ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

................................................................................................. 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ............................................................................................................................... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE .......................... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ............................ 22 CAP....... 9 CAP.................................................................................................................. 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL............... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ................................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI..................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ...................... 19 CAP.................. II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ.............................................................................................................................................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ......................... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR.................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ................... 28 5 ............................................................................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ............................................................ 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE............................ 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE..........CUPRINS INTRODUCERE....................................................... 26 CAP..... 23 CAP................ 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ................ III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI .........................................

...... 77 MASAJUL łESUTURILOR................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ............................. 47 MASAJUL SPECIAL.............................................................................................................. 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE .......................................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR............... 90 MASAJUL TORACELUI ................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE .............................. 51 INDICAłIILE MASAJULUI...... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ................. 77 o o o o MASAJUL PIELII ...................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ......................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .......................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR............................................... 85 MASAJUL NERVILOR.................................... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI .............................................. VI : PROCEDEELE DE MASAJ........................................................... 61 MASAJUL PARłIAL ..................................................................... 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ........................................................................................................................................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS............ 72 MASAJUL GENERAL .................................................................................................................................. 34 CAP..................................................................................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI .......................... 97 6 ................................................................................................ 87 MASAJUL CAPULUI......... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .............. 88 MASAJUL GÂTULUI.......................................................................................................................................................................................................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ....................................................................................................................... 84 MASAJUL VASELOR .............................................................................................................. 94 MASAJUL ABDOMENULUI ................. 60 CAP................................................................................................. 76 CAP............................................................. 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE..............................................

...................... 132 CAP....................................................................... 137 7 .......... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII... 125 CAP.................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ......................................CAP... XI: MASAJUL COPILULUI ............................................................................ 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ........ X: MASAJUL FEMEII... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ.............................................................................. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ............................................................. 133 CAP........... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ............................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ... 116 AFECłIUNI MUSCULARE....................................................................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII .................................................................................................................................................. 129 MASAJUL LĂUZEI ................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE .............................. 114 AFECłIUNI CIRCULATORII .......................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR. 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII............................................................................................................................. 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI .............. 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII............................ PRE ŞI POST PARTUM ..... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC.........................

8 .

Procedeele manuale sunt cele mai vechi. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. În practică. Cu excepŃia automasajului. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. de scuturare a segmentelor etc. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. utilizânduse diverse aparate sau apa. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. 9 . Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. după reguli metodice bine stabilite. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. se foloseşte numai masajul vibrator. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime.

alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. contribuie. cu automasajul.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. vasele şi nervii. medical. de efectele locale şi generale ale masajului. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. Masajul poate fi superficial sau profund. parŃial sau general. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. combinat cu kinetoterapia. în parte. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. Masajul terapeutic. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. sunt: tegumentele. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . am prezentat. muşchii. acesta poate fi înlocuit. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. de la suprafaŃă spre profunzime. calmant sau stimulant. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. Ńesuturile şi organele profunde. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. alături de alte forme de tratament. de durată mai scurtă sau mai lungă. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. În anumite cazuri.

leziuni ale nervilor periferici.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. articulare sau sechele ale acestora. respectarea unor condiŃii de igienă. • afecŃiuni neurologice centrale. De asemenea. 11 . asigurarea unor condiŃii optime de lucru. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. 1. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. afecŃiuni ale sistemului circulator. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. în beneficiul pacientului. afecŃiuni organice etc. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. leziuni osoase.

Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. strict necesar pentru executarea masajului. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur.1. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. scaune sau taburete speciale. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. numită sală sau cabinet de masaj. alături de sala de masaj să existe un vestiar. o sală de aşteptare. Bancheta are un cap. curat. care se poate ridica la nevoie. o cameră de odihnă. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. călduroasă şi bine aerisită. care se acoperă cu un cearşaf alb. impermeabilă sau din material plastic. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. tapisată cu o pânză tare. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. sala de duşuri. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical.1. duşuri şi instalaŃii sanitare. 12 . luminoasă. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. vopsită în alb. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C.

mai scurt şi altul posterior.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. de aşi doza efortul.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. dar mai ales maseurul profesionist. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. 1. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . de două tipuri: înalte sau joase. Există banchete speciale de masaj. se folosesc suluri. Oricine practică masajul. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. de a se adapta. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. o bună mobilitate articulară. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor.1. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. mai lung. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. o musculatură bine dezvoltată. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. acestea se ridică şi se coboară.

Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. asimetriile feŃei. degetele să fie suple şi abile. 14 . obezitatea. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. cicatrice. ulcere. defecte inestetice. o vedere bună. Maseurului i se cer un auz fin.durată. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. transpiraŃie exagerată a palmelor. deformaŃiile corpului. să fie largi şi cărnoase. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. supleŃe şi îndemânare în lucru. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. deficienŃele motrice. moale şi uscată. neforŃat. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. cardiovascular. dar puternică la nevoie. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. organice sau psihice. pielea de pe palme să fie caldă. Pentru a rezista la oboseală. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. bolile aparatelor respirator. după fiecare subiect şi oră de lucru. defectele nasului şi gurii. digestiv. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. renal. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. maseurul va ajunge să capete. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. ritmic şi uniform. debilitatea şi anemia.

cu mâneci scurte). 1. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. unghiile sunt tăiate foarte scurt. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. nu poartă inele. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. În majoritatea cazurilor. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat).1. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. masajul se aplică direct pe piele.

16 . Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. cât şi pentru maseur. în general. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Masajul se aplică. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. pe cei pe care îi masăm. mai mult decât este necesar. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. pe cât posibil. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. În principiu. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus.stânjenesc circulaŃia sângelui. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. în aşa fel. cu răni sau inflamaŃii. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. uşor şi nestingherit.

ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. executantul îşi economiseşte energia. cu 20°-30°. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. 17 . ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. cu capul întors într-o parte. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. culcat rezemat şi şezând rezemat. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. Masajul capului. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. cu faŃa în jos. ridicat la 70°-80°. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. planul cel scurt al banchetei. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi.

liniştitoare. Durerile. care prelungesc durata masajului. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. iar cel general 30-60 minute. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. Masajul local poate dura 10-15 minute. mai ales după cel general. contracturile.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. deoarece devine obositoare atât pentru masor. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. cât şi pentru cel masat. dacă este bine executat. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. până ce ating intensitatea necesară. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. cel regional 15-30 minute. fie de contraindicaŃii ale masajului. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. suple şi uşoare. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. care scurtează şedinŃa. 18 . apoi încep să scadă treptat. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. Masajul se începe prin manevre ample. jena. intense şi vii. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. alteori sunt preferate manevrele scurte. După şedintele lungi de masaj.

care s-a adaptat la particularităŃile cazului. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. de preferinŃă. 1. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. efectuând manevre egale ca amplitudine. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. să fie înlocuite prin automasaj. sens şi intensitate. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. adică să lucreze simetric şi simultan. 19 .4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. aplicate pe piele. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. manevrele acestora trebuie să fie identice. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. mai practică şi igienică este pudra de talc. care cresc eficacitatea masajului. cu gimnastica respiratorie.1. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. Dintre pulberile minerale. nu murdăreşte pielea. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. cea mai bună. lichidele şi substanŃele grase. cât şi pe zona care urmează a fi masată. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual.

acestea. uscată şi nepăroasă. Pulberile. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. excitante sau calmante. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. deoarece irită pielea. căzând împreună cu Dintre lichide. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. Glicerina este mai rar indicată. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. vasodilatatoare. untura. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. soluŃii alcoolizate. 20 . antiinflamatorii.ci o curăŃă. uleiul de cacao sau amidon. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. untdelemnul. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. se folosesc. parafina lichidă. mai des. lanolina. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare.

apoi din ce în ce mai repede. iar pentru cot. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. apoi se extind şi se depărtează între ele. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. 2. flexiuni şi extensiuni. Întorcând mâna cu palma în sus. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. invers.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. executate amplu şi în ritm rapid. cu tensiuni active finale. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. apoi le ridicăm pe toate împreună. la început rar. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. unul după altul. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni.2. 21 . fiecare deget în parte. într-o mişcare continuă. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. mai ales la începători. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. întinderea şi depărtarea degetelor. strângându-le cu putere în palmă. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună.

mişcările se execută liber şi rapid.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. în sens medial sau lateral. cu degetele întinse sau strânse în pumn. 2. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. în ambele sensuri. pasive şi cu rezistenŃă. Ńinute cu degetele în sus. cu tensiuni finale. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. abducŃie şi adducŃie şi. Ńinute pe orizontală în faŃă. cu o mână sau cu ambele. Se execută mişcarea în “8”. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. apoi alternativ. simultan sau alternativ. depărtate sau lipite. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. Flexiuni şi extensiuni din coate. executate simultan sau alternativ. într-un ritm din ce în ce mai viu. se duc înainte. executate simultan sau alternativ. în opoziŃie. la început cu amândouă mâinile deodată. ajutând-o cu mâna cealaltă. Mişcarea se poate amplifica. se execută cu palmele faŃă în faŃă. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. cu degetele întinse sau uşor flectate. înapoi sau lateral.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. Îndoirea laterală din pumn. 2. în flexiune şi extensiune. mai ales.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. simultan sau alternativ. 22 .

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. dar scad şi dispar destul de repede.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura.În esenŃă. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. 4. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. • creşterea metabolismului bazal. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. după ce această acŃiune a încetat. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. în mod secundar fie în regiunea masată. dar şi de natura. 26 . acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. fie în profunzime sau la distanŃă. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate.

În continuare.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe.4. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. 27 . se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. prin acŃiunea sa mecanică. calmante. 5. care determină creşterea elasticităŃii pielii. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. ajutând detoxifierea organismului. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. VasodilataŃia activă reflexă. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. stimulatoare sau inhibitoare.

Favorizează exfolierea celulelor cornoase. masajul ducând la scăderea stratului adipos. stimulează noi diferenŃieri bazale. mecanică. Favorizează lipoliza. funcŃiile neurovegetative etc. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. influenŃează metabolismul. 28 . scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. InfluenŃează reflex termoreglarea. ajută la desfacerea aderenŃelor. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. dezagregă celulitele. nodulii fibroşi sau scleroşi. mai buna nutriŃie a pielii. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. 5.

relaxante şi decongestive. După efort. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. excitant. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. capsulele articulare. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. contracturaŃi. atrofici sau neantrenaŃi. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. centripete. aplicate muşchilor hipotrofici. tecile sinoviale. executate într-un ritm viu. cu intensitate progresiv crescândă. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. structurile aparatului locomotor. uşor. cât şi reflex. tendoanele. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. paretici. se deschid capilarele de rezervă.5. creşte debitul circulator local. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. traumatizaŃi. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. aponevrozele. fasciile. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. liniştitor. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. Manevrele de masaj executate lent. intense. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. induc în muşchi o stare de relaxare.

degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. În felul acesta. depozitele patologice periarticulare. neînsoŃite de presiuni. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. 30 . ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. centripet. Prin masaj se combat aderenŃele. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. retracturile. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. mâinile alunecă rapid. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. blânde. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate.

Manevrele de masaj efectuate centripet. Deci. Masajul profund şi cel lent. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. în sensul circulaŃiei de întoarcere.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. reacŃii calmante şi 5. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. luxaŃiilor şi fracturilor. Aceste reacŃii. cartilajului articular. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. pot contribui. capsulei. scăzând efortul cordului. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. pe când cel viguros are efecte hipertensive. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. pe lângă efectele hiperemice locale. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. prin efecte 31 . secundară activării circulaŃiei de întoarcere. Masajul hiperemiante. entorselor . uşurează travaliul inimii stângi. „periostal” provoacă reflex.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale.

formei. Executat energic şi într-un ritm viu. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. Executat lent şi uşor. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. masajul produce efecte calmante. scade sensibilitatea. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. 5. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism.derivative.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. iar pe de altă parte. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. acestea mărind sensibilitatea. 32 . masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos.şi proprioceptorilor. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. pe de o parte. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. liniştitoare. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase.

fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. analgezice. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. responsabile de instalarea retracturilor. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. 33 . Astfel. în terminaŃiile senzitive. Datorită acestora se evită.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. vasomotor şi trofic. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. Manevrele scurte. efecte generale şi psihologice. Manevrele executate continuu. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. realizate prin conexiuni nervoase. de relaxare musculară şi de odihnă. energice. Manevrele de masaj determină descărcarea. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. Masajul are acŃiune antialgică diferită. în funcŃie de tehnica utilizată. de impulsuri nervoase către centrii. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. care declanşează reacŃii diferite. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. a durerilor şi a stării de nelinişte. la nivel subcutanat.

6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”.chiar dureroasă pe moment. la distanŃă. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. Masajul capului. 5. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . centrii automatismului respirator. prin procedee speciale. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. 34 . care stimulează. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. toracică şi abdominală. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Masajul.

• Se normalizează evacuările. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. funcŃiile aparatului digestiv. papule. ulcere varicoase. hepertrofii. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. infecŃii etc.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. cicatrici. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. eczeme. mai ales. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. afecŃiuni vasculare. micoze. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. • Creşte apetitul. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. de excreŃie. muşchi. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. 35 . în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. Ńesut celular subcutanat. contracturi. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. vergeturi. IndicaŃiile de aplicare a masajului. vergeturi. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. escare. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive.

• lovirile uşoare şi ritmice (baterea. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. tensiune. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. procedeele de masaj manual clasic. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. ArticulaŃii. 36 . • fricŃiunile. efleurajul). oboseală la nivelul membrelor inferioare.Tendoane. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. tapotamentul). ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. cât şi părŃilor moi periarticulare. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. 6. Sistem circulator. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. au fost împărŃite în două grupe. Sistem nervos. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Se acordă atenŃie vaselor.

ciupirile si pensările. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. vibraŃii. fricŃiune. alte procedee. pe membre. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi.• vibraŃiile. tracŃiunile şi tensiunile. batere (tapotament). 6. De aceea. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare.1. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). frământat (petrisaj). presiunile.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. 6. scuturările.1. 37 . aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere.

netezirea se poate executa cu o mână. Pe suprafeŃe mici. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . • alternative. medii şi lungi. întinse sau uşor îndoite. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. în funcŃie de efectele care trebuie induse. atunci când se efectuează cu mână după mână. • în zig-zag. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor.Mişcările seamănă cu mângâierea. • alternative lungi. medii şi lungi. în acelaşi sens. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . pentru netezirea finală: • alternative scurte. • simultane scurte. • oblice (medii). medii şi scurte. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. • în cerc. manevrele sunt: • simultane. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). • transversale (scurte). Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. medii şi scurte. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. cu degetele apropiate sau depărtate.

Pe membre.mâini. gambă. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. braŃ. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. coapsă). 39 . Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. Ca întindere. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. netezirea se poate executa cu palma întreagă. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ.

vasodilataŃie locală de durată.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). în limita elasticităŃii proprii. pe cale reflexă. 6. folosită în regiunile cu păr în exces. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. netezire în „cleşte”. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. manevrele scurte şi vii. longitudinală executată cu vârful degetelor. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). a circulaŃiei. în ritm rapid şi energic. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. relaxante. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. 40 . sunt stimulante.netezire „în perie”. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. înaintea altor procedee mai puternice. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. netezire liniară.1. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase.

După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. Astfel. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. după necesităŃi. asuplizează tegumentul. cu atât acŃionează mai profund. până când este cuprinsă toată regiunea.Din punct de vedere tehnic. cu cât intensitatea presiunilor creşte. mărindu-se progresiv. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. Forme speciale: transversală. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). în zig-zag. 41 . se aplică la nivelul tendonului lui Achile. medius şi inelar). Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. Vârful degetelor se aplică pe tegument. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. executată cu vârful a 2-3 degete (index. palma sau pumnul. cu marginea cubitală. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă.

frământat cu pumnii. scade sensibilitatea locală. fricŃiunea prelungită. frământat circular şi şerpuit.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. Pe regiunile întinse şi plate. dar viguroase. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre.1. frământat între marginile cubitale ale mâinii. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. circulatorii şi trofice. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. scade contractura musculară. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. reduce încordarea nervoasă. 6. stimulează sistemul nervos periferic. care este 42 . eventual coapse). care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. executată într-un ritm lent. ridicarea lor. ritmul viu şi mişcările scurte. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. pe cale reflexă are efecte de durată.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii).

Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. presiunea se slăbeşte apoi. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. „în cută” sau „în val”. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. în axul lung al grupelor de muşchi. Pe membre. profund. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. perpendicular pe segment. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. iar muşchii se relaxează. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. Pe masele mari de muşchi. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. 43 .

1. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. previne atrofia musculară.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. 6. Din punct de vedere tehnic. având un efect trofic asupra organismului. manevrele lente. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. se activează circulaŃia. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). manevre de percutat: cu vârful degetelor. „în mănunchi de nuiele”). cu 1/3 inferioară a antebraŃului. cu vârful degetelor (tangenŃial. 44 . prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. mai ales ale celor motori. Din acest motiv. manevrele executate rapid induc efecte stimulante.

„Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. medie sau mare. Mişcările se execută activ. rezultat al greutăŃii mâinilor. prin mişcări suple şi repezi. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. cu palmele orientate spre regiunea masată. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. de la o distanŃă mică. Ńinute faŃă în faŃă. pe mase mari de muşchi. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. Mâinile cad moi. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. apoi acestea cad pasiv.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. într-un ritm foarte viu. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. regiune precordială). numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. Pe regiunile sensibile. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. într-un ritm foarte viu. Degetele întinse. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. Intensitatea 45 . decât din contracŃiile musculare. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. cu o mână sau cu amândouă mâinile.

care se înroşeşte şi se încălzeşte. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile.bătătoritul este mai puŃin aspru. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. prin vasodilataŃie. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. efectul lor excitant este diminuat. Loviturile active sunt mai puternice. dar pot deveni dureroase. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Tocatul. cărnoase şi puŃin sensibile. Se execută cu pumnul incomplet închis.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. 46 . intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. Ritmul mişcărilor este foarte viu. iar loviturile sunt scurte. la persoanele sănătoase şi viguroase.

la nivel toracic. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. 6. pe de altă parte. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. fără a se produce un lucru mecanic. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. contracturilor musculare. muşchi.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. Din această cauză. 47 . De regulă. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. Percutatul. oboselii musculare. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. spasmelor.1.

sunt folosite. după indicaŃiile medicului. 48 . atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. decongestionante şi calmante. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. Aplicate pe torace şi pe abdomen. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. fricŃiunile şi frământatul. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. producând o senzaŃie de amorŃire. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. prin reducerea stratului adipos. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. încălzire şi relaxare.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. se numesc trepidaŃii. Mişcările vibratorii. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. dar şi efecte estetice. 6. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora.

Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. Mâinile se deplasează ritmic. scuturările. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. prin ridicări şi presiuni alternative. de jos în sus. tracŃiunile şi tensiunile. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. scăderea 49 . 6. 6. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Au acŃiuni relaxante.3.3. anterior şi posterior sau invers. presiunile. pe care deseori le şi însoŃesc. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. sunt numite presiuni vibrate. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. Se aplică în diverse moduri: simple. alternativ. asociate cu vibraŃii. ciupirile şi pensările. tronconice. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie.

TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). redeschiderea focarului de fractură.3.3. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. în sens viscero-musculo-cutanat. 50 . secundar. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. TracŃiunile. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Astfel. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Astfel. mai ales după fracturi. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. 6. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. 6. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Tensiunile sunt mişcări pasive. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. precum şi scăderea presiunii intraarticulare.tonusului muscular local şi secundar. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii.

• tehnica Vogler. 6.Aplicate în ritm rapid. fricŃiuni. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. Masajul limfatic. Masajul cu jet de aer cald. în general. • masopunctura chinezească. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. Masajul reflexogen. au efecte excitante. 51 . Hidromasajul. Masajul cu bule gazoase în apă etc. Masajul instrumental.3. a intensităŃii şi a presiunii. vibraŃii şi presiuni. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Masajul special include mai multe procedee. tehnici clasice. • tehnica Knapp. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. respectiv neteziri. În general. Masajul cu gheaŃă.

Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. concentrice sau excentrice. presiunile se execută fie cu 52 . Se execută fricŃiuni circulare. 3. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. de mică amplitudine. leziunilor musculare cicatrizate. • masajul pe zone reflexogene Head. miotendinitelor. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. fie indexul şi mediusul suprapuse. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. peritendinitelor. Are o acŃiune trofică locală.• masajul Ńesutului conjunctiv. 2. în sechelele după entorse. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor.

zonelor de emergenŃă ale nervilor. ligamentare. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. abdomenului pentru efectul anticonstipant. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. centripete executate la nivelul: 1. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. sistemului venos al membrelor inferioare. Masajul periostal combate fenomenele congestive. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit.vârfurile degetelor foarte bine întinse. tendinoase. până la vindecare. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. zonelor de fibroză. repetate de 40-50 de ori. pentru prevenirea stazei. 3. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. concentrice sau excentrice. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. 2. 53 .

la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. în tendinite şi entezite. în direcŃia policelui. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. dureri lombosacrate. Se recomandă în: miogeloze. periartrită scapulohumerală. cu răspunsuri reflexe vegetative. 2. Se procedează astfel: 1. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. se deplasează Ńesutul. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. care execută o adducŃie maximă. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . înlocuind astfel acele. prin tracŃiune pe masa tisulară. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. cum ar fi: miozitele de efort. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. care creşte treptat. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. în limita elasticităŃii maxime. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. cicatrici.

55 . Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. în cazul suferinŃei unui viscer. • flancul stâng. pentru colonul ascendent. prin fibre nervoase somatice. pentru ficat şi vezicula biliară. pentru colonul sigmoid. prin neteziri circulare. • hipocondrul drept. • zona ombilicală. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul.acelaşi timp. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • hipogastrul. Pentrul masajul acestor zone. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. în sensul acelor de ceasornic. • flancul drept. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. Se începe cu o manevră calmantă. pentru vezica urinară. cu genunchii depărtaŃi. pacientul stă în decubit dorsal. numită dermatom. După Mackenzie şi Head. pentru intestinul subŃire. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. pentru stomac. apoi netezirea începe în epigastru.

de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. Hidromasajul include: masajul subacval. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. tot în sens orar. Este indicat în dischineziile biliare. apoi spre stânga. apoi. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. începând din flancul drept. Apoi. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. în sens orar. în sensul acelor de ceasornic. netezirea se face în jos.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor.5-6 atmosfere. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. în tulburările de motilitate gastrică. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. duş-masajul. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. cu efect calmant. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă.

pe zonele dureroase. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. în profunzime. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. 3. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. 4. favorizând procesele de resorbŃie. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. Realizează un confort deosebit pentru pacient. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. fesele. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. şoldurile. Se evită reperele osoase şi periostul. cerc sau punctiform. Se începe cu presiuni mici. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei.suprafaŃă. 2. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. zig-zag. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. care vor creşte treptat. 57 . Avantajele duşului subacval: 1. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. decât prin masaj manual. Permite un masaj mai eficient.

exteriorizată prin hiperemie importantă. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. în celulită şi în obezitate. abdomen sau membre. IndicaŃii: mialgii. pe spate. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. entorse. musculară. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. de obicei. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. luxaŃii. reacŃională. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. 3. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. relaxator şi sedativ. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. nevralgii. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. al proceselor aderenŃiale. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Efecte: vasodilataŃie profundă. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. torace. spondiloze. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. în contracturile musculare antalgice. Astfel. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. articulară sau a zonelor de inserŃie. Procedura este indicată în tratamentul edemelor.2. efect tonifiant şi resorbant. Masajul instrumental include printre altele: 58 . sechele după fracturi. la o temperatură de 38°C. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. produce relaxare musculară.

Oferă o gamă redusă de manevre. în direcŃia de evacuare a acestora. care facilitează relaxarea muşchilor. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. comparativ cu masajul manual. Dezavantaje: 1. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Nu solicită maseurul. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale.masajul pneumatic. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. venoasă şi limfatică. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. Avantaje: 1. 2. 59 . vibromasajul. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. 2. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. dar ferme. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială.

Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. pe zona infiltrată. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. 60 . sub forma automasajului. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. profunde. liniştitoare. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. se indică anumite manevre de masaj. blânde. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. presiuni locale. Edemele beneficiază de efleuraj. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. datorată manevrelor blânde. În cursul relaxării.

artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. o Masaj parŃial: regional. Frământat cu priză mică. în vergeturi. 61 . În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. local. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . crurală. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. cu ritm şi intensitate scăzută. masajul poate fi de două feluri. Crioterapie în escare. efectele relaxante fiind induse reflex. 7. o Masaj general. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică.Solux). cervicobrahială. lombalgii. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. cu priză mare.

pe un mănunchi vascular. 7.1 MASAJUL TRUNCHIULUI.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj.1. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. după câteva manevre.1. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. pe un tendon. până în regiunea cefei. La început. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. pe segmente ale membrelor. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. 7. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. 7.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului.1. peretele abdominal şi peretele toracic. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. pe un grup de muşchi. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.

urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. iar pe spatele mai musculos. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. cu rădăcina mâinilor. pe spaŃiul interscapular. Manevrele se execută insistent. Pe omoplaŃi. pe flancuri. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale.coloana vertebrală. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. pornind din regiunea sacrată. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. peste şolduri. simultan sau alternativ. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. pe coaste. apoi mâinile se îndreaptă. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. omoplaŃi şi umeri. pe regiunea lombară. se efectuează manevre alternative. locale se execută pe segmente. pe omoplaŃi şi pe umeri. 63 . executat în ritm viu. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. coaste. podul palmei. În masajul stimulant. apoi oblic. peste omoplaŃi şi umăr. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. După netezirea cu ambele mâini. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. Manevrele scurte.

La persoanele robuste. după care spatele se acoperă cu un prosop. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. simultan sau alternativ. manevre care au efect liniştitor. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. rezemat pe un plan uşor înclinat. 7. în contractura musculară paravertebrală. La persoanele sensibile se aplică. numai cu vârful degetelor.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal.1. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. care cad aproape perpendicular pe piele. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. executate cu palmele. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. în dreapta celui pe care-l masează. la sfârşit.1. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale.În continuare se execută bătătoritul percutat. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. lentă şi prelungită. care alunecă simultan sau 64 . Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun.

1. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. Netezirile sunt la început lungi şi lente. cu presiuni pe baza toracelui. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri.alternativ. evitând regiunile precordială şi mamară.1. 7. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. stern. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. ocolind regiunea mamară. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. în expiraŃie. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. care este prins între police şi restul degetelor. la cei cu boli cronice. la convalescenŃi. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. în 65 . cu palmele. calmantă. dar mai ales pe părŃile musculoase. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. umeri.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. FricŃiunea se execută cu degetele. la debili. după boli ale aparatului respirator.

în sensul spaŃiilor intercostale. manevrele se vor executa ferm. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. pe care le depăşesc. spre simfiza pubiană. Manevra se execută cu palma întreagă. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. din aproape în aproape. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Mişcările se execută simultan sau alternativ. pe toată întinderea peretelui abdominal. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. de o parte şi de alta a abdomenului. apoi lateral spre flancuri. executat uşor şi suplu. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. ajungând în flancuri.sus până peste arcurile costale. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. 66 . de aici coboară înăuntru. apoi se răsucesc în afară. flancuri. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. în această situaŃie. când se îndreaptă în sus şi lateral. se execută apoi în regiunea subombilicală. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. amplu şi într-un ritm rapid. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. şi invers. regiunea subcostală. manevra se repetă. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. în jos şi înăuntru. regiunea epigastrică.

în urma examinării atente a întregului abdomen. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic.1.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. cât şi a organelor intraabdominale. PoziŃia. superficială.1. După masaj. liniştitoare. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent.2. pacientul va fi în decubit dorsal. atât a peretelui. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. 7. 67 . se recomandă câteva respiraŃii ample. 1. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. cu pumnii închişi.Se mai poate executa percutatul. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. nu sunt permise alte procedee de batere. iar pentru masarea feŃei anterioare.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. „mână peste mână”. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. cu rădăcina mâinii. dar şi asupra organelor abdominale. 7. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. care alunecă în sus spre regiunea lombară. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba.

se execută alunecări lungi şi lente. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. La început. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. „în cerc”. Tocatul. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. mai ales. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Masajul gambei.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. pentru a mări presiunea manevrei. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. „şerpuit” şi. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. 3. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. apoi scurte. dar pătrunzătoare. fie sprijinind- 68 . „în pieptene”. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. executate cu pumnii închişi. „în cută”. 2. pe rând sau combinate între ele.

alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. mergându-se în sus. în lungul tendonului lui Achile. după care urmează rulatul regiunii. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. se continuă cu alunecări scurte şi vii. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. scurte. se execută mişcări vii şi scurte. 69 . „în pieptene”. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. cu podul palmei. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. în lungul acestuia sau transversale. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. în jos şi lateral. până sub genunchi. în sus.o pe un genunchi al maseurului. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. Pe partea cărnoasă a gambei. în „fierăstrău”.

în sens liniar. pe partea anterointernă. tracŃiuni şi scuturări. 1.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. alunecările pot fi mai apăsate. cu cealaltă mână. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. de rulat sau de cernut. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. cu podul palmei. fricŃiuni.7. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei.2.1. FricŃiunea. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. În continuare. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. genunchiul şi coapsa. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. 70 . călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. mai mult pe partea externă şi posterioară. cu palmele şi degetele. execută manevrele. cu degetele şi cu palmele. rădăcina mâinii sau pumnul închis. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. prin neteziri. se execută în lungul tendoanelor. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. genunchiul este întins sau uşor flectat. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. tensiuni. în timp ce. 2. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă.

pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. Această manevră necesită un efort destul de mare. Frământatul poate fi circular. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. şerpuit şi. mai ales. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. pe care le executăm cu vigoare. 4. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. lungi şi lente. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. care se masează mai blând. „în cută”. 71 . urcând peste genunchi. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. 3. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. dar energice. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. se execută cu putere. pentru a învinge încordarea muşchilor. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi.

braŃul şi umărul. din această poziŃie. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. de partea care trebuie masată. 72 . FricŃiunea se execută insistent. apoi antebraŃul. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. masajul executându-se cu mâna dreaptă.1.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. Pentru masajul membrelor superioare. 1. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. pe un scaun sau pe o masă.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. de preferinŃă pe stânga. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. 7. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală.

care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. 2. 73 . Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. netezind antebraŃul pe toate feŃele. În continuare. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. Se începe cu o serie de alunecări lungi. 3. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei.

dar insistentă a fiecărui grup muscular. 4. urcând şi coborând în lungul segmentului. FricŃiunea se execută cu degetele. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. căzând simultan sau alternativ.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. Se poate executa frământatul „în cerc”. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. 74 . acestea sunt urmate de o netezire scurtă. La început se execută alunecări lungi şi lente. exceptând-o pe cea internă. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. simultane sau alternative. cu palmele. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. cu o mână sau ambele mâini. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. calmante. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. Plescăitul.

Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. anterioară şi posterioară a regiunii. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. prelungite până spre gât. aplicate pe faŃa externă. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. 75 . executat pe segmente. cu faŃa palmară a degetelor. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior.5. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. executat pasiv. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. Masajul membrului superior. cealaltă fixând mâna prin apucare. alături de gimnastica articulară. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. executat de preferinŃă.

76 . Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. Nemasarea unor regiuni sau segmente. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. apoi coapsa şi gamba dreaptă. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. unde se prelucrează pe rând spatele. fie că nu este indicat. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. Masajul general se începe pe partea posterioară.7. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. antebraŃul. abdomenul sau toracele. piciorul. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. într-o anumită ordine. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. genunchiul şi coapsa dreaptă. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. în special degetele.1. regiunea fesieră. gamba. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. mâna.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. coapsa şi gamba stângă. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. braŃul şi umărul drept. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia.

MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . presiuni şi tracŃiunii. deosebite ca tehnică şi metodă. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. 4-6 minute pentru torace. mai există şi alte forme de masaj. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. 8. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. 8. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. diferitele forme de tapotament. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. 5-6 minute pentru abdomen. Durata masajului general restrâns este de 30 .45 minute. respectiv superioare. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche.

• sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. Netezirea.pentru circulaŃia limfatică. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. Dintre procedeele de bază ale masajului. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. mâna maseurului vine în contact cu pielea. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. 78 . MASAJUL PIELII În orice formă de masaj.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). manevrele sunt mai lente .• au structuri şi funcŃii diferite. se pot folosi şi vibraŃiile.

Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. 79 . simultan sau alternativ. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. simetric sau asimetric. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. FricŃiunea pielii. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. • reglarea circulaŃiei limfei.

Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Durata fricŃiunii este variabilă. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. schimburile şi excreŃia. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. 80 . Dintre procedeele de tapotament. putându-se prelungi foarte mult. îndepărtează celulele moarte ale epidermei.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. care produc modificări circulatorii de durată. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. pentru a nu depăşi straturile cutanate. creşterea temperaturii locale. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. fricŃiunea acŃionează mecanic. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată.

au loc procese de apărare. Sunt mai puternice. tapotamentul. În mod mecanic. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. Alunecările. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. executate cu pumnul închis. fricŃiunea. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. de regenerare şi de vindecare. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. vibraŃiile şi pensările. frământatul. 81 . FricŃiunea. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”.

tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. fibrozări. frământări şi stoarceri. prin efectul vascular. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. Pensările.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. VibraŃiile au efecte calmante. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. 82 . care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. ajutând funcŃia aparatului locomotor. percutatul şi plescăitul. sclerozări şi cicatrici. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. Frământatul mai ales în „cută”. fricŃiuni. Alunecările. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. relaxatoare. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane.

dar în special contractilitatea şi elasticitatea. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. fie în lungul fibrei musculare. Se realizează de-a lungul tendoanelor. se obŃin şi prin vibraŃii. executând o apăsare uşoară. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. liniară. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. 83 . cu palmele şi cu pumnii. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. Tocatul. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. Bătătoritul. Efecte liniştitoare. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. şerpuit sau în cută. nu se aplică pe tendoane. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. mai pătrunzătoare. neantrenaŃi. dar fără efect mecanic. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. Frământatul. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. fie transversal. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. activând circulaŃia locală. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. combate contractura musculară.FricŃiunea.

Tensiunile. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. un masaj pregătitor. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. vibraŃii. Se execută amănunŃit. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. În felul acesta. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. Constă din neteziri şi fricŃiuni. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. la nevoie. Netezirea. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. TracŃiunile. la care se pot adăuga. Masajul articular este indicat în 84 . În anumite cazuri. După executarea mobilizării articulare. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. dar şi pe cele articulare. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. FricŃiunea. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. tracŃiuni şi tensiuni. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare.

Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. pe cea din muşchi. 8. prin acŃiune mecanică sau reflexă. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. iar frământatul. vibraŃiile. acŃionând asupra acestora ca o pompă. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. este o metodă de activare a circulaŃiei. 85 . Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. a creşterii şi a refacerii acestora. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. în general. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. cernutul. rulatul şi presiunile.2 MASAJUL VASELOR Masajul. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare.

a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. sub forma tocatului şi a bătătoritului. Alunecările uşoare. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. stimulează procesele de vindecare.Masajul vascular combate staza. deşi este indicat în combaterea acesteia. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. lovirile ritmice şi vibraŃiile. fie pe traiectul nervului. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. presiunile. fricŃiunea este liniară. presiunea poate fi variată ca intensitate. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. În masajul nervilor se folosesc netezirea. având din când în când un caracter vibrator. de intensitate medie. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. intensitatea poate fi uşoară. exercitată mai multe minute. medie sau mare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. 8. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. Lovirile ritmice. previne şi tratează atrofiile musculare. dilataŃiile vaselor.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. pe traiectul nervului. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. fricŃiunile. pentru a activa circulaŃia locală. edemele. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. 86 .

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. masajul capului va avea fie efecte calmante. cu o mână. Stimulând circulaŃia în piele. În funcŃie de tehnica folosită. simultan sau alternativ. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. alunecă uşor sub formă de netezire. Atât în percutare. de preferinŃă. 8. rar şi uniform. cât şi în tocat. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. fie stimulante. al migrenelor. care poate fi vibratorie. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. rar şi elastic. al oboselii etc. cât şi organele din cavitatea craniană. mâna cade lent. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. cealaltă mână sprijinind capul. Lovirile sunt repetate ritmic. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. Produce liniştirea sistemului nervos central.PercuŃia se face cu vârful degetelor. după ce degetele ating capul. Acestea se execută.

sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. evitând glanda tiroidă. mănunchiul vasculonervos al gâtului.anterolaterală şi posterioară. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. faringele şi esofagul. aşezaŃi pe mai multe straturi. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. PoziŃia. Se poate lucra simetric sau asimetric. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. Masajul se încheie cu neteziri lungi. cu rol static şi dinamic. VibraŃiile. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. în timpul sau după şedinŃa de masaj. executate numai manual. foarte uşor şi cu precauŃie. Este 91 . traheea. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. Frământatul se execută rar. sub formă de cută. tiroida şi paratiroidele etc. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. pornind de sus în jos. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. cu capul în uşoară extensiune. lente şi liniştitoare. cât şi al capului.

moale. fricŃiunea. frământatul. După câteva manevre lungi. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. terminând cu marginea lor radială. care pe măsură ce coboară. Manevrele folosite pentru masajul cefei. sunt: netezirea.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. poziŃia cea mai favorabilă este călare. între omoplaŃi şi pe umeri. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. Subiectul este aşezat în decubit ventral. percutatul şi tocatul. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. pornind de sus. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. Pe bancheta joasă de masaj. Alunecările se fac simultan sau alternativ. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. care este ridicat până aproape de verticală. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. traumatisme sau inflamŃii locale. 92 . se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. se depărtează puŃin între ele .

93 . cresc în intensitate pe măsură ce coboară. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. transformându-se în tocat. între omoplaŃi şi pe umeri. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. Percutatul se combină cu tocatul. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. printr-o mişcare ondulatorie. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. care se execută de partea cu unghii a degetelor. se execută deplasări în sus şi în jos. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. la nivelul inserŃiei muşchilor. În partea de sus. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului.

al limitării mobilităŃii gâtului. urcă pe faŃa sternului. condusă din cot şi din umăr. mişcând lent. alunecă uşor pe piele. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. al tulburărilor sistemului nervos central. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. Netezirea de început este uşoară. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. PoziŃia. al durerilor de cap. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. cu sens circular. spre vârful inimii. Se execută la fel ca netezirea. al oboselii nervoase. al contracturilor musculare. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. 8. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. Palma cu degetele întinse. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. tocatul. Masajul regiunii precordiale. Cea mai bună este decubitul dorsal.Datorită efectelor sale.7. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. FricŃiunea. 94 . bătătoritul şi vibraŃiile manuale. fricŃiunea.

95 . După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Se execută cu mâna dreaptă. care cad ritmic. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. stări de oboseală etc. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. fricŃiune. VibraŃiile. palpitaŃii. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. cu degetele depărtate mult între ele. Tocatul se execută repede. se execută un tocat lent şi rar. dar elastic. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. este indicată în tahicardie. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire.În continuare. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. lovind uşor şi elastic. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. aplicat aproape tangenŃial. Procedeele trebuie executate cu calm. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. tocat şi bătătorit. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială.

Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Presiunile. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. stă în poziŃia de decubit ventral. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. PoziŃia. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. pătrunde cu mâinile sub braŃe. profund şi ritmic. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. Din această poziŃie. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. stând la dreapta subiectului. subiectul inspiră şi expiră. presiunile şi vibraŃiile.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. Maseurul. bătătoritul. însoŃite de vibraŃii. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. care acŃionează reflex. pentru masajul spatelui. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. plescăitul. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. cât şi în expiraŃie. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. prin degajarea 96 . îmbunătăŃind schimburile nutritive. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. fără efort. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. fricŃiunea şi frământatul. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare.

Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. executate dintr-o parte în alta. 97 . Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. PoziŃia. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. 8. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. palmele alunecă înainte. cu presiune moderată în epigastru. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. VibraŃiile se execută manual. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal.căilor respiratorii. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii.8. urmând traiectul colonului. Masajul întregului abdomen. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. între coaste şi crestele iliace. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului.

continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă.Masajul zonei stomacului. 98 . spre fosa iliacă stângă. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. liniare sau în zig-zag. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. Masajul colonului. mai ales în timpul expiraŃiei. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. până la nivelul simfizei pubiene. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. FricŃiunile se execută destul de apăsat. se execută mişcări circulare. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. cu rădăcina mâinii subombilical. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. Se execută segmentar. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. în sus şi spre stânga. dar insistent. supraombilicală şi subcostală stângă. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. pe sub coastele din dreapta. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. începând cu porŃiunea ascendentă. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. cu o mână sau cu amândouă. Masajul zonei intestinului subŃire. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. apăsând pe stomac. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. spre spate.

99 . Masajul zonei renale. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. ale căilor biliare şi urinare. de absorbŃie şi de eliminare. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. Prin activarea circulaŃiei. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. executate cu degetele sau cu palma. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. Constă din neteziri insistente. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. 9. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. sunt stimulate funcŃiile digestive. din fricŃiuni apăsate.

Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. recomandările medicale. stimulativ. pentru reechilibrarea neurovegetativă. procedee şi tehnici pregătitoare. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. fie pe aceasta. 100 . scopul urmărit. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. simptomatologie.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. starea pacientului. sedativ. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. gradul de reactivitate a pacientului. afecŃiuni asociate. antialgic. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. relaxator. vechimea afecŃiunii. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. aplicate la distanŃă de regiunea afectată.

pentru membrele inferioare şi toracal. În funcŃie de efectele urmărite. masajul se va face centripet.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. 101 . de aceea.masaj segmentar al membrului respectiv. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. pentru membrele superioare. arterială sau limfatică. . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate.masaj relaxator. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. .• • procedee şi tehnici ajutătoare. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. cu musculatura relaxată. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : .masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj.masaj „de apel” abdominal. de accentuare a efectelor urmărite. . Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. decontracturant al umerilor şi a cefei. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă.masaj energic al trunchiului. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. .

şi mai puŃin articulaŃiei. cu musculatura relaxată. de intensitate mare. procedeele de masaj folosite: . 102 . . masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. luminozitatea. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. 9. mecanic sau indirect.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. în funcŃie de scopul urmărit. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. . segmentul masat. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. liniştea. de exemplu masajul transversal profund. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. presopunctura). procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. nu prea profunde.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. cu profunzime mare. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce.efectul sedativ şi antialgic localizat. cu schimbări rapide şi dese de ritm. reflex.să fie lente. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor.

în coxartroze. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. În cazul unei capsulite retractile. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. în artroze. • la genunchi. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. • • în regiunea umărului. iar infiltratele dispar. se va aplica un masaj blând. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. prudent. se indică un masaj analgezic. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. progresiv (10-15 sedinŃe).La nivelul articulaŃiei. 103 . cu intensitate dozată progresiv. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. se utilizează masajul blând. după 5-6 sedinŃe. • la nivelul şoldului.

Se execută cu pulpa degetelor. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). folosind pulpa policelui.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. IniŃial. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. şi mai mult în fazele de remisiune. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. când. atunci când se indică cu multă prudenŃă. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. 9.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. se folosesc presiuni locale. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. se continuă cu fricŃiuni. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. Netezirea. 104 . intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate.1.

Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. utilizând manevre mai puŃin energice. prin reducerea sensibilităŃii. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Spondilita anchilopoietică. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Efleurajul. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante.1. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. percutat). Artroza cervicală. tapotamentul sub formă de tocat. permite executarea şi a altor manevre. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. După puseul acut şi atenuarea durerilor. în acelaşi timp. care are ca obiective calmarea durerilor. 105 . Beneficiază de masajul terapeutic. bătătoritul. cum ar fi: frământarea „în cută”. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. II. 9. iar pe zona lombară .

Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. În lipsa contracturii musculare. cu manevrele executate uşor şi lent. lombalgie cronică şi lombosciatică. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. unde aplicarea căldurii este contraindicată. prevenirea hipotoniei musculare. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. pentru decontracturare musculară paravertebrală. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. II. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. Artroza lombară. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. se recomandă manevre uşoare şi lente. a căror intensitate se . ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. 106 „în cută”. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”.

Apoi. se efectuează vibraŃii cu palmele. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. cu asocierea factorului termic. Artroza genunchiului. având în vedere faptul că. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. IV. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. cernut şi rulat. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. III. îmbunătăŃirea 107 . Cu scop miorelaxant. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). executând manevrele uşor şi lent. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. Artroza coxofemurală. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. spre coapsă. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. decontracturarea musculară. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale.

procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. V. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. fricŃiuni. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. 108 . pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. tracŃiuni. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. În regiunea posterioară a coapsei. cernut. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. După cedarea durerilor. urmată de frământări uşoare. frământări „în cută”. în scop decontracturant. Periartrita scapulohumerală. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. reducerea contracturilor musculare. Masajul este sedativ şi miorelaxant. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant.

antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. Contuzia. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. cu aceleaşi efecte. cât şi masajul manual. procedeul are efecte analgezice. În stadiul acut. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. 109 . Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. 9. după anteflexiunea braŃului. Sunt indicate. se execută masaj cu gheaŃă. decontracturante şi de prevenire a edemului.1. tenosinovita şi entezita. 9. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. se poate executa atât masajul cu gheaŃă.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. cu efecte analgezice locale. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. procedurile de hidromasaj.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. În stadiul acut.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita.

asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. 110 . de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Sechelele după entorsă. frământări „în cută”. favorizarea resorbŃiei edemelor. proximal şi distal faŃă de zona afectată. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. cernutul. reducerea edemelor. rulatul. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. acestea beneficiază şi de efectele masajului. LuxaŃia. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. Entorsa. asigurarea unei bune troficităŃi. II. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. fricŃiuni. IV. tocat sau bătătorit. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. tapotament „în ventuză”. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. În situaŃia în care rămân sechele. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Se execută neteziri cu palma. frământări. rulat. circulaŃiei sanguine. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. III. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. fricŃiunile şi frământatul energic.

procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. măreşte eficienŃa terapeutică. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. Pe segmentele învecinate zonei lezate. VI. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Se continuă cu frământare. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. Ruptura musculară. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. rulat şi tapotament „în ventuză”. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. se aplică o netezire cu palma. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. manevre ce stimulează tonusul muscular. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. fasciculară şi totală.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Sechelele după fractură. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. V. 111 . înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. În funcŃie de întinderea leziunii. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. rulat. tocat sau bătătorit.

activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Polinevritele. Masajul este stimulant. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. Se execută neteziri cu palma. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). pentru efect sedativ. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei.Masajul se face la distanŃă. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. 112 . cu manevre energice. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal.

ciupiri şi batere. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. În afară de activarea circulaŃiei locale. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. alternativ. masajul se continuă cu fricŃiuni. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. rulatul. tapotamentul „în ventuză”. manevrele se adresează pielii. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. fricŃiunile. 113 . III. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. cernutul. rulatul. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). Netezirile se efectuează au ambele mâini. Masajul este stimulant. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. Frământarea „în cută”. cu manevre energice executate în ritm viu. Paralizia facială periferică. sub formă de percutat. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. II.

efecte care nu aduc beneficii terapeutice. Se preferă procedee de slabă intensitate. determină o eliberare crescută de histamină.9. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. sunt: circulatorii. de stimulare în profunzime. După instalarea paraliziei spastice. în perioada de paralizie flască. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. în special paravertebral cervicodorsal. şi reflex.4. cu acŃiune generală. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. masajul general având indicaŃii restrânse. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. neuromusculare. obŃinute pe cale reflexă. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. 114 . dar şi în uşurarea activităŃii cordului. vegetative şi psihice. procedeele mai dure. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. cu acŃiune locală.

în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. după încetarea mişcărilor. De asemenea. efortul are un caracter global. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. 115 . datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. dar îi uşurează şi refacerea. în funcŃie de procedeele de masaj executate. stimulante. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. atunci când. diminuând durerea şi paresteziile. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. în cazurile de blocaj ale acesteia. Vizând acŃiunea locală. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. cu mare consum energetic. scăderea mai rapidă a oboselii. din cauza nedisocierii sincineziilor. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice.Efectele vegetative sunt numeroase. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului.

Se aplică fricŃiunea. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. 116 celor de celulită . Se continuă cu tapotamentul percutat. 9. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. cu reducerea edemelor. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. în sens centripet. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. micşorarea stazei sanguine. Ca mijloc asociat de tratament. pentru uşurarea întoarcerii venoase.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. procedură care tonifică pereŃii venoşi. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse.

se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. pentru combaterea edemului. evitând cicatricile.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. II. în continuare . Masajul este contraindicat în flebite. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. evitând rănile. Masaj decontracturant pe adductori. temperatura scăzând treptat până la 10° C. presiuni alunecate profunde. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. Staza limfatică 117 . nedureroase. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. tromboflebite şi flebotromboze.

cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. în sens circular şi centripet. se manifestă prin edeme. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. în special la membrele inferioare. au 118 . stimularea circulaŃiei generale. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. afecŃiune cu caracter ereditar. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. în stadiul mediu de evoluŃie. Limfedemul primar. măsurând oscilaŃiile arteriale. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. Valette şi Vanneville. fibroză şi celulită. Mercier. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. III.Staza limfatică. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. este cea prezentă în limfedemul primar. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

asociată obezităŃii şi celulita-simptom. Se recomandă procedee de ridicare. stoarcere şi presare a stratului adipos. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. profundă a Ńesutului în toate sensurile.Netezirea se face cu alunecări centripete. 9. II. compresiuni blânde executate cu palma. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. încercări de 122 . Se indică neteziri. Masajul se aplică atât pe abdomen. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). cu partea ulnară a pumnului. folosind o suprafaŃă mare de contact. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. fricŃiuni. neplăcut. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. continuată cu rulatul şi cernutul. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. masajul trebuie să fie blând. cât şi pe torace. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. masajul va consta din mobilizarea globală. Pentru a nu fi dureros. La început.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I.

presiuni alunecate. între marginile ulnare ale ambelor mâini. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. gâtului şi pe membrele superioare.8. apoi al cefei şi la urmă. rulare a pliurilor cutanate. Se începe cu masajul spatelui. masaj Watterwald (ciupire. ridică şi scutură toracele). în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. fără ciupire. întindere şi comprimare a pliului cutanat). rulare. ale toracelui.ridicare a pielii. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. frământat. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. scuturări presiuni. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. presiuni statice. cu vârfurile degetelor. frământat cu priză mare. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. 9. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. 123 . Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. neteziri. pe spate şi ceafă.

presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). presiuni statice. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. fricŃiuni. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. presiuni statice. pe timpul expirator al respiraŃiei. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. cât şi posterior. presiuni alunecate. neteziri. pe toracele inferior atât anterior. de la clavicule până la pubis. 124 . la nivelul spaŃiilor intercostale.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. presiuni alunecate. cu membrele inferioare uşor flectate. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. la nivelul primelor patru vertebre toracale. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. neteziri.

9. tuberculoză cutanată. escarele şi vergeturile. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. hematodermii. I. coborând până la unghiul sternal. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. dând acesteia o formă sinusoidală. dermatoze buloase. diskeratoze maligne.presiuni uşoare. Indiferent de originea cicatricilor. vom dezvolta : cicatricile. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. psoriazis. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. Masajul cicatricilor. procedeul va deveni mai profund. 125 . a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. treptat. infecŃii localizate la nivelul pielii. unele forme de prurit. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite.

pornind din partea centrală spre extremităŃi. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. alunecare foarte uşoare. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. rularea cutelor de piele. sunt suprainfectate şi. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. prin alunecarea degetelor. apoi. masajul. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. mai aderente de planurile subjacente. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. alunecând în sens opus celeilalte mâini. De cele mai multe ori. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. cu prudenŃă. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. se va executa spre zonele dureroase. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. chiar dacă au fost tratate corect. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. în toate sensurile. în sensul longitudinal. întinderi transversale. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. 126 . după ce mobilitatea este recuperată. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii.

pe măsura ameliorării se indică. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. în funcŃie de starea Ńesuturilor. După R. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. întinderi ale cicatricii şi frământat. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. metoda Watterwald. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. executate cu policele şi indexul ambelor mâini.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. Masajul escarelor.Vilian. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. dar frecvenŃa şi durata 127 . masajul trebuie executat sistematic. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. Cicatricile postarsuri. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. se indică întinderi ritmice. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. în continuare. recomandându-se două şedinŃe pe zi. presiuni mobilizări cu ale II. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. timp de 20 de minute. cu prudenŃă.

prin: fricŃiuni localizate fine. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. pre-şi postoperator. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. depigmentate. modificări cauzate de creşterea 128 . ciupiri de mică amplitudine. se poate acŃiona direct. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. masajul trofic. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. vibraŃii manuale sau mecanice.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. mai ales la cei în vârstă. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. Vergeturile sunt zone liniare. Masajul vergeturilor. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. pentru stimularea troficităŃii locale. III. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. în cazul subiecŃilor.

rulare. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină).bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. PRE-ŞI POST PARTUM 10. 129 . MASAJUL FEMEII. creştere bruscă în greutate. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. repetate sistematic. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. 10. manuale sau mecanice. sarcină etc. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. sindrom adiposogenital. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. plisare. Pentru a se obŃine rezultate bune. vibraŃii. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii.

frământările uşoare şi vibraŃiile. Trebuie evitate lovirile. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. 10. Masajul uterului. prin intermediul peretelui abdominal. Constă în manevre uşoare. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. fricŃiune şi stoarcere. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. 130 . precum şi toate celelalte manevre excitante. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. de apăsare. fricŃiune. executate cu degetele mâinii şi cu palma. Imediat după naştere.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. a contracturilor musculare. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. scuturările. dar ferme. presiunile. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. a stazei venoase şi/sau limfatice.

mărimea şi locul său în pelvis. Masajul este folosit în scop igienic. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul se poate aplica pe cap. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. se întăresc şi devin dureroşi. atunci când sânii se măresc peste măsură. după 2-3 săptămâni de la naştere. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. dintr-o parte în alta.Manevrele se execută timp de câteva minute. la nevoie. până când uterul capătă forma. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. iar pe membrele inferioare. Masajul uterului se continuă zilnic. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. din decubit dorsal. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). din poziŃia şezând. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. În mod normal. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. 131 . fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. Cu scop liniştitor. fricŃiuni şi frământări largi. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. pe gât şi pe membrele superioare. destul de des în prima zi.

Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. folosindu-se manevre liniştitoare. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Dacă este necesar. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. activarea circulaŃiei. cât şi terapeutic. masajul membrelor inferioare. se recomanda şi forme speciale de masaj. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. al umerilor şi al spatelui . atunci când femeia este obosită. 132 . pentru combaterea tulburărilor circulatorii. ptoza unor organe abdominale. se poate indica masajul local. masajul regiunii lombare. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen.10.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. masajul cefei.

Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. iar în cazul piciorului strâmb. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. masajul va fi asociat cu mişcări corective. În timpul executării masajului. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. prelungită şi pe gambă. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. în regiunea spatelui. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. La aceasta vârsta. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. 133 . având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Masajul piciorului este important. iar la membrul inferior. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. masajul se poate asocia cu gimnastica.11. a toracelui şi a abdomenului. La vârsta de 1-3 luni.

Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. dar şi terapeutic. asociate cu gimnastica. folosindu-se în scop igienic. lente. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. rulatul membrelor. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. înviorătoare. executat cu vârful degetelor. dese şi înviorătoare. se indică manevrele stimulante.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. Deoarece sunt agreate de copil. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. 134 . După necesităŃi. iar manevrele de percutat pe spate. liniştitoare sau scurte. pot fi întărite.

mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . fricŃiunea. deoarece acesteia pot traumatiza. FricŃiunile se execută cu vârful. mai rar. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. obosi sau înspăimânta copilul. netezirea se efectuează circular. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. sensibilă şi vulnerabilă. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. cu baia sau în şedinŃe speciale. presiunile puternice şi scuturările corpului. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. în sens orar. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. copilul doarme mai liniştit. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. Deoarece pielea copiilor este fină. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. La copilul mic. plescăitul. Pe abdomen. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. rulatul şi vibraŃiile. 135 . lovire. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. prelung si lent pe spate si membre. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. percutatul.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. Manevra se poate executa în „cută”. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. stimulează schimburile nutritive.

136 . ca manevră liniştitoare. exercită influenŃe diferite asupra pielii. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. Fiind o procedură mai puternică. cât şi cele secundare. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. pentru înviorare sau lent. aparatului locomotor. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. al copiilor debili. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi.în lungul muşchilor. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. atrofici şi iritabili. 12. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. iritabili sau sensibili. aparatului circulator şi a sistemului nervos.

nervi. muşchi. glande sudoripare.matrice conjunctivă. spinos.Ńesut grăsos. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. sunt responsabile de efectele locale sau generale. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. lucios şi cornos. granulos. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. mai conŃine vase de sânge. dermul. celula Merkel etc. hipodermul. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. unităŃi pilo-sebacee.70-1. din profunzime spre suprafaŃă. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. 137 . Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit.1. determinate mecanic sau reflex. celule şi fibre.epiteliu. celula Langerhans.75 metri pătraŃi. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice.12. într-o formă sau alta. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. care conŃin vase şi nervi. cum ar fi melanocitul. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. ale masajului. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. Este formată din trei straturi.

extracte timice. chimică. alcaline şi solvenŃi organici. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. termică. corticosteroizi. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. dar. Keratogeneza este controlată genetic. a) Procesul de keratinizare. FuncŃia de protecŃie. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Keratina are o structură polipeptidică. în 138 . acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. pe o anumită zonă. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. şi anume melanozomii. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. prin procese complexe. este accentuată de estrogeni. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. presiune mecanică. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice.1. antimicrobiană. fizică. este insolubilă în soluŃii apoase acide. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. Melanina este sintetizată de melanocite.

Hg. Ag etc. Mg.5. la marginea zonei piloase a scalpului.pielea neagră. iar melanozomii sunt mai mari. nazogeniană. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. de radiaŃiile ultraviolete. 2. K. fiind mai numeroase la bărbaŃi. antifungic. acidul ascorbic. sulfat. Cl. dintre factorii care inhibă melanogeneza. bicarbonat. hipotonă. interscapulară. mirositoare. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. absorbŃia percutanată. amintim: tiamina. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. au prelungiri mai numeroase. progesteron. melanocitele sunt mai mari. presternală. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. Sudoarea este o soluŃie incoloră. sprâncenoasă. a) SecreŃia sebacee. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. cu pH-ul de 4. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. P. 139 . metonieră. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul.5-5. Fe etc. prostaglandine etc. I. La om. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. Ca. de estrogeni. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. ACTH. precursor al vitaminei D etc. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. Dintre compuşii minerali amintim: Na.

hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. tălpi. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. vitamine C. chimici. fizici. bradikinină. creatinină. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. cu rol important. histamină. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . amoniac. glandele sudoripare de pe palme. biotici din mediul extern. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. prostaglandine. acid uric. enzime proteolitice etc. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. aminoacizi). iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. de asemenea. lactat şi uree. B2. glucoză. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. 3. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. B6.

la eliminarea apei din organism. 141 . iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. 4. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant.lactaŃi. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). controlează evaporarea apei. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. „mantaua acidă” a pielii. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. acid lactic. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. participând. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. microbilor. alături de rinichi. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. format din Ńesut adipos. fungilor etc. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului.integritatea structurală a pielii. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. hipodermul.

FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. 6. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. 5. progesteron. pielea are şi un rol dinamic în apărare. altele sunt celule imunocompetente etc. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. cortizol. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. unele au capacitate redusă de fagocitare. . FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii.principala cale de absorbŃie. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. fie sub formă de corpusculi. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. se găsesc numeroşi exteroceptori. impermeabile. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. care limitează pierderea de apă din organism. durere. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. vibraŃie. în toate straturile acesteia. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. keratinocitele. estrogeni. variaŃie termică. celulele dendritice prezentatoare de antigen.

de obicei cei sinergişti. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. care delimitează fasciculele musculare primare. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. care-şi are originea în perimisiumul intern. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. ca organ. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. elementele vasculonervoase. secundare. terŃiare). numit perimisium extern sau epimisium.2. Mai mulŃi muşchi se grupează.sanguină. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. cât şi în lipide. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. solubile atât în apă. 12. Moleculele mai mici. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. cât şi rol mecanic. sunt absorbite cel mai uşor. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. delimitate 143 . care are atât rol protector.

Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. formează fibrila tendonului. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. trei „snopuri” se aşază în paralel. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. în afară de fibre de colagen şi elastină.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. majoritatea capilarelor este închisă. Un grup de microfibrile. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. în funcŃie de nevoile energetice de moment. formând un „snop”. cu vâscozitate variabilă. 144 . Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Din punct de vedere funcŃional. există pericolul ruperii acestuia. în funcŃie de activitatea fizică. cu o anumită viteză. Tendonul mai este constituit. Din punct de vedere structural. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. formând „microfibrila”. Astfel. În condiŃii de repaus. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. cu o viteză mare. modulează contracŃiile musculare brutale. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). amplifică contracŃia abia perceptibilă. legate între ele prin punŃi transversale.

căptuşit de membrana sinovială. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. este alcătuită dintr-un strat fibros. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. Capsula articulară. mecanoceptori. menŃionăm aparatul Golgi. extern. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. capsula fibroasă este întărită de ligamente. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. oblic şi spiralat. La nivelul ligamentelor. În unele zone. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. tracŃiune. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. astfel.3. 145 . compresie). iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. În anumite zone. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. burse sinoviale. Atât capsula fibroasă. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. dar şi proprioceptori. 12. formând funduri de sac. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. mixt. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. fusuri neuromusculare. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. Efectele terapeutice sunt de necontestat.

. Bucureşti. Ivan.. Editura Medicală. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Editura Caritas. S. A. Editura Tehnică. Bucureşti. Londra. 1994. Delahaye. 17. Căprariu. Editura Didactică şi Pedagogică. Masaj– Automasaj. aplicaŃii în sport. metodă. 2. Bucureşti. 1994. Bucureşti. 5. Editura Cucuteni. Cristina. Masajul – procedee tehnice. Editura Aquila.tehnici şi aplicaŃii în sport. Kinetologie medicală. Fozza.E. Femeia şi cultura fizică. Cluj-Napoca. 16. Bucureşti. Bucureşti.. Ionescu. I. Bucureşti.. 2003. 1998. 1980. E. Bucureşti. Bucureşti. Mama şi copilul. Editura Sport-Turism. I.F... 1963. O.. Hăulică. 9. efecte. Ionescu. Bucureşti. Mosby Year Book. 1993. Editura Art Design. A. Cordun. 14. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. Masajul . 13. 4. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Herta . Ionescu. Drăgan. I. Bucureşti. F. Editura Medicală..S. 1995. C. Mariana. Bucureşti. I. Sănătate fără medicamente. 1993. 1964. Drăgan. Editura Teora. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 11. 1995. 7. Cultura fizică medicală. Fiziologie umană. 15. 1980... Cartea viitoarei mame..BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Editura Medicală . Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. A. Ionescu. Cordun. Mariana.. Bucureşti. Bucureşti. Gimnastica corectivă şi masaj. I. şi colab. Drăgan. Marie-Claude. Petrescu. 12. Bucureşti. Nicolaescu. 2000. 6. Bucureşti. A. Căprariu. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Mariana. V. 1981. Arias. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Masajul cu aplicaŃii în sport. 146 . Ispas. 1999. 1969. 1993. Editura All.. 8. Cordun. 3... 10. Editura Axa.

Bucureşti. Bucureşti. V. Editura Medicală.. N. 1998. 1993. Porter. Al. 2003. A. Editura Robert Laffont. 22. 34. Editura Plumb. Prişcu. Marcu. 1994. Editura Didactică şi Pedagogică. 21. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. E. Papilian. Corectarea coloanei vertebrale... Radovici. Copil. Masajul terapeutic. Editura Bic All. 147 . 33. A. 1994. R. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. La pratique de la Medicine manuelle.. Vol. Reeducarea neuromotorie.. Editura Didactică şi Pedagogică.. Kiss. MoŃet. 31. 27. Marcu. Zamora. Marilena. Le massage.. Bucureşti. D. 1981. Fiziologia efortului fizic sportiv. V. Editura Bic All. Chirurgie Vol I. C. Editura Sport–Turism. 26. 1985. Compendiu de reumatologie. Editura Deşteptarea. II. C. 1997. Pop. I.... Bucureşti. V. 1998. N. Crăciun. I.. V.. Niboyet. Bucureşti. Editura Saint-Ruffine.1993. Editura Medicală.. Mârza. E.. 30. Masaj şi Kinetoterapie.. Titieni. Elena. Bacău..18. Anatomia omului. Bucureşti. Bacău. Ovezea. 2002. 28. Maisonneuve. D. 1992. Cluj-Napoca. I.. Popescu. Kory-Mercea. Sălăgean. Sbenghe.. Editura Medicală. 23.. 20. D. Cluj-Napoca. Obraşcu. Masaj şi tehnici complementare.. Robănescu.. Paris. T.. P. Bucureşti. 1997. Gimnastica abdominală. 1995. Editura Tehnică. Ionescu. 1968. Doina. Bucureşti. Editura Medicală. Editura UniversităŃii. 32. 29. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Costin. H. Obstetrică fiziologică. D. 2003. Radovici. 1995. 25. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Bucureşti. J. 24. Bucureşti.. Tipografia UMF. 19. L. Oradea. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor.

T. Elena. 1992. Sbenghe. J. 1983. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Petrache. Bucureşti.. I. 45. Elena.. 36. Bucureşti. Marilena.. D. Editura Risoprint.. Bucureşti. 41. Editura Medicală.D. 43. Editura Medicală. Recuperarea bolnavului hemiplegic.şi colab. Editura Risoprint. 2000. Oradea. 44. Cluj-Napoca. 1998. 1987. 39. Vol. 38. Anatomie funcŃională. Elena.. T. Sobotta. T.. L. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Editura Medicală. . Schmitz. Sbenghe. Editura UBB.. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori.1997. 47. Anatomie funcŃională. Cluj-Napoca. Bucureşti. terapeutică şi de recuperare. 1999. 40. Kory-Mercea. Stroescu. Vlad.. Editura Didactică şi Pedagogică.. Zamora. Editura Medicală. Anna. T.35. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Editura Medicală. I. Pentenfunda. Vol II. Gimnastica Pilates pentru gravide. 2002. Editura Media Group All. Bucureşti. T. Cluj-Napoca. Masaj medical. Zamora. Bucureşti. Sbenghe. Selby. Editura Bic All.. 148 .. Zamora. Sbenghe. 37. Semmelweis kiado. Az ember anatomiajanak atlasza. Bucureşti. Kinetologie profilactică. 1996. Budapest. 46. Cluj-Napoca. Vol I. Crăciun. 1979. Editura Aqvilla ′93. 2002. 42. Vârtej.1994. Obstetrică fiziologică şi patologică..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful