Universitatea „Spiru Haret” Facultatea de Arhitectură Proiect de Specialitate - Urbanism

An universitar 2011-2012 Anul III – Semestrul 1 / Semestrul 5

Tema: ORGANIZAREA UNEI ZONE REZIDENŢIALE CU CLĂDIRI JOASE (min. P+1 - max. P+4) – Amplasament zona Lacului Griviţa, mun. Bucureşti 2 credite pentru: Etapa I-a (Documentare + Proiect) şi Etapa a II-a (Documentare + Proiect).
Prezentarea Temei Predarea Documentării corespunzătoare Etapei I-a Predarea Etapei I-a Predarea Documentării corespunzătoare Etapei a II-a Predare Etapa a II-a. Joi, 06 octombrie 2011, ora 13,30. Joi, 13 octombrie 2011, între 15,00 -18,30. Vineri, 11 noiembrie 2011, între 14,00-16,00. Vineri, 18 noiembrie 2011, între 15,00 -16,00. Vineri, 20 ianuarie 2012, între 20,00 -20,30.

Motto: „…Modul în care proiectăm oraşele depinde de modul în care le înţelegem.” Prof. Bill Hillier (The Bartlett School of Graduate Studies, UCL)

CONTEXT URBAN Pe parcursul existenței orașului Bucureşti ca alcătuire urbană planificată, dinamica sa reală a contrazis, de cele mai multe ori, scenariile de dezvoltare elaborate de către echipele de specialiști; procesele urbane neconştientizate au generat efecte neașteptate, materializate în disfuncționalităţi care influenţează viața locuitorilor şi a vizitatorilor: trafic congestionat, poluare, disparităţi funcţionale ori sociale, dezarticulare între fragmente eterogene de ţesut urban, lipsă de armonie stilistică, etc. Disfuncţionalităţile se manifestă în plan administrativ prin ineficiența gestiunii urbane şi în plan social printr-un grad scăzut de satisfacţie a locuitorilor. TEMA PROGRAM Proiectul de urbanism studiat în anul al III-lea urmărește crearea deprinderii de a proiecta în context urban în funcție de potențialul amplasamentului (ca finalitate a unui demers de conștientizare și asumare a impactului produs prin implantarea obiectelor de arhitectură în zone urbane), şi favorizează înțelegerea rolurilor diferențiate ale spațiului public și ale celui privat. Perioada de studiu se desfășoară pe parcursul semestrului I și conține două etape, fiecare cu câte o fază de documentare și proiectare. Documentarea se va realiza individual pentru fiecare dintre cele două Etape, iar fazele de proiectare se vor realiza în echipe de câte 2(doi) studenți, atât în etapa I-a cât și în etapa a II-a (cu scopul de a familiariza studentul cu lucrul în echipe multidisciplinare şi interdisciplinare – caracteristică a activității de planificare a spațiului, îndeosebi a celei la scara zonelor urbane, a oraşului sau teritoriilor). • Caracteristici generale ale amplasamentului; funcțiunea urbană Teritoriul de referință al proiectului este situat în nordul municipiului Bucureşti, în zona Lacului Griviţa; amplasamentul se învecinează cu: Șoseaua Gheorghe Ionescu-Siseşti, la nord; o zonă masiv plantată adiacentă Şoselei Bucureşti-Târgovişte, către vest; malul nordic al Lacului Griviţa, spre sud; şi funcţiunea de locuire la est. Limitele amplasamentului analizat și ale terenului spre studiu sunt indicate în planurile anexate (1:2000). Amplasamentul propus spre studiu, cu o suprafață totală de cca. 14 ha, conţine terenuri libere de sarcini cumulând cca. 12 ha, precum şi aprox. 2 ha de terenuri cu grupări de construcţii şi vegetaţie semnificativă, care se vor menţine şi integra în soluţia de urbanism. Pe acest amplasament se propune realizarea unei zone rezidențiale alcătuită din locuințe cu puţine niveluri: individuale P+1 - P+2 (izolate, cuplate, înșiruite) și colective (max. P+4, excepţional şi justificat accente P+5), împreună cu minime dotări de proximitate necesare satisfacerii nevoilor cotidiene ale locuitorilor din viitoarea micro-comunitate.

1

obligatoriu. preponderent într-un parcaj subteran comun. în legătură cu nodul de circulație al locuințelor. chimică. cu terasa acoperită cu pământ vegetal. 2 . încât să fie asigurat. „dreptul fiecărui locuitor la însorire.5 auto / apartament.grupări de locuințe individuale (izolate. Se vor avea în vedere aceste aspecte atât la nivelul spațiului privat în cazul locuințelor individuale. circulații publice .).U. precum și profesiunilor liberale (mici cabinete medicale. amplasate în apropierea principalelor accese în complexul rezidențial. cuplate. parcajul poate fi amplasat atât la subsolul locuințelor. înșiruite). iar acțiunea dinspre N-E a Crivățului (unul dintre vânturile dominante) creează disconfort în București în anotimpul iernii și pe perioadele cu temperaturi scăzute. între 0. etc. =30% și C. această funcțiune va fi asigurată în interiorul ansamblului rezidențial. ori combinând diverse tipologii) care vor favoriza crearea unor spații personalizate. înșiruite. max.3 ADC/mp. fără discriminare.carosabile și pietonale.P+2).) în vigoare. accese separate.O. spații de joacă pentru copii sau recreere pentru adulți. acestea vor fi alcătuite prin grupări de apartamente (identice sau cu rezolvări diferite pe acelaşi nivel. fântâni și oglinzi de apă. 20% destinat locuințelor colective cu puține niveluri (max. cosmetică. sonoră. Terenul propus spre studiu. acces la echipamente publice sociale și tehnicoedilitare. saloane de coafură. securitate personală. se vor utiliza următoarele valori pentru indicatorii urbanistici P. semipublice. între 45%-60% și un C. teren. birou notarial. 50% destinat parcelărilor . considerat liber de sarcini. luminare naturală. În cadrul grupărilor de locuințe colective cu regim de înălțime P+ 3-4 se vor utiliza următorii indicatori urbanistici: P.U.9 – 1. .0 ADC/mp.• Repere urbanistice. semi-îngropat. sau utilizând alte formule de distribuție și acces (cursive. etc. terenuri plantate și terenuri împădurite) . în conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului București (P. 30% destinat funcțiunilor „spațiu verde public”. utilizabile pentru satisfacerea unor necesități funcționale în prelungirea funcțiunii de locuire. 12 ha.T. prin urmare.T.U. cu prevederile Regulamentului Local de Urbanism al municipiului București).T. grădinițe pentru copii.câteva elemente naturale remarcabile (oglinda de apă a Lacului Griviţa. frizerie. birou de arhitectură.). cuplate. birou avocatură. În cadrul grupărilor de locuințe individuale (P+1 . inclusiv gruparea la sol a câtorva locuri de parcare destinate vizitatorilor. induse de către unele dintre funcțiunile urbane existente în vecinătate. accese separate din exterior. olfactivă. În organizarea terenului se va ține seama de orientarea cardinală. max. în suprafața de cca. Se vor asigura suprafețe de teren libere de construcții. cât și la nivelul spațiului public al micro-comunității ce se va coagula în cadrul zonei rezidențiale. vor fi luate în considerație la elaborarea etapei de analiză-diagnoză urbană şi a propunerilor de urbanism şi alte influenţe: cea a nivelurilor diferenţiate de poluare chimică. grupările pot fi realizate în formulă clasică. „amenajări de utilitate publiucă” și „circulație publică” (grădini și scuaruri publice. mici localuri de alimentație publică și agrement. .T. întrucât caracteristicile luminii naturale reprezintă un important factor în alcătuirea ansamblurilor rezidențiale. prin compoziție și calitatea amenajărilor exterioare. se va utiliza astfel: . ateliere pentru artiști plastici.T.T. Pentru parcarea autoturismelor se va acoperi un indice de 1. teren. De asemenea.O. Se acceptă și alte tipuri de soluții (asigurând protejcţia mediului înconjurător). eventual mezanin.cca. piațete. (Coeficient de Utilizare a Terenului): un P. se va urmări minimizarea oricăror perturbații potențiale (interferențe nedorite între fluxuri.G. structură funcțională și structură spațial-configurativă Vecinătățile amplasamentului . plantații de aliniament.=1.U. etc.acestea se vor amplasa la parter.).cca. P+4. estetică. poluare sonoră.) . etc. colective. 30% din suprafața utilă disponibilă la nivelul parterului va fi destinată serviciilor cu utilizare frecventă şi grad redus de perturbare a locuirii (magazine de dimensiuni reduse pentru cumpărături banale.cca. și vor avea. etc. Ansamblul rezidențial propus va răspunde exigențelor și așteptărilor unei categorii de clienți cu venituri medii – prin funcționalitate și confort urban. prin cuplare la un nod de circulație verticală. cca.O. estetică. excepţional şi justificat accente P+5). în sistem duplex sau triplex).. spațiu plantat. (Procent de Ocupare a Terenului) și C. protecție față de poluare și riscuri tehnologice” (cf. cât și într-un spațiu adiacent construcției – îngropat.vor constitui repere / argumente pentru configurarea soluției de urbanism.

partiul de arhitectură și partiul urbanistic . declivitate.2011.00 .se desfășoară între 11. înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională.2011. OBIECTIVE DIDACTICE Se urmăreşte: familiarizarea studenților cu lucrul în echipă și cu lucrul simultan la scările 1:2000 și 1:1000.2011.00-18.30 și 11.este constituită din: (I. de context urbanistic).00.20. perspectivele pe care acesta le oferă. orientare cardinală.00. cooperare. prezența în sit a elementelor valoroase . omogenitate tipologică (în cazul locuirii colective recomandându-se alegerea acelor tipologii de locuire care apropie locuința colectivă de locuința individuală. înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană.10. asimilarea caracteristicilor dimensionale. ora 13. Calitatea spațiului urban al zonei rezidențiale proiectate depinde de măiestria autorului în articularea a două stiluri de viață care. DERULAREA PROIECTULUI ETAPA I-a Proiectului de Specialitate Urbanism / Anul III / 2011-2012 (reprezintă 50% din nota finală a proiectului): . familiarizarea cu noțiunile de: limită. diagnoză urbană.se desfășoară între 06.b) Etapa I-a a Proiectului (analiză-diagnoză urbană. Amenajarea coerentă a spațiului exterior în congruență cu potențialul amplasamentului. de regulă. OBIECTIVE TEMATICE Ansamblul rezidențial proiectat va fi caracterizat prin: coerență funcțională. distribuție.locuirea individuală și cea colectivă. reper. (I.Se vor valorifica aspectele particularizante ale amplasamentului . inclusiv prin amenajarea peisageră a spațiului exterior și prin soluțiile de mobilare urbană. ora 16.Faza de Documentare corespunzătoare Etapei I-a (reprezintă 10% din nota finală) se elaborează individual.2011. ora 20.2011.10. Nepredarea acestei Mape Documentare echivalează cu absentarea la orele atelierului de urbanism în perioada 06.10. . identitate a compoziției de ansamblu. parcurs urban. concentrare.10.b) .funcțiunea urbană generată. între 14.2011. relație spațială. la Sala 603. 13.denivelările naturale ale terenului. (I.30.2011-13. decodificarea ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru. afectând şansele de predare a Fazei I-a a Proiectului de Specialitate Urbanism / anul III / 2011-2012.01. . Predarea proiectului (Etapa I-a / Faza I-a) va fi în 11.este constituită din: Faza de Documentare corespunzătoare Etapei a II-a și Faza a II-a a Proiectului (propuneri de amenajare / reglementare urbanistică).2012.11. Nepredarea Etapei I-a a proiectului echivalează cu retragerea studentului din acest proiect. studiul conține: Analiză (de mobilitate-accesibilitate. ora 14. Etapa a II-a a Proiectului de Specialitate Urbanism / Anul III – 2011-2012 (reprezintă 50% din nota finală a proiectului): . predarea Mapei documentare corespunzătoare Etapei I-a va fi Joi. partiu urbanistic).00-16.a) .pentru alcătuirea unui ansamblu rezidențial cu identitate.00.a) Etapa de Documentare corespunzătoare Etapei I-a și (I. constituie unul dintre obiectivele acestui proiect de urbanism. se stânjenesc reciproc . 3 .11. protecția identității (spațiu intim /individual /intermediar /comunitar /spațiu public). cu caracteristicile arhitecturale și urbane ale tipurilor și grupărilor de locuințe propuse.Faza I-a de Proiectare (reprezintă 40% din nota finală a proiectului) se elaborează în echipe de câte 2(doi) studenți. partiu urbanistic.11. lumină naturală. separare). la Sala 603. raport spațial. înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent . fără a pierde atuurile economice ale celei dintâi). între 15.

a) . dintre lucrările studiate individual.se vor preda și corecturile realizate în Etapa I-a de proiectare. cu aceeaşi componenţă ca în Etapa I-a. P+4 (eventual accente P+5).00-16. Analiza contextului urbanistic (teritoriu analizat). scara 1:2000 . afectând şansele de predare a Fazei a II-a a Proiectului de Specialitate Urbanism / anul III / 2011-2012.01.conține scheme de reprezentare grafică a logicii de conectivitate-accesibilitate a amplasamentului în teritoriul analizat. unde este posibil. ierarhizarea căilor de circulaţie în funcţie de intensitatea fluxurilor de circulație. cele care constituie zone de destinație). (II.00. medie și maximă accesibilitate în cadrul amplasamentului.2012. CONȚINUTUL PROIECTULUI PE ETAPE ŞI FAZE Conţinutul Etapei I-a Proiectului de Specialitate Urbanism / Anul III / 2011-2012 (I.P+2 (izolate. note explicative. înșiruite) și locuințe colective max. Exemplele pot fi din România sau din străinătate. conține propuneri: reglementări generale de urbanism. structurale și spațial-configurative) scrise de mână (în original). nevaloroase) ale cadrului natural și 4 . grupări de locuințe colective. P+1 și max. fațade. analiză de context urbanistic. Se vor evidenția. Nepredarea Mapei Documentare echivalează cu absentarea la orele atelierului de urbanism în perioada de elaborare a documentării. Predarea proiectului (Etapa a II-a / Faza a II-a) va fi în 20.se vor preda desene originale realizate la mâna liberă. . (I. celelalte trei putând ilustra realizări mai vechi.elemente reper (valoroase. incinte. minim două exemple vor ilustra realizări din ultimii cinci ani. la Sala 603. subzonele de minimă. legendele și notele explicative vor fi scrise de mână. Exemplele vor ilustra 5 tipologii diferite de locuire potenţial utilizabile în proiectul de urbanism studiat în anul 3 / 2011-2012: locuințe individuale P+1 . . cu precizarea datei și semnătura cadrului didactic. punctele. formule de grupare și lotizare. Analiza de mobilitate-accesibilitate (pentru teritoriul de referință). secțiuni.00. ierarhizarea căilor de circulaţie în funcţie de gradul de mobilitate / tipurile de deplasare. Se recomandă selectarea dintr-o perspectivă sustenabilă a exemplelor prezentate în Mapa documentară. Mapa documentară va fi alcătuită din desene de arhitectură (originale) realizate la mâna liberă. desfășurări stradale și perspective exterioare. detalii de amenajare peisageră. cuplate. an. caracteristici funcționale. reglementări sectoriale de circulație.b) – Faza a II-a de Proiectare (reprezintă 40% din nota finală a proiectului) se elaborează în echipe de câte 2(doi) studenți. relațiile dintre amplasamentul studiat și vecinătăţi – punctele.planșele se vor redacta și preda pe hârtie albă format A2. . 18. P+4/ excepţional accente P+5). partiu urbanistic. Se vor selecta.titlurile planșelor. Se vor prezenta: partiuri de arhitectură și partiuri de urbanism. autor. la Sala 603. ora 20.b) . și din comentarii relevante și succinte (denumire. predarea Mapei documentare corespunzătoare Etapei a II-a se va face vineri. în mapă A3. între 15.Analiză de mobilitate şi accesibilitate.Faza de Documentare corespunzătoare Etapei a II-a (reprezintă 10% din nota finală) se elaborează individual. duplex / triplex.(II.a) – Conţinutul Fazei de Documentare corespunzătoare Etapei I-a. loc. desfășurări de fronturi stradale.conține scheme grafice pentru identificarea și reprezentarea simbolică a elementelor și caracteristicilor relevante pentru conformarea cadrului urbanistic .11.Conţinutul Fazei I-a de Proiectare .2011. diagnoză urbană. prezentate pe hârtie albă format A3. traseele și zonele de interes din teritoriul studiat (cele din care sunt generate deplasările. . minim 5(cinci) exemple de grupări utilizate în organizarea zonelor rezidențiale cu locuințe joase (regim de înălțime între min. traseele și zonele de conectare ale amplasamentului studiat cu sistemul major de circulație al municipiului București. scara 1:1000 . perspective libere în spațiul exterior. simbolic: traseele de deplasare carosabilă și pietonală. predate în original.

conține: Propuneri / reglementări generale de urbanism pentru configurarea ansamblului rezidențial. a traseelor de deplasare cu bicicleta sau pietonale.identificarea componentelor și a caracteristicilor amplasamentului cu potențial favorabil ori nefavorabil scopului propus (funcţiunea de locuire urbană cu densitate scăzută/ medie şi regim scăzut/ mediu de înălţime). Se vor selecta. zonele ”non-aedificandi” necesare protecției malului de lac (50m către interiorul amplasamentului.se vor preda și corecturile realizate în Etapa a II-a de proiectare. .. în mapă A3. structurale și spațial-configurative) scrise de mână (în original). zonele afectate de poluare sonoră. loc.. a unei noi imagini urbane. cu traseele urbane favorabile de deplasare. prezentate pe hârtie albă format A3. Note explicative pentru argumentarea soluției și perspective libere pentru redarea atmosferei existente. celelalte trei putând ilustra realizări mai vechi. rapoarte de interdependență cu zonele adiacente: relații cu zonele de muncă și agrement din vecinătate. semi-publice şi private.planșele se vor redacta și preda pe hârtie albă format A2 / pliată la format A2. minim două exemple vor ilustra realizări din ultimii cinci ani. Exemplele pot fi din România sau din străinătate. predate în original. disfuncționalități. coagularea unei zone rezidențiale cu prestigiu urban ridicat.urban. legendele și notele explicative vor fi scrise de mână. scara 1:2000: exprimă schematic soluția propusă și prezintă argumentele urbanistice (posibilități de dezvoltare urbană a zonei. rețeaua de circulație carosabilă și pietonală. min. Se recomandă şi în acest caz selectarea dintr-o perspectivă sustenabilă a exemplelor prezentate în Mapa documentară. etică. scara 1:1000 . trasee. a ritmului de viață urbană existent ori propus prin partiul urbanistic. de la limita malului de lac). care să satisfacă și să anticipeze nevoile locuitorilor. Conţinutul Etapei a II-a Proiectului de Specialitate Urbanism / Anul III / 2011-2012 (I. . semi-îngropat. o nouă organizare funcțională cu o mai eficientă utilizare a resurselor existente. și din comentarii relevante și succinte (denumire. perspective exterioare. Diagnoza urbană. zone de parcare pentru biciclete. autor. modul de conformare a 5 . structurarea unor scheme de circulație carosabilă și pietonală care să satisfacă nevoile de conexiune a zonei studiate cu zonele învecinate. Propunerile / Reglementările generale de urbanism pentru configurarea ansamblului rezidențial propus.se vor preda desene originale realizate la mâna liberă. an. a unui confort urban ridicat. chimică. paliere ale declivității. zonele de parcare auto / punctele de acces la spațiile de garare subterană. etc. cu precizarea datei și semnătura cadrului didactic. . sau cu zone urbane cu funcție de „loc central” ori prevăzute a deveni poli de dezvoltare urbană – prin utilizarea sistemelor de transport public. zonele cu orientare şi accesibilitate favorabile/nefavorabile unor anume funcțiuni. (I. reglementări sectoriale de circulație.titlurile planșelor. zone liniștite și zone dinamice. detalii de amenajare peisageră și elemente de mobilier urban.subteran. Şi această Mapa documentară va fi alcătuită din desene de arhitectură (originale) realizate la mâna liberă. . puncte. la sol. 5 exemple ilustrând: rezolvări de parcaje . nefavorabilă (dinspre amplasament către vecinătăţi. liniile de forță ale teritoriului. caracteristici funcționale. dintre lucrările studiate individual.se vor rezolva și reprezenta cu acuratețe: modul de utilizare a zonelor construite. estetică. obținerea. Schema de partiu urbanistic. în perspectivă sustenabilă. desfășurări stradale. Scara 1:1000 . integrate. dinspre puncte caracteristice ale vecinătăţilor către amplasament). determinate de caracteristici naturale (topologie) ori antropice (fluxuri).b) . etc. zone de perspectivă favorabilă.a) – Conţinutul Fazei de Documentare corespunzătoare Etapei a II-a.Conţinutul Fazei a II-a de Proiectare Etapa a II-a de Proiectare . direcția de acțiune a Crivățului.publice. amenajări de spații exterioare .

fără a fi rulate. Vor fi inserate note explicative necesare argumentării soluției și perspective libere pentru redarea atmosferei. locurile de joacă pentru copii. 6 .planșa conține soluția schematică a circulațiilor carosabile și pietonale. prin prezența și participarea la dezbaterile din atelier (este necesară prezența activă la min. capsate. platformele gospodărești. cu chenar și cartuș. paginarea. utilizând reprezentare simbolică: limitele subzonelor cu tipologie diferită de locuire (individuală. care sunt redactate altfel decât cu mâna liberă. și. care sunt predate după data și ora stabilite. a întregului proiect (nu doar discutarea unor piese considerate relevante de către student). colectivă). orientarea cardinală. Proiectele care nu respectă formatul. Scara 1:2000 . aprobate de către Decanat). Vor fi marcate punctele de relaționare a parcajelor cu rețeaua de circulație carosabilă și pietonală a ansamblului. analizate în ședințele de atelier la nivelul grupelor. relațiile funcționale existente între zona rezidențială proiectată și zona urbană în care se inserează aceasta. în original. zonele de recreere și contact comunitar. MOD DE EVALUARE Evaluarea se va face pe parcursul desfășurării proiectului: prin aprecierea muncii depuse de către student în cadrul orelor de studiu individual. în ședințele programate. rețeaua de spații verzi. rețeaua parcărilor pentru biciclete. se va desena un cartuș cu dimensiunile 18x3 cm: UNIVERSITATEA SPIRU HARET . CERINȚE DE REDACTARE Ambele Etape ale proiectului vor fi predate pe hârtie albă de desen (nu calc. studenții vor integra respectivele observații în soluția finală. plantații. care nu au toate elementele cerute prin prezenta temă nu se iau în considerație (în afara situațiilor de urgență justificate. a ritmului de viață urbană propus prin reglementările de urbanism. format A2 (420 x 594 cm). pe fiecare planșă. Reglementările sectoriale de circulație. 80% din numărul ședințelor de atelier și un număr de min. Se vor indica. Planșele predate la finalul Etapei I-a a proiectului vor fi notate de către cadrele didactice care au asigurat îndrumarea de atelier. 40% aferentă Etapei I-a a Proiectului). cuplată. În colțul din dreapta jos. Structura Notei finale: 50% din Nota finală reprezintă nota aferentă Etapei I-a (10% aferentă Etapei de Documentare. precum și prin aprecierea lucrării finale. Studenții care nu predau Mapa Documentară în oricare dintre Etapele proiectului (considerați absenți în perioada de documentare a Etapei respective) vor trebui să participe la toate ședințele de atelier alocate Etapei I-a sau a II-a de proiectare și să realizeze min. înainte de predare. este obligatorie parcurgerea la atelier. ulterior. 50% corecturi raportat la numărul total al ședințelor de seminar în cadrul fiecărei Etape şi Faze de studiu). 80% corecturi din numărul de şedinţe ale Etapei de proiectare pentru a avea dreptul să predea Etapa respectivă a Proiectului. care nu sunt originale. și relaționarea parcajelor cu locuințele / apartamentele zonei rezidențiale propuse. înșiruită. paginate orizontal. traseele și punctele de conexiune cu sistemul major de circulație urbană. amenajările peisagere și mobilierul urban.FACULTATEA DE ARHITECTURĂ BUCUREȘTI Ciclul : I (primar) / semestrul 5 SCARA GRUPA SEMNATURĂ NUME ȘI PRENUME / SCĂRI STUDENT STUDENT PROFESOR LECTOR ASISTENT TIP PROIECT TITLU PROIECT ETAPA FAZA - Predarea / acceptarea proiectului este condiționată de îndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultății de Arhitectură București a Universității „Spiru Haret” privind obligativitatea prezenței și participării la 80% din numărul ședințelor de atelier aferente fiecărei ETAPE şi FAZE de studiu. aferentă Etapei a II-a a proiectului.grupajelor de clădiri. nu carton colorat). prin aprecierea progresului. distribuția parcărilor auto subterane și supraterane. într-o tehnică la alegere. precum și a unui număr de 50% corecturi din numărul de ședințe de atelier alocate pe ETAPĂ şi FAZĂ de studiu. nu carton. desenate la mâna liberă. 40% aferentă Etapei a II-a a Proiectului). iar 50% din Nota finală reprezintă nota aferentă Etapei a II-a a proiectului (10% aferentă Etapei de Documentare.

M.) și Regulamentul Local de Urbanism al municipiului București (R. L'Architecture d'aujourd'hui – nr. (2003). M. . București. Techniques & Architecture – nr. articolul: The Golden Age for Cities? How we Design Cities is How we Understand Them. Arhitext Design (rom. nr... London. Bristol.). 20-26. nr. une promenade a Bercy.G.M. nr. 471/2004 (Ensemble résidentiel..U. P. Royal Town Planning Institute. Conf. 417/1995 (Logements PLI. Leclercq. „I.D. 154. Univ. Koolhaas. R. Baumeister. în concordanță cu intențiile urbanistice. Ch. Chaix Ph.).).Acuratețea. J-P. H. F. Etapa I-a şi Etapa a II-a. Arhitectura (rom. N.. Hillier. Întocmit. AMC. Hammoutène. corectitudinea și expresivitatea reprezentării grafice și a prezentării generale a proiectului. Rev. DBZ. (2004). F. Bauen+Wohnen. Planul Urbanistic General al municipiului București (P. F. 295 /1994 (Entre rue et parc.În fiecare dintre cele două etape ale proiectului. îlot Magellan.. 381/1989 (Consultation pour des immeubles-villas. Le logement dans le prisme de l'Europe.calitățile Propunerilor / Reglementărilor de urbanism generale și sectoriale aferente Etapei a II-a de proiectare. RTPI (Royal Town Planning Institute) (2001). dar membrii echipei de proiect vor primi fiecare câte o notă individualizată . M. Urban Design – nr. Kapferer. 2000. împreună cu bibliografia aferentă acestora. Portzamparc. (1986). C. F. în rev. pag. Cultures and Settlements. între ansamblul propus și contextul urban.B. 282 / 1992 (Logements à Paris. B. nr. H. . Fuksas.. Ed. Miles. Dr. 452/2001 (Rationalisme et subtilite. pag. van Egeraat. Ciriani. de).). E. a argumentației și a prezentării generale. Urban Design. Arh.Corectitudinea și claritatea raporturilor funcționale și formale între diferitele componente ale ansamblului rezidențial. 266/1989 (Europan. 100 / 2006. expresivitatea și calitatea desenului. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ Cursurile practice și teoretice. Perrault.). Editura Tehnică. J-P. Reviste / 1990-2010: The Architectural Review. 341 / 2002 (Microflats. G..participarea / neparticiparea echivalentă a fiecăruia dintre cei doi membri ai echipei de proiect determină ajustarea notei individuale (poate fi identică ori scăzută în raport cu nota proiectului). Montès. Mora.. A+U.. B. B. Criterii de apreciere: .U. M. D. Derer. nr. 169 / dec.. coerența și originalitatea compoziției urbane . nr. J.). . documentaţia predată va primi o notă. l'Arca. nr.Valoarea exemplelor selectate în Mapele documentare. a prezentării generale. Progetto e morfogenesi urbana: verso un'architettura delle differenze. Crotti. Ch. nr.). Bach. Ciriani. de. Dusapin. Contemporary Houses (2006). Arhitectura 1906 (rom.G.). Detail. nr. corectitudinea și calitatea reprezentării grafice. tema: Visions of the Future. 31-42. pag. Locuirea urbană.. Eftenie.L. 82. corectitudinea și calitatea reprezentării grafice. de proiectare de arhitectură și urbanism. calitatea argumentației.. Victoria-Marinela BERZA 7 . R.. Loft Publications. nr. . Morel. aprobate prin H.). Settlements and Places. Éleb. claritatea formală. completitudinea și subtilitatea analizelor realizate în Etapa I-a a proiectului.2.). Conner. Mincu”.C. Rev. Lion. S. Urbanistica. 345/2003 (France. Macfarlane. A New Vision for Planning: Delivering Sustainable Communities.. 16-19. Jakob.R. București. și Kirkham. 3 și 4). rue de Chevaleret. 468/2003 (100 logements.) . Ed. Psihologia spațiului construit urban. Rev.Simplitatea și logica soluției funcționale și spațiale. Portzamparc.).. Y. Barto.. parcurse în Anii 1 și 2 de studii în Facultatea de Arhitectură București a Universității „Spiru Haret” (semestrele 1. El Croquis. S.). Nantes. 466/2003 (Ensemble de logements). nr. Piercy. Japan Arch. pag. Barto. structurarea și calitatea argumentației. The Architectural Record.în cazul Partiului urbanistic aferent Etapa I-a de proiectare. (1985). colecția Intellect Books.