You are on page 1of 24

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

PROIECT TIP
Pentru exploataţii agricole - creșterea prepeliţelor

- 2006 1

2

din primăvară până în toamnă. în timp ce cloaca masculului. masculul putând atinge o greutate de 120gr. Cloaca nu este acoperită cu penaj. Cloaca femelei este alungită transversal.. Tipul european se caracterizează prin: masculul are gâtul și pieptul de culoare mai inchisă (maron spre roșcat) faţă de femelă care are gâtul și pieptul mai deschis. creșterea acestei păsări în captivitate s-a dezvoltat mult. prezintă o excreșcenţă de culoare roz. pestriţate cu negru. 3 . Primele mărturii privind creșterea prepeliţelor în captivitate s-au găsit în Japonia.Proiect tip pentru exploataţii agricole creșterea prepeliţelor Introducere Prepeliţa (Coturnix Coturnix) este o pasăre migratoare. Greutatea unei femele este de 150 gr. Carateristiticile morfologice ale prepeliţei În activitatea curentă se pot crește „două tipuri” de prepeliţă și anume: cea europeană (importată și de noi) și cea japoneză. La noi în ţară creșterea prepeliţei în captivitate în microferme se face încă de acum 25 de ani. În ultimii ani datorită calităţiilor curative ale cărni și ouălor de prepeliţă. care trăiește în ţara noastră în câmpii deschise. Specii și subspecii ale genului Coturnix se pot găsi și pe alte continente. unde în secolul XII aceste păsări se creșteau ca păsări de companie pentru cântecul lor.

care se livrează la vârsta de 6 săptămâni. sectorul de tineret crescut pentru carne. Amenajarea unei ferme mixte pentru ouat și carne de prepeliţă se poate face cu eforturi financiare reduse. începând cu tineretul părinţi de reproducţie în vârstă de o zi și terminând cu punctul de sacrificare. asigurându-se un flux liniar. Cantitatea de ouă produsă de o femelă pe an este de peste 23 ori greutatea proprie (290 de ouă /an). vor fi crescute în spaţii mai retrase. masculul putând să aibă o greutate medie de 120 gr. Prepeliţele tineret de reproducţie de 6 săptămâni rezultate. din considerente de ordin sanitar-veterinar și organizatoric. Sisteme tehnologice aplicate în microfermele de creștere a prepeliţelor Creșterea acestei păsări este o afacere profitabilă. care se cresc intensiv în ferme speciale (5. Ferma mixtă pentru ouă-carne Este sistemul cel mai utilizat. prepeliţele se pot crește în crescătorii familiale (100-500 păsări).Prepeliţa japoneză prezintă următoarele caracteristici morfologice: greutatea corporală la o femelă este în medie de 150 gr. 4 . cu activitate constantă pe tot parcursul anului și include toate sectoarele de activitate și anume: producerea părinţilor.000-10. Culorile penajului sunt asemămătoare cu cere ale tipului european: la mascul gâtul și pieptul sunt de culoare mai inchisă faţă de femelă care are gâtul și pieptul mai deschis. punct de sacrificare. Ca activitate de bază. Ca activitate conexă.000 de păsări). creșterea prepeliţelor presupune un număr mare de păsări. staţia de incubaţie. stropite cu negru. deoarece necesită costuri și eforturi scăzute. pentru că permite organizarea activităţii în flux continuu. Produsul finalul în această fermă constă în obţinerea de păsări pentru carne și ouă.

Aspectul ouălor de prepeliţă după 6 zile de incubaţie 5 .

Pentru producţia de ouă. Recoltarea ouălor se face prin partea din faţă a bateriilor. adăparea se face lateral sau pe partea opusă a bateriei. iarna . În practică se cunosc trei sisteme de creștere în baterii a puilor de prepeliţă. După această vârstă.Ferma specializată pentru producţia de carne În funcţie de resursele materiale și de spaţiul disponibil. La fel ca și furajarea. neîncălzită. adică să nu existe un exces de spaţiu care iarna trebuie să fie încălcăzit la 20-250C. este nerentabilă. Ferma specializată pentru producţia de ouă de consum Pentru producţia de ouă.Încălzirea unui adăpost cu 1000 de prepeliţe pe perioada sezonului rece cu ajutorul unor radiatoare electrice. Ca sursă de căldură se recomandă combustibil solid: lemne sau cărbuni.7 zile. Podeaua porţiunii de cușcă închisă are forma unui grătar de lemn. Această creștere a umezelii poate produce apariţia bolilor respiratorii. Totodată trebuie ţinut cont și de o perioadă de vid sanitar de 7 zile. cu funcţie de spaţiu de odihnă și 2/3 din cușcă deschisă. Demarajul în aceste cuști durează diferit în funcţie de anotimp și anume: vara .000 de ouă și un consum zilnic de furaje cuprins între 25-50 kg. căldura venind de sus. de abatorizare precum și ritmul ecloziunilor și al sacrificărilor. pentru incubaţie.000 -600. ferma pentru producerea de carne poate cuprinde numai sectorul de creștere a puilor pentru carne. Creșterea în baterii Cel mai utilizat sistem de creștere al acestei păsări este sistemul de creștere în baterii atât în sistemul industrial cât și gospodăresc. toţi puii de carne se sacrifică. deoarece o mare parte din venitul obţinut se consumă pentru plata curentului electric. încălzită. în funcţie de sistemul de achiziţie a puilor de o zi. cu producţii anuale de 240. De la fiecare femelă adultă se obţin (în 29 săptămâni): 139 ouă x 90% ouă incubabile x 72% ecloziune = 90 pui de o zi. punct de sacrificare.sistemul japonez. staţia de incubaţie‚ tineretul crescut pentru carne.2000 prepeliţe ouătoare. Pentru a evita acest inconvenient este foarte important ca adăpostul folosit să fie izolat și compartimentat corespunzător. precum și prin oprirea ouatului. Un factor important care influenţează producţia de ouă este temperatura. adăpostul trebuie izolat. Pe baza acestui calcul se stabilește capacitatea spaţiilor de cazare a părinţilor. peste care se pot pune rogojini sau pungi de cânepă. acumularea sporului nu este rentabilă și apar depuneri de grăsime care depreciază calitatea carcasei. care poate crește peste limitele admise atunci când adăpostul nu este ventilat corespunzător sau există defecţiuni la sistemul de adăpare. O temperatură optimă că este cuprinsă între 20-250C. iar la 150C încetează complet. care determină scăderea ouatului și creșterea procentului de mortalităţi. Un alt factor de microclimat important este umezeala. de cazare a tineretului pentru carne. cu cușca de demaraj având două compartimente: 1/3 din cușcă închisă.Dacă în sezonul cald temperatura trece de 250C apare stressul la păsări care se caracterizează prin: scăderea ouatului și a consumului de furaje.10 zile. dimensiunile unei ferme se recomandă a fi de minim 1000 . lucru care ar duce la mărirea cheltuielilor. doarece prepeliţa preferă să simtă căldură la nivelul capului. sau a uălor de incubaţie de la o fermă specializată sau poate avea un flux tehnologic complet incluzând: cumpărarea de părinţi. De aceea. și anume: . La vârsta de 6 săptămâni. ca spaţiu de mișcare. iar sursa suplimentară de energie să fie cu cărbuni sau lemne și nu cu curent electric sau gaze naturale. datorită comportamentului de ouat specific ( prepeliţa își ascunde oul în așternut). Un furaj de calitate determină obţinerea unei producţii mari de ouă și de calitate superioară. 6 . Sub 200C începe să scadă procentul de ouat. suprafaţa utilă interioară trebuie optimizată. cea mai eficientă formă de exploatare a prepeliţelor ouătoare este creșterea în baterii. În practică se utilizează 4-6 baterii (vezi creșterea prepeliţelor în baterii). Căldura se poate produce cu un bec de 60 W iarna sau 40 W vara.

iar cele două laturi pentru furaje. ce este prevăzut cu plasă cu ochiuri de 1. Încăperea trebuie să fie bine aerisită.un covoraș.un alt sistem.1000 capete. se întâlnesc două dimensiuni de cuști: mici (50-100 capete) și mijlocii (100-200 capete). După ecloziune. Pe recipientele de colectare ale dejecţiilor ar fi bine să se pună un strat de rumeguș. care în libertate nu dispun de apă și mâncare. puii se transferă în cuștile de creștere.sistemul autohton. dar fară curenţi de aer. Se recomandă utilizarea unor jgheaburi separate dipuse pe pereţii opuși ai cuștii. s-a eliminat sistemul de hrănire și adăpare comun. se pun recipiente de colectare a dejecţiilor. se vor pune recipiente cu apă pe pardoseală. După 7-10 zile. asa cum s-a arâtat la sistemul japonez). când se transferă în cuștile pentru păsările adulte. lucru care va duce la descompunerea lentă a dejecţiilor și mirosul degajat de ele este înlăturat. Hrănirea și adăparea se fac în recipiente mobile. pentru a fi ușor găsite de pui. pentru menţinerea curţeniei în hrănitori și adăpatori și păstrarea apei de băut la parametrii de potablitate stabiliţi de tehnologie. Deasupra fiecărui compatiment este dispusă. de asemenea există două poziţii de lucru. Transferul în bateria de adulte se impune să se folosească la vârsta de 5-6 săptămâni. tipul de utilaj și instalaţii. este sistemul comun. Pentru a asigura o umiditate relativă ridicată a aerului din încăperea de creștere a puilor. Transferul din bateria de demaraj în cea de creștere se face la vârsta de 20 zile. Jgheabul bateriei este comun pentru hrănire și adăpare. unde se ţin până la vârsta de 30 zile. din oţel anticoroziv. În a doua parte a procesului de creștere hrănirea și adăparea de face prin peretele frontal.Încălzirea spaţiului se face cu rezistenţe electrice și termostat. Confortul păsărilor în baterii este determinant pentru obţinerea celor mai bune rezultate. . • cuștile să fie corect confecţionate. curăţenia și dezinfecţia se fac cu greutate. într-o baterie simplă. • golirea recipientelor mobile pentru pentru dejecţii trebuie să se facă des astfel încât să se evite ca dejecţiile să ajungă la nivelul podelii cuștii. în primele zile de viaţă a lor. în care demarajul și creșterea pâna la 5 săptămâni se fac într-o baterie comună. cu marginea joasă așezate pe podea. Podeaua este sub formă de plasă cu ochiuri foarte mici (sub 1 cm2). Creșterea se realizează într-o baterie cu 7 niveluri. El se împarte în 3 compatimente egale. pentru prima și a doua fază de creștere. densitatera păsărilor.Pe teren. numărul lor fiind de 5. 120-140 pui/m2).din material plastic. Ele se dispun una peste alta. În practică. în tehnologia de creștere la baterie trebuie luate următoarele măsuri suplimentare: • jgheaburile de hrănire și adăpare sa fie bine luminate. sub plafonul cuștii. cu 3 nivele și 6 compartimente. În fiecare compartiment se introduc câte 130 de pui (150-160 cap. Sub podea. cel mai indicat material fiind sârma plastifiată. spre a nu permite evadarea păsărilor. pe bucăţi de hârtie sau în jgheaburi speciale. schimbându-se numai plasa de pe podea (peste care se așează în perioda de demaraj o podea suplimentară. . Demarajul are loc. înaite de intrarea la ouat. din care cel din mijloc este pentru apă. până când puii au acces la hrănitoare. condiţiile 7 . mai ales în fermele cu efective mai mari de 500 . furajele se presară și pe jos. unde se introduc circa 490 de pui (7x70 de pui. dispuse pe cealaltă latură a bateriei. dimenisonarea spaţiului. Acest sistem de creștere este un sistem controversat deoarece. iar adăparea din jgheaburi dipuse pe altă latură a bateriei. cu ochiuri foarte mici) și la peretele frontal (unde. Comparativ cu creșterea la sol.5 cm (în faza I peste ele se pune o plasă cu ochiuri mai mici prin care puii pot doar să scoată capul pentru a se hrăni și adăpa). Acesta va absorbi umiditatea din dejecţii./cm2). Hrănirea se face din jgheaburi. Alegerea materialelor folosite. o rezistenţă electrică de 500 W.

De multe ori chiar și crescătorilor experimentaţi le scapă anumite detalii tehnice sau de comportament specifice acestei păsări și trebuie să suporte „sancţiunile” asupra indicatorilor de producţie (spor în greutate. consumul de furaje. reproducţie. indicatori de incubaţie etc. producţia de ouă. într-un spaţiu extrem de îngust se în deplinesc funcţii vitale fundamentale: transpiraţie. un rol extrem de important îl are stabilirea unor norme tehnologice de confort. producţie. sistem de exploatare și categorii de producţie. defecare. creștere.de microclimat concură la obţinerea unor producţii extrem de diferite de la un crescător la altul. Norme de confort tehnologic la prepeliţe 8 . expiraţie.) care încep să scadă. hrănire. adăpare. Este foarte important ca la alegerea tipului de baterie să se ţină cont de faptul că. pe categoriii de vârstă. Pentru îndeplinirea acestora.

În continuare se arată câteva imagini cu diferite sisteme de baterii pentru creșterea prepeliţelor care se utilizează în Romania. 9 .

10 .

care este utilizat frecvent de către crescătorii amatori constă într-o dietă asemănătoare cu cea a găinilor la care se adaugă soia. Din păcate. Acest lucru este foarte impotant mai ales când ouăle sunt utilizate crude pentru tratamente naturiste. La noi în ţară se practică hrănirea cu furaje uscate ce se găsesc în proporţii diferite înraţie. departe de animalele domestice sau dăunători. Îndeosebi prepeliţa japoneză care atinge maturitatea corporală la 5-6 săptămâni răspunde foarte bine la această dietă. diferite de cel destinate prepeliţelor pentru carne. Hrana stocată mai mult de 50 zile se poate deteriora și își poate pierde nivelul nutritiv. În practica hrănirii prepeliţelor se folosesc mai multe sisteme de hrănire și anume: terci uscat (în zonele calde). la atingerea maturităţii sexuale. lapte praf sau făină de pește. Reţete de furaj combinat pentru prepeliţe La hrănirea prepeliţelor. este necesar de avut în vedere o proporţie corectă a substanţelor nutritive din amestecul de furaje care se administrează la prepeliţe. furaje și pastile. dar au nevoie de calciu pentru ouă. Se recomandă o dietă care să conţină cel puţin 1. nu toţi crescătorii folosesc nutreţuri adecvate și implicit acest lucru afectează calitatea ouălor vândute. În practică s-a observat că mărirea procentului de proteină din raţie detemină obţinerea unor ouă mai mari.5% calciu. Este foarte important ca hrana să fie proaspătă și să fie păstrată în condiţii igienice (loc uscat și răcoros). Un proces de hrănire obișnuit. La prepeliţe separarea efectivelor pe sexe se face la vârsta de 5 săptămâni. Trebuie însă avut grijă deoarece dacă se continuă cu această raţie pot apărea accidente prin spargerea oului în cloacă datorită dimensiunii exagerate. cei mai mulţi crescători utilizează în furajarea tineretului de prepeliţe în perioada 0 .Alimentaţia Alimentaţia est unul din cei mai importanţi factori pentru menţinerea prepeliţelor la un nivel normal de creștere și de producţie de ouă. în mod deosebit de reţete de furaj destinate special acestei categorii.5 săptămâni reţeta de furaj combinat pentru fazani faza I . Deoarece costurile legate de procesul de hrănire reprezintă 60-70% din investiţia curentă a unei ferme.9% calciu în sezonul călduros. La păsările adulte dieta recomandată se menţine și se completează cu calciu și fosfor. 11 . Pentru o crescătorie intensivă în care este nevoie de un proces de creștere cât mai scurt se va apela la folosirea unor diete cu un procent ridicat de proteine. Astfel de accidente duc inevitabil la moartea păsării. Tineretul de reproducţie trebuie să beneficieze în faza a II de creștere (3-5 săptămâni). Această metodă de hrănire intensivă determină devansarea perioadei în care prepeliţele vor începe să ouă. atunci când prepeliţele mănâncă mai puţin. deși se poate ajunge și la 3.25% fosfor și 3. iar pentru păsările ouătoare reţeta de furaj elaborată de IBNA Balotesti.

făină de pește.sare. fosfat.ulei. premix vitamino-mineral. carbonat de calciu.Cota de participare a substanţelor nutritive în cadrul unei reţete de furaj combinat pentru prepeliţe adulte ouătoare Ingredientele folosite în această reţetă sunt: șrot soaia. șrot floarea soarelui. aminoacizi. antioxidant Reţetă de furaj combinat pentru prepeliţe adulte ouătoare 12 .

consumul de furaj/cap/zi poate ajunge de la 22 grame/zi la peste 30-35 grame /zi. cât și să se realizeze o supraînălţare a părţilor laterale și frontală a jgheabului de furajare.Prepeliţa crescută în baterii are tendinţa de a risipi furajul. Parametrii tehnici realizaţi într-o crescătorie de 1500 prepeliţe ouătoare din Japonia Bugetul produsului prepeliţe ouătoare Potenţial de producţie: mediu. Parametrii tehnici și economici realizaţi în creșterea prepeliţelor În continuare încercăm să facem o analiza economico-financiară a activităţii de creștere a prepeliţelor. Această pierdere are implicaţii foarte mari asupra costului de producţie al unui ou și în final asupra rentabilităţii microfermei. la producţie de 260 ouă/cap/an Calcule estimative pentru 100 capete 13 . încercând să reproducă „băile de nisip” ale păsărilor aflate în libertate. Din acest motiv trebuie să se limiteze cât mai mult posibil apropierea păsărilor de furaj. În funcţie de sistemul contructiv al bateriei sau al hrănitorii. prin exemplificarea unor parametrii tehnici realizaţi într-o crescătorie de 1500 prepeliţe ouătoare din Japonia și a calculului marjei brute pentru o microfermă de creștere a prepeliţelor cu 100 capete.

carne reformă Producţie anuală medie: 260 bucăţi/an.Calcul de marja brută pentru prepeliţe ouătoare Producţie principală: ouă pentru consum. Modulare pentru 100 capete 14 . Producţie secundară: .

sau unităţi de producţie. precum și a reziduurilor acestora. Rezistenţa Un alt aspect important al unui program de biosecuritate îl reprezintă Rezistenţa. Detectarea rapidă a afecţiunilor și tratamentul adecvat pot preveni apariţia epidemiilor infecţioase în efectivele de păsări. Izolarea biologică (bio-izolarea) este parţial sinonimă cu biosecuritatea. trailere) insuficient decontaminate între accesul în cele două grupe de efective (izolate si rezidente). Acești pași reprezintă fundamentul izolării. De asemenea. cu scopul depistării prezenţei agenţilor infecţioși importanţi.Biosecuritatea în microfermele de creștere a prepeliţelor Practicile manageriale necesare prevenirii intrării agenţilor infecţioși în microferme sunt cunoscute sub numele de Biosecuritate. iar confortul animalelor este sporit. Datorită folosirii sistemelor de producţie intensivă. a unor agenţi infecţioși. Din punct de vedere teoretic si practic. cu intrări de animale puţine. PÎsÎrile proaspÎt aduse în microfermele cu efective rezidente trebuie selectate și examinate cu atenţie și carantinate. Izolarea biologică presupune practici manageriale necesare prevenirii răspândirii agenţilor infecţioși între grupele de animale dintr-o fermă. Alte zone de risc. Orice pasăre care. Păsările aparent sănătoase se pot afla in perioada de incubaţie a unor boli infecţioase. În cazurile în care efectivele sunt constante. între microferme. O testare adecvată poate limita pătrunderea în efective. rozătoarele și vectorii sălbatici. sau utilajele (camioane. sau în perioada de carantină. În general. timp de 4 săptămâni. dezvoltă o boală infecţioasă. reduse ca număr. timp de minim 2 săptămâni sau. Rezistenţa cuprinde practicile nutriţionale. aplicate în cunoștinţă de cauză. permit o evaluare corectă a riscurilor completării efectivelor de păsări. infecţia se răspândește rapid. la scurt timp după achiziţionare. Perioada de carantină presupune și circuite separate pentru admisia și evacuarea aerului. îmbrăcămintea/ încălţămintea personalului. a furajelor și apei de băut. sau pot fi deja purtătoare. Izolarea Cel mai obișnuit factor de risc iniţial este achiziţionarea pÎsÎrilor. ecologice.Testele obișnuite. există o frecvenţă redusă a bolilor infecţioase. împreună cu buna cunoaștere epidemiologică locală. O metodă simplă de introducere a biosecuritaţii și izolării biologice este utilizarea acronimului IRS (Izolare-Rezistenţă-Sanitaţie). poate reduce semnificativ frecvenţa infecţiilor și a pierderilor economice. farmacologice și imunologice care ameliorează capacitatea de rezistenţă 15 . majoritatea bolilor infecţioase acute au o perioadă de incubaţie și debut de cca. Dezvoltarea unei strategii eficiente de izolare a păsărilor nou venite. În cazul plasării acestor păsări în vecinătatea altor păsări susceptibile. este necesar să se implementeze un program regulat și sistematic de monitorizare a efectivelor. în multe cazuri este relativ ușor ca bolile infecţioase să pătrundă și să cuprindă efective întregi. în urma cărora păsările pot fi expuse și necesită izolare includ: echipamentul obișnuit de transport sau administrare a furajelor sau de îndepărtare a reziduurilor. situaţia recomandată după testare este de carantinare a păsărilor proaspăt achiziţionate. 2 – 3 săptămâni. Perioada de carantină poate fi utilizată și pentru identificarea unor stări clinice patologice nedepistate la testarea iniţială. ceea ce oferă avantaje în dezvoltarea unui plan de biosecuritate și izolare biologică. a păsărilor cu potenţial infecţios. trebuie investigată. Zone de contact posibile între efective sunt și gardurile de protecţie sau zonele despărţitoare. tratată sau sacrificată. Toate reziduurile păsărilor carantinate trebuie izolate de cele ale animalelor rezidente. ideal. iar un program de carantinare eficient poate reduce semnificativ riscurile imediate de biosecuritate. aparent sănătoase.

Din această perspectivă.a păsărilor la boală. un mediu propice reduce stresul. Durata de viaţă a agenţilor infecţioși variază destul de mult. a pardoselilor și a tuturor obiectelor ce pot susţine prezenţa agenţilor infecţioși. trebuie. terapia antibiotică și imunizările sunt potrivite ca tratamente adjuvante. Adăugat unui status imun optim. Astfel protejaţi. Cu toate acestea. Există scheme imunizare standard. Reziduurile animale. iar mai mult. echipamentele cu utilizare la mai multe animale. Un program nutriţional corect determină o creștere generală bună. Importanţa acestor doi factori nu poate fi ignorată. necesită o atenţie specială. de cele mai multe ori măsurată în ore sau zile. genetică. De aceea. Un plan de imunizare bun va complementa sănătatea animalelor. asigură un răspuns mai bun la tratamentul antibiotic și imunologic. Ca parte a planului de biosecuritate. O singură măsură nu se potrivește la toţi. cresc rezistenţa păsăÎrilor în faţa agenţilor infecţioși. Se recomandă sanitaţia tuturor secreţiilor animale. Echipamentul utilizat în mixarea furajelor și administrarea hranei trebuie curăţat și decontaminat în funcţie de necesităţi. determină o susceptibilitate crescută sau scăzută la anumite boli infecţioase. la care se adaugă condiţia naturală. nu inseamnă neapărat mai bine. Decontaminarea separatoarelor dintre boxe. de asemenea. îl reprezintă îndepărtarea în totalitate a materialelor organice. limitând capacitatea acestora de a distruge patogenii. împreună. se află antibioticele și imunizările. In multe cazuri. pe un fond biologic adecvat. de cele mai multe ori reprezintă factorul cheie al reducerii răspândirii și al limitării evoluţiei unor boli infecţioase. precum și de riscul de expunere din microferma respectivă. Printre metodele de control ale bolilor infecţioase utilizate. Durata de viaţă a celor mai mulţi dintre patogeni se prelungește indefinit când este vorba de prezenţa lor pe un substrat organic. mai ales cele folosite la transportul efectivelor. Un beneficiu deloc de neglijat. mai ales în condiţiile tot mai competitive actuale. îndepărtat orice material contaminat. Din punct de vedere al sanitaţiei. Un program imunologic eficient trebuie adaptat condiţiilor fiecărei microferme. Odată ce păsările infectate sau purtătoare sunt vindecate sau îndepărtate. materialele organice pot inactiva mulţi dintre agenţii decontaminanţi. pentru diverse munci. Multe dintre virusuri și bacterii au o perioadăde viaţă relativ scurtă în afara gazdei și într-un mediu neprotejat. Toţi acești factori externi. chiar și cei mai fragili patogeni își păstrează deseori potenţialul infecţios pentru zile. luni sau chiar ani de zile. până în prezent. un factor cheie al limitării numărului de patogeni și al eliminării acestora. izolarea biologică presupune prevenirea pătrunderii agenţilor infecţioși în lanţul alimentar exterior microfermelor (generatoare de boli zoonotice) sau răspândirea în efectivele adiacente sau mai îndepărtate de ferma de origine (generatoare de boli infecţioase și epidemii). trebuie să fie parte a unui plan corect de biosecuritate. dar trebuie acordată o mai mare atenţie suportului dat rezistenţei naturale la boli. echipamentul medical pentru tratamentul animalelor bolnave sau celor cu leziuni fizice. ameliorarea peformanţelor biologice crește și productivitatea păsărilor. Sanitaţia Sanitaţia pare aspectul cel mai puţin atractiv al planului de biosecuritate/izolare biologică. precum si decontaminarea oricărui echipament sau adăpost potenţial contaminat. Astfel de materiale și echipamente includ: echipamentele de administrare a hranei la tineret. păsările moarte sau resturile 16 . ce pot constitui vectori mecanici de transmisie ai agenţilor infecţioși. simpla curaţare poate îndepărta până la 95% dintre patogeni. Camioanele. Alţi agenţi infecţioși pot fi viabili ani de zile. trebuie curăţate și decontaminate înainte și după fiecare utilizare. Alte zone ce necesită o atenţie specială sunt echipamentele de protecţie individuală. pentru eliminarea surselor de agenţi infecţioși. trailerele și alte utilaje utilizate la mai multe microferme. însă un plan eficient și din punct de vedere economic trebuie să ţină seama de particularităţile grupelor de păsări existente. De asemenea. dar nu se poate substitui practicilor manageriale corecte sau prevenirii infecţiilor. de regulă. iar. este și faptul că o stare nutriţională corectă. Aceasta presupune îndepărtarea sau eradicarea păsărilor cu infecţii persistente sau a purtătorilor agenţilor infecţioși.

Ed. iar altele . cu potenţial infecţios înalt.Biosecuritatea în microfermele de prepeliţe. Ed. unele . București 2005 17 .de ţesuturi trebuie manipulate. M. București 2005 4. maladia de Newcastle. depozitate și tratate în așa măsură. în general. Blocajul ce apare în unele microferme.Atar.Atar. clari. Biosecuritatea / izolarea biologică pot fi obţinute în orice fermă. M. M. utilizarea limitată a antibioticelor. în condiţiile aplicării unor măsuri. ce pot fi parcurși într-un ritm susţinut. Pentru combaterea lor se va solicita asistenţă sanitar-veterinară. prin crearea de programe și protocoale adecvate. Viorica Boboc. Cioceanu . necesită o atenţie specială. Viorica Boboc. aspergiloza. Cioceanu . Viorica Boboc. Dacă aceste măsuri de biosecuritate nu se asigură pot apărea diferite boli care se întalnesc și la găini cum ar fi: variola.cu valoare știinţifică. pentru prevenirea reintroducerii patogenilor în zonele cu efective susceptibile. Aceste materiale. desicaţiei sau razelor UV. M. Ed. M. utilizarea coccidiostaticelor în furaje Bibliografie 1.Sisteme de mangement aplicate în micofermele pentru creșterea prepeliţelor. Ed. pornește de la incapacitatea managerilor de a transpune conceptul de biosecuritate în pași simpli.Atar. București 2005 2. Cioceanu .Sisteme de baterii aplicate pentru creșterea prepeliţelor. Viorica Boboc. candidoza. București 2005 3.de bun simţ. coccidioza. Ed.Atar. București 2005 5. prin acţiunea timpului. Cioceanu . Viorica Boboc.Ghid tehnic pentru creșterea prepeliţelor.Atar.Elemente specifice în nutriţia prepeliţelor. încât să permită inactivarea patogenilor. Planul de prevenire a a acestor îmbolnăviri este simplu și constă în: nici o vaccinare sistematică. Un plan corect de biosecuritate ferește producătorul de pierderi economice semnificative și asigură încrederea consumatorilor în calitatea produselor. Cioceanu . puloroza.

Mobil:0740835087 AMIX SUPER.ITA IMPEX-Str. nr. Timișoara. agroagentur@rdslink. Breaza. 8A.ro ANADIN. Cluj. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642.sup@rdslink.com www.LISTA CU FURAJE. agrobanat2mail. Nr. nr. 0261-769266. nr. 1. 99. Mihail Kogălniceanu. Mobil 0724211641.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU. Mintiului.C.Depozitelor.Str.2. hondea@rdslink. alexandru_irimioiu@yahoo. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. rlg@logon. Eternitaţii.I. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798. Sibiu – Rusciori. nr. Gherla. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. abomix@abomix. Arad. Cod 325400 Tel. Jud.Str. 20-22. bl. Sector 4 București.Str. Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679.Sub Deal. Jud . Km. 021-3373002.1. Mobil: 0788303266.dntm. Cod 440198 Tel: 0261-769306. sc. Fax: 0255-513096. 34. Jud. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . ap. Jud Caraș Severin.Satu Mare. 0255-516324 . Ineu. nr.com 18 .agrobanat. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. Sibiu. Jud Timiș. Divizia 9 Cavalerie. nr.10. Caransebeș.Dumitrașcu. Satu Mare. Cod 600304 Tel: 0234-573730.abomix. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. Arad.Str. Unirii.ro.31. 8. NUTREŢURI COMBINATE ȘI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. 11. amix. Fax: 0261-769569. 49. Arad. www. Bacău.ro AGRO BANAT-Str. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047. Rusciori. Jud. jud. nr 283. Jud. Prahova.ro AGRO AGENTUR-Bd.ro AGROBIOTIC.Str.nr.

bandrino@planet.brenntag. biliardi@alphanet. AVIAN PROD. Satu Mare.ro.Str. Sector 6. Decebal.ro 19 .ro . www. Oașului.ro CERASIL – Șos. Ap. Cod 550004 Tel: 02269-214833. nr. Arad. Tel/Fax: 0261-757304. Jud. nr. Cod 440111 Tel: 0261-770227. 24 Sibiu. Cod 061334 Mobil 0741816500. Cod 200458 Tel: 0251-315799. Justiţiei. Borșului. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517. 16.ro BLOMAR. Jud. Craiova. Bucuresti. 16. Jud. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. Șoimoșeni. Mocirei.cerasil. Cod 410605 Tel: 0259-416140. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str.pircioaga@brenntag. Jud Maramureș. cerasil@rdslink. 110. București. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str. 1. Cluj-Napoca. Jud Harghita. blaga@easynet. Fax: 0259+427803. nr. nr. 8+. 105B. aveimpex@rdslink. 29. Cluj. nr. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955. nr. www. Jud Arad Tel: 0257 –216760. km 3. Jud. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192.ro AVE IMPEX –Str. 17. Arad-Zădăreni. Tel/Fax: 0251-591244 BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. Fax: 0269-243843.Digului. Baia Mare.ro. nr.biomin. Timisoara. nr.ro BIOPLANT . 0261. Bihor. Sfântu Gheorghe. Fânului. Covasna. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. Iancului . Satu Mare. dinu. Odorheiu Secuiesc. Sector 2. Sc. Jud.770225. Jud Covasna. 31. 241. Godri Ferenc nr.ro . nr. nr. Sibiu. Oradea. office@biomin.ANDAGRA – Sos. www.ro BILIARDI PRODUCT – Str. Bl. Sfântu Gheorghe.Șos. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str.Bd. Dolj. 32. C. Jud. 45. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str.

Cod 925300 Tel/Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str. Ialomita. Gării. Arad. Liviu Rebreanu. Nr. Focșani.COMAN & CO – Str.261. didfarm@yahoo. Jud.667. Cod 403015 Tel: 0262-222441. Jud. 116. Jud. mobil 0274. Timiș. Vintilă Mihăilescu. Urziceni. Bl. Târgoviștei. 15. 16 Decembrie 1989 nr. Jud. Timiș. 7.ro. Jud. 4 Timișoara. Gării nr. Arad. 1.comanco@go. Jud. 54.083.220.330 20 . fax 0256-370. Prahova. Cod 310047 Tel/Fax: 0257-253589. 9. Sc.cornex. 14 Timișoara jud. 2. Ploiești.60. Cotești. 3.ro DANO PAN – Dumbrăveni. Cod 300167 Tel: 0256-499. Ap. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Vrancea.go. Galaţi. Jud. Vrancea. nr.comanco. Ciocârlan. Fabrici.ro COMBAVIPOR – Str. Cod 060394 Tel: 021-2216508 . combipra2000@yahoo. nr. smayer@rdslink.080. 40 Sannicolau Mare. scombimarsa@yahoo.435 DIDFARM – Str.ro COMB GORJ – Str.ro. www.com COMBRIVA – Str. București. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296. nr. combgorj@k. fax: 0256-247. nr. Târgu Jiu. nr. www. Maramureș. Cod 100299 Tel 0244-554451. Timiș. nr. 5. Cod 210103 Tel: 0253-226330. Gelu nr. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMBIAL – Str.com COMBIPRA – Str. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str. Galaţi.com EURO NUTRIMIX – Str. Jud. Ștefan cel Mare. nr. Baia Mare. Jud. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. Sector 6. 33.

761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. www. jud. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str. cod 415600 Tel. cod 617188 Tel/fax . 0233-237. fax 0233-282. cod 617188 Tel.2/2. cod 010027 Tel. 0233-237. Principală nr. lnbromania@lnb.nadsai.349 Nadsai Impex – str. Mureș. fax 0265-777. Beclean.151.101.ro Moroșanu Prest – Ferma B3.62 Fax: 021-312.ro. Chitilei nr. jud.381 sect1 București. mureșan@orange-gsm. București. Călărași.ro Mixalim – Frumușani. Victoriei nr. Cod 430306 Tel: 0262-223247.ro: www. cod 917100 Tel: 021-311.1. cod 550024 Tel.618. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. Mureni.guyomarch. Dumbrava Rosie. fax 021-3134504. 199 ap.43 Sibiu. Jud Brăila.330 Guyomarch’H România – Str. Jud. Sat Izvoare. 13 Vaslui. jud Bihor.ro. Botaenu nr.8 bl. Neamţ. cod 730006 Tel/Fax 0335-410. cod 917014 Mobil 0722-573.Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. office@gouyomarch. www. 0253-361.ro Ionic Service – Șos. 021. 0269-213. Unirii nr.970.8 ap. Ștefan cel Mare nr.152. mobil 0722-729. 115.ro Naumof Serv – Cireșu.769. cod 547638 Mobil 0745.3B et. Maramureș.432.ro Interself Trade Ștei – Str. Cod 817035 21 .396. 0259 – 335.3102764.ro Mareșal – Str. juud. dinupop@zappmobile.615. Lebedeni nr. luciabm@personal.515.280.lnb. jud.3 ap. Dumbrava Roșie. 33 Baia Mare. GOC 3. Jud.6 Stei.80: mixalim@xnet. jud. 582. maresalltd@yahoo. Neamţ.60.10. fax 0269-218. cod 012391 LNB România Feed – Bd. fax 0242-642. 0233-282. jud. Vaslui.com Mirovia – Str. Bistriţa Năsăud. Sibiu.9 sect.

166. elenamonicaraluca@yahoo. snciasi@yahoo. Portului nr. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853. 52. sector 3. fax 0268-251. Palota.586. office@nutricom. Teodor Sperantia nr. sc.816. jud. fax 0233-233.00.185.811.com Polena – B-dul Socola nr.73.811 22 . Jud. Bihor. 130 bl.695.com Nutristar România – Str. Constanţa.6. 41. Jud Buzău.1. cod 915400 Tel: 0242-515. ap. petworld@yahoo.721. jud. Iași. Brașov. Jud. Iași. mdas@unet. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312. fax 0238-545. office@xnet.com Pacomb – Poarta Albă. Bihor.637. Iași. fax 0259-411.568 Nutribuz – Sahateni.Mobil: 0744. cod 127535 Tel: 0238-545. București. Constructorilor nr. cod 505100 Tel: 0268-251.359. fax 0259-310.com PET WORLD – Str.137. Jud.ro Nutricom – Șos. pacomcta2000@yahoo. 15 Codlea. cod 417595 Tel: 0259-310.ro Nutrientul – Str.691. mobil 0744.405.88. Covasna.751.8. jud.906.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni. jud. Olteniţa. fax 0250-735. Iași. Călărași. cod 417516 Tel: 0259-471.16. cod 700178 Tel: 0232-233. 1. Chișinăului nr.807.430Ș fax 021-310.701 Nutricod – str. Halciului nr. Sfântul Gheorghe. cod 245100 Tel: 0250-753. Câmpului nr. jud. cod 030942 Tel/Fax: 021-322. Vâlcea. 7. cod 700194 Tel: 0232-430.750. Jud.ro Original Prod FNC – Tincă. nutrient@rdslink.ro Nutrimold – Str.

678 . Timiș. 6. Segarcea. cod 147280 Tel: 0247-318. Giurgiu. Buzău. prosercocmy@yahoo.628 . cod 557271 Tel : 0269-231. 123. nr. fax: 0250-760. Cluj. jud.ro Premix – Str. Sibiu. nr. 8. jud Ilfov. cod 080301 Tel : 0246-217. Matei Corvin. Giurgiu. jud. jud. jud. cod 410144 Tel/fax: 0259-477. ap.008 Probiotic -Aleea I. 2. Secombi –Str.885 . cod 205400 Tel/fax 0251-210.715. Dolj. nr. 5. Nicolae Iorga bl.46. Reviva –Str.ap. cod 300093 Tel: 0256-423.ro Râmnicom – Șos.1. Jud. fax : 0246-215.546 .306. Jud. jud. Teleorman. jud Vrancea. primivet@zappmobile. tel/fax 0251-598. 10.930. nr. Servet Vâlcea –sat Linea. cold 200026 Tel: 0251-596. jud.com Provident Prodcom – Str.1. Budești. jud Dolj. Libertăţii. farmaciagospodarilor@yahoo.. fax :0238-561. jud Vrancea. km. Poroschia.D. Unirii.com 23 . Râmnicu Sărat.828. Prodalis -Dumbraveni. cod 407035 Tel/fax: 0264-231.700. Rusciori.608. cod 125300 TelȘ 0238-565.21-31 sc. Rusciori.607.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. km. 184 Oradea. balaurugr@yahoo.618. nr. cod 627101 Tel: 0250-760. Timisoara . Voluntari. București. 3F.064 .07. Sotto –Șos.Primivet – Sat Calomfiresti. fax 0247-318. Suciu.422. 6 . cod 6271-5 Tel: 0237-255.383 Proserco CMI –Șos. cod 077190 Tel/fax: 021-270. Afumaţi. provident@rdslink. Puiești. Bihor. nr. Sibiu.

992. Cluj-Napoca. tel/fax 0231-529. cod 200747 Tel: 0251-315. 3. Bihor. jud. Bihor. 67.589. sect. tecas@xnet. C. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. Târgu Mureș.ro Zoovet –B-dul Unirii.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională. sc. km. 1 Băilești. U18.02. ap. nr. Cluj. jud.dascalescu@nutreco.302. Slobozia. nr. printea-valer@yahoo.com Zooprotein –Str. cod 400024 Mobil: 0745. jud. 0259-373. jud Constanţa.269. cod 415500 Tel/fax: 0259-373. 20. Mihail Kogălniceanu. nr. Mare. Aradului.653.560 . Botoșani.801. 4. jud Ialomiţa. Salonta. cod 805300 Tel/fax: 0236-820. cod 540199 Tel: 0265. 42.123. Lumina.311. cod 710006 Tel: 0788-305. cod 907176 Tel/fax : 0241-257. Republicii.faxȘ 0251-315.ro Tecomb –Str. vip2000@rdslink. Arad. fax: 0264-580. Băneasa.net Verboon –Str. zamur1991@yahoo.970. Arad. Galaţi.com Yohana group –Str.920. transvet@zappmobile.688 24 . mobil 0745. b.269. 0745. Dolj. Transvet –Str. nr. botoșani.527. bl. bogdan. nr.918.1670.269. 67 Salonta. nr. Preciziei.com Vipromax –Str.643.049. fax: 021-322. nr. 75+300m. 126. Dragalina. www. 19.384. ap.309 Vetland Compimpex –Str. tel/fax 0243-236. nr. 61.com Vipromin2000 –Șos. jud. 17 ap. jud.105. nr. 21. cod 205100 Tel: 0251-311.com . jud. jud.685. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. bl. Craiova.com Zamur Târgu Mureș –Str. cod 031105 Tel: 021-323. 0265-220. 2. balkanpower@yahoo. 91.502. fax: 0251. Ardealului. ap.trownutrision.125.918. Tecuci.201. 13. www. calinet@rdslink.8676.Tecas –P-ţa Alba Iulia.020.019. fax: 0265.vipromin. phelgavipromax@yahoo. București. cod 920042 Tel: 0243-233.ro .191. mobil 0722. nr. jud Dolj. fax: 0259-373. Independenţei. sc.