You are on page 1of 3

Mijloace de Învăţământ – Lucrări in extenso

Experimente interesante de fizică
1

prof. Kiss Mária1, prof. Kiss Ernő2 Liceul Teoretic Salonta, str. Republicii, nr. 90, cod.3650, jud. Bihor, tel/fax.0259-373448. 2 Grup Şcolar Agricol Salonta, str. Şarcadului, nr.1, cod.3650, jud. Bihor, tel.0259-373228, fax.0259-373229,
fenomen este posibil schimbul de umiditate între celule şi mediul exterior. 2. Să schimbăm conţinutul paharelor: vinul cu apa sau petrolul (uleiul) cu apa – scamatorie cu două pahare.

Nouă, profesorilor de fizică, de multe ori ni se întâmplă să avem o clasă la care parcă degeaba explicăm foarte bine lucrurile, nimeni nu pricepe nimic. Ar trebui să trezim interesul elevilor, să arătăm că fizica înseamnă mai mult decât o mulţime infinită de formule, unităţi de măsură şi legi. Să arătăm că legile fizicii, care parcă sunt de neînţeles, le reîntâlnim mereu în activitatea noastră de zi cu zi. În aceste cazuri (şi nu numai) ne vin în ajutor experimentele de mai jos, care par distractive, dar unele au la bază o explicaţie ştiinţifică foarte complicată. Noi, la Liceul Teoretic Salonta, începând din anul 1999, în cadrul cercului de fizică, şi, mai nou, în cadrul clasei de excelenţă în fizică, am realizat în jur de 50 de experimente simple, folosind mijloace confecţionate în mare parte de elevi sub îndrumarea noastră. În această perioadă am observat cu bucurie că experimentele au un succes mare în rândul elevilor. E bine să le arătăm la prima oră din clasa a VI-a şi în clasa a IX-a şi ori de câte ori observăm că elevii noştri sunt obosiţi şi parcă pierdem vremea dacă începem să rezolvăm probleme. În continuare prezentăm experimentele care au avut cele mai mari succese în rândul elevilor. Din păcate, descrierea experimentelor şi explicaţia ştiinţifică a fenomenului observat va fi mai scurtă, deoarece accentul l-am pus pe schema şi descrierea efectuării practice pentru a putea fi încercate de cei interesaţi. 1. Să-ngrăşăm oul – fenomenul de osmoză

Avem în faţă două pahare: unul plin cu apă şi unul plin cu petrol sau ulei (vezi figura). Cum am putea schimba conţinutul paharelor fără a folosi altceva, decât o bucată de carton.

Punem un ou proaspăt de găină într-un pahar cu oţet (aşa cum se vede în figură).

Lăsăm oul în oţet până când coaja tare se dizolvă şi rămâne numai o membrană elastică. Se pune oul astfel obţinut în apă. După trei zile sau o săptămână se observă că oul s-a îngrăşat. Experimentul este şi mai amuzant dacă introducem oul scos din oţet într-o sticlă şi-l lăsăm în sticlă la îngrăşat. Ne putem mândri că am reuşit să introducem un ou mare într-o sticlă fără să-l spargem şi, în plus, de afară nu se vede că oul nu are coaja groasă şi, deoarece sticla se comportă ca o lupă, oul pare şi mai mare decât este în realitate. Nu ne place oul gras?! Să-l slăbim. Îl punem în spirt sau în apă sărată. Apa din ou iese foarte repede prin membrana elastică şi oul slăbeşte. Explicaţie: apa se comportă ca un dizolvant şi, spontan, se orientează spre locurile unde concentraţia este mai mare. Fenomenul se numeşte osmoză şi pe baza acestui

Rezolvare: Se aşează cartonul peste paharul cu apă. Se întoarce repede paharul împreună cu cartonul. Experimentul este cunoscut: cartonul rămâne pe pahar şi apa nu curge. Aşezăm acest pahar peste paharul cu petrol (ulei) şi tragem un pic cartonul astfel încât la marginea celor două pahare să avem o mică gaură. Putem observa cum petrolul (uleiul) urcă şi se aşează în straturi deasupra apei din paharul cu apă, iar apa coboară şi se aşează în straturi pe fundul paharului cu petrol (ulei). Experimentul se poate face şi folosind vin roşu în loc de petrol (ulei). În acest caz, este şi mai spectaculos cum firicelele de vin roşu urcă pe marginea paharului cu apă şi putem urmări pas cu pas fenomenul, deoarece contrastul dintre cele două culori este mai mare. (În acest ultim caz, experimentul durează mai mult, aproximativ 10-15 minute şi trebuie să avem grijă ca gaura să nu fie prea mare, deoarece în acest caz cele două lichide se amestecă: apa şi vinul fiind lichide miscibile). 3. Să scoatem moneda din farfurie – scamatorie cu banul

Într-o farfurie punem câţiva mm de apă şi, spre marginea farfuriei, punem o monedă. Cum am putea scoate moneda din farfurie fără să ne udăm pe mână? Mai avem la dispoziţie: o lumânare, un pahar şi chibrituri. Rezolvare: cu ajutorul lumânării încălzim aerul din pahar şi repede punem paharul cu gura în jos în mijlocul farfuriei. Presiunea aerului scade repede în pahar (aerul se răceşte rapid), iar apa din farfurie se strânge în pahar, rămânând moneda uscată în farfurie (vezi figura).

60

Scafandrul – principiul de funcţionare a unui submarin Avem nevoie de un borcan (cu cât este mai înalt cu atât mai bine).Mijloace de Învăţământ – Lucrări in extenso 4. Contrar aşteptărilor noastre banca mai mult se lipeşte de masă în loc să sară în sus (cum s-a întâmplat de exemplu cu moneda). La o denivelare de 2 cm de exemplu corespunde o diferenţă de presiune de 200N/m2. Borcanul trebuie să aibă înălţimea de minimum 16 cm. Dacă elevii sunt întrebaţi înainte ce se va întâmpla. Suspendăm o foaie dublă de hârtie pe un băţ (poate fi şi un creion) şi suflăm între cele două foi ( aşa cum se vede în figură). putem încerca acelaşi experiment cu o monedă de 500 de lei şi cu un pahar în loc de cutia de conservă goală. Aşezăm moneda pe masă la circa 5 cm de marginea mesei (este indicat să folosim o monedă uşoară din aluminiu). Cu ajutorul unui tub din cauciuc sau din hârtie suflăm cu putere deasupra unei laturi (vezi figura). (∆p = ρag∆h = 1000 kg/m3 * 10 m/s2 * 0. 5. Confecţionăm din hârtie o bancă mică şi suflăm sub bancă (vezi figura). Explicaţie: presiunea în aerul în mişcare este mai mică decât presiunea în aerul în echilibru şi moneda este împinsă în sus. 2. Punem apă colorată într-un tub sub formă de U. Suflăm puternic în direcţia monedei (vezi figura). Mai avem nevoie de o eprubetă. Cum ajunge o monedă într-o cutie de conservă goală fără s-o prindem cu mâna? – încă o scamatorie cu banul 3. Nivelul apei în cele două laturi este la fel. Mare este mirarea lor când observă că exact contrariul se produce: foile se lipesc. sau o cutie goală de medicamente (în jur de 510 cm lungime.02 m = 200 N/m2). 1. Gura borcanului să fie cât mai strâmtă ca s-o putem acoperi cu palma. cu toţii vor răspunde că foile se vor îndepărta. La distanţa de 10-15 cm faţă de monedă punem cutia de conservă goală. Pentru a demonstra acest lucru mai avem câteva experimente. Umplem borcanul cu apă şi aşezăm în el eprubeta (scafandrul sau 61 . În această latură nivelul apei se ridică. Punem în eprubetă pietricele (sau greutăţi mici) până când acesta se scufundă. Putem obţine o denivelare chiar şi de câţiva cm. Dacă am efectuat de mai multe ori experimentul cu succes. astfel încât 2-3 mm din lungimea eprubetei rămâne deasupra apei (aşa cum se vede în figură). Scoatem eprubeta şi o legăm la gură cu tifon (putem pune tifonul şi în strat dublu). Putem să măsurăm uşor mărimea micşorării presiunii în aerul în mişcare faţă de cel în echilibru. Moneda se ridică şi sare în cutie.

obţinând astfel un paralelipiped din gheaţă. Presiunea creşte în locul în care firul apasă gheaţa. Experimentul poate să dureze şi două ore. datorită acestui fapt. Acoperim gura borcanului cu palma şi exercităm o presiune asupra suprafeţei apei (vezi figura). 62 . Intermix Discont 1998. dar după o jumătate de oră deja putem observa. Scamatorie cu gheaţa – micşorarea temperaturii de topire a gheţii odată cu creşterea presiunii [4]. Nemzeti Tankönyvkiadó. cum firul intră prin gheaţă şi gheaţa „îngheaţă” la loc. [1]. Aşezăm paralelipipedul între marginile a două mese (suporturi) aşa cum se vede în figură. Ce se întâmplă totuşi în acest caz? În camera în care facem experimentul pot fi şi 20oC şi totuşi reuşim experimentul. FIZIKA – a reál érdeklődésű középiskolások számára. [2]. Kísérletek könyve – Hogyan tanuljunk fizikát? 500 egyszerű fizikai kísérlet Multipress 2000 Kft. presiunea creşte treptat numai la nivelul la care se află firul la un moment dat. Astfel firul trece prin gheaţă şi paralelipipedul rămâne întreg. în toate direcţiile şi. de mărimea greutăţilor folosite şi de grosimea firului. Paál Tamás. Trecem peste gheaţă un fir rezistent inextensibil (poate fi şi o sârmă subţire de oţel). La un moment dat submarinul nostru începe să coboare. Într-un vas paralelipipedic punem apă şi-l punem în congelator. Budapest. Experimentul va reuşi cu siguranţă dacă în loc de palma noastră. Explicaţie: Dacă folosim materiale transparente putem observa cum intră apă în eprubetă atunci când exercităm presiune asupra suprafeţei apei (presiunea se va propaga în mod egal în apă. 1996. Locurile părăsite de fir îşi revin în starea de gheaţă. acoperim şi legăm bine gura borcanului cu o bucată dintr-un balon sau cu o suzetă (vezi figura). iar submarinul urcă. iar aceasta se topeşte. până la urmă o să părăsiţi laboratorul (camera de lucru) cu satisfacţie. În speranţa că v-au plăcut cele prezentate vă urăm succes în realizarea acestor experimente. MECHANIKA II. depinde de grosimea gheţii. După ce firul a pătruns în gheaţă. Bibliografie Öveges József. În cazul în care micşorăm presiunea apa iese din submarin. Nu cedaţi dacă din prima încercare nu va reuşit experimentul. La capetele firului suspendăm greutăţi (dacă firul rezistă putem pune greutăţi cât de mari dorim). Dr. greutatea lui scade. ABACUS – Matematikai lapok 10-14 éveseknek – 2003. Explicaţie: Este cunoscut faptul că. HŐTAN. február. [3]. prin tifon intră apă).Mijloace de Învăţământ – Lucrări in extenso submarinul) cu gura în jos. Mai încercaţi şi cu siguranţă. 6. Dacă micşorăm presiunea observăm că submarinul urcă. în condiţii normale de presiune gheaţa se topeşte la 0oC. deoarece presiunea în acele locuri este cea normală.. 7.