Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

91 8................... 80 8... Originea [i aria de r\spândire...6........................................................... 33 7...... 33 7....5......... Importan]a culturii..1... Originea [i aria de r\spândire............1...........6...................................5.................. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .....5...3... Tehnologia de cultivare............4...................... Soiuri......3................................1...... 46 8....5............................1..............Cultura ridichilor de lun\ ........................... Usturoiul comun ......... 33 7.............2........................6......5...6................................... Importan]a culturii............3...............3.3............... 90 8...2......... 39 7......................... Rela]iile cu factorii de mediu ... 54 8...2.................3.................................... 76 8...................... 73 8..........5....1. Importan]a culturii..........1....... MUNTEANU 7.................................................................. Tehnologia de cultivare.............................4........................2... 47 8..........................................................................6...... 41 7..........4............... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI . 88 8........ Tehnologia de cultivare... 60 8..6................5.....................5............................................ 80 8.................................. 42 7........................3..................................... STAN...1......................................... 47 8.......6..... Rela]iile cu factorii de mediu .....3.............1...............1.. Particularit\]i botanice [i biologice.................... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 93 4 ......1...............2.................. N............... Particularit\]i botanice [i biologice............. 48 8.............................. Cultura cepei prin arpagic .......................... 87 8.. 88 8...........3..6........ 40 7............2.........................................................4....................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\........... Tehnologia de cultivare....3.................1.............................. Cultura cepei verzi (stufat)..........1..2......1..........5....................... 39 7.. Cultura prin sem\nat direct....6.. Rela]iile cu factorii de mediu .......6.................................... Prazul ............5.... 84 8.6...................6....... Tehnologia de cultivare...........................3. Cultura prin r\sad.................2...................................3....1.................... 54 8......1.................................2..........................2...................... 54 8.... 37 7..................... Originea [i aria de r\spândire.6......... Particularit\]i botanice [i biologice................................................... Importan]a culturii......1. Rela]iile cu factorii de mediu ..2................................6.........................N..... 87 8......4....... 48 8.......2........6. 90 8.... 84 8................................1....................................... Originea [i aria de r\spândire.....................1...... 89 8.........4............................................... Particularit\]i botanice [i biologice..............3................. Soiuri......................6...................... Soiuri.2............. Soiuri .............................6..6...................6.......3....... 52 8............. 39 7.................. 32 7......... Soiuri.... Sfecla ro[ie ................6... 82 8...... Cultura cepei prin r\sad ..... Ceapa comun\ ... 81 8......2..... 83 8..............

. 102 9..... 115 10...4............ Soiuri......................................2........................... Soiuri.......................2............................ 98 9.1....................................................................... 105 9...............1..............1..........6...... 94 8.... 137 10....2......... Batatul ..... Ceapa de Egipt ...................4........... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 115 10...............................................................................6.....1....1.......5...........4........ 145 10...... 100 9.. Cultura de var\...................5.... 132 10..................................... 98 9........1..... Importan]a culturii........6..................... Originea [i aria de r\spândire... Particularit\]i botanice [i biologice................................. 122 10......1..... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .1..4............ 117 10.......... 146 10.................6........... Cultura timpurie în teren neprotejat ............1.2.................. Tehnologia de cultivare............ 120 10.....5.........................4........................... Particularit\]i botanice [i biologice......................................................... 95 8..1... 115 10.. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ......................... 98 9.........1...................1...............................LEGUMICULTUR| II 8.........2..........1................ Ceapa de iarn\ sau de tuns .......6..............1..................6... Usturoiul de Egipt ............ Cultura târzie (de toamn\) ...................6.......................1..................................................... 145 10......2.........4.................. Importan]a culturii...................... Cultura prin sem\nat direct în câmp .... Alte plante legumicole din grupa cepei...... Tehnologia de cultivare...2..........4.... Soiuri..1........... 116 10............... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......3. Rela]iile cu factorii de mediu ... 138 10........ 122 10......... 105 9............. Tehnologia de cultivare..................1.4........................... Particularit\]i botanice [i biologice........................ Cartoful timpuriu..........1.............................1. Importan]a culturii.............. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .........2..................... Originea [i aria de r\spândire.....2...........1....................................2................... 145 10. Rela]iile cu factorii de mediu ....2...........................................................2............ 96 8....................... 99 9..........3......1.......................... Ceapa m\rg\ritar...........1.....6. Varza ro[ie .........3........... 95 8. 110 9...........1................................. 146 10........3....................... 135 10..........1.......4............................................1...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice........................... 118 10. 105 9.......1..5......... Ceapa e[alota....1....................... Originea [i aria de r\spândire.......4...................6.5....... 146 5 ..................3.....6..................2................2........... 96 8...................... 145 10....................................... Cultura în teren neprotejat...4....................................................

......... 178 6 ...1.................. 153 10..... Originea [i aria de r\spândire.................................. Tehnologia de cultivare......1.............................. Particularit\]i botanice [i biologice............................. 156 10...........6......3..4..2......... Cultura târzie..... Varza pentru frunze.............. 163 10.............. 178 10......................................................... Conopida ..........................................3..................... STAN. 155 10...6.........4......6...........5..........6.......6...1.......... Originea [i aria de r\spândire..................................4..................................... Soiuri............... 178 10................5......6............................. 158 10.........................5....................1...7.................................... Rela]iile cu factorii de mediu ........ Gulia ....2........... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 151 10................ Importan]a culturii........................... Cultura în ser\ .........6........6...... Importan]a culturii........6.......4......3............ Rela]iile cu factorii de mediu ..8. Originea [i aria de r\spândire............6....... 151 10............................. Particularit\]i botanice [i biologice..2............... Soiuri..............................7...... Importan]a culturii... Soiuri............................... 174 10.... 150 10..................................................................................................8..............................6................7.........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................................... 172 10. Cultura timpurie în teren neprotejat .... Particularit\]i botanice [i biologice............................... 174 10................................... Broccoli................ 148 10.2........................................... N... 158 10........................3..4.............................................. Tehnologia de cultivare............. Importan]a culturii.................. 157 10.............. Particularit\]i botanice [i biologice................ MUNTEANU 10..................6....................3..1............. Tehnologia de cultivare................................. 148 10.... 175 10.............................................2............ Varza de Bruxelles ........5.... Cultura timpurie ................ 177 10..5.......3........................ Importan]a culturii................5. Soiuri...... Rela]iile cu factorii de mediu ....8............. Cultura târzie..... 151 10................ Particularit\]i botanice [i biologice..........................................................4. 159 10................6......3............ 169 10.....N...........6............5..........6........................................ 167 10........ 163 10............ 174 10.............2........4... 149 10......5..............1............................... 157 10..... 174 10......6.........7..............................................6...... 176 10..........6.............4...... 159 10.....................................................................................5. Soiuri....................... 148 10......... 161 10..............2.. 155 10.................... 163 10.............7.........4........3........ Tehnologia de cultivare..................................... 151 10........... Rela]iile cu factorii de mediu ..3........ 153 10... Varza crea]\............... 176 10.............. 153 10......................7..................6.......................... Importanta culturii.......6.......7.......................3............5....... Originea [i aria de r\spândire..........4...3......... Originea [i aria de r\spândire..6...... 152 10...........2...1.. 148 10.........5....4... 157 10....7.............. 149 10.......................5...........................7.....................................4....4.....3....... Originea [i aria de r\spândire.......................... 176 10...........1..6. Tehnologia de cultivare.......................

........................................4................ 198 11........2.............3......... 194 11.........8.........................6........................ Soiuri.........9....................................................1....................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....9..........3.........1...8..... Tehnologia de cultivare................. 226 11....1... Cultura în sere .....6...8........ Importan]a culturii.4............................................................ Cultura în r\sadni]e..3. 200 11...........2........................................2...........................................1..2..3. 180 10.......... Importan]a culturii............... 188 10.............1..... Tehnologia de cultivare.............. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ..............4..............2......................1........ 188 10............ 180 10..............2................6..........8.6...........................5..........2.... Cultura târzie.............2.....2.....4................................6................... Rela]iile cu factorii de mediu ... 219 11................................8..6. Varza chinezeasc\ .................5....... 196 11........ 222 11..............6........ 202 11......... 188 10. Cultura târzie (de toamn\) .................. 228 7 ....................................6....... 200 11..............................6..................8...................... Castravetele ......6.....3..... 180 10. 221 11................. Particularit\]i botanice [i biologice. 194 11.....................................6............ Cultura în teren neprotejat.8................ Soiuri.......... Rela]iile cu factorii de mediu .........6............ 184 10..............................................9....1.....LEGUMICULTUR| II 10.. Importan]a culturii... 221 11........6.......2........ 186 10................. Soiuri ... 208 11.. 223 11..4..1..9...1...2........................... Cultura în r\sadni]e...... Tehnologia de cultivare.................................................................................9.....3.......5........................................... 179 10................. 190 10.........................6...9................ 191 10.........2..................9............. Cultura în sere ............................................................ Originea [i aria de r\spândire.2............................. Rela]iile cu factorii de mediu .......... Particularit\]i botanice [i biologice......... 227 11....... Cultura timpurie ...................1......1...3........1.. Cultura timpurie ...................... Cultura în câmp..............6............... Soiuri................................... Originea [i aria de r\spândire............. 220 11.1..................................4.........9.......6......................9......................................... 195 11.............2....................................................... 189 10..............1....... Cultura în sere ....6... Tehnologia de cultivare..............1... Particularit\]i botanice [i biologice............................8. 221 11....... 190 10.. 225 11.................... 194 11... Pepenele galben ............. Particularit\]i botanice [i biologice............................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice........2.5.....2...1............. 225 11........ 183 10......... Rela]iile cu factorii de mediu ... 191 10........... 221 11....................... 180 10.......6.4..2................................ Originea [i aria de r\spândire.1.............2.....................1. Cultura în teren protejat cu materiale plastice....

.............................................................6.....................4.......6................................................3................. Soiuri.......... 233 11.. 234 11...... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .......................N........1................................2. 230 11............................. 228 11..............2........... Tehnologia de cultivare...5..................... 237 11.................................................. Rela]iile cu factorii de mediu ....................... 238 11.......4................................... 236 11.....3...........4...............5..1...... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......................3...............................................3...................... 237 11......... 229 11.... Soiuri.......................... 237 11.. 233 11............... 237 11...................5............ Originea [i aria de r\spândire.......... Rela]iile cu factorii de mediu ..........3.. Importan]a culturii.........5........................ Importan]a culturii.............................................4. 234 11....... 230 11...... 238 11....3...............1........ Tehnologia de cultivare.. MUNTEANU 11.......3..................3............ 234 11......3 Particularit\]i botanice [i biologice................... 239 11.......3......... STAN.... N......................4.4...4.......... Particularit\]i botanice [i biologice. Importan]a culturii ..................5...................... 236 11............................ Cultura în câmp....1..............................4. Originea [i aria de r\spândire....................4................................................................ Particularit\]i botanice [i biologice................................... 240 8 .5....2........5.5.... 233 11...................4.... 229 11.............. Soiuri ................6.... Dovlecelul patison.....2... Rela]iile cu factorii de mediu .......... Tehnologia de cultivare...............5............ Dovlecelul comun.......4........ Pepenele verde ....5............... 230 11....... 228 11.................................. Originea [i aria de r\spândire..............6..........4.............................6...

deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. În general. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. păstârnacul. solul trebuie să fie uşor. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. deoarece. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. pretenţioase. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. pătrunjelul pentru rădăcini. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. 1993). care sunt anuale (Butnariu H. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. În România. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. şi colab. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. mai ales în primele faze de creştere. Transilvania. a substanţelor de rezervă. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. cu excepţia ţelinei. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. în special glucide. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest.. precum şi în Moldova. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. 1993). cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. lemnos şi liberian. faţă de umiditatea solului şi de lumină. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. 9 . afânat.

Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. cilicicus.52 %.1). La noi în ţară. K. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. Mg – 0. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. zaharuri 6. subsp. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. al XVIII-lea.44%. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. sub formă deshidratată. acid ascorbic 3.1. 1985). B2 şi substanţele minerale: Na-1.14%. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.a. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. Italia şi Grecia. în stare crudă (salată). morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Mari cultivatoare sunt: SUA. predominând formele de culoare violacee. ghiveciuri etc. în special Daucus carota L. Morcovul a fost luat în cultură în sec.N. Japonia ş. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.1. P-0.1..35%. citat de Zanoschi. Franţa.1. 7. MORCOVUL Daucus carota L. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. bienală. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. mediterraneus şi japonicus). în acest mod. X d. carotenoide 8..1. proteine 1. de conserve şi sucuri. albă şi galbenă. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.. 7. morcovul se cultivă în toate judeţele.39 %. Prin încrucişarea ssp. syriacus. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. în Iran (Banga. MUNTEANU 7.79%. ciorbe. sativus (Alef.89%. Anglia. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. STAN. 7. 1984). În prezent. China. Pe lângă cele menţionate.4. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. sativus (Hoffm) Arc. Ca – 0. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 10 .3. 1985).172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. supe. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.8 mg/100 g substanţă proaspătă. carota s-au format subspeciile syriacus. japonicus. flori şi fructe (fig. acestea mai conţin vitaminele B1. prin Spania. pe soluri uşoare sau mijlocii. H. N.9 mg /100 g substanţă proaspătă.3%. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.). iar în anul al doilea tulpini florifere..2. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. cv. celuloză 1. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.

format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. este ramificată.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. penat-fidate.. mărimea şi culoarea. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. rar Fig. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. de lungime mijlocie.rădăcină soi valoros. Fructul. pentamere. entomofilă. La circa 35– 40 zile de la răsărire. 1985). de culoare roşieportocalie.5 m. de calitate superioară. 11 . este o pseudoachenă. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.2 – 1. Tulpina floriferă. d . cu flori mici. Atât tulpina principală.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. cu polenizare alogamă. fistuloasă şi înaltă de 1.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. impropriu numit sămânţă. care se formează în al doilea an.cele superioare. uneori cu nuanţe rozacee. c . zigomorfe. cilindrică.2 . pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.frunză. iar unele rădăcini până la 2 m. 1973) sterile). cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). schimbându-şi treptat forma. hermafrodite.1 . striată. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. 7. albe. Rădăcinile cilindrice sau tronconice.2.cele bazale şi sesile .Morcovul: a . aspru păroasă. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. de plantă sălbatică. 7. b . peţiolate . cu cilindrul central redus Fig. costate şi cu ţepi.

mai ales pe solurile uşoare. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. bogate în humus (4-5%). perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Hytop F1. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. N. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Faţă de lumină. Insuficienţa luminii.5–7. Pe solurile grele. profunde. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. producţie mare – până la 70 t/ha etc.1) . Presto F1. se poate produce o vernalizare prematură. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. bine afânate. STAN. sărace sau cu exces de azot.1.4. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. morcovul are cerinţe ridicate.1. Dacă primăvara este rece. 7. timpurii (80110 zile). Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.N. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Primo F1. Nanco F1 etc. semitimpurii (110–130 zile). iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. cu pH-ul 6. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. permeabile. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Faţă de umiditate. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).5. în funcţie de soi. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. tasate. mai ales în primele faze de creştere. durează 36–70 zile.5. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. 12 . cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. iar cea optimă de 20-250C. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. În timpul îngroşării rădăcinilor. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. MUNTEANU 7. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

Lucrările de pregătire a terenului.5 l 6l 6l 1. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. culturi furajere pentru masă verde (secară. MUNTEANU 7.5 l 1. imediat ce se poate intra pe teren.7).5 kg 1.N. Locul în asolament.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.5 l 6l 6l 1.5 Fusilade S 12.2. STAN.2).5 kg 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. bulboasele şi varza.1. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. cucurbitaceele. conopidă. borceag). industrializării sau păstrării peste iarnă. Tabelul 7. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.6. spanac. castraveţi. recoltate în iunie – iulie. leguminoasele. iar culturile timpurii de morcov. post – postemergent 14 . Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). N.. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. 7. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.5 kg 1. fără încorporare.5 l 1.5 l 1. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. producţia fiind destinată consumului de toamnă. pré – preemergent. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Primăvara. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Toamna. fasole etc. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. La pregătirea terenului. ceapă verde. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.

care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.pe teren nemodelat. Adâncimea de semănat este de circa 2. c .). la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Fig. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. 7. Dacă solul este prea afânat. pentru culturile succesive de morcov. în benzi de câte patru rânduri 15 . în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.3. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.Scheme de semănat la morcov: a . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în funcţie de starea arăturii.pe teren modelat. b . se tăvălugeşte înainte de semănat.5 cm. în benzi. la care s-au îndepărtat ţepii. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii.pe teren modelat. folosind 4–5 kg seminţe la ha. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. Dacă solul este prea uscat.LEGUMICULTURĂ II Vara. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.3 . 7. Epoca de semănat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. În cazul terenului modelat. în rânduri echidistante. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.

lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Când rădăcinile ating 2–2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. se erbicidează cu Afalon 1. Lucrările de întreţinere. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. eşalonat. se fasonează şi se sortează pe calităţi. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. după căderea primelor brume.N. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Recoltarea. CSSL-9 sau A-761. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.2–1. când rădăcinile au cel puţin 1–1. 16 . de erbicidare. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. După răsărirea culturii. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Pentru păstrarea peste iarnă. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. la nevoie se udă prin aspersiune. iar dacă este necesar. începând cu luna iunie. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. se face prin smulgere sau dislocare. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. N. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.5 l/ha. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. şi mecanic prin prăşit şi plivit.3). MASTER – PLATT). morcovul se recoltează în luna octombrie. La hibrizii F1. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. în cazul culturilor timpurii. în doză de 1. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.5 kg/ha. pir) se adaugă Fusilade. în legături. cu 600 l apă. STAN. ceea ce permite reducerea costurilor.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.290 0. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. Ulei eteric.2. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). g Cenuşă.10. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.7 20 – 35 0.4..4 0. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.p.1. mg /g.2.4 . lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). sylvestre). g Acid ascorbic.2 1.s.3.4.016 – 0. radicosum (Alef..7 . În cantităţi mai mici conţin K.W. Hill cv.7 . organ de sinteză (tabelul 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. g Zaharuri. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Tabelul 7.30 Rădăcini 11. iar cel în Fe.02 – 0. Primul 18 .) A.1 1.p. P. STAN.p. 7. MUNTEANU 7. % substanţă uscată Frunze 12. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. (Bodea şi colab.25). 1984).6 .2.6 – 36.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.5 – 25. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. g Proteină (N x 6. N. Ca. Compoziţia chimică a rădăcinilor.5 1. 7.4.) Substanţă uscată. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.7 – 3. ca materie primă în industria conservelor.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.2.).N.2 0.9 58 .5 – 3. A fost cultivat de greci şi romani. radicosum (Alef.3.1.1 2. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. la 56 mg/100 g s.2.

Pătrunjelul.5.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. glabre. lucioase.2. de culoare verde-închis. este cilindrică sau uşor muchiată. ramificată. d . ramificate. de culoare albverzuie. suculente. uneori fistuloasă. înaltă de 80– 150 cm. 7. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. terminate cu umbele compuse.frunza. grupate în umbele compuse. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.5) 19 .4.2. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Florile sunt actinomorfe. cu ramuri aproape erecte. fiind o plantă bienală.4) Tulpina floriferă. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. formează. în al doilea an. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. reavene. pentamere. scade producţia. Fructul este o pseudodiachenă. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. adânci. lung pedunculate. Al doilea formează rădăcini subţiri. florile şi seminţele (figura 7. numite mericarpe. tulpinile florifere. creţe. netede sau gofrate. 7. Polenizarea este entomorfilă. 1973).fructul mediul exterior.floarea.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. care la maturitate se desface în două semifructe. 7. dar rădăcinile sunt mai aromate. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . c . Suportă relativ bine o uşoară umbrire. hermafrodite. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. putând ierna în câmp. Faţă de sol. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. cu frunze trifidate. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. cu miros caracteristic. mici.

MUNTEANU 20 . STAN.N. N.

culturi furajere pentru masă verde). în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.3. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.8 – 10 % s. astfel. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Udarea culturii se face diferenţiat. în funcţie de regimul de precipitaţii. se aplică 4–5 udări. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. dar nu să germineze). reprezentată. în legături.5 % s. sortarea şi ambalarea manuală. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.3. 7.3).2. În culturi succesive. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.11). curăţarea de pământ şi frunze. în special.1) şi peptide (11. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. ridichi de lună.8 – 15. hortensis Ehrh. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.6. convar. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. alături de morcov. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Astfel. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). locul în asolament. Pentru culturile de toamnă.10 – 15.1. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. pentru consum în timpul verii. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Rădăcinile au gust dulce. spanac.LEGUMICULTURĂ II 7. fertilizarea suplimentară. în funcţie de scopul urmărit. de glucide (4.2).p.u. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. recoltarea se face după primele brume (15. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. seminţele să se umecteze. Recoltarea se face diferenţiat.2). Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Până la introducerea în cultură a cartofului. salată. astfel.5 kg/ha. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.

Fig. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 0. de culoare cafenie. dulce şi cu miros caracteristic. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. MUNTEANU (24. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.3.2. Păstârnacul preferă umiditatea. înalte de 100–150 cm. suculentă.). se găsesc: 469 mg K.4. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 7. 0.5). STAN.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). America şi Australia. săruri minerale (la 100 g s. Asia. puternic striate.3. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. pubescente. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.10 mg vitamina B1.3. florifere. 73 mg P. plantele tinere rezistă până la – 50C. dar excesul îi dăunează mult. la 100 g s. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. aripate. N. 3 mg Na. unde creşte spontan. 23 mg Mg. iar cele mature până la minus 8–100 C. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.9 mg vitamina C. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.8 – 28.7 mg vitamina PP.N. 139 mg S. care le imprimă aroma caracteristică. Fructele sunt pseudodiachene. Se păstrează foarte bine peste iarnă. slab ramificate. 7. cu rizoderma de culoare albă. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 22 . 51 mg Ca. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. penatsectate. 7.p. 7.3. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 0. cu pulpa albă sau gălbuie. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.p. oval – turtite. Se cultivă în Europa. uşor pubescente. 7. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. uşor gălbuie. pe terenuri umede şi umbroase. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Seminţele germinează la minus 2–30C.

5.4. 17. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s... Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.6. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.8 mg SiO3. B6.3. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.3 % s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 0.2 mg Ca.p. proteine 0. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. cu rădăcinile conic–alungite. oxalic. 0. rapaceum (Mill. 29. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.5. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.p. . prin udarea culturilor.7.6 mg P.p. 1975). convar. 7.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).8 % s.6).9 mg Na. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). se găsesc 59..7 – 1. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.2 % s. vitaminele B1.15 mg Mn etc.3.u. B2. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.u..): 0.).9 mg K. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. în special. nu este indicat să se semene din toamnă. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.se seamănă în teren modelat. 1. o umiditate constantă. acizi organici (malic. etc). 2.).LEGUMICULTURĂ II 7. 3.6 – 1.1. Recoltarea se face toamna târziu. într-o măsură mai mică. citric.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. 7. cu rădăcini conice.) Graud.5 mg B. frunzele verzi. a salatelor şi pentru murături. dar cu unele particularităţi: .6) . sporadic.31 mg Zn. La 1 g s. În cultură. Acestea mai conţin zaharuri 1. lipide 0.p.5 mg Fe. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. în benzi de câte trei rânduri.se menţine.p. 23 . iar gustul şi.4.

N.N. MUNTEANU 24 . STAN.

7. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. 7.) şi cea cultivată 25 .4. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.4.. fiind considerată plantă medicinală. Este cultivată din antichitate.p. convar. unde creşte spontan. 1973).2. graveolens L. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.Scheme ale culturii de păstârnac: a . pe lângă ţelina pentru rădăcini.pe teren modelat.LEGUMICULTURĂ II Fig. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. b .3. 7. secalinum Alef. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.6 .

Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. este striată şi ramificată. de culoare albă. 7. b – frunz\.4. nu poate ierna în câmp. 7. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. STAN.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. lucioase şi de culoare verde – închis.N. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. chiar din primul an.) care.4. convar. în primul an. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. datorită conţinutului lor mare în apă. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani.7). cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). 26 . }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. 7. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. înfloreşte şi fructifică (fig. amară şi necomestibilă. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. N. sunt simplu penat sectate. Polenizarea este entomofilă. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Rozeta de frunze este înaltă. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. ce se desface uşor în două mericarpe. iar cele mature la minus 7–90 C. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. pentamere. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Pers. dulce) (Mill. de culoare brunie. graveolens L. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. pivotantă. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. c – plant\ semincer\ hermafrodite. formează o rădăcină subţire. a – r\d\cin\ îngro[at\. sunt glabre.7 . ramificată.

Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. ardeii.6.6 – 1 g sămânţă la m2.0. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. tomatele. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. profunde. salată sau ridichi de lună.4. ca şi în cazul culturii morcovului. cu pH-ul 6. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. conopida etc. suficient de umede. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. bogate în humus. 27 . Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. la cultura de ţelină. pentru cultura târzie. la 20 martie – 10 aprilie. 7. folosind 0. Producerea răsadurilor. germinează greu. Înainte de semănat. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. sunt prezentate în tabelul 7. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. cât şi în cazul culturilor succesive. Se cultivă numai în condiţii de irigare. iar în solarii. castraveţii. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Spre deosebire de morcov. Locul în asolament. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici.5–7. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. atât pentru cultura în ogor propriu.5. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. toamna. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). ţelina poate fi cultivată după spanac. iar pulpa devine grosieră. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. varza. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Este o plantă de zi lungă. cerealele.4. 7. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. care se încorporează imediat în sol. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. În cadrul culturilor succesive. 3 g/1 kg sămânţă. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. fiind indicată pentru culturi asociate.

N. MUNTEANU 28 .N. STAN.

astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.1 %. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. răsadul se sortează. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Fig. 7.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . 29 . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . de exemplu Revital 0. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. iar rădăcinile se morcilesc.pe teren modelat în straturi late. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. b . la 30 de cm între plante pe rând (fig. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8 .8).LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. se fasonează. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. 7.

acestea se curăţă de pământ. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Ca.p. S. STAN. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Na. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). 7. combaterea buruienilor. în legături. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). Mg.5–1 kg/ha. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. valorificarea făcându-se cu frunze. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.3). PP şi 30 .p. reprezentată. în cantitate foarte mică (0. mai ales. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.convar. Pentru culturile târzii. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).p. săruri minerale de K. plantele se smulg. B6.5. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).) şi proteine (0.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. în funcţie de scopul urmărit. convar. B2. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).9% s. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.5.). fertilizarea fazială. RIDICHILE Raphanus sativus L. care variază între 1.1 % s. N.N. fructoză şi zaharoză).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.p. La cultura târzie. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. la 3–4 săptămâni. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Recoltarea se face diferenţiat. Fe etc.64 şi 8. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.6-1. prin glucide.1. fertilizarea suplimentară se repetă. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. B1. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. La culturile timpurii.). (glucoză. P. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.

Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. autoincompatibile. Tulpinile florale sunt ramificate. caracteristic aromei ridichilor. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Homutescu . O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. bactericidă şi vermifugă. sub rizodermă. etc. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. albă. maritimus L. 7. 31 . ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. tetramere. Japonia. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. iar cele superioare lanceolate şi sesile. violacee. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. În cazul ridichilor de lună. ovale.2. 1965). 7. cu marginea dinţată. Grecia. prin hidroliză enzimatică. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. uşor pubescente. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. Asia şi America. alogam-entomofilă. (Zeven şi Jukovschi.9). cu un rostru ascuţit. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. de 80–100 cm înălţime. în cadrul culturilor succesive. ovală sau alungită. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. devin spongioase. unde a rezultat din specia R. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Italia. care. La multe soiuri de ridichi. raphanistrum L. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). putând fi sferică.3. Fructul este o silicvă indehiscentă. lung peţiolate. 1975).. violete sau roze.5. de formă alungită.5. înglobate într-un ţesut spongios. Frunzele din rozetă sunt mari. cenuşie sau neagră. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. 7. acoperite cu perişori rigizi. albe. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). şi centrul mediteranean. lirat penat-sectate. se găseşte un ţesut care conţine antocian. cu frunzele bazale scurt peţiolate.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. cu polenizare. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Egipt. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. unde s-a selectat din specia R.

Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. 1956. 7.rădăcină îngroşată. însoţite de secetă. 1973) 7. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.plantă în faza floriferă. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. N. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperaturile mai ridicate. 32 . Gherghi şi colab.4.structura rădăcinii. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. STAN.Ridichea: a . MUNTEANU Fig.5. b .. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.9 . creşterea încetează.N. d . c . duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).

ardei. profund. de aceea. 7. cu rădăcinile tuberizate cilindro . 1994). în special în Japonia şi China.. când zilele sunt mai scurte.2 kg Ca şi 0. cât şi în teren protejat.1. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). vinete. prin semănat direct. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. atât în câmp. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. având o perioadă scurtă de vegetaţie. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. cu greutatea de cca.). Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. 1 kg bucata. ce pot atinge 1 m lungime. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. pentru cultura timpurie. 2 kg P2O5. 5 kg K2O. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. la interval de 10–15 zile. castraveţii de vară etc. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme.5. Înfiinţarea culturii se face în câmp. se lignifică. Fertilizarea se raportează la cultura de bază.). înaintea culturilor de tomate. 33 .conice. castraveţi etc. în luna martie. cât şi pentru cele înfiinţate vara. ridichea de lună formează tulpini florale. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. vara. Consum specific: 5-6 kg N.5.5 %).4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Tehnologia de cultivare 7.8). 1995). ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. reavăn. care urmează sau precede cultura ridichilor. Din această cauză. Faţă de umiditate. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. De regulă. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. mazărea şi fasolea de grădină. sau vara. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. În Asia. de vară (60 – 80 zile). 2. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. devin spongioase şi cu gust iute. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. pentru cultura de toamnă. 7. var. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.6. ridichea este destul de pretenţioasă.5. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). bogat în substanţă organică (3. aconthiformis Mark. care se folosesc în stare crudă ca salată.6. fără a mai forma rădăcina tuberizată.5. şi în perioada 20 august–10 septembrie. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). eşalonat în mai multe etape.

N.N. MUNTEANU 34 . STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. aplicat premergent).N.5 + 12. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.10). dacă este nevoie. după formula 62. se vor face 1-2 udări.5 cm x 7. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. b . 36 . dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.02 %. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. 7. STAN.5 cm adâncime.05% sau Fastac 10 EC 0.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . La culturile de toamnă. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. folosind 300–350 m3 apă/ha.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. (fig. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).10 .) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). Fig.pe teren modelat. N. la 2–2.

Se seamănă la adâncimea de 2–2. prevăzute cu role de tasarea pe rând. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. răsadniţe şi solarii.06–15.5 cm. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.11. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. 37 . 1995). utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Ridichea de lună se cultivă în sere. atât în culturi pure. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Se seamănă des. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Producţia este de 8–10 t/ha. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.07) la ridichea de iarnă. se vor menţine temperaturi scăzute. Atunci când se realizează cultura asociată.5.).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.2. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă).6. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. În vederea evitării alungirii plantelor.03 – 15. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. iar pe suprafeţe mari. folosind 5–6 g sămânţă la m2. în 2–3 reprize. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Lucrările de întreţinere. ceapă verde. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. 7. în perioada 20.7. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. spanac. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. la 2-3 zile de la semănat sau. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. timp de 5–7 zile după răsărire.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. cât şi asociate cu alte culturii. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.

7.11 . MUNTEANU Fig.N. STAN. N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). deşi nu este o bună premergătoare etc. săruri minerale.2 – 1. De asemenea. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. Frunzele. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. în mod semnificativ.2. 7. 7. 1998). f. Ca plantă legumicolă. apoi vitaminele B1. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. sin. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. var. piureuri etc. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. denumită şi sfecla de masă. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. rubra Familia Chenopodiaceae 7. recolta apare destul de devreme. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă).1.. esculenta L.6. avitaminoze ş. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. soteuri. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă.6%). cultura se înfiinţează prin semănat. cu excepţia răritului. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). ciorbă şi supe de legume etc.a. Mării Negre şi Mării Caspice. canditiva Alef. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).6.I. cea mai importantă este vitamina A (20 U. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. ssp. 39 .H. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Dintre vitamine./100 g). se folosesc la salate. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. dar folosită ca plantă medicinală. în Italia şi Franţa. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. 1998). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. când sunt tinere.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. (Dumitrescu şi colab. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. în legături. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate).6%). substanţe proteice (1. salate coapte sau fierte. Importanţa culturii Importanţa alimentară. din care se remarcă.. ciorbe.

12).3. deşi nu ocupă suprafeţe mari. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. este pivotantă cărnoasă.frunză. b .Sfecla roşie de salată: a . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. N. uneori şi frunzele tinere. în primele faze de vegetaţie. Fig. rădăcinile pot căpăta. în general. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. iar în cel de-al doilea. După îngroşare.7.floare Rădăcina. tulpina floriferă cu flori. c .tulpină floriferă. Pe plan mondial. sfecla roşie. MUNTEANU În }ările Române.N. e . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . d .rădăcină.12 .6. 7. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. fructe şi seminţe (fig. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.secţiune transversală prin rădăcină. cum ar fi zonele premontane sau montane. STAN. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. 7.

Totuşi. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. pentru realizarea unor recolte performante. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. cu marginea întreagă.. Culoarea rădăcinii. 7. Frunzele tinere. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. a mai multor zone de ţesut cambial.6. rădăcina prezintă zone concentrice. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. 41 . sesile.). Florile sunt mici. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. ţesutul Fig. constituind aşa-numitele glomerule.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. prin apariţia. cât şi în interior. sunt mari. Nervurile sunt evidente. uşor neregulată. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. În anul al II-lea. grupate pe un ax mic. peţiolul este de culoare roşie. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. de culoare roşie– verzuie. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. lanceolate.13 . având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. 7. în mod succesiv. de culoare roşie. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. atunci aceasta va fi globuloasă. anemofilă. 1998). Polenizarea este alogamă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. cu limbul ovat. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. atât la exterior. mai multe glomerule formează un panicul lung. 7. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Frunzele. lung peţiolate. 1973). atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită.. 1992). mult mai intensă. Florile sunt hermafrodite. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. concrescute. cordat. uneori şi entomofilă. De asemenea. formând un glomerul. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. este roşie-închisă. organizate pe tipul cinci. în anul I. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate).4. cu suprafaţa ondulată. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. În secţiune transversală.. la planta complet dezvoltată.13. au culoarea roşie.LEGUMICULTURĂ II conică). considerate impropriu fructe sau seminţe. din zona centrală a rozetei.

de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. determină formarea unor rădăcini mici. mărimea şi culoarea rădăcinilor. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. 42 .6. tardive). Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor.6. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. 7. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp.5. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat.N. în perioadele de secetă. STAN. plantele răsar după 10-12 zile. 7. prin răsad. mai ales în grădinile familiale. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. În faza de frunze cotiledonale. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. mai rar. în funcţie de forma. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. timp de 2–3 săptămâni. În primele faze de creştere. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. plantele se pot vernaliza. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. întâlnite. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). cu capacitate ridicată de reţinere a apei. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Lipsa de umiditate. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. plantele solicită condiţii de zi lungă. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. bune pentru consum. de asemenea. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. în gospodăriile familiale. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. dar plantele nu suportă umbrirea. formând tulpini florifere în primul an. şi unele populaţii locale. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. iar cea optimă de 18-200C. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică.9. În România se cultivă un număr redus de soiuri. profund. În condiţii optime. N. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. de perioada de vegetaţie (timpurii.6. lipsite de suculenţă. După formarea primelor frunze adevărate.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Înfiinţarea culturii se realizează. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Modelarea este obligatorie. după cum s-a anticipat. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. STAN. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. N. 7.N. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.14). prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. imediat după aplicare. ca fertilizator starter. la culturile succesive.7. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Fig. Modelarea terenului se execută. după grăparea cu grapa cu discuri. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Pregătirea terenului începe toamna. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. prin semănat direct. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha).Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. după recoltarea acestora). primăvara. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. cât de curând posibil. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.14 . Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). în funcţie de soi şi momentul recoltării. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha.

următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. În cazul culturilor timpurii. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Recoltarea sfeclei pentru consum. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. prin smulgere. în continuare. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. purici etc. când. Întreţinerea culturii. În timpul verii. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se efectuează printr-o singură trecere. Cel mai târziu. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). dacă îngheţul a surprins cultura. un tăvălugit al terenului. 1998). în acest mod. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului.. 1992). Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. cronologic. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. recoltarea se execută în mai multe reprize. mai ales pentru culturile timpurii. în timpul toamnei. După zvântarea terenului. în condiţii de secetă). La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. se asigură. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. se realizează aproximativ ca la morcov. recoltarea se efectuează manual. cazmalelor. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. 45 . răritul plantelor la 1020 cm. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. semănătoarea Saxonia.. Lucrările de îngrijire sunt. pentru situaţia prezentată. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. În prima rundă de lucrări prezentate. se efectuează o praşilă manuală pe rând. cultura având o densitate mai mare. toamna târziu. altfel.). recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. obligatoriu. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. de regulă. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. dispuse echidistant la 37–40 cm. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul.

La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Tabelul 8.). Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. iar la altele numai frunzele verzi. vulgare) [i prazul (A.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. în general. usturoiul comun (A. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. N.). dup\ tomate [i varz\. bulbul. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. 1973). Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. (dup\ Bala[a. Allium sativum ssp. bulbi[ori aerieni. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.N. sativum L. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. în inflorescen]e apar Alium sativum var. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. tulpina fals\ [i frunzele verzi. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. sunt prezentate în tabelul 8. ssp. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. împreun\ cu cele men]ionate anterior. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.1. 46 . STAN. iar sin. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Alte specii din aceast\ grup\. porrum L.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. STAN. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali.4. implicit. prin aspersie fin\. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. în mod evident. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. se cere. Temperatura. lipsa apei întârzie cultura. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . În aceast\ faz\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni).1. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. se produce vernalizarea [i. De aceea. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. în perioada de iarn\. `n mod special. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. de care depinde succesul culturii. dac\ se întârzie cu sem\natul. determinate. în faza de germina]ie [i r\s\rire. în defavoarea bulbului. mai ales în primele faze de vegeta]ie. N. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. aplicarea unor ud\ri u[oare. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. În acest caz. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. înfiin]ate prin sem\nat direct. plantele formeaz\ tulpini florale. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Astfel. O umiditate ridicat\ în sol. Plantele nu formeaz\ bulbi. astfel. induc]ia floral\. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. MUNTEANU 8. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. astfel. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C.N. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. iar dac\ se formeaz\ crust\. Apa este considerat\ ca un factor major. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. solul. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. mai ales peste 20-22 mm. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. dup\ cum s-a specificat.

Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. fertile [i bine structurate (aerisite). Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). se recomand\ solurile mijlocii. 53 . prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. chiar dup\ recoltare. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. În acest caz. de exemplu. în principal. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile.6 kg K2O [i 1. la cultura premerg\toare. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. pe soluri aluvionare. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). care atac\ în mod special bulbul. eventual. în zona polderelor. care este egal repartizat\ pe profilul solului. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni.. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\.1 kg P2O5. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. poate reprezenta un element de succes al culturii. de regul\ în treimea lor inferioar\. Botrytis [. Sclerotium. se pot instala agen]ii patogeni. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. ceapa se cultiv\. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. în timpul depozit\rii (Erwinia. În Olanda. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. 1998). amplasat în stratul superficial al solului. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. aluviunile con]in mult\ argil\. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei.). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. în primul rând datorit\ texturii. nisipoase. 4. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. dar [i de sistemul radicular. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. refacerea rapid\ a sistemului radicular. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. dar bine structurate.LEGUMICULTUR| II bulbilor. De aceea. deoarece. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. nematozi). pu]in dezvoltat. adesea. Aceste cerin]e se bazeaz\. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. în unele lunci. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. De[i. 1. Aerul. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.a. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Consumul specific (kg/t produs).4 kg N.

N. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.6. prin r\saduri (ceapa de ap\. 1998) 8. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Kaba).C. N. dotarea cu sem\n\tori de precizie. 1994). ro[ie sau alb\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. la I. prin arpagic sau sem\nat direct. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Culoarea poate fi galben\. La noi în ]ar\.L. de c\tre Popandron. sistem de irigare prin aspersie. Vidra. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. STAN.1.1. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.1. pentru deshidratare. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. în special. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Alegerea terenului. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. MUNTEANU 8. În condi]ii tehnice moderne. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.6.F.5. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. prin arpagic. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. care se seam\n\ bob cu bob. 8. pentru stufat (ceapa verde). 54 . Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. cultura poate fi complet mecanizat\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. form\ [i m\rime. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Dual 2-3 l/ha). Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. care este obligatorie. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. cum ar fi: legume le cucurbitacee. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. în vederea sem\natului. urmând a fi încorporate. toamna. care nu au fost administrate în toamn\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\.D. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\.-3. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. ~n ambele situa]ii. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. de toamn\ sau de prim\var\. De asemenea. Speciile leguminoase nu se recomand\. verde]urile. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. pentru epoca de prim\var\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. N. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. în prim\var\. În acest caz. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. În acest sens.2). pentru epoca de toamn\. 1973). preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. solanaceele [i legumele din grupa verzei. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. respectiv toamna [i prim\vara. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. STAN.N. la 25–30 cm.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 . STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 .N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . N. STAN.N.

Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). mai ales. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. prin realizarea sa. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Astfel. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. De asemenea. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. în toamn\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. de exemplu. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Prim\vara devreme. executate perpendicular una pe cealalt\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. 6-8 l/ha sau Pivot. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Satecid 65 WP.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. cu încorporare. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Imediat 67 . mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. chiar la noi în ]ar\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. în medie. 6-8 l/ha. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. la adâncimea de 1012 cm. a. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. exclusiv.

În acest sens. 1998). Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. în medie. echidistante la 12. cu rândurile încheiate. Dup\ începerea r\s\ririi. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Lucr\rile de îngrijire. în general. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. MUNTEANU dup\ erbicidare. ori plantele nu vor fi uniforme. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. de la care se elimin\ r\ritul. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. înfiin]at\ prim\vara.. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. în final. cu norme de circa 100 m3/ha. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. N. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor.. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. prin competi]ie reciproc\. pentru suprafe]e mari. 68 . r\s\ririi [i ob]inerea. necorespunz\tor calitativ. de regul\. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. de 2-3 cm. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. pân\ la 5-10 aprilie. În aceste condi]ii. În acest fel. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. sub 7-8 mm. prin cea de-a doua gr\pare. se face încorporarea produselor administrate. Culturii de arpagic i se aplic\. Distan]a între semin]e pe rând va fi. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. 1998). densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha.5-15 cm. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Pe teren nemodelat. în mod practic.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Altfel.N. a unei culturi uniforme. STAN. iar la densit\]i prea mari. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. multe plante vor pieri. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare.

În acest scop. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. combaterea buruienilor. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. mu[tele depun ou\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. se opre[te irigarea. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Lucrarea se realizeaz\. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\.3. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. În aceast\ situa]ie. controlul acestor d\un\tori. Cu toate acestea. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. ca [i la ceapa ceaclama. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. în final. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. printr-un plivit manual. Dac\ se scap\ momentul de zbor. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Fiziologic. de obicei. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. de exemplu cu Afalon. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. 69 . practic. mai ales pentru distrugerea crustei. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. la sfâr[itul lunii iulie .5% în care s-a ad\ugat aracet. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. De aceea. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. de regul\. 2-3 ud\ri. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori.2 [i 8. inhibitori sau chiar desican]i. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. nu se mai poate realiza. plantele vor fi infestate [i . iar buruienile sunt în faza de rozet\. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile.începutul lunii august. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. în mod deosebit.

Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. N. 70 . plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Dup\ aceast\ opera]ie.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. La suprafe]e mai mari. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti).4) Tabelul 8. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. În felul acesta. adic\ în afara intervalului de 4-180C. A[adar. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. STAN. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora.N. dislocarea se poate face [i mecanizat. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat.

Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. a lucr\rilor de îngrijire. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). dar s\ se asigure. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. în func]ie de zon\. 1973. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. În aceast\ situa]ie. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. unde este prev\zut\ mecanizarea.3). 1994). densitatea recomandat\. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere.LEGUMICULTUR| II b. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. chiar par]ial\. Uneori. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). dup\ unii speciali[ti. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. echidistante la 15-20 cm. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Plantarea se efectueaz\ manual. semimecanizat sau mecanizat. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. înfiin]at\ prim\vara. în mod mecanizat 71 . Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. între 1 [i 15 aprilie. u[or argilos. Epoca de înfiin]are. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. obligatoriu. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. în func]ie de condi]iile meteorologice. Brewster. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire.

Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. aceast\ opera]iune se face cu sapa. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Lucr\rile de îngrijire. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. 72 . plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. când bulbul s-a format [i cre[te intens. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Pe teren nemodelat. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. dar adaptate corespunz\tor. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. 1992). dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). de asemenea. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. pe de alt\ parte).5 cm. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Uneori. precum [i distrugerea crustei. N. mai ales în condi]ii de secet\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. la aceea[i distan]\ între ele. Dup\ r\s\rire. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. au un caracter general. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. îndeosebi pe solurile u[oare. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. STAN. Din aceast\ cauz\. Densit\]ile sunt. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. cel pu]in o singur\ dat\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. De asemenea. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. de 28 cm.0-3. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. pe de o parte. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. inclusiv cele de sem\nat. Manual. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. asem\n\toare. în momentul de mare necesitate a plantelor. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic..N.

Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. teren perfect nivelat. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. De obicei. ori de câte ori este nevoie. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. de exemplu. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. în func]ie de zona de cultur\.6. Mai mult. Indiferent de acestea. Bulbul are un gust iute dulceag. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. 73 . care este primul element de succes. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. pân\ la 30-35 t/ha. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). pentru anumite zone sau microzone legumicole. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\.3. în condi]ii normale meteorologice.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. brânzeturi. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. aspectuo[i. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. În afar\ de acestea. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. tocan\ pentru iarn\.1. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii.a. 1992). 8. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De asemenea.. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. În multe ]\ri. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. cultura este totu[i rentabil\.

un sistem radicular bine dezvoltat. De asemenea. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. În figura 8. insectofungicide [i.. substan]e bioactive). condi]iile tehnice. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.0 kg/ha. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. turb\. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. îngr\[\minte minerale [. tradi]ie. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. 1998) [i. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. mobilizat. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. eventual. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). în mod special. 1992.5-2. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. aerisirea.0 kg/ha [i 3. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. gradul de intensivizare a culturii. N. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). De asemenea. nisip. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.N. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. 74 . Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. de asemenea. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. în func]ie de densitatea culturii. Dup\ cum se va vedea.5-4. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. STAN. plivirea. Dumitrescu [i colab.. de aceea. a. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. b. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\.a.

O distan]\ mai mic\ între plante va duce. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.densitatea = 500-600 mii plante/ha. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. cu circa 300 m3 ap\/ha. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. cu plantatorul. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 8. 75 . Dumitrescu [i colab. odat\ cu modelarea terenului.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . în final.. 1992. b . de circa 200-250 grame. Uneori. pe rândurile marcate pe strat. prin aspersie. În acela[i timp.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.6 . Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. Fig. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.

face parte din culturile succesive în câmp. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Produc]ia este de 25-30 t/ha. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. se aplic\ între 5-7 ud\ri. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. pe brazde. STAN. Bulbii de ceap\ prin r\sad. atât ca anterioar\. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). par]ial.6. uneori.). Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. [i o afânare permanent\ a solului. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. exclusiv. cultura se practic\ în spa]ii protejate. cât [i ulterioar\.a. irigarea. pentru diferite salate. de obicei. în luna septembrie. din punct de vedere agrotehnic.4. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Cultura pentru stufat. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. N. De asemenea. Irigarea se face din abunden]\. inclusiv 76 .N. 8. mai ales c\ dimensiunea acestora este. omlete [. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. din punct de vedere calendaristic. peste 21 mm). numai prin brazd\. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. sufleuri. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. la 10-15 zile dup\ plantare. [i sub form\ de funii. solarii sau sere. Pra[ilele asigur\. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. în mod tradi]ional. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. în dou\ reprize. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. se pot condi]iona. supe. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Momentul recolt\rii. a. datorit\ irig\rii.1. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Cultura în câmp se aseam\n\. destinat\ consumului în stare proasp\t\.

cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). cu patru rânduri echidistante pe strat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. În ordine. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. uniform ca nivel [i grad de tasare. în special toamna. iar arpagicul este bine calibrat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. pe care nu b\lte[te apa. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. se asigur\. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. `n zonele mai reci pe timpul iernii. pân\ la venirea iernii. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. în caz de secet\ prelungit\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Dac\ terenul este nemodelat. Dac\ solul este bine preg\tit. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. astfel ca. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. prin aplicarea unei ud\ri. astfel. În unele situa]ii. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. 77 . pentru a nu r\ci prea mult solul. dac\ nu se mai dispune de stufat. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. la 15-20 cm între acestea. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. [i de 2-3 cm prim\vara. sau cu azotat de amoniu. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. plantatul se poate efectua [i mecanizat. ca s\ nu se taseze). Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic.

În acest caz. în func]ie de epoca de înfiin]are. b. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. pe de o parte. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad.N. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Cultura este relativ simpl\. pe alese. 78 . pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. a plantelor cu simptome de atac. De asemenea. Când plantele sunt mai mari. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. în vederea livr\rii. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. N. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. pe de alt\ parte. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Prin alegere. STAN. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. dac\ este nevoie. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. recoltarea se face în totalitate. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. produc]ia este în jur de 20 t/ha. musc\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). culturile prea dese se vor r\ri. De exemplu.

0-2. dac\ s-ar cultiva. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. consumul de energie ar fi foarte mare. Consumul de material de plantat este de 2. 79 . dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. alegând cele mai dezvoltate plante. de 40-50 cm. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. La solarul tunel. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. prin r\rire.5-2. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. imediat ce acest lucru este posibil. tomate.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. în func]ie de condi]iile meteorologice. În acest moment. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. înainte de venirea înghe]urilor. chiar în ferestrele iernii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. dup\ plantare. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\.. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. Recoltarea se face e[alonat. În mod obi[nuit. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. În mod practic. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Cel mai adesea. sunt posibile [i alte variante. de exemplu. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Temperatura din solar. deoarece. atunci acoperirea lor se poate face toamna. c. pr\[itul sau plivitul. 1998). cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar).

Materialul de plantare îl constituie. De asemenea. mai ales în medicina modern\ naturist\.1. se folose[te în industria conservelor. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. este deosebit de apetisant\. condimentar\ [i aromatic\. N.7% celuloz\.5 cm. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru.6% lipide. de neînlocuit. 0. mrani]\ [i nisip. în func]ie de cerin]ele pie]ei. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.44% cenu[\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . de asemenea. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Aroma sa. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. 8. fripturi. recunoscut\ [i inconfundabil\. În func]ie de temperatura din ser\.2.N. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. în 2-3 reprize. supe. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Acest strat are grosimea de circa 1-1. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. 2000). pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 1. STAN. Gustul s\u picant.2. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Valoarea sa terapeutic\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. mai ales în reglarea presiuni sanguine. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. vulgare Familia Liliaceae 8. 0. ssp. Se folose[te la prepararea. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. salamuri. în primul rând arpagicul stufat. 6-7% protide. cârna]i. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. cel mai târziu. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.

I[alni]a-Amaradia. cum sunt cei ai febrei tifoide. longiscuspis. 81 . care confer\ aroma specific\. vitaminele C [i E. În SUA se ob]in 12 t/ha.2. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 8. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Ca. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. 1999. 13. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Importan]a economic\. 2000). K) [i microelemente (Mn. nematozii [i musca usturoiului. Na. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. S. Importan]a agrofitotehnic\. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\.000 ha. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. În rest. (Butnariu [i colab. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. difteriei. citat de Popescu [i Atanasiu. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. iar în România. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. La noi în ]ar\.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. 1992).). cu 240 mii tone. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt.. eventual. D\r\[ti-Ilfov.a. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Fe [. Cel mai mare produc\tor european este Spania. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Cu. în solarii. ~n ce prive[te vitaminele. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. holerei [. 22 t/ha în Liban.2. pe tot parcursul anului. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.a. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). probabil din specia A. 17 t/ha în Sudan. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. R`mnicu S\rat-Buz\u. 1994). în ambele emisfere.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. în general. R\chiteniT\m\[eni (Roman).

cu vârful ascu]it. alc\tuind. sub form\ de jgheab. Din ace[ti bulbili. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Frunzele sunt liniare. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. iar s\mân]a este alungit\. c\rnoas\). Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. La noi în ]ar\. 82 . cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. mai sub]iri ca cele de la ceap\. ci bulbili aerieni. Mugurii axilari se tuberizeaz\. În alte zone de cultur\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. cel mult egal cu num\rul de frunze. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. aceasta nu con]ine flori. formând a[a-numi]ii bulbili. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\.3. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. este dirijat. 1985). cu înmul]ire vegetativ\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. alternativ (la dreapta sau stânga). în anul urm\tor. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. usturoiul este o plant\ anual\. denumi]i popular [i „c\]ei”. de culoare alb\ sau violacee. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. [i poate varia de la 4 la 60. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. într-un singur plan. STAN. În sol. ajungând s\ prezinte muchii. de m\rimea unui bob de porumb. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. cilindrice. 1985). prin suprapunere. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. din care. acestea sunt grupate în cime unipare. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. N. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. reunite în umbele false. în anul viitor. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. MUNTEANU 8. gâtul plantei sau tulpina fals\. netede [i lucioase. iar limbul. Tulpina. Discul. dup\ care devine circular\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. R\d\cina. trimuchiat\. ca [i la ceap\.2. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc.N. iar dup\ formarea bulbului. de r\d\cinile adventive.

Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. în general. Dup\ aceea. este rezistent\ la secet\. De Rm. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. De I[alni]a). pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Astfel. de asemenea. Dup\ Butnariu [i colab. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. 83 . formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. bulbii sunt mijlocii-mari.4. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. rezistente la temperaturi sc\zute. Apa. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. ~n general. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. f\r\ a forma bulb (Bala[a. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. nu formeaz\ l\stari floriferi. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. În timpul vegeta]iei. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. cu un nivel mai redus al apei. De D\r\[ti. reprezint\ forma de toamn\.2. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. S\rat). corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. 1973. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Asia Mic\). Grupa continental\ (Caucaz. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. 1994). Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. formeaz\ un bulb mic. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Chaux [i Foury. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\.LEGUMICULTUR| II 8. Ecologic. Brewster. temperaturi sc\zute [i p\strare. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. 1994. temperatura optim\ este de 18-200C. pu]in rezistent\ la usc\ciune.

Dac\ solul nu este corespunz\tor. pulverizeaz\ solul. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. STAN.2. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. preventiv.. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Lucrarea cu freza este prea scump\. 8.3). MgO=0. dar bine structurat. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.a. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. Totu[i. 84 . se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. se mai execut\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. K2O=5. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.N.2..5. P2O5=1. culoarea frunzelor acoperitoare [. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. unele insecticide (tabelul 8. suplimentar. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.6. ba mai mult. P2O5=3-4. 8.5 kg [i S= 5 kg. care îngreuneaz\ recoltarea.5 kg. 1998). Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. 1994). favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\.-3. pe cât posibil. N. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. În acest caz. dar mai energic\. precocitate. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. care. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.5 kg (dup\ Butnariu. culoarea tunicilor.0 kg. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.2.0 kg. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. K2O=8-10 kg. consumul specific este: N=11 kg.D.

LEGUMICULTUR| II 85 .

N. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Lucr\rile de îngrijire sunt. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. bulbii o petrec în câmp. Înfiin]area culturii. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. dup\ recoltare. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. 1994). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. pentru c\ sunt prea mici [i. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. care se las\ în brazd\ nelucrat\. care este obligatoriu. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). STAN. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. adesea.N. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Plantarea mecanizat\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. afecta]i de atacul nematozilor. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. în cea mai mare m\sur\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. se poate face toamna sau prim\vara. Pentru realizarea acestei densit\]i. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. 1994). preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. dar nici din centrul bulbului. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. de[i posibil\.

mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.4% dizaharide [i 1. 2-3% proteine. În foarte multe din preparatele culinare. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. în cazul apari]iei unor ploi. provoac\ arsuri gastrice. Produc]ia este de 5-6 t/ha.3-0. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. De regul\. 4.3% monozaharide. 8. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.3. PRAZUL Allium porrum L. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. în teren deschis sau în solar. Familia Liliaceae 8. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). înlocuie[te ceapa. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. dac\ nu au survenit precipita]ii. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. În principiu. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. vitamine [i fitoncide. 0. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Prazul este o plant\ legumicol\. în condi]iile de la noi din ]ar\.7% hidrocarbona]i (din care 2. care este mai scump\ [i. cultura în câmp se practic\ mai rar. Calendaristic.1. dar poten]ialul soiurilor atinge. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.8-1. e[alonat. pân\ la 10-12 t/ha. adesea.5% cenu[\ (s\ruri minerale).3.4% gr\simi. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor.5% celuloz\ brut\). 0. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.LEGUMICULTUR| II bulbililor. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. 6. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.

cu înmul]ire sexuat\. prazul este cunoscut în întreaga lume. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. C [i PP). Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. MUNTEANU sau a usturoiului. care se g\sesc în compozi]ia sa.25 m (Maier. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. În orice caz. de aceea. Plantele de praz produc.3. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . H.3. bienal\. cum ar fi Europa occidental\. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. p\trunzând în sol pân\ la 1. Africa de Nord. are o tehnologie u[or de realizat. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu.. 8. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. fructe [i semin]e. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. prin rusticitatea sa. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. N. 1994). R\d\cina. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. atât la transport [i la comercializare. de câteva mii de ani î. Peninsula Balcanic\. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. cu un redus grad de perisabilitate. pentru a asigura o bun\ comercializare. 1969). Prazul. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. astfel. R\d\cinile adventive. Cultivat de egipteni [i greci. În primul an din ciclul ontogenetic. îns\. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. În prezent. Asia de Sud-Est. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a.3. Importan]a agrotehnic\. mult mai puternic dezvoltate. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. 2000). dou\ tipuri de r\d\cini. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. STAN. cât [i în timpul p\str\rii. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Tulpina. cum ar fi Oltenia [i Banat.2. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. 8. 1992). este cunoscut în cultur\ din antichitate.N.

Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.3. neted\. Pe acest disc. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. fiind liniar. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. ca [i la usturoi (fig. în condi]ii de mediu diferite. îngro[at\ [i suculent\.2 cm la baz\ [i 0. În anul urm\tor. cu rezisten]\ mai slab\. groas\ de 1-1. 8. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. cilindric\. Pe por]iunea limbului. 8. Aceasta este erect\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Frunzele.4. Butnariu [i colab. într-un singur plan vertical. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. tecile se suprapun unele peste altele. sunt formate numai din teac\ [i limb. glauc\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. 1985). format din cele [ase tepale.7 . frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.4-0. denumit\ tulpin\ fals\. roz sau violacee. ca la toate speciile alliacee. au ap\rut mai multe forme ecologice. Pe restul por]iunii lor.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. plin\ în interior. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. alc\tuind o forma]iune cilindric\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. florifer\. sub form\ de jgheab. este de culoare alb\. pe partea sa superioar\. 8. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. în mod alternativ. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. sunt albeg\lbui. Frunzele. La baza lor. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Fructul [i semin]ele sunt Fig. cu o rusticitate evident\.7). mu[te).Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Perigonul. înalt\ de 80-120 cm. dac\ sunt din exterior.

Fa]\ de ap\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false).6 kg. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale.2-0. În acest stadiu. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Picior de elefant. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. de tradi]ie. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. ]ar\ cu tradi]ie veche. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. În Fran]a. MUNTEANU pe timpul iernii. în func]ie de zona de evolu]ie. 1992.5. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab.3.. K2O=4 kg. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994): N=2-3 kg. când plantele sunt mature pentru primul an. Brewster. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. 1994). 1994). Apa. P2O5=1 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. vegetarea înceteaz\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. de Carentan. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. iar dac\ este mai sc\zut\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Dup\ plantare sau r\s\rire. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. A[adar. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. STAN. de var\. dar nu ca regim. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului.N. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.5 kg [i S=0. În condi]iile de secet\. 8. de toamn\ [i de iarn\. plantele r\mân mici. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. de asemenea.6. 90 . Mg=0. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. N. 1998) 8. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.3.

Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). 1998). în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. s\ fie profund [i fertil. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). la 28-30 cm adâncime. în func]ie de zon\. dac\ este necesar. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. pân\ la sem\nat. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol.. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. în aceea[i zi. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.LEGUMICULTUR| II 8. În principiu. dup\ modelare. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Preg\tirea terenului începe din toamn\. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab.5-2 cm. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. 91 .8. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. ca plant\ indicatoare.6. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm.3. terenul se t\v\luge[te. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. la adâncimea de 1. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.1. Chiar înainte de r\s\rire. Sem\natul se execut\ mecanizat. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme.

pe teren modelat. prin r\sad 92 . STAN. c. MUNTEANU Fig. d .pe teren nemodelat.N. 8. b .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.8 . prin sem\nat direct sau prin r\sad. N.

Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Recoltarea se face manual. sau semimecanizat. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. dup\ o cultur\ anticipat\. Dac\ sunt goluri. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. prin aspersie. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. prin aspersie. Pentru consum imediat.2 [i 8.3. 8. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. altfel. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha).6. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). În [an]uri.2. Dup\ dislocare. Pentru p\strare peste iarn\. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). O lucrare special\. este mu[uroirea plantelor. plantele se smulg. În atare circumstan]e. absolut necesar\. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). 93 . care se completeaz\ cu una mecanic\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. cultura se poate realiza în ogor propriu. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. cu ajutorul sapei sau cazmalei. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea.3). Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Cu prilejul acestei pra[ile. Recoltarea începe toamna târziu. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. de regul\. sporind calitatea recoltei. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. care se repet\ dup\ r\rire.

subspecii. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. dar la noi în ]ar\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. N. Prim\vara. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. 94 . executate cu grapa cu col]i reglabili.4. usturoiului comun [i prazului. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. dar poate ajunge la valori mai mari. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\.N. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. cu pân\ la 50-60%. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. în afara celor prezentate. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. 8. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Plantarea se face manual. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. dup\ ce au ap\rut buruienile. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. de regul\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). ceapa de iarn\ sau de tuns. STAN. în cazul culturii prin r\sad. În condi]iile de la noi din ]ar\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. ceapa e[alot\.

f.4. iar tulpinile florifere. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. 95 . cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. cu o tunic\ de protec]ie groas\.LEGUMICULTUR| II 8. dar de dimensiuni mai mici. nu formeaz\ semin]e. prin discul propriu. de un disc comun (fig. dar care. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.Ceapa de Egipt (rocambole). de culoare cenu[iu-g\lbuie. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.9 . ca [i cea colinar\. La forma proliferum.10). mai multe [i mai mici. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. 8. 8. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. 8. Fig. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. aspr\. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. nu formeaz\ flori. Este o specie peren\.2. central\ [i de nord a Moldovei. dar [i din zona central\ a Asiei. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. pe bulbii din inflorescen]\.9). Este originar\ din bazinul mediteraneean. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. 8. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. fructe [i semin]e. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.1. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. bulbiferum [i Allium cepa L f. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. fiecare în parte. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. de obicei.4.

din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. de asemenea. care se folosesc în industria conservelor.4. Formeaz\ un bulb pu]in evident. N.11 . Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. în anul urm\tor. Plantarea se face toamna sau.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . STAN.11). Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Este o specie peren\. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. 8. La noi în ]ar\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii.3. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. prim\vara. asem\n\toare cu prazul. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. De regul\. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. 8. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. cel mai Fig. 8.4. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.10 . Fig. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. 8. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Când se înmul]e[te prin semin]e.N. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.4.

unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. 97 .12 . var. 8. dar foarte mari.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.4. cu mai mul]i bulbili. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ophioscorodon Dom. 8. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. De Bucovina. iar `n anul urm\tor. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. ~n primul. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Este bine cunoscut în întreaga lume. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. îndeosebi formele mediteraneene. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. 1973).5. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\.12). cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. 8. Uneori.

2 mg/100g. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. sunt diferite. din punct de vedere botanic. cop]i sau pr\ji]i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.N. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.a. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.4%.1.1. celuloz\ 0. C=20-25 mg/100 g [. m\rime.5 mg/100 g. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. care se consum\ fier]i. 9. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. se practic\ pe suprafe]e mai mici. `n terenul destinat culturilor legumicole. inclusiv în sistemul culturilor protejate. glucide simple 0. B1 [i B2=0. STAN. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Importan]a agrofitotehnic\. culoare [i chiar gust. protein\ brut\ 2%. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic.8-1. de[i. cenu[\ 1%. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 .2%. De asemenea.1. astfel c\ este folosit\ aproape integral. Familia Solanaceae 9.08 mg/100g. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. precum [i unele vitamine: A=0. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. comparativ cu alte legume.

La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. În prezent. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. ca urmare. De regul\. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. mai întâi în Transilvania. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. cultura [i recolta sunt mult întârziate. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). pre]urile avantajoase de valorificare. Bineîn]eles c\. Mai mult. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. S. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. de[i las\ terenul. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. în unele ]\ri din vestul Europei. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. S. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\.. demissum (rezistent\ la frig). Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în acest caz. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. cum ar fi S. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. dar numai S. Columbiei. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. cel târziu pân\ la 1 iulie. Cultura cartofilor timpurii. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. în cazul culturii timpurii. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Totu[i. 9.a. Factorii de risc. în cea mai mare parte. curat de buruieni.1. în mod surprinz\tor. Importan]a economic\. 1974). Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Cerin]a mare a pie]ei [i. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. 99 .2. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. S. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile.

[i o parte apical\ sau vârful. tulpinile aeriene. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. N. iar în plus. spre profunzimea solului. Ace[tia pot avea forme diferite. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Tulpina. 9. citat de Zanoschi [i Toma. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. dup\ care cade. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. m\rimi [i culori diferite. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Ace[tia sunt cilindrici. În condi]ii de lumin\. Din ace[ti ochi se formeaz\. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Tuberculul are o parte bazal\. De asemenea. 9. ai tulpinii aeriene. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale.2). Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. În cazul în care l\starul este distrus. care se mai nume[te col]. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. în condi]ii corespunz\toare. În condi]ii de întuneric. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor.N. subterane. R\d\cina. În primul an. tipice fiec\rui soi (fig.3. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. STAN. 1958. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. din care. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. când este foarte tân\r. MUNTEANU 9. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. 1969). mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. care con]in trei muguri.0 cm. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme.. în al doilea an. formând a[a-numi]ii ochi. prin care se insereaz\ pe stolon.1). 1985).1. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. se orienteaz\ pe vertical\. de 1. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.5-2. 100 . Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.

1). Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. erect\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. denumit\ faz\ dormind\. fistuloas\. 9.2 . astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 9. 9. muchiat\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 101 . Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. La o plant\ Fig. în ciclul lor de via]\.1 . în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.LEGUMICULTUR| II Fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 1974).

De asemenea. alb\ sau cenu[ie. De[i cartoful nu 102 . Lobii (foliolele) sunt ova]i. Caliciul este format din cinci sepale unite. 1974) Floarea. iar corola este format\ din cinci petale unite. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. violet-închis\ etc. hermafrodite. 9.3 . ovoidal\. cu aspect rotat. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. cu dou\ loje.1. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. S\mân]a este mic\. ovat-lanceola]i ori circulari. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Polenizarea este direct\.9. 1985). Uneori. cu umiditate ridicat\. Fig. grupate într-o cim\ terminal\. sunt dens p\ro[i. STAN. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. turtit\.N. Florile sunt actinomorfe. prin autogamie. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Gineceul este bicarpelar.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu vârful ascu]it. ro[iatic\. MUNTEANU Frunza. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.4. de culoare alb\. cu 5-10 flori. eliptici. prinse pe baza corolei. N. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.5-2 mm în diametru. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. albastr\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. 9. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Un fruct con]ine 50-300 semin]e.3). cu diferite tipuri de peri[ori. pentamere.

Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Minus 1-2 Minus 0. Riscul temperaturilor de înghe]. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. în asemenea cazuri. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Tufa cre[te în condi]ii optime. 1984). în mod clar. 103 . Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. are valori de 17-200 C (tabelul 9. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Rezult\ de aici. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. [i rolul de regulator termic. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Totu[i.1). în Ceau[escu [i colab. în Ceau[escu [i colab. cât [i p\r]ile aeriene. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. apa având. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.. Astfel.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. iar perioada de lumin\ este maxim\.2 (dup\ Bala[a. De asemenea. r\d\cinile pot cre[te. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. în acest caz. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.. Tabelul 9. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.

Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. în special prin aspersiune. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. STAN. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. prin caracteristicile sale. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. în Ceau[escu [i colab. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. care are loc la nivelul stolonilor. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. MUNTEANU Tabelul 9..5 kg K2O. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. este favorabil\ udarea.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. N. s\ fie fertil. Solul este un factor de mediu important. 2 kg P2O5. de care depinde succesul culturii.5 kg MgO [i 2 kg S. La o ton\ de cartof. bine structurat. De aceea.U. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Totu[i.U.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). ca urmare. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. acest regim. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.A. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.A. 104 . care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 3 kg P2O5.N. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. 1-1. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. 14 kg K2O. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. solul. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 8. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Din aceast\ cauz\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. la nevoie. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.. De aceea. tuberculilor [i r\d\cinilor.

în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei.5 9.1.3. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . 9. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.1. cu pant\ uniform\. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. legumele verde]uri.6. bineîn]eles. legumele din grupa cepei sau a verzei.1. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.5. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Tabelul 9. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. cerealele p\ioase..1. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.0 16. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.6. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.0 16. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. s\ fie bine structurat. biloane [i rigole de udare. Nu se recomand\ solanaceele [i. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.LEGUMICULTUR| II 9. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.

Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. În mod aproape generalizat.Modelarea terenului `n rigole [i biloane.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). În situa]ii normale. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.. Fig. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. calibrarea. cu diferite v\t\m\ri. N. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. eventual. 9. 1997). Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 106 . într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. de exemplu. În unele situa]ii.4 . distan]ate la 70 cm (fig.N. manual. 1992). Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. se pot folosi atât tuberculii mici. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. cât [i cei prea mari. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). încol]i]i. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. deshidrata]i. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. STAN. 9. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. dezinfec]ia [i încol]irea.

l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. În timpul aerisirii. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. pe pardoseala magaziei. 107 . 1997). Dup\ suda]ie.. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. de culoare alb\ (col]i). în spa]iul din jurul ochilor. 1973). cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. mai ales. timp de 2-4 ore.5-2. eliminându-se. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Dac\ umiditatea scade prea mult. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. În timpul acestei perioade. În acest timp.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Dup\ aceast\ etap\. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii.5%. Imersia dureaz\ circa cinci minute.0 mm. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. tuberculii. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. În condi]ii de umiditate sc\zut\. formeaz\ l\stari de 1. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. dar se pot folosi. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. pentru a[a-numita suda]ie. [i alte substan]e în amestec. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. la nevoie. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. cu prec\dere. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. în spa]ii corespunz\toare. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. înainte de plantare. serele. ce se afl\ într-un vas adecvat. luminii. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. în func]ie de spa]iul de încol]ire. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. solariile etc. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Dup\ imersie.

În felul acesta. rumegu[ [i nisip.N. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. acesta se ud\ bine. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C .4). Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare.m. sau complet mecanizat. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. 9. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. un nou strat de amestec. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. turb\. N. cu 20-30 martie. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. special echipat\ (MPR-5). aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. îngro[a]i. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Densitatea [i. folosind ma[ina de plantat r\saduri. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în anii normali. În vederea plant\rii. Plantarea tuberculilor. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. acest moment coincide.9.a. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec.2).9. Plantarea se poate efectua manual. pe teren modelat (fig.d. 108 . dup\ care se adaug\. În unele cazuri. simpli sau ramifica]i. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. pe rigolele deja trasate (fig. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). respectiv. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Calendaristic. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). STAN. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. cu lungimea de pân\ la 1.5). Atât plantarea manual\. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.5-3 cm. În principiu. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.

Dup\ plantare. Lucr\rile de îngrijire. Imediat dup\ plantare. de asemenea. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Mancozeb. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.4 kg/ha. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. odat\ cu plantarea. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari.A. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. importan]\ redus\ pentru cultur\.3-0. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. se efectueaz\ o erbicidare. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.5 . de aceea. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II Fig. 9. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Mana cartofului are. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului.U. Lipsa de umiditate. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. postemergent. se asigur\ circa 1. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. de regul\. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). pentru ca solul s\ fie mereu afânat. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. De regul\. Excesul de umiditate. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.

Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. 1992). fiind încadrat\ între 5 martie . ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.5 aprilie. 9.1 l/ha sau Karate. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig.3 l/ha. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.N.9. Lucrarea se face manual. în rigole deschise mecanizat sau manual. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.9. iar 110 . MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).2. În cazul e[alon\rii recolt\rii. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. N.6. cuibul se desface cu sapa. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. În ambele cazuri. STAN.6). dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.1. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.0. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. în tunele joase.. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). De regul\. în sistem cuvertur\ [. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. se culeg tuberculii cei mai mari.7). Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Calendaristic. manual. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.3 l/ha.a. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Fastac-0. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. semimecanizat sau mecanizat. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.

LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.7 . realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. în mod corespunz\tor.6 . realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. mai mari între plante pe rând. 9. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . Fig. 9.

acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.9. Într-o alt\ variant\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. cuprinzând sub el dou\ rânduri. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. STAN. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . 112 . Fig.8).tunelul pe rigol\.N. N. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. 9. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.8 . b .

9 .2. creme. asem\n\toare cartofului. din loc în loc. dar f\r\ succesul scontat. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. BATATUL Ipomoea batatas Poir.9). R\d\cinile. în medie. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.10 .LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. terenul trebuie s\ fie bilonat. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. denumit [i cartof dulce.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Fig. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. 9. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. sub form\ pr\jit\ etc). Înainte de plasarea foliei. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Batatul este o specie anual\. De la batat. Acestea.9. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. iar în sol un sistem radicular puternic. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. sin. Fig. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. Convolvulus batatas L. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. erbacee. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. supe. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. 1969) 113 .

care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. ud\ri. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. rezulta]i din l\stari. N.N.a. MUNTEANU înr\d\cina]i. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. STAN. 114 . 9.10). O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. fertiliz\ri faziale.

practic. cu sau f\r\ carne etc. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. oleracea L.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. diferite preparate culinare.5% 115 . 1. în tot cursul anului. tulpinile îngro[ate. f. campestris ssp. Familia Cruciferae 10. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). capitata L. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\.1. [i varza asiatic\. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.1. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.. reprezentat\ de specia B.pentru B. 10. Brassicaceae. Dup\ locul lor de origine. napus ssp. mugurii floriferi [.B. var.a. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. familia Cruciferae sin. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .1. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . oleracea [i 2n=20 .B. campestris L. rapifera Metzg (2n=38).pentru B. încadrat\ sistematic în specia B. printre altele. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. De la aceste specii se consum\ frunzele. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.2-1. Importan]a alimentar\. alba DC. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. pedunculii. simpl\ sau asortat\. varza se consum\... Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. ]esutul preinflorescen]ial. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. 5-6% glucide.

înc\ din antichitate. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). a fost cultivat\. ca varza timpurie. 1995). Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.N.2 % gr\simi. 116 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. cultura acestei legume. s\ruri minerale: de calciu . din prim\var\ pân\ în toamn\.000 ha/an. practic între cele dou\ cercuri polare. În secolul al XIX-lea. de regul\. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. asigurând venituri. unde g\se[te condi]ii prielnice. silvestris L). duble.2. putând fi complet mecanizate. din varza s\lbatic\ (B.24 mg/100g potasiu. 31 mg/100g fosfor. În ]ara noastr\. asociate [.2 mg/100g [. var. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. în ultimii 10 ani. o. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. 2000).20 mg/100g. de var\ sau de toamn\..50 mg/100g. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. unele toponine sau nume de persoane. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.1-1. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. STAN. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. prin r\sad. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. În ]ara noastr\. de la înfiin]are pân\ la recoltare. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. în câmp [i în spa]ii protejate. MUNTEANU proteine. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). împreun\ cu altele. vitamine: C .1. N. în medie.1. complexul B . Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. practic. 1998). În prezent. p\str\rii temporare [i valorific\rii.a. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. 10. era pu]in cultivat\. cu fosfor – 31mg/100g [. mai ales la m\n\stiri. o suprafa]\ de circa 30. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. de sodiu . Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. începând cu secolul al XIIlea. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. 0. pe linie filogenetic\.a.46mg/100g. unele lucr\ri.. Importan]a agrofitotehnic\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. Dup\ datele statistice FAO.a.. în culturi succesive. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. de potasiu .

Primele frunze normale Fig. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. glabr\. ierboas\. în interior c\rnoas\. cu r\d\cina [i. 117 . iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. 3 . 2 . tetramere. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. ce poate ajunge pân\ la 1. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. grupate în raceme lungi. de form\ conic\ sau cilindric\. conic\ etc. 4 . par]ial. iar cele interioare sunt albe. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\.5 m adâncime. glauc\. puternic ramificat\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. este scurt\ (15-20 cm). frunzele bazale sunt pe]iolate. groas\. 10.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. la exterior lemnoas\. eliptic sau aproape circular.).3. laxe.1. Frunzele exterioare sunt verzi.1 .frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).sec]iune prin c\p\]ân\ concave. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). alterne. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. cu limbul oval. tulpina lemnificate (fig. hermafrodite. 10.1). eliptic\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. sulfurii sau alburii. bogat ramificat\.c\p\]âna. 1 .Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. ovat\. În faza de r\sad.aspectul general. scurt pe]iolate. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. Pe tulpina florifer\. Florile sunt actinomorfe. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. 10. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Tulpina.

3 . Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. brune sau cafeniu negre. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Pe o plant\ se pot forma 3.2). STAN. 10. Polenizarea. 10.2 .sec]iune longitudinal\ prin fruct. La temperaturi mai ridicate. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. 2 . Totu[i. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. 10. Deoarece inflorescen]a este un racem.N. [i anume 2-30C. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Temperatura.sec]iune prin semin]e . O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.1. N. rostrat\. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. uneori reticulate. Semin]ele sunt aproape sferice. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.4. produc]ii mari. iar ultimele cele de la vârful racemului.000-4. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. dehiscent\ (fig. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. cele de la baz\ au format deja silicve. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. procesul de germinare 118 Fig.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.000 de flori. 1985). cele patru carpele sunt concrescute între ele. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Oricum. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. cu diametrul de 2-3 mm. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. De[i are flori hermafrodite. netede ori fin striate. albinele.

în toat\ perioada ciclului vital. La temperaturi mai ridicate. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. În faza de cre[tere vegetativ\. 1956. Vara. o faz\. De aceea. cât [i sub aspect cantitativ. 1982). când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. La varza timpurie. dac\ lumina este de intensitate slab\. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. atât din punct de vedere calitativ. este necesar ca. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. cre[terea înceteaz\. 1969). cu cerin]e mari. 1989). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. c\p\]ânile r\mân mici. în 3-4 zile. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Beker-Dillingen. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. Dup\ germinare. pe terenuri umbrite. afânate sau. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. respectiv. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Lumina. iar la 18-200C. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. în faza de r\sad. atât în sol. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. datorit\ vernaliz\rii. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. 1956). 1998). Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\.. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. uneori. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Astfel. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). adic\ la temperatura de minus 5-60C. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. În acela[i timp. de asemenea. În schimb. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Astfel. În cazul solului. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Dup\ majoritatea autorilor. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Peste limita de 20-250C. cât [i în atmosfer\. dar cantitativ mai reduse. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. în faza de r\sad. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. iar în faze mai avansate. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii.

în cazul culturilor de varz\ de toamn\. În compara]ie cu alte plante legumicole. 0. recomandarea pentru sistemul de cultur\. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. N. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. provenind din str\in\tate. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. De asemenea. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.3 kg MgO. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.de var\.5. Reac]ia solului poate varia. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 01 . cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. STAN. 120 . mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. De asemenea. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. 03 semitârziu.1. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Irigarea prin brazde. forma [i m\rimea c\p\]ânii. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. favorizând b\ltirea. cât [i hibrizii F1. în general. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. 10. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. în ]ara noastr\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.târziu. Astfel.40 kg K2O. 1. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.20 kg P2O5. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. hibrid F1 etc. 04 . Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 .N. la niveluri optime de 75-80%. prim\vara. anterior preg\tirii terenului. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. 4.). 02. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7.7 kg CaO [i 0. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.1. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). în limite medii. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. aplicat toamna sau. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. al\turi de ap\. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. De regul\. Solul.timpuriu.3 kg azot. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii.5.extratimpuriu. profunde. la nevoie. 2000). de[i are unele avantaje.

LEGUMICULTUR| II 121 .

În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. p\trunjel. Tehnologia de cultivare 10. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. lobod\ de gr\din\ [.2. Mobilizarea solului. imediat dup\ nivelare. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. 122 .) [i din grupa cepei. La rândul ei. castrave]i. 45 kg P2O5. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. MUNTEANU 10. expuse la soare. p\stârnac. plantele extrag din sol: 115 kg N. 210 kg K2O. N. sfecl\ ro[ie. ]elin\. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.). Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.6. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. fasolea de gr\din\ [i cartofii.1. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. ardeii. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. dovleceii. Locul în rota]ia culturilor. etc. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. s\ se realizeze produc]ii maxime. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca.1.6. situate pe terasa a doua a râurilor. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. p\tl\gelele vinete etc. toamna. tomatele.a.8. ferite de curen]i reci. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha.2. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. prin dou\ treceri. la 8-10 cm adâncime. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. este necesar ca. cum sunt: castrave]ii. Toamna. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. bame. de tipul solurilor aluviale. STAN. În leg\tur\ cu aceasta. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Fertilizarea de baz\.N. prin fertilizarea de baz\. care au boli [i d\un\tori comuni.1. Preg\tirea solului. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. cu diferite grade de evolu]ie.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). prim\vara devreme. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.8 sau 123 .2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. În cazul gospod\riilor popula]iilor. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. se folosesc doze orientative. În cazul verzei timpurii.5 g sare potasic\ la m2. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2%). Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.2 în agregat cu tractorul U-650M. 60 g superfosfat [i 12. Astfel. dup\ care se face modelarea. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. inclusiv modelarea solului pentru ca. cu suprafe]e mici. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.

Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. pe rigole. în cazul gospod\riilor popula]iei. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU MMS-4. solul. în acela[i mod ca [i Treflanul. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. prim\vara. acest erbicid fiind foarte volatil. în cantitate de 3-4 litri/ha. astfel modelat. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.2. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. deoarece. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.8. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. acestea se vor executa dup\ plantare. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. respectiv 15 g/m2.8. modelarea se execut\ tot din toamn\. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Erbicidarea. înainte de sem\nat. . atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. N. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. la adâncimea de 5-8 cm. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri.5).N. Terenul fiind modelat.tratamentul chimic. pr\fuirea cu 124 . În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. echipat cu rari]e. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. Preg\tirea semin]elor. [i de aceast\ dat\. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. STAN. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC.

inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. Tabelul 10.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv.5% timp de 10-12 ore. se ud\ cu 125 . folosind rama de sem\nat.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.3. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.stimularea semin]elor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. prin împr\[tiere. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Producerea r\sadurilor. în vederea gr\birii germina]iei. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. . tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se taseaz\.. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. 1986). sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.

07 - 20.0 0.05-20.0 0.06-15.06-30.03 01.3 0.05 25.3 0.01-5.06 30.02-10.05 - 01.04-15.06 - 25.06 01.03-30.05-15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-10.06 05.03 01.07 01.06 01.02 15.04 20.06-10.4 1.05-05.02 plant\rii 5.06-20.05-25.07 01.06-15.04-10. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07 10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.4-0.3 0.6 0.5 0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .04-05.03-15.05 15.06-10.05-15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.06-25.05-15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05-05.07 05.06-20.4-0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-25.05 01.05-20.4 1.05 20.02-05.4).04-10.5-0.04 01.5 0.3 0.3 0.05 15.05-05.3 0.3 0.3 0.06-15.05-15.06 20.01-15.5-2.05 15.06 15.3 0. Tabelul 10.04-20.05 25.06 20.03-5.01-10.3 0.06-10.06 05.07 15.3 0.05 15.07 10.3 0.05 20.05 01.05 15.05 20.07 10.06-25.3 0.N.06-15.06-10. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.02 15.04 01.03-30. N.03 25.06-10.07-15.0-2.05-05.4-0. STAN.07-30.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.8-1 0.06 01.3 0.03 10.

Opera]iunea de repicat se execut\ manual. la 8-10 zile de la repicat. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. 200 g superfosfat. Dithane M-45 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. la semnalarea stacului. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). folosind 300 g azotat de amoniu. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.05%.2%. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.25%.. Turdacupral 50 PU 0. Sandofan C WP 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. Onevos 33 EC 0. Tabelul 10. . 127 .1% sau Sinoratox 35 EC 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. în cuburi nutritive. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.05%. pentru combaterea afidelor. . Divipan 100 EC 0.4%.dirijarea temperaturii.5. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. conform datelor din tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.4%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. . 1987). Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. [i colab. 500 g sulfat de potasiu. .3%. de culoare verde-închis. În momentul plant\rii. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).1% (Costache M. Actelic 50 EC 0.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Perozin B 75 WP 0.2%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.

soi [i calitate. Dac\ este necesar.5-1 litru ap\ la plant\. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. 200250 m3/ha.3). cu r\sad de aceea[i vârst\.67 plante la m2. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. STAN. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Completarea golurilor se face manual.N. revin 5. Tot din acest motiv. cele alungite. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. odat\ cu executarea plant\rii. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Pe fiecare strat în\l]at. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. 128 . revenind 6. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. la 5-6 zile de la plantare. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. În timpul perioadei de vegeta]ie. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.3 . MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. N. umidit\]ii [i aerisirii. 10. aplicând 4-5 ud\ri. distribuindu-se circa 0. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Fig. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. 10.55 plante pe m2. Lucr\rile de îngrijire. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.

C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Produc]ia este de 15-20 t/ha. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.7). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. igien\ cultural\. Oxiclorur\ de cupru 0. ca adeziv. Tabelul 10. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.6 [i 10. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. e[alonat în 3-4 reprize. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha.15%. [i de 1-2 ori manual. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. cu fermitate evident\. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. pe o adâncime de 50-60 cm. soi [i epoca de înfiin]are. prin t\iere cu cu]itul. pe rând. sub primele 3-4 frunze exterioare. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. În gospod\riile popula]iei. în faza de formare a c\p\]ânii. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Calendaristic. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. dar peste 350-500 grame. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. eliminarea plantelor atacate). tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Dac\ este nevoie. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. bine învelite. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. în func]ie de zon\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. În cazul culturilor pentru consum. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha.5%)** 129 . iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\.

aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. STAN.5%. în special la culturile semincere (Daconil 0. Topsin M 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Miltox 0. sin P. Captadin 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.2%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.4-0. ar\tura adânc\ de toamn\.15%) Rota]ia culturilor.2%. igien\ cultural\.1%.6 .4%. folosirea de soiuri rezistente. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ din toamn\. dezinfec]ia amestecului nutritiv. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.2%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.5%.1% sau Fundazol 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.1%. Fundazol 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.1%. tratarea culturilor (Perozin 0.05-0.2%. Benagro 0. 0.N. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.1% sau Sumilex 0. igien\ cultural\.2% sau Perozin 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.10. Merpan 0.25%.25%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.15%.15-0.1%) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Mycodifol 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.3%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.25%) Igien\ cultural\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Ronilan 0. Brave 500 0. Benagro 0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. igien\ cultural\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.. N. ca adeziv 130 .2%. Nemispor 0. tratarea culturilor (Benlate 0. igien\ cultural\. ar\tura adânc\ de toamn\.15%. tratamente. Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Benlate 0.2%. igiena cultural\.1%. combaterea insectelor vectoare.2%.3% sau Dithane M-45 0. Nemispor. evitarea terenurilor ude [i acide. Curzate plus T 0. folosirea de soiuri rezistente. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. Manzate 0. Rovral 0. Tiuram 0.1%.5%) Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale.

4%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.4%.04%.2%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Triclorofon 80 PS 0. folosirea de (Phyllotreta atra). Sinoratox 35 EC 0.04%. Basudin 60 EC 0. Zolone 35 EC 0. Fernos 50 WP 0.15%.2% etc. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Thuringin 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.05%). G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Dipterex 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Decis 25 EC 0.05%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%. Metathion 50 EC 0.05% etc. Carbetox 37 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Dipterex 80 PS 0. plantarea în câmp cât mai devreme. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Clorofos 75 PS 0.15%.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%. Sinoratox 35 EC 0.15%.15%.15%) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.).15%. combatere biologic\ 131 . tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.15% etc. Sinoratox 35 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. igien\ cultural\. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.1%. Sumithion 50 EC 0. Clorofos 75 PS 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Actel[lic 25 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Ambuch 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%.4%.05%. Carbaril 50 WP 0. Diazinon 60 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. tratamente (Carbetox 37 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%.1%.2%.4%.15%.15%.1%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.2%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.4%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.2% etc.2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Decis 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.4%. Sumithion 50 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.

Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha..6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Decis 25 EC 0. Hostathion 40 EC 0. Fertilizarea de baz\. ]elin\ etc. Zolone 35 EC 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. p\stârnac. Preg\tirea solului. p\trunjel. imediat dup\ nivelarea de exploatare. ca adeziv 10. Locul în rota]ia culturilor. Sinoratox 35 EC 0. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. N. Sumithion 50 EC 0.04%. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. tratamente (Sumithion 50 EC 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. STAN. Metation 50 EC 0. toamna. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.7 .2%. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). cât [i în atmosfer\. profund [i bogat în humus.05%. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Folithion 50 EC 0. Zolone 30 WP 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. în cele mai bune condi]ii.15%.15%. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.) [i cele din grupa cepei.2. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Cultura de var\ Alegerea terenului. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. 75 kg K2O.1%. 1985). ar\tur\ adânc\ de toamn\.1% etc. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. deosebit de periculo[i. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. MUNTEANU Tabelul 10. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. care pierd repede apa. la nivelul în\l]imii plantelor.N. plantele extrag din sol: 84 kg N. igien\ cultural\. Carbetox 37 EC 0. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. fasolea de gr\din\ [i bobul. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Ca urmare.4%.6. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.05%. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.4%. ridichi.1%. De aceea se alege un teren plan. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . bine nivelat.1.01% etc. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Ripcord 40 EC 0. 20 kg P2O5.2%. Se evit\ solurile prea u[oare. tratamente (Birlane 10 G 0.15% . Decis 25 EC 0.

în 2-3 reprize (15-20 martie. înainte de plantare cu 10-14 zile. echipat cu corpuri de rari]e. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. sau cu DR-5. în solarii neînc\lzite. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu.2). Varza de var\.3. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. irigându-se de mai multe ori. se ud\. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. utilizând rama de sem\nat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). odat\ cu modelarea propriu-zis\. se folosesc doze orientative. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Producerea r\sadurilor. rigolele s\ fie adâncite. Erbicidarea. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. la 5x5 cm.2. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Modelarea solului. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Astfel. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie.2. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Dup\ sem\nat. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. urmând ca.

Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 10. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.4). 134 . 4 g/m2. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. în 2-3 etape. Fig.5 plante la m2. La r\sadurile nerepicate. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. înl\turarea vârfului pivotului. distribuindu-se circa 0. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. dup\ care se mocirlesc. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.4 . se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. N. în func]ie de umiditatea solului. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.N. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. cu specificarea c\. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.5-1 litru ap\ la plant\. iar în gospod\riile popula]iei manual. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. STAN. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). revenind o desime de circa 5.4). iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib.

Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. la nevoie. de regul\. Recoltarea se execut\. adic\. apa s\ se infiltreze în adâncime. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. seara. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. 135 . borceag. a[a cum s-a ar\tat. secar\ mas\ verde etc. în condi]ii optime de tehnologie. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. a unor epoci intermediare. de 3-4 ori între rânduri. [i manual.3. de 1-2 ori între plante pe rând. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare.. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. peste 1 kg/bucat\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Produc]ia este de 20-35 t/ha. În acest scop. pân\ la cre[terea temperaturii.6. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Celelalte lucr\ri de între]inere. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. În schimb. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. se efectueaz\ ca la varza timpurie. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. spanac. destul de periculo[i. astfel ca. orz de toamn\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. 10. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. care sunt mult mai uniforme. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. în cazul cultivarelor hibride. dar. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în general. manual. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Locul în rota]ia culturilor. Datorit\ d\un\torilor. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\.1.

cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. gr\pându-se concomitent. 1973). realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Pentru gospod\riile popula]iei. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces.000 . Producerea r\sadurilor. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. STAN. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. utilizând rama de sem\nat. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.50. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. fertil. la varza timpurie. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. deoarece r\sadul nu se repic\. Dup\ sem\nat se ud\.N. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. N. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ rar. se m\run]e[te [i se niveleaz\.000 plante la ha (fig. MUNTEANU Vara. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în vârst\ de 40 zile. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. dac\ este nevoie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.5). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Bala[a. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. se dezinfecteaz\. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. f\r\ gre[uri [i coame. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 136 . 10. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 50 kg P2O5. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. permeabil. 1969. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. se afâneaz\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. 4 g/m2.

Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. 10. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). concomitent. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.nu se mai face modelarea. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). 137 . recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. revenind o densitate de 4 plante/m2.LEGUMICULTUR| II Fig. 10. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.4.5 .1. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .6. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. . în general. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.

Dat fiind specificul intensiv. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. salata. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. printr-o greblare u[oar\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat.Se face r\ritul plantelor. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. STAN. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. 1969). Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Producerea r\sadurilor. R\sadul se produce. N. Astfel. ata[at la sem\n\toare. . cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\.5. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. SUP-21 sau Saxonia-270. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. . Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Culturile premerg\toare. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e.N. l\sându-se între plante 10 cm. în func]ie de zona de cultur\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. produc]iile fiind acelea[i. ardeii. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. castrave]ii. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. o bun\ premerg\toare (Maier. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. în luna ianuarie). sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. în general.1. folosindu-se 0. de preferin]\. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. în agregat cu tractorul L-445. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). l\sându-le pe cele mai viguroase. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\.6.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. 10. dup\ s\pat. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. cu unele deosebiri. având un sistem radicular mai profund. iau apa din adâncime. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 .

repicat la cuburi nutritive. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.C. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Vâlceanu [i colab.P.-S. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.F. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. în ghivece sau cuburi nutritive. înc\ din toamn\. Preg\tirea terenului. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. conform schemei de înfiin]are a culturii. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. În acest scop. echipat cu rari]e. se execut\ dezinfec]ia solului. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. 16-180C pân\ la repicare. 60 zile. Prim\vara.6 m). (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.C. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. (1980). imediat ce terenul permite. Instalarea ad\postului.F. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. gr\parea terenului. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.4 sau FPP-1. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.C. cu 10-12 zile înainte de plantare. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. iar I.8) modificat\ ([asiu de 2. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia.3).LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. Di]u [i colab.8).4). 139 . R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). 6-80C. Buz\u (1984) . care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. I. Dup\ 35-45 zile.L.65-70 zile. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.L. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. Dirijarea factorilor de mediu.L. 10-120C dup\ repicare noaptea. În cazul tunelelor joase de polietilen\.

folosirea intensiv\ a terenului. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.-S.C.P. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.a. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. Vidra [i S. densit\]ile recomandate sunt de 57. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.F.F. dar în zona de nord-est. L.C.P. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. M\nescu (1972) recomand\.000 plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. 10. Buz\u. 1984).8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.000 plante la hectar. pe brazde u[or ridicate. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. asigurând o densitate de 57.L.000 [i respectiv 60. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. 10.L. 1978.L.L. implicit. realizând o densitate de 85.6) În ad\posturile joase. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.000 plante la hectar (I.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. elaborat\ de I.40 m). pentru solariile tip I.L. atât în solariile bloc. asigurând circa 53.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.7). 10.P. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.C. de tipul de ad\post.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.F. C. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. folosind schema 57+46+94+57 cm. în solariile bloc. Tehnologia cadru. 1984). Buz\u (1981). De regul\.000 plante în solariile tunel (fig.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. de condi]iile meteorologice. Cobâla[ [i colab. la distan]a 30x30 cm. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. Maier(1969) recomand\.000 plante la hectar.C. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.N. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. (1969.C. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. F. 10. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). (cu l\]imea de 5. realizând o densitate de 50. la plantare. Buz\u. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000 plante la hectar. MUNTEANU Înfiin]area culturii. Ceau[escu [i colab. În condi]iile din sudul ]\rii. Maier [i colab.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.L. Tot pentru tunele joase. 1981. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. STAN.C.000-110. realizând densit\]i de 57. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.S. N. Densitatea poate fi mai mare (90.000). respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. a. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 1981). 140 . 25 a III-a. densit\]i de înfiin]are a culturii. irigarea prin brazd\ a culturii [..

6 .F. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.L. 10. r\sadurile vor fi bine udate.LEGUMICULTUR| II a b Fig. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. în cuiburi sau în rigole.C. tasând bine solul. Udarea în 141 .

Din aceste considerente. a b Fig. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie.N. posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 10-7 . MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. de exemplu. N. 142 . Pentru cultura de varz\. STAN. În acela[i timp. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. În acela[i timp. acoperirea cu folie de polietilen\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. lipsa agentului termic. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Dac\ totu[i este nevoie. comparativ cu serele din sticl\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\).

F.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.-S. 10. În cazul temperaturilor prea mari.L.L.P.8 .Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. Buz\u. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .

spre sfâr[itul perioadei.L. Fig. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice.U. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. la ambele tipuri constructive. uneori. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. melcii f\r\ cochilie (Lymax). 1984). La tunelele joase.9 . La nevoie. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.C.L. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol.L. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. folosind ma[ini [i aparate specifice. ori folosind motocultorul. cu norme de 200-300 m3/ha. buha verzei (Mamestra brassicae). STAN.P. în func]ie de dotarea tehnic\.N. – S. 10. (I. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).P.C. Se aplic\. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.L. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. în func]ie de condi]iile de mediu. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. 6-9 ud\ri. 144 . Lucr\rile de îngrijire. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). prin ridicarea pe lateral\ a foliei. aerisirea se face în intervale scurte de timp. de regul\ prin brazde.F.C. cu care ocazie se refac rigolele de udare.F. Buz\u.C. De asemenea. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. N. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. molia verzei (Plutella brassicae). Buz\u.A.-S. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.

Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. de gustul mai apetisant. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig.2. 1978. 10. în teren neprotejat. 1965. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2.2. aceea[i ca la varza alb\. 1973). Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. f. Importan]a culturii Varza ro[ie. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. din mai pân\ în iunie. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). Familia Cruciferae 10. eventual. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. de asemenea. capitata L. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 1969. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2.10). rubra L. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. De obicei.2. 10. Radu. 10.1. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. practic. 10. în toate zonele legumicole. 145 . e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. simple sau asortate. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.3. Maier. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 1986). 1969. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.

ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.aspectul general antocianului în celule. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. de obicei. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Temperatura. dar în ultimul timp nu este de neglijat. 2 . lumina joac\ un rol relativ redus.2. dar în Europa. STAN. conform cerin]elor pie]ei. Plantele sunt foarte viguroase. reavene [i fertile.10 . MUNTEANU 10.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. 10. 146 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.6. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). de culoare violet\ [i foarte îndesate.2. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. N. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. de origine german\. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. al plantei. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. 10. datorit\ prezen]ei Fig. de exemplu. înc\ din perioada 1950-1960. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. cu c\p\]âni globulos-alungite.Varza ro[ie: 1 . Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. profunde. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.5.N. În România s-au cultivat câteva soiuri. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.2. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. ca varz\ târzie (de toamn\). întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. 10. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile.4. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. necesit\ soluri mijlocii. practic. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Acest soi este tardiv.

Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. cu l\]imea la coronament de 104 cm. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. ceea ce asigur\ o densitate de 55. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Fig. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Locul în rota]ia culturilor. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.000 plante la ha (fig. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.000 plante/ha. 10. Înfiin]area culturii. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Ca urmare. Pe fiecare strat în\l]at. 10. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.11 . cultura târzie. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. se planteaz\ dou\ rânduri. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. orientativ. realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.000-60. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.2).11). Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.

Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. cultura este practic necunoscut\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. cât [i în anul al doilea (fig. 148 . 10. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. N. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.3. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. în secolul al XVI-lea. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. var.2.1. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. în secolele XVIII-XIX. în vederea consumului în stare proasp\t\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. 10. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. 10. În România. La noi în ]ar\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. bullata D. Datorit\ fine]ii. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii.C.12). STAN.3. atât în anul întâi.3. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare.3.3.N. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. MUNTEANU sare potasic\. 10. sin. sabauda L. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. dar pe suprafe]e relativ mici. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\.

149 . 10. se cer asigurate. chiar ro[ie-violacee. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. 10. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. cu polenizare entomofil\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.aspect general. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. Vidra. este semitardiv.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. la care s-a ad\ugat. 3 . cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.3. Acesta a fost creat la I. fiind moi. 1985). Aceast\ varietate este alogam\. la cultivarele mai noi.12 .4.F. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.3. la nivel optim. cu ridic\turi convexe. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.c\p\]âna.LEGUMICULTUR| II Fig. De aceea. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. se vor asigura. fr\gezime. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. crocan]\ [i gust pl\cut. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.frunza din partea superioar\ a rozetei. cu prioritate. cu foliajul verde închis. soiul românesc Marilena. 2 .C. la circa 15 ani.5. condi]iile de sol. 10.Varza crea]\: 1 .L. 4 .

Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. STAN. în func]ie de zon\.000 plante la ha. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 55. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.13 . în variantele de cultur\ timpurie. realizându-se o densitate de 50. se practic\.000 plante la ha (fig. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.N. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. cel mai mult. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. N. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite. 10.13). de var\ sau de toamn\. 10. 150 .000-55. MUNTEANU 10. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Alegerea terenului. Locul în rota]ia culturilor. La noi în ]ar\. soi [i epoca de recoltat. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.6. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. acolo unde se cultiv\ [i.3.

a. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.4. 6-7% glucide.14). întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. 3. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. verzi[oare pane [.C. var. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. fiind de 20-40 t/ha. care reprezint\ partea comestibil\. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.2. Calendaristic. dup\ ce se ridic\ roua. formate în axila frunzelor. vitamine [. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. ierboas\ în faza tân\r\. 10.4. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.3. gemmifera D. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.4. pân\ toamna târziu. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. cu 2-3 zile înainte de recoltare. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.1. Familia Cruciferae 10. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. 151 . 10.5% substan]e proteice. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.4. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Eventual. verzi[oare în unt. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.a. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. dar mai ales în vestul Europei. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. are niveluri mult mai ridicate. 10.2-3. în principiu. Valoare alimentar\. s\ruri minerale.

cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ joas\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. N. asem\n\tori celorlalte variet\]i. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. În zona apical\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.4. STAN. cu masa variind între 10-30 g. cât [i din mugurele terminal. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.14 . dar mai ales. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Atât din verzi[oare. Florile.Varza de Bruxelles: 1 . MUNTEANU Fig. Tulpina este erect\. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. grosimea tulpinii. 1969). tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.4. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. din aceast\ cauz\. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. mai ales în 152 . pu]in mai rotunjit. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. de care depind num\rul. 10. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. u[or oblic\ în jos.plant\ cu tulpin\ `nalt\. 2 .N. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt pe]iolate. 10.

Vernalizarea. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Preg\tirea solului. mai ales. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Prim\vara. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu.4. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. tulpina de 70-80 cm. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. De asemenea. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. solul trebuie s\ fie bine structurat. fertil [i semiargilos. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor.. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Marinescu N. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). cu vigoare medie spre mare. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale.6. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. care este tardiv (180-200 zile). deschiderea rigolelor pentru 153 . o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. verzi[oarele sunt mari.5. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). 10. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. datorit\ masei vegetative. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.4. profund. la sfâr[itul lunii mai. în caz de vânturi puternice. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari.. În caz de secet\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. 1971). nivelarea de exploatare. pe cât posibil. 10. Astfel. Toamna.

În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. 10. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . . Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. R\sadurile nu se repic\. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie.15 . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. N. Producerea r\sadurilor. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. STAN. MUNTEANU modelat solul. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.000 plante la ha (fig. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.15). r\sadurile sunt bune de plantat. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. realizându-se o densitate de circa 40. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie.N.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Fig 10. amenajate în câmp. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .

Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.1992). în func]ie de cerin]ele pie]ei. citat de Savi]chi [i colab.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în a doua jum\tate a lunii septembrie. când verzi[oarele sunt bine formate. pân\ la 10-12 t/ha. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. var.5. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles.o. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. soteuri sau piureuri. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.1.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). La prima exist\ câteva variante tehnice. 10. pe baza unui larg studiu bibliografic. Familia Cruciferae 10. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Celelalte lucr\ri de între]inere.2. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. . Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate.. silvestris). o bun\ comercializare pe pia]\. în acest sens. 10. salate fierte – folosite ca garnitur\. 1992). pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Beceanu (1995). se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. e[alonat. 1977. fiind.5. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.C. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari.5. 1967. pân\ spre vârful tulpinilor. prin ruperea cu mâna. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. supe. acephala D. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. citat de Savi]chi [i colab.

MUNTEANU [i cultivat\. mari. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. cu polenizare entomofil\. STAN. pe]iolate. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului.3. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. frunzele pot fi colorate în verde. în func]ie de soi. brun-violet. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. 10. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate.5. 156 . Odat\ cu îmb\trânirea plantei. cu în\l]imi variabile. dar superficial. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. violaceu. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Frunzele sunt simple. Tulpina este cilindric\. N. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Florile. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. cuprinse între 120-150 cm. se pot forma ramuri scurte. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.N. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Formele pentru furaj au frunzele netede. din mugurii axilari. Astfel.16). penat lobat. iar uneori pestri].plant\ cu tulpina `nalt\. dispuse altern [i distan]at între ele. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .16 . Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 10.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Limbul frunzelor poate fi lirat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. 2 . Pe axul principal. Este o plant\ bienal\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.

5.LEGUMICULTUR| II 10. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. pentru temperatur\. suprafa]a foliar\ mare.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. dar [i ro[ieviolacee.4. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. de culoare verde. [i în cazul verzei pentru frunze. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie.5. care au frunza aproximativ neted\. Apa este. 10. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. 10. 157 .5. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. mai ales în gospod\riile familiale. Portul s\u înalt. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. oleracea. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).6. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. ca [i varza de Bruxelles. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. 10.5. Esen]ial. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.

Ca 25 mg/100 g. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. mai mult murat\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. (1984). Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. PP.1.6%. K 420 mg/100 g.N. CONOPIDA Brussica oleracea L. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. vitaminele A. sin. var. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. care sunt mai tinere. N. botrytis Familia Cruciferae 10. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. Aceasta se consum\ marinat\. În ambele cazuri. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.9% (din care celuloz\ 1%).8%. MUNTEANU Fig 10. var. sufleuri [. ciorbe.6. (1975). proteine 2. B1.a. STAN. 158 . pane.6.17 . lipide 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. [i C 60 mg/100 g. salate cu unt. botrytis subvar. elastice [i turgescente. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. denumit\ impropriu inflorescen]\. cauliflora (Alef).3%. glucide 3. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Brassica oleracea L. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Dup\ Mincu [i colab. 10. citat de Ceau[escu [i colab. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.a. [. B2..

În prezent. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. R\d\cina este pivotant\. De altfel. 1986). în culturi timpurii sau tardive.10. fraged\ [i dulce. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. bogat ramificat\. la compromiterea recoltei. foarte îndesit ramificat\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. B. în mod evident. Germania [i alte ]\ri. groase. în mare m\sur\.6. care are ca origini varza s\lbatic\. mai ales în jurul ora[elor.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. c\rnoase. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.6. apoi Italia. ierboas\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature.a. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. conopida de Cornwall [. din care. alb\.3. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Tulpina principal\ este cilindric\.2. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. În }\rile Române. tare ca [i la varza alb\.18). datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. conopida nem]easc\. scurt\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. denumit\ Brassica cretica Sam. de unde s-a r\spândit în Olanda. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. în Fran]a. [i ast\zi se cunosc denumiri. 10. g\lbuie. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. 159 . iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. 10. incomplet evoluat\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. 2000). În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. scurt\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. cum ar fi: conopida italiana. 42 mii ha. Anglia.

dar sunt mai mici. la unele soiuri. N. La înflorire. nervura principal\ este sub]ire. tetramere. 10. erect\ sau oblic\. de asemenea. cu nuan]e cenu[ii. În faza de r\sad. fin din]at\ ori u[or sinuat\. de 1.18 . au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. iar în stadiul de c\p\]ân\. Florile actinomorfe. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. albastre sau violete. sesile sau scurt pe]iolate. practic. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. 160 .N. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. hermafrodite. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. frunzele au limbul oval – alungit. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. un criteriu de identificare a soiurilor. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. verde-închis. Frunzele sunt simple. cu ramuri groase (la soiurile târzii). STAN. Conopida este.5-2 cm în diametru. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Polenizarea este entomofil\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. cu marginea întreag\. nervura principal\ este foarte lat\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Culoarea poate fi verde-deschis. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. cu marginea fin din]at\.oleracea.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). la altele. groas\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Astfel. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. polenizarea este indirect\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). înconjurat\ de frunze tulpinale mari. conopida fiind o plant\ alogam\. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. De[i florile sunt hermafrodite. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. La un moment dat. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna.

de[i. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. Temperaturile ridicate. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). nici nu mai formeaz\ flori. 1969). În primul caz este afectat\ r\d\cina. factorii major implica]i sunt temperatura. temperaturile sc\zute de 4-80C. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). care. cumulate cu seceta prelungit\. care diminueaz\ valoarea comercial\. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Apa. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. care. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor.6. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. care se reface foarte greu.4. de multe ori. o lung\ perioada de timp. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. cantitativ. Un exces de ap\ provoac\ 161 . care î[i pierd turgescen]a. cu c\p\]ânile formate. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. În perioada de formare a c\p\]ânilor. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. determin\ spargerea celulelor.LEGUMICULTUR| II 10. astfel afectat. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. identice cu cele ale verzei. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Pe acest ]esut. unde cap\t\ culoarea verde. devin laxe. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. în cea mai mare parte. Conopida de toamn\. Tot în faza de c\p\]ân\. În aceast\ direc]ie. apa [i elementele nutritive. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. de velur sau bob m\runt de orez. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. dac\ sunt bine c\lite. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor.

Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. este important de reamintit c\ 162 . În faza de r\sad. r\sfirate. 1979). determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. întârzierea recoltei. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. în mod evident. În privin]a elementelor minerale. STAN. Le Bouhec. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. chiar u[or violacee. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). num\rul de frunze este mai redus. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În acela[i timp. A[a cum s-a mai ar\tat. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În termeni gr\din\re[ti. 1969. Lumina. de asemenea. În ceea ce prive[te azotul. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. de[i nu au dreptate în totalitate. corespunz\toare terenurilor bine însorite. a[a cum se întâmpl\ la varz\. Alungirea r\sadului. d\un\tor pentru c\. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). Din aceast\ cauz\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. în mod special. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. plantele se alungesc. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. N. 1978). Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. De asemenea. în general. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. un exces (moderat) de ap\. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. de asemenea. Excesul de ap\ este. În timpul vegeta]iei. În câmp sau spa]ii protejate. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. cultura are nevoie. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. altfel. determin\. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. de o cantitate mare de lumin\. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in.N.

6. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. spanac etc. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. cernoziomuri levigate. De asemenea. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). provenit\ din grupa Erfurt). Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. 163 . conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. pe terenuri ad\postite. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. pân\ la minus 100C. de toamn\ [i de iarn\. reci [i umede. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. De exemplu. Tipul ecologic de iarn\. Alpha (pentru câmp. mai ales în prim\verile secetoase.2–7. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. cu diferite grade de evolu]ie. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. sortimentul. bobul etc. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. din care multe sunt hibride.8). dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.6. Sunt contraindicate solurile grele. 10. maz\rea de gr\din\.8). în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. 10. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. b. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a).6. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. grupa Giant (din Italia). Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Tehnologia de cultivare 10. în cantit\]i prea mari.5. de[i nu este prea bogat. Locul în rota]ia culturilor. uneori pentru ser\). La rândul ei. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.1. La noi în ]ar\. castrave]i. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.LEGUMICULTUR| II acesta. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.6. salat\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. c.

MUNTEANU 164 .N. N. STAN.

pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.000 – 75. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. la 4–5 zile dup\ plantare. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Lucr\rile de îngrijire. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. ca [i la varza timpurie. Completarea golurilor se face manual. în vârst\ de 40-45 zile.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. 10.445. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. cultura de conopid\ 165 . Fig 10. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. revenind o densitate de 66. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În ferme.19 . Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. cu udare individual\ a acestuia. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Producerea r\sadurilor. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.19).000 plante la hectar (fig.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. revin aproximativ 66. astfel. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.600 plante/ha). care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.600 plante /ha.

la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. în func]ie de starea de umiditate a solului. în func]ie de regimul de precipita]ii. cu circa dou\ zile. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. În gospod\riile popula]iei. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. pân\ la 15 – 20 iulie. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Dac\ este nevoie. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. fragede [i pl\cute la gust. se execut\ o udare u[oar\. Înainte de recoltare. Calendaristic. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. norma de udare se m\re[te. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Recoltarea se efectueaz\ manual. De regul\. în circa 2 – 4 etape. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. cu cantit\]i moderate de ap\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. f\r\ a-l r\ci prea mult. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Produc]ia variaz\. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. pân\ la 5-6 ud\ri. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. albe. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. N.N. aplicându-se. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. 166 . STAN. fiind între 15 [i 25 t/ha. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice.

o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\.2. De asemenea. Locul `n rota]ia culturilor. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. la adâncimea de 20–22 cm. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în func]ie de zon\. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. spanac. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.. din punct de vedere al structurii. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Aceasta se gr\peaz\ concomitent.6. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. cartofi timpuri etc. asigurând o densitate de 45. în func]ie de gradul de aciditate. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. spanac. Vara. În cazul în care solul este u[or acid. dac\ este nevoie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. dup\ urm\toarele culturi: salat\. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în perioadele secetoase din timpul verii. Celelalte lucr\ri aplicate. ceap\ pentru stufat etc). în vârst\ de 45 – 55 zile.000 – 50. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. prin ata[area unei grape stelate. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. fertilit\]ii [i reac]iei chimice.LEGUMICULTUR| II 10. secar\ mas\ verde etc. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae.6. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.000 plante la hectar (fig 10. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Pe fiecare strat în\l]at.20). La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. în nici un caz acid\. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. 167 . Producerea r\sadurilor. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.

N. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Lucr\rile de îngrijire. realizând o densitate de circa 55. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. în func]ie de regimul de precipita]ii. când plantele [i-au revenit. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. la cultura de conopid\ de toamn\. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.000 plante la ha. În gospod\riile popula]iei. STAN. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. ac]ionat\ de tractorul L-445. În faza form\rii c\p\]ânilor. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În timpul vegeta]iei.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. pân\ 168 . la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. MUNTEANU Fig. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. în perioadele secetoase din timpul verii. N. În timpul perioadei de vegeta]ie.20 . conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. seara. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. 10. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Dac\ este nevoie.

administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. O bun\ fertilizare se poate realiza. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. epocii [i ciclului de cultur\.L.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. asem\n\tor culturii de câmp. 1974). variind intre 18 [i 30 t/ha. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. alungindu-se foarte repede. Pentru Câmpia Dun\rii. 1981). M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.6. Dup\ r\s\rire. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. astfel ca. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.6. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Sem\natul nu se va face prea des. (1962. Buz\u. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.F. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Löbl [i colab. 1974. pân\ la plantare. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). De aceea. Cu 7–8 zile înainte de plantare. atât în ciclul de prim\var\. Salter. Infiin]area culturii. Pentru ciclul al II-lea.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. reduce faza de c\p\]ân\.C. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). 1977). Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. 1972). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.). [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. – S.C. plantele se vor c\li foarte bine. Producerea r\sadurilor. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.P. 10. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.L. respectiv cu 40. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. de asemenea. pericolul vernaliz\rii [. 169 .a. în faza de cotiledoane.000 [i 30. În faza de r\sad. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.000 plante la hectar. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.

în faza de c\p\]ân\. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. Principalii factori de mediu se regleaz\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.23). determinând încetarea în cre[tere.000 plante la hectar (I. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. Buz\u. asem\n\tor culturii de varz\.21). cu câte dou\ rânduri pe brazd\.21 . Reglarea regimului factorilor de mediu. 10. La aceea[i schem\. conopida. În plus. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.N. Fig.. 1981). mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.C.P. 10. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.L.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.10. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. MUNTEANU În solariile bloc. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. în rânduri.000 plante/ha (fig.F. realizându-se o densitate de 40. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. asigurând o densitate. N. – S. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.000 plante/ha. realizându-se o densitate de circa 33. 1980). de asemenea. de 33. 170 . De asemenea.24. în general.L. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. în faza de c\p\]ân\. realizând o densitate de 28. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. STAN. 10.22).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.C. este deosebit de sensibil\ la secet\. Fa]\ de varz\. conform schemei din figura 10.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.LEGUMICULTUR| II Fig.23 . 10.

modificat) Ca [i la varz\. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. 1970. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. de exemplu. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.N. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.4. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.F.6.C. 1973) 172 . 10.. folosind temperaturi sc\zute. citat de Ceu[escu [i colab.L. Se planific\ între 50. reglarea factorilor temperatur\.-S. Mamestra brassicae). STAN. Lucr\rile de îngrijire. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. N.. în func]ie de soi. MUNTEANU Fig. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Producerea r\sadurilor.C. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.P.000 [i 80. 1973).000 de fire la hectar. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. 1980). experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. În continuare. specific\ soiului.L. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Buz\u. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. 1981. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.6.

soiurile mai pu]in viguroase. În general. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. frunzele se leag\ deasupra acestora. uniformitatea.000 plante la hectar. Înfiin]area culturii. În plus. prin caracteristicile sale constructive. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. Sera. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. recoltarea se face e[alonat.5). afânarea solului prin pra[ile. dac\ s-au format c\p\]ânile.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea.000 [i 80. Recoltarea. a[a cum s-a mai ar\tat. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. 173 . vor avea o densitate mai mare [i invers. în perioada de insola]ie. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. aerisirea va fi aproape permanent\. În acest scop. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. 10. irigarea. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. la densitatea de circa 50.000 plante la hectar (fig. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Astfel. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Lucr\rile de îngrijire.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. care s\ asigure densit\]i variind între 50. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. Lucrarea este e[alonat\.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. 10. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. corespunz\tor epocilor de plantare. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. 1973).25) Fig. prin cretizarea geamurilor.

N. 174 .3. var. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. Acest termen exist\ [i ast\zi. BROCCOLI Brassica oleracea var. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. dar denume[te. chiar dup\ 1950. N. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). subvar.1. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. o legum\ de lux. 10. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei.7. cymosa Lam sin. în secolul al XX-lea (1930). 10. constând din l\starii floriferi. ca [i aceasta. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. MUNTEANU 10. 1994). Broccoli este o varietate ierboas\. anual\. fiind considerat\. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. broccoli este aproape necunoscut\. botrytis L. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. cunoscut\ mai ales în Italia. italica Plenk Familia Cruciferae 10. STAN. în mod exclusiv. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. “oficial”. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i.2.7. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar prezint\ suficiente caractere botanice.7. B. în mare parte asem\n\toare cu conopida. La noi în ]ar\. În lume.26). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.7. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.o. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Se recunoa[te c\. 10.

10.). Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. La soiurile mai vechi. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. botrytis L. formând noi buchete [. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. dispuse pe l\starii principali.4. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. 1953). subvar. var. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Soiurile mai noi.o.LEGUMICULTUR| II Fig. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.a. Limbul este. pedunculii florali [i mugurii floriferi. lirat-penat-partit. 10. la multe soiuri.m. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).26 – Broccoli: 1 .7. g\lbuie sau violacee. ameliorate ini]ial în America de Nord.d. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. asparagoides Lam. Partea comestibil\. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. denumit\ în mod corect inflorescen]\. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici.broccoli de c\p\]ân\ ("cape").

Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.27. ~n aceast\ faz\.F. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. STAN.C.7. N. în cultur\. 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.7. 10.5. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). cu o vârst\ de 40-45 de zile. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Cu alte cuvinte.6. Soiuri La nivel mondial. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.L.7.1. diferite soiuri. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Vidra. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Tehnologia de cultivare 10. în mod întâmpl\tor. SCL Bac\u [. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. provenite din ]\rile cu tradi]ie.6.a. exigen]ele ecologice sunt maxime. Fig.27 .N. În câmpurile experimentale de la I. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). În România se cultiv\. 10. au fost studiate adev\rate colec]ii.

prin r\saduri de 3045 de zile. De asemenea.6. dar f\r\ frunzele protectoare. eventual.28). din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.7. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. 10. a[a cum s-a anticipat deja. de regul\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Recoltarea se efectueaz\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Înfiin]area culturii are loc.2. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). acestea se vor elimina din inflorescen]\.5 iulie). Fig. La cultura de broccoli asparagus. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. în cultur\. dar poate fi [i mai redus\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în mod e[alonat. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. 10. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.28 . pe straturi ne`nc\lzite în câmp.

în perioada de secet\. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. sylvestris. Din punct de vedere agrofitotehnic. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . ]elin\ [. var. care este fraged\. r\sadni]e [i solarii. 10. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. sin. ridichi. suculent\.N. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . din timpul toamnei). denumit\ “varza de Pompei”.8. De asemenea. N. cu gust pl\cut.în cel al guliilor.8. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. gongyloides Lam.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. ghiveciuri. comparativ. gongylodes L. STAN. H. adic\ 15-25 t/ha. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. respectiv B. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cu conopida. 10. oleracea var. ou\ sau umplute cu carne [i orez. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Una din aceste variet\]i.). de exemplu. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. De asemenea. Familia Cruciferae 10. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Oleracea. soteuri. circa o lun\. oleracea.8.2. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ .a. GULIA Brassica oleracea var. în perioada cu umiditate ridicat\. La noi în ]ar\ sunt 178 . Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).1. [i bolile. mânc\ruri cu carne. mai ales atmosferic\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. frig\nele.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).

formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. în faza reproductiv\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. sferic-turtit\ sau ovat\. În România. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. cultivate prim\vara devreme. cele de la baz\ cad mai devreme. 10. se comport\ ca anuale.Gulia. de culoare verde-deschis. 10. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. bienal\ (fig. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Aspectul general al plantei: scurt\. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. tuberizat\ în partea inferioar\. ovat sau lanceolat. 10. în S. l\sând cicatrici mari.3. gulia. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. 1985). Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. dublu sau neregulat din]a]i. în faz\ de r\sad.U. Lobii limbului sunt simplu. atât timpurie cât [i cea tardiv\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.8. În lume este larg r\spândit\. comparativ cu varza. acestea pot evolua..A. Unele soiuri . alterne. în func]ie de soi.29 . La soiurile timpurii. în func]ie de vârsta plantei [i soi. respectiv 610 ori mai mici. Tulpina (în primul an) este Fig. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Frunzele sunt simple.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. în acest din urm\ caz. Astfel. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.29). r\d\cini. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în al doilea an). Canada [i Asia. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. limbul este eliptic. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.

La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.1. de baz\.9). dar echilibrate. În mod deosebit. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.6. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). iar pe de alt\ parte. inclusiv la gulia de toamn\.a. 180 . 10. STAN. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). Producerea r\sadurilor. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.8. tardive.8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.8. factorii de mediu . gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. În toate cazurile.4. a fi în cantit\]i mari. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.mai ales nutri]ionali . pe de o parte. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. elementele nutritive [i ap\. Aceste cerin]e sunt justificate. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. pe un fond de fertilizare organic. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. Solul trebuie s\ fie mijlociu. cerin]ele sunt mai mari. în cultur\ protejat\ [. 10. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad.N. de regul\. 10. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). N. dar suficient de reav\n. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. bine structurat [i fertil.8.6. Elementele nutritive se prefer\. Asolamentul. mai ales fa]\ de sol. MUNTEANU 10. datorit\ faptului c\ plantele.5. pentru gulioare. În acela[i timp.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. 182 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm.02) (tabelul 10. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. 10. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. STAN. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. N. la distan]a de 25 cm între plante. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. temperatura de 70C). folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm.30). Se aplic\ 3-4 ud\ri. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Lucrarea se execut\ manual.N.4). Lucr\rile de îngrijire. Murtazov [i colab. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.30 . Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. prin împr\[tiere sau în rânduri. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. cel pu]in trei zile. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Fig 10. la interval de 8-10 zile.

Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. agrotehnice [i de soi. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. R\sadurile îmb\trânite. revenind o densitate de 65. în zona unde are loc procesul de îngro[are. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize.6. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. o singur\ dat\. în func]ie de condi]iile meteorologice. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând.000 plante la ha (fig.000-70. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.8. 183 .31). dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. în acest caz. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. 10. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. La plantare. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. 1973).2. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). produc]ia va suferi (Bala[a. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. 10. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i.

uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. dar pot face recoltarea mai dificil\. în func]ie de regimul de precipita]ii. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Guliile.6.8. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. 10. la cuburi sau ghivece nutritive. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).3. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. R\sadul se produce în sera înmul]itor. MUNTEANU Fig 10. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. 184 .31 . Producerea r\sadului. N.N. de calitate inferioar\. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. la adâncimea de 30-40 cm. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. f\r\ suculen]\. STAN. În cursul vegeta]iei. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. cu o p\trundere superficial\ în sol.

34. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.10 aprilie.000 plante.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Fig 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.33 . În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. 10. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. În perioada de r\sad. în func]ie de zona de cultur\.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. Înfiin]area culturii. În solariile tunel. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. dispuse conform schemei din figura 10.32 . 10. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.000 plante la hectar. care în general va fi moderat\ (16-170C). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. 185 . ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.33). 1972). între 15 martie . mai ales în perioada iernii.32).

scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. irigarea. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. MUNTEANU Fig 10. Lucr\rile de îngrijire. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu.34 . Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. 1972). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Plantarea se face manual. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. STAN. Recoltarea. În cultura pur\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. N. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.4. 1973). 10.6. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri.8. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).N. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. produc]ia este 2025 tone la hectar. 186 .

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

LEGUMICULTUR| II 10.9. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Completarea golurilor se face manual. Murtazov.000 plante la hectar (Bala[a. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. 10.36 . în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.000 plante la hectar. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. la 4-5 zile de la plantare.3 kg. Producerea r\sadurilor. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Tehnologia de cultivare 10.1. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. revenind o densitate de circa 33. 1973). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Fig 10. 2-3 kg. cu r\saduri de aceea[i vârst\.9.6. deoarece r\sadurile nu se repic\.000-166. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .36).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. 1973). Se seam\n\ mai rar. soi [i calitate. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Cultura timpurie Alegere terenului. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. ori de câte ori este nevoie. alegerea plantei premerg\toare.8-2. Pân\ la plantare. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).6. 1974). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.9. în 2-3 etape. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.a. Fig 10. 10. 10.N. De asemenea. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. dup\ r\rit. Produc]ia este de 20-25 t/ha. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. N. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.2. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie.6. la începutul lunii iulie.) câte dou\ rânduri pe strat. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. distan]ate la 80 cm (fig. Calendaristic. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Stanhay [.37). manual.37 . se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii.5 cm. [i în a doua parte a acestei luni. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. STAN. MUNTEANU Spectrum).

ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). 10.37).LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. în 2-3 etape. . Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 193 . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. 1998). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. dar cu unele deosebiri [i anume: . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. manual.. l\sându-le pe cele mai viguroase.000-50. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.se face r\ritul plantelor.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.000 plante la hectar (fig.

Pepenele galben Cucumis melo L. alogame. convar. 1979 11. 194 . acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.1) Tabelul 11.N.1. Dovlecelul entomofil\. cu polenizare Giromontina Alef. var. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. STAN. Familia Cucurbitaceae 11. N. sere. sunt plante erbacee anuale.1. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. fiind monoice. oblonga Ser. plantele Cucurbita pepo L.1. vulgaris suprafa]\.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. (peponid\). Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. ad\posturi. cu tulpina fistuloas\. prezint\ flori unisexuate. (=var. târâtoare.

din punct de vedere alimentar.2. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. 1995). 0. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.2 milioane ha. suprafa]a cultivat\ este de 90. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.26% P2O5.H.07-2. 195 . 11. tocan\ etc.58% Na2O. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. 0.52% celuloz\. Anglia [i alte ]\ri nordice. 7.. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. 6. 1974). dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Collumela [i al]ii. Pe plan mondial. citat de Ghenkov [i colab. produc]iile medii sunt foarte diferite. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).000 ha.. Olanda. 1. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.04 mg% vitamina B2).7% MgO..3% K2O..14% zaharuri totale. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. Spania. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.A. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). murate sau marinate). iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.U.A. 10. Germania.39% SiO2.8% SO3. De la greci. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Ungaria. În Europa. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. pân\ la latitudinea de 61-62°. 11.1. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.35-0. Varo. iar cea total\ de circa 2. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 1.4 milioane tone (Anuarul F. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 3.4 milioane tone.O. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. 0. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.57% cenu[\. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).04 mg% vitamina B1.95% substan]e proteice. Italia etc. 0..83% Cl. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 4. În func]ie de ]ar\. Polonia. 0. De[i.39-0.6% CaO.H.39-0.

R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. astfel. 11. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. sunt necesare 56-70 zile. de la 0.Sistemul radicular la castrave]i. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.3. hr\nirea plantei devine mai activ\..7 la 2. tulpina emite r\d\cini adventive [i. STAN. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. De la r\s\rire pân\ la recoltare.1. ca urmare. acoperite cu peri[ori aspri. 1980) Tulpina este erbacee. 196 .5 m. cu p\mânt. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.1). din loc în loc. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. 11. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. trilobate sau pentalobate. sunt mari.1 . Fig 11. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.N. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. N. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. ocupând suprafe]e diferite. fistuloas\. ramificat\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. târâtoare. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. urmate de zonele colinare. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. MUNTEANU În ]ara noastr\.

frunz\. temperatur\ [i umiditate. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. 11.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.2). de form\ alungit\. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .flori femeie[ti. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. 1973) (Ethrel 500 ppm). concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). favorizând apari]ia 1 .2 . turtite. de form\ alungit\. dac\ polenizarea are loc. are dimensiuni [i culori diferite (fig. În cazul acestor hibrizi. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. Dac\ polenizarea se face incomplet. deoarece polenul este greu [i lipicios. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. în func]ie de soi. 5 .cârcel. 2 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. care.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. o hran\ mai bogat\ în azot. La hibrizii ginoici. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. 3 .3 . Fructul de castrave]i este o pseudobac\.flori b\rb\te[ti. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig.3). duc la cre[terea num\rului de flori femele. Astfel. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). fructele cresc deformate. 197 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. 11. numit\ melonid\.

STAN.1. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. la cultura în sere [i r\sadni]e. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C.4. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Astfel. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Intensitatea optim\ a luminii. Sub 15°C.. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. 1957). Din aceast\ cauz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. N.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. frunzele devin galben-verzui. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. este de circa 15-20 mii luc[i. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. 198 . MUNTEANU 11. plantele mor. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. În func]ie de fenofaz\. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2).2) Tabelul 11.N. în culturile de câmp. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.

pe cât este posibil. `n privin]a calit\]ii luminii. De asemenea. Elementele nutritive. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. de obicei.5 kg MgO. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. bine drenate. bogate în humus. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. 4. argiloase [i cele prea nisipoase. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. de aceea. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Pe de alt\ parte. Nu sunt indicate solurile grele. încetarea fructific\rii. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. fructele se deformeaz\ [i. 2. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. fosfor [i potasiu. f\r\ exces de umiditate.5). trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. De aceea. afânate. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. este d\un\toare castrave]ilor. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha.0 kg N. De asemenea. se extrag din sol circa 2. 1. care trebuie men]inute constant. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. castrave]ii se cultiv\. la o ton\ de produs. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. avându-se în vedere c\. în special la cultura de ser\. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. în special SO2. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot.5 kg P2O5. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. cap\t\ un gust amar. în unele cazuri. 199 . produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. pân\ la 0. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice.5-7.0 kg K2O. u[oare.0 kg CaO [i 0. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer.

Parker. Florida.1. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. (cu fructul lung) [i Renato. plantele nu se sus]in. Cornibac Renato. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.N. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11.3). Renato F1. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. etc. Obelisk. Favorit etc. pe timpul iernii etc.4. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. se planteaz\ în solul serei. planta pe sol înc\lzit. Corni[on.5. MUNTEANU 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Levina F1. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Royal F1.4). plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. N. Astrea F1. pe [an] cu gunoi. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. 200 . Magic. Corni[a F1. Levina. Select. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri.1. Cornibac.6. pe pale de paie. Farbio. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Levina etc. Corni[a. Record. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. 11. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Tabelul 11. pe balo]i. Anka. Levina. STAN.

LEGUMICULTUR| II 201 .

N. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. cu expozi]ie sudic\. Pentru cultura de toamn\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. bobul). Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. MUNTEANU 11. Producerea r\sadurilor. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). conform schemei din figura 11. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Indiferent de modul de cultur\.4. STAN.N. a.1. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu.000 plante/ha. cartoful. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. ceapa etc. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. bogat în materie organic\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. varza. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. u[or înclinat. 100 kg/ha P2O5. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp.5 l/ha. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. în 400-500 l ap\. fasolea. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. permeabil.6. 202 . Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. în momentul plant\rii. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. În cadrul rota]iei. astfel ca. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier.1.5). care asigur\ o densitate a culturii de circa 33.

203 .3%). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. 30% mrani]\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.05% sau Ultracid-40 0. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.4 . mai rar. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). 40% turb\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). La pra[ila a doua. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. 30% mrani]\. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. Wuchsal 0. în brazde de ]elin\. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare.a. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.15% plus Fernos 0.03%. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. În a doua jum\tate a lunii martie. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.

Baycor 0.1%.0. Rubifan 0. Dithane M-45 0. Dithane M 45 0. Tilt 0.05% plus Mycodifol 0.05%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .15% + Dithane M 45 .2%.05% Turdacupral 0.2%.2%.3%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. STAN. Topsin M. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Mikal M 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Topsin M.Benlate.4%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.cucurbitae) 0.25%.1%. Mancozeb 0. Shavit F 0.15% l/plant\. Previcur 607 SL 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. a . Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Topas 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Polyram DF 0. Bavistin sau Derosal. 72 ore.075. Odat\ cu începerea înfloririi.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Kumulus DF 0.025%.2%.3%. Bravo 500 .0.05%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%. Vondozeb 0. Aliette 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).03%. Folpan 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). cubensis) Curzate Manox 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Tabelul 11. Shavit f.2%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.05%.015%.35%.Dazomet 500 kg/ha. când l\starii au 6-7 frunze.25% 8-10 Morestan 0.2%.2%. Sancozeb 0.N.2% Mana Ripost M 0.6). Vapam 12001500 l/ha. 7-10 Turdacupral 0.5% Captan 50 WP 0. N. Vondozeb 0.2%.5%.2%.25. Bayleton 5-0.25%. Sulf muiabil 0.3%. Bavistin sau Derosal 0. Curzate Man 0.Benlate. Systhane MZ 0. Quadris 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .2%. Alfonat 0.25%. cichoracearum f. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.

Maneb 50 WP 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.03 %.2%. Nogos 50 0.1%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Sinoratox 35 0.sp.02%.15%.25%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Diazol 60 EC 0. Talstar 10 EC 0.15%.1%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Zineb 58 0. apoi se sorteaz\.3%. Mospilan 20 SP 0.05%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.1%.0. Bravo 500 . iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Vondozeb 0. Dithane M-45 0. În cazul culturii pe spalier. Ripcord 0.05% Neoron 500 EC 0. Nisorun 10 WP 0.2%.08%. 205 .2%. Pirimor 50 WP 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.25%. Polyram DF 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Divipan 100 0. Mirage F 0. Actellic 50 EC 0.05%. Sumilex 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.15%.1%. Metoben 0. Zineb 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Polacritox 0.2%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.2% Captan 50 WP 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.2%.Dezinfec]ia solului b .1%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.25%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Fernos 50 WO 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.03%. Maneb 50 WP 0.5-1. Fastac 0.1% Fundazol 0.5 EC 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Sumi7-8 Alpha 2.20.2%.2%.05-0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cu lungimea de 1. dup\ pichetare.2%.1%. b.15%. Calidan 0.04%.1%. Omite 57 EC 0. Unden 40 0.08%.04%.05%.3% Captan 50 WP 0. Supersect 10 EC 0.20. Folpan 0. 4-5 Decis 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Bavistin 0. Shavit F 0.6 .1%.6 m [i ∅ de 7-8 cm).

folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11.5 . la o adâncime de 3-4 cm.5 [i fig. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 11. Fig.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.6 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. folosind rota]ia amintit\ anterior. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. STAN. N.N. 11. 11.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.6).începutul lunii mai. 206 .

LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . cu atât calitatea fructelor este mai bun\.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Tabelul 11. E[alonat.pentru consum proasp\t (tabelul 11. La culturile pe spalier. În momentul recolt\rii. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. la soiurile de tip Cornichon. în func]ie de soi. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Pentru conserve. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. care sunt foarte fragile. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. În nici un caz. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. bolnave etc. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.pentru industrializare [i 9-12 cm . în medie este de 2-4 zile. când temperatura este mai sc\zut\. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. dar dup\ ce s-a luat roua. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. în special lungimea fructelor care. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. deci se recolteaz\ diminea]a. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. trebuie s\ fie de 6-9 cm .7).

11. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.2. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. N. recoltarea se face manual sau mecanizat. varz\ timpurie. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 69 cm [i 9-12 cm. secar\ pentru mas\ verde. 208 . Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. La culturile sus]inute pe spalier. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. 1978). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. noaptea [i diminea]a). legume verde]uri. STAN. borceaguri. orz de toamn\. la început s\pt\mânal.la cultura pe sol. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Dintre lucr\rile de între]inere. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\.N. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor.6. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. irigarea este cea mai important\. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\.1. c. recoltarea se face zilnic. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cultura în sere Dup\ tomate. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. recoltarea se face numai manual. maz\re de gr\din\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. MUNTEANU La culturile pe sol. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. De aceea.

Între]inerea culturii: . atât pe pia]a intern\.cultura pe strat de gunoi de grajd. se folosesc în ser\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura direct în solul serei. cu fructe partenocarpice.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. sem\nat în ghivece. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. îngropa]i sau la suprafa]\. preg\tirea substratului pentru plantare. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. . de 40-50 cm lungime. a. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. afânarea profund\. . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. cât [i pe cea extern\. . Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. în ultima vreme. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor.cultur\ pe balo]i.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. dezinfectarea serei [i solului. de circa 30 cm. în exclusivitate. hibrizi ginoici (F1). În cazul culturii direct în solul serei.

Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. administrarea îngr\[\mintelor chimice. în strat gros de 12-15 cm.000 balo]i (100-120 t paie). 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). pentru a favoriza colectarea apei în [an]. 210 . pe linia viitoarelor rânduri. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre.N. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. var stins 100 g. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. care se bat în p\mânt. Dup\ a[ezarea balo]ilor. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. sulfat de potasiu 200 g. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1.4). sulfat de magneziu 50 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime.000-7. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. îngropa]i [i la suprafa]a solului. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în trei reprize. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). STAN. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. azotat de amoniu 200 g.5). Se administreaz\ succesiv. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. N. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. sulfat de fier 30 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). Umect\rile se fac treptat la intervale scurte.

049-0.6 43.0-37. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. În acest caz. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.50-5. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. care trebuie manevrat. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.IX. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.9). Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.90-8.20 Specificare N . În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.8).30-4. ace[tia se a[az\ direct pe sol. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.1972) (16. Tabelul 11.099 2.I. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. 211 .9-3.00 20. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).5-36.259 4.6-23. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.10 0.5 10.0 12.70 8. ciclul I balo]i ciclul II (15. care se bat în p\mânt.10 2.32-1. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.461 4. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.00 23.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.160-0.54 1.0 0.70 0.50 1. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.65-9. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.42-3.267-0.1973) 0.8 0.0-90.00-16.00 8.00-3. evitarea contamin\rii cu nematozi.21-8.50-19. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .70 8.03 1.6-18. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.50-13.

În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Actellic E.C.5 kg superfosfat. la câteva zile de la r\s\rire.2% plus Ultracid 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.2%. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). timp de 72 ore. Astfel. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. temperatura va fi de 22-24°C. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.ciclul scurt în sere înmul]itor.15%. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.03%. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.05%. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. evitându-se excesul de umiditate. Sumi-Alpha 2. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).ciclul II). Derosal 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. 5-8 III . pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.N.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.3-0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. 30% mrani]\. Morestan 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 1. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.5 EC 0. Tratamentul termic uscat de 76°C. N. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). MUNTEANU Tabelul 11. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.0 kg sulfat de potasiu.1%. 0.06% sau Unden 0.03%).1%. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Foliar-feed 0. STAN. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). cu asigurarea ventila]iei. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.2% sau Sumilex 0.5%.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. 15-10 VII .3%. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.

10). cu sistem radicular bogat. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. desimea culturii este de 2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. de culoare verde normal. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Pentru ciclul I. 213 . **.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. 4-6 frunze normal dezvoltate.5-3 plante/m2.11). desimea este mai redus\ (1. liber de boli [i d\un\tori. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. cu r\d\cini de culoare alb\. iar altele cu caracter special (tabelul 11.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 7-9 mm diametrul la colet. Tabelul 11.40 m. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime.zile de la sem\nat la plantat.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. unele cu caracter general. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).2 plante/m2).12). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.

decada 2..ianuarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .umiditatea solului 85-90% din c. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • I – februarie. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .N. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.martie. decada 3. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.a.c. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. prin aspersiune. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. temperatura de zi: 22°C . crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. • II – aprilie. MUNTEANU Tabelul 11. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. N.4% Distribuirea r\sadului pe travee. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. • Reglarea umidit\]ii: .5. 24°C . 40% turb\. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. STAN. februarie. • Defolierea ascendent\. nivelarea solului. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. deformate. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).

În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). tulpina se 215 . pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe.. pe de o parte. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. se las\ câte un fruct la fiecare nod. 1980). plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. [i fructificarea acestora. pe de alt\ parte. De la dolie. B . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. 11.`n "V". la nivelul sârmei. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. l\starii îndep\rtându-se. în prima etap\. În continuare. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. În acest scop. Fig. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. [i colab.7 . Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . La acest sistem.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.7). fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. în prima etap\. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. 11.

constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. în serii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. atât în sol. atunci acestea se epuizeaz\. STAN. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. o plant\ poate produce 40-45 fructe. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.1 4. Tabelul 11. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. câte patru fructe. are nevoie de 18-21 zile.4 5. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.3 3.5 216 . cât [i în aerul serei. iar `n al doilea rând.13).6 34 30 26 22 5. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.N. N. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.14).2 7. f\r\ oscila]ii. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Un fruct. în sensul c\. cât [i a fructelor. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.9 5.

1978). În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). imediat dup\ începerea fructific\rii. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor.a. [i a celor din zonele învecinate. 1978). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. 217 . la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. pe baza analizelor de laborator. Este bine ca. prelunge[te perioada de fructificare.. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. CaO-1564/-kg/ha. K2O-1010/412 kg/ha. 1978). la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. la începutul vegeta]iei. Fertilizarea se face. atât în interiorul balotului. MgO-86/16 kg/ha.15). care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. astfel încât s\ asigure 30 mg N. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 150 mg K2O. 1974). ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. Ca urmare. de asemenea. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. P2O5-852/192 kg/ha./ha. 120 mg P2O5.

5-3. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. deformate.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. N. Pentru m\rirea produc]iei. STAN. direct pe solul serei. spongios. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. conform solicit\rilor beneficiarului. b. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.8-7. tot pe calit\]i. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5-7.0-6. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.2-3. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. în prealabil. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. La aducerea în alee. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5 6. cu urme de îmboln\viri. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.0 6. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. într-un sol care. strâmbe.6).5 6. MUNTEANU Tabelul 11.8-7. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.9). cultura se face obi[nuit. folosind r\sad de 30-35 zile. În cazul când se practic\ acest ciclu. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. strâmbate.5 6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). r\niri mecanice etc. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. 218 .N. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. a fost dezinfectat pe cale termic\.0 2. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.

) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. conopid\ (tabelul 11. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.9).1. 11. aplicarea fertiliz\rilor faziale.P. conducerea plantelor vertical prin palisare. mobilizarea solului [i. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. r\sadul se va produce tot în aceste sere. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Produc]ia este de 60-70t/ha. concomitent. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. se încorporeaz\ în sol. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. c. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. 1981). Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.3). se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. varz\. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.3% plus Captadin 0.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.K. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M.6.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. în concentra]ie de 10%).3. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. [i colab. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. bilonatul plantelor. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. odat\ cu desfiin]area culturii. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.

Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. sem\natul de devanseaz\. mulcirea cu mrani]\. În solariile bloc.6. moderat. când se desfiin]eaz\ cultura. la început. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. în strat de 4-5 cm grosime. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea.96 m în cele bloc.N. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. revenind 22. La culturile din ad\posturile joase. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. plantarea se face în rânduri simple. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. udatul. 220 . În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. 11. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.80 m între rândurile din band\. vertical. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. pra[ile. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. revenind 24. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). tip tunel. mai des [i cu norme mai mari. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie.1. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.000 plante/ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând.7 plante/m2. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. iar pe rând la 35 cm. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. iar plantarea la 1-10 martie. pe un singur rând. 1:10). În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2.40 m în solariile tunel [i 0. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. realizându-se 50-60 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere.000 plante la ha.85 m între benzi [i 0. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. N. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.4. STAN. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. În solariile tunel. apoi. la distan]a de 0. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.

Iran. ajungând pân\ la 12-14%. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. 1950). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Semin]ele con]in circa 25% ulei. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.LEGUMICULTUR| II 11.8). Tulpina este erbacee. dulce]uri. marmelad\. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.2. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. aproape cilindric\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. 11. când au gust. salate de fructe etc. Se ramific\ puternic.500-3. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Iordania. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei.3. ]\rile balcanice [i în America. Asia Central\ [i China (Jukovski. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. China. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. atingând paralela 470. vitaminele B1 [i B2). sucuri. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Este mult cultivat în India. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). în culturi ad\postite.2. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. formând tulpini de ordinul I. fiind mai s\rac decât la castravete. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. În prezent.2. La noi se cultiv\ pe circa 2. în zonele din sudul [i vestul ]\rii.000 ha. 11. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). acoperit\ cu peri fini [i de[i.2. 11.. 1974). mai sub]ire ca la castrave]i. ]\rile mediteraneene.2. Rusia. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. 221 .1. târâtoare.

florile [i cârceii. lung pe]iolate. Polenizarea este alogam\. 10. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. acoperite cu peri[ori fini. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. elipsoidal\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. cre[te consumul de potasiu. de culoare alb\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii.4. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. În perioada de fructificare. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic.1 P. entomofil\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. pân\ la începutul recolt\rilor. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 13. 11.16). 81. Deci.5 Mg (tabelul 11. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.8 K. 222 . mai mult sau mai pu]in parfumat\. 11. uneori longitudinal costat. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. la cultura de ser\. portocalie sau verde.Pepenele galben: plant\ cu l\star.2.. STAN. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Astfel. frunze. cu o produc]ie de 22 t/ha. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. Fructele costate se numesc cantalupi.17). Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. N. palmate sau reniforme. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. de form\ ovoid\. crocant\ sau fondant\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Fructul este o melonid\ (peponid\). fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).8 . Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\.2 N. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Între înflorirea primelor flori femele. galben\.N. 1979).

11. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. În solurile pe care se cultiv\.34 10.30 2. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. în compara]ie cu castravetele.34 4.60 13.5.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .40 10. 223 . Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).90 8. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. semitimpurii (75-85 zile).7.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. cât [i târzii (peste 100 zile).18). pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.30 60. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.53 S.40 81. nisipo-lutoase). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.60 13.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.20 P 0. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.80 27. semitârzii (85-100 zile). Apa Lumina Tabelul 11.2. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).00 78.. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. Suport\ mai u[or seceta.60 26. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. profunde [i ferite de vânturi. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.10 K 2.58 12.25 2.80 Mg 0.14 5.00 61.

N.N. MUNTEANU 224 . STAN.

1. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. timp de câteva zile. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. rezultând în final o densitate de 20. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.9 . cu poten]ial productiv mai ridicat.9). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.000 plante la ha (fig. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. calitativ superioare. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .2. Fig.000-24. apoi la 5-8 frunze (l\starii). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.6.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). mulcirea solului. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. în sere.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.2. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. 11. 11. 11.6 ore). trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. 11. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.2x35 kg/ha. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .6. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.3x35 kg/ha [i K2O .18 ore). se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. 225 . Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.

deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Noaptea (în perioada de cre[tere). Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. apoi cre[te pân\ la 90%. va fi de 23-250C. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Este necesar ca permanent. STAN. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha.2. intensificarea aromei specifice etc. în primele 10 zile de la plantare. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în func]ie de luminozitate.19). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. aceasta va fi de 20-220C. N.6. trebuie s\ fie de 24260C. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. apoi (în perioada de fructificare). MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. în prima lun\ de la plantare. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Temperatura din aer. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Se recomand\ ca. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. în mod obligatoriu. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. În general. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în mod normal. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. utilizând r\sad de 4550 zile. utilizându-se 2l/plant\). Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. în zilele însorite. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. cultura nu se ud\. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. La soiurile târzii. apoi. pe fiecare m2 substrat de cultur\. temperatura se va men]ine la 18-190C. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). 11.000 plante la ha.2. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). rezultând o densitate de 20. Pe timp noros. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. 226 . oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. cultura. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. temperatura se va ridica la 28-300C. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci.N. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. înmuierea zonei pistilare. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot.

1980). H-25. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. ciupindu-se dup\ o frunz\. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). sub form\ de “V”. Ogen etc. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.a.3. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Galia F1. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. 3-4 fructe pe bolt\.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. se ob]in fructe mari. produc]ia fiind timpurie. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. 227 . Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. dar fructele sunt mici. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Turkestan. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.2. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i.6. Astfel. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. În plin proces de maturare a fructelor.. direct în ghivece. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. de calitate superioar\. 11.

50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. vitaminele A.3.6. câte un fruct.1. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. dar desimea poate fi sporit\ la 20.6% glucoz\. zaharuri (6-8%). fosfor – 12 mg. fiind indicat în tratarea litiazei renale. 11. din care: 1. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.2 %).000 plante/ha). B5.3.) sin.5 mg. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 228 .6 % fructoz\ [i 0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. proteine (0. 1984. distan]a dintre rânduri este de 1. N. În continuare. Butnariu [i colab. Astfel. Dintre lucr\rile de îngrijire. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. lipide (0. iar în cel tip bloc. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. calciu – 7 mg.9. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.3 mg/100 g). în solariile de tip tunel (5.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. în func]ie de vigoarea plantei.). 11. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. de regul\. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.p. 3. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. s\ruri minerale de: potasiu – 2. C. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. B1. B2. carotenoide (0.2 %).5%). C(4. fier – 0. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.N.2 mg. 1-2% celuloz\. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. STAN. Fructele con]in: 89-90% ap\. se folosesc la prepararea mur\turilor.4.8-5. Înainte de maturizare.2. PP. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.9 % zaharoz\.5 mg/100 g s.. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.000 plante la ha. B6.6 – 2.500 plante/ha). 1978).40 m l\]ime). la 100 g substan]\ proasp\t\. 1992).5 – 4. fin [i pl\cut.1. acizi organici (0. se las\ pe fiecare l\star.5 – 1.

11. indieni [i chinezi. per[i.10 .773 kg/ha. 1999).10).3. mai 229 . Frunzele sunt mari. Grecia – 40. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Spania – 37.LEGUMICULTUR| II 11. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). într-o lucrare publicat\ la Neapole. În prezent.000 ha.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. 1950). pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . erbacee.000 kg/ha.H. pubescent\.409. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.000 kg/ha. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.000 kg/ha. Cipru –50.2. profund divizate sau pu]in lobate. Florile mascule apar. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. de unde a trecut la arabi. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.3. 11. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Fig.. Italia – 32778 kg/ha.11. Florile sunt unisexuate.3.

Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. galben\. pentru produc]ii foarte timpurii. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. cre[terea este încetinit\. de form\. Miezul este de culoare alb\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Charleston Gray) (tabelul 11. ovale. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\.N. aproape plate. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. STAN. diferit colorate. în func]ie de soi.5. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Dr. 230 . De[i este o plant\ de zi scurt\. pe tulpina principal\. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Semin]ele germineaz\ la 15-160C. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. turtite. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby.3. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. În anii foarte seceto[i. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. culoare [i calitate diferite. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. mai rar. semitârzii (De Mini[. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. De D\buleni. Fa]\ de lumin\. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. matur\rii [i calit\]ii fructelor. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. 11. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. 11.3. cu tegumentul tare. semitimpurii (Dochi]a). MUNTEANU ales.2). Timpuriu de Canada).4. Semin]ele sunt mari.20) 11. N. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. bine drenate [i structurate. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.6.3. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite.

LEGUMICULTUR| II 231 .

Prim\vara pân\ la sem\nat. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. la adâncimea de 3–4 cm. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Fig. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Toamna se efectueaz\: discuirea. fertilizarea fazial\. în sistemul gospod\resc. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Acestea sunt: pra[ilele repetate.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.000-14. Dac\ terenul nu s-a modelat.5 m. când în sol se realizeaz\ 14-150C. N.11) cu SPC-6. 11. cu cultivatorul. asigurând o densitate de 12. STAN. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. pe intervalele 232 . care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.000 plante/ha. r\ritul. 11. mu[uroitul. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. nivelarea de între]inere. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).11 . care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. pe suprafe]e mai mici.N. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.

s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. e[alonat în perioada iulie-septembrie. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.5-7.7%. hidra]i de carbon 6. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. cu 350–400 m3 ap\/ha. Recoltarea se face diminea]a.2. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. pe timp r\coros. 11.3%. de unde s-a r\spândit în Europa. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. pân\ la m\rimea maxim\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha.4. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. dovlecei umplu]i. cupru 0. fier 0. Peru) [i Asia Mic\. singure sau în amestec cu alte legume. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. B2 0. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).1.03-0.08. din loc în loc. pe nodurile tulpinilor. zinc 0. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. 233 .3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. C 8-30).10. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. budinci etc. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. gr\simi 0. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. din America Central\ (Mexic. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. B1 0. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. sufleuri. Odat\ cu pr\[itul manual. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. dovlecei pane.4. fosfor 60. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.05-0. iar dup\ al]ii din Africa.2. dup\ unii autori. pân\ când plantele acoper\ solul. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.06. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.) [i în industria conservelor.1. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. mânc\ruri de dovlecei. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. f\r\ a deranja vrejul. 11. var. Produc]ia este de 30-40 t/ha. Ungaria.4.

mari. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. rezist\ bine la secet\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). care formeaz\ tufe compacte (fig.5. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. suculent\. N. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. 11.12). Florile sunt unisexuate (plantele Fig. anual\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. în anumite condi]ii. 11. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. deoarece are un sistem radicular mai profund.4. Pulpa fructului este fraged\. Soiuri În ]ara noastr\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. palmat lobate. apoi devine a]oas\ [i tare. Frunzele sunt mari. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. acoperite cu peri aspri.4.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. 234 . iar coaja se îngroa[\. în cultur\. de culoare galben\. 11. 11. cu pH neutru. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.N. de peste un metru lungime. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. STAN. 11.3. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.4. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. lung pe]iolate.12 .21). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. culoarea variind în func]ie de soi.4. R\d\cina este pivotant\. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. bine afânate. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.

LEGUMICULTUR| II 235 .

cu N 25 kg/ha s. 11. 11.. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. care sunt [i mai productive.6. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.4. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. 11.a. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.13 . [i K2O 25 kg/ha s. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). 11. STAN.1. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. N.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.6.13). pentru 236 . Fig.a. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.N. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.

din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. (Bajurianu [i }urcanu. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. În perioada când nu zboar\ insectele. 3. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 237 . atunci când este nevoie. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie.6. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. Fructele. 1980).U. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.5. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. fiind foarte perisabile.5. 11.7-0. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Institutul pentru Resurse Genetice.35 mg/100 g provitamina A [.4–5% hidra]i de carbon. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.2.).LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.4. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. 1. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Fran]a. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 20–35 mg/100 g vitamina C. Italia [i Rusia. De asemenea. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.5. 1980). 1980). 11. se umplu cu zacusc\. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 11. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. polenizarea se face artificial. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. dup\ unii autori. iar dup\ al]ii. La noi în ]ar\. proaspete [i conservate. din Africa (Ceau[escu [i colab. salat\ de p\tl\gele vinete etc. 0. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.2..A.a.1.

Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. la maturitate fiziologic\. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. N. frunzele sunt tri. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.14 . De aceea.14). dup\ care devine alb-cenu[ie. o parte de forma unei calote (semisfere). care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. 238 . în aceast\ perioad\. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.plant\ cu frunze.N.3. Ca [i dovlecelul comun. STAN. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.detaliu fruct 11. irigarea culturii este obligatorie. Acesta are o form\ discoidal\. peste care se suprapune. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Fig. cu marginile u[or marcate. 11. în partea superioar\ a fructului. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Culoarea fructelor este albverzuie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.sau pentalobate.5. 2 .4. când fructele sunt tinere. MUNTEANU 11. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. flori [i fructe.5. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate.Dovlecelul patison: 1 . Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. cu marginile canelate [i rotunjite. 11.

cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Produc]ia este de 10–15 t/ha.5.5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiul Comun este timpuriu. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. cu 8–10 muchii proeminente. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. la 3-4 cm adâncime. cu o vârst\ de 25–30 zile. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. 1998). se mai întâlnesc în unele colec]ii. Fructul este tipic. în form\ de turban. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun.6. 11.5.LEGUMICULTUR| II 11. cu un diametru de 8–10 cm.. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. denumit Comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. 239 . Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. de culoare verde–albicioas\. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat).

. CHILOM. Seria Horticultur\. 240 . Bucure[ti. Seria Horticultur\.. N. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. POPESCU. FOURY. COBÂLA{. Bucure[ti. Ia[i. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\.. C. Bucure[ti. INDREA. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Bucure[ti. The Avi Publishing Company Inc. RADU. Ia[i. C. D. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. GR. RUXANDRA. CEAU{ESCU. Paris. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. IV. M. }URCANU. M. N. D. N.. STAN. Agron. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. A. CIOFU. SAVI}CHI. I. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor.. (1991) – Varza pentru frunze – origine. Agron.. (1994) – Production légumières tome 2. BECEANU. I. 12. Tec Doc – Lavoisier. vol. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. Editura Grand. U. [t. Chi[in\u. COBÂLA{.S. CL.C. V. Bucure[ti. Bucure[ti. M. COBÂLA{. D.. I. BERINDEI. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. Connecticut. vol. CHAUX.L. 3. B. I.. CL. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc.. G. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. R. BÎLTEANU. B. PELAGHIA.. BASSET. S.. Via [i Livada nr. New York. J.. STAN. Bucure[ti.. Editura Academiei R. H. RADU. Univ. BODEA. BECEANU. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. BUTNARIU. BAJURIANU. GR. vol. SAVI}CHI. Editura Ceres. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Berlin.. Analele I. BECKER-DILLINGEN. CEAU{ESCU. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. STAN. P. 30. VOICAN. B.3. Gr\dina. I. V.S. GH. (1974) – Fitotehnie. PETRESCU. FLORESCU. N. (1973) – Legumicultura.A.N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. Lucr. Inst. J. nr. Lucr. B|LA{A. CHICHEA. M. [t... Londres. P. (1992) – Legumicultur\. 33. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.F. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.R.

RO{U. GHERGHI. GH. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. VLAD.. IORD|CHESCU.C. VII. 3. Bucure[ti. vol.. L|C|TU{. – Memorator horti-viticol.A. DI}U.. I. M. I. [i colab. M|NESCU. Lucr\ri [tiin]ifice I..A. Bucure[ti...A.C.Tehnologia culturii legumelor în solarii.F..P. [t. GHENKOV. Editura Agro-silvic\.L. PL|M|DEAL|.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. – S.. – COORD. D. L|C|TU{. IANO{I. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. nr. I.. TR.. 2. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. M. Ia[i.B. D. [i colab.V. GH. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. (1972) – Culturi for]ate de legume. N. Bucure[ti.H. MAIER.A. M. C. Patronatul Horticultorilor din România.C. (1969) – Cultura legumelor.L.L. LÖBL. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. I. M. VASILESCU. Artprint. GL|MAN. în Moldova. DUMITRESCU. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.A. I. CTIFL – Invuflec. MANOLACHE. Bucure[ti. V. J. Bucure[ti. R|DOI. În: Gl\man [i colab. [t. Artprint.. LÖBL. Lucr. PER{UNARU. B. (1997) – Memorator Horti-Viticol. Artprint. Editura Agro-silvic\. I... DR|GU}. BOSE{AN. Bucure[ti.. [i colab. MAIER. Zemisdat. L. ROMAN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. I. Paris. POPESCU. Cerc. Patronatul Horticultorilor din România. I. Redac]ia revistelor agricole. MINKOV. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.F. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. I. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp..C.H. GH. (1997) – Cultura cartofului. vol.V. Trecut.C. IV. Bucure[ti.L. A. DUMITRESCU.L. 241 . V.. GL|MAN. T.C. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. LE BOUHEC. G. Editura Agro-silvic\. V.. SCURTU. MAIER. MURTAZOV.N. VIDRA – S.Tehnologia culturii legumelor în solarii.C.P. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole..... B.. Editura Ceres... 2. M. E. V. I. I. DI}U.L. OLGA. M. M. (1961) – Cultura legumelor. A. vol. IANO{I. I. Z|GREAN. IORD|CHESCU. Bucure[ti.I. Bucure[ti. BAICU.F. (1998) – Producerea legumelor. RUXANDRA. S. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Sofia. E. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. BUZ|U (1980) .. Editura Didactic\ [i Pedagogic\..I. MARIA.P. MUNTEANU. agron.L. I. prezent [i viitor. Bucure[ti. Bucure[ti. BUZ|U (1978) . STOIAN.. Lucr. COSTACHE.C. BERINDEI. Bucure[ti.C. – S. D. vol. Bucure[ti. JILCU. D. D. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.F. T.

Editura Universitas. II. I. Ia[i. vol. SINGUREANU. London. (1992) – Legumicultura. T|TARU.. Tez\ de doctorat. 4.. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Chi[in\u. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. SAVI}CHI.. Bucure[ti. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\.. Cercet. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Bucure[ti. În Moldova. Bucure[ti. Leonard Hill. 2. Cerc. [i colab. Ia[i. N. Bucure[ti. I. MUNTEANU. N. T.. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România.. GR... nr.. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. V. MIHU. R. STAN..C. (1986) – Bolile plantelor legumicole. MUNTEANU MARINESCU. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. M. MUNTEANU. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. agron. ICLF Vidra.F. A. Cercet. SAVI}CHI. vol. Tez\ de doctorat. {I STOENESCU. P. KUO. Agron. 2. N. în jude]ul Ia[i. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. SAVI}CHI. Centrul de multiplicare Inst. 242 . agron. vol. vol. SAVI}CHI. MIHALACHE. P... Technical Bull. STAN. forma alb\ (lam. Inst. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. SINGUREANU.. N. POPESCU. PANAIT. N. Cercet. nr. capitata. 3. N. (1969) – Cole Crops. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. POPLÃCINEL. Bucure[ti. NIEUWHOF. Bucure[ti. Buletin informativ nr. STOIAN.) D. RADU. YOON. PATRON. Agr. vol. GR. în Moldova. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Ia[i. GH. în Moldova. 1. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. MUNTEANU. Bucure[ti.C. M. STAN. în Moldova. P. Bucure[ti. 4. Editura Ceres. Editura Ceres. I. Ia[i. (1968) – Castrave]ii. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. N. 2. G. vol. I. No. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. OPENA. C. M. I. Agron. Tez\ de doctorat. STAN. ATANASIU. Centrul de multiplicare Inst. P. Editura Agro-silvic\. SINGUREANU. J. 17. I. Taiwan. P. SAVI}CHI. MUNTEANU. agron. COSTACHE. Editura Ceres.. Agron.N. AVRDC. L. Ia[i.. (2000) – Legumicultura. N. Analele I. N. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. 1.L. ANDRIESCU. G. Ia[i. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor.

V. Editura Ceres. Analele I. C. ZEVEN. L|C|TU{. V. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VOICAN. VOINEA. vol. VOICAN. (1984) – R\sadni]e [i solarii. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor.F. JUCOVSKY. PERCIALI. M.. ZANOSCHI. Wageningen. ANDRONICESCU.. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Bucure[ti.. P. M. Bucure[ti. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. GIREAD|. VÂLCEANU. nr. A.. G. M. VOINEA. (1975) – Cultura legumelor de var\. Bucure[ti. VI. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.. Editura Ceres. D. V. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Editura Ceres. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.L. V. GH.C. 3. Editura Ceres. Bucure[ti. TOMA. D. 243 . C. Editura Ceres.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.05. 3 Tel. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu. Sadoveanu nr.: 032-218300.2001 2001. Aleea M. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful