You are on page 1of 8

31.10.

2011

Articole Sludia

MECANISMUL DE TRANSFERAL DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR MOBILE IN DREPTUL GERMAN
Andrada Sarb'

Ku:rzJassung: Die Ubertragung des Eigentums an beweglichen Sachen nach dem deutschen Sachenrecht

unterscheidet sich. in wesentlkher Weise von dem rumiinischen konsensueUen System. Eine kurze DarsteUung des Trennungssowie des Abstraktionsprinzips, zwei der wkhstigsten dem deutschen Sachenrecht zugrunde liegenden Prinzipien, sowie der Grund- und Sonderformeti des rechtsgeschiiftlichen Eigentumserwerbs an beuieqlichen Sachen (§929-931 BGB) soU dem rumiinischen Juristen einen Uberblkk iiber die LOsungen des deutschen Gesetzgebers in diesem Bereich. verschaffen.

Problema transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile in dreptul german este analizata, in mod traditional, de doctrina germana dintr-o dubla perspeetivauj. Prima este situatia fireaseli a dnbdndirii dreptului de proprietate de la 0 persoanli fndreptapta sa transmita un astfel de drept (Erwerb vom Berechtigten), iar a doua situatia de exeeptie a doblindirii dreptului de proprietate fn baza bunei-credinte de la 0 persoana care fn mod obisnuii nu putea transmite un astfel de drept (gutg1ii.ubiger Erwerb vom Nichtbereehtigten). In cele ce urmeaza ne vom concentra atentia asupra primei ipoteze, care reprezinta regula in sistemul german de drepturi reale, scopul fiind imprumutarea unei viziuni de ansamblu doctrinarilor §i practicienilor romani carora dreptul german, spre deosebire de cel francez, le este relativ strain. Cu privire la dobandirea dreptului de proprietate in baza bunei-credinte de la 0 persoana care in mod obisnuit nu putea transmite un astfel de drept, remarcam doar faptul ca aceasta ipoteza presupune intelegerea regulii de baza in materia transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile §i urmareste acelasi scop ca §i art. 1909 Cod civil roman - protectia bunei-credinte concomitent eu asigurarea sigurantei dinamice a circuitului civil[2]. Analiza in detaliu a mecanismului de dobandire a dreptului de proprietate de la 0 persoana indreptatita sa transmits acest drept presupune prezentarea in prealabil a douil dintre principiile fundamentale ale sistemului german de drepturi reale (das Saehenrecht) §i anume principiul separatiei (das Trennungsprinzip) §i principiul abstractiunii (das Abstraktionsprinzip).

1.

Principiul separatiei (das Tl'e1lnungsprinzip)

In baza principiului separatieilaj dreptul german opereaza in mod sistematic distinctia intre asa-numitele contracts/ raporturi juridice obliqaiionale (das Verpjlkhtungsgesehiift) §i contraetele/ raporturile juridice reale (dns Verfiigungsgeschiift)[4]. Consecinta acestui principiu consta in considerarea chiar §i a celui mai simplu contract de instrainare a unui bun (contra unui pret) ca fiind alcatuit din cel putin trei acte juridice diferite: (1) contractul de vanzare-cumparare (privit ca expresie a raportului obligationalgj); (2) un contract real de transmitere a proprietatii asupra bunului obiect al vanzarii §i (3) un al doilea contract real de transmitere a proprietatii asupra sumei de bani reprezentand pretul, Primul contract, de vfinzare-cumparare Verpflichtungsgeschiift), fiind guvernat de (Schuldrecht) din BGB. Singurul sau efect (prevazuta expres de §433 BGB). Contractul proprietate, paM la interventia contractului (der Kaufvertrag), da nastere door unor raporturi juridice obligationale (das regulile din partea generala (Allgemeiner Teil) §i de cele ale dreptului obligatiilor consta in nasterea in sarcina vanzatorului a obdqaiiei de a transfera proprietatea de vanzare-cumparare nu poate afecta, insa, niciodata situatia juridica a dreptului de real vanzatorul ramanand in continuare proprietar al bunulni. prin raportul ele se modifieli contracte sunt sunt supuse §i

Prin ultimele doua contracte (Verfiigungsgesehiifte sau Erfiillungsgesehiifte) se executa obligatia asumata obligational (prin operarea transferului de proprietate), ele fiind denumite reale tocmai datorita faptului eli prin realitatea juridicli a drepturilor de proprietate asupra lucrului §i pretului - elemente esentiale ale vanzarii. Aceste guvernate, la fel ca §i cele obligationale, de regulile din partea generala a BGB, insa, spre deosebire de acestea, regulilor cuprinse in Cartea a III-a a BGB (dreptul bunurilor - das Saehenrecht).
Cu toate eli principiul separatiei

presupune, in esenta, existenta a doua acorduri juridice, unul prin care se naste raportul obligational, iar altul prin care se transfera proprietatea, reglementate de norme partial diferite, el nu poate sa nu tina seama de realitatea eli, in practiea, partile nu constientizeaza aceasta distinctie, De aceea nu se cere partilor sa i§i dea in mod expres §i separat consimtamantul 0 data eu privire la contractul obligational, iar a doua oara cu privire la contractul real, ci de cele mai multe se deduce existenta acordului cu privire la transferul proprietatii din consimtamantul exprimat in cadrul contractului de vanzare-cumparare. Cu alte euvinte, de cele mai multe ori consimtamantul este expres in cadrul contractului obligational, dar tacit (§i neechivoc) in cadrul celui realtsj. Opusul principiului separatiei este principiul unitapi, consacrat implicit de dreptul roman (respectiv francez), conform caruia unul §i acelasi acord de vointa da nastere raportului obligational §i opereaza transferul proprietatii,
sludia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolld=269 1/8

3. insa. asa cum de altfel reiese cu claritate din denumirea sa. de regula. principiul abstractiunii este eel care reglementeaza raportul dintre toate aeeste contracte in eeea ee priveste valabilitatea lor.31.law. fie eli el este diferit). eli insa~i contractul real. Situatia juridiea astfel creata nu poate fi. Consecinta nevalabilitatii contractului real este faptul eli proprietatea nu s-a transferat Din moment ee raportul obligational este valabil. nu insa ~i contractul real menit sa transfere bunuluirr-j. prin exceptie de la regula stabilita in teza I a aceluiasi text de lege. insa. proprietatea s-a transferat la dobanditorul bunului. plecand de la diferitele ipoteze care pot aparea in practica ~i anume: (1) contract obligational nevalabil . 3. cit §i eel real. ci presupune incheierea unui nou contract real prin care proprietatea sa fie transferata . din punctul de vedere al continutului sau. Sediul materiei de proprietate de la 0 persoana indreptatita sa transmita un astfel de drept (Erwerb Dobandirea dreptului de proprietate de la 0 persoana indreptatita sa transmita un astfel de drept[21] este reglementata de § 929 . in nici un caz. care presupune cumulativa a doua elemente: acordul de vointa real (die Einigung) §i predarea bunului (die Ubergabe). Pe l3nga forma de baza cu privire la transferul proprietatii.2011 2. Traditional. in conditiile in care motivele de nevalabilitate ale aeestui raport sunt.10. Astfel. Dobandirea dreptului vom Berechtigten) 3. nu este de natura sa afecteze valabilitatea ultimuluinaj. nevalabilitatea contractul obligational. distingandu-se intre abstracfiunea externd (iiufJere Abstraktion) ~i abstractfunea internd (innere Abstraktion). daca principiul separatiei se oeupa. in aceasta ipoteza tertul eumparator a contractat cu un neproprietar.ro/articol. In fine. in aceeptiunea sa externa. insa. asa cum aratam mai sus. De aeeea. doua remarci se impun in legatura cu acceptiunile principiului abstractiunii: (1) aeest principiu nu trebuie inteles. Aeeasta restituire nu este. eea de a treia ipoteza se refera la cazul in care ambele raporturi juridiee.php?articolld=269 dow suroqaie ale predarn 2/8 . de la eumparator la vanzator.1. este suficient acordul de vointa real pentru transferul dreptului de proprietate.931 din Cartea a III-a "Saehenrecht" a BGB[22]. respectiv 931 BGB reglementeaza sludia. (2) mai mult. Pe de alta parte principiul abstractiunii prevede. tolerata de ordineajuridieli deoareee s-ar nega oriee semnificatie valabilitatii raportului juridic obligational.contract real nevalabil. de dihotomia dintre diferitele acte juridiee pe care le implieli un contract de instrainare a unui bun. Aeeasta inseamna eli transferul proprietatii a operat in mod valabil §i continua sa produca efeeteus). el putand dobandi proprietatea door in masura in care a fost de buna credinta[20] in conditiile prevazute de lege. § 930. situatia in care doar contractul obligational este valabil.ubbcluj. este abstract. in masura in care contractul real este valabil. 0 consecinta automata a nevalabilitatii raportului obligational. atunei cand se analizeaza valabilitatea contractului real se faee abstractie de statusul (valabilitatea sau nevalabilitatea) contractului obligational. obligat la transferarea care poate solicita orieand acest lucruusj. acauzalio). in aceasta calitate. vanzatorul ramane. Premisa de la care se pleaca este aeeea eli este exeesiv a se solicita tertilor (care doresc sa dobandeasca proprietatea unui bun) sa investigheze valabilitatea sau nevalabilitatea raportului obligational care (alaturi de eel real) a dus la dobandirea proprietatii de catre eel care doreste sa instraineze bunul. eli. ca garantand valabilitatea contractului real in oriee circumstanteusj.in sens invers.0 data eu predarea bunului . Solutia consta. eeea ee prezinta deosebita importanta in cazul in care dobanditorul a instrainat bunul mai departe. Cea de a doua ipoteza priveste dreptul de proprietate asupra de la vanzator la eumparator. atat eel obligational. transferul proprietatii nu a putut opera in mod valabil. in cazul in care dobanditorul se aM deja in posesia bunului.2 Consideratii generaIe[24] § 929 teza I BGB reglementeaza forma de baza a transferului proprietatii (die Ubereignung). greu de sesizat dinafara sa de catre 0 terta persoana. (2) contract obligational valabil . SCOPUl[ll]declarat al principiului abstractiunii consta in realizarea unei protectii/ sigurante superioare a circuitului civil. intrunirea § 929 teza a II-a BGB prevede. in apelarea la dispozitiile care reglementeaza fmbogatirea fiirajusta cauza (ungerechtfertigte Bereicherung) cu conseeinta restituiri bunului vanzatoruluinsj. proprietatii catre eumparator. Astfel. vanzatorul poate revendica bunul de la oriee terta persoana in conformitate cu § 98S BGB[19]. (3) contract obligational §i contract real nevalabile. Articole Sludia Principiul abstraetiunti (das Abstraktionsprinzip) Principiul abstraetiunii pleaca de la principiul separatiei ~i merge cu un pas mai departe fata de acestat-j. principiul abstractiunii. in doctrina germanatsj se considera eli principiul abstraetiunii trebuie inteles intr-o dublii acceptfune. vanzatorul ramanand in continuare proprietar al bunului Consecinta este eli. In prima ipoteza. Cu alte cuvinte. iar aeesta este indreptatit sa 0 transmita mai departeuaj. sunt afectate de un motiv de nulitate (fie eli aeesta este identic.Aeeste texte legale succinte au fost analizate si dezvoltate in detaliu de doctrina ~ijurisprudenta germanli[23]. Aceasta presupune eli actul juridic real i§i pastreaza valabilitatea chiar §i in situatia in care partile nu cad de acord asupra scopului transferului proprietatii atata timp cit amandoua doresc sa transfere proprietateau oj. in aeeasta situatie. presupune eli valabilitatea §i eficacitatea contractului real (das Verjiigungsgeschiijt) este independenta de valabilitatea ~i eficacitatea contractului obligational (das Verpjlichtungsgeschiijt) care sta la baza aeestuia. care sta la baza contractului real. Aeeasta modalitate de transfer a proprietatii poarta denumirea de traditio brevi manu (die Ubereignung kurzer Handy. In fine. Aceasta din urma remarca necesita 0 serie de precizari. abstraetiunea nu inseamna eli 0 modificare juridieli care a avut loe lara temei legal va fi pur ~isimplu tolerata de ordinea juridicii. in acceptiunea sa internd. in aeest caz.contract real valabil.

transferului proprietatii unui bun mobil presupune m dreptul german intrunirea cumulativa a doua elemente: acordul de vointa real (die Einigung) §i actul real al predarii (die Ubergabe) sau unul dintre surogatele acestuia. a) Acordul de vointa real (die Einigung) Acordul de vointa real reprezinta un contract real (das Veifiigungsgeschiift) care. reglementata de § 930 BGB §i aplieabila m cazul in care proprietarul doreste sa ramana in posesia bunului. Spre deosebire de contractul obligational al earui obiect nu se cere sa fie absolut determinat.constitut posessor (Besitzkonstitut) -. (2) dobanditorul trebuie sa intre in posesia bunului.a. c) Traditio brevi manu (Ubereignung sludia. (3) forma (contractul real nu trebuie sa imbrace 0 anumita forma. in principiu. el trebuie sa fie prezent.ro/articol. in al doilea rand.asa cum sugereazi denumirea lor . m primul rand este absolut necesar ca Instramatorul sa remmte m totalitate la posesia miJlocita sau nemijloeita a bunului. ca element al formei de baza a transferului proprietatii. este necesara capacitate deplina de exercitiu pentru incheierea unui contract real.d. Revenind la conditiile predlirii bunului conform § 929 teza I BGB. (2) viciile de consimtamant (fiind yorba de un acord de vointa. cli. prin intermediul contractului real. Conform § 929 teza I BGB. fiind suficient ca acesta sa fie determinabil. Cea de-a doua forma de surogat. contractului real Ii sunt aplicabile regulile cuprinse in partea generals a BGB[2S] cu privire la: (1) capacitatea de a incheia acte juridice (fiind yorba de un act de dispozitie. in toate cazurile revocarea (expresa) poate interveni door pana la momentul predarii. esential este ca la momentul intrarii dobanditorului m stapanirea bunului sa subziste vointa lnstrainatorului de a transfera posesia. Conform acestuia din urma orice modificare a unei situatiijuridice trebuie sa poata ajunge la eunostinta tertilor. el preda bunul dobanditorului personal sau prin intermediul unui tert (care se afla in raport de mijlocire a posesiei cu Instramatorul)[37]. 930 sau 931 BGB.law.Wocuiesc door predarea. fiind absolut neeesar ca bunul a carui proprietate se transfera sa fie exact determinattacj. este distinct de contractul obligational (das Verpflichtungsgeschiift) §i consta din doua manifestari de vointa coneordante avand ca obiect transferul proprietatii de la instrainator la dobanditor. nici macar m cazul in care contractului obligational Ii este impusa 0 cerinta de forma.ubbcluj. Nu m ultimul rand trebuie retinut faptul eli. m conformitate cu principiul separatiei. Elementele transferului proprietltii ~a cum aratam mai sus. predarea este un act real!:34]prin care se transmite posesia bunului de la mstrainator la dobanditor conform prevederilor §854 §i urm. reglementata de § 931 BGB §i aplieabila m cazul in care un tert se a£Ia.10. b) Predarea bunului (die Ubergabe) conform § 929 teza I BGB Predarea bunului. In toate cazurile. dobanditorul trebuie sa intre m posesia bunului. Cu alte cuvinte.proprietatea se transmite in baza § 929. (6) posibilitatea incheierii eontractului prin reprezentant sau prin imputernicit s. dobandirea posesiei trebuie sa fie oeazionata de instrainator. acordul de vointa real este de esenta transferului proprietatii asupra unui bun mobil.tre tert (die Abtretung des Herausgabeanspruchs). dolul sau violenta vor duce la anularea contractului real[26]). Care . ale BGB. contractul real nu beneficiaza de forta obligatorie. Aceasta inseamna. care il distinge net de eel obligational. (5) posibilitatea stipularii unui termen sau a unei conditiira-j. In fine. Prima forma de surogat .principiul traditiunii. este expresia a doua principii fundamentale ale sistemului german de drepturi reale . pentru realizarea unui act real nu este necesara existenta capaeitatii de exercitiu.3. indiferent daeli. Spre deosebire de acordul de vointa real. contractul real este guvernat de principiul specinlitatfi[28] (das Bestimmtheitsprinzip sau das Spezinlitiitsprinzip). care se dobandeste conform § 104 BGB §i urm. Daca el ramane posesor nemijlocit. la implinirea varstei de 18 ani). 3. partilor Ie este interzis sa stabileasca de comun acord 0 anumita forma care sa conditioneze lncheierea valabila a contractului real). in posesia bunului.31.pana la predarea bunului. o alta trasatura specifica a contractului real. lara a fi necesar sa se apeleze la elementele exterioare acestuia. fiind indiferent daca aceasta este miJlocita sau nemiJlocita[36]. Cu alte cuvinte se cere ca din Insa§i continutul eontractului real sa rezulte eu claritate pentru orice tert. Fiind yorba de un act juridic. este caracterul revocabil. la fel ca in dreptul roman. put and fi hber revocat de oricare dintre plirti[32]. Cu toate acestea se presupune eli. mai mult. transferul proprietatii poate opera doar m conditiile § 930 BGB. nu §i acordul de vointa reai. care este bunul asupra caruia poarta dreptul de proprietatetsoj §i a carui situatie juridiea se modificli.2011 Articole Sludia (die Ubergabesurrogate).[31] al acestuia.m. respectiv principiul publicitatii[33]. (3) transferul posesiei trebuie sa se faca la initiativa Instramatorului[3s]. consta in stabilirea de comun acord a unui "raport juridic de mjjlodre a posesiei" (das Besitzmittlungsverhiiltnis) intre instrainator §i dobanditor.php?articolld=269 kurzer Hand) conform § 929 teza II BGB 3/8 . spre deosebire de predarea bunului care poate lipsi (fiind Inlocuita printr-una din formele de surogat reglementate de lege).tre dobanditor a dreptului la restituirea bunului de eli. este reprezentata de cesionarea de instrainator eli. (4) mtalnirea ofertei §i a acceptarii.0 manifestare de vointa 0 data exprimata subzista atata timp cat ea nu a fost revocata de 0 maniera susceptibila de a 0 aduce la cunostinta celeilalte parti. fiind indiferent daeli. eroarea. predarea bunului presupune intrunirea cumulativa a trei conditii: (1) instrainatorul trebuie sa renunte m totalitate la a poseda bunul (mijlocit sau nemijlocit). fiind suficienta vointa naturala a celui care preda bunul. orice revocare ulterioara fiind lipsita de efecte asupra trausferului proprietatii.

posesor mijlocit al bunului. daca este unanirn admis faptul eli dobanditorul devine. ca situatie premisa. nici nemiJ1ocita[39].10. ratiuni practice au impus consacrarea a dona exeeptii de la principiul traditiunii. fiind indiferent daca aceasta este nemijlocita sau miJ1ocita. Conditiilejarj cerute de § 930 BGB pentru a opera transferul proprietatii sunt urmatoarele: (1) realizarea acordului de vointa real cu privire la transferul proprietatii (conform § 929 teza I BGB). insa. nici mijlocita. Cu privire la aeeasta ultima conditie se impun 0 serie de precizari.posesorului nemijlocittaaj. (2) cesionarea dreptului la restituirea bunului. respectat chiar in lipsa predlirii efective a bunului.php?articolld=269 4/8 . ceea ce nu impieteaza asupra faptului eli proprietatea se transmite de la instrainator la dobanditor imediat (la momentul intrunirii cumulative a celor doua conditii de mai SUS)[48]. eli un tert exercita posesia bunului care face obiectul transferului de proprietate. comodat. in urrna transferului proprietatii conform § 931 BGB. putand fi chiar tacita (dedusa din interpretarea acordului de vointa real). Cesiunea nu este supusa nici unei cerinte de forma. $i de aceasta data vom avea in locul actului real al predarii §i pe Ianga acordul de vointa real un nou raport juridic constand in cesionarea dreptului la restituirea bunuluiiaej. in doctrina germanli se poarta discutii cu privire la natura dreptului la restituirea bunului in funetie de anumite lnntp'7P sludia. respectiv (2) cesionarea dreptului la restituirea bunului . asadar. Daeli instrainatorul era. instrainatorul sa nu mai exercite nici un fel de stapanire asupra bunului. in situatia in care instrainlitorul doreste sa ramana in posesia bunului ulterior transferului proprietatii.ro/articol. esentiala in cazul § 931 BGB este cesionarea dreptului la restituirea bunului (care este guvernata de dispozitiile § 398 §i urm.ubbcluj.law.denumite impreuna surogate ale predlirii. in cazul carora transferul proprietatii nu este conditionat de predare §i anume: (1) constitut possesor. Este indiferent daca aceasta posesie este mb10cita sau nemijlocita. ca instrainatorul sa mba vointa de a mijloci exercitarea posesiei pentru dobanditor. pentru aplicabilitatea § 930 BGB este necesar ca instrainatorul sa ramana in posesia bunului §i dupa transferul proprietatii. In primul rand. In fine. dar §i de aceasta data se va schirnba vointa sa din vointa de a stapam pentru sine in vointa de a stlipani pentru altul. cu precizarea eli se sehimba vointa sa de a stapani bunul din vointa de a poseda pentru sine in vointa de a poseda pentru altul. teza a II -a a aceluiasi text de lege prevede eli in vederea transferlirii proprietatii unui bun mobil este suficient acordul de vointa real daca dobanditorul se aM deja in posesia bunului respectiv. Important de retinut este eli obligatia tertului de a restitui bunul poate sa nu fie scadenta la data cesionlirii dreptului corelativ acesteia. specific mecanismului de transfer a proprietatii reglementat de § 930 BGB este eli. In al doilea rand. deoarece acesta presupune eli instrainlitorul pierde in totalitate posesia bunului. inainte de transferul proprietatii. Ratiunea acestui text rezida in aceea eli situatia de fapt cu privire la posesia bunului corespunde deja ace1eia care se urmareste de regula prin predarea bunului Principiul publieitatii modifielirilor juridice intervenite in sfera drepturilor reale este.2011 Articole Sludia Facand exceptie de la regula instituita de § 929 teza I BGB. prin cesionarea dreptului la restituirea acestuia de catre instrainator in favoarea dobanditorului. (3) realizarea acordului de vointa real poate avea loe la un moment la care dobanditorul nu este ineli posesor al bunului. conditiilejsa) cerute pentru a se realiza transferul proprietatii in ipoteza reglementata de § 929 teza a II-a BGB sunt: (1) dobanditorul trebuie sa se afle in posesia bunului.31. posesor mijloeit. BGB privitoare la cesiunea de creanta). conform prevederilor § 868 BGB. In legatura cu aceasta a doua conditie se impun anumite precizliri In primul rand. (2) stabilirea de comun acord a unui raport juridic coneret in baza caruia dobanditorul . Enumerarea cuprinsa in § 868 BGB (uzufruct. el va ramane tot posesor mijlocit. In acest caz avem de a face cu 0 posesie miJ10citape mai multe nivele conform § 871 BGB[43]. pe Ianga acordul de vointa real prevlizut de § 929 BGB.sa exercite posesia prin intermediul instrainatorului . contract de gaj. el va ramane tot posesor nemjjloeit. (2) dupa transferul proprietatii. Daca § 930 BGB se ocupa de situatia in care instrliinlitorul ramane in posesia bunului ulterior transferului proprietatii. d) Constitut possesor (Besitzkonstitut) conform § 930 BGB § 930 BGB permite inlocuirea predlirii prin stabilirea de comun acord a unui "raport juridic de mijlocire a posesiei" (Besitzmittlungsverhiiltnis). putand fi yorba de orice raport juridic. § 931 BGB reglementeaza ipoteza in care bunul ramane consecutiv transferului proprietatii sale in posesia unui tert. care dli nastere unor drepturi §i obligatli concrete ale plirtilOr[44]. depozit) este doar exemplificativa. predarea sa poate fi inlocuita. inehiriere. partile trebuie sa incheie un alt acord juridic din care se naste raportului juridic in baza caruia dobanditorul stapaneste bunul prin intermediul instrliinlitorului. conform § 931 BGB.de la cine a dobandit posesia bunului §i care este relatia dintre el §i proprietarul acestuia. Pe scurt. iar acesta din urma sa aiba dreptul de a solicita primului restituirea bunului a carui proprietate s-a transferatjasj. Daeli inainte de acest moment era posesor nemijlocit. dar trebuie in mod necesar sa subziste pana la intrarea in posesie a acestuiaraoj. § 931 BGB presupune. Desi predarea bunului este un element fundamental al transferului proprietatii asupra bunurilor mobile in dreptul german. In acest caz nu este posibila aplicarea § 929 teza I BGB. Conditiile conturate de doctrinara-j pentru a opera transferul dreptului de proprietate in conformitate cu § 931 BGB sunt: (1) realizarea acordului de vointa real cu privire la transferul dreptului de proprietate (conform § 929 teza I BGB).in calitate de posesor miJ10cit . In al doilea rand. e) Cesionarea dreptului Ia restituirea bunului (Abtretung des Herausgabeanspruchs) conform § 931 BGB Daeli bunul a clirui proprietate urmeaza a fi transmisa se gaseste in posesia nemijlocita sau miJ10citaa unui tert. Esential este.

in cazul in care instrainatorul nu poseda bunul mobil in eauza §i nu are dreptul de a solicita restituirea acestuia ln baza vreunui raport juridic obligational. 9. op.935. Kommentar. 7. Mobiliarsachenrecht. 1971. p. A. Sacker. abstract. Jauernig. Sachenrecht. Munster. p. 17. se greveaza. Beck. cit. Die Durchbrechungen des Abstraktionsprinzips durch die hOchstrichterliche Rechtssprechung seit 1990. cit. IV § 5 nr. p. Auflage. 2007. Pentru 0 privire comparativa asupra principiului abstraetiunii. Baur. Sachenrecht. 3. 6. Auflage. m ca [8] F. p. p. 2006. dezbatuta este ipoteza caracterului cesionabil al dreptului de revendica bunul ln baza § 985 BGB (dingl:i£her Herausgabeanspruch)[50]. Eigentumsvorbehalt und Sicherungsilbereignung bei beuieqlichen Sachen in den Niederlanden und in der Bundesrepublik Deutschland . Lindemann. F.fie ei doctrinari sau practicieni .ungerechtfertige Bereicherung) sau a § 823 BGB (obligatia la repararea prejudiciului cauzat pe taram delictual . este posibil transferul de proprietate prin cesionarea dreptului de a revendica bunul? Majoritatea doctrinei germanersij considera acest caz nu este posibila cesionarea dreptului de a revendica bunul cu argumentarea acest drept este accesoriu proprietatii. p. p. Auflage. F. Daca raportul juridic obligational este acel raport care da nastere unei obligatii. andrada_24@yahoo.ro/articol. 1995. Peter Lang Verlag. Verlag C. Beck.Eine rechtsvergleichende Darstellung unter EinschluJ der kollisiansrechtlichen Fragen. G. Dr. Sachenrecht I. iar tertul posesor nemijlocit. Rebmann. p. M. 11 §i urm. Grasberg bei Bremen. Rolf Schmidt Verlag. p. 7.ubbcluj. respectiv a contractului real prin care se opereaza transferul dreptului de proprietate m Cartea a III-a . Miinchen. Concluzie Scurtele observatii de mai sus cu privire la mecanismul de transfer a dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sunt menite a imprumuta specialistilor romani . M. Wolf.H. 2004.BGB). ~i de aceasta data dreptul la restituirea bunului (ce face obiectul cesiunii) joaca pe taram obligationa1£49J. [6] A se vedea m acest sens Hemmer/ Wiist. Auflage. Sachenrecht I. iar preluarea bunului acceptarea tacita a ofertei respective. O. Beck.a. Auflage. J. de a deschide posibilitatea unei comparatii intre prevederile dreptului roman §i cele ale dreptului german . Marburg. Concluzia ar fi pentru transferul proprietatii conform § 931 BGB este... 23. Burqerliches Gesetzbuch. Kommentar. H. Tiibingen.. Auflage. Baur. J. [3] Existenta acestui principiu. Hemmer/ Wust Verlag. op. 24 §i urm. op. 248 §i urm. cit. 1997.com. 80 §i urm. se modifica sau se stinge un drept. p. Carl Heymanns Verlag. Helbron. Verlag C. 5 §i urm. 1989. 115 §i urm. • Avocat. implicit. Stiirner. putand fi la fel de bine yorba de un contract de schimb sau de un contract de donatie s.31. 23. Verlag C. 8. R Rixecker. Sachenrecht II. Baur. § 931 .Dreptul bunurilor (das Sachenrecht) a BGB. 7 §i urm. F.935. 12 §i urm. Beck. 20. dreptul de a revendica bunul se naste din nou persoana dobanditorului). Hiitte. Miinchen. Mtinchen. ca A doua ipoteza priveste situatia in care instrainatorul nu are posesia miJlocita a bunului. care prevad pentru transferul proprietatii este suficient un simplu acord de vointa real. 8 §i urm. 2007. A. Sachenrecht I. 79 §i urm. Hemmer/ Wiist..A. 40.. 41 §i urm. Auflage. R Stiirner. p. IV § 5 nr. rezulta neindoielnic din reglementarea contractului de vanzare-cumparare ln Cartea a II-a . In acest caz. dar are dreptul la restituirea acestuia m baza § 812 BGB (imbogatire tara justa cauza . sludia. Hiitte. supra. Beck Juristischer Verlag. ceea ce se cesioneaza este dreptul la restituirea bunului ce rezulta din "raportul de mijlocire a posesiei" existent conform § 868 BGB intre instrainator §i tert. K. Hiitte.php?articolld=269 5/8 . Sachenrecht. H. pe taram obligational). Hartung-Gorre Verlag. Band 6. ci doar dreptul de a-l revendica. Auflage.2011 Articole Sludia Prima ipoteza se refera la situatia in care instrainatorul este posesor mijlocit. [1] Pentru aceasta distinetie a se vedea F. T. K. fiind consecutiv dobandirii acesteia §i nu invers (altfel spus. 8.law. Eigentumsilbertragung. raportul juridic real este raportul prin care se transmite. supra. De cele mai multe ori predarea bunului este interpretata m sensul in care reprezinta 0 oferta tacita ce conduce la realizarea acordului juridic cu privire la transferul proprietatii. asupra modelului contractului de vanzare-cumparare. p. Konstanz. F. Die Eigentumsiibertragung von beweglichen Sachen beim Kauf im englischen und deutschen Recht. deci. ca m ca m ca m 4. Werner. mod exceptional. cit.0 imagine de ansamblu asupra solutiilor dreptului german in aceasta materie §i. Gestaltungsfreiheit und Verkehrsschutz durch Abstraktion..1205. BGB. H. Sachenrecht I. Insa. 2005.. p. tara a fi necesara cesiunea dreptului de a revendica bunul. 23 §i urm.. C. tara a face referire la vreo legatura cauzala a acestuia cu raportul obligational. Mtinehen. Helbron. In fine. Vieweg.935. p.Dreptul obligatiilor (das Schuldrecht) a Codului civil german (das bilrgerl:i£he Gesetzbuch . 925 BGB.m. Hemmer/ Wiist. 4. dar se deduce neechivoc din dispozitiile § 929... 2007. suficient simplul acord de vointa real. Stadler. cit. H. Pentru coerenta prezentarii ne vom opri. Miinchen. Sachenrecht. De remarcat este faptul acest drept este unul de creanta (ce joaca. Hahn. Stadler. Miinchner Kommentar zum Bilrgerl:i£hen Gesetzbuch. 1999.10. asa cum este reglementat acesta de alte sisteme de drept inafara celui german a se vedea A. Roth. 2004.Schadenersatz). H. Grotzen. Helbron. [2] Pentru 0 analiza detaliata a textelor legale materia dobandirii dreptului de proprietate in baza bunei-credinte de la 0 persoana neindreptatita sa transmita acest drept a se vedea K. P. [7] Nici principiul abstraetiunii nu este consacrat expressis verbis de catre legiuitorul german. 4. In acest sens a se vedea Hemmer/ Wiist.873. Vieweg. neconsacrat expressis verbis de legiuitorul german. p. 11. Sachenrecht I. M. R Stiirner. M. A. accesoriu oricarui drept de proprietate. Bamberger. baroul Bueuresti. § 931 . Cu alte cuvinte. Werner. Hemmer/ Wiist. Auflage.. Hemmer/ Wust Verlag.. B. [5] Raportul obligational nu trebuie sa ia nastere neaparat dintr-un contract de vansare-cumparare. R. [4] F. p. C. § 5 nr. Mohr (Paul Siebeck). cit. supra. 2.d. § 931 . 2004.

Pe baza aeestei constructiijuridice sunt aplicabile dispozitiile § 812 BGB cu privire la imbogatirea lara justa eauza. Hemmer/ Wiist.931. H. trebuind sa se multumeasca cu restituirea de catre cumparator a valorii bunului). predarea aeestuia poate fi inlocuita prin eesionarea de catre proprietar a dreptului la restituirea bunului in favoarea dobanditorului. 79 ~iurm.. aceasta eroare nu este de natura sa aduca atingere contractului real prin care s-a transferat proprietatea bunului in cauza. supra. Sachenrecht II.. Daca un tert se ailli in posesia bunului. Rezulta ca. Sachenrecht I. proprietarul bunului are §i capacitatea de a dispune de aeesta.ro/articol. 8. oriclirei persoane. faee un imprumut. M. 115 ~i urm. Buchholz. nu ~i titlul (cauza) aeestui transfer. cit. Slicker. Werner. pretentiile ee pot fi emise de vanzator in baza imbogatirii lara justa cauza a cumparatorului sunt doar de natura personala (vanzatorul este titularul unui drept de creanta corelativ obligatiei de restituire a bunului de catre comparator. Exceptie de la aceasta regula constituie cazul in care neproprietarului i-a fost acordat dreptul de a dispune de bun prin lege sau actul sau de dispozitie asupra aeestuia este validat in cazurile expres prevazute de lege (§ 185 BGB). F. primul fiind menit.2011 [9] Articole Sludia Spre deosebire de contractul obligational care este prin definitie cauzal.. Pentru transferul proprietatii asupra unui bun mobil este neeesar ca proprietarul sa predea bunul dobanditorului ~i ambii sa fie de acord eli trebuie sa se transfere proprietatea. IV § 5 nr. § 929 . § 931 Cesionarea dreptului Ia restituirea bunului. Hemmer/ Wiist. Stiirner. exeeptia realei credinte a era una [19] Spre deosebire de prima ipoteza analizata. cit. p. iar nu pentru motive ee tin de contractul obligational. Frankfurt am Main. 83. este suficient acordul eu privire la transferul proprietatii. cit. [12] Pentru 0 argumentare in sensul aplieabilitatii principiului abstractiunii in dreptul roman in special in imobile a se vedea C. cazul in care dupa nasterea valabila a raportului obligational. 83. R. 966 C.law. cit. nu pot fi opuse tertilor subdobanditori (in masura in care cumparatorul a transferat mai departe proprietatea bunului. A. iar eel care primeste banii crede ell.10. Pentru 0 argumentare in sensul preluarii in dreptul sistemului german de drepturi reale a se vedea C. 6/8 sludia. In aeest sens A. op. p. Tot in principiu. A.31. 44. 248 si urm. p.252. [11] Pentru 0 privire istorica asupra principiului abstractiunii. op. cit. Aplicabilitatea dreptul civil roman a principiului abstractizlirii din drepturilor reale. Alunaru. sli aducli la lndeplinire obligatia de a transfera proprietatea izvorata din raportuluijuridic obligational. p. op. K Vieweg. R. Abstraktinnsprinzip und Immobiliarsachenrecht. A se vedea in aeest sens F. p. asadar.ubbcluj. op. Hiitte. cit. Grotzen. Roth. 42 §i urm. de exemplu. supra. p. supra. [10] De exemplu. Lindemann. op. cit. cit. F. Werner. 0 astfel de conceptie este complet strliinli dreptului roman. A.. op. P. este in principiu indreptatit sa dispuna de bun adevliratul proprietar al acestuia (titularul dreptului de proprietate). vanzatorul poate opune cumparatorului aeestuia din urma. [21] In intelesul dreptului german pentru ca instrainatorul sa fie indreptatit sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun mobil. p. cit. zn domeniu bunurilor teoria germanli a civil roman a insa§i sursli de inspiratie [13] Hemmer/ Wiist. Hiitte. Hahn.. K. 126 si urm. A se vedea in aeest sens P. Zur Geschichte der Aujlassung und der Grundschuld. Daca dobanditorul se ailli in posesia bunului. Alunaru. Rixecker. care consacra. 9. principiul cauzalitlitii (valabilitatea unui raportjuridic este eonditionata de existenta ~ivalabilitatea cauzei sale conform art.cit. F. Vieweg.posibilli pentrupeifec{ionarea Codului civil roman. Helbron. in care actiunea in restituirea bunului de care dispunea vanzatorul personals. 9.135 BGB). supra. T. Wolf. p. op. cazul in care contractul obligational nu este valabil cad instrainatorul crede ca incheie un contract de vanzare-cumparare. 251 .. p. cit. § 929 . p.931. p. in principiu. cit. 24. O. Grotzen. vanzatorul este determinat prin amenintare de cumparator sa predea bunul sau aeesta din urma preia bunul prin forta de la vanzator. Jauernig. aeesta trebuie sa indeplineasca dona conditii cumulative: (1) sa fie lndreptli{it sa dispuna de bunul in cauza (die Berechtigung). In aeest sens P. Aeeste interdictii urmaresc protejarea intereselor unor terte persoane (care ar fi lezate prin instrainarea bunului) ~i sunt reglementate exclusiv de lege (§ 134 . pentru valabilitatea transferului dreptului de proprietate asupra unei sume de bani este absolut indiferent daca aeela care dispune de bani crede ell.a se vedea S. p. H. Helbron. 1 ~i urm..civ. M. 82. opozabilli. op. p. supra. A§a cum aratam mai sus. 46 §i urm. 83. in "Dreptul" nr. p. 1/2000. p. A. p. pe Ianga principiul unitli{ii raportuluijuridic. vanzatorul nu are nici 0 actiune lmpotriva tertului subdobanditor. [15] Ca urmare 0 actiune in revendicare a fostului proprietar este exelusa. cu exeeptia cazurilor in care sunt aplicabile anumite reguli speciale. p.php?articolld=269 . [17] Este.. dar pentru ratiuni proprii lui.931. supra. Sachenrecht I. 12. Important este. este yorba de 0 donatie. de exemplu. predarea aeestuia poate fi inlocuita prin stabilirea de comun acord intre el ~i dobanditor a unui raport juridic in baza caruia dobanditorul obtine posesia mtJlocita a bunului. Helbron. Stadler. 23. [24] Pentru 0 prezentare exhaustiva a temei a se vedea M. supra.. care i-ar limita aceasta capacitate §i care se subsumeaza categoriei interdictiilor de znstrdinare (die Verfiigungsverbote) a bunului. cit. J. 1978. [23] Pentru un comentariu detaliat al aeestor texte legale a se vedea K Rebmann. [25] M. cit. faptul ca partile sunt de acord cu privire la transferul proprietatii. cit. p. A§a cum este ~i firesc. Wolf. p. supra.. asa cum subliniaza denumirea sa Erfiillungsgeschiift -. de regula. Hiitte. cu consecmta eli prestatia vanzatorului prin care s-a transferat proprietatea este considerata a fi lipsitli de cauzli. de aceasta data el are la indemana 0 actiune reala. Asadar §i contractul real poate fi lovit de nulitate sau poate fi anulabil. § 930 Constitut possesoJ". iar nu a dreptului de proprietate a aeestuia) §i. Bamberger.. F. De altfel. [22] § 929 Acordul de vointa real Ili predarea.. M.. 2-4/2002. Stadler. Ca urmare nevalabilitatea contractului obligational lipseste de fundament modificarea ee a operat eu privire la dreptul de proprietate a bunului. supra. Baur. 31 §i urm. 7 ~iurm. pornind de la coneeptia care I-a animat pe parintele aeestuia Friedrich Carl von Savigny . [16] Flira a aduee atingere eelor doua acceptiuni ale principiului abstractiunii nu se poate ignora faptul eli exista 0 legatura extrem de bine conturata intre raportul juridic real §i eel obligational. cii. 16 §i urm. [14] Este.. (2) sa aiba capacitatea de a dispune de bun (die Verfiigungsbefugnis). Daeli proprietarul se ailli in posesia bunului. G.. Stadler. § 929 . Sistemul german de drepturi reale . p. Grotzen. [20] Idem. [18] In cazul in care se ineearca valorificarea aeestei pretentii. 82-83. in "SUBB" nr. cit. neproprietarul nu este indreptatit sa instraineze bunul unei alte persoane. cit. ca atare. p. A.). p. cit.. supra. Vittorio Klostermann Verlag. op. pe cand dobanditorul crede ca este yorba de 0 donatie (error in negotium).

sunra. supra. simplul fapt ca are corpus. Hiitte. se poate coneluziona ca acordul real poate avea ca obiect (material) oricare din aeest doua categorii de bunuri. Mohr (Paul Siebeck). in cazul bunurilor mobile. A. Vieweg. posesorul mijlocit nu are corpus. cit. Sachenrecht II. cit. De aeeea determinarea bunului este insuficienta in cazul in care se convine transferul proprietatii "tuturor bunurilor care se gasesc in proprietatea mea". p.law. p. Pentru detalii a se vedea Hemmer I Wiist. el fiind in intelesul legii romane detentor precar. dar are animus (eeea ee este suficient pentru a-I considera posesor conform dreptului roman). el poate fi revocat de acestea. Haga. A. Coroborand aceste dona prevederi doctrina germana face distinctia intre posesia/ posesorul nemijlocitfa) (unmittelharer Besitz(er)) §i posesia/ posesorul mblocit(a) (mittelharer Besitz(er)). Sachenrecht II. in schimb in eeea ee-I priveste pe posesorul nemijlocit. nefiind suficient ca ele sa se refere doar la eel obligational (consecinta a principiului abstractiunii). Viewel!. In masura in care viciul priveste ambele contracte. cit. [40] De exemplu. ne aflam in cazul identitatii de greseala (die Fehleridentitiit). p. Insa. International Reservation of Title Clauses. Wolf. Werner. conditia poate fi §i rezolutorie. 251. § 868 BGB prevede la randul sau ca "daca cineva stapaneste un bun in calitate de uzufructuar. F. 127. p. (3) Insa§i § 929 teza I BGB prevede "sa predea bunul (. Cu alte cuvinte. p.. [31] Aeest aspect este dezbatut intens in doctrina germana. P·40-41. M. supra. M. Werner. M. M. 124-126.31. Helbron. D. 123. Sachenrecht II. Werner. Hahn. [33] 0 ilustrare a acestui principiu este oferita de § 1006 BGB care instituie este prezumat a fi proprietar al aeestuia. Sachenrecht II. op. cit. majoritatea covarsitoare a specialistilor inelinand balanta in favoarea revocabilitatii contractului real. Hiitte. Hemmer/ Wiist. p. Helbron.2011 ArticoleSludia Hemmer I Wiist. De cealalta parte. Hemmer/ Wiist.) §i ambii sa fie de acord ca trebuie sa se transfere proprietatea". in acest caz fiind Insa necesar ca fiecare bun in parte sa poata fi identificat. in masura in care dobanditorul este doar posesor mijlocit al bunului. instramatoruI. cat §i animus (stapaneste pentru sine). 13 §i urm. M. M.. Hiitte. 22 §i urm. M. p. p. p. altfel spus sa se poata verifica exelusiv pe baza contractului daea fiecare bun este sau nu cuprins de transferul proprietatii. 8 §i urm. supra. 110. K. [38] nu este M. cit.. Relatia dintre posesorul mijlocit §i bun este indirecta. Helbron. acordul de vointa real nu da nastere nici unor drepturi sau obligatii. B. cit.. intre posesorul nemijlocit §i bun exista 0 legatura directa insotita de vointa de a poseda bunul pentru sine. cu. p. supra. A ~i pierde briceagul in padure §i Ii spune lui B ca. T. [26] Este Insa neeesar ca aeestea sa priveasca insusi contractul real. ci predarea trebuie sa fie ocazionata direct sau indirect de instrainator. Sachenrecht II. cit. 0 prezumtie conform careia posesorul unui bun mobil [34] Pentru detalii cu privire la predare a se vedea Hemmer/ Wiist. 49 §i urm.. 37 §i urm. A. De cealalta parte. A Study of Dutch. Rezerva dreptului de proprietate in dreptul german sifrancez. Argumentele aduse in sprijinul acestei afirmatii sunt urmatoarele: (1) spre deosebire de contractul obligational.php?articolld=269 II. p. F. Helbron. F. in cazul eelor generiee fiind. Tiibingen. gaseste. Eigenbesitz und Mobiliarerwerb.. p. precum §i perspectivele sale In dreptul roman in "Dreptul" nr. 49 §i urm. Posesorul nemijlocit este aeela care stapaneste efectiv un bun in baza vointei sale de a exercita aceasta posesie. [30] Este posibil ca mai multe bunuri sa fie desemnate printr-un termen general. cit. in cazul caruia imprumutatul transfera lmprumutatorului proprietatea unui bun mobil sub conditia rezolutorie a restituirii imprumutului la termenul convenit de parti. 139 §i urm. posesorul nemijlodt are atat corpus (stapaneste bunul in materialitatea sa).. §i cealalta persoana este considerata posesor (posesor mijlocit)". fiind mblocita de posesorul nemijlocit (der Besitzmittler). simpla permisiune acordata dobanditorului de a intra in posesia bunului la un moment nedeterminat suficienta conform § 929 teza I BGB. TMC Asser Press. in absenta animus-ului nu este suficient pentru a-I considera posesor. F. p. Exemplul tipic de contract real sub conditie suspensiva este contractul real cu elauza de rezerva a dreptului de proprietate (Eigentumsvorbehalt).: K. 132 §i urm. [35] tnainte de a detalia aeeste conditii se impun cateva precizari cu privire la reglementarea data de dreptul german posesiei: Conform § 854 BGB teza I "posesia unui bun se dobandeste prin obtinerea stapanirii efective a acestuia". rezulta per a conirario ca. Helbron. Sachenrecht II. cit.. ci trebuie sa fie un tert. [37] Cu alte cuvinte. "a 10 t de orez" sau "a zahar in valoare de 10. 141 §i 7/8 . p. depozitar sau intr-o calitate similara. Wolf. 4 §i 17. 120. in principiu necesar ca ele sa fie individualizate in prealabil. supra. supra. Wolf. Vieweg. cit. M. F. p. 1992. J. (2) in cazul posesiei mijlocite.ubbcluj. Hiitte. 101 §i urm. Sachenrecht I. 13. French and German Private International Law in the Light of European Law. cit. Teves. Helbron. 257 §i urm. Hemmer/ Wiist. persoana prin care exercita posesia (§i care este posesor nemijlocit) nu poate fi.. p. p. de comodatar. A. supra. Ernst.. supra. Hemmer/ Wiist. 21-22. 98 §i urm. poate sa 11. de creditor gajist. supra. sludia. J. supra. supra. 15-16. [27] [28] [29] Conform aeestui principiu drepturile reale poarta doar asupra unor bunuri determinate. C. Hahn. Facand o scurta paralela cu dreptul roman §i franeez. p. Vieweg. [36] Cu privire la dobandirea §i pierderea posesiei a se vedea W.10. supra. Hemmer/ Wiist. p. W. K. 6/1998. 11. K. eeea ee presupune ca acordul de vointa real trebuie sa subziste la momentul predarii bunului. Werner. cit. pastreze. T. p. Rutgers. 1999. op. Hiitte. Hiitte. La momentul la care B gaseste brieeagul devine proprietar al aeestuia. in cazul caruia transferul proprietatii opereaza doar in momentul platii pretului. Helbron. p. 39. p. in baza careia are fata de altcineva dreptul sau obligatia de a poseda un anumit timp. (2) § 873 teza II BGB cu privire la transferul proprietatii asupra bunurilor imobile prevede ca acordul de vointa real este obligatoriu pentru parti doar in anumite conditii. 107. cum este cazul transferului proprietatii cu titlu de garantie (Sicherungsiibereignung). supra. [41] M. cit. chirias. [39] Aceasta presupune ca. cit. Sachenrecht urm. in nici un caz.ro/articol. p. 256. cit. Raportat la distinctia intre bunurile individual determinate §i bunurile de gen operata in dreptul roman. p. Hiitte. p. "a jumatate din bunurile dintr-un depozit". in masura in care 11. [32] A se vedea in aeest sens F. posesorul mijlocit este acela care exercita stapanirea efectiva a unui bun prin intermediul unei alte persoane (care este denumita posesor nemijlocit). F. Pentru 0 prezentare comparativa a clauzei de rezerva a dreptului de proprietate J.000 Euro". se observa urmatoarele: (1) in cazul posesiei nemijloeite.

[43] in aeest caz dobanditorul este posesor mijlocit de gradul II (care stapaneste bunul pentru sine). dar are interesul de a depozita aeeste bunuri la B. In aeest fel. in calitate de vanzator. K. insa.ro/articol.31. posesor posesor masini) acordat [44] 0 intelegere generala conform careia 0 anumita persoana va stapani de acum incolo bunurile unei alte persoane. la B. a caror proprietate doreste sa 0 dobandeasca imediat.ubbcluj.law. cit. [46] De exemplu A imprumuta 0 carte lui B pentru 0 luna. 26-27 ~i autorii citati de aeesta. in aeest caz pentru a evita 0 dubla predare (de la B. la A. cit. transferul proprietatii de la A la C se va realiza prin incheierea contractului real concomitent cu eesionarea de la A la C a dreptului la restituirea bunului de catre B. lara precizarea exaeta a continutului raportuluijuridic. F. pe care le va stapam in continuare in calitate de posesor nemijlocit.. Hiitte. respectiv acordul cu privire la stabilirea unui raport juridic de mijlocire a posesiei sa ia nastere chiar inainte ca instrainatorul sa intre in posesia bunului. ca dreptul de proprietate asupra bunului mobil trece prin patrimoniul instrainatorului. p. A. cu titlu de garantie pentru creditul de aeeasta (die Sicherungsiibereignung). nu intruneste aceasta cerinta.2011 Articole Sludia [42] De exemplu. pana la momentulla care le va folosi efectiv. p. II. supra. Pentru detalii a se vedea Hemmer/ Wiist. iar B va pierde proprietatea bunurilor. § 930 BGB permite inlocuirea predarii bunului prin incheierea intre parti a unui contract de depozit. bancii sale. [49] [50] [51] ca § 404 BGB De aeeasta data este yorba de un raport obligational nascut din lege (gesetzliches SchuldverhiiTrnis. C. In aeest caz avem de a face cu un acord juridic real anticipat §i 0 conventie anticipata de constitut possesor (lias vorweggenommene oder antipizierte Besitzkonstitut). iar aeela care exercita stapanirea efectiva a bunului ramane nemijlocit (care stapaneste pentru altul). iar peste 10 zile se hotaraste sa instraineze cartea lui C. Site realizat de Relu Plesciue sludia. Vieweg. Sachenrecht urm. Esential este ca la momentulla care instrainatorul dobandeste posesia bunului sa subziste acordul de vointa real. Aeest mecanism juridic presupune. [47] M. cit. protectia sa realizandu-se in dreptul german prin aceea ii permite sa opuna eesionarului toate exeeptiile pe care le putea opune eedentului la data eesiunii. in calitate de depozitar). Helbron. 115 §i urm. 153 ~i [48] Debitorul cedat (tertul posesor) nu partieipa la eesiune. 26 §i urm. in calitate de deponent. respectiv vointa instrainatorului de a stapani pentru altul. care este proprietar pentru "0 secunda juridica". eeea ee se prezuma atata timp cat nu intervine 0 manifestare de vointa expresa in sens contrar. Werner. respectiv de la A. societatea A (al carei obiect de activitate consta in inchirierea de poate transfera proprietatea unui autoturism. A eumpara de la B materiale de construetie. in calitate de eumparator. p.10. instrainatorul este mijlocit de gradul I (care stapaneste bunul pentru altul).. supra.) Conform aeestuia "proprietarul poate revendica bunul de la posesorul aeestuia".php?articolld=269 8/8 . In aeest caz. Sachenrecht II. respectiv proprietar in baza conventiei anticipate de constitut possesor. A va deveni imediat proprietar §i posesor mijlocit al bunului.. respectiv a acordului de vointa real. 260 ~i urm. Wolf. p. [45] in doctrina germana se considera ca este posibil ca acordul de vointa real. supra. De tndata ce bunul intra in posesia instrainlitorulu~ dobanditorul devine posesor mijlocit. p. M. pe care l-a inchiriat lui B. acordul de constitut possesor. Hemmer/ Wiist.