You are on page 1of 58

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti

„Teorie şi practici privind principiile contabile general acceptate”
Autor: Lect. univ. drd. arian Covlea

Bucureşti !""#

$lanul lucrării
%ntroducere Capitolul &. Principiile contabile şi rolul lor în cadrul paradigmei contabilităţii în partidă dublă &.&. Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Termeni şi concepte-cheie &.!. Axiomatizarea contabilităţii financiare &.'. Principiile contabile, parte esenţială a dispoziti ului contabil Capitolul !. Principiile contabile pre ăzute de reglementările contabile rom!neşti armonizate cu normele europene !.&. Principiul prudenţei !.!. Principiul continuităţii acti ităţii !.'. Principiul permanenţei metodelor !.(. Principiul independenţei exerciţiului !.). Principiul e aluării separate a elementelor de acti şi de datorii !.#. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere !.*. Principiul necompensării !.+. Principiul pre alenţei economicului asupra "uridicului !.,. Principiul pragului de semnificaţie Capitolul '. Principiile recunoscute implicit în contabilitatea rom!nească '.&. Principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii '.!. Principiile partidei duble '.'. Principiile cuantificării #măsurării şi e aluării$ '.(. Principiile obser ării '.). Principiile responsabilităţii Capitolul (. Alte abordări pri ind principiile contabile (.&. Principiile %ontabile &eneral Acceptate #&AAP$ (.!. Principiile pre ăzute de %adrul general al 'A() (.'. Aplicarea principiilor contabilităţii financiare în contabilitatea de gestiune Capitolul ). (tudii de caz ).&. Principii pre ăzute de *+,P -./01022/ Conclu-ii şi propuneri Ane.e Bibliogra/ie Cuprins

0

%ntroducere
Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă deopotri ă fundamentală, utilă şi pasionantă pentru teoria şi practica contabilă, cu dorinţa de a aduce un plus de cunoaştere în acest domeniu. Tema este incitantă prin actualitatea, extinderea şi importanţa ei, necesit!nd o laborioasă muncă de cercetare şi documentare, de coroborare şi asamblare a informaţiilor şi cunoştinţelor necesare dez oltării ei. 3u am putut rezista tentaţiei de a 4 izita5 masi zona contabilă anglo-saxonă, în special datorită influenţei trecute, prezente şi iitoare a acesteia asupra standardelor internaţionale de contabilitate #'A(1',6($, care sunt aplicate şi în ţara noastră prin intermediul reglementărilor 7niunii 8uropene #în special 9irecti ele a ':-a şi a :''-a, actualizate$-. 9e altfel, referenţialul contabil internaţional a constituit elementul central de comparaţie pentru toate celelalte şcoli şi concepţii studiate aici în materia principiilor contabile. 9e asemenea, am atins şi subiecte legate de contabilitatea de gestiune, at!t pentru faptul că aceasta este complementară contabilităţii financiare în partidă dublă, c!t şi pentru că anumite contingenţe sunt foarte rele ante în ceea ce pri eşte tema de faţă. * preocupare principală a fost utilizarea şi alorificarea unei bibliografii actuale, de cel mai înalt ni el, opera unor specialişti recunoscuţi în 6om!nia şi pe plan internaţional. 9e asemenea, am acordat o mare pondere aspectelor practice, studiilor de caz, aprecierilor şi contribuţiilor proprii, acestea reprezent!nd o parte consistentă, apreciabilă, din olumul lucrării. 8xemplele noastre au fost, pe c!t posibil, axate pe principiile contabile aplicate în 6om!nia şi eliberate de consideraţii şi implicaţii colaterale, tocmai pentru a pune în lumină c!t mai clar cu putinţă elementele care ţin de esenţa principiilor contabile respecti e. Poate că în nici o altă parte a contabilităţii nu putem aplica mai bine, schimb!nd ceea ce este de schimbat, adagiul iniţiatic0, pentru a sublinia mai bine importanţa principiilor contabile, dec!t aici, spun!nd cu con ingere; „Principiile contabile sunt ca stelele: nu vom ajunge niciodată la ele, dar ne luminează drumul!” în nobila profesiune contabilă. Principiile sunt însă importante în toate domeniile ştiinţei şi ieţii noastre. +arele profesor de drept Tudor 6. Popescu, dorind să sublinieze importanţa principiilor în dreptul ci il, obişnuia să spună; 49reptul #ci il$ înseamnă principii generale plus bun simţ<5 %u speranţa că această lucrare a reprezenta un a"utor pentru cei care se pregătesc în domeniul contabilităţii, şi în special studenţii anului '' zi şi ,6 de la ,acultatea de 6elaţii 8conomice 'nternaţionale şi poate un pas înainte în cunoaşterea din acest domeniu, le-o dedic din tot sufletul împreună cu urările mele sincere de succes<

Capitolul &. $rincipiile contabile şi rolul lor 0n cadrul paradigmei
-

0

*+,P nr. -../01022/. 4'dealurile sunt ca stelele; nu om a"unge niciodată la ele, dar ne luminează drumul<5

=

contabilită1ii= /inanciare 0n partidă dublă
&.&.Aria de de/ini1ie şi aplicabilitate a temei. Termeni şi concepte2c3eie Tema lucrării noastre se referă la principiile contabile aplicabile de contabilitatea financiară în partidă dublă din 6om!nia. Aria de aplicabilitate este foarte largă, a !nd în edere faptul că reglementările contabile rom!neşti sunt în linii mari, în toate părţile esenţiale, armonizate cu reglementările contabile rele ante din 7niunea 8uropeană #9irecti a a ':-a, 9irecti a a :''a, 9irecti a a '>-a$, armonizate la r!ndul lor cu (tandardele 'nternaţionale de %ontabilitate şi de 6aportare ,inanciară #'A(1',6($. %onceptele-cheie folosite în această lucrare sunt; &. entitate; unitate patrimonială #societate comercială, regie autonomă, etc.$ cu personalitate "uridică şi care aplică sistemul contabil respecti . (inonime; firmă, companie, întreprindere. !. principii contabile; con enţiile, regulile şi procedeele necesare pentru definirea unei practici contabile acceptate la un moment dat. '. 'A(% #'nternational Accounting (tandards %ommittee$; %omitetul #de elaborare$ a (tandardelor 'nternaţionale de %ontabilitate, înfiinţat în -?.= cu sediul la @ondra, care a funcţionat p!nă în aprilie 022-, c!nd a fost înlocuit de 'A(). 8ste organismul care a elaborat referenţialul contabil internaţional; %adrul general pentru întocmirea şi prezentarea raportărilor financiare, standardele internaţionale #'A($ în număr de A-, interpretări ale standardelor #('%$ în număr de =2, ghiduri de implementare, etc. (. 'A() #'nternational Accounting (tandards )oard$; %onsiliul #de elaborare$ a (tandardelor 'nternaţionale de %ontabilitate, care din aprilie 022- înlocuieşte 'A(%. (tandardele pe care le elaborează se numesc ',6( #standarde internaţionale de raportare financiară$, / p!nă în prezent, iar interpretările lor se numesc ',6'%, p!nă în prezent în număr de -. ). 'A( #'nternational Accounting (tandards$; (tandarde internaţionale de contabilitate, elaborate de 'A(% #p!nă în 022-$. #. ',6( #'nternational ,inancial 6eporting (tandards$; (tandarde internaţionale de contabilitate, elaborate de 'A() #după 022-$. *. ('% #(tandards 'nterpretation %ommittee, p!nă în 022-$; a. %omitetul permanent de interpretare a standardelor internaţionale de contabilitate din cadrul 'A(%B b. 9enumirea interpretărilor. +. ',6'% #'nternational ,inancial 6eporting 'nterpretation %ommittee, după 022-$; a. %omitetul permanent de interpretare a standardelor internaţionale de contabilitate şi raportare financiarăB b. 9enumirea interpretărilor. ,. &AAP #&enerallC Accepted Accounting Principles$; Principiile %ontabile &eneral AcceptateB are semnificaţia at!t de set de principii contabile, c!t şi de sistem #dispoziti $ contabil în ansamblul său. Are două ariante principale; britanică #7D-&AAP$ şi nordamericană #7(-&AAP$. &". ,A() #,inancial Accounting (tandards )oard$; %onsiliul de 8laborare a (tandardelor %ontabilităţii ,inanciare în (7A #sistemul 7(-&AAP$, organism pri at de reglementare a contabilităţii, împreună cu (8% şi A'%PA.
=

%orpul contabil teoretic, metodologic şi practic predominat la un moment dat într-o anumită zonă geografică, chiar în arii întinse de pe glob #Main Stream E lb. engleză$.

A

&&. A%%A #The Association of %hartered %ertified Accountants$; Asociaţia 8xperţilor %ontabili din +area )ritanie, cea mai mare organizaţie a profesiei contabile din lume, cu sediul la @ondra, cu peste =/2.222 membri şi studenţi în -F2 de ţări ale globuluiB deşi britanică #sau poate tocmai de aceea$, şi-a asumat un rol #mondial$ global de strategie, dez oltare #doctrinară, practică şi etică$ şi promo are a profesiei contabile pe plan mondial, at!t în sistemul 'A(1',6(, c!t şi în sistemul 7D-&AAP. &!. A'%PA #American 'nstitute of %ertified Public Accountants$; 'nstitutul American al %ontabililor Publici Autorizaţi #din (7A$, organizaţie a profesiei contabile, care are şi rol normati în contabilitate. &'. (8% #(tocG 8xchange %ommission$; %omisia )ursei de :alori din (7A, care are şi funcţie de reglementare contabilă pentru firmele ale căror acţiuni sunt cotate la bursă. &(. %8%%A6; %orpul 8xperţilor %ontabili şi %ontabililor Autorizaţi din 6om!nia. &). %A,6; %amera Auditorilor ,inanciari din 6om!nia. &.!.A.iomati-area contabilită1ii /inanciare Axiomatizarea contabilităţii financiare se face prin elaborarea postulatelor şi principiilor contabile. Hn obser area mediului economic, politic, "uridic şi social se procedează la o selecţie, pentru a se reţine numai ipotezele fundamentale dez oltării #deducerii$ logice a principiilor şi normelor contabile. Hn caz contrar, s-ar a"unge la o cascadă de postulate contabile inutile şi nesemnificati e, şi ca atare nerele ante şi redundante. Postulatele şi principiile contabile nu sunt rezultatul descoperirii unui indi id sau sau a mai multor indi izi, într-un spaţiu geografic oarecare şi într-un moment bine precizat în timp. 9e asemenea, ele nu pot fi rezultatul experienţelor ştiinţifice de laborator, dar pot face obiectul unor cercetări de teren în mediul de afaceri. Aceste produse ale axiomatizării contabilităţii fac obiectul schimbării, deoarece se bazează pe un mediu, pe o structură a utilizatorilor de informaţii financiare şi pe necesităţile lor de informare, care e oluează în mod continuu. :aliditatea postulatelor şi principiilor contabile decurge din acceptarea lor generală. Postulatele şi principiile contabile sunt rezultatul unui consens sau, adesea, al unui compromis. Anumite postulate sau principii fac obiectul unor contro erse aprinse, alteori unele sunt trecute dintr-o categorie în alta sau in ers, a !nd în edere tocmai dinamismul realităţii, interesele di ergente sau graniţa foarte subţire dintre aceste produse intelectuale. 9e altfel, discriminarea între postulate şi principii nu este dec!t un exerciţiu uni ersitar. 9e aceea, postulatele şi principiile contabile sunt departe de a întruni unanimitatea. Postulatele şi principiile ocupă, prin tradiţie, un loc mai important în contabilitatea anglosaxonă dec!t în cea continentală, dar, prin dez oltarea dispoziti ului contabil internaţional, rolul lor este în creştere şi în ţările din 8uropa continentală. Postulatele contabile sunt #re$cunoscute şi sub numele de ipoteze, concepţii fundamentale, premise, propoziţii generale, doctrine, axiome, etc. e idente, generale, fundamentale şi ireductibile, care, ca şi în matematică, nu mai trebuie să fie demonstrate. Hn continuare om prezenta următoarea clasificare a postulatelor, ca ipoteze de obser are şi măsurareA;

A

,eleagă, 3.B 'onaşcu, '., -??I, p. =-2.

/

022-.P -. a. anumite aspecte pot fi comune mai multor principii #de exemplu. Lames. domenii şi1sau perioade diferite. %uantificarea faptelor obser ate..B %aldNell. unitar şi corect. '. în spaţiu şi între domenii diferite de acti itate .compararea performanţelor aceleiaşi întreprinderi de la o perioadă la altaB . postulatul periodicităţiiB c. F . postulatul continuităţii exploatăriiB b. 9eşi fiecare principiu reglementează un anumit aspect. MenrC 6. clare. postulatul permanenţei metodelor. %onstruirea informaţiilor contabile în cadrul unui sistem contabil porneşte de la fixarea unui #unor$ obiecti #e$ contabilităţii şi de la stabilirea unor principii şi reguli. cu personalitate "uridică proprie. între ele. 9ecuparea în timp. / 3eedles Lr. .&. aplicarea şi acceptarea acestor principii şi reguli conferă Kobiecti itateK sistemului contabil ales şi permite obţinerea unei anumite imagini c!t mai fidele. &. postulatul specializării sau independenţei exerciţiilorB d. )el erd 8. !. 9in punct de edere contabil. %. alegerea şi definirea principiilor contabile este considerată a fi consecinţa şi exerciţiul unui raport de putere. după cum om arăta la momentul potri it. 9efinirea.$rincipiile contabile4 parte esen1ială a dispo-itivului contabil 9atorită faptului că este important ca toţi cei care ţin e idenţă contabilă şi1sau recepţionează raportările contabile să le poată interpreta uniform. clară. postulatul unităţii monetare. %u alte cu inte. întreprinderea este considerată ca o entitate autonomă.. Principiile contabile mai pot fi definite şi drept elemente conceptuale. ?. principiul independenţei exerciţiului E principiul contabilităţii de anga"amente. regulile şi procedeele necesare pentru de!inirea unei practici contabile acceptate la un moment dat "#.B Anderson. ţări. p. sinceră şi completă a e oluţiei întreprinderii prin intermediul situaţiilor financiare. Aceste principii nu sunt similare legilor imuabile ale naturii din fizică sau chimie. principiile din cadrul conceptual 'A() E principiile &AAP./01022/ E principiile recunoscute implicit. credibilitate şi mai ales comparabilitate în timp. reguli de bază care asigură. numite principii contabile. toate principiile contabilităţii formează un sistem coerent şi unitar. Acestea pot fi definite ca fiind J conven iile. în sensul că între toate principiile există interferenţe şi legături reciproce de interdependenţă. s-a elaborat un set de norme cu caracter general ce formează cadrul conceptual general al contabilităţii financiare. şi nici un principiu nu poate fi încălcat fără riscul de a afecta aplicarea celorlalte.$. Aplicarea riguroasă şi respectarea cu consec enţă a principiilor contabile conferă informaţiei contabile şi raportărilor financiare rele anţă. reprezentarea fidelă. sincere şi complete asupra patrimoniului şi rezultatelor acti ităţii întreprinderii. care posedă un patrimoniu distinct de cel al proprietarilor săi. +ai mult. etc. fiabilitate. si pe de altă parte. propoziţii cu caracter general.compararea întreprinderilor de mărimi diferite precum şi din zone. principiile pre ăzute de *+. elaborarea normelor contabile.'. 8le sunt elaborate de specialiştii contabili pentru a ser i ne oilor factorilor decizionali şi pot fi modificate în momentul apariţiei unor metode mai bune sau o dată cu schimbarea condiţiilor sau circumstanţelor sub influenţa cărora au apărut. 9elimitarea spaţiului. postulatul entităţii. pe de o parte.

reprezintă un F 9eţinătorii de miză #traducere din limba engleză$. ci un ansamblu de sisteme contabile. Aceste informaţii se referă la situaţia financiară şi performanţele unei entităţi şi sunt destinate utilizatorilor în ederea luării deciziilor. in!orma ia con inută 'n situa iile !inanciare trebuie să !ie neutră. în funcţie de sistemul politic existent # ezi în capitalism sistem liberal. :om prezenta în această lucrare mai multe serii de principii contabile cu un impact ma"or în construirea şi difuzarea informaţiilor contabile. cei care au interes în întreprinderea respecti ă. Altfel. Hn funcţie de modurile de gu ernare. obiecti ul unui sistem contabil este să furnizeze informaţii de natură financiară pri ind entitatea studiată.) O %hiar dacă 'A() cere respectarea neutralităţii ca un criteriu de calitate al informaţiei contabile. ci sunt relati e. impun concepte fundamentale diferite în contabilitate. etc. principiile contabile nu sunt absolute. în mod direct sau indirect. a unui anumit tip de contabilitate. %adrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. acţionarii sau aportorii de capitaluri în capitalism. :om arăta cum sunt transpuse aceste principii în funcţie de obiecti ele fixate de contabilitate şi de condiţiile economice. dacă ţinem seama doar de cele două sisteme economice principale #capitalist şi socialist1comunist$ din sec. acesta nu poate fi alidat dec!t dacă ne raportăm la un anumit sistem contabil. . disputa asupra principiilor contabile s-a concretizat în puncte de edere diferite. >>. precum şi de mediul economic. ast!el 'nc(t să se ob ină un rezultat sau obiectiv predeterminat. . şi statul în comunism. cogestionar. impune neutralitatea ca o caracteristică de calitate a situaţiilor financiare. politice şi modul de gu ernare a întreprinderii.%um nu există un singur sistem contabil. de informaţie contabilă. celelalte părţi interesate de întreprindere #Sta$e%olders&$ pot constitui un factor de contraputere şi pot a ea o anumita influenţă în construirea informaţiei contabile. 'n esenţă. =F #*eutralitate$. Această relati itate este dată de obiecti ele asumate de contabilitate. adică lipsită de in!luen e. obser ăm că. 6ecunoaşterea #implicită sau explicită$ a unui utilizator dominant pri ilegiat. la un anumit tip de contabilitate. @ipsa de consens cu pri ire la principiile contabile şi deci relati itatea acestora ne-au condus la ipoteza că alegerea. factorul dominant precum şi factorii de contraputere din cadrul unui anumit sistem economic-politic impun alegerea unui anumit sistem contabil. iar în pri inţa situaţiei financiare reflectată prin bilanţ. impun recunoaşterea anumitor principii contabile şi a anumitor baze şi metode de e aluare. . conceptul de rezultat este diferit. din întreprindere sau din afara ei. ci subiecti . în pri inţa măsurării performanţelor. Hn practica şi teoria contabilă. existenţa şi definirea unor concepte fundamentale în contabilitate în mod diferit ne fac să apreciem ca informaţia contabilă este subiecti ă şi că sistemul contabil nu poate fi neutru obiecti . adesea contradictorii cu pri ire la definirea. recunoaşterea şi aplicarea acestora este influenţată de obiecti ele asumate de contabilitate. +odul în care îşi manifestă puterea. social-democrat sau autoritar$ şi modurile de gu ernare #antreprenorial acţionarial. !onduri în comunism şi capitaluri în capitalism care conduc la obţinerea unor informaţii diferite. 'A(). 8xistenţa unui actor dominant în fiecare sistem economic. pct.$. in!luen eaza luările de decizii sau judecata. corespunzătoare mai multor sisteme contabile. clasificarea şi interpretarea acestora. 9ar. prin modul de selectare sau prezentare a in!orma iei. există două concepte fundamentale. Actorul principal al unui sistem economic dat îşi poate exercita puterea in diferite moduri. în plan contabil. Situa iile !inanciare nu sunt neutre dacă. aplicarea. în cadrul său contabil conceptual general. beneficiarii informaţiei contabile şi ai rezultatelor. politic şi modurile de gu ernare ale întreprinderii. deoarece J pentru a !i credibilă.

&. o întreprindere este o entitate care acţionează ca reprezentant al proprietarului #acţionarului. etc. p.$.argument în fa oarea subiecti ităţii. Dispo-itivul contabil al %A5B este. neutralitatea trebuie pusă în discuţie.6'%$.6($B '. . raţionalitatea indi izilor. %onform acestei teorii. capital. deoarece producerea şi difuzarea de informaţie contabilă are un cost pentru producătorii ei.ccounting Standards -oard #'A()$. aceasta este legată de noţiunea de valoare. 6n primul r7nd4 remarcăm puternic in/luen1a doctrinei contabile americane4 care impune un diri"ism de tip GeCnesist la ni el macroeconomic şi al economiei mondiale. cheltuieli. $rin importan1a lor4 principiile contabile se regăsesc4 direct sau indirect4 e. p. bunuri economice1acti e. 'nter enţia reglementării este "ustificată de faptul că funcţionarea pieţei libere este considerată ineficientă. I . 'nterpretările la normele contabile internaţionale #('%1'. in estitorului. pe exemplul reglementărilor +nternational . autorităţile de reglementare impun difuzarea unui minimum de informaţii contabile. %!t despre posibilitatea opţiunilor. reglementările. este e identă influenţa teoriei proprietarului #Proprietar. datorii. 5ub aspectul doctrinei microeconomice care stă la ba-a construirii conceptelor şi de/ini1iilor emise de %A5B4 acestea sunt elaborate sub in/luen1a teoriei 8micro9economice neoclasice4 fondate pe ipoteze cum ar fi concurenţa pură şi perfectă. Dispo-itivul contabil+. este format din . 022=. cost1cheltuială. prin prescripţiile dispoziti ului emis de 'A() pri ind e aluarea se I ? 'on 'onaşcu. At!t timp c!t admitem existenţa mai multor utilizatori de informaţie contabilă şi a ne oilor lor de informare diferite. ipoteza pieţelor eficiente. 022=.$ în definirea conceptelor contabile de bază. etc. cu toate formele sale de manifestare #intrinsecă1de utilitate. . informarea perfectă. /%eor. engl. iar beneficiarii nu plătesc #în principiu$ nimic pentru procurarea şi utilizarea ei. 9e aceea. preţ1 enit.-.. situaţiile financiar-contabile ale întreprinderii trebuie să permită măsurarea a erii proprietarilor #care posedă întregul acti şi sunt responsabili de toate constr!ngerile impuse de datorii$ şi stabilirea profitului net care re ine proprietarilor.economic. din punct de edere doctrinar. 3ormele contabile internaţionale #'A(1'. 'on 'onaşcu. etc. cu obiecti ele. şi anume promo area şi satisfacerea propriilor interese. prin inter enţia unui factor de reglementare a pieţei de informaţii contabile. beneficiarii. creanţe1datorii. consideram că acesta este principalul mod prin care KproducătorulK de informaţie contabilă îşi exercita Ksubiecti itateaK cu un scop anume. cum ar fi acti e. Hn contabilitate. 9e asemenea.uncţionarea pieţei de informaţii contabile. asociatului. . deoarece în el îşi fac simţite influenţele mai multe teorii?. a alegerilor între diferite metode sau tratamente contabile admise în cadrul aceluiaşi sistem contabil.. iar o cheltuială este ăzută ca o cauză de sărăcire a proprietarului. profit.$ 9rept urmare. Pentru funcţionarea corespunzătoare a pieţei de informaţii contabile.A. eclectic.E . tarifele. * problemă esenţială a dispoziti ului contabil emis de 'A() este evaluarea. %adrul contabil #conceptual$ generalB !. ofertanţii. capital. etc. mecanismele şi instituţiile ei. dar elaborăm un singur set de situaţii financiare.plicit sau implicit4 0n toate -onele dispo-itivului contabil. enituri. un enit este definit ca o sursă de îmbogăţire a proprietarului. Hn această optică. este condiţionată de asigurarea unui optim social .

aloarea "ustă este reprezentată de o aloare subiecti ă. atribuită în special de manageri şi experţi pe baza utilităţii pentru întreprindere a bunului e aluat. respecti completarea normelor emise de 'A() cu un dispoziti normati mai simplificat. Cadrul contabil 8conceptual9 general +a"oritatea autorilor şi practicienilor consideră că filosofia şi normele acestuia sunt adaptate în primul r!nd să ser ească intereselor şi ne oilor marilor corporaţii transnaţionale cotate la bursă şi nu se poate orbi despre aplicarea lor directă în ţările cu economii emergente #J în tranziţie O$. în condiţii de concurenţă. iar concurenţa este pură şi perfectă. Hn general. nu întotdeauna şi nu pentru toate acti ele există un număr suficient de tranzacţii. Hn cadrul contabil conceptual 'A() sunt definite mai multe baze de e aluare care pot fi utilizate la întocmirea situaţiilor financiare. unde pot ser i doar ca element de referinţă. ceea ce nu se aplică în mediul actual de afaceri. p. piaţa nu funcţionează întotdeauna în condiţii de concurenţă pură şi perfectă deoarece există preţuri de monopol. chiar în ţările 78 acestea sunt aplicate integral în mod obligatoriu încep!nd doar cu 022/ şi numai pentru întocmirea conturilor consolidate ale societăţilor ale căror acţiuni sunt cotate pe o bursă europeană. preţul pieţei sau aloarea de schimb rezultă din negocierea între ofertanţi #furnizori$ şi solicitanţi #clienţi$. Din punctul de vedere al geopoliticii contabile4 referenţialul contabil internaţional emis de 'A(%1'A() prezintă o predominanţă a doctrinei contabilităţii anglo-saxone faţă de cea continental-europeană. :aloarea "ustă.'(A6 O-2 a propus încă din septembrie 022. este suma la care poate fi tranzacţionat un acti sau decontată o datorie. Propunerea se află de asemenea şi în atenţia 'A(). Hn absenţa unui preţ de piaţă. 9e altfel. 022=. preţuri administrate. şi nu ca normă. &. în funcţie de care se măsoară performanţa #profitul$ întreprinderii. --/. denumită J grupul intergu ernamental de experţi în norme contabile internaţionale şi rapoarte financiare . sau încep!nd cu anul 022. după cum om argumenta mai "os. presupune existenţa unei pieţe funcţionale. Această definiţie de factură neo-clasică. (esiz!nd inadec area normelor contabile internaţionale pentru economiile ţărilor în curs de dez oltare. Hn teoria economică neo-clasică. sau rezultatul acestora nu este prezentat transparent. care nu se află sub presiune. în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat în mod obiecti . costul istoric. ? . urmare importanţei ma"ore acordate utilităţii pentru întreprindere a bunului e aluat$. dispoziti ul contabil 'A() consacră e aluarea inputurilor #acti e$ şi outputurilor # enituri$ la valoarea lor justă. aloarea realizabilă şi aloarea actualizată.izualizează cel mai bine influenţele teoriei economice neo-clasice #accentul pus pe valoarea subiectivă ca formă a alorii "uste. definită din această perspecti ă. între părţi aflate în cunoştinţă de cauză.discutarea unui dispoziti contabil normati adaptat pentru '++-urile din ţările în curs de dez oltare. etc. însă alegerea uneia sau mai multora dintre aceste baze de e aluare trebuie să fie coerentă #consistent 0it%$ cu conceptul de menţinere a capitalului #care reprezintă bogăţia in estitorului$. o structură a *rganizaţiei 3aţiunilor 7nite #*37$ care se ocupă de contabilitatea întreprinderilor. prezent!ndu-se o abordare economică a in!orma iei contabile. 3u se indică o preferinţă pentru una sau alta dintre aceste baze de e aluare. costul curent. unde cumpărătorul şi !nzătorul sunt la fel de informaţi. pentru societăţile din spaţiul 78 care au emis obligaţiuni cotate. de bună oie. reprezentată cel mai frec ent de valoarea de pia ă. în care există o asimetrie informaţională între cumpărător şi !nzător. -2 'on 'onaşcu.

$. din %adrul contabil conceptual 'A().$ %adrul conceptual actual al 'A() este perfect reprezentati pentru concepţia anglo-saxonă a contabilităţii. de utilitate în luarea deciziilor şi de raţionalitate în ceea ce pri eşte raportul utilitate1cost de obţinereB .* abordare e ident economică. şi în forma în care. (ub aspect doctrinar. toate pro enite din zona anglo-saxonă.-Aceasta explică şi faptul că în măsurarea performanţei întreprinderii este subliniată preferinţa pentru fluxurile de lichidităţi. creditori financiari. c!t mai ales de capacitatea ei de a plăti di idende iitoare.our$. Practica întocmirii acestor situaţii financiare este de sorginte anglo E saxonă. (ituaţiile financiare publicate de întreprinderi au drept obiecti furnizarea de informaţii care să asigure eficienţa pieţelor şi alocarea optimală a resurselor economice. Hntrade ăr. salariaţi. 1 2ntruc(t investitorii sunt o!ertan ii de capital de risc ai 'ntreprinderii. Art. etc. puterea publică. publicul. !urnizarea de situa ii !inanciare care satis!ac necesită ile lor va satis!ace majoritatea necesită ilor altor utilizatori ". -2 din %adrul contabil conceptual 'A(). necesită evaluarea capacită ii unei 'ntreprinderi de a genera numerar sau ec%ivalente ale numerarului ".-0 'nformaţiile pri ind profitabilitatea sunt subordonate obiecti ului de măsurare a lichidităţilor. -/ din %adrul contabil conceptual 'A(). furnizori. 9eşi informaţiile contabile sunt destinate unei game largi de utilizatori Sta$e%olders #manageri. -0 -2 . mass-media. care poate fi rezumată prin trei caracteristici esenţiale. gu ernul şi instituţiile sale. deoarece ele trebuie să permită 1 anticiparea capacită ii 'ntreprinderii de a de a genera !lu3uri de trezorerie cu resursele e3istente ".-= deoarece in estitorii nu sunt interesaţi at!t de profiturile prezente ale întreprinderii. producerea unei informaţii contabile uniforme. se precizează că informaţia contabilă este produsă numai dacă. in estitorii cunosc de unde au pro enit încasările firmei. salariaţi. Arătam mai sus că informaţia economică este abordată dintr-o perspecti ă economică. tabloul fluxurilor de trezorerie şi tabloul ariaţiei capitalurilor proprii. furnizori. -= Art.9e asemenea. pentru J traducerea O şi interpretarea structurilor de date contabile dintr-un sistem #referenţial$ contabil în altul. in estitorii #S%are%olders$ sunt recunoscuţi ca fiind utilizatorii pri ilegiaţi ai informaţiei contabile.* orientare către pieţele financiare de enite globale. deoarece ele deţin ?/P din piaţa mondială în domeniu. 9ispoziti ul contabil emis de 'A() prescrie că în oferta de informaţii contabile să fie incluse şi două situaţii financiare destinate în mod e ident acţionarilor prezenţi sau de perspecti ă. către aloarea de piaţă a firmei şi aloarea acţiunilor acesteiaB . care sunt luate de utilizatorii situa iilor !inanciare. clienţi. -. etc. 7n efect al uniformizării normelor contabile de producere şi raportare a informaţiei contabile ar fi reducerea substanţială a costurilor acestor cabinete cu acti ităţile de formare şi specializare a personalului pentru mai multe sisteme contabile. . este utilă în luarea deciziilor.* independenţă totală a contabilităţii în raport cu fiscalitatea. referenţialul contabil emis de 'A() se prezintă ca un cadru normati care explică o serie de concepte şi tehnici contabile utilizate pentru obţinerea unei informaţii contabile care să permită o bună comunicare financiară în interesul tuturor părţilor implicate #in estitori. clienţi. care a fost destinaţia plăţilor şi care este ariaţia fluxurilor de lichidităţi obţinută de întreprindere în -- Art. Prin informaţiile furnizate de tabloul fluxurilor de numerar. creditori financiari. 1 deciziile economice. este susţinută şi de marile firme internaţionale de consultanţă contabilă #The )ig . ca rezultat al standardizării practicilor contabile la ni el mondial. de aloare pentru in estitor.

influenţa americană asupra normalizării contabile internaţionale este e identă. o practică totuşi destul de contro ersată. orientată spre satisfacerea interesului acţionarilor marilor companii.6( sunt în acord cu definiţiile şi conceptele pre ăzute în cadrul contabil conceptual. Hn concluzie. /. consecinţele unor schimbări de politică contabilă. Hn ceea ce pri eşte coerenţa internă a referenţialului contabil emis de 'A(). dar nu se pot nega referenţialului 'A() nici irtuţile de referenţial contabil internaţional multicultural. definirea conceptelor de enit şi cheltuială s-a făcut prin prisma intereselor in estitorului. procesul de normalizare contabilă este un proces continuu. ceea ce explică abandonul sau re izuirea unor norme. enitul este un flux aloric care ma"orează a erea acţionarilor. deoarece nu întotdeauna soluţiile prescise de normele 'A(1'. în 8xemplul =. -/ %adrul contabil conceptual 'A(). etc. cu creati itate-F şi îndrăzneală ino atoare. norme recent elaborate se aşteaptă a fi cur!nd modificate. Acest lucru este recunoscut şi de 'A(). referenţialul 'A() este #încă$ o formă indirectă de creştere a influenţei culturii #contabile$ anglo-saxone în lume. măsoară îmbogăţirea acţionarilor în cursul unei perioade. profitul este definit în legătură cu conceptul de menţinere a capitalului fizic şi financiar. asimilarea referenţialului contabil al 'A() în teoria şi mai ales în legislaţia şi practica rom!nească. într-o situaţie conflictuală între o normă contabilă internaţională şi cadrul conceptual. -F Printr-o abordare constructi istă. art. în ce mod şi din ce cauză a sporit aloarea contabilă a a erii lor. cerinţele normei contabile internaţionale primează asupra enunţurilor din cadrul conceptual. altul dec!t cel din distribuirea #de di idende$ către acţionari. altul dec!t aporturile acţionarilor. c!t şi poziti ismului de sorginte J ştiinţifică O. prin adaptare armonioasă la cadrul economico-social -A Pentru a e ita repetările. Plec!nd de la aceste informaţii. exclusi operaţiile cu acţionarii. exclusi operaţiile cu proprietarii întreprinderii. indiferent de apartenenţa lor culturală.cursul exerciţiului.-. prin profitul obţinut de o gestiune performantă sau datorită altor cauze #ree aluarea terenurilor şi altor imobilizări corporale. profitul se obţine doar dacă mărimea capitalului #fizic sau financiar$ este mai mare la sf!rşitul perioadei dec!t la începutul perioadei. în special a contabilităţii americane. Abordarea constructi istă impulsionează dez oltarea J contabilităţii creati e O. laborios şi iterati .-A Profitul. * asemenea iziune îşi are sorgintea în teoria organică a bilanţului. acţionarii pot estima fluxurile iitoare de di idende pe care se aşteaptă să le încaseze. 9rept urmare. care răm!ne după acoperirea cheltuielilor din enituri.$. specifică epocii post-moderniste în care ne aflăm. care opinează că. Astfel. aporturi noi de capital. adică a substanţei reprezentate de capital. 9e asemenea. trebuie făcută cu mult discernăm!nt. 9eoarece capitalul propriu reprezintă aloarea contabilă a bogăţiei acţionarilor.lea. 'nformaţiile furnizate de situaţia modificărilor capitalurilor proprii permite acţionarilor să izualizeze c!t. definirea conceptelor de enit şi cheltuială este dată de influenţa unui flux aloric asupra capitalurilor proprii. =. 9impotri ă. stabilit ca o aloare reziduală. abordare care se opune at!t normati ismului excesi . respecti capitalul propriu. Hn cadrul contabil conceptual 'A(). pragmatic. conform căreia rezultatul întreprinderii nu există dec!t în măsura menţinerii potenţialului său economic. Astfel. el pro enind din J distilarea O celor mai bune concepte şi practici contabile. 9esigur. dez oltată de germanul (chmidt în prima parte a secolului al >> . -/ Qi din acest punct de edere. -- . etc. prudenţă şi spirit critic. cheltuiala este fluxul aloric care diminuează capitalul propriu. rugăm edeţi definiţiile complete ale eniturilor şi cheltuielilor la cap. aceasta este limitată.

inanciare #8. amortizările. Asemenea preocupări există de multă reme la ni elul 7niunii 8uropene. ni el al inflaţiei.la A-. calculul rezultatului.6A&$. %omitetul de 6eglementare %ontabilă 8uropeană #%6%8$ şi un dispoziti tehnic. acti ului net şi poziţiei financiare faţă de situaţia c!nd ar fi utilizat tratamentul contabil de bază. şi di ersitatea realităţii macro. de fond. ale contabilităţii la ni el global. :ormele contabile interna1ionale 8%A5. singura referinţă este contabilitatea anglosaxonă #nord-americană$. precum şi interpretările la acestea. . Australia. normatorii naţionali #ministere de finanţe sau corpuri profesionale$ sau regionali #cum este cazul 7niunii 8uropene pentru 6om!nia$ circumstanţiază aplicarea în timp şi în funcţie de tipul de întreprinderi a pre ederilor standardelor internaţionale. . ceea ce impune flexibilitate. dar ac ionează local ". unde există un J filtru O politic. 9ificultatea #şi dilema$ pe care încearcă să le surmonteze standardele internaţionale de contabilitate. &ermania. Pentru a nu abdica de la cerinţa fundamentală de comparabilitate a informaţiei contabile. este dată de dualitatea între necesitatea unei metodologii unitare de contabilitate. Aceste standarde acoperă prin norme şi reguli toate aspectele principale.$. -. înlocuite şi1sau modificate de 'A(% p!nă în aprilie 022-$ şi . etc. sunt emise şi în igoare un număr de =. între un J tratament contabil recomandat 4de bază5O şi un J tratament contabil alternativ permis O în probleme-cheie cum ar fi e aluarea. de a opta în mod argumentat. deoarece determinantele procesului de normalizare a contabilităţii la ni el internaţional sunt. emise. 'A(%1'A() solicită ca opţiunea pentru un tratament contabil alternati permis să fie "ustificată. care să genereze comparabilitate la ni el mondial. pro izioanele.&lobalizarea pieţelor naţionale. 'unie 022F. argumentată riguros prin raţionamente profesionale pertinente de către agentul economic în anexele la bilanţ #pentru '++-uri$ sau în a cincea raportare contabilă #Politici contabile$. &rupul %onsultati 8uropean pri ind 6aportările . reglementări legale nearmonizate încă.'A( #pe o listă discontinuă de la . Această abordare creati ă trebuie dez oltată cu at!t mai mult cu c!t dispoziti ul contabil 'A() se concentrează pe o arie limitată a producţiei şi utilizării de informaţii contabile #marile corporaţii transnaţionale cotate la bursă$ şi răm!ne astfel teren de ino are pentru celelalte tipuri de întreprinderi. '. se dega"ă concluzia că pentru practica contabilă a întreprinderilor cu dimensiune internaţională.şi micro-economice din diferite zone şi ţări ale globului #tradiţii. acord!nd diferite derogări. -0 . la contextul şi tradiţiile culturale şi istorice locale. în mod principal. patru.ranţa. cu indicarea influenţei utilizării tratamentului alternati permis asupra rezultatului. Această dificultate a fost destul de satisfăcător rezol ată de 'A(%1'A() prin posibilitatea acordată normatorilor naţionali şi întreprinderilor. acesta din urmă a !nd misiunea de a furniza expertiza tehnică şi de a coordona la ni el european punctele de edere pri ind normele emise de 'A().7ni ersalitatea limbii engleze. Hn urma expunerii aspectelor de mai sus.6( #emise de noul 'A() după aprilie 022-$.actual rom!nesc. aceasta este tendinţa actuală în multe ţări importante. etc.%<=59 Hn prezent-. +area )ritanie. 9e altfel. !.Puterea in estitorilor instituţionali nord-americaniB . în special '++. 9e asemenea. în multe cazuri.'nteresele marilor cabinete internaţionale de contabilitate şi auditB . ni el de dez oltare. în special a pieţelor financiareB . %anada. după principiul 1 g(ndeşte global.

'. întreaga acti itate de -I 'on 'onaşcu.6'% un număr de I interpretări pentru '. -= . care pun accentul pe caracterul normati şi prescripti . $rincipiile contabile prevă-ute de reglementările contabile rom7neşti armoni-ate cu normele europene !. tehnice. cel mai cunoscut şi cel mai faimos principiu al contabilităţii. reprezent!nd o reflecţie filosofică asupra obiectului. Capitolul !. /. cum ar fi .%<=%C9 ('% a emis p!nă în aprilie 022. prezentate în &hiduri profesionale. alorilor. +area )ritanie şi fostele sale colonii. iar noul '. este constituit din aspectele legale. 3ormele şi practicile contabile sunt în mod nemi"locit influenţate de principiile contabile adoptate. sunt partizanii dualismului contabil. în ederea înţelegerii şi aplicării lor unitare de către cei interesaţi.un număr de =2 de interpretări pentru implementarea şi aplicarea corespunzătoare a 'A(-urilor. au drept ţel poziţia financiară iar ca raportare financiară principală. precum şi în metodologie şi practică. p. există diferenţe de abordare între şcolile european-continentale #în special franceză şi germană. militează pentru monismul contabil. . Hncă o dată. axiomelor. după cum om arăta mai departeB . $rincipiul pruden1ei Aşezăm primul în această prezentare acest principiu deoarece apreciem că este cel mai important. constituit din normele şi practicile contabile.3i elul meta-teoretic. operaţionale. de abordare intelectuală a domeniului contabilităţii . sau altfel spus. economice. alcătuit din teoriile contabilită ii : spunem teoriile contabilităţii deoarece nu există o singură teorie general-acceptată a contabilităţii.our O .. detaliază. cea mai generală atitudine a omului faţă de problema conceptualizării şi modelării lumii reale prin contabilitateB . 6n ceea ce priveşte principiile contabile4 pe un alt palier de raportare4 a !nd în edere largul cîmp de cunoştinţe din domeniul contabilităţii. @a acest ni el. teoriilor şi ade ărului ştiinţific în contabilitate. în ceea ce pri eşte obiectul de studiu al contabilităţii.&.3i elul operaţional-practic. contul de profit şi pierdere$B între diferitele şcoli de contabilitate există diferenţe inclusi la ni elul conceptualizării principiilor contabile.6(-urile în igoare. principiile contabile sunt prezente la toate cele trei ni eluri de abordare intelectuală a contabilităţii. unde accentul cade pe libertatea de interpretare. etc. %nterpretările la normele contabile interna1ionale 85%C. aleg ca obiect patrimoniul utiliz!nd o concepţie formalist-"uridică şi consideră bilanţul drept cea mai importantă raportare financiară$ şi şcoala anglo-saxonă #reprezentată în (7A. reprezentat de epistemologia contabilită ii : acesta este ni elul filosofic şi axiologic. formatul documentelor contabile. circumstanţiază şi exemplifică diferite aspecte mai puţin clare ale standardelor. metodologia efectuării înregistrărilor. metodelor. corpurile profesionale naţionale şi internaţionale şi cele mai mari firme de ser icii financiar-contabile şi fiscale din lume #J The )ig . cunoaşterea şi aplicarea celor mai bune practici pro!esionale şi etice. se poate face următoarea distincţie între diferitele ni eluri de cunoaştere-I. DP+&. PriceRaterhouse%oopers. 8le explicitează. 022=. planul de conturi. perfecţionarea. pe aspectele de fond. procedeele specifice metodei contabilităţii. principiilor. Astfel.3i elul teoretic. 9eloitte S Touche Tohmatsu şi 8rnst S Toung$ militează pentru diseminarea. după cum om prezenta în continuare.

Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un iitor pre izibil. 9acă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite e enimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua acti itatea. adică utile pentru ne oile utilizatorilor de luare a deciziilorB şi. - Prudenţa este. aceste elemente trebuie prezentate în notele explicati e. plusurile pentru titlurile de participare e aluate prin echi alenţă. !. administratorii întreprinderii or elabora politici contabile în acord cu K%adrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiareK şi se or asigura că situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie. a$ rele ante. Adică. chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. mai ales aloarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenţei. Hn cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii. un punct de edere pesimist.!. solicită contabilizarea minusurilor de aloare şi interzice luarea în considerare a plusurilor de aloare. #i$ reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderiiB #ii$ reflectă substanţa economică a e enimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma "uridicăB #iii$ sunt neutre. b$ credibile. principiul aflat în starea cea mai accentuată de conflict cu obiecti ul #principiul federator$ al imaginii fidele. fără a intra în imposibilitatea continuării acti ităţii sau fără reducerea semnificati ă a acesteia. # $ sunt complete sub toate aspectele semnificati e. 8xcepţiile sunt destul de rare. 9acă nu există nici un (tandard 'nternaţional de %ontabilitate rele ant. în mod sistematic. în special pentru a se e ita suprae aluarea rezultatului. chiar dacă acestea de in e idente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuiaB se a ţine seama de toate datoriile pre izibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior. în sensul că. Hn mod special se or a ea în edere următoarele aspecte. de exemplu.e idenţă. adică nepărtinitoare faţă de (taGeholdersB #i $ sunt prudenteB şi. $rincipiul continuită1ii activită1ii Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară acti itatea pe baza acestui principiu. deoarece el adoptă. se or lua în considerare numai eniturile şi profiturile recunoscute p!nă la data încheierii exerciţiului financiarB nu se or supraestima elementele de acti şi cheltuielile şi nu se or subestima elementele de pasi şi eniturileB se a ţine cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului economico-financiar curent sau al unui exerciţiu precedent. e aluare şi raportare contabilă trebuind să fie făcută pe o bază prudentă. această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii pri ind modul de întocmire a raportării financiare respecti e şi -A . în mod cert. chiar dacă acestea de in e idente numai între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţuluiB se a ţine seama de toate a"ustările de aloare datorate deprecierilor.

politica de preţuri şi modalităţile de distribuţie şi !nzareB politica de personal şi salarizare. #re$naţionalizarea sau orice altă formă de schimbare importantă a structurii asociati e a entităţiiB intrarea în incapacitate de plată.moti ele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua acti itatea.'. (pre exemplu. proprietarii entităţii or a ea o poziţie mai bună în noua entitate rezultată din fuzionare. pri ind cantitatea. di izarea #în două sau mai multe noi entităţi$B fuziunea cu una sau mai multe entităţi #prin comasare sau prin absorbţie$B iniţierea unui parteneriat strategic #asociere în participaţiune. ar putea modifica în mod semnificati rezultatele acti ităţii şi1sau metodele contabile #a se edea în acest sens şi principiul permanen ei metodelor$. de a a ea un bilanţ c!t mai J curat O şi o profitabilitate c!t mai înaltă. !. astfel înc!t ponderea acti ului său net contabil #capitalului$ să fie c!t mai mare în acti ul #capitalul$ noii entităţi. prin. îşi a încasa c!t mai repede creanţele şi îşi a achita datoriile. 9intre e enimentele ma"ore care ar putea afecta într-un iitor pre izibil acti itatea entităţii. etc. a obiectului sau a zonei geografice de acţiuneB cotarea la bursăB restructurarea masi ă a acti ităţii şi1sau structurii entităţii #schimbare de obiect. etc. etc. *ricare din aceste e enimente a influenţa în mod decisi aplicarea politicilor şi metodelor contabile în cadrul entităţii sub influenţa noilor circumstanţe. pri ind numărul şi structura personalului. calitatea şi gama sortimentală produsă. dizol area #urmată de restructurare E relansare sau de lichidare$. îşi a reduce personalul. a lichida stocurile supranormati e şi a inde acti ele redundante. $rincipiul permanen1ei metodelor -/ . 9rept urmare. extindere sau reducere de acti itate şi1sau dimensiune$B pri atizarea. a am!na noile in estiţii. o entitate care a fuziona cu altă entitate îşi a face ordine în patrimoniu şi în acti itate.$B schimbarea semnificati ă a acţionariatului. modul de calcul şi cuantumul salariilorB obiectul de acti itateB acti ele redundanteB achitarea datoriilor şi încasarea creanţelorB politica de di idend. indiferent dacă fuziunea se face prin absorbţie sau prin comasare. cu scopul de a a ea o poziţie c!t mai a anta"oasă la negocierile de fuzionare. enumerăm. concepţia generală de conducere şi administrareB politica şi metodele de amortizare a imobilizărilor şi e aluare a elementelor patrimonialeB politica de apro izionare şi stoc B politica de in estiţiiB politica de producţie şi desfacere. îşi a concentra eforturile pe acti ităţile cele mai profitabile. în general îşi a reduce cheltuielile.

din care pro ine în mod logic. componentele elementelor de acti sau de datorii trebuie e aluate separat. nediferenţiate. prin metodă unică. conform căruia.). a efectuării tuturor regularizărilor şi a determinării rezultatului net. rezultat.8ste legat de principiul anterior şi presupune ca metodele de e aluare şi amortizare să fie aplicate consec ent de la un exerciţiu la altul. etc. 9acă. !.contabile. prin excepţie şi în mod "ustificat. !. $rincipiul intangibilită1ii bilan1ului de desc3idere )ilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor #contabilitatea de angajamente$B c. $rincipiul independen1ei e.#. Acest principiu reprezintă abandonarea practicii e aluărilor administrati e.*.(. * situaţie de excepţie de la acest principiu #de aplicare in ersă$ este prezentată în capitolul /. c!t şi de utilitatea sa sau de condiţiile pieţei sale. cuprinderea în gestiunea entităţii a tuturor eniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea.erci1iului 8ste un principiu foarte complex. după caz-?. se înregistrează cheltuielile aferente #conectabile. a. înregistrarea în gestiunea unui exerciţiu economico-financiar numai a eniturilor şi cheltuielilor aferente acelui exerciţiu #independen a e3erci iului$B b. -F . $rincipiul necompensării -? Hn funcţie de mărimea entităţii şi sistemul de raportare adoptat de aceasta. alabilă pentru toate componentele patrimoniului. această împre"urare a fi menţionată în anexele la bilanţ sau în raportarea denumită J Politici contabile O. în ederea deducerii cheltuielilor din enituri. urmare firească a celui de mai sus. cu indicarea şi explicarea împre"urării care a impus schimbarea metodei #metodelor$ contabile respecti e şi cu indicarea influenţei pe care a produs-o această schimbare asupra principalilor indicatori din raportările financiare #poziţie financiară. după constatarea eniturilor. asociabile$ acestora 4/%e Matc%ing Principle89oncept89onvention5. capitaluri.#8xemplul =$ din prezenta lucrare. $rincipiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii %onform acestui principiu. de identitate. care atrage după sine o metodă specifică de e aluare şi nu o metodă unică. recunoaşterea #constatarea$ eniturilor conform căruia un enit sau un profit trebuie constatat numai în momentul în care întreprinderea realizează o operaţie cu un terţ. !. urmare continuumului fluxului acti ităţii economice şi informaţiilor financiar . un schimb de bunuri sau de ser icii #/%e 6ealisation Principle57 d. care să ţină seama at!t de caracteristicile elementului patrimonial supus e aluării. conectarea eniturilor cu cheltuielile efectuate pentru realizarea lor. înglob!nd cel puţin patru aspecte principale. se impune schimbarea uneia sau mai multor metode contabile în timpul unui exerciţiu economico-financiar sau de la un exerciţiu economico-financiar la altul. cauzalitate şi succesiune cronologică. impusă printr-un act normati #specifice economiilor centralizate$ şi adoptarea metodelor economice de e aluare. a !nd în edere specificul fiecărui component patrimonial. *rice modificare operată în bilanţul de deschidere reprezintă o inter enţie ilegală şi nea enită inclusi în bilanţul de închidere.$ !. între cele două bilanţuri fiind o legătură organică.

pentru o perioadă de minimum trei ani. 8ste de origine anglo-saxonă 4Materialit. -??I.ie05 pe care trebuie s-o confere situaţiile financiare utilizatorilor de informaţii contabile asupra patrimoniului. ol. . acestea să fie legate logic şi succesi în cadrul fluxului de producţie #de exemplu. .222 euroB . sinceră. !. după caz. -. în condiţiile legii. 02 3icolae . cu respectarea pre ederilor legale. fidelă şi completă în sens britanic 4.222 euroB . prin importanţa #semnificaţia$ lor. sortimentele respecti e să fie confundabile.5 şi de aceea se adaptează mai greu contextului economic şi social-cultural din ţările 8uropei continentale. unde birocraţia impune ca detaliile nesemnificati e să capete aceeaşi importanţă ca şi lucrurile cu ade ărat importante. principiul importanţei relati e constituie fundamentul conceptului de imagine clară. leasing sau concesiune. care pot influenţa luarea deciziilor. '. =. acest principiu se aplică de către entităţile care depăşesc limitele a cel puţin două din următoarele trei criterii .=22.. Astfel.02 informaţiile trebuie să e ite cele două extreme posibile . . cu condiţia ca acestea să fie echi alente şi. p.număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar. Prin aplicarea principiului pragului de semnificaţie. şi nu numai de forma "uridică a acestora. /rue and :air .în 8xemplul nr..cifra de afaceri netă. $rincipiul prevalen1ei economicului asupra >uridicului #Substance over :orm$ Prezentarea alorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţin!nd seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate. compensarea între plusurile şi minusurile în gestiune detectate cu ocazia in entarierii. etc. Hn 6om!nia. secţie de producţie E spaţiu de depozitare sau depozit E magazin. poziţiei financiare şi rezultatului întreprinderii. $rincipiul pragului de semni/ica1ie (e mai numeşte şi principiul importanţei relati e. pe bază de contract.în cadrul aceleiaşi gestiuni. pot fi înregistrate în acti ul bilanţier al entităţii imobilizările producti e luate în chirie.total acti e. 8 entualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate.+. /2. numai după înregistrarea în contabilitate a eniturilor şi cheltuielilor la aloarea integrală. a !nd caracteristici similareB . A. după o temeinică analiză şi cu apobarea conducerii întreprinderii.. Alături de principiul pre alenţei #primordialităţii$ realităţii economice asupra aparenţei "uridice. Alte aspecte pri ind principiul necompensării sunt prezentate în la capitolul /.eleagă B 'on 'onaşcu.între două gestiuni. .=?F. !. 8senţa acestui principiu o constituie prezentarea în #neomiterea din$ situaţiile financiare a tuturor informaţiilor care. pot să afecteze "udecăţile şi deciziile utilizatorilor externi ai informaţiilor respecti e.F/2.. locaţie de gestiune. (unt de asemenea permise.*rice compensare între elementele de acti şi de datorii sau între elementele de enituri şi cheltuieli este interzisă.$.

reprezintă o sumă nesemnificati ă.P nr. datoriilor.222 euroB 0- Hn &ermania. ci şi oricărei prelucrări contabile. Astfel. pot fi combinate dacă . acest principiu este de esenţă liberală. dacă nu sunt sistematice. tendenţios. c!nd pentru diferenţe de / #cinci <$ bani. entitatea îndeplineşte condiţiile stabilite de legeB în prezent. caz de lichidare. conform formatului instituit de *+. su eran în sistemul financiar-contabil şi politico-economico-social rom!nesc dinainte de -?I?. în măsura posibilului. poate să facă acelaşi lucru şi cu . poziţiei financiare. 00 Hn acea perioadă. să publicăm în conturile anuale toate detaliile pri ind conturile de terţi U$. cu impact negati ma"or asupra gestiunii firmei respecti e #chiar dacă ea are mai multe asemenea chioşcuri în patrimoniu$. numai informaţii rele ante. deci.million de lei< O. adică inferior. 8ste exact opusul principiului J "ustificării faptelor O. 7n alt criteriu în aprecierea importanţei relati e şi impactului informaţiei respecti e este natura economică. pentru a se e ita un efort disproporţionat0. după principiul iraţional. elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe #în raportările financiare. 'mportanţa relati ă nu trebuie aplicată numai publicării documentelor de sinteză. 9acă o delapidare de -2. tipul şi dimensiunea sumei respecti e. în raport cu limitele alorice stabilite de conducerea entităţii. dar lichidarea acestei situaţii ar genera costuri mult superioare sumelor recuperate. -. de a obţine.$. Tocmai de aceea. profitului sau pierderii entităţiiB b. intenţionate sau cumulate nu ar constitui într-ade ăr o tendinţă negati ă de durată. aceeaşi sumă nu reprezintă nimic la un mare combinat siderurgic cu aloarea patrimoniului de mai multe miliarde de 6*3. *+. etc. deschidere mentală şi flexibilitate în g!ndire. în condiţii de eficienţă sau optimum al costului prelucrării.P -.• • de a fi prea sintetice sau condensate. cu at!t mai mult cu c!t trebuie respectat principiul necompensăriiB de a fi prea abundente.total acti e. de exemplu.222 lei #aproximati =2 de salarii medii$ din a utul obştesc #proprietatea de stat$. denotă creati itate. s-a instituit practica utilizării unor conturi de regularizare în care diferenţele de sens opus aflate sub pragul de semnificaţie sunt compensate. =. de a J îneca O utilizatorul într-o maree de amănunte inutile şi nesemnificati e #ce ar însemna. pentru delapidări care depăşeau -22. detaliate./01022/ pre ede că principiul pragului de semnificaţie poate fi aplicat doar de entităţile care depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii #denumite criterii de mărime$. contabilii şi gestionarii erau ameninţaţi cu închisoarea şi obligaţi să descopere şi să repare e entualele erori care conduseseră la înregistrarea unor asemenea diferenţe. a anta"elor pe care le procură utilizarea acestor informaţii în actul decizional.în a detecta. Jcine a putut să ascundă sau să fure / bani. şi nu afectează imaginea fidelă a acti elor. cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicati eB c. o astfel de combinare oferă un ni el mai mare de claritate. 8ste încă o confirmare şi aplicare a 4@egii lui Paretto5 #principiul I2 E 02$ pentru fenomenele sociale şi acti ităţile umane. instanţele de "udecată puteau hotărî pedeapsa cu moartea pentru cei găsiţi ino aţi. 7n alt criteriu de apreciere şi stabilire a pragului de semnificaţie este situaţia în care se află întreprinderea #stare normală. -I . ./01022/$.222 6*3 la un chioşc de ziare este un e eniment extrem de important.00 9e aceea. ca mărime. explica şi rezol a orice diferenţă în plus sau minus.F/2. 8ste orba. autorităţile bancare au descoperit că FP din aloarea tranzacţiilor cu carduri este fraudată. a.

.- cifra de afaceri netă. $rincipiile recunoscute implicit 0n contabilitatea rom7nească '. Capitolul '.222 euroB număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar.=22. /2.&. . $rincipiile 0nregistrării şi 1inerii contabilită1ii -? .

în special pentru erificarea îndeplinirii cerinţei de conser are a substanţei patrimoniului. 02 E 0-. corespunzătoare tipului de operaţiune$. furniz!nd astfel o bază adec ată #stabilă. comune pe economie sau cu circuit intern într-o întreprindere. în registrul %artea +are sau +aestru E Qah. '.'. 9eşi are o istorie îndelungată. precum şi ţinerea contabilităţii #a registrelor contabile$ sunt obligatorii. în funcţie de metoda de înregistrare folosită #în conturile specializate. în lucrarea J /ractatus de computis et scripturis O #tratat de contabilitate în partidă dublă$. adică operaţiunea economico-financiară$ şi sistematic. Postulatul unităţii monetare impune ca existenţele şi fluxurile identificate şi cuantificate de contabilitate să fie exprimate în etalon monetar. proportioni et proportionalitaO. merg!nd p!nă la documentele de sinteză şi raportare financiar-contabilă şi fiscală a operaţiunii respecti e. acest principiu a fost conceptualizat şi sistematizat de călugărul franciscan @uca Paciolo #-AA/ E -/-A$. $rincipiile partidei duble 8ste unul dintre cele două principii fundamentale ale metodei contabilităţii financiare în partidă dublă şi îi conferă acesteia diferenţa specifică faţă de contabilitatea în partidă simplă. cu regim special sau fără regim special. matematician şi prieten al lui @eonardo da :inci. 'ndiferent dacă sunt tipizate sau netipizate. deci că ea îşi conser ă aloarea. şi numai în secundar în unităţi fizice sau con enţionale. în registrul E "urnal #în ordinea temporală a petrecerii e enimentului respecti . înregistrarea primară în scris a tuturor operaţiunilor economicofinanciare atunci c!nd acestea au loc. p. $rincipiile cuanti/icării #măsurării şi e aluării$ %ontabilitatea financiară în partidă dublă se bazează pe postulatul conform căruia moneda este numitorul comun al oricărei acti ităţi economice. 022=. apărută la :eneţia în anul -A?A. Acest principiu se bazează de asemenea pe caracteristicile unităţii monetare. geometria. • 7ni ersalitateB • 6ele anţăB • (implitateB • 9isponibilitateB • 'nteligibilitateB • 7tilitate.0= milenară. 02 . documentele pe care se înregistrează pentru prima dată o operaţiune economico-financiară capătă caracterul de document "ustificati şi constituie singura bază profesională şi legală şi do adă materială a înregistrării în conturi a operaţiunii respecti e.%onform acestor principii. Alte elemente despre acest principiu or fi prezentate la capitolul A. Hnregistrările contabile se fac în scris cronologic. (e presupune că unitatea monetară este stabilă în timp. olumul doi al lucrării sale enciclopedice JSumma de arit%metica. transparentă şi credibilă$ pentru analiza şi măsurarea în contabilitate. 6egistrele contabile au caracter de probă în "ustiţie şi se arhi ează pentru cel puţin -2 ani. unitară. '. 0= 'on 'onaşcu.!.-.

$. e oluţia sa este permanentă pe ambele planuri într-o permanentă intercondiţionare #reciprocă$. precum şi a cerinţei ca înregistrările şi raportările contabile să ofere o imagine clară. folosite de toate ştiinţele #obser area. în funcţie de aceasta "udec!ndu-se şi anga"!ndu-se răspunderea celor implicaţi. . 'mportanţa respectării acestei condiţii este ma"oră.). se bazează pe acuitatea spiritului de obser aţie şi pe corectitudinea primului operator. @a fel se pune problema cu orice tarif. sinteza. adaus. nici o opera iune economico<!inanciară nu se 'nregistrează de către un operator pentru prima oară 4pe un document primar justi!icativ5 dec(t dacă şi 'n măsura 'n care respectivul operator a observat. de care economiştii şi profesioniştii contabilităţii trebuie să ţină seama. etalonul monetar este şi unitate de măsură a alorii. e aluarea şi calculaţia$ şi specifice numai metodei sale #contul. salariul este în acelaşi timp pre #al utilizării forţei de muncă. (au preţul de !nzare a unei mărfi este enit pentru !nzător şi cheltuială pentru cumpărător. sau unde elementele de subiecti itate. ştiut fiind că aloarea relati ă #cursul alutar$ ariază de la o ţară la alta şi de la o zi la alta. moneda #etalonul monetar$ îşi arată şi unele limite. metrul etalon din platină păstrat la Paris în condiţii constante de presiune şi umiditate. nu are o unitate de măsură fixă. toţi cei care a izează.=. aşa cum a consemnat<o.(. iraţional şi opţiune personală au o pondere mare. $rincipiile observării *bser area este unul din procedeele metodei contabile. a luat la cunoştin ă 'n mod nemijlocit şi indubitabil cu sim urile sale 4şi 'n special cu văzul5 că respectiva opera iune a avut 'ntr<adevăr loc. balanţa de erificare a soldurilor conturilor şi bilanţul$. dacă ar fi să ne referim în special la elementele necorporale. taxă. . raţionamentul logic. rabat.3u reprezintă o măsură stabilă în timp. $rincipiile responsabilită1ii %a principii ale responsabilităţii sunt considerate. curs alutar. comune şi altor ştiinţe economice #documentaţia. %elelalte aspecte. '. sinceră şi fidelă asupra patrimoniului. 9impotri ă. in entarierea. aşa cum ar fi. care deşi este folosit de toate ştiinţele. generale. analiza.Astfel. comparaţia. '. estetică. rezultatelor şi poziţiei financiare. aprobă sau înregistrează datele din acel document. contabilitatea are în obiectul său de cercetare #indiferent dacă accentul cercetării se pune pe patrimoniu sau pe poziţia şi fluxurile financiare$. impozit. care sunt în acelaşi timp enit şi cheltuială. de exemplu. au fost abordate la capitolul A. etc. dob!ndă. etc. Acesta este moti ul principal pentru care se contestă ştiinţei economice #inclusi contabilităţii$ statutul de J ştiinţă O. impresie. 0- . această împre"urare ocazionează problema prelucrării contabile a operaţiilor. 0A +etoda contabilităţii are trei tipuri de procedee prin care îşi studiază obiectul. adică unitate măsurată$. . pri ind e aluarea în contabilitate.-.Hn situaţia în care întreprinderile realizează tranzacţii cu străinătatea. doar a acelor elemente. clasificarea. şi unitate măsurată.0A are pentru contabilitate o importanţă fundamentală şi reprezintă o condiţie sine-c anon pentru respectarea tuturor celorlalte principii contabile. operaţiuni şi tranzacţii exprimate în etalonul monetar. comision. tranzacţiilor şi elementelor patrimoniale exprimate în monede străine. adică unitate de măsură$ şi cost #de producţie. experimentul. arbitrariu. de exemplu.7nele fapte sau e enimente sunt foarte greu cuantificabile prin intermediul acestui etalon. de exemplu. Hn realitate.

de sinteză şi de raportare. Buna in/ormare a utili-atorilor #Principe de -onne +n!ormation în franceză. sinceră. Această regulă reprezintă transpunerea în contabilitate a unei idei de iaţă şi de "udecată #mai ales$ din 6egatul 7nit.?$. 8ste opusul principiului pragului de semnificaţie #importanţei relati e$. * dată respectate cele două caracteristici. semnificati ă şi inteligibilă. %hiar standardele internaţionale de contabilitate permit. respecti . ci unul al derogării. acest principiu a operat în mod explicit şi practic în sistemul contabil rom!nesc dinainte de -?I?. c. Hntocmirea documentelor de sinteză presupune. al exceptării. :ull =isclosure Principle în engleză$. auditori interni sau financiari. păstrarea. control #J controlul prin leu O$ şi probă "udiciară. Principiul importanţei relati e nu este un principiu al obiecti ităţii. 8ste totuşi considerat şi un principiu de responsabilitate.ie0 în engleză$ asupra patrimoniului. 9in acest principiu decurge necesitatea consemnării fiecărei operaţiuni în scris. %mportan1a relativă sau pragul de semni/ica1ie #prezentat la capitolul 0. clasificarea şi arhi area în bune condiţiuni a documentelor contabile "ustificati e. obiecti itatea datelor contabile nu trebuie absolutizată. poziţiei financiare şi rezultatului entităţii. a mărimii pro izioanelor şi regularizări di erse. alegerea duratelor de amortizare a imobilizărilor. erificabilitatea şi obiecti itatea #fiabilitatea$ acesteia. $rincipiul >usti/icării /aptelor # erificabilitatea$. în mod separat. care include două aspecte diferite .$ Totuşi. între altele. primare. al regulii. Aplicarea principiului "ustificării faptelor are în edere două caracteristici ale ale informaţiei contabile. al conformităţii. se poate asigura o bază comună pentru concordanţa concluziilor desprinse de doi sau mai mulţi specialişti care au operat. fidelă şi completă 4+mage :idele în franceză. deoarece factorilor de decizie le incumbă o grea răspundere atunci c!nd hotărăsc pragul de semnificaţie pentru anumite informaţii. b. experţi contabili. ci estimări în care inter in subiecti ităţile "udecăţilor profesionale. fiind de pro enienţă franceză. * atare informare trebuie să fie suficientă. al discernăm!ntului subiecti . etc. el fiind chiar supralicitat prin prioritatea acordată funcţiei contabilităţii de instrument de erificare. /rue and :air . după cum am ăzut. alegerea #argumentată$ a tratamentului contabil în situaţii date. operaţiuni care nu au la bază fundamentări ştiinţifice deterministe.a. asupra aceleiaşi baze documentare. şi cu at!t mai mult supus controlului şi J cenzurii O profesionale. precum şi modul de agregare. este consecinţa directă a respectării regulii ca înregistrările şi raportările contabile să ofere o imagine clară. 00 . precum şi deţinerea. 6olul acestui principiu creşte în condiţiile în care prezentul şi iitorul contabilităţii rom!neşti solicită auditarea şi certificarea conturilor anuale de către profesioniştii contabili #cenzori. întocmai şi atunci c!nd ea se produce. a metodelor de e aluare a elementelor patrimoniale. deşi diametral opus principiului "ustificării faptelor. de prezentare şi de interpretare a acestora în situaţiile financiare.

senin #ca ad"ecti $. Astfel. pentru că aceasta din urmă este insuficientă. dorinţa preparatorului de conturi de a-şi impune aptitudinile de creaţie. el le-a întocmit în funcţie de ade ărul pe care l-a construit. în speţă. cinstit. o acţiune comună a producătorilor şi beneficiarilor de informaţii contabile. t!rg. pe drumul căutării unei imagini a întreprinderii care să satisfacă şi criteriul calitati de fidelitate.&. să mai adăugăm măreţia omului. . conform --9 ?nglis% @ 6omanian =ictionar. A-I.idelitatea este nu numai realitatea descrierii. mare. reprezintă gri"a de a întocmi o informare. adeseori inoportun sau inadec at. nu am obţine dec!t un rezultat parţial. acti şi dinamic. incumbă gri"a suplimentară a unei bune receptări a mesa"ului de către terţii utilizatori. ocaţia sa de demiurg. A cere să se precizeze dacă fidelitatea este obiecti ă sau subiecti ă este un lucru inutil. făcută cu loialitate şi bună-credinţă. Apel!nd numai la sinceritate. ci şi prezentarea neînşelătoare. palid. fără a ne preocupa de receptarea.• • sinceritatea 4/rue5. de înţelegerea şi de consecinţele eiB fidelitatea. a acestei realităţi. care dă 4to give5 o asemenea imagine pri ind întreprinderea. frumos. )ucureşti.istă mai 0nt7i un grad inevitabil de subiectivitate datorată subiecti ităţii inerente a celui care întocmeşte conturile. necesitatea de conformitate cu regulile îi limitează contribuţiile proprii şi îi impun un ni el acceptabil de obiecti itate. care construieşte la r!ndul său ade ărul. 6ezultă că imaginea fidelă este o J subiecti itate obiecti atăO. plec!nd de la obser area faptelor reale. precis. posibil înşelător şi ca atare nerele ant. blond. bunicel. Capitolul (. mai ales c!nd apare într-un context neadec at. incomplet. 8ditura %*68('. p. loial.. loialitatea 4:air5>#. sinceritatea apare numai ca o etapă. b!lci #ca substanti $. %aracteristica de imagine fidelă creează o relaţie de încredere în comunicarea dintre producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestora. 0= . fidelitatea con ine mai mult dec!t cea de realitate. Totuşi. corect. 9incolo de percepţia lui. căci atunci ar fi orba despre două situaţii de subiecti itate care unesc o bază de obiecti itate. ?. de a prezenta o situaţie care să fie c!t se poate de apropiată de realitate. 6n s/7rşit4 a doua situa1ie de subiectivitate este dată de percepţia utilizatorului de conturi. un concept iu. în conformitate cu faptele pe care le-a discernut prin intermediul lecturării situaţiilor contabile. ele sunt expuse aşa cum au fost percepute de preparatorul de conturi. *peraţiunile şi e enimentele nu pot să fie prezentate prin ele însele. Alte abordări privind principiile contabile (. $rincipiile Contabile @eneral Acceptate 8U5 A @AA$9 0/ :air are mai multe sensuri. cantitati ă #conformitatea simplă$ şi între at!tea altele. Prin prisma posturii de criteriu calitati . rezonabil. -??I.

A0. costurile istorice reprezintă doar o modalitate de aplicare a principiului nominalismului monetar. p. la ni elul structurilor bilanţiere.0. în acti şi în pasi . etc. şi anume 'n debitul unuia şi 'n creditul celuilat O. Aceste alori sunt corectate. simplitatea de calcul şi e idenţă. o expresie a gestiunii #contul de profit şi pierdere$. principiul costurilor istorice constă în respectarea alorii nominale a monedei fără a se ţine cont de ariaţiile puterii sale de cumpărare. 9eşi chiar %adrul contabil general 'A() pre ede mai multe baze de e aluare #costul istoric. patrimonială #bilanţul$ şi altul de natură economică. materializat în bilanţ. 0F Alături de principiul dublei reprezentări.0. fiind consecinţa principiului dublei reprezentări. $rincipiul continuită1ii activită1ii: a se edea capitolul 0. 0. #. informare şi analiză$ şi acelaşi rezultat explicat cu a"utorul contului de profit şi pierdere. acelaşi fapt economic a comporta o dublă înregistrare. !. $rincipiul costului istoric: cunoscut şi sub apelati ul de Vprincipiul costului de origine5. Acest principiu a mai fost tratat în mod complementar şi la capitolul =. un rezultat explicat cu a"utorul bilanţului #a !nd în edere funcţiile sale de generalizare. +ihai 6istea. Moria 3eamţu. 022AB *prea %ălin. denumite conturi corespondente. J 'nregistrarea !iecărei opera iuni economico<!inanciare 'n mod concomitent 4simultan5 şi cu aceeaşi sumă 'n două conturi di!erite. de exemplu. după cum am arătat mai susB b. a se edea în acest sens capitolul =. $rincipiul dualită1ii 8al partidei duble9: în contabilitatea noastră. dacă este cazul. A nu se confunda cu principiul nominalismului monetar. )azat pe ipoteza unităţii monetare stabile. a. Partida dublă poate a ea două semnificaţii . apreciem că etalonul costului istoric are un mare a anta" faţă de toate celelalte baze de e aluare. ). în acelaşi timp. $rincipiul independen1ei e.erci1iului: a se edea capitolul 0. :erificarea respectării acestui principiu se face prin intermediul balan ei de veri!icare a soldurilor conturilor. aloarea realizabilă1de decontare şi aloarea actualizată$ şi în ciuda polemicilor intense pe tema adoptării unei alte baze de e aluare.-. se iau în considerare două ansambluri.A. 8xistenţa celor două ansambluri permite un dublu calcul şi o dublă erificare a rezultatului exerciţiului. *cta ian )o"ian. alorile de intrare care sunt alori istorice.&. $rincipiul 0nregistrării cronologice şi sistematice #al înregistrării operaţiunilor în momentul constatării lor$. costul curent.c. în două conturi corespondente. Hn fapt. 8l este materializat în procedeul metodei contabilităţii denumit cont şi reprezintă0. cu suma amortizărilor sau pro izioanelor pentru depreciere. -??/. 022=. '. a !nd drept materializare bilanţulB a se edea. *cta ian )o"ian. 'lie :ădu a. faptul că el este definit şi erificabil şi ca atare incontestabil. al J dedublării O fiecărui element patrimonial. principiul costului istoric constă în a conser a.A. (. $rincipiul reali-ării veniturilor: a se edea capitolul 0. unul de natură "uridică. este unul din principiile fundamentale ale metodei contabile0F. 022=B Qtefan &rigorescu. fiabilitatea sa. în acest sens. 0A .

B %aldNell. p.B Anderson. &. 0/ . (. $rincipiul conectării c3eltuielilor cu veniturile: a se edea capitolul 0. $rin interpretare şi asimilare4 la acestea se adaugă0? conceptele de. contabilitatea de anga>amentC şi.!. $rincipiul controlului: un sistem contabil trebuie să ofere toate instrumentele de control intern. nepărtinitor$ faţă de interesele unui (taGeholder sau ale 0I 0? 3eedles Lr. lipsa partizanatului. Hn literatura de specialitate0I mai înt!lnim B$rincipiile proiectării sistemelor contabile” şi simţim ne oia să le amintim at!t pentru a e ita orice confuzie. 9intre noţiunile de mai sus ne om concentra puţin asupra 4neutralită ii in!orma iilor5. Lames. =F. $rincipiile prevă-ute de Cadrul general al %A5B Cadrul general al %A5B /ormulea-ă 0n mod e. 00F.d. MenrC 6. 022A. $rincipiul compatibilită1ii: proiectarea unui sistem trebuie făcută în corelaţie cu factorii organizaţionali şi umani ai unei companiiB (. $rincipiul /le.plicit următoarele concepte de bază pri ind principiile. obiecti itate. p. 022-. +ihai 6istea #coordonator$.*. 3eutralitatea presupune echidistanţă. %. $rincipiul cost A bene/iciu: beneficiile ce rezultă dintr-un sistem contabil şi din informaţia pe care acesta o furnizează trebuie să fie egale sau mai mari dec!t costurile #directe şi indirecte$ ale acestoraB !. continuitatea activită1ii. necesare pentru a prote"a acti ele firmei şi pentru a asigura eridicitatea datelorB '. )el erd 8. reprezentare fidelăB pre alenţa economicului asupra "uridiculuiB prudenţaB intangibilitateaB pragul de semnificaţieB permanenţa metodelorB neutralitatea informaţiilorB natura informaţiilor #reflectă substanţa economică a e enimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma lor "uridică$.. c!t şi pentru importanţa şi utilitatea lor..A.ibilită1ii: un sistem contabil trebuie să fie suficient de flexibil şi adaptabil înc!t să permită creşterea olumului de operaţiuni şi efectuarea unor modificări organizaţionale ulterioare. fiind singura netratată şi în altă parte. a părtinirii 4Anbiased.

utilizează conturi din acelaşi Plan de %onturi &eneral #P%&$B e. etc.5B Pre alenţa economicului asupra "uridicului 4Substance over :orm5B Principiul entităţii 4-usiness entit. au ca obiect comun de cercetare patrimoniul. I01-??-. manageri. dar în ceea ce pri eşte tema de faţă ne interesează mai mult asemănările. %ontinuitatea acti ităţii 4Boing concern5B %ontabilitatea de anga"amente 4. c!nd marfa este !ndută 46ealisation5B &'. measurement5B Principiul costului istoric 4Cistorical cost convention5B Principiul stabilităţii unităţii monetare 4Stable monetar. .există asemănări şi deosebiri. &&. care sunt foarte profunde. a. componentă de bază a credibilităţii informaţiilor contabile. au caracter obligatoriu. contabilitate managerială. unde au fost #şi$ altfel sistematizate. (. Aplicarea principiilor contabilită1ii /inanciare 0n contabilitatea de gestiune 9upă cum se ştie. (. Paper -. E -/?. Toate aceste principii au fost explicitate şi tratate pe larg în paragrafele anterioare.. completată şi republicată în 022/B == @a fel ca şi Analiza economico E financiară şi &estiunea financiară. Principiul partidei duble. 022/.5B Principiul pragului de semnificaţie 4Materialit. 3eutralitatea reprezintă o 6ntr2o altă interpretare'". !. )PP 8dition. &!. 9eosebirile sunt foarte numeroase. salariaţi.5B :eniturile sau profiturile sunt recunoscute c!nd sunt realizate. ). p. utilizează aceleaşi date. &. unit5B 3eutralitatea informaţiei contabile 4Dbjectivit.inancial (tatements E 'nternational (tream$. informaţiile celor două tipuri de contabilitate formează un singur circuit funcţional. '.$.E (tudC Text #Preparing . în alte sisteme contabile. organele statale. controlling. +. #. =0 @egea contabilităţii nr.5B &(. or neutralit. din aceleaşi documente şi din aceleaşi perioade de timpB== c.'. modificată. =2 A%%A E Professional (cheme. contabilitate analitică. după cum se a arăta în Anexa nr.. 0. contabilitatea costurilor. -A.altuia #acţionari. integrat #monismul contabil în (7A sau sisteme contabile de compromis între monismul şi dualismul contabil$. între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune=. &". Principiul independenţei sau specializării exerciţiilor 4/ime interval5. Asemănările dintre cele două ramuri ale contabilităţii se referă la faptul că. 3u înt!mplător.5B 8xprimarea tuturor elementelor în echi alent monetar 4Mone.ccruals or matc%ing5B Prudenţa 4Prudence5B Permanenţa metodelor 49onsistenc. în funcţie de ne oile sale de informaţii şi de condiţiile specifice ale entităţii$ contabilitatea de gestiune se poate organiza în una din următoarele trei ariante. gestionarea lui eficientă şi maximizarea profituluiB d. #la alegerea managementului entităţii. orice tranzacţie are două efecte 4=ualit. al dublei înregistrări. 0F . prin lege=0B b. iar ca obiecti e principale. *. principiile 4conventions5 contabile sunt considerate şi sistematizate astfel. =(inonime c asi-echi alente.

&. p. alegerea "udicioasă a pragului de semnificaţie optim pentru informaţia contabilă. etc. informaţia contabilă trebuie să aibă aceleaşi caracteristici calitati e=A. principiul necompensării. sunt ghidate de aceleaşi principii contabile=/. discernerea între ceea ce este cu ade ărat important şi ceea ce nu este important. schimb!nd ceea ce este de schimbat. .comparabilitate: este dată de consec enţa în măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi e enimente în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere. principiul continuităţii acti ităţii.P -. în acelaşi act normati #*+. 0A E AF şi Paul 9iaconu. principiile obser ării. ser iciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achiziţia. cum ar fi. 9e asemenea. 02. prudenţă şi integralitate #prezentare completă a realităţii economice$. reglementările legale pre ăd următoarele principii generale ale contabilităţii de gestiune . pentru a fi utilă./. Principiul separării cheltuielilor care pri esc obţinerea bunurilor. respectarea principiului pre alenţei economicului asupra "uridicului. etc. aplicate cu consec enţă.P nr. 0. apreciem că se pot aplica şi alte principii ale contabilităţii financiare. .!"") =A =/ %adrul contabil general 'A() cap.inteligibilitate #claritate$B . principiul prudenţei. ceea ce se poate asimila integral principiului permanen ei metodelor din contabilitatea financiară. principiile responsabilităţii. g.credibilitate: este conferită de influenţa con"ugată a caracteristicilor de reprezentare fidelă. Hn ederea realizării în practică a acestor principii.relevan1ă #pertinenţă$. Principiul delimitării cheltuielilor producti e de cele cu caracter neproducti B ). precum şi pentru diferite întreprinderi. acestoraB !. principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii. în mod explicit sau implicit. oportunitatea şi raportul subunitar cost-beneficiu au un rol important în a-i asigura acesteia rele anţaB .&. 9elimitarea cheltuielilor pri ind producţia finită de cheltuielile aferente producţiei în curs de execuţie. -. $rincipii prevă-ute de D <$ &*)!. *+. cu rol şi capacitate de confirmare şi de pre iziune. Principiul delimitării cheltuielilor în spaţiuB (. care poate fi rescris ca principiul independen ei e3erci iilor din contabilitatea financiarăB '. de echilibrul optim între caracteristicile calitati eB . lucrărilor. 5tudii de ca).I0F1022=$ se recomandă folosirea unor procedee raţionale.I0F1022=. Capitolul ). Principiul delimitării cheltuielilor în timp. prin dez oltarea în analitic a conturilor din contabilitatea financiară #clasele ' E :''' din P%&$ B prin folosirea unor conturi specifice #clasa a '>-a de conturi din P%&$B cu a"utorul e idenţei tehnico E operati e proprii. neutralitate. principiul costului istoric. în mod explicit. principiile cuantificării #măsurării şi e aluării$. 0220. producţia sau prelucrarea. Astfel.

-.Profit şi pierdere W FFF %heltuieli pri ind dob!nzile -. $rimirea creditului4 calculul dob7n-ii 0n e. mai multe din principiile contabile pre ăzute în mod explicit de reglementările contabile rom!neşti.222 A. peste = ani.222 =F %onsiderăm termen scurt sub .222 =. respecti la utilizarea pro izioanelor pentru riscuri şi cheltuieli. =ambursarea integrală a creditului la s/7rşitul perioadei de creditare: -F0.%onturi la bănci în lei -2.222 Hnregistrarea plăţii dob!nzii #-FI0 W /-0.emplul &: Prin acest exemplu om ilustra principiul independenţei exerciţiilor prin latura sa ce presupune înregistrarea în gestiunea unui exerciţiu economico-financiar numai a eniturilor şi cheltuielilor aferente acelui exerciţiu.Profit şi pierdere. Trans/ormarea c3eltuielilor 0nregistrate 0n avans 0n c3eltuieli curente privind dob7da4 0nregistrarea c3eltuielilor cu dob7nda 8curentă9 şi 0nc3iderea contului ###4 0n /iecare din e. $entru simpli/icare4 se consideră că anul de creditare coincide cu e..222 -.-.222 '. Hn acest fel. ?.%redite bancare pe termen lung -FI0 9ob!nzi aferente creditelor bancare pe termen lung -2.erci1iul economico A /inanciar4 plata dob7n-ii se /ace la s/7rşitul /iecărui an de creditare4 iar rambursarea creditului se /ace 0ntr2o singură tranşă4 la s/7rşitul perioadei de creditare. -0. %ele două cazuri care urmează se referă la primirea unui credit pe termen lung. numai cheltuielile curente se or închide prin contul -0. care uneori apar altfel denumite. reprezentate prin contul FFF.222 6*3$ se face la sf!rşitul fiecăruia din cei patru ani de creditare. şi cheltuielile cu dob!nzile aferente celorlalte trei exerciţii #3X-.222 -. (e obser ă ca s-a produs o separare între cheltuielile cu dob!nzile aferente exerciţiului curent #3$.%redite bancare pe termen lung W /-0. termen mediu de la .Hn exemplele următoare om ilustra. precum şi principiul prudenţei.%heltuieli înregistrate în a ans -FI0 9ob!nzi aferente creditelor bancare pe termen lung W /-0. 5e contractea-ă un credit pe termen lung 0n sumă de &".Profit şi pierdere W W A. Astfel. grupate sau sistematizate. înregistrate în contul A.""" =D:4 pentru o perioadă de ( ani '#4 cu o dob7ndă de &"E pe an4 aplicabilă la soldul creditului. Ca-ul &. contribuind la calculul rezultatului exerciţiului curent #3$.%heltuieli înregistrate în a ans FFF %heltuieli pri ind dob!nzile -.222 -. 3X0 şi 3X=$.erci1iul : 80n care se primeşte creditul9 şi plata dob7n-ii: /-0. împreună sau separat.222 !. de fapt ilustrăm şi principiile din alte sisteme contabile. &.%onturi la bănci în lei W W -F0.%onturi la bănci în lei P FFF %heltuieli pri ind dob!nzile A.an.la = ani şi termen lung.erci1iile :F&4 :F! şi :F': FFF %heltuieli pri ind dob!nzile -0. 0I ..

222 6*3. 5e constituie un provi-ion pentru litigii 8contul &)&. solicit!ndu-i-se să plătească suma de -22.222 6*3. onorarii experţi. se face aplicarea principiului independenţei exerciţiului şi a regulii de a oferi o imagine clară.: prin trecerea lui pe venituri: -/-.pentru creştere şi -/-. &. sinceră. Hn acest mod. entitatea a fost acţionată în "ustiţie de către furnizorul său.."&. 9acă se pierde procesul. sinceră. după cum se a edea în exemplul următor. cu suma neplătită încă #în situaţia în care totuşi o parte din sumă a fost plătită$.&94 cu respectarea tuturor condi1iilor legale şi pro/esionale de recunoaştere'*4 respectiv: - - 8ntitatea are o obligaţie curentă legală sau implicită generată de un e eniment anterior #în situaţia noastră. 022A.222 (. 0? . onorarii notari. +ihai 6istea. executarea. în acord cu 'A( =. nu se a constitui pro izion. daune interese sau ma"orări.Pro izioane pentru litigii -02. dar în anexele la bilanţ se a descrie împre"urarea respecti ă #litigiul$ şi moti ul pentru care ea nu a fost pro izionată.W . Dacă nu s2a pierdut procesul p7nă la s/7rşitul e.Pro izioane pentru litigii -02.erci1iul :F&4 0n mod prudent provi-ionul se reia la &. utilizarea pro izioanelor pentru riscuri şi cheltuieli constituie aplicarea a două principii contabile #al prudenţei şi al independenţei exerciţiilor$ şi a regulii care impune informaţiei contabile #şi implicit raportărilor financiare$ să ofere o imagine clară. taxe "udiciare şi fiscale. deoarece ea include şi onorarii a ocaţi. '. în sensul că gestiunea exerciţiului 3 nu a fi gre ată de nişte cheltuieli inexistente şi care în consecinţă nu pot fi atribuite acestui exerciţiu.erci1iului :4 provi-ionul se anulea-ă la '&. Constituirea provi-ionului 8la un grad de certitudine de +"E9: FI-0 %heltuieli de exploatare pri ind pro izioanele W -/-. p. se ma"orează cheltuielile în a ans de îndată ce s-a luat la cunoştinţă despre probabilitatea înt!mplării unui e eniment negati ce a genera o ieşire de resurse.222 Trecerea pe enituri poate fi şi parţială.Pro izioane pentru litigii W .I-0 :enituri din pro izioane -02. etc. indiferent dacă litigiul se referă la încheierea.I-0 pentru scăderea alorii pro izionului. penalităţi. după caz. cu sumele respecti e$. încetarea sau interpretarea contractului$. fidelă şi completă asupra patrimoniului entităţii 4. 8ste probabil #există mai multe şanse de a se realiza dec!t de a nu se realiza$ ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respecti ă. modificarea. restul sumei răm!n!nd pe cheltuieli. Hn cazul nostru.ie05. A se edea. Poate fi realizată o estimare #e aluare$ credibilă a alorii obligaţiei. 9acă şansele sunt reduse #sub /2P$. 6n situa1ia 0n care se estimea-ă că o parte sau toate c3eltuielile necesare stingerii unui provi-ion vor /i rambursate de către o ter1ă parte4 rambursarea trebuie recunoscută numai 0n momentul 0n care este sigur că rambursarea va /i primită dacă /irma 0şi onorea-ă obliga1ia 8principiul pruden1ei9. 9e fapt. =ambursarea trebuie considerată un activ separat.&!. /rue and :air . care a dus la acest litigiu. :F&: FI-0 %heltuieli de exploatare pri ind pro izioanele W -/-. 5uma recunoscută pentru rambursare nu trebuie să depăşească =. fidelă şi completă asupra patrimoniului. !. ). ?F şi următoarele. un contract legal încheiat. suma care trebuie suportată este de -/2. Dacă4 prin reevaluarea provi-ionului sau modi/icarea situa1iei operative4 se impune actuali-area valorii acestuia4 se /ac 0nregistrările corespun-ătoare #FI-0 W -/-. Probabilitatea de a pierde acest proces şi de a plăti suma este de I2P.222 Astfel se face aplicarea principiului prudenţei.Ca-ul !. . Totuşi4 deoarece riscul pierderii procesului sub-istă şi 0n e.

222 '. se a recunoaşte un acti . F2.. pe exemplul simplu al cumpărării şi inderii unor mărfuri #se foloseşte pentru e idenţa stocului metoda in entarului permanent la cost de achiziţie$.%onturi la bănci în lei A2.I/ -.%lienţi W P . se scad din gestiune mărfurile şi se trece pe cheltuieli contra aloarea lor la cost de achiziţie. (ocietatea cumpără mărfuri în aloare de -../22 6*3. Ulterior se /ace 0ncasarea /acturii de la client şi se ac3ită şi /urni-orul: /-0.-?2 (e înregistrează astfel o mar"ă brută comercială de /22 6*3. urmare intrării într-o relaţie contractuală cu un terţ.emplul !: Acest exemplu a pune în lumină aspectul recunoaşterii eniturilor şi conectării cheltuielilor la enituri. ?.+ărfuri AA0F T:A deductibilă W A2.222 -?2 !.Pro izioane pentru litigii -02.%onturi la bănci în lei W . FI-0 %heltuieli de exploatare pri ind pro izioanele W -/-.-?2 -.. ceea ce reprezintă recunoaşterea şi cuplarea 4matc%ing5 cheltuielilor la enituri. încasează contra aloarea lor de la client. le re inde cu -.222 Hn momentul în care întreprinderea este sigură că rambursarea a fi primită. T:A colectată -. &./22 0I/ Aceasta este momentul realizării 4realisation5 eniturilor.urnizori W W A-.+ărfuri -.?/ 6*3$. -/-. Cumpărarea măr/urilor de la /urni-or: P =. %oncomitent se li rează. 7rmează apoi la sf!rşitul perioadei regularizarea T:A #AA0= W /-0. firma a înregistra un pro izion pentru întreaga aloare a datoriei..valoarea provi-ionului.222 6*3. se aplică o cotă de -?P T:A. după care achită factura furnizoruluiB în toate situaţiile. 9in punct de edere contabil.. închiderea conturilor de enituri şi cheltuieli.222 Qi concomitent pro izionul constituit este anulat parţial sau total.I/ -. după caz.>>> :enituri din rambursarea pro izionului -02. G7n-area 8/acturarea9 măr/urilor unui client: A-.2..urnizori -.emplul ': =2 .I-0 :enituri din pro izioane -02.Pro izioane pentru litigii W . :enituri din !nzarea mărfurilor AA0. %heltuieli pri ind mărfurile W =.%onturi la bănci în lei -. /-0. etc.222 ?.%lienţi /-0.

îngri"irea imobilului. în schimbul unei taxe administrati e. ci. în care proprietarul unui imobil nu cumpără numai imobilul din cartierul respecti . în mod nelimitati . (7A. îngri"irea spaţiilor erzi. asistăm în ultima perioadă la preluarea funcţiei administrati e. gaze. Hn ultima reme. firmele respecti e percep un onorariu care rezultă de regulă din diferenţa între costul real al exploatării şi întreţinerii imobilelor şi preţul perceput de firmele de administrare proprietarilor care beneficiază de ser iciile respecti e. +area )ritanie. etc. . electricitate.la ius &uinea. întreaga gamă de ser icii pe care se anga"ează să le efectueze firma de administrare în numele clienţilor săi este extrem de di ersificată şi are. etc. 022F. 8ditura %*68('. Hmprumutat prin asimilare din limba engleză americană. să suporte costurile respecti e ale imobilelor şi să le păstreze pe acestea în forma iniţială existentă la punerea lor în exploatare. reparaţii interne. canalizare. care poate fi numită o „aplicare inversă a sub< principiului conectării c%eltuielilor la venituri” în cazul afacerilor de administrare a in estiţiilor imobiliare. următoarele componente. iar convenient înseamnă con enabil. Turcia. Acest sistem este foarte utilizat în zonele turistice sau urbane foarte solicitate din (pania.E =F. )ucureşti. primeşte o serie întreagă de ser icii. acoperişuri. Această gamă extrem de extinsă de ser icii ţine at!t de forma de proprietate c!t şi de natura parcului rezidenţial respecti . 7n exemplu foarte eloc ent al creşterii rolului firmelor de administraţie este sistemul 4time sharing5 #folosirea parta"ată a unui imobil de către mai mulţi proprietari în timpul anului.Hn acest paragraf om prezenta o aplicaţie. =- . Hn cazul exploatării imobilelor în sistem time sharing apare necesitatea preluării costurilor de întreţinere şi reparaţii curente şi pe termen lung de către o firmă de administrare care se obligă ca. lesnicios #conform --9 ?nglis% @ 6omanian =ictionar. Hn schimbul acestor ser icii. componentă #prerogati ă$ fundamentală a dreptului de proprietate. zugră eli. =. telefonie. căi de acces. lichiditatea şi bonitatea financiară a proprietarilor. &. a anta"os. apă. -??I. acest concept de afacere se dez oltă impetuos în aşa-numitele 4parcuri rezidenţiale5. &recia. etc. curăţenie. p. %heia succesului unui sistem de time sharing ţine de seriozitatea firmei E administrator şi de sol abilitatea generală. pe perioade prestabilite prin contract. curăţenia spaţiilor comune ale imobilelorB =I =? Prelucrare după Paul 9iaconu şi .. mobilier. reparaţii curente. instalaţii.ranţa. 0F?$. în schimbul unei taxe de întreţinere şi menţinere a imobilului la parametri funcţionali identici sau asemănători cu cei de la darea în folosinţă a acestuia$. internet. Aceste afaceri se numesc 4business de con enienţă5=? şi exploatează dorinţa consumatorului modern de a primi ser iciul într-o formă c!t se poate de mai 4la îndem!nă5 pentru sine. afacerile de tip time sharing s-au extins pe noi pieţe cum ar fi exploatarea Cachturilor şi a maşinilor de lux. unde convenience store înseamnă magazin cu orar prelungit.$. multianuale #tencuieli. de către firme specializate în prestarea ser iciilor. servicii de 0ntre1inere curentă: a. în schimbul unei taxe. p!nă la asigurarea reparaţiilor capitale. Aşadar. de la pază. fapt ce ne conduce la concluzia că actualul concept de proprietate a căpăta în iitorul apropiat conotaţii cu totul noi. Hn ultima reme. a mi"loacelor de agrement.=I Afacerile de administrare a in estiţiilor imobiliare au ca obiecti gestionarea exploatării şi întreţinerii imobilelor aparţin!nd unor proprietari diferiţi. p. Aşadar.

b. acoperiş. fapt rezultat şi din natura contractelor de utilităţi care sunt încheiate cu proprietarii. d. 9in punct de edere contabil. realisation #recunoaşterea eniturilor$ şi matc%ing #recunoaşterea cheltuielilor$. d. apă. tencuieli. rezultate ca urmare a unui minus de activ. d. gaz încălzireB spaţii comuneB căi de acces. Prima problemă este legată de faptul că firmei administrator nu îi aparţin costurile pe care le gestionează. a unui plus de datorie sau a unei combina ii a acestora. re!lectate sub !orma diminuării capitalurilor proprii sub alte !orme dec(t remunerările către proprietari”5. apă. 0nlocuirea: mobilierului uzatB instrumentarului de uz casnicB centralelor de încălzireB aşternuturilor şi podelelor. gaze naturale. 3. încălzireB întreţinerea mobilierului imobilelor şi al căilor de acces comuneB paza imobilelorB asigurarea imobilelorB acti ităţi sezoniere. g. întreţinerea spaţiilor erzi. evaluate 'n mod !iabil. c. Astfel. în schimbul unei taxe anuale plătite de proprietari firmei de administrare. a. a. e. e. repara1ii capitale ale: imobilelor. opsitorie. repara1ii curente la: mobilierB instalaţii de curent.b. '. a. /. Plec!nd de la definiţia cheltuielilor din cadrul contabil conceptual al 'A() 4„diminuări de bene!icii sau avantaje economice viitoare. apar o serie de probleme legate de aplicarea corectă a conceptelor de accruals #contabilitate de anga"amente$. întreaga responsabilitate a întreţinerii proprietăţii cade în sarcina acesteia. (. ci ale proprietarilor imobilelor. d. =0 . b. curăţenia imobilelor propriu-ziseB întreţinerea căilor de acces la grupul de imobileB gestionarea consumului de electricitate. c. /. sau a titlurilor de proprietate existente asupra imobilelor respecti e. c. fapt ce ne conduce la concluzia că sumele ehiculate de firma de administrare reprezintă mai degrabă decontări în numele clienţilor dec!t cheltuieli proprii ale firmei. deszăpezirea. b. scurgeri. !. pardoseliB instalaţiilor de apăB instalaţiilor de curent electricB instalaţiilor de gaze naturaleB căilor de accesB spaţiilor comune. obser ăm că respecti ele cheltuieli nu sunt ale firmei administrator. &. c.

procesul de c!ştig în cadrul firmelor are trei determinări. exploatare şi reparaţii. evaluate 'n mod !iabil. ci tot o decontare în numele proprietarului. ce reprezintă eaU 7n enit al firmei sau o decontare în numele clienţilor. aceste tranzacţii nu generează nici ele costuri ale afacerii.!. pentru a se delimita p!nă unde este costul firmei şi de unde începe costul proprietarului. a. exact şi precis în ceea ce pri eşte natura ser iciilor prestate şi limita de responsabilitate a firmei de administrare. atunci din punct de edere contabil a em trei momente de recunoaştere a profitului. '. 9acă facem apel la definiţia noţiunii de enit din acelaşi cadru conceptual al 'A() 4„majorări de bene!icii sau avantaje economice viitoare. om constata că un rol important în definirea lor îl are contractul de management. care or trebui încheiate în numele proprietarilor. 9eşi problema se complică în cazul costului cu salariile pentru întreţinerea imobilelor. de exemplu$. de unde este enitul firmei şi unde este o pură decontare în numele proprietarului. 7n alt element fundamental al relaţiei contractuale îl reprezintă corectitudinea încheierii contractelor de utilităţi. Aşadar. 9acă taxa de administrare a fi egală cu suma cheltuielilor curente bugetate plus cheltuielile cu reparaţiile capitale multianuale bugetate plus un profit. ale cărui costuri sunt. c!nd recunoaştem profitul. (. a unui minus de datorie sau a unei combina ii a acestora. Problema se complică şi mai tare însă atunci c!nd este orba despre taxa de administrare. ţin!nd cont at!t de necesitatea acoperirii costurilor curente de întreţinere. rezultate ca urmare a unui plus de activ. profitul bugetat în momentul facturăriiB b. cu mobilierul înlocuit şi consumabilele. ade ăratul profit1 enit al firmei este cel care a depăşi obligaţiile legate de acoperirea cheltuielilor curente ale imobilelor plus cota necesară susţinerii reparaţiilor pe termen lung. pentru ca aceştia să-şi asume consecinţele e entualelor înt!rzieri sau întreruperi în caz de neplată de către ei a facturilor. ). care a trebui să fie foarte clar. 8ste deci fundamental pentru firmă să bugeteze şi să pre adă în contractele de management costurile curente şi pe cele legate de acoperirea cheltuielilor pe termen lung. om remarca faptul că taxa de administrare nu este un enit al firmei de administrare dec!t pentru partea de 4mar"ă brută colectată5 cu pro izioanele necesare reparaţiilor capitale la anumite inter ale de timp. 9e la ser iciu la ser iciu situaţia se nuanţează. re!lectate sub !orma capitalurilor proprii 'n alte !orme dec(t contribu iile proprietarilor”5. profitul1pierderea rezultat#ă$ din acoperirea cheltuielilor curente la sf!rşitul anului financiar în care cheltuielile au a ut locB == . c!t şi a celor sezoniere sau care au loc la inter ale mari de timp #reparaţii capitale ale bunurilor imobile. Pornind de la problema recunoaşterii eniturilor şi cheltuielilor în această afacere. 9in punctul de edere al firmei administrator.

dar pro ine din cheltuielile care se or face cu imobilul #după cum am arătat mai sus$ în numele şi pe socoteala clientului .T:A neexigibilă 3 .:enituri din lucrări executate şi ser icii prestate A.? =. profitul1pierderea rezultat#ă$ din acoperirea cheltuielilor de capital la terminarea perioadei pentru care acestea au fost pre ăzute şi realizate efecti . 7nitatea de sharing este săptăm!na.0 3 X = .0 3 X -2 .2 02. 02 6*3 reprezintă cheltuielile care acoperă reparaţiile ce se efectuează din -2 în -2 ani.I/ $reci-are: %ontul A..T:A colectată AA0I. Aplica1ie numerică: Parcul rezidenţial are 4n5 apartamente.22 -/. &./ !. prin natura afacerii. restul sumelor răm!n!nd la fel.0 3 .T:A neexigibilă 3 --?. el a fi obligat să plătească numai F2 6*3.%heltuieli bugetate 3 X = A.0 #în oricare din cele trei ariante de mai sus$ este contul de 4:enituri înregistrate în a ans5. 02 6*3 sunt destinaţi acoperirii cheltuielilor cu reparaţiile capitale ce urmează a fi efectuate din trei în trei ani. '.T:A colectată AA0I.c.%heltuieli bugetate 3 X = A.2 02.I2 0. c!t şi prin prisma aplicării 'A( -I . 'ată deci că. 3 X = .22 02.I =.T:A neexigibilă 3 X -2 AA0I.%lienţi W P .%lienţi W P . 3 X -2 . =D:: =A .2A .22 2. / 6*3 este profitul firmei de administrare.-. 3 X -2 . recunoaşterea enitului1profitului se a face în momentul recunoaşterii1apariţiei cheltuielii respecti e şi nu in ers.0 3 . 6nregistrarea /acturii 0n situa1ia 0n care proprietarul 0şi e.A2 /.%heltuieli bugetate 3 X -2 A.%heltuieli aferente exerciţiului 3 AA0. aşa cum suntem obişnuiţi at!t prin aplicarea principiului conectării cheltuielilor la enituri 4matc%ing5 şi a principiului recunoaşterii eniturilor 4realisation5.:enituri din lucrări executate şi ser icii prestate A.2 -. .T:A neexigibilă 3 X = AA0I. (untem în exerciţiul 3.0 3 X = .I ?. -/ 6*3 sunt cheltuielile de întreţinere în caz de neutilizare. Taxa de administrare a fost stabilită prin contract la suma de -22 6*3.22 02.2 /2..enituri din activită i curente şi 'A( -. Această aloare se bazează pe un antecalcul rezultat din următoarele sume. 3 X = .ploata perioada ce 0i apar1ine din anul :: A-. . 3 . %onform contractului.I2 =.proprietar.2A .9ontracte de construc ii.?/ =. dacă proprietarul anunţă firma de administrare cu două săptăm!ni înainte de scadenţa perioadei de sharing că nu intenţionează în anul respecti să utilizeze imobilul în perioada pentru care îl deţine.%heltuieli aferente exerciţiului 3 AA0. şi de aceea i se facturează acestuia. 3 .T:A neexigibilă 3 X = AA0I.0 3 X -2 . iar -2 6*3 este profitul bugetat al firmei. din care #conform planului de afaceri întocmit de firma de administrare$ /2 6*3 sunt destinaţi acoperirii cheltuielilor curente. apăr!nd astfel ca un enit #anticipat$ al firmei de administrare. 6nregistrarea /acturilor primite pentru utilită1i de către imobilele ansamblului re-iden1ial 0n luna H din anul :4 0n valoare de &&.T:A neexigibilă 3 X -2 AA0I.ercită dreptul de op1iune de a e. 6nregistrarea /acturii pentru un proprietar care nu doreşte 0n anul : să utili-e-e imobilul: A-.2 -2.%heltuieli bugetate 3 X -2 A.

#în oricare din cele trei ariante$ este 4cheltuieli #în a ans$ colectate în numele altuia5. 9e asemenea.2 -.222 ?22 -22 6ecunoaşterea T:A aferentă profitului net." =D:: P F2A %heltuieli pri ind materialele nestocate AA0F T:A deductibilă W A2.6*3 pe debit. A.-1x$A2.. 6nregistrarea ac3i-i1iei de consumabile a/erente 0ntre1inerii imobilelor 0n sistem time s3aring4 0n valoare de &&4.? -2.03 W -.. în situaţia exportului1importului în comision$. 3 .? #..222 6*3 pe creditB AA0I.urnizori --. (..-? A2 A se edea în acest sens. semnificaţia contului A. -?2 -.administrator.3 .E Personal salarii datorate 02 ). Hn bilanţ se impune efectuarea unei menţiuni speciale cu pri ire la natura datoriei.. $resupunem că valoarea conturilor la s/7rşitul anului este de: A.W A. 7lterior. pentru a ţine e idenţa acestei datorii.. 3 W P AA0IF 3 AA0. aceste cheltuieli îi sunt facturate acestuia #A-.-3 W ?22 6*3 pe debitB AA0IF3 W -..3 . 6ecunoaşterea profitului la sf!rşitul anului financiar se a realiza prin formula contabilă.? -2.2 -. )ucureşti. în situaţia de faţă proprietarul respecti .%heltuieli înregistrate în a ans 3 AA0I. în mod asemănător cu colectarea cheltuielilor de către comisionar în contul clientului E beneficiarul ser iciilor de export1import #A.. -???.9ebitori di erşi --? -22 -? $reci-are: 9eşi datoria nu este a firmei .3 W -?2 6*3 pe creditB A. tocmai pentru a fi tratată ca atare #extrabilanţier$ şi nu ca o datorie a firmei.0 3 W P A. 6nregistrarea ac3i-i1iei de /elicitări de Crăciun din partea /irmei administrator pentru a /i trimise proprietarilor.9ontabilitatea 'n comer ul e3terior. =/ . Deoarece nu este o c3eltuială prevă-ută 0n contractul de management4 repre-intă o c3eltuială proprie a /irmei4 valoarea /acturii /iind de &&4.3 AA0IF 3 W AF. =D:: P A. acceptăm pentru raţiuni de tehnică contabilă să înregistrăm datoria către furnizorii de utilităţi în contul AF-.. 6nregistrarea salariilor a/erente e.2A -. AA0I.? *.ploatării ansamblului re-iden1ial 0n luna Hdin anul :4 0n valoare de !" =D:: A.3 .9ebitori di erşi --. 9umitru :işan . 8ditura 8conomică.T:A neexigibilă aferentă cheltuielii în a ans 3 W AF.%heltuieli înregistrate în a ans 3 W A0.P A..-1x.

om prezenta situaţia în care o societate de comerţ exterior #(%8$ efectuează exportul în nume propriu în clauza . &.0 3 X = #'n estiţii$ W P A. producător al instalaţiei exportate..3X= AA0IF 3X= W AF.222 7(9. La data de &. %omplex rezidenţial$ (e transferă suma aferentă profitului curent.*) al unei instalaţii complexe. %omplex rezidenţial$ --? W AF. 7rmează apoi facturarea. AA0I.""" =D:. T:A colectată /=0 /. încasarea şi regularizarea obligaţiilor.ului re-iden1ial 0n sistem time s3aring4 pentru o mai bună eviden1iere a lic3idită1ii de care dispune comple.9ebitori di erşi --? 3atura acestui gen de afaceri face deci necesară reg!ndirea aplicării matc%ingului în scopul realizării unui accruals optim şi realist.9ebitori di erşi =. 6nregistrarea 0n contabilitate este următoarea: P A.222 #022$ 6egularizarea T:A aferentă .222 /.:4 5C? 0ncasea-ă avansul de !. /-0.I22 6*3 şi a fost colectată în contul A. 3 X = W P AA0IF 3 X = #'n estiţii$ AA0.+. li rarea #direct de la furnizor$. • Astfel.222 7(9.2 =. $resupunem că valoarea c3eltuielilor e/ective pentru reali-area repara1iilor prevă-ute 0n :F' a /ost de '. fiind necesară reglementarea contabilă corespunzătoare în iitor acestui gen de operaţiuni.0 3 X = #'n estiţii$..emplul (: Prin acest exemplu.2 #=I$ . /-0.. în aloare de -2.2 9acă aloarea bugetată a fost de 0. adec at afacerilor de administrare a imobilelor. pe care la r!ndul său îl transferă furnizorului intern.I22 =.%onturi la bănci în lei #Analitic.%onturi la bănci în lei #Analitic.2A :enituri din lucrări executate şi ser icii prestate 0. %ont general$ W /-0. pentru care încasează de la partenerul #beneficiarul$ extern un a ans de 0. cu plata la edere. om ilustra principiul necompensării prin mai multe aplicaţii. A. regularizarea eniturilor şi a cheltuielilor se a face după nota contabilă .ploatarea comple.ul respectiv. 5e recomandă c3iar 1inerea unui cont bancar separat 0n care să se des/ăşoare opera1iunile de 0ncasări şi plă1i legate de e."'.%onturi la bănci în lei #Analitic. (e încasează suma de --? 6*3 dintr-o factură emisă pentru utilizarea unei perioade. ?./.""" U5D4 la cursul de & U5D I ' =D:: =F .3 X = #'n estiţii$ ..

222 A22 F.222 !. :enituri din !nzarea mărfurilor =/.F22 0I. A-? %lienţi-creditori /-0A %onturi la bănci în alută W W A-.222 (e înregistrează astfel o mar"ă brută de -=.F/ :enituri din diferenţe de curs alutar F.222 =. $e data de &". regularizarea a ansului primit şi apoi încasarea diferenţei rămase. c!t şi de (%8 către furnizorul intern pentru export.portator 85C?9 la valoarea integrală 8!". FF/ %heltuieli din diferenţe de curs alutar W A-? %lienţi-creditori F22 . A-..22 6*317(9.222 6*3. P =/.F22 (e obser ă că am făcut decontarea cu clientul extern în două trepte. 9eoarece am încasat cei 0.222 F.%lienţi F2.""" =D: plus TGA &.%lienţi P A-."#.A22 A2? .=2 6*3.I22 (.222 02."#.:iramente interne /-0.:4 /urni-orul 8intern9 pentru e.urnizori-debitori W '.222 0F. La data de &.. dar i-am socotit în contul clientului c!nd .2. ).7(9 W =.:iramente interne .""" U5D cu TGA "E 4realisation principle5. 6n aceeaşi -i4 5C? e/ectuea-ă sc3imbul valutar la cursul de sc3imb al băncii comerciale 8& U5D I '4!" =D:9 şi virea-ă suma 0n contul /urni-orului intern: /I.urnizori 0=.E94 independent de a ansul primit.:4 se produce plata di/eren1ei 8regulari-area9 at!t de beneficiarul intern către (%8.acem acum şi regularizarea finală cu furnizorul intern.%onturi la bănci în lei F.tern4 la livrarea instala1iei4 5C? 0ntocmeşte /actura pentru 0ntreaga sumă de &".=2 6*3.222 7(9 la =.%onturi la bănci în lei W W /-0A %onturi la bănci în alută P /I.F/ :enituri din diferenţe de curs alutar /-0.A22 -.7(9 W =. Tot independent de avansul primit de la bene/iciarul e.%lienţi .I22 =.222 7(9 #. în sumă de I.A22 F. .urnizori W P 0=. a em următoarea înregistrare. +ărfuri aflate la terţi AA0F T:A deductibilă W A2./-0A %onturi la bănci în alută W A-? %lienţi-creditori F. şi pentru închiderea contului A-?./2 6*3$.port livrea-ă instala1ia4 0ntocmeşte /actura către e. .7(9 W =. A2. +ărfuri aflate la terţi ==. o trimite beneficiarului extern şi concomitent scade contra aloarea instalaţiei exportate din gestiunea sa 4matc%ing concept5. %heltuieli pri ind mărfurile W W .I22 02.

Acesta este. chiar dacă se referă la operaţiuni concomitente legate de o tranzacţie efectuată cu acelaşi partener #diferenţe de curs alutar.$ şi A--.onduri speciale . <urni-orul pentru e. pentru a /ace aplicarea principiului necompensării 8avansul primit este un aspect4 0ntreaga crean1ă /acturată este un alt aspect9C !. sau %.7(9 W = 6*3$. ci la finalul tranzacţiei. să aibă loc închiderea conturilor de enituri şi cheltuieli prin contul -0.port9 pentru a putea derula opera1iunea: A. 5C? 0şi constituie şi 0şi ac3ită obliga1iile /a1ă de organele vamale 8comisionul vamal la e. etc.-.. &.E Profit şi pierdere în contabilităţile ambilor parteneri. etc. . plăţi şi încasări. precum şi între A--.metoda in entarului permanent$. nu se operează pe conturile de stocuri #=.. iar la terminarea perioadei de gestiune.2I$ din contabilitatea (%8. pentru a >usti/ica plata 0ntregii sume de către clientul e. 6n mod simetric4 pentru identitate de ra1iune şi din aceleaşi considerente4 /urni-orul intern emite /actura pentru suma integrală4 deşi anterior primise un avans.-$.taxe şi ărsăminte asimilate W /-0. dar compensarea între drepturile şi obligaţiile reciproce ale lui A--. . A-? şi A2-. obligaţii reciproce. client-creditor #A-?$ pentru sumele a ansate către (%8 pentru efectuarea exportului şi furnizor pentru export #A2-. iar comisionul (%8 este de /P din aloarea . =I .tern4 0n contabilitatea acestuiaC =.între ei. a transportului şi asigurării 0.%onturi la bănci în lei =.> %heltuieli înregistrate în a ans W AA.2.222 7(9$A-..port4 în sumă de =.A2? .taxe şi ărsăminte asimilate A- %'.%onturi la bănci în lei F.. #9ost. :aloarea .-.222 !.metoda in entarului permanent sau intermitent$ sau de enituri pri ind mărfurile #.A22 7rmează ca la terminarea perioadei de gestiune să se facă regularizarea T:A şi închiderea conturilor de enituri şi cheltuieli prin contul de profit şi pierdere.6 #9ost E :reig%t$. . pe de altă parte. .222 AA. client intern #A--. Hn acest caz mai pot inter eni A2-.-. )ucureşti. A-? şi A2-. 0222.-.*) net.222 6*3. de cheltuieli pri ind mărfurile #F2. • * altă exemplificare a principiului necompensării este înscrierea separată a cheltuielilor şi a eniturilor în conturile lor corespunzătoare. :reig%t$ sau %.222 =. pentru a produce şi emite un document legal obligatoriu de 0nso1ire a măr/ii 0n comer1ul interna1ional 8/actura e.%onturi la bănci în lei W A-? %lienţi-creditori =. Pentru simplificare considerăm că toate operaţiunile se fac la acelaşi curs alutar #. /-0. Plata producătorilor şi prestatorilor pentru export se face în alută.*) net a exportului este de -2.A22 -. nu se produce automat. beneficiarul exportului$. asigurare. iar înregistrările sunt următoarele.6 W -0. Astfel. 8ditura %amerei de %omerţ şi 'ndustrie a 6om!niei şi a +unicipiului )ucureşti.0 #al doilea client.$ urm!nd ca regularizarea sau compensarea finală a acestor enituri şi cheltuieli să se efectueze la sf!rşitul perioadei contractuale. . 9e precizat că fiind orba de o operaţiune în comision.urnizori-debitori /-0.222 7(9.port dă un avans 5C? pentru e/ectuarea /ormalită1ilor de e.onduri speciale .ternă9.tern4 0i /acturea-ă acestuia 0ntreaga sumă4 din cel pu1in trei considerente: -. pe de o parte. 5e observă că4 deşi 5C? a primit avans de la clientul e. în acelaşi timp.-$ pentru ser iciile de comisionar al (%8. cel extern.0 #furnizorul de ser icii de transport.222 7(9 #total aloare %'. +nsurance. în conformitate cu pre ederile 6egulilor oficiale ale %amerei 'nternaţionale de %omerţ de la Paris pentru interpretarea condiţiilor comerciale E '3%*T86+( 0222. =/.şi (%8. o (%8 efectuează operaţiuni de export în comision cu plata la edere pentru un client intern.

tern pentru c.erbal de compensare reciprocă între părţi..222 =2. %lienţi interni$ )./22 =.%lienţi interni A-? %lienţi-creditori W W . a. 5C? /ace /actura către bene/iciarul 8clientul9 intern al serviciilor sale pentru comision4 TGA "E4 şi >usti/ică 8regulari-ea-ă9 cu documente avansul prin c3eltuielile cu comisionul vamal4 colectate 0n contul acestuia 8(*&. dar efectul în contul -0.al cheltuielilor cu amortizarea imobilizării respecti e #contul FI->$ se anulează de fiecare dată prin înscrierea corespunzătoare în contul de enituri a cotei-părţi din aloarea sub enţiei respecti e egală cu cheltuiala cu amortizarea./2./22 0I. pentru a nu se diminua în mod incorect profitul şi deci impozitul pe =? .-.222 6*3 faţă de aceasta.tern: /-0A %onturi la bănci în alută W A--.port: A2-. Acum se /ace regulari-area /inală 0ntre (&&.222 6*3 asupra unei alte întreprinderi #0$.urnizori #Prestatori ser icii pentru export$ W /-0A %onturi la bănci în alută F.2A :enituri din lucrări executate şi ser icii prestate -.a menţiona at!t creanţa de -. om mai exemplifica principiul necompensării prin două situaţii practice. b. în nici un caz numai soldul-creanţă de 0/2. cu e idenţierea corespunzătoare a T:A-ului datorat de fiecare parte statului.222 F.0 . 9acă o întreprindere #-$ deţine o creanţă de -.0 %lienţi externi W P A2-.& şi 5C?: A2-./22 • Hn sfîrşit.222 *. ori printr-un proces..222. 5C? 0ncasea-ă suma /acturată clientului e.222 6*3 în acti ..&4 ("&.222.0 %lienţi externi =F. 5C? /ace /actura către bene/iciarul 8clientul9 e. c!t şi datoria de .%lienţi interni /-0A %onturi la bănci în alută =2.222 #.222 A.urnizori produs pentru export A2-.222 6*3 în pasi .v serviciilor lor pentru e. o compensare directă efectuată de fiecare întreprindere în bilanţul său nefiind permisă.H9: A--.0 Prestatori ser icii pentru export =F. bilanţul întreprinderii .222 -.> %heltuieli înregistrate în a ans #Analitic. 5C? ac3ită prestatorilor c.'.urnizori #pentru export$ W P A--. şi în acelaşi timp are şi o datorie de . (ingura exceptare de compensare poate fi "ustificată ori prin ordine de compensare globală în economie efectuată de stat..222 (./2.222 6*3.. 3u este permis să se diminueze costul de achiziţie al imobilizărilor #element de acti $ cu sub enţiile primite pentru in estiţii #element de pasi $..v măr/ii 0n clau-a C%< sau C<=: A--.

6eferitor la leasing. FI-.222 (. după următorul model.8chipamente tehnologice AA0F T:A deductibilă W A2A .%heltuieli de exploatare pri ind amortizarea imobilizărilor W 0I-= Amortizarea instalaţiilor.urnizori de imobilizări 0=I. animalelor şi plantaţiilor 02.222 #. Dpera1iuni 0n contabilitatea locatarului 8leasee4 utili-ator9: A2 .222 '. conform contractului./IA :enituri din sub enţii pentru in estiţii 02.222 =I. deşi nu poate fi proprietar legal.222 *. Amorti-area investi1iei 0n primul an de e. 6nregistrarea /acturii /urni-orului de imobili-ări: P 0-=. Trecerea păr1ii corespun-ătoare din subven1ie la venituri: -=.(ub enţii gu ernamentale pentru in estiţii -22.222 !.ploatare #973 W -2 ani$ prin metoda liniară.urnizori de imobilizări W /-0. care a sub enţionat in estiţia respecti ă. financiar sau operaţional$ încheiate pentru cel puţin = ani.%onturi la bănci în lei 0=I. 9in această categorie de operaţiuni fac parte cele reglementate de contractele de concesiune. "uridice şi fiscale ale acestuia. $lata /acturii /urni-orului: A2A .emplul ): Prin acest exemplu dorim să ilustrăm principiul pre alenţei economicului asupra "uridicului. $rimirea 80ncasarea9 subven1iei4 care reprezintă /2P din aloarea utila"ului. mi"loacelor de transport. locaţie de gestiune şi leasing #imobiliar sau pentru utila"e şi mi"loace de transport. /-0. dec!t după achitarea sa integrală #pe exemplul achiziţionării unui utila" prin metoda leasingului financiar$. dincolo de toate detaliile şi implicaţiile contabile. &.222 ). om pune în e idenţă esenţa principiului contabil al pre alenţei economicului asupra "uridicului #Substance over :orm$.222 022.%onturi la bănci în lei W AA/ (ub enţii -22. închiriere.profit datorat tocmai statului. respecti înregistrarea utila"ului în acti ul societăţii beneficiare. 6nregistrările de la punctele ) şi # se repetă 0n anii ! A &". ?. 6nregistrarea subven1iei de primit: AA/ (ub enţii W -=.(ub enţii gu ernamentale pentru in estiţii W .

$rimirea utila>ului4 conform facturii în sumă de -2. Alte împrumuturi şi datorii asimilate -2. 9ob!nzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate -. A.222 !.&. 0-=.222 6*3.%heltuieli înregistrate în a ans W -FI.222 A- .222 6*3. Concomitent se 0nregistrea-ă dob7nda a/erentă de ac3itat4 -..8chipamente tehnologice W -F.

perioade. fundamental în cadrul dispoziti ului contabil luat ca un întreg. printre multe altele. 6eglementarea contabilităţii financiare la ni el internaţional global este un semn al epocii post E moderniste pe care o parcurgem. al raportărilor contabile armonizate< Hn acest proces de comunicare bi. rolul lor este unul central. cu reglementarea unitară a pieţelor financiare. *menirea a de enit un 4sat global5 în care oameni care nu se cunosc şi care nu se or înt!lni #probabil$ niciodată. părăsind mentalitatea maniheistă. bună-credinţă. 3umai astfel se poate asigura o repartizare echitabilă a bogăţiei planetare. a normelor de calitate. domeniilor. 'ndiferent însă care sunt aceste principii. firmelor sau economiilor naţionale ale ţărilor membreU :iitorul aparţine principiilor contabile şi alorilor perene pe care acestea le reprezintă. uşor om putea face mai apoi loc în mintea noastră acestor principii contrare #stabilitate E flexibilitate$ care formează de fapt o unitate dialectică. „:ii !erm 'n respectarea principiilor. merg!nd în acelaşi sens cu mondializarea politică. domenii.. domenii şi perioade precis determinate. dar cunosc!nd şi faptul că #în afară de A0 . de o abordare globală la ni el mondial. 9oar în aparenţă există o contradicţie în cele afirmate mai sus. dar şi de particularizări necesare pe zone. ele ghidează acti itatea curentă şi de perspecti ă. a reglementărilor legale. Hntr-un plan mai practic. este ne oie de o concepţie stategică atotcuprinzătoare. telecomunicaţiilor. coerenţă.Conclu-ii şi propuneri Am încercat în această lucrare abordarea c!t mai largă şi mai ad!ncă cu putinţă a problematicii principiilor contabilităţii financiare şi am arătat diferenţele de abordare între diferite şcoli şi curente consacrate de g!ndire. o competiţie corectă între firme. o interpretare unitară a informaţiei contabile. şi indiferent dacă sunt numite axiome. 3umai aşa se poate uşura procesul inexorabil al globalizării şi înfr!nge procesul natural al entropiei. postulate. cu caracter "ustificat de excepţie. principiilor contabile le re ine un rol crucial. globalizarea economică. dau un caracter de stabilitate şi de echilibru.şi multilaterală în domeniul contabil. zone sau firme. g!ndindu-ne la memorabilele cu inte pe care cu îndreptăţire le spunea marele )ruce @ee şi care parcă în materia noastră se potri esc acum mai bine ca oriunde altunde a. normare. sau 7niunea 8uropeană prin acordarea unor derogări în funcţie de circumstanţele specifice perioadelor. numai aşa se poate instaura ordinea în "ungla şi haosul economic naţional şi internaţional datorate complexării acti ităţilor şi relaţiilor. colaborează str!ns. etc.. dar !le3ibil 'n aplicarea lor!” 9upă cum am mai arătat. mass-media. efinance. după documentarea făcută şi elaborarea acestei lucrări. limbii engleze şi. obiecti itate şi flexibilitate. principii sau reguli de bază. prin intermediul e-commerce. reprezent!nd un element de predictibilitate. de protecţia mediului. ăz!nd problemele cu care ne-am confruntat în mod nemi"locit. %ăci ce altce a încearcă să facă 'A() prin tratamentele contabile alternati e la cele de bază. metodologie şi practică în domeniul fascinant al contabilităţii. internetului. zilnic. a regulilor comerciale şi formalităţilor amale. e-banGing. de echilibru între diferitele şcoli contabile. comparabilitate şi consistenţă demersurilor normati e şi practice în domeniul contabilităţii cu condiţia ca abordarea şi aplicarea principiilor contabile să fie făcută în egală măsură cu discernăm!nt.

9umnezeu$ puncte de spri"in fixe şi repere imuabile nu putem a ea. chiar dacă îl aplică întocmai sau nuB !. uniformizarea sau cel puţin armonizarea la ni el internaţional a noţiunilor de axiome. de o manieră mai unitară a principiilor contabile şi normelor. cu argumentarea c!t mai riguroasă a derogărilor generate de 4creati itatea5 personală. cel puţin la ni elul dispoziti ului contabil 'A(). mai transparente din punctul de edere al prezentării principiilor contabile care le gu ernează. elaborarea unor norme mai clare. prin indicarea explicită a principiului1principiilor contabile pe care se bazează. sper!nd că propunerile noastre or a ea o aplicabilitate mai largă.A()B '. &. aplicarea.6( şi cu at!t mai mult a 7D-&AAP sau 7(-&AAP$. postulate. a circumstanţelor şi nuanţelor de înţelegere şi aplicare. cu indicarea limitelor. de către profesioniştii contabilităţii. prin elaborarea unor dicţionare oficiale ale 'A() şi . care reprezintă un element de referinţă pentru toţi profesioniştii contabili şi pentru toate firmele. armonizarea limba"ului contabil internaţional în limba engleză #limba oficială a 'A(1'. A= . pentru a nu mai fi necesare ghiduri ulterioare de interpretareB (. facem următoarele propuneri de perfecţionare a corpului de principii contabile şi a îmbunătăţirii elaborării de norme decurg!nd din aceste principii şi a aplicării acestora. principii sau reguli cu aloare de principiu în domeniul contabilităţii financiare.

cuantificarea performanţelor acti ităţii şi utilizarea internă a informaţiilor contabile de către manageri. ar putea constitui un punct de plecare.B Anderson. %.. aprofundată. relaţiile dintre !nzări şi profitabilitate şi planurile de stimulare. operaţiunile bancare şi de creditare.a nr.a nr. leasingului şi al emisiunii de acţiuni. & Utilitatea $rincipiilor contabilită1ii(! pentru di/erite categorii de 8studen1i9 economişti Prezentăm în continuare o listă #incompletă$A= a obiectelor de studiu pentru care materia principiilor contabile. analiza profitabilităţii. Prelucrare după V3otă către studenţi5 din 3eedles Lr. <inan1e: aici principiile contabilităţii sunt utile pentru înţelegerea subiectelor legate de analiza rapoartelor financiare. cum ar fi costurile acti ităţii economice. caracteristiciile corporaţiilor. ! Ba-ele anali-ei economico A /inanciare patrimoniale pe ba-ă de bilan1 0n corela1ie cu principiile contabilită1ii /inanciare A0 A= Hn sensul mai larg de sistem contabil. Ane. obligaţiunilor. sistemul de bugete al întreprinderii.Ane. analiza #marginală$ a costurilor. managementul fondului de rulment #inclusi al mi"loacelor băneşti. 5isteme in/orma1ionale: principiile de bază ale contabilităţii sunt utile pentru înţelegerea sistemelor electronice şi contabile. a documentaţiei de sistem.e Ane. analiza fluxurilor de lichidităţi. 022-. AA . a controlului intern şi a sistemelor de e idenţă a cumpărărilor şi salariilor. ?conomie generală: principiile contabilităţii sunt utile pentru înţelegerea subiectelor de microeconomie. MenrC 6. arJeting: principiile de bază ale contabilităţii sunt folositoare pentru înţelegerea subiectelor legate de politicile de preţuri. plasamentelor. contabilitatea enitului naţional şi operaţiunile în monede străine. al fuziunilor şi achiziţiilor de companii. finanţarea pe termen scurt şi lung prin intermediul efectelor comerciale. aloarea în timp a banilor. Lames.B %aldNell.. creanţelor şi stocurilor$. 4)azele contabilităţii5 sau de aprofundare a tematicii lucrării de faţă. maximizarea profitului şi cursurile de schimb ale monedelorB subiecte de macroeconomie cum ar fi moneda şi sistemul bancar. anagement: principiile contabilităţii a"ută la înţelegerea subiectelor legate de formele de organizare a agenţilor economici. )el erd 8.

(ituaţia modificărilor capitalului propriu. (e aplică astfel unele corecţii bilanţului contabil. a trebui să insistăm puţin asupra noţiunilor de bilan !inanciar şi bilan !unc ional. respecti detectarea unor e entuale situaţii de dezechilibru financiar care ar putea periclita continuitatea expoatăriiB stabilirea gradului de lichiditate şi sol abilitate al firmeiB determinarea flexibilităţii financiare a acesteia pe baza tabloului fluxurilor de trezorerieB caracterizarea eficienţei utilizării elementelor patrimonialeB întocmirea bugetelor de enituri şi cheltuieli şi a planurilor de finanţareB e aluarea performanţelor firmei.alori #cheltuieli de constituire. ci doar exemplificati ă. 9e asemenea. respecti a alorii contabile a a erii acţionarilorB determinarea sănătăţii financiare. Anca +aria Mristea. pagina -I0. etc. după cum se a arăta mai departe. :asile 6obu. %amelia :asilescu. )ilanţul contabil. bilan ul patrimonial 4!inanciar5 şi bilan ul !unc ional. Această analiză E diagnostic care urmează nu se rea exhausti ă. etc. cheltuieli de repartizat asupra exerciţiilor financiare iitoare. precum şi asupra principiilor care stau la baza întocmirii acestora. dar şi din %ontul de profit şi pierdere. Dbiectivele de ba-ă ale anali-ei /inanciar A patrimoniale sunt următoarele:AA stabilirea patrimoniului net. c!t şi în zona elementelor de pasi bilanţier. el reprezent!nd tabloul situaţiei patrimoniale a firmei prin prisma echilibrului elementelor de acti şi de pasi la un anumit moment dat. om utiliza trei tipuri de bilanţuri. precum şi datorită utilizării aceloraşi principii.* aplicaţie multidisciplinară a bazată pe elementele patrimoniale din bilanţ nu se putea face mai bine dec!t combin!nd cunoştinţe din domeniul contabilităţii şi gestiunii financiare cu formule şi interpretări din domeniul analizei E diagnostic economico E financiare. bilan ul contabil. %orecţii referitoare la acti ul bilanţului a. acti ul imobilizat se ma"orează cu partea acti elor circulante cu AA Aurel 'şfănescu. at!t în zona elementelor de acti . 022=. primele pentru rambursarea obligaţiunilor. 9acă bilanţul contabil ne este foarte familiar. Acti ul imobilizat se diminuează cu aloarea acti elor imobilizate ficti e sau non. Analiza E diagnostic economico E financiară îşi demonstrează aceste irtuţi şi în situaţia în care este chemată să analizeze situaţia patrimonială a unei societăţi folosind datele din cea mai importantă raportare financiară. debitorii din capitalul social subscris şi ne ărsat. Pentru atingerea acestor obiecti e şi ilustrarea metodelor folosite. Acest tip de bilanţ se obţine în urma regrupării posturilor de acti şi de pasi după criterii de lichiditate şi exigibilitate. elemente care din punct de edere al lichidităţii nu au nici o aloare deoarece nu generează nici un flux de numerar. conciziei şi subtilităţii sale în interpretarea fenomenelor economico E financiare la ni elul firmei şi grupurilor de firme. Bilanţul patrimonial (financiar) prezintă o importanţă deosebită pentru acţionari #care sunt interesaţi să cunoască aloarea a erii lor$ şi creditori #pentru care patrimoniul reprezintă o garanţie pentru realizarea drepturilor lor$. (ituaţia fluxurilor de trezorerie. A/ . aceasta din urmă fiind pe drept cu !nt denumită 4filosofia contabilităţii5 datorită forţei.$.

dacă există creanţe E clienţi sau furnizori E debitori cu scadenţe de peste un an.an.an Capitaluri permanente: . Partea de Pasi a cuprinde surse sau capitaluri permanente #capitaluri proprii. b. nevoi sau 'ntrebuin ări permanente #elementele cele mai puţin lichide. b.%apital social . capitaluri din surse publice E sub enţii.inanciare #credite bancare curente$ .an 5urse I $asiv Datorii pe termen scurt #Z . precum şi cu datoria fiscală latentă aferentă sub enţiilor pentru in estiţii şi pro izioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.3efinanciare . Acestea se ma"orează cu pro izioanele pentru riscuri şi cheltuieli cu termen de exigibilitate sub . .6ezultat nerepartizat .'mobilizări financiare #Y . rein estiri ale acumulărilor anterioare E rezer e. adică imobilizările necorporale.%reanţe #clienţi sau furnizori$ Z .termen de lichiditate mai mare de .an$ AF . Prelucrarea datelor din bilanţul contabil a determina următoarea structură a datelor din bilanţul financiar. .Pro izioane #Y . .(ub enţii $rovi-ioane Z . di idendele de plată. precum şi datoriile pe termen mediu şi lung E cu scadenţă mai mare de .an.(tocuri .an$.9isponibilităţi .. bilanţul patrimonial #financiar$ a conţine în partea de Acti . capitalurile permanente se ma"orează cu eniturile înregistrate în a ans cu termen de exigibilitate mai mare de . :evoi I Activ Activ imobili-at net #Y . Hn urma corecţiilor de mai sus. %orecţii referitoare la pasi ul bilanţului a.an .an$ .'mobilizări financiare Z .an$ . etc.an includ obligaţiile nefinanciare şi financiare #creditele bancare curente$. %apitalurile permanente se diminuează cu aloarea corespondentă a acti elor ficti e #cheltuielile de constituire.an.an$.an.'mobilizări corporale . debitorii din capitalul subscris şi ne ărsat şi cheltuielile de repartizat asupra exerciţiilor financiare iitoare se scad din capitalurile proprii.9atorii pe termen mediu şi lung #Y .'mobilizări necorporale . eniturile constatate în a ans cu termen de exigibilitate sub . 9atoriile cu scadenţă sub .an$ şi de asemenea surse temporare #datoriile cu scadenţă mai mică de . Acti ul circulant se diminuează cu aloarea acti elor circulante a !nd termen de lichiditate mai mare de .%reanţe Y .6ezer e .an$. profit nerepartizat. 9e exemplu.an Activ circulant net #Z . acestea or fi eliminate de la rubrica respecti ă şi transferate în grupa 4Acti imobilizat5.an$.an şi se ma"orează cu aloarea imobilizărilor financiare cu termen de lichiditate sub un an. corporale şi financiare$ şi nevoi şi 'ntrebuin ări temporare #în care se includ acti ele circulante care au un grad de lichiditate mult mai mare dec!t imobilizările$. precum şi altor elemente de capitaluri proprii. iar primele pri ind rambursarea obligaţiunilor se scad din împrumuturile şi datoriile asimilate pe termen mediu şi lung$ şi cu di idendele de platăB de asemenea.

00= mii 6*3.022 [[[ din care credite bancare curente -A. se realizează con ersia bilanţului contabil în bilanţ financiar #patrimonial$ folosindu-se următoarele date din bilanţul contabil la =-.F22 mii 6*3./22 mii 6*3$.F22 pentru di idende.A/.an.002 +'..?-2 mii 6*3.)"" !')."'" T D T A L $ A 5 % G !')./2 6ezer e =A.2. A./22 mii 6*3 se a diminua cu aloarea creanţelor cu termen de lichiditate peste un an #-/. inclusă în totalul capitalurilor proprii.3 #în mii 6*3$.=F2 F=.F=2 mii 6*3$ şi cu aloarea cheltuielilor înregistrate în a ans #=. . Pornind de la aceste date.urnizori A2.F22 /2 .A-2 mii 6*3 reprezent!nd profit net repartizat pentru constituirea fondurilor proprii.022 mii 6*3$ şi se a ma"ora cu aloarea imobilizărilor financiare cu termen sub un an #0.++" -.&)" =...an.A-2 pentru fonduri proprii #contul -2F. -/. rezult!nd imobilizări financiare de -/.:: ACT%G 'mobilizări necorporale $A 5 % G 022 Pro izioane pentru riscuri şi A. deoarece din suma totală a creditelor bancare de AA. • 'mobilizările financiare de /2 mii 6*3 se or diminua cu aloarea imobilizărilor sub un an #0.F=2 %apital social FI.F22 F/2 6ezultatul exerciţiului[[[[ -0.&!./22 '. B%LA:K CD:TAB%L 6:CL?%AT LA DATA D? '&. • :aloarea creanţelor de . • 9atoriile financiare pe termen scurt #surse temporare$ se ma"orează cu aloarea di idendelor datorate #=.022 mii 6*3$./22 TDTAL DATD=%% &&. cu aloarea altor creanţe pe termen scurt #-.22 Alte datorii pe termen scurt 0?..-0.222 6*3$. mii 6*3.222 mii 6*3.2.222 6*3$ şi se or ma"ora cu aloarea creanţelor care au o lichiditate peste un an #-/.I$ şi =.'"" (ub enţii pentru in estiţii -. :a rezulta astfel următorul bilanţ financiar."'" 'mobilizări corporale 'mobilizări financiare[ TDTAL ACT%G? % DB%L%MAT? (tocuri %reanţe[[ Alte creanţe pe termen scurt Titluri de plasament 9isponibilităţi TDTAL ACT%G? C%=CULA:T? %heltuieli înregistrate în a ans CD:TU=% D? =?@ULA=%MA=? T D TAL AC T %G [ din care sub .2/2 &(+. • 9atoriile financiare pe termen lung reprezintă numai =2. 0.. se fac următoarele corecţii. Tabelul &./22 . rezult!nd un sold total al creanţelor sub un an de F2.F22 mii 6*3$.%onform metodei expuse mai sus./22 --. [[ din care peste .F22 mii 6*3.!'" TDTAL CA$%TAL $=D$=%U &&).222 [[[[ din care I. a"ung!nd astfel la aloarea de .022 cheltuieli I=. creditele bancare curente au o aloare de -A.2/2 %redite bancare[[[ AA.F. • %apitalul social se a ma"ora cu I.

F22 !'). @u!nd în considerare semnificaţiile acestor trei cicluri.))* F=. 9iclul de !inan are se referă la ansamblul operaţiunilor dintre întreprindere şi proprietarii de capital #acţionarii şi creditorii întreprinderii$. enituri din exploatare constatate în a ans. şi titluri de plasament TDTAL ACT%G . cheltuielile de exploatare constatate în a ans.A/.$. de exploatare şi cel de finanţare şi trezorerie. am utilizat structura bilanţului contabil aşa cum a fost modificată prin *+.&!. existente în pasi ul bilanţului.(*' 022 I=.A22 !')."'" Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare a întreprinderii din punct de edere economic. e idenţiind at!t utilizările c!t şi sursele corespunzătoare fiecărui ciclu. -0. (pre deosebire de acestea.222 &(*. B%LA:K <%:A:C%A= LA DATA D? '&. constituie ne oi #alocări$ stabile sau aciclice. producţie şi distribuţie # !nzări$ at!t sub formă de fluxuri fizice. creanţe ..?-2 A. iar funcţia de finanţare în partea de st!nga E "os şi dreapta E sus. care în mod firesc trebuie finanţate din datoriile de exploatare #datorii furnizori şi asimilate. etc. indiferent de scadenţa lor.F22 0?.'!" A2.002 =. c!t şi financiare. at!t acti ele circulante c!t şi sursele pentru finanţarea lor sunt considerate ciclice deoarece recuperarea capitalurilor alocate şi reînnoirea surselor se face după încheierea fiecărui ciclu de exploatare. respecti acti ul şi pasi ul de trezorerie. funcţia de finanţare poate fi reprezentată în partea din dreapta E "os a bilanţului. pro ocat de ciclul de exploatare. funcţia de in estiţie este plasată în partea de st!nga E sus a bilanţului. 9iclul de investi ii cuprinde achiziţionarea de acti e imobilizate.clienţi . Posturile de acti legate direct de operaţiile ciclului de exploatare #stocuri.:: ACT%G :evoi permanente 'mobilizări necorporale 'mobilizări corporale 'mobilizări financiare :evoi temporare (tocuri %reanţe 9isponib.+. Acesta regrupează posturile de capitaluri proprii şi datorii financiare.P -.luxul de finanţare permite întreprinderii să facă faţă decala"ului dintre lichidităţile de intrare şi cele de ieşire. iar pro izioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt asimilate surselor proprii.A/ $rincipiile care stau la ba-a 0ntocmirii bilan1ului /unc1ional sunt:AF A/ Hn această anexă. pentru riscuri şi chelt.$ constituie acti e circulante de exploatare./22 -A. respecti de in estiţii.00= &'#.*&" --0..2/2 -/. etc. %elelalte posturi de acti şi de pasi care reflectă operaţiuni di erse sunt regrupate în categoriile acti circulant în afara exploatării şi datorii în afara exploatării. 9atorii pe termen mediu şi lung T D TA L $A 5 % G +*.Tabelul !. AI ."'" $A5%G 5urse temporare 9atorii furnizori 9i idende datorate Alte datorii pe termen scurt %redite curente Capitaluri permanente %apitaluri proprii Pro iz. 9iclul de e3ploatare cuprinde fluxurile de apro izionare./01022/. care sunt finanţate în mod necesar din sursele durabile #aciclice$.022 =2.22 F2. ca de altfel în toată lucrarea de faţă. imobilizările regrupate prin funcţia de in estiţie. Astfel. .

'. e aluarea separată a elementelor de acti şi de pasi . gestiune financiară. analiză economico E financiară. :om analiza mai în ad!ncime patrimoniul net. . %reşterea alorii întreprinderii #a patrimoniului ei net$ şi implicit a alorii fiecărei acţiuni. concesiune sau în locaţie de gestiune sunt integrate în acti şi corespunzător în pasi .$. etc. amortizarea şi pro izioanele sunt incluse în pasi ul bilanţului funcţional ca surse aciclice #care răm!n la dispoziţia firmei o perioadă mai mare de un an$. contabilitate de gestiune. (e poate calcula în două moduri.ca diferenţă între suma acti ului şi suma datoriilor. debitorii pri ind capitalul subscris şi ne ărsat. primele pri ind rambursarea obligaţiunilor se tratează în acelaşi mod ca la elaborarea bilanţului financiar. (. am fi descoperit aceeaşi fascinantă unitate şi coerenţă. adică aloarea de intrare în patrimoniu. folosind datele din bilanţurile contabile. este obiecti ul principal al acţionarilor dar interesează în egală măsură.&. etc. con ersia unor datorii în capital. conceptul de acti ficti nu mai este rele ant şi ca atare nici operaţional. A? .$ Principalii indicatori de analiză ai patrimoniului net sunt. după cum am mai arătat. pre alenţa economicului asupra "uridicului. Anali-a patrimoniului net $atrimoniul net sau activul net 8contabil9 A A:C reprezintă aloarea a erii întreprinderii calculată prin metode contabile #bilanţul patrimonial$. imobilizările închiriate. efectele scontate nea"unse la scadenţă. profitul net$ şi1sau prin surse externe #aporturi noi ale acţionarilor.ca sumă a elementelor componente ale capitalului propriu. independenţa exerciţiilor. acti ele sunt luate în calcul la aloarea lor brută. ceea ce rezultă fiind capitalul propriu #A3% W A E 9 W %P$ sau aloarea întreprinderiiB . financiare şi funcţionale. rezultatul fiind acelaşi #suma capitalurilor proprii$. iar în pasi se iau în considerare amortizările colectate #rula"ul creditor al contului FI-$ şi a"ustările pro izorii #pentru deprecierile re ersibile$. AF 9eşi prezentate sub altă formă şi în alt context. se obser ă asemănarea p!nă la identitate în conţinut cu principiile contabilităţii financiare. la 4împrumuturi şi datorii asimilate5 deoarece ele ser esc ciclului de exploatare. etc. ). şi pe creditori. Hn continuare om ilustra aceste aprecieri cu aplicaţii practice din domeniul analizei patrimoniale a întreprinderii #analiza patrimoniului net şi analiza structurii patrimoniale$. a profitului net şi a profitului net distribuit acţionarilor sub formă de di idend #toate componente ale patrimoniului net W capitalul propriu$. inclusi #sau mai ales$ la ni elul principiilor care le orientează realizarea obiectului. cheltuielile care pri esc exerciţiile financiare iitoare se asimilează acti elor imobilizate. prudenţa. cu at!t mai mult cu c!t el poate creşte prin surse interne #rentabilitatea întreprinderii. (e obser ă extraordinara unitate între ştiinţele economice funcţionale #contabilitate financiară. deţinute în leasing. necompensarea. pentru că probabil că în orice capitol al analizei economico E financiare am fi inter enit şi l-am fi corelat sau comparat cu contabilitatea financiară. !. sub enţii. #.

!.6' W 9atorii pe termen lung Con/orm concep1iei /unc1ionale .ond de rulment împrumutat #.ond de rulment propriu #.&. <ondul de rulment 8<=9 reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanţarea acti elor circulante.6A8$.ondul de rulment se poate calcula prin două categorii de metode.68$ şi cea din afara exploatării #3. :evoia de /ond de rulment 8:<=9 reprezintă diferenţa dintre ne oile temporare şi sursele temporare.6A8 W Acti e ciclice din afara exploatării E (urse ciclice din afara exploatării +ărimea 3. 3.ondul de rulment funcţional se mai numeşte şi .68 este influenţată de natura /2 . un fond de rulment negati reflectă o stare de dezechilibru din unghiul de edere al binomului lichiditate E exigibilitate şi impune anga"area unor credite bancare pe termen scurt. respecti suma necesară finanţării decala"elor care se produc în timp între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de acti itatea de exploatare.63&$. <=:@ W (urse aciclice E Acti e aciclice <=@: W #3e oi ciclice X 3e oi de trezorerie$ W #Acti e circulante de exploatare X Acti e circulante din afara exploatării X 9isponibilităţi$ E #9atorii de exploatare X 9atorii în afara exploatării X %redite bancare de trezorerie$ <= W Acti e circulante E 9atorii pe termen scurt Hn ambele situaţii.6P W %apitaluri proprii E Acti e imobilizate .6'$.ond de rulment net global #. Qi ne oia de fond de rulment se poate calcula prin două categorii de metode.ondul de rulment poate fi descompus în . . . ne oia de fond de rulment este formată din partea pentru exploatare #3.6P$ şi .68 W Acti e ciclice aferente exploatării E (urse ciclice aferente exploatării 3. impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit precum şi de decala"ul dintre termenul mediu de transformare a acti elor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt de in exigibile. $e ba-a bilan1ului patrimonial :<= W #Acti e circulante E 9isponibilităţi băneşti$ E #9atorii nebancare pe termen scurt E %redite pe termen scurt$ W #Acti e circulante E 9isponibilităţi băneşti$ E *bligaţii pe termen scurt :<= W #(tocuri X %reanţe$ E %redite pe termen scurt 3e oia de fond de rulment semnifică în $e ba-a bilan1ului /unc1ional :<= W 3e oi ciclice E 6esurse ciclice Hn acest caz. Con/orm concep1iei patrimoniale <= W %apital permanent E Acti e imobilizate .

ni elul de acti itate. /- . 9acă 3. aceasta semnifică un surplus de resurse temporare comparati cu ne oile temporare. reprezintă o sursă atrasă #nepurtătoare de dob!ndă$ de finanţare a acti elor circulante. etc. aceasta reflectă un decala" nefa orabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.6 este poziti ă. diminuat cu di idendele plătite în cursul aceleiaşi perioade. $e ba-a bilan1ului /inanciar $e ba-a bilan1ului /unc1ional T: W . situaţia se consideră a fi normală numai dacă este rezultatul unei politici de in estiţii pri ind creşterea ne oii de finanţare a ciclului de exploatare.6 este negati ă. bugetul de stat.6 E 3. salariaţi. c!t şi pe termen scurt. Tre-oreria netă 8T:9 exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi ne oia de fond de rulment. Trezoreria netă se calculează astfel. '. la care se adaugă amortizarea. *bligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori.63& E 3. p!nă în momentul plăţii lor. TA W trezoreria de acti . T: W TA E TP. 9acă ne oia de fond de rulment este constantă. această situaţie demonstrează o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei firmei pe piaţă. Hn caz contrar.6 sau. 3. etc. în care. situaţia fiind fa orabilă doar dacă este consecinţa accelerării rotaţiei acti elor circulante şi ale anga"ării de datorii cu scadenţe mai mari. durata ciclului de fabricaţie. atunci trezoreria netă poziti ă este echi alentul profitului net.6 T: W . reflect!nd situaţia financiară a firmei at!t pe termen mediu şi lung. adică soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt. 9acă dimpotri ă. TP W trezoreria de pasi . respecti soldurile debitoare ale ale conturilor de disponibilităţi şi plasamente. iteza de rotaţie a stocurilor şi creanţelor. situaţia este negati ă deoarece este determinată de întreruperi temporare în apro izionarea şi reînnoirea stocurilor sau în acti itatea de producţie.esenţă acti ele circulante de natura stocurilor şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt #surselor atrase$. Altfel. Trezoreria netă poziti ă semnifică un excedent monetar al exerciţiului financiar şi dacă aceasta se menţine în cadrul mai multor exerciţii financiare succesi e. acti ităţii.

#%lienţi şi conturi asimilate 1 Total acti $ x -22 6ata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. E I.6P W 9atoriile pe termen mediu şi lung W =2.-2 E ?I. #'mobilizări necorporale 1 Total acti $ x -22 6ata imobilizărilor corporale.?-2 X A.=02 E -A. trezoreria netă negati ă este efectul înregistrării de pierderi.emplu numeric4 pe baza datelor conţinute în bilanţul financiar #tabelul nr. #mii 6*3$. respecti un dezechilibru financiar la sf!rşitul anului şi care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt.6 E 3.F22 mii 6*3. T: W . #Acti e circulante 1 Total acti $ x -22 6ata stocurilor.0=.= W A?.= W -I. E /2. ?. #%apital propriu 1 %apital permanent$ x -22 6ata datoriilor pe termen scurt.0=. Totuşi. E -0.I=. <= W %apitaluri permanente E 3e oi permanente W -A. #mii 6*3$.0=.222$ W /2. #'mobilizări financiare 1 Total acti $ x -22 6ata acti elor circulante.I=.A. <= W 3e oi temporare E (urse temporare W -=F. 6ata acti elor imobilizate. #mii 6*3$.//. dispune de piaţă #de apro izionare şi desfacere$.=02 W A?.F22 mii 6*3. #9atorii totale 1 Total pasi $ x -22 /0 . #(tocuri 1 Total acti $ x -22 6ata creanţelor comerciale. existenţa unei trezorerii nete negati e nu semnifică o situaţie economico E financiară nefa orabilă. Anali-a structurii patrimoniale a 0ntreprinderii 8xistă rate pri ind structura acti ului respecti pri ind structura pasi ului.022$ E ?=.A. #%apital permanent 1 Total pasi $ x -22 6ata autonomiei financiare.. :<= W #3e oi temporare E 9isponibilităţi băneşti şi plasamente$ E #(urse temporare E %redite curente$ W #-=F. sau.9acă în calculul ne oii fondului de rulment nu s-au luat în calcul creditele pe termen scurt. #9isponibilităţi băneşti X Titluri de plasament$ 1 Total acti $ x -22 6ata stabilităţii finanţării..6 W A?.//. dar înregistrează o creştere a ne oii de fond de rulment ca urmare a dez oltării acti ităţii. ci înregistarea unui decala" între termenul mediu de transformare a stocurilor şi creanţelor în lichidităţi şi durata medie de onorare a obligaţiilor pe termen scurt.F=.6 E .A22$ E #I. W .. <=$ W %apitaluri proprii E 3e oi permanente W #--0. 9acă ne oia de fond de rulment este constantă. atunci c!nd întreprinderea realizează produse rentabile. <=% W . #Acti e imobilizate 1 Total acti $ x -22 6ata imobilizărilor necorporale.-. #9atorii pe termen scurt 1 Total pasi $ x -22 6ata datoriilor totale. 0$ şi care poate fi interpretat conform criteriilor de mai sus. trezoreria netă negati ă reflectă un deficit monetar. mii 6*3. #'mobilizări corporale 1 Total acti $ x -22 6ata imobilizărilor financiare..

A.urnizori şi conturi asimilate )'*.?2 /0../I2 )!(.I.F/ 0?.. &&./2 0/. băneşti şi plasamentelor 6ata stabilităţii financiare 6ata autonomiei financiare 6ata datoriilor pe termen scurt 6ata datoriilor totale :A& /./22 ##'. A0.-I/ &..=0 2.0I? 02?..I/ 0?."'.: ACT%G 'mobilizări necorporale 'mobilizări corporale 'mobilizări financiare TDTAL % DB%L%MN=% (tocuri %lienţi Alte creanţe 'n estiţii pe termen scurt 9isponibilităţi TDTAL ACT%G? C%=CULA:T? TDTAL ACT%G : ?./22 A0.== I.=22 CA$%TAL $=D$=%U &.I/2 A.FA -0.(&( Pe baza datelor de mai sus.?IA 9atorii financiare pe termen mediu şi lung /0F...F/ 2./22 A=/. B%LA:KUL 6:T=?$=%:D?=%% „A” 6nc3eiat la data de '&.//2 /. =22.F /.=2 . *. =AT? D? 5T=UCTU=N 8E9 6ata acti elor imobilizate 6ata imobilizărilor necorporale 6ata imobilizărilor corporale 6ata imobilizărilor financiare 6ata acti elor circulante 6ata stocurilor 6ata creanţelor 6ata disponib.F= Conclu-ii: /= .2. ).A22 A ansuri şi aconturi primite .0? //.222 %apital social 0/.FA 2.'*) &. ratele de structură a acti ului şi pasi ului se prezintă astfel.022 00. &..."#". &". Tabelul '."&.?A A?. /2. +./I .2 (.FA2 ./22 =.222 A?..) =22.AI2 6ezer e A=.222 //.&*" :A& =/A.FA2 ??. #. crt.F02 Pro izioane pentru riscuri şi cheltuieli 0A.##) &./2 ?/.(. ..."#".(&( TDTAL $A5%G : =?A.A0/ '.-2 F0.(+" =2-. (.).=2.-? -=.00/ 0/.?.AA .2/2 A-./ -0./-.222 ?. !. :r.(&( Alte datorii pe termen scurt TDTAL DATD=%% =2?..FI 0?."&.2.0 F.*.##) :A& $A 5 % G ?.2. &!. '. Tabelul (.-02 ?.?A /F./22 -02.2..F.=2 )+(.emplu numeric4 pe baza unui bilanţ contabil al întreprinderii 4A5.AA : /2.&!.22 6ezultatul exerciţiului /0=.022 .

Această situaţie poate fi determinată de creşterea olumului de acti itate. programe de calculator. ?AP #+icrosoft$ sau ?FP #The %oca %ola %ompanC$ din acti ul lor net # aloarea de piaţă$.?2P în anul 3 faţă de I. ponderea capitalului propriu în capitalul permanent fiind de //. unele chiar I0P #&eneral 8lectric$. dar care s-a degradat în timp. (e recomandă astfel completarea acestei analize cu informaţii referitoare la olumul de acti itate şi la structura creanţelor după natura lor.. al căror indice de creştere a fost de -I=. respecti unui sector care necesită o dotare tehnică semnificati ă. 6ata acti elor imobilizate corporale este foarte apropiată de cea a totalului acti elor imobilizate. de acordarea unor termene de plată mai confortabile pentru clienţi. 9e asemenea. etc. întreprinderea prezintă o stabilitate financiară ridicată. Acti ele circulante deţin o pondere de A0. 8ditura A(8.A. A. în (7A întreprinderile a !nd o rată de peste /2P la acest indicator #indiferent de domeniul de acti itate$.FP de la un an la altul. ceea ce demonstrează preponderenţa acestui element în totalul imobilizărilor.F/P.$ este un punct negati . cercetării ştiinţifice şi progresului tehnic şi tehnologic. licenţe. %laudia Qerban. 9in punctul de edere al ratelor de structură a pasi ului. apropiindu-se de limita minimă admisă #/2P$.FIP în primul an. )ucureşti. Această ma"orare s-a realizat în special pe seama creanţelor. GnoN-hoN.. gradul de certitudine al realizării lor precum la termenul de realizare. cheltuieli de dez oltare. ştiind că acestea sunt do ada creati ităţii. mărci şi branduri înregistrate.FAP dar în anul următor aceasta scade semnificati p!nă la /0. -21022A. care creşte în următorul an p!nă la /2. firma dispune de autonomie financiară. dar şi de apariţia unor creanţe incerte. :aloarea redusă a ratei imobilizărilor necorporale #bre ete. dar mai ales a ratelor pri ind datoriile pe termen scurt şi datoria totală de la un an la altul impune o reorientare a politicii financiare în perioada următoare. de la un an la altul #. /A .0?P în anul 3 E -$. 9eteriorarea #moderată$ de ansamblu a situaţiei financiare #stabilitate şi autonomie$. fond comercial.Hntreprinderea 4A5 aparţine sferei producti e. în re ista %ontabilitate şi 'nformatică de gestiune nr.I/P.2. :aloarea redusă a ratei imobilizărilor financiare semnifică o acti itate restr!nsă de in estiţii financiare. :actori ce determină riscul la nivelul activită ii agentului economic. fapt reflectat de ponderea mare a acti elor imobilizate în total acti în ambele perioade analizate.

:asileB &eorgescu. )ucureşti. )ucureşti. 3icolae. -azele contabilită ii. %hişinău E 6epublica +oldo a. :asileB Mristea. *cta ian. 0220B #. . 022=B '. ol. 022AB // . . P. %amelia. PaulB &uinea. 8ditura 8conomică. )ucureşti. 8ditura 8conomică. 9ontabilitate generală 4-azele contabilită ii. 3iculae.eleagă.naliză economico @ !inanciară la nivel microeconomic. 022AB !&. )ucureşti. . 9iaconu.B Anderson. %ollin. )ucureşti. =ic ionar de contabilitate englez @ rom(n. )ucureşti. 3iculaeB +alciu. 8ditura 8conomică. 022AB &(. ediţia a :-a. )o"ian. . &rahamB +anser. (toian. 8ditura 'nfo+ega. )ucureşti.eleagă. 022-B !!. &rigorescu. 8ditura A(8. Qtefan. A1022F. Adrian. . +alciu. @ilianaB .eleagă. 022AB &). )ucureşti.eleagă. Moria. )ucureşti. 0222B ). . ''' E 0222. 8ditura 7ni ersitară. 8ditura 8conomică. Abbas Ali. Alexandru. -??FB . 9iaconu. 'lieB 3eamţu. 022/B +. :!lceanu. -??IB &". ?pistemologia contabilită ii. Rilliam. 3iculae #coordonator$.B +irza.naliză economico @ !inanciară. )ucureşti. %. Lames. *preaB 6istea. 0220B &!. 'on. @iliana. '$. )ucureşti.B Lollife. 8ditura 8conomică. 3iculae.naliză economico @ !inanciară. :ol. Anca +ariaB :asilescu. 9ontabilitatea !inanciară a 'ntreprinderii. . 8ditura +ărgăritar. articol în re ista %ontabilitatea. -??/B (. Ana. 9ontabilitate managerială. . 022/B &.la ius Andrei. 'onaşcu. )ucureşti. 8ditura 7ni ersal 9alsi. AurelB 6obu. /ratat de contabilitate !inanciară # ol. editată de %8%%A6B *. 8ditura 9idactică şi Pedagogică. ' şi ''$.. 'on. %ălin. 8ditura 8conomică. )+T Publishing Mouse..ccounting. =ic ionar interna ional de !inan e englez @ rom(n. 0222B !. 8ditura 8conomică. 3eedles Lr. Politici şi op iuni contabile. )ucureşti. Provocările contabilită ii interna ionale la cumpăna dintre milenii.ccounting versus -ad . =inamica doctrinelor contabilită ii contemporane.plicarea inversă a principiului conectării c%eltuielilor la venituri 'n !irmele de administrare a a!acerilor imobiliare. )arrC L. )ucureşti.Bibliogra/ie &. 6istea. 8ditura 8conomică. :air . +arian. ''. MenrC 6. (ăcărin. 8ditura 8conomică. 6e!ormă după re!ormă: 9ontabilitatea din 6om(nia 'n !a a unei noi provocări # ol. 8ditura 8conomică.eleagă. 022AB &'. )ucureşti. 9ontabilitate şi gestiune !iscală. )ucureşti.. -azele contabilită ii 'n administra ia publică. )el erd 8. . )ucureşti. 022-B !".eleagă. %ontabilitatea grupurilor multinaţionale. 8ditura 8conomică. Paul. 'onaşcu.. +ihaiB :ădu a. +:6S >FF# @ +nterpretarea şi aplicarea Standardelor +nterna ionale de 9ontabilitate şi 6aportare :inanciară #traducere din limba engleză$. 'on. 'şfănescu. -??. 8ditura A6%. . 022=B &#. 8ditura 7ni ersal 9alsi. 3iculaeB 'onaşcu. 8xpertiza şi Auditul afacerilor nr. &heorghiu.B &*.M. ' E -???. )annocG. Sisteme contabile comparate #ediţia a ''-a$. 3iculaeB +alciu. 8ditura 7ni ersitară. 9ontabilitatea !inanciară a 'ntreprinderii5. )ucureşti. 022=B &+. 8pstein. &heorgheB 6obu. 8ditura 8conomică. )ucureştiB &&. Principiile de bază ale contabilită ii #traducere din limba engleză$.B %aldNell. 9ontabilitate apro!undată. @iliana. )ucureşti. 022-B !'. )ucureşti. +ihai #coordonator$.

modificată.accaglobal.99. PriceHater%ouse9oopers.inanţelor Publice nr.com$B !+.ccountant şi de pe Nebsite-ul A%%A #NNN. Student . IPMB şi =eloitte E /ouc%e /o%matsu7 !#.$B !*. publicat în +onitorul *ficial nr. -. )PP 8ditions. publicat în +onitorul *ficial nr. -.iasb. x x x Articole de specialitate de pe Nebsite-urile celor patru mari companii internaţionale de ser icii profesionale financiar-contabile #5The )ig . /F ./01022/. @ondon.--.!(.. x x x *rdinul +inistrului .022/B '". x x x +anuale de studiu pentru programele A%%A şi articole de specialitate din re ista . x x x A%%A E (tudC Texts for Professional (cheme Programme. I01-??-.inanţelor Publice nr.2-.2I2 şi -. AI1-A ianuarie 022/B !.022A.org.our5$ E ?rnst E Goung.org$ şi . 022/B !).I0F1022=. -. x x x *rdinul +inistrului . x x x Articole de specialitate de pe Nebsite-urile 'A() #NNN.2I2 bis1=2. 0=1-0. x x x @egea %ontabilităţii nr.A() #NNN. completată şi republicată în +onitorul *ficial nr.fasb..

............ Principiile cuantificării #măsurării şi e aluării$\\\\\\\\\\\\\\\... Principiul independenţei exerciţiului\\\\\\\\\\\\\\\\\\\-F !..'.........................*... Termeni şi concepte-cheie..(......= Capitolul &..................02 '.AA /. !.....0A (...(. Principiul permanenţei metodelor\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\-F !...........0/ (......... Principiul necompensării\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\......................A &............A &.. .P -.....-F !........................................0 %ntroducere....Cuprins $lanul lucrării...... Principii pre ăzute de *+..........&...... Principiile recunoscute implicit în contabilitatea rom!nească\\\\\\02 '.........-A !......#. Principiul continuităţii acti ităţii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\..... Principiile partidei duble\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\02 '..&..-A !......&.... Principiile %ontabile &eneral Acceptate #&AAP$\\\\\\\\\\\\\\........../01022/............-................ Alte abordări pri ind principiile contabile\\\\\\\\\\\\\.......!....'... Principiile contabile pre ăzute de reglementările contabile rom!neşti armonizate cu normele europene\\\\\\\\\\\\\\\\\-A !............. Principiile pre ăzute de %adrul general al 'A()\\\\\\\\\\\\\\............ Principiul e aluării separate a elementelor de acti şi de datorii\\\\\\\\..................... Principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii\\\\\\\\\\\\\\\\02 '.........e...............Principiile contabile........................../ &.... Principiile obser ării\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\......!...0I )....).............!... Principiile responsabilităţii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\00 Capitolul (......&.................................................'.......0F Capitolul )................. Principiul prudenţei\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\........................)........................ !...... (tudii de caz........... Aplicarea principiilor contabilităţii financiare în contabilitatea de gestiune\\\\.. Principiile contabile şi rolul lor în cadrul paradigmei contabilităţii în partidă dublă\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\.........F Capitolul !.. Principiul pre alenţei economicului asupra "uridicului\\\\\\\\\\\\-....'...................Axiomatizarea contabilităţii financiare\\\\\\\\\\\\\\\\\\...... parte esenţială a dispoziti ului contabil\\\\\\\\\...0I Conclu-ii şi propuneri...................0'..........0A (..............A0 Ane.......................... Capitolul '........... Principiul pragului de semnificaţie\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\-.............................Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei..........+.....!..&....... Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere\\\\\\\\\\\\\\-F !.........

.....................// /I ........................................................................Bibliogra/ie..............................