Lumina neinserata de S.

Bulgakov Am impresia ca nu e tocmai cea mai buna traducere, nu poate fi incadrata intr-un stil literar (de obicei traducerile pierd calitatea asta, sau depinde de flerul si abilitattea traducatoruluisa nu o piarda ori sa o redea echivalent, traducatorii de tsil sunt cei mai buni), mai ales ca toti teologii contemporani vorbesc de un stil foarte finisat al lui Bulgakov, probabil in limba rusa in care au aparut majoritatea acestor scrieri acest stil exista si exceleaza. Introducere: a. Cum este posibila religia? Pp. 23- „prima întâlnire cu Sofia”, un mare Ceva nedefinit, dar teribil, prin evidenta cu care se deschide. Religia erste diferita de reprezentarea religioasa, ea face parte din lumea obiectiva, reala, fenomenala, reprezentarea din lumea subiectiva, noumenala. Pusa in calitatea ei de a se justifica, religia este o contradictie, nu este compatibila cu Logica, citat Florenskii. Faptul de a exista implica calitatea constiintei de a omologa existenta insasi, adica realitatea, deci si toate celelalte care deriva din ea, inclusiv religia ca fapt al existentei. Masura este data de Dumnezeu care exista, care spune despre El ca este Cel ce este. Bulgakov nu este de acord cu Hegel care spune ca religia este o ramura a filosofiei, deci subscrie acesteia. Bulgakov face diferenta dibntre religie si filosofie considerand ca filosofia este mai limitata, deoarece presupune aspiratia catre o conditie superioara doar pe cale logico-intelectuala, pe cand religia daruieste omului depasirea conditiei de facto, si accederea catre alta superioara, absoluta, nu doar pe un aanumit plan ci pe pe toate planurile, in integralitalitate. b. Transcendent şi imanant. Transcendenta si imanenta sunt niste probl de receptie, nu de continut. Aici citeaza pe Kant, din care rezulta ca transcendenta inseamna departarea. Nimic mai eronat: Transcendentul este intim pentru ca este Personal, transcendentul este accesibil fara a fi accesibil, doar celor care-L cauta. Transcendenta este in opinia lui Bulgakov o expresie a apofatismului, a cunoasterii necunoasterii. Solutia este credinta, si-l citeaza pe Soloviov care a scris Critica principiilor abstracte, unde puntea dintre imaginar si real este credinta. Problema este complicata cu polemica dintre Kant si Jacobi, acesta din urma afirmand ca credinta nu poate omologa realitatea pentru ca este un fapt al vietii subiective, sau cel mult tine de latura religiosului din om. Ea omologheaza realitatea, face ca pestele prins in plasa ratiunii sa fie real, şi ofera o perspectiva optima asupra lucrurilor, apropiata de ratiunea lor de a fi. Credinta este necesara: este solutia cunoasterii de necunoscut, are de a face cu inaccesibilul pp. 48, nu e valabila credo ut inteligam ci credo quia absurdum-pp. 43. c. Credinta si sentiment. Vorbeste despre faptul ca Schleiermacher in lucrarea sa intitulata Discursuri despre religie pentru oamenii educati care o dispretuiesc, arata nu numai de natura afectiva a religiosului ci si intuitia Ansbauung ca fapt prin care aceasta se face posibila. Sentimentul apartine dupa Schleiermacher vietii religioase, nu poate fi evitat, astfel incat existenta implica cert si calitatea de a fi religios, ei nu i se poate sustrage nimeni. Apoi face un excurs asupra conceptiei religioase a lui Schlieremacher care in opinia autorului penduleaza intre adevar si teoria monadica a lui Spinoza. Lucrarile sale tarzii se aptropie totusi de ortodoxie, observam la Bulgakov tendinta de a recupera ceeea ce este ortodox din

Tostoi. daca nu are un tel cat mai inalt. d. Von Hartmann. faptul acesta il plaseaza pe Sch. Religiozitatea este autentica chiar si atunci cand este accesibila. Sanctiunea moralei provine din sfera religiozitatii. Religie si morala. Ea trebuie sa aiba o finalitate. Daca finalitatea este inalta si morala este inalta. exista. Ed. insa aceste etici isi dovedesc imperfectiunea. Daca constiinta nu mai resimte finalitatea moralei. etc. deci ea este natural vazuta ca strict autonoma. nu exista functie in afara organului. Kant considera ca acest simt este organul credintei. Iar daca finalitatea este derizorie. de aceea Bulgakov argumenteaza logic: morala este un produs. Troeltch) asupra naturii religiosului.. Numai astfel ea poate naste dogma. Bulgakov nu spune chiar astfel . religia este o functie.ptr.. Hegel. morala insasi este un fapt religios. raportul este de direct proportionalitate. spune Bulgakov nu este obiectul unei activitati abstracte ci al uneia cat se pooate de concrete. este mijlocul prin care credinta se face cunoscuta. recompensatoriu. depsre care pr. Credinta si dogma. Schlieremacher nu scapa de aceste critici. ets etrairea efectiva a religiozitatii. Morala poate fi autonoma de religie doar in masura in care nu are ca tel Absolutul. În conceptia lui Bulgakov dogma este o reprezentare a unui element din . dar organ fara functia concreta de. e.Credinta dupa Kant. Religia este intruchiparea motivului si destinatiei umane resimtita mai ales in constiinta. ea isi submineaza propria fiinta. Etica este lipsita de valoare crede Kant in viziunea lui Bulgakov. Ei sunt fara de lege. cu atat mai mult moralitatea isi pierde calitatea de a fi morala. chiar in randyul filosofilor idealisti. dar aici inteleg eu ca vrea sa ajunga atunci cand arata sinonimia dintre morala si nomos (lege). adica imorali. Dar morala autonoma in sensul pur nu exista. si acela ar trebui sa fie intruchiparea Absolutului. Considfera morala ca izvorand din sentimentul religios.scrierile filosofilor germani ai Renasterii.xyz. Originea divina a legii nu convinge. cum e Absolutul. sau izolarea in lumea tiparelor. care se rastoarna in intrebarea: poate morala sa fie areligioasa? Rferintele la legislativ ca expresie a nomosulului moralitatii nu sunt relevante pentru oamenii care nu accepta legea. sunt oglinda propriilor lor finalitati. intuitia este un fapt cocret. daca este situata mai jos pe scara valorilor. absenta functiei duce la absenta produsului. ea este mai imperfecta.lieremacher eronat. pe linia subiectivistilor. abia atunci ea fortifica si misca realmente pe cel care o concepe asa. inseamna ca nici moralitattea nu mai este morala. Apoi pune problema autonomiei moralei fata de religie. deci a perfectiunii este o eroare. Idealismul este cu totul altceva. in ortodoxie se vorbeste de trairism. idealizarea ei. de calitate. dar apartine si dimensiunii concrete a realitatii. independenta moralei de religie tine de constiinta care nu-i resimte finalitatea. Morala este in sine forte doar daca telul ei este unul Absolut.Bulgakov traseaza relatia de incluziune dintre morala si religie. Bulgakov observa o asemanare inmtre Kant si Schlieremacher. Asadar. Cunoasterea necunoscutului este posibila. Benga spunea ca este fosrte citat astazi la lutherani. Exista si etici care nu se sprijina pe un tel atat de supralicitat spre superlativ. se observa usor tendinta de incadrare in liniile filosofiei imaginare. de caeea Bulgakov reda principalele controverse ridicate de teoriile acestuia ( Ritchl. In discursul lui Schleiermacher despre intuitie pe care o numeste simt. Credinta constituie dezvaluirea a ceea ce este transcendent. subiective. Kant. Fichte. ca Nomosul trebuie sa aiba ceva meritoriu.

Catolicitatea este o trasatura intima a fiecarui element al acestui Cosmos. aici e vorba de miturile ca expresii cu valoare folclorică şi etnologică. Crdeinta nu intera in conflict cu cunoasterea. Natura mitului. care contine apodictic analitic si judecatile ei posteriori. deci şi a existenţei per se. Religie si filosofie. caci aceasta din urma se intemeiaza pe aceea. dragostea este resortul credintei. Autorul intemeiaza un plan universalist dincolo de convenientele istorice omenesti. un mod al revelaţiei. Credinta nu apartine lumii subiective. Vorbeste apoi de catolicitate. Omul este impregnat de mituri pretutindeni. f. Mitul nu este cum crde Hegel o treapta de evolutie psihologista si istoricist-religioasa umana. in datul transcendent creator. deci valabil si util. iar catolicitatea este trasatura ei primordiala. se adapa din transcendent prin ele. Apoi dezbate opozitia conceptuala dintre credinta si stiinta. credinta si cunoasterea sunt in conflict numai in omul necredincios. se inspira. . unde spune ca Biserica este Una desi sunt multe confesiuni. Apoi vorbeste despre catolicitatea ca trasatura a Bisericii. ci o realitate obiectivă. Un alt exemplu este acela în care autorul spune că mitul este un mod prin care Dumnezeu se revelează. la cunoasterea fidela si cat mai putin distorsionata asupra cosmosului. Credinta arata gradul apartenentei noastre la lumea obiectiva. deci firească omului. nu este un produs unic care tine de unicitatea celui ce o recepteaza. Credinta vizeaza adevarul care este obiectiv si universal. Porneste de la definitia kantiana a mitului: mitul este judecata religioasa sintetica apriori. catolicitatea e o cucerire a constiintei in Adevar. Mitul este o expresie sintetică firească a vieţii sale religioase. un lucru este universal atunci cand este partas la unitatea Absolutului deci la Adevar. Se observa deci afinitatea pentru platonism a teologului rus. ele fiind „naturale.lumea principiilor in lumea concreta. traieste din ele. Dogma pare sa se patimeasca. la adevar. ca un dar inevitabil. născute într-o perioadă de maximă spontaneitate şi receptivitate faţă de vocile venite din domeniul simţurilor celeilalte lumi”. Deci mitul e o funcţie în această situaţie g. cam asa se intelege din expresia ca se simte cu toate puterile sufletului. Dragostea are putere si asupra lumii empirice. aratand ca stiinta se inatemeiaza pe credinta si depinde de aceasta. Aici vede Bulgakov originea mitului. Este un principiu universal valabil. Bulgakov o caracterizeaza prin catolicitate. este trans-subiectiva. de fapt Bulgakov spune ca credinta este o forma amanifestarii dragostei. sau obiectiva. constiinta este cea care face partas persoana la catolicitate. care este o trasatura a Adevarului. Argumentaţia lui Bulgakov pare construită cu termeni din sfera psihologiei. Catolicitatea este mai mult o calitate decat o eticheta istorica si institutionala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful