MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARI SI TINERETULUI COLEGIUL „MIHAI EMINESCU” SCOALA POST-LICEALA SANITARA

PROFESOR COORDONATOR: PAIU VIOLETA

ELEV: CHETA ELENA

BACAU 2011 1

HERNIA DE DISC LOMBARA

2

CUPRINS

1 GENERALITATI DESPRE COLOANA VERTEBRALA 1.2 Vertebrele lombare 1.3 Discurile intervertebrale 1..4 Nervul sciatic 2 HERNIA DE DISC LOMBARAN 2.1 Clasificare 2.2 Etiopatogenie 2.3 Simptomatologie 2.4 Examene paraclinice 2.5 Tratament 2.6 tratament medicamentos 3 PLAN DE INGRIJIRE

3.1 Plan de ingrijire a pacientului C.A. cu HERNIE DE DISC LOMBARA 3.2 Plan de ingrijire a pacientului T.A cu HERNIE DE DISC LOMBARA 3.3 Plan de ingrijire a pacientului S. C cu HERNIE DE DISC LOMBARA

3

voinţa sau cunoaşterea necesară pentru a o face şi să acţioneze în aşa fel încât să-şi poarte de grijă singură cât mai curând posibil” Virginia Hendersen 4 . să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea.Motto: “Să ajuţi individul şi acesta bolnav sau sănătos să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. cu condiţia ca acesta să aibe tăria.

in sala de operatie medicul efectua o interventie chirurgicala asupra unei paciente de 55 ani . 5 . in primul ciclu de stagiu mi-sa permis sa intru pe blocul operator . acest lucru ambitionandu-ma sa ma documentez cu privire la aceasta afectiune . la momentul respectiv nu am inteles nimic din cele petrecute in sala de operatie . acesta fiind cel dea-l doilea motiv care ma determinat sa aleg ca titlu pentru lucrarea mea de diploma HERNIA DE DISC LOMBARA.MOTIVATIE Am ales ca afectiune pentru lucrarea de diploma HERNIA DE DISC LOMBARA fiindca .Cu timpul am observant ca pana nu de mult aceasta afectiune era caracteristica persoanelor trecute de 40 de anii care munceau in conditii vitrege insa in present tot mai multi tineri sunt diagnosticati cu acceasta afectiune . diagnosticata in prealabil cu aceasta afectiune .

6 .GENERALITATI DESPRE COLOANA VERTEBRALĂ VERTEBRELE LOMBARE Rahismul lombar ocupă porţiunea bazală a conului superior osos al organului axial. Partea centrală a feţei corpurilor vertebrale prezintă două zone şi anume una periferică. delimitând prin suprapunere. Suprafaţa circumferenţială a corpului vertebral e mai scobită transversal. şi alta centrală care corespunde nucleului pulpos. Diametrul transversal al corpului vertebral depăşeşte evident diametrul auto-posterior. fapt ce se datorează bordurilor marginale care sunt mai dezvoltate. cel de la faţa inferioară fiind întotdeauna mai gros şi mai evident. ceea ce face ca solicitările mecanice în statica şi dinamică să fie mai mari la acest nivel. Pe corpul vertebrei lombare se află ligamentul vertebral longitudinal. Bordurile marginale sunt rotunjite şi destul de ieşite în afară pe părţile laterale ale corpului vertebral. iar pe cel stâng numai primele două. lângă bureletul marginal care este ciuruită. Marginile lor superioare şi inferioare sunt scobite. Pe feţele laterale ale corpurilor vertebrale se prind fascicule ale psoasului şi pe vertebra a doua lombară. Bureletul marginal al feţelor corpurilor vertebrale este pronunţat. şi creşte de la o vertebră la alta în sens cranio-candal. iar prima şi a cincea sunt caractere speciale. Componenta osoasă a rahisului lombar este reprezentată de cele 5 vertebre lombare care prezintă caractere regionale specifice. groşi şi scurţi. arcada psoasului. Caracterele regionale ale vertebrelor lombare Corpul vertebral e cel mai voluminos dintre corpurile vertebrale ale rahismului. Pe primele trei se prinde stâlpul diafragmatic drept. Pediculii vertebrali pleacă de pe partea superioară a corpului vertebral şi sunt orizontali.

Apofizele transversale care mai sunt numite şi apofize transversale L2 şi L3 sunt mai bine reprezentate. Pe ultimele patru vertebre lombare se prinde porţiunea lombo-dorsală a muşchiului lungul spatelui. De la tuberculul accesoriu pleacă o creastă care împarte faţa posterioară a apofizei costiforme într-un câmp superior pe care se inseră muşchiul intercostal şi fascicole externe din porţiunea lombară a lungului spatelui.Lamele vertebrale au forma patrulateră. pe care se inseră fascicule ale muşchilor intratransversali lombari cât şi fasciculele interne ale lungului dorsal. Apofizele articulare superioare ale primelor 3 vertebre lombare sunt mai departe una faţă de apofizele articulare inferioare. Pe feţele laterale se găseşte câte o creastă osoasă care le divizează în două câmpuri. ligamentul lombocostal Henlle pe primele două lombare şi ligamentul iliolombar pe ultimele două lombare. Pe faţa anterioară şi spre rădăcina apofizei transverse se inseră muşchiul psoas. Apofizele articulare au forma specificată de segment de cilindru plin sau gol. sunt groase şi sunt orientate uşor oblic de sus în jos. Marginea superioară dă inserţie ligamentului interspinos. În schimb cele ale vertebrelor L4 şi L5 se găsesc la egală distanţă cu cele inferioare. pe care se inseră fascicole mediale ale lungului dorsal. tot pe aceeaşi faţă. Apofiza spinoasă este o lamă osoasă groasă. Pe vârful apofizei costiforme se prinde aponevroza posterioară a muşchiului transvers abdominal. fasciei lombo-toracice şi muşchiului dorsalul mare. Vârful apofizei spinoase şi marginea ei posterioară dau inserţie ligamentelor supraspinoase. Pe câmpul inferior se prinde muşchiul interspinos lombar subiacent. a lamelor vertebrale şi a apofizelor costiforme. dinainte-înapoi şi dinăuntru în afară. Pe marginea superioară a feţei posterioare. ca şi pe marginea inferioară a feţei anterioare. îndreptată orizontal dinainteînapoi. Apofizele articulare superioare pleacă în direcţie sagitală de la unirea pediculilor. Scade ca dimensiune la ultimele două vertebre lombare. Ultimele 2 apofize articulare au o direcţie ce deviază puţin în afară. pătratul lombelor pe primele patru lombare. Pe primele trei apofize spinoase se mai prinde şi muşchiul dinţat posterior şi inferior. patrulateră. se prind ligamentele galbene. Marginea inferioară prezintă un tubercul şi o creastă pe care se prinde ligamentul interspinos subiacent. La baza feţei posterioare se găseşte un tubercul numit tubercul accesoriu sau apofiza stiloidă Broca. Pe marginea posterioară a apofizei articulare se găseşte un tubercul numit tuberculul mamilar sau metapofiza. inseră muşchiul pătratul lombelor. iar spre vârf. iar pe marginea inferioară se inseră muşchiul intertransversal lateral al lombei din spaţiul următor. Pe marginea superioară a apofizei se inseră muşchiul intertransversal lateral al lombei. Apofiza 7 . Pe câmpul superior se inseră muşchiul interspinos lombar şi trans-verso-spinos.

8 .articulară inferioară pleacă de pe marginea inferioară a lamei vertebrale. Gaura vertebrală este triunghiulară şi mai mică în raport cu dimensiunile corpului vertebral. Are forma unui segment de cilindru plin şi priveşte înainte şi în afară.

iar între corpul celei de a-5-a vertebră lombară şi faţa articulară a bazei sacrului. În general. la fiecare disc intervertebral are forma unei lentile biconvexe ce se mulează în spaţiul intervertebral prin comprimarea sa de către suprafeţele articulare. primul găsindu-se între axis şi cea de-a 3-a vertebră cervicală. favorizând astfel hernierea nucleului pulpos în canalul rahidian. Astfel în regiunea lombară discul este mai înalt( 10-12 mm la nivelul celei de a 3-a şi a 4-a vertebră lombară). La periferia acestuia înălţimea este variabilă. Datorită acestui fapt. Marginea posterioară a circumferinţei discului este uşor scobită şi răspunde canalului rahidian. longitudinal posterior aderă foarte puţin de circumferinţele discului. Ele sunt în număr de 23. depinzând de curburile sagitale ale corpurilor vertebrale. În schimb. Pe faţa anterioară a circumferinţei discului intervertebral se prinde ligamentul vertebral longitudinal.DISCURILE INTERVERTEBRALE GENERALITATI Aceste formaţiuni sunt aşezate între feţele de contact ale corpului vertebral la nivelul rahismului articulat. pe faţa posterioară a circumferinţei sale. deci în canalul vertebral. 9 . iar circumferinţa apare pe faţa anterioară şi pe feţele laterale ale vertebrelor în forma unei benzi transversale. porţiunea mijlocie a discului este mai bombată. ligamentul vertebral. Înălţimea discului intervertebral e mai mare la mijlocului lui.

Nervul sciatic popliteu intern ( ramuri anterioareL4-L5) coboară în spaţiul popliteu. În spaţiul popliteu. înconjoară gâtul peroneului. echivalentul medianului şi plantar lateral. trunchiul sciatic de ramuri musculare pentru: semitendios. echivalentul cubitalului. nervul dă ramuri senzitive. extensorul lung al degetelor. 10 . unde se termină prin bifurcarea în nervii sciatici popliteu extern şi sciatic popliteu intern. în continuarea trunchiului sciatic. porţiunea scurtă a bicepsului provenind din contigentul sciatic popliteu extern. coboară în jurul părţii posterioare a bicepsului femural. muşchiul tibial anterior.NERVUL SCIATIC Nervul sciatic este cel mai mare nerv. provenind din contigentul sciatic popliteu intern. accesoriu. nervul sciatic este format din aceşti doi nervi. trece între trohanterul mare şi tuberozitatea ischiatică şi coboară apoi pe faţa posterioară a coapsei. precum şi articulaţiile primelor două degete. Nervul sciatic popliteu extern (ramurile posterioare L4-L5). Încă de la origine. pentru faţa laterală a gambei. diviziunea sciaticului se face în partea superioară a coapsei. importante fiind cele pentru articulaţia genunchiului şi nervul cutanat peronier. trece apoi prin inelul solearului ( de unde este denumit nerv tibial posterior) în loja posterioară a gambei. dând la nivelul gleznei cele două ramuri terminale: nervii plantar medial. extensorul propriu al halucelui. semimembranos. strânşi într-o teacă conjunctivă comună. El iese din bazin prin marea scobitură sciatică. Ramurile terminale se distribuie astfel: ramura recurentă articulară inervează articulaţia genunchiului şi tibioperoniera. maleola externă şi partea laterală a piciorului şi a degetului-V. suprafaţa cutanată a dosului piciorului. porţiunea lungă a bicepsului şi aductorul mare. până în spaţiul popliteu. ramura musculocutanată ( nervul peroneal artificial ) inervează muşchii poronieri. În regiunea coapsei. o parte a halucelui şi porţiunile din degetele II-V până la a doua falangă. ramura tibială anterioară (nervul peroneal profund) inervează muşchiul tibial anterior. Uneori. aflându-se în şanţul peroneal între os şi muşchiul lung peronier şi apoi se împarte în ramuri terminale. sub muşchiul piriform. După ce se desface din trunchiul sciatic în spaţiul popliteu. pediosul: articulaţia gleznei şi suprafaţa ei cutanată.

şi sciaticul popliteu intern. plantar subţire. precum şi falanga lor unghiulară Nervul plantar lateral dă ramuri la muşchii pătratului plantar.Ramurile motorii ale trunchiului sciatic popliteu intern inervează muşchii gastrocnemian. adducţia. abductorul halucelui. Extensia dorsală a degetelor şi piciorului. nerv al extensiei. ramurile cutanate inervează partea laterală a plantei şi ultimele două degete (cu falanga lor unghiulară). precum şi articulaţiile gambei. nerv al flexiei. rotaţia internă ţi abducţia degetelor. cu menţinerea boltei plantare este asigurată de sciaticul popliteu extern. abductorul degetului mic. solear. rădăcina L5 acţionează pe gambierul anterior. popliteu. interosoşii plantari şi dorsali. 11 . care merge la pedioşi şi extensorii degetelor ca şi flexia plantară a piciorului şi a degetelor. senzitive şi trofice la motilitate el comandă flexia gambei pe coapsă prin ramuri. Rădăcinile L4 ale sciaticului comandă fesierii şi antero-externii gambei. nervul sural. extensorul propriu al halucelui. Din punct de vedere senzitiv. anastomazat cu ramura cutanată peronieră. Marele nerv sciatic dă naştere celor două ramuri: sciaticul popliteu extern. tibial posterior. Rădăcinile S1-S2 execută flexia. inervează tricepsul sural şi flexorii degetelor. care inervează gemenii şi plantarii. inervează pielea porţiunii dorsolaterale a gambei şi marginea laterală a piciorului. iar rădăcina S3 inervează numai partea inferioară a fesei. flexorul lung al halucelui. Nervul plantar medial dă ramuri motorii la muşchiul flexor scurt al degetelor. Sciaticul are funcţii motorii. flexorul scurt al halucelui şi primii lombricali: ramurile senzitive inervează partea medială a plantei şi primele III-IV degete.

HERNIA DE DISC PARTE GENERALA Majoritatea nevralgiilor brahiale şi crurale sunt de origine vertebrală. Hernia discală se produce şi indirect printr-o hernie intraspongioasă cu fisura lamei cartilaginoase şi cu formarea de moduli Schmorll şi un disc procident. când presiunea mare intradiscală duce la hernierea muşchiului pulpos. Astăzi se admite ca 80% din cazurile e lombo-sciatică sunt hernii discale. Hernia de disc se remarcă prin leziunea discului intervertebral. Nucleul pulpos are rol de tompon care diminuează şocurile coloanei vertebrale. Discopatia vertebrală poate fi produsă prin: procese degenerative. 10% de origine osoasă vertebrală. Declanşarea herniei de disc se face fie brusc prin traumatisme mici şi repetate. Discul intervertebral format dintr-un nucleu pulpos inel fibros este întărit de ligamente comune. cu hernia nucleului pulpos în canalul vertebral şi compresiunea rădăcinilor posterioare. iar restul din alte cauze. leziuni osteoarticulare (calcificări de ligamente. staza venoasă asu edem. 12 . artroze) şi unele dereglări circulatorii ca ischemie. care ajunge în spaţiul subarahnoidial.

în care ligamentul vertebral dorsal este rupt şi o porţiune de disc şi din nucleul pulpos predomină în canalul rahidian este de două feluri: Hernia de disc liberă( prin efracţie: conţinutul discal trece prin ligamentul vertebral dorsal. Hernierea de disc intraspinală. paramediană (produce o compresiune medulară uni sau bilaterală). dar rămâne parţial fixat în zonele din discul intervertebral.CLASIFICARE Clasificare anatomică: Hernie de disc simplă. provine din porţiunea mediană a discului şi poate ocupa trei porţiuni: dorso-mediană (determină o compresiune medulară sau a cozii de cal). CLASIFICARE TOPOGRAFICA Hernia de disc intraspinală e situată în canalul vertebral. sau de platonul vertebral corespunzător). încă neterminat. în care ligamentul vertebral dorsal nu este rupt. ligamentul vertebral dorsal fiind redus la câteva fibre în părţile laterale). retrăgându-se după dispariţia hipersolicitării. Hernia de disc vertebrală provine din marginea vertebrală şi nu dă simptome. Hernia de disc intraforaminală provine din porţiunea externă a discului şi comprimă rădăcina corespunzătoare pe procesul articular. deoarece la acest nivel există în disc un punct slab. este cea mai frecventă. Uneori se combină 2 sau mai multe tipuri e hernii de disc. Hernia de disc intermitentă ţine de solicitarea mecanică puternică sau de o hipertensiune puternică a coloanei. Hernia de disc laterală provine din porţiunea cea mai laterală a discului şi poate provoca simptome numai dacă este situată în regiunea cervicală inferioară. deşi mediul pulpos poate definitiv luxat. Hernia migratoare (nu mai are nici o legătură cu spaţiul interverebral ci se mişcă liberă în canalul rahidian). putând comprima la acest nivel artera şi nervul vertebral. 13 . dorso-laterală (comprimă măduva cu rădăcinile intraspinal sau pe partea laterală a lamei vertebrale uni sau bilateral.

(mai rar median-33% şi excepţional bilateral-2%). Aproximativ 70% din herniile de disc apar la cei care depun eforturi fizice mari. În stadiul al doilea se observă o migrare posterioară a nucleului pulpos prin fisurile inelului fibros. Frecvent unică. hernia de disc este localizată mai ales lombar. În stadiul trei se produce o herniei a unei porţiuni de disc în canalul vertebral. Din aceleaşi motive hernia de disc cervicală este mai frecventă la dreapta. Uneori pot exista hernii multiple în aceeaşi regiune sau în regiuni diferite ale coloanei vertebrale (1%). Este mai frecventă la bărbaţi (raport 2:1). Poziţia laterală a herniei este frecventă (65%). este mai slab dezvoltat la L4-L5 şi într-un contact slab cu corpurile vertebrale. Hernia de disc lombară e mai frecventă pe partea stângă pentru că în cursul mişcărilor obişnuite . îngust în regiunea lombară şi redus la o bandă subţire situată pe linia mediană. coloana vertebrală prezintă o lordoză mare şi o mobilitate deosebită. Excepţional se observă hernii de disc la copii sub 10 ani şi la bătrâni. fac flexiunea coloanei spre dreapta şi tracţiunile cele mai mari le suportă muşchii vertebrali şi segmentul lombar în stânga. discurile lombare au aici înălţimea maximă şi un nucleu pulpos voluminos iar fibrele inelului fibros sunt lungi şi subţiri. ETIOPATOGENIE Vârsta de predilecţie este între 30-40 ani. 14 . cu dureri vii prin dereglarea circulaţiei venoase.. Prezenţa mai multor hernii în aceeaşi regiune explică persistenţa durerilor după operaţie. constituind hernia de disc posterioară. cu tendinţa de protuzie discală în canalul vertebral. apoi cervical şi rareori dorsal. Regiunea lombară şi mai ales ultimele 2 discuri lombare prezintă sediul de predilecţie al herniei posterioare de disc din următoarele cauze: şocurile traumatice sunt transmise mai ales în segmentul lombar. Modificările anatomopatologice ale discului se împart în 4 stadii: În primul stadiu există o dezorganizare a structurii discului intervertebral. ligamentul vertebral dorsal. Se pot găsi la acelaşi bolnav hernii lombare şi cervicale. astfel că se produce în regiunea de mai mică rezistenţă a ligamentului comun posterior comprimând rădăcina subadiacentă. La copii se produc mai rar deoarece discul nu este degenerat.

alterări anatomice ale discului şi platourilor vertebrale. închide drumul de întoarcere. există tulburări date de suferinţa rădăcinilor sau a măduvei. Durerile vii. În producerea acestor simptome contribuie un factor mecanic şi unul congestiv. În faza a II-a de blocaj segmentar.când există fisuri de disc. iar eforturile ulterioare pot determina hernia la acest nivel.Stadiul al patrulea constă într-o deteriorare discală intensă. apar dureri localizate la mişcarea şi presiunea coloanei. herniile imature. lombazări. contractură. persoane cu viaţă sedentară şi cele neobişnuite cu efortul). provocând o iritaţie a fibrelor nervoase ale discului şi astfel apar dureri vii. etc. Patogenic Se disting trei feluri de factori factori predispozitivi: anomalii congenitale (sacralizări. factori favorizanţi: modificările fiziologice şi patologice ale discului. poziţia antalgică şi dispariţia lor se explică prin bogata inervaţie senzitivă ligamentară şi a discului şi extrema sensibilitate dureroasă a ţesutului fibroligamentar la distensiune. anumite poziţii ocupaţionale ale individului. sarcina şi naşterea. Aceste patru stadii anatomice ale discului au un echivalent clinic: În faza I-insuficienţa discală . ce agravează sau completează blocajul. În faza a III-a şi a IV-a. 15 . se formează hernia de disc. cu micşorarea spaţiilor vertebrale lombare în partea posterioară (tasarea discului) la care se adaugă factorii predispozanţi şi factorul determinat (traumatisme sau eforturi prelungite în cursul travaliului). insuficienţa ţesutului conjunctiv de susţinere. Favorizarea producerii herniei de disc prin puncţionarea inelului fibros astfel creându-se un loc de minimă rezistenţă. care produc o contractură musculară reflexă. Punctuaţia lombară. puncţia lombară. osteofite. Sarcina. spontan sau la o mişcare se poate face brusc o deblocare a fragmentului de nucleu deplasat şi astfel se poate produce o vindecare rapidă.) constituţia individului (sunt predispuşi la hernie de disc obezii. fragmente din nucleu ajung spre periferia discului prin fisuri. Produce accentuarea lordozei lombare. în afară de semnele locale deschise.

dar repetat (tuse. nefiind compresibil. semne de excitare în interiorul rădăcinii comprimate. Astfel intr-o flexiune exercitată asupra unui rahism cu extensorii contractaţi. Orice traumatism exercitat vertical asupra rahismului are drept consecinţă exagerarea curburilor coloanei. care dă dureri locale. O hernie de disc este de origine traumatică atunci când.) sau mai slab. Traumatismele mici şi repetate asupra coloanei vertebrale produc procese degenerative indirecte sau posttraumatice ale discului. jucând rolul lui fiziologic de rulment. nucleul se deplasează şi astfel se eliberează presiunea corpului situat deasupra lui . În funcţie de sediul. iar partea anterioară a discului se micşorează. de unghiulaţia şi situaţia rădăcinii în foramen. ultima fază de leziune radiculară. sau rădăcina (hernia posterolaterală. chiar neînsemnat. 16 .factorii determinanţi: traumatismul (existent în antecedente la 70% din cazurile bolnavilor cu hernie de disc) care pot fi puternic şi aplicat direct pe coloana vertebrală (cădere. rareori două rădăcini în acelaşi timp (hernia discului L4-L5 comprimă rădăcina L5 şi mai puţin rădăcina S1). care dă dureri radiculare sciatice). De câte ori se produce o flexiune sau o extensie fiziologică liberă ( neînsoţită de o contracţie a muşchilor antagonişti). imediat la câteva ore sau zile după traumatism au apărut simptomele clinice ale herniei de disc iar pe radiografii găsim fragmente mici de os din marginea vertebrei. hernia comprimă sacul dural (hernia mediană. la un efort ulterior. Nucleul. Din punct de vedere mecanic se realizează adevărate pârghii. anestezice etc. lombalgii). ridicarea unei greutăţi mari. parestezii şi dureri) stadiul al II-lea (sindrom de compresiune. volumului şi consistenţa herniei. herniază prin pereţii care îl înconjoară sau împinge ţesutul discal în canalul rahidian. Suferinţa rădăcinii sub compresiunea şi tracţiunea herniei trece prin trei stadii: stadiul I (sindromul de iritaţie. Mecanismul compresiunii radiculare depinde de localizarea. Hernia comprimă de obicei o singură rădăcină. apare hernia. menţinut între pereţii ce îl cuprind şi nu se poate elibera de presiune decât herniind. nucleul tinde să fie împins înapoi. Funcţionarea normală a discului intervetebral este rezultantă a două forţe mecanice care se opun reciproc: rezistenţa aparatului de contenţie reprezentat de inelul fibros şi presiunea la care nucleul pulpos este supus în inel. Mecanismul acţiunii discului migrat asupra sacului dural şi asupra rădăcinilor. în care rezistenţa se află la nivelul nucleului pulpos. eforturi în timpul naşteri etc. strănuturi sau mişcări greşite). paralizia teritoriului muscular periferia al rădăcinii atinse). ) stadiul al III-lea (sindrom de întrerupere sau paralizie radiculară. Ultima situaţie e cea mai frecventă.

elongare ( 17 . fracturi ale bazinului. traumatisme. ajungând să formeze osteofite. de poziţia discului şi de integritatea rădăcinii senzitive. pot determina o congestie în acele plexuri venoase. care dă staza în venele mari epidurale şi perimedulare: comprimă artera radiculară şi astfel se produc tulburări circulatorii pa rădăcini şi chiar în conul terminal. tumori primitive sau matastazice. cât circulaţia arterială şi venoasă a rădăcinii este normală. răniri directe (cuţit sau glonţ). frigul. Hernia de disc produce congestie radiculară duramater şi în formaţiunile anatomice peridurale. cu formarea de osteofilie. Prin dezagregarea nucleului pulpos se impune în libertate acid hialuronic. umezeala. durere ce se datorează modificărilor locale (strâmtarea găurii de conjugare) şi se tratează medical. se produce arahnoidita traumatică aseptică. stadiul al III-lea – produce hernia de disc în canalul vertebral constituind hernia de disc posterioară. pot fi de cauza vertebrală (cele mai frecvente hernii discale. Leziunile trunchiului sciatic. durerile radiculare se accentuează şi apar simptome neurologice date de suferinţa teritoriilor care prezintă tulburări vasculare. luxaţii coxofemurale sau pot apărea în urma manevrelor de reducere a luxaţiei. Congestia produce un edem în disc. leziuni degenerative ale platourilor vertebrale. care ajungând la periferia discului. care accentuează durerile şi uneori o face să devină chiar continuă şi să persiste după operaţie. vine în contact cu celulele conjunctive subligamentare şi exercită asupra acestor celule o acţiune stimulantă. Procesul congestiv dural produce o îngroşare a ligamentului galben care contribuie la accentuarea durerii.Factorul vascular joacă un rol eficient în mecanismul durerii. stadiul al IV-lea – constă dintr-o deteriorare discală intensă. Dacă hernia de disc evoluează de multă vreme. care brusc poate provoca o ştrangulare a rădăcinii. Originea osteofilitelor este multiplă. În consecinţă. Staţiunea bipedă prelungită. cu etiologie foarte variata. O hernie este tolerată atâta timp.dezorganizarea structurii discului intervertebral. însă şi morb Pott. stadiul al II-lea – migrarea posterioară a fragmentelor nucleului pulpos prin fisurile inelului fibros. Există un plex venos intra şi extradural al rădăcinilor. de multe ori în cadrul sindromului de coadă de cal). osteoartrite sacroiliace. Din cauza radiculitei de staza durerilor sciatice pot persista multă vreme după operaţie. compresiuni exercitate de capul fetal sau de forceps. Modificările anatomopatologice ale discului se împart în patru stadii: stadiul I . Intermitenţa durerilor este dată de tulburări vasculare.

Examenele paraclinice sunt: examenul radiologic simplu. Discul edematiat dă tulburări de circulaţie în rădăcina respectivă şi tulburări supraiacente corespunzătoare vaselor comprimate pe rădăcină. în regiunea dorsală boala Scheuerman şi mielopatia vertebrală. în care apar şi semne neurologice (hiporeflexie sau areflexie).la sportivi sau în caz de tracţiune a membrelor inferioare la nou născuţi). Stadiul I: de iritaţie radiculară. iar cele de gradul al IV-lea produc în regiunea cervicală un sindrom simpatic cervical posterior şi mielopatie vertebrală. prin compresiune la L2 sau L3. Herniile lombare determină următoarele sindroame: compresiunea conului terminal ( hernia discului L5). 18 . prin compresiune la L5. în regiunea cervico-dorsală sindromul de fibroză de teacă radiculară. compresiunea cozii de cal de la L3 în jos (hernis mediana la L2). compresiunea cozii de cal la L4 în jos (hernie mediană la L3). cele de gradul al III-lea dau sindrom de compresiune radiculară sau medulară. SIMTOMATOLOGIE Simptomele la distanţă.protuzia discală în canalul vertebral aspect clinic – debut la 20-30 de ani cu trei stadii. iar în regiunea lombară stenoza de canal rahidian. Corelaţii anatomice. Hernia de disc faza a III-a (faza neurologică a herniei discale) aspect anatomopalogic. congestie venoasă şi ischemie arterială în partea superioară a rădăcinii comprimate în segmentul medular corespunzător explică apariţia simptomelor respective. Pot să apară simptome la distanţă prin tulburări vasculare reflexe la distanţă. Stadiul II: de compresiune radiculară. Tabloul clinic al discopatiei vertebrale depinde de faza anatomopatologică în care se află. ce dă durere. injectări în trunchiul sciatic al unor substanţe medicamentoase. unele nevrite toxice sau vitotice. se face obligatoriu din faţă şi din profil. compresiunea cozii de cal la L5 în jos (hernie mediana la L4 şi L5). Discopatiile de gradul I şi II dau simptome locale. lombocruralgia la L3 sau L4 sau la ambele. care arată modificările din hernia de disc. lombosciatica unilaterală la S1.

tratament . stadiul al II-lea şi al III-lea – tratament neurochirurgical.Stadiul III: de întrerupere radiculară. scolioza. examene paraclinice. examenul neurologic. diagnosticul diferenţial: se va examina dacă durerea semnalată este radiculară sau nu. paralizii. aspect radiologic: triada Barr. intrarahidiană. etc. etc. caracterizată prin pensarea spaţiului intervertebral. a întregii coloane vertebrale lombare pentru a elimina unele afecţiuni ale coloanei vertebrale şi pentru a confirma diagnosticul. Se vor face radiografii simple din faţă şi din profil. caracterizat prin pareze.stadiul I – tratament conservator. ştergerea curburii lombare – diagnosticul pozitiv se face pe baza: istoricul bolii. Identificarea vertebrelor şi a discurilor se face luând în consideraţie eventualele 19 . se va vedea dacă durerea este de origine discală sau este dată de compresiunea vetebrală. atrofii.

alteori există pensări multiple cu o herniere unică. vertebra este turtită. fractura parţială a marginii dorsale a vertebrei cu un fragment osos împins în canalul vertebral şi calcificări ale herniei. semnele care alcătuiesc triada se întâlnesc fie izolate. de cele mai multe ori fiind prinse două sau mai multe vertebre. iar discul rămâne respectat chiar într-o fază avansată.toracală. pensarea este asimetrică. Demineralizarea spongioasei şi atrofia unghiului posterior al vertebrelor adiacente discul herniat pot fi puse în evidenţă radiografic. morbul Pott şi cancerul vertebral. radiografia simplă (fată şi profil) a rahismului arată dispariţia spaţiului intervertebral. fie asociate câte două. în această eventualitate. 20 . Diagnosticul diferenţial cu tumorile vertebrale este uşor. astfel. soclioza. De obicei. Absenţa pensării discului nu exclude hernia de disc. pensări multiple. Examenul radiologic simplu poate arăta diverse modificări vertebrale care din greşeală pot face să se excludă o hernie de disc. leziunea este întotdeauna vertebrală. Examenul radiologic simplu arată modificările care indică o hernie de disc. Adesea trebuie să se facă un diagnostic diferenţial radiologic între hernia de disc. Semne radiologice asociate. deoarece în tumori â. dispariţia curburii lombare şi pensarea globală a discului intervertebral constituie triada Barr care în forma în completă se întâlneşte mai rar (maxim 15%). Pensarea discului intervertebral poate fi asociată cu imaginile caracteristice ale nodulilor Schmorl. uneori este numai unilaterală (de partea herniei). discul intervertebral e precoce şi frecvent lezat. În mordul Ptt.anomalii vertebrale (sacralizarea vertebrei L5. margini neregulate ale iterliniei articulare datorită unei rupturi provocate de hernie. La această triadă trebuie să se adauge şi modificările reactive osoase vertebrale adiacente herniei. din cauza scoliozei. de cele mai multe ori e globală. iar rare ori se constată numai pensări multiple ale discurilor vecine. în timp ce în hernia de disc. existenţa coastei a XIII-a). spaţiul intervertebral de la nivelul herniei de disc fiind normal. decalcificări). cu modificarea imaginii corpului vertebral (aspecte distructive. diagnosticul radiologic de hernie este aproape sigur. Pensarea discului intervertebral este foarte frecventă. În morbul Pott. pensarea e de cele mai multe ori globală şi abia mai târziu apar modificările vertebrale. lombalizarea primei vertebre sacrate. Pensarea discului poate fi însoţită şi de: osteofite pe marginea dorsală a vertebrelor. care pot face să se considere. din greşeală prima vertebră lombară drept a XII. hernia aflându-se mai sus sau mai jos. Vertebrele adiacente pot apărea normale sau modificate în ceea ce priveşte conturul. Astfel făcându-se o localizare greşită.

spina bifidă. 21 . hernii calcificate. lombalizarea. pseudopondilolistezis. conuri neregulate ale marginilor vertebrale (prin ruptura provocată de hernie). osteofite ale feţei dorsale ale marginilor vertebrale. în herniile însoţite de fractura corpului vertebral).Modificări ce apar: sacralizarea uni / sau bilaterală (uneori cea unilateral este de partea opusă herniei). modificări în cadrul reumatismului vertebral. artrite şi artroze. Aceste modificări asociate se întâlnesc în 80% din cazuri. hernii intraspongioase. fracturi vertebrale (fractura parţială a marginii dorsale a vertebrei cu un fragment osos împins în canalul vertebral.

CLINIC Durerea lombară poate fi mediană sau laterală (în regiunea scro-lombară sau

I.

lombo-sacro-iliacă). Intensitatea este variabila: de la simplă jenă până la dureri insuportabile. Lombagia poate fi singura manifestare a unei hernii de disc (hernia se află la vertebre lomabare superioare). Mai târziu, lombalgia se poate însoţi de dureri radiculare la L2-L3. Alteori la o lombagie se adaugă şi sciatica, în caz de hernie la L4-L5. Trecerea de la lombagie la lombosciatică se poate face în câteva zile până la câţiva ani. De obicei după un efort apare o criză de lombagie, la intensitate variabilă, care ţine în câteva zile sau mai mult. După mai multe crize separate prin intervale din ce în ce mai mici, în care durerile au o durată şi o intensitate din ce în ce mai mare, apare după un mic efort o nouă criză de lombagie, urmată imediat sau la câteva zile de o sciatică. Rareori, lombagia dispare, lăsând locul sciaticii. Sciatalgia este durerea iradiată în membrul inferior (compresiunea unuia sau mai multor rădăcini ale sciaticului). Durerea creşte de la o zi la alta, întindându-se în jos spre regiunea fesieră, apoi pe toată faţa posterioară a membrului inferior până la extremitatea lui distală. Predomină în regiunea fesieră şi la coapsă. După această fază extensivă urmează faza regresivă, în care durerea se retrage, fixându-se în teritoriul superior sau inferior al sciaticului. Traiectul durerii este diferit, după sediul herniei dacă iradiază în partea anterioară a coapsei, oprindu-se în fată internă deasupra genunchiului (mai rar trece puţin şi pe faţa internă şi superioară a gambei), iar uneori iradiază în plica inghinală şi scrot; aceasta pledează pentru o hernie la L2-L4 mai ales dacă există şi diminuarea reflexului rotulian. Durerea iradiată în regiunea sacro-iliacă, în fesa şi pe faţa posterioară a membrului inferior este caracteristică pentru herniile ultimelor două discuri (L4-L5) mai ales dacă reflexul ahilian este diminuat. Modul cum durerea iradiază în plantă depinde de sediul herniei: hernia de la L4/L5, durerea se localizează pe partea externă a gambei, pe regiune externă a piciorului şi pe faţa dorsală a acestuia până în dreptul primului spaţiu interosos; în herniile de la L5-S1, durerea este localizată pe faţa posterioară a gambei, în plantă şi în călcâi. Durerile pot avea o intensitate variabilă, pot fi continui (hernie mare) sau intermitente (hernie mică). Durerea intermitentă are caracter de fulger, iar cea continuă este lancinantă constructivă. Alteori are caracterul unei senzaţii de amorţeală dureroasă proiectată mai ales în plante şi în degete, în timpul crizei, bolnavul poate percepe durerea sudă continuă, peste care uneori se suprapun dureri vii, în crize. 22

Factorii ce pot reactualiza sau accentua durerea sunt: eforturile, tusea, strănutul. Durerea e rebelă la tratamentul conservator. Un caracter al herniei de disc lombare îl constituie evoluţia în două etape a sindromului dureros: lombagie şi sciatică (simptomatologie bipolară-de Seze). Intermitenţa durerilor este un alt caracter al herniei de disc lombare. Când există numai dureri lombare, fazele de acalmie sunt scurte, crizele dureroase se prelungesc şi apoi devin continui. Declanşarea crizelor nu se poate atribui totdeauna unei singure cauze. Uneori se găseşte cauza, dar alteori nu se poate pune în evidenţă. Un alt caracter al durerii în hernia de disc lombară este modificarea ei în anumite poziţii ale corpului, în faza incipientă. Mersul, staţiunea prelungită, poziţii şezând, decubit dorsal sau ventral, schimbarea de poziţie accentuează durerile, pentru că se accentuează protuzia discului. Decubitul lateral în cocos de puşcă şi poziţia de supra-repaos determină coloana lombară să devină cifotică şi să amelioreze durerea. Staţiunea în picioare provoacă dureri, deoarece în această poziţie greutatea corpului se transmite aproape integral ultimilor discuri lombare, în hernia de disc lombară, această poziţie a corpului tinde să mărească hernia discului, comprimând şi mai mult rădăcinile astfel încât durerea se accentuează. În poziţie şezând prelungită greutatea corpului se transmite în special asupra ultimelor discuri lombare. Când bolnavul încearcă să se ridice, el tinde să să pună coloana lombară în lordoză, cea ce duce la accentuarea pensării posterioare a discului. Decubitul ventral poate da uneori dureri, deoarece în această poziţie, lordoza lombară se exagerează la maximum, fapt ce accentuează hernia discului şi compresiunea pe rădăcină. Durerile în raport cu unele mişcări şi cu poziţia corpului variază, după cum este vorba de o hernie în faza de iritaţie radiculară, de compresiune radiculară sau complicată cu arahnoida. Poziţia de supra-repaus (decubit dorsal cu gambele flectate, perna sub genunchi, capul şi umerii sprijiniţi pe altă pernă, pentru a produce cifoza lombară), scoate ultimele vertebre sub greutatea corpului, aduce coloana lombară în poziţie de repaus complet şi produce o cifoză moderată; din această cauză spaţiile intervertebrale se îngustează în partea lor posterioară şi în consecinţă hernia se reduce spontan (se produce astfel amelioararea rapidă, dar puţin durabilă a durerilor). II. Parasteziile traduc un proces de compresiune radiculară şi constituie un simptom precursor parezei; apariţia lor indică urgenţa intervenţilor chirurgicale.

23

FORME CLINICE Hernia de disc clasică. Apare la tânărul sănătos, după un traumatism al coloanei vertebrale, imediat sau la scurt interval un lumbago acut cu contractura musculară, paravertebrală, care durează de la câteva ore până la câteva zile, cu intensităţi variabile. Durerea depinde de intensitatea traumatismului, şi cedează la repaus, calmante, căldură şi infiltraţii locale cu novacaină. Când intervine un nou factor mecanic sau congestin, lombalgia se poate repeta, la intervale de luni sau ani, cu intensitate şi durată din ce în ce mai mare. De obicei după al 2,3,4- lea puşeu se adaugă şi o sciatică care poate însoţi toate crizele în acelaşi membru, bilateral sau alternativ. De obicei, după mai multe crize, în perioada aşa-zisă acalmie, persistă o jenă lombară sau chiar o durere a membrului inferior. Henia de disc cu sciatica alternată sau basculantă prezintă în evoluţie crize dureroase de sciatică alternantă, caracteristice herniei de disc. Hernia de disc cu sciatica bilaterală de la început unilaterală şi apoi bilaterală. Se constată manifestări pluriradiculare, bilaterale, uneori cu predominanţă de o parte (se observă frecvent atrofie musculară, tulburări de sensibilitate, cu modificări de reflexe). Aceasta formă se întâlneşte în herniile mediane sau justamediane la L3 şi L4. Sciatica bilaterală sau basculantă denotă o compresiune intrarahidiană şi niciodată nu este de origine reumatismală. Hernia de disc sub radăcină dă uneori scolioză, fără semne neurologice (reflexele miopatice şi sensibilitatea sunt normale) iar uneori nu există nici măcar o contractură, durerile dominând tabloul clinic. Hernia de disc cu sciatica paralizantă. În cursul bolii se poate instala pareza, care poate fi monoradiculară (cea mai frecventă este a rădăcinii L5) sau poate prinde două sau chiar mai multe rădăcini. În această eventualitate, pareza este mai gravă. Paralizia izolată a rădăcinii S1, este mai rară, se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei, flexia piciorului pe gamba nu poate fi făcută sau este limitată, bolnavul nu se poate ţine pe vârful piciorului (semnul Ciray); dacă stă în picioare nu poate detaşa călcâiul de planul solului, adducţia directă a piciorului şi flexia degetelor sunt imposibile; reflexele şi medioplantar sunt abolite. Paralizia biradicuşară L5-S1. Flexia şi extensia piciorului nu sunt posibile. Există un stepaj complet. Apare de obicei în herniile mediane sau în heniile laterale multiple. Forma paraplegică. După o fază algică iniţială, se instalează uneori o fază paralitică, care caracterizată prin paraplegie, tulburări sfincteriene, anestezice de tip radicular. În faza paralitică, durerile trec pe al doilea plan sau chiar pot dispărea. 24

Hernia de disc asociată cu alte afecţiuni vertebro-medulare (tumori medulare. 25 . angiomi vertebrali). tumori vertebrale. chisturi hidatice vertebrale.

În acelaşi timp. pensarea globală a discului paravertebral) care pledează pentru o hernie intrarahidiană. Examenul radiologic cu ajutorul substanţelor de contrast (mielografia şi radiculografia) arată. spondilolistezia) şi semne de prezumţie (scolioza dispariţia curburii lombare. acest examen ajută să elimine morbul Pott sau cancerul vertebral. semne de certitudine . rareori se constată hiperalbuminoza. care adesea se manifestă clinic printr-o sciatică sau o lombalgie. Absenţa acestor modificări nu elimină însă posibilitatea unei hernii de disc. Examenul radiologic evidenţiază două categorii de modificări ce pot coexista cu hernia (sacralizări spina bifidă. care în acelaşi timp permit şi localizarea leziunii. este adesea normal. 26 . în cazul herniilor de disc.EXAMENE PARACLINICE Lichidul cefalorahidian obţinut prin puncţie lombară între L5-S1. care pot fi confundate cu hernii de disc.

care dau un tablou clinic de compresiune. modificări neurologice. Hematomielita apare după un traumatism vertebral. în forma dureroasă. Există în plus tulburări de sensibilitate. la care se asociază examenele complementare (radiografia.R). dat de diverse alte afecţiuni (medulare. din această cauză bolnavul preferă să meargă sau să doarmă în fotoliu (durerile nocturne se întâlnesc doar excepţional în herniile de disc). modificarea durerilor în raport cu poziţia corpului. reflexele ahiliene abolite. prezenţa altor semne discrete neurologice uşurează diagnosticul. asociate cu contractura musculaturii lombare şi limitarea mişcărilor. evoluţia în două etape: (lumbago. date de o pseudosciatică şi de algii simulate. care se ameliorează când bolnavul merge. mielografia. Este bazat pe date clinice şi radiologice. durerile în decubit. vor fi rezervate unor cazuri care prezintă circumstanţă specială. oprirea lipiodulului la nivelul corpului vertebral. examenul L. Lipseşte contractura musculară. etc. disocierea albuminocitologică. ca şi scolioza. 27 . Diagnosticul diferenţial. Evoluţia lentă şi progresivă a simptomelor. absenţa traumatismului şi contracturii muşchilor paravertebrali sunt elemente care arată originea bolii. o cădere sau un efort mare. toate aceste afecţiuni având o origine infecţioasă. În evoluţia bolii se pot întâlni perioade de resimţire. apoi crize. Screloza în plăci. Infecţia specifică în antecedente. Arahnoiditele simple au evoluţia lentă. Se vor elimina: sindromul sciatic. Semnele neurologice apar rapid (pareza. Diagnostic de localizare se face pe baza semnelor clinice obiective.) se deosebesc uşor de herniile de disc prin evoluţia bolii alterarea stării generale. vertebrale. tulburări sfincteriene. pareze. manifestate printr-o sciatică continuă. Acest diagnostic se pune pe baza datelor culese din anamneza (eforturi fizice). prezintă dureri radiculare în membrele inferioare. sunt elemente pe care se poate pune diagnosticul de tumoare medulară. un bolnav de screloza în plăci poate face şi o hernie de disc. Absenţa traumatismului iniţial. Tbesul dorsal dă dureri fulgerante în unul sau în ambele membre inferioare. tulburări de sensibilitate disociate). absenţa modificărilor radiologice caracteristice pentru hernie.DIAGNOSTIC Diagnostic pozitiv. Granuloamele spaţiului epidurar (tuberculoza.C. progresivă cu dureri radiculare sau cordonale. Afecţiunile medulare dau dureri mai mari noaptea în decubit. bruceloza. apoi sciatică). sciatice sau parasciatice) şi durerile localizate în membrul inferior. Uneori datorită eforturilor.

prezintă aceleaşi simptome ca şi în hernia de disc în puşeuri. dar totdeauna dă numai simptome iritative şi niciodată de compresiune.Periradiculita cronică sau fibroza tecii radiculare. datorită unor procese inflamatoare. 28 . degenerative sau vasculare.

TRATAMENT Tabloul clinic de hernie de disc trebuie încadrat în una din cele două grupe nosografice: hernis de disc simptopatica şi hernie de disc boala. ciocuri osteofitice uni / sau bilaterale la nivelul herniei. dar apariţia leziunilor la nivelul regiuni interdisco-ligamento-apofizare duce la o deteriorare accentuată a discului şi la orice mic efort fizic se produce o hernie de disc care dă simptome de compresiune. degenerativă sau circulatorii.. coagularea vaselor. În unele forme de hernie de disc simptomatică în faza iritativă. iar rezultatele sunt bune în 95% din cazuri. Discul intervertebral. Leziunile de nivelul regiunii interdisco-ligamento-apofizare sunt secundare şi minore. Leziunile pot fi de natură inflamatoare. La începutul bolii. cere întrerupe unele arcuri reflexe şi astfel este posibil ca durerea să cedeze. Toate aceste hernii de disc trebuie operate. După operaţie leziunea primară anatomopatologică se poate extinde sau poate lua chiar o aliură acută. Această încadrare este foarte importantă în cea ce priveşte tratamentul şi pronognosticul. Hernia de disc boala. intens şi de lungă durată. iar hernia la rândul ei are rolul determinant în manifestarea clinică. etc. extirparea ligamentului galben. deşi suferă un proces de involuţie poate face faţă funcţiei sale. Prin urmare simptomele de compresiune sau deficit radicular sunt un efect asupra procesului inflamator din zona interdisco-ligamento-apofizare combinat cu o hernie de disc secundară. 29 . Hernia de disc simptomatică sau atrodiscopatia vertebrală este o manifestare secundară. care nu cedează după tratament medical se face laminectomie decompresivă (ridicarea lamelor vertebrale. în cazul unor leziuni situate în defileul interdisco-ligamento-apofizar sau care pot cuprinde întreaga coloană vertebrală. Se poate vedea o pensare cu o discartroză secundară. Herniile de disc simptomatice operate sau vindecat în mai puţin de 50% din cazuri. În asemenea cazuri tratamentul operator se completează cu un tratament post operator medical şi fizioterapic corect. La radiografia coloanei vertebrale se constată de cele mai multe ori o coloană normală. simptomele de lobosciatică sunt iritative fiind o consecinţă a procesului anatomopatologic situat în regiunea interdisco-ligamento-apofizare. Hernia de disc simptomatică se bănuieşte când traumatismul lipseşte şi există deteriorarea mascată a discurilor intervertebrale. astfel se explică de ce unii bolnavi au dureri mari în perioada postoperatorie. Se va opera doar dacă tratamentul conservator este ineficace sau dacă fenomenele de compresiune şi de deficit sunt nete. în care traumatismul are rolul declanşator predominant. reprezintă forma clasică.) .

5 ml. frig. Aceasta este poziţia de relaxare minimă a muşchilor lombari şi o deschidere a spaţiilor lombosacrate. depinzând de faza în care se găseşte boala şi modul ei de evoluţie (dacă progresează. La instituirea tratamentului se va avea în vedere de când datează ultima criză şi cât a durat. TRATAMENT MEDICAMENTOS Se vor administra analgezice sau antiinflamatori. Pentru a obţine dispariţia contracturii musculare. vitamina B1-200mg..Tulburările de circulaţie de la nivelul cicatricei operatorii din regiunea interdiscoligamento-apofizare sunt responsabile de crizele de lombosciatică iritativă care apare după un efort. ameliorează tulburările vasculare. deoarece acestea pot ceda treptat. Aspirina este un antiinflamator foarte folosit datorită eficienţei mari şi a toxicităţii reduse. Dacă unele simptome persistă se aşteaptă câteva zile în repaus. Se mai pot administra decontracturante precum: Clorzoxazon. Se poate face rahianestezie ( cu 1. 30 . etc. Tratamentul herniei de disc lombare este medical sau medico-chirurgical. dizolvat în lichid. adică o poziţie de lordoză mionimă sau chiar de cifoză lombară. se fac infiltraţi paravertebrale cu Novocaină (40-100 ml. se recomandă poziţia de suprarepaos (cu genunchi flectaţi). cât şi glucocorticiozi administraţi oral (Prednison 30-40 mg/zi) sau local (paravertebral sau epitular). Dacă o parte din simptome persistă.. parţial sau poate persista neinfluenţată. cedarea edemului rădăcinii şi a discului. Ibufrofen. Indometacid. fenomen ce poate fi atenuat prin administrarea medicamentului postprandial. soluţie 1%) de 2-3 ori pe săptămână Novocain soluţie 1% în rădăcina suspectată de compresiune la 2 zile (în total 4-6 injecţii). Myolastan. Mydocalm. Se mai administrează: antinevralgie. este staţionară sau regresează). Novocaina 8% pentru adulţi) cu repaus total pe pat tare timp de 3 zile în poziţie de relaxare musculară completă. Injecţiile paravertebrale cu Novocaină au drept scop blocajul fibrelor nervoase. Rahianestezia face să dispară contractura lombară. la bolnavii operaţi de hernie de disc cu luni sau ani înainte. Naproxen. hidrocortizon intramuscular epidural sau în disc. Se folosesc atât antiinflamatoare nesteroidiene ca Aspirina. Novocaina se poate asocia cu iod şi sulf (Thyiodocain). Efecte adverse: deoarece Aspirina prelungeşte timpul de sângerare 4-7 zile este contraindicată cu o săptămână înainte intervenţiilor chirurgicale: cel mai frecvent efect advers este iritaţia gastrică. Criza poate trece complet. Acestea sunt eficiente datorită fenomenelor congestive periherniare şi radiculare.

pacientul este bine informat cu privire la boala sa .5 C 31 . nu se poate odihni .vorbeste mult la telefon cu sotia si colegi de munca . La internare pacientului i-au fost masurate functiile vitale optinanduse urmatoarele valori . a citit mult despre afectiunea sa .2011 cu diagnosticul de „ HERNIE DE DISC LOMBARA ”. tuse stranut .CAZ 1 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CONSTANTIN AURELIAN . este agitat findca sta departe de familie. durerea si paresteziile sunt accentuate de ortostatism .pacientul pana in prezent nu a mai fost internat .TA =140 \185 mm Hg R=20 res \min P= 78 b \min T=37. este fumator si consuma alcool ocazionl . partial ameliorate de repaus . Pacientul C. Pacientul se interneaza pentru acuze algice la nivelul coloanei lombosacrate dupa un efort fizic asociat cu flexia si rotatia coloanei vertebrale prezinta si parestezii . de profesie este inginer constructor si activeaza in cadrul unei firme de costructii . este agitat din pricina acestui lucru . si sa interesat in ce consta acutul chirurgical cel va suferi . si are un copil in varsta de 1 an locuieste impreuna cu sotia si copilul intro casa cu 4 camere . CU” HERNIE DE DISC LOMBARA” Domnul Constantin Aurelian in varsta de 27 de ani di Judetul Bacau comuna Balcescu este internat pe sectia Neurochirurgie pe data de 01.A este casatorit de 2 ani .01.

01. creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice La indicatia Durerea persista in medicului intensitate administrez 1 fiola de agocalmin si efectez sondaj vezical si clisma evacuatoare La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru sumar urina TC TS glicemie .2011 Alterarea nevoiei de a elimina cauzata de durere si imobilitate manifestata prin balonare si glob vezical Diminuarea dureri si satisfacerea nevoilor fiziologice Recomand repauz la pat .colesterol La indicatia medicului pregatesc pacientul pentru RMN .pacie ntul sa prezinte ideii optimiste asigurarea unui climat care sa favorizeze o buna respiratie Asigur o buna ventilatie la nivelul salonului.TA.cauzata de durere.01. manifestata prin dispnee Diminuare stari Explic pacientului de anxietate importanta sondei urinare 10. manifestata prin imposibilitatea pacientului de a se mobiliza INTERVENTII AUTONOME Recomand pacientului repauz la pat.2011 10.v 500ml glucoza 5% 1 picatura /secunda . P . la indicatia medicului masor functiile vitale ale pacientului si le notez in F.ajut pacientul sa i-si schimbe pijamaua .O .01.m 1 fiola agocalmin .DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING Stare generala Diminuarea alterata cauzata dureri de durere . invat pacientul exercitii respiratorii. TA=125/70 mm Hg T=37.2011 Asigurarea unui climat de siguranta.2011 Alterarea stari generale cauzata de discomfortul dat de sonda urinara manifestata prin anxietate Alterarea nevoi de a respira .administrez I. fac pregatirea pre operatorie a pacientului ii explic ca nu are voie sa manace seara tarziu Pacientul respira mai bine .prezinta ideii optimiste 32 . T. ajut pacientul sa ajunga la grupul sanitar . INTERVENTII EVALUARE DELEGATE La indicatia medicului administrez I.01.R Durerea nu a scazut in intensitate . TC=3 min TS= 14 sec glicemie =100mm colesterol=2gr 10.5 C P=75 b /min R=17 res /min 10.

01. INTERVENTII DELEGATE Administrez pacientului 500 ml glucoza 5 % I.O EVALUARE 11.20 Modificarea imagini 11 de sine datorata imposibilitati pacientului de asi satisface nevoile fiziologice la grupul sanitar manifestata prin agitatie Imbunatatirea imagini de sine si a cunostintelor pacientului cu privire la actul chirurgical TA=110\70mm Hg P=80 batai\min R=19 resiratii\min T=37.administrez 1 tableta defebril La 0ra 16.3 C la ora 16.DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice la pat .00 Ridicarea moralului pacientului si calmarea stari de agitatie La indicatia medicului administrez 1 f dexametrazona I.20 Alterarea nevoi de 11 a-si mentine temperatura corpului in limite normale cauzata de actul chirurgical suferit manifestata prin febra ridicata Pastrarea temperaturi corporale in limite normale La indicatia medicului administrez 500ml clorura de sodiu I.00 T=38.m Pacientul prezinta idei optimiste 11. pregatesc pacientul pentru interventia chirurgicala rad pilozitatile si il ajut sa i-si efectueze tualeta pe regiuni Permit familiei sa viziteze pacientul inainte de interventia chirurgicala .administrez pacientului cefort 800000 U.m .00 37.I I.20 Alterarea stari 11 generale manifestata prin agitatie si neliniste cauzata de interventia chirurgicala ce va avea loc la ora 14.7 C La ora 17.fac cunostinta pacientului cu alti pacient diagnosticati cu aceiasi boala si supusi interventiei chirurgicale Efectuez impachetari reci asigur o buna ventilatie a salonului masor temperatura corporala la fiecare 30 minute .30=38C La ora 17. explic pacientului pe intelesul sau in ce consta interventia chirurgicala.01. masor functiile vitale si le notez in F.30=37.v .5 C 33 .v .2 C 11.01.

2011 Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca singur cauzata de diminuarea mobilitati manifestata prin dificultate de a se imbraca si dezbraca 12.DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE Pacientul sa poata urina normal in timp cat mai scurt INTERVENTII AUTONOME Incurajej pacientul sa se ridice in pozitie sezanda la marginea patului . administrez cefort I. incurajez pacientul sa-mi ceara ajutorul in satisfacerea nevoilor la pat INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez sondaj vezical .m EVALUARE Pacientul a putut elimina cu ajutorul sondei urinare .01. efectuez tualeta pe regiuni a pacientului . incadrarea pulsului in limite normale Incurajez pacientul sa dialogheze cu ceilalti colegi de salon .v Recoltez probe biologice pentru hemocultura . administrez I.2011 Alterarea nevoi de a avea o buna circulatie . efectuez pansament steril asupra plagi La indicatia medicului monitorizez TA si P si notez in F.la indicatia medicului administrez gentamicina I.2001 Alterarea nevoi de a elimina cauzata de interventia chirurgicala manifestata prin glob vezical 12. manifestata prin bradicardie Pacientul sa prezinte o stare de spirit buna . pacientul sa aiba lenjerie de corp si pat curata Ajut pacientul s i-si schimbe pijamaua .v 500 ml clorura de sodiu Masor functiile vitale completez aportul de lichide necesar cu 1500 ml clorura de sodiu I.2 C 12. schimb lenjeria de pat a pacientului Pacientul prezinta idei optimiste starea generala este buna Pacientul sa nu mai prezinte anxietate.I la 8 ore administrez 1 fiola agocalmin la nevoie .01. starea sa generala prezinta o usoara imbunatatire 12.O TA=100\55 mmHg P=59 batai \min Starea generala a pacientului nu cunoaste imbunatatiri dar nici regres 34 .cauzata de anxietate .01.01.2011 Dezhidratare in Pacientul sa fie urma interventiei bine hidratat chirurgicale manifestata prin buze si mucoase uscate Incurajez si ajut pacientul sa ingere cat mai multe lichide TA=110\60 mmHg P=70 batai \min R=17 respiratii\min T=37.m 800000 U.

pacientul incepe sa se calmeze .v cefort 800000 U. cu 1 ora inainte de culcare administrez pacientului I. efectuez tualeta pe regiuni a pacientului si efectuez schimbarea lenjeriei de pat si corp R=19 respiratii pe minunt . manifestata prin tahipnee Pacientul sa fie linistit pentru a avea o buna respiratie Incerc sa linistesc pacientul explicandui ca starea sa de neliniste este nefondata . de a-si proteja tegumentele . plaga este in curs de cicatrizare 35 . la indicatia medicului mentin linia venoasa cu ajutorul branulei .2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a dormi si odihni cauzata de o durere usoara la nivelul plagi manifestata prin oboseala OBIECTIVE Pacientul sa doarma minim 8 ore sa aiba un somn odihnitor INTERVENTII AUTONOME Respect intervalul orar pentru vizite .m 1 fiola de agocalmin Monitorizez functiile vitale in special respiratia EVALUARE Durerea a scazut in intensitate .2011 Alterarea nevoi de a avea o buna respiratie .2011 Alterarea nevoi de a fi curat .m . efectuez ingrijirea plagi .I la 8 ore Efectuarea pansamentului si a tualetei plagi in perfecta stare de asepsie mentine scazut riscul de infectie la nivelul plagi . aerisesc salonul . din cauza anxietati .cauzata de imposibilitatea de a se mobiliza singur dar si de prezenta plagi survenita in urma interventiei chirurgicale Pacientul sa prezinte o plaga curata si in curs de vindecare in 7 zile .01. actul chirurgical fiind un succes iar aceasta stare intarzie vindecarea Desfac pansamentul si inspectez plaga .01. sting luminile din salon INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului administrez 1 tableta diazepam cu 1 2 ore inainte de culcare .01. starea generala a pacientului evolueaza pozitiv 13. pacientul sa prezinte tegumente curate si integre La indicatia medicului administrez antalgice la nevoie 1 fiola agocalmi I. la indicatia medicului administrez I. fac liniste pe sala si in salon . lucrez in perfecta stare de asepsie .DATA 13. pacientul a avut un somnt linistit . 13.

efectuez clisma evacuatoare si administrez I.DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING Combaterea constipatiei . administrez antalgice la nevoie Pacientul se mobilizeaza se deplaseaza singur la grupul sanitar si la sala de pansamente 14. educ pacientul sa consume lichide pentru a combate constipatia Incurajez pacientul sa mearga sa socializeze cu colegi din alt salon . incerc sa creez un climat relaxant in salon . manifestata prin refuzul pacientului de a intreprinde activitati fizice 14.01.O TA=120\70 mmHg P=65batai\minunt R=17 respirati\minunt T=37.v 500 ml .01.1 C 36 .v 500 ml clorura de sodiu La indicatia medicului suplinez aportul de lichide cu glucoza 5% I.20 Alterarea nevoi de Pacientul sa se 11 a se misca si a implice in avea o buna activitati fizice postuta cauzata de prezenta plagi . incurajez familia sa sustina pacientul .01.20 Alterarea nevoi de 11 a elimina cauzata de prezenta sondei urinare manifestata prin constipatie 14.ii explic ca este necesar sa se mobilizeze fizic. pacientul s-si poate satisfaca nevoile fiziologice la grupul sanitar INTERVENTII AUTONOME Incurajez pacientul sa mearga la grupul sanitar . rog familia sa viziteze zilnic pacientul INTERVENTII EVALUARE DELEGATE La indicatia Pacientul a eliminat medicului cu ajutorul clismei extrag sonda evacuatoare urinara .20 Alterarea nevoi de Pacientul sa 11 a evita pericolele prezinte un moral manifestata prin optimist anxietate moderata cauzata de absenta familiei La indicatia medicului monitorizez functiile vitale si notez valorile in F. invit pacientul sa mearga la sala de pansamente pentru a i-se efectua pansament steril Incurajez pacientul sa socializeze .

01. plaga inspectata este in curs de cicatrizare 15. ajut pacientu sa isi schimbe pijamaua Incurajez pacientul sa mearga sa serveasca masa la sala de mese cu ceilalti pacienti. antrenez pacientul in activitati relaxante Explic pacientului ca starea sa generala este foarte buna si nu mai necesita spitalizare .2011 Alterarea nevoi de a se recreea manifestata prin incapacitatea de a intreprinde activitati recreative cauzata de reticienta fata de efort Pacientul sa intreprinda activitati creative si sa prezinte o gandire pozitiva vizavi de vindecarea sa La indicatia medicului inspectez si efectuez pansament steril asupra plagi Starea generala a pacientului este foarte buna .2011 Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca manifestata prin agitatie cauzata de teama de a nu leza in vreun fel plaga cu pijamaua 15.01. prezinte un cauzat de decizia psihic bun medicului de a externa pacientul in data de 15.2011 Alterarea Pacientul sa confortului psihic .01. educ pacientul cu privire la plaga sa La indicatia medicului administrea analgezice la nevoie EVALUARE Starea generala a pacientului este foarte buna plaga evolueaza foarte bune 15.2011manifes tata prin confuzie La indicatia medicului daca este necesar administrez 1 fiola de agocalmin Starea generala a pacientului postoperatorie este foarte buna 37 .DATA DIAGNOSTIC DE NURSIN OBIECTIVE Pacientul sa prezinte interes fata de tinuta sa vestimentara INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Explic pacientului necesitatea unei pijamale curate .01.

A . Diazepam 1 tableta la nevoie 2. activitatile solicitante 2 Sa i-si pastreze tegumentele curate 3 In data de 18. Dexametrazona 1 fiola 4. Cefor La externare pacientul prezinta parametri normali ai functiilor vitale si vegetative .EVALUARE FINALA Pacientul C.201 . plaga survenita in urma interventiei chirurgicale este in curs de cicatrizare Pacientul C.2011 pentru a fi scoase firele de sutura si pentru a se efectua pansament steril asupra plagi 4 Pacientul sa consume la nevoie numai antalgicele prescrise de medic Valorile functiilor vitale la externare erau .01. 1 Sa evite efortul fizic .2011 in sectia de neurochirurgie .01. judetul Bacau a fost internat in data de 10 . Pacientul a fost diagnosticat cu „Hernie de disc lombara ”.01.S-a efectuat interventia chirurgicala . Agcalmin 7 fiolet 3.In perioada spitalizarii a primit tratament cu 1.A.se externeaza cu rmatoarele recomandari . evolutia fiind favorabila . pacientul fiind externat in data de 15. domiciliat in comuna Balcescu . 1 TA 115\70 mmHg 2 P68 batai \minunt 3 R =18 respiratii\minunt 38 .

12 dau pacientului pozitie comoda in pat 4. cu alt ac steril pentru injectia intra musculara 3.2 dupa verificarea fiolei si a seringei .FISA TEHNOLOGICA EFECTUAREA INJECTIEI INTRAMUSCULARE ETAPE DE EXECUTIE 1.5 Dezinfectez pe o portiune cat mai mare tegumentele pacientului cu un tampon de vata cu alcool 3.10Retrag acul din tesut printr-o miscare precisa 3.1 Anunt bolnavul si ii explic necesitatea tehnici 2. Pregatirea fizica si psihica a pacientului 3.1 Pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare 2. Efectuarea injectiei intramusculare TIMP DE EXECUTIE 1.2 ma spal pe maini cu apa si sapun . incarc seringa cu solutia de injectat 3.4 Rog bolnavul sa stea nemiscat 3.8 Verific pozitia acului in tesut prin aspirare 3. Organizez locul de munca 39 .7 Punctionez tegumentul printro miscare precisa si rapida 3.2 Asez bolnavul in decubit dorsal 3. care am aspirat solutia de injectat . aerisesc salonul 4.1 Depozitez materialele folosit in cutii special amenajate 4.1 ma spal pe maini cu apa si sapun 3.3 Schim acul cu .Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare 2.9 Injectez substanta medicamentoasa 3.6 Intind pielea intre police si indice 3.11masez usor cu un tampon cu alcool locul punctionat pentru a favoriza absortia 3.

TA=140\70 mmHg R=18 respiratii \minunt P=78 batai\minunt T=37.2011 cu diagnosticul de „HERNIE DE DISC LOMBARA ”.Pacienta nu cunoaste detalii despre suferinta sa .la nivelul coloanei lombosacrate .3 C 40 .La internare pacienta prezenta urmatoarele valori ale functiilor vitale . care au determinato sa se prezinte la urgenta .A sa internat in urma unei crize de durere . in urma unui efort fizic .06. si nu consuma alcool decat ocazional . pacienta prezentand si parestezii . nu este fumatoare .De profesie este croitoreasa . in prezent lucreaza doar acasa . din judetul Bacau comuna Traian este internata pe sectia neurochirurgie pe data de 13. CU „ HERNIE DE DISC LOMBARA „ Doamna Toi Aurica in varsta de 50 de ani . locuieste impreuna cu sotul si inca 3 copii intr-o casa cu 4 camere . cat si din pricina unor probleme familiale . este foarte agitata atat din pricina actului chirurgical . Pana in prezent pacienta nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala . Pacienta T. dar este foarte receptiva la detalii .CAZ 2 PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI TOI AURICA . Pacienta este casatorita si are 6 copii .

DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE Diminuarea dureri . imbunatatirea stari generale INTERVENTII AUTONOME Recomand pacientului repaus la pat . calmarea pacientei Asigur o buna ventilatie la nivelul salonului .v La indicatia medicului inainte cu 2 ore administrez pacientei 1 Pacienta a ingerat aprozimativ cantitatea necesar de lichide Pacienta sa aiba un somn odihnitor .06.manifestata prin mucoase si tegumente uscate 13 .explic pacientei pe intelesul sau in ce consta actul chirurgical .2011 Stare generala alterata cauzata de deshidratare . asigur un climat familial . recoltez probe biologice pentru TC TS glicemie . manifestata prin dispnee Asigurarea unui climat de siguranta .VSH=12 mg\h TS=13 sec TC=2 min grupa sangvina A1 Rh pozitiv 13.2011 Stare generala alterata. invat pacienta exercitii respiratorii . si insotesc pacienta la investigatii 13.06.06.06.m . Asigur o buna ventilatie a salonului INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE La indicatia medicului administrez 1 fiola tador I. starea de anxietate sa dispara Creez o buna ventilatie la nivelul salonului. grupa sangvina Rh Durerea nu a scazut in intensitate .cauzata de durere la nivelul coloanei lombosacrate .2011 Alterarea nevoi de a respira cauzata de durere si agitatie . fac liniste in salon si Pacienta sa odihnit suficient dar durerea nu scade in intensitate .asigurarea unei bune respiratii . sumar urina .06. pacienta este imobilizata la pat din cauza dureri . si radiografie . explic pacientei ca nu are voie sa manace nimic seara tarziu findca in data de 14. manifestata prin 41 Combaterea deshidratari La indicatia medicului administrez 500 ml clorura de sodiu I. dar pregatesc agitatia persista pacienta pentru RMN . manifestata prin imposibilitatea pacientului de a se misca 13.2011 urmeaza sa fie supusa interventiei chirurgicale Ajut pacienta sa ingere lichide La indicatia Pacienta respira medicului mai bine .201 Alterarea nevoii de a se odihni si a dormi cauzata de durere la nivelul coloanei lombosacrate .

anxietate pe hol comprima diazepam .2011 Modificarea imagini Combaterea globului de sine . 42 .06.manifestata prin glob vezical Creez un cadru intim in salon pentru satisfacerea nevoilor la pat .datorata vezical imposibilitati de asi satisface nevoile fiziologice la grupul sanitar .m 1 fiola agocalmin La indicatia medicului efectuez sondaj vezical Globul vezical a fost combatut cu ajutorul sondajului vezical 13. administrez I.

v cefotaxul si gentamicina I. explic pacientei ca in procesul de vindecare acesti doi factori sunt esentiali Starea generala a pacientei se amelioreaza . manifestata prin febra ridicata La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru hemocultura la indicatia medicului masor temperatura corporala si o notez in F.O functiile vitale ale paciente .06. pastrez linia venoasa prin instalarea unei branule La indicatia medicului efectuez clisma evacuatoare EVALUARE Pacienta este mult mai linistita a inteles in ce consta interventia chirurgicala TA=120\60mmHg P=65 batai\minunt R=17 respiratii \minunt 14. explic pacientei . administrez 500ml clorura de sodiu I.O La indicatia medicului administrez pacientei gentamicina si cefotax la 8 ore 100000 U.06.8 C 43 . Fac impachetari reci pentru a reduce febra pacientului.m masor temperatura corporala 14. cauzata de prezenta unui proces infectios .2011 Alterarea nevoei Pacienta sa aiba o de a se imbraca si lenjerie de pat si corp dezbraca cauzata curata de plaga operatorie .DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING INTERVENTII AUTONOME Incurajez pacienta sa dialogheze cu familia si cu celalalte colege de salon . constipatia a fost combatuta T=38. in termeni cat mai simpli in ce consta interventia chirurgicala Creez un cadru cat mai intim pentru ca pacientul sasi satisfaca nevoile fiziologice la pat .I I.06. asi pastra imbunatatirea stari temperatura generale corpului in limite normale .manifestata prin dezinteres fata de tinuta vestimentara Efectuez schimbarea lenjeriei de pat si corp.4 C starea generala a pacientei nu cunoaste imbunatatiri 14.2011 Alterarea nevoi de Combaterea a elimina cauzata constipatiei de prezenta plagi post-operatorie si a sondei urinare manifestata prin constipatie Pacienta a eliminat cu ajutorul clismei evacuatoare . asigur o buna ventilatie a salonului INTERVENTII DELEGATE Masor si notez in F.2011 manifestata prin ideii pesimiste 14. T= 37.2011 Alterarea nevoi de Combaterea febrei .v .06.2011 Stare generala Pacienta sa alterata cauzata gandeasca pozitiv de interventia chirurgicala ce va avea loc in cursul zilei de 14.06.

06.2011 Alterarea Mobilizarea Incurajez La indicatia Pacienta a nevoi de a se pacientei in pacienta sa medicului acceptat sa misca si a efecutarea se ridice in indepartez coopereze . a avea o buna activitazilor pozitie sonda urinara. manifestata pulsului sa incurajez prin badipnee se familia sa incadreze viziteze in limitele pacienta si sa normale o sustina 15. educ administrez i. imobilitate lichide . marginea medicului sanitar plaga postaceasta sa patului .efectuez tualeta plagi si pansament steril 15. colege de anxietate valorile salon .06. cat mai activitati pacientei si P=65 batai cauzata de eficient si educationale notez in F.v manifestata pacienta ca 500ml ser prin este necesar fiziologic constipatie sa faca activitati fizice minime 15.DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE DE AUTONOME DELEGATE NURSING 15.06.06.2011 Alterarea Pacienta sa Antrenez Monitorizez TA TA nevoi de a comunice pacienta in SI P ale =125/70mmHg acomunica.O cauzata de anxioasa .2011 Alterarea Pacienta sa Educ La indicatia Semnele nevoi de a aiba scaun pacienta sa medicului constipatiei au elimina in maxim 6 ingere cat efectuez clisma disparut cauzata de ore mai multe evacuatorie .o administrez operatorie prezinte o sfatuiesc sa pacientei cefort manifestata buna mearga la i. mers insotita postura fizice sezanda la la indicatia la grupul cauzata de minime . la nevoie prin refuzul postura grupul sanitar administrez pacientei de pentru dexametrazona a efectua satisfacerea i.v .O /minunt lipsa stimulari sa prezinte .2011 Alterarea Pacienta sa Incurajez La indicatia P=57 nevoii de a nu mai pacienta sa medicului batai/minunt avea o buna prezinte dialogheze cu masor pulsul si circulatie stare celalate il notez in F.m activitati fizice nevoilor fiziologice .incurajez senzoriale ideei pacienta sa manifestata optimiste mearga sa prin confuzie serveasca masa la sala de mese DATA 44 .

06. semnele deshidratari sa dispara La indicatia medicului administrez 500 ml glucoza 5% i.06. Educ pacienta sa i-si efectueze tualeta pe regiuni .06.v la 12h EVALUARE Pacienta sa nu mai prezinte starea anxioasa Pacienta socializeaza cu familia si ceilalti pacienti 16.DATA 16.I i.2011 Alterarea nevoi de a se odihni si dormi cauzata deinterventia chirurgicala suferita manifestata prin insomnia Alterarea nevoi de a fi curat si de asi proteja tegumentele manifestata prin alterarea mucoasei bucale cauzata de deshidratare Pacienta sa doarma 8 ore noaptea si 1 ora ziua La indicatia medicului administrez 1 tableta diazepam cu 30 minunte inainte de culcare Pacienta a avut un somn odihnitor si semnele insomniei au disparut 16. efectuez schimbarea lenjeriei de pat . educ pacienta sa ingere cat mai multe lichide Administrez pacientei la indicatia medicului cefort 800000 U.v Pacienta prezinta tegumente integre si curate semnele deshidratari sau ameliorat 45 .2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a evita pericolele manifestata prin anxietate moderata cauzata de lipsa familiei OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Incurajez pacienta sa socializeze cu ceilalti pacienti . incerc sa creez un climat relaxant in cadrul caruia invit familia sa viziteze pacienta Creez un climat relaxant in salon si asigur o buna ventilatie a acestuia . ajut pacienta sa i-si schimbe pijamaua .sting luminile din salon si fac liniste pe hol.2011 Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate .

invit pacienta sa mearga la sala de mese sa serveasca masa sis a dialogheze cu ceilalti pacienti La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru glicemie cholesterol si hemoglobina La indicatia medicului administrez la nevoie 1 f agocalmin i.01.m Glicemie =100 gr Cholesterol =130mg% Hemoglobina 12% Pacienta dialogheaza cu ceilalti pacienti . evit criticarea pacientei dar si supraprotectia INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez pansament steril EVALUARE Pacienta sa accepte modificarea imagini sale corporale Pacienta a inceput sa accepte modificarile sale corporale 17.2011 Alterarea nevoi de a se recreea .2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea conceptiei despre sine cauzata de prezenta plagi postoperatorie ce modifica imaginea de sine Alterarea apetitului manifestat prin scaderea in greutate cauzata de interventia chirugicala OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Invat pacienta sa accepte ajutorul altor personae.06.manifestata prin refuzul de a intreprinde activitati recreeative cauzate de teama de durere Educ pacienta in privinta alimentatiei sale educ pacienta sa consume cel putin 3 mese principale pe zi Pacienta sa se implice in activitati recreative Servesc pacientei micul dejun pranzul si cina si o ajut sa se alimenteze . asigur o buna ventilatie a salonului Educ pacienta ca este necesar sa se mobilizeze fizic . 46 .merge la sala de mese .DATA 17.2011 17.06. ajut pacienta sasi procure material informative reviste carti .

invat pacienta sasi efectueze tualeta pe regiuni La indicatia medicului administrez pacientei i.2011 Pacienta sasi efectueze singura schimbul pijamalei si tualeta pe regiuni La indicatia medicului administrez la nevoie 1 fiola agocalmin i.m Pacienta s-ia efectuat singura tualeta pe regiuni si a inteles importanta igienei 47 .2011 Alterarea nevoi de a comunica cauzata de anxietate manifestata prin comunicare ineficace la nivel afectiv Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca cauzata de teama sa nu actioneze asupra plagi postoperatorie Pacienta sa impartaseasca sentimentele si trairile cu familia La indicatia medicului efectuez pansament steril Pacienta a inceput sa vorbeasca despre trairile sale sufletesi cu familia 18.06. educ pacienta in privinta activitatilor sale si ii explic ca va putea sa i-si indeplineasca sarcinile fara dificultate Educ pacienta ca este necesar sa comunice cu familia despre sentimentele sale .v 500 ml glucoza 5% EVALUARE pacienta sa indeplineasca sarcini legate de rolul sau Pacienta prezinta un psihic optimist 18.06. educ familia sa comunice cu pacienta Explic pacientei ca este esntial in procesul de vindecare sa prezinte tegumente curate si integre .DATA 18.06.2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a fi ocupata in vederea realizarii manifestata prin dificultatea de asi asuma rolul de sotie si mama cauzata de neacceptarea boli OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Fac cunostinta pacientei cu alte paciente ce au suferit aceiasi interventie chirurgicala .

cauzat de decizia medicului de a externa pacienta .DATA 19.2011 DIAGNOSTIC DE NURSIG Alterarea confortului psihic .06. manifestata prin agitatie si confuzie OBIECTIVE Pacinta sa nu mai prezinte starea de agitatie si confuzie INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Explic La indicatia pacientei ca medicului interventia insotesc chirurgicala pacienta la a fost un sala de success . plaga postoperatorie este in curs de cicatrizare 48 . la este in curs indicatia de cicatrizare medicului efectuez pansament steril EVALUARE Starea generala a pacientei este foarte buna . ca pansamente spitalizarea si o sa nu mai pregatesc este pentru necesara extragerea plaga postfirelor de operatorie sutura .

2011.2011 in sectia de NEUROCHIRURGIE . judetul Bacau a fost internata in data de 13.06. A se externeaza cu urmatoarele recomandari. plaga operata are o evolutie buna .06.2011 TA=110/65 mmHg P=65 batai pe minunt R=17 respiratii/minunt T =37.Pacienta T. S-a efectuat interventia chirurgicala .06. evolutia fiind favorabila pacienta fiind externata in data de 19.la externare pacienta prezinta parametri normali ai functiilor vitale si vegetative .EVALUARE FINALA Pacienta Toi Aurica domiciliata in comuna Traian .1 C In timpul spitalizari pacienta a primit tratament cu -Diazepam -Agocalmin -Ceforft -Gentamicina -Dexametrazona 49 .Pacienta a fost diagnosticata cu “Hernie de disc lombara” . -sa evite efortul fizic si activitatile solicitante -sa pastreze tegumentele curate -sa ia antialgice numai la nevoie -sa revina la pansat in data de 22.

punctionez vena formand un unghi de 30 de grade apoi inaintez in lumenul venei inca 3 . acele si seringele 3.1 Depozitez materialele folosite in cutii special amenajate 4.12 Cand sangele apare la amboul acului inseamna ca acul este correct pozitionat in lumenul venei . 4 centimetrii deasupra locului punctiei 3. aerisesc salonul .2 Asez pacienta in decubit dorsal 3. perfuzorul .2 Verific flaconul cu solutie de perfuzat . cu bizoul orientat in sus .7 imbrac manusi sterile 3.2 Ma spal pe maini cu apa si sapun .1 ma spal pe maini cu apa si sapun 3.11 Cu un ac steril .13 dau drumul la prestub si fixez numarul de picaturi de solutie medicamentoasa la indicatia medicului 4.9 Atasez garoul la 3 .5 Umplu prestubul cu solutie de perfuzat pana la jumatate si elimin aerul de pe traiectul perfuzorului 3.1 Anunt pacienta si ii explic importanta tehnici 2.FISA TEHNOLOGICA EFECTUAREA PERFUZIEI ETAPE DE EXECUTIE 1 Pregatesc materialele si instrumentele necesare 2 Pregatesc fizic si psihic pacientul TIMP DE EXECUTIE 1.4 Desfac perfuzorul si inchid prestubul apoi introduce perfuzorul in flaconul cu solutia de perfuzat 3. 4 centimetri 3.10 fixez vena ce va fi punctionata cu policele si efectuez o miscare de tractiune 3. atunci conectez perfuzorul la acul situat ii vena si fixez acul la nivelul tegumetelor cu romplast 3.6 atasez la capatul perfuzorului un ac steri 3.3 Asez flaconul cu solutia de perfuzat in stativ cu un tampon cu alcool dezinfectez capacul flaconului 3.1 Pregatesc instrumentele si materialele necesare 2.8 Cu ajutorul unui tampon cu alcool dezintectez zona ce va fi punctionata pe o suprafata cat mai mare 3. 3 Efectuez punctia intravenoasa 4 Organizez locul de munca 50 .

Pacientul este casatorit de 15 ani si are 2 copii . Pacientul Stan Catalin se interneaza pentru acuze algice in urma unui efort fizic intens . este fumator si consuma alcool ocazional .La internare au fost masurate functiile vitale si vegetative si s-au optinut urmatoarele valori. Pana in prezent pacientul nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala . de profesie este bucatar dar in present are afacerea propie cu anvelope si accesorii auto . Pacientul nu cunoaste detalii cu privier la afectiunea sa . locuieste cu sotia si copii intro casa cu 4 camere .06.2011 cu diagnosticul de “Hernie de disc lombara” .2 C 51 . 1 TA= 125/ 70 mmHg 2 R = 19 batai /minunt 3 P=78 batai/ minunt 4 T= 37.CAZ 3 PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI STAN CATALIN CU HERNIE DE DISC LOMBARA Domnul Stan Catalin in varsta de 45 de ani din judetul Bacau strada Aprodu Purice este internat pe sectia Neurochirurgie pe data de 22 . nu stie in ce consta interventia chirurgicala la care va fi supus . este agitat din pricina acestui lucru . pacientul vorbeste foarte mult cu sotia la telefon si nu se poate odihni din cauza dureri .

P . creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice Explic pacientului importanta sondei urinare Diminuarea stari de anxietate Asigurarea unui climat de siguranta.cauzata de durere. invat pacientul exercitii respiratorii.DATA 22.2011 DIAGNOSTIC OBIECTIVE DE NURSIG Stare Diminuarea dureri generala alterata cauzata de durere .v .2011 Alterarea nevoiei de a elimina cauzata de durere si imobilitate manifestata prin balonare si glob vezical Alterarea stari generale cauzata de discomfortul dat de sonda urinara manifestata prin anxietate Alterarea nevoi de a respira .administrez I. fac pregatirea pre operatorie a pacientului ii explic ca nu are voie sa manace seara tarziu Creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice la pat . T.v 500ml glucoza 5% 1 picatura /secunda . 22.06.TA.m 1 fiola agocalmin .06.O TA=110\70mm Hg P=80 batai\min R=19 resiratii\min T=37. la indicatia medicului masor functiile vitale ale pacientului si le notez in F.06.06. EVALUARE Durerea nu a scazut in intensitate . ajut pacientul sa ajunga la grupul sanitar .06. manifestata prin imposibilitatea pacientului de a se mobiliza INTERVENTII AUTONOME Recomand pacientului repauz la pat.O .5 C P=75 b /min R=17 res /min Durerea persista in intensitate TC=3 min TS= 14 sec glicemie =100mm colesterol=2gr Pacientul respira mai bine .2011 22.2 C 52 .colesterol La indicatia medicului pregatesc pacientul pentru RMN . explic pacientului pe INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului administrez I. masor functiile vitale si le notez in F.2011 Modificarea imagini de sine datorata imposibilitati pacientului de a-si satisface nevoile fiziologice la Imbunatatirea imagini de sine si a cunostintelor pacientului cu privire la actul chirurgical Asigur o buna ventilatie la nivelul salonului. manifestata prin dispnee Diminuarea dureri si satisfacerea nevoilor fiziologice Recomand repauz la pat .R La indicatia medicului administrez 1 fiola de agocalmin si efectez sondaj vezical si clisma evacuatoare La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru sumar urina TC TS glicemie .pacientul sa prezinte ideii optimiste asigurarea unui climat care sa favorizeze o buna respiratie 22. TA=125/70 mm Hg T=37.ajut pacientul sa i-si schimbe pijamaua .prezinta ideii optimiste Administre pacientului 500 ml glucoza 5 % I.2011 22.

fac cunostinta pacientului cu alti pacient diagnosticati cu aceiasi boala si supusi interventiei chirurgicale La indicatia Pacientul medicului prezinta idei administrez 1 f optimiste dexametrazona I.grupul sanitar manifestata prin agitatie 22.m 53 . pregatesc pacientul pentru interventia chirurgicala rad pilozitatile si il ajut sasi efectueze tualeta pe regiuni Permit familiei sa viziteze pacientul inainte de interventia chirurgicala .2011 Alterarea stari generale manifestata prin agitatie si neliniste cauzata de interventia chirurgicala ce va avea loc la ora 14:00 Ridicarea moralului pacientului si calmarea stari de agitatie intelesul sau in ce consta interventia chirurgicala.06.

v Alterarea nevoi Pacientul sa Incerc sa La indicatia R=18 de a respire fie linistit si sa linistesc medicului batai/minunt cauzata de poata respire pacientul ii monitorizez TA=130/75mmHg starea anxioasa normal explic ca functiile vitale de dupa intervetia in special interventia chirurgicala respiratie si chirurgicala suferita sa TA manifestata prin terminat cu tahipnee bine iar starea sa de neliniste impiedica procesul de vindecare Alterarea nevoi Pacientul sa Desfac La indicatia Riscul de infectie de a fi curat prezinte o pansamentul medicului este scazut cauzat de plaga curate si efectuez administrez datoritan stari imposibilitatea si in curs de pansament antialgice 1 f perfecte de pacientului de a cicatrizare in steril. agocalmin i.2011 INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE Semnele Asigur aportul La indicatia T=37.06. la starea generala a post-operatori regiuni si indicatia pacientului este schimbarea medicului stabila lenjeriei de pastrez linia corp venoasa cu ajutorul branulei Insomnia Pacientul sa Asigur o buna La indicatia Semnele cauzata de se poata ventilatie a medicului insomniei sau durere si odihni salonului .2011 23.2011 23.m DIAGNOSTIC DE NURSIG Dezhidratare cauzata de interventia chirurgicala manifestata prin tegumente si mucoase uscate OBIECTIVE 54 .m asepsie in care se misca dar si termen de 7 efectuez administrez sa lucreat .2011 23.v cefort .06.DATA 23.06. administrez ameliorat zgomotele de pe corespunzator creez un pacientului sectia de cadru inainte de neurochirurgie relexant fac culcare cu 3 liniste in ore o tablet salon si pe de diazepam hol si 1 f de tador i.3 C deshidratari lichidian pe medicului Semnele sa dispara cale orala masor deshidratari sau temperature ameliorat foare corpului si putin administrez 500ml glucoza 5 % i.06. de prezenta plagi zile tualeta pe i.

nu cunoaste reci pentru a la indicatia imbunatatiri scadea medicului temperature administrez corpului pacientului masor 500 ml ser temperatura fiziologic i. la indicatia medicului efectuez clisma evacuatoare Semnele constipatiei au disparut in urma clismei evacuatoare Pacientul sa i-si satisfaca nevoile fiziologice .2011 24.v corpului Creez un climat intim pentru ca pacientul sa isi satisfaca nevoile fiziologice la pat . manifestata prin constipatie OBIECTIVE Temperature corporala sa se incadreze in limite normale INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE Asigur o buna Recoltez T=38 C ventilatie a probe Starea salonului. biologice generala a efectuez pentru pacientului impachetari hemocultura . la indicatia medicului masor temperatura corporala Pacientul sa nu mai prezinte La indicatia medicului administrez T=37.2011 DIAGNOSTIC DE NURSIG Alterarea nevoi de asi mentine temperature corpului in limite normale cauzata de prezenta unui process infectios manifestata prin febra ridicata Alterarea nevoi de a elimina cauzata de imposibilitatea pacientului de a se deplasa la grupul sanitar . sa i-si satisfaca nevoile fiziologice la grupul sanitar La indicatia medicului retrag sonda urinara .2011 24.06. educ pacientul ca mobilizarea sa fizica este esentiala in procesul de vindecare Incurajez pacientul sa socializeze La indicatia medicului administrez pacientului o tablet de dulcolax .semnele constipatiei sa dispara 24.06. incurajez pacientul sa se ridice in pozitie sezanda la marginea patului sis a mearga la grupul sanitar insotit Ajut pacientul si il sustin sa mearga la grupul sanitar .06.1 C Pacientul coopereaza cu personalul medical ajutat el accepta sa mearga la grupul sanitar Starea anxioasa a pacientului 55 . educ pacientul sa ingere cat mai multe lichide .06.2011 Alterarea nevoi de a se misca si a avea o buna postura cauzata de prezenta sondei urinare si de teama pacientului de durere Anxietate survenita in urama alterari Pacientul sa efectueze miscari minime .DATA 24.

2011 Incadrarea pulsului in limite normale La indicatia medicului monitorizez pulsul si notez in F.2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Diminuarea nevoi de a se imbraca si dezbaraca cauzata de prezenta plagi postoperatori manifestata prin dezinteres fata de tinuta vestimentara Bradicardie cauzata de alterarea nevoi de a avea o bun a circulatie OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Efectuez schibul lenjeriei de pat si corp . incurajez familia sa viziteze pacientul sis a il sustina pacientului tratamentul i. incurajez pacientul sa se mobilizeze din punct de vedere fizic .06.v cefort 100000U. sa mearga la sala de mese pentru a servi masa Creez un cadru intim in salon . plaga operata are o evolutie favorabila . starea generala a pacientului evolueaza favorabil P=58 batai\minunt 25.2011 Modificarea imagini de sine datorata imposibilitati pacientului de a-si satisface nevoile fiziologice la grupul sanitar Pacientul sa aiba o buna imagine de sine si sa poata sa i-si satisfaca nevoile fiziologice la grupul sanitar La indicatia medicului administrez agocalmin 1 f i. explic pacientului importanta igienei corporale Incurajez pacientul sa socializeze cu . il ajut sa ajunga la grupul sanitar pentru asi satisface INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez in perfecta stare de asepsie tualeta plagi post-operatori si efectuez pansmet steril EVALUARE Pacientul sa fie mai atent cu tinuta sa vestimentara 25.06.I se atenueaza strea generala a pacientului cunoaste o evolutie favorabila DATA 25.I la 12 h Starea generala a pacientului are o evolutie favorabila 56 .06.O Pacientul a inteles importanta igienei corporale . colegi de salon .m la nevoie . administrez tratamentul cefort i.v 100000 U. administrez 500ml glucoza 5%.nevoi de a evita pericolele cauzata de interventia chirurgicala suferita starea anxioasa cu ceilalti colegi de salon . explic pacientului ca si ceilalti colegi de salon au trecut prin aceleasi faze ale procesului de vindecare ca si el .

2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a fi ocupat in vederea realizarii manifestata prin dificultatea de asi asuma rolul de sotie si mama cauzata de neacceptarea boli OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Fac cunostinta pacientei cu alte paciente ce au suferit aceiasi interventie chirurgicala . educ pacientul sa consume minim 3 mese principale pe zi bogate in protein si vitamine La indicatia medicului administrez 1 tableta de metroclopramid Simtomele stari de greata sa ameliorat .2011 Alterarea nevoi de a comunica cauzata de anxietate manifestata prin comunicare ineficace la nivel afectiv Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca cauzata de Pacienta sa impartaseasca sentimentele si trairile cu familia La indicatia medicului efectuez pansament steril Pacienta a inceput sa vorbeasca despre trairile sale sufletesi cu familia 26. plaga operata este in curs de cicatrizare DATA 26.25.2011 Pacienta sasi efectueze singura schimbul pijamalei si La indicatia medicului administrez la nevoie 1 fiola agocalmin Pacienta sia efectuat singura tualeta pe regiuni si a 57 .06. educ familia sa comunice cu pacienta Explic pacientei ca este esntial in procesul de vindecare sa La indicatia medicului administrez pacientei i.06.06.v 500 ml glucoza 5% EVALUARE pacienta sa indeplineasca sarcini legate de rolul sau Pacienta prezinta un psihic optimist 26.2011 Stare generala alterata manifestata prin greata cauzata de obisnuinte alimentare deficitare Starea de greata sa dispara nevoile fiziologice Invat pacientul exercitii respiratori.06. educ pacienta in privinta activitatilor sale si ii explic ca va putea sa i-si indeplineasca sarcinile fara dificultate Educ pacienta ca este necesar sa comunice cu familia despre sentimentele sale .

evit criticarea pacientei dar si supraprotectia i. glicemie asigur o buna cholesterol si ventilatie a hemoglobina salonului Educ pacienta La indicatia ca este medicului necesar sa se administrez la mobilizeze nevoie 1 f fizic . 58 .teama sa nu actioneze asupra plagi postoperatorie tualeta pe regiuni prezinte tegumente curate si integre .2011 27.manifestata prin refuzul de a intreprinde activitati recreeative cauzate de teama de durere Educ pacienta in privinta alimentatiei sale educ pacienta sa consume cel putin 3 mese principale pe zi Pacienta sa se implice in activitati recreative Servesc La indicatia pacientei medicului micul dejun recoltez pranzul si probe cina si o ajut biologice sa se pentru alimenteze . invat pacienta sasi efectueze tualeta pe regiuni INTERVENTII AUTONOME Invat pacienta sa accepte ajutorul altor personae.06. ajut agocalmin i.merge la sala de mese .m inteles importanta igienei DATA 27.06.2011 Alterarea nevoi de a se recreea .06.2011 DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea conceptiei despre sine cauzata de prezenta plagi postoperatorie ce modifica imaginea de sine Alterarea apetitului manifestat prin scaderea in greutate cauzata de interventia chirugicala OBIECTIVE INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez pansament steril EVALUARE Pacienta sa accepte modificarea imagini sale corporale Pacienta a inceput sa accepte modificarile sale corporale 27.m pacienta sasi procure material informative reviste carti . invit pacienta sa mearga la sala de mese sa serveasca masa sis a dialogheze cu ceilalti pacienti Glicemie =100 gr Cholesterol =130mg% Hemoglobina 12% Pacienta dialogheaza cu ceilalti pacienti .

ca spitalizarea sa nu mai este necesara plaga postoperatorie este in curs de cicatrizare La indicatia medicului insotesc pacientul la sala de pansamente si il pregatesc pentru extragerea firelor de sutura . manifestata prin agitatie si confuzie INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Explic pacientului ca interventia chirurgicala a fost un succes .DATA 28. plaga postoperatorie este in curs de cicatrizare 59 .06.2011 DIAGNOSTIC OBIECTIVE DE NURSING Alterarea Pacintul sa confortului nu mai psihic . la indicatia medicului efectuez pansament steril EVALUARE Starea generala a pacientului este foarte buna . prezinte cauzat de starea de decizia agitatie si medicului de confuzie a externa pacientul .

Sa efectuat interventia chirurgicala .06.06.1 C 60 . In timpul spitalizari pacientul a primit tratamet cu -diazepam -cefort -agocalmin -metroclopramid La externare pacientul prezinta parametric normali ai functiilor vitale si vegetative . Pacientul Stan Catalin sa externat cu urmatoarele recomandari .06. a fost internat in cadrul sectiei de neurochirurgiei in data de 22 . TA=110/65 mmHG P=70batai/minunt R=17 respirati /minut T=37.Pacientul a fost diagnosticat cu” Hernie de disc lombara” acesta prezentanduse la sectia de primiri urgent acuzand dureri vii in zona coloanei lombosacrate. plaga operata are o evolutie buna .2011 .EVALUARE FINALA Pacientul Stan Catalin domiciliat in judetul Bacau strada Aprodu Purice .2011 . evolutia fiind favorabila .2011 Valorile functiilor vitale si vegetative la externare erau . pacientul find externat in data de 28. -s-a evite sa efectueze activitati fizice istovitoare -s-a consume calmante numai la nevoie -s-a revina la pansament in data de 30.

5 cu un tampon de vata cu alcool dezinfectez tegumentele pe o portiune cat mai mare 3.7 fixez vena cu policele si efectuez o miscare de tractiune 3.2 verific solutia medicamentoasa acele si seringile 3.8 punctionez vena cu bizoul orientat in sus .2 asez bolnavul in decubit dorsal 3. la un interval de timp aspir pentru a verifica pozitia acului in vena 3.1 pregatesc materialele si instrumentele necesare 2.FISA TEHNOLOGICA EFECTUAREA INJECTIEI INTRAVENOASE ETAPE DE EXECUTIE 1 pregatirea instrumentelor si materialelor necesare 2 pregatesc fizic si psihic pacientul TIMPI DE EXECUTIE 1.10 aspir pentru a verifica pozitia acului in vena dupa care detasez garoul de la brat si introduc lent solutia medicamentoasa .2 dau pacientului pozitie comoda in pat si aerisesc salonul 4.9 dupa ce acul a patruns in vena inaintam paralel cu peretele venos inca 3 4 centimetri 3.5 aspir in seringa solutia medicamentoasa si schimb acul 3.1 anunt bolnavul si ii explic necesitatea tehnici 2.3 asez sub mana pacientului musama si aleza 3.1 indepartez materialele folosite si le depozitez in cutiile special amenajate 4.11 dupa ce am terminat de introdus solutia medicamentoasa extrag cu o miscare rapida si precisa acul din vena comprimand locul punctiei cu un tampon de vata cu alcool 4.3 ma spal pe maini cu apa si sapun 3 efectuare injectiei 4 organizez locul de munca 61 .4 imbrac manusi sterile 3.6 atasez garoul la bratul pacientului cu 3 .1 ma spal pe maini cu apa si sapun 3. 4 centimetri deasupra locului punctiei 3. intre ac si tegument formandu-se un unghi de 30 de grade 3.

Voiculescu şi I. Arseni 62 . Petricu “Neurologie – partea IV.C.C.BIBLIOGRAFIE “Anatomia şi fiziologia omului” de I. sub redacţia C.

9.397...43:.05071:47:31.502.  7.44 /0390. 903.2543.502.:/02:3.07:/050 97.9.::39..001448903.:.08..858..74:.85...810.70  3:395.90   10.70 !70.5:3  '071.  805.80.39.15:3.70/097.938:8 5:3.::  054902.5.9.008807300  801..907.:84:90/05071:.: 54.3.. 3/...4770...8.90 .9:0428.:.3/8./57089:-:...:-9/478.:9 850.0083897:203900 30..8.8:57...9 5.15:3.:84:9.908023.954943.2.03..20394.:0890.8.203.3.:-4:47039...7: /05.9:5071:47::  .030 .03.:/7:2:.03.3/0.  2.039.8907 .908.9:3..5071:47:83.304.:84:90/05071:.543.9.:1.43:.44/0310.3897:20390082..5...9  &25:57089:-:..0392097 /0..43::  081.039.9..08.3.:7425..85.1.0: 90:209047.57089:-8103:2.2543.5.20/.92..0.9:5071:47:::3.908.43:  10.07808.23.9430.93 :203:. ..:84:9...907.:..00 30.9:30  ::3..90  .5.9:05:3.908.43:.2-4:.1./05071:./0.430.:947::3:9....5.0303..9043.943. .9.805.3903:203:..            ..3:889070  :.:./0 5071:..907.0392097  ..:2..3/:3:3/0 /0 7.4.::5:3.89  /.93 89..5.:89:.9.  .:.88..25479.9..905071:47:.5:3  .8907  2-7.300.88.54 3974/:.008010.70.943.80.9.9:7/084:9020/.034.70  9.1472.0..:: 380.9  5071:47: .2.0.3.$%   %&#!#&  %!&% !70.504 8:57.1.2.039: %!&%  !70.

088 . 3:8903.:0890 .42-. 3907.9.70.07.0.43907.7.9.8:7.0847 ..08.7:7.....:.9.7: 5.039:0890.9479/0.:/.18:5:8 .47 %.90014383:80 54.070..70...43.3489.:..3/3:/09:...:4593:9:72.  /057410800890-:..45 4.9.:897.9./0   . 39038  !.9:30.2070 08901:2.38.700.8.1.:94  !.3.7:7050/.03:72..009..70.8.95080.039.3.39073.0:74.039:$9.47-089014. 0890...3....:3:014791..7902:9..3.9 /357..789..735708039.33.9478.444.9..904/3/3..:34.039:3:..8.7:7.10.453974..890/09..4389..35700395.:849.:.:14892.9.438:2.901:3.:/0 0730/0/8.7/.2.039:./0/0.:57...:0. !##!%&& $%%&#$ #   423:$9..0 089039073..8..90 ..0390.70.50397:./:707  !.  !.8:10793..089::.574/:!:7.039:3:./.380390730.9.57450..3..94.:849.04508.

9.. 22 #-.

23:39 !-..9.

23:39 %                               .

 20/.2.4..31089.907..9:7. 84-.9.4.0 5.3/.039:: 20/./238970 .9.0: 570.447 .0.%       $% %' &#$ $9..39.9.90.90 .3/.908.70.070.9.490574-0 /8. 573 2548-9./:707 #0. 20/.447144. 8:7.3/.9.70. . 3/. ...:..020 573./7:392 14.70 907.90. 70857. 30.. 8:7.0 /.70. 70857.4.. 23:.0 ./238970 .42.90843/.43::  5./0 /:70708 50397: .7 23:.039::80 34903  % % ! # 907.89.:.9. 30.4/0. 010.0.039: /:7070  4592890 3...0. 573/85300 ./0 /:7070  2.4089074 907.90 1.7 :73.:3: 8:74-:3. 5. 88.039.9..70..40/0.8471:3. 705.:: 70857.90 5.9 50397:# 2. 20/.970.:: 2. 70.:../0 .3/.:: . :73..94.70 50397:8:2.31089.981./:707 0307.9.981.5...3/ .%%$ 2.90 . 2.:.:: 023.9/0843/.70.421479: 843/0 -44..039: 3.9.9 20/.8 573-. .9./0 25479.947  5.9. .:3: 5.23 ... 5. .309.39. 007.039::/0 .8:7. . .238 24-9.90 8.:.0 /0.700:3 . ...31089.070.                 %#'% % . 30... 0./238970 2 14.2.039: .70 23:.43.:: .7..70 144. 1.309..70.570.9..9.7 5. 30.70. .89.0 .31089.9.:..70.708. 0307./0 8.570390/0 8.9/0 . .9.47004-:3.9  2:. :73..8024-.9..82..

7.9.2.039: 8. 7:5:8.40 5.. 8.9.90  %. 2..9: 30.039::  830/.0 .   144./7:392 5.70.0.... 2.  '&# :7070.070.0 80.7: 4/1.9.039::50 %#'% &%   #0. 88.947. .3/08308 . 5..039: 8.3/ 5.80.039::/0 57. 8 8.847 5..3/0 2.2-0 5.039:: 05.  570 4507.. 2548-9.70.... 700:3 /238970 2.3: .039:: 705.7 .981. 8034903 30..9..970.7:7.:348939047 50397: 2:..:3.3..3:.039::. 144. 5.39.0 .:3/.0.981..  .9470..90. 2-:3.:95.:.9 5.70.9  .447 1:3.9 05.: 8.42....:93 390389.:95..4.408.5.:..

  22 %  !-.

23 #708.

40890747 !.9.23 # 7087.23 :7070.923 %     . -30 57039. 507889.039: 70857.3 390389.90 %23 %$80. . /04592890 %  22 !  -.2.020  22 ..

7:7.2./2389701 4592890 /0.39.7:7. !.208.908.0. 5..7 2.: ..3489.31089.  2                         .47.31089./0 3907..039: 50397: 3907.:..0.7:7.900 5.. .4389.8 -4.95..70.9.0..0. .9.039::8 .039: 20/.9 .. 5.9. 7..3/. .89.8 010.70.2097.90 39008:8. 4. 573.7/0 .039. .50 70:3 !0729 1..43. 573..89./549.9.9.7:7..90     907.9:00 9:.90 8..7 0307.039::.:98.:.7:5:8...:348939.039 /. ..039..09. ..: 3..390/0 3907...  570. 1./0 .   #/.:: 57039.039.:: 5..0390 .9.039..0 2.908 303890 .9..70.039: 3. 247. 3907.7:7. .8 8:5:8 3907.0 ....

3/.047.039:8.: 902507.847 /08/7..7 .8..9.78. %#'% %#'% '&# &%   %     $02300 8:7.9.914. 20/.3/. # /0../85.     907. .5479: ..07.:: -. 38908.:: $02300 8.70 .350 20/.70.9..9.9:70 . %  /08/7.9./238970  2 :. . 2.4..30.708570 10389988.4 !.475::8 5:93 .7.  .2047./. 3.

9.708570 5./0 54.:.23:39 .9..039: 2439470 % ..

.09.: 38903 47049.38.390/0 30:74...70 .78 907203/0 010.9./238970 8.2039 .97..9.8.9  /0570039...2 4 81/09. . 83..947 .:: 89..9./238970 /..70     907.947 70:38 3/.039::/0.01479 ..70.700:3 5.89703.9. % 2..01 50710... ./0 8054.573 90:203908 2:.4.9. 0 9:.90.7:7. 081.22 89. 8:74-:3. 8:1079.....389.8. 1:3.70. 20/.9/0 5.0 /0/:5.:7.08:/0 . 5489 4507.9.039:8.90.:.90/0 5.7:70 700.9.:7.7 2548-9.50  .31089. ..70./0 3907.90 /0.:. 3907..05.9.805803.3/. #8.5.039.:.2039: 20/...039::0890 8. .7 89./7: 3. 20/.9479.:: 08908.70.039:: 80.: 9. .9 424900/050 . !.3/0..039. 3472.2047.4 !./238970 .391..9:0 .:9 ..9. 89. 03070/0 5.09. 5.90..43::  . 2.9.39.703 8907  ..3/.:./47  2 %  $% &#$ 0/7.31089./0 .80:8..7:7. 05.0307.:78/0 5..:: 3842308.8.90 8010.38.23 2 .70 8028.2-.70.573 90723.8.70.034..-09 8.3:0     38423.908 .4.43850 /0/.. 3907.5300 -30. ...-.. 574.9...9:0 ..47085:3.70. $02300 .34.475 . .:. 70857.:947: -7.9.7:7./. ..:/0310.: /:70708 4/3 8. 3850.039:8..30.1.039.9 5703904 5.: .90 %'        ../0 303890 250/...

 807/... .8. . 0/:.9392 30. 5. !.475:: 5.890 70.9::88.981. :73...40 8.039.039::   . .8 203930 902507.7. 144..94.31089.9:70 .:: 7097.. 144..3/.. 5.-09/0 /:.4-:3.. 20/...: 20/.. .2.490 % .2.7 $9.4/0. 5.3/. 700:3  88.. 3070.059.. 144..039:8.7 024.8.:34.847 902507..43::  -44. 2-:3.039:: 2.. 570039.7.47547.90 %#'% %#'% '&# &%   % %02507.0890 8/090.90 ..70.   %       $% &#$ 907.90 . #0.39.../85.7 38499 907.39. .0 .70 7:5: 8.0. 3.3/.97 8.70.9.039:8. .:: 2.9:00 88:8938.70.. .7.9 0/:./238970 %  !..445070. 803.80 010. 7/.907...34.730.03 5490 80.. 2320 8..9.9.. ..039::/0 ..43895.039:: 3472. .. :95.94. 20.7.43895.843/. . 20/. 28.9 2.:9.:9:7.9:70 . 3/.7 08039. 30.475::3 2903472.. 5.82.039::/0 574. 7:5:8..8.47547.40 5.3/.90 !..:. 5.039:8..0 25.981. 2.08:/0 /:7070 ..50397:..  3:.9:0 50397: 5. 20/. 023.80/05.. .:: ./0 2548-9.39.4/0.0. 573 . . 20/.039:.43895.70 %'               !./238970 5.70./0 30.. 24-. 20/.7:5: 8. .70 309.9. 843/0:73.0 8:7.9:7.70.3/0..7  2. 28.9./238970 ... 3290 010.9...4.:: 010..7 5489:7. 5..90. 802300 88.:: 902507.7 570390 84.:/85. 8..9.. . .. .:3: 574.  88.:..:: . 20.:./700 8..9.70 $02300 .039: 30.7../0  3..948 2. 7:5:8. 7:5: 8./0 570039.039:8.09...9:70 8:74-:3.7 20.7:9 3:72..3 5..39.8.0 5./0. 144. 3/.9:7.039..:.90. 30. 20/.039: .9.:7.039:8. 907...9:0 ..1. 0. 57310-7.3 3:2.088 310.9. .847  2807 902507.039:8.9.981.475:: ..8..4/0.00 ..2.0 0307.31089.40 50397:.820 0.039:8.39.9.90 30. :7.: 507843.:. 574-0 $9.3/.2:90 .:7.039::4 9. .9.70.0 5.0.

:93:9.47547.70.2039: /0. . 5.7:7.70 40.9:03 /0-..5489 8024-00 5489 4507. 0.7 7:5: . 39008 25479.     4/1..:. !.9. 030 .9. 5.:.7 97. 2.0 1.. 0307.. . 2. .7. 970.  89.8:893.:98.475  50710.:.9..:: 830/.40/0 8.9./.40  . 8.0 .:.039:8. 20/./0 3907... 5.   .. .0. 8.039:: 0.231 5.0 8.900 5.70. ..7./0 5:8::3 5..039:88 .. 5..9.0..8.70. 0307.9.7 50397:.70.- ! -. .039:: 97.70 ..382098907 573 05..47.3/.47.9 83088..0 ... 8:1079..00 2439470 30.... 7:5:8. ..39.0892039.  ..9.-.: .039::. 290 84.8 .981. 144..4..9.0  5.4/0..039.89.039:8...40 8.80580 570039..34.947 /35:3.039:8.:  2:.70 .0 % '&# !.39./7:3923 20/.-.09.947 4507.2.-: 20/.9.4-:3. 2. 8970.:3.981..9/0 8010. 25479. 5. 4507.039:: .47547.8.08:: 8.3/.:: . 507..01479  &  80 .8.807.0.  5.0 /0.80   & .4/0. .:7.9:0 .. 1..47. .8904 0.7/0 3. 5.7. 5.90 20.947.30...3/0.0.43 05. 9:..39../02080 50397:. ..01479 .40/0 5:8:83490 .. 3  .4:0. .31089..00. . .:9573   7:5:8.4:90 1.9  2.30/0 8.2039:  .0. 30. 0307.. !.:34. 03070/0 010./093:9.70.9.039:8.4:90 1.98.4/0. 10./7...400 . 3./0 3.981.9.9039 8..0574.5... 3472.9:0 2.0     7./238970 30.039::/0 54./238970 ..4:90 1.. 144. /0390708 5.43.43 8.-.9.8 8.039:.:./238970 2548-9..     $% %' %#'% %#'%  &%   % &#$     23:.23:39 $9.8.70. 030 . 88.-.7.39.9.30.43  3.8.0892039.0 . 5.704 0..9.039:: 1.47.81.0/0701.039:: . 89. 700:3 . 8 8.3/0 .40 30.:7.. .9..70.907.7.3/..40/0 .9 ..4-:3.80 102.903:0.39..:: 2-7.:7.9...4..

/0 8./238970 70.2.0.0 0/:..7. 459289 70. 20974.1 3/0530. 05.:: 010.42:3. 3.0 5../0 .457..:8:1079  2 2.8 5.708.09.7.: 573 8039203900 1.0390.. !.0390. /85.9..309.. !.93 8.. 70857.. ... 30. 2.70 2080 573.8.8.: .2/ 5..8:2.     907.:. 30.9. 1.    $9.0..8.:: 89..4/0.: .3 .9  0/:. 74:/08490 5.:348939.9. .0890 .947 . /074:8.039.70. 8 3/0530. 0/:..039.9.9.039.0. .90 1.70..8.. .42:3.9 2-7.2039 /08570 .:1.30..9.9. .0.31089. .70. /0-7.:3 4.-09.: 5. 5..50 .0/070.0390 /1. !. 8.9:00 5.90     907.438:20 3.9.08 .905.3 57./0 897.9:0 .0 2. ...903 5749038 .97..70 8..79.0390 5. 20/.2.4/0. /:.039. .9.039.. .70 $9.230    $% %' %#'% %#'% '&#  &%   % &#$     907.2...039: 20/...:: 3. 57370.70 /01.2.:...2039.0..38. 25. . $294200 5.947  9. 301.039. .050 -4.. 8907 97.3/. 08900839.9.9.08 30. ..8 :.708..:: 57039. !.40 144.3/. 83:7..9.70. 573 3907.80 010..10.9. 5...8. /1./0 5..08.4014. -4 5:90.70 0307.7 ./238970.8..039./0 4-83:390 ...42:3.9.9 . 8039203900 089030.31089.3/.9.8.2-: 574.039.9.7.039:8.9.0 3.2047. 30. 20/.8./238970 58.7:7.2. .39. %   .:.8.. 8..90.:9.23 70:38.: 8. 82.9.  .7.:.2.907..8 83:7.7 010.:9. !.9 .5....05:98.80. .8. 5.42:3.8.:5.7/0 007...8..08:/0 30..31089.47-0..9.4.9:.. .70.8. ..059.3/0.70.4.3/.039. 4507... 9:. /08570 8:10908. 20/.301.9..:78/0 232 ../0 .9./0 70..90 5.4/0. 30.0390 .

/02080 8. ...09.700./0 3.039.3 5.. !.890. 8:57.9 30.8..203900  .7.401 5.039.38.9 5.039..9470.0.039.79  90.23 2 2070... . ..0 24-00 573701:: 1. 30.84.8.8:57.00/:...907.:: 010.807. !.95.8.0 31472.90 8.039..8.8 010.80 3907..70.57490..:947:.9. 50397:  .9 57.:9 .0390 2.9.9.0590 8..2.9:0 5. !.9.0 507843.::  7 70.039 .90..:.70.9.38.40../070.039. ..:7..0390/./238970.2039.. 20/. 2. .947 .5099:: 5.9.90 57.039. 5.31089.. 8.08.0890 70. 20/.79.9.3/.5489 5.. 70./0 830 907.43.95. 8.2.8 3970573/0 574.0590 24/1.7:.31089.80 2.0 ./0 2080            ..47547..3/.39.4.70./0 2./0 5.050 ...:: /.9 2. 70.9 5.9 30.70 8.039.50 70:3 570390 90:20390 .8.0 0244-3. /:. /. 573. .:..8. 5..9.5.40890748 0244-3....039.:. .0 8 24/1.2039 8907 '&#     !.30.70.020 ..7 4507..:/0:3 5738.0590 . .3:8 370:9.70. 030  %  $% %' %#'%  &%   &#$ 907.700.9.9. /:..05:98..8.438:20..88.908 39070 3.  8..47547. .. 5489 4507.0590 /08570830 24/1.9. .400..20.3/.0..9.9 570039. 3.:.8.039.4/0.80 8025.3: .09. . .70.039.0 ..039.. 2.490 4089074 574-0  2 -44..3.43:: 907.039.. . 2.9470 9:. $07.50 70:3  2 39008 25479. /:7070 8..0 0..78.:70 .5.020 20/.08.90.0 .:9 /0.0     .8:74-:3..0 .5.39. 3.9:00 9:.9.. 8..0. .90/0 70. 5:932080 .9.039 %#'% % .: .94300 ..03 .

9:0 5. 08903.. $9.38..5489 8:9:7.::/0 ..97.9. 573.431:0 5./0 -:3. 3907. .08 . 50397: 08903.9. 8:.70 5.. .70 010.. 5./0 .431479:: 58...9470 3/.08..70.. 5. 570390 89.:: /0..1489:3 8.:78 20/.:.. 5.:: 0307.70.039.3:2.. 20/. 8570..039:  2. 5. 089014.908.9. /0 30.. 5.31089..908 .. 4507. .9.:78 0890 097.20390 5489 859..039:: . 384908..2039 8907                                  . 17047/0 ..7:7.9/0 /0.9.97.908 . 20/.790 ..039:.09073.39:8.  4507.7..070.38..431:0 %' %#'% %#'% &%   % '&#     !.039::. 3:2..  ..70.3/.70. 5.9470 8.  %  $%  &#$ 907.

039:$9.80..009./0    !.93:/09:.47..009.039:57039..93..5.90 $.1489 /.9.3/:80.7040.4:9.9.7:703/.4507.7.: 0730/0/8.2/ ..40 8 .::72./05727 :7039.3903:2.705.0...94. 0.-.1:3.0 .3042-48..438:20..9. .: /.3472..0  5.010..343.9.90/030:74.9./7:80.91.9.75.039:.010.3489.70.0894.9..09073.09073..209.70 8 ..039:13/09073..947..1489 39073.089.44.20393/.0.  !.:..5.947.'&#  !.13/1.3//:707..4:90-:3.2.2097..94.9..3.9.457.08. 5.70070.3. .9..3.572997...: % .9.38.42.3/.7:7.9.9.574/:!:7.05.42-....93907.7./0    '.9:00.7.23 20974.9.039:./.9.3/42.9:.4.08.2 .7007./0     3925:859.908.039.4701:3.30.38..039:$9.01479 .09073.7 8 .93/..9.570039.:897.

9.22 ! -..

9.23:39 #70857.

23:9 %                                .

8... 8570.20/.70  .5..90.071.9:04 28.90 47.8:57.2543/0..5..2 5.9:5.5:3 010.0392097   ...20/.071.-7.:.0392097/0.039: %!&%  570.304..808:-2.2.            .74:/0....85738073.03..:428.549.:90850.03..970. .039::2:8.80..35.549.70  .98 .:805./:5.85750397:.90  10.097.907.08.20394.9:.03.07808.0.0.907.9430.2.3.44   3/05.84:9.908..  /:5.290723.8 .: 5:3.20/.039::5490.:3 3907..907..8..90  /.858..::39..  2-7.03984:9..039::...70/097..0./0  /:5..$%   %&#%%#' $  %!&% 570.008010.80-43.2.70 570..97:383.30. 88..03..85.::3.:3/0. .:-4:47039.::5:3..:/3.03483.9...0.8..:-9/478.890:20391472.:.42572...9.8.3897:203904782.  .  2.::39.3:39-43.3.502...502. 20/.03..::3 .5/.3./0925.20394..7030..:/02:3.9:30  5:3.88.3:889070  .85.5.:.5:3  .008 80730  ...:  .-7. 903.9090:2039005045479:30....:54.1.0083897:203900 30.80.203.20394.071.047 30.85750397:.:5.4...08.20394.908.8.7902..70/09.2.9.43:  2.74:.:.089.3/4.:.88.3/: 80:3:3 /0 /07...:  .0014489080 /054903.90.707..424/.8.5.2-.7.2543/0.3.98 3974/:.5.9 2.39.:5070900.938:8 3970.44 /0310.9/03974/:884:9.84:9.03.

42:: /0  '4.x. 7803    . #    3.:   !097.' 8:-70/.790.: 0:7440 5.942..:08. 144.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful