Academia de Studii Economice Facultatea de Comert

Evaluarea calitatii mierii -Studiu de caz-

Coordonator: Magdalena Bobe

Bucuresti, 2010 Cuprins Pag. Introducere 1.Capitol I Caracterizarea generala a produsului 1.1 Prezentarea mierii si a grupei alimentare din care face parte.......3 1.2 Materiile prime utilizate în obținerea mierii.................................5 1.3 Procesul tehnologic de obtinere a mierii......................................6 1.4 Caracteristicile de calitate ale produsului ”miere”.......................9 1.5 Ambalare, transport , depozitare................................................ 13 1.6 Cerinte privind etichetarea si garantarea calitatii ...................... 14 1.7 Importanta produselor alimentatie..............................................16 2.Capitol II Piata produsului 2.1 Sortimentul existent pe piata ......................................................17 2.2 Date statistice privind produsul...................................................19 Concluzii...........................................................................................20 Bibliografie.......................................................................................22 Anexe Anexa I .............................................................................................23 Anexa II ............................................................................................24 Anexa III .......................................................................................... 25

2

Mierea este un aliment cu proprietati medicamentoase recunoscute si trebuie consumata regulat de batrani. fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. acest proces durând ani îndelungaţi.până la 80% . fie ca laxativ sau indulcitor natural etc. copii. cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. extrafloral. Poate fi folosita fie ca aliment energizant. recoltate de albine şi depozitate în faguri. dar nu din floare. melibioza etc. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii. sportivi. pe care albinele le introduc în nectar. li se recomanda ca seara sa consume 2 linguri de miere intr-un pahar de ceai cald de tei. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice mierea era folosită. care provine din diverse lichide dulci din planta. prin actiunea sucului secretat de glandele acestora. in cazul bolilor de ficat. Albinele produc frecvent si miere de mana. natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera ) cu substante proprii. in cazurile de surmenaj. Deasemenea. mierea este recomandata intrucat mareste proportia de glicogen. utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. afectiuni gripale. Este o soluţie apoasă bogată în substanţe zaharoase .reprezentate îndeosebi de glucoză şi fructoză ce provin din nectarul floral. au însuşirea de a scinda zaharoza. rafinoza. melezitoza.Mierea Introducere Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om. Celor care sufera de insomnii. la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen şi levuri din faguri. oboseala.. boli de inima.1 Prezentarea produsului si a grupei din care face parte Mierea de albine este un produs primar de origine vegetala . neurastenie. 1. mană şi alte surse. maltoza. Babilonienii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China. 3 . hepatice . Enzimele. însă. oameni care lucreaza noaptea. fortificand organismul impotriva infectiilor. arsuri . printre altele.

atat pentru necesitatile imediate cat si pentru crearea de rezerve. Din nectar. polenul asigura substratul plastic . polen. lapte praf.Cu exceptia apei. de aceea. albinele se alimenteaza cu nectar . Albinele depind in exclusivitate de lumea vegetala pentru alimentatia lor si. In mod obisnuit . zahar tos. după provenienţa ei floristică. miere. faina de soia delipidata. Valoarea pH-ului dintr-o miere maturizată variază de la 3-5-5. miere cu laptisor de matca etc. miere cu polen.Transformarea nectarului de către albine în miere este însoţită apoi de preschimbarea şi înlocuirea conţinutului de acizi nefolositori. fainuri de diferite cereale. laptisor de matca. mana sau sucuri dulci. din faguri. iar apa si alte alimente completeaza necesarul de substante nutritive. in amestec cu unele substante care iau nastere in glandele salivare ale albinelor. mierea si polenul sunt depozitate ca rezerve. sau care rezulta in urma hranirii albinelor cu zahar sau siropuri dulci. care se gasesc in diferitele parti ale plantelor si arborilor. odată cu eliberarea surplusului de apă. zahar pulbere in amestec cu drojdiile de bere. Pentru albine. 4 . si apa. iar oricare alta forma de prezentare va trebui sa poarte denumirea corespunzatoare: fagure cu miere. medicamente. Tot asa. precum si adaosuri de plante medicinale. pe care albinele o depun in celulele fagurelui. ele depun eforturi sustinute pentru asigurarea hranei. nu se poate da denumirea de miere produselor care contin mai mult de 22% apa si 5% zaharoza. sau alte categorii de miere artificiala obtinuta prin diferite metode chimice. Din punct de vedere comercial. Denumirea de miere nu se poate da nici unui produs asemanator. se obtine mierea. in intreg sezonul activ . iar pentru hrana larvelor si a matcilor utilizeaza in plus . prin notiunea de miere se intelege acel produs asa cum a fost el extras.5. polen de porumb. la fabricarea caruia nu participa in exclusivitate albinele. nectarul si celelalte sucuri dulci asigura substratul energetic. In mod artificial in hrana albinelor se poate utiliza o gama larga de alimente : sirop si serbet de zahar.

Greutatea specifica a nectarului variaza in limite cuprinse intre 1. ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele. Mana este acea substanta dulce. Pricipalele componente ale nectarului sunt zaharoza. trehaloza. diferiti compusi cu fosfor si azot. În functie de specia si varsta plantei . La glandele nectarifere florale secretia nectarului incepe de obicei odata cu deschiderea florilor si se termina dupa polenizarea lor. Ea poate fi de origine vegetala. in cantitati reduse. glucoza si fructoza. sub forma unei solutii glucidice de concentratii diferite . substante aromate. eliminate de unii paraziți ai plantelor. pe stipele. El este un produs complex de secretie al glandelor nectarifere florale si extraflorale. substante biologic active. de intensitatea luminii si a vantului. dextrine. pe sepale sau pe carpele. reprezentată în cea mai mare parte de nectarul florilor . uneori solidificata. ramurile sau tulpinile plantelor. amibioza. pe pețioluri . cand rezervele situate in vecinatatea ovarului sunt mobilizate pentru formarea semintei si a fructului. rășini. Glandele nectarifere extraflorale . de umiditatea atmosferica . bogate în zaharuri.Cele florale sunt situate la baza florii . vitamine. 5 .maltoza. pe bractee sau pe peduncul.În afara de zaharuri in compozitia chimica a nectarului intra si alte substante in cantitati mai mici. care se gasesc in cantitati mari. enzime. bazica sau neutra. sau de origine animala . și o sursă animală.1.35. drojdii. iar reactia lui poate fi acida . reprezentată de substanțele dulci. rafinoza. melibioza. cand este prodsa prin intermediul anumitor insecte. in general avand un pH acid. iar alfa-metil glucozidele. melizitoza. pot sa fie localizate pe frunze. Nectarul constituie sursa cea mai importanta cantitativ si cea mai valoroasa calitativ. cum ar fi acizi grasi. saruri minerale . Albinele prefera nectarul cu concentratii in zaharuri situate in jurul valorii de 40-50%. cand este secretata direct de frunzele. limpede si vâscoasa. dar pot fi si pe petale . de precipitatii si de temperatura. uneori infime. albinele au două surse de materii prime : o sursă vegetală. numită mană. mugurii sau alte parti din planta. concentratia lui poate scadea sub 5% sau poate creste la peste 90%.02 si 1. proteine.2 Materiile prime utilizate în obținerea mierii Pentru a obține mierea .

indeosebi a celor din grupa B. 6 .Aceste zaharuri sunt rezultatul actiunii fermentilor si secretiilor produse de insecte care participa nu numai la descompunerea zaharurilor din seva ci si la formarea de zaharuri superioare (oligozaharide) .Acest fenomen poarta numele de gutație. Mana de origine animala este produsul de excretie a unor insecte care consuma seva plantelor. precum si o cantitate mare de saruri minerale (pana la 4-5 % din substanta uscata). care sunt mai rare sau lipsesc complet din sucul celular. gume. glucoza. odata cu trecerea plantelor din starea de repaus in cea de activitate. mucilagii si alte substante hidrocarbonate complexe de tipul substantelor pectice. Mana mai contine pentozani. bogata in zaharuri. unul dintre acestea fiind melezitoza.Acestea utilizeaza proteinele si apa sevei si elimina partea nedigerata. Deoarece in mana mai exista unele substante neintalnite in seva plantei gazda. mesteacan. fructoza) in mană apar forme noi de zaharuri. contine o cantitate mai mare de substante azotoase si este sarac in substante aromate specifice nectarului florilor. atunci cand excesul de seva se elimina sub forma de picaturi prin niste celule numite stomate acvifere.Mana de origine vegetala prezinta importanță mai redusa. arin. Prezenta in mana a aminoacizilor noi cum este acidul gamma aminobutiric. se deduce ca simbiontii joaca un rol important in sinteza vitaminelor.Pe langa zaharurile de baza ( zaharoza. Aceasta apare primavara pe ramurile de arțar. neîntâlnite in sucul celular. capabili sa fixeze si sa transforme azotul din aer.3 Procesul tehnologic de obtinere a produsului miere Producerea mierii este un proces complex ce incepe odata cu recoltarea sucurilor dulci de catre albinele culegatoare si se incheie in momentul capacirii celulelor in care a fost depozitata.Tot sub influenta acestor fermenti se pot forma unele substante zaharoase ce sunt ingerate de albine si de alte insecte consumatoare de mana. spre deosebire de nectar. tei salcie. 1. se presupune ca este rezultatul metabolismului insectei sau constituie un produs al activitatii simbiontilor ce traiesc in hemolimfa insectei gazda. Fiind un produs de dezasimilatie al insectelor.

actionate de muschi puternici si servesc la ingerarea granulelor de polen. In momentul aspiratiei solutiilor zaharoase. ultimele doua segmente formand trompa. la cladirea fagurilor. Dupa un asemenea ciclu de maturare urmeaza altele. Eliminarea surplusului de apa din materia prima pana la limita de 17-18 % se realizeaza prin evaporare pe doua cai : prin maturarea acesteia de catre albine sau prin distribuirea ei in cat mai multe celule ale fagurilor. foreaza saliva. dupa care albina culegatoare zboara din nou la cules. Albinele culegatoare . Maturarea mierii de catre albine consta in regurgitarea repetata a unei picaturi de nectar din gusa la extremitatea cavitatii bucale sub indoitura trompei si inghitirea repetata a picaturii. Eliminarea picaturii de nectar si inghitirea insotita de o miscare ritmica a trompei. Gusa reprezinta o dilatatie a esofagului . el fiind format din mandibule . apoi albina depoziteaza mierea in celule. Aceasta operatiune dureaza pana la patru minute .Aparatul bucal al albinei este adaptat pentru supt si lins. de unde albina primitoare o ia cu trompa ei. maxile si labium . atat in timpul repausului cat si al activitatii. la care participa toata familia. Secretia acestei glande. se desfasoara in reprize de 10-15 secunde . in medie ea transportand 35-45 mg. curatirea stupului si la sustinerea trompei. unde sunt intampinate de albinele tinere care nu ies din stupi ci executa doar muncile din interior. se intorc in stup . Transformarea nectarului si a manei in miere are la baza un proces fizic si unul biochimic. desavarsind procesul de transformare a nectarului sau manei in miere. volumul ei putand ajunge pana la 75 mg. La baza mandibulelor se deschid doua glande mandibulare ce sunt foarte mici la trantor. impreuna cu cea aglandelor faringiene. la roaderea capacelelor . dupa ce isi umplu gusa cu materia prima . albina culegatoare deschide larg maxilarul superior si scoate picatura de nectar pe partea anterioara a trompei. la modelarea solzilor de ceara. Materia prima absorbita de trompa . bine dezvoltate la albina lucratoare si foarte mari la matca. trompa este indreptata inainte. 7 . timp de aproximativ 20 minute. cu baza ridicata in sus.Mandibulele sunt doua piese articulate mobil pe obraz. patrunde in esofag si este depozitata in gusa albinei. Odata cu intrarea in stup.

daca o bacterie este introdusa intentionat sau involuntar in miere este literalmente deshidratata si omorata.Presiunea osmotica din miere este unul din factorii de protectie contra atacului microbilor si a perioadei sale mari de conservare. forma sub care mierea poate sa se conserve timp indelungat. Dupa ce albinele umplu celulele cu miere . se gasesc si alte substante hidrocarbonate mai complexe. Actiunea enzimelor asupra zaharurilor din miere are loc si dupa ce aceasta a fost depozitata in celulele fagurilor si mai departe. in afara de zaharoza. ele nu sunt afectate de presiunea osmotica datorita grosimii peretelui celular si slabului continut in apa. Bacteriile nu pot sa traiasca si nici sa se inmulteasca in miere din cauza presiunii osmotice. Aceste procese biochimice constau in transformarea zaharozei sub actiunea invertazei in glucoza si fructoza. prin miscarea aripilor . dupa care albinele.Daca bacteriile sunt in stadiul de spori . procese ce au inceput inca din momentul recoltarii si transportarii materiei prime. unde se termina procesul de maturare si se transforma in mierea propriu-zisa. Mierea recoltata din fagurii cu celule necapacite este de calitate inferioara. creeaza curenti de aer care accelereaza evaporarea apei . procentul de apa este de obicei 8 . materialul recoltat este depozitat sub forma de picaturi mici pe fundul mai multor celule. deoarece inainte de capacire. nectarul pierde o cantitate apreciabila din continutul sau apos . le capacesc. In nectar si in special in mana . Dupa ingrosarea lui este transportat in alte celule. Mierea se matureaza de doua ori mai repede in celulele umplute numai ¼ decat cele in cele umplute ¾ . chiar si dupa extragerea ei din faguri.In acest timp. Osmoza este fenomenul observat atunci cand doua solutii de concentratii diferite sunt separate de o membrana organica sau de un perete semipermeabil. astfel ca acestea raman in produsul finit aproximativ in aceeasi forma. astfel ca dupa 2-4 zile continutul in zahar ajunge la 76-80%. asupra carora activitatea enzimatica a salivei albinelor este foarte slaba . Astfel prelucrat. se satureaza cu enzime produse de glandele salivare ale albinei si au loc procese biochimice . Reducerea continutului de apa duce la reducerea spatiului de stocare si la marirea presiunii osmotice a mierii. Astfel.

Aprecierea culorii pe pioata mondiala se face cu aparatul Phund de determinat culoarea mierii . iar cea de culoare inchisa mierii de munte sau de balta. culoare rosie inchis. o albina trebuie sa efectueze 120 000. Nu intotdeauna mierea de culoare deschisa este superioara celei de culoare inchisa. iar transformarea zaharozei in glucoza si fructoza este in plin proces de desfasurare. mierea capata culoare gri-verzuie. O familie de albine poate sa stranga intr-un sezon melifer. polipeptide. gustul . sau cu comparatoare de culoare. Mierea stransa la inceputul primaverii are o culoare de un galben viu. consistenta si puritatea mierii. care constituie caracteristicile acestui produs. Mierea de culoare galbena deschis este specifica celei de salcam. Caracteristicile organoleptice cuprind culoarea . Intensitatea culorii in timpul pastrarii se datoreaza combinatiilor tanatilor si a altor polifenoli. albinele unei familii parcurg aproximativ 24 000 km. concomitent cu intrarea in reactie a zaharurilor reducatoare cu substantele ce contin azot aminic (aminoacizi. Pentru a aduna un kg de miere. 1. mierea de albine are anumite proprietati fizice si o anumita structura chimica. La mierea de nectar predomina culoarea galbena. motiv pentru care in cele mai multe ”Standarde pentru miere” sunt cuprinse la calitatea I sorturile de miere de la cele mai deschise culori pana la cele mai inchise. rar se intalneste nuanta maro pana la verde.4 Caracteristicile de calitate ale produsului ”miere” Caracteristici organoleptice Indiferent de provenienta ei.peste 20 % . pana la 150 kg de miere. Mierea stransa din nectarul de la exteriorul florilor este aproape incolora sau are o nuanta verzuie.150 000 de zboruri de cules. pana la portocaliu. mirosul . Cu timpul . iar pentru a produce aceasta cantitate de miere. iar timpul cristalizarii se deschide. proteine). practicand stuparitul pastoral . mierea isi pierde culoarea initiala. iar in vase de fier. de obicei se inchide la culoare . Culoarea mierii difera de la incolor pana la neagra. cu fierul din vasele de pastrare si din instalatiile de prelucrare. Pastrata in vase de cupru . Scara aparatului Phund are 140 de 9 .

se incadreaza pe baza scarii Phund. (Tabel 1) Sorturile noastre. intercalate sau asezate in preajma tesutului nectarifer din floare. si cunosc o specificacitate pronuntata pe baya careia se poate aprecia cu multa exactitate 10 .diviziuni exprimate in milimetri. mierea de tei. mierea din floarea-soarelui.60. 35-40. astfel : mierea de salcam. cel mult 18. 35. aproape incolora. cel mult 14. corespunzatoare nuantelor stabilite pentru miere. mierea poliflora calitatea I pana la 40. 45-60. Tabel 1 Corespondenta culorilor pe scara Phund Culoarea Incolora Foarte clara Clara Alba Galben –pal Galben-crud Galben-pai Galben –auriu Galben-chihlimbariu Galben-portocaliu Roscata Maro foarte clar Maro clar Maro Maro inchis Maro foarte inchis Negru Phund (mm) 11 18 27 35 41 46 51 55 62 71 83 92 99 110 119 130 140 Aroma mierii este determinata de continutul in uleiuri eterice si depinde de speciile de la care provine nectarul. salcam calitatea I. de zmeur. mierea poliflora calitatea a-II-a.8-10 . sub raportul culorii. calitatea a-II-a. Uleiurile volatile sunt secretate de celulele glandulare speciale.

prolinei si taninurilor. iar cand fermenteaza primeste un gust acrisor. tei si faneata de deal. aroma tuturor sortimentelor de miere este placuta .Unele uleiuri se pierd in timpul incalzirii sau a pastrarii indelungate. mierea poate sa fie dulce. acidului gluconic. fiind lipsita de substante organice volatile. cea mai pronuntata aroma o are mierea de otetar. este mai putin dulce decat mierea din nectar. Ea poate fi uniforma. rapita. mierea veche dobandeste in cele din urma acelasi miros .vascoasa . La falsificarea cu amestecuri de zaharina si glicerina. mierea falsificata cu glucoza industriala. La mierea 11 . cea mai accentuata aroma fiind la mierea din faguri sau mierea proaspat extrasa. iar cea mai discreta aroma o are cea de salie. cu diferite aspecte de cristalizare. castan. Mierea imprumuta usor mirosuri straine. insa are reactie alcalina. provenind de la reactiile enzimatice si din fermentarile care continua sa se produca. fluida . racoritoare . sesizabila in special la mierea provenita de la pomii fructiferi si de la salcam se datoreaza imbinarii aromei acesteia cu dulceata zaharurilor din compozitia ei si cu aciditatea data de acizii organici. Gustul cel mai dulce il are mierea in care predomina fructoza. salcam. aroma specifica este inlocuita prin mirosuri neplacute. astfel ca ambalarea in vase care nu au fost bine spalate sau depozitate in incaperi neaerisite . Consistenta se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de lemn. pe langa gustul dulce . La sorturile de miere de salcie. nu va avea aroma intalnita la mierea naturala.provenienta mierii . Mierea provenita de la albinele hranite cu sirop de zahar sau cea direct falsificata. Mierea provenita de la albinele hranite cu sirop de zahar . castan . In general. uneori cu nuante mai mult sau mai putin pronuntate in functie de provenienta si compozitia ei. la un loc cu alte produse care emana miroauri puternice duce la degradarea mierii. usor ranced. Aceasta nuanta discret acrisoara . In cazul fermentarii mierii din cauza microorganismelor care o invadeaza. Gustul este dulce. sau zahar invertit. Dintre sorturile noastre de miere. placut. gelatina . amidon . se percepe si o nuanta amaruie destul de pronuntata. Gustul mierii se datoreaza zaharurilor . iarba neagra .

5-4 6. min Aciditate. de ceruri etc. cristalizata nisipos.417 0.9 - 12 . Mierea posedă o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect fără spumă.chimice Indicatorul fizico-chimic Continutul de apa % Densitate la 200C.0 5. vâscoasă.0 70-78 5-6 1. cu aromă mai puţin sau mai mult pronunţată.5 4. Tabel 2 Caracteristici fizico.417 1.cristalizata se indica si particularitatile structurale inainte de fluidizare ca : untoasa . rubiniu. galbenauriu . culoare de la slab incolor până la galben deschis.417 0. cristalizata grosolan.5 da Miere Poliflora 20 1. min Cenusa %. fluidă.5-5 10. cristalizată.0 60-70 6 4-12 10. galben-portocaliu. galben-închis. brun-închis.0 70-78 5-6 1. gust dulce. grade max Zahar direct reducator % Zaharoza% Substante nezaharoase% Indice diastozic. min Granule de polen prezente Monoflora 20 1. la lumina directa a zilei si se indentifica anumite impuritati : cadavre de albine. galben -brun.9 da De padure 20 1. Puritatea se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii . fără corpuri străine vizibile.5 4. consistenţa omogenă. miros şi gust specifice mierii. cristalizata fin .

10 3 conservabilitate < 300 limitată Miere care se 10 4 scoate > 300 din consum *NTM = numarul total de microorganisme Sursa Tabel 2 . etc. esenţe. deoarece mierea ataca majoritatea metalelor. carburanţi.Tabel 3 Indicatorii microbiologici ai mierii de albine Specif icare NTM/g Număr drojdii/g 2-3 Mucegaiuri Absente Absente Prezente Microfloră patogenă Absentă Absentă Prezentă Miere normală < 300 Miere cu 10 . De asemenea vasul cu miere nu se pune descoperit în apropierea unor substanţe higroscopice care favorizează menţinerea umidităţii în aer (sarea) aceasta contribuind la o fermentaţie accelerată a mierii. ce se servesc la micul-dejun. vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alte metale decat cositorite sau emailate. Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii : una se refera la motivatii de ordin tehnic. 2005 1. sticla sau alte materiale transparente. Vasele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu. depozitare Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice : filtrare. cealalta la motivatii de ordin estetic. transport . 13 . Depozitarea borcanelor cu miere nu se va face la un loc cu recipientele ce conţin substanţe ce emană mirosuri neplăcute (vopsele. Vasele opace . Tabel 3 : Marghitas . pasteurizare .V : Albinele si produsele lor. Pe langa ambalajele mentionate mai inainte . lichefiere . Editura Ceres. spre deosebire de cele transparente.si mai nou . factori care ar putea altera produsul. L. pătrunderea mirosurilor și umiditatea ambiantă. pentru a se evita în special pierderea aromelor naturale. deshidratare. Astfel. care-i depreciază calităţile. mai putem specifica si ambalajele de unica folosinta de doar 20g. ascund uneori defectele de prezentare pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita. Vasele pentru ambalat mierea trebuie sa fie perfect etanse. Mierea ambalată în borcane de sticlă va fi ferită de lumină. elevilor din clasele I-IV .) deoarece mierea prinde uşor miros.5 Ambalare.

caracteristicile şi compoziţia mierii mentionam : Cerinţele privind etichetarea vor fi în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Conținutul recipientelor destinate consumului direct de miere variază între 500 și 1000 de grame. Pastrarea mierii la temperaturi mai mari. al ambalatorului sau al vânzătorului. să nu permită ştergerea şi să conţină următoarele: a) termenul ”miere” . uscate. 1. pastrandu. Termenul "miere" are optional : 14 . recipientele sau etichetele mierii trebuie să fie vizibilă.Mierea care a cristalizat pentru a fi fluidizată se va trece într-un vas care se va pune într-o baie de apă fierbinte. Mierea supraîncălzită conduce imediat la creşterea procentului de hidroximetilfurfurol care. ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor privind denumirea. Singura informaţie obligatorie de pe ambalajele.6 Cerinte privind etichetarea si garantarea calitatii Potrivit ORDIN nr. având următoarele menţiuni specifice: 1. apelor şi mediului. care este exprimată în grame sau kilograme. definirea. depreciindu-se. Transportul acestor ambalaje se face in altele mult mai mari si opace. fara mirosuri straine.si astfel catracteristicile de calitate. folosindu-se recipientele destinate utilizării în alimentație. uşor lizibilă. care garantează calitatea produsului și care au fost autorizate de manualul de calitate și de legislația în vigoare. descrierea. 2. Mierea se pastreaza in incaperi curate. de asemenea duce la deprecierea calităţilor mierii. Transportul mierii se desfășoară în condiții de igienă. în nici un caz pe foc. Nu trebuie încălzită decât acea cantitate care se va folosi o singură dată deoarece mierea încălzită fermentează mai uşor. b) greutatea netă. c)denumirea sau denumirea comercială şi adresa sau sediul înregistrat al producătorului. cuprinse intre 20 °C si 25 °C determina pierderea aromei si inchiderea la culoare. care nu permit patrunderea luminii.522/798/317 din 2003 al ministrului agriculturii. pădurilor. la temperatura de 14 °C.

fragmentele de insecte. şi cu conţinut de HMF ce nu depăşeşte 15 mg/kg. Activitatea diastazică şi conţinutul de hidroximetilfurfurol (HMF) determinat după procesare şi amestecare sunt: activitatea diastazică (Scara Schade) este în general de minimum 8 şi de minimum 3 la mierea cu conţinut scăzut de enzime naturale.maximum 10%. de exemplu de chitru. Conţinutul de minerale (cenuşă) este: în general .miliechivalenţi . Aciditatea .maximum 40 . cum ar fi: mucegaiul.maximum 21%. Mierea de calitate nu trebuie să conţină corpuri organice sau neorganice străine de compoziţia sa. Se menţionează ţara de origine în cazul produselor importate. Conţinutul aparent de zahăr calculat ca zahăr invertit este: la mierea de flori minimum 65%. iar la mierea de mană şi la amestecurile din miere de flori şi miere de mană . pentru a nu periclita sănătatea umană.5%. puieţi sau impurităţi.minimum 60%. informaţia menţionată la pct. cu menţiunea că produsul provine în totalitate din zona indicată 3. cu menţiunea că produsul provine.acid per 1. fizico-chimice şi microscopice corespunzătoare. când mierea este comercializată ca atare sau utilizată în alt produs pentru consumul uman Mierea nu trebuie să conţină substanţe peste limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. si la mierea presată . din sursa indicată şi are caracteristicile organoleptice. Când mierea se găseşte în ambalaje sau recipiente cu o greutate netă egală sau care depăşeşte 10 kg şi nu este oferită spre vânzare cu amănuntul.6%.maximum 0. b) şi c) apare numai pe documentele de însoţire.maximum . de levănţică şi de Banksia menziesii .  15 .000 g.40 mg/kg. iar la mierea de mană şi la amestecurile din miere de mană şi miere de flori. miere de salcâm.maximum 5%.maximum 0. 1 lit. teritorială sau topografică. b) o denumire regională.a) o trimitere referitoare la originea ei. Conţinutul de substanţe insolubile în apă este: în general . 4. în principal. Umiditatea: în general . fie că este vorba de flori sau de plante. iar la mierea de mană şi amestecurile din miere de mană şi miere de flori .maximum 1%. Conţinutul aparent de zaharoză este: în general .1%. insectele.  conţinutul de HMF .maximum 0.

are efect hipotensiv. cat si in vindecarea obezitatii. inseamna ca este miere naturala si este de preferat a se consuma zaharisita. calciu. afectiunile digestive. are proprietati bactericide si bacteriostatice. dereglari ale miocardului . potasiu.Privind garantia . dar se foloseste si pentru uz extern – simpla sau sub forma de comprese. satisface repede cererea de energie a organismului. inlatura starile de voma la sugari. In cazul mierii atat vitaminele cat si mineralele variaza in functie de nectarul folosit de albine si de resursele pe care solul le ofera plantelor respective. hemoragii repetate ale cailor respiratorii etc. putem spune ca mierea naturala nu are termen de valabilitate . combate sterilitarea. Daca mierea s-a zaharisit. fosfor. lapte. 16 . combate insomnia. este un bun expectorant. dar acesta este semn ca mierea este naturala . enumerate mai sus. Nu se recomanda bolnavilor cu tulburari glicoregulatorii sau cu diabet zaharat . arteerite. sunt doar cateva dintre efectele pe care aceasta substanta le are asupra organismului. are efecte benefice in artrite. sodiu. ajuta la inlaturarea oboselii. fier. Singura ” problema ” a mierii. astm al cordului. Efectele terapeutice ale mierii de albine. are actiune usor laxativa si antiseptica. pentru a nu-si pierde din proprietati. Consumul de miere este contraindicat pentru toti bolnavii la care este necesara limitarea hidrocarbonatilor sau care au o hipersensibilitate fata de miere. care pastreaza toate vitaminele din starea naturala a mierii. mangan. Se poate obtine mierea lichida prin introducerea vasului in apa fierbinte. De asemenea mierea este folosita si in produse cosmetice si este indicat sa folosim cosmetice naturale. Tratamentul cu aerosoli de miere este contraindicat bolnavilor de astm bronsic . mierea sa se consume in starea in care este. precum si celor cu insuficienta pancreatica exocrina. Din acest motiv este important ca acest aliment sa fie inclus in hrana noastra de zi cu zi. mierea contine toate vitaminele pe care medicii nutritionisti le recomanda spre consum ( cupru.7 Importanta produsului in alimentatie Pentru o alimentatie sanatoasa. deoarece daca se fierbe isi pierde substantele nutritive si reprezinta un simplu indulcitor. deoarece aceasta este: un indulcitor natural. siliciu). insuficienta cardiaca . scleroza pulmonara . Mierea se poate consuma simpla sau in ceaiuri. daca este pastrata timp indelungat este zaharisirea. Nutritionistii recomanda mierea de albine ca aliment in dieta. stari febrile . ajuta in afectiunile ficatului. 1. dar nu la temperatura mai mare de 40 C. afectiunile ranale sau ale sangelui. artroze. Totusi este recomandat ca dupa zaharisire. magneziu. cord pulmonar. are functie de calmant.

17 . miere echivaleaza cu circa 328 calorii. Astfel. etc. vitamine (B1. artar si stejar. B2. ca nutritiv. enzime. de zmeura. laptisor de matca si propolis are calitati antivirotice. cel mai des sunt intalnite urmatoarele sortimente: mierea de salcam. se admit trei mari categorii de miere de albine: . ea contine zaharuri (glucoza si levuloza sau fructoza) care sunt energizante . mierea de tei. de izma. .miere de zahar industrial (nu este admisa ca miere naturala).miere de nectar poliflora regionala (de munte.). aminoacizi. aroma si gust).miere de calitate superioara A (de salcam.). Sortimentele de miere difera foarte mult intre ele. Dupa anul in care a fost recoltata. ca nutritiv in perioada de crestere si la vârsta a treia. uleiuri esentiale. de floarea-soarelui.Mierea are o compozitie chimica complexa care-i determina in mod diferit atât valoarea nutritiva cât pe cea medicamentoasa. de iarba neagra. de hrisca. Se pot diferentia fie prin insusirile lor organoleptice (culoare. substante bactericide si bacteriostatice. Sortimentele de miere de nectar variaza cel mai mult in functie de loc.). de salcie. . Capitolul II Piata produsului 2. PP.miere de nectar poliflora obisnuita.miere de calitate inferioara B (de hrisca. de tei. de trifoi si lucerna. aceasta cantitate constituind o ratie alimentara perfect echilibrata. de delta). etc. In Romania. . energizant (pentru sustinerea efortului fizic si intelectual). etc. de sulfina. mierea se imparte in trei categorii: .).1 Sortimentul existent pe piata Numarul sortimentelor de miere il depaseste chiar si pe acela al sortimentelor de flori melifere. 100 g. de faneata. de brad.miere de mana. acid folic etc. Combinatia miere. Mierea se foloseste ca indulcitor in regimuri (când poate fi asociata cu polen). dar in general. B6. De aici usurinta cu care o miere falsificata poate fi considerata naturala. de salcam. fie dupa analize efectuate in laboratoare speciale.miere de nectar monoflorala (de tei. In miere se mai gasesc hormoni.miere de nectar (floral sau extrafloral). . Dupa calitatea ei comerciala si indicii organoleptici (de gust) mierea este impartita in doua categorii: . .

Are culoare verzui-brun roşcată şi se recoltează în cantităţi mari în Delta Dunării şi zonele de inundaţie ale acesteia.după gust şi aromă. cu o consistenţă densă. în primele 2 saptămâni de la extracţie are un gust neplăcut. se caută pentru consum. asemănătoare cu cea de salcie. Mierea de floarea soarelui : În sedimentul ei granulele de polen ajung uneori până la 100 %. Miere de Crusin : are efect laxativ. De aceea recoltarea trebuie facută rapid. Mierea de levanţică : este recomandată celor epuizaţi fizic şi nervos.2 Date statistice privind produsul 2. Conţine o cantitate mare de vitamina C şi datorită calităţilor nutritive şi terapeutice. Etc. cristalizează în granule mărunte. Este bogată în vitamine (B1. Mierea de rapiţă : Este de culoare galben-deschis. Mierea de rozetă : Face parte din prima categorie.2. fiind de o calitate exceptională . are un gust şi miros placut. C) culoarea variind în funcţie de specia de la care provine (albă la trifoiul alb pitic. rămânând transparentă şi fluidă. dar lasată în maturator descoperită. cristalizarea se declanşează mult mai repede faţă de celelalte sorturi de miere. Se cristalizează la 10-12 zile de la extracţie. Zaharisirea se face cu cristale mărunte.Alte sortimente si calitatile lor : Miere de Coriandru : de culoare deschisă. Mierea de trifoi :m Este considerată cea mai bună ca savoare şi prezentare. consistenţă uniformă. clorotici şi în afecţiunile sistemului nervos. galben-roşietică la celelalte varietăţi). chiar în faguri. luând o culoare albicioasă şi usor gălbuie. îşi pierde acest gust ajungând o miere suavă excelentă. la terminarea înfloririi. având o savoare deosebită. dizolvându-se greu în apă. Mierea de mentă : Are aroma mentei şi gust dulce. Datorită conţinutului mare de glucoză. Mierea de păducel : Este foarte bună pentru bolnavii de inimă Mierea de pin : Mierea de mană a pinului este deschisă la culoare şi consistentă. foarte dulce. fiind foarte bogată în vitamine (în special B6 si C). - - - 2.1 Evolutia consumului de miere in Romania 18 . B2. Mierea de izmă : este recomandată pentru afecţiunile de stomac şi intestine. Mierea de iarba neagră: este bună pentru anemici. incomplete. vâscoasă. Mierea de salcie : Este de culoare galben deschis aurie şi are uneori un gust puţin amărui. uneori chiar în faguri. extracţia ei trebuind să se facă repede.

pana in 2005-2006.au dat mari speranţe cultivatorilor. ţara noastră a obţinut cele mai slabe producţii de miere din ultimii cinci ani. de circa 2 euro/ kilogramul de miere . Polonia. Japonia sau China.tone Anul 2003 2004 2005 2006 Total 17409 19150 17704 18195 Din care proprietate majoritar privata 17343 19112 17637 18184 Sursa : www. consumul aproape s-a dublat pe fondul proliferării produselor naturiste pe bază de miere. în 2007-2008.insse. Franţa. iar cantitatea consumata pe cap de locuitor este de dubla. circa 70 la sută din producţia anuală de miere a României este exportată. crescand de la 100 grame/ cap de locuitor in 2007 la 200 grame in 2008. s-a constatat ca. Însă. În ultimii doi ani. în primul rând. in Italia sunt cu aproximativ 45 mii de apicultori mai multi. din care peste 50 % din cantitate urma sa fie exportata potrivit Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR) . Pentru anul 2009 . În ţara noastră există in prezent . Potrivit datelor statistice. de maxim 15. Ungaria.circa 35 de mii de apicultori. Austria. Comparativ cu tara noastra . inregistrand o crestere cu aproximativ 24 % fata de anul precedent . Germania.cand s-au produs circa 18. Cele mai căutate destinaţii sunt. În plus. Canada. numărul familiilor de albine fiind de aproximativ un milion.500 de tone. românii consumă de zece ori mai puţină miere decât restul europenilor.Trendul ascendent al producţiei autohtone de miere din anul 2000 .ro Producţia de miere în România Regiuni de dezvoltare Tone de miere extrasă în 2006 19 . s-a estimat o productie de 23. dar şi exportul este în scădere. apoi Italia. Olanda. Deşi mierea românească este foarte apreciată pe pieţele externe. ea este valorificată la preţ mic.000 de tone.000 de tone. dar şi SUA. adica 400 grame. Tabel 4 Productia de miere din Romania in perioada 2003-2006 Miere extrasa .

In timpul cristalizarii se deschide la culoare.insse. Parfumul specific al mierii este identic cu parfumul florilor din care provine. În acelaşi timp mierea posedă o mare valoare calorică . Suceava. Mehedinţi.Nord-Est (Bacău. la inlaturarea oboselii.ro Concluzii Mierea este un aliment cu gust dulce si parfumat. Glucoza si fructoza din acest aliment sunt zaharuri simple care numai necesita prelucrare prin digestie. Braşov.a. Hunedoara. Ialomiţa. Botoşani. iar cu timpul aceasta se inchide la culoare. Diferenta dintre miere si zahar este continutul de substante nezaharoase care au un efect pozitiv in reglarea unor functii ale organismului. Teleorman) Sud-Vest Oltenia (Dolj. Caraş-Severin. Cluj. Ilfov) Total 2875 2214 2782 2398 2798 1963 2879 286 18195 Sursa : www. Bistriţa-Năsăud. Prahova.d. Aceste componente îi conferă o mare valoare terapeutică ceea ce contribuie la vindecarea rănilor. Mierea de la inceputul primaverii are o culoare galbuie. Dâmboviţa. acizi organici. vitamine. Valoarea alimentara a mierii consta in bogatia ei in zaharuri. maturarea în afara lor fiind lipsită de aroma specifică pe care o căpătă după căpăcire. Giurgiu. Culoarea mierii difera de la incolora pana la neagra. ceea ce o face un aliment energetic. fermenţi şi vitamine. Un alt factor deosebit de important este asigurarea familiilor în perioadele de 20 . are efect hipotensiv s. Vâlcea) Vest (Arad. Pentru obţinerea mierii de calitate un rol important îl joacă maturarea naturală în faguri. acestea fiind direct asimilate si arse.1 kg de miere producand aproximativ 3200 calorii . Galaţi. Mierea de albine a intrat în alimentaţia omului din timpuri străvechi. Neamţ. Maramureş. mierea naturală conţine o serie de substanţe antibiotice. Vaslui) Sud-Est (Brăila. avand un continut mare de zaharuri si substante minerale. Olt. Datorită compoziţiei sale chimice. Gorj. enzime. Vrancea) Sud-Muntenia (Argeş. Covasna. arsurilor . Tulcea. face să fie foarte apreciată în hrana zilnică a copiilor. pana la portocaliu. Constanţa. Harghita. combate insomnia. Călăraşi. cu aspect semifluid. Mureş. Satu Mare. Sălaj) Centru (Alba. Conţinutul său mare în zaharuri invertite (fructoză şi glucoză) uşor asimilabile de organism. are functie de calmant. Iaşi. Timiş) Nord-Vest (Bihor. Buzău. Sibiu) Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti. având o valoare nutritivă superioară. vârstnicilor şi a sportivilor. vascos sau cristalizat si culoare specifica.m.

Banu. Bibliografie 1. 2005 21 . cu precădere din cei în care nu s-a crescut puiet.A. Zaharul trebuie folosit doar în perioada de toamnă pentru completarea rezervelor de hrană. 2002 2. Bucureşti. Patruica.cules cu faguri clădiţi de calitate. Editura Solness. în acest fel evitându-se deprecierea culorii mierii. din cuib. . C. Nu este permisă hrănirea familiilor de albine cu cantităţi mari de sirop de zahăr în ajunul culesurilor. întrucât albinele îl vor muta în timpul culesului. Acest fapt nu face decât să deprecieze mierea prin amestecul cu sirop de zahăr. . în magazine. De asemenea. scontând pe faptul că nectarul adus ulterior va fi depozitat în fagurii pentru recoltă. fără o condiţionare atentă. extragerea mierii trebuie făcută după fiecare cules pentru a se obţine mierea pe sorturi de floră care să satisfacă preferinţele şi cerinţele consumatorilor. M. Nu se recomandă livrarea mierii direct de la centrifugă. S. : Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare. Baru . în scopul blocării cuiburilor.: Tehnologie apicola. Bura V. Editura AGIR.

Bologa.V . .md 10. Editura Alfa .C. *** www. Editura Oscar Print. Marghitas .gov. 2007 6.ro 7.miereanoastra. 2001 4. N . *** http://ro. *** www.org/wiki/Miere 9.miere-de-albine. *** www. Vornicu. S.ro 8.interlic.: Apicultura . Editura Ceres. : Albinele si produsele lor. 2005 5.3.wikipedia.ro Anexa I Elementele minerale din miere ( mg / kg) 22 . Lazar.: Merceologia Alimentara. *** www. L.

35 1.Elementul K Cl S Ca Na P Mg SiO2 Si Fe Mn Cu Miere de culoare foarte deschisa Media Minim Maxim 205 100 588 52 23 75 58 36 108 49 23 68 18 6 35 35 23 50 19 11 56 22 14 36 8. regleaza metabolismul hidrocarbonatilor.09 0.4 0. mentine dantura 23 .29 0.52 9. elimina acidul uric.3 9.4 1.17 0.1 mg Actiune Asupra sistemului nervos .70 Miere de culoare pronuntata Media Minim Maxim 1676 115 4733 113 48 201 100 56 126 51 5 266 76 9 400 47 27 58 35 7 126 36 13 72 14 5.2 4.8 0.7 2.04 Anexa II Continutul mierii in vitamine si rolul lor asupra organismului Vitamina Tiamina (B 1) Continut la un kg miere 0.44 0.14 0. intretine tonusul digestiv .4 28.7 35.3 0.2 11.5 4.53 0.56 0.9 7.

24 .Si. a pielii si a aparatului digestiv Stimuleaza maturarea hematiilor din maduva osoasa Actioneaza in metabolismul tesuturilor din organism.0 mg Acidul folic 0. a sistemului nervos . chiar daca acestea sunt în amestec cu alte substante.5 mg hidrocarbonatilor.din 34 de zaharuri experimentate.0 mg functia pielii .  Cristalizarea(zaharisirea) mierii este un proces natural care depinde de raportul glucoza/zaharoza din compozitia mierii si este favorizata de prezenta polenului. Acidul ascorbic 30-50 mg activeaza formarea protrombinei. dintilor. imbunatateste circulatia sanguina periferica si stimuleaza parenchimul ficatului Are efect tonic asupra Piridoxina (B6) 2-5 mg sistemului nervos . Ajuta la coagularea sangelui.acestea din urma pot atinge vârsta de 6-7 luni(supravietuiesc iernii) pe când celelalte nu traiesc mai mult de 40-45 zile. participa la sinteza protrombinei Acidul pantotenic (B3) 2.iar chinina cea de amar. are actiune antidureroasa Favorizeaza metabolismul Riboflavina (B2) 1.3-1.totusi. regleaza Acidul nicotinic (B5) 0.1 mg Vitamina K urme Anexa III Stiati ca.zaharina nu provoaca albinelor senzatia de dulce.?  Albinele care se hranesc cu nectarul florilor traiesc mult mai putin decât cele care se hranesc numai cu miere.  Albinele percep substante mirositoare si în dilutie de 10-6 . a muschilor.. mentine structura oaselor.doar 9 au prezentat interes pentru albina lucratoare. grasimilor si fierului Participa la constitutia si functia pielii.sanatoasa. parului si mucoaselor Participa la proceselor celulare legate de metabolismul hidrocarbonatilor..

Toata aceasta energie este obtinuta prin consumarea mierii existente în stup(în faguri). fie noapte.în luna august sunt alungati din stup.  Trântorii.  Ochiul albinelor percepe un numar mult mai mare de imagini pe secunda decât omul( cam de 15 ori). albinele se strâng în ghem pentru a pastra cât mai multa caldura.din spirit de economie pentru iarna. 25 .iar în timpul zborului de împerechere concureaza agilitatea pestilor în apa. usor de nimerit. se asigura o temperatura de 35-37oC necesara dezvoltarii puietului.ei se pot deplasa cu viteze si la distante incredibile. iar obiectele în miscare pentru noi.pentru ca se hranesc numai cu miere. trebuie sa bata din aripi cu o cadenta pe care analizele aerodinamice si anatomice efectuate asupra corpului lor o dau ca imposibila. Si. în interiorul ghemului si mai ales atunci când matca îsi reia ouatul. fie zi.totusi. în stup sunt cu doar 5 grade C mai mult decât în afara lui.feciorii stupului.Dar.Timpul are o alta dimensiune pentru albine.dietetice si terapeutice ale acesteia.  Iarna.nefericitii.În mierea cristalizata se conserva toate proprietatile nutritive.totusi. pentru ele sunt tinte fixe.cristalizarea se produce la o temperatura cuprinsa între 14-21 grade C. Si.indiferent de temperatura de afara.pentru a se putea ridica în aer.dar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful