Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

... 93 4 ....... 47 8........2................................................ 52 8.............................2..................... Importan]a culturii................................. 39 7...........................6.. Soiuri...5...............................2....................6............ Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ........... 47 8...................................... Tehnologia de cultivare...............................1.............6................ Cultura cepei verzi (stufat).............5............................. 90 8. 89 8.....6......................1..1... MUNTEANU 7....... Cultura cepei prin r\sad .......................1..............3......6.....6..............3....................2.3................................ Originea [i aria de r\spândire..6..6.............. STAN.. Rela]iile cu factorii de mediu ....... Originea [i aria de r\spândire...... Particularit\]i botanice [i biologice......................3........ Rela]iile cu factorii de mediu ................................2. 80 8.................1....2............1. Importan]a culturii....................5............................. 39 7........6.... 54 8........... 54 8.......... Soiuri.....................5.... 48 8.......... N....................3..... 90 8......... Prazul ... 33 7... 60 8............................ 91 8........... Ceapa comun\ .............. Soiuri....................................... 54 8........6...........5..2...2............. 87 8.......................................1.......... Rela]iile cu factorii de mediu ..........5.......4.................5...... Tehnologia de cultivare............6............2...................2....Cultura ridichilor de lun\ . Soiuri........3.......4.......3........3................... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 84 8....2.. 82 8............. Tehnologia de cultivare............ 32 7....... Tehnologia de cultivare................1....................................1........................................................................6.......3.. 46 8................................ 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........................4.....2. Cultura cepei prin arpagic ...1......... 80 8..1..............1.......................5........................3............3....... 33 7................ Importan]a culturii.. 42 7..6...........1.......................6. 33 7... Originea [i aria de r\spândire..3....................5.....3.... 87 8...................................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..........................6.... 88 8....................4...... 83 8...............2...........6..1..........................3......... 84 8..1..1.. Tehnologia de cultivare....................1........................ Cultura prin r\sad............................... 73 8................................... 48 8....................... 39 7.... 88 8..............6..................6............................. Soiuri .............. Usturoiul comun ...... 40 7...... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Particularit\]i botanice [i biologice............ Originea [i aria de r\spândire.................................................6............................ 41 7...N............................................6..............................1............. Particularit\]i botanice [i biologice............................................ 37 7.... 76 8................................................4.................. Rela]iile cu factorii de mediu ........2............ Importan]a culturii............................. Sfecla ro[ie ........4...................5...... 81 8................... Cultura prin sem\nat direct...............................

........................1............. Originea [i aria de r\spândire.......... Ceapa m\rg\ritar...........2.....2.................1.................... Ceapa de iarn\ sau de tuns .................................................... 115 10. Soiuri....... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.................. 105 9. 105 9........1......... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Varza ro[ie .. 110 9....4................... 146 10...... 122 10..................1...... 98 9.......... Importan]a culturii...........LEGUMICULTUR| II 8.1..................................................................... 146 5 ..................6. Tehnologia de cultivare...............1..1......................... 116 10... Originea [i aria de r\spândire...............1........4....................................... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ............. Importan]a culturii..............................4... 95 8..............4.3............... Cultura prin sem\nat direct în câmp .............. 118 10. 145 10.......................3................................2......................................... 145 10.....................1......4...................... Particularit\]i botanice [i biologice...............6.....2............................2. 120 10.......... Ceapa de Egipt .5.... 94 8...... 138 10........ 96 8................... 98 9....6............................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....4........1......5.............1.................................................................. 145 10.. Importan]a culturii...... Cultura în teren neprotejat..........................................2......2........ Soiuri.....................5...... Soiuri............2...... Tehnologia de cultivare...........4.3...........................1.................................................4......6............1...............2.6..1.............................................. 145 10. 96 8..........6...............................2... 95 8.............. Batatul ......................... 146 10..............2............2...............................................1.1..............6..............1...........................1....... Rela]iile cu factorii de mediu ................... Usturoiul de Egipt .1... 122 10...... 98 9.................................. Originea [i aria de r\spândire........................... 135 10....5..... 105 9......3................ 99 9.6..6....1...........................4....... 115 10........... 137 10...................... Tehnologia de cultivare........4........ Particularit\]i botanice [i biologice............ Cultura de var\............................3. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..............1.. Ceapa e[alota.......................... Cultura timpurie în teren neprotejat ... 102 9.... 115 10........ 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .............5. Particularit\]i botanice [i biologice..................1.......................................................................... Alte plante legumicole din grupa cepei. Cultura târzie (de toamn\) ........4......... 132 10.....2...2............................. Cartoful timpuriu............................1... 100 9......................................... 117 10............1.....................6................................... Rela]iile cu factorii de mediu ....1..1.1....

176 10........... Tehnologia de cultivare.........6..............................N.................................... Soiuri............................................................ Originea [i aria de r\spândire.3........7..............6.......3..................5............................. 151 10... 152 10.............. 148 10...............................6... Cultura în ser\ ...........7..............2...............3............................ Cultura târzie... Cultura timpurie în teren neprotejat .................4. Importan]a culturii....4............ Tehnologia de cultivare.........6.. 150 10... Importan]a culturii.... 176 10..........1......... 174 10......... 176 10......................4................... 178 10....................4. 153 10............................. 148 10..... Originea [i aria de r\spândire.......................6.................1........................................................4.............. 156 10. 151 10................. Originea [i aria de r\spândire........6.. Cultura timpurie .. 153 10... 157 10.......6................... Importan]a culturii........3............ Particularit\]i botanice [i biologice......... 155 10.............................................2...3..... Particularit\]i botanice [i biologice... 153 10................5......................................... MUNTEANU 10............... Particularit\]i botanice [i biologice............. Gulia .........................2.... Rela]iile cu factorii de mediu ........................... Rela]iile cu factorii de mediu ......................5..................................................................................... Importan]a culturii.........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice...........7.5...... Originea [i aria de r\spândire.....5................... 159 10.....6............................3.............................2..... Soiuri............6......... 163 10..................3.2................ Cultura târzie.. 149 10....... Varza de Bruxelles .................................1.........6...........................4...............................5..................... 149 10...2..... Rela]iile cu factorii de mediu .........8.......................1....2.. 148 10...............................4...................... 163 10................................ 163 10....................1.4............5.........................................7..8..... Particularit\]i botanice [i biologice.............. Particularit\]i botanice [i biologice...3...........................................6.............................. Rela]iile cu factorii de mediu ....... 174 10...............6....... 169 10.....4............................ Conopida ....................... Tehnologia de cultivare.. Varza pentru frunze........ 177 10.....1.........4.........6........7........5.............1.............................................. N..............................3......3................. 172 10................................... Broccoli...................................4........ 159 10......................4.......6...4..................7.....3..... 157 10........................6.............. Originea [i aria de r\spândire....... Originea [i aria de r\spândire....................... 158 10...........5.7.................6.............1...........8........... 161 10.......5................ Tehnologia de cultivare......................6.. 178 6 ........... Importanta culturii. 174 10.......................5....... Varza crea]\.. Importan]a culturii.................................... Rela]iile cu factorii de mediu .. Soiuri.................... Tehnologia de cultivare..... 151 10....... 157 10.........................3......... 155 10.............5.............. STAN.............7...........2........ 148 10.. 151 10.........6............7......................................................................6.......... Soiuri.... 175 10. 167 10................... Soiuri..........................6.............................. 158 10..6....................... 174 10.. 178 10.6..

.6.. 180 10....................4................. 188 10.....2...........1.. Soiuri.................6........6....................6..................... 180 10....................1............. Particularit\]i botanice [i biologice............ Rela]iile cu factorii de mediu .......................2..............................9.......................2........................................................8..................... Pepenele galben ... 221 11.................. Varza chinezeasc\ .... 194 11...... Particularit\]i botanice [i biologice....4..........................8......4....................................................3................8...5..... 200 11........ 228 7 ...... 223 11................5..... 188 10. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....1.1.......... Soiuri.9........................... 227 11.....5....... Soiuri.......2.............................2............. 189 10..... Importan]a culturii........ 194 11............ Originea [i aria de r\spândire.....1......6............................6...................................... 220 11.. Cultura în teren neprotejat.........6.. Rela]iile cu factorii de mediu ........ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....................8........................................................ 184 10.......... 186 10......... 190 10................ 226 11.... Cultura târzie (de toamn\) . 225 11............ 221 11...... Tehnologia de cultivare..............9....2.................. Particularit\]i botanice [i biologice...........................................9........ Cultura timpurie .......9....................... Originea [i aria de r\spândire....9........6..4.............. 200 11.....3......1....................................... Importan]a culturii.....6....6.....6.6.... Castravetele .3..................................1..........9........2............................... Particularit\]i botanice [i biologice............. Tehnologia de cultivare.......2....2....................................................... 190 10................... Cultura în sere .... 219 11......... Cultura în sere .......... Cultura în r\sadni]e................5............................................................4. Importan]a culturii............ 179 10...................................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............. Rela]iile cu factorii de mediu .........6.4.1.........1.....3........ 202 11..8..........1..................6..........................6....4....... Tehnologia de cultivare.......................2..............LEGUMICULTUR| II 10..3......8...............6.................1....... Tehnologia de cultivare.................9...................1........... 195 11.......................8.. Cultura timpurie ...................... 221 11.................................... 196 11. Cultura în r\sadni]e................... 183 10.....................3.............9..... 198 11...2................1...........2.1.. Originea [i aria de r\spândire........................2.............................. Cultura în sere .. 221 11.................. Cultura în câmp... 191 10....... 191 10......6.... 188 10..... 180 10.3.............................. 180 10.2............................................2........2.8...... Rela]iile cu factorii de mediu ............................ 194 11.1.................................1.... 208 11.... Cultura târzie..1...6......................... 222 11..... 225 11........1..................................... Soiuri .........................2...............2........................... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ........

................................6..6. 236 11......... 228 11........ Originea [i aria de r\spândire. 233 11.4..... 238 11....5............... Soiuri.... 236 11................... Importan]a culturii..............................3........5..........2..............................3........5.................. STAN..5............................. Pepenele verde ................ Soiuri......... 233 11..................... 234 11................................. 240 8 .......................5...4.......................2....... Rela]iile cu factorii de mediu ...............................4........3.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.............. 237 11............... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Tehnologia de cultivare............... 239 11..................................... 234 11.... Soiuri .............4........3 Particularit\]i botanice [i biologice............ 237 11.................................... Particularit\]i botanice [i biologice........ 230 11..... 233 11..........5............... 229 11.................... 234 11........3........5...................4.... Originea [i aria de r\spândire.....................N......................................6......................................................1............3.................. 237 11..................................... MUNTEANU 11....... Tehnologia de cultivare........................... Rela]iile cu factorii de mediu .. 229 11...................6.......... Cultura în câmp...............3....................................4...................... N....5........................1................5...............4..............1....... Originea [i aria de r\spândire...................... Dovlecelul comun...............................3....................................4..... Rela]iile cu factorii de mediu ...........4....5.. 230 11................................ 237 11. Tehnologia de cultivare..............6... Importan]a culturii ............2...... 228 11....3.... Importan]a culturii.................. Dovlecelul patison..................3.........................4......... 230 11.................4.4............. 238 11.... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .1.2..............

pretenţioase. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. precum şi în Moldova. cu excepţia ţelinei. faţă de umiditatea solului şi de lumină. solul trebuie să fie uşor. deoarece. 1993). toate se cultivă prin semănat direct în câmp. mai ales în primele faze de creştere.. Transilvania. În general. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. care sunt anuale (Butnariu H. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. şi colab. lemnos şi liberian. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. a substanţelor de rezervă. În România. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. pătrunjelul pentru rădăcini. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. 1993). păstârnacul. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. 9 . La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. în special glucide. afânat. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest.

afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. La noi în ţară. în stare crudă (salată). flori şi fructe (fig. Morcovul a fost luat în cultură în sec. albă şi galbenă. 1985). de conserve şi sucuri. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.1). syriacus. 7.9 mg /100 g substanţă proaspătă. 7.89%. B2 şi substanţele minerale: Na-1.). cilicicus.14%. celuloză 1. subsp. carotenoide 8..) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.44%.1. P-0. Pe lângă cele menţionate. zaharuri 6. bienală. ghiveciuri etc. pe soluri uşoare sau mijlocii. Franţa. prin Spania.8 mg/100 g substanţă proaspătă. în Iran (Banga. 7.2. predominând formele de culoare violacee.N. Japonia ş. în special Daucus carota L. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Italia şi Grecia. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. N.35%. acid ascorbic 3.3. STAN. Ca – 0. ciorbe. China. supe. proteine 1.3%. mediterraneus şi japonicus). morcovul se cultivă în toate judeţele. Mg – 0. în acest mod. H. al XVIII-lea. Mari cultivatoare sunt: SUA.1. MORCOVUL Daucus carota L. iar în anul al doilea tulpini florifere.a. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. citat de Zanoschi. cv. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. sub formă deshidratată. Prin încrucişarea ssp. sativus (Hoffm) Arc.1.52 %.. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.39 %. 10 . Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. 1985). 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.79%. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.4. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.1. MUNTEANU 7. În prezent. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. carota s-au format subspeciile syriacus.1. sativus (Alef.. japonicus. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. K. X d.. 1984). acestea mai conţin vitaminele B1. Anglia.

de plantă sălbatică. de culoare roşieportocalie. hermafrodite. 7. este o pseudoachenă. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. Atât tulpina principală. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. penat-fidate. rar Fig. 11 . fistuloasă şi înaltă de 1. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. costate şi cu ţepi. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. 7.rădăcină soi valoros. pentamere. care se formează în al doilea an.Morcovul: a . c . mărimea şi culoarea. cilindrică.2. iar unele rădăcini până la 2 m. zigomorfe. schimbându-şi treptat forma. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. cu cilindrul central redus Fig.5 m. 1985). striată. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.2 . impropriu numit sămânţă.cele bazale şi sesile . de lungime mijlocie. b . cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu polenizare alogamă. este ramificată.2 – 1. 1973) sterile). cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. uneori cu nuanţe rozacee. La circa 35– 40 zile de la răsărire.cele superioare. d . aspru păroasă. entomofilă. Tulpina floriferă.1 . Fructul. de calitate superioară. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată..fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu flori mici.frunză. peţiolate . albe.

în funcţie de soi.4. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Presto F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.1. Dacă primăvara este rece. mai ales în primele faze de creştere. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. timpurii (80110 zile). tasate. 12 . duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. 7. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. se formează rădăcini diforme sau ramificate. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. profunde. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. iar cea optimă de 20-250C. Pe solurile grele. cu pH-ul 6. bine afânate. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Faţă de umiditate. În timpul îngroşării rădăcinilor. MUNTEANU 7. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Nanco F1 etc. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. permeabile. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Faţă de lumină. semitimpurii (110–130 zile). se poate produce o vernalizare prematură. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. bogate în humus (4-5%). Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.5. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. N. mai ales pe solurile uşoare.N.5–7. morcovul are cerinţe ridicate.1) . Insuficienţa luminii. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. durează 36–70 zile. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C.1. sărace sau cu exces de azot. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. STAN. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Primo F1.5. Hytop F1.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. industrializării sau păstrării peste iarnă. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 l 6l 6l 1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.2. culturi furajere pentru masă verde (secară.5 l 6l 6l 1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. pré – preemergent.2). Tabelul 7. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). iar culturile timpurii de morcov. producţia fiind destinată consumului de toamnă. fasole etc. Locul în asolament.6. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. conopidă. imediat ce se poate intra pe teren. post – postemergent 14 .5 l 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. fără încorporare. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 l 1. leguminoasele.5 kg 1.1. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. spanac. Primăvara.5 kg 1. Toamna. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. 7. La pregătirea terenului. N. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 Fusilade S 12. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. bulboasele şi varza. MUNTEANU 7. recoltate în iunie – iulie.5 l 1. castraveţi. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.7). cucurbitaceele. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Lucrările de pregătire a terenului. borceag).5 kg 1. STAN. ceapă verde.N.

în funcţie de starea arăturii. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. se tăvălugeşte înainte de semănat. 7. în benzi de câte patru rânduri 15 . b .pe teren modelat. c . folosind 4–5 kg seminţe la ha. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii.pe teren nemodelat. În cazul terenului modelat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. în rânduri echidistante. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.5 cm. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. în benzi. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Epoca de semănat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. Fig.3. pentru culturile succesive de morcov. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Dacă solul este prea uscat.pe teren modelat. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.Scheme de semănat la morcov: a . 7.3 . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.LEGUMICULTURĂ II Vara. la care s-au îndepărtat ţepii. Adâncimea de semănat este de circa 2. Dacă solul este prea afânat.). şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).

Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. după căderea primelor brume. CSSL-9 sau A-761. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Recoltarea. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. cu 600 l apă. în doză de 1. se face prin smulgere sau dislocare. eşalonat. Lucrările de întreţinere. la nevoie se udă prin aspersiune.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.5 kg/ha. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. N. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. în cazul culturilor timpurii. începând cu luna iunie. în legături. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. iar dacă este necesar. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate.2–1. de erbicidare. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. se fasonează şi se sortează pe calităţi. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă.5 l/ha. 16 . Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Pentru păstrarea peste iarnă. La hibrizii F1. se erbicidează cu Afalon 1. când rădăcinile au cel puţin 1–1. morcovul se recoltează în luna octombrie. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană.N. STAN. pir) se adaugă Fusilade. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. ceea ce permite reducerea costurilor. şi mecanic prin prăşit şi plivit. MASTER – PLATT). După răsărirea culturii. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot.3). Când rădăcinile ating 2–2. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

STAN.10.4. radicosum (Alef. MUNTEANU 7. radicosum (Alef.7 – 3.6 – 36. g Acid ascorbic.4 .1.4 0. mg /g.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. organ de sinteză (tabelul 7.. P.2.s.6 .1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.2.7 . Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.p. 7. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. (Bodea şi colab.4. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. sylvestre).p. Hill cv.W.2. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.1 1.9 58 . % substanţă uscată Frunze 12.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. la 56 mg/100 g s. În cantităţi mai mici conţin K.25). lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili)..) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.30 Rădăcini 11.). 7. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. A fost cultivat de greci şi romani. N. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.p. Ca.3. crispum (pătrunjelul pentru frunze).4. g Proteină (N x 6.2 0.3. 1984). Ulei eteric. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. Tabelul 7. g Zaharuri. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.2.5 1.5 – 3.7 . iar cel în Fe.) Substanţă uscată.2. Primul 18 . La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.2 1.1.02 – 0.7 20 – 35 0.5 – 25.016 – 0. g Cenuşă. ca materie primă în industria conservelor.1 2.290 0. Compoziţia chimică a rădăcinilor.) A.N.

suculente. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. cu ramuri aproape erecte. scade producţia. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. înaltă de 80– 150 cm. lung pedunculate. Polenizarea este entomorfilă. în al doilea an. fiind o plantă bienală. 7. numite mericarpe.2.fructul mediul exterior. creţe. de culoare albverzuie.5. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . tulpinile florifere. mici. cu miros caracteristic. reavene. 7. glabre.floarea. Florile sunt actinomorfe. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. dar rădăcinile sunt mai aromate. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. uneori fistuloasă.2.4) Tulpina floriferă. Faţă de sol. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. pentamere. 1973). Al doilea formează rădăcini subţiri. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Fructul este o pseudodiachenă. netede sau gofrate. terminate cu umbele compuse.5) 19 . putând ierna în câmp. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). ramificată. florile şi seminţele (figura 7. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. formează. care la maturitate se desface în două semifructe. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. ramificate. lucioase.4. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. este cilindrică sau uşor muchiată. cu frunze trifidate. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. c .frunza. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. adânci. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. Pătrunjelul. 7. de culoare verde-închis. hermafrodite. grupate în umbele compuse. d .

STAN.N. MUNTEANU 20 . N.

2. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). pentru consum în timpul verii.8 – 10 % s. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. alături de morcov. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Rădăcinile au gust dulce. seminţele să se umecteze.p.6. 7. de glucide (4.10 – 15. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. spanac. astfel. sortarea şi ambalarea manuală.8 – 15. dar nu să germineze). Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Udarea culturii se face diferenţiat. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.1) şi peptide (11. Recoltarea se face diferenţiat. astfel.3). reprezentată. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .2). semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. curăţarea de pământ şi frunze. fertilizarea suplimentară. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. locul în asolament. se aplică 4–5 udări. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. ridichi de lună.1. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).5 kg/ha. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. culturi furajere pentru masă verde). recoltarea se face după primele brume (15.3. În culturi succesive. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Astfel. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. în special.5 % s.3.11). Pentru culturile de toamnă.2). convar. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. în legături.. salată. în funcţie de scopul urmărit. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Până la introducerea în cultură a cartofului.u. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. în funcţie de regimul de precipitaţii. hortensis Ehrh.LEGUMICULTURĂ II 7.

N. 22 .2. America şi Australia. înalte de 100–150 cm. 7. pubescente. cu pulpa albă sau gălbuie. 51 mg Ca. Fig. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. 0. dulce şi cu miros caracteristic.3.8 – 28. Seminţele germinează la minus 2–30C. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 0. Asia. N. aripate.3. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.4. oval – turtite. 0. Fructele sunt pseudodiachene. slab ramificate. Se păstrează foarte bine peste iarnă.7 mg vitamina PP. 139 mg S. STAN.10 mg vitamina B1.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.5). pe terenuri umede şi umbroase. 7.3. cu rizoderma de culoare albă. florifere.). La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. săruri minerale (la 100 g s. penatsectate. Se cultivă în Europa. 7. 23 mg Mg. se găsesc: 469 mg K. 7. uşor gălbuie. la 100 g s. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. suculentă. 7. care le imprimă aroma caracteristică. 73 mg P. Păstârnacul preferă umiditatea. puternic striate. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. de culoare cafenie.3. MUNTEANU (24. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie.p. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. 3 mg Na.p. dar excesul îi dăunează mult. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. iar cele mature până la minus 8–100 C.9 mg vitamina C. unde creşte spontan. uşor pubescente. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. plantele tinere rezistă până la – 50C.

6).).6. rapaceum (Mill. într-o măsură mai mică..6) . La 1 g s. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.4. Recoltarea se face toamna târziu.p.p. dar cu unele particularităţi: .p. în special. 0.u. convar.u. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. Acestea mai conţin zaharuri 1.8 % s.LEGUMICULTURĂ II 7. citric. B2. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. vitaminele B1. 0. 17. 2. etc).) Graud. sporadic. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).5. 1975).6 mg P. cu rădăcini conice. nu este indicat să se semene din toamnă. oxalic. o umiditate constantă.): 0. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. 29.7 – 1. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.se seamănă în teren modelat. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. în benzi de câte trei rânduri. 3. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. se găsesc 59.7. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. B6. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. proteine 0.3. cu rădăcinile conic–alungite. a salatelor şi pentru murături. frunzele verzi.31 mg Zn. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.8 mg SiO3. 23 . Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).5 mg B.3. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.se menţine. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.4.5 mg Fe.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.3 % s. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.2 mg Ca..p. prin udarea culturilor.6 – 1. iar gustul şi.9 mg Na.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).). distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.9 mg K.15 mg Mn etc.2 % s.p.. .. 1.1. 5. lipide 0. În cultură. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. 7. acizi organici (malic.

MUNTEANU 24 . STAN.N. N.

fiind considerată plantă medicinală.) şi cea cultivată 25 .Scheme ale culturii de păstârnac: a . 1973).6 . Particularităţi botanice şi biologice În cultură. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. b .4. graveolens L.3.LEGUMICULTURĂ II Fig. 7.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. 7.p.4. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. convar. unde creşte spontan. pe lângă ţelina pentru rădăcini. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul..pe teren modelat. Este cultivată din antichitate.2. secalinum Alef. 7. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.

pivotantă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. sunt glabre. înfloreşte şi fructifică (fig. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. în primul an. pentamere. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. ce se desface uşor în două mericarpe. graveolens L. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). 7. c – plant\ semincer\ hermafrodite.4.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. b – frunz\. datorită conţinutului lor mare în apă. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. convar. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. STAN. Rozeta de frunze este înaltă. 7. este striată şi ramificată. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente.4. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).N. nu poate ierna în câmp.) care. dulce) (Mill. amară şi necomestibilă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. a – r\d\cin\ îngro[at\. de culoare albă. sunt simplu penat sectate. formează o rădăcină subţire. Polenizarea este entomofilă. 7. lucioase şi de culoare verde – închis. iar cele mature la minus 7–90 C. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A.7). chiar din primul an. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. ramificată. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată.7 . N. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. 26 . Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Pers. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. de culoare brunie. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.

pentru cultura târzie. la 20 martie – 10 aprilie. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. suficient de umede. 7. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Înainte de semănat.6 – 1 g sămânţă la m2. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. profunde. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. ca şi în cazul culturii morcovului. toamna. ţelina poate fi cultivată după spanac. conopida etc. sunt prezentate în tabelul 7.5–7. 7. iar pulpa devine grosieră. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram.0. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Este o plantă de zi lungă. care se încorporează imediat în sol. Lucrările de pregătire a terenului se fac. iar în solarii. Spre deosebire de morcov. ardeii. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. 3 g/1 kg sămânţă. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii.5. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. fiind indicată pentru culturi asociate. salată sau ridichi de lună. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. tomatele. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. folosind 0. Se cultivă numai în condiţii de irigare. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. varza. cu pH-ul 6. castraveţii. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură.4.4. cerealele.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. atât pentru cultura în ogor propriu. Producerea răsadurilor. 27 . cât şi în cazul culturilor succesive. germinează greu. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. la cultura de ţelină.6. bogate în humus. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Locul în asolament. În cadrul culturilor succesive.

STAN. N.N. MUNTEANU 28 .

Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . b . se fasonează. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).pe teren modelat în straturi late. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. la 30 de cm între plante pe rând (fig.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Fig. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. 7.1 %. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.8 . iar rădăcinile se morcilesc. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.8). astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. de exemplu Revital 0. 29 . 7.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. răsadul se sortează. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.

recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. La culturile timpurii.1 % s. Recoltarea se face diferenţiat.p. B2. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. fructoză şi zaharoză). (glucoză. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.6-1.p. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. N. plantele se smulg. B6.5–1 kg/ha. RIDICHILE Raphanus sativus L. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.p. STAN. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). săruri minerale de K. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). care variază între 1.64 şi 8. acestea se curăţă de pământ.9% s. Pentru culturile târzii. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. combaterea buruienilor.convar. mai ales. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.p.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. convar. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Fe etc. Ca.1. S. La cultura târzie. fertilizarea fazială.5. B1.). fertilizarea suplimentară se repetă. prin glucide. Na. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. la 3–4 săptămâni. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha.5. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. în cantitate foarte mică (0. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). valorificarea făcându-se cu frunze. P.3).. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. 7. în legături. PP şi 30 . se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.) şi proteine (0. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).). reprezentată.N. în funcţie de scopul urmărit. Mg.

Japonia. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. 7. unde s-a selectat din specia R. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. devin spongioase. în cadrul culturilor succesive. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. 7. Egipt. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. cu un rostru ascuţit. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Tulpinile florale sunt ramificate. maritimus L. acoperite cu perişori rigizi. albe.5. violete sau roze. Homutescu . albă. Frunzele din rozetă sunt mari. Asia şi America. ovală sau alungită. violacee. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. etc. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. lung peţiolate. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. cu marginea dinţată. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. 7. uşor pubescente. 1965). Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite.2. autoincompatibile. 1975). care. ovale. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). prin hidroliză enzimatică. caracteristic aromei ridichilor.9). În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Italia. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. de formă alungită. La multe soiuri de ridichi. tetramere. raphanistrum L. putând fi sferică. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. cu frunzele bazale scurt peţiolate. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. bactericidă şi vermifugă. (Zeven şi Jukovschi. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. cenuşie sau neagră. înglobate într-un ţesut spongios.3. Fructul este o silicvă indehiscentă.5. unde a rezultat din specia R. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. sub rizodermă. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante.. cu polenizare. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. alogam-entomofilă. 31 . şi centrul mediteranean. se găseşte un ţesut care conţine antocian. Grecia. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. de 80–100 cm înălţime. lirat penat-sectate. În cazul ridichilor de lună. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi).

1973) 7..structura rădăcinii. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).inflorescenţă cu silicve (după Flora României.Ridichea: a . Gherghi şi colab. La o temperatură mai mică de 6–80 C. STAN.4.rădăcină îngroşată. Temperaturile mai ridicate. însoţite de secetă. MUNTEANU Fig. c . 32 . 1956. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. b . creşterea încetează. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. d . 7.plantă în faza floriferă. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.5.9 . N.

după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. Din această cauză. de vară (60 – 80 zile). eşalonat în mai multe etape. ce pot atinge 1 m lungime. 1994). se lignifică. Tehnologia de cultivare 7. 2 kg P2O5. fără a mai forma rădăcina tuberizată. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.6.). organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). var. vinete. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. prin semănat direct..5. pentru cultura timpurie. mazărea şi fasolea de grădină. ridichea este destul de pretenţioasă.). atât în câmp. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). în special în Japonia şi China. de aceea. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.conice.5 %). şi în perioada 20 august–10 septembrie. cât şi pentru cele înfiinţate vara. 1 kg bucata. castraveţii de vară etc. când zilele sunt mai scurte. 7. castraveţi etc. Înfiinţarea culturii se face în câmp. ardei.2 kg Ca şi 0. înaintea culturilor de tomate. Consum specific: 5-6 kg N.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. cu greutatea de cca.1. 1995). atât pentru culturile înfiinţate primăvara. profund. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). În Asia. în luna martie. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). vara.5. Faţă de umiditate.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. 7. care urmează sau precede cultura ridichilor. 2. pentru cultura de toamnă.5. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.8). conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. ridichea de lună formează tulpini florale. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. sau vara. 33 . reavăn. la interval de 10–15 zile. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.5. cât şi în teren protejat. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. care se folosesc în stare crudă ca salată. 5 kg K2O.6. bogat în substanţă organică (3. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. devin spongioase şi cu gust iute. având o perioadă scurtă de vegetaţie. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. De regulă. aconthiformis Mark.

MUNTEANU 34 . STAN.N. N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).5 cm x 7. 7. N. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.10 . Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. se vor face 1-2 udări. (fig. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.05% sau Fastac 10 EC 0. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.10). care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .02 %. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.pe teren modelat.N. 36 . 7. dacă este nevoie. folosind 300–350 m3 apă/ha. La culturile de toamnă. la 2–2. b . STAN. aplicat premergent). Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.5 + 12.5 cm adâncime. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Fig. după formula 62.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.

anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. ceapă verde.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). iar ridichea de iarnă poate urma după salată. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. În vederea evitării alungirii plantelor. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. răsadniţe şi solarii. Producţia este de 8–10 t/ha. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. 7. Atunci când se realizează cultura asociată. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. la 2-3 zile de la semănat sau.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10.07) la ridichea de iarnă. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Se seamănă des. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate.03 – 15. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. atât în culturi pure.5. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. în 2–3 reprize. în perioada 20. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. cât şi asociate cu alte culturii. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Se seamănă la adâncimea de 2–2.6.7. se vor menţine temperaturi scăzute.06–15. Ridichea de lună se cultivă în sere. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Lucrările de întreţinere. 37 .5 cm. timp de 5–7 zile după răsărire. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.11. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.2. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.). 1995). iar pe suprafeţe mari. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. spanac.

MUNTEANU Fig. STAN. 7. N.N.11 .Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. din care se remarcă. var. săruri minerale. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. în Italia şi Franţa. în mod semnificativ.2. soteuri. 39 . Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). deşi nu este o bună premergătoare etc. (Dumitrescu şi colab. apoi vitaminele B1. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.6. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. canditiva Alef. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). 7./100 g). care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). esculenta L. rubra Familia Chenopodiaceae 7. De asemenea. piureuri etc. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. 1998). ciorbe. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). se folosesc la salate. cultura se înfiinţează prin semănat.a.6.I.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. salate coapte sau fierte. Ridichea de vară se valorifică cu frunze.1.. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. substanţe proteice (1. Mării Negre şi Mării Caspice. Importanţa culturii Importanţa alimentară.2 – 1.6%). cu excepţia răritului. Frunzele. denumită şi sfecla de masă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Dintre vitamine. recolta apare destul de devreme. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. sin. dar folosită ca plantă medicinală. Ca plantă legumicolă. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. 7. 1998). ssp. f.6%). avitaminoze ş. în legături. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.H. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). cea mai importantă este vitamina A (20 U. când sunt tinere. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. ciorbă şi supe de legume etc.

iar în cel de-al doilea.Sfecla roşie de salată: a . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. N. Fig. 7.12).12 . în primele faze de vegetaţie. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . cum ar fi zonele premontane sau montane. d .N. MUNTEANU În }ările Române. deşi nu ocupă suprafeţe mari.6. 7. c . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. în general. e .floare Rădăcina. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.7. sfecla roşie. rădăcinile pot căpăta. Pe plan mondial. tulpina floriferă cu flori. este pivotantă cărnoasă. STAN. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. b .3.secţiune transversală prin rădăcină.rădăcină.frunză. fructe şi seminţe (fig. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.tulpină floriferă. După îngroşare. uneori şi frunzele tinere.

care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. concrescute. din zona centrală a rozetei.. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. este roşie-închisă. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Frunzele tinere. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. la planta complet dezvoltată. Frunzele. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. pentru realizarea unor recolte performante. 1973). Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. sunt mari. 7. cordat. De asemenea.LEGUMICULTURĂ II conică). ţesutul Fig. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. În secţiune transversală. de culoare roşie. 41 . în mod succesiv. Nervurile sunt evidente. anemofilă. lung peţiolate. Florile sunt mici. mult mai intensă. a mai multor zone de ţesut cambial. în anul I. atât la exterior. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. În anul al II-lea. 1998). 1992). prin apariţia. Culoarea rădăcinii. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe.13. mai multe glomerule formează un panicul lung. constituind aşa-numitele glomerule. uşor neregulată.6. formând un glomerul. atunci aceasta va fi globuloasă. peţiolul este de culoare roşie. grupate pe un ax mic. cu suprafaţa ondulată.4. rădăcina prezintă zone concentrice.13 . Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. cât şi în interior. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). uneori şi entomofilă. cu limbul ovat.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. de culoare roşie– verzuie. au culoarea roşie. Polenizarea este alogamă.. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.). lanceolate.. cu marginea întreagă. considerate impropriu fructe sau seminţe. Florile sunt hermafrodite. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. sesile. Totuşi. organizate pe tipul cinci. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. 7.

5. În faza de frunze cotiledonale. determină formarea unor rădăcini mici. tardive). Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. lipsite de suculenţă. 42 . În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. N. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. şi unele populaţii locale. În condiţii optime. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. plantele solicită condiţii de zi lungă.9. de asemenea. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. mai rar. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. STAN. mărimea şi culoarea rădăcinilor. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. timp de 2–3 săptămâni. prin răsad. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). cu capacitate ridicată de reţinere a apei. În România se cultivă un număr redus de soiuri. în gospodăriile familiale. plantele se pot vernaliza. profund. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. plantele răsar după 10-12 zile. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. formând tulpini florifere în primul an. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. După formarea primelor frunze adevărate. dar plantele nu suportă umbrirea. iar cea optimă de 18-200C. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Lipsa de umiditate. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. 7. În primele faze de creştere. de perioada de vegetaţie (timpurii. întâlnite. în funcţie de forma.6. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. mai ales în grădinile familiale. în perioadele de secetă.6.N. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. 7. bune pentru consum.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

prin semănat direct.14 . Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. ca fertilizator starter. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. cât de curând posibil. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha).N. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Pregătirea terenului începe toamna. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. imediat după aplicare. în funcţie de soi şi momentul recoltării. la culturile succesive. după cum s-a anticipat. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Fig. Modelarea este obligatorie. Înfiinţarea culturii se realizează. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. 7.14). N. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.7. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. după grăparea cu grapa cu discuri.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . după recoltarea acestora). Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. primăvara. STAN. Modelarea terenului se execută.

următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. în continuare. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. dacă îngheţul a surprins cultura. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. în timpul toamnei. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se asigură. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. 1998). recoltarea se execută în mai multe reprize. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. toamna târziu. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. Recoltarea sfeclei pentru consum. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. se realizează aproximativ ca la morcov. în acest mod. După zvântarea terenului. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. obligatoriu. cronologic.). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. pentru situaţia prezentată. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. în condiţii de secetă). se efectuează printr-o singură trecere. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. când. altfel. cazmalelor. recoltarea se efectuează manual. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. 1992). buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Cel mai târziu. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică.. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). semănătoarea Saxonia. Întreţinerea culturii. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. În prima rundă de lucrări prezentate. răritul plantelor la 1020 cm. În timpul verii. Lucrările de îngrijire sunt. purici etc. dispuse echidistant la 37–40 cm. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. mai ales pentru culturile timpurii. 45 . de regulă. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. prin smulgere. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. cultura având o densitate mai mare. un tăvălugit al terenului.. se efectuează o praşilă manuală pe rând. În cazul culturilor timpurii. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C).

Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. ssp. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. în inflorescen]e apar Alium sativum var. bulbul.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. dup\ tomate [i varz\.N. iar sin. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. sativum L. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. vulgare) [i prazul (A. porrum L. (dup\ Bala[a. Allium sativum ssp. 1973). MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Tabelul 8. împreun\ cu cele men]ionate anterior. N. usturoiul comun (A. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. bulbi[ori aerieni. tulpina fals\ [i frunzele verzi. iar la altele numai frunzele verzi. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. STAN. sunt prezentate în tabelul 8. în general.).1. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. 46 . Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Alte specii din aceast\ grup\.). 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. în mod evident. plantele formeaz\ tulpini florale.4. implicit. De aceea. în perioada de iarn\. se cere. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. dac\ se întârzie cu sem\natul. lipsa apei întârzie cultura.N. înfiin]ate prin sem\nat direct. iar dac\ se formeaz\ crust\. aplicarea unor ud\ri u[oare. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. N. de care depinde succesul culturii. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. solul. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. În acest caz. Astfel. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. dup\ cum s-a specificat. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Apa este considerat\ ca un factor major. În aceast\ faz\. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Temperatura. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. determinate. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. STAN. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. MUNTEANU 8. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. `n mod special. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. astfel. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\.1. prin aspersie fin\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). mai ales peste 20-22 mm. cel pu]in câteva s\pt\mâni. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. O umiditate ridicat\ în sol. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. în defavoarea bulbului. Plantele nu formeaz\ bulbi. se produce vernalizarea [i. induc]ia floral\. astfel.

Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. nisipoase. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. în unele lunci. Aceste cerin]e se bazeaz\. 1998). prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. 4. refacerea rapid\ a sistemului radicular. dar bine structurate. în principal. se recomand\ solurile mijlocii. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. care este egal repartizat\ pe profilul solului. la cultura premerg\toare. aluviunile con]in mult\ argil\. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. În Olanda. se pot instala agen]ii patogeni. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\.4 kg N. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). amplasat în stratul superficial al solului. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. de exemplu. ceapa se cultiv\. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. 1. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. nematozi).a. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.. pe soluri aluvionare. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. poate reprezenta un element de succes al culturii. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\.1 kg P2O5. Sclerotium. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni.LEGUMICULTUR| II bulbilor. 53 . se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. deoarece. în primul rând datorit\ texturii. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. De aceea. Botrytis [. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. În acest caz. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. pu]in dezvoltat. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Aerul. chiar dup\ recoltare. Consumul specific (kg/t produs). eventual. care atac\ în mod special bulbul.6 kg K2O [i 1. De[i. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). fertile [i bine structurate (aerisite). în zona polderelor. adesea. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. în timpul depozit\rii (Erwinia. dar [i de sistemul radicular. de regul\ în treimea lor inferioar\.).

1. pentru deshidratare. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. cultura poate fi complet mecanizat\. MUNTEANU 8. prin r\saduri (ceapa de ap\. la I. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. 54 . prin arpagic. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.N. sistem de irigare prin aspersie.1. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Culoarea poate fi galben\.5. 8. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. În condi]ii tehnice moderne. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. sortimentul este dominat de hibrizii F1. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.2 (dup\ Dumitrescu [i colab.1.6. 1998) 8.C. form\ [i m\rime. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.6.1.F. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Kaba). Alegerea terenului. prin arpagic sau sem\nat direct. de c\tre Popandron. în special. La noi în ]ar\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.L. STAN. ro[ie sau alb\. care se seam\n\ bob cu bob. Vidra. 1994). pentru stufat (ceapa verde). N.

LEGUMICULTUR| II 55 .

150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. care este obligatorie. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. toamna. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. pentru epoca de toamn\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. la 25–30 cm.2). terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. de toamn\ sau de prim\var\.D. în prim\var\. urmând a fi încorporate. în vederea sem\natului. Dual 2-3 l/ha). preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\.N. care nu au fost administrate în toamn\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. În acest caz. ~n ambele situa]ii. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. viermi sârm\ [i mu[te fitofage.-3. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Speciile leguminoase nu se recomand\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. verde]urile. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. N. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. De asemenea. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. STAN. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. respectiv toamna [i prim\vara. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. În acest sens. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. cum ar fi: legume le cucurbitacee. pentru epoca de prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. 1973). astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. N. STAN. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. STAN. N. MUNTEANU 64 .

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. N. STAN. MUNTEANU 66 .

Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. a. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. la adâncimea de 1012 cm. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). de exemplu. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. cu încorporare. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. executate perpendicular una pe cealalt\. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. 6-8 l/ha. prin realizarea sa. Astfel. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. chiar la noi în ]ar\. în toamn\. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Prim\vara devreme.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Satecid 65 WP. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Imediat 67 . Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. exclusiv. mai ales. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. 6-8 l/ha sau Pivot. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. De asemenea. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. în medie.

pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. în mod practic.5-15 cm. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. N. în caz de secet\ sau de formare a crustei. de regul\.N. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Altfel. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. MUNTEANU dup\ erbicidare. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. multe plante vor pieri. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cu norme de circa 100 m3/ha. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. iar la densit\]i prea mari. În acest fel. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. ori plantele nu vor fi uniforme. Dup\ începerea r\s\ririi. se face încorporarea produselor administrate. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. în general. de 2-3 cm.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm.. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate.. echidistante la 12. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. 1998). Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. r\s\ririi [i ob]inerea. mai ales pentru producerea cepei uscate. a unei culturi uniforme. sub 7-8 mm. Pe teren nemodelat. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. 1998). Culturii de arpagic i se aplic\. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. înfiin]at\ prim\vara. de la care se elimin\ r\ritul. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. În acest sens. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. necorespunz\tor calitativ. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. prin competi]ie reciproc\. în medie. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Lucr\rile de îngrijire. prin cea de-a doua gr\pare. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. În aceste condi]ii. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. în final. pân\ la 5-10 aprilie. pentru suprafe]e mari. 68 . cu rândurile încheiate. STAN.

dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. inhibitori sau chiar desican]i. în mod deosebit. 69 . În acest scop. practic. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. mai ales pentru distrugerea crustei. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. de regul\. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. de exemplu cu Afalon. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. iar buruienile sunt în faza de rozet\. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. În aceast\ situa]ie. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. ca [i la ceapa ceaclama. f\r\ a provoca r\nirea plantelor.3. mu[tele depun ou\.2 [i 8. Fiziologic. se opre[te irigarea. Cu toate acestea. de obicei. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. în final. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. plantele vor fi infestate [i . De aceea. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. controlul acestor d\un\tori. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Dac\ se scap\ momentul de zbor.începutul lunii august. printr-un plivit manual. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig.5% în care s-a ad\ugat aracet. combaterea buruienilor. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. la sfâr[itul lunii iulie . frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Lucrarea se realizeaz\. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. 2-3 ud\ri. nu se mai poate realiza. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).

70 .N. A[adar. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. dislocarea se poate face [i mecanizat. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. N. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. STAN. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅).4) Tabelul 8. În felul acesta. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. arpagic de calit\]ile I [i a II-a.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). La suprafe]e mai mari. Dup\ acest stadiu de maturare. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Dup\ aceast\ opera]ie. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.

în func]ie de zon\. echidistante la 15-20 cm. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. chiar par]ial\. dup\ unii speciali[ti. u[or argilos. unde este prev\zut\ mecanizarea.3). O epoc\ ra]ional\ ar fi. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. între 1 [i 15 aprilie. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. obligatoriu. Plantarea se efectueaz\ manual. Epoca de înfiin]are. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Uneori. 1994). atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). semimecanizat sau mecanizat. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Brewster. dar s\ se asigure. în func]ie de condi]iile meteorologice.LEGUMICULTUR| II b. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. înfiin]at\ prim\vara. densitatea recomandat\. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. 1973. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. în mod mecanizat 71 . Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. a lucr\rilor de îngrijire. În aceast\ situa]ie. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). plantarea se face în rânduri transversale pe strat. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare).

de asemenea.. îndeosebi pe solurile u[oare. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc.0-3. mai ales în condi]ii de secet\. când bulbul s-a format [i cre[te intens. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. la aceea[i distan]\ între ele. în momentul de mare necesitate a plantelor. pe de alt\ parte). se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. inclusiv cele de sem\nat. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Din aceast\ cauz\. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. cel pu]in o singur\ dat\. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. De asemenea. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Pe teren nemodelat. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. N. Dup\ r\s\rire. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. STAN.N. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Lucr\rile de îngrijire. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. au un caracter general. Densit\]ile sunt. asem\n\toare. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. dar adaptate corespunz\tor. 1992). dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. 72 . Manual.5 cm. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. aceast\ opera]iune se face cu sapa. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. de 28 cm. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Uneori. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). pe de o parte. precum [i distrugerea crustei. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie.

de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale.3.6. Bulbul are un gust iute dulceag. 8. de exemplu. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. în condi]ii normale meteorologice. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. În afar\ de acestea. care este primul element de succes. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. în func]ie de zona de cultur\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Mai mult. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Indiferent de acestea. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). tocan\ pentru iarn\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. ori de câte ori este nevoie.. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. pentru anumite zone sau microzone legumicole. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. brânzeturi.1. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. fiind unanim apreciat\ de consumatori. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. cultura este totu[i rentabil\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. În multe ]\ri. 73 . cu norme de udare de 300-350 m3/ha. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.a. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. De asemenea. aspectuo[i. 1992).LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. De obicei. teren perfect nivelat. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. pân\ la 30-35 t/ha. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari.

a. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 1992. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Dumitrescu [i colab. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. aerisirea. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. de asemenea. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. 74 . gradul de intensivizare a culturii. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\.N.0 kg/ha [i 3. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp.. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor.5-4.a.0 kg/ha. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. De asemenea. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. tradi]ie. Dup\ cum se va vedea. mobilizat. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. STAN. în func]ie de densitatea culturii. condi]iile tehnice. substan]e bioactive).6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. insectofungicide [i. 1998) [i. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. de aceea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).. în mod special. b. un sistem radicular bine dezvoltat. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. În figura 8. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. De asemenea. eventual. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.5-2. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. turb\. N. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. nisip. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. plivirea. îngr\[\minte minerale [.

1998) Pentru o mai bun\ prindere. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul. 8.6 . Uneori.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.. cu circa 300 m3 ap\/ha.. prin aspersie. în final. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. Fig. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. 75 . se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. pe rândurile marcate pe strat. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Dumitrescu [i colab. de circa 200-250 grame. b . aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. În acela[i timp.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1992. odat\ cu modelarea terenului.

adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. de obicei. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. par]ial. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. solarii sau sere. datorit\ irig\rii. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. se pot condi]iona. în dou\ reprize. cultura se practic\ în spa]ii protejate. atât ca anterioar\. Produc]ia este de 25-30 t/ha. [i o afânare permanent\ a solului. Irigarea se face din abunden]\. Momentul recolt\rii. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. pe brazde. N. 8. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. sufleuri. peste 21 mm). se aplic\ între 5-7 ud\ri. inclusiv 76 . când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. a. uneori. destinat\ consumului în stare proasp\t\. din punct de vedere calendaristic. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. din punct de vedere agrotehnic. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna.N. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Bulbii de ceap\ prin r\sad. STAN. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. numai prin brazd\.1. supe. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. la 10-15 zile dup\ plantare. în mod tradi]ional. Cultura pentru stufat. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura în câmp se aseam\n\. Pra[ilele asigur\. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. face parte din culturile succesive în câmp. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. cât [i ulterioar\.6. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. omlete [. irigarea.a.). aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. De asemenea. exclusiv. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. [i sub form\ de funii. în luna septembrie. pentru diferite salate. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor.4.

cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Dac\ terenul este nemodelat. sau cu azotat de amoniu. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. 77 . [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. pentru a nu r\ci prea mult solul. plantatul se poate efectua [i mecanizat. în special toamna. astfel ca. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. ca s\ nu se taseze). Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. în caz de secet\ prelungit\. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. [i de 2-3 cm prim\vara. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. În ordine. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. astfel. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. care asigur\ startul culturii în prim\var\. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. cu patru rânduri echidistante pe strat. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. iar arpagicul este bine calibrat. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. pân\ la venirea iernii. dac\ nu se mai dispune de stufat. la 15-20 cm între acestea. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. se asigur\. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. uniform ca nivel [i grad de tasare. În unele situa]ii. Dac\ solul este bine preg\tit. prin aplicarea unei ud\ri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. pe care nu b\lte[te apa.

produc]ia este în jur de 20 t/ha. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. culturile prea dese se vor r\ri. pe alese. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. De exemplu. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Prin alegere. Cultura este relativ simpl\. dac\ este nevoie. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. De asemenea. Când plantele sunt mai mari. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. b. în vederea livr\rii. recoltarea se face în totalitate. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pe de o parte. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. STAN. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. pe de alt\ parte. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii.N. N. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. în func]ie de epoca de înfiin]are. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). a plantelor cu simptome de atac. În acest caz. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. musc\. 78 .

în func]ie de condi]iile meteorologice. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. de 40-50 cm. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil.5-2. imediat ce acest lucru este posibil. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C..5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. consumul de energie ar fi foarte mare. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). cu o band\ de circula]ie pe mijloc. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. În mod obi[nuit. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Temperatura din solar. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. La solarul tunel. sunt posibile [i alte variante. dac\ s-ar cultiva. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. 1998). Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. Recoltarea se face e[alonat. Consumul de material de plantat este de 2. atunci acoperirea lor se poate face toamna. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. deoarece. de exemplu. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. c. alegând cele mai dezvoltate plante. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. chiar în ferestrele iernii. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. dup\ plantare. pr\[itul sau plivitul. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. În mod practic.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. 79 . dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. tomate. În acest moment.0-2. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. prin r\rire. înainte de venirea înghe]urilor. Cel mai adesea. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab.

7% celuloz\. Se folose[te la prepararea. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Valoarea sa terapeutic\. fripturi. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. cârna]i. Materialul de plantare îl constituie.2. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g.5 cm. de neînlocuit.1. 0. mrani]\ [i nisip. recunoscut\ [i inconfundabil\. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. în primul rând arpagicul stufat. supe. vulgare Familia Liliaceae 8. 1. N. Acest strat are grosimea de circa 1-1. De asemenea. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. 2000). cel mai târziu. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . mai ales în medicina modern\ naturist\. 8. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. de asemenea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. condimentar\ [i aromatic\.N. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri.2. 6-7% protide. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu.6% lipide. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. se folose[te în industria conservelor. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.44% cenu[\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Gustul s\u picant. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. salamuri. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. în 2-3 reprize. 0. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. În func]ie de temperatura din ser\. este deosebit de apetisant\. ssp. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. STAN. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Aroma sa.

Na. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit.2. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. 8. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. difteriei. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. longiscuspis. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. vitaminele C [i E. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Ca. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). 1999. 1992). formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. eventual. cum sunt cei ai febrei tifoide. 2000). în solarii. ~n ce prive[te vitaminele. dar cerin]ele mari ale pie]ei.). Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. care confer\ aroma specific\. iar în România. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. R`mnicu S\rat-Buz\u.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. În SUA se ob]in 12 t/ha. K) [i microelemente (Mn. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. citat de Popescu [i Atanasiu. Fe [. în ambele emisfere. cu 240 mii tone. 1994). zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. probabil din specia A. La noi în ]ar\. Cu. Importan]a economic\.000 ha. 81 . Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.a. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. 22 t/ha în Liban. D\r\[ti-Ilfov. în general. R\chiteniT\m\[eni (Roman). pe tot parcursul anului. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 17 t/ha în Sudan..LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). holerei [. I[alni]a-Amaradia. În rest. nematozii [i musca usturoiului. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. (Butnariu [i colab. S. Importan]a agrofitotehnic\.a. Cel mai mare produc\tor european este Spania. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic.2. 13.

este reprezentat\ de r\d\cinile normale. cilindrice. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. cel mult egal cu num\rul de frunze. ajungând s\ prezinte muchii. iar dup\ formarea bulbului. La noi în ]ar\. de r\d\cinile adventive. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Din ace[ti bulbili. în anul viitor. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Frunzele sunt liniare. ca [i la ceap\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\.N. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. [i poate varia de la 4 la 60. în anul urm\tor. într-un singur plan. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. Discul. reunite în umbele false. 82 . N. netede [i lucioase. 1985). în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. prin suprapunere. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. În alte zone de cultur\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\.3. alternativ (la dreapta sau stânga). tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. R\d\cina. sub form\ de jgheab. iar s\mân]a este alungit\. Tulpina. trimuchiat\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. MUNTEANU 8. este dirijat. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. aceasta nu con]ine flori. formând a[a-numi]ii bulbili. STAN. usturoiul este o plant\ anual\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. dup\ care devine circular\. de culoare alb\ sau violacee. 1985). usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. denumi]i popular [i „c\]ei”. alc\tuind.2. c\rnoas\). care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). de m\rimea unui bob de porumb. În sol. gâtul plantei sau tulpina fals\. ci bulbili aerieni. cu vârful ascu]it. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. iar limbul. cu înmul]ire vegetativ\. acestea sunt grupate în cime unipare. din care.

De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. De Rm. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia.4. este rezistent\ la secet\. pu]in rezistent\ la usc\ciune. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Ecologic. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Apa. S\rat). unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Brewster.2. Astfel. bulbii sunt mijlocii-mari. cu un nivel mai redus al apei. formeaz\ un bulb mic.LEGUMICULTUR| II 8. ~n general. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. nu formeaz\ l\stari floriferi. Dup\ aceea. temperaturi sc\zute [i p\strare. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. 1973. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. temperatura optim\ este de 18-200C. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Asia Mic\). iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Grupa continental\ (Caucaz. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Dup\ Butnariu [i colab. În timpul vegeta]iei. f\r\ a forma bulb (Bala[a. De I[alni]a). în general. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. rezistente la temperaturi sc\zute. Chaux [i Foury. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. 83 . este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. reprezint\ forma de toamn\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. De D\r\[ti. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. 1994). de asemenea. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. 1994. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt.

Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.2. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Lucrarea cu freza este prea scump\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. preventiv.0 kg. suplimentar.2. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. N.N.5 kg (dup\ Butnariu. ba mai mult. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. pe cât posibil.3). un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. 8. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. MgO=0. pulverizeaz\ solul.a. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. În acest caz. dar mai energic\. care îngreuneaz\ recoltarea. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.5 kg [i S= 5 kg. Totu[i. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.2. 1994). STAN. consumul specific este: N=11 kg. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. 1998). Preg\tirea terenului începe din toamn\. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.. precocitate. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. 84 . Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. care. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. culoarea tunicilor.6. K2O=5. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. dar bine structurat. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\.5. 8. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.D. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.-3. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. culoarea frunzelor acoperitoare [.. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.0 kg. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. unele insecticide (tabelul 8. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. P2O5=1. P2O5=3-4.5 kg. se mai execut\. K2O=8-10 kg.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. N. STAN. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. 1994). de[i posibil\. care este obligatoriu. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). dup\ plantare) (Chaux [i Foury. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Pentru realizarea acestei densit\]i. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. afecta]i de atacul nematozilor. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . bulbii o petrec în câmp. dar nici din centrul bulbului. pentru c\ sunt prea mici [i. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. se poate face toamna sau prim\vara. Plantarea mecanizat\. Înfiin]area culturii. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. care se las\ în brazd\ nelucrat\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha).N. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. adesea. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. 1994). dup\ recoltare. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. în cea mai mare m\sur\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm.

pân\ la 10-12 t/ha. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). 8. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.5% cenu[\ (s\ruri minerale).3. înlocuie[te ceapa. 0.1. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .4% dizaharide [i 1. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. În foarte multe din preparatele culinare. cultura în câmp se practic\ mai rar. 0. în cazul apari]iei unor ploi. Familia Liliaceae 8. 4. dar poten]ialul soiurilor atinge. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Calendaristic.7% hidrocarbona]i (din care 2. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.3. e[alonat.5% celuloz\ brut\). 6. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\.4% gr\simi. adesea. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).8-1. vitamine [i fitoncide. De regul\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). care este mai scump\ [i. dac\ nu au survenit precipita]ii. în teren deschis sau în solar. 2-3% proteine.3-0. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. PRAZUL Allium porrum L. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Prazul este o plant\ legumicol\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. În principiu. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.LEGUMICULTUR| II bulbililor. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.3% monozaharide. în condi]iile de la noi din ]ar\. provoac\ arsuri gastrice.

dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. pentru a asigura o bun\ comercializare. C [i PP). R\d\cina. Tulpina. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. R\d\cinile adventive. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. prin rusticitatea sa. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. Peninsula Balcanic\. N. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. atât la transport [i la comercializare. În orice caz.3. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.. Asia de Sud-Est. fructe [i semin]e. 1994). cum ar fi Europa occidental\. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Africa de Nord. are o tehnologie u[or de realizat. de aceea. cu un redus grad de perisabilitate.3. 1992). (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. cum ar fi Oltenia [i Banat. În primul an din ciclul ontogenetic. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. STAN.25 m (Maier. îns\. cu înmul]ire sexuat\. Importan]a agrotehnic\. care se g\sesc în compozi]ia sa. astfel. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. MUNTEANU sau a usturoiului. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. 1969). 2000). de câteva mii de ani î. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. p\trunzând în sol pân\ la 1. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. prazul este cunoscut în întreaga lume. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. bienal\. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. Cultivat de egipteni [i greci. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei.N. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. 8. Plantele de praz produc. Prazul. H. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. dou\ tipuri de r\d\cini.3. este cunoscut în cultur\ din antichitate.2. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. 8. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. mult mai puternic dezvoltate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. În prezent. cât [i în timpul p\str\rii.

(1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. plin\ în interior.4. ca la toate speciile alliacee. fiind liniar. neted\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. tecile se suprapun unele peste altele. Pe acest disc. 8. sub form\ de jgheab. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\.7).4-0. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. La baza lor. cilindric\. mu[te). se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. dac\ sunt din exterior. Aceasta este erect\. Butnariu [i colab. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Perigonul.3. au ap\rut mai multe forme ecologice. Pe restul por]iunii lor. într-un singur plan vertical. care prezint\ un picior mai scurt [i gros.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. în mod alternativ.7 . în condi]ii de mediu diferite. roz sau violacee. În anul urm\tor. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. sunt albeg\lbui. sunt formate numai din teac\ [i limb. format din cele [ase tepale. florifer\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. denumit\ tulpin\ fals\. îngro[at\ [i suculent\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine.2 cm la baz\ [i 0. Frunzele. 1985). Frunzele. cu rezisten]\ mai slab\. glauc\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. 8. Pe por]iunea limbului. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. cu o rusticitate evident\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. 8. Fructul [i semin]ele sunt Fig. este de culoare alb\. groas\ de 1-1.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. pe partea sa superioar\. înalt\ de 80-120 cm. ca [i la usturoi (fig. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.

1998) 8. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Brewster. Picior de elefant. de var\. MUNTEANU pe timpul iernii. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Mg=0. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab.3. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). de toamn\ [i de iarn\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Fa]\ de ap\. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. în func]ie de zona de evolu]ie. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului.. În Fran]a.3. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. N. ]ar\ cu tradi]ie veche. 1994): N=2-3 kg. K2O=4 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp.6 kg. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. de asemenea. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. 8. 1994). plantele r\mân mici. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. iar dac\ este mai sc\zut\. În acest stadiu. dar nu ca regim.5 kg [i S=0.2-0. vegetarea înceteaz\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. A[adar.6. Apa. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. 1994). prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.N.. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[.5. STAN. P2O5=1 kg. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Dup\ plantare sau r\s\rire. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. de Carentan. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. de tradi]ie. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. 90 . când plantele sunt mature pentru primul an. 1992. În condi]iile de secet\.

În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm.8. la adâncimea de 1. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. dac\ este necesar. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Sem\natul se execut\ mecanizat. terenul se t\v\luge[te. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. pân\ la sem\nat. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. la 28-30 cm adâncime. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\.6.3.1. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. în aceea[i zi. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta.LEGUMICULTUR| II 8. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Chiar înainte de r\s\rire. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. s\ fie profund [i fertil. în func]ie de zon\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. dup\ modelare. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. În principiu. 91 . cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Preg\tirea terenului începe din toamn\. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. ca plant\ indicatoare. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.5-2 cm. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). 1998).

prin sem\nat direct sau prin r\sad.8 . c.pe teren modelat. N.N.pe teren nemodelat. MUNTEANU Fig. b . STAN. prin r\sad 92 . 8.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. d .

Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Pentru consum imediat. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. cu ajutorul sapei sau cazmalei. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii.2. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\.2 [i 8. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C).3. Dac\ sunt goluri. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. de regul\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). prin aspersie. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. altfel. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Cu prilejul acestei pra[ile. Recoltarea începe toamna târziu. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare.3). care se completeaz\ cu una mecanic\. Pentru p\strare peste iarn\. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase.6. Dup\ dislocare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. absolut necesar\. 8. cultura se poate realiza în ogor propriu.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. care se repet\ dup\ r\rire. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. În [an]uri. prin aspersie. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). 93 . este mu[uroirea plantelor. O lucrare special\. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. dup\ o cultur\ anticipat\. sporind calitatea recoltei. plantele se smulg. Recoltarea se face manual. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. sau semimecanizat. În atare circumstan]e. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8.

Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. în cazul culturii prin r\sad. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate.N. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Prim\vara. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. ca [i la cultura prin sem\nat direct.4. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. În condi]iile de la noi din ]ar\. usturoiului comun [i prazului. executate cu grapa cu col]i reglabili. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa de iarn\ sau de tuns. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. N. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. 94 . Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. subspecii. de regul\. dar poate ajunge la valori mai mari. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. STAN. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. dup\ ce au ap\rut buruienile. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. cu pân\ la 50-60%. în afara celor prezentate. 8. dar la noi în ]ar\. ceapa e[alot\. Plantarea se face manual. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare.

4. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.9). dar care. nu formeaz\ flori. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.2. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. Fig. 8. mai multe [i mai mici. 8. central\ [i de nord a Moldovei. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. prin discul propriu. dar de dimensiuni mai mici. 95 . tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. ca [i cea colinar\. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. 8. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.9 . Este originar\ din bazinul mediteraneean. de culoare cenu[iu-g\lbuie. dar [i din zona central\ a Asiei. fiecare în parte. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. fructe [i semin]e.10). de un disc comun (fig. iar tulpinile florifere. Este o specie peren\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.1. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.LEGUMICULTUR| II 8. de obicei.Ceapa de Egipt (rocambole). La forma proliferum. nu formeaz\ semin]e. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. pe bulbii din inflorescen]\. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. f. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.4. cu o tunic\ de protec]ie groas\. bulbiferum [i Allium cepa L f. aspr\.

Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Când se înmul]e[te prin semin]e. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). 8. cel mai Fig. iar produc]ia este de 10-20 t/ha..4. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.N. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. La noi în ]ar\. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.4. care se folosesc în industria conservelor. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Plantarea se face toamna sau. 8.11). din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. 8. STAN. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.4. Este o specie peren\. prim\vara.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.3. asem\n\toare cu prazul. De regul\. de asemenea.10 . CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. N. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. 8. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. în anul urm\tor. Fig.11 .

De Bucovina.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. 8. cu mai mul]i bulbili. dar foarte mari. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Este bine cunoscut în întreaga lume. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. ~n primul. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.12 . unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Uneori. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 8. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.5. iar `n anul urm\tor. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. 1973).4. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.12). USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 97 . din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. var. ophioscorodon Dom. îndeosebi formele mediteraneene. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. 8.

1. De asemenea. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.2 mg/100g. astfel c\ este folosit\ aproape integral. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. B1 [i B2=0. care se consum\ fier]i. C=20-25 mg/100 g [. glucide simple 0.08 mg/100g. 9.a. se practic\ pe suprafe]e mai mici. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. protein\ brut\ 2%.N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1. `n terenul destinat culturilor legumicole. comparativ cu alte legume.2%. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. sunt diferite.5 mg/100 g. Familia Solanaceae 9. precum [i unele vitamine: A=0. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. cenu[\ 1%. cop]i sau pr\ji]i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. culoare [i chiar gust. STAN. inclusiv în sistemul culturilor protejate.8-1. celuloz\ 0. Importan]a agrofitotehnic\. m\rime. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.4%.1. din punct de vedere botanic. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. de[i. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. N. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.

cel târziu pân\ la 1 iulie. În prezent. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. demissum (rezistent\ la frig). Cerin]a mare a pie]ei [i. Bineîn]eles c\. Mai mult. 99 . în unele ]\ri din vestul Europei. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. S.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Importan]a economic\. dar numai S. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. cultura [i recolta sunt mult întârziate. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. de[i las\ terenul. 1974). în mod surprinz\tor. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. De regul\. Factorii de risc. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. în cazul culturii timpurii. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.a. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i.. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. cum ar fi S. S. 9. în acest caz. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). curat de buruieni.1. Cultura cartofilor timpurii. mai întâi în Transilvania. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Columbiei. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. pre]urile avantajoase de valorificare. S. în cea mai mare parte. Totu[i. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. ca urmare. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.2.

Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. de 1. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. citat de Zanoschi [i Toma. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. în condi]ii corespunz\toare. formând a[a-numi]ii ochi. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. 9. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. În condi]ii de întuneric.3. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. subterane. spre profunzimea solului. prin care se insereaz\ pe stolon.N. 1958. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. De asemenea.1. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. dup\ care cade. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Ace[tia pot avea forme diferite. tulpinile aeriene. R\d\cina. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Ace[tia sunt cilindrici. 100 . se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Tuberculul are o parte bazal\. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. 9. STAN. se orienteaz\ pe vertical\.. m\rimi [i culori diferite. 1985). L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. din care. ai tulpinii aeriene. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. când este foarte tân\r. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. iar în plus. [i o parte apical\ sau vârful.1).0 cm. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. În condi]ii de lumin\. În cazul în care l\starul este distrus. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. care se mai nume[te col]. Din ace[ti ochi se formeaz\. în al doilea an. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale.2). care con]in trei muguri. 1969). Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. MUNTEANU 9.5-2. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. În primul an. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. N. tipice fiec\rui soi (fig. Tulpina. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e.

Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.LEGUMICULTUR| II Fig. erect\.1). 101 .1 . 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 1974). în ciclul lor de via]\. fistuloas\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. denumit\ faz\ dormind\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.2 . mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. La o plant\ Fig. 9. muchiat\. 9. 9.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.

cu diferite tipuri de peri[ori. grupate într-o cim\ terminal\. sunt dens p\ro[i. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig.3 . violet-închis\ etc.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. albastr\. Polenizarea este direct\. ovoidal\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Uneori. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Caliciul este format din cinci sepale unite. MUNTEANU Frunza. cu vârful ascu]it.3). de culoare alb\. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. De[i cartoful nu 102 . iar corola este format\ din cinci petale unite. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. eliptici. hermafrodite.N. N. Fig. 1974) Floarea. cu 5-10 flori.1. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Florile sunt actinomorfe. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. 9. ovat-lanceola]i ori circulari. STAN. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. cu umiditate ridicat\.4.9. ro[iatic\. cu dou\ loje. 1985). prin autogamie. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. De asemenea. turtit\. cu aspect rotat. alb\ sau cenu[ie. 9. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. S\mân]a este mic\. pentamere. Gineceul este bicarpelar.5-2 mm în diametru. prinse pe baza corolei.

s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. în asemenea cazuri. apa având.. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. are valori de 17-200 C (tabelul 9. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. 1984). Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Rezult\ de aici. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor.2 (dup\ Bala[a. în mod clar. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. iar perioada de lumin\ este maxim\.1). mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina.. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. [i rolul de regulator termic. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. r\d\cinile pot cre[te. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Totu[i. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. cât [i p\r]ile aeriene. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Astfel.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. în Ceau[escu [i colab. 103 . Tabelul 9. Minus 1-2 Minus 0. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. De asemenea. Riscul temperaturilor de înghe]. Tufa cre[te în condi]ii optime. în acest caz. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. în Ceau[escu [i colab. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.

U. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. STAN. de care depinde succesul culturii. în special prin aspersiune.5 kg MgO [i 2 kg S. bine structurat. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. 2 kg P2O5. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. care are loc la nivelul stolonilor. Solul este un factor de mediu important. solul. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. ca urmare. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. De aceea. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I.A. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. în Ceau[escu [i colab. s\ fie fertil. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. tuberculilor [i r\d\cinilor. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate).. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). la nevoie. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor).2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. 1-1. De aceea. Totu[i. N.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Din aceast\ cauz\.5 kg K2O. MUNTEANU Tabelul 9. 104 .U.N. acest regim. este favorabil\ udarea. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. prin caracteristicile sale. 8. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.A. La o ton\ de cartof. 3 kg P2O5. 14 kg K2O. dar [i de intens\ activitate metabolic\.

Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. legumele din grupa cepei sau a verzei. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei..3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. 9. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.6. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. biloane [i rigole de udare.5. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Tabelul 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. s\ fie bine structurat.1.5 9. cartoful decât dup\ 3-4 ani.0 16.3. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.0 16. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.1. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. bineîn]eles. Nu se recomand\ solanaceele [i.1. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.6.LEGUMICULTUR| II 9. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. cu pant\ uniform\. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. legumele verde]uri. cerealele p\ioase.

Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. deshidrata]i. N. se pot folosi atât tuberculii mici. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. 106 . iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. În situa]ii normale. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. calibrarea. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.4 .. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. 9. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. În unele situa]ii. 9. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. încol]i]i. de exemplu.N. eventual.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). 1992). Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. În mod aproape generalizat. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. cât [i cei prea mari. 1997). cu diferite v\t\m\ri. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. distan]ate la 70 cm (fig. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. STAN. manual. dezinfec]ia [i încol]irea. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Fig.

pe pardoseala magaziei. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. În condi]ii de umiditate sc\zut\. când tuberculii sunt zvânta]i. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. formeaz\ l\stari de 1. eliminându-se. ce se afl\ într-un vas adecvat. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. timp de 2-4 ore. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. cu prec\dere. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. În timpul aerisirii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. 107 . solariile etc.. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). dar se pot folosi. de culoare alb\ (col]i). înainte de plantare. la nevoie. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). pentru a[a-numita suda]ie. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. serele. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Dup\ suda]ie. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). aplicarea unor tratamente suplimentare etc. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Dup\ imersie. 1997). Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în func]ie de spa]iul de încol]ire. 1973).LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme.5-2. în spa]ii corespunz\toare.0 mm. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. luminii. tuberculii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. În acest timp. În timpul acestei perioade. mai ales. în spa]iul din jurul ochilor. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Dup\ aceast\ etap\.5%. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Dac\ umiditatea scade prea mult. [i alte substan]e în amestec. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Imersia dureaz\ circa cinci minute. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului.

m. sau complet mecanizat. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. îngro[a]i.9. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice.9. pe rigolele deja trasate (fig. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. folosind ma[ina de plantat r\saduri. rumegu[ [i nisip. cu lungimea de pân\ la 1. dup\ care se adaug\. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. turb\. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare.d. În principiu. special echipat\ (MPR-5).a.5). aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. pe teren modelat (fig. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. N. simpli sau ramifica]i. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.2). Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. cu 20-30 martie. acest moment coincide. În vederea plant\rii. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Densitatea [i. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. 108 . Atât plantarea manual\. acesta se ud\ bine. Plantarea se poate efectua manual. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. în anii normali. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. un nou strat de amestec.N. 9. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Plantarea tuberculilor. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. În unele cazuri. Calendaristic. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.5-3 cm. În felul acesta. respectiv. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.4). tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. STAN.

Lipsa de umiditate.LEGUMICULTUR| II Fig. postemergent. Mancozeb. de asemenea. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. odat\ cu plantarea. Mana cartofului are. de aceea. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.4 kg/ha. se asigur\ circa 1.5 . r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Lucr\rile de îngrijire. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. se efectueaz\ o erbicidare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.U. de regul\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.3-0. 9. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. De regul\. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. întârzie procesul de formare a tuberculilor.A. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. pentru ca solul s\ fie mereu afânat.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Excesul de umiditate. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Imediat dup\ plantare. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. importan]\ redus\ pentru cultur\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.

5 aprilie. Fastac-0. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. manual. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. 1992).9. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. În ambele cazuri. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). STAN. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.N. în sistem cuvertur\ [.0. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.a. semimecanizat sau mecanizat.6. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. în tunele joase. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. iar 110 . ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. În cazul e[alon\rii recolt\rii. 9. N.9. fiind încadrat\ între 5 martie . Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Lucrarea se face manual. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).2. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.3 l/ha. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.7). De regul\.1 l/ha sau Karate. cuibul se desface cu sapa. în rigole deschise mecanizat sau manual.1. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. se culeg tuberculii cei mai mari. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).3 l/ha. Calendaristic.6).

Aceast\ schem\ poate fi modificat\. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .6 . Fig. 9.7 .LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. în mod corespunz\tor. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând. 9.

tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. STAN. 9. 112 .N. b . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. Într-o alt\ variant\. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.9.8). unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe rigol\. Fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri.8 . acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . N.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.

au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. supe. creme. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.10 . Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. BATATUL Ipomoea batatas Poir. erbacee.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. De la batat. Fig. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Înainte de plasarea foliei. Batatul este o specie anual\.9 . 9. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. dar f\r\ succesul scontat.9). sub form\ pr\jit\ etc). asem\n\toare cartofului.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. în medie. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. R\d\cinile. 1969) 113 . sin. Convolvulus batatas L. din loc în loc. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. terenul trebuie s\ fie bilonat. Acestea. denumit [i cartof dulce. Fig.2.9. iar în sol un sistem radicular puternic. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.

9. STAN.N. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. 114 .10). MUNTEANU înr\d\cina]i. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. fertiliz\ri faziale. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. ud\ri. rezulta]i din l\stari. N.a.

. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). familia Cruciferae sin. campestris ssp. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. în tot cursul anului. tulpinile îngro[ate. capitata L.a. alba DC.B. Familia Cruciferae 10. Importan]a alimentar\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. varza se consum\. [i varza asiatic\. oleracea L. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.5% 115 . [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . practic. oleracea [i 2n=20 . datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. încadrat\ sistematic în specia B. campestris L. f. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.1. mugurii floriferi [. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. simpl\ sau asortat\. reprezentat\ de specia B.. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. De la aceste specii se consum\ frunzele.pentru B.1. rapifera Metzg (2n=38). pedunculii. diferite preparate culinare. var. 5-6% glucide.2-1. Dup\ locul lor de origine.B. ]esutul preinflorescen]ial. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. printre altele.1. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . 10.pentru B. napus ssp. Brassicaceae. cu sau f\r\ carne etc. 1.

unde g\se[te condi]ii prielnice. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.. din prim\var\ pân\ în toamn\. prin r\sad. STAN. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. în câmp [i în spa]ii protejate. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. ca varza timpurie. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. duble. unele toponine sau nume de persoane. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).a. 1998). în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). N. în medie. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. de var\ sau de toamn\. silvestris L). Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. În ]ara noastr\. MUNTEANU proteine.000 ha/an.1.1.1-1. înc\ din antichitate. de la înfiin]are pân\ la recoltare. vitamine: C . unele lucr\ri. de regul\. 31 mg/100g fosfor. asigurând venituri. var. în culturi succesive. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). În secolul al XIX-lea.46mg/100g.2 % gr\simi.a. cu fosfor – 31mg/100g [. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. din varza s\lbatic\ (B.24 mg/100g potasiu. 2000).2.2 mg/100g [. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. 0. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. împreun\ cu altele. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. a fost cultivat\. mai ales la m\n\stiri. p\str\rii temporare [i valorific\rii.50 mg/100g. Importan]a agrofitotehnic\. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. În prezent. o. putând fi complet mecanizate. 1995). începând cu secolul al XIIlea. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. s\ruri minerale: de calciu . de sodiu . demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. practic. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. pe linie filogenetic\.. era pu]in cultivat\. o suprafa]\ de circa 30. În ]ara noastr\. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. 10. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. complexul B . varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.N.a. în ultimii 10 ani.20 mg/100g. de potasiu . practic între cele dou\ cercuri polare. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. asociate [. Dup\ datele statistice FAO. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.. 116 . cultura acestei legume.

ovat\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. frunzele bazale sunt pe]iolate. 10. Frunzele care urmeaz\ sunt mari.1 . cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 1 . plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. scurt pe]iolate. hermafrodite.3. glauc\. tulpina lemnificate (fig. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. Florile sunt actinomorfe. Pe tulpina florifer\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.1. groas\. bogat ramificat\.5 m adâncime. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. de form\ conic\ sau cilindric\. în interior c\rnoas\. alterne. grupate în raceme lungi. Tulpina. ce poate ajunge pân\ la 1. sulfurii sau alburii.1). amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. cu r\d\cina [i. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. eliptic\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. 3 .c\p\]âna. 10. puternic ramificat\. glabr\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.aspectul general. Primele frunze normale Fig. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). iar cele interioare sunt albe. 10. cu limbul oval. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. În faza de r\sad. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. la exterior lemnoas\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). laxe. 2 . este scurt\ (15-20 cm). conic\ etc. 4 . fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. eliptic sau aproape circular. tetramere.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. par]ial. Frunzele exterioare sunt verzi. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. ierboas\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. 117 .).

procesul de germinare 118 Fig. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Pe o plant\ se pot forma 3. STAN. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. La temperaturi mai ridicate. dehiscent\ (fig.N. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. 10. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\.000-4.4. Temperatura. netede ori fin striate. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. De[i are flori hermafrodite. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor.2). 3 .tulpina florifer\ cu fructe (silicve). albinele. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Polenizarea. Deoarece inflorescen]a este un racem. N.sec]iune prin semin]e . Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Semin]ele sunt aproape sferice. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Totu[i. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 10. [i anume 2-30C. Oricum. rostrat\. 1985). Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.2 . cele patru carpele sunt concrescute între ele. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. 2 .000 de flori. uneori reticulate. iar ultimele cele de la vârful racemului. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. cu diametrul de 2-3 mm. produc]ii mari. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. 10. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.1. brune sau cafeniu negre. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . cele de la baz\ au format deja silicve.

temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. afânate sau. adic\ la temperatura de minus 5-60C. La varza timpurie. este necesar ca. în toat\ perioada ciclului vital. de asemenea. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Beker-Dillingen. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). iar la 18-200C. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. în 3-4 zile. 1989). pe terenuri umbrite. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. În cazul solului. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Vara.. 1969). atât în sol. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. În schimb. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. 1982). respectiv. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. cât [i în atmosfer\. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. uneori. Astfel. dac\ lumina este de intensitate slab\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. în faza de r\sad. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Dup\ germinare. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. 1998). c\p\]ânile r\mân mici. Astfel. cu cerin]e mari. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . datorit\ vernaliz\rii. 1956). o faz\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. În faza de cre[tere vegetativ\. în faza de r\sad. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. La temperaturi mai ridicate. atât din punct de vedere calitativ. cât [i sub aspect cantitativ. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). cre[terea înceteaz\. În acela[i timp. 1956.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. De aceea. iar în faze mai avansate. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Lumina. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. dar cantitativ mai reduse. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Peste limita de 20-250C. Dup\ majoritatea autorilor. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil.

04 . Reac]ia solului poate varia. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 03 semitârziu. la nevoie. în ]ara noastr\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.N. 01 .1. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Irigarea prin brazde. 4.). De asemenea. 2000).7 kg CaO [i 0. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. prim\vara. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. N. 120 .1. De regul\. al\turi de ap\.de var\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. aplicat toamna sau. de[i are unele avantaje. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. cât [i hibrizii F1. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Solul. provenind din str\in\tate. Astfel. În compara]ie cu alte plante legumicole. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 1. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile.extratimpuriu. favorizând b\ltirea. forma [i m\rimea c\p\]ânii. 02. STAN. în limite medii.20 kg P2O5. De asemenea. în general. la niveluri optime de 75-80%.timpuriu. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. hibrid F1 etc. profunde. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. 10.5.3 kg MgO. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). 0. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. recomandarea pentru sistemul de cultur\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat.40 kg K2O. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.3 kg azot. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.5.târziu. anterior preg\tirii terenului. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd.

LEGUMICULTUR| II 121 .

2. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. În leg\tur\ cu aceasta. fasolea de gr\din\ [i cartofii.N. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Preg\tirea solului. N. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. ardeii.6. sfecl\ ro[ie.1.) [i din grupa cepei.6. p\tl\gelele vinete etc. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\.1. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca.2. de tipul solurilor aluviale.). p\trunjel. La rândul ei. dovleceii. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Fertilizarea de baz\. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. 210 kg K2O. Tehnologia de cultivare 10. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. cum sunt: castrave]ii. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Mobilizarea solului.8. p\stârnac. STAN. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. MUNTEANU 10. 122 . ]elin\.a. tomatele. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. plantele extrag din sol: 115 kg N. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. la 8-10 cm adâncime. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. castrave]i.1. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. bame. lobod\ de gr\din\ [. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. Toamna. care au boli [i d\un\tori comuni. toamna. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. 45 kg P2O5. prin fertilizarea de baz\. Locul în rota]ia culturilor. situate pe terasa a doua a râurilor. prin dou\ treceri. este necesar ca. s\ se realizeze produc]ii maxime. cu diferite grade de evolu]ie. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. expuse la soare. ferite de curen]i reci. etc. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. imediat dup\ nivelare. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare.

2 în agregat cu tractorul U-650M. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. În cazul gospod\riilor popula]iilor. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).2%). cu suprafe]e mici. se folosesc doze orientative. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.5 g sare potasic\ la m2. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0.8 sau 123 . odat\ cu s\patul adânc de toamn\. În cazul verzei timpurii. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. Astfel.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. 60 g superfosfat [i 12. inclusiv modelarea solului pentru ca. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). prim\vara devreme. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. dup\ care se face modelarea.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.

Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. Terenul fiind modelat. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. solul. Preg\tirea semin]elor. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . înainte de sem\nat. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. . dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. echipat cu rari]e.5). În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. în cantitate de 3-4 litri/ha. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). în cazul gospod\riilor popula]iei. pr\fuirea cu 124 . N. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. MUNTEANU MMS-4. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. deoarece.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. modelarea se execut\ tot din toamn\.2. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm.8. [i de aceast\ dat\. pe rigole. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. în acela[i mod ca [i Treflanul. în amestec omogen cu 300-400 l ap\.N. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. prim\vara. Erbicidarea. acest erbicid fiind foarte volatil. la adâncimea de 5-8 cm. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.tratamentul chimic. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. respectiv 15 g/m2. STAN. astfel modelat. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. acestea se vor executa dup\ plantare. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200.8. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.

3. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. . repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. se ud\ cu 125 . Dup\ terminarea acestei lucr\ri. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.stimularea semin]elor. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. se taseaz\. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. în vârst\ de 40-45 zile. Tabelul 10. Producerea r\sadurilor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. 1986). prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. folosind rama de sem\nat.5% timp de 10-12 ore. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. în vederea gr\birii germina]iei.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. prin împr\[tiere.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv.

06-20.3 0.07 10.3 0. STAN.5 0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.03-5.04-05.05 25.07 05.06 20.01-5.02 15.07-30.04-20.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05 25.03-15.03 01.04-10.4-0.3 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.3 0.05-05.05-20.06-10.06-25.05-25.05 20.06-15.02 plant\rii 5.3 0.05 01.05-15.5-0.04-15.07 01.06-15.05-15.06 05.05 15.06 15.05 20.05 01.4 1.06-30.8-1 0.06-10.5-2.3 0.05 15.05 15.07 15.06-15.3 0.02-05.0 0.05 15.06 05.07 01.07 10.3 0.05-10.4).06-10.06 01.04 01.05 15.05-05.06 20. Tabelul 10.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-15.06-10.3 0.0 0.05-05.02 15.03 25.6 0.04-10.06-25.06 01.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.01-10.3 0.4 1. N.4-0.06-10.03 01.05-05.4-0.05 20.3 0.04 20.03 10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.03-30.02-10.04 01.N.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05-15.3 0.06 01.03-30.01-15.06-20. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05 - 01.0-2.07-15.06 - 25.3 0.05-20.5 0.05-15.07 - 20.07 10.06 30.3 0.05-25.

50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.dirijarea temperaturii. Dithane M-45 0.05%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.2%. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\)..aplicarea primei fertiliz\ri faziale. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. Actelic 50 EC 0.25%.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.4%. la 8-10 zile de la repicat. 127 . . prin coborârea temperaturii la 4-60C. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. 1987). printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Perozin B 75 WP 0.05%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). 500 g sulfat de potasiu.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. în cuburi nutritive.3%. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. [i colab.2%.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.4%. Onevos 33 EC 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. În momentul plant\rii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. . udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). 200 g superfosfat.5. Divipan 100 EC 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. . se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. Turdacupral 50 PU 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. la semnalarea stacului. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. Tabelul 10.1% (Costache M. conform datelor din tabelul 10. . de culoare verde-închis.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Sandofan C WP 0. folosind 300 g azotat de amoniu. pentru combaterea afidelor.

Dac\ este necesar. 10. Pe fiecare strat în\l]at. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C.3 . Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. 128 . în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv.55 plante pe m2. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. plantele pe rând fiind tot la 30 cm.5-1 litru ap\ la plant\. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. 10. umidit\]ii [i aerisirii. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. la 5-6 zile de la plantare. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Lucr\rile de îngrijire. soi [i calitate. odat\ cu executarea plant\rii. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). N.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\.67 plante la m2. Completarea golurilor se face manual. revin 5. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. revenind 6. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.3). cele alungite. cu r\sad de aceea[i vârst\. STAN. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. distribuindu-se circa 0. 200250 m3/ha. aplicând 4-5 ud\ri. Fig. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. În timpul perioadei de vegeta]ie. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Tot din acest motiv.N. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate.

6 [i 10. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Oxiclorur\ de cupru 0. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. În cazul culturilor pentru consum. sub primele 3-4 frunze exterioare. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. pe o adâncime de 50-60 cm. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\.15%. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. în faza de formare a c\p\]ânii. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. igien\ cultural\.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.7). tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Tabelul 10.5%)** 129 . Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. pe rând. bine învelite. Produc]ia este de 15-20 t/ha. În gospod\riile popula]iei. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. prin t\iere cu cu]itul. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. ca adeziv. Calendaristic. cu fermitate evident\. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. e[alonat în 3-4 reprize. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. dar peste 350-500 grame. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. [i de 1-2 ori manual. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Dac\ este nevoie. în func]ie de zon\. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. soi [i epoca de înfiin]are. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. eliminarea plantelor atacate).

4-0.6 . igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. distrugerea resturilor vegetale.3% sau Dithane M-45 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Fundazol 0. N. Nemispor 0. Nemispor.1%. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.2%.15%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Ronilan 0.N. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.1%) Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Benagro 0. Dithane M-45 0. tratarea culturilor (Perozin 0. igien\ cultural\. evitarea terenurilor ude [i acide. Mycodifol 0. Tiuram 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.05-0. igiena cultural\.1%.5%) Rota]ia culturilor. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.2%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. tratarea culturilor (Benlate 0. Curzate plus T 0. igien\ cultural\. Manzate 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.15%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. ar\tura adânc\ din toamn\. dezinfec]ia amestecului nutritiv. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).25%. combaterea insectelor vectoare. Rovral 0. în special la culturile semincere (Daconil 0.25%.4%. igien\ cultural\. STAN. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.1%. Merpan 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. ar\tura adânc\ de toamn\.10. Captadin 0. ca adeziv 130 . sin P.2%. Benagro 0. Topsin M 0.2%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. ar\tura adânc\ de toamn\.1%.2%.1% sau Sumilex 0..25%) Igien\ cultural\.1% sau Fundazol 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.15%) Rota]ia culturilor.5%.2%. Miltox 0.1%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.2% sau Perozin 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. 0. folosirea de soiuri rezistente. Benlate 0.5%. igien\ cultural\. Brave 500 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.2%.3%. tratamente. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.15-0.

tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Sinoratox 35 EC 0.1%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Metathion 50 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.04%. combatere biologic\ 131 .05%.2%.4%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. igien\ cultural\. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.1%.2%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Ambuch 25 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Decis 25 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.15%.4%.15%.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Triclorofon 80 PS 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.05%). Sinoratox 35 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.4%.15%.15%.15%.15% etc. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Sumithion 50 EC 0.4%. Dipterex 80 PS 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Clorofos 75 PS 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Basudin 60 EC 0.15%. Diazinon 60 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra).04%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Thuringin 0. Triclorofon 80 PS 0.15%. Carbaril 50 WP 0.05%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Fernos 50 WP 0. Actel[lic 25 EC 0. Clorofos 75 PS 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Dipterex 80 PS 0.2% etc.15%.4%.05%.2%.2%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Triclorofon 80 PS 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.15%.05% etc.). tratamente (Sinoratox 35 EC 0.2%. Zolone 35 EC 0. Carbetox 37 EC 0.15%) Igien\ cultural\. Decis 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%.15%.1%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.2% etc.

tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. cât [i în atmosfer\.1%. Fertilizarea de baz\. la nivelul în\l]imii plantelor. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).15%. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Ripcord 40 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. 1985).2.) [i cele din grupa cepei. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. în cele mai bune condi]ii. Zolone 30 WP 0.. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Se evit\ solurile prea u[oare. tratamente (Sumithion 50 EC 0. 75 kg K2O. 20 kg P2O5.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Zolone 35 EC 0. Hostathion 40 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.05%. Sumithion 50 EC 0. Decis 25 EC 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. bine nivelat. care pierd repede apa. fasolea de gr\din\ [i bobul. igien\ cultural\. profund [i bogat în humus.2%. MUNTEANU Tabelul 10. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Ca urmare. p\trunjel.4%. ]elin\ etc.01% etc.2%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.15% . Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.6. deosebit de periculo[i. Locul în rota]ia culturilor. ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Sinoratox 35 EC 0. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. imediat dup\ nivelarea de exploatare. p\stârnac.1%. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. ridichi.4%.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Preg\tirea solului. De aceea se alege un teren plan. ca adeziv 10. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Decis 25 EC 0. plantele extrag din sol: 84 kg N.1% etc. STAN.7 . tratamente (Birlane 10 G 0. Carbetox 37 EC 0.04%. Cultura de var\ Alegerea terenului.05%.N. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Folithion 50 EC 0. N. Metation 50 EC 0. toamna.1.

Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. se ud\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Producerea r\sadurilor.2. Dup\ sem\nat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. la 5x5 cm. odat\ cu modelarea propriu-zis\. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. rigolele s\ fie adâncite. urmând ca. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Astfel. irigându-se de mai multe ori. utilizând rama de sem\nat. Erbicidarea. în 2-3 reprize (15-20 martie. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive.3. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. în solarii neînc\lzite. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. sau cu DR-5. echipat cu corpuri de rari]e. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici).2). Modelarea solului. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. înainte de plantare cu 10-14 zile. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Varza de var\. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat.2. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. se folosesc doze orientative. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului.

cu specificarea c\. în func]ie de umiditatea solului. dup\ care se mocirlesc. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.4). revenind o desime de circa 5. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.4). iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.5 plante la m2. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. La r\sadurile nerepicate. 134 . iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. distribuindu-se circa 0. înl\turarea vârfului pivotului. STAN. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Fig.4 . Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.5-1 litru ap\ la plant\. N. iar în gospod\riile popula]iei manual.N. 10. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. în 2-3 etape. 4 g/m2.

250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. În acest scop. de regul\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. spanac. destul de periculo[i. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. apa s\ se infiltreze în adâncime. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. dar. În schimb. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. de 3-4 ori între rânduri. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\.6. 10. pân\ la cre[terea temperaturii. a unor epoci intermediare. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. [i manual. de 1-2 ori între plante pe rând. Datorit\ d\un\torilor. Celelalte lucr\ri de între]inere. secar\ mas\ verde etc.. c\p\]ânile sunt mult mai mari. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare.3. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. seara. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. 135 . adic\. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. borceag. Produc]ia este de 20-35 t/ha. astfel ca. peste 1 kg/bucat\. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. se efectueaz\ ca la varza timpurie.1. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. în general. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. orz de toamn\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. manual. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. Recoltarea se execut\. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. în cazul cultivarelor hibride. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. care sunt mult mai uniforme. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. în condi]ii optime de tehnologie. Locul în rota]ia culturilor. la nevoie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. a[a cum s-a ar\tat.

Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. 50 kg P2O5. în vârst\ de 40 zile. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). se m\run]e[te [i se niveleaz\.000 .5). deoarece r\sadul nu se repic\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.000 plante la ha (fig. Bala[a. Dup\ sem\nat se ud\. MUNTEANU Vara. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Pentru gospod\riile popula]iei. 136 . Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.N. 4 g/m2. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. gr\pându-se concomitent. dac\ este nevoie. permeabil. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. 1969. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Se seam\n\ rar. N. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. se dezinfecteaz\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. utilizând rama de sem\nat. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 1973). fertil. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. f\r\ gre[uri [i coame. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. 10. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. STAN. se afâneaz\.50. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or.

dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.4. 10. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.nu se mai face modelarea.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat.1. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. 10. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.6. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).5 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). 137 . Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. . recoltarea se face cu mai mult\ grij\. concomitent. revenind o densitate de 4 plante/m2. recoltarea se poate realiza mecanizat. în general.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.

unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.5. iau apa din adâncime. SUP-21 sau Saxonia-270. în luna ianuarie). la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii.6. având un sistem radicular mai profund. l\sându-se între plante 10 cm. ardeii. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Producerea r\sadurilor. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\.N. o bun\ premerg\toare (Maier. în func]ie de zona de cultur\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. în general. Astfel. l\sându-le pe cele mai viguroase. produc]iile fiind acelea[i. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. R\sadul se produce. în agregat cu tractorul L-445.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. dup\ s\pat. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Culturile premerg\toare. STAN. folosindu-se 0. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.Se face r\ritul plantelor. de preferin]\. cu unele deosebiri. ata[at la sem\n\toare. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). 10. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. salata. . în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Dat fiind specificul intensiv. . Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. N.1. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. printr-o greblare u[oar\. 1969). la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. castrave]ii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 .

6 m). Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. 16-180C pân\ la repicare. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.L. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Prim\vara. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. 60 zile. Instalarea ad\postului. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. 139 . Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.L. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.F. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.F. repicat la cuburi nutritive. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. cu 10-12 zile înainte de plantare. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. I. Dup\ 35-45 zile. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. iar I. (1980). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Preg\tirea terenului. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.L. 10-120C dup\ repicare noaptea. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Di]u [i colab. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.C.-S.8) modificat\ ([asiu de 2. imediat ce terenul permite. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.8).C. În acest scop. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.3). se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. Dirijarea factorilor de mediu. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. conform schemei de înfiin]are a culturii.4 sau FPP-1. gr\parea terenului.65-70 zile.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. se execut\ dezinfec]ia solului. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.4). În cazul tunelelor joase de polietilen\. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. 6-80C. echipat cu rari]e.P. în ghivece sau cuburi nutritive. înc\ din toamn\. Vâlceanu [i colab.C. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. Buz\u (1984) . În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.

000 plante la hectar (I.6) În ad\posturile joase. C. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).. folosirea intensiv\ a terenului. elaborat\ de I.L. 10. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. pentru solariile tip I. irigarea prin brazd\ a culturii [.C. 1984).000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.000 [i respectiv 60. densit\]i de înfiin]are a culturii. 10.000-110. MUNTEANU Înfiin]area culturii. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. N.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Vidra [i S. de tipul de ad\post. Ceau[escu [i colab.a.P. de condi]iile meteorologice. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000 plante la hectar.C.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.N. 1984). STAN. realizând densit\]i de 57. Maier [i colab. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.C.L. Buz\u. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.C. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. L. folosind schema 57+46+94+57 cm. F.P. Buz\u. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante în solariile tunel (fig.L.40 m). cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.L. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. densit\]ile recomandate sunt de 57. realizând o densitate de 50. pe brazde u[or ridicate. 10. Cobâla[ [i colab.7). 1981). Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.000). (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.000 plante la hectar. atât în solariile bloc. la distan]a 30x30 cm. 1981. 1978. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.S.-S. (1969. Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante la hectar. De regul\. realizând o densitate de 85.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.L. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. în solariile bloc. dar în zona de nord-est. Maier(1969) recomand\. M\nescu (1972) recomand\. 10. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. la plantare. Tehnologia cadru. În condi]iile din sudul ]\rii. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.C.C.F.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Tot pentru tunele joase. a. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.F. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.000 plante la hectar.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. 25 a III-a.F. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. implicit. asigurând o densitate de 57. asigurând circa 53. 140 . Buz\u (1981).P. (cu l\]imea de 5.L. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.

F.6 .LEGUMICULTUR| II a b Fig. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.L.C. Înainte de plantare. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. în cuiburi sau în rigole. r\sadurile vor fi bine udate. tasând bine solul. Udarea în 141 . 10.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.

prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). Din aceste considerente.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. comparativ cu serele din sticl\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. acoperirea cu folie de polietilen\. a b Fig. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Pentru cultura de varz\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. În acela[i timp. N. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. 142 . Dac\ totu[i este nevoie. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. lipsa agentului termic. 10-7 . MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. posibilit\]ile reduse de aerisire). În acela[i timp. STAN. de exemplu.N. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\.

-S. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. 10.C.P. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.L. În cazul temperaturilor prea mari. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. Buz\u.C.8 .F.

Buz\u. 6-9 ud\ri. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. spre sfâr[itul perioadei.C. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. aerisirea se face în intervale scurte de timp. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). La tunelele joase.N.-S. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.L.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. folosind ma[ini [i aparate specifice.P. molia verzei (Plutella brassicae). cu care ocazie se refac rigolele de udare.C. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Se aplic\.U. N.P. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. De asemenea. în func]ie de dotarea tehnic\.9 .L. 10. STAN. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Fig. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. melcii f\r\ cochilie (Lymax).A. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. în func]ie de condi]iile de mediu. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Lucr\rile de îngrijire. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Buz\u. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).C. – S. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.L. uneori. 144 . MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.F.F. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. de regul\ prin brazde. La nevoie. 1984).L.C. buha verzei (Mamestra brassicae). la ambele tipuri constructive. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. cu norme de 200-300 m3/ha. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. ori folosind motocultorul. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. (I.

f. eventual. Importan]a culturii Varza ro[ie. din mai pân\ în iunie. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. aceea[i ca la varza alb\. de asemenea. în teren neprotejat.2. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 10. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 1986). Radu. de gustul mai apetisant. 10.2. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 1965.10). fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. simple sau asortate. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Familia Cruciferae 10.2. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare.3.1. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. 1978. 1969. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. capitata L. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.2. 10. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. 1973). dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. practic. De obicei. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.2. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. 1969. Maier. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. în toate zonele legumicole. 145 . rubra L.

de obicei. MUNTEANU 10. reavene [i fertile. 10. dar în ultimul timp nu este de neglijat.2. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.6. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. de culoare violet\ [i foarte îndesate. N. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. În România s-au cultivat câteva soiuri. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Acest soi este tardiv. practic. al plantei.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.2. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. de exemplu. conform cerin]elor pie]ei.aspectul general antocianului în celule. dar în Europa. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. înc\ din perioada 1950-1960. 146 .4. profunde.5.2. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. 10. de origine german\. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. STAN. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Plantele sunt foarte viguroase. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.Varza ro[ie: 1 . identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. 2 . Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. cu c\p\]âni globulos-alungite. necesit\ soluri mijlocii. 10.10 . lumina joac\ un rol relativ redus. datorit\ prezen]ei Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Temperatura.N. ca varz\ târzie (de toamn\).

diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . cultura târzie.11).000 plante la ha (fig. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. se planteaz\ dou\ rânduri. Locul în rota]ia culturilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. realizându-se o densitate de 55. determinat\ prin cartarea agrochimic\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Fig.2). cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.000 plante/ha. 10.000-60. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. orientativ. Ca urmare. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Pe fiecare strat în\l]at.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.11 . Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. 10. Înfiin]area culturii. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.

recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. 10. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. atât în anul întâi. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.1. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. 148 .3. var. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. În România. N. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. sabauda L. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. dar pe suprafe]e relativ mici.3. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. 10. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.3. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. 10. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. sin. Familia Cruciferae 10. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. 10. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. în vederea consumului în stare proasp\t\. în secolele XVIII-XIX. La noi în ]ar\. cultura este practic necunoscut\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.C. Datorit\ fine]ii. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.2. bullata D. STAN.3. în secolul al XVI-lea. cât [i în anul al doilea (fig. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.12).N. MUNTEANU sare potasic\.

Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. 10. Acesta a fost creat la I.Varza crea]\: 1 . se cer asigurate. 10. De aceea. 3 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. fiind moi. 1985). chiar ro[ie-violacee. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.LEGUMICULTUR| II Fig.4. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. soiul românesc Marilena.F.L. Vidra. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. la circa 15 ani. 4 . este semitardiv. condi]iile de sol.C. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu ridic\turi convexe. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. se vor asigura. la care s-a ad\ugat.aspect general. la nivel optim.3. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.c\p\]âna. 149 . cu foliajul verde închis. cu prioritate. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. cu polenizare entomofil\. la cultivarele mai noi. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. crocan]\ [i gust pl\cut. 2 . Aceast\ varietate este alogam\. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.3. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.5.frunza din partea superioar\ a rozetei.12 . 10. fr\gezime.

N.000-55. Alegerea terenului. în variantele de cultur\ timpurie.000 plante la ha. de var\ sau de toamn\. N. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Locul în rota]ia culturilor. cel mai mult.3. soi [i epoca de recoltat. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. 10. 10. realizându-se o densitate de 50. MUNTEANU 10. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\.13). Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. în func]ie de zon\.13 . La noi în ]ar\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Fig. 150 . Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. se practic\.000 plante la ha (fig. STAN. acolo unde se cultiv\ [i.6. realizându-se o densitate de 55. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.

Eventual. ierboas\ în faza tân\r\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. 10.5% substan]e proteice. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. var. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. Calendaristic. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Valoare alimentar\. 151 . care reprezint\ partea comestibil\. gemmifera D. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. 10. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. verzi[oare în unt. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L.3. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.4. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. s\ruri minerale.a.4. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. 10.a. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 6-7% glucide. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat.2-3. 10. dar mai ales în vestul Europei.14). are niveluri mult mai ridicate.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Familia Cruciferae 10. pân\ toamna târziu. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. verzi[oare pane [.1. fiind de 20-40 t/ha. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.2. cu 2-3 zile înainte de recoltare. formate în axila frunzelor. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. 3. vitamine [. dup\ ce se ridic\ roua. în principiu.C.4. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.

din aceast\ cauz\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. 1969). grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. de care depind num\rul. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. Frunzele sunt pe]iolate. 2 . Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. N. u[or oblic\ în jos. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Atât din verzi[oare. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.Varza de Bruxelles: 1 . pu]in mai rotunjit. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Tulpina este erect\. 10. asem\n\tori celorlalte variet\]i. cât [i din mugurele terminal. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. grosimea tulpinii. În zona apical\. STAN.4. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. mai ales în 152 . dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat.N.plant\ cu tulpin\ joas\. MUNTEANU Fig. cu masa variind între 10-30 g. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. 10.4. dar mai ales. Florile.14 .plant\ cu tulpin\ `nalt\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.

În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. tulpina de 70-80 cm. Preg\tirea solului. 1971). Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. fertil [i semiargilos. verzi[oarele sunt mari. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). datorit\ masei vegetative. Vernalizarea. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. De asemenea. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Prim\vara. în caz de vânturi puternice.5. la sfâr[itul lunii mai. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). În caz de secet\.6.. deschiderea rigolelor pentru 153 . nivelarea de exploatare. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Astfel. care este tardiv (180-200 zile). solul trebuie s\ fie bine structurat. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). 10. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. profund. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. mai ales. pe cât posibil. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Marinescu N..4. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. Toamna.4. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. cu vigoare medie spre mare. 10. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere.

15 . Fig 10. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.15). Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. N. R\sadurile nu se repic\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. . Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. r\sadurile sunt bune de plantat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. MUNTEANU modelat solul. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.000 plante la ha (fig. amenajate în câmp.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. realizându-se o densitate de circa 40.N. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Producerea r\sadurilor. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. STAN.

se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. pe baza unui larg studiu bibliografic. pân\ la 10-12 t/ha. când verzi[oarele sunt bine formate. o bun\ comercializare pe pia]\. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. citat de Savi]chi [i colab. pân\ spre vârful tulpinilor. supe. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. La prima exist\ câteva variante tehnice. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. în acest sens. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.5. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. fiind. 1977.1992). afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . prin ruperea cu mâna. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. 1992). în a doua jum\tate a lunii septembrie.1. . silvestris).C. var. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. în func]ie de cerin]ele pie]ei. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme.2. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Familia Cruciferae 10.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. soteuri sau piureuri.5.o. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. 10. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Celelalte lucr\ri de între]inere. acephala D. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. 10. e[alonat. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. 1967. citat de Savi]chi [i colab. Beceanu (1995).5. salate fierte – folosite ca garnitur\.

Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. 156 . Sistemul radicular este puternic dezvoltat.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov.3. pe]iolate. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. cu polenizare entomofil\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. în func]ie de soi. frunzele pot fi colorate în verde. STAN. cu în\l]imi variabile. dispuse altern [i distan]at între ele. brun-violet. Este o plant\ bienal\. Astfel. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Frunzele sunt simple. 2 . în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. N. 10. mari.5. violaceu. se pot forma ramuri scurte. fiind folosit\ de vechii greci [i romani.N. Formele pentru furaj au frunzele netede. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. iar uneori pestri]. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Limbul frunzelor poate fi lirat.16).16 .plant\ cu tulpina `nalt\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. dar superficial. Florile. din mugurii axilari. Tulpina este cilindric\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. 10. MUNTEANU [i cultivat\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Pe axul principal. cuprinse între 120-150 cm. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. penat lobat.

cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).5. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.4. dar [i ro[ieviolacee. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. [i în cazul verzei pentru frunze. se situeaz\ în limitele a 16-180C. 10. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Portul s\u înalt. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. oleracea. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.6. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.LEGUMICULTUR| II 10. Esen]ial.5. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). care au frunza aproximativ neted\. suprafa]a foliar\ mare.5. 157 . 10. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. ca [i varza de Bruxelles. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând.5. pentru temperatur\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. mai ales în gospod\riile familiale. Apa este. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. de culoare verde.

PP. denumit\ impropriu inflorescen]\.a. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. 158 . Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. (1975).a. pane. Aceasta se consum\ marinat\.8%. [i C 60 mg/100 g.6. salate cu unt. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. var. citat de Ceau[escu [i colab.N.17 .6%.6. lipide 0. botrytis Familia Cruciferae 10. proteine 2. [. În ambele cazuri. 10. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. Dup\ Mincu [i colab. vitaminele A. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. N. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. ciorbe. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. mai mult murat\.9% (din care celuloz\ 1%). Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. K 420 mg/100 g.3%. var. CONOPIDA Brussica oleracea L. STAN. B2. botrytis subvar.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. MUNTEANU Fig 10. care sunt mai tinere. sufleuri [. glucide 3. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. cauliflora (Alef). B1. Brassica oleracea L. (1984). elastice [i turgescente.1. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i.. sin. Ca 25 mg/100 g.

terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. foarte îndesit ramificat\. alb\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. B. în Fran]a. 2000). iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. conopida nem]easc\. în culturi timpurii sau tardive.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. 10. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. scurt\.3. fraged\ [i dulce. 159 . 10. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. cum ar fi: conopida italiana. 1986). în mare m\sur\. ierboas\. bogat ramificat\. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. c\rnoase. În }\rile Române. apoi Italia. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu.2. din care. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. la compromiterea recoltei. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. g\lbuie.6. tare ca [i la varza alb\. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. R\d\cina este pivotant\. 42 mii ha. în mod evident.6. de unde s-a r\spândit în Olanda. mai ales în jurul ora[elor. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. groase.18). În prezent. denumit\ Brassica cretica Sam. [i ast\zi se cunosc denumiri. incomplet evoluat\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. Germania [i alte ]\ri. care are ca origini varza s\lbatic\. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Tulpina principal\ este cilindric\. conopida de Cornwall [. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Anglia. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. De altfel.10.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. scurt\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\.a.

înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Astfel. un criteriu de identificare a soiurilor. La un moment dat. Florile actinomorfe. cu marginea fin din]at\. la altele. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. cu ramuri groase (la soiurile târzii). hermafrodite. de 1. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. cu marginea întreag\.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). frunzele au limbul oval – alungit. verde-închis.5-2 cm în diametru. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. iar în stadiul de c\p\]ân\. Frunzele sunt simple. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. 10. de asemenea. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. STAN. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii).oleracea. groas\. În faza de r\sad. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. conopida fiind o plant\ alogam\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. tetramere. dar sunt mai mici. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. fin din]at\ ori u[or sinuat\. polenizarea este indirect\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. nervura principal\ este foarte lat\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B.18 . N. sesile sau scurt pe]iolate. cu nuan]e cenu[ii. la unele soiuri. La înflorire. De[i florile sunt hermafrodite. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. nervura principal\ este sub]ire. MUNTEANU rareori pu]in violet\. erect\ sau oblic\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. 160 . reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Culoarea poate fi verde-deschis. Polenizarea este entomofil\. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Conopida este. practic.N. albastre sau violete.

cumulate cu seceta prelungit\. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. în cea mai mare parte. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Conopida de toamn\. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care diminueaz\ valoarea comercial\. dac\ sunt bine c\lite. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. În aceast\ direc]ie. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. de multe ori. Tot în faza de c\p\]ân\. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. cantitativ. o lung\ perioada de timp. Un exces de ap\ provoac\ 161 .4. care. identice cu cele ale verzei. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor.LEGUMICULTUR| II 10. În perioada de formare a c\p\]ânilor. care se reface foarte greu. Pe acest ]esut. apa [i elementele nutritive. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. care î[i pierd turgescen]a. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. astfel afectat. devin laxe. 1969). cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). În primul caz este afectat\ r\d\cina. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. unde cap\t\ culoarea verde. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Temperaturile ridicate. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. de[i. factorii major implica]i sunt temperatura. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Apa. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof.6. cu c\p\]ânile formate. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. de velur sau bob m\runt de orez. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. temperaturile sc\zute de 4-80C. nici nu mai formeaz\ flori. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. determin\ spargerea celulelor. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. care.

În câmp sau spa]ii protejate. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Lumina. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. de o cantitate mare de lumin\. r\sfirate. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. întârzierea recoltei. În termeni gr\din\re[ti. În acela[i timp. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. num\rul de frunze este mai redus. 1969. în mod special. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. În faza de r\sad. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. d\un\tor pentru c\. În privin]a elementelor minerale. de asemenea. în mod evident. 1979). MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. este important de reamintit c\ 162 . Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În ceea ce prive[te azotul. În timpul vegeta]iei. STAN. Excesul de ap\ este. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Alungirea r\sadului. determin\. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. în general. Din aceast\ cauz\. Le Bouhec. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. 1978). asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. a[a cum se întâmpl\ la varz\. de asemenea. A[a cum s-a mai ar\tat. un exces (moderat) de ap\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. De asemenea. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. N. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. chiar u[or violacee. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. altfel. cultura are nevoie. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. plantele se alungesc.N. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. de[i nu au dreptate în totalitate.

trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. de[i nu este prea bogat. 163 . Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.8). Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\).2–7. Locul în rota]ia culturilor. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tipul ecologic de iarn\. din care multe sunt hibride. castrave]i. cu diferite grade de evolu]ie.5. grupa Giant (din Italia).6. De exemplu. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Sunt contraindicate solurile grele. b. 10. Alpha (pentru câmp. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.1. cernoziomuri levigate.8). care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.6. De asemenea.6. pân\ la minus 100C. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. spanac etc. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. bobul etc. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. uneori pentru ser\).LEGUMICULTUR| II acesta. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. salat\. sortimentul. în cantit\]i prea mari. Tehnologia de cultivare 10.6. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. La noi în ]ar\. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. c. reci [i umede. La rândul ei. mai ales în prim\verile secetoase. 10. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. maz\rea de gr\din\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.6. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. de toamn\ [i de iarn\. pe terenuri ad\postite. provenit\ din grupa Erfurt). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.

N. MUNTEANU 164 . N. STAN.

pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Completarea golurilor se face manual. Lucr\rile de îngrijire. 10. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. astfel. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. ca [i la varza timpurie. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. revin aproximativ 66. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. cultura de conopid\ 165 . cu udare individual\ a acestuia.19).000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.000 – 75.600 plante/ha). În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În ferme.000 plante la hectar (fig. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ.600 plante /ha. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Fig 10. revenind o densitate de 66.445. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. la 4–5 zile dup\ plantare. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.19 . plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.

recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. norma de udare se m\re[te. În gospod\riile popula]iei. pân\ la 5-6 ud\ri. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. 166 . N. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. f\r\ a-l r\ci prea mult. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Recoltarea se efectueaz\ manual. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. fiind între 15 [i 25 t/ha. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. STAN. În perioada de formare a c\p\]ânilor. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Înainte de recoltare. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. pân\ la 15 – 20 iulie. în func]ie de regimul de precipita]ii. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar.N. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. aplicându-se. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. se execut\ o udare u[oar\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. De regul\. albe. fragede [i pl\cute la gust. Calendaristic. în circa 2 – 4 etape. Produc]ia variaz\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. în func]ie de starea de umiditate a solului. cu circa dou\ zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Dac\ este nevoie. cu cantit\]i moderate de ap\. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor.

Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. în func]ie de gradul de aciditate. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Vara. la adâncimea de 20–22 cm.. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. asigurând o densitate de 45. dup\ urm\toarele culturi: salat\.6. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în perioadele secetoase din timpul verii.6. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. în func]ie de zon\. cartofi timpuri etc. secar\ mas\ verde etc. dac\ este nevoie. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv.20).000 plante la hectar (fig 10. 167 . Celelalte lucr\ri aplicate. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. în nici un caz acid\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. spanac. în vârst\ de 45 – 55 zile. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. ceap\ pentru stufat etc). Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. din punct de vedere al structurii. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. De asemenea. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd.2. fertilit\]ii [i reac]iei chimice.000 – 50. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Pe fiecare strat în\l]at. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. spanac. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. În cazul în care solul este u[or acid. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Locul `n rota]ia culturilor. Producerea r\sadurilor. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. prin ata[area unei grape stelate. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.

cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. în perioadele secetoase din timpul verii. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. MUNTEANU Fig. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. În gospod\riile popula]iei. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. 10. realizând o densitate de circa 55. Dac\ este nevoie. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. STAN. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în func]ie de regimul de precipita]ii. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. la cultura de conopid\ de toamn\. În faza form\rii c\p\]ânilor. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. dup\ care se depoziteaz\ temporar. când plantele [i-au revenit. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. N. În timpul perioadei de vegeta]ie. Lucr\rile de îngrijire. ac]ionat\ de tractorul L-445. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. În timpul vegeta]iei. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. pân\ 168 . seara. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.20 . Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare.N.000 plante la ha. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri.

r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Pentru Câmpia Dun\rii. atât în ciclul de prim\var\. O bun\ fertilizare se poate realiza. Cu 7–8 zile înainte de plantare. respectiv cu 40. variind intre 18 [i 30 t/ha. – S. (1962. Salter. 1972).P.L. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. astfel ca. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). plantele se vor c\li foarte bine.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. În faza de r\sad. 1981). Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Löbl [i colab.5 kg b\legar [i 10 l ap\). prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.C. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. 1974. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare.000 [i 30.F. Buz\u. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.C.6. alungindu-se foarte repede. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. reduce faza de c\p\]ân\. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). De aceea. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. în faza de cotiledoane.L. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Infiin]area culturii. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.). 1974). pericolul vernaliz\rii [. 10.000 plante la hectar. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. Dup\ r\s\rire. asem\n\tor culturii de câmp. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Producerea r\sadurilor. 169 . pân\ la plantare. 1977). cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).a. epocii [i ciclului de cultur\.6. Sem\natul nu se va face prea des. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Pentru ciclul al II-lea. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. de asemenea.

Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.000 plante/ha (fig.C.N. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. este deosebit de sensibil\ la secet\. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.21 . mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. MUNTEANU În solariile bloc. conopida. realizându-se o densitate de 40.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. 10. În plus. asigurând o densitate. Reglarea regimului factorilor de mediu. 1980).C.L. Fig. La aceea[i schem\. asem\n\tor culturii de varz\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. în faza de c\p\]ân\. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. De asemenea. realizându-se o densitate de circa 33.F. de 33. în general.22). Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. în faza de c\p\]ân\. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.24. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. 170 . determinând încetarea în cre[tere. conform schemei din figura 10. – S.23).P. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. N. Fa]\ de varz\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. STAN.10. Buz\u.21). în rânduri. 1981).000 plante la hectar (I. Principalii factori de mediu se regleaz\. de asemenea. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.. 10.000 plante/ha. 10.L. realizând o densitate de 28.

LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 . 10. 10.22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

citat de Ceu[escu [i colab.6. în func]ie de soi. N. specific\ soiului. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.000 de fire la hectar.L. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.F. modificat) Ca [i la varz\. 1973). atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.P.C.N. reglarea factorilor temperatur\. de exemplu. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. 1981. STAN. 1980). Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.L. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.. folosind temperaturi sc\zute. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. În continuare. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Lucr\rile de îngrijire. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Producerea r\sadurilor. Buz\u.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. 1970.-S. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.C. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.. Se planific\ între 50. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.6.4. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Mamestra brassicae). MUNTEANU Fig. 10. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. 10. 1973) 172 .000 [i 80.

Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. care s\ asigure densit\]i variind între 50. Lucrarea este e[alonat\. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. În plus. soiurile mai pu]in viguroase. Astfel. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Înfiin]area culturii. în perioada de insola]ie.000 [i 80. la densitatea de circa 50. frunzele se leag\ deasupra acestora.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. irigarea. recoltarea se face e[alonat. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. afânarea solului prin pra[ile. În general.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea.000 plante la hectar (fig. Lucr\rile de îngrijire. Recoltarea. prin cretizarea geamurilor. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. prin caracteristicile sale constructive. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.25) Fig. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. 10. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. 1973). uniformitatea. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu.000 plante la hectar. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. vor avea o densitate mai mare [i invers. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. dac\ s-au format c\p\]ânile. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. 10. În acest scop. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. corespunz\tor epocilor de plantare.5). Sera. 173 . aerisirea va fi aproape permanent\. a[a cum s-a mai ar\tat.

7. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. B. N. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. În lume. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Acest termen exist\ [i ast\zi. 10. dar prezint\ suficiente caractere botanice. în secolul al XX-lea (1930). italica Plenk Familia Cruciferae 10. MUNTEANU 10. dar denume[te. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. Se recunoa[te c\. în mod exclusiv.2. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.26). cymosa Lam sin. La noi în ]ar\. 10. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\.7. în mare parte asem\n\toare cu conopida. constând din l\starii floriferi. cunoscut\ mai ales în Italia. 1994). subvar. o legum\ de lux. BROCCOLI Brassica oleracea var. broccoli este aproape necunoscut\. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. botrytis L. var. ca [i aceasta. STAN. anual\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\.N. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). “oficial”. 10.1. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. chiar dup\ 1950.7. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor.o. 174 . Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. fiind considerat\. Broccoli este o varietate ierboas\.3.

pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. botrytis L.o. subvar.d.4. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.7.a. 10. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. var.). aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. g\lbuie sau violacee. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). denumit\ în mod corect inflorescen]\.m. 10. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Soiurile mai noi. asparagoides Lam. Partea comestibil\. pedunculii florali [i mugurii floriferi. ameliorate ini]ial în America de Nord. la multe soiuri. dispuse pe l\starii principali. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. 1953). Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. La soiurile mai vechi. formând noi buchete [. lirat-penat-partit. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. Limbul este. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.26 – Broccoli: 1 . factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .LEGUMICULTUR| II Fig.

N. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. în mod întâmpl\tor. SCL Bac\u [. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Vidra. 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. În câmpurile experimentale de la I.a. provenite din ]\rile cu tradi]ie. Tehnologia de cultivare 10. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Soiuri La nivel mondial. exigen]ele ecologice sunt maxime. au fost studiate adev\rate colec]ii.1.7. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.C. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.7. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.L. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. ~n aceast\ faz\. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).27 . cu o vârst\ de 40-45 de zile. Fig.27. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). 10.7.5. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.6. diferite soiuri. N. În România se cultiv\.F. STAN.6. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Cu alte cuvinte. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. 10. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. în cultur\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.

La cultura de broccoli asparagus. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil.6. Dac\ l\starii sunt prea lungi. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. 10. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. 10. a[a cum s-a anticipat deja. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. de regul\. dar f\r\ frunzele protectoare. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Înfiin]area culturii are loc. Recoltarea se efectueaz\. dar poate fi [i mai redus\.5 iulie). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în mod e[alonat.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. eventual. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.28 . Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Fig.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). pe straturi ne`nc\lzite în câmp. 10. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha.2. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.7. recoltarea se efectueaz\ e[alonat.28). Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . De asemenea. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în cultur\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. prin r\saduri de 3045 de zile.

circa o lun\. sin. cu conopida. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. denumit\ “varza de Pompei”.a. oleracea. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .8. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. 10. simpl\ sau asortat\ cu morcov. mai ales atmosferic\. La noi în ]ar\ sunt 178 .8. oleracea var. GULIA Brassica oleracea var. adic\ 15-25 t/ha.).8. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. cu gust pl\cut. Familia Cruciferae 10. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. de exemplu. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . frig\nele. Din punct de vedere agrofitotehnic. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. H. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. gongylodes L. Oleracea. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Una din aceste variet\]i. gongyloides Lam. var. 10. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate).N. STAN. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. De asemenea. care este fraged\. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.2. sylvestris. soteuri.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. ]elin\ [. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. r\sadni]e [i solarii. în perioada de secet\. N. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. suculent\. respectiv B.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). ou\ sau umplute cu carne [i orez. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . [i bolile. ghiveciuri. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.1. mânc\ruri cu carne. din timpul toamnei). De asemenea. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. în perioada cu umiditate ridicat\. comparativ.în cel al guliilor. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. ridichi. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.

în faza reproductiv\.. limbul este eliptic. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. 10. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în faz\ de r\sad. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. în func]ie de vârsta plantei [i soi.8. în func]ie de soi. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Astfel.29). în al doilea an). dublu sau neregulat din]a]i. acestea pot evolua. sferic-turtit\ sau ovat\. alterne.29 . verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. Unele soiuri . cele de la baz\ cad mai devreme. 10. bienal\ (fig. gulia. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. l\sând cicatrici mari. de culoare verde-deschis. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. 10. cultivate prim\vara devreme. comparativ cu varza. În România. r\d\cini. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma.3. Lobii limbului sunt simplu.Gulia. În lume este larg r\spândit\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în S. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.U. Canada [i Asia.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Frunzele sunt simple. La soiurile timpurii. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. atât timpurie cât [i cea tardiv\. 1985). Tulpina (în primul an) este Fig. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. în acest din urm\ caz. tuberizat\ în partea inferioar\. respectiv 610 ori mai mici. Aspectul general al plantei: scurt\.A. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. se comport\ ca anuale. ovat sau lanceolat. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.

prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. pentru gulioare. 10. 180 . pe un fond de fertilizare organic.8. inclusiv la gulia de toamn\. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). datorit\ faptului c\ plantele. pe de o parte. dar echilibrate.6. Elementele nutritive se prefer\. În acela[i timp.N. iar pe de alt\ parte. cerin]ele sunt mai mari. În toate cazurile. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Asolamentul. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. de regul\.5. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. de baz\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). MUNTEANU 10. Solul trebuie s\ fie mijlociu. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. a fi în cantit\]i mari. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. 10.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.8. În mod deosebit. dar suficient de reav\n.9).mai ales nutri]ionali . culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). 10.8.a. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. elementele nutritive [i ap\. N. STAN. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. Producerea r\sadurilor. mai ales fa]\ de sol. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.4. bine structurat [i fertil.8. în cultur\ protejat\ [. tardive.1. factorii de mediu . Aceste cerin]e sunt justificate.6.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Lucr\rile de îngrijire. 182 . cel pu]in trei zile. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Lucrarea se execut\ manual. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Murtazov [i colab. la distan]a de 25 cm între plante. temperatura de 70C). Udarea culturilor se face pe brazde lungi. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar.N. STAN. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Fig 10. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. N. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig.30).30 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie.02) (tabelul 10. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. la interval de 8-10 zile. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.4). Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. prin împr\[tiere sau în rânduri. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. 10. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.

pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. 10. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. 183 .000-70. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. La plantare. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. 1973). dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. 10. agrotehnice [i de soi. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari).000 plante la ha (fig. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. produc]ia va suferi (Bala[a. în func]ie de condi]iile meteorologice.2. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.31).8. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. o singur\ dat\. revenind o densitate de 65. în zona unde are loc procesul de îngro[are. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în acest caz. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. R\sadurile îmb\trânite. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.6.

cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. cu o p\trundere superficial\ în sol. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. la adâncimea de 30-40 cm. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. în func]ie de regimul de precipita]ii. Producerea r\sadului. R\sadul se produce în sera înmul]itor. N. dar pot face recoltarea mai dificil\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. În cursul vegeta]iei. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.31 .N. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. 184 . Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.3.6. de calitate inferioar\. Guliile. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. MUNTEANU Fig 10. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. 10. f\r\ suculen]\. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. la cuburi sau ghivece nutritive. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. STAN. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active.8. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta.

R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.000 plante.34. 185 . la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. În perioada de r\sad.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. În solariile tunel. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.000 plante la hectar.32 . pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. 10. 1972).10 aprilie. Înfiin]area culturii. mai ales în perioada iernii.32). iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. dispuse conform schemei din figura 10. care în general va fi moderat\ (16-170C).33 . între 15 martie . în func]ie de zona de cultur\.33). 10. Fig 10.

MUNTEANU Fig 10. Recoltarea. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.34 . 1972). STAN. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. 1973). În cultura pur\.N. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 186 . schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Lucr\rile de îngrijire. produc]ia este 2025 tone la hectar. irigarea.8. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\.4. N. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Plantarea se face manual. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.6.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. 10. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. revenind o densitate de circa 33. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. ori de câte ori este nevoie. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.000 plante la hectar (Bala[a. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. cu r\saduri de aceea[i vârst\.36).9. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Fig 10.6.6.000-166. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .9. la 4-5 zile de la plantare. Tehnologia de cultivare 10. Completarea golurilor se face manual. Cultura timpurie Alegere terenului. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. 1974). Pân\ la plantare. soi [i calitate. 1973). În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Murtazov.8-2. 1973). 10. Se seam\n\ mai rar.36 . Producerea r\sadurilor. deoarece r\sadurile nu se repic\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.LEGUMICULTUR| II 10.1. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. alegerea plantei premerg\toare. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. 2-3 kg. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.3 kg.000 plante la hectar.

în 2-3 etape. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. 10. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. De asemenea. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. STAN.) câte dou\ rânduri pe strat. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.5 cm.37).9. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .6. Produc]ia este de 20-25 t/ha. [i în a doua parte a acestei luni. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. distan]ate la 80 cm (fig.2. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.a. Lucr\rile de îngrijire. Calendaristic. Fig 10. la începutul lunii iulie. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Stanhay [. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. manual. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. dup\ r\rit.N. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. MUNTEANU Spectrum). dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. N. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. 10. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.37 . iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.

lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 10. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. 193 . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.se face r\ritul plantelor. . ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.000-50.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. în 2-3 etape. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. manual.37).000 plante la hectar (fig. 1998). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. dar cu unele deosebiri [i anume: . prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. l\sându-le pe cele mai viguroase.

CASTRAVETELE Cucumis sativus L.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. STAN. sere. var.1.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L.N. prezint\ flori unisexuate. vulgaris suprafa]\. oblonga Ser. Familia Cucurbitaceae 11. cu polenizare Giromontina Alef. cu tulpina fistuloas\. 194 . Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. 1979 11. (=var. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. fiind monoice. ad\posturi. N. alogame.1. (peponid\). sunt plante erbacee anuale. Pepenele galben Cucumis melo L.1) Tabelul 11. convar.1. târâtoare. plantele Cucurbita pepo L. Dovlecelul entomofil\.

7. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 11. Polonia. Spania. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.A. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Olanda.95% substan]e proteice. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.04 mg% vitamina B2).58% Na2O. Germania. 1. 0. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. citat de Ghenkov [i colab. 1995). 1974). 6. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.52% celuloz\. Ungaria. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. 3. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S..7% MgO. suprafa]a cultivat\ este de 90. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.83% Cl.A. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 1.35-0. pân\ la latitudinea de 61-62°. 0. Italia etc. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.000 ha. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g)..4 milioane tone (Anuarul F. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.4 milioane tone. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.O. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.H. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. De la greci. 10.07-2. din punct de vedere alimentar. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. Varo. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Anglia [i alte ]\ri nordice..39% SiO2. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.6% CaO.H. 0.2.8% SO3. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul)..1. 195 .. 4. murate sau marinate). Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.2 milioane ha. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. tocan\ etc. 11. 0.. produc]iile medii sunt foarte diferite. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.04 mg% vitamina B1. În func]ie de ]ar\. De[i.39-0.39-0.3% K2O. În Europa. Pe plan mondial.26% P2O5.U. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.57% cenu[\.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. iar cea total\ de circa 2. 0.14% zaharuri totale. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Collumela [i al]ii.

L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. cu p\mânt.N. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele.7 la 2. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Fig 11. urmate de zonele colinare. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.5 m. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. De la r\s\rire pân\ la recoltare. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. 11.1 . 196 . ramificat\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. de la 0. astfel. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. ca urmare. târâtoare.1. ocupând suprafe]e diferite. fistuloas\. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. 11. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. sunt necesare 56-70 zile.. acoperite cu peri[ori aspri. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ.3. STAN. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. trilobate sau pentalobate. sunt mari. hr\nirea plantei devine mai activ\. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. tulpina emite r\d\cini adventive [i. MUNTEANU În ]ara noastr\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. din loc în loc.Sistemul radicular la castrave]i. N.1). 1980) Tulpina este erbacee.

fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate.frunz\. o hran\ mai bogat\ în azot.3 . 3 .flori b\rb\te[ti. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. La hibrizii ginoici. are dimensiuni [i culori diferite (fig.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. 1973) (Ethrel 500 ppm).flori femeie[ti. Dac\ polenizarea se face incomplet. 197 .cârcel. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. de form\ alungit\. 2 . numit\ melonid\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.2). fructele cresc deformate. Astfel. în func]ie de soi. 11. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.3). Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. deoarece polenul este greu [i lipicios. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. 5 . dac\ polenizarea are loc.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.2 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). favorizând apari]ia 1 . Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. de form\ alungit\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. În cazul acestor hibrizi. duc la cre[terea num\rului de flori femele.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. turtite. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. care. temperatur\ [i umiditate. 11. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.

. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. N. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. 1957). în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Din aceast\ cauz\. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. este de circa 15-20 mii luc[i. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.2) Tabelul 11. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11.1. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum.4. plantele mor. MUNTEANU 11. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. în culturile de câmp. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. 198 . iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. frunzele devin galben-verzui. În func]ie de fenofaz\. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. STAN. la cultura în sere [i r\sadni]e. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Sub 15°C. Intensitatea optim\ a luminii.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Astfel.N.

Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. se extrag din sol circa 2. de obicei.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Nu sunt indicate solurile grele. este d\un\toare castrave]ilor. 4. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. la o ton\ de produs. castrave]ii se cultiv\.5 kg P2O5. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. fructele se deformeaz\ [i. afânate. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. De asemenea. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.5 kg MgO. 199 . Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. avându-se în vedere c\.0 kg K2O. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). Elementele nutritive.5). De asemenea. în special SO2. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. de aceea. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în special la cultura de ser\. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. în unele cazuri. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). argiloase [i cele prea nisipoase. u[oare. f\r\ exces de umiditate.5-7. încetarea fructific\rii. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. tot timpul cre[terii [i fructific\rii.0 kg N. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. bogate în humus. Pe de alt\ parte. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. care trebuie men]inute constant. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. bine drenate. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 2. De aceea. 1. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. fosfor [i potasiu. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor.0 kg CaO [i 0. cap\t\ un gust amar. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. `n privin]a calit\]ii luminii. pe cât este posibil. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. pân\ la 0. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice.

Tabelul 11. se planteaz\ în solul serei. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Levina F1. N. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\.4). se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Record. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.4. Corni[on. Farbio.5. Renato F1. Royal F1. Levina. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Levina. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. 200 . Corni[a F1.3). Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad.1. plantele nu se sus]in. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. pe pale de paie. MUNTEANU 11. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.1. Levina etc. (cu fructul lung) [i Renato. Cornibac Renato. Select. Florida. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. pe [an] cu gunoi. Favorit etc. planta pe sol înc\lzit. etc. Obelisk. Magic.N. STAN.6. Anka. Parker. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Cornibac. 11. pe balo]i. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Corni[a. pe timpul iernii etc. Astrea F1. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad.

LEGUMICULTUR| II 201 .

astfel ca. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. bogat în materie organic\. a. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11.5). dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul.4.000 plante/ha. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Producerea r\sadurilor. cu expozi]ie sudic\.N. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.6. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. u[or înclinat. în 400-500 l ap\.1. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. în momentul plant\rii. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. ceapa etc. N. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. permeabil. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. bobul). cartoful. 100 kg/ha P2O5. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Indiferent de modul de cultur\. În cadrul rota]iei. varza. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. fasolea. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33.5 l/ha. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. MUNTEANU 11. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. STAN. conform schemei din figura 11. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .1. Pentru cultura de toamn\. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. 202 .

sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.4 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). cât mai superficial (7-8 cm adâncime). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. mai rar. Wuchsal 0. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). 30% mrani]\. 203 . direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. În a doua jum\tate a lunii martie. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.05% sau Ultracid-40 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.3%). 40% turb\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.a.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.03%. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 30% mrani]\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.15% plus Fernos 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). La pra[ila a doua. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). în brazde de ]elin\.

Benlate. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.N.25%. Systhane MZ 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.15% l/plant\.2%. Vondozeb 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .3%. Sancozeb 0. Tabelul 11. STAN. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Shavit F 0. Vapam 12001500 l/ha.025%. Bavistin sau Derosal 0.35%. Mikal M 0.2%. Bavistin sau Derosal. Curzate Man 0.3%. cichoracearum f. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Rubifan 0.25%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.25% 8-10 Morestan 0. Dithane M-45 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Topsin M.15% + Dithane M 45 .2% Mana Ripost M 0.0.4%. Aliette 0.05%. a .6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. când l\starii au 6-7 frunze. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Topsin M.1%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Shavit f.3%.05%. Folpan 0.2%.1%.05% Turdacupral 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.05%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.0. 7-10 Turdacupral 0.03%. N. Tilt 0.2%.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Bravo 500 .05% plus Mycodifol 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. 72 ore.2%. Polyram DF 0. Mancozeb 0. Quadris 0.Benlate. Previcur 607 SL 0. Vondozeb 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).5%.Dazomet 500 kg/ha.015%.2%. Sulf muiabil 0. Alfonat 0. cubensis) Curzate Manox 0.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .2%.2%.5% Captan 50 WP 0. Kumulus DF 0.6).cucurbitae) 0. Baycor 0. Bayleton 5-0.25%.075.2%. Topas 0.2%.25. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Odat\ cu începerea înfloririi. Dithane M 45 0.

dup\ pichetare.5 EC 0. Fernos 50 WO 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.20. În cazul culturii pe spalier.2%.05%.1%. Sinoratox 35 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Bavistin 0.15%.05% Neoron 500 EC 0. Omite 57 EC 0.15%. Vondozeb 0. Pirimor 50 WP 0. Mirage F 0.1%.2% Captan 50 WP 0.05%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.6 m [i ∅ de 7-8 cm). 4-5 Decis 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Supersect 10 EC 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Maneb 50 WP 0.1%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Polacritox 0.3% Captan 50 WP 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Nisorun 10 WP 0. cu lungimea de 1.25%.2%. Ripcord 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.05-0.5-1. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Bravo 500 . iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.1%. apoi se sorteaz\. Sumilex 0. Divipan 100 0.2%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Nogos 50 0.08%.1%.20. 205 .2%.04%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.0.25%. Talstar 10 EC 0. Actellic 50 EC 0.03%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.25%.sp. Fastac 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.1%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.2%.2%. Maneb 50 WP 0. b.05%. Sumi7-8 Alpha 2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.15%.02%.6 .1%. Mospilan 20 SP 0. Diazol 60 EC 0. Polyram DF 0. Zineb 58 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.08%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Calidan 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Shavit F 0. Zineb 0.3%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.1%.1% Fundazol 0. Metoben 0.15%. Folpan 0. Unden 40 0. Dithane M-45 0.04%.2%.2%.03 %.Dezinfec]ia solului b .

începutul lunii mai. 11. 11.6). 11.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.5 .5 [i fig.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. 206 . Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. N. folosind rota]ia amintit\ anterior. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm.N. Fig.6 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 11. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. STAN.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.

având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. la soiurile de tip Cornichon. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Tabelul 11. când temperatura este mai sc\zut\. în func]ie de soi. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. La culturile pe spalier. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Pentru conserve. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . În nici un caz.7). în special lungimea fructelor care.pentru industrializare [i 9-12 cm . o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. dar dup\ ce s-a luat roua. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. bolnave etc. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. în medie este de 2-4 zile. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. deci se recolteaz\ diminea]a. E[alonat.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. În momentul recolt\rii. care sunt foarte fragile.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\.

legume verde]uri. N. la început s\pt\mânal. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. borceaguri. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor.N. 11. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S.2. recoltarea se face zilnic. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. De aceea. c.la cultura pe sol. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. 69 cm [i 9-12 cm. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. recoltarea se face manual sau mecanizat. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. MUNTEANU La culturile pe sol. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. noaptea [i diminea]a). La culturile sus]inute pe spalier. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cultura în sere Dup\ tomate.1.6. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. 208 . în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. maz\re de gr\din\. Dintre lucr\rile de între]inere. 1978). Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . secar\ pentru mas\ verde. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. STAN. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. orz de toamn\. irigarea este cea mai important\. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). recoltarea se face numai manual. varz\ timpurie.

. . Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. .cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. de 40-50 cm lungime. . în ultima vreme. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. afânarea profund\. preg\tirea substratului pentru plantare.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. în exclusivitate. sem\nat în ghivece. se folosesc în ser\. atât pe pia]a intern\.cultura direct în solul serei. de circa 30 cm. a.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. Între]inerea culturii: .cultur\ pe balo]i. dezinfectarea serei [i solului. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . hibrizi ginoici (F1). îngropa]i sau la suprafa]\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. În cazul culturii direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. cât [i pe cea extern\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultura pe strat de gunoi de grajd. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . cu fructe partenocarpice. .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.

sulfat de magneziu 50 g. Se administreaz\ succesiv. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie.N. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. în strat gros de 12-15 cm. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.4). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. administrarea îngr\[\mintelor chimice. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. pe linia viitoarelor rânduri. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. azotat de amoniu 200 g. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. STAN. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). în trei reprize. Dup\ a[ezarea balo]ilor. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). sulfat de fier 30 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6.000 balo]i (100-120 t paie). mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1.5). {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. var stins 100 g. îngropa]i [i la suprafa]a solului. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic.000-7. sulfat de potasiu 200 g. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. care se bat în p\mânt. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. N. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. 210 . 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i.

Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. care se bat în p\mânt.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.70 8.049-0.1973) 0.6-18.10 2.160-0. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.I. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.00-3. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. ace[tia se a[az\ direct pe sol. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. care trebuie manevrat.1972) (16.30-4. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.9).54 1. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.50-13.50-19.0-90.6 43. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.32-1.00 8.50-5.8 0.70 0.65-9.6-23. ciclul I balo]i ciclul II (15.0 12.90-8. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. evitarea contamin\rii cu nematozi. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.9-3.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .0 0. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.IX.00 20.8). 211 .259 4.267-0.10 0.70 8. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.0-37.5-36.099 2.21-8. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.461 4.42-3. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.03 1. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00 23.20 Specificare N . În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. Tabelul 11.50 1. În acest caz.00-16.5 10.

sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. timp de 72 ore.2% plus Ultracid 0.5 EC 0. STAN. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).2%. cu asigurarea ventila]iei. Sumi-Alpha 2. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Morestan 0.0 kg sulfat de potasiu. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. 0. N. 15-10 VII . Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.ciclul scurt în sere înmul]itor. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Astfel.3-0. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.3%. temperatura va fi de 22-24°C. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).2% sau Sumilex 0.C. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 1. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. MUNTEANU Tabelul 11. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Derosal 0.5%. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.05%. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.03%). Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.ciclul II). Tratamentul termic uscat de 76°C.06% sau Unden 0. Actellic E. 30% mrani]\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.15%. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .N. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.03%.5 kg superfosfat. 0. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.1%. 5-8 III .1%. evitându-se excesul de umiditate. la câteva zile de la r\s\rire. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Foliar-feed 0.

11).12). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.10). unele cu caracter general. 20-25 cm în\l]ime.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 7-9 mm diametrul la colet. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. **. de culoare verde normal.40 m. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. cu sistem radicular bogat. Pentru ciclul I. desimea culturii este de 2. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .zile de la sem\nat la plantat. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. 213 .20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. 4-6 frunze normal dezvoltate. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Tabelul 11.5-3 plante/m2.2 plante/m2). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. cu r\d\cini de culoare alb\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. desimea este mai redus\ (1. liber de boli [i d\un\tori. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.

• Reglarea umidit\]ii: .12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Defolierea ascendent\. • I – februarie.a. decada 2. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.c.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 40% turb\. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. N. • II – aprilie. decada 3.5. STAN. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . nivelarea solului. MUNTEANU Tabelul 11. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). deformate.umiditatea solului 85-90% din c. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.martie.4% Distribuirea r\sadului pe travee. temperatura de zi: 22°C . 24°C . prin aspersiune. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. februarie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). de prim\var\ [i var\ 20-22°C.N. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.ianuarie. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.

în prima etap\. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). [i colab. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. 11. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. În continuare.7 .7). La acest sistem. 11. se las\ câte un fruct la fiecare nod. B . tulpina se 215 . în prima etap\. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Fig. 1980). de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. De la dolie. pe de o parte. pe de alt\ parte. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. În acest scop. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. la nivelul sârmei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. [i fructificarea acestora. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. l\starii îndep\rtându-se.`n "V".

care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare.4 5. Un fruct. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).2 7. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. o plant\ poate produce 40-45 fructe. Tabelul 11.1 4. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. atunci acestea se epuizeaz\. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. în serii.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.6 34 30 26 22 5. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. atât în sol. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. în sensul c\. cât [i a fructelor. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. f\r\ oscila]ii. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. cât [i în aerul serei. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.N. are nevoie de 18-21 zile.13).9 5. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.5 216 . iar `n al doilea rând. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.3 3.14). dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. N. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. STAN. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. câte patru fructe.

P2O5-852/192 kg/ha. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. 150 mg K2O. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 1978). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 217 . Ca urmare. pe baza analizelor de laborator. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce.15). astfel încât s\ asigure 30 mg N. 1978)./ha. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. prelunge[te perioada de fructificare. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. MgO-86/16 kg/ha. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. de asemenea. Fertilizarea se face..14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1978). la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. la începutul vegeta]iei. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. 1974). K2O-1010/412 kg/ha. 120 mg P2O5. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. atât în interiorul balotului. [i a celor din zonele învecinate. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. imediat dup\ începerea fructific\rii..a. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. CaO-1564/-kg/ha. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Este bine ca.

direct pe solul serei.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. N. cultura se face obi[nuit. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). STAN. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.6). cu urme de îmboln\viri. tot pe calit\]i. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.0 6. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.5-7. într-un sol care. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.8-7. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. folosind r\sad de 30-35 zile.8-7.N. a fost dezinfectat pe cale termic\.0 2. Pentru m\rirea produc]iei. strâmbate. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 6. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. în prealabil. MUNTEANU Tabelul 11. 218 . conform solicit\rilor beneficiarului. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. deformate. spongios. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.0-6. r\niri mecanice etc. b. În cazul când se practic\ acest ciclu.5-3.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. La aducerea în alee. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i.5 6. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.2-3. strâmbe.9). Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5 6. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.

Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.P.9). sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . mobilizarea solului [i. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.1. 1981). reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\.. se încorporeaz\ în sol. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. odat\ cu desfiin]area culturii. irigarea pe brazde sau prin aspersiune.K.3. c. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. conopid\ (tabelul 11. conducerea plantelor vertical prin palisare. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. [i colab. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Produc]ia este de 60-70t/ha. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. varz\.6. bilonatul plantelor. concomitent. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. r\sadul se va produce tot în aceste sere. aplicarea fertiliz\rilor faziale. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.3).3% plus Captadin 0. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. în concentra]ie de 10%). Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. 11.

R\sadurile se produc în sere înmul]itor. revenind 24. tip tunel. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie.000 plante la ha. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. apoi. mulcirea cu mrani]\. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. realizându-se 50-60 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. la început. iar pe rând la 35 cm. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.4. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. revenind 22. în strat de 4-5 cm grosime. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).1.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA.6. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. La culturile din ad\posturile joase. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. În solariile bloc. STAN. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). sem\natul de devanseaz\.85 m între benzi [i 0. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. iar plantarea la 1-10 martie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). pra[ile. N. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. În solariile tunel. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. 11. pe un singur rând. la distan]a de 0. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. udatul. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. mai des [i cu norme mai mari.96 m în cele bloc. plantarea se face în rânduri simple.000 plante/ha. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. moderat. vertical.N. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\.40 m în solariile tunel [i 0. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 220 .80 m între rândurile din band\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai.7 plante/m2. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 1:10). când se desfiin]eaz\ cultura.

ajungând pân\ la 12-14%. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. ]\rile balcanice [i în America. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. sucuri. vitaminele B1 [i B2). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.LEGUMICULTUR| II 11. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. 11. mai sub]ire ca la castrave]i. La noi se cultiv\ pe circa 2. 11. acoperit\ cu peri fini [i de[i. 11. Este mult cultivat în India. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\.2. aproape cilindric\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. târâtoare. Rusia. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ]\rile mediteraneene. Iordania. marmelad\. în culturi ad\postite. Asia Central\ [i China (Jukovski. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi.3. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2. Se ramific\ puternic.2. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.1.. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.2.2. Iran. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. 1974). 221 . dar unele diferen]e sunt notabile (fig.500-3. atingând paralela 470. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. În prezent. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. salate de fructe etc. dulce]uri. când au gust.8). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Tulpina este erbacee. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. 1950). formând tulpini de ordinul I. fiind mai s\rac decât la castravete. China.000 ha.

Astfel.8 K.4. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). 10. N. 1979). cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Fructele costate se numesc cantalupi. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.1 P.17). crocant\ sau fondant\. cu o produc]ie de 22 t/ha. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig.. mai mult sau mai pu]in parfumat\. palmate sau reniforme.N. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. de form\ ovoid\. galben\. lung pe]iolate. 11. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. acoperite cu peri[ori fini. cre[te consumul de potasiu. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. florile [i cârceii. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. la cultura de ser\. 222 . Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78.8 .Pepenele galben: plant\ cu l\star. 81. entomofil\. Între înflorirea primelor flori femele. portocalie sau verde. 11.16). Polenizarea este alogam\. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. STAN.2 N.5 Mg (tabelul 11. Deci. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). de culoare alb\. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. 13. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. În perioada de fructificare. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. uneori longitudinal costat. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. frunze. pân\ la începutul recolt\rilor. elipsoidal\. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Fructul este o melonid\ (peponid\).2.

U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.30 60. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Suport\ mai u[or seceta. 223 .40 10. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. nisipo-lutoase).30 2. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.18).16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.58 12. semitârzii (85-100 zile).80 27.80 Mg 0.20 P 0.14 5.34 10. 11. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.60 26. profunde [i ferite de vânturi.7. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. cât [i târzii (peste 100 zile). Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.90 8.00 61. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.25 2. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.53 S.40 81.34 4.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.00 78. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. În solurile pe care se cultiv\. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.2.10 K 2.60 13. semitimpurii (75-85 zile)..5. în compara]ie cu castravetele. Apa Lumina Tabelul 11.60 13.

N. MUNTEANU 224 .N. STAN.

1. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. în sere. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.2. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.6 ore).000-24.6. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). 225 . Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. R\ritul plantelor pe rând se face manual.2. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. apoi la 5-8 frunze (l\starii). 11.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.9). când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). rezultând în final o densitate de 20.18 ore).9 . cu poten]ial productiv mai ridicat. 11. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. 11. 11. timp de câteva zile. Fig. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). calitativ superioare.3x35 kg/ha [i K2O .2x35 kg/ha.000 plante la ha (fig.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . mulcirea solului.

N. Noaptea (în perioada de cre[tere). plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. utilizând r\sad de 4550 zile. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie.2. rezultând o densitate de 20. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Temperatura din aer. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. În general. în primele 10 zile de la plantare. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie.000 plante la ha. înmuierea zonei pistilare. apoi. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. temperatura se va ridica la 28-300C. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului.19). Se recomand\ ca. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. trebuie s\ fie de 24260C. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Pe timp noros. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. în mod obligatoriu. în prima lun\ de la plantare. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. cultura. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. La soiurile târzii. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci.6. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. N. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. STAN. Este necesar ca permanent. 11. în mod normal. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). apoi cre[te pân\ la 90%. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). în func]ie de luminozitate. apoi (în perioada de fructificare). aceasta va fi de 20-220C. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. 226 . Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. temperatura se va men]ine la 18-190C. intensificarea aromei specifice etc. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. cultura nu se ud\. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. în zilele însorite. va fi de 23-250C. utilizându-se 2l/plant\). Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor.2.

Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i..19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Astfel. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. produc]ia fiind timpurie. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. dar fructele sunt mici. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. sub form\ de “V”. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. direct în ghivece. 3-4 fructe pe bolt\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Ogen etc. 11. Galia F1. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor.a. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. În plin proces de maturare a fructelor. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. 1980). Produc]ia este de 20-30 t/ha. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. H-25. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. de calitate superioar\. ciupindu-se dup\ o frunz\.2. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. 227 .6. Turkestan. se ob]in fructe mari.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.

fin [i pl\cut. dar desimea poate fi sporit\ la 20. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.2 mg.p.2 %). asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Înainte de maturizare. N. calciu – 7 mg. 228 .500 plante/ha). 3. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.6% glucoz\. se folosesc la prepararea mur\turilor. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.40 m l\]ime). Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.6.5 – 4.3.N. 1978). importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. În continuare. se las\ pe fiecare l\star. B5. fier – 0. Astfel. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. câte un fruct. B6.6 – 2.5 mg/100 g s. C(4. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.8-5. s\ruri minerale de: potasiu – 2. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.1. din care: 1. de regul\. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. 11. STAN. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.5%). acizi organici (0. în solariile de tip tunel (5.9. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. C. B2. carotenoide (0. 11. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 1984.2 %).9 % zaharoz\. Butnariu [i colab. 1-2% celuloz\. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.3.000 plante/ha). Fructele con]in: 89-90% ap\. proteine (0. 1992). cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.4. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. la 100 g substan]\ proasp\t\.3 mg/100 g). fiind indicat în tratarea litiazei renale.2..6 % fructoz\ [i 0.). iar în cel tip bloc. fosfor – 12 mg. distan]a dintre rânduri este de 1.5 mg.5 – 1. B1. Dintre lucr\rile de îngrijire. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. vitaminele A. în func]ie de vigoarea plantei.) sin. PP.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.1. lipide (0. zaharuri (6-8%).000 plante la ha.

11. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. 11. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.LEGUMICULTUR| II 11. Pepenele galben este o plant\ monoic\. într-o lucrare publicat\ la Neapole. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.3. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. de unde a trecut la arabi. indieni [i chinezi.773 kg/ha. 1999). Grecia – 40.000 kg/ha. Italia – 32778 kg/ha.10).000 ha. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.11. Florile mascule apar. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.2. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite)..3.10 . pubescent\.000 kg/ha. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Fig.000 kg/ha. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. În prezent. Florile sunt unisexuate. Frunzele sunt mari.409. 1950). Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. mai 229 . Cipru –50.H. Spania – 37. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. erbacee.3. per[i. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. profund divizate sau pu]in lobate.

230 . Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Miezul este de culoare alb\. mai rar. cre[terea este încetinit\. N. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. 11. aproape plate. dar în exces d\uneaz\ form\rii. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. În anii foarte seceto[i. diferit colorate. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Semin]ele sunt mari. Dr. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. MUNTEANU ales. Charleston Gray) (tabelul 11. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).3.20) 11. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Timpuriu de Canada). Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. matur\rii [i calit\]ii fructelor. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i.3. De[i este o plant\ de zi scurt\. STAN.6. ovale. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. de form\. 11. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.3.N.2).5. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. culoare [i calitate diferite. cu tegumentul tare. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. semitimpurii (Dochi]a).4. De D\buleni. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Fa]\ de lumin\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. turtite. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. galben\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. semitârzii (De Mini[. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. pe tulpina principal\. bine drenate [i structurate. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. în func]ie de soi. pentru produc]ii foarte timpurii.

LEGUMICULTUR| II 231 .

11 .Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. r\ritul. nivelarea de între]inere. asigurând o densitate de 12. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. pe suprafe]e mai mici. în sistemul gospod\resc. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. N. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Prim\vara pân\ la sem\nat. Acestea sunt: pra[ilele repetate. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Dac\ terenul nu s-a modelat.000-14. Fig. Toamna se efectueaz\: discuirea. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. STAN. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.11) cu SPC-6. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). pe intervalele 232 .N. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. cu cultivatorul. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. 11. când în sol se realizeaz\ 14-150C. mu[uroitul.5 m. la adâncimea de 3–4 cm. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. 11. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.000 plante/ha. fertilizarea fazial\.

budinci etc. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.05-0. var. zinc 0.06. iar dup\ al]ii din Africa. Odat\ cu pr\[itul manual. gr\simi 0.1. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. singure sau în amestec cu alte legume. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).5-7. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.4. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. din loc în loc. B1 0. 11. cupru 0.4. cu 350–400 m3 ap\/ha. B2 0. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. pân\ când plantele acoper\ solul. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.4. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.10. C 8-30). Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. sufleuri.2.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Recoltarea se face diminea]a. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. fier 0. hidra]i de carbon 6. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. Ungaria.1. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. din America Central\ (Mexic. Produc]ia este de 30-40 t/ha. fosfor 60. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.3%. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.) [i în industria conservelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. dup\ unii autori. pe nodurile tulpinilor. f\r\ a deranja vrejul.2.03-0. pân\ la m\rimea maxim\. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. dovlecei umplu]i. 11. 233 . pe timp r\coros. dovlecei pane. mânc\ruri de dovlecei. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.7%. Peru) [i Asia Mic\.08. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. de unde s-a r\spândit în Europa. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. e[alonat în perioada iulie-septembrie.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri.

cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.12). palmat lobate.5. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. în cultur\. 11. acoperite cu peri aspri. care formeaz\ tufe compacte (fig. mari. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.4. de peste un metru lungime. STAN.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.4. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Frunzele sunt mari. iar coaja se îngroa[\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori.21). La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. 11. Soiuri În ]ara noastr\. culoarea variind în func]ie de soi. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). Florile sunt unisexuate (plantele Fig. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. suculent\. 11. 11. 234 . Pulpa fructului este fraged\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). N. lung pe]iolate. rezist\ bine la secet\.N. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. în anumite condi]ii.3. 11.4. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. bine afânate. deoarece are un sistem radicular mai profund. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. R\d\cina este pivotant\. anual\. cu pH neutru.12 . de culoare galben\. apoi devine a]oas\ [i tare.4.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. [i K2O 25 kg/ha s.4. 11. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.13 .6. care sunt [i mai productive. STAN. N. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. 11. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).a. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.6. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. cu N 25 kg/ha s. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Fig. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.1.13). 11. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.a. pentru 236 .4. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.N.

fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 1980). Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.35 mg/100 g provitamina A [. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Italia [i Rusia. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. 3. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.5.4–5% hidra]i de carbon. se umplu cu zacusc\.a. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. salat\ de p\tl\gele vinete etc. La noi în ]ar\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. atunci când este nevoie. dup\ unii autori.5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.2.. 11.. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 11. proaspete [i conservate.). protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.A. fiind foarte perisabile. Institutul pentru Resurse Genetice. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. 20–35 mg/100 g vitamina C. De asemenea.U. (Bajurianu [i }urcanu.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. iar dup\ al]ii. Fructele. polenizarea se face artificial.2. 237 .5. 1980).7-0. din Africa (Ceau[escu [i colab. 11. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. În perioada când nu zboar\ insectele.4. 1980). 1. Fran]a. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.1. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 0. cultura patisonului este pu]in cunoscut\.6.

238 . Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). STAN. 11. Acesta are o form\ discoidal\.detaliu fruct 11. frunzele sunt tri. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].3. N. flori [i fructe. irigarea culturii este obligatorie. MUNTEANU 11. în partea superioar\ a fructului. dup\ care devine alb-cenu[ie.5.plant\ cu frunze.14 . Fig. peste care se suprapune. Ca [i dovlecelul comun.14). Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). 2 . Culoarea fructelor este albverzuie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.sau pentalobate. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. De aceea.N. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. în aceast\ perioad\. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. când fructele sunt tinere. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. cu marginile canelate [i rotunjite. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.5.Dovlecelul patison: 1 . la maturitate fiziologic\.4. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. 11. cu marginile u[or marcate.

6. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. de culoare verde–albicioas\. 239 .. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. în form\ de turban. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând.5. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Produc]ia este de 10–15 t/ha. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. se mai întâlnesc în unele colec]ii.5. Fructul este tipic. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu 8–10 muchii proeminente.5. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cu un diametru de 8–10 cm. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. împreun\ cu dovleceii ornamentali. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. denumit Comun.LEGUMICULTUR| II 11. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Soiul Comun este timpuriu. 11. la 3-4 cm adâncime. 1998). În afara soiului aflat oficial în cultur\. cu o vârst\ de 25–30 zile. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.

. CL. I. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.. (1973) – Legumicultura. GH. IV. Inst. POPESCU. V. GR. J. (1994) – Production légumières tome 2.. 12. N.R. CEAU{ESCU. Lucr. Ia[i. (1974) – Fitotehnie. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 3. BÎLTEANU.3. SAVI}CHI. B. N. CL. Bucure[ti. Berlin. }URCANU. Agron. (1991) – Varza pentru frunze – origine. I. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. J. Lucr. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. C.. I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\..A. Connecticut. Bucure[ti. 240 . COBÂLA{.F. Tec Doc – Lavoisier. FOURY. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Gr\dina. B|LA{A. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. N. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. B. CIOFU. Bucure[ti. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. Analele I.. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. New York. H. RUXANDRA. GR. C.. STAN.. U. Seria Horticultur\. Bucure[ti. STAN. M. VOICAN. Bucure[ti. D. BAJURIANU. Editura Ceres. STAN. CHAUX. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. COBÂLA{. D. BASSET.. SAVI}CHI. N. Editura Grand. Bucure[ti. nr. Agron. [t. M. COBÂLA{. BECEANU. P. M. BECEANU. V. RADU. Univ. Chi[in\u. INDREA.S. Bucure[ti... vol. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. BERINDEI. CHICHEA. Bucure[ti. CEAU{ESCU. [t.C. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. I.. R. 30. G. Seria Horticultur\.N. Via [i Livada nr. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. vol. RADU. vol. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. CHILOM. BUTNARIU. I. P.L. PELAGHIA.. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. FLORESCU. S. BODEA. (1992) – Legumicultur\... Paris.. D. B. M. The Avi Publishing Company Inc. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BECKER-DILLINGEN. Ia[i. A. Londres. PETRESCU. Editura Academiei R.S. 33.

L.. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.F. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. V. I. 2. I. DI}U. BUZ|U (1978) .. Patronatul Horticultorilor din România. IORD|CHESCU.. SCURTU. MANOLACHE. (1961) – Cultura legumelor. Lucr\ri [tiin]ifice I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.F. IANO{I.C. Lucr.. Editura Agro-silvic\.P.A. ROMAN. [i colab. D. M. LÖBL. BERINDEI.. R|DOI. Trecut.. M|NESCU. S. N. În: Gl\man [i colab. A.L. J.C.. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.L. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.V. T. MAIER. Paris. Bucure[ti. Lucr. (1972) – Culturi for]ate de legume. MINKOV.. POPESCU.. GL|MAN. I. în Moldova.. Artprint.A. DUMITRESCU. V. L.H.P. vol..C.. V. Bucure[ti. – Memorator horti-viticol. M. Bucure[ti.I.C. TR.C.A. OLGA.. M.. VASILESCU. (1997) – Cultura cartofului. Bucure[ti. GL|MAN. RO{U. BUZ|U (1980) . C. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. GHERGHI. COSTACHE. 3. vol. STOIAN. Bucure[ti. DR|GU}. [i colab. B.L.. Bucure[ti.L.C. Bucure[ti. RUXANDRA.. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. vol. Bucure[ti. [i colab. Bucure[ti. I. Zemisdat. L|C|TU{. nr. T. Editura Agro-silvic\.Tehnologia culturii legumelor în solarii.F..A. Artprint.N.. PL|M|DEAL|. M. I. Editura Ceres. BAICU. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. E. JILCU. VIDRA – S. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. – S. Bucure[ti. V. D. Cerc.I. – COORD. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere..H. PER{UNARU. VLAD. MUNTEANU. CTIFL – Invuflec. M.L. [t..A. B.. D. Redac]ia revistelor agricole. E. MAIER. MURTAZOV. Ia[i. LÖBL. I.. Bucure[ti. agron. D.. I.L. BOSE{AN.. 2. GH. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\..B. IORD|CHESCU. prezent [i viitor. L|C|TU{. I. Sofia.P. Bucure[ti. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.Tehnologia culturii legumelor în solarii. [t. (1998) – Producerea legumelor. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. VII. GH.C. I. Editura Agro-silvic\. Artprint. Bucure[ti. MARIA. DI}U. I.. Z|GREAN. G. – S. D. I. Patronatul Horticultorilor din România. (1969) – Cultura legumelor. (1997) – Memorator Horti-Viticol.C. I. IANO{I. vol. IV. GHENKOV. MAIER. DUMITRESCU.V.C. M. LE BOUHEC. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. M. 241 . I. GH.F. A..

(1992) – Legumicultura. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Inst. P... Agron. 2. P.C. N. vol. MUNTEANU MARINESCU.) D. Agr. 3. agron. RADU. Analele I. MUNTEANU. MIHALACHE. C. GR. vol.C. STAN. agron. 4. M. MUNTEANU. I. Bucure[ti. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Ia[i. NIEUWHOF.. T.. P. Bucure[ti. Tez\ de doctorat. A. vol. în Moldova. N. Cerc. POPESCU. SAVI}CHI.. SINGUREANU. L. G. Editura Ceres. Cercet. Taiwan. STAN. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Cercet. T|TARU. 2. POPLÃCINEL. Tez\ de doctorat.. MUNTEANU. R. Leonard Hill. N. capitata. II. SINGUREANU. vol.. Chi[in\u. P. Ia[i. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. vol. nr. Cercet. GR. N.N. {I STOENESCU. Agron. I. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. STAN. I. PANAIT. 4. Ia[i. MUNTEANU. Tez\ de doctorat. SAVI}CHI. Bucure[ti. ICLF Vidra. PATRON. 242 . M. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. în Moldova. [i colab. agron.L. STAN. Bucure[ti. SAVI}CHI. ATANASIU. MIHU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\.. AVRDC. I. Bucure[ti. N. în Moldova. N.. No.. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. G. Editura Agro-silvic\. nr. V. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\.. SAVI}CHI. Ia[i. I. Bucure[ti. ANDRIESCU. N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1968) – Castrave]ii. SAVI}CHI. J. Buletin informativ nr.. Ia[i. N. Editura Universitas. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. (1986) – Bolile plantelor legumicole. 17. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. (2000) – Legumicultura. Centrul de multiplicare Inst. (1969) – Cole Crops. P. YOON. Bucure[ti. COSTACHE. SINGUREANU. 2. Agron. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Editura Ceres. GH. 1. I. 1. M. forma alb\ (lam. În Moldova. KUO. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Bucure[ti..F. Technical Bull. N. Centrul de multiplicare Inst.. STOIAN. Editura Ceres. în jude]ul Ia[i. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. vol. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România.. Ia[i. OPENA. London.

Bucure[ti. V.. C. M. Bucure[ti. VI. V. nr. ANDRONICESCU. VOICAN. M. GH. PERCIALI. ZEVEN. VÂLCEANU. Wageningen. V. VOINEA. 3. M. Editura Ceres. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. VOINEA. Bucure[ti. Editura Ceres.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.F. (1984) – R\sadni]e [i solarii.. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. D. vol. Editura Ceres. C.L.C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Analele I. V. Editura Ceres... (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. VOICAN. G. GIREAD|. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Bucure[ti. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Editura Ceres. D. M... Bucure[ti. L|C|TU{. JUCOVSKY. 243 . P. ZANOSCHI. A. (1975) – Cultura legumelor de var\. TOMA.

Aleea M.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.2001 2001. 3 Tel. Sadoveanu. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 PRINTED IN ROMANIA .05.: 032-218300. Sadoveanu nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful