BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

..4................................. .....9........................................... 188 5............ 188 5............. 186 4.1 Toxicitatea metalelor .......... 168 4... ...................9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic ...7............. .......... ....... .........7....... ..2....................................8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4......2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa .............................. .......... ..................... 173 4............................................3 Termodinamica coroziunii electrochimice.4 Reac ii inflamatorii ......... 169 4.............. 178 4...................... 197 XI ..... 162 4.......... .........7.....4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice .. 185 4..................8.................... 153 4......... 196 5........................... ...............2 Titanul i aliaje pe baz de titan ...7 Concluzii.................... Diagrame poten ial-pH.. 175 4...... .. 184 4....................................................9.................. .......... ................................2 Principii tehnologice de elaborare....5 Reac ii imunologice....7.................1 Caracterizare general .... 178 4....1 Tipuri i mecanisme de coroziune ................8.................. .. ..9..................2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4........... .....2 Coroziunea electrochimic ..8.......... .... 173 4.....9.........................................9........... 154 4............................. ..4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare ............. 188 5..........6 Rezisten a la coroziune .................1 Defini ii i clasific ri ........................5 Pasivarea electrochimic ..1 Considera ii generale.............................9........... ...............8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice ....... .................................1..............5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE ....... ................... 192 5..................2......7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune .. 166 4.7........ 185 4....................................... ............. ............................. ... turnare i prelucrare.. ....6 Efecte carcinogene .....1...............7...................1 O eluri inoxidabile ...... 172 4......................... 174 4...........7..... ......... ................8......... 165 4. 186 CAP............ ..7....5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor.... Sensibilitate i alergie .......8.3 Reac ii tisulare... ........................ .......................9.........2 Recristalizarea fazic a titanului ..................... 196 5.....3 Stratul electric superficial al biomaterialelor............. 170 4...................................................

5.........4....................... .........................3..2......................5.............2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice ...1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice..................... .............4......4............3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase .................1 Caracterizare general .................................. ........ 231 5...............2...............2 Tehnologia de sinterizare .............. ....................7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile .... .... 218 5........ ..............3 Platina i metale platinice ...................3............6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic ......... .2.......... .......7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale ........5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase .................. ...............................3 Principii de elaborare........... 226 5..3............. 239 5.............. .......................................2 Aliaje de cobalt pentru uz medical ................ 210 5.... . ..4.4........................ 207 5.................... 239 5............. ..........3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo ...... ................... 218 5.. 236 5....5..............1 Propriet i generale ale cobaltului..................................................... 234 5.5 Aliaje nobile pentru turnare .......2 Aurul i aliajele de sale. 211 5...5.........4 Metale i aliaje nobile ....1 Generalita i ............ 234 5............. 225 5...........3...... ............6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ...................... ........................... 221 5.......................................................... ......... ..............4 Argintul i aliajele sale ...... ...............3.. ......... 224 5..........................5 Aliaje pe baz de titan .......6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ............. ............... 239 XII . ............ 218 5............. 222 5..................... turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt .2..........4................. 232 5.3........... 218 5............5.... ........ ...... .... ..... 202 5..................... .................. .........................................4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan ....................8 Elaborarea........... ...........................3...5..... ... .. 200 5..................................................................... .....2. 198 5............................. ............................................ ...................4........................ turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile ....4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului .... 210 5...3 Cobaltul i aliajele sale .......................5.................5............. 200 5................4.................. 231 5.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului ... ... 228 5.........

....4.. 295 6......................... 274 6..............3.........3...........2.... 252 6........................2....2 Dimensionarea i executarea modelului ............. 278 6...1................... ...................................................... 256 6......1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint .........3 Procesarea tablelor prin deformare plastic ..........1............................. ..1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice ............6.... ............... 254 6....4 Asamblarea formei de turnare......................... 290 6...... ...... ................................. 249 6....... .... . ........ ............. 240 5....1.......3 Executarea formelor i a miezurilor ............2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic .........1 Teoria deform rii plastice.............................................4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase ..................................1 Proiectarea tehnologiei de turnare................... 242 CAP.......6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia..... ... ...................2 Roluirea tablelor... 263 6...........2. ..1........... .. 255 6..3 Ambutisarea tablelor ..............................................................3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice..........2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are....... 286 6. ...............1........ .......1................3.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule ..3....... ..........1 Îndoirea tablelor ........4...2 Forjarea în matri (matri area) .........3....2...................2.....2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan........1 Forjarea liber ... 283 6.............. 295 6....2. . ......... 280 6.... 283 6................ 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE ................3................2.......... 269 6................ 248 6..5..........2.... .............................2..3..............3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt.......... ........................3............2 Aliaje de platin ........ 257 6..................3.. ........... . 256 6... .......1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ....2...5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form ........... 269 6................................1............6...................... 248 6............. 278 6. 263 6........7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor.......... 296 XIII ........ 280 6..........2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre ....

. 323 6.............. 319 6.............. 315 6... 296 6............4. ...............4................... principiul constructiv i clasificarea ............ .2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica .4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie ..... 306 6. ..6........................ ....1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice .........3.........................2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale .....2 Glazurarea suprafe elor metalice ....... ..2 Depunerea straturilor superficiale complexe ............... .............2...... 318 6... ....2.........4.3.5... 317 6................ 327 6...... ....5....................5.....................1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice ....4.................... 332 6............4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm ..............4................. . 316 6......4...4....4. ..............2.............4..................5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL.... 311 6........ ..1 Compozite titan-hidroxiapatit .........3......... 317 6.......... 296 6................................5....1 Considera ii tehnologice ............ ...........................3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare .3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare....... ..3.......... 337 6........... ..3................. ........ 325 6.... .. .......................... 327 6... 315 6.........4......4........ ..5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice...3 Clipuri anevrismale ........ .................. 319 6...........4..........................................1.............4........... 304 6.5.................... 304 6.............. ................4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie ....4......................4...............3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare...........4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice ..1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon .........................3...... 297 6.. 337 6........... .............................. 340 XIV ............... .......................1 Influen a structurii suprafe ei implantului ...............2................. 307 6.......2........2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale .....1...... Influen a compozi iei suprafe ei implantului ...........4...........4.............. 302 6...........4...... .. ............ ...................................... ............1 Utilizarea medical .... ................4.......................................................................2 Dispozitive metalice de fixare intern ......3.............4........ ..... .........3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice ....................... ..................................4...........

. ........................ 345 6......5 Proteza articular de um r ...5....5...................4 Proteza de disc intervertebral .....5......4................... 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««. 368 6...1 Proteza articular de old..5.............4............. 343 6....8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic .....3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale ............ 344 6.........................4.5........6.5.. 364 6.. ......................5....5...................410 XV ............5...4...................................5....5........2 Proteza de disc intervertebral.........1 Considera ii anatomo-func ionale .. ......3 Proteza articular de glezn ........5...............5...........5.6 Proteze cardiovasculare..............7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice ..5....... ....... 350 6. 7 ANEXE ... ............5......9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare........ .......... ...5..........3 Proteze de disc din materiale metalice ..5.......5........................ .................5.......................4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice . 358 6......................... 369 6............3.......4 Proteza articular de cot ..... ....... 367 6.... 341 6................. 372 6...... . 343 6...................6 Proteze articulare ale falangelor mâinii.......... . ..............5... .......................... 366 6... 348 6.........................................5..5. 374 CAP....... 361 6..... ..................... 346 6.....2 Proteza articular de genunchi .....5 Proteze articulare ortopedice .

IV .

DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument. atenuare. aparat.un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu. . dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale. . un membru. tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale. . precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp.IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. organ sau func ie a corpului viu. implant. O defini ie mai complet . 1 . mecanism incluzînd anumite componente.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: . p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze. ca un întreg sau parte a unui sistem. total sau par ial. implante i proteze. pentru o perioad de timp semnificativ . Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale. din martie 1986. în sens fizic.CAP. în diverse cure. care la rândul lor se clasific astfel: . pentru tratamente.1 INTRODUCERE 1. organ sau esut al corpului. dezvolt ri sau înlocuiri de esut.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale. fiind plasat în corpul uman. Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie.o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii.

. J. 1. . . Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor.ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului. . argint. domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA. caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: . Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice. s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 . platina. . etc.ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial. .2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr. acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite. care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman.BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit. aur. Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el.s fie netoxice i necanceroase.s fie inerte din punct de vedere chimic. . . .durata îndelungat la oboseal .densitate i greutate potrivit .pre ul acceptabil. Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice.design ingineresc superior. starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul. . reproductibile i u or de fabricat în serie. Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie.rezisten a mecanic corespunz toare. De exemplu.

alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat . Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei. în protezarea capului femural.1. 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie).2. când HeyGroves a utilizat primele uruburi. care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig. Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni.1. 3 . Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr.1. Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi. ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor. Fig.Mo. al turi de noi tehnici de aplicare. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor.1. folosind o el inoxidabil. 9% Ni).). Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig.2. dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . Apoi un alt o el inoxidabil. Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural. În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice. a fost introdus în practica medical . numit Vitallium (19% Cr.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii.dup realizarea implantului.1. Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926. realizate de Zierold în 1924. Dup Lister.1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig.

Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica. BURCH H. SMITH PETERSEN C. 1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1.LISTER H. LAMBOTTE W. Folosirea uruburilor în fractura femurului. Ag. N. VENABLE W. Au. Au. Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu. Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea . Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale. s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale.A.HEY-GROVES M. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium.Stellit material mai bun decât Cu. Al.În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic . Z. STUCK P. Tabelul 1. WILES J. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo . având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co.G.D.începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el. JUDET R. Ag i Pt. A. 4 .Cr.Mo. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina.. . f r cimentare. SHERMAN A. LARGE E. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama. JUDET J. aliaje Al i o eluri.W. AUSMAN W. C. ZIEROLD M. Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni. In.1.S.CARNEY J. LANE A.

TiMn. Ir. din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. TiAl.o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . Sn. In. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. V.sau ternare ca:TiAlV. Au. pot con in elemente ca Al. Zr i Sn. se împart în: . cardiologie. ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. ca implante chirurgicale. Nb. ultimele au excelente propriet i biocompatibile. Ni. V. . Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: . Pd.aliaje pe baz de titan. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%).aliaje pe baz de cobalt. V. .1. Fe. chirurgia maxilofacial . Ti30Ta. Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca. Be.TiAlZr. Cd. Mo.3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific . Mn. Cr. Nb. Si. Ti. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). Mo. etc . numite i aliaje CoCr. în trei grupe principale: metale tehnic pure. molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel. Ti. Ni. etc. B. Mn. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical. Fe. Ti. Sn. Ru. Zn. în mod curent. urmate de aliajele cu titan. Cr. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb. aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM). Pt. etc. y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 . Rh.implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. Zr. W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. W. Ta. Mn. .aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag. Ga. Co. cu 70 ± 90% Ti.aliaje dentare nepre ioase cu: Al. ortopedie. Cu. Ta. otologic i visceral . 70%). Co.

aliaje pre ioase cu con inut de Au. Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. . componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice. Exist peste 1000 aliaje dentare. Ag. Au. Cu i elemente platinice. Pt. aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare. dantur metalic din aliaje dentare. etc. y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. dar pe baz de paladiu ( Ag. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale). . Pt. Cu). NiCr. din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. . aspect estetic.sârme pentru corectarea danturii. CoCr. duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului. care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: . etc.aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil.aliaje pe baz de titan. metalice).aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. materialele metalo-ceramice. por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 .

în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ). adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura. pe orbite bine determinate. Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte. În esen a. 2. la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate. a a cum se constat în fig. maleabil i ductil. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic. Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. În acest fel. Atomii metalelor pierd u or electroni.CAP. TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic.1 STAREA METALIC . formând ioni pozitivi. opac.1. 7 . bun conductor de c ldur i electricitate . care este pozitiv. teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ.

proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab . 2. Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic . a a cum rezult din figura 2. Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i. moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. f r o cre tere semnificativ a energiei lor. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate. ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ). ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor. Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale. care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje.s.Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. bazate pe existen a gazului de electroni liberi. re Fig.2. dilatare termic .1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice . 2. este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici. afla i de Fig. punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic .2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 .

poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal. lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. Rezult prin urmare.2). 9 . diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari. cu formarea unor figuri geometrice spa iale. Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a. În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re. (figura 2.La apropierea atomilor. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli. are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare. caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline. Din graficul prezentat în figura 2. Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu. reprezint în cazul cristalelor metalice. În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin. dedus din modelul Wigner ± Seitz. pentru fiecare atom.025 Tev .1). o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini. între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re. adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi. numite re ele cristaline. Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. Energia de coeziune.

care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente. re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic. tetragonal. În func ie de valoarea unghiurilor E.0 2. Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu). c. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi.4 413.1 512. romboidal.7 469.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline.0 380. Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare.2 399.6 320. aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele.1 403. Ele difer de solidele amorfe.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280. în care atomii sunt dispu i dezordonat.Tabelul 2. ortorombic. F. b. 10 .0 596.3). hexagonal. adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar. K i de rela iile între parametri re elei a.8 147. Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2.

re elele cristaline pot fi: . ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2.2. din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal. Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline. Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare. CFC). . dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor. cu mai mul i atomi în celula elementar .simple (primitive). CVC). care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex.compuse. în pozi ii precise în raport cu acestea. Fig.3 Celule elementare 11 .monoclinic i triclinic). atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex. cu un singur atom în celula elementar .2 .

12 . Na.Tabelul 2. V. Tl. Ir. Mn. Sc. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule.Cd. Sr. Ba. W. Ta.HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2. în care exist o aranjare ordonat a atomilor. La.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat . K. U. Ce. Cs. Nb. FeK Be. Y. Zn. Rh. constituie re eaua cristalina.num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta. Ni. Ca. Rb.CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact . Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei. Cr. FeE Cu. Hf. Mg. Ti. Ag. Al. Zr. Pt. Co. care se definesc astfel: .3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. Mo. Pb. Au. Th. Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate .

Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8).. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat . ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei. FeE.4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus. W.CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V.16.4. Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal.gradul de compactitate reprezint . În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a. Mn.2.68 ™ 100 . când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz . Fig. care sunt importante la alierea metalelor. Cr. Mo. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6. i anume: 4r ! a 3 . ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului. conform modelului sferelor rigide. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0. se observ din fig.r3. Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. Nb. Re ea cubic cu volum centrat . Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 . cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi.2.

calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi. Co. FeK.HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be. 2.spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5.6 Celula elementar . printre cele mai uzuale sunt: Cu. Ni.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate . Ag. 2.2. Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: .5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate.corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2. y ¡ ! 0.gradul de compactitate. Al. .r3.66.5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi. .74 ™ 100 .CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig. Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig. este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact . dar sunt excelente elemente de aliere.corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 . Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig. Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus . deci 74% ¢ 14 . cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz . Au. Ti. etc. In. Mg. .num rul de coordina ie este 12 (C 12).

6. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC.2.. în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei).633/3 . în stare solid cristalizata. exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele. Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1.2 -1. în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului). în mai multe 15 . a a cum rezult din fig.raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1.gradul de compactitate. între metalele cristalizate în re eaua CFC. De i au aceea i compactitate. lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12). Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC. Astfel.45Å . este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0. un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 . este 6 (trei atomi în pozi ii interne. . Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic). calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare.74 ™ 100 . 2.num rul de coordina ie este 12 (C12). respectiv HC.num rul de atomi în celula elementar N.4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta.

16 .3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta. ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu. Ce. Tabel 2. W. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. Co. diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic . La.tipuri de re ele. Ni. Zr. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie. Th. lantanide. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%. sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . Fe. U. Ag. În tabelul 2. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. Rh. 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. actinide: Ti. printr-o r cire rapid . etc.3. Mn.

7 Formarea structurii policristaline 17 . dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig. 2.Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei.2. 2.7. La trecerea din starea lichid în starea solid . Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor. care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig.1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine.7.5. dar mai mici. ca regula generala.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2. conform re elei spa iale specifice metalului respectiv. Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase. a) b) c) d) Fig. procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii.b).a).2. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali. prin solidificarea unei topituri.

Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal).8 Scheletul unui policristal dendritic Fig. 2. etc.7. corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina.Fig.c). Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari.2. poliedrice (fig. 2. astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului. ci dintr-un num r mare de cristale. 2. în 18 .9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului. fapt pentru care ea se nume te structur policristalina. Aceste policristale au forme oarecare. În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic . În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid.). Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita.7. tratamente termice. pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig.d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact. Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite. Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat .

. b) cre terea germenilor forma i. etc. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice.2.5. Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat. prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie.9.i reduc aria limitei de gr unte.8.9. cre terea gr un ilor la recoacere. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig.) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig.producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare. lipire.). Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor. Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere). 2.1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare.5.2. prin aspectele fizice prezentate în continuare.materialele turnate (fig. etc.2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: . parametrii de baz ai 19 . Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic.producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic . sinterizare.2. . lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat . Pentru a.i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s .producerea pieselor turnate metalice. topire zonal .2. 2. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea.

cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni.apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura. . Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: . Fig.energia superficial la formarea unit ii de suprafa .modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid. de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W. unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare.2. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r. Dar 20 .10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2. Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura). energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= . Când topitura este subr cita sub Ts. Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts.10.4/3Tr3(Fv +4Tr2W. în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare. W .

Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid . Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili. mai convenabil din punct de vedere energetic. 21 .5.în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat.2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate.2. Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari. lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente). M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid . i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala. Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare. Acest mecanism.11. se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. pe de alta parte. numite germeni bidimensionali. în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici. mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare. Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%. în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma. stabile din punct de vedere termodinamic. 2. O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura. Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig.2. Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice.

Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare. caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim.suprafa a fe ei cristaline. Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0.2. cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in. O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare. . 2. deci cu atât va fi mai mare num rul lor.tensiunea superficial a fe ei cristalului Si .11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c.3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. 22 . unde : i . cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X. a a cum s-a mai ar tat. 2. cre tere c este mai mic . durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig.5. a. Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza.constant adimensional . prin utilizarea modificatorilor. adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii.

2. 23 . moment în care cre terea axelor primare se opre te. fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig. Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe. ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare. 2. Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici. când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig. solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid.2.Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale . cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi). Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura. Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire.12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. Fig.13).12). Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru.

4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare. Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii.5.14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici. 24 . a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei. a a cum se poate constat i din fig. 2.13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive. 2. 2. fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig. Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare . III ± zona central cu cristale echiaxe mari. 2. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura.2.14. În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin . Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului.Gr un ii cristalini variaz ca forma. m rime i orientare. II ± zona cristalelor columnare. Tipul obi nuit de macrostructur (fig.

aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. rezultând gr un i echiac i. În zona II. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II.zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i.2. viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor.II I I III I a) b) Fig. deci pe direc ia perpendicular peretelui formei. produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid.14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului. II-zona cristalelor columnare. c p tând o form columnar . În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . 25 . dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. III. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. Gradientul termic fiind foarte mic. în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe. î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic.

6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor.Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire.amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal.5.supraînc lzirea mic a topiturii. Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid . În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat.5. 2. sau ca efect al 26 . în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite. lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile.2.5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor. 2. L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: . Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea. . Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit . care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur . Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior.turnarea în forme de amestec în locul cohilelor.2. . Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material. Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic.

Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig.15.15.contrac ia la r cirea topiturii.c). c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig. a) b) c) Fig. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii.contrac ia la solidificare. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur .contrac ia la r cirea materialului solidificat.2.a). 27 .b).15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I).15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie.degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze. III . 2. b) formarea cavit ii de retasur închis . Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm. respectiv în direc iile orizontale (fig. II . Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig. I . contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant . Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala.2. CFC i HC) se contract la solidificare.15. Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC. 2.2.

Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor. Transportul de mas 28 . . Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe.lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . sulfuri. . Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. silica i. sulfuri. etc. În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi. ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare.dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice.dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur . bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer . astfel: .formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice.dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. prin difuzia gazelor din topitura. Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid. etc. fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid. În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii. Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate. La interfa a solid . particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi.).

tratat termic dup turnare.38 3. Tabelul 2. care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului.în stare brut turnat . Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: . Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan .7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare.9 1. .2 2.4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei.longitudinal este de lung distanta. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare. . Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare.8 ±4. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice. (GS) 1. . .deformat i tratat termic.Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal. În tabelul 2.6 ±1. Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice. este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate. distan a interdendritic .32 ±1. 29 .5. când porii se sudeaz par ial sau total. prezen a fazelor secundare. m rimea de gr unte.deformat plastic dup turnare.4. Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea.2.

Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune. influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. .limita de curgere. Ca propor ie. 2. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou. cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor. Ca urmare. semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 . Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului. deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. în volumul materialului cristalin. o i K ± constante de material. în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. . efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor. De exemplu. . chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000. Cu toate acestea. este considerabil .Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor.

c ldura specific . Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate. 2.. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase. termice (temperatura de topire.propriet i dependente de structur . Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. a a cum se prezint schematic în fig. conductibilitatea termic .propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne. Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme.1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. electrice i optice. .atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline. manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei. 1%. .vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. liniare i de suprafa . Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid . care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare. . 31 . dilatarea). în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline. Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice. 2.6.atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor. ca i unele propriet i magnetice i electrice. nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea.16: . densitatea). Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune. Pe lâng imperfec iuni. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur .

Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal . Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi.17 prin simbolul B.17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B. 2. fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect .2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline.Fig.16 Tipuri de defecte punctiforme 2. 2. 32 . Fig 2.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal. care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice.6. Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului. 2. În fig. indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini. ele sunt denumite disloca ii. linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii. O asemenea disloca ie este indicat în fig.

Planele cristaline.2. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan . linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare. în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului. în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei). Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector. În cristalele reale disloca iile sunt mixte. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie. Disloca ia elicoidal (fig. Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex .19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in.18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig. 33 . au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶. Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. 2.19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic . care înaintea forfec rii erau orizontale. 2. acesta este tipul cel mai general de disloca ii. este în acest caz paralel cu linia de disloca ie. Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal.Fig.

contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine. Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor. Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i. numit limit de gr unte. cuprins între dou plane cristaline. variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid. 2. Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice. . 3 eV pe lungimea de disloca ie. alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie.1 mm/secund .modulul de elasticitate transversal al materialului. b este vectorul Burgers al disloca iei). Densitatea disloca iilor. exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a.Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte. Aceasta poate fi 34 . structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare. ceea ce conduce la o valoare de cca. O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3.20). Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm.6. cu un grad pronun at de dezordine. ci este un aranjament de tranzi ie (fig. În deplasarea lor. în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e. limitele de subgr unte. fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei.2. Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic .

. 1000 ori mai mari decât celula elementar . Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor. de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2. la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice. const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte. Aceste defecte apar 35 . .Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic . Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca.Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte.Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic. . b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin . . cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale. pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . ceea ce permite ca anumite plane cristaline. a a cum este cazul disloca iei tip pan . ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei.Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite.20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii. Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte. care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic. Poligonizarea.2. Datorit surplusului de Fig. s serveasc drept interfa continu între fazele vecine.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor. Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente.

Limita de subgr unte . Vacan .în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari.irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan).5 Imperfec iuni în cristale Descriere .irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral . Energia superficial a defectelor de împachetare este mic .Limita dintre doua cristale intr-un material policristali. a a cum se întâmpl în practic . Tip Denumire Limita de gr unte 2. cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu.Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz . În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale.5.4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate. O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2. care apar ine în comun cristalelor i maclei. cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile.Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan . Defecte Atom intersti ial . aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic. astfel: 36 . .Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic. punctiforme Defect complex .6.Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al . Disloca ie elicoidal . Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului. Tabelul 2.Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare. Defect de împachetare .Atom absent intr-un punct al re elei.

De i ordinea de lung distan a. constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic . precipitatele microscopice. 2. neîntâlnite în materialele metalice cristaline. aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca. specific cristalinit ii. în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2. re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor. este absent în sticlele metalice. în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca. s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate.disloca iile se pot multiplica. Astfel.7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. . limitele gr un ilor. conductibilitate electric i termic ). În pofida acestei durit i extreme. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ). . 106/ cm2.disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora. Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline. 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2.. Astfel. sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele. dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii. 37 .prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei.în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor. O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice). . o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent .

aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile. Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline.21.21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei.a). 38 . Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan . cu excep ia st rii gazoase. b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare.2. a) b) Fig. se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ).b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig. i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile.2. solide amorfe. prin contrast. solide cristaline).21. În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura. caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2.21. ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice). În figura 2. Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta. a a încât cristalinitatea define te automat. Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide.

.în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor . maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie).22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ). ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid.deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic . în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf. devin din ce în ce mai late. 39 .2.maxime de intensitate largi).22.2. Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz . Chiar dac s-ar forma asemenea defecte. b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan . de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: .Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic . Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor. Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe. a a cum rezult din fig. chiar i în cele deformate plastic. a) b) Fig.

2. motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale.8. densitatea relativ . esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense. g/cm3 .2. .Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a . cm3/g . Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare). Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent.1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare.Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a .Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact. caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 . volumul relativ i porozitatea.8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite.

înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor. precum i de starea suprafe ei lor. care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere. modul de împachetare este mai pu in compact. ceea ce 41 . care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice.Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a .23. depind de forma i de dimensiunile particulelor. foite). HC). care s le permit aranjarea în modul cel mai compact. Ca rezultat. porozitatea atingând valori de 35-45 %. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor. viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te. Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig.. au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate. porozitatea teoretic fiind de 26%. cu împiedicarea mi c rii reciproce libere.Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale.2. care favorizeaz adeziunea între particule. la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. Practic. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere. Particulele de form neregulat i asimetric (ace.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele. suprafa a lor specific se m re te. for ele de adeziune între particulele de pulberi scad .

iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici.2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei. Fig. pân la 95%. O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie. Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. 42 . Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1.2. pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil .împiedic realizarea unei împachet ri compacte.23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare).8. Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate. 2. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite.

Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin . de asemenea. precum i cu propriet i mecanice superioare. Materialele sunt legate pentru a 43 . prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea. care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare. în func ie de porozitatea remanent a acestuia. Astfel.24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale. produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific . Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. a a cum este domeniul biomaterialelor. Fig. y Granula ia produselor sinterizate utilizate este. cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. 2. 2. cu pori interconecta i. filtre.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta.y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora.

a unor particule metalice sau nemetalice. . Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze. fibre i lamele. acestea pot avea inser ia format din particule. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie. 44 . 250:1 În tabelul 2.9. Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate. Fig. rezisten la coroziune. se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse. Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul .6.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice. În cazul compozitelor cu matrice metalic . aflat într-o stare tixotropic .25. rigiditate. greutate specific .se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale.matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid. 2.25 Microstructura compozitului AlSi12. legate interatomic între ele: .) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers . 2.matricea sau faza continua.inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima. 2.Grafit. Structura acestor compozite (fig.

îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior . ZrO2.Tabelul 2. i. TiC. CaO. Al2O3. Al2 O3. Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice. iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei. ZrO2. WC Grafit. 45 . SiC.pentru realizarea gradului de durificare propus.SiO2 SiC. ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat .îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient .2. Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C. TiC. . Mo. BvC i SiC.6. WC 2. existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr . Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. SiC.9. propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic. se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: .SiO2 SiC. Al 2 O3. grafit. .

2. Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig. 2. Fig.26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie. 2. lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea). Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice.Fig. numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock.28. O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica. 2.27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig. care încorporeaz automat fibrele. În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat .28 Micrografia unui compozit eutectic 46 .2. pot forma compozite corecte. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic.27. Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig.

fiecare strat se solidific separat. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %. caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje. constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B. 2. faza de element pur (metal pur). .atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig. Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite. în care componenta î i pierde individualitatea. Într-un aliaj. În cazul metalelor exista o singur specie de atomi. atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig. la scar atomic . exista dou posibilit i în stare topit : . caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale.10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim.10.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i.cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor. în cel de al doilea caz. în timp ce în primul caz. neavând loc alierea .cele dou specii de atomi se dizolv una în alta. formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid . 2.2. cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : . La solidificare. 2. Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje . 29). la solidificare se va forma o singur faz . 47 . a unui metal cu alte metale sau metaloide. aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare.

chimice diferite.30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur. .30. în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate. 2. sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. solu ii solide i compu i chimici. plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate. cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi. ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific . b). adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. În cel de-al doilea caz. 48 . rezisten la rupere) relativ scazute. c) compus chimic.atomii A i B sunt indiferen i. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. limite de curgere. Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi. atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig.atomi A i B se atrag. Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat . În primul caz. deci se vor repartiza la întâmplare.30. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure).2. prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme.c). curbele de r cire. În cel de-al treilea caz. 2. limita de curgere i rezisten la rupere). ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel. 2. mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure. b) solu ie solid . fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig.30 a). a) b) c) Fig. Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente..

numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii. Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere.31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig. este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . 2. atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig. componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente. numit component de baz .y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi.32.32). fie prin p trunderea în intersti ii. y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B. În cel de-al doilea caz. 2. astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat . 2. Fig. atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz . Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii. p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire .31). to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de . aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). În primul caz. Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid .2. amestecate intim la scar atomic .

Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic .33) . modul de comportare la topire. Dup comportarea la topire. CuZn. de ex.compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: .. de exemplu: Mg2Si. care se topesc la fel ca un metal pur. de obicei un lichid i un solid.compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al. care se descompun în dou faze diferite.compu i de valen normal care respecta legile valen ei. Mg2Si. NiAl3 (fig. l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic . de ex. 2.compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe. înainte c topirea s aib loc efectiv. :Ni2 Al3.compu i cu topire incongruent .. compusul NiAl. compusul fiind stabil pân la temperatura de topire. etc.10.33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2. Mg2 Ni.de cea a componen ilor A i B. etc. compusii chimici se împart în: . . MgTe. etc. Cu5 Zn3. Un material monofazic este format din 50 . MgS. . 2. Fig.compu i cu topire congruent .. . ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici.2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici. etc... CuZn. Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei. compu i se împart în: .

Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin. pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. solu ie solid . aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig.).35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 .34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic. solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig. b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur. iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid. solu ie solid omogen sau compus chimic. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur.una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur.35). 2.2. fazele care formeaz un amestec mecanic. 34. Fig. Fig. format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze. În majoritatea cazurilor.2. compus intermetalic i amestec mecanic. solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar. solu ie solid sau compusul chimic.2. b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic.

1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent . energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului. În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse. 52 . La temperaturi mici. trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului. natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. T ± temperatura absolut . factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U. Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru. S ± entropia sistemului. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e. La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul.CAP.

Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie. 3. fie într-o stare în afara echilibrului. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1. aceste 53 . presiune. num rul componen ilor i num rul fazelor. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze.3. concentra ie.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru. În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur .1. legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice.1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3. Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur . nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3. Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze. Curba de Fig. solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. presiunea fiind considerat constanta. Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea. Notând cu n num rul componen ilor.

concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic . eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . a) b) c) Fig. 3.transform ri au loc la temperatur constant .transformarea monotectic : L1 p L2+ S . b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . 3. c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 . iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp .transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig.2. temperatura la care se produce este temperatura eutectic . În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 .2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid . pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare. € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante.

. c) difuzia ciclic .difuzia prin intermediul vacan elor. 3.1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta. În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze. d) difuzia prin vacan 55 . Difuzia este un proces de mare importan . a) b) c) d) Fig.) ca: . difuzia se nume te de reac ie. la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie. Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri. caz în care se nume te autodifuzie. etc. Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor. .schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. 3.3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini. când se deplaseaz atomii aceluia i element. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic . .3. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic .3. În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig. ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri. recristaliz ri. tratamente termice.3.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice. transform ri de faz .3.difuzia prin internoduri. b) difuzia prin internoduri.difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi.

În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. a 3. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice.4. Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A. ± energia de activare a difuziei. Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx.).2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick.Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale. putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig.3. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor. acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 . Fig. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin. 3. atomii care difuzeaz B. 3. Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor. În solu iile solide intersti iale de atomi B în A. ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere. În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe.

Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund .coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse. avem xc ! “ c xt 57 ¦ . Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie. În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = . ac concentra ia se exprim în g / cm3. la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului.în unitatea de timp. egal cu unitatea. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: . pe direc ia perpendicular pe axa x. Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s.

în scopul m ririi rezisten ei la uzura. Pentru exemplificare se consider 58 . Ea ± energia de activare a difuziei. În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec. Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura.1 ± 10 cm2 / sec. Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial.unde “ este operatorul Hamilton. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0. dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor. în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. T ± temperatura absolut . de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius.

Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial . rezulta x = 1.000 T 3. Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie. în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor. pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic.06 C)e  32. deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0. 59 . diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele.07  0. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura.(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. concentra ia. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan. deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie.04 t . În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0. impurit ile prezente i m rimea de gr unte. O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura.52. La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz . adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul. Generalizând rezulta: x = k t .4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic .

Mo ± Ti.1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ). varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. analiza magnetic . cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. 3. Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. etc. Ag ± Pb. Ti ± W. Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat. electrochimic. analiza termodiferen ial ). Mo ± W. Co ± Mo. 60 . În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe. Ag ± Au. etc.4.Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice. analiza dilatotermic . Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru. Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. Pt ± Cu. utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente). Ti ± Nb. Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni.

În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru. în punctul A1. conform legii fazelor.Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1). curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial . notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur . 3. Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. curba de r cire începe s se abat de form exponen ial . deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus. În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. în urma pierderii c ldurii latente de solidificare.5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru.5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. 3. Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia. atât lichidul cât i solidul având 61 . Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. deci M va cobori pe verticala de compozi ie. începe formarea primelor cristale de solu ie solid . b) curba de r cire r ce te încet. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1.

3. 3. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului.7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare. prin difuzie între lichid i solid. la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2. Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2. 3. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni. Fig. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . De exemplu. 3. cu contur geometric neregulat (fig. iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 . Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat. Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig. compozi ia.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3. solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus.compozi ii omogene. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial.6). ajungând la concentra ia cs2.

1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu.3. etc. b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici.Cr. 3. 3.Ni.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic . se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje. Cr .4. sisteme cu transformare peritectic .2. unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 .Si. În figura 3.8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei.4. Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig. Al. Pt . sistem f r transformare eutectic sau peritectic .8.

prin diagrama Tammann.a. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem. se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului.9). este redat în fig. propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor. 3. Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive. Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice. Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te . cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse.B sunt monofazice. 3. sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje.9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 .8. respectiv solu ii solide E i F. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice. la temperatura ambiant .c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant . globular sau o morfologie neregulat . în baghete.3. la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate. 3. Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig.În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant . sistemul neavând nici un grad de libertate. În fig 3.b.8. Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ).8. toate aliajele Fig. În fig.

aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3. 3. În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. În fig. În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie. care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . Fig.2. ci printr-o curb numita curba solvus. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase. 3.11. 10. y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid . În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 .4. la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid .al turi de componen ii puri A i B. 3. Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid .2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig.

3.12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 . una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale. Co-Re.3. Fig. formând un perete ce desparte fazele reactante. 3. In-Ti etc.2. Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os.semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta. În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz . Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid . în anumite domenii de compozi ii.11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ). de unde rezulta i denumirea reac iei.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar.4.

12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3. În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: . În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului. În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte. Fiind dat compozi ia unui aliaj. compozi ia acestor faze i propor ia lor. adic natura fazelor care îl alc tuiesc. dar o plasticitate ridicat . pentru orice temperatura. diagrama de echilibru fazic indic . 67 . cu varia ii de solubilitate în stare solid . constitu ia fizico ± chimic a aliajului. Fig.Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor.3.metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut .4.

aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar.13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid . b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid . . c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid . limita de curgere. duritatea.eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului.diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice. iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3.compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate. . b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: .propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor. Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic . alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov.. Fig. d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 .13. 3. etc. iar rezistivitatea electric . dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru.

14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3. y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig.15.4. 3.15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 . Diagrama Ag ± Au (fig. ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara. 3. ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita. Ag Au A Fig.3.14 i 3.15). TEMPERATURA ( C) o Fig.3.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale.14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus. 3. este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid .

. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid .Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare. 3. În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig. 3. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo. compu i intermetalici: Co Mo Fig. y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr. precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo. CoE i compusul Mo6 Co7.17). 3.16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo. 70 .16). În diagrama binar se pun în eviden doi. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al. La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo.

6% Al. 3. .s.3. . K .trei solu ii solide: E .austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur.dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P .ferita. eutectoidul se nume te perlit . .17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta. 71 . se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca. faze i constituen i dup cum urmeaz : . Diagrama de echilibru este prezentat în fig. eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor).transformare eutectic ± pe linia ECF.E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig.un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL. Aliajele dinspre titan din domeniul s.transformare eutectoid ± pe linia PSK. .18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri. y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie.

eutectoidul corespunz tor punctului S (0.- linia lichidus este ABCD.domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic .18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit .19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: .11%C. variabil cu temperatura.8%C) se nume te PERLIT . Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3. .domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES . .domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E. Fig. în lungul liniei AC. . în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita. între 0 i 2. iar linia solidus este AHJECF. Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita.domeniul I. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon. acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 .3.

3.11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita.20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C). A1 ± transformarea perlitic (7230C). 3. În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire. Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE). Arcem.19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru.domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita.8 ± 2. în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0. deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S). 73 .80%) având drept constituen i perlita i ferita. Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0.austenit p ferit + cementit perlita . A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C). Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig. nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor.20 i au urm toarele semnifica ii: Fig. a a cum a fost prezentat . I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig. Ar3. etc. 3.

1 Defini ii.5. în scopul modific rii propriet ilor mecanice.21. .3.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3. fizice sau tehnologice.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 . adic temperatura ambianta. 3.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax).): Fig. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1. o men inere la temperatur tmax2. cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig. timpul de men inere la temperatura maxima 2. Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp. vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate. Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor. În figura 3. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial . viteza cu care se face înc lzirea.21.3.

) i de dimensiunile i forma pieselor metalice. a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje. globulizarea. pierderi minime de material prin oxidare. detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: . recristalizare. utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic . În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic. hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire. În func ie de scopul urm rit.vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru. . în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile. fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare. REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit. deform ri minime ale piesei. regenerare (corectare). când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid . evitarea apari iei cr p turilor.recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. normalizarea. la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid . 3. Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. detensionarea i recristalizarea.5. 75 . în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare. etc.recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea. Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate. dilatare.

Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: .cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale. evitarea apari iei fisurilor. . aer.22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 . evitarea deform rii metalului peste anumite limite. Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore. Fig. realizarea vitezei de r cire optime. . spa iul de lucru al cuptorului . . Mediile de r cire (fig.). În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid. apoi în ordine descrescând uleiul. b ile de topituri de metale sau aliaje. atmosfer reduc toare. ap i solu iile apoase. 3. aerul.instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie.22. atmosfer neutra. etc. acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase. .b i de topituri de aliaje metalice. Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase. b ile de topituri de s ruri.b i de s ruri topite. Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament.cuptoare electrice cu rezisten . R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine.3. uleiuri. etc.

5.5. 77 . punctele de transformare A3.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor.3. 3. ce con ine carbon între 0. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea. Fig. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig.23) func ie de viteza de r cire. 3.3.8% la 723 grade Celsius i 2.23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK. stabil la temperaturi înalte.1% la temperatura de 1147 grade Celsius. f r modific ri ale compozi iei chimice. Dac îns viteza de r cire are valori mai mari. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete. cât mai apropiate de starea de echilibru.3.1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama. prin înc lzire i r cire.

3.intervalul transform rii perlitice. O colonie de perlita reprezint un volum în care.24 Intervalele trans. se disting trei intervale de transformare Fig. lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig. Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or. caracterizat de existen a celor doua fenomene.în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig. r cire 3. În func ie de transformarea austenitei la r cire. cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0. având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii.Acest fenomen reprezint un proces de difuzie. În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor. Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1.24): . caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0. . odat cu sc derea temperaturii. care necesita timp pentru a se desf ura.25): 78 .3. se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului. Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm .intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar). Dc = 0).intervalul transform rii martensitice. Dc"0) .

prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier.25.3. perlita sorbitic -c) i troostita-d). se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon. a a cum se prezint în fig. urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita.26. perlita lamelara-b).25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii. Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor. Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig. 3. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei.b).a). Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara. 3. care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita. 3.Fig. odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4). se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5).26 Structuri perlitice 79 . a) b) c) d) Fig.

27. se descompune într-un amestec de perlit i cementit . procesele de difuzie se desf oar mai greu.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice. dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim. Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE . 80 . Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin. Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . 3. Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig. cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit . atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E .a i b).3.27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice. ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. Austenita. Fig. constituentul respectiv poarta denumirea de martensit . care înc n-au ajuns la forma final Fe3C. Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi. Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita.C suprasaturat în carbon. de ferita i carbon de diferite forme. în aceste condi ii. viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita. aproape dispers.

Martensita prezint o structur acicular (fig. fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii.Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei.viteza mare de cre tere a Fig. f r eliminarea Fig. Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el. 3.28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari.1. Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf. E = F = K = 900). Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat . Caracteristicile transform rii sunt: . Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1. de transformare martensitic .29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat .28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). Din figura 3. 3.29 Aspectul strucatomului de carbon. aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic .încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta. Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc .lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier. .07. acestea nu se pot c li. 3. tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 .03«. func ie de compozi ia chimic . ob inut prin transformarea K pE. transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic .

Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic .1.produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea.3. Cr. din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor. duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB. Z). Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin . ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul .1 sunt indicate comparativ.3.). Mf Din fig. 82 .5. Mo m resc substan ial Fig.Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii. 3. Unele elemente de aliere din o el ca Mn. În tabelul 3. V. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei. W02) cât i a celor de plasticitate (W. propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei . .30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . au valori medii pentru duritate i plasticitate. 3. duritate sc zut (tabelul 3. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant .30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i. Wr. . ultimele. Ni.Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare.

iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time. în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf. Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp. Transformation). la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 . 3. a a cum se prezint în fig.31. Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura. Fig. la anumite grade de subr cire.1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max . KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu . Temperature. cu men inerea în continuare la aceast temperatur .Tabelul 3. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala.3.31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 .

transformarea martensitic . f ± începutul transform rii martensitice (Ms). Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1. a a cum se prezint în fig.3. La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic . respectiv sfâr itul transform rii bainitice.Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi. d i e ± începutul. CFC i HC) se contract la solidificare. b i c ± începutul.2. Fig. adic cu varia ia continu a temperaturii în timp. iar mai jos. În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3. dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie.32. 84 . Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i. Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). respectiv sfâr itul transform rii perlitice. adic transformarea la r cire continu a austenitei. Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti . subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu . Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation). Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC.3. Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. propor iile i durit ile realizate.32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide.

urmat de o r cire lenta. men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei. fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor.V3 V3 . În general.Tabelul 3. Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece.5. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului. urmat de r cire în aer lini tit.V4 V4 . de forma i dimensiunile piesei. func ie de grosimea pere ilor piesei. troostita. Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C). deformare plastic . Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice. Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C.2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 . bainita. astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el. Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C).3. sudare. iar durata de men inere de ordinul orelor.3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice. se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita. tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan . Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare.V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. Prin acest 85 .

gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C. . În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface. Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular . r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C.34.3.3.33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune. ca urmare a solidific rii pieselor turnate. ferita i perlita se transform în austenit . 86 .tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: .la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig. fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive. Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1. iar duritatea satisf c toare.3. Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat . lente. sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice. dar apropiat de aceasta.33) Fig.la înc lzire. Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese.). în jurul punctului Ac1.

3. b) cre terea gr un ilor. prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic . În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea.5. Mediile de c lire 87 . fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit .3. Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice.35. temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului.4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru. Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig. Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: .3. caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic .3.Fig. Pentru o elurile aliate.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr. urmat de o r cire rapid . c) covalescen a 3. Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig.34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea. a formei i dimensiunilor piesei tratate.

iar 88 . care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor. a durit ii i a rezisten ei la rupere.r cirea lent în aer. .5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune. .în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. cu diminuarea fragilit ii. Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit.5. pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei. aflat total în afara echilibrului. Prin acest tratament o elul c lit. 3. urmat de o r cire de regul în aer. . .c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei. austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii.3.temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C.starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei.men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa. . Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace. peste cea a punctului critic A 3.).folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat. existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul.c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms. tinde s se apropie de structura de echilibru. Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic. dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute). dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii. În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: . în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei. tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic . . cu formarea martensitei în structura. denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. durat i temperatur .. tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic .

3.aliaje pe baz de aluminiu binare (Al . etc.aliaje pe baz de titan cu aluminiu. vanadiu.4.3.).4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C. prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig.5.). . prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate. recristalizare. 3. etc. Al .1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide. alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE.Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg. Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare. etc.36. detensionare.5.Cu.36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC. 3.).Mg.pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C. Tratamentul termic complet. Fig. aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse. Al . crom.aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe. Al ± Mg ± i. . Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid . Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: . iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 .

. Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor. din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U . 3.Al2Cu. 6% Cu. care con in pân la cca.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 . ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig.Al2Cu). În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj. care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: . Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U .durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare. când în matrice se constituie zonele GP.). La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic . în stare solid . obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate. Fig. Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile. peste linia de transformare în stare solid . atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei. .37.durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea. care durific aliajul de structur bifazic (E + U).re ea tetragonal . 3.durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii. se formeaz solu ia solid omogen E. Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare. a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP.

38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii. 3.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3.ThO2 cu dimensiuni între 0. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil .38 Aspectul ipci (fig.01 ± 0. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare. De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm. p strându.micron. martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig. În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente. Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari.05 mm. de obicei oxizi. prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice. în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu .3.i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile.5. 3. 3. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid .4. Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii. ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent . se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 . În diversele sisteme de aliaje neferoase.

având o mare densitate de disloca ii. Tabelul 3.unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). de ordinul 1012 disloca ii / cm2. cu grosimi de la 0.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 .1 la câ iva microni.

3. Fig. cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin . Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare. Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig. spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil .Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn.0. 40 prin curbele de varia ie cu 93 . Cu ± Al ± Ni.40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af.). 3. spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic. ea producându-se într-un interval Fig. martensita format are caracter termoelastic. transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu .0 20). Ni ± Ti. În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil .39. In ± Tl. Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct .substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne. . 3. .valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca.y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig. 3. Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: .39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit .distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare).

   94 . Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s.20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig. are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K. se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice.mai mare.41)..02 ± 0.40) (Thist. s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic .Din l imea buclei de histerezis (fig. 3. unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice. Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic .41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0. pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit . La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber . 3.05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus). Fig. 0. 3.

95 . Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr. apropiat de re eaua rombic .42). poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire. datorit elementelor stabilizatoare. astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig. este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere. cu apari ia diverselor faze intermediare. Fig. Temperatura de început de transformare martensitic Ms. se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut .42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic . Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. 3. când se produce transformarea reversibil în .În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt . Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare. scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. 3. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. Când cre te propor ia de faz . Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil .

4. caracterizate prin urm toarele aspecte: .CAP. ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material. stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora. În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare. 4. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 .1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia.1. acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor.

4. ultimele fiind notate cu litera X. În func ie de modul de aplicare a for ei. Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere.deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. . L. de compresiune i de forfecare.sale.lungimea dup deformare.a. Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii). S este aria asupra c reia ac ioneaz for a.Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp).1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 . Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere.1. ± deformarea la întindere sau alungirea relativ . spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W. . F este for a. 4. conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului. Fig.). de compresiune i de forfecare sau tangen iale. Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente.

): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig.deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4.Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig. 4.3.4. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune . pe m sur ce planul alunec (fig. 4.2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare.a.. 98 .2.2. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan.1. 4.) K ! tgE ! AB ! Ur Fig. b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E.b.

adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c.) prezint în etapa final .4..3. .b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: . o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11). Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale. c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice.2 99 . Curba conven ional de trac iune (fig.Punctul B pân la care materialul se comport elastic. reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg . care este standardizat cu simbolul Rp0.Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0. care precede ruperea.3 Curbele de tensiune. ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp . ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0. 01%.3. rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig. b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale..deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice. tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii.a) b) c) Fig.a.4.4. 2 %.Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat.

este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp.4. tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei. materialul rupându-se în punctul E. Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic . demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp . Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig. Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii. tensiunea cre te continuu pân la rupere.limita de elasticitate sau propor ionalitate.. modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice.). constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E. modul de plasticitate. notate cu 100 . O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig.3.1. 4. 4. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real .). Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental. standardizat sub form de Rm. În consecin . dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un . ca urmare tensiunea real cre te tot timpul. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0. Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke).3.c.2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig. alese conven ional.4.3. În realitate sec iunea probei se modific treptat.c.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp. La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm. Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice.

vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate.1. pentru corpurile izotrope. Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus. La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig.2. compresiune i forfecare). rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate. 4. Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere.a. care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0. numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal.3. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr .Modulul de compresibilitate K.Modulul de elasticitate la întindere E.02 sau Rp0. respectiv de 0.1 Legea lui Hooke.4. astfel rezult : . care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii.2 . modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal.Rp0.) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent. numit modul de elasticitate volumetric. la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 . este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K .Modulul de forfecare G.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 . 02%.2%.

a a cum rezult din tabelul 4. tratamentele termice. 26 0. singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica.. au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. Tabelul 4. 40 102 . cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare. etc. 23 0. fibrele.1. 32 0. ionice. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea. metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe. 36 0. prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor. 30 0.1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0. Pentru materialele metalice. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin . anumite mase plastice. 31 0.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele.

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

iar h semnific adâncimea crest rii. de ex. con sau piramid de diamant. .Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. KCU15/2 = 7daJ/cm2. Fig. tratamente termice. conform scalelor din fig. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. prin aliere. ecruisaj. Duritatea materialelor metalice cre te. este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit .15.noteaz cu KCUnh.4. la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . 4. Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate.15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 . provocând o deformare elastic i apoi plastic . Rockwell sau Vickers. standardizat sub form de bil din o el c lit. Penetratorul dur. Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell.

6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri .) dac sunt îndeplinite doua condi ii: . sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate. cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec.4.5Ttop (în grade absolute). Tabelul 4. la temperatura de 9270C.temperatura de deformare este de ordinul 0. f r risc de rupere prematur prin gâtuire.2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0. În tabelul 4.granula ia fin i stabil a gr un ilor. sub ac iunea unor eforturi mici.6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig. Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente. .5Zn Mg6Zn0.2.4.16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 .1. precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale. Fig 4.16). Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec.

13-0. f r gâtuire. conform rela iei: V! m . 4. densitatea relativa. sc zând rezisten a mecanica.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u. cu mici adaosuri de titan. Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4. urmat de r cirea în aer. În cadrul producerii protezelor metalice. Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari.3. a a cum au fost prezentate la punctul 2. la o elurile cu con inut redus de carbon (0. Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent. O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice. prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C). Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C. volumul relativ i porozitatea. Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical. i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii. o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi.15%C). ca urmare a diferen ei de densitate.Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice. 116 . V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit .8.1. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile. În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez . cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec.

19 1.93 9.8 2.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1.50 1.7 4.50 4.99-1.06 0. Tabelul 4.4-2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid . Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.2.01-1.8-2. 117 .20 18. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.1 2. Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora.5 7.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4.Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului.2 10.

proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : .4. care solidific direct din topitur . Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori. în grade Celsius. valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv.c ldura latent de evaporare . cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic.c ldura latent de topire în KJ/Kg. Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte. topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid. Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid . Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: . în KJ/Kg. în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus). evaporare i condensare.8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 .temperatura ( sau intervalul ) de evaporare.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius. adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid . Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare). . Din punct de vedere energetic. .Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire. Tabelul 4. Condensarea este procesul invers topirii.4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960. pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4.

Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire. 119 . Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje. Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice. la grade reduse de subr cire. Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant . Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje. referitor la tratamente termice. intermediar sau f r difuzie. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice. . situa ie în care procesul de difuzie este suprimat.8. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3. la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale.Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii.2. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice. Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus . stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate. se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor.2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad.Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite. În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie. la subr ciri mari. sub influen a temperaturii.g. 4. . Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire.

indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii.grad. C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv. Kcal/Kg.5. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica.5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut . S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25. C ldura specific a compu ilor reali. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor.grad.17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 . C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora. specific compu ilor metalici.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor. se prezint în tabelul 4.atom gram. c1. Fig. C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic . de compozi ia chimic i de temperatur . conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465. K. se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1.4.12 J/grad K. Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . D ± temperatura caracteristic Debye. deci i pentru aliaje.

096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice.104 - a 0.85 0.5 0.105 Cu 8.214 Fe 7.5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0.6 Valorile constantelor a. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius. c.3 Au 19.096 d·10-3 - a 0.5 0. c. d ± constante care depind de natura metalului. c. b. Tabelul 4.105 0.113 183. caz în care constantele a.7 26. b.534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6.5 0. b. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp.86 0.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d . kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur .056 0.Tabelul 4. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 . deformare plastic la cald etc.3 197 0.54 107.93 Ag 10.208 cpm.940 C ldura specific 0.98 0.214 0.492 W 19.86 55.03 63.80 7.214 0.105 0.6). a. d au alte valori (tabelul 4.0926 0.4 2.8 [kcal/kg·ÛC] Al 2.

este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului. Într-un timp d X . prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 .temperatura ambiant (200 C). valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi.temperatura de topire. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa . Conform legii lui Fourier. În cele mai multe cazuri practice. în kcal/kg.temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic . Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. atunci când se tope te metalul. cp1. ± coeficientul de conductibilitate termic .temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica.Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  . perpendicular pe direc ia fluxului.. t2. t1.3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica. cp2..c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date. . care trece în unitatea de timp. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4. sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz . 4. cp3. 2.. transformare magnetica). t4. t3. m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura. sunt indicate în lucr ri de specialitate.

prin gazul de electroni liberi. Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad.001cal/cm grad sec.18.3«1 cal/cm grad sec. în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0. cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa . Când suprafa a unui corp se înc lze te. care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic . cu rol principal.P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S.sec . Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier. Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura. 4. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua.). . de ordinul 0. .025cal/cm grad sec.prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. J/m. compozi ie i structura. Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic . care se transmite în tot corpul prin undele termice. I. K ± greutatea specific . dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad. grad. În fig.coeficient de conductivitate termic . se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 . c ± c ldura specific . la sticl 0.

4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor. 4.15(s ... 4. 12 28 55 59 59 96 Fig. Solu iile solide. au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       .0. dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire. Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 .1  b) ™ 10 2 t b ! 1.austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s .18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic .3  a  (1.0. s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.2.5). Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure.5). datorit prezen ei atomilor str ini.

valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.40 2.V.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1.70 1.90 1. se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei.88 0.dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E. Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA.43 1.E. dac se substituie valorile curente pentru R.20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: .36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2.7. E ± modulul de elasticitate. 125 .20 2.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului.4. În tabelul 4. În rela ia de mai sus. Tabelul 4. se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.7. Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor. V ± volumul atomic .

4 Argint 960.2 Cupru 1083 0.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi. placi.8.7 68 60. Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38. Tabelul 4. al turi de cele termice.0 297 14.3. fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor.valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os.0 384 16.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice. 4..39 205.8 Platina 1773 0.87 0.6 Aur 1063 0.234 108.1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 .130 67. etc).5 0. definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice. tije). În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice.138 12. esut.134 113 70 - 4. .9 421 19.

e ± sarcina electronului. din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 .6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere. ± mobilitatea electronilor re elei metalice. care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice. unde V ! V0 UD 0 . dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte. etc.rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497.Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric . aspect confirmat experimental: T . mai mari decât temperatura Dobye(U D). Rezistivitatea electric conductibilit ii. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece. Astfel. gradul de prelucrare metalurgica. rezistivitatea variaz liniar cu temperatura. care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%). deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina.

metalice.7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0.6·10-8 1. cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 .7 7. T . De exemplu pentru cupru.9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7.rezistivitatea ideal pentru metalul pur. rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1. cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 .-1 cm-1.-1 cm-1. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ . . Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale. ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura.temperatura. .-1cm-1.3·10-7 ..01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1. A a cum s-a mai ar tat.545·10 4. unde: dT V i i .2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice.3·10-7 1.având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 .semimetalice. izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.izolatori. Tabelul 4.6·10-7 1.

numit for electric diferen ial . iar tensiunea care se produce. care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite. for a termoelectric .4. care depinde de natura materialului.3. care îndeplinesc condi ia T1{ T2.19 Circuit format din dou materiale A i B AB .2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice. Dintre aceste 129 . 4. ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice. Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric . Considerând un circuit (fig.) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2.3. 4. tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact. 4.19.coeficientul de propor ionalitate. Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig. Dac temperatura variaz de la T1 la T2. apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul.3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice. Acest fenomen se nume te efect Seebeck.

efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv.4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H. d ± grosimea probei.Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic. 4. Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall.3. S ± sec iunea probei. ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale.coeficient Ettingshausen .Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H. . I ± curentul total = JS. dat de rela ia: PHI (T ! d unde P . a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J. .fenomene mai importante sunt efectul Hall. 130 .Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H.

la limita de separare matrice-fibr (particule). propor ional cu m rimea suprafe ei. H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic. în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite. lichidlichid i lichid-solid. în prezen a unui câmp magnetic. ± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H. 4. ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 . paralel cu fluxul termic. este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor. 4. Modificarea conductibilit ii termice.Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul.4.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid . sub influen a fluxului termic ce str bate metalul.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. Ea apare la zona interfazic lichid-gaz. în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice.

La suprafa a unei topituri metalice (fig. 4. 4.75 0. Fig.este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice.10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72. A ± suprafa a lichidului. deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului.10 1890 1.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine. Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW .20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4. Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4.10. (în compara ie cu apa la 200C).800 1000 1 1100 1.073 800 0. K ± tensiunea superficiala. Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate.K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei.89 132 .

La echilibru. 133 .  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera).dac =0 rezult umectarea complet .21 adic ud sau nu ud suprafa a solid .21. 4. În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig. 4. în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid. b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid . 4. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid. aceasta din urm se comport ca în fig.21. etc. gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0.Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi. i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: . KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid. Lichid a) b) Fig. solid. lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact.

etc). A a este cazul umect rii . adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900.22. Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat . Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig. aliaje.) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare. Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite. 4.dac 0 < <900 avem umectare par ial . lipsit de diferen e structurale.particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal .4. care formeaz împreun o coeziune omogen . 4. De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig. 4.22 Varia ia tensiunii su. . substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid ..fazei solide. legarea a dou suprafe e din materiale diferite. Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic. 134 .grafit.dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid .

fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os). rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii.adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact.wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente. în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: .În domeniul implantologiei. A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact. care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv. care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 . . A a de exemplu. 4. Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig.adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact. a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur . care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i. Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior. În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar.adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate. astfel poate exista: .23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim . .

inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice). adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic.aderente la metalul de baz . Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare. Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii. .4. Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu. Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare.dense. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul.3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor. . zirconiul. 4. pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 . caracterizate prin urm toarele particularit i: . tantalul i niobiul.11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic. .autoregenerative.11): Tabelul 4. nepermeabile la ac iunea mediului.unele noi. Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate. favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat.

4. Zr. Ti. difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2. Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic. 4.24). Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor. Cr. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari.24 Raportul dintre Imax.Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al. Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig. Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia. intensitatea integrat I.intensitatea maxim Fig. 4.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii.5.1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1. 2« n . m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 . care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice. O astfel de curb se caracterizeaz prin: .4.

. Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig. respectiv a unghiului U. aceasta va fi impresionat de raze. cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie.26) 138 . formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram . 4. Fig.25. aspect determinat de structura probei examinate. Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma. depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului. 4. 4. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X. conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero.l imea B definit maxime. precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B. Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie.

aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere. Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar. E .eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat.5. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia).4. Fig.efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom.efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material. Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io.i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje.coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: . Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X. .26 Schema curbei difractometrice 4. eliberându-se un electron.2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X. pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 .

formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat . esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen. interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila. carbon. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0. Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros. Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck. Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare. Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV. c ± vitez luminii.Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X.12).005 nm pentru 200KeV. Tabelul 4.1 nm pentru 10 KeV i 0. oxigen) care sunt relativ transparente la razele X.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 . Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4.

reluându.6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic.prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile). Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice. . 141 . La transformarea invers când martensita se transform în austenit .27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: . Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje). În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita. În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral . 4. trecând în austenit . realizate când aliajul se afl în stare austenitic . Sârme drepte. când sârmele se despiraleaz . La o u oar înc lzire (peste As).i forma liniar pe care au avut-o ini ial.27).caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit .4. materialul sufer transformarea martensitic invers . Fig. sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig. 4.

deformarea are un caracter permanent . În aceste aplica ii aliajul este programat s . aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire. sub o anumit form . memorie de form în dublu sens. Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. 4. În func ie de gradul ini ial de deformare. Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c . ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire. capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial . i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . la revenirea în stare austenitic . când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate. având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale. În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare. dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc).i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . 142 . Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale.1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. dac sunt deformate plastic la cald.regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial . dup înl turarea for ei.6. Aliajele cu memoria formei NiTi. Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic .

4. care poate produce lucru mecanic. O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material.4. Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material.28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald. c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C). în care este memorata numai forma la cald. aceasta revine la forma avuta la cald. Fig. aflata la temperatura ambianta (T<Mf). 4. Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare. b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F. la lungimea L (curba C-D) 143 . Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei. pentru a le fixa ³forma la rece´. aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald. Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%. d) prin înc lzirea probei peste Af. când materialul revine la forma avut la cald (fig. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire.28).1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece.1.6.

Ni-Al. Au-Cd. în contrast cu efectul simplu.substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin . Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic .2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea.1.29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului. etc. spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni.6. 4. a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: . Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje. Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL. 4. f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B). f r a fi aplicate forte exterioare. b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf). .2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic. 144 . c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei. de forma deformata la rece.martensita este termoelastic .6. În fig. Fig. Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al. ob inut dup deformarea la cald (T>Af).4. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare.

f r procese de difuzie. În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente. ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine. prin gruparea unor defecte de structur . 4. pe cale termic . ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule.30 a). Fig.30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare. 4.Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida. ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei. prin fluctua ii termice. dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice. Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen . fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt . O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig. b) coerente ±prin macle 145 .

4. 4. 4. În figura 4. a) b) Fig.31). b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri.Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta.31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit .32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 . de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig. Fig.32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit .

Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit . 147 . adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire. Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit .mecanismul modific numai structura. ea nefiind prezent în aliajele neferoase). martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit.mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi. martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine.3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil . 4. . la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil.33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat . în cazul o elurilor. Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig. Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt . bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei. Spre deosebire de o eluri. ca de exemplu: . ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita. el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii. Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil. coresponden Bain). nu i compozi ia chimic . este în corela ie cu aspectele observate experimental. Mecanismul transform rii martensitice. 4.6.

34. necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M. ca i transformarea direct . Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4. (This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers . În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic . Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ). (Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic . La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice). Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M).Fig. când dispar treptat plachetele de martensita. Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 .33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid . 4.

Cu-Al-Ni. În cazul acestor martensite.6.34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4.4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn.valoare redusa a histerezisului (This. care nu poate fi distrus prin procese de alunecare. a a cum s-a ar tat mai sus. Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: . . martensita are caracter termoelastic.05). . Fig. echilibrul transform rii se 149 . In-Tl Ni-Ti. deforma ia re elei cristaline este redusa.02-0.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei.substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin .martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C. 4. .valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0.

5.35. Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: . Mf. la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou. 4. 150 . motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice. As.6. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat).procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin .1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului. Af .6. domeniu caracterizat de punctele Ms. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice. . 4. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare.stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic . În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic . 4.5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri. Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te. tensiuni exterioare. Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor. a a cum se prezint în diagrama din fig.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare.

martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei.sfâr itul transform rii martensitice la r cire. Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale.Vm V Temperatura Fig. A f . transformarea martensitic se poate produce i spontan. poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . Produsul se nume te martensit termoelastic .începutul transform rii martensitice la r cire. Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ). iar temperatura r mâne constant . Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare. ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate. în plachete (martensita masiv ).frac ia de volum a martensitei produse.2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade. de asemenea. 151 . 4. Mf .6. prin cele patru temperaturi de tranzi ie. care este caracterizat. a a cum se constata în fig. 4. Ms . care s permit relaxarea re elei cristaline.35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s . Totu i.5.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire. având forma macroscopic deformat . Vm/V . ca i martensita indusa pe cale termic . sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline. 4. Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar . In absen a tensiunilor exterioare. viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii.începutul transform rii austenitice laîinc lzire. Martensita termoelastic . A a cum se constat în graficul de mai sus. martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate. în grupuri sau în benzi.36.

Fig. Totu i. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale.36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit . atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii. Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate. de felul orient rii structurii cristaline. Aceasta înseamn c în condi ii de stres. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare. 4. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) . Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului. temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. la temperatura Td i daca Af<Td<Md. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. la temperatura constanta. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei.

).7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer. proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid). oxigen dizolvat.37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig. 4. Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus. 4. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig. Fluidul tisular din corpul uman con ine ap . metalul se corodeaz i uniform.37): Fig. a). principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic. 4.7. 4.revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical. 4. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic. împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal . corp uman. ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate. etc.37. ap .1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii.

. 4.2.37.coroziunea electrochimica. metalul se corodeaz în puncte sau în striuri. . 154 . coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas . produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort.c). deci cu pierderea de greutate a produsului metalic.7. coroziunea se poate produce în trei moduri principale: . etc.coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig. Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni. fluidul tisular.diminuarea grosimii. f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor.coroziunea uscat sau oxidarea. Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase. 4. i care va fi tratat detaliat în continuare.1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei. . iar ioni s i pozitivi intr în solu ie. metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte.7.coroziunea prin dizolvare.b).coroziunea intercristalin (fig. Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica. .). Ca mecanism. 4.37. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare.2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie. 4.

Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala.Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus. care au electroni de valen a slab lega i.38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 . iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas . se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB). În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili. care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig. metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic). De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin . 4. Fig. 4. Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru.

este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul).2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .1.4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e.50 .229 + 1.0.0.2.44 .401 + 0.2.2. magneziul cu aburul.000 referin + 0. în toate cazurile se degaj hidrogen. fierul cu acizii).14 .În tabelul 4. Tabelul 4.85 .2.50 metale nobile 156 .13 . Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.13.71 .763 .0.924 .0.42 .045 0.0.69 .797 + 0.63 . În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic .0.714 .37 .0.959 .0.13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.0.20 + 1.761 . Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.1.337 + 0.522 + 0.2. cifrele din tabel sunt valori de echilibru.2.925 .798 + 1.1.23 .

reac ii anodice: . iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne. 157 . oxigen.2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod. etc. iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul.2.p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor.Reac ii în electrolit sunt mai complexe. . în func ie de natura chimic a electrolitului. etc. Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod. .p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH). ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului. de valoarea pH al acestuia.Reac ia catodic are rol de depolarizare.Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i.p H2 Fe+2 + 2(OH).p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e. În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: .reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e. i în care se poate degaj hidrogen. .reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina.7.4. Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod.+ H2 O p 2(OH)- .

În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod. La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod.diferen a de compozi ie a electrolitului. 158 . În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod. acestea pot fi grupate în trei categorii principale: . fie datorit prezentei unor faze diferite).13.2.7. influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului. stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul). Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj. . . Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor.4. situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4. Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat.3 Originea diferentelor de poten ial. dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune.diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod. cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei.) ac ioneaz ca anod i se corodeaz .diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic. Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic .

39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic. Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4. când amestecul de faze este foarte fin. Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic .39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate. spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod. 4. În tabelul 4.14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic. Fig. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive. În curbele din figura 4. În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid.Tratamentele termice ale aliajelor. 159 . care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent. Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare.13. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4. prin modific rile care le produc. ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic .13.

14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .Tabel 4.

39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte. 4. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. 4. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici. uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman.(zone cu tensiuni interne). (fig. îndoirea unei table sau sârme etc. a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . 161 .39). Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig. ace. 4.39). Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod. Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit. Fig. Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. materialul nedistorsionat având func ia de catod.

T ± temperatura absorbit . Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0).3 Termodinamica coroziunii electrochimice. a ± activitatea ionilor metalului în solu ie.ZF(E în care: Z . (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea. unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = . coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie. F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram. Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit. unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit . 162 . Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4.7.4.13). R ± constanta general a gazelor. Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : .ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic. (E = Ece ± Eae.valen a ionului metalic.

059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie. echilibrul în condi ii izoterme între un metal.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: . Reprezentând grafic în coordonatele pH . Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4.059 lg a H+ = -0. ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune. pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie.pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie.40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig. iar T = 293K avem: Ece = 0.poten ialul E. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat. Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen. Dac se consider pH2 = 1at.40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 . 4. Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare.

urina. dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant. bila. fluidul intracelular i fluidul intersti ial. secre ia 164 . .41. 4.Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei. a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje.p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix.. 4. depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig. În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva. În diagrama din fig. Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e. . În corpul uman.domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit.41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. se observ dou diagonale: .41).Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz .domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic. pe lâng cele trei domenii principale. uman 4. În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila. .

4. 4. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9. de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7.43 Diagrama Pourboix pentru titan 4.4. Diagramele Pourbaix.tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen. 4. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 .42 i fig. În fig.0. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune. în vecin tatea electrozilor. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului.43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan. Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit. Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen. transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie. 4.7.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig.5. dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3. For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea). Fig.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie.

4. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans. conform acestei diagrame. se produce coroziunea. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. poten ialul catodului devine tot mai anodic. Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica. Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date.44) reprezint diagrama Evans. aspect pus în 166 .7. iar diferen a dintre ele scade. Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis. 4. Amploarea coroziunii. Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus . 4.celor doi electrozi. începe s curg un curent I. depinde de diferen a Fig. Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere).poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor. dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic.

prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune. Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu. Ca mod de realizare. are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat. impermeabila. În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid. În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. . s fie continua. dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat. titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4.15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme. neporos.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 . Astfel. Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate. filmul este presupus a fi insolubil. autoregenerator. asigurându-se comportarea pasiva.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0. deci prin accentuarea polariz rii. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul.01 microni). pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea). cromul. o elul inoxidabil austenitic.13) i care constituie fenomenul de pasivare. aderent i s nu fie fragil . De asemenea. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen. de exemplu. Tabelul 4.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4.

Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului.6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 . . corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea.i trecerea oxidului metalic la valen a superioar . în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului. Fig.ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului. zona reprezint . fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH.ramura ascendent ER-N (ER . Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii. în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial. .prealabil al suprafe ei metalului. Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant.7. în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. În figura 4.45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: .zona de pasivitate´.poten ial de ruptur sau transpasivare).ramura orizontal M-ER. 4. 4. . tipic i pentru o elurile inoxidabile..45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului.

7.con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. 169 . condi ii de imersie în mediul coroziv. prelucr ri mecanice. concentra ia pH-ului. prezen a microorganismelor. etc. tratamente termice. constitu ia i structura sa. 4. presiunea. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. gradul de puritate. (elaborare.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune. Din acest considerent practic. În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune.03%. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune.factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei. puritatea materiei prime. Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. etc. eforturi mecanice în exploatare.). temperatura. asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. . modificarea st rii suprafe ei. se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%. etc.la coroziune este determinat de un num r mare de factori. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice . starea suprafe ei sale. dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. care pot fi grupa i în urm toarele categorii: . con inutul de oxigen dizolvat. Nichelul este mai nobil decât fierul. procedee de asamblare. .7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate. vâscozitatea.factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv.

Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri. la un mod anumit de coroziune.Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune. Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate. Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri.16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice. rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp. Aplicarea 170 . în condi ii identice cu cele de exploatare.16. se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut . indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten .8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare. În tabelul 4. 4. în unitatea de timp (mm/an). Tabelul 4.7.

care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent. dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. .metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au. y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive.acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. . Pt. De exemplu titanul. î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil. W.63V. O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri. oxidarea anodic . Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica. Cr. Ni.aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti. etc. oxidare chimic . 171 . datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. Ta. ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice. utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate. . ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante. acoperiri ceramice. etc. cu poten ial de electrod ± 1. Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. Ti.acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: . etc. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea.o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. Mo.

esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie.8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4.4.1 Considera ii generale Unele metale ca titanul. prin reac ii tisulare. care constituie un electrolit. Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular . Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia. . 172 .suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide. zirconiul. precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic. Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic). Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular . prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului. niobiul i tantalul. Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: . un esut celular închis. Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice. În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic. dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice. se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie .respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat .strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant. . . Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare. adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor. const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei.celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta.8.

adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului. ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: . Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine. Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial.8. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic. 4. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale. 173 . Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat.8. Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2. 4. este mai mare decât cea din masa corpurilor. Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare. este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos. iar între acestea se formeaz un câmp electric.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii.

care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni. în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen. Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare. formând un strat pasivat de oxizi. ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului.sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial. Fig. Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic .46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin .4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i.5). 6. etc. În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare. pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv . 174 . Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei. 4. Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei.8.46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH.5.Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ . 4. În fig. 4.

Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 . Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente.47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa . Fig 4. Ni. În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: . Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere. y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice. y reducerea biomacromoleculelor.47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare.Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic. ca de exemplu Cr. Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie. oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric . 4. au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat. Co. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin.8. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic. pasivate i repasivate.

Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig. viteza de coroziune a metalului este redus . b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 .b). Ta. 4. Nb. Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei.48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare. 4. a) b) Fig.baz numite i metale refractare ca: Ti. Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens).48. coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute. Zr.

oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. deci nu produc reac ii imunologice. controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic. la fel ca i la interac iunea cu sângele. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele. 177 . determinate de structura electronic . al turi de macromoleculele biologice.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice. În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale.În schema din fig 4. Fig 4. Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. În cazul oxizilor titanului .49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive.

. sodiu. dau efecte complexe. Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii. Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale. fier. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice. aspect ce conduce la fracturi patologice. metalele se împart în: .Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. Numai în concentra ii mari. . etc. potasiu.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice. 178 .Metale cu poten ial alergic ca nichel.Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. ca arseniu. . pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt.) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism.. s ruri. producând o serie de reac ii biologice. etc. cobalt. etc. dac sunt prezente în concentra ii mai mari. în func ie de concentra ie. în contact cu organismul biologic. mangan. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare. nichel. zinc.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer. 4.9. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism. i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi. magneziu. de timpul de expunere. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor. etc.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. Dup modul de interac iune biologic . Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul. O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos.4.

ficat i pancreas. Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis . Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom. uter. Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. bronhopneumonie i edem pulmonar. de unde se elimin în câteva zile prin urin . Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili.5Q g/m3. fiind re inu i pân în propor ie de 80%. y Cuprul. Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. rinichi i oase. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic . Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. se acumuleaz în ficat.y Beriliul.5%) i CoCl2 (18%). respiratorii i prin piele. Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . Cobaltul se depoziteaz în rinichi. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. în concentra ii reduse. y Cromul. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. pl mâni i tubul digestiv. care se acumuleaz pe pl mâni. Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it . El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. cutanate i pulmonare. y Cadmiul. În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0. y Cobaltul.

unde faciliteaz sinteza unor celule. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ). pe cale natural . De asemenea. poate fi recuperat în timp. se produce prin transmisie autosomal . mai ales în ficat. în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar . O acumulare peste limita admis a cuprului.Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. determin boala Wilson. omul consum zilnic 0. ficatul (ciroza micronodular ). ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului. i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . fiind total legat de celulele proteice. i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm. sc derea activit ii pl mânilor. necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . aspecte ce se manifest prin simptome de grea . i acest element este considerat a fi esen ial.1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active. Deficitul de fier în organism. 180 . excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. Manganul are un efect antagonist fa de fier. y Molibdenul. lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. y Manganul. El joac un rol central în moleculele de hematin . Este legat de hemoglobin . care este ereditar . i în transportul oxigenului i electronilor în organism. Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin . reduce absorb ia fierului. y Fierul.

Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc.2 ppm. vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. anemie. Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. etc. Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie. Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. n-au pus în eviden efecte toxice. tendoane i nervi. care constituie rezerva de energie celular . este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi. Argintul metalic i aliajele sale. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. y Vanadiul.y Nichelul. Dup unii cercet tori. Ca i cromul. în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . i intr în organism prin inhalare. alergic. y Titanul. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale.1 ppm. prin pl mâni i prin piele. deficien e hepatice i insuficien respiratorie. de aceea titanul este considerat un element inert biologic. anorexie. nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice. Este considerat un element controversat pentru organism. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. mutagenic i carcinogenic. Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. mineralizarea osoas i a din ilor. y Argintul. atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici. vanadiul este considerat un element foarte 181 . Este un element toxic. Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge. Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. Dup al i cercet tori. prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. mai ales cu aur.

prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman. motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A.Galiu. Este un metal nobil. rodiu i ruteniu. 182 . fiind complet biocompatibil. foarte stabil din punct de vedere chimic. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. 4. . ca i s rurile lor. Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice. mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul. precum i în lucr ri dentare restaurative. niobiu. lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC). Este considerat a fi un element esen ial. important. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ). este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. . iridiu. Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile. seleniu i tantal. deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice.Zincul. motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint . y Alte elemente. inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal . prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite.Aurul. paladiu. Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. Totu i. ). Aceste metale. iridiu. Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale. Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. . pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. y Elementele platinice: platina.9. i aspecte negative.

În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. Astfel s-a stabilit c în cazul cromului. Astfel. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel. va produce de asemenea particule diferite (metalice.marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor). alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism. O protez complex . în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. reac ii macrofage. reac ii inflamatorii etc. Astfel. cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -.polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele.Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. provoac multiple reac ii tisulare. granuloma. ionii primari elibera i sunt trivalen i. Particulele metalice. polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: . prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . 183 . cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. în timp ce efecte toxice. . care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces. crom i cobalt. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni. alc tuit din materiale diferite. S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. ceramice. rezultate din uzarea protezelor articulare.. în prezen a implantelor.

4. Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic.interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic.9.17: Tabelul 4. . biomaterialele se împart în patru grupe.3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare.. deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici. 184 .interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor). Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic. determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului. se pot clasifica în: .aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan. în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom.17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul. precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic . conform tabelului 4.

fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG. .implantele nelegate trebuie s fie imobile. . etc.4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent. La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos). Astfel.9. în zona implantat sau protezat . O substan sensibil numit antigen 185 . De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate. MGC. Sunt cunoscute unele metale ca fierul. limfocite. Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare. 4. . dup patru ani de expunere. nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite.protezele articulare trebuie s fie cimentate. care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite. ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant. hipertrofii tisulare. infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare.prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%). Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. etc. Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism.performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase.5 Reac ii imunologice. plasmocite.9. 4. În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: . în activitatea chimic . produs mai ales prin scleroza osoas . .În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat.

apar inând grupei a IV-a de contact. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. cre te riscul de apari ie a cancerului. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice. îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. în schimb.6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. în concentra ii mari. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. în cazul implantelor ortopedice. odat introdus în organism. unghii. acestea pot produce nu numai reac ii alergice. 4. Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. dar i reac ii imunologice i inflamatorii. care se concentreaz în urin . În privin a susceptibilit ii la alergie. compu ii nichelului. produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare. 4. sânge. care 186 .9. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare.9.este o molecul sau o celul care. determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. p rerile cercet torilor sunt împ r ite. Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici. cu slab putere alergic .7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz). p r i în esuturile din jurul implantelor.

ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice. lucru constatat clinic în mii de cazuri. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. nichelul i mercurul. este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. oxizi sau compu i organici. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial. care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. 187 .

aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig.1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom. devenind pozitiv.1. etc.). ea cre te brusc. ci prin salt. acestea se împart în patru grupe. îns la 12% crom.1 O ELURI INOXIDABILE 5.6 vol i. el cre te brusc la +0. în solu ii de s ruri. iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%). la ad ugarea cromului nu este constanta. r mânând ca i la fier. Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig. Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta. 5. care protejeaz metalul de atmosfera de lucru. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ .1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5.2 vol i. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel.1. 5. care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer . de acizi. îns când con inutul atinge valoarea de 12%. egal cu -0. adic la coroziune electrochimic . dup standard al aliajelor fier-crom 188 ..CAP.

5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.25 max 0.25 max 0.03 max 0. în special la coroziunea sub sarcin .25 ± 2.10 max 0. valve instr. Men iuni turbine.07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere.25 N rezisten a temperatura.20 Cr Ni Alte elem.08 max 0.45 max 0. Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 . am. dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune.35 ± 0.5 ± 13.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5.08 max 0.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1.70 max 0.5 23 ±27 max 0.60 ± 0. fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i.12 max 0. O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune.15 0. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.08 max 0. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic . cu formarea martensitei. Tabelul 5.08 max 0.20 0.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1.02% Al max 0.1.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald. Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice.03 max 0. O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune.5 max 0.5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0.15 max 0. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0.

Si. fiind numite alfagene ca: Cr. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i.1% la 0. Ti. Si.1% carbon. cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5.elemente care favorizeaz aceasta transformare. se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece. numite gamagene ca: Ni. O elurile austenitice sunt.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. mai ales m rcile 316 i 316L. Ta. le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting. dup modul în care influen eaz transformarea K pE. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. Nb. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald.2.03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi.. W. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune. S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0. Mn. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. care la rândul lor. În figura 5. etc. o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn. de regul . N. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C. 5.2. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317. aceste o eluri au propriet i moderate de Fig. se împart în : . 190 . C. i elemente care frâneaz transformarea.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie. Mo. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei.

03 max 0.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0. 5.1.5% Mn Crechiv.08 max 2.5% Nb Fig. = % Ni + 30% C + 0. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.03 max 0.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0.0 max 0.Tabelul 5.5.03 max 0.3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler. = % Cr + % Mo + 1.316L max 0. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig.03 max 2 max 0.5% Si + 0. 191 .316 max 0.03 max 0.1.

lipirea prin brazare i sudur electric . prelucr ri mecanice de strunjire. Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. tan are. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare. dezoxidare. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice. etc. degazare i aliere. acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid. ceramice i polimerice. 192 .1. deformarea plastic la rece. tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice.2 Principii tehnologice de elaborare. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . tratamente superficiale de finisare. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat . pentru o eluri inoxidabile austenitice. g urire. 6. ambutisare. frezare.5. a a cum sunt tratate la cap. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate. în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice. sterilizare i conservare. sârm i bare.

4 Mn + 17. . în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur . Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid. consumul de oxigen fiind de cca.5-2 ore. . cu aport termic dat de arcul electric.0 Si +1.înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon.realizarea unui vid de 0. Min. .Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C.15 sau 18%. rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9. de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10.insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at. 16500C.durata de topire este în func ie de înc rc tur .2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. cu un debit specific de oxigen de 1-1. procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic . Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise.3 C + 8. Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic . la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca. . 16000C.5 Nm3/t. valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat . dar în medii de protec ie a topiturii. 20 Nm3/t.temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca. 193 .2 at: . variind între 0. consum de energie electric la topirea 400 kwh/t.

. [Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. sunt: .oxidarea par ial a cromului. Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice. Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator. V.oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) . Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii. temperatura b ii metalice este de cca. ca element principal de aliere. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca. cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului.. sub vid avansat. Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a . [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. 20%. Ti.Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii.oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al. asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice.) i degazarea o elului lichid. [Fe] + [O] = (FeO) .oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon. etc. func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice. [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier. La sfâr itul afin rii.

combinat cu barbotare. etc. profile. Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla.4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon.03%C este de 25 Nm3/t. permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. la presiunea de lucru de 2-4 at. care curge prin orificiul de turnare. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig. consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0. sub vid. care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare. 5..zgur . Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el. 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice. 195 . prin dopul poros de la fundul oalei (fig. sârme. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var.4. turnarea se face indirect ± prin sifon.). 5. o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. Tratarea o elului lichid sub vid. fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn).

ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5.1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic.5. asociate cu propriet i mecanice bune. Datorit densit ii mici. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer . care este superioar o elurile înalt aliate. De asemenea. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. La cre terea temperaturii. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. La înc lzirea în aer. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. cu o grosime de 20-50 Å.2. formând nitruri i hidruri.

4.55 g/cm3 TiF.ÛC) .

la 20ÛC: 8.de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0. mm2/m y modul de elasticitate: .4.2 10-6 /grad .543 J/g grad y c ldura latent : .9 kJ/kg .32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.ÛC) .G: 410 GPa 196 .E: 112 GPa .3 10-6 /grad y rezisten a electric V.de transformare alotropic : 2839 J/mol .de topire: 420.la 100ÛC: 8.152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .

urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare. trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). c=4. .587.2. structura r mâne practic neschimbat .primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%. În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan. spre deosebire de o eluri. structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar . urmat de un tratament de recristalizare. (fig. sub 8820C. Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. 5.95Å.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%. se pot aplic doua procedee: . având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2. 5. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari.Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase. La c lire în domeniul fazei . Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent. -TiF: stare stabil la temperaturi înalte. Pentru mic orarea gr un ilor grosolani. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica.5b). În faz titanul pur. structura apare în microstructur sub forma poliedric . orientat în anumite direc ii cristalografice.683Å i raportul c/a=1. Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze. acest tratament este caracteristic pentru titan. la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc. gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate. urmate de recoacere în domeniul . peste 8820C. cu faz sub forma acicular . transformându-se din poliedric în acicular . 5. 197 .2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur.306Å la 9000C. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3.).5a. care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare. adic la cca.

2. c) revenit. 15%V. 5. 5.7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline. b) c lit. a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul. 5. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici. La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo. i 5.7. Fig.a) b) c) Fig. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice. 5.5.6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 .6.

. tantal. A a cum se Fig. fier. oxigen. mangan.8. azot. 5. cupru. solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta.elementele E stabilizatoare: aluminiu. hidrogen. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan.elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu. ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti . thoriu. ele scad temperatura de transformare alotropica. hafniu. crom. vanadiu. bor.elementele F stabilizatoare: niobiu. siliciu. Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice. Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: . molibden. ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului. zirconiu.). carbon.5.transformare alotropica. 199 .8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune. . se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. etc.

Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: . mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot. în practica. .carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0.5.2%). de pân la trei ori.2.azotul. La dep irea valorii de 0.4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. dup cum urmeaz : . turnare. m rind rezisten a mecanica. con inutul lui este limitat sub 0. deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon). elemente care se dizolva u or în metal.2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune.evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.2.2%.1%. .pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman.oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0. a durit ii i în final a fragilit ii. de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten . motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max. 5.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 . prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor. 0. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat. provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz . zirconiului. .hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece. .

. . 201 .3.pentru avia ie i tehnic spa ial .aliaje cu structur TiF. .pentru construc ii sudate.aliaje amorfe.aliaje cu memoria formei.aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare. elementele de aliere se dizolva în E titan.pentru industria chimic i instrumental .aliaje superplastice. Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen.y Dup modul de prelucrare: . . y Dup structur se grupeaz în trei categorii: . .pentru dispozitive protetice. Deformarea plastic la cald. În anexa 7. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare.aliaje deformabile plastic. . Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC. elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. y Dup propriet i : .aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune. oxigen.aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie. .aliaje cu structur E+F (bifazice). prin matri are. ca recoaceri i c liri. . are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4. . Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice.aliaje cu structur TiE. se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. . . y Dup domeniul de utilizare: . datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice.aliaje pentru turnatorie.

3.003 0.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.1 fiecare sau 0.5 3.2.08 max 0.10 0.5 ± 4. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5.35 Diferen a 0.25 0. Tabelul 5.015 0.015 0.30 0.005 0.003 0.20 0.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii. Tabelul 5.015 0.5 max 0.05 max 0. admisa.0125 max 0.25 0.13 202 .18 Compozi ia max. fierului i azotului.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.4 total max 0.01 0. % ÎI III IV 0.30 0.5. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan.10 0.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V.10 0.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5.005 0.10 0.50 0.5 ± 6.4. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0.

Ti-Al-Sn-Cu. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al. aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E. opera ie realizat la 800-9000C.9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului. Conform diagramei de echilibru prezentat în fig. 2% Sn i 4% Mo.5. La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase. Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig. solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2. 5. Ti3 Al i Ti2 Al.10. Ti-Cu-Zr i altele. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere. care con in pân la 10% Al. 5. Pot fi prelucrate prin forjare i matri are. de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . În fig. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt . rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat .2. Au rezisten 203 . 5. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al. Ti-Al-Zr.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al.6. Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al. Ti-Al-Sn.

Ti-Al-Mo.10 Influen a vanadiului.). R. molibdenului.2. manganul. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2. conduc la durificarea prin îmb trânire. etc. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe.2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn. molibdenul i vanadiul (fig. În practic . Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice. daN/mm 2 % Fig. p strându-se structura E.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice. 5. cre terea temperaturii de transformare alotropica. Aceste elemente pot fi staniul. Ti-Al-V.5. cromul. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea. niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. % 204 . întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2. 5. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile. printr-un tratament termic adecvat. Ti-Al-Mo-V.10.6. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care. zirconiul. Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. Ti-Al-Mo-Cr.

beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune. 5. aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2. atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V. Fig.11). iar în cazul aliajelor F c lite. Tabelul 5. deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 . Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului.Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 . atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E.11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic.5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5.5. Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale.

fiind superplastice la peste 900 0C. recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice.12.13 ).5. se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or . Pentru aliajul Ti6Al4V.13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig. 5. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. De altfel. r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer. Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C. care afecteaz direct propriet ile mecanice. îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 . influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C. cu cea mai larg utilizare medical . r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea. 5. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C. Fig. concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune. sudarea se poate realiza în atmosfer de argon. r cire în apa. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid.5.

8.6. care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%.5. intensitatea 300-600 A.Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti.Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr.5.capace de alam .7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale. numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig.garnitur de cauciuc. i 50% Ni (Nitinol) posed . 12.3 Aliaje de titan cu propriet i speciale .evacuarea argonului. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V. lungimea arcului 5-12 mm.vârf de wolfram.14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1.introducerea apei. 6. 18. 2. 5. 17. 5. 7. 14.vizor. 3. 13.introducerea argonului. Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%.dispozitiv de înc rcare.evacuarea apei.eav de ap . 5 .2. executa i din titan 207 . 11-piese din alam .14. 9. 19 . .Aliaje superplastice.legare la p mânt.creuzet.camer racit cu ap . acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie.electrod r cit cu ap .presgarnitur . . 4. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig.2.16.15.izola ie. ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura. 10.).

în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului. 4.împing tor.15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor. La sfâr itul elabor rii.cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare.i mai face efectul de topire. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ). acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii. La a doua topire. 10. Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire.sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg. în atmosfer de argon. 5. comunic cu lingotiera în care se toarn arja.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig. 6. indiferent de tipul cuptorului. func ie de tipul de cuptor. cu eliminarea impurit ilor volatile.). La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului. 2.lingotier de degaz rii sub vid. 208 . sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu.ameste.15. Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat .bunc r de inc rcare.grafit 5. Pe baza practicii elabor rii i 8. deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor. fie prin arc electric. se impune grafit. 9. pure i de euri de titan de compozi ie 3. Orificiul din partea inferioar a creuzetelor. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: .tub de cuar .buc de grafit. buretele de titan se tope te fie prin induc ie. aliaj ce se elaboreaz . 5.

. .pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. 100 mm Hg. .aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei.permite reglarea vitezei de topire.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii. se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei). se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet.4-0. se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate. .declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca. . .evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al.se poate topi sub vid mai înaintat (0.se determin compozi ia chimic a aliajului. 209 . În tabelul 5. care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: . .men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice. Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare. .controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic . unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid. ..dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri. Mg.). etc. se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet. O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap . .se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C. .productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h.5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur.se reporne te topirea sub arc în vid.6. Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: . fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg).

1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.02 0.6 47.94.4 58. cu o c ldur de transformare (H=450J/at .8 29 112 70.gram i o varia ie de volum de 0.3 27. . mmHg 75 75 0.Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare. 210 .5 0.004 0.08 0.012 0. unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5. al turi de Fe i Ni.36%.02 0.85 g/cm3 i 8.7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5.2 127 61.temperatura de topire: 1495oC.02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23.3 Con inut de gaze % O2 0.7. . Propriet i fizice ale cobaltului: .2 134 63.003 N2 0.3.8 23. CoF are densitatea 8.07 H2 0.densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald.8 121 72. având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale.09 0.006 0.6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat.4 45.masa atomic : 58.80 g/cm3 pentru CoE. Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl .st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C.03 0. Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural . . Tabelul 5.1 0.

mai ales când are un grad de puritate sc zut. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur.4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99.8 68. punctul Curie se situeaz la 11210C.1.98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24. Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta.9 99. 5. de exemplu pentru puritatea de 99.3. La temperaturi ridicate între 900-12000C.7%.6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99. . este 155 unit i Vickers.gr.5 Limita de curgere Rp0.conductibilitatea termic a metalului este de 0. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C).9 99. caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12.9 99. .8 84. 211 .2 daN/mm2 14 19. Tabelul 5. K.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic.6 30. .magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta.dilatarea termic .9J/at.88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura.855 W/cm 0C la 1000C.capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24.2 26 70 96. E=21x10 3 kg/mm2.3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85. atât prin turnare cât i prin deformare plastic . Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: .95% este E=13x10 3 daN/mm2.Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99.7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99. aspecte tratate la cap 6. elaborat în cuptor electric cu arc i recopt. cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic .

În final sunt lefuite. Fig.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig.16. 7 ± anexe). 212 . sudare. care se mic oreaz la 36% la 9600C. tratamente termice secundare. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH. Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom.5. Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare. lipire. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului.5. Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C. 5. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare.17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig.

5 ± 3.15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0.50 max 1 3-4 max 0. Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 .015 max 0. care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu.05 max 0.17). În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10..5 33-37 max 1 max 0.025 max 0. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.8. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale. pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate. 5.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig.5 5.75 max 0. Tabelul 5. Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale. Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C.010 0.15 max 0.5 max 0.05 ± 0. în proteza articula iei de old.8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I.15 max 0.3.2.

Tabelul 5.5. în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice. se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. c lit la 1050 0C / 40 min. Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje. r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C.19). 214 . a matricei (fig. cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune. De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune. tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere).. Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap . Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i.5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig. Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K.9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora.18). a a cum sunt prezentate în tabelul 5. laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune). i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13.intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat . De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller). recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. 5.9. recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat. dup turnare.

Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: .microalierea cu Al. cu formare de benzi metastabile. urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore. conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor. în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6. timp de 20 de ore. 0. 6500C.C. s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj. Ti. dup recoacerea la temperaturi înalte.microalierea cu azot (max.1 %.C. stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H.2%) a aliajului.18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig. când structura C. B. .5. cu r cire rapid . Zn în propor ie de max. 0. conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr). Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore.9). cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5. Fig. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 .F.care poate favoriz fisurarea sub sarcin . Nb. Ta.19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca.5. Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului.

C. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . în H. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 .F.2. de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase.C. de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max.C. Natura lent a transform rii C.deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate.05%). structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta.0. rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate. Prelucrarea prin deformarea plastic ..9.îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene. prelucrate prin deformarea plastic la cald.F. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat . sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material. la temperaturi ridicate. Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin . a lingourilor turnate.C.2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca. prin r cirea înceat la temperatura camerei.C. Dup forjarea la cald. Aliajele din acest sistem au structura C.20 Microstructura aliajului H. Aliajele CoCrMo. Din tabelul 5. . o structur fibroas i orientat .C. Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice. 5. aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase.5. împiedic formarea complet a structurii H. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H. 11200C. Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig.3.

Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: . propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate.) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer. 400 MPa. duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H. i C. Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C.F.recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or . prin tratamente de recoacere la peste 6500C.F.. se constat benzi de structuri H.C. în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%.forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C. (fig. Tabelul 5.F.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5.C.C. 217 .C. când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca. domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic .C.20).C. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C). în matricea C.10.forjare la rece sub temperatura de 6500C.metastabil a fazei C. . .F.C.F.).C. În tabelul 5. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo.10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice. 5.

Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor.forjarea la rece. rhodiul. implantelor. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap.3 Principii de elaborare. 7 ± anexe). când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative.4. paladiul.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil. osmiul i rhuteniul.. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . lipire i tratamente termice secundare. 5. 5. 5. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. În final componentele ob inute sunt lefuite. sudare. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. platina.1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul.4. urmat de tratamentul de îmb trânire. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile. în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase. În stare pur aurul 218 .3. care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. iridiul. Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp.

10-4 T. a a cum se prezint în tabelul 5.000 0.23. H2SO4. Aurul poate fi purificat prin rafinare. pân la un grad foarte înalt de purificare (99.7 83.Kcal/at.6 microni.33 750. HNO3 ). când formeaz AuCl3.69 + 12. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice. fosfor i sulf. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.916 0.33 Frac ii 1.666 0.7 58.3 Fine e P r i/1000 1000.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat.833 0. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen.este cel mai ductil i maleabil metal.0 91.66 833.11 Compozi ii de aur exprimate în carate. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100.9999% Au).9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2. În tabelul 5.3 75.583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice. Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ).10-6 / K temperatura de topire: 1063.19 Q.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul.00 666. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´.11. motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur. De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl.grad coeficientul de dilatare termic : E = 45. dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18.750 0.66 583.0 66. 219 . halogeni usca i.00 916. Tabelul 5.

9 0.5 10.0 4. prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe.rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile.1 0.8 3.0 56. Tabelul 5.8 Pd 2.4 5.5 Ga = 10.6 19. .0 47.4 Sn 1.0 1.0 25.0 75. a a cum sunt prezente în tabelul 5.0 Pt 9.13.0 20. a a cum se men ioneaz mai jos: .1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical. aliajele binare cu aur au fost modificate structural.5 3.8 7.1 25.Tabelul 5. duritate i alungire corespunz toare ca valori.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19.0 38.0 Ag 11. manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru.7 1.1 In = 2.0 Cu 10.7 69.5 11.rezisten a mecanic .3 15.0 21.5 15.1 76. în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78.3 Alte metale In = 16.interval de topire redus.0 40. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus. .0 1.3 220 .

Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur. Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5. Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic . având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21. propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur .Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare. c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea. Tabelul 5. i poate fi tras în folii sau în fire. aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile. i rhodiul ± Rh.14.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5. i maleabil. ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%. rutheniul. este un metal cu o anumit duritate. proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui. ductil. iridiul ± Ir.45 g/cm3. 221 .Ru. Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd.4.

coeficientul de dilatare liniar 2.88.7 KJ/Kg.Se disting urm toarele calit i de platin : .5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9. cm.m. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2. Ag i alte metale. Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5. elemente platinice (Pd. în aliaje cu aur. temperatura de topire 960. argintul dizolva o cantitate mare de oxigen. având densitatea 7. i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107. Au.9%. Ir. care con ine 500 p. În stare lichid .p.8«14.5 W/ 0Cm. al turi de aur i cupru.4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica. Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat).platina chimic pur cu titlul 99.4 daN/mm2. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev. alungirea relativ A=48«50%. conductibilitatea termic 418. cupru.platina fizic pur cu titlul 99. . argint.50C. Au i Ag. rezistivitatea electric 1.06x10 -5/ 0C la 200 C. care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice.platina tehnic pur cu titlul 99. Rh) i 500 p. densitatea la 200C este 10.6 g/cm3). Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr . rezisten a la rupere la trac iune Hr de13.4. .15. 222 .m.59x10-6.p.14 g/cm3.3«9. temperatura de fierbere 21950C.99% având ca impurit i numai metale platinice.5% având ca principale impurit i metale platinice. Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar. duritatea Brinell HB=25 daN/mm2. nu se utilizeaz în stare pur în protezare. c ldura latent de topire 105.

Pb.2 10..-2 99.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul.9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/. Ag-Ni i Ag-Pd.4 10. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5.A.01 S.5 10. Fe.4 10.16.017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice. Te= 0. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat .9 7Cu. aliaje de lipit.20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1. Fe. Pb. Bi. Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5.8kg i granule 1. Pd = 0.980 7 Pt. Tabelul 5.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 .15.A.15 Pd 18. Te = 0. aliaje dentare i aliaje pentru monede. în % argint i impurit i S..3 10.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6.002 7 Cu.40 Pd 30 10. aliaje pentru bijuterii.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0.Tabelul 5... duritate mare i plasticitate redusa. Bi.-1 99. rezisten bun la coroziune.

12 Zn.17.1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29. 224 .aliaje seminobile (noble). 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5.5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: .5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0. 30 Cu. cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92.18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69. AgCu-Zn. Tabelul 5. aliaje Ag-Cu-Sn.3 Cu. Tabelul 5.4. Rest Mn 2-15 Rest 26.5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem.2 Li 45 Ag..Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5. cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice).18..9 26 Fe 0-2 Ir 0-0.aliaje nobile (high ± noble). 7. 13 Mn 60 Ag.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51. 0. .5 Ag. etc. 30 Cu. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5. Ag-Mn.

4 10. În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e.8 350/600 SEMINOBIL 12.20. Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5. conform specifica iei ADA.19.4. 225 .4 11. Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent .19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27.6 10.. prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice.6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5. band . Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%.5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18. etc. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%.6 270/400 13. culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm .4 420/470 15. Tabelul 5.

21.7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 .20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8.Tabelul 5. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii.5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1. etc. În tabelul 5.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5.i men ine structura cristalin . Tabelul 5. i galben pentru cele cu cupru ridicat.4. limit de curgere. curba solidus. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare. alungirea.0% Ir 1. Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut. sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile.5 14 18. precum i pentru a.

procesul se nume te lipire moale sau lipire.0 13.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale.1 3-8 12.0 1. 227 .7 2-3 2-3 Zn 2.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80. cu flac r sau cuptor.1 12-22 15-20 Sn 2.0 72.1 16.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente.0 60. cu putere de 1000 wa i. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice.22.3 3.9 65. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare.0 2-3 2. Tabelul 5.9 80. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare.1 2-4 2. care sunt solidarizate prin lipire. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur. În tabelul 5.0 Ag 8. cu filament de wolfram.0 45. cu utilizarea unor aliaje de lipit.8 8-12 10. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen .3 12-32 30-35 Cu 6.

fluxuri de protec ie. Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice. c ptu eal cuptorului. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg. . Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg.4. Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid. pierderi prin volatilizare.8. 5.1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid. 228 .densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat). turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale. Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: .pierderi cu zgur . afinitatea metalelor fa de oxigen. i . se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur. fondan i. Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare.8 Elaborarea. se mic oreaz pierderile de metale în zgur .durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare). Pierderile de metale depind de urm torii factori: .5.raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere. cu con inut redus de oxigen i alte gaze.4.

...c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen.La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. Argintul de exemplu având temperatura de topire 960. cu un strat de protec ie de 10-15 mm. metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie. Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: .boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C. Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii. Din considerentele tehnice prezentate mai sus.amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37.46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen. pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului).8 p r i aer la 1000 p r i metal. . La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul. în buc i de 10-20 mm. Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7. În lipsa protec iei metalului lichid.50C i de fierbere 21950C. începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 . heliul i azotul. argonul.

2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C.8. când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . de recristalizare. Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 . Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice. zinc. 5. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe. cadmiu. etc.4 în stare calcinat . litiu.amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. tratamentul termic care se aplic este de recoacere.4. Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 . Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit. Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece. timp de 30 minute. pentru ob inerea maleabilit ii maxime. Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare. în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare.

porozitatea se reduce semnificativ. etc. prin sinterizare. realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten . În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial. i 231 . dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal.5.1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. Metalele poroase se ob in din pulberi metalice. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5. În esen .. 5. prelucr ri mecanice. sub form de straturi sau piese. Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. impregnare.recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice. care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice.

Sn.. .5.prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare. 5. Cu. 232 . etc. Ag. tratamente superficiale (impregnare) i finisare.2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : . Ni.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase. cu fine e reglabil .opera ii finale ca: tratamente termice. Co. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. prelucr ri metalice. a s rurilor topite. moi i cu tendin a de aglomerare. folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al. comprimare la rece i sinterizare la cald. Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine.Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu. Ni. reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare. de obicei foarte fine (0. .

23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U.23: Tabelul 5.. cobalt.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4.M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al.7-99.1 < 300 99. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz.Procedee fizico. Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5. lichid pulverizare rotunjit 0. Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere. nichel. Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare. etc.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros. argint lichid electroliz . Ele se prezint sub 233 .mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii.2-1. metale pre ioase. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic . se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile.3-4. Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent.8-1.9 solu ii s ruri. precipitare dendritic neregulata 1. aer comprimat sau abur. titan.5 < 100 99. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial.

5 19.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional .3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten . . Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: .5. fibre continui i es turi.24 Tabelul 5. 5. / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8. r.05mm Titan Wolfram J < 0. daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E.5.9 4. amestecul 234 .tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei.forma de fibre t iate. g/mm3 7. Prin presare. cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv. tehnologii de filare din topituri metalice.1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii. În mod obi nuit. J = 0.025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune.24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica. dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune.3.3 - 5. daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific .

Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. parafina. În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: . Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii. În aceasta etap tehnologica. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. acid stearic. Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te.Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele. Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5. r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri. Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile. . Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. impuse de tehnologie. se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. etc. sub presiunea realizat de o pres hidraulic . Presarea se execut în matri e metalice. glicerin .de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma. Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor. particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor. 235 .25. precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare. Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara.

Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: . 236 .3.2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive. i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0.Tabelul 5.m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val.8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular. iar uneori în vid. ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5. opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra. sub influen a temperaturii. Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii.5. În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori.7 i 0. prin procese de sudare prin difuziune. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie.

alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante. recristalizarea i cre terea gr un ilor. dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor. eliminarea gazelor. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz .21 b). La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient. - a) b) c) Fig. 5.reducerea peliculelor de oxizi.21 c).diminuarea porozit ii. descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i. lubrifian i).etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig. .21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: . porozitatea nu se modifica. c). . având doar puncte de contact (fig 5. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5. iar volumul porilor scade.21 a). în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: .21 b. . La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5.21.etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. iar particulele individuale r mân indivizibile. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 . ilustrat schematic în fig. 5. 5.21 a). are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule. În paralel cu aceste procese fazice. Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe.

complet densificat. acesta depinde de destina ia produsului sinterizat. de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura. Tabelul 5. se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat. Vf = Volumul materialului masiv. exogaz idem idem H2.2%). amoniac. n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2.26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp. În privin a gradului de densificare propus. pentru suprafe e poroase ca filtre.1-0.26. argon 238 . În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care. dup o durat dat de înc lzire. Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat.V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii. p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%). Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare. Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0. Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5.

limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare. 5. 5.5. Pentru fibre cu diametrul de 0.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid . Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor. Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100.3. Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu. Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 . Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ). Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore. pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat.300 microni. Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid.3. cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg). ca de exemplu tija femural din articula ia de old.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj.6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice.5. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic.5. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice.

a a cum se constat din figura. c) starea tixotropic a compozitului. de la cele tradi ionale la cele standard.6. dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum. este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau. iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele. Fig. Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope. în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur . care constituie faza dispersa a compozitului.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. 5. 5. când el nu curge aflându-se în stare p stoasa.1.pulberi. interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice.1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit . 5. b) în aceast faz se introduc particulele. Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate.6. 240 .22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a.22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic .

agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide.aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus. Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . .) într-o matrice metalic format din aluminiu. heliu).se introduc particule solide în pasta agitat mecanic.dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid . magneziu.injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form ..aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic.dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor. se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: . acestea se vor distribui uniform în masa metalic . un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice).injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon. Conform schemei prezentate. . TiC. se pot aplica diverse tehnologii ca: .d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid. .amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex). Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC.pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston. . etc.producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. . etc. . acesta este obligat s curg i s umple matri a. 241 . . Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid . . .

ca titanul i aliajele sale. Tabelul 5. sub form de fibre.sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert.2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide. Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0.5.presarea amestecului de pulberi în matri .1. Al 2O3.26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC. Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: . aflat într-un creuzet vidat. SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice.2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers .producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului. . .6.6. 5.26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora.omogenizarea particulelor de compozi ii diferite. 242 . fixat într-o matrice metalic moale i ductil . În tabelul 5. TiO2.1-3.6. sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5.0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid .3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic .1. .

. .23. etc. .Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: .tehnologia de laminare.fibre lungi care au l/d = 300 ±1000. 5. Fig.tehnologia de filare din topituri. Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile. aliaje de aluminiu. Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate. . .). de cobalt.fibre discontinui care se împart în: .23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000.fibre discontinui foarte scurte. titan. Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: .tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor. b) fibre discontinui i aliniate. fibre continue i es turi. 243 . . monocristale filiforme pure numite Whiskers. similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse.tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei. aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig. . c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri. metale pre ioase. aliaje de nichel.fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid.5.

6. . A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor.tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan. În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. sub vid sau sub 244 .. Este important de re inut faptul c întrun compozit. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic . 5. sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. titanul i aliajele sale. dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii. etc. Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului. fierul i aliajele sale. Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice. aurul. cu con inut ridicat de titan. aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic . ca de exemplu aliajele Ni-Ti. a lovirii. Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: .tehnologii de încorporare direct . a coroziunii. alinierea i distribuirea uniforma a acestora.1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat . f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele.Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale. argintul. Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect.Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice. i a frec rii.2. modificându-le propriet ile. etc. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare. prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare. molibden.

când se poate depune o matrice metalic (de ex.Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre . matricea nu se mai ob ine compacta. se aplic 245 .24) Fig. materialul matricei în stare lichid . 5. Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. c ci la propor ii mari. are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a.24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere .Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre. O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos.Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim . Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt. . respectiv de matrice în folie. . care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere. titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu. Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre.Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic .presiunea unui gaz inert. 5. . . a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig. sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu.

25). 246 . cu fibre nealterate. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei. când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare.în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu.2. Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: . Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic.25 Micrografia unui faz . Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie.2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii. care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat . lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5. la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre .Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice. 5. ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid. aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare. Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal. 5. ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele. aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice. ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat . formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane. cu o structur plurifazic .6.26.matricea . în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil. a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig.matrice (fig.care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele. 5. în compara ie cu durificarea unidirec ional .

5. În fig. 5. 5. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui. 247 .27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare. dac gradul de deformare plastic este suficient.Fig.Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram. din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare.28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig.27) . cu un control mai riguros al parametrilor de realizare. 5.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare.5.

6. care asigur pieselor forme i dimensiuni precise. metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee. f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 . forjarea în matri . ambutisarea.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid. rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate. protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). în primul rând. Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale. Din considerentele prezentate mai sus. astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale. În toate cazurile de procesare se are în vedere. Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate.CAP.

Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: .1.turnarea metalului sau aliajului în form . .uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui. Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: . Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: .precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei. . . Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid.confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare. Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile). . . . 249 . în ordinea tehnologic de realizare.1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat . suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei. cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice. Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare. de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive. cu raze de racordare.intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese.asamblarea modelului i a garniturii de turnare.alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare).uscarea i asamblarea formei. 6.proiectarea tehnologiei de turnare.importante.execu ia formei de turnare. . cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul. .grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii.

dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. 3.re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig. 6. .1 Elementele re elei de turnare 1. 4.1): pâlnie de turnare. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii. canalul de distribu ie i alimentatori.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat. Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului. canal de distribu ie i alimentatori. de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. picior.sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate.0. Fig. piciorul pâlniei. .canal distribu ie.alimentatori . picior. în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0. în scopul dirij rii curgerii metalului lichid. 6. func ie de gradul de aliere a aliajului.8 ± 1. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. în kg. pâlnie. 2. 250 .

tabelul 6.15 1. calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg .rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei.3 1.1 1. Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.1-7 1. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2.1-2 0.1-4 4.1-5 1.2 pentru unele aliaje.2 1.1.0 5.0 1.4 1.50 . care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia. a c rui valoare depinde de natura aliajului.1-6 1. în secunde.8 0.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare.1-3 3. Coresponden a dintre parametrii n.20 1. în dm3 251 .40 6.9 1. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %. având valorile prezentate în tabelul 6. acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu.1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6.30 r Parametrii n Ks 0-1 0. în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate.95 1. c.

etc. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 .2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic .densitatea metalului (aliajului) lichid. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare. precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model.viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid.. Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate. .0«..5«. Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH .2«. stabilirea locului de amplasare a miezurilor. . 6. H ± în l imea metalului lichid în oal .1.1 4. adaosuri de contrac ie. stabilirea planului de separa ie.5«. d ± diametrul orificiului oalei de turnare.7 5.Tabel 6.4 de turnare se refer la: . func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei. a m rcilor.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei.% 0.temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului.6 2. la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic .

1. dimensiuni determinate de: .. k ± coeficient de contrac ie liniar . .modelul maselotelor. Tabel 6.1. .3 În figura 6. Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6. . etc. .4 1.2 1. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate.adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model.cutia de miez.8«.modelul re elei de turnare.. cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei.2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i.0 1. valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate.. k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei.1. în %. ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate.1«.5«. în scopul 253 . separate simetric printr-un plan de separa ie.3. nervuri care s consolideze piesa.adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere.modelul propriu-zis al piesei. . sporuri pentru înclinarea pere ilor.adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic .2.0«.3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0. iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei.

3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model. în timpul asambl rii formei. format din mai multe piese. a a cum s-a ar tat. etc. func ie de num rul de piese care se toarn . 254 .3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie. Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci.1. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate. 6. se execut din p r i demontabile lemn.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate. Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare. metal sau mase plastice.form rii în dou rame. 6. r ini sintetice. 6. În fig. Fig. care s conduc metalul lichid în form i în maselote.) în diverse propor ii (8-10%). pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez. Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare. 6. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice.3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate. Marc Fig. Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil .

îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez.vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor. .fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model.4): . . Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model. .fixarea semimodelului piesei pe plac de model.întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat .îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei.4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6.4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: .fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare. 255 .Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig. în loca urile special realizate. . 6.pentru semiforma superioar : .uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor. . Fig. 6. .1. .umplerea ramei cu amestec de formare.pentru semiforma inferioar : . . numite m rci.umplerea formei i extragerea modelelor. .fixarea modelului pe o plac metalic .

Metalul lichid. 6. . pân la umplerea complet a formei cu metal lichid. care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar . adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei.1.1.. prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare. 6. Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare.fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar . Maselot Pâlnie alimentare Fig. 6. sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid. prin deschiderea sau distrugerea formei. inclusiv a maselotelor. ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj. efectuarea tratamentului termic i apoi 256 . se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare. Parametrii tehnologici de turnare. i consolidarea formei. care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic .5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu.5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6. Forma astfel preg tit se prezint ca în fig. apoi se supun opera iei de cur ire primar .6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag.5 i este gata pentru turnarea metalului lichid.

procesul de înt rire. ambalare si 6. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare. .turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive. prin polimerizarea cojii. folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv.turnarea în forme metalice (cochile). sterilizare. are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic . astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare.7. Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: . conform procedurii prezentate. Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice. 6. Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid.1.opera iile de prelucrare final conservare.1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin . .cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji.turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile. Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului.placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori. având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul.se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm. Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice. prin lefuire. 257 . dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: . timp de 6-8 minute. 6.6. . . se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor.1. .

.scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant. conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 . În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare.introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile. b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun . 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri. spre deosebire de procedeul precedent. c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: .6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6.1.7. Dup cca.2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care. 6. Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei.Fig. . în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele. formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat .degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun.

timp de 2-3 ore.Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer). dup care formele coji se usuc în curent de aer cald.7. când sunt impuse restric ii severe de puritate. Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. inclusiv re eaua de turnare. b) modelul fuzibil rezultat. e) Uscarea formelor coji. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig. g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca.. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip. 6. pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji. 700°C la parametrii prestabili i. c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine.7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz . d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze. 6. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea. Fig. elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . func ie de natura aliajului. timp de 6-10 ore.

. % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 . . pentru a nu se altera la manipul ri.temperatura de topire joas . piesele bune sunt cur ite avansat.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus.cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare. .verificarea dimensional a pieselor ob inute.4. cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire. ca: .golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare. . se face direct din creuzetul cuptorului.4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat. Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului.cost cât mai redus. Tabel 6. în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare. Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6.rezisten mecanic suficient dup solidificare. . lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare. h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: . Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice.s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate. în acest caz. . pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj .dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare.turnarea. .

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

se aplic o serie de opera ii. Fig. Forjarea liber i în matri . În func ie de modul cum are loc curgerea metalului. se deosebesc dou procedee de forjare: . y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale. 6. iar deformarea se mai nume te static . curgerea fiind limitat . for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic.2.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic. în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. Când deformarea se realizeaz prin lovire. debitarea i uneori sudarea.forjarea în matri (matri are).12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 . Deformarea semifabricatului nu se produce uniform. curgerea materialului este liber . întinderea. r sucirea.2. ca: refularea.forjarea liber . Pentru ob inerea pieselor forjate liber. prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii. 6. g urirea. Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat. 6. crestarea.6. Dac for ele sunt de presare.1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare.12). pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate. îndoirea. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. . deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri . sunt for e de oc. înso it de curgerea lui pe diferite direc ii. sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare.2. ele se aplic lent. ce se aplic cu viteze mari.

Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat. În spa iu.zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. au valori mai ridicate. va fi (în corela ie cu fig.13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. iar spre axa central . cre te i rezisten medie la deformare. 6. În timpul reful rii.zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: . Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. valorile cresc treptat. cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala. fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat . .13): Fig. i odat cu aceasta. Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. pe suprafa a de contact cu sculele. 6. 6. . valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h. datorit m ririi raportului d/h. tensiunile se repartizeaz diferit.13. în care materialul curge liber. curgerea materialului s fie frânat . conform diagramei din fig. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim . tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului.Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic.zona III a deforma iilor medii. sec iunea transversal a semifabricatului cre te. unde deformarea are valori minime. iar deformarea s se produc mai intens în partea central . La periferia contactului. zona are forma unui con. În condi iile existen ei for elor de frecare. cu atât for ele de frecare T. Cu cât coeficientul de frecare este mai mare.

care pot fi de diverse profiluri (plane. Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj). va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale.14). Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei. func ie de semifabricat (turnat sau laminat). U. 6.5 ± 5. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului. se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea. Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h. Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere. corespunde l imii b0. i sec iunea final S. În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). între valoarea 1. în l imii h0. V. lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0). 6. Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale. 6.14). i lungimii l0 (fig.14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 . Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere . etc).h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. Fig.

15. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 . ( fig. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite. pentru ca prin g urire. 6. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii. For a de întindere F. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului.4 « 0. 6. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului.6. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice. Dac îns la acela i grad de reducere h. în daN/mm2. Fig. l0.). G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului.15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime. Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului.Cu cât l0 este mai mare decât b0.

care în timpul îndoirii nu sufer deformare. 6.pentru sec iuni rotunde: F = 0.Rd = 4 · Rc în care Rc . . (daN). y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb. Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic . în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului.rezisten a la curgere a materialului metalic. 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului. Fig. 6. For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: . (daN). bara se va curba conform schemei din fig.25 d2 · Rc. ± unghiul de îndoire în grade. î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal .16.16 Deformarea semifabricatului la îndoire. sec iunea transversal p trat sau rotund . Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0. ea r mânând la lungimea ini ial L0. pe axa semifabricatului.5 a2 · Rc. În zona îndoit . 273 . Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal .pentru sec iuni p trate: F = 0. iar cea rotund în eliptic . exist o ax numit fibr neutr . Prin aceast curbare.

18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar . 6. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e. Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie. 6.2. Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig. 274 .2. Fig. La forjarea în matri . plusul de material curge în afara acesteia. care ulterior se îndep rteaz . 6.18 Principiul i ap sarea cu cea superioar . atunci dup umplerea formei cavit ii.17 ). ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei. Matri a se compune din dou p r i (fig. semifabricatul ini ial a fost mai mare. formând bavura. 6.y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material. În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat . Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i. 6.2.17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului. materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig. Dac fa de masa piesei forjate.

se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri . matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale.19). Matri area se poate executa închis sau deschis. limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . iar cealalt are rol numai de scul de presare. .19 Matri a cu matri are bilateral . Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are. 6. matri area se împarte în: matri are pe ciocane. const în: proiectarea piesei matri ate. loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz . y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: . Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri . Buc ile de material necesare execut rii pieselor. construc ia matri ei.Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese. In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri .Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul. procedeul se nume te de matri are unilateral . debavurarea i prelucrarea piesei matri ate. astfel încât matri a s nu fie 275 .4 mm. pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û). care trebuie s fie la valori optime. O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig. se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei.se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia. 6. procedeul este numit Fig. . Dac deformarea are loc în ambele semimatri e. în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea. forjarea în matri cu preforjare i forjare.

6. 3. coad de rândunic .5%. 5. Fig. 4. cavitatea semimatri ei. 6. 276 . . . 2.20.2 ± 1.forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. 6.debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii.suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri . Pentru piesele din o el. 7.20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii.20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are. canal pentru bavur .debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate. y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate. oglinda matri ei.înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: . . a a cum se vede în fig. contrac ia oscileaz între limitele 1. 6. y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1. bol uri de ghidare.înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit.5 % din dimensiunile nominale în stare rece. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari. orificiu de manipulare. Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig. .

atât în semimatri a superioar . Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies . . cavitatea adânc a matri ei. canal de bavur obi nuit. cât i în cea inferioar (fig.21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 . b.). lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol.mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final . semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a. orificiu de evacuare gaze.21). 5. îndoire. 6. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei. 4. Fig. semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. etc. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare.21. rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 .striuri cu dou praguri de frânare. 6.realizarea unei economii de material metalic. Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii. . 3. iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. l ire. 2. care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice).realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor. întindere. 6. Pentru realizarea acestui scop.

temperatura de înc lzire.1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii. folosind ca semifabricate table i benzi metalice. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 . r > 10s. prese cu excentric. etc.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte.2. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru.. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s. Fig.22.2. schema st rii de tensiune. etc. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e. prese cu fric iune sau hidraulice.supus matri rii.22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. în care eforturile sunt nule. Opera ia de îndoire se face la rece. rezisten a la deformare. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice. 6. plasticitatea. 6.3. în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior. În cazul îndoirii cu raz de curbur mare. 6. 6. Schema acestei opera ii este prezentat în fig.

1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii.V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s). În determinarea lungimii semifabricatului plan. respectiv l imii semifabricatului. cu rela ia (fig. fenomen numit arcuire elastic . rm ± raza fibrei neutre dup îndoire.24): 279 . iar rezultatele sunt prezentate în grafice. 6. necesar ob inerii unei piese îndoite. Unghiul de arcuire . îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil . asem n tor celui din fig. în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar. 6. Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi . Fig. ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite.23. se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate. ± coeficien i determina i de modificarea grosimii. 6. pentru îndoirea tablelor din o el. înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru.23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri. au loc deform ri plastice mari. va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice. raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: . În timpul îndoirii.

Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor.25b.2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6. se utilizeaz un inel de re inere (fig. Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie . 280 . Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri . de la forma plan la cea cav .24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat.) care apas asupra materialului în timpul deform rii. acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare.3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl . iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri .3. 6. Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare. atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm. 6. 6. 6.3.2.25a).2. sub ac iunea uni poanson (fig.  Fig. Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat.

diametrul piesei la o anumit trecere. 6. dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig. de tipul sculelor. D . Schema ambtis rii d .diametrul piesei la trecerea precedent . când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii.25b. reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn .f r sub ierea pere ilor. în func ie de deformarea grosimii semifabricatului. astfel: .25a. Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 .Fig. . 6.diametrul semifabricatului Fig. dn-1 . pentru a se evita ruperea materialului. este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig.26).cu sub ierea pere ilor. 6. Pentru fiecare trecere. etc. În cazul ambutis rii adânci.26 Schema treceri.diametrul presei. Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza. când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului. Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii. 6.

coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn). Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice. d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. tiind c m1 = 0. grafice i grafo-analitice. mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri. mn= m = 0. d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn.diametrul piesei finite). As ! Ap . diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 . m2 ! d2 d1 . T 2 4 ! p . iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D. 2«« n.care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1. deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap.13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . iar m2 = m3= «. Pentru piesele ambutisate de alt form geometric . ! 1.6.45«0.65-0.metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului. Pentru piesele ambutisate de form cilindric . semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective. Dintre metodele analitice se men ioneaz : .(disc) i cu d1. exist rela ii de forma: mt ! d1  . se folosesc semifabricate în form de disc.80.

arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig.metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs.1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant . Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig. prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor. ! 1.13 n § i !1 i s 6.27). produc precipitarea 283 . sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval. în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. 6.13 p s sau ! 1.1%). cu volumul piesei Vp. conform rela iilor: Vs ! Vp . 6. de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald. la un con inut redus de carbon (sub 0.13 § i !1 Ai .27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC. T 4 2 S! p. Tratamentul termic de c lire.3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE. 6.n D ! 1.3.

tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare. (Cr. Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 . care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm). aceasta trebuie s se fac foarte rapid. care ar reduce deformarea. astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin . sub linia SK. pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate.Fe)23C6 din masa austenitic . Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse.2%. care consum carbonul de la limita gr un ilor.1%C. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin . dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). pot s provoace separarea de ferit . apa. prin utilizarea ca mediu de r cire. pe când supraînc lzirile peste linia NJ. R cirile foarte lente. astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. urmate de r ciri rapide.carburii complexe. care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare. care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC. ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer. timp de 3-5 ore. care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune. prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten . O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. În privin a r cirii. În consecin . 0. înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece. De asemenea. precipit practic numai carbura de titan. au ca efect re inerea de ferit . ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer.

285 ..28. Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig.6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale.6. R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer. ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece. precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig. 1 min/mm grosime.b).28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur . Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate. deoarece atât oxidarea.6. iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi. 6. b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC.28. dup care se face r cirea în aer. O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire. greu de eliminat prin decuparea ulterioar . iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin . se recomand durata medie de cca. a) b) Fig. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor. a.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline. În tabelul 6.

3.2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz .. este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare .5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6.29. 6.Tabelul 6.6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0. revenire i îmb trânire. ob inut printr-o recristalizare complet . Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii. a a cum se observ în diagrama din fig. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic . Fig.29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 . fie revenirea la starea de plasticitate mare. 6. c lire martensitic i de punere în solu ie.

7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2. etc. de punere în solu ie.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale.5Cu Ti-3Al-2. de propor ia de impurit i. 6. nu apar germeni cristalini noi.5S Ti-2.Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare . Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic . de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului. A a de exemplu. Parametrii recoacerilor de detensionare.C. mic oreaz viteza de transformare . urmat de îmb trânire. s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig. de temperatura de transformare.5 ±1. Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului.7.30). în aliajele care con in elemente stabilizatoare.C.V.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0. sunt prezenta i în tabelul 6. ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C. Tabelul 6. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice. 287 Aliaje cu structur + . Tratamentul de c lire. la transformarea alotropic a titanului. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. în H. cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura.

Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr. iar la temperaturi situate sub Tcr. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare.. + . deci structura va fi transformarea structural nu are Fig. Martensita ¶ are re ea hexagonal . se formeaz martensita ¶. apropiat de re eaua rombic . structura va fi ¶+ . sunt de asemenea men ionate în fig. care influen eaz transform rile urm toare. când se produce transformarea reversibil în . la c lirea în intervalul T1-Tcr. se poate forma martensita ´. constituie o temperatur critic Tcr . Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1. cu simetrie mai sc zut . s nu se dep easc 1000ÛC. Temperatura minim de la care. m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite. datorit elementelor stabilizatoare. astfel încât peste o concentra ie critic Ccr. cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. 6. structura de c lire este format numai din ¶. pentru a se men ine granula ia fin .30 Diagrama transfor. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al.Astfel. Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat . nu se mai formeaz martensita ¶. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere. 288 . faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere.30. temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC. structura va fi ¶+ + . prin c lire. 6. Când cre te propor ia de . Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus. în cursul c lirii aliajelor de titan.loc. Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare.

Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform .influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. C.5 1036 1147 12. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare. func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente. cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru.8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. Tabelul 6. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate.P ± titan de puritate comercial 289 .8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale. la suprimarea recristaliz rii. determin o modificare mai redus . Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan. apoi în aer. ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile. conduc la finisarea structurii. sau s r cite fin dispersate. conduce la o durificare accentuat a aliajelor.P. recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea . fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare. cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor. dar la mic orarea plasticit ii. pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + . la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire. apoi cu separ ri de îmbog ite.5 Obs. În tabelul 6. Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC. În acest caz.

290 . Studiile efectuate.33). Cr i C.31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat .1.Microstructurile prezentate în fig.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei . faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz . 6. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig. 6.3. Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo. distribu ia a) b) Fig.3. au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6.3. 6.32. b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6. 6.

6. Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea .9). 291 .33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig. 6. 6.34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC. se prezint structura specific a acestui aliaj. îns propriet ile de plasticitate cresc. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant . prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore. în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC.34. (tabelul 6.32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. În fig. Fig.Fig. 6. rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat.

s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice. timp de 20 de ore. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz .C. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj.C. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC. în H. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo. prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon. transformarea structurii C.F. prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller.C.conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice. Aliajul con ine cca 0. De asemenea. Tabelul 6.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. structura este hexagonal compact H. iar la temperaturi mai sc zute. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. la temperaturi mai mari de 890ÛC.F. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13. timp de 4 ore. cu unul de îmb trânire la 650ÛC.9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus.C. în matricea metastabil C. .C.C.F. prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C. urmat de o alt recoacere la 292 . este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H.

prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor.F.. urmate de tratamente de îmbun t ire.C. Ta. 0. printr-un tratament adecvat 293 . Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt.3.C. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic. constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic.15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore. Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare.F. prin r cire lent .C. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H. astfel c . Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C.05% i Cr max. Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale. etc.C. laminare. Natura lent a transform rii C. Nb. cu r cire rapid în ap . urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C.. se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%.2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt.F. în urma tratamentului termic al aliajului Muller. în matricea metastabil de C. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. B. const în microalierea cu elemente ca: Al. 6. tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical .C.C. în condi ii de r cire for at .C.8. Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC.. formarea structurii H. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H. Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente. împiedic .C. extrudere. A a cum rezult i din tabelul 6. la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i.F.5%. A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom.3. 26. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic . A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0. în H. utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald.

În cursul tratamentului de îmb trânire. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 .35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact .F. 6. Tabelul 6. cu o durat de 4 ore. persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo.se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H.C.F.35). 6..C. Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC.C. (fig. într-o matrice metastabil de C.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt. (x 615) În tabelul 6. Fig. b) matricea de faz C. urmat de r cire în aer. zonele cu structura H. Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate.C.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo.

iar argintul tehnic. aliaje dentare Au-Ag-Cu. Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare. Ni. Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag.. dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC. asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten . asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare. Cu. cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate. timp de 1-2 ore.C.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C.4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6.C. 6. deformat plastic. se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt .4. etc. Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar ..realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or . se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime. Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite. 295 . Pd-Pt. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt. . ca de exemplu Au-Ag-Cu.F.Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC. acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo.3.3. Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: . Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald.forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H. se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte. dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC). . astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare.

4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. prin sinterizare izostatic . Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale. În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate). de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu. cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. 6.4. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm . cu materiale ceramice. acoperiri galvanice. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural . Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate. Pt-Ni.4. atât la rece cât i la cald. au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice. f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. se pot deforma plastic. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon.2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh. etc. 6. aspect esen ial pentru aceste aliaje.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. pentru a se realiza o bun osteointegrare. Pentru unele aliaje ale platinei.3. 296 . Pt-Ir.6. tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. la coroziune i la oboseal .

valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig.6. A a de exemplu solicitarea la forfecare. aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant. Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei.1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta.4.esut osos. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice. asemenea efectului de urub (fig 6.6.36) Fig 6.37) 297 . Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact.1. Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i.

etc. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede.38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas .37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig. 6.38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os. în cazul suprafe ei poroase. prin depunere de calciu în porii de suprafa . 6.Fig. mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. Asemenea suprafe e poroase. sinterizarea. 6. s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare. Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. ob inute prin diverse tehnici. tratament în plasm . Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact. adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm. 298 . poart denumirea de suprafe e structurate.

se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune. Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin . De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune. cu o porozitate deschis de cca. motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%. deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil. Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare. a a cum se indic în tabelul 6. cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare.12. pe toat suprafa a de contact material-os. fixat pe suprafa a implantului. Pe tija protezei de old. 299 .Realizarea unor asemenea interfe e implant-os. Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox. pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. 75%. realizat din aliajul Ti6Al4V. determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young. Stratul poros sinterizat. în zona implantat . 40%. aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului. Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat .

Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta.39. Fig.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12.8 35. 6.39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului.3 25.5 23.4 30.5 81.Tabelul 6.7 59.0 41. 300 .4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.4 30.4 50.4 24.3 24.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice. la o porozitate de cca 30%.3 12.5 63. este prezentat în figura 6. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni.

41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului. a) b) Fig. 6.40). 6. primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical.Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . a a cum se prezint în fig. Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6. Astfel s-a 301 .40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare. 6. apropiate de ale osului cortical. Fig.41.

Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile. 6. 6. Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale.2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´. 6.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut.1.4.42) Fig. aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 .

depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine).depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice. dup 14 zile de la cultivare. Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i.44. 6.acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN. În graficul prezentat în fig. Astfel de tratamente constau în: . . 303 .58 i 1.În fig.76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero).43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante. se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu.43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1. prin procedeul PVD. . Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus.efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC. 6. 6. Fig. se arat influen a filmului superficial protector.

2. Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic . Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals).2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6. de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric). .Fig.1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic .4. al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu. 6.ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate. sau 304 . 6.4.metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate. Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) . în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: .44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora.

se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.13.5 5.9 11. Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim .9 3.3 7.5 8. (E .1 13. Tabelul 6.0 3.9 12.1 4.4 3.6 5.3 9.9 4.2 4.W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei. etc. EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7.0 3.6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 . KAlSi2O6.5 7.2 2. w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.6 15.0 7.2 4.K-1 ) (m-1.2 8.9 5.3 7.titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic .6 5. În tabelul 6. Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp . (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat . de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale.2 10.

precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare.2. a recipien ilor metalici. Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit . deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid. În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid .legarea prin difuzie (sudare) 6. pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute. Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice. astfel: . .Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen .legarea prin lipire. A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale.4. se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic. Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o. stimulatoare cardiace i neurologice. în tot domeniul de temperatur . diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative. izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii. Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent. proteze articulare i fixe. aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E . .complex) i oxidul metalic al suportului. 306 . condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic. implante etc. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice.legarea prin glazurare. Acest aspect constituie o problem de practic unde. La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact.

. spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri. y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate.aliaje nichel-crom-molibden. În acest scop. în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice.2. literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive. aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin . Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic . deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice. În baza celor prezentate mai sus. În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal. tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei. Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic . .4. i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale.aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan. acestea sunt: .3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic.6. . pentru o mai bun aderen la esutul viu.etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil.aliaje de aluminiu. Deci. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival. 307 .etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic.

Dac materialul ceramic con ine carburi. Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%). CVD etc. AlN i altele.5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal. aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC. Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC.Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire. 308 .).5Ti care au devenit materiale comerciale. a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. în condi ii de temperatur relativ joas . care constituie stratul interfazic metal-ceramic . prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan. are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate.14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1. SiO2. a a cum sunt prezentate în tabelul 6. BeO. Tabelul 6. sub form de band sub ire. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD. iar raportul C/Ti este mai mic de 0. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4.14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1.5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1.65. a ceramicii pe baz de ZrO.

Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii. care constituie agentul de lipire.. studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca. . în aer sau în mediu controlat. cu formarea oxidului de crom. .cur irea suprafe elor metalic i ceramic . . precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire. Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V.) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic.oxidarea suprafe ei metalice. . în vid. legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. la fixarea benzii de lipire. electrocoroziune etc. 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar). pân la tehnici 309 . prin înc lzire la o anumit temperatur . etc.Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu. Stratul interfazic. de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice. y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii. coroziune chimic . trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant . Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . . în plus.Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC.y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale . În sisteme complexe Al-Al2 O3. utilizate în protezele articulare.depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee.realizarea prin diverse proceduri (sablare. care m resc fluiditatea zonei interfazice. Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic.

se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru. a a cum au fost prezentate mai sus. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: . Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. a a cum au fost prezentate în tabelul 6.sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3. CVD. Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive. Astfel.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu. urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic.foarte performante ca PVD. etc. astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului . temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire.în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 . SiO2. Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit. Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti. plasma spray. . prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport. . prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar.14. por elan dentar. jet de electroni etc. CaO. . func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute. y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor. pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: .temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit.durata procesului este cuprins în limite largi.

. 6. pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit. . Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj. func ie de tehnica de depunere disponibil .se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute. care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact. 6. ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul. presiunea i durata (timpul). Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie).5 ± 0. 100oC.se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru. în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire. astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura.4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit . Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit. fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea. .se fixeaz prin presare.se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca. în limitele (0. . fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic. Presiunea poate varia în limite largi (fig.se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim . cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise. .95) Ttop. Ca i 311 . .2. materialul ceramic pe suprafa a suport. Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv. Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi.se înc lze te incinta cuptorului (electric).4. .45).se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar. practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa..

Fig.energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig. dac temperatura este ridicat . unde KS1 . 6. 6. f r a fi afectate procesele de difuzie.45.în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare). viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min. Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . Deci parametrii procesului pot varia în limite largi. Pe lâng parametrii de baz prezenta i. când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic . De asemenea presiunea poate fi diminuat . dac timpul de difuzie este mare. procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . KS2 .energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 . timpul de difuzie poate descre te. pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru.

MPa Sec. leg tura metal-ceramic se face direct. care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus . Tabelul 6.M. parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6. o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10.5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . În sintez . . care constituie un film interfazic reactiv. Astfel în domeniul implantelor dentare. f r denivel ri.9 Ttp Ra < 1.mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic. leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare.15.prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni). În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal.46 313 .7 ± 0. care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului. condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte.prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. aspect prezentat grafic în figura 6.15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U..rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ .000 0. . Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic .

c. Sudarea interfazic se produce în vid înaintat. care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic . etc în condi ii de puritate ridicat .f.Fig. la temperatura de 900 ± 1300oC. Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2.5 microni la 900-1000 oC.. Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3. ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu. Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite. Astfel de metale pot fi: aluminiu. nichel. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3. 2. care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase. aur. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii. cupru. În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c. 6.10-5 mbar timp de 1 or . 314 . sub o presiune de 4 MPa. pân la 12 microni la 1400oC.

Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu.3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare. aspecte prezentate în continuare. din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium). Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice. de natur fizic i chimic . 6. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil. fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe. în zona interfazic . realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului.4. Astfel.3. cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit . 6. care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal.1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN. 315 . Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului. f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate.Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar.4. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie. la coroziune i la oboseal .

la temperatura procesului. Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid.3.4.5-2. Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . prin condensare. Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC. al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. sub atmosfer controlat . formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu.2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când. iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului.rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri. Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%. Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: .De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor.modul de elasticitate: 14-21 GPa .densitatea: 1. 6.2 g/cm3 . prin acoperirea platoului tibial. se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor. Preforma metalic pe care se depune carbonul. pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon. care în prezen a carbonului. f r a fi afectate propriet ile mecanice. total inerte. Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas . pe diverse componente protetice. Cel mai utilizat element de adaos este siliciul. Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor. Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi.duritatea: 150-250 HB . Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului.

3. 317 . în atmosfer de gaz ionizat. Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei.47).3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care.3.3 g/cm3 a stratului de carbon. care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural. 6.4. de hidroxiapatit . sunt acoperite cu materiale ceramice. 6. care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade.densitatea este de 2. Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin .47 Schema constructiv a unui presostat 6. pentru a crea o suprafa superficial poroas .05-2. ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu. care sunt construc ii metalice carcasate. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic.4. 6.13 g/cm3 fa de 1. etc.2-1. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat . Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig. care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig. utilizate azi în protezare.

strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic.puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. Avantajele procedeului sol-gel constau în: . 6. .realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis . . care devin astfel total inerte chimic.În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul. Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport.5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase.posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic. Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic). f r a fi necesar o instala ie complex i performant . în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor. În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent . Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. i se depun pe suportul metalic r cit for at. Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport. rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate. ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic . cu un anumit grad de rugozitate. 318 . aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic. La temperatura înalt a plasmei.3. ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru.4.

sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. în anumite cazuri. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP).1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului. perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului. Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit . cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying. în plus. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic . de exemplu.4. nu pot fi solicitate mecanic. În aceste aplica ii. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice. etc. implantarea de ioni. rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita. timp în care protezele articulare. La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic. Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni.4. 319 . 6. p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus.6. care posed propriet i osteoconductive. durata de vindecare scade la cca.4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii. etc. 100 zile. se cere o densitate maxim a stratului de acoperire. 20 zile.4. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. depuse pe aliajele Ti6Al4V. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita. într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC.

48. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant. Fig.49. o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic. sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului. În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita. 6. a a cum se constat din graficul prezentat în fig. 320 . În fig. 6. Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%.în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni. diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei).48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur . 6.

49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan.Fig. y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. 321 . apoi la 60oC ± timp de 15 min. alcool i hidroxiapatit . cu sau f r utilizarea unui material de legare..50. conform schemei prezentate în fig. 6. hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan. apoi uscat la temperatura ambiant . Suspensia este depus pe suportul metalic. Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic. 6. i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min. butil.

Fig.50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului. 6. iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute. 6.51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or . Fig.51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare. 322 . În fig. 6.

16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel.5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ). În tabelul 6.16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn. N/mm2 Cp-Ti 9. aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase.15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare. Tabelul 6.În tabelul 6.15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic .7 10.2 Ti6 Mn 18. Tabelul 6.8 21. iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite.

s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim . 323 . Astfel.043 0.2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii.043 0.097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6.4.Q g) 0. este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: .4. în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace.

constanta dielectric a electrodului.0 14. Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod.3 49. motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit . Tabelul 6.6 5. În tabelul 6.esut biologic.. Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea.cm) 41.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q. grosimea stratului capacitiv.0 324 . iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric . aria suprafe ei electrodului. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan. ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday. TiB2 sau pulberi metalice.s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri. unde se produce un strat dubluelectric. Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor.8 10.4 25. suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

2.051 0. 0.152 0. coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale.54.19.102 0.54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman.152 0.19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min.051 0.203 0. 6. având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor.076 0. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural . Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil.5. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul.2. 6. Tabelul 6.16 0.038 0. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii.025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig. 333 .lungi ap rute la nivel diafazar. Cele mai utilizate tije Fig.031 0.27 0.11 0.54 0. ale c ror configura ie se prezint în figura 6. prin strângere cu ajutorul unor piuli e.55.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice.102 0.013 0. este prezentat în tabelul 6. max. 6. La cap tul opus vârfului.5. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic .076 0.2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne. utilizate în chirurgie.06 0. tijele pot avea por iuni filetate. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal .05 6.82 0. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r.025 0.

esuturile adiacente urubului.4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate.2.55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci. neutru sau pozitiv (fig. esutul se reface în scurt timp. a a cum se constat din fig. dar dac acestea sunt fixate corect.57. Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. 6.56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare. 6.56). 6.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards. Fig. 6. Unghiul de strângere poate fi negativ. 6. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ . adesea necrozeaz ini ial.Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului. b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 . Fig. 6.5.

6. Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului. 6.5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile. se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are.2. a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei. În compara ie cu fixarea prin pl ci. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular .5. care pot sl bi apoi fixarea fracturii.58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere. Moment de incovoiere Fig. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire). În fig. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 .Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari.6. distribuite într-o gam larg de valori. 6.59.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere. Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac . a a cum se prezint în fig. unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare. Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald. În procesarea pl cilor.

Problema principal pentru aceste 336 .59 Schema fide fixare intramedular . de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang . din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr.61. pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple. kg cm Incovoiere Fig. rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie. motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat . Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig. ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. 6. unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig. care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular .60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular. 6. 6. adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior. ca tije i uruburi.5. Incovoiere Moment de rotatie . prezentat în fig.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului. deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor. 6. Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis . func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6. Totu i. Pentru eforturi mai mici. plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald.2.60 specific pentru fixarea fracturii capului femural.6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii.

Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific.5. În cazul tijei Harrington. 6. 337 .61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina. nearticulate. utilizate în neurochirurgie. 6. numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. fiind realizat din materiale metalice. principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice. O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: .5.62a).3.dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare.62b).1 Utilizarea medical . urmate de lefuire i finisare.clipuri fixe. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6. . Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale. cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale. Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil.pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii. alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6.3 Clipuri anevrismale 6. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea.clipuri autostatice articulate. Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare. prin opera ii de a chiere mecanic .

Fig. 6.arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor.63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: . determinat de progresul clip rii microchirurgicale.articula ia clipului la cap tul bra elor. . Din punct de vedere constructiv. clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig. cu fe ele interioare active i vârful neted. bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville .62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.a) b) Fig.bra ele clipului.coada clipului. 6. . .63) . 6.resort multispiralat la nivelul cozii. 338 . . perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck. în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid .arc ata at între bra ele cozii. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt.

66. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky). romboidal i trapezoidal . 6. angulare. 6.64): .a ) tip Mayfield Ya argil.65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor. acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt. plasat între cele dou bra e ale cozii. 6.c). . (fig. aceasta din urm este preferabil (fig. în func ie de geometria sacului anevrismal (fig. Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel . tip baionet i fenestrate.) 339 . sau în curbur dubl (fig.b). 6. m surat între punctul de încruci are i vârf. variaz între 7 i 11 mm. realizate în curbur simpl .cu resortul dublu spiralat inversat. De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar . în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor). curbe. triunghiular . clipurile pot fi: drepte.65) Fig.cu resortul amplasat la nivelul cozii. a) b) c) Fig.64. 6.64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active. 6. 6. (fig. 6.64.Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig.64.

articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii. au fost standardizate 340 . 6.5.67b). a) b) c) Fig. în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii. . 6. . odat sau de mai multe ori (fig. acestea se clasific în: .clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei. y Dup articula ia clipurilor.67c.articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig. 6.67a).clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active. în apropierea articula iei . 6.67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : . unde se r sucesc cu 360o. 6. .2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat.3.Fig.articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. 6. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular .).

pe baza caracteristicilor constructive i func ionale.3 4-19. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice. se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co.i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate. Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm.l imea i grosimea lamelor bra ului în mm. Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv.3-10. aceast caracteristic variaz între 3-20 mm. astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative.4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. . Tabelul 6. exprimat în gram-metru.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice.5 1. Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic.momentul de strângere mediu între bra ele clipului.0 5. .20.2 6. sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne. 341 . În tabelul nr.5. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3.0 1. 6.20 Caracteristici constructiv .deschiderea maxim a bra elor în mm. de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie.2-13.3. Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: . Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm.

care cuprinde toate opera iile tehnologice. care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite.3. pentru a li se asigura elasticitatea cerut . Dintre aliajele pe baz de cobalt. . . f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul.2. aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. .y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic. Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316. Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic. Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice. în band lat sau sârme de diverse diametre.1%) i total nemagnetice. sub form de table i bare. Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice. Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor. aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan. 5 i anexa 7. 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0. care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium. pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare.O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat . inclusiv în realizarea clipurilor moderne. i aceste aliaje se g sesc în comer . utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. bare i sârme. în stare laminat . .Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. 5 i anexa 7. plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap. ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu. aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat .Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat .

. Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic . pe fiecare faz de fabrica ie. . Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral. 6. care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat.1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare. . acesta are o structur compozit . Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului. la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar . realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e.Finisarea. realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final. plecând de la semifabricat pân la produsul finit. zona de articulare. . În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor. .Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor. precum i dot ri tehnice i experien necesare.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. în domeniul mecanic. coad ).4.5. sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut. articula ii. metalurgic i medical. Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate. precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului. sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii.Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex .Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu.5. Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat .4 Proteza de disc intervertebral 6. lefuirea. a cozilor i a sistemului de arcuire.pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate. alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 . 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. .

68).68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale.4.2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani. plegia.înlocuirea total a discului degenerat.periferic . care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului). con inutul de nucleu pulpos poate s scad . 6. 6. concentrice care constituie nucleu fibros (fig. Fig. . eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros. i se poate realiza în dou variante prin: . cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza.înlocuirea numai a nucleului pulpos. poate genera fisuri în peretele inelului. format din fibre cartilaginoase. etc. 344 .5. 6. Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii.

345 .6.6. .69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6.biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate. echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani.6.designul protezei s asigure dinamica natural a discului.69 c). . y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic . În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice.fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase.6. 6. titanul i aliajele de titan. Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr.69 a).69 d). unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig.5.69 b). y discuri din cauciuc sau polimeri (fig.materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate.3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic . .69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig. corespund unor asemenea solicit ri. y sisteme tip camer cu lichid (fig. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: .4. durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare. 6. a) b) c) d) Fig. etc.

fixate prin uruburi. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei. Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar . 346 .4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare.71). în atmosfer de argon.5. Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent. 6.4. Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo. Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald. matri ate la cald din tabl laminat . în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare.70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama. care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. Fig. proteza tip Hedman (fig. care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur . Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate. 6. 6.Astfel.70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac . Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan. din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V). 6.

confirmându-se caracteristici superioare de comportare. asigur o fixare bun între suprafe ele interne. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin. asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente. 6. O asemenea protez de disc (fig. cu suprafa a interioar concav .72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III. concave ale pl cilor metalice . 6. Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii. iar cea exterioar u or convex .) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel. Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA. 6. Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler.71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului. perfec ionat 347 . prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. Fig.72.Fig.

mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate. .este identic cu cea cotilic . care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. precum i produsele lor. numite i încheietur . pentru om.5. . . For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic .permite o mi care relativ liber . în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. în timpul mersului. ca de exemplu mi carea oldului i um rului. de exemplu articula ia radioulnar proximal . oldul i um rul au articula ii sferice. ca de exemplu: .articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros. ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. . func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos. De exemplu. Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea. articula ie diatrodial .5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase.Ca i în cazul altor tipuri de proteze.articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian . mai mult sau mai pu in plane. aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile. este denumit i articula ie sinoxial sau mobil . for ele de 348 . Articula iile sunt de mai multe tipuri. mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat.articula ie sferic .articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse.articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase. denumit i articula ie pivot. 6. care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei. i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale. aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin .

înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului. Tija femural .1 4. straturi poroase.21. .aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat .9 3.5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural .compozite. componente femurale. capul femural. Tija femural . capul femural. a a cum se prezint tabelul 6. Tabelul 6.ceramice.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi.2 4. Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6. componente tibiale. capul femural. mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii.4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: .9 2.polimerice.aliaj Ti-6Al-4V .4 7.normal . . acoperiri poroase.metalice. componente tibiale.7 4.9 5.6 4.for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4.8 7.aliaj Co-Cr-Mo turnat . . capul femural Tij femural .22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: .încet .aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan .22 Tabelul 6.1 4. Straturi poroase. faze secundare în compozite ceramice i polimerice.aliaje Ti-5Al-2.9 2.3 7. pe domenii de activitate Activitatea În mers: . 349 .titan de puritate chimic .7 5. componente femurale.

6. cu o durat de utilizare de 20-30 de ani. 6. 6.5. 6.5. prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i.74. 4) os femural. Fig. Fig.74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic.6. mai grav. 5) os coxal 350 . O vedere de ansamblu a modului de fixare. care se mai nume te i coxo-femural . 3) cupa acetabular . Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei. prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig.73 . având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers. în ruperea capului femural. a a cum se constat în fig. face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal. 2) tija femural . Aceasta este o articula ie sferic . din punct de vedere anatomic.1 Proteza articular de old Articula ia de old.73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic .

2 i 2a ± osul trabecular. . 6.76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice.76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. 4 . 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old. Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig. 6. 6. cupa acetabular i suportul cupei acetabulare. 351 .proteze modulare (fig.Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural . astfel pot exista: . 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare.proteze monobloc (fig.75.os cortical. capul femural sferic.componenta metalic a protezei (tija i capul femural). acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic . 3 i 3a ± ciment acrilic. 6. Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija. Fig.

6.76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii. 6. Fig. prezentat în graficul din fig.77. acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie. 6. 352 .77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija). deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei.Valoarea momentului de torsiune.a) b) Fig.

trunchiul tijei acoperit cu material ceramic. 6.78 Variante de tije protetice modulare . mai ales prin opera ii de matri are la cald. într-o gam variat de designuri i materiale. unele dintre acestea sunt prezentate în continuare.78. din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V. 6. 353 . acestea fiind: tija propriu-zis . Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele. În fig. acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive. y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice.79 se prezint tije monobloc moderne. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. 6. pivotul pentru fixarea capului sferic. b) tija cu pivot. a) b) Fig.a) tija Duh.

6.a) sfera ceramic .80 Variante constructive ale capului femural sferic .81. din aliajele men ionate mai sus. 6. a) b) Fig.79 Tije monobloc moderne . b) tija Hinekhip.a) tija Thomson. dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice. 6. 354 . c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old. a a cum se constat i în fig. acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice. b) sfere metalice. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale.a) b) c) Fig. Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. aspecte prezentate în fig. 6.80. tratamente termice i de finisare. cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor.

a) b) Fig.82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare.81 Modul de asamblare a capului sferic. Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice. 355 . b) tija Cti.a) b) c) Fig.a) cupa realizat din polietilen de mare densitate. 6. Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara). Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat .a) tija Cenator. În fig 6. b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. din aliaje de titan i cobalt.82 Designuri de cupe acetabulare .elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate. prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice. cu pivotul tijei femurale . 6. c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic. 6.83) i anume: .

. i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului. Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: . a) 356 .aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate. care se interpune în timpul interven iei chirurgicale. molibdenul i titanul. . 6.elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic . c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural. nichelul. masele plastice i ceramice. fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient.83 Cupe acetabulare moderne . . care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului.a) cupa ceramic fixat în carcas metalic . Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul. b) c) Fig. precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza ..o el inoxidabil matri at.os. În ultimi anii combina iile dintre metale. Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge. b) cup polimeric fixat în carcas ceramic .aliaje Co-Cr matri ate sau turnate.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate. cromul. precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale. Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor.

. y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice.2).realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie. 5.executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive.Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are.proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji.finisarea prin lustruire. .cur irea i debavurarea piesei turnate. . marcarea i conservarea piesei finite. compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5. . 6. se utilizeaz ca aliaj de turnare.84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard. care se refer la tija femural : . . . În fig. Fig. Conform tehnologiei prezentate.dezbaterea formei i extragerea piesei turnate.84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard. . .turnarea piesei în forma de turnare. . 6. în condi ii de atmosfer protectoare. sub form de bare cu 357 .asamblarea formei de turnare.executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn).proiectarea i realizarea modelului tijei. turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab.elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid.10 (aliajul F-76 conform ASTM ). .

efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire. Fig. . sterilizare. .debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire. femural i tibial. 6. .sec iune circular .debitarea semifabricatului laminat. genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie.85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului. cu punerea în eviden a celor dou oase principale. marcare.proiectarea i realizarea matri ei. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: . pe care se construie te i proteza de genunchi.5. 6. .5. asamblare. etc). g urire. .înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC). de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical. .prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e). Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora.2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic.prelucrarea final prin lefuire. 6. Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii. În fig.85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 .

6.componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural. unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: .cu articula ie rabatabil tip balama. 6.86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei.87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi .Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice).86. Fig. a) b) Fig. O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig.87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi.a) articula ie rabatabil (tip balama).componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial. 6. b) articula ie sferocentric 359 . .cu articula ie complex sferocentric . 6. . În fig. protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: .

89. urmate de tratamente termice. este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial. stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. a a cum se prezint în fig. 6. 6.88 i constau dintr-un platou metalic. Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase. 6. sinterizare etc. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne. componenta superioar fixat de osul femural. în func ie de starea de s n tate a genunchiului. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia). 360 . prin procedee de matri are la cald. prin tehnici specifice ca: plasma spray. Fig. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped.88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice..

proiectarea tehnologiei de matri are. ca de exemplu polietilena de mare Fig. Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice. 361 . format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece.5. . Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal . sterilizare etc. realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald.utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial. 6.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb . Proteza de genunchi. prelucr ri mecanice specifice etc.Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei.5. 6. finisare. în ansamblul ei. În figura 6.90. personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare.89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic. motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: . Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn . fibula (lateral i medial ) i talusul.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare.

91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: . Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente. 362 . 6. cu un unghi de pân la 14o. Fig. . osul tibial se sprijin i se rote te pe talus.Fig.91.90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6.componenta inferioar fixat pe osul talusului.componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial. 6.

6. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie. fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice.92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente. cu suprafa a redus de frecare. 6.93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare. Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente. 6.92. tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig. Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig. un punct. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . sferoidale. Fig. i convex-convex. conice i cilindrice. 6. concav-convex . În fig. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente. în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct.

5. prelucr ri mecanice i tratamente termice. dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 . 6. 6.94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama.94. pentru componenta tibial . unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice). 6.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar). Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are.Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE). 6. În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig.5. Fig. care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie. a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig. Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon.

Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice. care const în esen din dou tije implantabile articulate. Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are.i radius (respectiv ulna). ( old i um r). Tabelul 6. tip polietilen de mare densitate. o elul inoxidabil i aliajele de titan. 365 . una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale. Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice. 6. În fig.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr. plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului.23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. În tabelul 6.

97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig. În fig.6.5. aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul. legate printr-o capsul articular . 366 . b) Fenlin. a a cum se prezint schematic în fig.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore. Fig.5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. 6. aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului.96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old.5. 6. 6. 6. Mai simplu.

cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. i rezisten la compresiune foarte mare.5. sunt de cinci tipuri. pe lâng o mare mobilitate. Fig. dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare. 6. 6. Implantele articulare care pot fi folosite. dup rezec ionarea capetelor articulare. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal .98. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate. Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor.5. a a cum sunt prezentate în fig.Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii. care se fixeaz în glenoid. 6. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan.98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 .6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal . sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit). Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase.

discul valvei este realizat din materiale metalice (fig.5. 6. câteva din acestea sunt prezentate în fig 6.6. 6.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St.5.100). Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo). motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate. 6.1.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6. a) b) c) d) Fig.99. De asemenea. Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 . Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale.

Titanul de puritate comercial (P.2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: . aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi.Fig. i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 .7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6. 6.1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori.7. aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului. electrocoroziune foarte redus .6.C.5.Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac. excelent biocompatibilitate. Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia. . 6. tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent. Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic .5.5. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls. 6. Ele au bune performan e mecanice.

Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare). când este str b tut de curent. determinând extinderea coroziunii. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i.5. Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el. tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina. prin procedee de pulverizare.7. pelicule) prin pulverizare. depus pe diverse dispozitive implantabile. în condi ii similare de medii corosive. 6. De asemenea. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate. Totu i. în compara ie cu platina. Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare). utilizat ca electrozi implantabili. 370 . s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare. de exemplu. Ca i alte metale. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme. Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile. Deoarece platina pur este prea moale.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice. platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent.7.5. Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu.curentului electric. 6. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale.

4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune. rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului. stratul de oxid pasiv poate fi distrus. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6. De aceea.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6.081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace. i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0.271  0.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0.386  0.7.24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 .5. care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice.24. Tabelul 6. Ca i la o elurile inoxidabile. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting. Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic.

primul puls cu faza anodic Bifazic. freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan. la excavarea cavit ii osoase. primul puls cu faza catodic Bifazic. se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan.În tabelul 6. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor. 372 . primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic. Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6. deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile.25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic.5. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul. primul puls se începe cu faza catodic Bifazic. faz catodic 6.25. În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu.

când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2. cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. Tratamentul suprafe elor implantului de titan.implant cu urub. care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului.implant în form de arc z vorât. cu durabilitate ridicat în timp. . micronic. 6. Dintre tipurile men ionate. depinde de puritatea titanului utilizat. . implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: . care este tratat superficial în plasm . . În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial.implant arc. . ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului.implant degetar. titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui. Astfel.implant lam .oxidarea în jet de plasm de oxigen. . În fig.tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . care-i confer propriet i ideale de osteointegrare. pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate. Dup forma lor.implant în form de diapazon. .oxidarea anodic pe cale electrolitic . de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . . cu formarea unui film protector. 373 . se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: .În plus. Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care. cilindrice i în form de lam . la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur. Aceast proprietate este deosebit de util .101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent. . cu formarea unui strat de TiO2.implant spiral . cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub. la rândul s u.

6. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. compatibilitatea cu suportul ceramic etc. aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic. rezisten a la coroziune ridicat . propriet i de topire i turnare. ca: biocompatibilitate. Unele propriet i ca luciul metalic. turnate i lipite. Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal. Temperatura de topire. 6. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii. 374 .102.5. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig.101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6.Fig. greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar . propriet i fizice i chimice.

a) con in 80-85% Au. d). Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus. Aliajele Pd-Cu (fig. 6. Cu. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. Mici adaosuri de Sn. c) con in 55% Au i 40% Pd. Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun . Cu este maximum 15%. având coeficien i de dilatare termic apropia i.Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig. Avantajele oferite de aceste 375 . 6. e) con in de regul 70-80% Pd. dar au modul de elasticitate mai ridicat. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au. 20-30% Pd i 10-15% Ag. 6.102. Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig. Sn etc. In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic .102. Aliajele Au-Pd (fig. restul fiind adaosuri de Ag.102. Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului. 6. aspect determinat mai ales de argint. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic . 6. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare. Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig. b) con in 55-70% Au. Pt. Cu.102. Pd. Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile.102. 6. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag.

Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig. metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate. Cr. Fe. În schimb. în cazul aurului. Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare. Mo. Totu i. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5). conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 . lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal. lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate.26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6. iar cele mai mici le au Au i Ag. 6. f). care este aderent i protectoare la suprafa a materialului. ! 376 .102. aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu. aceast valoare este pozitiv . Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare. dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile.aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii.

1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.422 .701 .1 mm la temperatura de oxidare de 0.500 .26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .Tabelul 6.5 + 80 În tabelul 6.848 .7 din temperatura de topire în aer.27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.508 .439 .8.534 .1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0. Tabelul 6.254 .27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0.160 .

etc. Aliajele dentare utilizate curent. . Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile. . care sunt: . în acceptarea implantului. Cu-Al.4 g/cm3 378 . care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate. 10-15% Pd i adaosuri de argint. con in 55% Au.1-14.28. cu peste 90% elemente nobile. Duallor cu densitatea 11. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G.m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr). acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat. cu pericol de apari ie a toxicit ii. 2-80% Ni. 10-30% Cr). .Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format. Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6.aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr). 70% suma celor dou metale. Stabilor NF. Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). se pot clasifica în urm toarele grupe: .abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism.coroziunea: determinat de ac iunea biologic . biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd. .aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au. Co-Cr-Mo (10-60% Co. aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice. care precede coroziunea. . Ti-Cu.aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt. chimic . cupru. cu min. au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral. iar împreun 70-90%. i în special electrochimic . zirconiu.

Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA.28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd. duritate corespunz toare (200-270 HV). limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%. datorit rezisten ei bune la coroziune. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ). 5-10% Cu.29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp.29.8-8. au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile. rigiditate bun . aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus .2 g/cm3). 50-65% Ag. luciu metalic caracteristic. Astfel. sunt prezentate în tabelul 6.Tabelul 6. 379 . densitate relativ mic (7. biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus. Tabelul 6.

cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC.32. etc. Gemini. Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr. etc. În ultimul timp.30. 380 . Wironium. iar propriet ile câtorva aliaje. ele fiind materiale sigure pentru s n tate. de provenien german i româneasc . Ultratek. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr. în tabelul 6. Tabelul 6. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile. Remanit. Witalium. este prezentat în tabelul 6. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. Aliajele Co-Cr de tipul Wisil. Wiron 88. Micromium. Gisadent.. Vipl .31. Niranium.30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador. Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. Wiron S. NP2. Ronetecos.

Tabelul 6.31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari. elasticit ii foarte mari. 381 . cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut. Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial. Co.32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni. Nb. Ce. Ta.

03 e 0.5 3.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.0-2.0 e 2.045 e 0.045 e 0.5-18.0-4.5 10.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.0 e 1.5-13.0 3.015 Mo 2.0-2.0 e 2.0-2.03 e 0.0 e 2. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.CAP.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .0 e 2.0-0.5-13.1.045 e 0.08 e 0.4404 1.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.045 e 0.045 e 0.5 2.4438 1.0 e 2.0 ± < 0.4404 1.03 e 0. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.5 2.0 e 1.0 e 1.045 S e 0.0 e 1.7 ANEXE ANEXA 7.03 e 0.5-18.045 e 0.5 10.5-18.0 e 1.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7.15 Cr Ni Si e 1.03 e 0.4404 1.07 e 0.0 e 2.1.5 Mn e 2.0 e 1.5 16.03 e 0.0-4.08 Alte elemente ± ± N = 0.5 16.02 e 0.5 10.5-13.0 P e 0.03 e 0.03 e 0.08 e 0.

o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 .Îndep rtarea tunderului .1. Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici . .Tabelul 7. .men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7. .cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1. [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune.3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] .6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1.men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap .lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2.5-2% NaOH.1.forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 . Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C. .o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC.1.domenii de înc lzire 925 ± 1100o C.durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 .sablare cu nisip. 383 .1.forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 .recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7. 2.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 . [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7. .5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald .durificat la rece i recopt 620 310 40 50 . .pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3.4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece.f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus. [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune.

5 ± 14-40 ± < 3.0 e 0.0-7.7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1.5 e 0.0 4.25 e 1. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7.055 e 1.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 . aer Apa.0 uz dentar Fe C Si e 1.2.0-32.5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.0 e 2.0 15.5 e 2.5 CoCrMo ± 33.0 e 1.5-4.2.5 4.2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7.5-30.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2. aer Apa.5 ± ± 3.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7.8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.5 ± Tabelul 7.0-75.5 < 5. aer Apa.1.Tabelul 7.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26.1.5-7.

5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8. -6 [W/m.2. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .015 e0.03 14-16 e0.15 e0.2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7.15 e0.1 420 384 390 0.8 10.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament .15 e1.2 11.2-8.K] [Q.05 e1.1 8.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.1 14. C ldura Rezistivit.2.43 Tabelul 7. de Conductib.5-3.Recopt .3 13.2.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.0 e2.91 0.m] [MPa] .K] [E 10 /K] 14.5 e0.89 1.5 e0.Tabelul 7.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0.0 1-2.2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .04 e0.2 12.015 e0. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.010 3-4 0.025 e0. conform DIN/ISO 1980.0 e0.15 e0.5 33-37 18.5 6.15 e0.010 e1.5 Tabelul 7.4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef.05 e0.2.4 9. de topire hacp .3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate.

2.Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .2.02 < 0.7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap .Tabelul 7.8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .5 ~1.02 < 0.7-0.2.45 < 0.05 < 0.9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare .35-0. 1350-1450o C .9 0.Amestecuri cu modele fuzibile.Între 970-1125oC .5 3.0 0.05 386 .10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.2.Deformat la rece 44% .Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7.5% .Turnat i lefuit .Recopt la 1170o C i r cit în aer .Forjat la cald i recopt .Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.5-8.05 < 0.5-4. în vacuum la temp.Deformat la rece 17.

p.8 m/mm ANEXA 7.7 ± 0.20 < 0.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.013 < 0.20 < 0.10 < 0.25 < 0.07 C < 0.3. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.6 mm Argon.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.013 < 0. (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.2 Compozi ia chimic comercial c.2.013 < 0.05 ~ 0.30 < 0.1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.10 < 0.5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13.08 < 0.3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7. Titan Ti6Al4V Ti5Al2.3.25 < 0.10 H < 0.06 ~ 0.1 ± 1.p.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0.08 < 0.013 387 .Tabelul 7.06 ~ 0.30 < 0.

K 0.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.5 0.05 Ti5Al2.3.5 < 0.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.3.52 110 1010 5.05 Ti6Al7Nb Rest 5.m 1.5Fe Rest 4.6 termic E C ldura KJ /Kg .5-6.5-6.45 110-116 950 9.5-5.8 5.2 0.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.0 74-85 744 8.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.015 0.05 Cmax Hmax 0.25 6.5-4.2 0.03 0.66 electric Tabelul 7.5 0.3 4.2 0.009 Tabelul 7.03 0.03 0.75 3.5-7.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.Tabelul 7.015 0.5 2-3 0.3.56 specific Rezistivitatea Q.3 Ti6AlLiV Rest 0.5 < 0.

Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore. Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer.Omogenizat i recopt .Recopt la 700oC i r cit în aer . timp<60 min.3. Înc lzire la 800-900oC.6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2.5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11.Tabelul 7. Înc lzire la 500-600oC pân la max. timp de 15-60 minute.5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7. Înc lzire la 700-800oC.8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2. cu r cire în ap .5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0.5 ± 2 ore cu r cire în aer.3. 4 ore. Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC. cu r cire în ap .7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2.5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare .Recopt . Înc lzire la 700-850oC. maxim 4 ore cu r cire înceat .3. 389 . urmat de r cire în aer.Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap . maxim 4 ore cu r cire latent .Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7.

3.Tabelul 7.11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm.3.9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.3.5 3.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.15 m/mm 390 .5 A 0.0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.

2-12.4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.6-15.6 17.8 14.4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.0-15.1 10.3-18.2 16.3 18.1 11.1-16.1-14. E [10-6/K] 14. dilatare termic .5 16.6-11.8 15.7 14. de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.aliaje moi h.4.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s.2 Intervalul temp.ANEXA 7.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.aliaje dure 391 .8 18.7-18.4 15.0-16.6-16.2-14.8 13.4.4-19.6 14.

respectiv lamelare de cupru.5 Tabelul 7.8-8.g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa . HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur.Tabelul 7. HCSS.9-1.4. 5.6 13.5 12-26 0. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS.6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0. Tabelul 7. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru.4.4.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7.5-16 0-7 0-1.5 0-7.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 .4.5. HCSL ± con inut ridicat de particule sferice.K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25.

0 e 0.1 10-28 0.Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare.4.9 1.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.0 < 0.0 - 393 . .Recoacere 10 min/980 oC .Amestecuri cu modele fuzibile.Tabelul 7.7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1.0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1.1 13.0 12-14 e 2.Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm.5.Cur ire cu aburi .9 e 1.4. la presiunea de 2 bari .0 10-28 3-5 12-14 e 2. .Temperatura de lipire 800-900oC 2. .0 e0.Înc lzirea prin induc ie. Turnarea Parametrii tehnici . Tratamente termice la cald 3. Lipirea cu ceramica Tabelul 7.0 e 0.0 12.1 Ag.9 e 1. Pd 760-820 73 0. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1.0 0.1 8-28 0-9 6-14 e 2.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC .

A. new York.. Metal and Ceramic Biomaterials. I... Boca Raton.. Hastings. Materiale dentare restaurative. Fenomene de suprafa la metale i aliaje.. Weinheim. Bucure ti 2003 Craig. B.. Alexandru. C.BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru... W. G. Academic Press. H. Inc. V.. Anderson. Processing of Ceramics. Protopopescu. Nocivin. Florida. R. Editura Didactic i Pedagogic . Cigada. R. An Introduction. Carcea. Cojocaru. Science and Technology of Surface Coatings.. M. Bulancea. Editura All Educa ional. Poeata. Biomateriale.. Bucure ti. W.. A. vol.. R. G. Brev.. 1997 Brook. Aliaje neferoase. J. Bucure ti.. 1997 Casabo. Palosanu. Dic ionar medical ilustrat.. 2001 Brossa. L. Editura tiin elor Medicale.. Richard. 1997 Chapman. F... Processing of Metals and Alloys. N. New York.. 15 Callister. Baciu. Ia i. implantologie i protezare medico-chirurgical .. S. Materials Science and Engineering. Editura VCH. New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo. Bucure ti 1970 Ducheyene. 1986 Chiri . Materiale biocompatibile. P.. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . Jr. Bucure ti. Editura Tipografic .. M. John Wiley & Sons Inc. J.. 2002 Collins. Alegerea i utilizarea materialelor metalice. D. 4th edition.. Chiesa. 1995 Gadea. D. 1995 Cahn. I. I. Springer Edition. New York. M. 3/1993 Bunea. Editura Stef.. Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses. A. Editura Academiei.. C.... V. 1993. CRC Press. Revista Biomedical Materials nr.. 2001 Dobrescu. Editura Tehnic . W. Biomaterials. I. C lin.

1985 Helsen J.. 1993 Ienciu. Williams.. Materiale compozite anorganice. Panait.. London. Revista Biomaterials nr.. Vedula. Moldovan. A. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical . Teoria structural a proprie ilor metalelor. Joon Bu. Gh. New Biomedical Materials.. M. F.. New York. Warrendale. Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale. R. Biomaterials. Biomateriale metalice. 1984 395 . Bucure ti. Editura Tehnic . M..... Edition Wiley.. Buzatu. 1988 Oprea.. Carcea. The Metallurgical Society. T. W. Editura Didactic i Pedagogic . T. Plenum Press. I. Bucure ti. 1980 Haris. H. Chi inu.. John Wiley & Sons Ltd. P.. Chiri ..F. I. G. IOS Press. Gh. 2000 Pop.. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective.. editura Tehnic ± Info. Metale de înalt puritate... 1998 Hastings. Plenum Press.. Editura Tehnic ± Info. M. 1979 Gadea.. Williams. S. 1981 Geru. M.. N. Ia i. S. Metalurgia fizic i studiul metalelor.L. D. Chi in u... Petrescu. K. Vitanescu. M. 2001 Pop. N. Chi in u. 19/1998 Marian.. Editura Didactic i Pedagogic .. The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution. M. Editura Didactic i Pedagogic . Metals as Biomaterials. Rack. Petrescu. N... P. 2002 Pop. Bucure ti. A. Williams.A. Editura Tehnic . T. 1996 Poeat . 1988 Park. D. 20/1999 Kumar. F.15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea. Bucure ti. D.. Metalurgie fizic . 1988 Long. Mechanical Properties of Biomaterials. An Introduction.. P. Teoria proceselor metalurgice. Editura Tehnic ± Info. Powder Metallurgy Composites. Aliaje amorfe solidificate ultrarapid. Tehnologia tratamentelor termice. Bucure ti. Editura Didactic i Pedagogic .. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti. Gh. New York. Bucure ti. 1992 Park.. Revista Biomaterials nr. Editura Tehnopress. 2001 Popescu. G. M. Editura tiin ific i Enciclopedic . I. Joon Bu. 1988 Geru. P. Biomaterials Science and Engineering. Materiale Bioceramice. M. 1982 Khan. C. Ritter...

Surfaces Characterisation of Biomaterials. 1996 Strong.. Editura Elsevier. European Society for Biomaterials. Tehnomic Publishing Company. O. Materiale compozite. Chester. Bucure ti.. Journal of Applied Biomaterials. VCH Editure. Editura Elsevier. Lancaster. G. A. J. Deffinitions in Biomaterials. F. B. Revista Biomedical Materials and Engineering. Neafu. Editura Didactic i Pedagogic .. Society of Biomaterials. Medical and Dental Materials. D. 1990 Williams. England.. 1993 tef nescu. B. 1996 Ungerrsbok... D. Definitions in Biomaterials. F. Pt.. D. F. Pohler. 1992 396 . Amsterdam. A. Materialele Viitorului se fabric ast zi..35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments.. 1987 Williams. High Performance Engineering Thermoplastic Composites. 1986 Williams. F. nr 4/1994 Will..

Materiale compozite anorganice Gheorghe T. I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri . Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 . I Mihai Chiri Rodica M.Substituen i oso i Mihai Chiri . Pop .Introducere în biofizica molecular i citotisular .Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T. Pop. Chiri .Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X .English for Medical Bioengineering Radu Cozmei . Gheorghe T. Isac. Paul Botez.Substituen i sanguini vol. vol. Ion Poeat .Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 .În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: .Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri . produse din lemn. Pop În preg tire: . Pop .Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T. Corneliu Paiu . Florin Topoliceanu.Sisteme de eliberare a substan elor bioactive. Dorina E.Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez .Biomateriale metalice Gheorghe T.Celoloz . M. Creang . Monica Pop Rostami . Pop.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful