You are on page 1of 5

Date biografice

:
• • • • • •

• • • • • • • • • • • • • •

născut la 23 martie 1847 la Iaşi; studii primare – Şcoala Trei Ierarhi din Iaşi; studii liceale: Institutul Academic din Iaşi; studii universitare – 1867 – 1871 – Facultatea de Drept, Universitatea din Berlin, Germania (cu această ocazie audiază şi cursurile de istorie şi filosofie); doctoratul – în Drept – Universitatea din Berlin, Germania; în Filosofie – Universitatea Giessn, Germania; 1871 – participă la Serbările de la Putna. Cu acest prilej o comisie formată din Titu Maiorescu şi Vasile Pogor l-a ales să rostească discursul cu prilejul aniversării a 400 de ani de la sfinţirea acestei mănăstiri; 1871 – numit procuror la Iaşi; 1872 – numit prim procuror la Iaşi şi avocat; 1883 – 1920 – profesor titular la Catedra de Istorie Naţională şi suplinitor la Catedra de Istorie Universală de la Universitatea "Al.I. Cuza" Iaşi; 1889 – membru corespondent al Academiei Române; 1893 – membru titular al Academiei Române; 1903 – 1905; 1910 – 1911; 1914 – 1919 – preşedintele secţiei de istorie a Academiei Române; membru al Societăţii Junimea din Iaşi; Rector al Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, 1898 – 1901; membru al Academiei de Ştiinţe morale şi politice din Paris (corespondent din 1901, titular din 1910); membru al Societăţii de Arheologie din Bruxelles – Belgia; membru al Societăţii Academice Române din Cernăuţi; membru al Institutului Internaţional de Sociologie; colaborator al revistei Convorbiri Literare; a decedat la 27 februarie 1920, la Bucureşti.

Principalele lucrări

1. Studii Economice, ediţia a II-a, Editura Librăriei "S. Samitca", Craiova, 1882; 2. Memoriu asupra unor îmbunătăţiri economice de realizat în nordul României şi în special în Iaşi,Tipografia H. Goldner, Iaşi, 1887; 3. Situaţia financiară sub guvernul liberal în 1877, Bucureşti, Tipografia Carol Göbl, 1887; 4. Industria berei şi impozitul (în colaborare cu V.C. Buţureanu), Stabilimentul grafic I.V. Socec, Bucureşti, 1895;

filosof şi economist. p. Carey. privită în contextul ei universal. List şi H. care. membru al unor prestigioase instituţii ştiinţifice naţionale şi străine. Xenopol. Pe de altă parte. Conţinutul acestora ne oferă o imagine clară asupra concepţiilor sale faţă de diversele probleme economice cu care se confrunta ţara noastră.5. Idei noi în politica industrială naţională Ceea ce îi particularizează locul în mişcarea de idei a acestui secol a fost poziţia sa în problema dezvoltării industriale. Prin studiile urmate şi-a dezvoltat o viziune largă pe care a utilizat-o. gânditorul şi spiritul sintetic. a fost autorul unei opere impresionante ca volum şi profunzime. Xenopol tratează în lucrările sale cu caracter economic multiple probleme legate de orientarea dezvoltării economice a României în anii de după proclamarea independenţei.D. Studiază curentele de opinii şi faptele economice din ţara noastră iar pe această bază îşi precizează propriile convingeri şi poziţii.337].p.337]. Răspuns la măsuri arbitrare şi dăunătoare prin represalii egale". "ar trebui pusă baza unei dezvoltări industriale" [3. Bucureşti. Ele apar treptat. cât şi eruditul cu merite importante în elucidarea unor aspecte diverse ale istoriei noastre. cele care se referă la problemele dezvoltării economice moderne a României. Xenopol a explorat şi domeniul economic. în articolele. în special. "lupta cu ţăriler acelea care ne-au lovit. Reântors în ţară după 1871. pentru înţelegerea realităţilor româneşti.C. şi i-a cunoştinţă cu o serie de probleme de interes vital ale economiei româneşti. ultima 8 volume. La fel ca şi mulţi alţi oameni de cultură din secolul al XIX-lea din România. Editura Cartea Românească. pe de o parte. Valoare adăugată a operei Naţionalismul economic Alexandru D. Semnificativ este faptul că primul său studiu scris la Berlin şi publicat în "Convorbiri literare" (1868) are drept temă cultura naţională şi porneşte de la ideea că "orice pas pe calea propăşirii nu poate avea însemnătate pentru noi decât în măsura în care reflectează asupra naţionalităţii noastre" [3. Pentru Xenopol existau două măsuri "care singure pot scăpa existenţa noastră". Opera lui Xenopol ne dezvăluie. în linii mari. în trei ediţii. Xenopol se interesează şi cunoaşte ideile economice susţinute de Dionisie Pop Marţian. pe baza cărora enunţă mai multe idei cu privire la direcţia ce trebuia dată dezvoltării economice a României. studiile şi lucrările pe care le publică sau în unele discursuri şi conferinţe pe care le ţine. dar şi de teorie a istoriei. îndreptânduşi atenţia asupra celor mai dificile probleme ale producţiei naţionale şi comerţului. istoric. Prezintă interes deosebit prin punctele de vedere înaintate pe care le cuprinde şi prin soluţiile pe care le-a formulat. Istoria Românilor din Dacia Traiană. 1925-1930 Prezentarea generală a operei A. istorie politică (între care o istorie a partidelor politice în România) şi de istorie economică concretă. corespundeau cu cele ale lui Fr. "Studiile economice" reprezintă principala lucrare . deopotrivă. rod al unei activităţi intense şi îndelungate. A lăsat lucrări fundamentale nu numai de istorie generală. El avea în vedere. înainte de toate.

Xenopol a formulat teoria ce va cunoaşte o largă circulaţie în literatura economică de mai târziu şi anume teoria dependenţei ţărilor agrare faţă de cele industriale prin comerţul exterior. Xenopol şi-a concentrat atenţia în opera sa economică. apreciind că "în ele şi numai în ele stă viitorul ţării noastre" [4. Deşi elementele acestei teorii le întâlnim şi până la el sau în epoca sa. Marţian. Plasându-se pe poziţia unor economişti ca D. 2. diviziunea mondială a muncii.35]. pe trei direcţii: 1. după expresia.p. 3. . ci a căutat să combată orientarea care pleda în favoarea menţinerii ţării noastre în această stare. Eliminarea rămăşiţelor feudale şi dezvoltarea capitalistă a agriculturii.P. 3 – reducerea populaţiei [4. prezintă starea de înapoiere. Dacă în perioada 1879 – 1882 era adeptul unui program de dezvoltare a industriei având la bază industria mare. Haşdeu.economică considerată drept "o carte tezistă" despre necesitatea dezvoltării unei industrii naţionale într-o ţară agrară rămasă în urma nivelului modern de dezvoltare a societăţii. A. Xenopol n-a fost nici primul. 2 – va fi expusă funcţionarismului " luptei înverşunate dintre partide şi falsificării democraţiei. Schimburile comerciale dintre ţările agrare şi cele industriale sunt neechivalente sub raport valoric. 2. sa ameninţa chiar viaţa şi existenţa noastră. Xenopol a dat în multe privinţe şi în special pe direcţia dezvoltării industriei naţionale soluţii mult mai cuprinzătoare şi realiste. denunţând pericolul grav ce-l reprezenta. Aurelian. El nu s-a mulţumit să evidenţieze neajunsurile multiple pe care le avea România de pe urma stadiului de ţară agricolă. categoriile valorice din procesul schimbului internaţional. prima ei formulare mai îngrijită o găsim în această lucrare. nici singurul dintre economiştii români din secolul al XIX-lea care a căutat să arate dezavantajele ţării noastre de pe urma caracterului ei de "eminamente agrară". Necesitatea unei politici de sprijinire a dezvoltării industriale.333]. p.S. să analizeze faptele din care rezulta acesta.D.p.P. ca punct de plecare pentru politica de industrializare Mai clar decât mulţi dintre economiştii noştri din vremea sa. Teoria dependenţei ţărilor agrare faţă de cele industriale prin comerţ exterior În "Studii economice". Mai clar decât mulţi dintre economiştii noştri din vremea sa. care. B. Idei privind dezvoltarea complexă a economiei naţionale Preocupat de dezvoltarea noastră economică.81 84]. evidenţiază principalele pericole la care va fi expusă o ţară curat agricolă: 1 – va vinde ieftin şi va cumpăra scump bunurile necesare . Deşi. În acest sens. nici unul nu a reuşit să pună în evidenţă mai pregnant aceste neajunsuri şi să pledeze cu argumente temeinice pentru încurajarea dezvoltării industriei naţionale. Costin Murgescu considera această lucrare drept "prima schiţă a unei teorii a creşterii economice în condiţiile României capitaliste" [3. prezintă starea de înapoiere conomică în care se găsea România în acea perioadă şi problemele complexe pe care le ridica începuturile dezvoltării noastre capitaliste. Prezentarea riscurilor menţinerii României în situaţia de ţară agrară. P. în perioada 1895 – 1896 insista pe dezvoltarea industriilor agricole. Evidenţierea veridică a stării economiei. Demonstraţia sa se bazează pe două probleme de bază: 1.

53]. respectiv pentru acelea cum era şi România. acelea care se bucură de o bunăstare mai deosebită în care populaţia e mai deasă"[5. ducea ţara noastră "la starea de semicolonie" condamnată să vândă ieftin şi să cumpere scump şi la dependenţă economică faţă de străinătate. pentru unele dintre ele. Trebuie menţionat că argumentarea lui Xenopol privind schimburile neechivalente. e greu de presupus că nu a cunoscut operele sale. în deplin acord cu economiştii clasici. Pe baza acestor date. Demonstrează că. Xenopol recunoaşte existenţa unor diferenţe în nivelul de dezvoltare a diviziunii muncii între ţări. ci trebuia acordată importanţă specială protecţiei interne printr-un regim preferenţial industriei naţionale. în opinia sa. corelaţia demoeconomică având o formă pozitivă. Împotriva lui Malthus. erau net dezavantajoase. ci.Cauzele schimburilor neechivalente le descoperă în diferenţele dintre productivitatea şi calitatea muncii. Situaţia de ţară agricolă. Adept al sistemului protecţionist Pentru încurajarea dezvoltării industriale. prin importul de produse industriale "decât o câtime foarte mică de muncă inteligentă" [4.49]. dimpotrivă. Xenopol a sesizat faptul că ţara noastră nu va putea recurge la protecţia externă pe calea taxelor vamale. Deosebirea pe care o face între "munca brută" şi "munca fină" se sprijină pe teoria valorii muncă. Nu pune problema factorului uman . Importanţa factorului uman în procesul dezvoltării economice În procesul emancipării noastre economice Xenopol a acordat o mare importanţă factorului uman. Deşi Manoilescu nu aminteşte de Xenopol în lucrarea sa. arătând că importăm prin excelenţă bunuri industriale şi exportăm bunuri agricole şi materii prime. că diferenţele de nivel de dezvoltare a diviziunii muncii între ţări nu reprezintă un avantaj pentru toate ţările. se întâlneşte după primul război mondial la Mihail Manoilescu în lucrarea acestuia cu largă circulaţie internaţională "Théorie du protectionism et de l'echange international".48 . Deosebirea faţă de teoria clasică consta. creşterea populaţiei fiind mai rapidă atunci şi acolo unde procesul de dezvoltare economică a fost mai intens. Diferenţa faţă de teoria clasică era determinată doar de particularităţile limbajului folosit. spunea el. Datorită poziţiei politice internaţionale a României. în care aceasta era slab dezvoltată. el stabileşte dezavantajele României în urma schimburilor de neechivalenţe cu ţările industriale. Raportat la epoca respectivă aprecierea este realistă întrucât începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi până la începutul secolului al XX-lea populaţia ţărilor dezvoltate a crescut într-un ritm mai mare decât în ţările slab dezvoltate. O ţară agricolă ca a noastră oferea la export "cantităţi enorme de muncă brută" şi nu primea în schimb. Schimburile neechivalente dintre ţările agrare şi cele industriale Pentru a dovedi că ţara noastră este o ţară agricolă. Xenopol militează pentru intervenţia statului în favoarea unui sistem protecţionist. dezvoltarea economică nu s-a făcut de la sine ci prin intervenţia şi sprijinul direct al statului. cu date statistice din anul 1872. Xenopol analizează structura exporturilor şi importurilor. în majoritatea ţărilor industriale din Europa de Vest. el pornea de la ideea că "tocmai acele state sunt mai civilizate.53]. p. p. "Oamenii mari ai tuturor timpurilor – scria el – au găsit în acel sistem mijlocul de a ridica puterile productive ale naţiunilor"[4. În ceea ce priveşte a doua problemă. dar spre deosebire de aceştia la el explicaţia acestora era căutată în istoria ţărilor şi nu în natura însăşi. p. respectiv diviziunea mondială a muncii.

se limita la o expunere strict cronologică. la Paris. Prestigiul internaţional Xenopol s-a bucurat de multă preţuire din partea specialiştilor străini. a făcut expuneri la Sorbona. la propunerea acestuia. O ediţie în limba franceză. fiind primul istoric român invitat să colaboreze la o sinteză – cunoscuta Histoire générale. Şincai.numai sub aspect cantitativ şi ci calitativ. considerată o premieră a istoriografiei noastre. Societatea de arheologie din Bruxelles. Institutul Internaţional de Sociologie ş. integrate în ediţia revăzută de autor şi publicată postum (1925 – 1930). ambele apărute mai întâi în limba franceză. printre altele la prestigioasele "Revue Historique" şi "Revue Critique". printre altele Académie de Sciences Morales et Politiques din Paris. Sinteza a fost completată ulterior cu două volume privind Domnia lui Cuza Vodă (1903). un rol important este rezervat factorului social. A fost printre puţinii marii istorici ai vremii care s-a apropiat de problemele filosofice ale disciplinei sale. 1888 – 1893). de Academia Franceză. Preocupările în acest domeniu au fost sintetizate în Principiile fundamentale ale istoriei (1899) şi dezvoltate în Teoria istoriei (1908). Deşi politicul apare în prim plan. o sinteză mergând până în anul 1739 realizase Gh. dar Hronica eruditului cărturar transilvănean. . Contribuţii la istoriografia economico-socială Timp de aproape un deceniu eforturile lui Xenopol au fost concentrate pentru pregătirea şi publicarea unei lucrări ce ne lipsea şi care avea să fie Istoria românilor din Dacia Traiană. în două volume. Pentru prima dată este expusă istoria tuturor românilor până la Unirea din 1859. Prestigiul internaţional al lui Xenopol a sporit prin preocupările sale pe teoria istoriei. inteligentă".a. astfel. Rambaud. A fost membru al unor prestigioase instituţii ştiinţifice străine. improprie unei interpretări mai largi şi includerii acelor domenii ale vieţii sociale pentru care timpul aduce dimensiuni diferite. rămasă multă vreme în manuscrise. în şase volume (Iaşi. Lavisse şi A. a apărut la Paris ( Histoire des Roumains de la Dacie Traiane depuis des origines jusqu'a l'Union des Principautés en 1859) în 1896. A colaborat la diferite reviste. Ce-i drept. "muncă fină. economic şi cultural. publicată sub redacţia lui E. Istoria lui Xenopol poate fi. a participat la diferite reuniuni internaţionale. fiind prefaţată elogios de cunoscutul istoric Alfred Rambaud şi premiată. întrucât dezvoltarea industrială cerea acea.