UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SOCIOLOGIE

VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ. STRATEGII DE INTERVENŢIE.

ÎNDRUMĂTOR, PROF. UNIV. DR.DORU TOMPEA CANDIDAT, ATITIENEI ANDA ROXANA BOTOŞANI - 2008 -

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SOCIOLOGIE

VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ. STRATEGII DE INTERVENŢIE.

I. II. III.

Introducere. Principalele forme de manifestare a devianţei şcolare. Mitomania la elevi şi abateri disciplinare în şcoală

IV. Cazuri concrete privind manifestarea violenţei în şcoală. V. Educaţia în şcoală prin orele de dirigenţie, cultură civică şi religie privind prevenirea violenţei.

VI. Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli. VII. Concluzii.

ÎNDRUMĂTOR, Asist. univ.A. Bodnariuc

INTRODUCERE Limbaj şi violenţă
Limbajul poate să nască violenţă, iar în acest raport de reciprocitate, violenţa se insinuiază adesea în limbaj, îl potenţează în sens negativ şi ajunge astfel la exacerbarea ei însăşi. Lumea actuală trăieşte o epocă de aproape nemaiîntâlnită, diversificată şi complexă violenţă, pe care totodată pare să o susţină – intenţionat sau nu – oricum s-o tolereze şi, adesea s-o agreeze. Uneori se preferă violenţa – şi astfel aceasta e încurajată, nemărturisit, prin refuzul unor oferte considerate „paseiste” , desuete, depăşite faţă de ritmul şi particularităţile aşa-zise „vieţi moderne” , încurajând violenţa umană sau îndurând-o cu o bizară resemnare, ca în erele primitive ale omenirii, pe cea a Naturii. Mă voi referi şi aici la fenomenele generale din spaţiul Terei, însă datele invocate vor fi cele mai concrete, precise, direct cunoscute din ţara numită „România”. Sunt atâţia factori de „stress” generatori de violenţă, şi voi menţiona numai câţiva, pe lângă agresiunile propriu-zise, cele corporale, şi pe cele verbale, despre care voi discuta mai pe larg, zgomotele urbane ieşite de sub control, dar şi „căutarea” acestora pe Radio sau Televizor, producerea lor voluntară, prin urlete în loc de vorbire autostăpânită, violentarea prin afişarea opulenţei dezmăţate, a unor „VIP-URI” marcând răsturnarea sistemelor de valori morale, intelectuale, artistice, politice care urlă frenetic pe stadioane şi atacă „perdanţii” ori calcă în picioare şi agresează pe cei din publicul neutru, zgomote feroce zise „muzică” sau mişcările scălămbăiate, agitaţia isterică a dansului sui generis „de discotecă”, tineri care se automutilează sau cad pradă drogurilor, copii care asasinează adulţi care agresează copii, puştani care-şi iau lumea-n cap ori îşi iau viaţa. Şi, la o apăsare pe un buton al televizorului, nuduri exhibate într-o publicitate agresivă, trupuri goale care aţâţă, imperios la violenţă, corpuri care se zdrobesc în bătăi reciproce, pocnete de pistol şi sânge care ţâşneşte, sau revolvere silenţioase şi viaţa care trece în moarte. Câte alte imagini terifiante auditive, vizuale, dar nu rareori chiar de alt ordin senzorial sar putea încă, evoca. Aceste imagini, mult amplificate şi înmulţite prin difuzarea de „mediile” scăpate de cenzură şi dornice de creşterea tirajelor, produc stare de violenţă cristalizată în sentimentul violenţă, dar şi acţiunile violente în rândul lor. Ce este violenţa ? Cine sunt actanţii ei şi factorii sau circumstanţele în care se realizează ? Aş defini violenţa ca acţiunea prin folosirea unei puteri de orice natură spre a leza integritatea fizică sau morală ori, în particular, psihică a unor personae sau colectivităţi. Dar aş adăuga şi ipoteza

a dorinţei de lezare a celuilalt. sau Arenele de box şi a genelor de lupte brutale. persoana umană cunoaşte violenţa este. cel al răzbunării. iar apoi imitate. poate să urmeze. adesea al durerii. fie din « Adăposturi » sau « Familii Maternale ».) Cine sunt actanţii. Factorii generatori ai violenţei sau circumstanţele în care se desfăşoară violenţa au o mai mare pondere decît o putem expune aici. desigur. atacator defensivo-ofensiv. al violenţei ca ripostă activă. Familia. Violenţa este. activ. agresivă este. care nu este mai puţin importantă ca efect psihic ca transformare a personalităţii). În conformitate cu cele menţionate mai înainte. nu rareori. din păcate. La victimă. în genere. dar şi al sentimentului de frustare. sau a unor stări psihice. Prima ambianţă în care. pe lângă efectul primar al surprizei şi al fricii. spectacolele (muzicale). fie pentru « Centre de plasament ». unde patima trezită de « întrecere » sau de instinctul dominării prin alţii. probabil. deci ca acţiune exterioară : agresiune fizică şi psihică. precum « Strada » sau « Blocul » (« scara blocului » . sau chiar propria locuinţă atacată de jefuitori ori de persoane care au alte mobiluri decât tâlhăria). în aer liber mai ales (cu urlete. În acest mediu.în care agresiunea se exercită asupra propriei personae. realizată apoi activ – mereu mai frecvent observăm acest caz. belciuge în nări. Violenţa se manifestă în exterior ca acţiune (fizică. Copilul sau adolescentul întâlnesc violenţa şi în Instituţii de « ocrotire ». al sinuciderii. Se adaugă « Cârciuma » (sub diverse denumiri mai « numere la modă »). dar ea este şi o stare afectivă.. sau din partea elevilor asupra unor profesori mai vulnerabili. dar adesea şi pe cea verbală. copilul simte agresiunea fizică – bătaia în primul rând -. la rândul lui. Discoteca. într-o prezentare succintă. în funcţie de fiecare individ. şi cu gesticulaţia frenetică a braţelor întinse sus). uniforme. cei care iau parte la acţiunile din sfera violenţei ? Întotdeauna un om care face acţiunea – atacatorul – şi victima. Nu pot fi neglijate ambianţe generatoare de violenţă fizică şi limbaj. Familia. sau liftul sau subsolurile cu « dependinţe ». cel care suportă acţiunea. etc. Regimul de bătăi şi înjurături la adresa « pensionarilor » din aceste instituţii se va perpetua până când nu se vor forma mulţi buni educatori. La « atacator » trăirea – paroxistică. dar şi pentru evitarea trimiterii înapoi în familii sărace şi trăind sub nivelul existenţei civilizate. legal. nu numai în cazul limită. de obicei – a impulsului iniţial către « arac ». cu oferirea şi a unor mijloace normale de viaţă. sentimentală. ci şi automutilările (prin tatuaje. despicări ale limbii. «circumstanţa ». Şcoala devine nu rareori o ambianţă a violenţei din partea colegilor.loc de întâlnire al dependenţilor de drog -. morală sau verbală). comandate. actantul pasiv ( dar care poate deveni. prin . Mediile au beneficiat treptat de o mai mare atenţie în bibliografia ( ştiinţifică sau în « Media ») relativă la Violenţă. el le va imita imediat sau ulterior. or poate. Unii ca Şcoala. Stadioanele. una din actiunile a căror gravitate nu derivă din « gradele » de intensitate. ci gravitatea depinde mult de efecteleproduse fizic şi îndeosebi psihic. la «poarta » acesteia. la ambii actanţi. dar şi a cadrelor didactice sau din partea unor persoane din afara şcolii.

totuşi să nu neglijăm şi alţi factori de generare ori de manifestare a violenţei : unele perioade (pre) electorale.Piaţa Romană din Bucureşti a fost identificat un grup masiv « cu probleme ». numai ca sinistre amintiri ale regimului comunist dictatorial). izbind violent obiectul – mingea – dar şi pe parteneri sau adversari. dar au început să « adopte şi să exteriorizeze comportamente teribiliste. O manifestare categorică a subculturii delicvente.şi izbindu-se în acelaşi timp în gambe. a fost identificată la Constanţa. Nu demult.cei care joacă. sau al Anchetelor – Interogatorii politice ( despre care am publicat analize. terminate în bătăi adesea mortale. au rămas. Evoluţia grupului explica viitoare atitudini comportamentale : furt de lucruri de care nu aveau nevoie şi pe care nu şi le doreau (motivaţia distrugerii gratuite). nu aveau încă motivaţii clare antisociale pentru faptele săvârşite. sau acţiuni fantastice cu « bombe » sau « operaţii teroriste » etc. grupul din zona Piaţa Romană a adoptat norme de conduită ilegitime. studiul la care facem în continuare . în glezne. şi care. imitând strigăte auzite la reporteri sportivi isterizati – « Goool ! ». Deşi enumerarea nu poate fi exhaustivă. vandalizări fără cauzalitate definită. descinde în bună parte din găştile de cartier. nume românizat. Regimul penitenciar. Minorii din acest grup. sperăm. trezeşte o imensă violenţă aparent neaşteptată ( dar şi conştient organizată – vezi pe zişii « Ultras » şi pe « Hooligans ». sau demonstraţiile de stradă care se transformă în izbiri cu lanţuri sau răngi. a). Pentru determinarea unei axiologii şi a unei taxonomii privind gradele de periculozitate (potenţial distructiv) ale unor asemenea grupuri (găşti de cartier). de. fugăriri de oameni. în cap). se văd. mult. care au devenit surse de devianţă şi criminalitate juvenilă. taxată de cei avizaţi drept « zonă de risc la Marea Neagră ». impulsive şi violente prin imitare şi învăţare de la ceilalţi ». ca. La început nestructurat şi nepericulos. Minorii erau « medium »-ul pentru inducerea unor tehnici de reuşită infracţională. în aria Lahovary. « huligani »). Şi continuând enumerarea totuşi incompletă : incendierile de maşini. componenta majoritară. atacuri comise adeseori fără provocare (motivaţia loialităţii faţă de grup). cu includerea unor groaznice torturi. Principalele forme de manifestare a devianţei şcolare. CAPITOLUL II. Acestea oglindeşte adesea o isterie colectivă (chiar în stradă sau pe terenuri virane ori parcuri de joc.am mai spus – copii.

standardele şi trăsăturile grupurilor/găştilor de cartier » : îndrăzneala şi aventura . Maximul de potenţial de infracţionalitate ajunge. paralelă cu cea consacrată istoric-evolutiv. generatoare de subculturi delicvente. cel din Lahovary-Piaţa Romană. sau măcar atenuată.referire enumeră « valorile ». este mai atrăgătoare când teribilismul şi contestarea sunt cool. Pi = 5+4+3=12. o « vocaţie ». destul de rapidă. Conform principiului „Ceea ce este interzis devine mai tentant”. 3 puncte – consumul de băuturi alcoolice şi/sau droguei în grup . gustul pentru lux şi consum ostentativ . Evoluţie. Astfel. o punere sub ghilotină a ceea ce a fost. Toţi membrii grupului care au făcut obiectul studiului de caz. erau animaţi de sentimente de frustare. i s-a aplicat şi o grilă de evaluare. aprecierea bărbăţiei şi a durităţii (agresivităţii). unde mimarea şi învăţarea erau „predate” în mod intensiv. Voluptatea de a distruge. prea desele metamorfozări ale instituţiilor educaţionale. bine stimulate de multimedia. 115 puncte. pentru calculul potenţialului de infracţionalitate au fost luate în considerare următoarele elemente : 5 puncte – includerea în componenţa grupului « paşnic » a unei persoane care a suferit o condamnare penală . asta pentru a exista un temei solid pentru eliminarea grupului din peisajul din centrul Capitalei. Nu sunt suficiente harul pedagogic. Curricula. potenţau motivaţii pentru delicvenţă şi infracţionalitate. nu poate fi stopată. publicitate. Cultura lor. 2 puncte – dacă grupul funcţionează după ora 22 şi 1 punct – vagabondajul (mobilitatea grupului). Este de menţionat că aceste găşti de cartier. sunt uneori. 4 puncte – abandonul şcolar şi/sau familial. Se crease un fel de solidaritate prin respingerea şi contestarea normelor şi valorilor societăţii )”globale” – precizează studiul) şi instituirea unor norme şi modele care stimulau mijloace indezirabile şi ilicite. Punctaj suficient pentru a recurge la măsuri de stopare a evoluţiei grupului. din câte am înţeles. de pescuitul în senzaţional al mass-media. orele de consiliere. studii de caz) şi de o mulţime de tabloide. plonjarea în asocial şi înscrierea în subcultura antisocialului sunt ca un fel de oază pentru beduinul însetat. izolare şi insatisfacţie socială şi individuală. indiferent de starea materială sau intelectuală a familiilor din care proveneau. Aceste trăsături. in nuce. ci doar mijloc de a câştiga bani . respingerea disciplinei şi a eticii muncii. Se poate observa bine că toate aceste trăsături sunt larg popularizate de unele televiziuni (filme. unde munca nu este o « chemare ». decât printr-o strategie bine articulată şi cu actori cu putere reală de convingere. ca factor de risc . unde profilul « eroului » se compune şi sugerează o suită de ilegimităţi în contextul social. „sfaturile bune” sunt persiflate pur şi simplu. cirovăielile pe . Pentru Lahovary-Romană. Înregimentarea în „gaşcă” devenise un panaceu pentru modelarea trăsăturilor specifice ale fiecărui membru. au astăzi variate posibilităţi de extindere ( ca număr şi teritoriu) şi ca potenţial de reacţii antisociale. Revenind la cazul în speţă. când sunt însumate. specifică subculturii delicvente. conform calculaţiei propuse de studiul MIRA. O corvoadă socială inutilă (?).

sanatatii si starii de bine a victimei.bani de investiţii. ceea ce doresc. spre vizionare filme (chiar si desene animate) cu conţinut violent. agresor si martori). depresie . de asemenea. agresori sau martori. de către posturile de televiziune. turnirurile retorice în triunghiul examene – teste naţionale – teze unice etc. emoţional sau martori ai abuzului în familie prezentă cu risc crescut de a deveni agresori sau victime ale violenţei. multipli: a) sărăcia şi lipsa oportunităţilor. Cauzele violenţei sunt multiple şi complexe. ameninţări. atât acasă. Există diferite tipuri de violenţă. care cresc riscul tinerilor de a deveni agresori sau victime ale violenţei. Prea des se oferă. Pe langa repercursiunile grave asupra vietii. violenţa poate fi: emoţională – constă în injurii. vânătoarea de fiţe pe internet. O asemenea strategie ar trebui să anime şi cele trei viitoare legi ale învăţământului. sânge si droguri. sexuală. sexual. apoi in relaţie cu prietenii si in comunitate. împiedicarea activităţilor şcolare. violenta are efecte la fel de serioase si asupra sanatatii mentale a tuturor celor implicati (victima. Adolescentii expusi la comportamente violente manifesta niveluri inalte de manie. Violenţa acasă. violenţa se manifestă asupra copiilor. c) lipsa suportului şi implicării familiei – un număr tot mai mare de copii cresc în medii familiale disfuncţionale. astfel pedagogia HBO. îmbrăcăminte.comportamentul violent al personajelor din filme poate conduce copiii la comiterea unor acte de violenta extrema. copiii recurg la modele din mass-media sau de la alte persoane din jurul lor. care se pot clasifica după formă şi după grupul de vârstă afectat. spirituală – impunerea de valori. bani. cât şi în şcoală şi în comunitate. Aceste comportamente învăţate in familie sunt aduse in şcoala. partenerului de viaţă sau persoanelor în vârstă. palme până la răniri grave. Aceşti copii învaţă că violenţa este o modalitate de exprimare a puterii asupra altora şi de a obţine. După grupul de vârstă. După formă. e) lipsa unor modele pozitive – daca nu au de unde lua modele pozitive in familie. prin violenţă. în calitate de victime. cu multe arme. economică – privarea de hrană. mai ales religioase. f) violenta in mass-media . socială – izolarea. Ea afectează vieţile a mii de copii şi tineri. b) toleranţa socială crescută la violenţă. intimidări. d) imitaţia – copiii care sunt victime ale abuzului fizic. Factorii care complică şi intensifică problema violenţei sunt. consumul de „iarbă” în mod colectiv şi organizat au toate şansele să devină markerii de comportament pentru mulţi din promoţiile ce urmează. fizică – de la smucituri. în şcoală şi în comunitate Violenţa este un fenomen din ce în ce mai răspândit.

scad riscul pentru violenta asociata cu abilitati sociale scazute. indivizii care se manifesta asa imita modelele pe care le considera a fi semnificative. drogurile). Identificarea pozitiva. . traficul intens). 4. in general. astfel încat acesta sa faca fata conflictelor in mod pasnic. 2. procesul educational devine una dintre victimele majore ale acesteia. poluatia. dezinhibitori (alcoolul. Prevenirea violentei este mai facila decat stoparea ei. Multi dintre ei au o viziune fatalista asupra viitorului si se angajeaza intr-o serie de comportamente de risc. personajele tv etc). Se pot manifesta violent pentru ca asa au vazut ca fac persoanele pe care le admira (colegii.scade riscul pentru violenta asociata cu un control scazut al impusurilor. prevenirea presupune invatarea de catre tineri a unor comportamente alternative. 3. inainte ca tiparele agresive de comportament sa devina obisnuita. parintii. Programele de preventie a violentei in scoala si comunitate urmaresc formarea a cinci competente de baza: 1. Parintii joaca un rol. prezenta unor potentiale victime (copii a caror mimica tradeaza frica). violenta care apare printre elevi nu se datoreaza faptului ca unii sunt mai violenti decat altii. Autoreglarea . Deci. De multe ori. Eforturile de preventie pornesc de la ideea ca acesta e un comportament dobandit si prin urmare. Sistem de valori . Abilitati sociale . a contextului in care traiesc si a modelelor pe care le urmeaza. asistam la o confruntare intre elevi in curtea scolii sau auzim diverse injurii in randul elevilor. Manifestarile pot lua nastere ca urmare a frustrarilor resimtite de catre copii. Prevenirea trebuie initiata timpuriu. sa constientizeze consecintele faptelor sale si sa-si asume responsabilitatea pentru acestea.scade riscul pentru violenta asociata cu atitudini si valori favorabile acestora. Deseori observam cum un copil e agresat de un alt coleg. temeperatura ridicata. prietenii. 5. Atunci cand violenta intra in scoala. care are efectul de a scadea riscul pentru violenta care deriva din imaginea de sine negativa. important în educarea copilului.si lipsa de incredere in stabilitatea lumii in care traiesc.scade riscul pentru violenta care deriva din tendinte gresite de atribuire. Alte cauze care pot genera aparitia comportamentului violent mai pot fi : • • • mediul fizic imediat (zgomotul.Dezvoltarea personala . Educatorul si parintele trebuie sa sprijine copilul.

chiar fara sa stie ca au fost repartizati. prea mare pentru caracterul de ultima solutie aplicabil in cazul lor. odata cu schimburile zgomotoase de saluturi si de vulgaritati cu portarul sau cu „bodyguard-ul”. adolescentii de acest fel iau oricare alta cale. c). povestit cu voce tare in locuri publice. copleseste. doar o mica parte o formeaza cei care opteaza in cunostinta de cauza si ajung pe un loc si la un liceu dupa dorinta si rezultat. In sfarsit. In raport cu lungimea listei. De asemenea. un numar de absolventi. O anume traditie. efective suta la suta ale unor clase. numit cu voluptate bautura. a locurilor in clasa a 9-a. ocupa locul fara sa fi facut macar o optiune. Numarul lor este mare. sa arate ca sunt si ei capabili de ceva. foarte multi. uneori. Clase intregi de la arte si meserii sunt populate de oameni ajunsi acolo fara voie. Altora. ca sa se exteriorizeze. Cauzele sunt mai multe. Una dintre ele este ocuparea cu orice pret. Se adauga agresarea celor din jur cu muzica iesita din telefon sau din boxele masinilor parcate ostentativ in poarta scolii. Tot prin . din moment ce sunt trecuti acolo inclusiv cei carora le lipseste nota de la Testarea Nationala. Cerintele repartizarii computerizate impun alcatuirea unei liste compacte a absolventilor de opt clase in ordinea mediilor si chiar fara medii complete. banalizat este consumul de alcool. precedat de umplerea vizibil voluptoasa a carucioarelor pe la hiper-market.Violenta. ca sa o poate filma cu telefonul mobil. li se aplica expresia cum ca acolo i-a aruncat computerul. Violenta a ajuns (nu numai in scoala) sa nu mai fie perceputa ca atare. influenteaza. face acum sa fie tratate astfel. inclusiv print-o formalitate birocratica. fara treaba cu scoala. o banalitate in orarul şcolilor Cei mai poate tine in scoala este perspectiva de a provoca o agitatie. venita de pe vremea cand rusinea clasei o reprezenta cate un elev si acela era izolat in ultima banca.Experienta profesionala indelungata mai determina sa afirmam ca o colaborare eficienta a scolii cu familia. ocolit de la ascultare si indemnat sa ramana acasa cand in scoala venea cate o inspectie. unde interdictia de a se vinde alcool minorilor este incalcata. Fara ocupatie si declaratii ca nedoriti. un parteneriat educational adevarat are la baza unificarea ansamblului de masuri si actiuni prin care se poate preveni usor violenta in randul scolarilor. Mai vin. si parintii si sporesc doza de violenta prin suparari si amenintari adresate cuiva din scoala.

interdictie scrisa explicit in regulamentul scolar si marcata prin semnul conventional cunoscut. dar de cercetat este si actul fimarii exercitat asupra profesoarei. asupra unor stari de lucru mai vechi. orice si de a expedia la cutare sau cutare televiziune a devenit formula stereotipa a jurnalelor de actualitati. este incalcata. Autoritatile restrang. Dispozitia guvernamentala de a nu se mai pretinde bani de la parinti pentru plata acesor firme. agresivitatea mediului din care provin. Obiceiul de a provoca pe cineva din clasa si de a-l filma nu va disparea pana nu va fi instituita clar interdictia de a folosi telefonul mobil in spatiul scolii. Posturi de jandarmi din scoli (ca sin din alte institutii) se desfiinteaza. interdictia este ezitanta. Singura diferenta o constituie inlocuirea fraudei cu incurajarea delatiunii. Purtarea violenta si agresarea patrund in scoala de acolo de unde sunt practicate si tolerate. Demonstrarea compatibilitatii acelei profesoare cu invatamantul este sarcina exclusiva a celor autorizati sa o faca . filmatul cu telefonul e incurajat. diversele modalitati de adresare folosite de vorbitorii la televizor. Drept dovada. cu un exemplu recent profesoara care dansa la catedra si cei care au demascat-o cu telefonul. d). odata cu vulgaritatea si antisocialul din mesajul pe care-l contin si cu Un alt obiceu agresiv care s-a banalizat este filmatul cu telefonul mobil. Desi in vorbe e dezavuat. iar rezultatele sunt stiute ca fiind inscenari. cand orice diletant provincial care anunta la radio un succes in productie devenea reporter. prin regulamentele scolii scriind ca se interzic folosirea repetata. cu o frecventa alarmanta in mai multe scoli din Romania au atras atentia. ci se a fi platite de consiliile locale. care. chiar fara intentie.Din nou despre violenta in scoli Incidentele petrecute in ultimele luni. numita conventional manele. din .crestere si dominanta numerica se explica si influenta unui anumit fel de muzica. Astfel au ajuns celebri. valorificat. impiedicarea vizibilitatii pe strada si prin geamurile mijloacelor de transport din cauza reclamelor. inclusiv in stridentele cotidiene si in semnele banale de proasta crestere. desi ar trebui sa extinda. considerate drept solutie inevitabila: vorbind la telefon in aglomeratie despre tot felul de intimitati. Cei ramane scolii este sa insiste cu educatia atat impotriva violentei evidente. prin dimensiune si gravitate. cat si acelei ascunse. Deocamdata . Eficienta si moralitatea agentilor de la firmele de paza sunt discutabile. indemnul de a filma ceva. folosirea in timpul orelor. apararea scolii de violenta. repetata cu o asiduitate leita festivalului Cantarea Romaniei de altadata. asteptarea la un ghiseu aproape lipsit de cel din fata.

de mass-media (caci timidele avertizari venite din partea cadrelor didactice au avut efectul unor „vox clamavi”). printre altele. faciliteaza asemenea derapaje de la o conduita corecta si civilizata. masuri de reinstaurare a disciplinei si a unui climat de normalitate in scoli. dar care ascund. Semnalul de alarma a fost tras. adesea. tind sa se cronicizeze. ca profesorului sa i se redea statutul exponential (acela deformator si . care au invadat spatiul invatamantului romanesc in ultimii 16 ani si sa se recunoasca. lenea . O pudibonderie prost inteleasa sau teama de a dezvalui realitati inconvenabile a facut ca asemenea monstre de violente scolare sa fie tratate cu distrectie maxima. pentru ca unele din tarele invatamantului romanesc (lipsa disciplinei. lucrurile au inceput sa scape de sub control. cu profesorii agresati de elevi in plina desfasurare a orei sau cu elevi turbulenti patrunzand in alte clase si luand la bataie pe X sau pe Y. impertinenta crasa si agresiva. Este momentul ca factorii responsabili de destinele invatamantului romanesc sa renunte la principiile „frumoase” si fals-decorative (care dau bine. scene incredibile. desigur. Credem ca e timpul sa se renunte la cliseele festiviste si redundante. in scolile din Romania .nefericire (si in absenta unor masuri ferme care sa le anuleze sau sa le reduca impactul). situat in afara normelor acceptate. disciplina este la ea acasa. cu onestitate si fara menajamente. opusa variantei hiperoptimiste care acredita ideea ca. destul de imperfecte si extrem de permisive. pentru motive numai de ei stiute au devenit „emblema” unei atmosfere viciate de un comportament nefiresc. Ar fi necesara. incultura. Una din cele mai „aspre” masuri poate fi scaderea notei la purtare. de urgenta. preocupant pentru autoritatile de resort. exista elevi pentru care litera regulamentului scolar este un moft. o infuzie de severitate. care. print-o concentrare prompta a eforturilor sa identifice remediile cele mai eficiente ale acestei „maladii” a invatamantului romanesc. poate. din pacate. un simplu enunt de fatada. Realitatea „de pe teren” (adica din scoli) trebuie sa devina un element profund. lipsa respectului datorat dascalilor si valorilor scolii. ignorand disciplina si sfidand cadrele didactice. iar reflectarea simpla si insistenta a acestor incidente a adus in prim-planul atentiei publice o realitate ingrijoratoare. desi persistenta lor ar fi trebuit s focalizeze atentia factorilor de resort si sa declanseze o dezbatere serioasa si responsabila. Caci chiulangiii si recalcitrantii claselor stiu sa profite din plin de aceste carente. Poate ca si regulamentele scolare. iata. in rapoarte si statistici oficiale. ca de obicei. care nu angajeaza obligatii si nu antreneaza consecinte. violenta in limbaj si. Fiindca nu mai e nimic surprinzator in constatarea ca. violenta in manifestari ) sa fie eradicate cat mai rapid si mai decis. ca in numele democratiei (gresit inteleasa) si al libertatii de exprimare (aplicata denaturat). masura care ii lasa indiferenti pe campionii obrazniciilor din scoli. carora le rad in nas si le dau cu tifla: „las ca stim noi ca nu aveti ce ne face!” Adevarul este ca regulametele scolare sunt prea limitative in ceea ce priveste masurile de sanctionare a elevilor vinovati de incalcarea normelor de comportare. o realitate alarmanta) si sa ia. Aceasta inseamna.

In absenta acestora. Elevii din clasa unde s-a produs incidentul cer schimbarea profesorului. elevii clasei a XI-a E. Ieri dimineaţă. e).Sîptămâna viitoare la Colegiul Ghica se va derula o inspecţie complexă. deoarece conducerea IŞJ nu mai tolerează problemele de aici. iar solicitarea le va fi aprobata. Joi vom şti rezultatele. iar profesorii de fizică a rezolvat un test psihologic. „Chestionarele sunt în lucru. dar vor fi aplicate atât elevilor.Exemple de incidente survenite in scoli Incidentul de la Colegiul National „Grigore Ghica” din Dorohoi a adus deocamdata doar la o adevarata coalitie impotriva profesorului implicat in bataie . Cererea elevilor va avea finalitatea dorită de aceştia. cât şi profesorului”.Tot ieri. incontestabil. dar in acelasi timp. unde învaţă elevii implicaţi în incident. prin lipsa de tact pedagogic în ce priveşte conducerea unei lecţii.” . i-au solicitat printr-o scrisoare inspectorului şcolar general să-l schimbe pe profesorul Gabriel Alexandru de la clasa respectivă.modelator de constiinte). În urmă cu patru anu la acelaşi colegiu. Pavel Rusu nu a exclus posibilitatea ca şi alte clase să facă un demers similar în ceea ce-l priveşte pe profesor. la Dorohoi au fost prezenţi şi doi psihologi de la Centrul Judeţean de Resurse şi asistenţă Educaţională. fie demisia din învăţământ. inconstienta si chiar inutilitatea. precum si a unor reguli riguros delimitate. Ancheta este în derulare la colegiul dorohoian. (si) respectarea unui set de valori umane. iar elevul sa constientizeze ca datoria sa primordiala este aceea de a invata si de a-l respecta pe omul de la catedra. profesorul este cel care a provocat incidentul. iar consiliul profesoral se va întruni la sfârşitul acestei săptămâni. Bătaia dintre câţiva elevi şi profesorul de fizică de la Colegiul Naţional „Grigore Ghica” Dorohoi continuă să agite spiritele. măsură despre care susţine că ar fi benefică pentru calmarea unor cadre care au probleme în relaţionarea cu elevii. „Practic. Elevii clasei respective au răspuns la un chestionar referitor la percepţia violenţei în şcoli. situaţie în care el va avea ca variante fie solicitarea de a fi mutat la altă şcoală. Consiliul profesoral va stabili sancţiunile. Statutul personalului didactic nu include ca sancţiune mutarea disciplinară a cadrelor didactice. sociale si morale. orice reforma isi divulga din start. elevii unei cşase a XII-a şi părinţii au cerut să nu mai facă ore cu un profesor de matematică. o benefica libertate a spiritului si a initiativei creatoare. Caci scoala presupune.

Deşi în cazul profesorului erau aşteptate decizii drastice. implicat într-o altercaţie cu proprii elevi să fie penalizat cu 10% din leafă pe trei luni si obligat ca în 30 de zile. Claudiu A. consiliul profesional al unităţii a stabilit sancţiunile in cazul profesorului care a lovit un elev in clasă. el poate. elevul care i-a provocat profesorului cele mai mari leziuni a fost exmatriculat fără drept de reînscriere la Colegiul „Ghica”. să-şi facă expertiză psihiatrică si psihologică la un cabinet de specialitate. „Regulamentul prevede clar că ar fi trebuit să i se desfacă contractul de muncă pentru lovituri aplicate elevilor. Gabriel Alexandru. nu numai profesorul”. Reprezentantul comitetului de părinţi al clasei unde a avut loc incidentul. şi acordarea notei 6 la purtare. a declarat că ancheta a arătat că principalul vinovat e profesorul care nu a ştiut să gestioneze o situaţie dificilă. Capitolul III Mitomania la elevi şi abaterile disciplinare în şcoală Recomandări pentru părinţi . Sergiu Robert P. membrii consiliului de la Colegiul „Ghica” din Dorohoi au decis ca profesorului Gabriel Alexandru.. urmând a fi sancţionat cu scăderea notei la purtare si eliminarea pe trei zile. însă. După aproape doua ore de discuţii. acesta a menţionat „aşa e corect. Din toamnă. că şi eu am un Dumnezeu. iar apoi a fost implicat într-o altercaţie in curtea liceului. să continuie studiile la alte licee. Sancţiunile elevilor sunt mult mai grele decât cea a profesorului”. În cazul profesorului s-a aplicat statutul iar la elev regulamentul de organizare si funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. profesorul sancţionat. Nu se poate aprecia care dintre părţi a primit sancţiunea mai drastică. şi-a recunoscut vina şi consideră juste pedepsele.După mai bine de o săptămână de verificări efectuate de Inspectoratul Şcolar şi o comisie a Colegiului „Ghica”. colegul de la care a pornit conflictul a fost mutat disciplinat în altă clasă. . urmând să fie înscris tot in clasa a 11-a.

dar terorizat de exigenţele . jucării. copilul fuge de la şcoală şi ascunde părintelui acest fapt. Din păcate. este important să aflaţi dacă propriul copil nu are abilităţi pentru o anumită disciplină de studiu. temele la matematică. Cu această ocazie puteţi obţine informaţii extrem de importante despre copil şi reuşita lui şcolară. Ca părinte grijuliu şi raţional. copiază pentru a lua o notă mai bună decât merită sau trişează la jocuri. Absenţa de la anumite ore semnifică. este important să nu vă enervaţi. care după noi devin mai grave ca semnificaţie psihologică. Poate să apară încă din copilărie şi se stabilizează la vârsta şcolară. Mulţi elevi ca să se ridice la nivelul cerinţelor unor părinţi copiază. fapte sau de a denatura adevărul. din dorinţa unor elevi de a fi apreciaţi şi lăudaţi. În acest caz. harta la geografie sau compunerea. de fiecare dată. Este mai bine să-i deschideţi gustul pentru cunoaştere sau să încercaţi să explicaţi tainele unor materii pentru care nu are suficientă înţelegere. cum ar fi:banii. Exemplu: „Am constatat că ai absentat foarte mult la orele de fizică. Nu speraţi că ve-ţi afla tot ceea ce ascunde comportamentul antişcolar al copilului cu ocazie unei singure discuţii. Nu-ţi place această materie? „ sau „ Nu-ţi place cum o predă profesorul?” Ideal ar fi ca printr-un astfel de dialog să puteţi obţine o comunicare deschisă şi sinceră cu copilul dumneavoastră. fie o slabă înţelegere a conţinutului datorită lacunelor înregistrate. mai tarziu. astfel puteţi să aflaţi că notele slabe la o anumită materie dovedesc fie un dezinteres faţă de aceasta. intuitivi şi perspicace care înşală cu o uimitoare uşurinţă naivitatea unor bunici sau a unor părinţi pentru a obţine anumite avantaje materiale. îmbrăcăminte sau orice alt gen de recompense. elevul inventează ceea ce ar dori să se întâmple în realitate. fiind confundată de multe ori cu fabulaţia. toate acestea doar pentru a lua o notă care să-i înalţe în ochii părinţilor. Constatând gravitatea faptelor prezentate în conduita unor elevi. Este bine să ştiţi că nu este important ca elevul în cauză să fie eminent la toate materiile. îl distrug cu bună ştiinţă şi mint că l-au pierdut pentru ca părintele să nu constate vreo notă mică sau vreo corigenţă. de a evada din realitate sau de a născoci acţiuni. dacă posibilităţile lui de asimilare sunt mediocre. dar excelează la altele. Alţi copii ascund carnetul de note. Există copii inteligenţi. Considerăm că cea mai bună strategie este să vă arătaţi sincer interesat si curios în ceea ce priveşte motivul stării de fapt. le recomandăm părinţilor ca elevul prins asupra faptului de înşelătorie să nu fie ameninţat cu pedepse şi nici moralizat.Mitomania o definim ca o tendinţă iresponsabilă a unor elevi de a minţi. elevul îi „fraiereşte” pe cei din jur şi îi duce de nas. roagă pe altcineva să le facă desenele. din rândul lor se recrutează viitori mari escroci. Va trebui să staţi de vorbă cu el de mai multe ori şi. teama că nu reuşeşte să obţină notele pe care şi le doresc părinţii. care produc atâtea necazuri şi nenorociri celor din jur. Astfel. În multe situaţii. în acest caz. Înşelătoria este mai gravă decât minciuna. puteţi să aflaţi că un copil este dezinteresat de şcoală pentru că nu agreează profilul acesteia. În alte situaţii.

Trebuie să ştiţi că toţi suntem egali în ceea ce priveşte ritmul de învăţare. în viaţă succesul adevărat se obţine fără înşelăciune sau atitudini condamnabile care mai târziu îşi vor primi răsplata. pentru că este comod. nu-l comparaţi cu cineva cunoscut sau apropiat (frate. Capitolul IV Agresivitatea Ca profesor-psiholog şi după ani buni de activitate cu tinerii şi copii. Căci. nu formează pe alţii. deoarece i s-au tolerat prea multe sau se află sub influenţa unui anturaj care îl incurajează la chiul. de cele mai multe ori doar teoretic şi ipocritic). grija cea mai mare ar trebui să fie formarea individului ca cetăţean european (cetăţean – om al civilizaţiei. nu s-au format acele reţele despre care vorbesc educatorii europeni? De cele mai multe ori. în ochii copilului dumneavoastră? Un exemplu de onestitate. între intenţie şi realizări se impun formalul şi superficialitatea. Cum trebuie să fiţi ca părinte.dumneavoastră şi simte că nu le poate realiza. nici măcar nu vorbeşte despre ce i s-a întâmplat lui cu ocazia formării. leneş. Păstraţi-vă o atitudine moderată atunci când dumneavoastră înşişi aţi repurtat o victorie. Nemaivorbind de faptul că în loc să disemineze informaţii despre asemenea programe uită rapid această obligaţie. Numai in acest fel veţi oferi copilului un reper realist de jocul imprevizibil al vieţii. şmecherii. Înaintea cunoştinţelor pe care le oferă fiecare oră de curs şi profesor. Acesta ar trebui realizată cu prioritate. de fair-play în tot ceea ce faceţi ca părinte. Încât. nu vă daţi mereu ca exemplu. la înşelătorie. Copilul dumneavsotră trebuie să înţeleagă că. capricios. deşi au fost implicaţi în programe educative mulţi profesori. cel format îşi pune diploma în cui şi e mulţumit că are o distincţie numai a lui. nu a existat o continuare. al timpului trăit în lumea pe care o luăm drept model. observ că nu există suficientă preocupare pentru formarea copiilor şi tinerilor prin programe educative. îndrăznesc să afirm că există câteva condiţii ca violenţa şi celelalte fenomene reprobabile să se diminueze şi să ajungem la stare de normalitate: . Cum să considerăm astfel faptul că. între vorbe şi fapte. coleg) mai capabil. vecin. minciună. Nu-l criticaţi excesiv.

Aceasta să constituie o obligaţie ţinând de deontologia dascălului. uneori. Atunci. În legatură cu manifestarea agresivităţii. Important este până unde mergem şi dacă ne dăm seama că am abdicat pentru un moment de la . de fondurile care se consumă şi sunt demne de o cauză mai bună. căci va deveni un moment plăcut. oferirea unor modele fără de care omul adevărat nu poate trăi. Este. să fie luată în seamă şi activitatea lor pe plan educativ – nu hârtii fără valoare. Pentru acesta şi viitoarea Lege a învăţământului. 3. Astfel. iar implicarea comunităţii locale să fie reală. Dar. persoanele formate în programe europene şi naţionale să formeze o reţea funcţională care să-ţi comunice. formarea unui fundament cultural fără de care viitorii cetăţeninu vor discerne între valori fundamentale şi subcultură. acolo unde educaţie nu e. agresivitatea este prezentă la tot pasul. de consiliere nu va mai fi formală – note în carnete. a psihologilor. în gesturi şi chiar în fapte reprobabile care ating zona penală. vrem să ajungem acolo unde ne este. 4. dincolo de gardul şcolii comportamentul şi atitudinile se află la marginea unei societăţi civilizate europene. 2. evaluarea. în evaluarea cadrelor didactice.1. să mulţumim şi să nu confundăm ierariile spirituale. timpul acordat orelor educative să fie extins. să-şi împărtăşească experienţele. asistăm la exacerbarea formalismului. impactul pentru societate nu interesează sau există incapacitatea de a le urmări. Avem copii şi tineri excelenţi. fiecare ne putem reproşa cîte ceva. ci curba evoluţiei copiilor consiliaţi. în mod firesc. dorit de elevi. care aduc medalii şi premii în competiţiile internaţionale. continuitatea. acest fapt naşte şi monştri. locul: în concertul naţiunilor civilizate. strângerea fondului clasei şi atât . rezultatele. În fond. şi Statutul cadrelor didactice şi al CJAP să ia în seamă propunerile pertinente ale celor care ştiu ce înseamnă educaţia. Din păcate. oameni cu experienţă. să ştim să oferim un loc. 5. era de mult cazul să dăm socoteală pentru timpul consumat de oamenii pe care-i implicăm. pentru a nu întârzia la concert trebuie să ştim să intrăm în sală. de la agresivitatea verbală. Mai departe însă. iar activităţile de acest gen să fie evaluate de persoane competente la nivel naţional. la volanul maşinii. să salutăm.. În fine. să ne îmbrăcăm adecvat. activităţi şi acţiuni care în mod firesc trebuie să se întâmple au loc doar pentru că dă bine să fie bifate. ca să revenim la subiect. ora de dirigenţie. pe care nu-i consultăm suficient pentru eficienţă.

Cauzele unui asemenea fenomen sunt deosebit de variate şi complexe. apare abandonul şcolar. Capitolul V a) Rolul dascălului în educaţia moral . Cresc de la o perioadă la alta vagabondajul. Aici revin la nevoia ca oamenii să parcurgă stagii de formare. Nimic însă nu e imposibil şi ar trebui. intră în plin plan imboldurile interne centrate pe săvârşirea unor fapte mărunte. Acest mijloc este folosit atât de Biserică şi familie. Educaţia moral-religioasă în şcoală poate determina mijlocirea adevărului de credinţă şi morală pe temeiul căruia omul îşi câştigă mântuirea sufletească. dacă până la o anumită vârstă amprenta educativă a şcolii este palidă. rezultatele se obţin greu. Sunt şi elevi care fac cinste familiei. poate. interesele şi aspiraţiile în învăţare. prin natura şi proporţiile lui. violenţa. se extinde fenomenul mediocrităţii la învăţătură. libertatea cadrelor didactice în a promova adevărata morală a poporului român. La nivel naţional există un excelent program educativ „ character first!/ mai întâi caracterul” care ar trebui parcurs de toţi cei a căror preocupare este schimbarea în bine a României. îşi poate dezvolta funcţiile . Un mijloc de răspândire şi întărire a dreptei credinţe a fost întotdeauna educarea copiilor în spiritul moralei-creştine. tâlhăria. produce o mare ingrijorare familiei. consumul de droguri şi chiar criminalitatea în rândul acestora. fumatul. Există tehnici care se exersează pentru a învăţa autocontrolul. morala creştină. să ne imaginăm şi să aplicăm programe educative şi pe acest plan. Românii asista în prezent la un fenomen care.religioasă a copiilor Educaţia moral-creştină a elevilor a reintrat în preocupările educaţionale ale şcolii româneşti prin introducerea predării religiei. Dacă însă fundamanetul cultural şi educaţia culturală nu există. şcolii şi societăţii prin moralitatea lor. cât şi de şcoală. Însă acolo unde lecţiile indiferent de conţinutul lor nu cultivă inclusiv sentimente morale apar dereglări în activitatea educaţională de ansamblu: se atenuează motivaţiile. şcolii şi societăţii: moralitatea precară a copiilor şi tinerilor. derizorii şi needucative.normele morale şi sociale.

Şi dacă vorbim de educaţie. predispoziţia religioasă. La fel de edificatoare în ceea ce priveşte rolul dascălului în realizarea educaţiei moral-religioase a copiilor sunt şi cuvintele cu mesaj testamentar are Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist. care afirmă: „Profesorul trebuie să se comporte la catedră. o ajută să se ridice până la culmile ce le poate atinge raţiunea. „ Nu legea. cu copiii rânduiţi lui spre învăţătură. să considere apostolatul o misiune şi o chemare pentru care răspund în faţa oamenilor şi mai ales în faţa lui Dumnezeu. De felul cum te-ai gândit (sau nu te-ai gândit) la lecţie. ştiinţific şi moral. sub aspectul moralei creştine.. personalitatea dascălului a avut întotdeauna un rol hotărâtor. de fiecare pas. de chipul cum priveşti (ori nu priveşti) pe copii. de fiecare cuvânt. să stăpânească binele ca să transmită şi celorlalţi”. ci chiar se cere a fi impulsionată. Astfel. de metoda cu care explici (sau nu explici) lecţiile…. cât şi pentru Biserică. îi dă aripi. Ci o faci zilnic. dascălii trebuie să facă apel la conştiinţa proprie. susţinută. dascălul care trebuie să fie un pedagog creştin. Slujitorii şcolii trebuie să înţeleagă faptul că religia nu respinge ştiinţa. precum umbla preotul cu cele sfinte în altar. să se valorifice atent. să aibă lumină ca să lumineze pe altii. În educaţia moral-religioasă. conţinutul unei lecţii şi activităţi instructiv-educative. în condiţiile în care dispun de o pregătire teoretică suficientă şi de o anumită formaţie religioasă dobândită în familie şi pe altă cale. ea este o necesitate atât pentru oameni. nu cartea. ci dimpotrivă o susţine. are datoria să depăşească el însuşi conceptele contrare ale lumii contemporane. Este necesar să se imprime activităţii morale din şcoală spiritul adevăratei noastre morale: morala creştină. b) Părinţii – partenerii şcolii în educaţia copilului . inspectorul ori ministrul fac şcoala. este o cerinţă a societăţii actuale care nu mai poate fi amânată. Astfel. tu cel care te sui la catedră. desăvârşirea creştină. Trebuie pornit de la ideea reconsiderării ştiinţifice de către cadrele didactice a autenticelor lor trăiri religioase. de şcoală vorbim implicit şi despre educatori. sub aspect educativ. Prin urmare. în continuă transformare pentru a-i oferi copilului şansa integrării într-o societate pusă în slujba progresului spiritual. regulamentul.sufleteşti. realizarea educaţiei moral-religioase nu trebuie să fie considerată ca o chestiune de opţiune pedagogică. de fiecare gest al tău atârnă soarta viitoare a învăţământului. inclusiv sub aspect moral civic. El trebuie să fie o valoare ca să formeze valori.

(„Lasă că ştiu eu ce se face la şcoală”) O altă categorie de părinţi se implică atât de mult în activitatea şcolară. obiect şi subiect al educaţiei. de ordin material (relaţia şcoală-familie cere un surplus de efort material şi de timp). iar în familie i se cere să facă invers? Pe cine să asculte?”). Chiar dacă „şcoala vieţii” are un rol important în viaţa fiecărei persoane. Dacă familia este nucleul societăţii. ţinută. Altă categorie de părinţi consideră că. iar între aceştia şi mediul extraşcolar sau extrafamilial pendulează copilul. impactul mediului familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului. şcoala este societatea însăşi. încât uneori. redusă la o scară de proporţii adecvată vârstei elevului.Şcoala şi familia sunt cei doi factori importanţi. Unii părinţi văd şcoala ca pe un laborator în care copilul. cu atât mai mult cu cât fiecare a avut o experientă personală (plăcută sau neplăcută) în postura de elev. ce învaţă la şcoală este nesemnificativ. . Barierele relaţiei şcoală-familie pot fi: comportamentale (întâlnite atât la părinţi cât şi la dascăli). Aceşti părinţi manifestă încredere deplină în instituţia de învătământ fără să se implice în mod deosebit în activităţile ce se desfăşoară în ea. cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei. definirea rolului şcolii este foarte diferită. oricum. activităţi extracurriculare. purtare. odata introdus. pentru ca metodele şi obiectivele propuse să fie convergente („Ce poate crede copilul atunci când la şcoală i se spune ceva. să colaboreze cu personalul didactic. să le spună cum să realizeze activităţile. E bine ca părinţii să aibă încredere în şcoală. („ De aceea te trimit eu la şcoala: să înveţi!”) Ei consideră că doar şcolii îi revine în exclusivitate rolul de a educa şi de a instrui copilul. După vârsta de 6 ani educaţia este preluată în mare măsură de şcoală. Nu putem ascunde reproşurile care li se fac părinţilor privind colaborarea cu şcoala: apatia (nu vin la şedinţele anunţate). Din punctul de vedere al părinţilor. este supus unor operaţiuni ştiinţifice. din exces de zel. pot apărea dificultăţi şi din idei divergente privind educaţia. participarea părinţilor la procesul decizional al şcolii. mai luminat. de aceea nu se obosesc să dea o mare importanţă acestei instituţii. dar pentru ca educaţia copilului să se ridice la nivelul aşteptat ei trebuie să se implice. aceasta s-a dovedi a fi de multe ori insuficientă. comparativ cu „şcoala vieţii”. Acesta. ajung chiar să le impuna cadrelor didactice să folosească metode pe care ei le consideră eficiente. el devenind mai deştept. lipsa de responsabilitate ( asteaptă să fie invitaţi la şcoală). Colaborarea dintre şcoală şi familie trebuie să se realizeze în toate aspectele concrete ale procesului educativ: învătătură.

Aşezarea în primele bănci ale copiilor cu deficienţe de văz ori de auz poate stârni nemulţumiri. . Toţi părinţii sunt responsabili legali ai educaţiei copiilor lor. educatorii. excursii. De aceea. Umanizarea spaţiului educaţional Comunicarea permanentă cu părinţii. evenimente culturale. Părinţii sunt testaţi. inedite însă în formele de manifestare. preocupări excesive (exclusiv pentru randamentul şcolar). ci unul cu dezordinea) cu ignoranţa. în general. oricât de competenţi ar fi educatorii. Într-o primă etapă. vizite. cunoaşterea acestora şi a aşteptărilor lor.timiditate. o confirmare oficială. a tonului cald cu acela implacabil. mărunta vanitate. a fiecărui copil şi a dinamicii relaţiilor dintre el şi ceilalţi sunt premisele creării unei atmosfere eficiente de lucru. la şcoală. al celor crescuţi de bunici şi. să acorde propriului copil un statut privilegiat – şi vor ca acest statut să primească. apelăm la diverse modalităţi de realizare a colabărării familiei cu şcoala: participarea părinţilor la diverse concursuri. corectitudinea în laudă şi mustrare sunt necesare clipă de clipă. Ţine de tactul educatorului de a trece peste asemenea impedimente . noi. ca acest fapt sa fie „instituţionalizat” şi prin şcoală. al acelora ai căror părinţi au o situaţie materială peste medie şi pretenţia. imediat după preluarea clasei. proiecte. învăţătorul se confruntă cu situaţii previzibile. luarea unor decizii privind îmbunătăţirea bazei materiale existente. dispreţul faţă de ceilalţi. nevoia (firească până la un punct) de a se afla mereu în centrul atenţiei se pot manifesta la copiii inteligenţi – putând perturba până la dezorganizarea clasei climatul de lucru. conservatorism (reactii negative la idei noi). Răsfăţul. Abilităţile de comunicare şi atitudinile afective sunt „armele” educatorului în războiul” (care nu este niciodata unul cu elevii. Îmbinarea fermităţii cu afecţiune. Fără sprijinul lor activ (al familiei) şcoala nu-şi poate realiza obiectivele educaţionale. consultaţii lunare. în fond. tot mai des. „Complexul detronării” se poate instala rapid în cazul copiilor unici la părinţi. aceleaşi de decenii. din păcate. cam de prost-gust. participare şi ignoranţă (critică cu impertinenţă şcoala).ca să dau un exemplu… inocent. Lipsa unei bune colaborări între şcoală şi familie are drept consecinţă doua efecte negative: scăderea prestigiului şcolii şi risipa de energie bilaterală (educat-educator).

Principiile în proiectarea tematicii orelor de dirigenţie sunt: actualitatea (temele se vor stabili cu ajutorul elevilor. Trebuie temperate. în primul rând. care caută alături de elevi şi pentru eu un răspuns cât mai bun. Ora de dirigenţie nu se confundă cu activitatea dirigintelui. eficienţa (a reuşi să-l ridici pe elec la nivelul de înţelegere a unor principii şi norme capabile să-l ajute întreaga viaţă). nu trebuie să se suprapună nici peste informaţiile din programa analitică a specialităţii acesteia. se cheamă că activitatea se desfăşoară într-adevăr într-un climat de lucru favorabil. rigidă şi rece foarte apropiată de indiferenţă. se abandonează academismul. tematic. c) Educaţie prin ora de dirigenţie Educaţia se realizează formal şi informal. cu alte cuvinte) se manifestă prea adesea ca o hipercorectitudine. nici simpatii evidente (elevi „nesuferiţi” şi „favoriţi”. fiecărui elev în parte şi clasei în întregime. Totodată. mai ales. Ora de dirigenţie este forma sistemică de dialog şi analiză cu elevii a problemelor lor actuale şi viitoare. Dacă educatorul. întrucât dirigintele nu este un specialist în orice problemă de viaţă. după cum nu se confundă cu o lecţie. ea nu se confundă nici cu specialitatea didactică a profesorului diriginte şi. cu valoare . că Învăţătorul este atent. privirea. Principiul vechi care impune educatorului să nu aibă antipatii. inflexiunile vocii. în această etapă comunicarea non-verbală. participând la rându-i sufleteşte. distanţa. Gesturile. Conflictele incipiente (şi inerente uneori vârstei) trebuie aplanate fără nicio întârziere. educaţia trebuie să se facă în mod corect. Prin ea de deschide o fereastră către viaţă şi lumea reală. la rândul său îndeplineşte aceste condiţii. Climatul de lucru favorabil unei învăţături eficiente presupune. atractivitatea (în formularea subiectului încercăm să ne asigurăm participarea afectivă a elevilor la oră”. pretenţiile părinţilor şi trebuie. astfel asigurându-se şi democratismul). existenţa unui proiect flexibil. care e mult mai complexă. ca fiecare copil să contribuie fără reţineri. tăcerea care grăieşte. plictisit ori ostentativ la buna desfăşurare a lecţiei. uneori.Evident că un rol important în activitatea educatorului va juca. Formal. conştiinţa de sine a echipei şi a valorii cultivate de aceasta. accesibilitatea subiectelor şi a tratării. ci un interlocutor prietenos. formalismul. la tot ce se întâmplă. Emulaţia se cuvine a fi stimulată – dar formele ei patologice trebuie reprimate din faşă. surâsul ori încruntarea trebuie să transmită permanent. Programarea tematicii orelor de dirigenţie are o mare responsabilitate în educaţia la care este datoare şcoala. Informal ea se realizează şi corect şi incorect.

A transforma aberant diferenţele de studii. însă nu pilota. Complexitatea tematicii presupune integrarea tuturor componentelor educaţiei. gradualitatea. trebuie să se ferească de dirijism. Formularea temei trebuie să fie incitantă. sistemicitatea. În stabilirea ei este important accentul pe fenomenul modificării pentru a educa în spiritul dinamismului. continuitatea. Spontaneitatea – necesară .să nu fie o mască a debusolării sau a incompetenţei. Un principiu prim ar fi să ne moralizăm. noi punem accent pe egalitate şi societate ca scop. asista. Planul de dezbatere trebuie să permită un schimb de replici liber. În continuare. Capitolul VI Rolul cadrului didactic în prevenirea devianţei şcolare . întrucât problemele sunt văzute în interiorul elevului ( de exemplu: noi îi învăţăm să dea. dar şi dintr-un ciclu de învăţământ. o ştire de senzaţie. al proiectării în viitor şi pentru a atenua „şocul viitorului”. proiectul trebuie să aibă o structură optimă. nici prea încărcat şi rigid. vom schiţa câteva principii de realizare afectivă a orelor de dirigenţie. nici prea vag. sintalitatea şi fenomenele sau procesele sociale cu impact major. ei vor să ştie cum să ia. esenţialitatea (vezi de exemplu evitarea temelor minore şi a diversificării excesive). al progresului. sincer şi creator. aptitudini de a trăi corect sau profitabil nu poate avea decât consecinţe negative (depersonalizarea subiecţilor sau înstrăinarea lor). dar nu superficial sau improvizat.de ghid. stabilirea priorităţilor tematice în funcţie de vârstă. de exemplu un aforism. unitatea. Diriginţii. Planul de dezbatere a fiecărei teme trebuie să fie aerisit. care să asigure tematicii dintr-un an. stimula. Utilizarea de către profesor a procedeelor imaginative. Educaţia este un proces organic pe care-l putem. vârstă sau poziţii sociale în inegalităţi. pentru temele de educaţie morală. având datoria socială de a îndruma dezvoltarea şi descoperirea de sine a elevilor. pentru a fi un reper utitl. empatice sporeşte şansa comunicării. recomandăm să se folosească studiul de aducerea a elevului în situaţia de a ajunge singur la concluzii valoroase. monitoriza. ei pun accentul pe libertate şi societate ca mijloc). în cel mai bun caz.

relaţiile armonioase consolidează stima de sine. Îmi pregătesc auxiliarele didactice înainte de lecţie pentru a preveni indisciplina şi intervenţiile mele se caracterizează prin mesaje afective. care să răspundă nevoilor fiecărui elev. reglementând relaţiile din interiorul grupului. . Familia. ajutându-i să-şi asume responsabilitatea conduitei. analizând trăsăturile de personalitate şi atitudinea faţă de învăţare. Ascult şi consiliez elevii. obţinând astfel atenţia şi cooperarea elevilor. cu ajutorul colectivului. Am observat că disciplina şcolară bazată pe „relaţie şi ascultare” facilitează dezvoltarea şi exprimarea sentimentelor. interacţiunea slabă cu colegii din şcoală determinându-l să se orienteze spre grupul stradal. caracterizat. sustin părinţii în demersul lor de a cunoaşte grupul de prieteni prin introducerea de chestionare. Clasa determină confort sau disconfort. societatea în general . îi ajut să dobândească controlul asupra comportamentului şi vieţii lor. şcoala. integraţi în securitate. transformând învăţarea într-un proces motivant. UNESCO a recunoscut această situaţie ca o prioritate a educaţiei la nivel planetar. În anul 1990. faţă de colectiv. care să creeze un cadru în care elvii să se simtă valorizaţi. crescând posibilitatea de a deveni delincvent. Având în vedere că elevul îşi alege un grup de prieteni care îi oferă acestuia posibilitatea afirmării de sine. dorinţa de cooperare. stabilesc reguli. asigurâns securitatea. dezvoltarea curajului.Schimbările care au loc la nivelul societăţii evidenţiază problematica cu care se confruntă şcoala. în cazul unei devianţe. teste pe care le aplic la clasă sau prin discuţii libere în cadrul colectivului. grupul acţionând pentru reintegrare. şi am corelat sarcinile şcolare relevante pentru trebuinţele formative individuale. prin coeziune de interese. democratic. pentru ca acesta să nu fie etichetat. În activitatea la clasă am observat că atitudinea şi interesul părinţilor faţă de şcoală prezintă importanţă în adaptarea şcolară. am urmărit contextul în care se produce o conduită de devianţă şcolară la nivelul clasei: De ce se produce? Ce împrejurări o întreţin sau o agravează? În vederea studierii elevilor implicaţi în incidente am întocmit „fişa psihopedagogică a elevului”. încât să diminuez devianţa şcolară. creşterea nivelului de aspiraţie. acţionând unanim. a responsabilităţii. exclus.creşterea numărului de copiii cu devianţe comportamentale. Având în vedere că sancţiunile severe agravează disciplina evit tratamentul discriminatoriu. Solicit explicaţii. cu privire la problemă şi implic elevul în identificarea soluţiei. reflect sentimentele lor. Având în atenţie rolul cauzal al şcolii în producerea devianţei şcolare. şi am în vedere să responsabilizez pe fiecare. de aceea insist pe participatea părinţilor la viaţa şcolii. analizez comportamenul – problemă. dascălul. învestirea cu roluri în cadrul colectivului. chiar prevenirea devianţei şcolare. şi nu elevul. pot contribui la ameliorarea. Dezvolt un mediu de învăţare permisiv. liberal. onestitatea sau din contră. evit etichetările si tutelarea.

formarea capacităţii de a viziona programe educative. Aşadar. valorizarea resurselor proprii. . organizarea discuţiilor de grup – elevii fiind coparticipanţi în soluţionarea situaţiilor – problemă şi luarea deciziilor. stabilind responsabilităţi. îl înştiinţez despre consecinţele conduitei. a atmosferei de grup. în care elevii îsi exprimă nemulţumirile şi dorinţele. cuprinzând 5-6 reguli pozitive privind ordinea. Pentru a descoperi eventualele nepotriviri. pe implicarea în găsirea soluţiilor potrivite. susţinerea de idei. despre urmările în viitor. aprecierea sensibilităţii într-o atmosferă de securitate. „ Carnetul de corespondenţă cu părinţii”. În cazurile de devianţă discut cu elevii despre problema ivită în comportament. crearea de oportunităţi elevului pentru a participa la activităţi de ajutorare previn devianţa. acţionez pentru dezvoltarea în colectiv.Îndrum elevii spre a alege programul de televiziune. formarea gustului. să trăiască valori. Dezbatem tema din „Contractul comportamental” încheiat la începutul anului şcolar. îi responsabilizez şi cooperez cu ei în recuperarea şcolară a copiilor. să încerce. să înţeleagă. îi încurajez pe cei care obţin rezultate în educarea copilului să destăinuie celorlalţi părinţi modalităţile folosite în educaţie. la luarea deciziilor. invitaţi să reflecteze. am stabilit împreună „Decalogul clasei”. să analizeze. încurajarea copilului de a deveni competent. am introdus în clasă „cutia cu idei”. acceptarea lui aşa cum este. a judecăţii estetice. trezirea încrederii în forţele proprii. Organizeze jocuri în care elevii pot să-şi manifeste atitudini de comportament social: comunicarea respectuoasă. la organizarea acţiunilor extracurriculare. ameliorarea comportamentelor. încurajându-l în remedierea situaţiei. să coopereze făurindu-şi identitatea socială potrivit normelor. a încrederii în forţele proprii. „Caietul de disciplină”. punând accent pe cooperare. acordarea de respect. disciplina în grup. la împărţirea responsabilităţilor pentru evoluţia elevului. să aleagă. crearea de oportunităţi pentru obţinerea de rezultate pozitive. pe promovarea valorilor. Pentru ameliorarea comportamentelor indizerabile. învăţătorul trebuie să creeze un context favorabil elevilor. În demersul meu transform părinţii în participanţi activi la educarea copiilor. izolaţilor. stabilim sarcini şi amintesc de recompensele şi responsabilităţile pe care le va primi pentru purtarea bună pe care chiar elevul le va alege. principiilor şi responsabilităţilor sociale. ascultarea activă şi atragerea descurajaţilor. crearea de către elevi a situaţiilor-problemă oferind grupului posibilitatea alegerii de alternative comportamentale. recunoaşterea contribuţiei elevului în rezolvarea unor sarcini. Ignorarea comportamentului deranjant. dându-i şansa să se autocontroleze. care să le formeze spiritul critic.

La orele de educaţie civică.17 BOTOŞANI Raport privind activitatea comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei Având în vedere acutizarea fenomenului de violenţă – în diferitele sale forme de manifestare – unitatea noastră s-a raliat la programul de măsuri elaborat pe plan judeţean privind combaterea şi prevenirea violenţei în cadrul elevilor. a-VII-a – "Combaterea violenţei domestice – aspecte juridice" . .1 poliţist de proximitate. Cl.3 directori. Cl. . . cuprinzând un număr de 11 persoane: .ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. precizându-se măsurile legale şi reprecursiunile în perspectivă ale unor asemenea manifestări.1 reprezentant al comunităţii locale.2 învăţători. cazuri concrete din comunităţile şcolare. a-VI-a – "Maltratarea copiilor"(formă a violenţei domestice).2 reprezentanţi ai părinţilor. . educaţie pentru sănătate. S-a constituit comisia specială la nivelul unităţii şcolare. a-V-a – "Violenţa domestică" definiţie. Ca prime măsuri s-au discutat cu elevii în careuri. motive. forme. s-au analizat. cercul "Sanitarii pricepuţi" şi la orele de consiliere şi orientare au fost introduse teme cu acest specific: - Cl.2 profesori. .

Proiectul "Şcoala părinţilor" pe care şcoala îl derulează are o temă ce vizează acest aspect. Împreună cu diriginţii claselor din şcoală am realizat o lecţie deschisă la clasa a-VIII-a A. Concomitent. dar şi posibilele sancţiuni ce decurg din proliferarea unor asemenea acte. respectiv "Violenţa asupra femeii – modalităţi de stopare şi diminuare a acestui fenomen". Reglementarea securităţii copiilor prin implementarea programului cu camere video şi audio. Dezbaterea care a urmat lecţiei s-a prelungit şi la şedinţele pe clase. poliţişti din cadrul Serviciului de prevenire(Silveanu Cristian. instruirea personalului de pază. Şcoala. Consilier educativ. motivele şi consecinţele ce decurg din acest gen de manifestări. Director. inspectori şcolari. unde tema: "Intimidarea – o formă de manifestare a violenţei" a vizat şi acest aspect. . poliţişti. s-au demarat şi discuţii privind forme specifice de violenţă asupra femeii. a poliţistului de proximitate. Pe celălalt palier încercăm cu psihologul şcolar să găsim eventuale cazuri de violenţă asupra mamelor copiilor. a-VIII-a – "Violenţa psihică şi sexuală – aspecte juridice" ghid cu privire la drepturile copiilor. Vor fi prezenţi jurişti. având sub control acest fenomen. psihologi de la centrul de resurse. a celor de la prevenire şi a celor de la poliţia rutieră a avut un impact deosebit. întâlniri cu jurişti. Băiceanu Florentina). poliţistul de proximitate au alertat la un nivel ridicat gradul de conştientizare al unui asemenea pericol în rândul elevilor. pentru a sesiza organele abilitate.46) pentru implementarea unor acţiuni specifice în acest domeniu atât de gingaş şi sensibil totodată. până la acest moment nu a avut cazuri deosebite privind violenţe în rândul elevilor.- Cl. Ne gândim şi la un parteneriat interjudeţean cu o şcoală din judeţul Iaşi(Şcoala nr. unde s-a discutat această problematică. iar prezenţa membrilor comitetului de părinţi din clase.

Prof. migraţia populaţiei (locuri de muncă în străinătate) şi abandonul şcolar.): 200 (5. ♦ Cauzele acestei scăderi rămân cele menţionate în ultimii ani: scăderea natalităţii.proveniţi din familii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate: 1083. din care: rural: 4587. .17% din totalul elevilor de clasele I-IV aparţin unor familii cu un singur părinte sau fără nici unul.proveniţi din familii monoparentale: 2117. urban: 97.alte situaţii (aflaţi în plasament. după cum urmează Nivelul de învăţământ 2005/2006 2006/2007 2007/2008 Evoluţia Învăţământ preprimar 16102 16345 16239 Învăţământ primar 23751 23570 22307 Învăţământ gimnazial 23132 22698 23373 + Învăţământ liceal – zi 12406 12639 13519 + Învăţământ profesional 7304 6051 5441 (SAM) + an de completare Dintre acesti elevi. din care: rural: 1249. în procent de 13.9%). din care: rural: 103. mai mici decât în anul şcolar 2006-2007. urban: 5719: ..25%. . urban: 1422. urban: 261. urban: 147. În 2007 – 2008.6%.24. din care: rural: 1427.19% din totalul preşcolarilor aparţin unor familii cu un singur părinte sau fără nici unul. procent de 4. . foarte multi provin din familii monoparentale. . din care: rural: 2410.proveniţi din familii monoparentale: 3841. ♦ Cele mai mari diferenţe se înregistrează în cazul populaţiei şcolare din tranşa de vârstă 7-11 ani ♦ La învăţământul particular. nivel preşcolar: 15968 elevi.alte situaţii (aflaţi în plasament. 2. urban: 436. in urma raportarilor din unitatile scolare: 1.proveniţi din familii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate: 748. urban: 7922: . ceea ce reprezintă efective cu . din care: rural: 487.19. orfani etc.. nivel primar: 21955 elevi. efectivele sunt relativ constante Evoluţia efectivelor de populaţie şcolară continuă curba descendentă. . . Ioan MINTICI Institutor Sorin RÎPTEA Estimările evoluţiei demografice marcate de scăderea populaţiei şcolare au fost confirmate prin efectivele copiilor din grădiniţe şi ale elevilor din învăţământul preuniversitar: în anul şcolar analizat au fost cuprinşi în sistemul învăţământului de stat 81503 de elevi. orfani etc. din care: rural: 648.): 383 din care: rural: 236. urban: 690. .

din care: rural: 13542. din care: rural: 177. învăţământ gimnazial: 23092 elevi. .99 7-8. din care: rural: 2652.proveniţi din familii monoparentale: 4584 (19. 3. urban: 1932. urban: 590. Crt.): 369 (1.73%) din care: rural: 21. Elevi promovaţi 20999 19741 4207 Procent de promovabilit ate februarie 2007 96.alte situaţii (aflaţi în plasament. 5. . din care: rural: 1862.alte situaţii (aflaţi în plasament. De elevi promovaţi pe medii 5-6.17%). urban: 12448: .8%) din care: rural: 8. din care: rural: 109. 1.proveniţi din familii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate: 260 (5. Elevi la început de an 22089 23117 4617 Nr. Nivel de învăţământ Învăţământ primar Învăţământ gimnazial Învăţământ liceal zi teoretic Nr. din care: rural: 40. Elevi cu situaţia neîncheiată 84 461 79 Situaţia numărului de elevi pe medii de promovare: Nivel de învăţământ Primar Gimnazial Liceal zi teoretic Total Nr. şcoala de arte şi meserii: 4853elevi. învăţământ liceal: 13502 elevi. urban: 63. Situaţia la învăţătură pentru semestrul I al anului şcolar 2007/2008 Nr.29%). .59%) din care: rural: 225. orfani etc.25%). orfani etc. urban: 2428. . 4.8%). orfani etc. Elevi la sfârşit de semestru 21796 22878 4573 Nr. din care: rural: 679.34% 86.proveniţi din familii monoparentale: 968 (19.99 9-10 3687 7119 10117 4489 9330 5925 94 2132 1955 Rezultatele prezentate nu cuprind şi pe cele ale elevilor din SAM. întrucât modulele de specialitate se pot încheia pe parcurs.28% 91.35%).3. .proveniţi din familii monoparentale: 2605 (19.alte situaţii (aflaţi în plasament. din care: rural: 378.proveniţi din familii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate: 575 (4. urban: 2991: .): 84 (1. urban: 151. Situaţia mişcării elevilor în perioada septembrie 2007-ianuarie 2008 Nivel de Plecaţi în judeţ Plecaţi în alt Veniţi din judeţ Veniţi din alt . 2. urban: 9550: . din care: rural: 1054.): 116 (0. urban: 144. urban: 535. urban: 108.94%).proveniţi din familii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate: 1195 (5. urban: 516. .42% Nr.

99 320 2852 491 3663 4.6 clădiri şcolare şcolare în municipiul Botoşani .3 clădiri şcolare în oraşul Dorohoi o Clădiri şcolare cu centrale termice proprii cu combustibil lichid = 13.1 clădire şcolară în oraşul Darabani . conform ROFUIP. din care: .57% Note la purtare scăzute sub 7 16 340 35 391 0.3 clădiri şcolare şcolare în oraşul Bucecea o Clădiri şcolare încălzite de la centralele localităţilor = 9. pentru elevii dinclasele I-XII este: Nivel de învăţământ Primar Gimnazial Liceal zi teoretic Total Procent Note la purtare cuprinse între 7 şi 9.1 clădire şcolară în localitatea Pomârla . din care: .2 clădiri şcolare în oraşul Săveni . (a-g) este următoarea: Nivel de învăţământ Primar Gimnazial Liceal zi Total Total elevi sanctionaţi 14 143 181 338 Din care fete: 2 37 34 73 Din care baieţi: 12 106 147 265 Situaţia notelor scăzute la purtare. art 118 lit.2 clădiri şcolare în localitatea Truşeşti .învăţământ Primar Gimnazial Liceal zi teoretic Total judeţ 287 323 60 670 190 143 18 351 177 188 33 398 judeţ 53 41 3 97 Situaţia abaterilor elevilor din învăţământul preuniversitar.4 clădiri şcolare în oraşul Dorohoi .6 clădiri şcolare şcolare în oraşul Dorohoi .48 clădiri şcolare şcolare în municipiul Botoşani .48% Din care: Pentru alte absente motive 6 211 31 248 10 129 4 143 Modul de incalzire a unitatilor scolare: o Clădiri şcolare cu CT proprii pe gaz metan = 57.1 clădire şcolară în localitatea Ştefăneşti . din care: .

2.Şcoala gen. Bucecea .au fost organizate şi executate 7 acţiuni pe linia absenteismului şcolar . în ciuda repetatelor solicitări şi recomandări ale inspectorului educativ. Săvârşirea unor infracţiuni cu violenţă ridicată. În cursul anului şcolar 2006-2007 au fost înregistrate un număr de 17 cazuri de violenţă comise în incinta unităţilor de învăţământ şi în apropierea acestora. De asemenea s-a constatat că în majoritatea evenimentelor au fost implicaţi elevi din cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ.Seminarul Teologic Botoşani .Colegiul Gh. În urma analizei situaţiei operative au fost identificate. • Materialul de analiză a activităţii Comisiei metodice a ariei curriculare „Consiliere şi orientare” de la Şcoala cu clasele I-VIII „Tudor Vladimirescu”.Şcoala gen. Nr. astfel. degradarea procesului educaţional.1 clădire şcolară în localitatea Ripiceni Clădiri şcolare încălzite cu centrale termice cu combustibil solid prin programul Băncii Mondiale până în anul 2005 = 52 Şcoli noi prin programul PRIS încălzite cu radiatoare electrice = 89 În curs de execuţie. Creşterea evenimentelor produse în incinta şcolilor şi în afara lor. au fost verificate 450 unităţi comerciale ce-şi desfăşoară activitatea în preajma unităţilor şcolare.Colegiul naţional M. centrale termice cu combustibil solid prin programul PIR şi bugetul de stat = 60 Clădiri şcolare încălzite cu sobe cu combustibil solid = 395 Nu există suficiente sisteme şi proceduri prin care să li se asigure consiliere şi alternative educaţionale elevilor ai căror părinţi sunt plecaţi la lucru în străinătate sau celor proveniţi din familii monoparentale. În această perioadă au fost aplicate un număr de 113 sancţiuni contravenţionale conform legii 61/1991 . următoarele probleme: 1. • .Şcoala gen.Grupul Şcolar Elie Radu Botoşani( infracţiune de lovire şi alte violenţe) . Asachi Botoşani ● În luna Decembrie = 0 cazuri.fiind implicaţi elevi după cum urmează: ● În luna Septembrie 2006 = 2 cazuri: .o o o o .Scoala gen. toate la Grupul Şcolar Elie Radu Botoşani ● În luna Februarie 2007 = 0 cazuri ● În luna Martie 2007 = 3 cazuri : .1 clădire şcolară în localitatea Şendriceni . 11 Botoşani ● În luna Aprilie 2007 = 0 cazuri ● În luna Mai 2007 = 3 cazuri: .Eminescu Botoşani ● În luna Noiembrie 2006 = 3 cazuri: .de asemenea.Şcoala Specială nr. doar în 2 cazuri fiind implicate persoane străine. Asachi Botoşani . CAUZELE FENOMENULUI INFRACŢIONAL DIN UNITĂŢILE DE INVĂŢĂMÂNT ŞI DIN ZONA ACESTORA Au fost identificate o serie de cauze care au generat comiterea acestor infracţiuni.Colegiul Gh.Şcoala gen nr. • Dosarul Comisiei metodice a ariei curriculare „Consiliere şi orientare” de la şcolile „Tudor Vladimirescu” şi „Aurel Vlaicu” – Avrămeni este incomplet. ● În luna Ianuarie 2007 = 4 cazuri. 5 ● În luna Iunie 2007 = 0 cazuri. Ştiubieni . 12 Botoşani .Liceul Sportiv Botoşani (infracţiune vătămare corporală simplă) .Avrămeni este unul narativ.Liceul Pedagogic Botoşani . nr. 11 Botoşani ● În luna Octombrie 2006 = 2 cazuri: .

liceale. obiecte de podoabă. bani. FURTURI DE LA ELEVI În general: În şcolile şi liceele din zona urbană şi rurală a judeţului Botoşani. 1 Dorohoi .Şcoala Specială nr.- neimplicarea părinţilor în educarea copiilor. lipsa unor măsuri eficiente de pază şi control acces în unităţile de învăţământ conform Legii nr. În perioada orelor de curs. de recreaţie.T. 10 Botoşani. Unde? Când? Cum? Ce? Cine? Elevii din şcolile generale. familii dezorganizate.Laurian’’ Botoşani.cămine. În particular: .Şcoala nr. obiecte de îmbrăcăminte. unii părinţi sunt la muncă în străinătate. lipsa unor perspective privind un loc de muncă. 5 Botoşani.Colegiul Gheorghe Asachi Botoşani.. insuficient de patrule de poliţie. violenţa difuzată prin mass-media.Şcoala Specială nr. consumul de alcool. Telefoane. Deposedări de bunuri şi valori. Autorii? Scopul? Obţinerea de bani sau obiecte de la victime. . Victime? Elevi sau alte persoane. VIOLENTELE . tentaţiile din ce în ce mai mari. Pe raza judeţului Botoşani există numai 46 de unitati scolare asigurate cu pază. precum şi cei cazaţi în internate.Colegiul Naţional . 333/2003. Elevii sau alte persoane din afara şcolii. . fiind astfel nesupravegheate. Elie Radu ’’ Botoşani. .A.Grupul Şcolar Industrial . atragerea unor tineri în grupuri infracţionale. . studenţii. nr. iar copii sunt lăsaţi în grija bunicilor sau a altor persoane. consumul de droguri.. sau în timpul unor activităţi sportive sau în apropierea şcolilor.

Şcoala Generală nr. Autorii? . Gheorghe’’Botoşani. Elevi sau alte persoane din zona şcolilor care pot fi organizaţi şi în grupuri. Când? Cum? Cine? Victime? Elevii din şcolile generale. şcoli speciale. şcoli de meserii.Scoala Generală Truşeşti.Seminarul Teologic .şcoli de meserii. .14 Botoşani.Grupul Şcolar Elie Radu Botoşani. în recreaţie. în ateliere. În afara orelor de curs. . licee. . loviri). licee. . pe terenurile de sport. Elevii din şcolile generale..Regina Maria’’Dorohoi. În particular în următoarele şcoli: . şcoli speciale sau alte persoane din afara şcolilor.Sf. Prin folosirea violenţei verbale şi fizice (ameninţări..Grupul Şcolar .Unde? În general: În şcolile şi liceele din judeţul Botoşani.

j) Creşterea prezenţei poliţiei şi a altor forţe în şcoli şi apropierea acestora.Strategii Conştientizarea autorilor cu privire la consecinţele faptelor lor Măsuri Discutarea de către poliţiştii de proximitate.iluminat de securitate. precum şi a măsurilor de prevenire pe care trebuie să le ia pentru a preveni să devină victime. comunităţile locale în general. Măsuri de prevenire în şcoli: a) constituirea sistemelor de pază. părinţi şi comunităţile locale în general. elevi. elevi. Proiectele din această categorie au drept scop creşterea calităţii în educaţie prin formarea continuă a cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli. c) ore de dirigenţie cu participarea poliţistului de proximitate. f) Discuţii cu părinţii elevilor implicaţi în furturi. Ajutorarea potenţialelor victime prin mijloace de prevenire Proiecte de granturi – runda 2007 Categoria A: Proiecte care sprijină îmbunătăţirea calităţii educaţiei prin formarea profesională şi oferirea de oportunităţi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice. Unitatea scolara castigatoare Grant alocat de MEdCT Contributie a comunitatii locale . i) Recuperarea pagubelor. e) Informări. Unitatea scolara castigatoare Grup Şcolar Industrie Usoara Botosani Liceul Pedagogic Botosani Grant alocat de MEdCT 30300 RON 14700 RON Contributie a comunitatii locale/ fonduri proprii 14880 RON 4800 RON Categoria B: Proiecte care sprijină reducerea decalajului existent la nivelul accesului la informaţie şi a metodelor şi mijloacelor moderne de predare – învăţare. Beneficiari: cadre didactice. echipamente pentru ateliere şcolare etc. n) Informare prin pliante. cadrele poliţiei criminale cu autorii furturilor în prezenţa conducerii şcolii. afişe.compartimentul de prevenire. Proiectele din această categorie au drept scop stimularea motivaţiei pentru învăţare şi creşterea calităţii educaţiei prin dotarea cu materiale didactice. k) Destructurarea găştilor. mijloace TIC. administrativ. b) uniforme pentru elevi. a părinţilor în scopul conştientizării privind consecinţele faptei lor în plan penal. carte şcolară. o) Apelare la serviciul de urgenta tel. a) Informarea elevilor privind riscurile la care se expun. m) Organizarea de evenimente sociale. b) Demersuri pentru recuperarea prejudiciului. g) Mediatizare. civil. 112.se supraveghere video. Beneficiari: cadre didactice. discoteci. manageri şcolari. h) Mese rotunde. Prezentarea de cazuri concrete de elevi care au comis furturi sau violente. d) şedinţe organizate cu conducerile şcolilor la care să participe şi reprezentanţii poliţiei. a dirigintelui. manageri şcolari. l) Derularea unor acţiuni comune cu profesorii în stradă. cu însemne distinctive. cei de siguranţă publică . baruri.