast\zi de tu[ele grele [i depresive ale peisajului infirm. de unde Alexandru putea z\ri prin oceanul de castani turla Bisericii Armene[ti [i balcoanele «Intercontinentalului».» B\trânelul dispare într-o curte. privirea lui Alexandru se opre[te pe o fotografie: un b\rbat înalt. un copil s-a împiedicat de-o pung\ cu bani. o a treia relatare pomene[te de ispr\vile nea[teptate ale cer[etorilor locali: dup\ ce-au b\ut la «{arpele Ro[u» (una din acele bodegi soioase. zice Vlad. Într-o noapte. Vlad îl opre[te pe Alexandru [i îi arat\ un b\trânel: «Îl vezi? |sta-i unul din nebunii cartierului. a luato acas\. Se apleac\ s\ intre în sufragerie. cu ajutorul unei sc\ri. ce mi-e scrisul. a ie[it un cuf\r. care mai de care mai ghidu[e./ Lacrimi am în ochi[ori:/ Parc\ sunt f\cut din flori…» «Hai în\untru…». tot într-o sap\ de lemn ajungem!» Înaintea unor asemenea m\rturisiri despre viitorul fiec\ruia. Dac\-l rogi frumos. î[i poftea prietenul pe acoperi[. A doua zi. presupune c\ ele nici m\car n-au existat vreodat\ altfel decât seara. în groapa Cosmonau]ilor. n-au mai descoperit pe nimeni. mo]\ind la umbra tufi[urilor). În timp ce Vlad umple carafa cu vin. unde-i a[teapt\ binecunoscuta priveli[te a c\r]ilor risipite pe covor [i a tablourilor cu naturi moarte de pe fiecare perete. Alt\dat\. cuf\rul s\rea înapoi în perete. sub râsetele necunoscutului. în schimbul unei ]ig\ri î]i arat\ o carte de vizit\ cu chenar aurit. dincolo de pl\cerea de-a le asculta. R\cnetele lor s-au auzit de la mai toate cârciumile vecine. un necunoscut ar fi deschis o u[i]\ într-un zid. S\ omori natura nu-i o afacere. c\ruia 223 . sub privirile câtorva ]igani aburi]i. cu tabureturi [ubrede [i muzic\ l\ut\reasc\). pres\rate cu a[a de multe am\nunte. în jurul c\reia se v\ic\rea un puradel: «M-a crescut orfelinatu’/ Nu p\rin]ii mei ci Statu’. doar o javr\ cu limba scoas\ [i ochii sticlo[i. pe care am auzit-o prin târg zilele astea. unde cei doi mai apuc\ s\-l vad\ cotrob\ind prin gunoaie [i împ\turind cu grij\ jurnalele. îl b\nuia pe generalul Lahovary agitându[i sabia pe soclu.cu Alexandru: «Ei.

mai mult. iar nea Nicu [i-a zis c\ n-ar fi r\u s\ pun\ [i el um\rul la modernizarea zonei – a[a c\ a încercat s\ lipeasc\ vreo jum\tate de metru de asfalt peste opera predecesorului. i-ar fi r\spuns preotul. Alexandru î[i apropie n\rile de pistiluri. „Pentru dumneata!“. traversând biserica (ob]inuse cu u[urin]\ cheia de la m\icu]\). dar mai demult. pân\ s\ apuce s\ se dumireasc\. Ai fi jurat c\-i singur. la fel [i ceilal]i. a[a c\ au început s\ se întâlneasc\ pe-ascuns. iar str\du]a o simpl\ [i eficient\ cale de acces între dou\ cârciumi. M\ rog. în variant\ balcanic\. Praf în ochi pentru str\ini: îl ar\tau toat\ ziua la televizor printre salv\ri [i ma[ini de pompieri. cine [tie cum. întrebându-l pentru cine se face slujba. cui a reu[it individul s\ povesteasc\ întâmplarea. dar ce-i cu g\urile dintre case?» «A. l-au luat în primire trei dul\i [i. dac\ ea n-ar fi fost pietruit\ în prima jum\tate [i asfaltat\ în cealalt\. Alexandru descoper\ o str\du]\. E cea mai veche strad\ din ora[. tipul a v\zut o mul]ime de lumân\ri aprinse [i câ]iva preo]i pe care nu-i cuno[tea ]inând o slujb\ în fa]a unui sicriu. dou\ zile dac\ mai întârzia lovitura lui Iliescu [i te d\deai acum cu rotilele pe-aici. Tot de nea Nicu se leag\. Pierindu-i cheful s\-[i mai viziteze iubita. au terminat cu el. Dej i-a tras un strat de piatr\ cubic\ pe deasupra. dup\ care i-a zâmbit oaspetelui: «Numai c\. b\trâne.nu i se vede chipul din cauza unei mi[c\ri nefire[ti a capului (pe trei sferturi întors spre spate. vin eu [i te întreb acum. {tii c\ dup\ cutremur. ca al unui lup). frate Alexandre. hoin\rind prin cartierul de buzunar. Poza st\ pe scrin. Noroc c\ n-a mai apucat. dând din mân\ în fa]a unor mormane de moloz. din moment ce a murit înainte s\ intre în cas\?» Într-o alt\ sear\. tipul a întins-o spre cas\. o s\ g\se[ti probabil fesuri [i izmene fanariote… Dup\ r\zboi. ca [i cum peste noapte oamenii s-ar fi gândit s\ scape de ni[te vecini incomozi.». Asta-i isprava!» Aici Vlad a gustat din c\p[unica lui fermecat\. tipul a început s\ se plimbe în halat [i cizme prin ora[. F\r\ îndoial\ c\ întâmplarea n-ar fi r\mas decât banal\. cic\ s\ observe personal amploarea catastrofei. «Lucrurile s-au petrecut de curând la Agapia. îi r\spunde Vlad. iar pe blocuri pândesc indivizi în salopete negre. asta-i alt\ poveste. s-a apropiat de unul din ei. Intrigat. între samovar [i vasul Gallé cu flori uscate: intrus grobian în desenul Jugendstil de început de secol. «Doar pu]in absurd. «Ce mai înseamn\ [i asta?» «Nimic misterios. s\ mai înveseleasc\ atmosfera: a interzis 224 . dac\ n-ai fi [tiut c\ dup\ camioane se bulucesc securi[tii. Într-o noapte. Un tip care fusese numit de câteva s\pt\mâni înv\]\tor în sat s-a îndr\gostit de-o c\lug\ri]\. fiecare locuin]\ era desp\r]it\ de urm\toarea printr-un teren viran.» «Bine. dac\ sapi. altceva vroiam s\ spun: departe de-a purta de grij\ r\ni]ilor [i celor evacua]i. pentru a sim]i c\ împr\[tie miros de fosfor [i mucegai. aceia[i luneti[ti de elit\ care le-au zburat creierii manifestan]ilor în decembrie. la poart\. l-a pl\cut [i fata. nea Nicu a profitat s\ vad\ ce cartiere putea s\ mai bubuie: consolidarea ora[ului începea cu distrugerea caselor boiere[ti! Dup\ aia. se mai vedea pavajul cu butuci de lemn. i-a tr\znit prin minte c\ n-ar strica s\ rad\ [i ni[te biserici [i cimitire.

Dup\ dou\-trei s\pt\mâni. a doua zi. Cic\ am sta totu[i pe-un [vai]er: un fel de pung\ imens\. iubiri nefericite. a murit. bâ]âia de câteva ori din mânu]\. casa r\mânea pustie. [i gata cu locuin]a de vizavi… Apoi. a[a c\ o cas\ a r\mas. o cas\ a terciuit-o. se pare c\ ei zguduie temeliile caselor. Totul i s-ar fi tras de la faptul c\ fusese ascultat în cas\ cum critic\ planurile de modernizare ale lui nea Nicu: ba c\ Victoria Socialismului e supradimensionat\. O vreme. Prin cârciumi se spune c\ jos mi[un\ omule]i negricio[i. ba c\ Sfânta Vineri trebuie p\strat\. c\ s-ar afla pe nu [tiu ce plac\ tectonic\ în miniatur\ [i-a[a mai departe. care preia orice mi[care [i-o arunc\ la suprafa]\ cu for]\ înzecit\. în timp ce la etaj înc\ se mai aflau locatari! Î]i imaginezi ce pl\cere s\ tr\ie[ti în fiecare clip\ cu teroarea c\ ori ]ie. lumea a intrat la idei: cum? de ce tocmai pe \[tia? {i-au ap\rut imediat [i r\spunsurile: p\i. f\râmau numai parterul. c\ stau ca dracu’… La noi. a avut alt\ idee: s\ nu turteasc\ totul dintr-odat\ [i în orice caz nu f\r\ consim]\mântul proprietarilor (ar fi ie[it scandalul prea gros [i nu-i convenea s\ se-aud\ afar\). pân\ i-a f\cut lui Nicolaescu teren pentru film\rile lui cu legionari. nu Giurescu a protestat în scris împotriva demol\rii Hanului Ro[u? Nu L\z\reanu s-a opus sistematiz\rii? De altfel. ori vecinului poate s\-i vin\ rândul… Nici ast\zi nu [tim de ce dementul n-a ispr\vit treaba: n-a vrut. ca [i cum. sc\ldat\ în gelatina 225 . oamenii împachetau [i plecau blestemând. nu ei sunt în m\sur\ s\-i explice e[ecurile pe care s-a obi[nuit s\ le contemple aproape cu voluptate: tablouri de duzin\. proprietarilor le venea în[tiin]area c\ s-au sistat demol\rile. când au pus la p\mânt casa lui Giurescu de pe {tirbei-Vod\ [i. vândute clandestin. Alexandru pleac\ acas\ cu inima împ\cat\. Întâi am crezut c\ demoleaz\ la întâmplare. n-a mai avut r\gazul sau pur [i simplu a uitat?!» «De-aia or fi ap\rut [i pove[tile alea cu locul. Se mutau cu mic cu mare înd\r\t [i începeau repara]iile la ultimele stric\ciuni.» «Pove[ti? S\ zicem. refuz\ s\-l mai ia în serios. apoi muncitorii se-apucau s\ crape plan[eul [i s\ smulg\ tocurile de la u[i [i ferestre. nu de spiridu[ii p\mântului îi depinde via]a. În alte vile. când s-a v\zut cu buldozerul la poart\ [i actul de evacuare pe birou. stârnesc furtunile [i se-amuz\ iarna s\ trag\ clopotele la Armeneasc\…» Aici Vlad face un gest de lehamite. îi veneau nervii. ba ornamentele lui Brâncu[i nu se potrivesc cu blocurile muncitore[ti. plictisit de propriul discurs. o biografie fluid\. dup\ care s\-[i ia catrafusele [i valea. se trezeau din nou cu echipele de interven]ie la u[\ [i cl\direa era d\râmat\ dea binelea. De[i nimeni nu i-a v\zut. prieteni pu]ini [i circumstan]iali. s\ fie cumin]i [i s\ semneze hârtiile. arhitectul a f\cut infarct. pân\ a trecut strada prin ciur! Unora le zicea c\-i d\râm\ în câteva zile. pe-a arhitectului-[ef al capitalei. ascunse în carapacea amintirilor. O existen]\ înscris\ în arhivele Cosmosului [i la spitalul «Filantropia». În drum spre spital. «Poate reu[im vreodat\ s\ prindem câ]iva…» Noaptea târziu.cuvintele astea la televizor (ca [i pe cele ale cântecului «Nicu[or avea o tob\»). c\-i gol pe dedesubt. p\zind comori pe care le transport\ dintr-un cotlon întraltul. Când s\-[i aduc\ [i mobila. a mutat Antimul pe role [i a dat cu bila în V\c\re[ti.

Alexandru o simte cum trece dintr-o fâ[ie de întuneric întralta. ultimul Alexandru coboar\ în spirale spre marile bulevarde ale ora[ului. nu mai reu[e[te s\-[i dea seama dac\ tr\ie[te sau a murit. bra]ele pip\ie bezna. creierul intr\ în alert\. De acolo. reclame pâlpâind. Tr\ie[te între umilin]\ [i arogan]\. Se întâlnesc to]i trei în dreptul cofet\riei «Cap[a». iar al treilea sare un gard [i se ridic\ pe terasa «Intercontinentalului» la fel de u[or cum c\l\re]ii lui Magritte î[i iau zborul. cu perne [i a[ternuturi amenin]\toare. prin] cibernetic [i cer[etor al lumii a treia. Primul se întoarce spre locuin]a lui Vlad. iar întâiul se retrage din sufrageria lui Vlad. iar îngerii lui Marquez se pr\bu[esc. încetine[te pa[ii pân\ când pierde contactul cu asfaltul. Înoat\ într-un întuneric vâscos [i. petele de fosfor ale mansardelor – totul r\sucit spre bra]ele reci ale lui Orion. îi mi[c\ veioza de pe noptier\ [i atunci Diana deschide ochii [i ]ip\. prive[te cum din corpul s\u se desprind trei Alexandri ce iau în st\pânire ora[ul. Diana viseaz\ c\ sa trezit într-o camer\ str\in\. în opinci [i costum na]ional. Îl vede pe Vlad ha[urând poza [i-i aude înjur\tura. la cap\tul c\reia r\mâne doar o carcas\ moale de cuvinte [i imagini pe care securi[tii o vor rechizi]iona. c\utând cu disperare un reper. purtând în spate povara unor genera]ii sleite de egoism: un drum frustrant. farurile ma[inilor. Pe bulevard. pe Diana dormind sub plapum\ [i luminile Bucure[tilor desenând conturul unui aeroport: [iruri de becuri cu halogen. 226 . De pe teras\. cel\lalt iese pe nev\zute din bloc. pe nea[teptate. sângele azvârlit prin vene face ca inima s\ bat\ din ce în ce mai repede. f\r\ a-i descifra mesajul. al doilea str\bate cartierele în c\utarea Dianei. unde t\lpile ating în acela[i timp asfaltul. din punctul acela dezlipit de p\mânt [i totu[i stabil. l\sându-l s\-[i picteze fotografiile. care se-opre[te la por]ile Mittel-Europei. Alexandru observ\ în acela[i timp (dar din unghiuri diferite) capul lui Vlad aplecat deasupra unei fotografii.pântecului matern [i-n marmitele de cristal ale memoriei.

STR|INUL BUCURE{TEAN .

inutile de altfel. Ritmul de burs\ care ne-a intrat tuturor în sânge nu s-a transmis pân\ aici. bol]ile Sfintei Sofia. [i îmbr\c\mintea [i ma[inile. cupolele Vienei. iar dac\ bucure[teanul parcurge dintr-o privire pagina financiar\ a ziarelor. este mâine [în român\. La Bucure[ti. Bucure[tiul nu a avut niciodat\ spirit de cetate. cu libert\]ile [i tradi]iile corporative bine ap\rate în interior [i în exterior a trebuit s\ vin\ un prin] german ca s\-i construiasc\ primele fortifica]ii. [i politica [i str\zile. Bucure[tiul este un loc de întâlnire. Este o pia]\ public\ unde vii s\-]i pui la punct afacerile. la cele ale lui Vod\. cea de ast\zi nu face doi bani [i singurul cuvânt primit ca r\spuns. americanul sau suedezul r\t\ci]i pe acolo în speran]a vreunei concesion\ri sau a vreunei adjudec\ri. e ca s\ se vaite ni]el de amor]eala schimbului valutar [i de agonia valorilor petroliere. [i sunt str\ini. în text]. Lipsesc din Bucure[ti trepida]ia occidental\ [i figurile crispate ale speculan]ilor: pe cei care conduc pia]a financiar\ la Bucure[ti îi cunoa[te toat\ lumea. în aceea[i ordine. [oselele se ridic\ asemeni dalelor din Judecata de Apoi.PAUL MORAND Bucure[ti. bulevardele noastre drepte. Ace[ti fii ai Romei nu au mo[tenit rigiditatea roman\. Vezi în schimb zgârie-nori al\turi de dezolantele ruine ale Orientului. Mult\ vreme. Nu vei g\si nici urbanismul francez. te înva]\ cum s\ te adaptezi la totul. ast\zi. la cele ale statului. la ei nimic nu e drept. s\ ba]i la u[i. dar nu e decât o glum\: pe o distan]\ de o sut\ de metri a vrut s\ se joace de-a New Yorkul. totul e anapoda. pe care pân\ la urm\ îl [i înva]\ cu mânie în suflet. În zadar vei c\uta mozaicurile de la Muntele Athos. dup\ lungi a[tept\ri prin ministere. Î]i gole[ti punga dar te umpli de idei [i de apuc\turi occidentale. pie]ele ca ni[te saloane de conversa]ie unde monumentele stau ca mobilele de familie. cele mai frumoase re[edin]e nu au fost decât casele celor de la ]ar\. s\ protestezi sau s\ ceri. Nu e un loc unde oamenii s\ tr\iasc\ în încordare nervoas\. întruchipeaz\ sufle- 228 . ziua de ieri e repede dat\ uit\rii. Bulevardul scânteiaz\ din toate firmele-i luminoase [i seam\n\ o clip\ cu strada 42. sunt numai doi.ora[ vesel Mai mult decât o capital\. trotuarele sunt v\lurite. Lec]ia pe care ne-o ofer\ Bucure[tiul nu este una de art\. ieri. aurul Kievului. ci una de via]\. În aceast\ privin]\. chiar [i la imposibil. neschimbat\ de trecerea timpului. se construie[te [i se demoleaz\ în apropierea unor cartiere inerte sau vioaie.

grece[ti prin dulce]uri. ai zice c\ e[ti la Chiboust sau la Gloppe. Cap[a e un stil. turce[ti prin baclavale [i [erbeturi. un decor. un organ. un restaurant [i o cafenea. decembrie 1934. aromat\ cu cui[oare. superioarele lor transmit comenzile în francez\. Domni[oarele care servesc. [i care cad greu la stomac. o sal\ a Pa[ilor-Pierdu]i. capital\ administrativ\ Cap[a. de]in\toarea adev\ratelor secrete. pentru fri[ca [i pateurile sale. un obicei. Iat\ de ce. pe parcursul sinuos al unui destin picaresc. Zamfirescu. lâng\ fondantele cu nuan]e pastel. dup\ Madrid [i Buenos-Aires. duminica diminea]\. lâng\ pr\jiturile lucind de ciocolat\. Bucure[tiul a r\mas vesel. pentru fructele confiate. îmbr\cate în negru. vieneze pentru c\ ofer\ indianer krapfen [i [trudel cu mere. Versailles. mult mai s\race. lâng\ drajeurile viu colorate. Cap[a este timpanul acestei uria[e urechi – Bucure[tiul. Nu se serve[te alt\ b\utur\ în afar\ de ]uica de prune fiart\ [i foarte îndulcit\. stau la post. o tradi]ie. dar f\cute din aceea[i esen]\ (abanos cu încrusta]ii de baga [i alam\) în care au fost sculptate [i bunicile noastre. o cocard\. care nu [tiu s\ se rad\ singuri [i se scoal\ la prânz). cu un popas de zah\r. prin exotismul ei. cofet\riile Bucure[tiului te desfat\ într-o recrea]ie de dulciuri. te face s\ te sim]i str\in. La Cap[a Bucure[ti. Pe la dou\sprezece [i jum\tate î[i fac apari]ia [i burlacii. t\iate buc\]i sau r\sucite în cornete. b\utur\ na]ional\ care te înc\lze[te iarna. doamnele ron]\ie tot felul de delicatese. pe care în provincia francez\ le vezi ie[ind de la liturghie. Mai întâi cofet\ria. un monument. La Palat. cafeneaua Florian de la Vene]ia [i hotelul Sacher de la Viena.tul unui popor a c\rui r\bdare e nesfâr[it\. ruse[ti prin pl\cintele calde cu carne servite diminea]a. pentru uria[ele sale cornuri cu migdale. foitaje turce[ti cu miere. o cofet\rie. Capital\ a unui p\mânt tragic unde totul se sfâr[e[te adeseori comic. sublim\ precum cea a animalelor [i din a c\rui optimist\ indulgen]\ s-a n\scut zicala: «Mare e gr\dina lui Dumnezeu». numai soba de faian]\. Cap[a e inima ora[ului. Pariziene prin fursecuri [i limba care se vorbe[te. Cofet\riile bucure[tene au r\mas ceea ce trebuie s\ fi fost ale noastre acum o sut\ de ani: saloane unde se cron]\ne praline [i reputa]ii. cofet\ria Rumpelmeyer. este Cap[a. prietenii din copil\rie ai doamnelor. Închipui]i-v\. patru dintre str\vechile glorii europene: restaurantul Fayot. Mai sunt [i alte cofet\rii celebre la Bucure[ti: Nestor. Înf\[urate în bl\nuri. ni]el mai înnegrite. atât din punct de vedere topografic cât [i moral. Bucure[tiul s-a l\sat în voia evenimentelor f\r\ înc\p\]ânat\ împotrivire. iunie 1935. Înc\ de la prânz î[i fac apari]ia acele b\trâne doamne. dar cea mai rafinat\ dintre toate. Bucure[ti. Mâncând un sandvi[ cu 229 . ad\postite într-o singur\ cas\ cu aspect modest. doamne ni]el mai îng\lbenite. care nu sunt doar de frumuse]e ca în Occident ci indispensabile ca în Rusia. ultimul ora[ unde mai po]i întâlni trântori tip 1900. b\ie]i de familie bun\. e ora micului-dejun (Bucure[tiul a r\mas. Cap[a înseamn\ patru lucruri deodat\: un hotel. dup\ cea mai autentic\ tradi]ie Boissier. ora[ al bârfei. f\r\ fragilitatea pe care o pricinuie[te mânia. cu gulera[e albe.

pe care nu-l mai întâlne[ti decât peste drum. Tân\rul Cap[a se întorcea a[adar ab\tut [i ruinat peste câmpurile de trandafiri din Bulgaria de unde Istanbulul î[i aducea esen]a de parfum. b\trânele doamne celebre. la geam. dropsuri. b\iatul de la garderob\ încovoiat sub greutatea bl\nurilor [i aiurit de dezordinea galo[ilor. Camerele hotelului Cap[a dau spre str\zi zgomotoase. mobilizat în 1914. a ata[a]ilor de la Externe. pe care a p\strat-o toat\ via]a. a politicienilor. cazacii i-au jefuit într-o zi toate proviziile de caramel. ierarhie impus\ în Europa de marii restauratori francezi. ale fundelor de zah\r pentru decorarea meselor. siropuri [i fructe conservate în alcool. acolo aproape c\ nimeni nu consum\ nimic. Restaurantul nu este cu nimic mai pu]in distins decât cofet\ria: tavan de culoarea ciocolatei. dulapuri str\lucind de argint\rie marcat\. la hotel Bulevard unde pân\ mai ieri clientela diplomatic\ era poftit\ s\ se a[eze în fotolii de plu[ galben. ale hârtiei dantelate pentru ambalarea fursecurilor. A[a c\ s-a întors bogat în ora[ul natal. spioanele («toat\ lumea [tie c\ e de la poli]ie» se spune adeseori la Bucure[ti). c\ interlocutorul meu [i-a [i scos de [ase ori p\l\ria. trebuie neap\rat s\ prive[ti defilarea tinerilor militari cu grade superioare. Întors în ]ar\. luate la bani m\run]i de cum au intrat în unghiul vizual al celor de la Cap[a. care func]iona dup\ nobilele tradi]ii pariziene ale torturilor uria[e. Cât despre cafeneaua Cap[a. toate duelurile. toate adulterurile. ucenic cofetar la Boissier de la care a înv\]at cofet\rie [i tot ce se lega de aceast\ art\ pe atunci: re]etele de dulce]uri. singurele b\uturi sunt Timpul 230 . to]i asem\n\tori. mai exist\ înc\ pl\pumi. maîtres d’hôtel la zece pa[i în spatele patronului. în]elegi c\ Bucure[tiul nu e decât o singur\ [i mare familie. a avoca]ilor celebri. lâng\ tejghea. frumuse]ile între]inute de magna]i ai petrolului. cu ciucuri [i bumbi. canapele de culoarea supei de raci. sobe ruse[ti. dup\ ce ai v\zut cum toate aceste planete cu sateli]ii lor au fost observate. Cap[a a fost un bucure[tean. praline. covoare purpurii. dup\ ce ai v\zut cum to]i ace[ti oameni [i-au primit ploaia de complimente. toate intrigile diplomatice ale secolului al XIX-lea au avut drept leag\n aceste separeuri. discipolul lui Boissier a devenit cofetarul ata[at al statului-major moscovit. lucruri pe care nu le po]i vedea f\r\ emo]ie perpetuându-se pân\ ast\zi a[a departe de noi. a mini[trilor [i a altora precum nobilele literate. catifea verde. bomboane. toate combina]iile politice. bufet rece. când i-a venit o idee salvatoare: s\-i înve]e pe bulgari s\ fac\ dulcea]\ de trandafiri. lichioruri. carafe gravate.» Nici n-a apucat bine s\ spun\ aceste cuvinte. lumân\ri [i oale de noapte. ale conduitei la tejghea. de unde a împrumutat [i alura mar]ial\ a generalului Durakin. «S-a schimbat mult Bucure[tiul… Pe vremuri toat\ lumea se saluta… Acum e[ti înconjurat de necunoscu]i. toate paraliziile princiare. vizavi de Cercul militar. b\trâni maîtres d’hôtel (plecarea francezului Aimé. oglinzi cu ram\ aurit\. pe care încearc\ s\-i numeroteze cu cret\… Separeurile de la Cap[a sunt într-un sublim stil clasic: totul e capitonat. unde mai multe genera]ii [i-au reflectat destinele… toate pariurile. [i în fund de tot. când era pe punctul s\ fac\ avere. a deschis o fabric\ de ciocolat\ [i o cofet\rie. coloane de stuc cu frunze de acant. a prilejuit la Cap[a o mare manifestare de francofonie). jeleuri [i drajeuri. canapele de abanos. tot confortul 1978. catalogate. chelnerii la zece pa[i dup\ maîtres d’hôtel. actri]ele.caviar. în timpul r\zboiului ruso-turc din 1855. adic\.

ca la u[ile moscheelor. informa]iile din Epoca. articolul social din Diminea]a. [i scot aburi pe n\ri. Dup\ cursele de cai din Moldova [i o dat\ cu primele focuri din vetrele caselor pierdute în fundul Bucovinei. z\pada e peste tot neatins\. editorialul din Adev\rul. ra]ele triunghiulare pleac\ în Delt\ iar lupii ies din p\dure. Aburi ies [i din gurile oamenilor. Peste tot se simte mirosul urât al p\curii la mod\ sau parfumul vechi [i pl\cut al lemnelor arse. aici. cusute pe burt\. Z\pada coboar\ pân\ la jum\tatea Carpa]ilor. Caii tremur\. de unde România nu a[teapt\ niciodat\ decât ve[ti proaste: e criv\]ul. b\rba]ii de stat români. O toamn\ târzie în care bonc\luiesc cerbii. iar ]iganii se îmbrac\ în ziare. Cei boga]i î[i scot bl\nurile. {i auzi mereu acelea[i replici: – {i pân\ la urm\ ministrul a semnat! – Ordinul de plat\. z\pada e un fenomen nobil [i prietenos: nu e mizerie ca pentru parizienii care o dau la o parte cu lopata. [i din case. La intersec]ii. To]i î[i înfund\ peste urechile vinete c\ciulile de oaie sau de astrahan din Basarabia. cu barba t\iat\ à la Br\tianu. deputa]ii. Flori nu mai sunt decât în ]es\tura de lân\ a covoarelor [i pe cuferele pictate. iar în popor se spune c\ e cu din]i. Termometrul coboar\ dintro dat\ cu treizeci de grade. cronica din Lupta. Z\pada. se citesc [tirile externe din Universul. Numai tram- 231 . tot acolo î[i primesc agen]ii electorali [i le distribuie sarcini. Prin antreuri. l’Indépendance. În curte. din inima clubului lor preferat. iar bucure[tenii b\trâni. cerul s-a f\cut negru. Un clinchet nou: clopo]eii s\niilor. lumineaz\ toate chipurile ca un reflector care nu iart\ nici un rid. Frigul lustruie[te asfaltul la fel de bine ca ceara. Bucure[teanul. Din galben. stau gutur\i]i în redingotele lor de bronz. Argus.[i Journal des Débats. prin geamul vitrinei cum se înal]\ primii zgârienori americani. iar pe trotuare t\lpile r\sun\ cu zgomot de sabo]i. privesc însp\imânta]i [i dezaprobator. Ziari[tii î[i ascut creioanele pe marmur\. sufer\ din toate m\dularele. Cu excep]ia bulevardelor. Iat\ albul absolut care v\tuie[te toate suprafe]ele. Peste o câmpie f\r\ nici un obstacol. vântul de iarn\ vine din Rusia. – {i statul n-a pl\tit! De la iarn\ la var\ Dou\ anotimpuri [i nu patru. Cerul se va face galben înainte de a redeveni albastru. oamenii de rând scurteicile cu buzunare verticale. imortaliza]i de sculptori francezi. ce p\c\leal\! Visteria e goal\! – Comisia de verificare a averilor? Pove[ti de adormit copiii… – Oare statul va pl\ti? – Dac\ v\ spun c\ statul va pl\ti. Viitorul. vine iarna. se îngr\d\mesc cizmele de cauciuc [i galo[ii. Diminea]a toate zgomotele ora[ului au disp\rut deai zice c\ e[ti pe fundul apei. care m\nânc\ prea mult\ carne [i nu poate merge la Vittel. urzesc acolo comploturi politice. zgomotul înfundat pe care-l face servitoarea despicând surcele cu topori[ca. acoperi]i cu câte un sac vechi de cartofi.

{i dac\ în toate astea se amestec\ [i luna… Cuvintele nu pot fi traduse pentru c\ nu trezesc acelea[i imagini. La Bucure[ti. Pu[tii masca]i trag dup\ ei câte un c\rucior cu un brad. cu z\pada pân\ la genunchi. când te întorci. fotografii ambulan]i î[i sufl\ în mâini ca s\ developeze pozele la minut. pleci de acas\ în prima zi însorit\. iar c\l\torii r\ma[i în plin câmp nu au alt\ solu]ie decât s\ se îngr\m\deasc\ to]i într-un singur vagon. uneori plesnesc [inele. iar lan]urile atelajelor s-au rupt din cauza gerului. Copacii. viscolul se potole[te [i. copacii sunt înmuguri]i. cu pe[te greu. [i aromate cu cui[oare. ora[ul va fi mai vesel ca oricând. Frig s\n\tos care treze[te nevoia de singur\tate la gura sobei. niciodat\ pl\cerea de a fi departe [i dorin]a de a duce o via]\ misterioas\ nu sunt a[a de vii. surprinzând în lumina lor silueta disperat\ a vreunei biete cer[etoare îmbrobodite. Nu. atâta aer în piept [i lacrimile de fericire pe care le aduce z\pada. din care nu se mai v\d decât linii firave. (…) }ig\ncu[ele vând sorcovele pentru Anul Nou. urmat\ de un câine scurt în picioare. Cazanele s-au spart. urmeaz\ un traseu sinuos. construite pentru o clim\ mai blând\. Frühling este trezirea vesel\ [i melodioas\ a Europei germanice. Paralel cu marile artere. le-au [i dat frunzele. îi trebuie patru luni ca s\ se împlineasc\. sun\ din clopo]ei [i colind\ din cas\ în cas\. ca un p\r». Prim\vara noastr\ francez\ este cel mai firav anotimp. în lumina soarelui ren\scut. Prim\vara româneasc\ e trezirea brutal\ din amor]eala de peste iarn\. Automobilele. Trenurile ajung în ora[ dup\ cum d\ Dumnezeu. pe str\du]ele cu pensiuni. când farurile ma[inilor se aprind. s\-mb\trâne[ti/ Ca un m\r. 232 . Tr\surilor li se rup osiile. În apusul prelungit de atâta albea]\. explodeaz\ ca un obuz. se na[te din z\pad\ [i se sfâr[e[te în ap\. cu dulce]uri care conserv\ în zah\r binefacerile verii. cu b\uturi tari înc\lzite cu cle[tele de t\ciuni. nici spuma m\rii. Prin parcuri. Bucure[tiul nu va fi niciodat\ mai înduio[\tor prin aspectul lui b\trânicios. nici florile de prun nu aduc o asemenea bucurie orbitoare. înceat\ ca [i tinere]ea noastr\. str\nut\ bizar. Dup\ trei zile. deasupra sobei cu c\rbuni. niciodat\ nu va întruchipa mai bine atmosfera provincial\ dintr-un prim capitol de Gogol. sobe prea încinse a c\ror faian]\ miroase a lut. ca s\ nu moar\ de frig. Iar noaptea.vaiele o brutalizeaz\ împingând-o cu ridicolele lor pluguri de lemn. frig care a]â]\ pofta de ospe]e îmbel[ugate în feluri grase. prost pavat. cu trandafira[i [i margarete de hârtie. trec\torul singuratic î[i aude zgomotul propriilor pa[i [i se uit\ în urm\ nelini[tit. iar pân\ seara. î]i arunc\ grâu [i î]i ureaz\ «S\ tr\ie[ti. Te prinde o poft\ nebun\ s\ valsezi pe ligheanul argintat al Ci[migiului unde apa s-a f\cut bloc de ghea]\ pân\ la fund [i unde z\pada de pe crengile copacilor se scutur\ la cea mai mic\ adiere în gulerele patinatorilor.

În sfâr[it. a grâului secerat înc\ din iunie. a florilor din Ci[migiu [i din parcul Carol. Func]ionarii solicit\ un avans pe luna urm\toare. Lalele. Ce pl\cute sunt serile la cinematografele în aer liber. împro[cat de autobuze. Dezghe]. la praful înec\cios [i la soarele dogoritor. Nu po]i [ti dac\ te împiedici din cauza tensiunii provocate de primenirea sângelui sau dac\ se v\lure[te trotuarul sub presiunea r\d\cinilor plesnind de sev\.Toate animalele sunt pline: c\]elele vagaboande se duc s\ fete prin casele p\r\site [i nisetrii îngreuna]i abia urc\ în susul Dun\rii. La prima raz\ de soare. E[ti beat de praf. Se deschid larg ferestrele. fortifica]iile de z\pad\ se pr\bu[esc definitiv [i noroiul. G\inile ciugulesc pe sub ro]ile tr\surilor. Gentlemani congestiona]i. iar tramvaiele ridic\ stoluri de porumbei. copiii î[i dau to]i banii pe siropuri cu sifon de la ghea]\. La tot pasul se deschide câte o crâ[m\. a verii. cunoscând o ame]itoare curb\ ascendent\. totul curge [i canalele umflate revars\ un miros c\ldu] [i infect. [i sub florile prunilor de ]uic\ povârni[ul mun]ilor se face roz. pân\ la cârciumile mod- 233 . veni]i la câte un consiliu de administra]ie. fetele împrumut\ bani de la guvernante. m\tur\ trotuarele [i plesne[te casele pân\ la acoperi[. B\canii ieftinesc icrele negre cu o treime. Pl\cerea [i verdea]a sunt frumuse]ile lui îndr\cite. omagiat de to]i c\l\torii de odinioar\. sub stelele scânteietoare. stânjenei. poleiul e a[a de stra[nic încât trec\torul nocturn nici nu se poate ]ine pe picioare. de zgomot. De la marile restaurante vieneze de pe [oseaua Kiseleff. Dup\ târgul de Mo[i. scurt\ ca un cântat de coco[. îneac\ mahalalele p\rând a dizolva chiar [i pavajul. [i z\bovesc la barul Athénée Palace. cu tarafuri de ]igani cu ]ambale. Abia dac\ ]i-ai revenit din tulburarea pricinuit\ de liliac c\ mirosul salcâmului – acest copac românesc prin excelen]\ – te [i ia de nas. iar perechile se a[az\ la mesele de sub bol]ile de verdea]\ ca în separeuri. Prim\vara nu e decât vestitoarea. Ursul iese din bârlog pe bâjbâite. Totul se tope[te. de miresme. Nimeni nu mai doarme pe asemenea nop]i senine. Trec\torii se feresc de tr\surile care stârnesc adev\rate explozii înghe]ate. care se ca]\r\ peste tot [i rezist\ la orice. florile acestea române[ti de neînfrânt. Cartierele m\rgina[e ale Bucure[tiului se întorc în mla[tina primordial\ pe care adeseori o ultim\ r\bufnire a frigului o împietre[te din nou pe negândite. telegrafiaz\ la Londra c\ mai r\mân. ma[inile se transform\ în [ni]ele de noroi. studen]ii î[i amaneteaz\ cojoacele. Bucure[tiul devine irezistibil. atunci. dup\ parada militar\ de 10 mai. avoca]ii se îneac\ în dosare pentru c\ divor]urile se înmul]esc. bujori [i trandafiri se succed în parcuri asemeni dinastiilor.

pân\ la cega uria[\. Cheful este voluptatea de a te sim]i înconjurat de oameni foarte naturali. E un du-te-vino de ma[ini pân\ la câmpul de avia]ie [i pân\ la p\durea din apropiere. se ]in scai dup\ femeile mai mult dezbr\cate în rochi]ele lor imprimate. Din r\citoarele mari cât ni[te dulapuri î]i alegi carnea. dar pe care o înfrumuse]eaz\ acum parfumul florilor [i umbra copacilor. cânt\ din n… a i În române[te de Marina VAZACA 234 . e sufletul dionisiac al învecinatei Tracii. Toat\ lumea trage de ei. plopul ca o santinel\ î]i ureaz\ bun-venit.este cu farfurii de lemn. fiecare le cere melodia preferat\. deghizat în ]igan. Mirosul gr\tarelor sub cerul liber d\ ghes stomacului obosit. lumea râde. de la crapul roz-auriu. [i a[a încep scandalurile. singurul drog e vara. e noaptea alb\. sângerând\. este bucuria de a tr\i într-un anotimp care-[i întinde toate capcanele. Tinerii de la Lido sau de la Strand se cânt\resc [i se m\soar\ din priviri sub lumina necru]\toare. vin s\-]i cânte cu vioara la ureche. parc\ vine de la sabat. care-[i face în sfâr[it apari]ia. cu o sexualitate rudimentar\. [i pe care parfumul iasomiei îi înnebune[te. banale certuri. Mul]i b\rba]i singuri. treci prin gr\dina care fusese a[a de urât\ sub cerul de iarn\. pe[tele. care se împreuneaz\ naiv. în vreme ce se las\ umbra propice. Când c\ldura e în toi. de[teapt\ ficatul somnoros. casele î[i trag jaluzelele de lemn [i dorm parc\ ucise de somn. pentru c\ românul e pacifist. Dar dup\ siesta grea. unde se îneac\ primele lumini. unii dau fuga la telefon s\-[i trezeasc\ prietenii adormi]i [i s\ le comande cafea cu lapte pentru dou\zeci de persoane. pân\ la apele grele ale lacului B\neasa. galbeni de unt [i de praf. adev\rat magneziu solar. servitoarea. dar nu s\lbatic. totul a devenit feeric. lene [i ore târzii. când însu[i marele Pan. Lumea cron]\ne semin]e de floarea-soarelui [i bea [pri]uri. e floarea dulce de tei. }iganii cu fe]e verzui. Iat\ Bucure[tiul pe timp de var\. Abia atunci î]i dai seama c\ e[ti în smoking [i c\ se apropie de amiaz\. fermec\tor cuvânt turcesc pe care la noi încearc\ s\-l aclimatizeze fum\torii de opium. ale c\ror neveste au plecat la Sinaia. scufundare imobil\ în muzic\. pe Calea Victoriei. iar [oferul a adormit cu capul pe volan. fe]e de mas\ de hârtie [i câte dou\ viori. când rasa cea mai prolific\ din Europa z\misle[te cei mai mul]i copii. Apoi te întorci acas\. chef. Vara este vremea chefului. clasele se amestec\. face cuno[tin]\. Dar la Bucure[ti î]i «faci» cheful cu mijloacele cele mai cinstite. s\n\to[i. lumea d\ n\val\ pe strada mare. Câte zece pui se învârt pe o singur\ frigare. cu ochii bulbuca]i.

Ora[ul. p\rea s\ se pr\bu[easc\ sub acuza]iile Irinei. St\tea pe o banc\. Kirkegaard [i Kant. are ochii închi[i [i î[i întinde chipul c\tre cer. E a[ezat\ cu fa]a la soare. Î[i flutur\ pantoful în aer cu gesturi de tragedian\ precum Salomea capul însângerat al Sfântului Ioan Botez\torul: [tii cât cost\ s\-]i repari asta la cizmar? Atunci. expunându-[i cât mai eficace posibil întreaga suprafa]\ a pielii. G\se[te c\ oamenii sunt vulgari. acest lucru nu este posibil. Vorbe[te repede. A[a c\ s-a a[ezat pe banc\. sau mai degrab\ în Her\str\u. Se strâmb\ un pic. plin\ de încântare. pe str\zile din apropierea parcului. în Ci[migiu poate. cople[it în acea zi de c\ldura teribil\ din miezul verii. E o femeie mic\. De aceea fa]a ei e atât de tensionat\.NORBERT DODILLE Après Morand 1. E profesoar\ de filosofie. [i nu vocea ei natural\. înv\luit în praf [i bântuit de mu[te. iar picioarele întoarse spre interior. aceea cu care ar comanda o înghe]at\ de cafea. mi-a spus c\ ar vrea s\ purt\m o discu]ie filosofic\. O actri]\. ]ara asta o exaspereaz\. [tiind c\ asta m\ irit\. Consider\ c\ în ora[ul acesta nu g\se[ti nimic [i s\ trebuie s\ te lup]i ca s\ nu devii idiot. un claxon tânguitor. ca s\ termin\m [i cu chestia asta. Pu]in mai înainte. ora[ul întreg. Prima imagine a ei o am dintr-o var\. ecoul unei lamenta]ii. [i se exalt\ de una singur\ evocândui pe Hegel. dar c\. S\ începem cu Irina. pe care mi le arat\. un manechin sau o vânz\toare dintr-un magazin ar profita cu totul de acest soare. gura îi e crispat\. c\lcâiele sunt ridicate. probabil c\ s-a îngr\[at [i ]es\tura st\ s\-i plesneasc\ pe piept. î[i for]eaz\ pu]in propria natur\. str\zile mizerabile [i trotuarele desfundate. ceva cam strâmt\ pentru ea. 235 . profesoar\ de filosofie. de dou\zeci [i cinci de ani. dar ea. f\r\ îndoial\. ca [i cum ar fi vorba de ou\ sau de carne cump\rate într-o perioad\ de penurie. Aveam impresia c\ aud în dep\rtare. Î[i scoate un pantof [i-mi arat\ tocul rupt. pu]in cam gras\. exact acea voce despre care spunem c\ vine din cap. pleoapele închise cu îndârjire. are o voce foarte p\trunz\toare. Gambele stau încruci[ate sub banc\. Are mereu în geant\ dou\ sau trei c\r]i împrumutate de la biblioteca Institutului francez. Când vorbe[te despre filosofie. Rochia e u[oar\.

Cu toate c\ era înc\ devreme. în fiecare s\pt\mân\ insecticide eficiente. Îmi arat\ pielea ei alb\. [i eu privesc cu aten]ie. sau un Nescafé. ]ântari nu exist\ decât în Bucure[ti. }ân]arii! izbucne[te ea. ambalându-se singur\. s\ stea sute de ore pe la cozi [i s\ suporte tot felul de toane. pentru c\ se întâmpl\ adesea ca doar unul dintre ele s\ func]ioneze.{i apoi. ]ân]ari care te devoreaz\. din faptul c\ exist\ ]ân]ari. Gra]ie unor binevenite legi sociale. un suc. chiar în capitalele Africii. m\ asigur\ totu[i c\. îmi subliniaz\ ignoran]a: bine. dar toat\ lumea [tie asta! Nu o mai v\zusem pe Irina de mult timp. am v\zut. În]eleg c\ pentru ea senza]ia odioas\ a în]ep\turilor lor. în aceast\ cl\dire. îmi vedeam ma[ina parcat\ între dou\ pubele. un vis în care planul 236 . se întâmpla rar ca apa s\ lipseasc\. unde nici nu se face filosofie. Fereastra larg deschis\ d\dea spre ni[te acoperi[uri. încarnarea îns\[i a urii fa]\ de filosofie. În toate ora[ele civilizate. se z\reau acoperi[urile înv\luite în umbr\ ale Palatului Parlamentului. dat\ fiind solemnitatea momentului. Cerul era luminat de luminile de pe bulevardul Victoriei [i. La drept vorbind. ceea ce e practic. care cunoscuse desigur vremurile lui de glorie. A trebuit s\ completeze tone de formulare. mai alb\ pe partea interioar\ a bra]ului. Mai erau câteva zile pân\ la plecarea mea [i aveam inima strâns\. Or. ideea c\ î]i sug sângele [i î]i transmit tot felul de boli. uit\-te la mâinile mele! Bra]ul îi cade pe lâng\ corp [i pantoful e acum la nivelul b\ncii. s\ mearg\ în zeci de birouri. Irina îmi propuse s\ bem ceva. absolut la întâmplare. îmi spune ea. Jos. r\mas pe fundul unei cutii de carton. O auzeam bomb\nind în buc\t\rie pentru c\ nu curgea apa. ea [i-a putut cump\ra. care elibereaz\ toate ora[ele lumii. acum nu mai [tiu dac\ nu va fi fost vorba de un vis pe care mi-l voi fi reamintit. purtat\ de elanul propriilor sale v\ic\reli. Cu un gest larg [i cu o figur\ dispre]uitoare. O întreb de unde are toate informa]iile acestea întrucât eu nu am avut niciodat\ prilejul s\ v\d asemenea elicoptere. în dreapta. Câ]iva ani din via]\ se petrecuser\ în acest ora[ [i se spulberaser\ deja în lini[tea acestei nop]i indiferente. spune ea. pentru o sum\ derizorie. sunt trimise elicoptere care zboar\ pe deasupra acoperi[urilor [i împr\[tie. te împiedic\ s\ dormi [i mai ales s\ lucrezi. într-o zi. E adev\rat c\ n-am c\l\torit prea mult. iar tenacitatea sa a fost recompensat\. dup\ cum o dovedeau holul spa]ios [i existen]a celor dou\ lifturi. uite. dar a sfâr[it prin a avea câ[tig de cauz\. mi-a dat un telefon ca s\ m\ invite s\-i v\d noul apartament. toate acestea fac din ]ân]ari inamicii filosofiei. Era un imobil mare. ai v\zut?! Da. exceptând desigur Bucure[tiul. Am urcat pân\ la ultimul etaj [i m-a poftit s\ intru în palatul s\u. îmi spunea ea. ne[tiind ce s\ spun. zgomotul insuportabil al bâzâitului lor. din lumea întreag\. ce s\ gândesc [i neîndr\znind s\ formulez un compliment. da. Era var\. îi r\spund eu. domnea o lini[te maiestuoas\. o mic\ locuin]\ în apropierea Lipscanilor. de aceste oribile insecte. Ai v\zut. Preaplinul urii sale fa]\ de acest ora[ vine de aici. când. Un vânt u[or [i c\ldu] mi[ca perdeaua [i l-am sim]it cum mi se strecura pe sub c\ma[a descheiat\. M\ gândeam la unul din acele jocuri de societate în care spiritul de competi]ie se bazeaz\ pe cuno[tin]ele enciclopedice ale juc\torilor.

de cuvinte amare. parcurile frem\tau de vorbe [i de gesturi. la exagerarea nelimitat\ a operei Conduc\torului. de eschiv\ri [i st\ruin]e. În acest timp. unde ne-am plimbat printre gr\mezile de moloz. înso]i]i de un ghid care l\uda maiestuozitatea edificiului. Ghidul era îns\ sigur c\ am coborât cu adev\rat: [i-a lipit urechea de un perete [i a auzit voci. care se ridica încet. [i ne-am trezit din nou pe culoarele administra]iei parlamentare. nu exista nimic în România care s\ nu poarte amprenta. A trebuit deci s\ coborâm pe sc\rile periculoase care se terminau dintr-o dat\ la marginea unui gol [i ne obligau s\ facem cale întoars\. a contribuit. noii sclavi muritori de foame. uimi]i de m\rimea [i de cantitatea materialelor pe care Ceau[escu le utiliza înfometând poporul. 237 . Am v\zut ap\rând în sfâr[it trei muncitori foindu-se de colo-colo: erau pe acoperi[ul ascensorului. Aceast\ student\. 2. o student\ francez\ foarte instruit\ mi-a prezentat Arcul de Triumf drept o oper\ a lui Ceau[escu. Am putut vizita. de sentimente. fie de indignare (cum a fost posibil ca atâ]ia muncitori. a tiranului. În ochii str\inilor. [i îl a[teptam degeaba de un sfert de or\. Vizitatorii veneau în autocare pline ca s\ se indigneze în fa]a Palatului s\u imens ca în fa]a unei excrescen]e ireparabile a nebuniei unui comunism abia izgonit. a p\lit la vederea muncitorilor. fie de admira]ie (toate aceste sc\ri sunt de marmur\ [i lemn\ria e numai din esen]e pre]ioase!). ne-am oprit gâfâind. care î[i petrecea jum\tate de timp pentru a prelua de la aeroport diver[i vizitatori. cu gâtul înf\[urat într-un fular ro[u [i care se v\ic\rise deja din cauza riscurilor neluate în seam\ care ne pândeau. iar eu nu [tiam cum s\ reac]ionez. mai mult sau mai pu]in adânc\. ajutându-se de ni[te pietre. mai mult sau mai pu]in recent\. un tip solid. Presupun c\ studenta îi atribuia acestuia [i Palatul Guvernului. monumentele. [i toate aceste fantome m\ agasau cu atâta impertinen]\.ora[ului Bucure[ti era desf\[urat pe un carton lucios. de repro[uri. construise aceast\ oroare pentru a concura Champs-Elysées. se spunea. con[tiincio[i totu[i. care nu a avut totu[i preten]ii chiar atât de mari. cu un profesionalism ce smulgea strig\te. faimosul monument aflat în plin\ reconstruc]ie. istovi]i de aceast\ coborâre în infernuri inedite. de încerc\ri lipsite de vlag\. Parterul era ocupat deja de birourile Parlamentului. la etajul [ase. Nu sunt favoriza]i decât cei înst\ri]i. Dup\ ce am r\t\cit o or\ întreag\. f\r\ îndoial\. împreun\ cu câ]iva privilegia]i. iar acestea erau chiar amintirile mele. Am coborât apoi la etajele neterminate. Diverse figurine st\teau prizoniere aici în p\tr\]ele înguste. A fost o vreme când nu cuno[team nimic despre Bucure[ti [i când. umblând prin aceste locuri. d\dusem întâlnire liftului la o anumit\ or\. de priviri. [i desigur Palatul Telefoanelor. [i nu a vrut cu nici un chip s\ ia din nou liftul. înfofolit într-un palton. Str\zile. s\ munceasc\ zi [i noapte pentru acest faraon modern). venit\ s\ m\ ia de la aeroport cu o ma[in\ a ambasadei. care. Unul dintre vizitatori. [i manevrau cablurile. A d\râmat cu fermitate acest zid. invita]i ai ambasadorului. spunea ea. Am ajuns pe acoperi[ unde ne-au fost ar\tate pista destinat\ elicopterului preziden]ial [i antenele care spionau pe toat\ lumea. Am luat un lift. [i aceast\ zdrobire a Istoriei dup\ traumatismul Revolu]iei avea [i ea circumstan]ele sale atenuante. ghidul nostru devenea tot mai nelini[tit: în lipsa unui buton de apel.

Bucure[tiul. s\ le înlocuiasc\ în sfâr[it grupurile sanitare [i s\ le pun\ u[i. Dar ce înseamn\ un ora[ real. când am intrat pentru prima dat\ în apartamentul meu de trei camere. ai plecat. un sunet pe care nu-l mai auzisem niciodat\ [i care sem\na proba- 238 . Ele cap\t\ str\lucire datorit\ unor momente din via]a ta [i sunt înscrise astfel în succesiunea anotimpurilor. a[teptau în ploaie. într-o diminea]\ de iarn\. c\zând de la etajul opt. Aceste str\zi pe care nu le vei mai reg\si decât în propriile amintiri [i care au disp\rut. Exist\ str\zi. pe lacul Snagov. aceste cl\diri au fost vândute. a[a cum ai pleca dintr-un apartament. nici ferestre! – Al meu nu avea o bucat\ de zid. un ora[ din care. întrucât str\zile sunt drumurile regale ale timpului. de asta v\ plânge]i voi! Eu. în afar\ de cei care cotrob\iau dup\ veceuri învechite [i care se întorceau.G\rzile care-[i f\ceau atunci serviciul ne-au înso]it politicoase pân\ la ie[ire. am fost pe punctul de ami pierde via]a: nu avea nici pic de podea! 3. de fapt. în vânt [i chiciur\ pe cineva s\ vin\ s\ le repare burlanele sparte. nu mai aveai de ce s\ te miri. Dar cum s\ rezi[ti atrac]iei pe care o exercitau aceste plimb\ri nebune[ti [i aventuroase printre umbrele de ciment ale implacabilului Ceau[escu? Ast\zi. Cu siguran]\ c\ o bucat\ de burlan putea oricând s\ te r\neasc\ la picior. prin care ai trecut de-atâtea ori. iar sc\rile de sprijin se puteau pr\bu[i chiar sub pa[ii t\i. Într-o zi. apartamentul meu nu avea nici u[i. înghe]at pân\-n str\funduri. pie]e. ca s\ spunem a[a. în urma vânz\rii lor. La extremitatea opus\ Palatului se întindea un [antier fantastic. Insista pe lipsa de suflet a acestui ora[. am v\zut îndep\rtându-se ni[te ]\rani care târau dup\ ei câteva m\nunchiuri imense de stuf. în termeni de coeren]\ arhitectural\. stuful scotea un fel de [uierat lugubru. toate fiind furate la începutul lui ianuarie 1990. potrivit concep]iei sale estetice asupra unei a[ez\ri urbane. ar\tându-mi un plan care. [i au fost terminate. – P\i. Frecând ghea]a. {i tocmai în jurul acestui drum îngust al pove[tii tale se ordoneaz\ str\zile [i pie]ele [i parcurile Bucure[tiului. prin lumina crud\ r\spândit\ de z\pad\. împânzit cu macarale imobile [i cu cl\diri aflate în întuneric. pe por]iuni. cu coada-ntre picioare. f\r\ s\ pun\ vreo întrebare. într-o anumit\ m\sur\. pentru c\ pe ele nu mai merg aceia[i oameni cu gândurile lor trec\toare – aceste str\zi s-au golit de persoana ta [i de cei care mergeau o dat\ cu tine. Cred c\ era un prieten care î[i petrecuse aici ceva timp [i îmi vorbea. la care nu se mai lucrase de la Revolu]ie. Aceste cartiere lugubre [i pustii erau totu[i mai pu]in periculoase decât periferiile noastre franceze: pe aici puteai circula f\r\ s\ te temi c\ e posibil s\ întâlne[ti pe cineva. Sute de hectare de construc]ii. cu tot felul de gânduri [i de proiecte în cap. nu spunea nimic. la cap\tul unei nop]i de c\utare în van. mai ales. Nu [tiu cine-mi spunea c\ Bucure[tiul nu este un ora[. nu-l satisf\cea. parcuri pe care le-ai privit de-atâtea ori. prin c\ldura ap\s\toare din miezul verii. într-o m\sur\ mai mic\ sau mai mare. În acea epoc\. Mai circul\ înc\ povestiri de-ale cump\r\torilor jecm\ni]i: când l-am cump\rat. de nemul]umiri care te tulburau [i care ast\zi î]i par atât de neînsemnate. prelung [i nuan]at. despre spa]iu [i despre structur\. unul în care ai tr\it câ]iva ani de zile.

la concerte. cu nasul ca un pumnal de apa[. Bucure[tiul îmi ap\rea ca un ora[ imens: puteai vagabonda prin el la nesfâr[it. o chelneri]\ cu fust\ scurt\ încerca s\ fac\ câ]iva pa[i de vals. în apropierea unei gherete unde se vindea Marlboro. st\tea o c\]ea cu ]â]ele pline de lapte. Printre vizitatorii pe care meseria mea de atunci m\ obliga s\-i primesc nu erau decât pis\logi. Trebuia s\ faci din nou cale-ntoars\ [i p\rea c\ niciodat\ noaptea nu va lua sfâr[it. gardian pe care. spuse [i gardianul. mergeam la teatre. comentariile gardianului con[tiincios. îmi spuse prietenul meu. Prin urmare. }ipând. O cheam\ Baba. altele întro balt\ sau în fa]a unui zid pe jum\tate d\râmat. ]\ranii [i îmi spuse dintr-odat\ c\ trebuia s\ plec\m de acolo pentru c\. Dup\ ce am ie[it. La întoarcere. privea lacul. mic [i chel. În sfâr[it. înfundându-mi ro]ile ma[inii pe drumuri noroioase. care era în curs de restaurare. r\t\ceam cu voluptate prin cartierele cele mai sumbre. ascultând. Eram un str\in. În române[te de Svetlana CÂRSTEAN 239 . o cheam\ Baba. în mod straniu. Cea care st\tea al\turi de mine. unde eram chemat pentru diverse întâlniri. Da. Odat\ b\user\m împreun\ prin discoteci pustii pân\ aproape de venirea zorilor: în fundul s\lii goale pe unde mai pluteau înc\ valuri din fumul alb care inundase pista de dans. ame]i]i de somn [i de bere. f\r\ s\ credem o iot\. luând-o pe str\zi c\rora nu le [tiai cap\tul: unele se terminau dând spre un teren viran. m\ purta dup\ el în nop]ile reci de noiembrie. puteai s\ te îndr\goste[ti. culcat\ în mijlocul câtorva c\]ei abia f\ta]i. am mers pân\ la poarta cur]ii de la Vechiul Palat. un individ care bântuia uneori noaptea prin periferii imposibile conducând acas\ vreo prieten\. În sfâr[it. orbit\ de lumina crud\ a lanternei noastre. îl cuno[tea pentru c\ îl întâlnise în ajun sau poate în timpul c\l\toriei sale precedente. l\sându-te prad\ reveriei în fa]a unui asemenea spectacol. un [ofer amabil de taxi îmi ar\t\ care era drumul cel bun. am vizitat ruinele. [i pe care nu [tiam s-o iubesc.bil cu cel produs de arcu[ul unui violonist beat care ar plânge astfel moartea celei pe care a iubit-o prea mult. f\r\ s\ vrei. un fel de aparat care lua pulsul acestor mondenit\]i febrile. La Bucure[ti lucram [i mergeam în fiecare diminea]\ la ambasad\ [i în tot felul de locuri unde se d\deau recep]ii. am ajuns la cap\tul acestei vizite ini]iatice: într-un [an] pe jum\tate inundat. Un director de galerie. în jurul t\vii sale. înso]itorul meu a reu[it s\-l fac\ pe gardian s\ se arate la fa]\.

Schlesak. pe lâng\ ace[ti doi autori austrieci numi]i la urm\ se situeaz\ unul crescut în Germania (Enzensberger). precum [i Wittstock. toate acestea au în comun anumite elemente ale unei «imagini» a acestui ora[.. Söllner. Cercet\ri cu privire la apari]ia imagologiei comparatiste.AXEL BARNER Imaginea Bucure[tiului în literatura german\ contemporan\ Lucrarea de fa]\ este [i o contribu]ie la o direc]ie de cercetare care se nume[te imagologie. «Bucure[tiul» lui Enzensberger este un loc fictiv. La fel de diferite ca [i biografiile autorilor sunt categoriile de text la care ace[tia recurg. 2 Într-un interviu nepublicat cu redactorii revistei bucure[tene Neue literatur. Bonn. Obiectul imagologiei este dat de imagini «care pot fi explicate ca fiind acele mesaje care se refer\ la na]iuni. ele merg de la grotescul fantastic-absurd (Blaeulich) [i reportajul de tip science-fiction (Enzensberger) pân\ la forma subiectiv\ a jurnalului (Schlesak) [i la texte scrise în stilul marilor reportaje (Müller). Enzensberger spune: «(…) {i astfel soarta m-a purtat prin diferite col]uri ale lumii. pe care doresc s\ le tipizeze în totalitatea lor cu preten]ia valabilit\]ii generale a mesajelor. al]ii care au emigrat din România în Germania (Müller. ca Hans Magnus Enzensberger [i Herta Müller.2 Enzensberger descrisese deja ora[ul înainte de momentul de cotitur\ în stilul unui reportaj de tip sci1 Fischer M.» 240 . p. Imaginea na]ional\ ca obiect al istoriei comparate a literaturii.»1 […] Intervalul de timp cercetat cuprinde ultimii zece ani (1986-1996). de la bun început sare în ochi neomogenitatea atât a coordonatelor biografice ale autorilor. Rev\zând textele despre Bucure[ti care au ap\rut în ultimii zece ani. – autorul de]ine interviul înregistrat pe o caset\ –. 1981.S. – dar interesant la acest text e faptul c\ viziunea pe care o propune. Frauendorfer). Dincolo de tema lor. Pe lâng\ autori cunoscu]i. dar din p\cate pân\ acum niciodat\ în România. care tr\ie[te în România. 20. pe care o alc\tuiesc. devenise m\car în parte realitate când autorul a vizitat pentru prima oar\ ora[ul în martie 1990. cât [i a textelor. popoare [i performan]ele lor culturale [i spirituale. apar al]i necunoscu]i ca Rüdiger Wischenbart ori Max Blaeulich. Bucure[tiul. datând din martie 1990. a[ternut\ pe hârtie în 1984.

Textul «Bucure[ti» face parte din epilogul volumului Ah. l-a purtat prin Transilvania. Haga. Europa! ap\rut în 1987. 136. reporterul american Taylor se confrunt\ cu realitatea de dup\ c\derea comunismului.) El analizeaz\ temeiurile surmont\rii fricii în momentul r\sturn\rii [i func]ia [i rolul televiziunii în timpul zilelor din decembrie: «Dar revolu]ia de la sfâr[itul epocii con]ine [i propria ei negare ca telerevolu]ie [i în[el\ciune prin mijloacele de informare în mas\. acest text fusese pîn\ atunci science-fiction pur: executarea lui Ceau[escu [i americanizarea României. Mauer los (C\derea zidului). Textele sale despre Bucure[ti au prins via]\ ca rezultat al acestor c\l\torii. 241 . care preg\tise lovitura de stat?»5 Un alt text despre Bucure[ti al aceluia[i autor se reg\se[te în opera sa conceput\ sub form\ de jurnal «Eul stând într-un timp alergând»6. Dieter Schlesak relateaz\ despre vizita lui Enzensberger la Bucure[ti în martie 1990: «18 martie. 6 Schlesak D. reportaje ce ap\ruser\ înainte între anii 1982-1985 ocazional în revista Die Zeit.. 1994. precum [i în Bucure[ti. Nu s-a întîmplat oare c\ televiziunea nu s-a aflat doar în slujba revolu]ionarilor. Literatur\ a subcon[tientului vremii. Schlesak urm\re[te evenimentele dintro perspectiv\ mai pu]in distan]at\ decât în eseul s\u. Ceau[escu a fost ucis de propriii oameni.. senzor pentru ceea ce era posibil (. Berlin. unde fusese redactor la Neue Literatur în anii [aizeci.. Textul «Vina totalitar\»4 se reg\se[te în voluminosul eseu intitulat Cînd lucrurile cad afar\ din nume. [i care reune[te reportaje ale autorului despre [apte ]\ri.. Europa! Scris în anul Orwell 1984. Editura Reclam. formate din nomenklaturi[ti. Bucure[ti. Bucure[ti [i mai departe c\tre Praga. devenind pe ascuns unealta acelei clici. 35-38. 1-2 (3-4). ap\rut în 1991.. Enzensberger a citit din operele sale la Institutul Goethe.. Editura Rowohlt. Doar epilogul «Boemia la mare». 1993. (.ence-fiction: în anul 2006.. C\derea zidului în Revista germani[tilor din România. Prin aceast\ cronic\ personal\ a anilor 1989-1993. Leipzig. 5 Ibidem. p. pe baza marilor lor profituri. Prima sa c\l\torie dup\ momentul de cotitur\.)»3 Dieter Schlesak a fost în ultimii ani de mai multe ori în România. securi[ti [i militari. la instaurarea în ora[ a unei atmosfere de c\ut\tori de aur. ]inutul în care se n\scuse [i crescuse. efectuat\ în martie 1990. Când lucrurile cad afar\ din nume. Eul stând într-un timp alergând. Aici cititorul îl înso]e[te pe autor 3 Schlesak D. în care autorul comenteaz\ [i reflecteaz\ în leg\tur\ cu evenimentele de dup\ «momentul de cotitur\ a timpului». la Institutul Goethe a citit un text din Ah. p. 4 Schlesak D. p. despre Bucure[ti mai ales în paginile 118-128 [i 131-133. În fragmentul s\u. cuprinzând articole fictive de ziar. Reportajele imaginare îl poart\ pe cititor prin Ramstein. iar investitorii str\ini duc.2. Helsinki. Seara. Enzensberger are un sim] special pentru lucrurile în curs de formare. 1991. nu mai fusese pân\ atunci publicat.

Söllner W. «Al\turi de cei într-un gând cu mine».) Werner Söllner face parte din genera]ia acelor tineri scriitori a c\ror crea]ie este considerat\ de c\tre mul]i fiind ultimul. stabilindu-se în Germania la începutul anilor optzeci. A p\r\sit România. iar mai târziu ca lector de editur\ la Bucure[ti. [i în vizite la vechi prieteni [i cunoscu]i. De[i tr\iesc a[adar de ani de zile în Germania. s-au strâns laolalt\ câ]iva studen]i ai sec]iei de germanistic\ de la Universitatea din Timi[oara. ale c\ror texte au fost apoi receptate [i în spa]iul german de un public cititor mai numeros. p. Bertold Brecht s-a întâlnit cu Rolf Dieter Brinkmann.. 8 9 Wagner R. ei sunt ata[a]i de originea lor cu o distan]are plin\ de angajament. 1/1994. Rolf Bossert [i al]ii au alc\tuit un cerc literar foarte productiv pe care l-au numit «Aktionsgruppe Banat».. 242 . Multe dintre lucrurile pe care „Aktionsgruppe“ le f\cea pe la începutul anilor [aptezeci nu au fost documentate [i nici nu pot fi descrise. Johann Lippet. el descrie atmosfera ora[ului dup\ alegerile din toamna lui 1992. Nu numai de c\tre stat. p.. Pur [i simplu nu era nimic precis conturat. Ca mai to]i autorii care au emigrat din România în Germania. lucrând apoi ca profesor. penurie de bunuri de consum. «Am înfiin]at în 1972 „Aktionsgruppe Banat“. ori poate chiar singurul vârf al literaturii de expresie german\ din România: la începutul anilor [aptezeci. Müller [i Frauendorfer în 1987. Cu o simpatie [i în]elegere. devenit\ insuportabil\. ci [i de c\tre compatrio]i. p. To]i ace[ti patru autori au p\r\sit România din cauza constrângerii politice... «Bucure[tiul. Schlesak a plecat înc\ din 1969. scrie Richard Wagner.) Tr\iam provocarea. Ceea ce f\ceam era nemaiauzit [i ne pl\cea(. 44. care mai exercit\ înc\ o mare influen]\ asupra scrisului lor. Richard Wagner. Söllner. am fost în]eles gre[it. William Totok. Ernest Wichner. p\strând leg\tura cu locurile de care sau desprins [i a c\ror evolu]ie politic\ o urm\resc cu un ochi critic binevoitor.prin ora[ c\tre locuri [i pie]e pe care le [tie din vremuri trecute.»7 «Estetica era pl\cere [i provocare [i pl\cere.»8 De[i nu era implicat în «Aktionsgruppe Banat». Werner Söllner f\cea parte din cercul de prieteni strân[i în jurul lui Richard Wagner [i al lui Bossert: studiase la Cluj. Reportajul este un instantaneu al unei situa]ii dificile: infla]ie. Iar acest fapt reprezenta noutatea în cadrul acestei minorit\]i. nu îns\ f\r\ semitonuri critice. Idei ale Prim\verii de la Praga [i ale {colii din Frankfurt au c\zut de-a valma peste formele labirintice ale grupului de la Viena. Müller [i Frauendorfer nu sunt lega]i numai de faptul c\ provin cu to]ii din rîndurile minorit\]ii germane din România. Volker Braun cu Helmut Heissenbüttel. Söllner în 1982.. «Semnifica]ia marginilor» în Neue Literatur (seria nou\). Bucure[ti. Orientarea lor era literar\ [i politic\.(. Ibidem.1993. o capital\ între la[itate [i grandomanie». 23-33. 678/26. primele concedieri în mas\ [i dec\derea unor institu]ii 7 36. (…) Impresiile lui Söllner despre Bucure[ti9 au ap\rut în 1993 în suplimentul ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung [i se bazeaz\ pe o vizit\ efectuat\ în anul l992.(. ]ara pe care au p\r\sit-o continu\ s\ r\mân\ pentru ei o tem\ central\..2. ci [i prin biografiile lor asem\n\toare. în magazinul publica]iei Frankfurter Allgemeine Zeitung.) Schlesak. A[a cum era în firea lucrurilor.

În mai 1996 a vizitat Bucure[tiul din îns\rcinarea revistei de arhitectur\ Bauwelt: În articolul s\u13 el relateaz\ impresii despre un ora[ în care oamenii n-au reu[it nici dup\ [ase ani s\ dep\[easc\ trauma dictaturii [i în care libert\]ile de curând câ[tigate prin lupt\ amenin]\ deja s\ se restrâng\ dup\ o scurt\ perioad\ de respiro [i uitare. p. noi îmbog\]i]i [i politicieni. 12 Ibidem. 127-135. Aproape ca la cafeneaua lui Rick.) ast\zi la restaurantul «La Premiera» se întâlnesc actori.red. n. arti[ti. au fost primite cu entuziasm de sistemul editorial german. ap\rut în 1982 în România [i în 1984 în Germania. a fost cel care întâi de toate a adus în con[tiin]a unui public cititor mai larg din spa]iul de limb\ german\ literatura de expresie german\ din România. Textele Hertei Müller. S\r\cia îi mân\ pe oameni la mormântul lui Ceau[escu» face parte din volumul de eseuri Foame [i m\tase11. Frauendorfer) tr\iesc acum în Germania. dar a fost publicat pe 28 decembrie 1993 în Frankfurter Allgemeine Zeitung. {i în vreme ce oamenii se adun\ la mormântul s\u. p. Oaspe]ii restaurantului situat în spatele Teatrului Na]ional reprezint\ o imagine oglindit\ a dezacordurilor din sânul elitei române[ti de dup\ momentul de doctrin\. con10 11 Ibidem. p.. mai 1996». Helmuth Frauendorfer a p\r\sit România în 1987. care a f\cut-o celebr\.sociale [i culturale care fuseser\ înainte subven]ionate de stat au creat un climat de nesiguran]\ [i suspiciune: «Romantismul revolu]ionar din decembrie 1989 a disp\rut (. Sfântul Nicolae. Volumul de proz\ al Hertei Müller. Müller. Ast\zi Herta Müller. de]in\toarea premiului Kleist pe anul 1994. Editura Rowohlt. p.)»10 – dar [i t\cerea paralizant\ pe care o observase Schlesak în cursul vizitei sala din martie 1990. Dac\ ceilal]i autori de expresie german\ din România (Schlesak. autoarea descrie o vizit\ la Bucure[ti. Söllner. zi liber\ pentru copii [i totodat\ ziua onomastic\ a dictatorului. Herta Müller s-a întâlnit cu membrii grupului la Timi[oara unde a studiat germanistica [i româna (…) Textul «El [i Ea. în: Stadt Bauwelt 131. 2032-2033.32. vechile mituri despre bunul p\rinte [i în]eleptul conduc\tor al poporului par a fi reînviat. Eseuri. care au revoltat minoritatea german\ care oscila între a r\mâne [i a pleca. Foame [i m\tase. (din filmul «Casablanca». E 6 decembrie. {i textul Henriettei Schroeder a fost conceput în 1996 pentru edi]ia special\ despre Bucure[ti a revistei Bauwelt. n\scut în 1939 la Sibiu. Niederungen (Depresiuni). se num\r\ printre cei mai plini de succes scriitori contemporani. Joachim Wittstock. 128. }ara [i capitala se afund\ din nou în vechile încremeniri.. {i opera ei se afl\ în leg\tur\ cu autorii de la «Aktionsgruppe Banat». Müller H.. 1995.. Cu o exactitate poetic\ a imaginilor. «Bucure[ti. ori total imposibil s\ zac\ Nicolae [i Elena Ceau[escu». 13 Frauendorfer H. Teroarea regimului Ceau[escu îi devenise [i lui insuportabil\. iar revenirea fricii [i a vechilor amintiri ale unui timp crezut disp\rut ies la iveal\ în cadrul unei vizite la cimitirul unde «este absolut sigur. 243 . întreprins\ la începutul anilor ‘90: «Scurtul moment de respiro ce a urmat c\derii dictatorului a trecut»12. intelectuali. probabil.

Dac\ Enzensberger [tie s\ trateze mai degrab\ în joac\.tinu\ s\ locuiasc\ în România. imagini precise [i exacte asupra realit\]ii îngrozitoare.17 Wittstock J. 10. pornind buim\ci]i mai departe. care se grupeaz\ la rândul lor în jurul temei Schimb\rii. Teama lui Cannetti – Jurnalul de c\l\torie al marginilor. 1994. Editura Kriterion. Wittstock prezint\. în ora[ul s\u natal. Ia[i. redând prin câteva tr\s\turi perioada maximei [i ultimei concentr\ri a voin]ei comuniste de conducere. «Palatul lui Ceau[escu – O cas\ f\r\ tablouri». [i aveam în gând o întrebare simpl\: Dac\ ast\zi ia na[tere o Europ\ unit\ [i integrat\. Observa]iile sale sunt relat\ri despre o grani]\: «Aceast\ grani]\ trebuie s\ se afle pe undeva între Viena (…) [i Istanbul – dup\ cum s-a întâmplat atât de des în istoria s\lbatic\ a acestei regiuni (…).. 15 14 244 . p. ora[ nou»16. Klagenfurt. negurile realit\]ii române[ti recente. Povestiri din Bucure[ti. Mosebach M. la fel ca alte dou\ texte scurte. care au ap\rut deja în parte în presa de limb\ german\ din România. 17 Ibidem. Ultima sa oper\ este volumul de proz\ Sala oglinzilor. Toate speran]ele într-un viitor mai bun sunt în\bu[ite. Klagenfurt-Salzburg. În vara anului 1992. aflat\ pe atunci în construc]ie. Unul dintre ele este textul intitulat «Blocul puterii». este tip\rit aici pentru prima oar\. Editura Wieser. 115-168. ca unul implicat. mai multe culegeri de texte cuprinzând liric\. (…) «Palatul lui Ceau[escu – O cas\ f\r\ tablouri»15 este o parte dintr-un reportaj mai amplu despre România de Martin Mosebach. Textul autorului austriac se reg\se[te în jurnalul de c\l\torie «Teama lui Cannetti – Cercet\ri la marginea Europei».. Editura Wieser. 59-62. Wischenbart a c\l\torit prin Budapesta. când r\zboiul din Iugoslavia bloca ruta direct\. Mi-am pus problema grani]elor. 16 WischenbartR..9. de Rüdiger Wischenbart ofer\ un portret mental exact al Bucure[tiului la câ]iva ani înainte de c\derea regimului comunist. unde lucreaz\ ca istoric literar la Institutul de Cercet\ri al Academiei Române. ap\rut în 1994 la Editura Kriterion din România.14 Teama [i frigul îngrozitor care eman\ de la Blocul Puterii îi face pe cei care privesc cl\direa s\ se dea înapoi speria]i. a despotismului dictatorial. p. Volumul reune[te dou\zeci [i cinci de schi]e [i povestiri.1991. Bucure[ti. 1994. descrierea «Lume veche.. În primele rânduri ale textului autorul face aluzie la revolta popular\ care avea s\ izbucneasc\ dup\ câteva zile la Timi[oara. 9. Salzburg. care îns\. ap\rut în suplimentul publica]iei Frankfurter Allgemeine Zeitung la un an [i jum\tate dup\ c\derea dictatorului. în magazinul publica]iei Frankfurter Allgemeine Zeitung. 1994. Wittstock scrie în prefa]\ c\ acest text ar schi]a centrala. 18 Blaeulich M. Începând din 1972. p. schi]e de proz\ [i povestiri i-au ap\rut la Frankfurt [i la edituri române[ti. care reconstituie itinerariul autorului pe Dun\re de la Viena în jos. satiric. Bucure[ti [i Veliko Târnovo c\tre Istanbul. nordul României. Oradea. atunci aceast\ Europ\ trebuie s\-[i formeze o grani]\ în spatele c\reia nu mai poate fi Europa (…). pentru a duce în cele din urm\ pe 22 decembrie la c\derea dictaturii. În ciuda unor erori topografice. Plimbarea prin apropierea «Casei Poporului» este datat\ cu precizie: 9 decembrie 1989. 601/6. Sala oglinzilor. p.

Ibidem.» Dac\ protagoni[tii americani prosl\vesc România ca pe o ]ar\ a miracolelor. Ei subliniaz\. apropierea fiind sugerat\ înc\ din titlu. «Bucure[ti». fiind mult mai pesimist\ 19 20 Enzensberger H. Enzensberger a r\spuns: «M\ tem c\ da. nici becuri. Povestirile din Bucure[ti18 ale scriitorului austriac Max Blaeulich sunt texte fictive.» În continuarea discu]iei. p. prin contrastul fa]\ de cultura unitar\ american\: în vreme ce reporterul fictiv Timothy Taylor ia masa în anul 2006 într-un restaurant cu specialit\]i americane din Bucure[ti. Bucure[tiul devine o capital\ a Absurdului (Absurdien). Baked Virginia Ham. În toate aceste texte se g\sesc anumite imagini c\l\uzitoare ale Bucure[tiului. Nu cred c\ oamenii î[i pot schimba atât de repede modul de a vedea lucrurile. Povestirile lui Blaeulich par a fi îns\ [i o continuare modern\. 486. (…) Cu numai 15 ani în urm\ românii mai erau adev\ra]i arti[ti ai foametei. 485. când a venit pentru prima oar\ în România în martie 1990. Europa!. Acesta va fi întotdeauna unul simplificat.Ca [i «Bucure[tiul» lui Enzensberger. Hans Magnus Enzensberger s-a pronun]at deja cu privire la problema rela]iei dintre imaginea (stereotip\) [i realitate în deja men]ionatul interviu nepublicat. poetul î[i spune p\rerea în leg\tur\ cu con]inutul [i importan]a stereotipiilor occidentale. este întrerupt\ de observa]ia lui Woolstone: «Nici carne. mereu cu insisten]\ caracterul static al mentalit\]ii lor. Întotdeauna e [i o urm\ de adev\r. În cele [apte buc\]i de proz\ grote[ti.M. Textele sunt un «omagiu negru dedicat Bucure[tiului» [i poetului român Urmuz. (…) {i Bucure[tiul lui Enzensberger se constituie într-o metafor\. românii pretind c\ poporul nu s-ar fi schimbat. Va trebui s\ ne a[tept\m la asta. de Gregor von Rezzori. Acesta este unul dintre vechile cli[ee (…) La stereotipii. Imagina]ia lui Enzensberger în leg\tur\ cu România devine interesant\ datorit\ contrastului cu imaginea european\ a Americii. În cele ce urmeaz\ vom prezenta pe scurt câteva dintre cele mai uzuale. (…) Nu se pune problema minciunii. Nu e vorba de vreo realitate (…). cel mai îngrozitor este faptul c\ ele nu sunt niciodat\ cu totul neadev\rate. «Balcanii» sunt o metafor\. 245 . chiar [i vinurile vin de la San Francisco (…)»20 –. ci problema recept\rii care este condi]ionat\ de semidoc]ii [i sfertodoc]ii de tipul celor dinainte. Ah. – «(…) Long Island Lobster. Lemon Meringue Pie. p. iar dac\ cercet\m mai am\nun]it aceast\ metafor\.. care se repet\. este clar c\ [i ea este folosit\ ca fiind sinonim\ cu «Balcanii». anarhic\ a Povestirilor maghrebinice. patronul american Woolstone cutreier\ România. «Stilului american» atotcuprinz\tor i se opune imaginea Bucure[tiului [i a României de «Est s\lbatic»19: descrierea listei meniurilor de la restaurantul american. Întrebat fiind de interlocutorii s\i români dac\ [i în viitor România va fi v\zut\ în Occident conform [abloanelor acestuia. Balcanii de pild\ sunt considera]i ca fiind o vatr\ a nelini[tilor. luat de redactorii de la Neue Literatur. Cel mai mare pericol const\ în confirmarea acestui cli[eu. în ciuda tuturor transform\rilor exterioare. nici curent. pe baza unui exemplu: «Dac\ este s\ lu\m numai cuvântul Balcani» (…).

din spatele fa]adelor p\r\ginite.»21 V\zând a[adar latura pozitiv\ din scepticismul protagoni[tilor români. o femeie ofer\ semin]e de floarea-soarelui. La câ]iva pa[i mai încolo un vânz\tor g\l\gios vinde haine [i pantofi de dam\. Desigur c\ strada Lipscani este cel mai des citat\ în acest context: «Numai cine joac\ poate câ[tiga! Aici ]i se oferea norocul. s\ [ti]i c\ e neregulat\ mergând pân\ în microstructura ei. un om vinde vat\ de zah\r. Cel mai mult zgomot e acolo unde sunt c\uta]i cump\r\tori pentru casetele cu muzic\. un mediu care vine s\ se opun\ ra]ionalismului occidental. cu agita]ia ei balcanic\-oriental\. dind\r\tul unor culise neschimbate ale metropolelor europene i se prezint\ o varietate a caracterelor etnice care îl uluie[te. Talme[-balme[ul este structura noastr\ definitiv\. pe de o parte. câ]iva autori descriu locurile din Bucure[ti care oglindesc situa]ia geografic\ [i mental\ a ora[ului. lumea se tocme[te în gura mare pentru ni[te blugi de provenien]\ necunoscut\. Ele s-ar men]ine [i în caz c\ ar fi acoperite cu fa]ade unitare [i culise americane.» Rezumând. p. îmbulzeal\. care priveau cu fantezia nostalgiei c\tre Paris [i ]ineau cu inima la Constantinopol. tot aerul pestri] al culturilor [i mentalit\]ilor posed\ o for]\ de rezisten]\ îndeajuns de mare spre a se opune globaliz\rii culturale de c\tre America. pe de alt\ parte. ]ip\te (…)» A[a descrie Frauendorfer strada Lipscani. individualit\]ile na]iunilor. al ]iganilor [i al figurilor dubioase. Noi (europenii) tr\im din diferen]\. în toate aceste texte balcanismul apare ca un element dezordonat. În timp ce Enzensberger merge pe urmele «balcanismului» din felul de a fi al românilor [i din afirma]iile acestora cu privire la înapoierea popula]iei de la ]ar\. În compara]ie cu America. aceast\ imagine pestri]\ i se pare haotic\. scrie Frauendorfer. E un mediu al schimbului valutar. e vizibil la Bucure[ti mai mult decât oriunde». Un automat de jocuri în mul]imea de oameni. Pretutindeni Bucure[tiul apare ca un ora[ al contrastelor. Aici. Iat\ cum comenteaz\ un în]elept finlandez mirarea americanului: «Ceea ce numi]i haos este cea mai important\ resurs\ a noastr\. 483. cu sufletul la gur\ dintr-o ]ar\ european\ într-alta. Chiar [i în starea lor actual\. g\l\gie. Al\turi. În aceasta vede Enzensberger for]a continentului nostru. Mosebach observ\. [i iat\ cum o descrie Wischenbart: «Aici totul arat\ ca într-un bazar algerian (…) casetofoane coreene [i taivaneze. care sunt [i ele cutreierate de vizitatorii din Occident. varietatea acestui continent. textul ofer\ o perspectiv\ cât se poate de optimist\: particularit\]ile europene. (…) Cât despre societatea european\. casete video. de 21 Ibidem. labirintic [i de nep\truns. 246 . În timp ce Taylor c\l\tore[te ca un reporter. Astfel. [i tendin]a intelectualilor de a-[i însu[i valorile culturale ale Occidentului. americanizarea României r\mâne în ochii lor doar o fa]ad\. mai respir\ înc\ [armul vechii burghezii bucure[tene: «Amestecul bizar dintre modul de via]\ balcanic-bizantin. strada Lipscani. în care se oglindesc mizeria [i s\r\cia. cu ocazia unei plimb\ri prin unul dintre cartierele vechi: «Cândva aici locuiau oameni înst\ri]i. contrasteaz\ cu str\zile mai lini[tite ale ora[ului vechi.decât cu a americanilor atunci când este vorba despre viitorul ]\rii: în cele din urm\. detergen]i din Occident. (…) Al\turi. burghezi cumsecade. bere din Ungaria [i ]igarete de la Istanbul.

el ar fi c\lcat în picioare». pân\ la ultimul sunet. opunându-se construc]iilor pentru «cel unic». nev\zând alt\ speran]\ decât de a cer[i îndurare. (…) Dac\ cineva ar îngenunchea pe acest covor magnific. spune Mosebach. iar str\lucirea acestei clase sociale mai poate fi imaginat\ [i ast\zi. aspectul caselor face s\ se i[te în fa]a ochiului interior o form\ de via]\ care îl n\ucea [i îl captiva pe orice str\in ajuns în vechiul Bucure[ti. a[a cum «balcanismul» se manifest\ în strada Lipscani. acestea trebuiau s\ pun\ frâu haosului. originar din Sibiu. ar fi apucat lira [i ar fi cântat. francez\ [i italian\. «a luat na[tere un labirint în care nimeni nu se descurca».» Demolarea par]ial\ a cartierelor ora[ului vechi [i construirea unor noi cartiere cu blocuri de locuin]e cenu[ii din prefabricate constituiau r\spunsul realistsocialist la dezordinea balcanic\. Era util\ distrugerii «polisemiei într-o scurt\ perioad\ de tranzi]ie civil\. care se afl\ [i ele în aten]ia autorilor: «{i exist\ locuin]e neînc\lzite pentru cei mul]i în v\g\unile numite blocuri de locuit». care î[i pierduse min]ile într-atât încât. descrie foarte am\nun]it frigul care iradia pân\ în 1989 dinspre acest monument: «Dac\ într-una dintre aceste hale s-ar în\l]a un altar [i preo]ii ar face s\ r\sune strig\tul lor de de[teptare [i rug\ciunea lor. exprimat\ de grandioasele cl\diri din centrul ora[ului. Sare în eviden]\ verdictul negativ comun al autorilor germani fa]\ de arhitectura «Palatului». Wischenbart subliniaz\ faptul c\ aceste cartiere cu locuin]ele lor cât ni[te bordeie [i lipsite de c\ldur\ «reprezentau tocmai pandantul la arhitectura grandioas\ din centru. curând le-ar pieri cuvintele de pe buze. bulevardul Unirii [i cartierele cu blocuri cenu[ii de locuin]e care înconjoar\ vechiul centru. (…) Construc]ia aceasta gigantic\ este comparat\ de Mosebach cu Domus Aurea.» Wischenbart vorbe[te de o «burghezie surogat albit\ în s\r\cie». totul. apar zonele cenu[ii cu blocurile de locuin]e de la periferie. «pe jum\tate or\[ene[ti [i pe jum\tate europene (…) tr\dând pe jum\tate ecoul Orientului». afirm\ Frauendorfer. este «un co[mar din beton. sticl\ [i marmur\ care nu s-a pierdut în neant când inventatorul s\u a murit». care ar ie[i din nou la iveal\. Autorii prezenta]i aici descriu mereu Casa Poporului. A[a cum acest [arm morbid se oglinde[te în vechile cartiere de vile. scrie Herta Müller. cum este el numit ast\zi în limbaj oficial. «c\ [i calit\]ile palatului bucure[tean s-ar revela cel mai bine în vâlv\taia unui foc mistuitor. situându-l astfel pe dictatorul român în succesiunea nebunului împ\rat roman. un r\spuns care se dorea «sistematizarea» [i marea unificare. Ora[ul pe care burghezia bucure[tean\ [i-l luase ca model era însu[i Parisul. punându-se în fa]a comer]ului [i kitschului din Occident. Vilele acestui ora[. Wischenbart este de p\rere c\ acest nou stindard al Bucure[tiului ar «isca îndoieli cu privire la ra]iunea omului».» Ca o replic\ arhitectonic\ la dorin]a dictatorial\ de a st\pâni. în mod interesant. germanii sunt contrazi[i în aceast\ privin]\ de multe voci de provenien]\ american\. ele sunt «semne ale unei intimit\]i burgheze». [i amintirea dictaturii ceau[iste î[i are topografia ei în ora[. v\zând Roma în fl\c\ri. Dac\ de pere]i ar atârna tablouri cu sfin]i [i oamenii s-ar ruga dispera]i de ace[tia. eman\ un aer cultivat [i un mod de via]\ plin de cump\tare. «Probabil». palatul de aur al împ\ratului Nero. Wittstock.distrugere exterioar\. ar fi înghi]it de amenin]\toarea t\cere.» 247 . «Cenu[iu pe cenu[iu». Pentru Mosebach «Palatul Parlamentului».

c\ci impresia despre femei24 este interesant\ în m\sura în care. (…) Din cauza unui eveniment oarecare fuseser\ smul[i din tradi]iile lor.» În cele patru decenii care au urmat dup\ al doilea r\zboi mondial. pentru c\. p.. le consider\ r\u famate [i nu foarte virtuoase. înfoca]i cu sprâncenele negre [i puternice. p 2073. dac\ nu chiar desfrânat\». ni se pare potrivit s\ ne întoarcem privirea în acel timp23. «Imaginea României în spa]iul de limb\ german\». 2072. «Bucure[tiul în oglinda jurnalelor de c\l\torie germane». înainte de culesul fânului. vin la Bucure[ti ]\rani simpli din regiunile de munte. în aceast\ perioad\ ace[tia cânt\ [i danseaz\ pe str\zi în costume [i m\[ti: «Prim\vara. atât autorii mai vechi cât [i cei contemporani g\sesc mereu cuvinte de pre]uire pentru frumuse]ea româncelor. [i uneori vara. 1775-1918 (Studia Transylvania 12).. Ei au adus modul lor de via]\ rustic într-un ora[ cu dou\ milioane [i jum\tate de locuitori. (nota 22) [i Heitmann. al\turi e a[ezat\ o g\leat\ cu m\lai. 23 Privitor la imaginea înr\d\cinat\ în Germania despre România vezi: Heitmann K. Au venit la ora[ îndeosebi ]\ranii care [i-au g\sit aici în marile uzine noi locuri de munc\. care încep s\ danseze în pie]ele publice. în fa]a televizorului e pus un sac cu f\in\ (…)» În grote[tile Povestiri din Bucure[ti ale lui Max Blaeulich apar ]\rani dansând. pe care autorul i-a întâlnit cu siguran]\ în cursul vizitei sale de dinaintea Cr\ciunului.. ea este în mod izbitor constant\: pe de o parte.22 Ajun[i în acest punct. Deasupra ferestrei se afl\ o lad\ cu cartofi. din perspectiva german\. pierzând rânduiala datinilor [i umblând bezmetici la vremea necuvenit\. Paul Lindau observa: «Ochii mari. Anul acesta au întârziat. (…) Lumina soarelui era filtrat\ de frunzi[ul verde al platanilor. a c\rui imagine o determin\ [i ast\zi. Au venit în decembrie. «Morala sexual\. Hudo Fromholz scria în 1890: «Mai ales damele din familiile boiere[ti trec toate drept nem\surat de desfrânate!»25 În aceea[i vreme. în Militari ori în Pantelimon: în uria[ele zone cu noile construc]ii care arat\ noaptea ca ni[te peisaje lunare râpoase. pe de alt\ parte îns\. urmând o veche tradi]ie. 24 Cu privire la imaginea româncei în ochii germanilor vezi Gruenwald.A[a cum observ\ Werner Söllner. popula]ia Bucure[tiului s-a triplat. c\snicia [i via]a de familie la români. înainte de Pa[te. talia rotund\ (…) [i str\lucirea toaletelor pariziene de bun gust ofer\ 22 Gruenwald H. «Aceste uli]e înc\ nu fuseser\ luminate pân\ în toate col]urile. acum «majoritatea bucure[tenilor locuiesc în Balta Alb\. v\zut\ istoric. p. care.» 25 Citat dup\ Gruenwald H. scrie jurnalistul bucure[tean Gruenwald despre femeile ora[ului. Köln 1985.» Al]i autori au cuvinte de laud\ despre ceea ce a r\mas din atmosfera idilic\ [i rustic\ a vechilor cartiere de vile. duc mai departe aceea[i via]\ u[uratic\. în StadtBauwelt 36. Chiar [i la prânz acoperi[urile erau înv\luite de un întuneric umbros» (Wischenbart) «Cu deosebit\ pregnan]\ continu\ s\ se remarce dup\ decenii imaginea bucure[tencelor. Frauendorfer relateaz\ despre vizita sa la un b\trân de 73 de ani care tr\ie[te într-o garsonier\: «Ioni]\ Constantin este un ]\ran [i nu poate tr\i altfel decât un ]\ran (…) De dulap se reazem\ o biciclet\. 248 . 164-180. arcuite precum secera lunii. nivelate [i deschise larg oric\rui trec\tor.

»26 O sut\ de ani mai târziu. nu arat\ ca ni[te doamne foarte virtuoase. «Nu se poate ca aceasta s\ fi fost o moarte româneasc\». [i pân\ la legendele moderne iscate de pr\bu[irea unui avion al companiei TAROM în martie 1990: «Am aflat vestea la o or\ dup\ pr\bu[ire. despre o moral\ sexual\ lejer\ a francezilor. relatând seara despre accident. într-un hotel bucure[tean. a dat primele imagini (…) dar acest fapt nu a împiedicat televiziunea de stat s\-[i dea mult\ importan]\. Dar nu la Televiziunea Na]ional\ TVR. «Bomb\ la bord – da. ci [i sub aspectul modului de via]\ al locuitorilor s\i.» «Cea mai mare obsesie a acestui ora[ este credin]a colectiv\ potrivit c\reia în spatele fiec\rei semnifica]ii s-ar mai ascunde alte realit\]i neb\nuite. iar Enzensberger pune în gura protagonistei sale cuvintele: «În Bucure[ti singurul lucru demn de v\zut sunt târfele. {i cu un profesionalism neobi[nuit a fost realizat\ o documenta]ie despre deficien]ele ap\rute pân\ atunci la Airbus A 310. [i de la legenda lui Dracula. textele expuse pomenind mereu de anumite «dame care a[teapt\ pe holurile hotelurilor». Eroare de pilotaj – nu. nu este vorba de o credin]\. Esen]ialul: nu putea fi vorba de vreo gre[eal\ a pilo]ilor români [i cu atât mai pu]in a companiei române de avia]ie TAROM. de o frumuse]e limpede (…) Ce-i drept. printre care [i ziare considerate serioase. ci de o certitudine pe care o are toat\ lumea.» Trebuie spus în acest context c\ în toate textele la care ne-am referit se reg\sesc aluzii conform c\rora Bucure[tiul poate fi comparat cu Parisul nu numai din punct de vedere arhitectonic. Bucure[tiul continu\ s\ r\mân\ ora[ul zvonurilor. (…) De la elementele de recuzit\ ivite deodat\ ca prin minune porneau ni[te vibra]ii care umpleau tot ora[ul. – începând de la miturile dacilor. Apari]iile lor erau inspirate din filmele americane de mâna a doua. al legendelor. Dup\ înc\ o or\. Rüdiger Wischenbart descrie bucure[teanca modern\: «B\rba]ii purtau ochelari de soare. citate desigur de c\tre mul]i autori. devenite ni[te cli[ee. ca [i 26 Ibidem. Nimic din ceea ce este la vedere nu poate fi numit adev\r». scria un alt ziar. o gazet\ bulevardier\ a anun]at c\ ar fi vorba de un atac terorist. «Târfele (…) p\reau s\ [ad\ în barul de la etajul dou\zeci [i unu de o ve[nicie. Un lucru nou în Bucure[ti. Terori[tii – iat\ cuvântul magic pentru tot ceea ce este negativ în ochii opiniei publice. Înc\ din momentul c\derii lui Ceau[escu. scrie Wischenbart. la televizor au fost transmise primele imagini. Pl\cerea este adus\ la lumin\.» Directorul companiei TAROM d\dea interviuri: «Nici m\car nu concep c\ ar fi posibil ca pilotul s\ fi gre[it». par s\ se fi extins [i asupra capitalei române[ti. O femeie st\ jos. observ\ Wischenbart. care ar fi cei mai buni din lume. E un cuvânt cu tradi]ie. Altele. {i toat\ lumea. Cli[ee la mod\ în Germania. A doua zi. {i au început s\ curg\ superlativele despre inginerii [i pilo]ii români. 249 . Antena 1. Strict vorbind. unul dintre pu]inele posturi private.ochiului o imagine pl\cut\. au luat [tirea de bun\. nevestele fuste scurte de piele. î[i ridic\ tivul [i-[i leag\n\ piciorul (…) Între coapse intuie[ti perle de sudoare. al miturilor [i miracolelor. inclusiv Serviciul Român de Informa]ii (SRI) î[i b\tea capul în leg\tur\ cu motivele terori[tilor de orice coloratur\ de a fi s\vâr[it un astfel de atentat.

Astfel. p. într-un alt plan al realit\]ii. martie 1990.. (…) Dar în cele din urm\ a fost vorba totu[i de o eroare de pilotaj.: era accesul c\tre co[marurile sale». {i Herta Müller face referiri la Bucure[tiul zvonurilor [i al legendelor atunci când relateaz\ despre o vizit\ la mormântul lui Ceau[escu: «Oare El este cu adev\rat îngropat aici? Vocile se întrep\trund: cu siguran]\. [i autori care se str\duiesc s\ creeze o imagine realist\ a ora[ului cad prad\ scornelilor [i fanteziei îmbog\]ite prin stereotipii. zvonuri [i legende. p.» Cli[eele vestice [i [armul realist morbid al hazardului se amestec\. Bucure[ti. unde realitatea [i imagina]ia pot fi cu greu separate. în nici un caz.) a privit cu interes intrarea c\tre sistemul subteran de tuneluri. Acest lucru trebuie v\zut desigur în contextul modalit\]ii de receptare a bucure[tenilor. pe care îl pl\te[te în dolari – beneficiind [i de toat\ serviabilitatea cuvenit\ a osp\tarului: «Gesturile sale nu s-au deosebit cu nimic de cele care ar fi fost potrivite pentru un caviar autentic. 1996. Bucure[tiul a devenit capitala ]\rii numite Absurdien (}ara Absurdului). În textele lui Blaeulich.28 Bucure[tiul r\mâne un loc situat la marginea continentului. 2072. dup\ ce a îndep\rtat eticheta lipit\ pe pretinsa conserv\ de caviar. – precum palatul lui Ceau[escu la Martin Mosebach ori bisericile bucure[tene în povestirile lui Blaeulich: «(…) de n-a[ fi v\zut c\ atât ]\ranii prin[i în dans cât [i biserica pluteau în acest moment critic cu circa zece pân\ la dou\zeci de centimetri deasupra solului (…)». (…) Clientul are ce-a c\utat. poetul vest-german (Enzensberger. n. pentru care adesea zvonurile sunt mai adev\rate decât realitatea: «(…) În fa]a Comitetului Central.»30 În române[te de Vasile V. scrie publica]ia Tageszeitung într-o recenzie. un restaurant cândva plin de str\lucire.. (…) aici cenu[iul politicii putea fi v\zut la nivel de dormitor prin intermediul televiziunii: acest tunel d\dea exact în dormitorul dictatorului. 1996. care tr\iesc în aceste locuri de la marginea Europei. oaspetelui occidental i se pune în fa]\. 30 Gruenwald H. când cite[te: „Deutsche Seehasenrogen“ (icre germane) (…)». o mic\ anecdot\ pe care o red\ Martin Mosebach: La Cap[a. Catalogul complet al apari]iilor.dup\ aceea. caviar.. p. 2028. POENARU H. probabil. 29 Citat dup\: Editura Wieser. îmbinarea lor exercitând asupra vizitatorului occidental o for]\ de atrac]ie c\reia acesta cu greu îi poate opune rezisten]\: «Dup\ lectura Povestirilor din Bucure[ti de Blaeulich.n. «Bucure[tiul r\mâne un loc (…) unde mai po]i pluti în legend\. Klagenfurt-Salzburg. «vrei s\ mergi neap\rat [i imediat acolo»29. 28 Schlesak 27 Frauendorfer 250 . spunea Herbert C. formând un tablou par]ial colorat de mituri [i hr\nit de istoriile fantasmagorice ale oamenilor. când în decembrie 1989 se mai tr\gea înc\ în popula]ie. se spunea c\ ar fi terori[tii. cu tot fastul.»27 Faptul c\ «în spatele fiec\rei semnifica]ii s-ar mai ascunde alte realit\]i neb\nuite» demonstreaz\. 122. D. care pare a pluti între realitate [i fantezie.

dar de data asta am cotit-o la timp. în sfâr[it. Românii sunt bucuro[i dac\ le d\râm\m co[meliile vechi. Nu tu carne. Cu cincisprezece ani în urm\. Muzica lui Mozart din difuzoare nu se repet\ niciodat\. [eful de afaceri. Prescrip]iile constructive sunt necunoscute aici. Aici triumf\ moda gotic\ bizar\. secundul s\u român. biserica patriarhal\ [i Curtea Veche trebuie neap\rat s\ le vede]i. constata Woolstone [i ar\ta panorama deafar\. Iarna oamenii au degerat în locuin]ele lor. Baked Virginia Ham. Stavropoleos. nu curent. semitransparent. în nou-nou]ul restaurant de lux la 66 de etaje deasupra acoperi[urilor capitalei României. Oricum nu mai erau multe de salvat aici. «|stai Estul s\lbatic!». {i marele cutremur a rezolvat mai apoi restul. Chir [i vinurile sunt aduse de la San Francisco. De neimaginat. interveni Tudor. e mândru de edificiul lui cel nou. românii înc\ erau mae[tri în a face foame. c\rora li se deslu[e[te semn\tura designerilor spanioli. stindardul». Iar azi… Desigur. «Dar Ceau[escu. «Totul American Style!». un profesionist al jocului de golf. Singurul lucru care a func]ionat a fost securitatea. poli]ia secret\. de parc\ ar veni din California. microprocesorul compune necontenit noi concerte pentru pian. care s-a decis s\ fac\ carier\ în bran[a hotelier\. »Un ora[ de c\ut\tori de aur! Concuren]a european\ cu trucurile ei murdare a încercat bineîn]eles totul. Tot restul era în g\leat\. Taylor». Meniul etaleaz\ tr\s\turi patriotice: Long Island Lobster. Lemon Meringue Pie. pentru a ne ]ine pe dinafar\. nu-i a[a Tudor? – România a fost curul Europei. spune. 251 .HANS MAGNUS ENZENSBERGER Bucure[ti Cin\ la «Super Nova». Mr.» «Ori[icât». Mickey Woolstone. exclam\ Mickey. nu becuri. acest b\trân gangster – presupun c\ sunte]i în tem\ – a d\râmat tot ce-a putut înainte ca oamenii lui s\-l mazileasc\ în sfâr[it. Arhitectura este f\r\ m\sur\: blocuri din metale u[oare [i fibre carbonice. «avem bisericile noastre. «În esen]\ Bucure[tiul este un loc ideal». Timp de cincizeci de ani – pot spune asta. Curcan à l’americaine. «E bine c\ în acest col] de lume ne arbor\m. arat\ în costumul s\u mulat. {i Tudor. Prin uria[a cupol\ transparent\ poate fi v\zut întregul cer de stele.

Niciunde un american nu se putea sim]i mai str\in decât aici. boli de copii.pute]i observa ce se întâmpl\ aici. La masa de-al\turi. «Ce voiam s\ spun? A da… Ne-am l\sat înc\leca]i de europeni. de parc\ ar fi ghicit ce gândeam. se f\ceau c\ nu în]eleg engleza. arogan]i ca întotdeauna. mai încolo. Iar apoi bineîn]eles ru[ii. Lumea a treia. am spus. nici o vorb\ despre asta lui Mickey. Noi suntem [i r\mânem ceea ce am fost. {i în m\sura în care pot eu aprecia. totul a r\mas neschimbat. apoi ru[ilor care urlau un cântec. bar\ci. Culisele de-afar\ pute]i s\ le neglija]i. Într-un cuvânt. arhitectul cu decora]iunile interioare se gândise chiar [i la suporturi din lemn pentru ziare. imperiul nu mai este de fapt tocmai ceea ce-a fost. Un scandal incredibil.» A doua zi am avut noroc. [i nu m-ar fi mirat s\ g\sesc printre ele facsimile de pe vremea Habsburgilor. pentru scenarii ]inutul î]i ofer\ pu]in. Bancherii francezi. Câ]iva poli]i[ti. sunt ingineri din Germania r\s\ritean\ la lucru în montaj. Dac\ joci poker trebuie s\ [tii [i s\ pierzi. Mi se înf\]i[a deodat\ ca un om al cauzelor pierdute. În timp ce violonistul care st\tea în picioare intona un 252 . spunea încet. Tejgheaua de marmur\ în stilul anilor 1890.» Când se aduse cafeaua – chiar [i aceasta era american\. De-acolo de unde vin eu. am spus. Nu [tiu de ce poart\ mereu costume bej. «Ce vre]i». «Dac\ ar fi doar vampirii! Nu. nu [tiu ce vând pe nimic. toate acestea erau bineîn]eles nou-nou]e. cale de-o or\ cu trenul de Bucure[ti. l\mpile de biliard. Un miracol economic ca pe vremuri. b\gaser\ deja piciorul în prag cu al lor al doilea plan Marshall – numai c\ de data asta au încheiat afacerea f\r\ noi. Mi-am adus aminte de ata[atul din Bad Godesberg [i am în]eles obsesia lui de-a se sim]i urm\rit. Necesar de recuperat pentru dou\zeci de ani! Pia]a european\ este un butoi f\r\ fund. întâi italienilor.» Am râs. «Dragul meu Mickey.» «Eu cunosc ]ara d-voastr\ numai din filmele cu Dracula». morm\ia hotelierul. tipii în bej. câini adormi]i. care ]ine tot satul sub teroare. Acolo în spate un consor]iu din Luxemburg. Miracolul românesc este doar o alt\ form\ a bancrutei. [or]ule]ele [i scufi]ele fetelor care serveau. În ziua ce-a urmat KO-ului suferit de regim. Cafeneaua Alt-Wien (B\trâna Vien\) din Bulevardul Republicii era supraaglomerat\. nu sunt nici ei chiar bomboana de pe coliv\. Printre antichit\]ile nemaniabile erau în]epenite doar imprimate scoase pe calculator ale celor mai recente cursuri de la burs\. «\[tia-s Balcanii. Bineîn]eles c\ în primul rând nem]ii au fost cei care au luat fri[ca de pe pr\jitur\. Vede]i. L-ar deprima doar. Mi s-a f\cut deodat\ mil\ de Mickey.» «Bine pentru dumneavoastr\». Pân\ la zece seara ru[ii întorc fiecare b\nu] pe toate fe]ele. arunc\ banii pe fereastr\. Secundul lui Mickey m\ privea din col]ul ochiului. «Totu[i m\ nec\je[te». [i observam cum î[i prezenta onorurile. italienii de la s\pt\mâna modei. te rog. un cazac. dar atunci când intr\ în vrie. adic\ sub]ire [i decofeinizat\ –. Woolstone s-a scuzat. nem]ii [i francezii. Dar. „Super Nova“ este o min\ de aur. cei de colo de la fereastr\. iar românii care [i i-au pescuit.

{i ca to]i ologii. Timp de cincizeci de ani comuni[tii au încercat s\ ne reeduce. apoi amnistia.vals. care au vizat doar o burs\». se achit\ câteva poli]e vechi. «Nici urm\ de Sverdlovsk sau Petropavlovsk.» Am privit-o prudent dintr-o parte.» 253 . Carola era o persoan\ palid\. O coinciden]\ neverosimil\. conform asigur\rilor ei. iar pentru a le frecventa nu ave]i nevoie de translatoare. am spus. ridicol. [i lips\ de c\l\i n-am dus niciodat\. Propriii no[tri regi. În rest. Atunci când se gândea la ceva. parlamentele noastre. e cea mai rea. «Dac\ nu v\ place Bucure[tiul. doar nou\ americani[ti. suntem la picioarele ei dar o [i urâm. înc\p\]âna]i. Dup\ un minut de small-talk am constatat c\ studia americanistica. e preferabil\ cea proprie. dar. A ridicat din umeri.» «Asta-i complet inutil». o tân\r\ fat\ s-a a[ezat la masa mea.» «Chiar [i regimul cel mai cumplit este r\sturnat într-o bun\ zi. pe asta [tim s-o facem. în ceea ce prive[te str\in\tatea. «În tot Bucure[tiul exist\ doar un singur obiectiv.» «De-acord. În tot Bucure[tiul existau. Aten]ie s\ nu sup\r\m pe nimeni! Aparatnicii oricum fac 8-10% din popula]ie. putem fi [i tra[i oricând pe sfoar\. «Deoarece nu [tiu o boab\ române[te. «V-a[ angaja cu pl\cere ca translatoare». am zis. Carola râdea. a[ dori s\ v\ rog s\-mi ar\ta]i ora[ul. cel pu]in a[a gr\iesc c\r]ile de [coal\. dimpotriv\.» «Asta nu-i o informa]ie foarte patriotic\». mi-a r\spuns. era nemaipomenit de prompt\ în replici. Pr\jitura dulce a refuzat-o. îi urâm pe to]i vecinii no[tri. trep\du[ii 60%. voluntar\. pensiile. obtuzi. Iar ast\zi ace[ti criminali sunt trata]i ca ou\le cu coaj\ sub]ire! Noi le garant\m vilele. armata noastr\. îns\ trei zile mai târziu toat\ ]ara se întoarce la ordinea de zi. pentru c\ aceast\ disciplin\ era aici considerat\ ca fiind un lux. Totu-i pur\ imagina]ie! Un roman trivial. «De ce nu? Am vizitat [i Parisul [i New Yorkul. Privi]i rezultatul!» Ea ar\t\ spre afar\. românii sunt [ire]i. Noi suntem [i r\mânem noi în[ine. Anchetele personale aterizeaz\ în fl\c\ri. dintre care «[apte bezmetici. Dar atunci ce rost are? Avem zece mii de mor]i. Recunosc. în seara asta mergem la operet\. comuni[tii no[tri au atins o virtuozitate considerabil\ în materie. {i pentru c\ nu [tim cine suntem. dr\gu]\. Treptat m\ încerca b\nuiala c\ î[i b\tea joc de mine. dac\ la asta v\ referi]i. se trece la adunat cu bobul [i se face comer] ambulant cu buc\]ica. Am invitat-o la o cea[c\ de Gold. Totu-i în zadar. Deci vede]i c\ se poate tr\i [i f\r\ [ira spin\rii. m-a întrebat. Dar dac\ tot vorbim de corup]ie. spre bulevard. Cum r\mâne atunci cu oamenii lui Ceau[escu? Procesele s-au risipit toate în vânt! Câteva amenzi ridicole. Îi urâm pe ru[i [i pe nem]i. Asta-i nenorocirea. Se pretinde c\ putem privi înapoi asupra unei istorii de dou\ mii de ani. în schimb. atunci de ce r\mâne]i aici?». Dac\ vre]i. se deschide un mic magazin. bineîn]eles mai întâi pe unguri. pe care ni[te scrib\l\i oarecare [i l-au supt din degete. N-ai voie s\-i a]â]i. {ti]i de ce suntem atât de [ovini? Pentru c\ România nici nu este o na]iune în adev\ratul sens al cuvântului. adic\ prostituatele. ordinele se arunc\ la gunoi. ridica sprâncenele stufoase [i încre]ea fruntea. trebuie s\-i îndopi ca s\ stea în banca lor. Dup\ cum am fost nevoit s\ constat foarte curând. {ti]i ce? O s\ v\ dovedesc c\ avusesem dreptate. fasci[tii no[tri. În fond pentru asta nu avem nevoie de str\ini. «N-o lua]i atât de în serios.

un fierar de ]ar\. Cuvânt\ri bombastice alterneaz\ cu cea mai mare dezinvoltur\ cu obscenit\]i salutate cu entuziasm. un primar beat [i negustor veros de ii. Figurile din stuc ale fa]adei p\strau urmele unor vechi lupte de strad\. s-a aplecat spre mine [i mi-a [optit la ureche: «A]i v\zut? Ei. viorile dulci [i must\]ile enorme înfl\c\rau publicul. În afara capului de afi[ feminin. câteva ore mai târziu Carola m-a condus la un teatru în stilul celor din turt\ dulce. care la început a ap\rut într-un sac de cartofi. «Nu v\ speria]i. în plus prin]ul travestit în porcar. au evoluat.». v-am promis prea mult?» În române[te de Gheorghe PASCU Copyright Suhrkamp Verlag. mai târziu în frac [i cilindru. Un cor de fete în tutuuri roz de balerine fragmenta încontinuu ac]iunea. prin amabilitatea editurii 254 . de bun\ seam\ evreu. întunecat\. râdea [i aplauda de atât entuziasm.«Vre]i s\ sus]ine]i c\ aceasta exist\ înc\? Credeam c\ opereta a sucombat de mult. {i Carola p\rea a fi uitat de sarcasmul ei. «edificiul e destul de jalnic. o contes\ rea.» Scenografia înf\]i[eaz\ un delirant secol XIX.» «La noi nu. Nici un guvern nu bag\ bani în acest teatru: trupa trebuie s\ se descurce f\r\ nici o subven]ie. Totu[i Cr\iasa din grajdul de porci se joac\ deja de patru ani cu toate biletele vândute. în parte Freischütz. Asta trebuie s-o fi v\zut!» Într-adev\r. O uria[\ aglomerare de oameni asedia casa de bilete. dar Carola a scos triumf\toare din buzunar dou\ bilete de intrare. Mirosul naftalinei pentru molii. situat pe-o strad\ l\turalnic\. pe care nu reu[eam s-o urm\resc. care era înghesuit între o cl\dire guvernamental\ ca o pu[c\rie [i un garaj. a spus. Dup\ ce cortina c\zu. pe de-alt\ parte Moulin Rouge.

E mai aproape de Bizan] decât de romanii de la care se revendic\ cu atâta pl\cere. P\[eam pe un asfalt pe care îmi tocisem t\lpile pantofilor ca tân\r flâneur cu garoaf\ la butonier\. România. [i toate mi se întâmplau deodat\. Nici pe el nu l-am cru]at de vorb\ria despre mitica mea ]ar\ de ba[tin\. Desf\[uram o ridicol\ procesiune de-a lungul propriei mele umbre. nu apar]ine întru totul Europei ci [i fabuloaselor imperii ale otomanilor [i ale ]arilor (chiar [i ale celor de culoare comunist\). din al c\rui steag albastru-galben-ro[u îmi f\cusem un drapel al mitului meu.S. Dar fire[te c\ la tot pasul d\deam peste mine însumi. Îmi ridicam ochii spre steagul albastru. M\ aflam aici dup\ o jum\tate de secol – dup\ o jum\tate de secol.galben – ro[u din care fusese decupat\ emblema sistemului comunist [i m\ gândeam: gaura din mijloc sunt eu. 255 ... fulger\tor de rapide [i târzii – în ]ara trecutului meu mai mult decât îndep\rtat..] [. Nu puteam sc\pa de propriul meu trecut la Bucure[ti ( tot a[a cum nu pot sc\pa de el nic\ieri). bucuriilor [i durerilor. ca s\ zicem a[a. ziaristul [i scriitorul T. în acel ianuarie. Alte tr\s\turi care merg mân\ Fragmente din Greisengemurmel de Gregor von Rezzori.GREGOR VON REZZORI Dup\ cincizeci de ani Dup\ decembrie ‘89 nu m-am întors în Bucovina ci la Bucure[ti – locul evenimentelor istorice. într-o dimensiune a timpului care nu era nici trecut nici prezent. [. P\[eam ca o stafie al\turi de propria mea stafie care-mi vorbea neîncetat. ci înso]it de prietenul meu. totul se petrecea în mine acum [i aici [i totu[i nu era prezent. Bertelsmann Verlag.. München. îi spuneam. cu doar dou\ întreruperi. Treceam pe lâng\ locurile viselor [i împlinirilor. Nimic nu trecuse. Nu m\ aflam acolo în c\utarea urmelor mele ci pe urmele a[azisei revolu]ii.] La Bucure[ti nu venisem singur. cuceririlor [i înfrângerilor de odinioar\. Tr\nc\nea despre deosebirea dintre simultaneitate [i prezent.. 1994.. Poporul are uneori ie[iri de o violen]\ asiatic\ fiind totodat\ marcat de un fatalism slav. succeselor [i e[ecurilor.

L\ca[ul muzelor ar\ta deci corespunz\tor. inteligen]a. salamul t\iat felii pentru toat\ lumea. ciocolata a fost rupt\ buc\]ele [i împ\r]it\. La unul dintre vecini. Are sim]ul absurdului. adusese cafea. desigur. luciditatea prozaic\ [i spiritul suprarealist. Supravie]uiser\ [i nu mai aveau nimic de pierdut. dar. mai erau [i arti[ti) nu a cedat acestui impuls egoist.. are capacit\]ile P\s\rii Phoenix. se [tie. mai multe pachete de ciocolat\. atelierul colegului lor întru sculptur\. în jurul cl\dirii avuseser\ loc luptele cele mai violente. Erau cu to]ii plini de o încredere dezn\d\jduit\ [i lipsit\ de umor. O îmbun\t\]ire temporar\ a hranei (care hran\?) care ar fi putut dura mai multe zile. Dar generozitatea românilor (pe deasupra. Era evident c\ e nevoie de [i mai mult curaj ca deobicei pentru a supravie]ui iernii bucure[tene printre ruine. într-un extaz de promovare a culturii al regimului de atunci ( înainte s\ izbucneasc\ voin]a de transformare urban\ a Conduc\torului). [i a[a plin\ de catastrofe: Nicolae Ceau[escu. În schimb. Ne-am adunat în jurul sobei în care ardeau cadrele de lemn ale ferestrelor [i alte fragmente arhitectonice asem\n\toare. Locuiesc întrunul din atelierele unei colonii de arti[ti care a fost construit\ prin anii ‘50. Daunele aduse operelor de art\ nu erau la fel de grave peste tot. [mecheria. C\zuser\. fire[te.. Deoarece se [tia c\ soarta a[a-zisei revolu]ii depindea de Televiziune. Nimeni nu a plecat nemâncat. Cafeaua s-a f\cut la g\leat\ [i s-a oferit tuturor.S-au adunat vecini [i prieteni [i a urmat un du-te-vino animat. De cealalt\ parte a str\zii se înal]\ complexul Televiziunii (Cultura trage la cultur\). T. Atelierele arti[tilor au fost prinse între focurile securit\]ii [i ale militarilor care vroiau s\ o înlocuiasc\. un salam de un metru.. vesel\ descompletat\. intram pe u[i care atârnau strâmb de câte o balama în ateliere care trecuser\ printr-o schimbare la fa]\ datorit\ gloan]elor de diferite calibre [i ar\tau ca operele de pre-conceptual art ale lui Fontana. generozitatea.] Am poposit la un cuplu de arti[ti. odat\ culese din moloz. inten]iile z\d\rnicite. Dar toate astea nu sunt nout\]i. Silvia Radu [i Vasile Gorduz. St\pânul casei f\cuse din strugurii de pe spalierul s\u (înghe]at [i ciuruit de gloan]e acum) un soi de vin. aspira]iile puse sub interdic]ie nu crede în unidimensionalitatea lumii faptelor. deocamdat\. ultimul mare elan de a îndepli- 256 . despre omul care avea pe con[tiin]\ cea mai recent\ catastrof\ din istoria româneasc\.] [.. O anumit\ înv\lm\[eal\ care domnea printre lucr\ri. pr\bu[indu-se peste alte lucr\ri neterminate. instrumente de lucru. Un popor care-[i vede mereu ideile invalidate. perioada ruinelor din Germania imediat dup\ terminarea a ceea ce a r\mas. mobile stricate. Dar distrugerile dep\[eau orice închipuire. haine de lucru. Al irealit\]ii realit\]ii. putea fi pus\ în seama stilului de via]\ (à la bohême (à la roumaine). C\lcam pe gr\mezi de cioburi. [. Cu tot ce crease de-a lungul vie]ii. nep\sarea.în mân\ cu acestea sunt oportunismul f\r\ scrupule. Conduc\torul (în nem]e[te der Führer). primele salve reu[iser\ doar s\ str\pung\ coarda de care atârnau tablourile. fusese distrus în întregime de fl\c\ri. se deterioraser\. Se vorbea. puteau fi ref\cute. cu Trümmerzeit. Ovidiu Maitec. Sem\na pân\ [i în cele mai mici detalii (gr\mezile de cioburi u[ile atârnând strâmbe de câte o balama frigul generozitatea în momente grele încrâncenata lips\ de umor [i dezn\dejdea curajo[ilor supravie]uitori). Dar arta.

avea fra]i [i surori. Se uita cu mult interes la tablouri [i sculpturi. e perfect mediocr\? Sau a fost acest individ. pân\ la urm\. sorbind din ucig\torul vin de cas\ [i punând întreb\ri vechi de când lumea [i p\mântul. {i atunci . datorit\ unor împrejur\ri misterioase. la fel de bine. Totu[i..ni condi]ia facerii noastre: distrugerea. ceea ce era monstruos [i de neîn]eles prin psihograma unui duh r\u supradimensional. dr\cescul în asemenea m\sur\ monstruoas\ într-o singur\ persoan\ care. Nimeni nu [tia al cui era [i de unde venea. au acelea[i ra]iuni [i acela[i scop. Când a fost întrebat cum îl cheam\ [i dac\ locuie[te prin vecini. de parc\ prezen]a lui acolo era de la sine în]eleas\. sufereau de foame. mesteca. cea dintâi avea ceva specific românesc: Sim]ul realit\]ii.. Conform uneia dintre ele. M-am ferit s\ dau glas acestor banalit\]i de mo[neag în]elept. Dincolo de ele se întindeau terenuri virane. Da. gazda noastr\ mi-a r\spuns: «Da.. a r\spuns. {oseaua Kiseleff [i {oseaua Jianu. La fiecare pas 257 .] [. Când am remarcat c\ mi se pare cam ciudat. înghi]ea [i privea. Dar tot ce ne-a povestit poate fi. Non[alan]\ în plin\ confuzie. Copilul martir al interven]iei suprarealismului în lumea în care tr\im. urm\rea conversa]ia (tocmai se spunea c\ a venit vremea s\-[i elibereze to]i telefonul de microfoane a c\ror existen]\ o presupusese fiecare dar de care nu putuse sc\pa din motive bine întemeiate). beau rachiu de sfecl\ f\cut de ei [i încercau s\-[i explice ceea ce se întâmplase.] Colonia de arti[ti [i complexul televiziunii se afl\ într-o parte a ora[ului care. Situa]ia din Bucure[tiul anului 1990 [i cea din Hamburgul anului 1946 sem\nau ca dou\ pic\turi de ap\. neam trezit c\ de fa]\ mai era [i un copil: un pu[ti de vreo opt nou\ zece ani. O periferie a cartierului diplomatic dintre cele dou\ alei fastuoase care porneau radial din Pia]a Victoriei. adev\rat. Nep\sare în fa]a bestialit\]ii existen]ei.. în aspra iarn\ a anului ‘45. Acolo unde ast\zi se înal]\ blocuri gola[e.» Adev\rat\ era. apoi a disp\rut tot atât de discret precum ap\ruse. Fusese nebun? Putea fi R\ul prezent într-o form\ atât de inimaginabil de intensificat\ într-un om în carne [i oase. în orice alt\ privin]\. În timp ce [edeam acolo. Adolf der Führer. [tiu. scurta lui epifanie. Cât de profund împlântat\ în noi voin]a de a nu vedea adev\rul. S-a mai învârtit ce s-a mai învârtit prin atelier. care se diluau imediat dup\ ce erau rostite în aceea[i ve[nic\ flec\real\ f\r\ rost. Tinerii din jurul meu nu [tiau cât de veche e lumea. Urma[ul ireveren]ios al unei civiliza]ii distruse. dar nu [tia pe unde sunt. se ghemuiau odinioar\ c\scioare. netulburat: îl cheam\ Vasile [i st\ prin apropiere. Deocamdat\. lua f\r\ nici o sfial\ câte o felie de salam sau o bucat\ de ciocolat\. în orice caz. pe vremea mea – adic\ la începutul anilor ‘30 – nu era foarte populat\. lucrurile asem\n\toare nu sunt neap\rat identice de[i. oamenii se ghemuiau în jurul micilor sobe de font\ în care ardeau r\m\[i]e de obiecte casnice. Tat\l s\u murise în acele zile confuze iar mama avea treab\ undeva prin centru.‘46. pe sub ramurile bogate ale ulmilor [i frasinilor în frunzi[ul c\rora gângureau porumbei s\lbatici. focarul tuturor iradierilor noastre luciferice? Le-a atras ca o lentil\? Cel ales pentru a ne îndeplini menirea? Un adev\rat conduc\tor spre solu]ia final\? Îmi venea s\ chicotesc. ca tine [i ca mine? Se poate concentra demonicul. Conduc\torul german. [. Se mi[ca foarte dezinvolt printre noi.

. dincolo de el. Dis-dediminea]\ plecam disciplinat c\lare pân\ la hipodromul care a disp\rut între timp fiind înlocuit de giganticul complex al «Palatului Presei». B\teau tactul pitpalacii. L\utarii ]igani cântau la vioar\. împreun\ cu T.] [.. pe vremea hipodromului.] Mi-am întors privirea spre geam [i m-am uitat afar\. începând de la Pia]a Victoriei (unde blindatele urma[ului Conduc\torului str\juiesc cetatea guvernului o construc]ie în stil stalinist) pân\ departe. în colivii de nuiele împletite. Era o margine de ora[ care nu fusese cuprins\ înc\ de râie. Aveam [i eu un cal printre ei care. cu o jum\tate de secol mai târziu. Acolo. Un b\trân jocheu.S. fac anticamer\. Aerul era saturat de mirosul de usturoi pârlit al micilor [i al cârna]ilor. la un Arc de Triumf (care se pr\bu[ise odat\ când solda]ii m\r[\luiser\ prea energic pe dedesubt). în urma unei 258 . În amintirile mele ovalul gazonului înconjurat de p\dure nu reprezint\ doar terenul unor întâmpl\ri ecvestre care f\ceau s\mi creasc\ inima de bucurie ci [i întruchiparea epocii mitice ro[u-galben-albastru din existen]a mea. în timpul ocupa]iei (dou\ piste de c\l\rie de-a lungul amplei p\r]i carosabile dou\ alei între [iruri de tei [i de platani masivi în spatele lor vile impozante în gr\dini umbroase) traversa un teren viran. ag\]ate de acoperi[uri de paie cu un singur versant. Nicolae Ceau[escu [. ale c\ror grajduri ad\posteau cai pur sânge.. {oseau proiectat\ grandios de guvernatorul rus prin 1840. Dar participam cu mult zel la antrenament. ciupercile datorit\ balegii de cal risipit\ pretutindeni cu generozitate. nu câ[tigase niciodat\ nici o curs\.. Pe tabla de [ah a cur]ilor [i a caselor. Acum. mai existau înc\ vechi caravanseraiuri de pe vremea turcilor..d\deai peste o grataragerie. fire[te. pe suprafa]a care acum [aizeci [i cinci de ani era verde proliferau pe atunci. pe sc\rile de marmor\ roz [i pe culoarele kilometrice ale colosului care nu slujise la nimic altceva decât la r\spândirea mincinoas\ a legendei superiorit\]ii istorice omene[ti spirituale a unui fost cârpaci [i activist de partid carierist. care se cam ]icnise dup\ ce se lovise la cap. Lumea bea [pri] [i îngâna cântecele l\ut\re[ti. Îmi dai o litr\ [i un sifon.

în afar\ de una. r\s\reau numeroase proiecte. universit\]i renumite au acordat doctorate onorifice omului de [tiin]\. Prin urmare î[i purtau minciuna oficial\ tot atât de evident pe chip cum î[i 259 . Nu puteam s\-mi dau seama dac\ a[a se petrecuse fiindc\ era o iarn\ crunt\ când mi-a fost îng\duit s\ mai fiu o dat\ acolo. Fra]ii [i surorile mele din Sud – Estul european î[i tr\iau minciuna cu atâta îndârjire demonstrativ\ încât nu mai în]elegeam pe cine vor s\ conving\: pe mine sau pe ei în[i[i. pe Madam Elena o l\udau pentru meritele ei [tiin]ifice.] În ianuarie 1990 nu venisem pentru prima oar\ în România. Mai fusesem de dou\ ori: o dat\ cu patru ani în urm\(1986) foarte scurt. cel mai suspect e cel care bate mai pu]in la ochi. Asemenea constela]iilor. A[a cum spunea un colind englezesc din copil\ria mea. Mai bun\.. Ambele vizite se petrecuser\ în zilele cele mai reci ale r\zboiului rece. [P\mântul era de fier.c\z\turi foarte grave. Criv\]ul pusese o aspr\ st\pânire asupra ]\rii anilor mei de tinere]e. (Fire[te c\ e concluzia unui om foarte b\trân).. beam o litr\ [i un sifon.. [. Nu m-a[ încumeta s\ vorbesc despre cum s-a sfâ[iat v\lul iluziilor mele – al tuturor de fapt. Între îndr\gosti]i circula o vorb\: «Iube[te-m\. apa de piatr\].. cea pe jum\tate analfabet\). Regina Angliei l-a primit ca pe un [ef de stat de rang egal. de unde plecasem în 1937. T\cerea broa[telor era definitiv\. Nu vorbesc numai de mine. nu sim]eam compasiune. pierzându-[i [i licen]a cu acest prilej. eminentei Elena. pentru o s\pt\mân\ (1980). (Autocitat: la b\trâne]e te repe]i). dar nu m\ dezbr\ca!» {i totu[i. Lumea întreag\ îl l\uda ca pe un mare om de stat (datorit\ a[a-zisei sale independen]e fa]\ de Moscova. Ei [tiau care e regula empiric\ a poli]iei: Toat\ lumea este suspect\ . ascultam scripcarii [i pitpalacii care ]ineau isonul sub acoperi[ul cu un singur versant. în ianuarie 1990. Ele men]ineau firmamentul ideologic într-o tensiune bogat\ în conflicte. alt\ dat\ cu zece ani în urm\. le culegea pe înserat. Ceau[escu se afla în culmea ascensiunii sale. a[teptam [i eu s\ întâmpin lumea nou\. Înc\ de pe atunci nu se prea g\sea de mâncare în patria mea iar cu c\ldura era [i mai r\u [i iernile erau aspre cum nu sunt decât în acea parte a lumii. water like stone. (Parc\ am mai scris despre asta în alt\ parte. Toat\ lumea a[tepta o lume nou\. Pe vremea aceea eram un analfabet cu diplom\.. Le duceam apoi la una din nenum\ratele cârciumioare ca s\ ni le pun\ pe gratar. în leg\tur\ cu altceva?) Dar sunt sigur c\ nu am descris nic\ieri încrederea minunat\ [i naiv\ în viitor care domnea pe atunci.Dar poate c\ b\taia miilor de ma[ini de scris ale propagandei ceau[iste au f\cut s\ amu]easc\ broa[tele [i b\l]ile [i iazurile de la B\neasa au fost cimentate. Mi-era f\g\duit\ [i mie în acele seri de var\ de acum aproape [aizeci de ani. indiferent cum [i cu ce pre]. Earth stood like iron.] [. Numai c\ cimentul nu se tope[te. Perfec]ionat\. Când cerul se f\cea albastru ca cerneala [i se în\l]a o lun\ galben\ peste b\l]ile [i iazurile de la B\neasa „miriade de broa[te î[i scuturau atât de delicat [i de neobosit zurg\l\ii din tabl\ de argint încât p\rea c\ un v\l acustic se l\sa peste peisaj“. Singura mea preocupare intelectual\ erau caii. Nu urma nici o prim\var\. Una la care omenirea ]ine mor]i[: Credin]a c\ ar putea s\ tr\iasc\ altfel decât a hot\rât destinul [i s\ construiasc\ o lume mai bun\ decât aceasta pe care e destinat\ s\ o distrug\. . pentru câteva zile. cre[terea lor [i cum s\-i fac s\ alerge mai repede.. Cu toate astea.

[. în fiecare privire. nas vulturesc ochi ca doi t\ciuni palid ca ceara numai piele [i os. a ap\s\rii [i a dezn\dejdii dinainte. (La Bucure[ti. b\trâna se oprea s\-[i trag\ sufletul. înghe]at\. Printre intervalele gola[e dintre ele se întret\iau alei aproape impracticabile din 260 . peste noapte. Era o pereche care p\rea o viziune dostoievskian\: O b\trân\ în ultimul hal de dec\dere. era o m\rturie ironic\ a continuit\]ii s\r\ciei.. e dezarmant\. De ce tocmai tovar\[ul Ceau[escu [i nu altul? Ce avea el în plus? Am umblat pe str\zile ora[ului înghe]at [i cenu[iu. Chiar rupt\ de realitatea faptic\. Numai o dat\ m-am confruntat cu adev\rul [i anume în timp ce treceam pe o strad\ bucure[tean\. Perechea se plimba lent ca [i cum ar fi fost filmat\ cu încetinitorul prin valul de trec\tori care treceau nep\s\tori pe lâng\ ei. [i anume inocen]a lui «a nu avea încotro». Nici urm\ de euforie. Pe pletele castanii care-i c\deau princiar pe umeri purta sfid\tor seme] o c\ciul\ r\p\noas\ de blan\. în 1990. ca s\ zicem a[a. Ura fa]\ de sine în demnitatea sa deplin\. Puterea exercitat\ tiranic mai putea fi sim]it\ în fiecare ungher. urm\rit de ecoul inexplicabilului. {tiam c\ ceea ce v\d este numai de suprafa]\. altele confec]ionate din prefabricate. drept protec]ie jalnic\ împotriva frigului n\prasnic doar urzeala tocit\ a unui palton vechi care-i atârna pân\ la picioare [i împletitura sub]ire a unui [al de lân\ înf\[urat în jurul gâtului. câte ceva dincolo de ele.. Nu cea româneasc\ obi[nuit\. ea se ridic\ [i îmbib\ aerul însu[i pe care-l respiri.. se sprijinea de un tân\r de o frumuse]e romantic\ [i s\lbatic\. Nu eram chiar atât de stupid încât s\ m\ a[tept ca. tare [i uscat\ ca un os. ea acoper\ lumina zilei. la Bucure[ti. Aici nu sim]eai nici un fel de eliberare. Singurul semn de schimbare era dezordinea. la fel ca praful cl\dirilor demolate. adic\ pe vremea mea). poate. îns\ luminos. e mereu puhoi de lume pe str\zi). pustii. Acolo unde se surp\. Era imaginea îns\[i a dispre]ului fa]\ de specie. am avut revela]ia legitimit\]ii satanice a puterii. de vindecare.] Atunci. Tân\rul se adapta r\bd\tor [i plin de grij\ la ritmul ei. de înfiorare sfânt\ dup\ uciderea tiranului. pe care-]i rupeai picioarele. Universul era plumburiu. La fiecare al doilea pas m\runt. a fricii. în fiecare cuvânt. La Bucure[ti domnea un frig malefic.] [. Aceea are stilul [leamp\t al omenescului prea omenesc [i. Ura fa]\ de oameni în forma ei cea mai pur\. Ora[ul fusese dezb\rat [i de ultima aparen]\ de urbanism: un conglomerat întâmpl\tor de foste case micburgheze. era un dispre] atât de profund în profilul lui vulturesc în felul în care mergea drept ca lumânarea cu privirea îndreptat\ înainte f\r\ s\ -[i coboare o clip\ ochii la cineva din jur în mândria cu care o ducea pe b\trâna [ubred\ de bra] ca [i cum ar fi purtat o frumuse]e de femeie prin sala de bal încât mi-a frânt inima. încovoiat\ . unele neterminate. murdar\. în fiecare gest [i în fiecare sunet – chiar [i în t\cere. Dar z\pada de pe str\zi.. Un fel de cosmopolitism neglijent. dup\ c\derea tiranului [i – cum se spera – a sistemului comunist. datorit\ imperfec]iunii sale care te face s\-l îndr\ge[ti. de mândrie.poart\ doamnele din ordinul Crucii de stele crezul catolic la procesiunea din Joia Verde. ora[ul s\ înfloreasc\ pentru a redeveni ce fusese odat\ (odat\ ca niciodat\. scoas\ parc\ dintr-o lad\ de gunoi. Nici gând de a[a ceva în prim\vara lui 1990. fiind înn\scut\. de actuale blocuri urâte. {i mai [tiam c\ nu voi întâlni decât jum\t\]i de adev\ruri de o culoare sau alta [i c\ numai din întâmplare voi percepe. condi]ionat\ genetic.

pe a treia. Majoritatea nu respiraser\ din copil\rie decât aerul sufocant al puterii totalitare. Popula]ia fo[g\ind orbe[te pe str\zi avea aceia[i ochi stin[i ca înainte de schimbare. sau le p\rea mai u[or decât cel dinainte. Adolescen]i jerpeli]i care f\ceau rost de taxiuri în fa]a unor hoteluri în stare de faliment. Ceea ce -i mâna era o nelini[te [i o panic\ tâmp\ care-i n\ucea ca un narcotic. pe mici insule pentru pietoni. Chiar [i acolo unde. cu încrederea naiv\ c\ nu vor fi da]i afar\. Holurile hotelurilor erau pline ochi de tipi din provincie cu care nu ]i-ar fi f\cut pl\cere s\ te întâlne[ti în p\dure. Întreprinz\torii sini[tri din Vest care se repeziser\ lacomi. În ciuda oamenilor în perpetu\ mi[care. În jur [i printre ele mi[unau oameni. Der Führer. Trafican]i de valut\ insisten]i [i periculo[i. Singurii vioi [i plini de via]\. Cei oprima]i p\reau s\ fi r\mas mu]i. Pu]ini dintre ei respiraser\ un aer mai pu]in ap\s\tor. pe lâng\ cele dou\ r\mase. Aerul arbitrarului desfrânat al terorii. al fricii. urmele de funingine ale limbilor de foc. A[a-numita revolu]ie l\sase în urma ei mult mai pu]ine m\rturii decât sistematizarea r\posatului Conduc\tor. asemenea furnicilor c\rora un picior uria[ le-a distrus cu brutalitate mu[uroiul. nu ar\tau nici ei mai bine. Cred c\ am în]eles: Când puterea nu mai are nume. Intermediari sumbri. nu de mult. M\ întrebam dac\ aerul acesta li se p\rea tot atât de greu ca [i mie. sub ap\sarea unei amenin]\ri care acum nu mai avea nume [i contur clar: risipit\ misterios în aerul cenu[iu înc\rcat de z\pad\. în primele ore ale a[a. {tiau c\ soarta le rezerv\ întotdeauna numai lucruri înfior\toare. Asta îi f\cea pe oameni s\ fie sminti]i [i n\uci. a c\rui ap\sare avea pentru ei un nume [i o imagine: Conduc\torul. din obi[nuin]\. al constrângerii la minciun\. dup\ zeci de mor]i uci[i mai degrab\ la întâmplare decât în asalturi eroice. într-o îmbulzeal\ decerebrat\. {i chiar dac\ acum se întâmplase ca în basmele lor – dintre cele trei doage de fier cu care fuseser\ strâns încin[i în jurul pieptului. Se obi[nuiser\ cu el. deasupra g\urilor care se c\scau acum în locul ferestrelor.zisei eliber\ri. r\s\ri]i parc\ din sedimentul str\zii. la fel de anemici ca [i culorile de anilin\ ale confec]iilor de mass\ în care sunt înfofoli]i. Roiau nelini[ti]i. de incendii pe care nimeni nu se încumetase s\ le sting\. acum. la fel [i jurnali[tii f\r\ scrupule care a[teptau un nou scoop.cauza gr\mezilor de gunoi [i de z\pad\. mai pu]in greu. chipuri vl\guite pe sub c\ciuli de blan\ ponosite. una se frânsese – o mai sim]eau înc\. aceast\ metropol\ balcanic – socialist\ mai f\cea încerc\ri stângace de a se comporta ca un mare ora[ – în vitrinele agen]iilor de turism [i ale magazinelor de stat de proast\ calitate – domneau pustia [i lipsurile. Nici ma[inile [i nici pietonii nu p\reau s\ aib\ un scop precis sau s\ se îndrepte într-o direc]ie anume. Pe unele cl\diri ciuruite de gloan]e se în\l]au. Fantoma lui bântuia pretutindeni. Dar nu-[i d\deau înc\ seama ce 261 . Se adaptaser\ plini de ur\ la acest aer. ici-colo pe bulevarde. Pretutindeni d\deai de urmele sfâr[itului s\u mâr[av [i lipsit de glorie. era o lini[te stranie. scrâ[nind din din]ii cu care nu puteau s\ mu[te. pân\ la emasculare. Translatori dubio[i. Era explicabil c\ nu r\suflau u[ura]i dup\ cele câteva zile zguduitoare de schimburi de focuri (între cine [i cine?). erau cer[etorii ]igani. Poate intraser\ doar ca s\ se înc\lzeasc\. ardeau lumân\ri pe paturi de flori înghe]ate. o exercit\ soarta. În afara zgomotului ma[inilor. în amintirea celor c\zu]i. Nomazi ai ora[elor în c\utare de hran\: urban hunter gatherers. în noul sistem democratic.

] [. referindu-se la un adversar concret : Bag\-l în p. camere. dup\ Pentagon. patru hebdomadare [i [ase lunare – s-au delectat ani de zile cu descrierea acestei mizerii. nuan]eaz\ forma tradi]ional\ a înjur\turilor lor. refugiile pentru trupe – toate acestea vor figura în viitorul ghid al capitalei române[ti. conduc\torul Ceau[escu [i în cel\lalt. cât de adânc sub p\mânt se întind bunkerele. printre ele biserici intime ca ni[te capele. inventivitatea lor atinge genialul atunci când variaz\. Individul e la cheremul ei. aur. Cu alte cuvinte: pe un tiran po]i s\-l înjuri. so]ia lui. f\r\ a se pune singur sub semnul întreb\rii. coridoare con]ine aceast\ dihanie arhitectonic\ sub acoperi[urile ei plate. s\ o blestemi. cabinete. în trepte. m\-sii. Cât\ vreme nu a prins un contur. Geniul Carpa]ilor [i savanta. Omenirea îi e supus\ de la începutul începuturilor. al\turi de relicve 262 . Arbitrarul total inatacabil. Soarta e anonim\. Uci[i mi[ele[te [i cu sânge rece. nu se poate revolta nimeni împotriva ei. Po]i urî un tiran. Mormintele sunt relativ recente [i – spre deosebire de cele din jur – f\r\ lespede [i f\r\ statuie funerar\. O monstruozitate care combin\ stilul clasicist al lui Speer cu cel american de la sfâr[itul secolului într-un stalinism gigantoman postmodern. jasp. Numai ini]ia]ii [tiu cine zace în ele. Nu e un loc ospitalier ca acela al boga]ilor proprietari de cavouri. tot a[a ca [i victimele lor. Li se r\pise identitatea fiindc\ nu mai puteau spune. Elena.anume îi a[teapt\. nu po]i urî soarta. lemn pre]ios. mobile de ciclop. înconjurate de gr\dini. depozitele de arme. copii. garajele. Altfel se îndreapt\ împotriva celui care ur\[te. [. bronz. Un scop. (Probabil înso]ite de prezentarea contrapunctic\ a temperaturii arctice cunoscute pân\ la satura]ie [i a luminii chioare care ardea doar câteva ore pe zi din casele supu[ilor a c\ror înfometare [i mizerie au f\cut posibil\ aceast\ m\rturie însp\imânt\toare a megalomaniei: ziarele mele – trei cotidiane... tat\. înc\perile g\rzilor. E cea mai mare cl\dire din Europa [i a doua ca m\rime din lume. ad\posturile antiatomice. onix. Românii sunt mari mae[tri în înjur\turi. vestibule. câte megatone de marmur\. în fa]a c\ruia se întinde o pia]\ uria[\. într-unul. Câte mii de s\li. parafrazeaz\. Ura are nevoie de o coeren]\ persectival\: un punct de fug\. Soarta e abstract\. str\mo[i. a[ezate ca la ]ar\. Din limba lor ]â[nesc flori tropicale. Cea mai exterioar\ abstrac]iune a puterii. de muni]ii. Erau dezorienta]i fiindc\ pierduser\ obiectul concret al urii lor... Oamenii de pe str\zile Bucure[tiului mi s-au p\rut a fi castra]i colectiv în acele zile din ianuarie 1990 fiindc\ nici m\car nu mai înjurau. covoare de dimensiunea unui teren de fotbal au fost folosite pentru configura]ia spa]iului ei interior. Hitler ar fi dat mul]umit din cap).. Are mam\. fra]i. Se înal]\ pe un deal construit artificial. Pia]a dincolo de care se înal]\ construc]ia mamut a fost cândva centrul Bucure[tiului vechi: str\zi întortocheate cu case joase mic-burgheze de la sfâr[itul secolului XIX [i începutul secolului XX. ilustrarea concret\ a suferin]ei omene[ti este avantajoas\ pentru turism. E cu neputi]\ s\ faci la fel cu soarta. Nu împreun\ ca «sfin]ii» din Pondicherry. copii ai copiilor pe care îi po]i combina într-o Polonez\ de afurisenii. (Tovar\[ul de convingeri. Buchete modeste de flori sunt pres\rate pe p\mântul înc\ negru. ci la o distan]\ de dou\zeci de metri unul de altul.] {i la Bucure[ti e îngropat un cuplu important care a fost odinioar\ mitic. surori. În schimb exist\ un monument în ora[. E ridicol s\ o acuzi. lustre de cristal. pustiit\ [i nivelat\ cu compresorul.. cu frontonul lateral de-a lungul cur]ii. sc\ri.

Acolo [i-a trimis conduc\torul Ceau[escu buldozerele cele mai turbate. mai mult decât monstruos. ca într-un mohorât cimitir de solda]i. monumentul vie]ii lui e numit.. Rupt\ chiar de cei care î[i exercitau puterea acolo [i de cei care o vor exercita în curând iar\[i acolo. Este puterea în [i pentru sine care [i-a în\l]at aici un monument monstruos. rânduri. Rupt\ de monstruozitatea constructorului ei. M\ oprisem fascinat în fa]a lui.arhitecturale din zilele principilor valahi. Rupt\ de manipul\rile. c\ile. E o reprezenta]ie atât de intens\ a puterii încât devine întruchiparea ei palpabil\. mai mult decât dement în dimensiunea lui fabuloas\. scopurile. Casa Poporului. din vremea turcilor [i de vilele Louis Philippe ale boierilor pitore[ti. rânduri. motiva]iile ei. cartierele populare cu mici ateliere de meseria[i. [. Paralizat (.. În imediata lor apropiere. magazine de covoare. blocuri din prefabricate... birturi.) Palatul mamut e mai mult decât nespus de urât. cartierul evreiesc frem\tând de via]\. Acoper\ orizontul [i o bun\ parte din cerul de deasupra. În române[te de Catrinel PLE{U 263 . Nu i-a ajuns c\ d\râmase în jur p\r]i întregi din ora[ ca s\ cultive pe ele.. dughene cu m\run]i[uri.] [. mijloacele.] Monumentul geniului din Carpa]i.. ironic. str\du]e cu cocioabe pestri]e [i carnavale[ti.

DE LA OROARE LA EXORCIZAREA EI .

prin deschiz\tura unei por]i de grilaj. în b\taia sumar\ a farurilor. În întunericul rece. Pe partea stâng\ a str\zii. cu b\nci [i felinare de bronz pe margine. un fel de drumeaguri de p\mânt galben. t\iat în patru de alei asfaltate. Relieful natural al locului a disp\rut. Dup\ dughene recente se ascund cur]i [i garduri improvizate r\mase dup\ demol\ri. Era într-o sear\. dar f\r\ mulurile decorative de la intr\rile oficiale. dincolo de strad\. parcelele. p\mântul r\v\[it. De pe chei pe Izvor se ajunge u[or peste un fel de islaz foarte mare. col]urile. se vede curtea din dos a Casei în [antier. totul p\zit de câinii credincio[i ai paznicilor uita]i cu anii în posturi de paz\ unde nu mai e nimic de p\zit. trotuar nu mai este. cotiturile. dincolo de poarta Arsenalului [i Arhivele Statului de pe colina Mihai Vod\ [i urca spre Dealul Spirii pe o curb\ larg\. am recunoscut «intrarea Izvor» la 265 . în ianuarie 1990. de zigurat asimetric cu fa]ada mereu în umb\. când mai late când mai înguste. [erpuitoare. strâmbe. În locul lor este acum un câmp neted cu câ]iva pomi fragili [i. perspectivele. b\l\rii. Cei care traverseaz\ parcul nu o iau pe aleile drepte [i luminate ci pe ni[te c\r\ri b\t\torite. Singurul lucru care a r\mas în picioare din vechiul cartier este axa str\zii Izvor [i fragmente din malul ei drept. Dincolo de zid. semn c\ au la r\d\cin\ mai mult beton decât p\mânt. ref\când încetul cu încetul ]es\tura ini]ial\ a cartierului. multe case p\r\site de cei care nu au suportat amenin]area demol\rii [i au plecat. arhitecturile. Conteinere ruginite au r\mas în mijlocul str\zii. foarte firavi [i cresc încet. autoriza]ie – din 25 decembrie 1995 – scrie pe un panou mare instalat pe zidul de împrejmuire.MARIANA CELAC Pe latura dinspre Dâmbovi]a a cur]ilor Casei Poporului Pe latura dinspre Dâmbovi]a a cur]ilor Casei Poporului s-a p\strat o strad\ veche [i care se cheam\ [i ast\zi la fel ca înainte: Izvor. Aici se construie[te un parcaj subteran: beneficiar – Camera Deputa]ilor. toate semnele tenace ale vie]ii urbane. Înainte strada Izvor nu se vedea dinspre cheiul râului: pornea din Uranus. gunoaie. asfaltul se opre[te direct în împrejmuirea Casei. Am intrat odat\ pe aceast\ poart\ în curtea Casei. o dat\ cu el vegeta]ia. al Casei. cu înt\rituri în contrafor]i. E din zid\rie solid\. târziu. volumul uria[. acela[i p\mânt b\t\torit [i pr\fos. acum plin de p\p\dii. Copacii sunt pu]ini. cu margini incerte.

întunericul [terge am\nuntele. la poalele dealului este locul final. R\t\cisem prin stadionul invadat de un parazit cu o alc\tuire îngrozitor de simpl\. dup\ ce magazinele de la fântâni s-au închis. Exedra. Ziua lucrurile stau îns\ cu totul altfel. fusese plantat în nava stadionului. Calea este iremediabil liniar\. f\r\ locuri de popas. cl\direa central\ [i compozi]ia de riguroas\ simetrie. Modelele pentru discursul arhitectural al Casei trebuie c\utate în alt\ parte. pe coridoare interminabile. Pe treptele late [i înalte. firmele [i-au terminat ziua de afaceri [i cinovnicii ministerelor au plecat acas\. mai departe. Scenografia sa excesiv\ devine eficace. Zidul Împrejmuitor. Cine ajunge pe întuneric în Centrul Civic îmi va da poate dreptate. structuri în stare s\ reziste oric\ror încerc\ri – Centrul Civic bucure[tean nu are nimic a face cu exemplele clasice în materie. identic\ în toate direc]iile. mai departe nu po]i merge. transform\ri esen]iale ale sitului. Calea. Casa încheie parcurgerea axei. scund\. pe laturile sale. locul devo]iunii [i al solemnit\]ii. drumul se bloca oprit de un perete curb în redane mari pierdute sub marginea plan[eului. anume în clasa op]iunilor lui Marcos. pornit dintr-o celul\ ini]ial\ de beton armat. Casa se compun pentru a func]iona conform menirii: cetate total\. repetitiv\. prin care un polip prolific. sediu exclusiv al misiunilor istorice. pentru restructurarea total\ a Bucure[tiului. gropi. Elementele de stil. {i Calea [i Casa au pus în oper\ un limbaj totodat\ excesiv [i degra- 266 . La lumin\ mesajul arhitectural se descompune [i r\stoarn\ iluzia funebr\. Kim II Sung. Cenotaf de dimensiuni colosale. cu matura]ie rapid\ [i diviziune activ\. de referin]\ istoric\. platforma [i Casa. Odat\ treaba f\cut\. cu stâlpi de[i de beton brut. blocurile sumbre izoleaz\ locul de ora[ul impur [i delimiteaz\ canionul strict care duce la Pia]a ceremonial\ în hemiciclu. cincizeci de metri la stânga [i la dreapta. într-o hal\ uria[\. fa]ada în casetoane ro[iatice a stadionului [i fanta continu\ a geamurilor la coama construc]iei. ar fi trebuit s\ creasc\ mai departe. dimensiuni ie[ite din obi[nuit. Am trecut prin galeria de sub tribune [i am ajuns. c\tre Cotrocenii de peste drum. prinse cu buloane în beton. cu planurile lui Speer pentru Berlin sau cu EUR-ul mussolinian nu poate fi sus]inut\. în lumina p\c\toas\ a felinarelor prea înalte. nea[teptat de data aceasta. În golul silen]ios. mai r\m\seser\ b\nci [i sp\tare de lemn în [iruri ordonate.ANEF. peste lacuri. mahalale sau mla[tini. f\r\ meandre. Ma[ina trecea printre trunchiurile de beton ca printr-o p\dure ars\. teritoriul liderului maxim. chiar de pedagogie doctrinar\ sau de mesaj na]ional sunt culese la întâmplare [i interpretate în manier\ de Disneyland. {i chiar dac\ tot arsenalul compozi]iilor ceremoniale este folosit aici – axialitate strict\. c\tre bulevardele [i cartierele din nord. scursorile [i gropile nu se v\d iar dimensiunile enorme suprim\ toat\ detaliile. Am descoperit cu oroare c\ sunt martorul unui experiment morbid. divizat în trei registre succesive. f\r\ ocoli[uri. Dincolo de zid este dealul artificial. de acolo spre ora[ul medieval [i cartierul negustoresc. obâr[ia bolnav\ a locului iese la iveal\. rezistent\. Compara]ia cu opera]iile urbanismelor imperiale de la începutul secolului. În hruba macabr\ din arena stadionului se preg\tise proiectul pilot pentru noul Centru Civic al ora[ului [i. La un cap\t. Bocassa. Axa. Noaptea. urcând sau coborând pe rampe la etaje.

Nici modernizarea rapid\. mergând în sinuozit\]i de be]iv… pe care birjele r\sun\ nostalgic [i prelung pe caldarâm… (iar) bulevardele noi î[i pierd perspectivele în pustiu…» scria acela[i G.dat. un loc calm. carnavalul arhitectural al Centrului Civic ni se arat\ ca nimic altceva decât o petrecere macabr\. la pierderea reperelor sale simbolice. cu uli]e nesemnificative. G. Cantacuzino vede mereu în Bucure[ti cupolele de tinichea. nici accelerarea timpilor istorici [i nici interven]ia devastatoare a C\ii [i Casei nu au putut disloca natura sa atât de special\. cu lungi str\zi t\cute. domesticit. la economia exangvinat\. t\cut.M. la dezmembrarea ora[ului. Dar este un ora[ neobi[nuit. «Lenevie – iat\ cuvântul care se ive[te în minte când ne gândim la acel ora[ care se desprinde din minte f\r\ o siluet\ determinat\.M. Locul este condus – crede G. al lipsei de ini]iativ\ [i energie. Bucure[tiul [i-a p\strat structura din straturi întrep\trunse. ce afl\ în trecutul bogat în sfor]\ri neizbutite justific\ri pentru oboselile de azi – loc predestinat pentru «un destin de inevitabil\ efemeritate». Sentimentul c\ Bucure[tiul nu are un centru [i c\ modernizarea lui nu poate trece peste aceast\ misiune nu e nou\ [i nu dictatorul a formulat programul remodel\rii drastice a ora[ului.C. Cantacuzino cu mai bine de 60 de ani în urm\. Loc al contagiunilor rapide. unde pavajele sunt fierbin]i iar chemarea ora[ului – insuportabil\. – de sentimentul românesc al popasului [i de t\cere ca r\spuns la chemarea voin]ei. ora[ al ulucilor. F\când sumarul frustr\rilor genera]iilor care au început modernizarea ]\rii. toate lizibile. cu un apel special dar lipsit de arogan]a marilor capitale. esen]iale pentru compozi]ia [i demnitatea sa urban\. o a[ezare cu contururi incerte.M. Bucure[tiul a supravie]uit rupturii din ultimele decenii. Iar dac\ ne gândim la ruina unor destine omene[ti. Un ora[ cu un farmec infinit. nici schimbarea brusc\ a dimensiunilor [i ambi]iilor Bucure[tiului. Dar ce va fi trebuit f\cut pentru a-i p\stra bizara alc\tuire. unde natura [i memoria au avut mereu ascendent asupra tenacit\]ii constructive. toate aparente. singular\ în familia marilor ora[e. f\r\ a bloca devenirea sa viitoare? 267 . atât de intens\ c\ «noaptea nu se poate dormi». un loc unde arhitectura (a[a cum i se p\ruse tân\rului Le Corbusier) se bucur\ de o libertate «ce transform\ orice zi în duminic\». Aceea[i distan]\ care separ\ costumul autentic de curte de delirul deghiz\rilor pentru carnavalul din Rio se interpune între discursul marilor ansambluri solemne [i colec]ia extravagant\ de citate proprie Centrului bucure[tean.

concepte împrumutate din arsenalul postmodern. odinioar\ viu. fast-food cu m\sc\rici [i stegule]e. peste care a fost placat\ mecanic o scenografie – modelul nord-coreean de Ierusalim ceresc. Ora[ul de gips: o viziune postmodern\ Am folosit. Deja se poate urm\ri siajul unei anume exasper\ri din vocabularul pân\ aici folosit. aveam în ora[ un posibil Disneyland comunist. împins dincolo de limit\. pentru în]elegerea arhitecturii «noului centru civic». agresat prin gesturi de putere continuu înc\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea. advertising. am fi putut spera ca zona infectat\ de proiectul totalitar. joc. distopic. Dac\. dar mai cu seam\ începând din anii ‘30. Cum se explic\ el? Nu putem fi «obiectivi» fa]\ de trauma ora[ului. Gigantic. cu Luna Parks în Pia]a Unirii [i în fa]a celui mai mare casino din lume – Casa Republicii. kitschul se poate transforma în opusul s\u. adic\ exact opusul dictaturii ce se dorea celebrat\ acolo.AUGUSTIN IOAN Dup\ Armaghedon O cercetare dual\ a arhitecturii «noului centru civic» Scopul textului care urmeaz\ este de a defini rolul arhitecturii construite în perioada postbelic\ în Bucure[ti – mai cu seam\ în anii ‘80 – în alterarea comunit\]ii pe care a agresat-o. coloane ro[ii. Propusesem – texte publicate în revistele Contrapunct (1991). abulic\ – peste încremenirea scenografiei înfipte pân\ în pr\sele în centrul vechiului ora[. s\ devin\ simpatic\ în felul în care toler\m ast\zi [i alte icoane ale culturii de mass\: sitcoms. Scos din rosturile devenirii sale. pestri]\. 268 . Arhitectura (1992). capiteluri trasformate în reclame. entertainment. f\cându-m\ partizanul unei atitudini decrispate în raport cu datul real: un ora[ delabrat. ora[ul nu î[i mai poate reg\si ritmurile interioare. în cartea Arhitectura [i Puterea (1992) stau m\rturie – imaginea de carnaval a unui Bucure[ti str\puns în centru de o lipsc\nie urie[easc\. reclamele ce-l r\pesc filmelor de serie B pe cet\]eanul numai ochi. felii din tortul totalitar individualizate de feluri]ii lor proprietari. S-ar fi putut cola o identitate – fragmentat\.

la Carp. pag. cel nevrednic. mai mult îns\. Bucure[ti. spre neuitare.. vineri 14 martie 1997). de se împotrivea demol\rii bisericilor [i mân\stirilor din Bucure[ti [i din sate. o cutremur\toare fresc\ în documente a epocii când ne demolam propria memorie înzidit\. (. Nici un ierarh important nu ar fi p\]it nimic. Problema este îns\ alta: mahalaua a luat în st\pânire cu silnicie centrul. marii oratori ai României. Construit la mahala. o sfidare [i o dezonoare. Pentru c\ nu arhitectura lui fascineaz\. În descenden]a logicii lui Fredric Jame- 1 În recenta carte a d-lui Gheorghe Leahu (Demolarea Mân\stirii V\c\re[ti. nu este îns\ posibil\ nici în arhitectur\. Iar prezen]a parlamentului în acea cl\dire kafkian\ – nu [tii cum s\ ie[i. a fostului Patriarh Iustin. ca pe mor]i. nu [tii cum s\ intri – este o insult\. de cel mai mare prost gust. acestui ansamblu – «noul centru civic» – nu i se va îng\dui totu[i normalizarea. ar fi fost la el acas\: un EUR ‘42 degradat. cei [apte ani au dovedit c\. social\ [i civilizatorie. Abandonarea ei este un act de vandalism. Acolo este istoria adev\rat\ a democra]iei române. fizic vorbind. este mutat întro hardughie demoniac\ [i sinistr\. la Maiorescu. s-a instaurat prin reprimarea celui autentic. 45/11 martie 1997. intelectuali. dar trebuie pomenite. IV) 4 Pavajele sunt distruse. Restitutio in integrum. Proiectul este continuat cu aceea[i arhitect\-[ef\. Într-o antologie a ru[inii.) parlamentul. putere [i opozi]ie întreolalt\ s-au mutat în edificiul p\strat ca atare. de[i realitatea – l\sat\ în firea sa – se regenereaz\. cât dimensiunea simbolic\. 3 «Sîntem martorii unei cumplite polu\ri a culturii [i civiliza]iei. deocamdat\. în sensul individualiz\rii prin genera]ie spontanee. cu voio[ie. Cel pu]in s\ nu fie acolo parlamentul. st\ descris\ [i tr\darea de neiertat în veac a monumentelor religioase. nici semnul opresiunii organismului urban. Dimpotriv\. Edificiul nu a fost gândit s\ dureze – ca orice decor. 1997). Un secol [i jum\tate. cel pu]in o parte din el. l-ar fi p\scut caprele [i l-ar fi c\inat criticii. din nefericire. scenografia crap\ la cus\turi: «Cupola s\lii de [edin]e de la Palatul Parlamentului a început „s\ curg\» în capul deputa]ilor/Din tavanul s\lii de [edin]\ au început „s\ curg\» buc\]i fierbin]i de plexiglas» (România Liber\. de la Barbu Catargi la Alexandru Lahovari. au vorbit în cl\direa de pe Dealul Mitropoliei. Multe nu mai pot fi re(in)staurate2. Neexistând probleme financiare pe atunci [i nici considerente de eficien]\ economic\. Iustin ve[tejea cu mânie proletar\ tentativele de a le salva – slabe cum erau – iscate de câ]iva. c\ci nu le-am meritat. 269 . 2 Inginerul care a str\mutat Mihai Vod\. problema între]inerii ulterioare nu a existat. prea pu]ini. care ne compromite pe plan mondial.. informat\ de cultura de mass\. sub cuvânt c\ exorcizarea s-a produs prin schimbarea func]iunii. Deopotriv\ putere [i opozi]ie – cu excep]ia d-lui Alexandru Paleologu3. la fel de pauper ca proiectare [i execu]ie4.» (în 22/Plus nr. a unor fenomene de dezonoare moral\. «Noul» centru. cu un buget astronomic. printre alte edificii religioase. interioarele s-au degradat. o batjocur\. În chip cu totul straniu. numele s\u ar trebui scris între cele dintâi. declara dup\ revolu]ie c\ nu va avea somn pân\ când nu va readuce biserica pe vechiul s\u amplasament.{i totu[i. se pare – [i atât. de a salva V\c\re[tii) sau neîmpotrivirea celor slabi). Arta Grafic\. Monumentele (ce s-au dus în neantul tuturor zidirilor irosite de nemernicia puternicilor1. noile structuri de putere nu v\d în Casa Republicii o stupa a ultimului lider comunist. ele trebuie plânse. El trebuia predat la termen – 21 ianuarie 1989.

nevaccinat dinaintea realit\]ii posttotalitare [i. Ele sunt nutrite de Heidegger. ludici.son. ca o fantazie cultural\ f\r\ urm\ri practice. mânat de nostalgii contextuale. 1995. Locuire. 1985. Concluzia perioadei în care am avut viziuni «postmoderne» la adresa Casei Republicii este. Suntem îndemna]i mul]umit\ caracterului ludico-politic al demersului – s\ credem în exorcizarea f\r\ rost a «cuvintelor în piatr\» pe care le-a edificat precedentul regim. A fi în lume: o perspectiv\ fenomenologic\ M\ voi m\rgini aici s\ transfer asupra realit\]ii cercetate câteva din tezele fenomenologice ale lui Christian Norberg-Schulz5 (CNS). genera]ii deja infectate. dezesperant. f\r\ urm\. a c\rei esen]\ nu 5 Habiter. Nu printr-o întâmplare: lucrurile s-au petrecut explicit. în numele memoriei urbane c\reia îi apar]ine [i a eviden]ei c\ ea este deja un monument pentru viitorime.e. reluând pe drum [i critici formulate la adresa arhitecturii de bürolandschaft de c\tre un alt fenomenolog. artizanul transferului acesteia de pe dealul Mitropoliei pe fostul deal al Arsenalului [i (doar din motivele ar\tate) membru de vaz\ al comitetului de onoare al Concursului Bucure[ti 2000. Paradoxul este c\ juriul – eminamente interna]ional. cel din «Construire. cedat. deci. spre a face loc – printr-o conversie f\r\ rost – unui nou edificiu politic. Concursul interna]ional de urbanism Bucure[ti 2000 pare deja prins în insectarul memoriei colective a puterii. prin tocmai limitarea lui. eliberat [i anume în vederea unei limite» (Heidegger. s-au «l\sat convin[i» – întrist\tor de repede – de «juste]ea» unui asemenea punct de vedere. mai an cuprin[i de furii sacre împotriva edificiului. pare c\. cel din «Is Space Political?». cu privire la spa]iul discontinuu [i neomogen calitativ. Gândire». Inclusiv membrii români ai juriului. fascinat de Edificiul Absolut al comunismului european – a impus p\strarea ca atare a casei. Raportul biunivoc se stabile[te între situl aflat sub privirea divinilor cu templul (i. Electa Editeurs. neatins\. care are în comun cu precedentul «doar» aparen]a morfologic\. stupa dictaturii s-a surpat în sine. 185). s\ stingem fantasmele propriului trecut traumatic. castrând a priori rezultatul final de virtuale propuneri privitoare la recuperarea casei [i altfel decât prin baricadarea ei între noi construc]ii. Firea omului se v\de[te în locuirea v\zut\ ca îngrijire a cre[terii. de aceea. Conversia s-a petrecut la nivelul limbajului – se vorbe[te despre Palatul Parlamentului în loc de «Casa Republicii/Poporului» – îns\ nimic din spiritul congelat al Super-Edificiului na]iunii nu a fost atacat. Kenneth Frampton. ocrotitoare (179). ce nu exist\ – pentru ca. atare hierofanii (65) – pe de o parte – [i fiin]a uman\. a amenin]at cu veto-ul s\u orice rezultat al concursului care ar fi pus în discu]ie integritatea fizic\ [i caracterul (azi opresiv) al «Palatului» dumisale. adic\ «zon\ f\cut\ liber\ pentru a[ezarea unei colonii sau a unei tabere». D-l Adrian N\stase. Milano/Paris. Nici la nivelul intelighen]iei arhitecturale lucrurile nu stau altfel. înseamn\ pentru autor «ceva rânduit. arhitectura par excellence) îng\duind. expre[edinte al Camerei Deputa]ilor. Nu vom avea. Raum. 270 . dezinvoltura [i libertatea interioar\ necesare – la scara unei întregi comunit\]i.

se poate neascunde (în sens aletheic) decât dac\ este cultivat\ (lat. colere, cultura; germ. herstellen: 178) într-un spa]iu edificat – pe de alt\ parte. Perspectiva fenomenologic\ propune a[adar o interpretare critic\ a modernit\]ii, care instituie un spatium centrat pe extensio; in(de)finit, omogen [i ubicuu în lipsa lui de densitate a firii. Fiin]a nu poate fi vreodat\ acas\ într-un asemenea spa]iu, în absen]a limitei, i.e. a acelui «loc din care un lucru î[i începe esen]a sa» (Heidegger, 1995, 185)6. Dar iat\, rezumat\ la maximum, privirea lui CNS asupra locuirii (13-30). Aceasta presupune patru moduri de a fi ale fiin]ei în lume (i.e. echivalentul pentru Heidegger al locuirii, a[a cum am amintit deja) [i dou\ aspecte. Modurile firii în lume sunt urm\toarele: 1) (Im)plantarea arhitecturii în mediul natural, care implic\ scrutarea topografiei, contextului, climei, luminii (Frampton, 1982, 26) mai înainte de a plonja cu edificiul cel nou într-un anume sit; adeseori, este necesar\ chiar «construirea unui sit» (Mario Botta), adic\ proiectarea sa în acela[i fel în care ulterior (ca o consecin]\ a proiect\rii amplasamentului) se va proiecta [i edificiul, adic\ acea celebrat\ «eliberare» a noii zidiri din indeterminarea natural\. Ea presupune îns\ c\ arhitectura se afl\ imanent\ în sit, de vreme ce stânca (situl) este originea templului (arhitecturii). Originea, potrivit lui Heidegger, nu începe doar opera de art\, dar o [i informeaz\, proiectând asupra acesteia esen]a sa, acel nucleu de atribute f\r\ de care ea ar înceta s\ mai existe. 2) Habitatul colectiv, a[adar mul]imea întâlnirilor semnificative, a confrunt\rii propriilor diferen]e [i a negocierilor între membrii unei colectivit\]i, a c\rei imagine edificat\ este spa]iul urban. 3) Habitatul public, în care membrii colectivit\]ii proiecteaz\ asupra unui edificiu public valorile sau inten]iile care îi motiveaz\ [i care d\ «o explica]ie vizibil\ unei lumi comune» (13). [i, în fine, 4) habitatul privat, locul retractilului, intim [i introvertit, locul celebr\rii memoriei, întrupat în cas\. Cât prive[te cele dou\ aspecte ale locuirii, ele sunt: a) identificarea cu lucrurile dimprejur (r\spunde la întrebarea «cum locuim?“) [i b) orientarea, adic\ raportul tensorial al fiin]ei cu spa]iul existen]ei (r\spunzând celeilalte întreb\ri esen]iale: «unde locuim?“). Ambele implic\, a[adar, o perspectiv\ eminamente calitativ\, asupra dipolului fiin]\/împrejurul s\u. a) Identificarea presupune memorie [i afec]iune între om [i mediul, deopotriv\ natural [i artificial, al locuirii. «[Habitatul] consist\ în aproprierea unei lumi de lucruri» (17), crede CNS, în vreme ce b) orientarea ]ine fix acel spatium printr-un centru semnificativ, întemeietor în ordine ontologic\, prin care trece osia lumii, verticala care adaug\ relief (profunzime) unor peisagii existen]iale altfel coplanare. Prin buricul spa]iului trec axele care îl împart în domenii, inegale ca densitate a fiin]ei, instituind limitele [i ordonând ceea ce e cuprins înl\untrul lor. Cât prive[te ceea ce e dincolo de limit\? – este extra muros,
6

Sau, tradus în Norberg-Schultz: «limita este locul de începere a prezen]ei unei forme» pag.

29.

271

la barbari, în plin haos: po]i s\ (de)cazi de pe harta lumii cunoscute, date fiind faliile calitative care despart domeniile. De asemenea, orientarea presupune trasee, adic\ vectorizeaz\ modul în care în]elegem [i travers\m spa]iile. Plec\m de undeva [i ne îndrept\m c\tre un anume loc aflat sub privirea divinilor, în rela]ie cu centrul [i în interiorul orizontului (circulus finalis). Iat\ cum CNS poate deja defini atributele unui limbaj arhitectural bazat pe celebrarea intensit\]ii gesturilor edific\rii. Temeiurile unui asemenea limbaj ar fi atunci i) morfologia; ii) topologia [i iii) tipologia i) Morfologia trateaz\ modul în care sunt articulate formele construite. Astfel, pozi]ia indic\ locul unei construc]ii pe p\mânt, eleva]ia – raportul s\u cu cerul, iar deschiderea – fluiditatea spa]iului acelui edificiu7 (în rela]ia interior/ exterior. Ea este «sintaxa» acestui limbaj al spa]iului saturat de fiin]\. ii) Topologia trateaz\ ordinea spa]ial\ [i se traduce într-o oper\ arhitectural\ ca «organizare spa]ial\» (29). Geometria – care define[te un spatium – devine un caz particular al topologiei – care define[te un Raum [i este o geometrie însufle]it\ [i vectorizat\; topologia este m\sura calitativ\, de intensitate a fiin]ei în spa]iile în care ea este ocrotit\ – sau nu. Este «semantica» noului limbaj. iii) Tipologia se ocup\ [i cu acele «manifest\ri ale modurilor locuirii» (29) deja amintite – situl, spa]iul urban, edificiul public, casa – dar [i cu «substantivele» arhitecturii: fronton [i coloan\, cupol\ [i muri, intrare [i arc triumfal. Pentru CNS, limbajul astfel alc\tuit «nu serve[te doar comunic\rii, ci reveleaz\ structurile fundamentale ale existen]ei» (30). Entit\]ile tipologice sunt mai mult decât cuvintele unui vocabular. Ele devin arhetipuri, adic\ «situa]ii esen]iale ale existen]ei» (30), sau modele exemplare (Eliade).

Proiectul neterminat
Suntem acum înarma]i metodologic spre a scruta datul edificat mai cu seam\ în anii optzeci, în centrul Bucure[tilor [i raporturile sale cu fiin]a individual\ [i colectiv\. S\ folosim pe rând conceptele introduse de CNS, spre a vedea în ce m\sur\ ne afl\m în fa]a unor spa]ii «bune» din perspectiv\ fenomenologic\: adic\, în stare s\ ocroteasc\ fiin]a pentru ca aceasta – entitate individiual\ sau colectiv\ – s\ se dezvolte potrivit esen]ei sale. Sau, dimpotriv\, dac\ nu cumva privim haosul, entropia, spa]iul (spatium) aflat extra muros, la barbari, dincolo de marginea h\r]ii, de lumea locuit\, indiferent de faptul c\ lucrul acesta se petrece chiar pe locul unde, odinioar\, se va fi aflat Centrul ora[ului. 1) Implantarea s-a produs nu prin flatarea condi]iilor oferite de sit, a contextului edificat [i a celui cultural, ci dimpotriv\. Dealul Arsenalului a fost ras, nivelat, când bunul sim] al proiect\rii ar fi dictat o solu]ie arhitectural\ care s\ neascund\ ceea ce – virtual
7 Care, propune Renato de Fusco, poate fi interior, exterior edificiului [i exterior al edificiului, adic\ aura sa.

272

– el ar fi putut s\ ofere8 – o perspectiv\ ascendent\, premisele pentru o siluet\ monumental\ nu prin mas\, ci prin pozi]ia în chip natural dominatoare în raport cu ora[ul. 2) Nici contextul cultural nu a introdus nici un bemol la cheia proiect\rii, care este nu doar indiferent\, ci [i opresiv\ asupra mediului urban, ca expresie a locuirii colective. Era exclus\ posibilitatea interac]iunilor semnificative pe care spa]iul urban le-ar implica. Mediul edificat ar fi trebuit controlat pân\ la nivelul intimit\]ii «locuin]elor» de serviciu de pe bulevard. Circula]ia pe bulevard, accesele la Casa Republicii, intrarea [i ie[irea în blocurile cu vedere la traseul preziden]ial erau ordonate f\r\ rost. Confruntarea propriilor diferen]e? Negocieri? Identitatea individului trebuia dizolvat\ în mass\, aflat\ «dincolo» de Putere; lucru era v\dit deopotriv\ de structura urban\ [i de arhitectura sa. Spa]iul era desp\r]it schizoid: pretutindeni blocuri asemenea, de o parte [i de alta a acelei via regis ducând c\tre Edificiul Absolut, desp\r]it de restul realit\]ii printr-o fractur\ de nivel. 3) «Edificiul public» se refuz\ scrut\rii publice, el este izolat definitiv în «transcendentul» cadrului urban. De[i este de v\zut aproape de pretutindeni (de)asupra urbei, nu poate fi accesat. Cercet\ri ulterioare, între care cele ale Mariei Cavalcanti pentru Oxford Brookes University, dar [i contemplarea c\r]ii de impresii deschise în 1990, pentru cei care vizitau Casa Republicii devenite în sfâr[it «a Poporului», dau seama îns\ despre nivelul de identificare a indivizilor cu edificiul. Pentru ace[tia, el reprezint\ un condensator de «virtu]i na]ionale», care a meritat sacrificiile f\cute în numele lui. De la tribuna Parlamentului s-a elogiat «geniul constructiv al poporului român»; de la televiziunea na]ional\ – prin barbi[onul unui fost pentru o clip\, al ei, pre[edinte/ editorialist – s-a celebrat capacitatea rrromânilor de a întrece în m\re]ie bietul Versailles; ilustratele despre Bucure[ti îl pream\resc; «studii» New Age l-au identificat cu templul Noului Ierusalim, pogorât pe malurile regularizate ale Dâmbovi]ei; în fine, puterea post-1989 s-a recunoscut aproape omogen în centrul edificat al ]\rii. 4) Nu aveau s\ existe în zon\ spa]ii ale domesticit\]ii netulburate. Spa]iul anti-privat – f\r\ ca prin aceasta s\ devin\ public – ca expresie a politicului domina trama edificat\. Lucrul acesta l-a observat cu asupra de m\sur\ G.M. Cantacuzino când a luat contact cu arhitectura stalinist\ la Odessa, ca reporter de front: «Un mare spa]iu este destinat propagandei.(...) Ast\zi arhitec]ii sovietici nu întrebuin]eaz\ spa]iile, dar le pierd. Pie]ele lor sunt maidane. Dup\ un exces de spa]iu pierdut, vine în interioare o s\r\cie de spa]iu“9. Locuin]ele de pe «Bulevardul Victoria Socialismului», integral de serviciu, erau destinate doar birocra]iei m\runte a regimului. Smuls\ din spa]iile locuirii sale de pân\ atun8 «It is self-evident that the tabula rasa tendency of modernization favors the optimum use of earth-moving equipment inasmuch as a totally flat datum is regarded as the most economic matrix upon which to predicate the rationalization of construction. (...) The bulldozing of an irregular topography into a flat site is clearly a technocratic gesture which aspires to a condition of absolute placelessness, whereas the terracing of the same site to receive the stepped form of a building is an engagement in the act of „cultivating“ the site» – Frampton, 26. 9 «Note despre Basarabia [i Transnistria» în Simetria IV/1941-1942.

273

ci – vile na]ionalizate cu prec\dere – ea trebuia s\ depind\ exclusiv de regim, inclusiv în sfera privat\. Nu altul era gândul cu care se demolau satele pentru a fi «sistematizate».Distrugerea locuin]ei ]\r\ne[ti însemna transformarea ]\ranului din proprietar în chiria[ [i, deci, subordonarea lui f\r\ putin]\ de evadare – chiar [i interioar\, prin spa]iul privat – de sub calota de control a statului. În acela[i loc, G.M. Cantacuzino observa: «Se pare c\ regimul comunist împinge pe individ spre promiscuitate, idealul regimului fiind, peste tot [i în toate, cazarma.“ a) Identificarea cu aceast\ arhitectur\ nu se poate produce decât la nivel colectiv. «Propor]iile sunt meschine [i materialul mediocru. Se simte o lips\ total\ de imagina]ie [i de sensibilitate.», scria G.M. Cantacuzino în acela[i reportaj de front, presim]ind caracterul scenografic al arhitecturii produse de regimurile totalitare: «Dintr-o parte, aceste construc]ii pretind a fi strict utilitare. Dintr-alt\ parte, ele vor s\ se impun\.» Arhitectura centrului civic este un elogiu al fa]adei urbane. De îndat\ ce p\r\sim fa]ada principal\, c\tre bulevard, d\m de promiscuitate, de «curtea din spate» a arhitecturii. Lucrul acesta se observ\ în chiar alc\tuirea Casei Republicii: privit\ de jur împrejur, se observ\ c\ ea are trei fa]ade c\tre ora[, controlate, în vreme ce a patra, care nu ar fi fost vizibil\ nici pentru «locatarii» s\i, este doar expresia coerci]iilor pe care celelalte trei le-au impus organiz\rii interne. Amfiteatre [i s\li apar «brutalist» în «fa]ada din spate», în[urubate în ecranul oficial, singurul care se vede. Ne afl\m dinaintea unor machete la scara 1:1 «încremenite în proiect», nu a unor edificii reale. De altfel, parte din cas\ a [i fost elaborat\ în regim de machet\ cu materiale reale, distruse [i ref\cute pân\ când expresia satisf\c\toare era g\sit\. Ceau[escu nu în]elegea nici reprezent\ri ortogonale, nici machete. Jocul cu macheta este jocul cu realitatea (urban\) supus\ în sfâr[it, trasformat\ în juc\rie. «Machetita» a fost o boal\ comun\ dictatorilor bolnavi dup\ gesturi urbane. Hitler însu[i era fericit înaintea machetei noului Berlin [i, când totul era pierdut, în fa]a machetei a ceea ce ar fi trebuit s\ devin\ Linz. Aerul de increat, de nefinit al casei [i al bulevardului se datoreaz\ în primul rând inten]iei scenografice explicite. Casa [i bulevardul nu credeau s\ înve]e a îmb\trâni vreodat\. Dar câte edificii ale modernit\]ii au îmb\trânit cu stil? Timpul nu este nic\ieri blând cu ele. Nu doar c\, în cazul nostru, execu]ia este proast\ (ceea ce, în ciuda realiz\rii fulger\toare, nu era cazul cancelariei Reich-ului, realizat\ de Speer); dar nici proiectarea nu a avut în gând devenirea edificiilor: factorul timp. Intemperiile, detaliile slabe, materialul de finisare pauper – toate au corodat eroismul de gips, virginal. Aerul operetistic li se trage îns\ acestor edificii din chiar (pre)istoria genului. Pavilioanele na]ionale ale dictaturilor la expozi]iile universale ale anilor treizeci, de[i arhitectur\ efemer\, erau edificate din materiale «definitive“: placaje de piatr\ – granit, marmur\ – alabastru, metale pre]ioase. Nu altfel st\teau lucrurile cu macheta Palatului Sovietelor, prezentat\ la o asemenea expozi]ie în pavilionul sovietic: ea era încrustat\ cu pietre semipre]ioase, ca relicvariile.

274

b) Orientarea este o problem\ cheie pentru în]elegerea centrului civic. Proiectul urm\rea desfiin]area unor centri secunzi ai ora[ului, eminamente sacri. Dac\ este adev\rat\ ipoteza Danei Harhoiu privind triunghiul sacru, ombilical, al capitalei, atunci str\mutarea bisericii Mihai Vod\ a tulburat îns\[i ordinea dinl\untrul locului de generare a ora[ului. Casa Republicii trebuia s\ înfiin]eze un nou centru al ora[ului, în afara celor deja consacrate: Pia]a Sf. Gheorghe, rondul de la Universitate, Pia]a Palatului Regal. Apoi, interven]ia urban\ a sec]ionat trasee pre-existente, pentru a înfiin]a unul care nu duce nic\ieri. Nivelând siturile, a readus în ora[ul distrus indefinitul spatium, numit la noi maidan. În fine, destructurarea s-a extins la nivelul orient\rii toponimice, la harta simbolic\ a ora[ului. Peste noapte, str\zi cu nume de sfin]i c\p\tau altele, din flor\ sau din fauna partidului comunist. Cum a sc\pat chiar strada Maica Domnului, din Tei? Se f\ceau rocade de nume, disloc\ri ale unora «tradi]ionale», permut\ri. Boala aceasta continu\ [i ast\zi, când prim\ria ne tulbur\ periodic orientarea, de data asta – cred ini]iatorii – pentru a «repara» onomastic drame istorice, sau pentru a lingu[i orgolii str\ine, de care, putem zice, depindem. Efectul – cel de confuzie dezesperat\ – este îns\ perfect similar cu cel dinainte de 1989, iar solu]ia ar fi doar aceea de a trece pe aceea[i t\bli]\ de nume [i amprentele trecute, spre a marca astfel istoria onomanstic\ a locului: B-dul Elisabeta, fost Kog\lniceanu, fost 6 Martie; Sau Pia]a Drumul Taberei, fost\ Moghioro[; sau Pia]a de Gaulle, fost\ Aviatorilor; Iuliu Maniu, fost P\cii. Ce fel de limbaj arhitectural a fost vehiculat în edificarea unei atare butaforii, [tiind c\, pentru Frampton, butaforiei îi este opus\ forma tectonic\, cea care d\ seama despre rezisten]a ei [i a tuturor componentelor sale împotriva gravit\]ii? Din perspectiva morfologiei: colajul a fost tehnica preferat\. Elementele de vocabular eclectic nu sunt îns\ importate ca atare, ci «interpretate». Fa]adele urbane sunt atârnate de structuri, ca drapaje. Fa]adele spre bulevard nu îng\duie diferen]ierea; înl\untrul unui discurs ubicuu, ele se continu\ una pe cealalt\ [i se infecteaz\ reciproc. Iat\ de ce a vorbi despre unele fa]ade «mai postmoderne» este riscant, pentru c\ doar unele accente de inteligen]\ a compunerii nu pot fractura omogenitatea discursului. În ce prive[te casa îns\[i, ea este o «megastructur\» care se ignor\: în întreita fa]ad\ oficial\ sunt în[urubate (plugged-in) volumele auditoriilor din spate. Edificiul este dezvoltat pe orizontal\ [i mizeaz\ pe gigantism, nu pe silueta vertical\, în a domina ora[ul. Absen]a dimensiunii ascendente – cupole, fle[e, turnuri – a fost resim]it\ [i de participan]ii la concursul Bucure[ti 2000. Mul]i finali[ti au propus înfiin]area în/al\turi de cas\ a unor verticale – turnuri de cele mai felurite forme [i destina]ii, mergând de la un city pe latura de nord-vest, spre Dâmbovi]a (von Gerkhan), pân\ la sub]iratice hi-tech «gizmos» – antene de sateli]i, amintind de turnul cibernetic al lui Nicolas Schoffer – în chiar incinta edificiului (Sir Richard Rogers). Topologia iar\[i este greu de urm\rit. Modific\rile aduse mediului merg în sensul desfiin]\rii de topos-uri, a regresiei mediului de la Raum la spatium. Pie]ele nu sunt destinate negocierii [i confrunt\rii identit\]ilor între cet\]eni, ci defil\rii masselor dinain-

275

tea Edificiului Absolut al puterii române[ti. Între 1989 [i 1996 pia]a din fa]a Casei Republicii chiar a[a a [i fost folosit\ – pentru defil\ri ale armatei – dac\ nu ar fi fost – sporadic – entertainment-ul s\ o umanizeze: festivaluri rock, dansuri ]ig\ne[ti etc. Edificiul nu este unul public, în sensul ar\tat de CNS: el nu exprim\ nici viziunea despre lume a colectivit\]ii care l-a finan]at [i edificat, nici dezideratele acestuia. Spunând acestea, sunt convins c\ afirma]ia mea este chestionabil\, dat fiind faptul c\ edificiul a fost adoptat de imaginarul colectiv românesc. Ce vreau s\ spun? Mi se pare simptomatic faptul c\, de[i nu l-a purtat – oficial – niciodat\, acesta este numele sub care edificiul absolut al României este cunoscut: Casa Poporului. Casele de pe bulevard – domicilii de serviciu – nu sunt destinate locuirii, ci supravegherii vie]ii private: «pentru a-l educa pe subiect, el trebuie despuiat de înveli[urile sale protectoare. Numai astfel i se poate aplica ceea ce se nume[te, de la Lenin încoace, controlul (...) Arhitectura sovietic\ contribuie mult la colectivizarea locuin]ei familiale». (Besançon, 1992, 58; italice în original)10 Tipologia, cu excep]ia deja amintitelor moduri ale locuirii, este dificil s\ reveleze un adev\r esen]ial al firii. Fa]adele ecran ale blocurilor de locuin]e g\zduiesc, e drept, o întreag\ panoplie de «substantive» arhitecturale caricaturizate: arce moi, frontoane sparte, capiteluri «hathorice».F\r\ consisten]\ îns\: toate sunt «decorative» – scenografie – [i, în frunte cu coloanele, atârnate de structur\, în loc s\ dea seama despre desc\rcarea tectonic\ a for]elor spre teluric. «Substantive» au fost importate [i din alte discursuri: parte din frizele mân\stirilor demolate au fost «salvate», exclama «arhitecta-[ef\», prin copierea lor în decora]ia edificiului care le-a înlocuit. Nimic nou: [i la Casa Scânteii s-au folosit «decora]ii române[ti», spre pilda tezei staliniste a formei na]ionale cu con]inut socialist. Acestor «fraze» le lipsesc «semnele de punctua]ie»: sunt un delir «textual», care nu se mai termin\...

În loc de încheiere
De[i cu semn schimbat, prefacerile de dup\ 1989 nu sunt mai pu]in dramatice. În vreme ce bruma de edificii cu valoare istoric\, arhitectural\ [i ambiental\ sunt l\sate s\ cad\ de la sine, se ridic\ o arhitectur\ comercial\ cu chip de turnuri. Trufa[a lor siluet\ este semnul unei profunde disfunc]ii a comunit\]ii care le îng\duie. Problema nu este dac\ sunt sau nu necesare turnuri în centrul Bucure[tilor, ci modul în care ne imagin\m dezvoltarea ora[ului. Nu exist\ predic]ii, nu exist\ un program de inten]ii, legisla]ie sau regulamente de urbanism pentru ora[ în ansamblu. Nu sunt l\murite nici situa]ia terenurilor revendicate de fo[tii proprietari, nici a celui public, pe care s-ar putea stabili zone de concesionare c\tre investitori pentru locuin]e sociale, bun\oar\.
10 Nu ne afl\m dinaintea unei observa]ii «noi»: exact acest control al massei dirijate politic asupra individului a fost scopul proiectelor de «case comune» ale constructivi[tilor ru[i. Distopia social\ explicit\ din care se hr\ne[te avangarda arhitectural\ istoric\ face [i ea parte din acela[i proiect unic, estetico-politic, de reformare a realului.

276

Anatomia unui spectru. Bucure[ti. 1997. ed. Humanitas. 1992. „Towards a critical regionalism: Six points for an architecture of resistance». «liberaliz\rii» în materie de urbanism? Este posibil transferul de «liberalism» din politic în ]esutul urban? Poate proprietarul s\ construiasc\ absolut orice pe terenul s\u. 277 . netezindu-i inten]iile auctoriale. O face îns\? O va putea face înainte ca tot r\ul s\ se fi petrecut? Bibliografia textului: Alain Besançon. Dana Harhoiu. Christian Norberg Schulz. 1995. Humanitas. oricare ar fi acelea. Bucure[ti. Simetria. Kenneth. Frampton. 1992. Bay Press. 1982. în The Anti-Aesthetic. sau are responsabilit\]i [i fa]\ de comunitate în acela[i timp? Iat\ întreb\ri asupra c\rora nu numai voci izolate – [i la propriu [i la figurat – din breasla «demiurgilor secunzi» trebuie s\ cugete. a III-a. 1985. Milano-Paris. Martin Heidegger. Electa Moniteur. Modern Architecture – A Critical History. Habiter. ci [i comunitatea care este afectat\ de gesturile de putere urban\. Originea operei de art\.Putem fi oare în acela[i timp responsabili fa]\ de profesiunea [i con[tiin]a noastr\ [i adep]ii «deregul\rii». Bucure[ti între Orient [i Occident. Bucure[ti. întru celebrarea libert\]ii [i a propriet\]ii f\r\ de opreli[ti? Arhitectul este doar un consilier al clientului. London: Thames and Hudson. NY.

CONCURS BUCURE{TI – 2000 P E R S P E C T I V E .

ALEXANDRU BELDIMAN Refacerea ]esutului urban Bucure[tiul. devenit unul din reperele Europei [i numit atunci «Le Paris de Balkns». statui. rezultat al interven]iei f\r\ noim\ din timpul [i din cauza dictaturii. a a[anumitei «epoci de aur». capitala României. care. credem noi. gr\dini. Ele erau simbolurile societ\]ii ce construise România modern\. care purta pecetea începuturilor ora[ului. este ast\zi neîndoielnic un ora[ unic în felul s\u în Europa. reprezentând o suprafa]\ echivalent\ cu aproximativ dou\ arondismente ale Parisului. dar faptul cel mai grav este c\ a fost distrus\ o structur\ urban\ tipic\ Bucure[tiului tradi]ional. Au disp\rut cu aceast\ ocazie unul dintre cartierele cele mai vechi [i pitore[ti ale ora[ului. «opera]iunea Centrul Civic» avea s\ demoleze sute de hectare. pentru ca ora[ul s\ redevin\ ceea ce a fost între cele dou\ r\zboaie mondiale – o important\ capital\ european\ – este cea legat\ de refacerea ]esutului urban. prin faptul c\ «beneficiaz\» în partea lui central\ de o mare suprafa]\ de teren liber [i de una [i mai mare de zone destructurate. Acel Bucure[ti. acum încep s\ fie executate. scuaruri. este Berlinul: din cauza Zidului. Acele elemente care reprezentau istoria ora[ului [i însemnele sale trebuiau s\ dispar\. iat\. înc\ nevindecat\. fusese sortit distrugerii. Evident. Pentru ob]inerea acestui rezultat am considerat c\ 279 . peste 20 de biserici – în marea lor majoritate monumente istorice [i de arhitectur\ –. Problema central\ ce trebuie rezolvat\. sistemul dictaturii a vrut o capital\ care s\ poarte exclusiv marca sa. este traversat [i el de o enorm\ ran\. Singurul ora[ care poate fi eventual comparat. dar în curs de vindecare – c\ci berlinezii organizeaz\ din 1990 mai multe mari concursuri interna]ionale de urbanism [i arhitectur\. Început\ imediat dup\ devastatorul cutremur din 1977. cu Bucure[tiul. ajuns\ la apogeu în perioada interbelic\. din acest punct de vedere.

iar arhitec]ii români aveau nevoie de un contract la acest nivel cu elita mondial\ a profesiunii. atribuind cinci premii [i cinci men]iuni. a înv\]\mântului de arhitectur\. Claude Vasconi [i al]ii – a analizat cele 235 de proiecte prezentate din 35 de ]\ri de pe toate cele 5 continente. Societatea româneasc\ avea nevoie de o astfel de manifestare de for]\ care s\ pun\ în circula]ie numele Bucure[tiului. Solu]ia propus\ de echipa câ[tig\toare mut\ cu subtilitate centrul de interes de pe Casa Poporului pe o grupare de construc]ii înalte din o]el [i sticl\ amplasate în spatele [i în dreapta sediului Parlamentului. La terminarea lucr\rilor. precum [i rena[terea interesului societ\]ii române[ti fa]\ de problemele ora[ului [i ale arhitecturii. nu în ultimul rând. marcând prin pasaje pietonale. vizionare [i realiste în acela[i timp. care s\ ofere un cât mai larg evantai de solu]ii. vor fi benefice [i vor marca o relansare a acestora.solu]ia cea mai potrivit\ este organizarea unui concurs interna]ional. A fost declarat aproape în unanimitate câ[tig\tor al premiului I proiectul prezentat de echipa german\ condus\ de Meinhard von Gerkan [i W. recomandând cu insisten]\ punerea în oper\ a acestuia. Repercusiunile sale asupra arhitecturii române[ti [i. vreau s\ cred. Vittorio Gregotti. Fumihiko Maki. 280 . fapt de care. Suntem convin[i c\ dincolo de rezultatele imediate ale concursului de care vor beneficia Bucure[tiul [i locuitorii s\i. Prim\ria Bucure[tiului a luat not\. considerat\ ast\zi una dintre cele mai puternice team-uri de arhitectur\ [i urbanism din Europa. Josep Martorell. juriul a felicitat organizatorii pentru calitatea proiectului câ[tig\tor. roadele acestuia se vor citi în timp. acoperite sau nu. Solu]ia a fost de asemenea apreciat\ pentru felul în care a în]eles s\ reaminteasc\ bucure[tenilor traseele str\zilor demolate. vechile linii de for]\ ale cartierului. Marg. O echip\ de speciali[ti care cuprindea printre al]ii personalit\]i de prim\ m\rime ale domeniului – precum Kenneth Frampton. Dan Hanganu.

pe locul c\reia a fost construit Bucure[tiul. o forma]ie urban\ izolat\ în textura fireasc\ a ora[ului. de pe harta ora[ului. Acesta reduce la nivelul axei vulnerabilitatea spa]ial\ cople[itoare. ca urmare a destina]iei monofunc]ionale [i a deform\rii uria[e a dimensiunilor produse de aceast\ ax\. Prin tran[area liniar\ a spa]iului de-a lungul unei axe s-a distrus omogenitatea structural\ a cartierelor ini]iale din contextul urban. creând atât o zon\ de protec]ie printr-o secven]\ liniar\ de parcuri. proiectul dezvolt\ ca tem\ principal\ suprapunerea sistemelor de ordine ale spa]iului axial. în loc s\ distrug\ prin eliminare. Tema monostructural\ a axei se împarte în unit\]i spa]iale [i func]ionale adaptate concret la condi]iile contextuale ale respectivelor zone.Gmp. astfel încât axa este p\strat\ ca element liniar pentru realizarea unei continuit\]i spa]iale care s\ uneasc\ între ele diferitele unit\]i. crângul umple spa]iul gol. Concept Proiectul accept\ axa [i palatul ca pe o mo[tenire istoric\ preferând s\ ob]in\ calitatea urban\ prin ad\ugarea unor elemente noi de urbanism. provocate de planul de sistematizare din vremea lui Ceau[escu. Hamburg MEINHARD VON GERKAN JOACHIM ZAIS Proiect Studiul pentru reconstruc]ia centrului civic din Bucure[ti este una din provoc\rile cele mai mari în domeniul urbanismului din zilele noastre. cât [i o congruen]\ func]ional\ [i spa]ial\ la nivelul zonelor de trecere dintre normalitatea ora[ului vechi [i noile construc]ii de pe linia axei. Ca mijloc urban «de refacere». al r\nilor. înc\rcat de amintirea unei structuri istorice pierdute dar [i de matricea noii concep]ii democratice. Pe aceast\ paji[te. Terrains vagues Crângul de stejari aminte[te de p\durea originar\. creându-se. verdele 281 . impunând stejarul ca simbol na]ional al puterii [i continuit\]ii. În acest sens.

iese în eviden]\ câ[tigând o identitate proprie. evocarea vechilor zone urbane precum [i anticiparea celor viitoare se constituie în puncte de lumin\. Spa]iile libere din re]eaua de str\zi istorice [i fostele spa]ii verzi sunt integrate în noua structur\ permi]ând activarea terenurilor dintre blocuri prin pasaje etc. 282 . Din acest punct de vedere. ci creeaz\ un plus de vocabular pentru modelarea unei personalit\]i complexe. ca modul individualizat. constituindu-se într-un spa]iu liber bine determinat. ce pot s\ apar\ în rasterul bidimensional. proprii fiec\rei zone în parte. care asigur\ flexibilitatea necesar\ pentru asimilarea unor influen]e viitoare. Imaginea anterioar\ unitar\ a blocului se îmbog\]e[te prin arhivarea amintirilor legate de ora[ul disp\rut. Constituindu-se într-o magistral\ principal\. Crângul de stejari va fi deci un loc al «amintirilor din viitor». garantându-se astfel accesul public pentru oricare cet\]ean român în acest edificiu-martor al unui trecut ap\s\tor. În economia spa]iilor verzi ale ora[ului. Se impune. a[a-numitele terrains vagues vor fi reactivate în ceea ce prive[te rolul lor urban prin intermediul unui [ir de parcuri func]ionale. dealul «arsenalului» [i fostul stadion r\mân spa]ii libere. Blocul. definind orientarea structurii construc]iilor. ca locuri pentru medita]ie [i aducere aminte. un muzeu [i birouri ale administra]iei Parlamentului. ele fiind men]inute totodat\ ca terenuri disponibile pentru viitoare dezvolt\ri urbane. forma sau func]ionalitatea.ora[ului realizeaz\ un echilibru flexibil între spa]iile libere [i noile zone de construc]ie ale centrului în curs de extindere. bulevardul a[ezat diagonal. înfiin]ate în timpul noii democra]ii. Zone/Segmente Spa]iile libere din jurul Casei Poporului constituie un poten]ial pentru construirea noului centru al ora[ului. d\t\toare de speran]\ [i lipsite de balast istoric. astfel. leag\ noul cartier de partea nordic\ [i sudic\ a ora[ului vechi. Structura dens\ a blocurilor permite implementarea unor caracteristici urbane rezultate din propor]iile modulelor construite. c\p\tând personalitate [i caracter specific. ambientale [i poetice. Prin aceast\ strategie proiectul nu se impune ca o limitare a posibilit\]ilor în perspectiva unor construc]ii viitoare. imprevizibile. Spa]iul din fa]a «Casei» este ocupat de construc]ii destinate institu]iilor transparente. propice pentru realizarea unor proiecte cu caracteristici dintre cele mai diverse în ceea ce prive[te densitatea. cu blocurile a[ezate asimetric fa]\ de ax\ – diminueaz\ monumentalitatea totalitar\ a volumului prin care Casa Poporului [i-a marcat prezen]a în peisajul urban. Siluetele profilate în înaltul cerului ale noului centru comercial – situat de-a lungul magistralei diagonale. iar cl\direa în sine prime[te o tripl\ destina]ie: un centru pentru congrese. În noul centru. o deplasare a secven]elor individuale care marcheaz\ caracteristicile contextuale ale periferiei. evitându-se prin aceasta monotonia rezultat\ din monostructurile ordonate prea riguros.

Stefan Schwappach Arhitec]i peisagi[ti: Wes und Partner.Pe aceast\ ax\ imens\. se constituie întro zon\ pentru promenad\. Suprafa]a neted\ a lacului artificial concentreaz\ func]iunile pie]ei la periferia spa]iului [i amplific\ polarizarea func]ional\ a acestei periferii. este transformat\ în aparen]\ întrun lac artificial. având dimensiuni reduse. Noul centru «city-est» intersecteaz\ spa]iul axei pe direc]ia nord-sud [i împrosp\teaz\ sec]iunea transversal\ a acestuia prin includerea unor cl\diri pe linia spa]iului verde a p\durii de stejari. Prin pasaje subterane se asigur\ o leg\tur\ fireasc\ între func]ionalitatea pie]ii [i intensitatea caracteristic\ a circula]iei în acest punct nodal al traficului urban. În locul în care ar trebui reconstruite structurile distruse. Angelika Schneider. Plasarea ici-colo a unor construc]ii marcheaz\ în configura]ia urban\ o zon\ proeminent\ plasat\ între forumul cultural. 2078 – 2079) 283 . mutarea halei disp\rute într-o nou\ pia]\ plasat\ între lac [i Hanul lui Manuc. Hamburg. cursul subteran în prezent al râului Dâmbovi]a. Colaboratori: Wolfram Putz. pia]a bine conturat\. flancat\ de p\durea de stejari aflat\ de-a lungul axei. Parcul. precum [i intersectarea axei cu spa]iile verzi formeaz\ în acest loc un sistem complex de stratificare urban\. dar supradimensionat\. plasat în inima Bucure[tiului. reperul dominant îl constituie refacerea contextului urban omogen al ora[ului vechi. Sco]ând la suprafa]\ în zona Pie]ei Unirii. Aceast\ demarca]ie asigur\ în viitor dezvoltarea noului centru civic din perspectiva poten]ialului economic [i politic. care face trecerea c\tre forumul cultural din partea de est. Zona lacului. Olaf Schlüter. noul centru [i segmentul estic mai pu]in eviden]iat. preia aici func]iile secundare ale vechilor cartiere urbane (gr\dini]e de copii. Leg\turile în spa]iu cu dealul Patriarhiei. crângul de stejari devine func]ional preluând rolul de etalon al unui mediu adaptor. localuri. pr\v\lii). Hinnerk Wehberg Colaboratori: Michael Kaschke Inginer de trafic: Rainer Feiertag În române[te de Christina {TEF|NESCU D (Din Bauwelt 1996 Heft 36/ Bukarest 2000 – Internationaler städtenbaulicher Ideenwettbewerb zur Neugestaltung der Innenstadt/S.

întrebau de s\n\tatea Regelui. totul împrejurul lui c\dea în ruin\. [i to]i. – [ansa de a ne face cunoscu]i. se îndrept\ direct spre rege [i. ci axul în jurul c\ruia se ordoneaz\ spa]iul.FLORIN BICIU{C| {ansa De fapt. – [ansa electoratului de a vedea dac\ oamenii politici în]eleg ce [ans\ imens\ li se ofer\. Ne]inând seama de eticheta de curte. Medici nenum\ra]i încercaser\ s\-l vindece pe Regele Pescar – f\r\ nici un rezultat. se p\r\ginea: palatul. {ansa ora[ului de a-[i g\si centrul Centrul nu înseamn\ acolo unde e greu de g\sit un loc de parcare [i totul e foarte scump. – [ansa anihil\rii monstruozit\]ii numite (jignitor pentru noi) Casa Poporului. pomii nu mai d\deau roade. Se numea Persifal. – [ansa industriei orizontale de a se înviora. îl întreb\ 284 . suferea nu numai el. Acum s\ le lu\m pe rând. Unul singur – s\rac. Zi [i noapte soseau la curte cavaleri. – [ansa de a avea un model. de cum ajungeau. – [ansa [omerilor de a munci. concursul «Bucure[ti 2000» înseamn\ o puzderie de [anse: – [ansa ora[ului de a-[i g\si centrul. Pentru a cuprinde cât mai bine semnifica]ia centrului ne ajut\ analiza pe care o face Mircea Eliade legendei lui Persifal [i a Regelui Pescar. de]in\torul secretului Graalului. – [ansa schimb\rii la fa]\. animalele nu se mai înmul]eau. turnurile. izvoarele secau. apropiindu-se de el. – [ansa arhitectului român de a se lua la trânt\ dreapt\ cu confra]ii s\i de aiurea. gr\dinile. De altfel. «V\ aduce]i aminte misterioasa boal\ ce-l imobiliza pe b\trânul Rege. necunoscut [i chiar pu]in caraghios – î[i îng\dui s\ nu respecte ceremonialul [i polite]ea de rigoare.

{ansa de a avea un model 285 . ci [i Cosmosul în întregul lui: Unde se afl\ realul adev\rat.f\r\ ocol: Unde se afl\ Graalul? În clipa aceea. iar lumea pierea din cauza acestei indiferen]e…» Indiferen]a [i ignoran]a au condus [i la dev\lm\[irea Bucure[tilor. Vom putea fi percepu]i ca un neam cu o cultur\ serioas\. Nu mi-ar p\sa c\ Parlamentul a dat buzna acolo dac\ n-ar fi vorba de o institu]ie reprezentativ\ iar imaginea cu care se asociaz\ n-ar deveni un stigmat pentru noi to]i. Construindu-i ora[ului un nou centru ne construim nou\ o alt\ «fa]\». incultur\. arogan]\. castelul î[i recap\t\ ca prin minune vechea înf\]i[are. cu bun gust. cu bun sim] [i nu ca neamuri proaste. megalomanie. {i ca în mit. Distrugerea centrului a însemnat descompunerea întregului ora[. Cele câteva cuvinte ale lui Persifal fuseser\ suficiente ca s\ regenereze Natura întreag\. singura care-l putea interesa nu numai pe Regele Pescar. paranoia. râurile [i izvoarele reîncep s\ curg\. sacrul. tr\dându-i adev\rata fa]\. Programul de peticire lansat de administra]ia local\ este perfect ineficient datorit\ simplului fapt c\ organismul urbei nu poate func]iona având extirpat organul s\u vital – centrul. indiferent dac\ acesta vrea sau nu. {ansa schimb\rii la fa]\ Orice cas\ este f\cut\ dup\ chipul [i asem\narea celui care o va locui. stupizenie. Dar aceste câteva cuvinte con]ineau problema central\. atunci când centrul va rena[te. central\. Asumarea numitei case înseamn\ asumarea numitelor conota]ii. totul se transform\: Regele se ridic\ din patul de suferin]\. Centrul vie]ii [i izvorul nemuririi? Unde se g\sea Sfântul Graal? Nimeni nu se gândise pân\ la Persifal s\ pun\ întrebarea lui. parvenitism. Casa Poporului (sau cum i se spune mai nou: Palatul Parlamentului) denot\ tr\s\turi nu tocmai flatante: mitoc\nie. vegeta]ia rena[te. Imaginea noastr\ pe care o transmitem prin intermediul imaginii «Palatul Parlamentului» nu e deloc convenabil\. tot ora[ul î[i va rec\p\ta str\lucirea de alt\dat\.

doar nu l\sau a[a oameni finu]i s\ fie g\zdui]i într-o oroare. se va ob]ine o reducere considerabil\ a zonei sale de impact. pentru c\ bietul de el nu va deslu[i motiva]ia gestului. «obiectul» î[i va ocupa în ora[ [i în istorie locul s\u firesc: acela de accident nefericit. În mod normal. înseamn\ c\ ea e frumoas\. bete[ugurile. {i oriunde. crenelurile [i turnule]ele de pe turnule]e sunt consecin]e fire[ti ale «Palatului Parlamentului». apari]ia sa este la fel de surprinz\toare [i la fel de nepl\cut\. c\ci Casa Poporului este. Schimbarea acestui model care perverte[te gustul cu un model care educ\ gustul este singura form\ de lupt\ împotriva kitsch-ului. Formarea gustului maselor prin instruire este o biat\ iluzie. Astfel. proiectele autohtone excelând prin încrâncenare [i patetism. {ansa arhitectului român Paradoxal. m\car minimalizat.… sau mai bine zis «[ansa de a avea un alt model». R\pirile din serai. Nu po]i intra în casa unui om s\-i smulgi «r\pirea din serai» de pe perete [i s-o pui pe foc. o calitate: e enorm. Apoi. cei care au pornit cu un handicap au fost concuren]ii români. 286 . apari]ia unui snop de cl\diri înalte va ameliora [i silueta întregului ansamblu. Palatul parlamentului (zis Casa Poporului) domin\ un spa]iu considerabil exhibându-[i. Singura [ans\ oferind-o exemplu. cerbi[orii. un model ce s-a împuiat într-o veselie. nui putem contesta. El poate fi z\rit cam de oriunde. din nefericire. oricine în]elege c\ dac\ demnitarii s-au mutat în Casa Poporului. totu[i. Prin mobilarea împrejurimilor cu construc]ii decente. {ansa anihil\rii monstruozit\]ii Prezen]a în ora[ a mormanului de beton este cople[itoare. Chiar dac\ este oribil. cu o curioas\ pl\cere. dac\ nu anihilat. buche]elele de bujori de pe fa]ade.

{ansa de a ne face cunoscu]i Aici. în general. se folose[te cli[eul: «arta este cel mai bun ambasador. Confra]ii str\ini (sau români din str\in\tate). {i mai trebuie s\ recunoa[tem c\ orice sondaj f\cut pe orice «e[antion reprezentativ» ar ar\ta c\ 80% din popula]ia globului a auzit prima oar\ de România în ‘89. ci putem da mâna doar cu acea component\ a sa cultivat\ [i influent\. cel mai important câ[tig a fost faptul c\ am înv\]at c\ nu e nevoie s\ scrâ[nim din din]i la plan[et\. care face cunoscut întregii lumi geniul poporului român…» Trebuie s\ recunoa[tem c\ cele mai cunoscute «opere» române[ti care au fost «ambasadorii» realit\]ilor noastre r\mân vestitele tablouri: «Mineri plantând flori» [i «Despot luminat cu o lumânare». pentru noi. neavând motive de a se implica emo]ional. 287 . dar nu-[i amintesc în ce context. Printr-o expozi]ie sau printr-un spectacol nu ne adres\m «unui popor». iar rezultatul înfrunt\rii e bun pentru ora[ [i ilustreaz\ perfect motivul pentru care a fost neap\rat necesar un concurs interna]ional. {i poate. Deta[\rii lor i s-a opus împ\timirea noastr\. au abordat aceast\ tem\ cu o luciditate vecin\ cu cinismul.Firesc. iar 20% mai auziser\ odat\.

iar materializarea proiectului câ[tig\tor ne va catapulta pe o pozi]ie la care nici nu visam. 288 . Tradus în bani. {i asta doar la început. ne-au cunoscut foarte mul]i arhitec]i [i foarte mul]i mari arhitec]i. [i nu oricum. {ansa electoratului de a vedea c\ politicienii în]eleg ce [ans\ enorm\ li se ofer\ Ar trebui ca politicienii s\ saliveze în fa]a acestei oportunit\]i. Pe scurt: concursul ne-a f\cut cunoscu]i acolo unde trebuie. Prin revistele de arhitectur\ care au publicat rezultatele concursului ne-a cunoscut întreaga breasl\. asta înseamn\ câteva miliarde de dolari investi]i numai în construc]ii. c\ci ea înseamn\ [i altceva: [ansa de a acumula capital politic. S\ dea Dumnezeu s\ fim în stare s\ le facem cum trebuie. marmur\. tapet. parchet. geamuri [i mun]i de obiecte casnice [i mobilier. ci într-o lumin\ favorabil\. faian]\. {ansa industriei orizontale de a se înviora Poten]ialul zonei este de 4-5. {ansa [omerilor de a munci Peste 100.000. Prin ochii arhitec]ilor care au participat la concurs ne-au cunoscut prietenii lor.Prin concursul «Bucure[ti 2000». ca s\ nu le aducem pe toate de prin alte p\r]i.000m2 construi]i. dar [i investitorii dup\ care l\crim\m atât de tare. Exist\ deja semne c\ proiectul va fi demarat. care a devenit brusc interesat\ s\-[i etaleze talentele aici. Dar mai înseamn\ [i milioane de metri p\tra]i de mochet\. dar sper s\ nu rat\m prin t\r\g\nare înc\ o {ANS|.000 de [omeri î[i vor g\si un loc de munc\ aici. gresie. Ba[ca lucr\rile edilitare. granit.

20 spre 21 Z E S T R E A V I I T O R U L U I SATUL PLANETAR .

împotriva lor. îns\. va persista? Oare nelini[tea privind explozia demografic\ se va accentua? Pân\ unde va merge incon[tien]a ecologic\ a popoarelor? Dar mai ales va trebui s\ ne întreb\m dac\ politica secolului nostru – în care r\zboaiele au l\sat. motiva]iile lor: ba chiar c\. E vorba. sfâr[itul unui mileniu dilat\ [i înfierbânt\ con[tiin]ele. nu se pun cu aceea[i stringen]\ o mul]ime de probleme. pentru o con[tiin]\ lucid\ a vremilor noastre. popoarelor. Dac\ întrebarea cu privire la un nou milenarism poate c\p\ta un r\spuns categoric negativ. o mul]ime de cre[tini au tr\it cu o intensitate indescriptibil\ teroarea sfâr[itului lumii. Fire[te. desigur. nu înseamn\ nicidecum c\. fiecare. Cu gândul la ceea ce va începe peste câ]iva ani. Probabil c\ for]ele în conflict î[i au. încercând s\-[i f\ureasc\ o pedagogie de ultim\ or\ a mântuirii. de ridicare – prin dialog [i dezbatere public\ – a tuturor acestor probleme. este acela al lucidit\]ii. eficient. pare-se. întâi de toate ale individului: c\ci omul de rând a devenit ast\zi germen fertil al realiz\rii unei adev\rate doxocra]ii – for]\ a opiniei publice. oamenilor de stat. ci [i cu preocuparea înfrigurat\ de a le fi f\cut pe deplin con[tiente m\car pentru cititorii no[tri. de[i demoniile istoriei sale au fost multiple. [i a altora. noi – oamenii secolului al XX-lea? Oare obsesia distrugerii atomice a planetei. Secolul care încheie acest mileniu este parc\ mai pu]in exaltat. iar pacea e continuu pus\ în pericol de intoleran]a unora – î[i va g\si un remediu. 290 . Acum o mie de ani. Suntem convin[i c\ singurul «exorcism» modern. care s\ fac\ din ele preocup\ri active [i constante ale indivizilor. locul terorismului. dincolo de voin]a oamenilor. Nu e vorba. s\ rezolv\m rapid [i practic vreo problem\. Mileniul al treilea nu trebuie l\sat s\ debuteze exclusiv cu obsesiile [i amenin]\rile secolului al XX-lea.ARGUMENT De[i simpl\ conven]ie calendaristic\. la pragul de con[tiin]\. prin care societatea civil\ poate s\ contracareze un stat abuziv. orice om poate s\ se întrebe: ce zestre vom l\sa viitorului. destinele multor popoare î[i vor urma neab\tut cursul. pân\ la limita extazelor sau a disper\rilor colective. care a dominat perioada «r\zboiului rece».

când dup\ o lung\ excursie prin locuri aproape neumblate ajungeam la o caban\. România se afl\ acum într-un proces de descentralizare. Bac\ul era un fel de limit\ a lumii. acolo se aflau principalele institu]ii de înv\]\mânt superior. în mentalitatea multor cet\]eni ai urbei mele. De la caban\ la c\tun. al parvenirii la o treapt\ superioar\. chiar [i aceast\ caban\ îmi ap\rea ca un fel de centru. ajungeam într-un c\tun. la Bac\u. la cap\tul unei alte lungi preumbl\ri. Am tr\it cu aceast\ stare de spirit pân\ în toamna lui 1944. 291 . ci o chestiune de grad. adolescentul care eram prin ‘37-’38 a avut nevoie de un foarte lung itinerar pentru a dobândi o viziune global\. Dar mai târziu. ]\ri cu o cultur\ puternic centralizat\ nu au mai r\mas decât câteva. dar cultura româneasc\ r\mâne înc\ ferm orientat\ spre capital\. mediul în care am tr\it mi-a între]inut mitul capitalei. Bucure[tiul era numit creierul ]\rii. marile teatre [i marile edituri. Ce se întâmpl\ la Bucure[ti ? Ce scriu cei de acolo? Ce povestesc cei întor[i de acolo ? Iat\ întreb\ri insistente atunci. periferia de care tocmai se desp\r]eau. prin contrast. În Europa. care le dezv\luia. Dac\ pentru copilul de ]\ran venit din M\rgineni sau Valea Seac\. pe care mult\ vreme nu speram s-o pot atinge. care era fire[te un centru mai mare decât cabana. Compar momentul actual cu cel din anii ‘30. era Bucure[tiul. acolo erau guvernul [i parlamentul despre care citeam mereu în ziare. toate firele duceau spre centrul ]\rii. În primele clase de gimnaziu. un centru care nu devenea periferie decât dup\ ce.SOLOMON MARCUS 20 s p r e Centru [i periferie 21 Distinc]ia dintre centru [i periferie se estompeaz\. într-un ora[ de provincie (observa]i c\ acest din urm\ cuvânt se folose[te tot mai rar). Stabilirea la Bucure[ti era. Dac\ adolescentul de azi este proiectat aproape spontan într-un orizont planetar. pentru mine aceast\ limit\. o metafor\ care înc\ se justific\. un semn al realiz\rii în via]\. când. cu unii copii care p\r\seau atunci pentru prima oar\ satul lor natal [i erau intimida]i de via]a de la ora[. de acolo emitea postul românesc de radio. Fran]a fiind exemplul cel mai frapant. În anii de [coal\. de la c\tun la sat [i de la sat la comun\. iat\ trei etape care arat\ c\ centralitatea nu este un predicat binar. eram coleg.

unde. La sfâr[itul lui 1972. dup\ un an canadiano-american [i o lun\ în universit\]ile Europei Occidentale (rectorul Unversit\]ii din Bucure]ti m\ somase între timp s\ m\ întorc imediat) [i aveam impresia. impactul televiziunii era recunoscut [i foarte comentat. în vreo 20 de universit\]i canadiene [i americane. cu doctorat la Sorbona. mi s-a aprobat s\ dau curs unei invita]ii primite din partea Universit\]ii din Toronto. Aceast\ orientare francofon\ s-a înt\rit în anii de facultate. am func]ionat ca profesor vizitator. am devenit imediat student la Universitatea bucure[tean\. În 1970. În ciuda dificult\]ilor de tot felul. într-un fel. când. prin traducerile în rus\ ale c\r]ilor americane de matematic\. În 1967. m\ apropiam încet-încet de marea cultur\ de peste ocean. Devenisem izola]i de lume. Neglijam îns\ un aspect esen]ial. în situa]ia acelui personaj glume] care constata c\ a terminat aceast\ planet\ [i are nevoie de o alta. dar treptat au început s\ capete propor]ii dorin]e hr\nite în mine înc\ din adolescen]\. am reu[it s\ ajung la Paris (unde tocmai îmi ap\ruse o carte). dorin]a mea de a vizita Parisul devenea tot mai intens\. Beneficiam acolo de o mare libertate. atunci proaspete. universitatea era un simplu pretext de a putea locui în Bucure[ti). dup\ insisten]e ale profesorilor mei pe lâng\ unii [efi politici ai momentului. c\ itinerarul s-a încheiat [i c\ nici o modificare a reprezent\rii centralit\]ii nu mai este posibil\. totul acolo st\tea pentru mine sub semnul vrajei. chiar dac\ interesul cultural pentru Paris nu a încetat nici o clip\. care mi-a permis s\ m\ deplasez. ca urmare a relativului dezghe] ideologic. dar aceasta se întâmpla într-o perioad\ în care simplul fapt de a imagina o atare c\l\torie putea fi considerat ridicol. atât de în[el\toare. Înc\ din anii ‘50 [i ‘60. Periplul american mi-a dat pentru prima oar\ sentimentul de a fi ajuns la o percep]ie planetar\ a culturii. mai presus de orice. Manualul de francez\ abunda în imagini ale marilor monumente ale Parisului [i ale marilor personalit\]i ale istoriei Fran]ei. Am descoperit atunci c\ mirajul capitalei era foarte r\spândit (pentru mul]i tineri. aveau s\ fie înl\turate mult mai târziu. când pasiunea pentru literatura român\ era urmat\ îndeaproape de pasiunea pentru literatura francez\. Eram. chiar dac\ anumite lacune. dar cam 292 . Familiarizarea cu limba englez\ [i noul orizont care mi se deschidea m-au condus la o alt\ imagine a centralit\]ii: descopeream în marile campusuri universitare americane centrul [tiin]ific al lumii. pentru conferin]e. Dar. doream s\ v\d locurile evocate de marii poe]i ai Fran]ei. c\ m\ aflu la sursa valorilor supreme ale umanit\]ii. când mul]i dintre profesorii care m\ captivau erau de forma]ie francez\. [i aflasem c\ tradi]iile noastre culturale [i universitare erau puternic asociate cu Fran]a. toat\ lumea discuta despre c\r]ile. Bucure[tean fiind. Dar. pe parcursul lui 1971. cu toate consecin]ele ei sociale [i culturale. de marii ei gânditori. privind lumea asiatic\ (în special cea extrem oriental\) [i cea latino-american\. treptat. umblam fericit pe str\zile Cartierului Latin [i mi se p\rea c\ totul cânt\ în jurul meu. Bucure[tiul nu m-a dezam\git.20 spre 21 proasp\t bacalaureat. ale lui Marshall McLuhan. Re]inuser\ aten]ia noile medii de comunicare. reveneam la Bucure[ti. noi am sesizat cu întârziere emergen]a paradigmei informa]ionale care se producea chiar atunci. Datorit\ restric]iilor foarte severe din anii ‘50 [i din prima parte a anilor ‘60. aceast\ vraj\ s-a destr\mat.

destinat a fi marginalizat. sentimentul c\ ceva din esen]a lor uman\ se pierde. Diferite calamit\]i. lumea de azi. La 1 ianuarie 1829. de fiecare dat\. perceput ini]ial ca un fenomen patologic. la dimensiunile ei reale. Etapele prin care s-a ajuns la aceast\ performan]\ au fost resim]ite ca o adânc\ frustrare. dar aceasta numai pentru cei care dispun de cultura corespunz\toare [i de accesul la mijloacele comunica]ionale necesare. ne putem modifica pozi]ia în care ne afl\m pe planet\. Progresul informaticii. Din punct de vedere geografic. întreaga lume. revolu]ia în domeniul transporturilor se asociaz\ cu revolu]ia în domeniul comunic\rii. Întreaga istorie a omenirii poate fi privit\ ca o succesiune de [ocuri pe care oamenii au înv\]at s\ le st\pâneasc\. r\sf\]a]i de deliciile po[tei electronice [i ale paginilor web. distan]a comunica]ional\ dintre Tokio [i New York este considerabil mai mic\ decât aceea dintre locuitorii unui sat lipsit pân\ [i de telefon. De fiecare dat\. Aceast\ muta]ie în domeniul comunic\rii se asociaz\ cu o alta. Abia în anii ‘70 începeam a în]elege. în domeniul vitezei de deplasare. actualizeaz\ mai toate etapele de dezvoltare a omenirii. mai perfec]ionat\. Aducem în cas\ biblioteci de la cel\lalt cap\t al lumii [i citim în California revistele culturale române[ti. naturale sau artificiale. Argumente? Trenurile vor circula cu viteza ame]itoare de 15 mile pe or\. în m\sura în care ideea de periferie se asociaz\ cu aceea a unui loc în care se ajunge greu. de centralitate. În contrast cu aceste muta]ii care s-au produs în rela]ia centru-periferie. culminând cu re]eaua internet de care beneficiem azi.. Acum zâmbim aflând despre aceste lucruri. în a sabota diferen]a dintre centru [i periferie. atr\gându-i aten]ia asupra marilor primejdii pe care le implica noul mijloc de transport [i cerându-i s\ fac\ tot posibilul pentru a împiedica introducerea sa. pe timpul când se preg\tea introducerea trenurilor în S. înainte de apari]ia lor la Bucure[ti. este în realitate un nou mod de a ne apropia de lume. evolua spre unul de normalitate. s\ le transforme în normalitate [i s\ descopere apoi în ele o nou\ surs\ de creativitate [i progres.A. modific\ radical comunicarea noastr\ cu lumea. trecând într-o pozi]ie diametral opus\. pot face imposibil\ comunicarea dintre persoane care locuiesc pe aceea[i strad\ [i chiar în acela[i bloc. în ciuda dep\rt\rii lor uneori imense. care schimb\ chiar aceast\ lume [i ne schimb\ [i pe noi. vor speria copiii [i animalele prin zgomotele produse [i vor înstr\ina fiin]a uman\ de destinul pe care i l-a h\r\zit Dumnezeu. de tratare a informa]iei (ne referim la calculator). o lume de mari contraste. este un sat.20 spre 21 atât. În decurs de o zi. un element nou. Accesul la sursele de informa]ie devine mai u[or [i mai rapid. fa]\ de pretinsa amenin]are la adresa fiin]ei umane pe care o reprezint\ progresul [tiin]ific [i tehnologic (al calculatoarelor în mod special) al aceleia[i perioade istorice? În orice caz. 293 . pentru ace[tia. de a tr\i în ritmurile fire[ti ale naturii în mijlocul c\reia s-a dezvoltat. dar nu cumva vor râde la fel urma[ii no[tri când vor citi lamenta]iile atâtor umani[ti de la sfâr[itul mileniului al doilea. ce însemna era informa]ional\ în care intrasem. oamenii au tr\it. sub aspect comunica]ional. Distan]a comunica]ional\ nu mai are aproape nimic comun cu distan]a geografic\.U. guvernatorul statului New York a adresat o scrisoare pre[edintelui american. Au fost suficiente câteva decenii pentru ca oamenii s\-[i dea seama c\ ceea ce p\rea s\ fie numai o nou\ unealt\.

unii membri ai ei au înv\]at s\ foloseasc\ po[ta electronic\. religios. iar «infinitul mic» se supune aceleia[i organiz\ri (a se vedea structura atomului [i a nucleului s\u). Gabor în domeniul fotografiei. popula]ii care comunic\ [i se deplaseaz\ f\r\ a face apel la nici unul dintre mijloacele puse la dispozi]ie de civiliza]ia modern\. pe planeta noastr\. O situa]ie similar\ o prezint\ oglinda. descoperit\ în urm\ cu 50 de ani de D. este necesar s\ le organiz\m. în virtutea c\reia se stabile[te o solidaritate între aspectele locale [i cele globale. cum sunt timpul. Ei nu au înv\]at înc\ faptul c\ nu trebuie s\ a[tep]i s\ vin\ informa]ia la tine. Distinc]ia centru/periferie sau centru/margine apare în domeniile cele mai variate: economic. umane [i sociale. Modul în care se atenueaz\ distinc]ia centru/periferie cere o analiz\ pentru fiecare caz în parte. centrul este sediul sacralit\]ii. ea se poate [i înv\]a. cosmosul repet\ [i el o alc\tuire asem\n\toare. dac\ exist\ voin]a necesar\. s\-]i descoperi interlocutorii poten]iali. artistic etc. Centrul este simbolul celor care tr\iesc mai intens. [tiin]ific. care saboteaz\ distinc]ia centru/periferie. cu ajutorul fasciculelor laser) este faptul c\ orice parte a ei recon- 294 . Chiar acest fapt arat\ c\ ea se impune ca o distinc]ie esen]ial\ în orice evaluare uman\. criza. Centrul [i periferia apar ca extreme în aceast\ opera]ie de ordonare. Pentru a putea în]elege [i st\pâni multitudinea de situa]ii care cad sub observa]ia noastr\. s\ observ\m c\ aceast\ situa]ie poate fi subordonat\ alteia. se adaug\ acum tot mai importante (dac\ nu cumva acestea trec pe primul plan) inegalitatea comunica]ional\ [i inegalitatea privind capacitatea de deplasare. metafora [i atâtea altele. disociat în sistemul nervos central [i cel periferic. dup\ cum exist\ insule ale conserv\rii diferitelor etape ulterioare ale istoriei. Centrul [i periferia sunt un aspect particular al nevoii de ordonare.20 spre 21 Exist\ înc\. de organizarea sistemului nostru nervos. de ierarhizare a lucrurilor dup\ importan]a lor. dominate de mituri. Proprietatea fundamental\ a unei holograme (construit\ abia în 1965. mai generale. Scânteia permite reconstituirea focului. Exist\ [i categoria celor care dispun de accesul la internet. trebuie s\ evoc\m holografia. politic. Capacitatea de a ie[i din periferie [i de a te apropia de centru este foarte diferit\ de la o persoan\ la alta. dar nu prea îl folosesc. orice ciob al ei îndepline[te func]ia întregului. Apare o solidaritate a localului [i globalului. Edward Shils crede c\ lumile politice au nevoie de un centru deoarece oamenii î[i extind ac]iunea mult dincolo de propriul lor trup [i vor s\ aib\ contact cu simbolurile centrale ale realit\]ii ultime. În aceast\ ordine de idei. limbajul. ele sunt sugerate de propria noastr\ alc\tuire. s\ le a[ez\m în raport cu relevan]a lor. al]ii au r\mas la po[ta tradi]ional\. imprecizia. social. este o adev\rat\ paradigm\ universal\. foarte clar\ în structura sistemului solar. Unde este centrul unui foc? El este în fiecare punct al s\u [i chiar prin aceasta el nu este nic\ieri. Proced\m astfel atât cu lumea înconjur\toare cât [i cu propriile noastre gânduri. Viziunea sistemic\ proiecteaz\ modelul focului [i al oglinzii asupra lumii fizice. Pentru Mircea Eliade. popula]ii primitive. trebuie s\ te duci în întâmpinarea ei. La inegalitatea în domeniul bunurilor materiale. promovat\ de viziunea sistemic\. biologice. Dac\ în domeniul comunica]ional lumea tinde s\ aib\ un centru peste tot [i nic\ieri. Putem observa acest fenomen chiar în interiorul aceleia[i familii. spa]iul.

deci ele se prevaleaz\ esen]ial de principiul holografic. dar absen]a referirilor la tradi]ia [tiin]ific\ r\pe[te reconstruc]iei sale capacitatea necesar\ de sintez\. a lui Koestler. unde clipa trebuie s\ dea seam\ despre eternitate iar partea urm\re[te s\ exprime întregul. la Plotin [i la Leibniz (cu ale sale monade). Via]a are o unitate: celula. al c\rei comportament în vecin\tatea unui singur punct decide comportamentul ei global. S\ mai ad\ug\m [i faptul c\ logica rela]iilor parte-întreg (în contrast cu aceea a rela]iilor de tipul element-mul]ime) a fost studiat\ înc\ din deceniul al doilea al secolului nostru. pentru a exprima entit\]ile contradictorii. Dup\ cum se vede. a fost [i ea subliniat\ [i analizat\. termen adoptat din biologie de Arthur Koestler. Intr\ aici [i dubla ipostaz\ de centru (ca suprasistem) [i periferie (ca subsistem). în domeniul social [i politic. fiecare cu mijloacele ei proprii.20). s\ aducem în aten]ie [i holonomia. realitate ce poart\ cu ea întregul» (p. l-am putea numi eventual mai bine “holofor”. fonologia. L-am numit holomer. Un domeniu prin excelen]\ al structurii holografice este cel al operei de art\. 1985. fost colaborator al lui Einstein. el este în acela[i timp întreg [i parte. Recunoa[tem aici un fel de centralitate ascuns\. iar nu numai partea în întreg» (p. de a reduce invizibilul la vizibil. 327-334). care i-a dat numele de mereologie. Albatros. Noica î[i propune s\ identifice o unitate a ra]iunii: «Materia are o unitate: atomul. de Stanislaw Lesniewski. pe care [tiin]a [i arta o dezv\luie. f\r\ nici o referin]\ la firul istoric pe care tocmai l-am evocat. Aceast\ linie de gândire ar putea fi fructificat\ ca o nou\ perspectiv\ în rela]ia centru/periferie (folosindu-se cartea «Janus» din 1978. «Timpul». Mai departe. Constantin Noica. sub forma func]iei analitice. [i sec]iunea respectiv\ din S. În Scrisori despre logica lui Hermes (Cartea Româneasc\. Noica reconstruie[te pe cont propriu ideea de holografie. parte ce reflect\ în ea totul. Relevan]a global\ a fenomenelor locale. Modelul matematic al structurii holografice fusese creat înc\ în secolele trecute. adic\ parte-tot. 1973). În aceea[i ordine de idei. Ra]iunea ar putea avea [i ea o unitate de la care s\ înceap\ exerci]iul logic: individual-generalul. nu este aceasta func]ia figurilor de tip metonimic? {tiin]a [i arta au în numitorul comun al lor capacitatea de a exprima infinitul cu ajutorul finitului. F\pturile au o unitate: s\mân]a ori principiul lor germinal. 1986). p. Metafora efectului de fluture. Ideea poate fi urm\rit\ departe în trecut. este preocupat de aceea[i problem\ [i încearc\ s\ schi]eze o logic\ în care partea d\ seam\ despre întreg: «se poate numi câmp logic acea situa]ie în care întregul este în parte. de tipul lui Janus cel cu dou\ fe]e: un holon este un sistem care se comport\ simultan ca subsistem [i ca suprasistem. în aceast\ perspectiv\ au fost studiate în a doua jum\tate a secolului nostru biologia. de exemplu. cu alte cuvinte. exprim\ semnifica]ia principiului holografic în meteorologie.20 spre 21 struie[te întreaga imagine.38). a propus ipoteza structurii holografice a întregului univers. sintaxa [i semantica. în virtutea c\ruia o schimbare local\ a climei poate avea o influen]\ important\ asupra celor mai îndep\rtate puncte ale planetei. Marcus. cuvânt care vine de la «holon». 295 . Karl Pribram (1971) a extins ipoteza holografic\ în domeniul biologic (structura holografic\ a creierului) iar David Bohm (1971.

care e o forma particular\ a discretului (la care se reduce descrierea frontierei domeniilor în discu]ie. ca în cazul statutului dublu. la marginea [tiin]ei [i artei. spre inima lumii. o margine care se constituie în frontier\ a unor culturi atât de diverse cum ar fi cea latin\. reprezentarea ei grafic\ fiind numai o aproximare a ei (laturile unui p\trat nu au grosime. acaparând centrul ac]iunii [i gândirii umane.20 spre 21 Periferia pare sinonim\ cu marginea. principiul de complementaritate al lui Bohr. teorema de incompletitudine a lui Gödel. paradoxul (considerat sub toate aspectele semiotice posibile: logic (sintactic. de und\ [i particul\. fiind considerat un fenomen patologic. Laturile figurilor geometrice care apar în lucr\rile lor definesc marginea (în sensul frontierei topologice) figurilor respective. «noul roman» francez. chiar dac\ foarte mic\). În particular. a logicii. al obiectelor cuantice. dar distinc]ia centru/margine evoc\ [i unele aspecte pe care distinc]ia centru/periferie le ascunde. structurile disipative ale lui Prigogine. Treptat îns\. Mai este apoi [i posibilitatea simultaneit\]ii continuului [i discretului. este zona de singularitate la care se refer\ René Thom. Conflictul dintre «a vedea» [i «a în]elege» men]ine echilibrul dintre continuu [i discret. Malevich [i Mondrian. sau al timpului în acela[i timp continuu [i discret. numere reale– numere întregi în matematic\ etc. cea balcanic\ [i cea bizantin\. acestea aproximându-se unul pe altul. Dintre etapele acestei evolu]ii a paradoxului de la margine spre centru. simptomatic\ pentru trecerea de la o calitate la alta. und\ – particul\ în fizic\. în aceast\ privin]\. care trebuie pus în carantin\. arta abstract\. Marginea este frontiera care separ\ dou\ medii distincte. S\ observ\m c\ marginea unei figuri geometrice regulate. Transformarea marginii în centru [i marginalizarea centrului îmbrac\ frecvent în secolul nostru haina surprinz\toare a deplas\rii paradoxului din periferia în care îl împinseser\ Georg Cantor [i Bertrand Russell spre centrul.). Mult\ vreme. adic\ frontiera ei topologic\. literatura lui Borges. Desigur. principiul de incertitudine al lui Heisenberg. bazat\ pe structuri geometrice. cea central-european\. S\ mai amintim c\ între «a în]elege» [i «a vedea» se stabile[te o rela]ie conflictual\. al logicii [i limbajului nostru. Modul în care marginea devine central\ este simptomatic pentru actuala evolu]ie a culturilor. î[i hr\ne[te chiar prin aceasta ipostaza ei de centralitate. deoarece vedem numai ceea ce este continuu (domeniile la care ne-am referit) [i în]elegem numai finitul. modelat în analiza nonstandard a lui Abraham Robinson. ca frontier\ comun\ a unor domenii distincte. vom men]iona mi[c\rile literar-artistice de avangard\. aceast\ margine devine central\. zona de «catastrof\». fapt valabil în art\ [i în [tiin]\ (a se vedea distinc]iile vorbire – limb\ în lingvistic\. poate fi caracterizat\ printr-un num\r finit de parametri. dar. deci împins la marginea vie]ii [i societ\]ii. deci a marginii lor). semantic [i pragmatic) a explodat. paradoxul a avut un statut vecin cu cel al gre[elii. deoarece la margine se întâmpl\ lucrurile cele mai semnificative. cultura româneasc\. 296 . dar reprezentarea grafic\ a lor are o oarecare grosime. Un exemplu important este. necesari pentru a caracteriza un num\r finit de segmente de dreapt\ [i un num\r finit de arce de curbe cunoscute. marginalitatea devine o centralitate. fiind de fapt unica surs\ de semnifica]ie. a lui Kandinsky. limbajului [i comportamentului nostru. marginea la care ne referim este pur conceptual\. Privit\ în acest fel.

Baltimore 1989). ci [i sub aspectul capacit\]ii comunica]ionale. a televizorului [i a mijloacelor rapide de transport. versiune original\ în limba englez\ la Johns Hopkins University Press. Marginea. Max Weber discut\ importan]a zonelor culturale periferice în ini]ierea unor noi orient\ri în domeniul religiei. nu mai recunosc imaginea sa de alt\dat\. marginalitatea marcheaz\ o zon\ de dezagregare a în]elesului. Recesivitatea ca structur\ a lumii (Ed. «provincia» î[i creeaz\ propriile ei centre. nu numai sub aspect edilitar. Putem chiar extinde acest statut [i asupra unui sat m\runt al României. Univers. Eminescu 1983) [i Virgil Nemoianu. prin folosirea telefonului. Sunt tot mai mul]i b\c\uanii care î[i transform\ biroul într-un centru comunica]ional interna]ional. ast\zi situa]ia tinde s\ se echilibreze. rizomul atât de profund comentat de Deleuze [i Guattari. Dac\ alt\dat\ hiperperiferia unui c\tun se a[eza în violent\ opozi]ie cu hipercentralitatea New York-ului. dintr-o literatur\ foarte bogat\. 1997. dou\ lucr\ri remarcabile: Mircea Florian. marginalitatea este o premis\ general\ în formarea unei gândiri noi. 297 . devin o surs\ de prospe]ime [i de inovare de care avea nevoie o europenitate obosit\. Într-un fel. cel pu]in ca poten]ialitate slab actualizat\. Tocmai de aceea. hipermul]imile lui Aczel [i Barwise. în]elesuri diferite. În acest sens. O teorie a secundarului (Ed.20 spre 21 a lui Italo Calvino [i a lui Nichita St\nescu. vom men]iona aici. ca reac]ie la un centru anchilozat. Pentru japonezul Yoshiaki Ushida (care s-a ocupat de rolul marginalit\]ii în istorie). Un exemplu similar îl constituie modul în care culturile est-europene. atenuându-se mereu contrastul centru/periferie. relativ periferice fa]\ de cele ale Europei Occidentale. O mi[care similar\ poate fi observat\ [i pe harta cultural\ a României. Pentru alte aspecte ale periferiei [i marginalit\]ii. Centralitatea fiec\ruia va deveni echivalent\ cu centralitatea nim\nui. structurile autopoietice ale lui Maturana [i Varela. care se bruiaz\ reciproc. Întors în ora[ul meu natal Bac\u. prin afilierea la re]eaua internet. marginea dispune de o deosebit\ poten]ialitate de generare a unei gândiri novatoare. deoarece acolo se ciocnesc mentalit\]i.

dar [i starea lui în contemporaneitate. voi glosa asupra încerc\rilor conceptuale la care ele supun lumea arhitecturii. Voi încerca în cele ce urmeaz\ s\ fac un laviu al peisagiilor care preced conceptual. pe care îl au arhitectul [i designer-ul ast\zi. dar mai ales imagine) erau doar fantazie la data scrierii Galaxiei Gutenberg. în istoria arhitecturii. Satul global va fi însemnând poate altceva acum decât la vremea conceperii sale. Împotriva ora[ului: solu]ia se afl\ la sat.AUGUSTIN IOAN 20 s p r e Ubicuitatea s-a n\scut la sat? 21 De la Usonia la global village «Satul global» – o sintagm\ dintre cele menite s\ fac\ o carier\ mai lung\ decât fenomenul pe care îl descriu. modul în care oamenii locuiesc laolalt\ [i conceptele acestei locuiri s-au schimbat. Pe de alt\ parte. Satul: autarhie vs universalism În cele ce urmeaz\ trebuie l\murite parte din urmele semantice pe care le las\ cei doi termeni ai sintagmei. F\r\ a fi specialist în information super-highways [i realitate virtual\. transmiterii. realitatea multiform\ – sau poate virtualitatea? – pe care sintagma dorea s\ o acopere a devenit în chip uluitor altminteri. stoc\rii de informa]ie (text. De la enun]area sa de c\tre Marshall MacLuhan. De la fraternitatea întru model ideal – Ierusalimul ceresc – pe care o împ\rt\[eau ora[ele medievale [i pân\ la politizare/trivializare – It takes a village to raise a child (Hillary Clinton) – întregul spectru de în]elesuri a fost sau îi poate fi atribuit prin interpretare. îndeosebi asupra modului în care în]elegem realitatea supus\ proiect\rii [i statutul nou. dezideratul acestui sat ubicuu. de proiectant de informa]ie. ma[in\riile – [i re]elele care le interconecteaz\ – destinate producerii. 298 . Pe de o parte. unde e când ve[nicia.

Primul subîntinde un mod de a fi în lume al fiin]ei seduse înc\ de vârsta de aur. Aceste structuri. pentru c\ spa]iul fizic apare ca neomogen. sau asumat ca un r\u de neocolit. dimpotriv\. celebrat ca o întruchipare auroral\ a unor virtu]i înc\ dezirabile. în comun. 2 Statele Unite ale Americii din secolul trecut sunt exemplul privilegiat de luare în posesie a teritoriului prin proliferarea malign\ a c\ii ferate. bancheri [i me[te[ugari [i pân\ la exemple din propriul nostru trecut cultural (Eminescu. Blaga. satul este aici mai degrab\ o metafor\. ca utopie. deregulat – o structur\ «slab\». cu pu]ine grade de libertate. În sintagma «satul global». venitorele. este mai «pur» pentru c\ mai aproape de începuturi. accentul c\zând pe cel de-al doilea termen. Controlul total asupra mediului fizic este cel mai adesea scopul unor atare utopii regresive: ora[ul este r\u pentru c\ este discontinuu [i. satul global pare aici a avea solu]ia (de regul\ protezat\ tehnologic) la problemele din ce în ce mai greu de controlat ale mediului urban. Odinioar\ îns\. traumatic transform\rii. chiar dac\ evanescent. dup\ iluminism [i revolu]ia tehnic\. feluritele info-nets (re]ele de transport a informa]iei numerice). imprevizibil. Al doilea model îl reprezint\ «satul» proiectat în viitor. aflat\ în trecut. adic\ a libert\]ii individuale). De la monahii medievali. asemenea utopii «entropice» (în care entropia este v\zut\ ca m\sur\ manipulabil\ a dezordinii unui sistem) î[i sprijin\ critica anti-urban\ pe necesitatea. privind cu dezgust agita]ia vermin\ a ora[elor de negustori. neoromânism sau «specific na]ional» în arhitectur\. dar oricum preferabil altora. De îndat\ ce o structur\ ordonatoare [i-l va apropria în întregime. nostalgia unor st\ri «fetale» este de în]eles. f\cut nemijlocit de Dumnezeu. ne-ra]ionalizat. nu altfel se petrec lucrurile cu România apropriindu-[i Dobrogea dup\ 1877. re]elele edilitare. sau cel pu]in în sens platonic. este o structur\ social\ mai simpl\. ca în dezurbanism. deci. ca în cazul megastructurilor. 1 Natura fiind un mediu necorupt. Alternativa împotriva ora[ului – târf\ a Vavilonului – are a[adar la rândul s\u dou\ variante: satul de odinioar\. Global înseamn\ ast\zi deopotriv\ [i necentrat. pot fi calea ferat\2. adic\ supraveghere statal\/societal\ a individului. bun\oar\. «statul ]\r\nesc» de la DobrescuArge[ la Mihalache). 299 . deci. emblem\ a statelor na]ionale) [i autostrada «democratic\» (celebrare a autonomiei de mi[care necenzurat\. sau posibilitatea iminent\ de a (re)instaura ordinea în sistem. o copie mai aproape de realitate a lumii ideilor decât cea care o imit\ neizbutit: edificarea. satul este. controlul era nu doar dezirabil. La o cu totul alt\ scar\. Primul model este a[adar un alt nume dat dorului de indistinc]ie care îi soarbe deopotriv\ pe eremi]i [i pe poe]i. dar [i explicit. Pentru societ\]ile supuse violent [i. are un caracter organic1. disfunc]iile sale vor disp\rea. Merit\ în context a fi men]ionat\ opozi]ia dintre calea ferat\ «totalitar\» (deplasare controlat\. De regul\ asociate cu o dimensiune ideologic\. sau satul de mâine. megastructurile. s\m\n\torism [i gândirism.20 spre 21 când.

Pennsilvania). distopia dezurbani[tilor ru[i este mai pu]in inocent\ politic decât Usonia. ci pe o fic]iune: homo sovieticus. cum ar fi memoria. În cartea sa din 1929 Uniunea Sovietic\ în cincisprezece ani – o ipotez\ pentru un plan general de construc]ie a socialismului în URSS (citat\ de S. Mai mult. dezurbanismul era cu adev\rat ou-topos. În vreme ce «casele de preerie» – spa]ii intricat asamblate. «eliberat» de condi]ion\ri. «toate ora[ele vor fi m\turate de pe fa]a p\mântului» (ibidem). neproductiva gospod\rie agricol\ individ3 Situat\ adic\ deopotriv\ într-o utopie geografic\ («Indiile» columbiene) [i una socio-religioas\ (sit al multor new-havens protestante) 300 . ori suficient de înalte (o mil\) pentru a nu mai apar]ine contingentului – sau se exileaz\ practic din ora[ spre a celebra teluricul – de la Talliesin [i vilele californiene din de[ert la Casa Kaufmann (vila de pe cascad\ de la Bear Run. Naiv\ poate. Dac\ acestea sunt distruse. Usonia era o celebrare a modului în care America pionierilor [i-a apropriat teritoriul. deci. împrejurul centrului de foc/axis mundi din centru – sunt introvertite [i destinate protej\rii celulei sociale (i. în ordine istoric\. Casa este un astfel de rezonator al memoriei individuale [i cetatea – unul al memoriei colective.20 spre 21 Usonia [i dezurbanismul Utopia anti-urban\ a arhitectului american Frank Lloyd Wright precede. întreaga sa arhitectur\ este una retractil\. pot s\ dispar\ mai lesne din calea noii societ\]i. tehnologie. De[i motivat\ de aceea[i necesitate de a controla un teritoriu cople[itor de mare. credea autorul. ansamblul lor va fi dispersat în peisaj astfel încât s\ reprezinte «axoni» într-o «re]ea cerebral\» controlând întreaga zon\ a acelor nesfâr[ite «b\r\gane» agricole. nici sie însu[i. Frederick Starr în studiul s\u «The Stalinism anti-utopian utopias»). o «dez]\rare» a cet\]eanului. dar.e. familiei de fermieri). Leonard Moisevici Sabrovici este un târziu critic al ora[elor URSS: «Curând ora[ele noastre cele mai mari vor fi cele mai înapoiate spa]ii destinate locuririi în URSS» (apud Starr. «reziduurile». Acesta nu ar mai apar]ine nici unui loc [i. comunicare. 280). Ce vor înlocui ora[ele damnate [i înapoiata. pe aceea a «dezurbani[tilor» constructivi[ti ru[i. retrospeciv vorbind. care întoarce fa]ade aproape oarbe c\tre strad\ – de la spirala Muzeului Guggenheim la turnuri de zid (Johnson-Wax). de vreme ce propunea deopotriv\ abolirea marilor ora[e [i a fermelor individuale. În fond. Se [tie c\ amintirile au nevoie de obiecte care s\ le fixeze [i s\ le condenseze/amplifice. precum cuburile Rubik (Baudrillard). P\rea c\ – dublu ou-topos3 – Usonia dore[te s\ duc\ la bun sfâr[it visul american al individu\rii extreme. utopia lui Wright este doar una din formele în care el a reac]ionat împotriva marilor ora[e. p\strând îns\ elemente necesare de control [i inter-rela]ionare: [osele. mai naiv\: ea se baza nu pe o realitate. iat\ de ce.

a fost totu[i constant. «ma[inile de locuit» (Le Corbusier) abia sugerate de doctrina Ochitovici ar fi trebuit s\ devin\ casa de mâine a «satului planetar» bol[evic. Dac\ judec\m dup\ cele petrecute dup\ r\zboi în statele-satelit. atotdominatoare. rezult\ c\ procesul. al lui M. Celule individuale propuse de Moise Ginzburg (constructivist autentic. dispersia [i mobilitatea maxime: cu casa pliabil\ în spate. Ea era descris\ de Starr ca fiind «o structur\ standardizat\. 284). un ideal de entropie maxim\ îl reprezint\ desfiin]area total\ a oric\rei forme de stabilitate. ca [i cel contemporan lui. motorizat\. pe «puterea sovietelor»). În locul lor. 197). mic\ [i deci ieftin\» (216). La rândul s\u. f\r\ a avea consisten]a [i entuziasmul din anii leninismului (când se puteau construi chiar realit\]i alternative de felul falansterelor religioase [i al blocurilor dom-komuna). Ochitovici: ambele se bazau pe electricitate ([i. [tergerea diferen]elor dintre sat [i ora[ [i înfiin]area de noi ora[e agro-industriale au fost o tem\ major\ a sistematiz\rii române[ti. care p\reau a fi unanimi în a condamna aceast\ paradoxal\ direc]ie constructivist\. Lenin anun]a înc\ din 1913 c\ «ora[ele sunt centrele vie]ii economice. convertit ulterior la realism socialist). zburând» (Stites. buc\t\rii. manipulabil\ ar fi fost singura stabil\. Ce propunea în schimb Ochitovici este «ora[ul linear» (asem\n\tor Planului Obus pentru Algiers. u[or de transportat. centralizat\. De la ea se puteau al\pta consumatorii «elibera]i». sau «garsoniere» ale lui Iurii Larin (nou\ metri p\tra]i. pat [i lavabou). Richard Stites citeaz\ drept contra-argumente puternice tocmai pozi]iile liderilor bol[evici. Re]eaua de putere unic\. ci un «traduc\tor» al politicii partidului: membru al Gosplanului. politicul nu era de partea dezurbani[tilor. ora[e agroindustriale au ap\rut în URSS în special împrejurul exploat\rilor de resurse naturale: din datele furnizate de Starr. În planurile dezurbani[tilor ru[i g\sim resursele unei alte utopii a controlului: megastructura. ci o «dispersie socialist\ a a[ez\rilor» (Starr. desigur. cet\teanul sovietic avea de flanat prin URSS spre a se cupla dup\ necesit\]ile patriei la re]elele de putere. b\i. propus de Le Corbusier [i Jeanneret în 1930 – un ora[ sub autostrad\. virulent împotriva cercet\rilor întreprinse de constructivi[tii din VHUTEMAS (Academia de arhitectur\ a avangardei) asupra a tot soiul de ora[e «atârnând. Dac\ îns\ în cazul planurilor lui Sabrovici [i Ochitovici se mai poate vorbi despre a[ez\ri. Cu toate acestea. f\r\ a mai fi nevoie s\ fie locuitori ai unui sat sau ora[. Liderul sovietic va aver- 301 . a fost chiar unul longeviv. [coli etc. 1989). s\ observ\m c\ planul lui Sabrovici este «leninist». nici sat. Starr îl citeaz\ pe Kaganovici.20 spre 21 ual\? Târguri comunitare de patruzeci-cincizeci de mii de cet\]eni ai noii societ\]i bazate pe electricitate [i pe servicii sociale comune: sp\l\torii. dar [i re]elelor lui Wright): nici ora[. De asemenea. Pân\ în ultimii ani ai regimului comunist. Sabrovici nu era un vis\tor. plutind. Într-adev\r. el putea s\ prefigureze date ale cincinalelor ce vor urma. politice [i intelectuale sau spirituale a poporului [i constituie principalul promotor al progresului». În Revolutionary Dreams (OUP.

1981) cu desene de François Dallegret. 197).) nu mai r\mâne nici urm\ de Revolu]ie» (Stites. acea cyborg-architecture a metaboli[tilor japonezi. protezat\ îns\ de tehnologie. 5) organicism-ul era de departe cel mai înglobator [i. au devenit interconectate. «forma este func]ionarea întregului» (ibidem). Aceasta s-a petrecut pe dou\ c\i oarecum diferite: pe de o parte vr\jitoriile obiectuale ale arhitecturii High-Tech ( apoteoz\ [i zenit al revolu]iei industriale). Este ceea ce repro[eaz\ întreaga fenomenologie arhitecturii moderniste: cu vorbele lui Heidegger. la capsul\ în metabolism. postulat\ de Kisho Kurokawa: arhitectura cu referin]\ «biologic\». despre care am mai vorbit în Secolul 20. Pe de alt\ parte. 238).20 spre 21 tiza sever pe dezurbani[ti la Plenara din iunie 1931 asupra «nonsensului privitor la reducerea. În fine. Sloganul lui Sullivan sufer\. celulele – unit\]ile obiectului arhitectural – au devenit autonome. Potrivit teoriei sistemelor. 302 . Între ideologiile func]ionalismului identificate de Benjamin Handler (1970. sau auto-abolirea largelor centre urbane» (Starr. mergând pân\ la acele bubbles4 ale lui Reiner Banham. De altfel. care a avut drept echivalent est-european «sistematizarea teritoriului (na]ional)». de pierdere a m\surii interne (Michelis. au condus la apari]ia unui concept «totalitar». cel de megastructur\. pe baza c\reia Handler î[i construie[te de altfel e[afodajul teoretic. de vreme ce revolu]ia a învins anume în marile centre urbane. înseamn\ c\ ele au fost exorcizate prin tocmai acest gest [i au devenit port-stindardul revolu]iei. 1982. 200-8). 4 În «A Home is not a House» (1965.. în opinia autorului citat. Pe de o parte. sau – apoteotic – pân\ la disposable architecture (pe care Cook o numea «throw-away») ceva mai târziu. Reprimarea (anti)urbani[tilor avangardei începuse îns\ deja: înc\ din 1930. compact [i unitar. este dec\derea arhitecturii (care ocrote[te cre[terea fiin]ei) la stadiul de «ustensil» [i a spa]iului-ca-Raum la spa]iu-ca-spatium/extensio. Forma era în]eleas\ ca rezultat. împotriva permanen]ei [i coeren]ei interne. cel mai radical teoretic prin fertilitatea analogiei. Tro]ky avertizase înc\ din 1920 c\ «dac\ renun]i la ora[ (. Cu alte cuvinte. de asemenea. Apoi au proliferat malign. îngropa]i fiind de calificativul lui Stalin asupra «rolului conduc\tor al ora[ului socialist fa]\ de satul mic-burghez» (ibidem).. devenind ra]iunea de a fi a arhitecturii. ei au fost califica]i drept stângi[ti [i devia]ioni[ti. a explodat. retip\rit în Design by Choice. caracterului s\u definitiv. un proces de anamorfoz\: el devine «identitatea între form\ [i func]ie» (Handler. 9). ca expresie extern\ a unui proces interior de func]ionare. (inter)[anjabile. structurile sale interne/sus]in\toare. mobile chiar. pe de alt\ parte. finitudinii. Megastructuri [i echivalente est-europene Arhitectura postbelic\ vest-european\ s-a revoltat împotriva integrit\]ii. Arhitectura ca un corp unic. Suntem martorii unui proces de disolu]ie continu\ [i progresiv\.

80). argumentului arhitec]ilor aminti]i. Anii ‘60 [i ‘70 reprezint\ apoteoza conceptului de megalopolis. Acest pas a fost f\cut de Archigram [i utopi[ti ca Yona Friedman. fiecare parte a unei cl\diri trebuie exclamat\. mi[carea [i dispozi]ia «atomilor» s\i în sistem. ca o pecingine ra]ional(izant)\. de metaboli[tii japonezi. Pentru so]ii Smithson. Motivul? Acestea serveau. conductele de alimentare [i evacuare. dup\ dorin]a locuitorilor încastra]i în burta lor troian\. Pare c\ nu mai este nevoie de o (unic\) fa]ad\ care s\ drapeze casa. apar (conceptual) mega/metaorganisme care puteau prolifera (de)asupra unui întreg ora[ [i a unui întreg teritoriu (chiar na]ional) – metapolis-ul lui Kurokawa (1977. «Ora[ul global» a murit deodat\ cu modernismul. silozuri [i automobile. Conteaz\ func]ionarea mecanismului biologic. nu înainte de a genera în ultimii ani un mutant: centrul de la periferie. Dispari]ia corpului a cedat locul unei deveniri bivalente. a atras aten]ia asupra func]ion\rii cl\dirii ca stare procesual\.20 spre 21 Modernismul postbelic s-a jucat cu corpul s\u – sau cu ceea ce a mai r\mas din el dup\ dezmembrare – într-un mod straniu. de sus]inere sau de între]inere a func]ion\rii. Mecanismul intern este esen]ial. electricele – dar mai cu seam\ structura portant\. În locul acesteia. a presiunii infrac]ionale produse de zonele peri-centrale – inner cities – apar]inând 5 Recent reproiectat integral de c\tre o echip\ sco]ian\ în rândurile c\reia îl putem remarca pe arhitectul de origine român\ Vasile Toch. De[i lucrul s-a petrecut fizic. erau fascina]i de hangare. Primii moderni[ti. Sistemele vitale. dislocat\ din sistemul/structura sa [i l\sat\ prad\ vederii. îng\duind revolta p\r]ilor. devin importante în configurarea formelor exterioare: circula]iile. «forma urmeaz\ func]iei» a devenit «fiecare func]iune în parte trebuie exprimat\ printr-un volum exterior individual». NASA style (Colquhoun. coerent. procesele interne ale marilor ora[e americane – cu o excep]ie poate: Los Angeles – continu\ s\ diferen]ieze centrii de periferie [i ora[ele ca entit\]i. Pe de o parte. all canned in exposed lattice frames. precum Le Corbusier. Arhitec]i din a doua er\ a ma[inii («the Second Machine Age»: Martin Pawley) erau sedu[i de uzinele chimice [i de mecanismele navelor cosmice prezente [i viitoare. ea nu mai protejeaz\ interiorul de agresiunea – fie ea [i vizual\ doar – a exteriorului. Arhitectur\ f\r\ anvelopanta ocrotitoare care s\ ]in\ împreun\ întreaga cl\dire într-un sistem de rapoarte reciproce. Mai r\m\sese un singur pas de f\cut c\tre conceptul de megastructur\ (care poate fi privit drept întrupare arhitectural\ a teoriei sistemelor). de grupul Urbanisme Spatial din Fran]a [i de Città Territorio din Italia. Brutalismul. Eram avertiza]i c\ marile ora[e ale coastei de est [i ale celei californiene se vor uni într-un continuum. 1986:17). prin gradul de «dezmembrare» a p\r]ilor fa]\ de întreg. Brutalismul a transformat «corpul» arhitectural în «ecor[eu». 303 . Walking Cities (ale celor din Archigram) «puteau» traversa oceanul. Arhitectura a încetat s\ mai fie gândit\ ca un corp unic. Din pricina crizei de spa]iu. a[\ cum aminteam.

În Est îns\ – «[i în Cuba». 1986. de la Cumbernauld5. adaug\ Banham (1976. transferabil\. sistematizarea teritoriului î[i va devora gazda – ora[ul – treizeci de ani mai târziu. Cazul Bucure[tilor deceniului al nou\lea [i. pe de alt\ parte. Kisho Kurokawa. Din ce în ce mai popular\ începând cu a doua jum\tate a anilor ‘50. ceea ce exclude a priori neutralitatea sa vizual\. dar incomplet. deci. centrele de afaceri [i comer] s-au deplasat spre circumferin]\. sistemele se puteau extinde asupra întregului mediu fizic. Faptul de mai sus a fost posibil deoarece megastructura nu era acea «neutral grid» (Colquhoun. în genere. Ele s-au extins. «Terraformarea» socialist\ (sistematizarea teritoriului) a reprezentat o asemenea tentativ\ de a institui megastructuri – nu doar arhitecturale. a[a cum îi [ade bine oric\rei utopii. dezmembrat\. ele au r\mas constructe teoretice. nici în în]elegerea sa ini]ial\. promotor al metabolismului arhitectural. al prefabric\rii. citat de Alan Calquhoun. deta[abil\ din megastructur\ [i. al ora[elor române[ti de dup\ 1968 este l\muritor în acest sens. În ora[ul est-european. chiar [i în unele ora[e europene. sau de Le Corbusier în proiectul s\u acromegalic pentru un spital la Venezia. Metafora corporal\ se refugiaz\. În absen]a corpurilor care s\ îl con]in\. 1986. 304 . luând forma mediului proiectat. vedea în capsul\ un cyborg al arhitecturii. mecanismul intern putea prolifera nedefinit. celula de locuit/capsula. acela al locuirii colective. ci func]ionarea mecanismului acestuia.20 spre 21 declasa]ilor [i minorit\]ilor. Pe cale de consecin]\. nici în versiunea estic\. a[adar o metafor\ futuristic\ [i mai pu]in o reminiscen]\ a tradi]iei 6 Fumihiko Maki. Cu excep]ia exemplului interesant. aceast\ «gril\» structural\ trebuia exprimat\ în chip monumental. Toate aceste structuri maligne pot fi interpretate ast\zi ca fiind sisteme de manipulare a texturii urbane [i a mediului în ansamblul s\u. fix\.»6 Se în]elege imediat c\ «neutralitatea» megastructurii înceteaz\ de îndat\ ce raporturile se statuteaz\ între ceva permanent [i dominant pe de o parte [i altceva tranzient. adic\ dominatoare. structurant\. 10) – megastructura a proliferat sub forma «sistematiz\rii teritoriului». pe care s\ se proiecteze func]ionarea ora[ului. ci [i urbane. Mediul vestic a fost scutit îns\ de edificarea megastructurilor. pornind de la atributele de mai sus. capabile de control la scar\ macro. 1964. «Grila» celebrat\ de Colquhoun nu era menit\ a fi un fundal nutritiv. în celul\/capsul\: înl\untrul unei «grile permanente [i dominante sunt con]inute „ad\posturi“ tranziente [i subordonate. 121) închipuit\ de Yona Friedman pentru Universitatea din Berlin. transformat\ în esen]\ a ora[ului/mediului. cu propriet\]i ubicue. 120. megastructura a devenit o realitate eficient\ a controlului societal. Acest macro-concept privea teritoriul na]ional ca pe un sit pe care controlul central urma s\ se extind\. respectiv subordonat. al absen]ei propriet\]ii [i al re]elelor edilitare supracentralizate. Pe de alt\ parte se vorbe[te dup\ r\zboi din nou despre unitatea prim\. Se observ\ de îndat\ c\ «grila» este permanent\. fascinând la un moment dat discursul arhitectural. De la cas\ la ora[.

305 . al realit\]ii. declama Reiner Banham în 1965. în care toate sistemele de sus]inere a vie]ii [i de entertainment sunt concentrate într-un super-mecanism. «arhitectul» va trebui s\ înceteze a fi doar form-giver pentru mediul fizic. programele de modelare Sim-City permit studii elaborate de dezvoltare [i administrare virtual\ a unui ora[: probleme curente sau calamit\]i. inclusiv cele care nu au fost construite niciodat\. Real/virtual: arhitectul ca proiectant de informa]ie Conceptul de global village a devenit tot mai consistent teoretic în contemporaneitate pe m\sur\ ce realitatea virtual\ [i comunicarea prin re]ele de computere a pulverizat distan]ele (f\r\ îns\ ca tehnologia comunic\rii s\ m\reasc\ în vreun fel apropierea dintre fiin]e. devenind proiectant de info-realitate virtual\? S\ încerc\m a desena peisajul – 7 Un muzeu virtual Palladio pe Internet ridic\ probleme serioase de judecat\ a arhitecturii. de vreme ce spa]iul comunic\rii – strada – este [i ea abolit\ deodat\ cu ora[ul. nr..20 spre 21 medievale japoneze sau chiar proto-moderne ruse[ti. toate sunt prezente [i actualizabile. Ele pot fi înlocuite cu o membran\ gonflabil\. vilele a[a cum sunt reprezentate în «Quatro Libri. În el se pot vedea [i contempla. de vreme ce nu le-a renegat explicit. casa lui trebuie s\ abandoneze în bra]ele tehnologiei ceea ce ea [tie s\ fac\ mult mai eficient. vol. Nici nu ar avea cu cine. sau obiectul edificat? 8 Este citabil studiul despre Sim-City al lui Ron Kenley publicat în revista Universit\]ii de art\ [i design din Helsinki. dac\ sunt comparate cu exigen]a ultim\. Nu vom [ti niciodat\ cât din acele modific\ri îi apar]in lui Palladio însu[i. Expresia fizic\ a casei devine nerelevant\ [i. muzee de arhitectur\ virtual\7. 1995. înceteaz\ s\ existe [i estetica. în variantele lor virtuale. Oricare dintre func]iile sale interne putea fi înlocuit\ de un mecanism.14. «A house is not a home». aprilie 1993. mul]umit\ tehnologiei. ferestre.2. mobilierul-ca-monument «burghez» (Baudrillard. a c\rei ra]iune întemeietoare este tectonica? Trebuie abandonate ele divertismentului gotic/horror cu dragoni. Nu are fa]ade. o dat\ cu dispari]ia ei.8 Problema extrem\ pe care virtualitatea «arhitecturii» unui spa]iu care nu «exist\» în sens fizic o pune dinaintea designerilor este: cine va proiecta «spa]iile» virtuale? Sunt acestea asimilabile arhitecturii. inclusiv prin anima]ie. variabile controlabile sau insondabile. 9 Design Studies.. 1968) – toate devin brusc inconsistente. {i ce este arhitectur\ atunci: proiectul reprezentat prin proiec]ii. probabil. aceea a func]ion\rii casei. a acelei environmental bubble. deci nu mai este for]at\ s\ comunice cu exteriorul. sau s-au în\l]at cu serioase modific\ri. Dup\ chipul [i asem\narea omului contemporan. care a cedat tehnologiei multe din sarcinile gestuale ale trupului s\u. Casa nu are un amplasament fix. Mai mult. Ziduri definitive. Exist\ deja ora[e virtuale. solide. avertiza Heidegger).». poate fi transportat\ oriunde. schwarzeneggeri [i pu[coace? Sau. proclamând dispari]ia casei înzidite [i na[terea.

pe cyberspace. Pornind [i de la al]i cercet\tori. designerii dependen]i de mod\. Cu siguran]\ nu este o simpl\ activitate de procesare a datelor. Aceasta este o categorie mai ampl\. Jonas este hot\rât împotriva acestei «estetici minimale aplicate» (158). Jonas prefer\ în loc termenul de sistem sociotehnic. care se r\spânde[te exponen]ial. Nu se mai poate discuta acum doar despre omul care (con)formeaz\ un obiect. procesual\. una care «atribuie form\ informa]iei astfel încât ea s\ poat\ fi consumat\ de oameni» (Van de Boom. în care încap deopotriv\ me[te[ugarul care decoreaz\ [i stilistul. în care mijloacele tehnologice determin\ nemijlocit obiectul [i b) cea de-a doua. A proiecta informa]ie este o întreprindere mai riscant\ decât proiectarea materiei. Wolfgang Jonas se întreab\ cum pot fi rezolvate dilemele procesului de proiectare.. 159). ca o activitate specializat\ înl\untrul industriei manufacturiere. În eseul s\u Design as Problem Solving? Or: Here Is The Solution – What Was The Problem?9. ci informa]ie» (Jonas. carosierul. Paralele fertile pot fi trasate între acest eseu [i Knowledge and Design. În ambele cazuri totu[i designerul este «f\uritorul de forme». aten]ia lor se focalizeaz\ pe ]inte diferite. mai degrab\. Or. ([i) datorit\ diferen]ei de dou\ decenii ce le desparte. cât [i configura]ia sa intern\. Omul face [i proiecteaz\ acum [i informa]ie – un produs virtual [i ciudat. a[adar doar despre materie. citat de Jonas.20 spre 21 virtual înc\ pentru arhitec]ii români – în care mâine se va petrece meseria de arhitect [i de designer. paradigma interpretativ\ a «mu[chetarilor» cercet\tori sa schimbat radical.) a traduce un catalog de cerin]e – fixate mai cu seam\ verbal – întrun obiect concret. deconectat îns\ de la implica]iile sociale ale obiectelor pe care le «caroseaz\». încercând s\ ob]in\ algoritmi deriva]i din epistemologia recent\ [i din critica praxis-ului. John Musgrove and Pat O’Sullivan. O estetic\ orientat\ exclusiv asupra produsului [i a vânz\rii acestuia îi alieneaz\ – produs [i autor deopotriv\ – de rolul lor în societate. între materie [i energie. ci. i.. Ca [i în Dup\ dou\zeci de ani. Proiectantul dialogheaz\ acum cu o societate care trebuie s\ î[i reduc\ num\rul de obiecte de care depinde (nu în ultimul rând din motive ecologice). 159). este o activitate cu dou\ domenii diferite de specializare: a) prima. în care considerentele tehnologice sunt secunde în raport cu cele formale – bun\oar\ mobilierul. scris de Bill Hillier. Jonas prezint\ activitatea de proiectare ca fiind înc\ rezolvatoare de probleme. care î[i va schimba în consecin]\ rela]ia cu obiectele r\mase [i care tinde s\ consume «nu bunuri. Homo faber este înlocuit de generatorul de forme. Jonas crede c\ a proiecta obiecte. în vreme ce ignor\ condi]iile sociale [i alte aspecte marginale» (ibidem).e. În primul capitol al lucr\rii sale. 306 . Deosebirea central\ dintre cele dou\ texte prezentate mai sus ar fi c\. înl\untrul ei proiectan]ii «nu au dificult\]i în (. Acest din urm\ text prive[te deopotriv\ modul în care gestul de proiectare se petrece.

de vreme ce «întregul ciclu al proiect\rii. Aceasta din urm\ este v\zut\ ca un obiectiv realist doar dac\ «elite extrem de competente din domeniul proiect\rii. ambii autori critic\ vechea paradigm\ epistemologic\ în chip v\dit [i explicit. determinat structural. Organismul.e. În chip similar tipurilor de solu]ii întrev\zute de Hillier. care iau la el forma «solu]iilor deja existente» (ibidem). Jonas se ridic\ [i el împotriva urm\toarelor aser]iuni: mai întâi. scopul ultim al proiect\rii nu ar fi a[adar producerea unei «optime solu]ii». Jonas îl citeaz\ aprobator pe Luhman. este o component\ a procesului de comunicare [i reproducere (a cunoa[terii)» (167). Piaget and Vico) [i pe informa]ie. Mai mult.20 spre 21 Cealalt\ cauz\ a separ\rii pozi]iilor lui Hillier et comp [i Jonas este ecologizarea activit\]ii de proiectare. 160). nu doar produsul ei final. con[tiin]a [i comunicarea sunt de aceea cele trei sisteme autopoietice. conectate structural. ambele folosesc un demers hermeneutic. recognoscibil ca atare prin «descifrare» [i «str\-vedere» a fenomenelor (ibidem). Centrându-se asupra procesului proiect\rii. tehnologiei [i al lumii afacerilor lucreaz\ la un obiectiv comun» (Jonas. c\ subiectul cunoa[terii este un observator exterior [i. i. de dezv\luire (chiar în sensul aletheic atribuit de Heidegger) [i de comunicare între sisteme bazate pe activitate (Von Glaserfeld. Percep]ia ar fi a[adar aici interpretarea obiectului. Comunicarea este v\zut\ ca un sistem autopoietic. parte a re]elei comunica]ionale a soci- 307 . aminte[te de un Heidegger timpuriu. are rolul de a men]ine autopoiesis-ul. Nuan]a ar fi c\ Jonas este gata s\ vad\ în percep]ie «accesul esen]ial c\tre lume» într-o manier\ mult mai agresiv\ decât îns\[i interac]ia heideggerian\ dintre subiect [i obiect ar fi preg\tit\ s\ o accepte. Astfel. Jonas se apropie de problema produc]iei de cunoa[tere în termenii unei auto-poiesis – o continu\ activitate de «neascundere». Aceast\ abordare a proiect\rii poate fi caracterizat\ ca o critic\ acerb\ a pozi]iei predominante ast\zi. Jonas proclam\ men]inerea autopoiesis-ului ca scop adev\rat al proiect\rii. pe care o folose[te Hillier. aceea c\ proiectantul este cel al c\rui ultim scop este rezolvarea problemelor. Cât despre metodologia folosit\ în ambele lucr\ri aici comparate. «Prestructurarea problemei». c\ exist\ «adev\r obiectiv». mai degrab\ decât asupra produc]iei de solu]ii. [i cunoa[terea se face prin apel la comunicare. cât [i o ecologizare a proiect\rii informa]iei. pe care Jonas o consider\ implicit\ atât în producerea de obiecte. Jonas accept\ existen]a unei prestructur\ri a problemelor proiect\rii. este evident c\. A nu întrerupe lan]ul acesta. cât mai degrab\ neîntreruperea autopoiesis-ului. cu care Jonas dialogheaz\. pentru a dialoga cu obiectul investiga]iei lor. «optime» sau par]iale. adic\ realitatea mediat\ mai întâi [i mai ales prin sim]urile celui ce interpreteaz\. în al doilea rând. în vreme ce harta cognitiv\ presupus\ de Hillier este fundat\ mai degrab\ pe cultur\ [i experien]\ decât pe sim]uri. când acesta noteaz\: «Con[tiin]a interpreteaz\ procesele corporale ca fiind lumea îns\[i». Scopul ultim al proiect\rii. o ecologizare a societ\]ii (post)industriale. ca proces înscris în interior sistemului comunica]ional.

cercetarea în arhitectur\) [i chiar dac\ ambele texte au perspective asem\n\toare asupra modului în care se înnoie[te paradigma epistemologic\. ele sunt esen]ial diferite.» (ibidem). {i iat\ cum: Jonas pune accentul pe proiectarea informa]iei. cet\]eni ai lumii [i fiin]e ale contextului imediat. netraumatic\ aceast\ aparent\ schizoidie a naturii noastre prezente. ale societ\]ii..20 spre 21 et\]ii. el tinde s\ devin\ tot mai mult global [i tot mai pu]in village. Coda Termenul de «sat global» are. proiectarea.. Ceea ce ne aduce aminte de «solu]ia de principiu» a lui Hillier. este datoria celui ce proiecteaz\. Trebuie doar s\ mai remarc\m c\. f\r\ a fi scinda]i înl\untrul nostru. bucurându-ne ludic de ambiguitatea rela]iei dintre ele. cu toate vulgariz\rile pe care aceast\ adoptare o implic\. textul lui Jonas recupereaz\ diferen]a temporal\ dintre sine [i textul echipei RIBA (Hillier & comp) prin schimbarea accentului de la producerea de lucruri «noi» c\tre auto-reflec]ia asupra unui proces necesar în sine devenirii societ\]ii de azi. De îndat\ ce accept\m ca neconflictual\. o ereditate înc\rcat\ [i ambigu\. mai degrab\ decât cel de «carosare» a lucrurilor supuse acestui proces. doar c\ ast\zi ea coexist\ cu puseuri autarhice. putem pulsa între cele dou\ naturi. este implicat\ în auto-poiesis – un proces semantic care asigur\ func]ionarea acestei societ\]i.e. acest termen a intrat în vocabularul politic la fel ca [i acela de dezvoltare durabil\. ca fiind stadiul actual al proiect\rii. de aceea. (cu deosebirea c\ proiectarea la Hillier este investigat\ cu scopul declarat de a produce un model acceptabil pentru adev\ratul s\u obiect. 308 . mondializarea (care include în subtext tu[e egalitariste [i suprimarea alterit\]ii identitare) revine periodic în aren\. Asociat\ de regul\ cu mari proiecte social-politice. de vreme ce scurt-circuitarea lui «ar întrerupe comunicarea [i ar avea efecte negative asupra altor sisteme conectate structural. proiectarea informa]iei este v\zut\ ca parte a sistemului comunica]ional al societ\]ii [i. Mai mult. etnicist/na]ionaliste etc. adic\ locuire întreolalt\ a fiin]elor sociale. Ba chiar suntem într-o postur\ privilegiat\ fa]\ de vremea când pluteam în supa indistinc]iei na]ionaliste. anti-«cosmopolite». Nu mai exist\ un singur adev\r: putem fi în acela[i timp. La fel de oximoronic ca [i cel de realitate virtual\. Orientat c\tre informa]ie [i ocrotirea mediului. Chiar dac\ folosesc metode relativ similare de investigare a aceluia[i obiect. o solu]ie par]ial\ [i asumat imperfect\. urbanistic vorbind. care nu este r\spunsul ultim la problemele propuse. în tinderea sa trans-frontalier\ (de orice natur\ ar fi grani]ele). i.

dac\ valoarea este conceput\ ca fiind orice altceva decât preferin]a individual\ de moment. În cele din urm\. arbitrarul. fiin]ele umane fiind doar componente liniare [i deterministe ale acestei ma[in\rii. jocului liber al artelor. fundament\ri. poten]ialului de împlinire. psihologi. oameni de afaceri [i comisari predicatori ai determinismului material- 309 . De exemplu. sexualit\]ii. necondi]ionatul. ea îns\[i este predispus\ la dualism dup\ cum este oricare sistem de gândire al omului. actul gratuit. Logica dualit\]ii a obligat avangarda s\ aleag\ la întâmplare dezordinea. Unul dintre cele mai discret paralizante dualisme este aparent inofensivul dualism ordine/dezordine. imponderabilul. previzibilitate înseamn\ predeterminare. de fapt. cu toate acestea. Sau ele ar fi putut accepta ideea lumii ca ma[in\rie moart\. se p\rea c\ a doua variant\ era numai un nou avatar al celei dintâi. norme [i esen]e – acest sentiment se manifest\ chiar [i fa]\ de no]iunea de valoare. singurul mod în care putem fi liberi este în starea de dezordine. Speran]ele e[uate ale ultimelor dou\ secole s-au bazat pe un sentiment profund de stinghereal\ fa]\ de ideea de ordine [i de tot ceea ce presupune ea: ierarhii. determinat\ de gene. de fizica economiei noastre energetice. identit\]ii politice [i expresiei individuale. b\trânul cu barb\ alb\. predeterminare înseamn\ obligativitate iar obligativitate înseamn\ lips\ de libertate. Într-adev\r. care ar fi fost alternativele? Ele s-ar fi supus Semnificatului Transcendental. de necesitatea economic\ ori de impulsurile psihologice. deghiza]i în oameni de [tiin]\. neîncadratul.FREDERICK TURNER 20 s p r e O nou\ cosmologie a artelor 21 Dizolvarea dualismului ordine – dezordine: Haosul care se ordoneaz\ Avangarda pretinde c\ respinge orice dualism care ar conduce la privilegierea ierarhic\ a unuia dintre termenii dualit\]ii. figura autorit\]ii ancestrale care pune opreli[te privilegiului. dac\ ordine înseamn\ previzibilitate. patriarhii cu b\rbi albe [i asupritorii rasiali fiind. Ideea speran]ei ca eliberare. este cu atât mai predispus\ la alter\ri provocate de acest dualism. T\ticul-Nimeni Însu[i. sociologi. Astfel ele ar fi fost condamnate la o ordine social\ mecanicist\. care ne-a c\l\uzit ac]iunile timp de mul]i ani.

evenimentele ar fi percepute individual ca având sens [i valoare. Dat fiind poten]ialul de eroare inerent pozi]iei deterministe. au încercat. avangarda se încurca în multe [i complicate i]e. nu este aceasta un simplu capriciu autocratic. valoarea [i sensul par imposibile în ele (cu toate c\ mari filosofi.20 spre 21 ist. împreun\ cu minunatul ei sistem matematic? Oare nu se condamnau ei în[i[i. a putut fi folosit [i la consfin]irea discrimin\rii sexuale. prin urmare mai pu]in decât un om. Se descoperise un nou p\cat: ipocrizia involuntar\ – ipocrizia. Determinismul social al secolului XIX a justificat oprimarea. orice [tiin]\ [i cunoa[tere obiectiv\ ar putea fi expediate ca nerelevante sau ca simple mijloace de ra]ionalizare a intereselor politice. atunci când se încerca evitarea ei cu disperare. cercet\torii de laborator. În definitiv. Oare nu acela[i lucru îl afirma teoria cuantic\. având sens numai în propria noastr\. în acest caz. a treia prezint\ rela]ia ca fiind esen]ial accidental\. În timp ce se opta pen- 310 . s\ le impun\). ce este bun [i valoros? Poate fi voin]a lui Dumnezeu liber\ în mod semnificativ dac\ starea ei viitoare este numai pur\ întâmplare fa]\ de trecut? Dac\ libertatea este numai întâmpl\toare. în tradi]ia lui Nietzsche. la îndemâna celor puternici. a[a încât nu s-ar manifesta nici o represiune politic\. percep]ie a ei. De exemplu. ajustat\ într-o oarecare m\sur\. totu[i. Determinismul psihic al secolului XIX. cu propriile lor cuvinte? Pe de alt\ parte. deoarece libertatea. Percep]ia unei persoane ar fi la fel de valabil\ cu a alteia. o voin]\ divin\ inefabil\ [i exercitat\ din exterior guverneaz\ rela]ia f\când-o par]ial inteligibil\ [i semnificativ\. problema fundamental\ a oric\rei filosofii naturale este timpul. deci decât noi în[ine? Aceasta a fost întrebarea lui Socrate: o ac]iune este bun\ pentru c\ zeii o vor sau zeii o vor pentru c\ ea este bun\? Nimeni nu vrea un univers întâmpl\tor sau unul determinist. p\rea mai sigur s\ se opteze pentru o rela]ie mai mult sau mai pu]in întâmpl\toare între trecut [i viitor. atunci când încerca s\ profeseze asemenea convingeri. Aceast\ situa]ie a avut ramifica]ii adânci. avangarda s-a confruntat cu trei variante. Problema voin]ei divine este de a da na[tere imediat unei întreb\ri: cum [tie Dumnezeu ce s\ decreteze. în absen]a unei garan]ii divine superioare a validit\]ii voin]ei lui Dumnezeu (garan]ie care s-ar supune aceleia[i obiec]ii). determinismul istoric al secolului XIX a justificat r\zboiul iar determinismul biologic al secolului XIX a justificat convingeri privind superioritatea rasial\. în ciuda faptului c\. alegerea uneia dintre ele fiind dificil\: conform uneia. care se dovedise atât de convenabil atunci când era util s\ se argumenteze imposibilitatea oric\rei alte alegeri decât urmarea dorin]ei. o alt\ variant\ este cea a rela]iei deterministe. rela]ia întâmpl\toare începea s\ par\ promi]\toare: universul ar fi de necunoscut pentru c\ ar fi incoerent în esen]a sa. În ceea ce prive[te rela]ia dintre trecut [i viitor. trecutul cauzând viitorul într-o manier\ liniar\ [i mecanicist\. memoria [i experien]a ar deveni total inutile. Cel pu]in. arbitrar în cel mai r\u sens al cuvântului? Nu ar fi [i mai r\u dac\ starea viitoare a lui Dumnezeu ar fi guvernat\ în mod determinist de starea Lui din trecut? În cazul acesta. cum poate fi Dumnezeu liber în orice sens al cuvântului? Ar trebui s\ d\m ascultare unui Dumnezeu mai pu]in liber.

universul devine mai dezordonat. El s-a sim]it obligat s\ postuleze existen]a unui Suflet uman care se putea desprinde de fiin]a omeneasc\. Întâmplare [i necesitate. astfel. o dat\ cu trecerea timpului. Se poate vorbi de coordonate primare interioare sau forme care atrag un creier uman preg\tit în mod adecvat. oare. atribui vreun merit pentru faptele bune dac\ nu exist\ responsabilitate? Oare exist\ justi]ie. atât apari]ia speciilor noi. determinism liniar [i zgomot dezordonat. în condi]iile în care institu]iile sunt mo[tenire a trecutului [i. prin urmare mai pu]in inteligibil [i mai pu]in capabil s\ func]ioneze. avangardi[tii se confruntau cu problemele modului de a semnifica distrugerea semnifica]iei.20 spre 21 tru simpla dezordine [i pentru hazard. numai coordonate primare exterioare ale sistemului biologic. Titlul c\r]ii lui Jacques Monod despre evolu]ia biologic\. poate. Este. evident. oare. libertatea numai contribu]ia omeneasc\ la procesul universal al entropiei în cre[tere? Este rolul fiin]elor libere s\ contribuie la distrugerea acestui frumos univers ordonat? Inten]ia presupune o minte foarte bine organizat\. Primele încerc\ri de a crea inteligen]a arti- 311 . [tiin]a modernist\ s-a orientat. [i mai evident. a fost combinarea între ordine [i accidental. dar. combina]ie reflectat\ într-un genom care i-ar înregistra [i reproduce rezultatele. în direc]ia bun\. Cum s\ publici discreditarea publica]iei [i a publicului? Cum s\ ajungi la o pozi]ie institu]ional\. cum s\ ac]ionezi cu un trup având un sistem imunitar de rigoare aproape militar\ [i cu un sistem nervos izbitor de unitar sub control centralizat? Poate fi libertatea. dac\ nu po]i fi f\cut r\spunz\tor pentru actele tale? Pân\ de curând. oare. cât [i originalitatea [i libertatea min]ii umane ar putea fi descrise ca o combina]ie de muta]ii întâmpl\toare cu o selec]ie relativ determinist\. clinamen al abaterii întâmpl\toare [i ananke al supravie]uirii celor mai bine adapta]i. de exemplu. fantoma lui Platon ale c\rui forme ideale fuseser\ eliminate pentru totdeauna de c\tre [tiin]ele materialiste? Marele om de [tiin]\ Sir John Eccles a observat modific\ri în creier ce p\reau s\ anticipeze stimulii care ar fi trebuit s\ le provoace. simpla inten]ie liber\ s\ tind\ spre dezorganizarea min]ii [i s\ demonteze inten]ia îns\[i? Ce r\mâne din responsabilitate dac\ libertatea este întâmpl\toare? }i se poate. într-adev\r. aceea[i cu accidentalul sau comportamentul dezordonat? Conform fizicii clasice. s\ presupunem la Universitatea din Paris. bazate pe o represiune sadic\? Cum s\ ataci ierarhia într-un limbaj cu arbore sintactic [i subordonare gramatical\? Cum s\-]i fie pl\tit dreptul de autor. Poate c\. red\ ideea foarte bine. ceva esen]ial lipsea. Poate c\ «natura [i cre[terea» nu epuizeaz\ coordonatele primare. într-o anumit\ competen]\ cum este limbajul? S-a întors. (…) Acelea[i probleme se ridic\ dac\ modelul întâmpl\rii [i necesit\]ii se aplic\ la modul de func]ionare a creierului uman. când plata trebuie f\cut\ în moneda dorin]ei mimetice iar dreptul de autor este chintesen]a transform\rii în m\rfuri de consum? Mai mult. lucrul cel mai bun pe care avangarda l-a f\cut cu instrumentele intelectuale avute la dispozi]ie în încropirea unei explica]ii rezonabile a universului [i a libert\]ii personale. serios vorbind. atunci. Ca [i în cazul muta]iei [i selec]iei care sunt.

paradoxul lui Gödel care distinge ceea ce este adev\rat de ceea ce este demonstrabil. se pare c\ exist\ al doilea tip de ordine [i al doilea tip de haos. cu semnificant transcendental [i determinist\ în sfera biologicului.20 spre 21 ficial\ au folosit programe deterministe. anticiparea st\rilor viitoare ale proceselor controlului de stare pozitiv. S\ presupunem c\ am încerca s\ ar\t\m cum ar fi evadarea din acest dualism din perspectiv\ filosofic\. natural [i artificial. cercet\torii au încercat s\ «u[ureze» sau s\ elibereze sistemul ad\ugându-i elemente la întâmplare. matematicienii. dintr-odat\? Dualismul ordine/dezordine intrase în impas. problema observatorului într-o diversitate de discipline. ura tradi]ional\ a avangardei în domeniile umaniste fa]\ de orice esen]ializare. precum: modul în care s\ se descrie schimb\rile catastrofice [i singularit\]ile cu ajutorul matematicii continue. Ele cuprind problemele inteligen]ei biologice [i artificiale la care s-a f\cut deja referire. era atât de bine înr\d\cinat\. animale cu caracter [i oameni f\r\ caracter. nul [i neinteligibil. ele ar putea chiar coexista în acela[i univers. o mul]ime de legi [i principii endogene pe care abia am început s\ le în]elegem par s\ se manifeste în aceste sisteme. ob]inându-se doar un calculator mai pu]in eficient. De unde vin ele a[a. Totu[i. ierarhizare [i fa]\ de Ordinea totalizatoare. cel mai bine. Va trebui s\ distingem între dou\ tipuri de ordine: unul represiv [i determinist [i un altul care nu ar avea aceste dezavantaje. capriciul. Va trebui s\ mai facem distinc]ia între dou\ tipuri de haos: unul care ar fi pur\ întâmplare. acesta s\ fie sus]inut cu mult\ patim\. {i ele par a fi acela[i lucru. care folosesc procese ale controlului de stare neliniare [i repetitive [i ale c\ror opera]ii nu pot fi considerate deterministe ori întâmpl\toare. Dac\ am fi noroco[i cu adev\rat. Problema pe care avangarda a încercat s\ o rezolve cu onestitate este cea a unei alternative la ordinea represiv\. o adev\rat\ speran]\ pentru viitor – o reprezint\ faptul c\. oamenii de [tiin]\ [i tehnicienii ciberneticieni au încercat s\ stoarc\ ultimele pic\turi de imponderabil din disciplinele lor. Nici aceast\ metod\ nu a dat rezultate. al doilea tip de ordine s-ar putea v\di a nu fi antiteza celui de al doilea tip de haos. [i un altul care ar purta germenii creativit\]ii [i libert\]ii. Problema cu care am început aceast\ sec]iune. Totu[i. într-adev\r. S-au ar\tat mai promi]\toare modelele cibernetice de re]ele neurale aplicate creierului uman. Acest nou tip de ordine sau haos pare s\ fie în miezul unei categorii de probleme interesante care au ap\rut atunci când filosofii. dinamica sistemelor deschise [i a proceselor neliniare. descrierea schimb\rilor defazate din cristalografie [i electrochimie. limitele teoretice ale ma[inilor Turing (în anumite cazuri nu se pot opri singure). ar putea fi chiar acela[i lucru! Întors\tura extraordinar\ a evenimentelor – un noroc surprinz\tor. încât a f\cut ca. care p\rea a fi dezordinea întâmpl\toare iar la nivel psihologic. Când acestea au e[uat. modul de a încadra geometria fractelor a lui Benoit 312 . în ciuda [ubrezirii dualismului. e[ecul modelelor sociologice [i economice predictive datorat criticilor [i a[tept\rilor de ordin ra]ional ale subiec]ilor umani reali. fenomenul turbulen]ei. aceea a dualismului ordine/dezordine este implicat\ în alte dualisme: natur\ [i umanitate.

printr-un exerci]iu mental. în scopul demonstra]iei. din cauza celei de a doua legi a termodinamicii. în general. în ordine aflabetic\. am putea s\ test\m ordinea termodinamic\ a primei prelucr\ri a versului. Pentru a în]elege caracterul profund eliberator al teoriei haosului (sau antihaosului). «antihaos» ar fi adus prea mult cu «lege [i ordine» iar academicienii avangardi[ti ar fi repudiat termenul ca o alt\ mistificare occidental\. dar cea mai tulbur\toare este problema naturii timpului. S\ presupunem c\ am încerca s\ prelucr\m un sonet de Shakespeare în ordinea cea mai termodinamic\. probabil f\r\ inten]ie.20 spre 21 Mandelbrot în matematica tradi]ional\. câ]iva teoreticieni ai disciplinelor umaniste [i-au însu[it termenul de «haos». a controlului de stare pozitiv. de fapt. (…) Alegând termenul «haos» pentru a descrie aceast nou t\râm al intelectualit\]ii [i imagina]iei. descoperitorii s\i au dat oarecum o lovitur\ în domeniul rela]iilor publice. Acest exemplu condenseaz\ diferen]a între ordinea liniar\ determinist\ [i ordinea n\scut\ din haos. [i anume. Din punct de vedere termodinamic. [i anume. A[a cum sunt ele în[iruite în Sonetul 18. [i tot a[a. un astfel de aranjament ar fi mai ordonat decât «S\ te asem\n unei zile de var\?» a[a cum l-a conceput Shakespeare. clasificarea semi-cristalelor [i a romburilor lui Penrose. cele mai reci finalului. cu gradul cel mai mic de entropie. S\ presupunem o codificare a cuvintelor sub forma unor molecule de gaz în[iruite. a controlului [i corect\rii [i. determinist\ [i ordinea n\scut\ din haos [i pe cele dintre simplul hazard [i haosul creator. un termen la fel de adecvat. Primul lucru pe care l-am face este singurul pe care l-ar putea face un specialist în termodinamic\. cele mai fierbin]i corespunzând începutului de alfabet. Nu putem rupe cuvintele în litere sau literele în segmente liniare. a[a cum o f\cuser\ odat\ cu expresia «incertitudine cuantic\». secven]a sonetului infinit mai ordonat\ decât ordinea alfabetic\. chiar mai bun. (…) Cu toate c\ la conferin]a respectiv\ nu s-a mers mai departe cu experimentul. cuvintele sunt deja într-o ordine alfabetic\ mai mult sau mai pu]in întâmpl\toare. majoritatea oamenilor ar considera. Într-adev\r. Totu[i. Pentru re-a[ezarea moleculelor în ordine alfabetic\ ar fi nevoie de ceva mai mult\ energie. mi[carea moleculelor «sonetului» alfabetizat ar putea îndeplini vreo m\runt\ sarcin\ mecanic\. Totu[i. în timp. liniar\ [i de natur\ termodinamic\. întreaga chestiune a propriei reflect\ri. am ordona cuvintele dup\ criteriul alfabetic: «Asem\n de s\ te unei var\ zi?». Ar fi putut s\ îl numeasc\ «antihaos». Dac\ s-ar închide într-un vas. pentru c\ implica]ia dublei nega]ii – «ne-dez-ordine» – sugereaz\ ceva din profunzimea lui repetitiv\. moleculele s-ar re-a[eza la întâmplare. pentru a marca favorizarea accidentalului [i dezordinii. La fel cu un motor cu abur în care gradientul de energie între aburul cald [i aburul rece sau între aburul cald [i aerul rece este utilizabil. S\ supunem aten]iei un mic experiment de gândire mai neobi[nuit care s-a propus la o conferin]\ [tiin]ific\. datorit\ cre[terii entropiei. va trebui s\ analiz\m diferen]ele între ordinea liniar\. 313 . a[a încât cele fierbin]i [i cele reci s-ar amesteca. în mod just.

sistemul î[i alege sau chiar î[i creeaz\ propria lui stare urm\toare. exist\ atât ordinea determinist\ cât [i cea liber\. Brumul este alc\tuit din cantit\]i întâmpl\toare de energie pe toate frecven]ele. [i influen]a creatoare. Prin urmare. Dac\ a fost afectat\ mult de experimentele anterioare. mai ales. conform defini]iei unui sistem cu ordine termodinamic\ înalt\ (entropie sc\zut\) este necesar un num\r minim de bi]i pentru a-l specifica. Un alt mod de descriere a acestei distinc]ii este în termenii determinismului [i libert\]ii. cu toate c\ în teorie aceasta se poate face cu mare exactitate. Exist\ chiar dispozitive care combat insomnia cu ajutorul lui. dimpotriv\. similar cu cel al sonetului. ar fi mai mult decât suficient pentru a se reconstitui sonetul. I-ar trebui. teoreticianul «r\spunsului cititorului». iar aceasta din urm\ este solu]ia ie[irii din impasul avangardei. este o marc\ a ordinii sale de excep]ie. numai un fragment al originalului pierdut care s\ îi arate metrica [i o rim\. Toate acestea. Primordial. Pentru cititorul de poezie. influen]ând profund cultura uman\ [i contribuind la transformarea vie]ilor multor studen]i [i iubi]i. pe cele ale logicii [i. Totu[i. îns\[i ideea de text ar fi f\r\ sens sau aplicabil\ oric\rui lucru din univers. În cazul multor sisteme neliniare care se organizeaz\ de la sine. este la fel de necesar s\ distingem cele dou\ tipuri de haos. ar avea un poten]ial bogat de interpretare. Într-adev\r. în timp ce un sistem cu entropie înalt\ [i ordine termodinamic\ sc\zut\ are nevoie de mul]i bi]i pentru acela[i lucru. poezia pare s\ aib\ caracteristicile ordinii. chiar [i cea n\scut\ din r\sfoirea la întâmplare a paginilor unui dic]ionar. pe care dualismul «ordine/dezordine» l-a obligat s\ sus]in\ ideea conform c\reia orice secven]\ întâmpl\toare de cuvinte. Acesta a jucat un rol activ. metrica poeziei. Aceast\ descriere coincide cu defini]ia exhaustiv\ a libert\]ii. este extraordinar faptul c\ nu exist\ destul\ putere de estimare în universul fizic pentru a le putea anticipa starea urm\toare. misterioas\ a artei. Dar nu se pune nicidecum 314 . regulile gramaticale. Este o for]\ dinamic\ în lume tocmai pentru c\ nu are simplismul entropiei sc\zute a ordinii alfabetice care i-ar permite s\ fac\ lucru mecanic. aceasta nu este un semn al caracterului întâmpl\tor al poeziei. Altminteri. Ne-am putea imagina auzind marea atunci când avem de a face cu brumul. Cu alte cuvinte. împreun\ cu num\r\toarea silabelor întregii lucr\ri. poate. [i se vor mai scrie. Astfel. Astfel. în sensul mecanic [i politic. chiar dac\ am f\cut distinc]ia între cele dou\ tipuri de ordine. Vechea paradigm\ a avangardei putea distinge numai dou\ solu]ii: ordinea determinist\ [i libertatea întâmpl\toare.20 spre 21 În teoria informa]iei. Dac\ teoreticienii r\spunsului cititorului ar în]elege teoria informa]iei. ar fi necesar un num\r mic de bi]i pentru a specifica ordinea alfabetic\ [i un num\r mult mai mare în cazul ordinii ini]iale a sonetului: s-au scris sute de c\r]i despre sonetele lui Shakespeare. precum organismele vii supuse dezvolt\rii foetale [i sonetele în proces de compunere. ar fi de ajuns s\ le ar\t\m confuzia pe care o fac între «brum» [i «sunetul constant». ar putea fi reconstituit\ aproape perfect de c\tre cineva care cunoa[te celelalte sonete ale lui Shakespeare. în aceasta const\ distinc]ia între «putere». ne-am putea afla in situa]ia lui Stanley Fish. în parametrii unui câmp de atrac]ie extrem de bogat.

Sunetul constant nu este doar «zgomotul» f\cut de gr\mezile de nisip. De exemplu. un tablou sau un tratat de istorie s\ fie f\cut public. care se adapteaz\ din interior. în acela[i timp. foarte instabil. sunetul constant. artelor sau istoriei. încet. Aceea[i este [i problema teoriilor de interpretare a literaturii. Cu toate acestea nu poate fi distins\ de temperatura unei simple reac]ii chimice sau a unui amestec întâmpl\tor de procese f\r\ nici o leg\tur\ între ele. secven]ialitatea acestor c\deri urmeaz\ anumite legi [i formeaz\ anumite structuri de fracte atunci când este transpus\ în diagram\. Un alt exemplu de sunet constant este ceea ce se «aude» atunci când unui craniu i se aplic\ o pereche de electrozi. rasei sau interesului de clas\. Temperatura este o combina]ie de procese metabolice complicate [i cu un grad extraordinar de organizare. care fac abstrac]ie de inten]iile personale [i sensurile autorului. Ceea ce d\ caracterul rudimentar acestui instrument este tocmai faptul c\ nu ]ine seama de gradul de organizare a ceea ce el m\soar\.20 spre 21 problema de a în]elege sau interpreta brumul. este «sunetul» pe care îl produce un sistem ordonat în sine [i. intervalul depunerilor. care nu pare foarte diferit de brum. înc\ [i mai pu]ine avalan[e în mas\ [i numai accidental se produc surp\ri ale gr\mezii. semnifica]ii care nu ar avea nici o leg\tur\ necesar\ cu metabolismul organic. Teoreticianul r\spunsului cititorului refuz\ îns\ demersul. Ne-am putea închipui c\ diversele sunete sunt asem\n\toare cântecului balenei cu cocoa[\. dar aceasta nu înseamn\ c\ sunetul «este» scos de ea sau c\ cel c\ruia i s-au aplicat electrozii nu se gândea la ceva anume sau c\ nu am putea afla la ce se gândea el sau c\ orice 315 . de atitudinea sa de a încuviin]a sau nu ca o poezie. În cazul acesta se poate ajunge la sensuri reale. Sunt multe c\deri ale câte unui bob de nisip. [i a[a mai departe. în cazurile acestea temperatura trebuind s\ produc\ brum. astfel neputând face deosebirea între un organism viu [i o piatr\ [i fiind în mare pericol de a le aplica acela[i tratament. alte boabe de nisip. prin procesul controlului de stare. Un bun exemplu este cel al unei gr\mezi de nisip peste care se picur\. un num\r mai mic de pr\v\liri ale mai multor boabe de nisip. se poate chiar determina dimensiunea boabelor de nisip. Este [i ceea ce ob]inem atunci când «ascult\m» sisteme organice foarte complexe. Problema este c\ termometrul este un instrument foarte rudimentar. Ne]inând cont de aceste semnifica]ii personale. s\ presupunem c\ lu\m temperatura unui animal: citirea ei este sunet constant. Nu este de ajuns s\ facem precum teoreticienii r\spunsului cititorului care ar acorda precizie caracterului rudimentar [i ar compensa aceast\ concesie inventând tot felul de semnifica]ii exotice pentru temperatura animalului. La o analiz\ atent\. poate chiar folosind m\sura statistic\ rudimentar\ («temperatura») a genului. Chiar dac\ ]ine de teoria probabilit\]ii [i este de natur\ statistic\ mai curând decât determinist\. o lucrare muzical\. putem sc\pa de spaima Auctorial\ dar pierdem orice capacitate de a în]elege ceea ce analiz\m. Sunetul constant este combina]ia acestor secven]e. Pe de alt\ parte. dac\ semnalul electric se converte[te în sunet.

ca într-o zi democra]ia statului modern s\ apar\ ca o încercare stângace a liniarit\]ii de a imita bog\]ia organiz\rii umane neliniare [i doar ca o etap\ în drumul spre un nou tradi]ionalism ierarhic dinamic. apar]inând Voin]ei Populare [i consensului total. devenite legitime prin consens. prin aceasta. Acesta va deschide o er\ în care multe institu]ii democratice vor disp\rea treptat devenind inutile sau se vor estompa transformându-se într-un sistem de rezerv\ în caz de urgen]\. O constitu]ie legal\ democratic\ poate fi numai un mod de a extinde principiul asupra unor grupuri mai mari de oameni. a reciprocit\]ii unui schimb de daruri practicat în micile comunit\]i. de obicei.20 spre 21 c\utare a unui sens absolut este f\r\ noim\ sau c\ suntem îndrept\]i]i s\ interpret\m sunetul ca fiind gânduri despre balenele cu cocoa[\. în economiile mari. în absen]a institu]iilor democratice. separa]ia puterilor [i federalismul îndep\rteaz\ blocajele comunic\rii cu sistemul [i împiedic\ rigidizarea [i tiranizarea oric\rei configura]ii ierarhice. afirmând c\ toate comunit\]ile tradi]ionale sunt. acela al comunica]iilor moderne imediate [i atotcuprinz\toare. al controlului de stare [i al influen]ei reciproce repetitive care duce la na[terea unor ierarhii complexe [i flexibile. S-ar putea. implicit. Idei politice noi [i o nou\ tehnologie ar putea duce la o aproximare mai exact\. No]iunea de «societate civil\» a lui Vaclav Havel [i filosofia comunitar\ a lui Amitai Etzioni sunt semne încurajatoare ale acestei configura]ii politice emergente. în miezul democra]iei. Institu]iile noastre democratice existente. Am putea formula aceast\ idee mai radical. acordul bazat pe încredere [i deciziile rapide ale unui asemenea grup. chiar dac\ sunt cele mai bune pe care le-am putut crea. Poate c\ exist\ un nou stadiu. nu sunt. Institu]ii democratice precum mandatele fixe. Comunit\]i foarte mici pot fi. 316 . al trecerii de la produc]ia de mas\ la manufactura de comand\ controlat\ prin mijloace cibernetice [i al unor instrumente financiare mai discrete [i complexe. a[a cum banii sunt un instrument formal de extindere. în mod necesar. un control de stare politic autentic. mai eficiente în exerci]iul democra]iei decât na]iunile democratice. Votul popular este o form\ primar\ de sistem numeric care asigur\ o reprezentare a tuturor participan]ilor [i. Fire[te c\ aceste institu]ii sunt. deja. mai mult sau mai pu]in democratice în mod neformal. astfel. Sociologi ca Emile Durkheim [i Max Weber au preconizat [i. Poate c\ descrierea aceasta diminueaz\ str\lucirea democra]iilor moderne dar stabile[te. libertatea presei. un principiu mai profund. au deplâns dec\derea comunit\]ii tradi]ionale în statul modern cu economia sa ra]ional\. modalitatea perfect\ de a asigura procesul politic neliniar [i anti-haotic pe care îl dorim. inutile în micile comunit\]i precum grupurile de vân\tori [i pot fi considerate substitute stângace [i neadecvate pentru discu]iile intime. atunci când dezvoltarea ei nu este oprit\ de o ideologie egalitar\ a «filierelor». (…) Democra]ia îns\[i poate fi definit\ ca formalizare a unui sistem operator eficient pentru ierarhia natural\ evolutiv\ care se na[te din interac]iunea uman\. conducerea neformal\.

a unor no]iuni liniare. având sens numai în termenii datoriei [i obliga]iei. cu atât ne sup\r\m mai mult. Cu cât vedem. curând aceasta î[i va pierde valoarea obiectiv\. autoreglatorii [i cu un grad înalt de neliniaritate. no]iuni marcate de imagina]ia economistului socialist. Dac\ banii nu m\soar\ precis obliga]ia. în schimbul unui beneficiu (prin plata dobânzii). Problema socialismului este obstruc]ionarea comunic\rii între pre]uri. precum justi]ia social\. putem presupune c\ genera]ia bun\st\rii este tot o form\ a ordinii care se na[te din sistemele activit\]ii [i schimbului uman. abstracte. care s\ fie ob]inut în termen scurt. poate chiar religioase. în acela[i timp. pia]a vie este creatoare [i nedeterminist\. Bineîn]eles c\ banii nu func]ioneaz\ întotdeauna perfect ca m\sur\ a obliga]iei. între cele dou\ r\zboaie mondiale. Rezultatul este infla]ia [i dec\derea pie]ei de capital a economiei. mai multe roade remarcabile ale muncii. Fire[te c\ suntem departe de o asemenea pia]\ perfect\. În contrast. binef\c\torul nostru. la rândul lor. sugerate de îns\[i deriva]ia cuvântului «creditor». dup\ al doilea r\zboi mondial. î[i pierde inventivitatea [i. Dar ura fa]\ de creditori este în natura uman\. deprecierea cursului de schimb [i a[a mai departe. Marx a gre[it atunci când a tratat banii în termenii posesiei lor – aceasta fiind o rela]ie liniar\ a puterii –. Opereaz\ într-un mod din ce în ce mai determinist. Suntem dispu[i s\ gândim orice r\u despre cineva c\ruia îi suntem îndatora]i [i gata s\ redefinim [i s\ justific\m datoria noastr\ conform oric\rui principiu care ar p\rea s\ ne absolve de povara acesteia.20 spre 21 În sfera economicului. f\r\ distorsiuni liniare inoportune. În mare m\sur\. dividende. bazele morale ale schimbului. ce anume din ceea ce este «al nostru» au «ei» în compensa]ie? În mare parte numai încrederea în buna credin]\. de sus în jos. mai ales atunci când obliga]ia mea fa]\ de o persoan\ «bogat\» este indirect\ [i ascuns\ de faptul c\ sunt obligat altora care. în jurul nostru. Dar ce sunt banii? 317 . Ura noastr\ fa]\ de creditori are r\d\cini [i mai adânci. inteligen]ei [i generozit\]ii japonezilor. Ea ar trebui s\ reflecte cerin]ele culturale [i ecologice într-o mult mai mare m\sur\ [i i-ar trebui mecanisme de transformare a investi]iilor necesare pe termen lung în educa]ie. Totu[i. asisten]\ social\ [i protec]ia mediului în profit atr\g\tor. de fapt. Chiar dac\ obliga]ia are numai rolul de a amâna anularea unei obliga]ii. pe americani. cerere. Acea credin]\ [i obliga]ie sunt simbolizate [i diagramate sub forma banilor. salarii. Posesia unei sume mari de bani nu înseamn\ nimic altceva decât faptul c\ mul]i oameni sunt obliga]i sau îndatora]i posesorului. fiind. banii. [i acum pe japonezi. prin interpunerea. Chiar atunci când fluxul direct al obliga]iei se ascunde în spatele acestor meandre. de tehnologia existent\ [i de posibilitatea îndeplinirii speran]elor [i dorin]elor. art\. din cauza aceasta lumea i-a urât pe evrei. Astfel se în\bu[\ autocontrolul iar bun\starea r\mas\ în aceste sisteme începe s\ urmeze legile ordinii termodinamice. sec\tuie[te topindu-se într-o vibra]ie a pierderii inutile. dobânzi. sunt obliga]i acelei persoane. el trebuie s\ existe dac\ moneda r\mâne stabil\. obliga]ia este real\. Creditorul este cineva care crede în noi. sim]ul obliga]iei [i h\rnicia noastr\. concomitent.

Prin urmare. nu s-ar fi putut sus]ine din perspectiv\ filosofic\ [i din punct de vedere politic. nu le distruge efectul. onoare. atunci când ne afl\m în fa]a tuturor ipostazelor. s\ anuleze aceste datorii una fa]\ de cealalt\. începem s\ detect\m o form\ frumoas\. ceea ce a constituit o adev\rat\ pierdere. New York.20 spre 21 Buc\]i de hârtie înscrise cu promisiunile noastre sau. Faptul c\ aceste sim]\minte antice [i de sacrificiu sunt simbolizate acum de bani [i de instrumentele financiare. O rena[tere a spiritului clasic. justificarea teoretic\ a acelor no]iuni. [i ascunse de matematica economiei [i de perdelele de fum ale ideologiei marxiste. În române[te de Ruxandra TODIRA{ D (Din Cultura speran]ei. Dac\ am putea. ne-am descotorosi de cei care cred în noi. În procesul îndep\rt\rii de societ\]ile tradi]ionale [i apropierii de statul modern s-au abandonat vechi no]iuni religioase [i esen]iale precum suflet. Cu toate c\ orice ipostaz\ a rezultatului unui astfel de sistem în func]iune este numai par]ial [i aparent întâmpl\toare. [i a[a mai departe. Probabil c\ acum am putea refundamenta o parte din acele frumoase no]iuni pe o baz\ nou\ [i veche în acela[i timp. Dac\ memoria este stocat\ ca atractor al circuitelor Hebb. Orice parte a lumii simte dar î[i reprim\ sim]ul datoriei. Ca [i pe teritoriul valorii economice. inclusiv un num\r mare de creiere [i toate interac]iunile din natur\. Vina japonezilor este de a crede în noi. ideea sistemelor neliniare generatoare de forme ale ordinii poate fi edificatoare pe t\râmul valorii spirituale. omniscient [i omnipotent. precum cele ale lumii a treia fa]\ de ]\rile dezvoltate [i ideile preconcepute ale acestora din urm\ fa]\ de lumea a treia. care s\ aib\ atractori ce nu se deosebesc de zeii din vechile noastre religii? Astfel. acela[i sentiment al îndator\rii pentru încrederea pe care al]ii o au în noi. Factorul straniu de induc]ie a unui sistem haotic sem\na cu o Form\ Ideal\. virtute. divin. Aceast\ credin]\. prin aceasta. Poate c\. adev\r. izb\vire. chiar dac\ incomplet\ [i neclar\. într-adev\r. ne ru[ineaz\ amintindu-ne de abjec]ia [i de lipsa noastr\ de merit. lucrul acesta asem\nându-se cu credin]a în Dumnezeu. The Free Press. cu toate c\ a înlocuit esen]ele eterne cu atractorii dinamici. mai r\u. valorile [i chiar fiin]ele spirituale s\ fie p\strate la fel? {i ar putea oare s\ existe sisteme [i mai mari. structuri intangibile de câmpuri electromagnetice semnificând acela[i lucru în memoria computerului. valori superioare. a c\rei tensiune o resim]im. oare n-ar putea virtutea. Ea acord\ un sprijin nea[teptat multor moduri tradi]ionale de a privi lumea. noua [tiin]\ neliniar\ tinde s\ resping\ existen]a dualismului avangardei – ordine/dezordine – [i s\ rup\ leg\tura între ordine [i determinism. 1995) 318 . frumuse]e. care este un Dumnezeu etern. nimeni nu este în stare s\ transforme [i. etica. se afl\ la baza antisemitismului (pentru c\ evreii au dat lumii atât de mult [i au crezut cu atâta candoare c\ lumea î[i va pl\ti datoria cu aceea[i moned\) [i a atâtor alte prejudec\]i adânc înr\d\cinate. probabil. {i.

Fraza lui Canetti : «omenirea întreag\ ar fi p\r\sit realitatea» evoc\ irezistibil viteza de eliberare necesar\ unui corp pentru a sc\pa de for]a de gravita]ie a unui astru sau a unei planete. cristalizare semnificativ\ a evenimentelor. dar nu prea mult\ – toate acestea sunt necesare pentru a se produce acea condensare. istoria a devenit ireal\. Fiecare fapt – politic. politice. numit\ istorie. atâta vreme cât nu îl vom fi g\sit.» Elias CANETTI În privin]a acestei dispari]ii a istoriei. Tot ce s-ar fi întâmplat de atunci nu ar mai fi adev\rat. evenimen]ial\. dar nu prea mare). Ca [i cum. dintr-un anumit orizont în care realul este posibil pentru c\ gravita]ia este înc\ destul de mare ca lucrurile s\ se poat\ reflecta [i s\ aib\ deci o cât de scurt\ durat\ [i minime consecin]e. Fiecare atom î[i urmeaz\ propria traiectorie la infinit [i se pierde în spa]iu. 319 . toate mesajele. tehnic\. au creat pentru fiecare eveniment. numit\ realitate. mediatic\. care se str\duiesc s\ accelereze toate corpurile. cu mijloacele de comunicare de mas\ moderne. diferite ipoteze sunt plauzibile. ar trebui s\ persever\m în distrugerea actual\. f\r\ s\ î[i dea seama. sexuale ne-au adus la o asemenea vitez\ de eliberare încât am ie[it din sfera referen]ial\ a realului [i a istoriei. cultural – este înc\rcat cu o energie cinetic\ ce îl smulge din propriul s\u spa]iu [i îl propulseaz\ într-un hiperspa]iu în care î[i pierde întregul s\u sens. O anumit\ încetineal\ (adic\ o anumit\ vitez\. toate procesele în toate direc]iile [i care. fiecare imagine. o anumit\ distan]\. Dincolo de acest efect gravita]ional care men]ine corpurile pe orbit\. istoric. o simulare a traiectoriei la infinit. omenirea întreag\ ar fi p\r\sit realitatea. Sarcina [i datoria noastr\ ar fi acum s\ descoperim acest moment [i. to]i atomii sensului se pierd în spa]iu. o anumit\ eliberare (energie de ruptur\ [i de schimbare). dar noi nu avem cum s\ ne d\m seama. A recurge la [tiin]ifico-fantastic este inutil : de azi înainte. am putea presupune c\ accelerarea modernit\]ii. Conform acestei imagini. Suntem «elibera]i» în toate sensurile termenului. dar nu prea mare. accelerarea tuturor schimburilor economice. acea desf\[urare coerent\ a cauzelor [i efectelor. într-atât de elibera]i încât am ie[it dintr-un anumit spa]iu-timp. deoarece de acolo nu se va mai întoarce niciodat\. fiecare povestire. Este exact ceea ce tr\im în societ\]ile noastre actuale.JEAN BAUDRILLARD 20 s p r e Patafizica anului 2000 21 «O idee sup\r\toare: dincolo de un anumit moment al timpului.

[i î[i urmeaz\ traiectoria în vid. de dep\[ire a unui punct f\r\ întoarcere. Cea de-a doua ipotez\ în privin]a dispari]iei istoriei este opus\ celei dintâi. a procesului lor revolu]ionar (ele sunt toate revolu]ionare fa]\ de secolele trecute). Nici o istorie nu rezist\ la centrifugarea faptelor sau la scurtcircuitarea lor în timp real (în aceea[i ordine de idei : nici o sexualitate nu rezist\ la eliberarea ei. vine din fizic\. Mai precis. dar câ[tig\ considerabil în apropiere real\ cu sistemul actual. Nici un eveniment nu rezist\ la împr\[tierea lui pe întreaga planet\. a m\rfurilor. nu doar în sensul sociologic [i demografic. dar [i în sensul de «mas\ critic\». dimpotriv\. acel accelerator de particule care a distrus definitiv orbita referen]ial\ a lucrurilor. {i ea. Evenimentele se succed [i se aneantizeaz\ în indiferen]\. ea nu mai ]ine de accelerare. Neutralizate. masele neutralizeaz\ la rândul lor istoria [i joac\ rolul 320 . timpul se opre[te. prin care î[i pierde orice validitate «obiectiv\». nuclear. Astfel el poate atinge o vitez\ f\r\ întoarcere care îl îndep\rteaz\ definitiv de istorie. a unei for]e de iner]ie echivalente. Fenomenul cre[te dac\ densitatea cre[te. timpul de la suprafa]a unui corp foarte dens pare s\ mearg\ în «ralenti». pentru c\ ea este prin defini]ie (re-citatum) reluarea posibil\ a unei secven]e de sens. ci de încetinirea proceselor. Or.). ea îns\[i trece în hiperspa]iul simul\rii. Lumina se stinge. în chiar timpul mobiliz\rii lor. Aici este evenimentul lor cel demn de luat în considera]ie : apari]ia. fiecare limbaj trebuie s\ se exprime în dispozitive binare pentru a circula nu în memoria noastr\. povestirea ei a devenit imposibil\. Nici un sens nu rezist\ la accelerarea lui. Ea se na[te din hiperdensitatea ora[elor. Este astrul rece al socialului [i. a mesajelor. a unei imense indiferen]e [i a puterii t\cute a acestei indiferen]e. imunizate de cantitatea de informa]ie. din multiplicarea [i saturarea schimburilor. Teoria nici ea nu mai este capabil\ s\ «reflecte» ceva. la rândul ei. Cât despre istorie. a circuitelor. a[a cum va fi ea recep]ionat\ de c\tre observator. nici o cultur\ nu rezist\ la promovarea ei. prin circuitele [i re]elele noastre. este eliberat în parte – fiecare fapt devine atomic.20 spre 21 noi avem aici [i acum prin informatica noastr\. Analogia este evident\ cu încetinirea istoriei când aceasta atinge corpul astral al «majorit\]ilor t\cute». de informa]ie sau de comunicare. dezarticulat pentru a intra în circuite. Unda nu mai exist\. Fiecare ansamblu cultural. Materia întârzie trecerea timpului. Nu mai poate decât s\ smulg\ concepte din zona lor critic\ de referin]\. Pentru a fi difuzat la infinit. lungimea undei devine infinit\. nici un adev\r nu rezist\ la verificarea lui etc. Aceast\ materie inert\ a socialului nu rezult\ dintr-o lips\ de schimburi. evenimen]ial. ci în aceea electronic\ [i luminoas\ a ordinatoarelor. Societ\]ile noastre sunt dominate de acest proces de mas\. el trebuie s\ fie fragmentat ca o particul\. prin impulsul de împr\[tiere [i de circula]ie total\. Nici un limbaj uman nu rezist\ la viteza luminii. Efectul acestei încetiniri va fi prelungirea lungimii de und\ a luminii emise de acest corp. trebuie s\ fie fragmentat. f\cându-le s\ dep\[easc\ un punct f\r\ întoarcere. fiecare eveniment. în jurul acestei mase. Dup\ o anumit\ limit\. istoria se r\ce[te. ci.

comand\ procesului invers de iner]ie a istoriei [i a politicului. au suscitat o contrapartid\ misterioas\. nici nu se poate vorbi de sfâr[itul istoriei deoarece ea nu va avea r\gazul s\ î[i întâlneasc\ propriul sfâr[it. ea se acoper\ cu efectul ei imediat. a c\rei ignorare deregleaz\ ast\zi toate strategiile politice [i sociale. indiferen]\ [i stupefac]ie. Tot astfel. s\ viseze la propriul sfâr[it. a avut «big bang»-ul s\u: o anumit\ densitate critic\. nu au sens. sensul. istoric\. depinde de masa critic\ a umanit\]ii dac\ istoria noastr\ uman\ este evolutiv\ sau involutiv\. face implozie în actualitate. progresul nu mai ajung s\-[i g\seasc\ viteza de eliberare. Ast\zi.. în func]ie de inven]ia particulelor noi) dac\ Universul este în expansiune infinit\ sau în retragere c\tre un nucleu infinit de dens sau infinit de mic. Istoria nu mai ajunge s\ se dep\[easc\. desf\[urându-se în modernitatea noastr\. Toate aceste lucruri frumoase. Deja. mi[carea speciei a atins oare viteza de eliberare necesar\ pentru a triumfa asupra iner]iei masei? Suntem noi prin[i. Efectele sale se accelereaz\. precum galaxiile. În fond. începând de acum. este posibil ca îns\[i energia de eliberare a speciei (accelerarea na[terilor. Ea va sfâr[i prin a se opri [i a se stinge. evenimente. Orice transcenden]\ social\. care încetine[te timpul în a[a fel încât. mul]umire s\ fie adus\ mijloacelor de comunicare în mas\ [i informa]iei !). este contrariul: istoria. nici din lips\ de evenimente (evenimente vor fi întotdeauna mai multe. informa]ie. percep]ia. dar sensul se încetine[te. evenimentele politice nu mai au o energie autonom\ suficient\ pentru a ne emo]iona [i deci se deruleaz\ ca un film mut de care nu suntem responsabili în mod colectiv. inexorabil. ale c\rei perspective sunt mai limitate. avem efectul opus: dep\[irea pragului masei critice. În ordinea uman\. Istoria. ci prin încetinire. Ele nu mai ajung s\ se desprind\ de acest corp prea dens care le încetine[te traiectoria. imaginarea viitorului ne scap\. nu din lips\ de actori. într-o mi[care definitiv\ care ne îndep\rteaz\ pe unii de ceilal]i 321 . Depinde de masa critic\ (asupra c\reia specula]ia îns\[i este infinit\. în termeni de popula]ii. nu au dorin]\. se epuizeaz\ în efecte speciale. nici din lips\ de violen]\ (violen]\ va fi întotdeauna în cre[tere). Umanitatea. temporal\ este absorbit\ de aceast\ mas\ în imanen]a sa silen]ioas\. o anumit\ concentrare a oamenilor [i a schimburilor comand\ aceast\ explozie pe care o numim istorie [i care nu este decât dispersia nucleelor dense [i hieratice ale civiliza]iilor anterioare. la rândul ei. al oric\rui sens. a tehnicilor [i a schimburilor de-a lungul secolelor) s\ creeaze o supracre[tere de mas\ [i de rezisten]\ care dep\[e[te energia ini]ial\ [i ne antreneaz\ într-o mi[care nemiloas\ de contrac]ie [i de iner]ie. nu au con[tiin]\. asemeni luminii [i timpului în apropierea unei mase de o densitate infinit\. Ele însele nu au istorie.20 spre 21 unui ecran de absorb]ie. Ele sunt reziduul poten]ial al oric\rei istorii. În ordinea cosmic\ nu [tim dac\ am atins aceast\ vitez\ de eliberare în a[a fel încât am fi într-o expansiune definitiv\ (…). Istoria ia sfâr[it aici.. De aceast\ dat\. al oric\rei dorin]e. s\ î[i prevad\ propria finalitate.

de proximitate absolut\ a realului: acela[i efect de simulare. mix\m. produs în acustic\ de apropierea prea mare dintre o surs\ [i un receptor. era muzic\. Toate aceste lucruri antreneaz\ o incertitudine radical\ asupra evenimentului. fading – [i acel faimos efect Larsen. a unui eveniment cu difuzarea sa – provoac\ un scurt-circuit între cauz\ [i efect. echivalent cu înalta fidelitate. istoria este obsedat\ de propria-i dispari]ie. Dep\[irea acestui punct este deci ireversibil\. disp\rând în microscopie sau în stereofonia informa]iei. Suntem cu to]ii obseda]i de înalta fidelitate. Dar este vorba tot de punctul de dispari]ie. deoarece sunt acelea ale obsesiei tehnice. înarma]i cu radioul nostru. nimic nu mai este adev\rat. Chiar în inima informa]iei. acela[i efect stereofonic. sexualitatea este obsedat\ de dispari]ia sa. este extazul muzicalit\]ii [i sfâr[itul s\u. de vanishing point. Unde trebuie s\ se opreasc\ informa]ia ? Nu putem s\-i facem acestei fascina]ii a «timpului real». contrar a ceea ce pare c\ sper\ Canetti. poate comanda o pulsare de acest gen ? A treia ipotez\. În inima experimentului. în c\utarea muzicii infailibile. din cauza sofistic\rii evenimen]iale [i informa]ionale. ea dispare pentru c\ a dep\[it acest punct limit\. nu mai este nici judecat\. de punctul de evanescen]\. Elias Canetti spune bine: dincolo. acest vanishing point. care cre[te în fiecare zi. Voi numi acest lucru efectul stereofonic. conceptul original al isto- 322 . de aceast\ dat\ îns\ în muzic\. în istorie de proximitatea prea mare. sau aceast\ dispersie la infinit este destinat\ s\ se sfâr[easc\. este de nereperat. istoria ca atare înceteaz\ s\ mai existe. muzica este obsedat\ de dispari]ia ei. Nu vom mai reg\si muzica dinaintea stereo-ului (poate doar printr-un efect de simulare tehnic\ suplimentar\). am dep\[it aceast\ limit\ în care. acest punct înaintea c\ruia era istorie. a[a cum prea înalta fidelitate antreneaz\ o incertitudine radical\ asupra muzicii. amplificatoarele [i difuzoarele noastre. de calitatea «red\rii» muzicale. a treia analogie. [tiin]a este obsedat\ de dispari]ia obiectului s\u.20 spre 21 cu o vitez\ prodigioas\. În inima pornografiei. Mai este îns\ vorba de muzic\ ? Care este pragul de înalt\ fidelitate dup\ care muzica dispare ? Ea nu dispare din cauza muzicii. multiplic\m pistele. în propriul s\u efect special. În inima înaltei fidelit\]i. efectele secundare. regl\m. care nu prea are sens. Pe consola combinei noastre muzicale. Peste tot. Aceasta face ca ast\zi mica muzic\ a istoriei s\ ne scape [i ea. decât o obiec]ie moral\. Dincolo de acest punct. Esen]a original\ a muzicii. Difuzarea imediat\ în doz\ mare. Dispari]ia istoriei este de acela[i fel : [i aici. nu vom mai reg\si istoria de dinaintea informa]iei [i a mijloacelor de informare în mas\. iar moleculele umane sunt prev\zute s\ se apropie unele de altele dup\ o mi[care invers\ de gravita]ie ? Masa uman\. [i deci de interferen]a dezastruoas\. Unde trebuie s\ se opreasc\ perfec]iunea stereo ? Limitele sunt în mod constant date mai înapoi. nici pl\cere estetic\. efectele speciale. ca între obiectul [i subiectul experimentator în microfizic\ ([i în [tiin]ele umane!). dispare în perfec]iunea materialit\]ii sale. Prin defini]ie.

Dintr-odat\. O provocare adus\ timpului. întrebarea r\mânând arz\toare de-a lungul istoriei : trebuie sau nu trebuie s\ a[tept\m ? Dup\ convulsia mesianic\ a primilor cre[tini. care vrea s\ ard\ etapele [i s\ treac\ dincolo de sfâr[it. [i toate ereziile vor relua acest leit-motiv al îndeplinirii în imediat a promisiunii. cele de dincolo de sfâr[it. Ce face. printr-un fel de sinucidere seduc\toare care are ca scop s\ îl întoarc\ pe Dumnezeu de la istorie [i s\ îl plaseze în fa]a responsabilit\]ilor sale. adic\ o succesiune de fapte cu sens. de altfel. cele ale împlinirii. înl\n]uirii succesive [i finalit\]ii. Nu în sensul în care ea nu ar fi existat decât în povestirea pe care o facem despre ea sau în interpretarea pe care i-o d\m. Nu vom mai [ti niciodat\ ce erau socialul [i muzica înainte ca ele s\ ating\ perfec]iunea lor inutil\ de ast\zi. producerea unui timp linear [i decalat poate s\ apar\ ca un proces pur artificial. s-a f\cut cu violen]\. a existat întotdeauna dorin]a anticip\rii sfâr[itului. înl\n]uindu-se de la cauz\ la efect. Faptul c\ ie[im din istorie pentru a intra în simulare este consecin]a faptului c\ istoria îns\[i nu era în fond decât un imens model de simulare. Perspectivei istorice. De unde vine acea suspendare. dar f\r\ necesitate absolut\ [i toate în dezechilibru fa]\ de viitor. Prin opozi]ie cu aceast\ ordine a timpului îndeplinit. absurd [i imaterial culturilor care nu d\deau nici un în]eles termenului decalat.20 spre 21 riei au disp\rut. Începuturile cre[tinismului vor fi marcate de o rezisten]\ vehement\ care va amâna venirea Împ\r\]iei Domnului. Nu se poate spune c\ una din aceste tendin]e a trecut în fa]a celeilalte. situa]ia redevine original\. eliberarea timpului «real» al istoriei. trebuia oprit timpul deîndat\. ci fa]\ de timpul în care ea se desf\[oar\. Acceptarea acestei perspective «istorice» a mântuirii. Deoarece aceasta le-a fost promis\ la sfâr[itul timpurilor. pentru c\ nu vom mai putea s\ le izol\m de modelul lor de perfec]iune. adic\ neîndeplinirea sa în imediat. de unde ideea c\ ceea ce trebuie s\ se îndeplineasc\ (Judecat\ de Apoi. Singurul timp în care o istorie poate s\ ocupe un loc. eventual prin moarte. dincolo de erezii [i de revolte. de în\l]are for]at\ într-o hiperrealitate care le aneantizeaz\. o strategie fatal\ a timpului. care deplaseaz\ continuu mizele unui final ipotetic. mântuire sau catastrof\) trebuie s\ fie la sfâr[itul timpurilor [i s\-[i propun\ nu se [tie ce termen incalculabil ? Acest model de linearitate probabil c\ a p\rut complet fictiv. Nu vom mai [ti niciodat\ ce era istoria înainte ca ea s\ ating\ perfec]iunea tehnic\ a informa]iei – nu vom mai [ti niciodat\ ce erau toate lucrurile înainte ca ele s\ dispar\ prin înf\ptuirea modelului lor. acest timp linear care este totodat\ acela al sfâr[itului [i al unei suspend\ri nelimitate a sfâr[itului. Toat\ istoria a fost înso]it\ de o provocare milenar\ (milenarist\) adus\ temporalit\]ii istoriei. care este în acela[i timp modelul lor de simulare. în care toate lucrurile sunt terminate de la origine [i în care ceremonia reface perfec]iunea acestui eveniment originar. Atât de diferit de acela al societ\]ilor rituale. Un scenariu care va avea de altfel multe dificult\]i s\ se impun\. terorismul decât s\ provoace în felul s\u sfâr[itul istoriei ? El încearc\ s\ 323 . Colectivit\]i întregi au ajuns s\-[i impun\ moartea pentru a gr\bi venirea Împ\r\]iei Cerurilor. i s-au opus dintotdeauna o exigen]\ fatal\.

anticiparea sfâr[itului s\u prin exceptarea timpului linear. care se îngroap\ în spatele propriilor tehnologii prospective. F\r\ s\ a[tepte termenul final. Anul 2000 poate c\ nici nu va avea loc. în care timpul este în fine pulverizat prin circula]ia pur\ – nu se vor trezi poate niciodat\. nici timpul [i nici istoria nu au fost vreadat\ acceptate. c\ s-a terminat cu evenimentul [i cu timpul viu al istoriei [i c\ trebuie s\ ne înarm\m cu toat\ memoria artificial\. Toate sfâr[iturile întrev\zute ne scap\. în arhive. Îns\ în afara terorismului. deoarece. deoarece ea va fi luat sfâr[it între timp. sau a Apocalipsei. fiind totodat\ negarea lui – dac\ vrem s\ avem bucuria imediat\ a evenimentului. Fiecare r\mâne con[tient de arbitrarul. Iar noi nu ne l\s\m niciodat\ în[ela]i de cei care ne cer s\ sper\m. o facem pentru c\ nu mai avem nici o încredere în sensul sau finalitatea evenimentului. În acest sens. pentru a înfrunta absen]a viitorului [i timpurile glaciare care ne a[teapt\ ? Structurile mentale [i intelectuale nu sunt ele oare pe cale s\ se îngroape. Ele adopt\ din instinct solu]ia celor criogeniza]i care sunt scufunda]i în azot lichid în a[teptarea g\sirii modalit\]ii de a-i face s\ supravie]uiasc\. Aceste societ\]i – care nu mai a[teapt\ nimic de la a doua venire a lui Iisus [i care acord\ din ce în ce mai pu]in\ încredere istoriei. Provocare iluzorie. Recunoa[tem aceea[i negare în comportamente aparent inverse – nevoia de a istoriciza totul. bineîn]eles. În române[te de Sofia OPRESCU D (Din L’Illusion de la fin ou La grève des événements. dar care fascineaz\ întotdeauna. perceperea faptelor aproape înainte ca ele s\ fi avut loc.20 spre 21 z\d\rniceasc\ puterea printr-un act imediat [i total. îns\ nici nu î[i vor da seama de aceasta. anularea spa]ialit\]ii evenimentului. nu exist\ oare o speran]\ a acestei exigen]e a celei de-a doua veniri a lui Iisus în fantasma global\ catastrofal\ care planeaz\ asupra lumii contemporane ? Exigen]\ de rezolvare violent\ a realit\]ii. (…) Totul – obsesia noastr\ a timpului real. 1992) 324 . Galilée. timpul real este un artificiu mult mai mare decât acela al timpului decalat. de a memora tot trecutul nostru [i al tuturor culturilor. se plaseaz\ în pozi]ia extatic\ a sfâr[itului sperând s\ introduc\ condi]iile Judec\]ii de Apoi. Nu este acesta oare simptomul unui presentiment colectiv al sfâr[itului. iar istoria nu are nici o [ans\ s\ le realizeze. când aceasta ne scap\ într-o hiperrealitate f\r\ sfâr[it ? Deoarece hiperrealitatea pune cap\t chiar scaden]ei Judec\]ii de Apoi. timpul decalat. în c\utarea unei învieri improbabile? Toate gândurile se îngroap\ cu pruden]a Anului 2000. ca [i cum am fi acolo. de caracterul artificial al timpului [i al istoriei. ele nu vor [ti îns\ nimic. sau a Revolu]iei. de a arhiva totul. a simultaneit\]ii informa]iei – corespunde unui milenarism secret: anularea duratei. în profunzime. s\ se ascund\ în memorii. cu toate semnele trecutului. Ele amu[in\ deja teroarea Anului 2000. în spatele stocurilor de informa]ie [i în re]elele alveolate ale comunic\rii. dac\ vrem s\ îl tr\im într-o clip\.

20 spre 21 Z E S T R E A V I I T O R U L U I SATUL PLANETAR .