P. 1
48480835-legume-II

48480835-legume-II

|Views: 25|Likes:
Published by Geo Bello

More info:

Published by: Geo Bello on Nov 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2011

pdf

text

original

Sections

  • 7.1. MORCOVUL
  • 7.1.1. Importanţa culturii
  • 7.1.4. Relaţiile cu factorii de mediu
  • 7.1.5. Soiuri
  • 7.1.6. Tehnologia de cultivare
  • 7.2. PĂTRUNJELUL
  • 7.2.1. Importanţa culturii
  • 7.2.5. Soiuri
  • 7.2.6. Tehnologia de cultivare
  • 7.3.4. Relaţiile cu factorii de mediu
  • 7.3.5. Soiuri
  • 7.3.6. Tehnologia de cultivare
  • 7.4. }ELINA PENTRU R|D|CINI
  • 7.4.1. Importanţa culturii
  • 7.4.4. Relaţiile cu factorii de mediu
  • 7.4.5. Soiuri
  • 7.4.6. Tehnologia de cultivare
  • 7.5. RIDICHILE
  • 7.5.1. Importanţa culturii
  • 7.5.4. Relaţiile cu factorii de mediu
  • 7.5.5. Soiuri
  • 7.5.6. Tehnologia de cultivare
  • 7.5.6.1. Cultura ridichilor de lună
  • 7.6.1. Importanţa culturii
  • 7.6.4. Relaţiile cu factorii de mediu
  • 7.6.5. Soiuri
  • 7.6.6. Tehnologia de cultivare
  • CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI
  • 8.1. CEAPA COMUN|
  • 8.1.1. Importan]a culturii
  • 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 8.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 8.1.5. Soiuri
  • 8.1.6. Tehnologia de cultivare
  • 8.1.6.1. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama)
  • 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic
  • 8.1.6.4. Cultura cepei verzi (stufat)
  • 8.2. USTUROIUL COMUN
  • 8.2.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 8.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 8.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 8.2.5. Soiuri
  • 8.2.6. Tehnologia de cultivare
  • 8.3. PRAZUL
  • 8.3.1. Importan]a culturii
  • 8.3.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 8.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 8.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 8.3.5. Soiuri
  • 8.3.6. Tehnologia de cultivare
  • 8.3.6.1. Cultura prin sem\nat direct
  • 8.3.6.2. Cultura prin r\sad
  • 8.4. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI
  • 8.4.1. CEAPA DE EGIPT
  • 8.4.2. CEAPA E{ALOTA
  • 8.4.4. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS
  • 9.1. CARTOFUL TIMPURIU
  • 9.1.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 9.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 9.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 9.1.5. Soiuri
  • 9.1.6. Tehnologia de cultivare
  • 9.1.6.2. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice
  • 9.2. BATATUL
  • CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI
  • 10.1.1. Importan]a culturii
  • 10.1.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.1.5. Soiuri
  • 10.1.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.2. VARZA RO{IE
  • 10.2.1. Importan]a culturii
  • 10.2.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.2.5. Soiuri
  • 10.2.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.3. VARZA CREA}|
  • 10.3.1. Importan]a culturii
  • 10.3.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.3.5. Soiuri
  • 10.3.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.4. VARZA DE BRUXELLES
  • 10.4.1. Importan]a culturii
  • 10.4.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.4.5. Soiuri
  • 10.4.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.5. VARZA PENTRU FRUNZE
  • 10.5.1. Importan]a culturii
  • 10.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.5.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.5.5. Soiuri
  • 10.5.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.6. CONOPIDA
  • 10.6.1. Importan]a culturii
  • 10.6.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.6.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.6.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.6.5. Soiuri
  • 10.6.6.4. Cultura în ser\
  • 10.7. BROCCOLI
  • 10.7.1. Importan]a culturii
  • 10.7.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.7.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.7.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.7.5. Soiuri
  • 10.7.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.7.6.2. Cultura târzie
  • 10.8. GULIA
  • 10.8.1. Importan]a culturii
  • 10.8.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.8.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.8.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.8.5. Soiuri
  • 10.8.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.8.6.1. Cultura timpurie
  • 10.8.6.2. Cultura târzie (de toamn\)
  • 10.8.6.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice
  • 10.8.6.4. Cultura în sere
  • 10.9. VARZA CHINEZEASC|
  • 10.9.1. Importan]a culturii
  • 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 10.9.5. Soiuri
  • 10.9.6. Tehnologia de cultivare
  • 10.9.6.2. Cultura târzie
  • CUCURBITACEAE
  • 11.1. CASTRAVETELE
  • 11.1.1. Importan]a culturii
  • 11.1.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 11.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 11.1.5. Soiuri
  • 11.1.6. Tehnologia de cultivare
  • 11.1.6.1. Cultura în teren neprotejat
  • 11.1.6.2. Cultura în sere
  • 11.1.6.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice
  • 11.1.6.4. Cultura în r\sadni]e
  • 11.2. PEPENELE GALBEN
  • 11.2.1. Importan]a culturii
  • 11.2.2. Originea [i aria de r\spândire
  • 11.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice
  • 11.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu
  • 11.2.5. Soiuri
  • 11.2.6. Tehnologia de cultivare
  • 11.2.6.2. Cultura în sere
  • 11.2.6.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice
  • 11.2.6.4. Cultura în r\sadni]e
  • 11.3. PEPENELE VERDE
  • 11.3.1. Importan]a culturii
  • 11.3.5. Soiuri
  • 11.4. DOVLECELUL COMUN
  • 11.4.1. Importan]a culturii
  • 11.4.5. Soiuri
  • 11.4.6.1. Cultura în câmp
  • 11.5. DOVLECELUL PATISON
  • 11.5.1. Importan]a culturii
  • 11.5.5. Soiuri
  • BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

48 8.........1....................... Importan]a culturii...................6.........3.......... Importan]a culturii. Tehnologia de cultivare..3...............................4....... 47 8..5..... 42 7..........1.......3..................5.. Originea [i aria de r\spândire................................... 76 8.... Cultura cepei prin r\sad .......5............................5..... Soiuri.. 54 8......2.................4....1..........3..... 39 7.......6...... 87 8....................Cultura ridichilor de lun\ .................6..................3............................................................... Cultura prin r\sad..........4.......1...4.....N..................................................................... Tehnologia de cultivare....... Particularit\]i botanice [i biologice.................................6................2.......................... 52 8...................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................... 33 7... Ceapa comun\ .... 37 7.........................6.........3............. Cultura cepei verzi (stufat).. MUNTEANU 7............... Rela]iile cu factorii de mediu .......3....................1...........2....... 80 8.................... Originea [i aria de r\spândire... STAN........... 93 4 ........................3..... Sfecla ro[ie .1.......................................................2................................................6.. Cultura prin sem\nat direct.. Cultura cepei prin arpagic .......1..... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI . 32 7........... 84 8.1................................ Rela]iile cu factorii de mediu .............. 54 8...........5...2.......... Originea [i aria de r\spândire............. Tehnologia de cultivare.6..................................... 33 7...................................................5.....4.........1.........5.2.............6................3......................3..... 48 8.....................................................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..... 91 8......................1... 54 8....................6............................... Soiuri....................... Importan]a culturii...2..................... 82 8.. 88 8.......6.............................................6....2......3............... Soiuri.......... 60 8............................ Particularit\]i botanice [i biologice........ Importan]a culturii.....2.......1...................2................................6............. 90 8...............6.............. 46 8.2........... 80 8........................1........ 87 8................................6..5....1.....................6............. Particularit\]i botanice [i biologice.............5. 90 8............ 88 8........................... 81 8................ Soiuri ....................................... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ........ 83 8...1..................... Soiuri....................... 41 7......2........ 39 7........ 33 7......6.1.... Tehnologia de cultivare.........6.............................. 39 7................................. Rela]iile cu factorii de mediu ........ Prazul .................. Particularit\]i botanice [i biologice..... Rela]iile cu factorii de mediu ............6.....3.................. Originea [i aria de r\spândire............ 73 8..........4...3...1................ 47 8........................... 40 7..........1....5.............................................................................. 89 8..............................6... Usturoiul comun ..2.............2......6....... Tehnologia de cultivare............................................ N...............3......... 84 8........1.................

.... 110 9...2. Tehnologia de cultivare........ 120 10................ Rela]iile cu factorii de mediu ...1.....1.................................1. Particularit\]i botanice [i biologice.. 100 9.6................... Importan]a culturii..... 95 8. 118 10.............1............. Varza ro[ie ................2...............4..... Particularit\]i botanice [i biologice............. 137 10..... Batatul ....................... 115 10.2................................3.............................................1.5................. 99 9.....4....................5.................. Cultura de var\..6......5............. Ceapa de iarn\ sau de tuns .......... Cultura târzie (de toamn\) .... 132 10.1...........3.................................1......... 102 9...................5....................... 95 8...................................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.............................4. Importan]a culturii.2......................................... Rela]iile cu factorii de mediu .................... 145 10.... Soiuri........ 116 10........ Usturoiul de Egipt .6......... Importan]a culturii...LEGUMICULTUR| II 8.1...........................2.................................... Ceapa de Egipt .... Cultura timpurie în teren neprotejat ...1...... 146 5 .....1...........1............2......... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..................... 135 10... 96 8.. 146 10.............2........ 105 9... Soiuri..4........... Tehnologia de cultivare........... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .................1.... 115 10..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............................................6................2.. Cartoful timpuriu....6..................1.............. 145 10.2.... 98 9............... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................................ 117 10.................. Originea [i aria de r\spândire.......1........... Soiuri..5........ Originea [i aria de r\spândire..........................1....................................................2.. 98 9........ 98 9..6............................................................ 96 8......1.......................1....... 146 10......3......................3.................................. 122 10............1.2... 145 10................................. 105 9............ 94 8............................... Ceapa e[alota.....................................1........1....... Originea [i aria de r\spândire. 115 10..........1......4.................................................1................................. Tehnologia de cultivare........................ Cultura prin sem\nat direct în câmp ................... Ceapa m\rg\ritar...................1...... 138 10........6...........2.........................................4.1.........4....................................6........1...1. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .................. Cultura în teren neprotejat......4........................................2................... Alte plante legumicole din grupa cepei.......................................... 145 10...............4.................3.............4.....................2....6................1......................................... 105 9.........4.............. 122 10. Rela]iile cu factorii de mediu ...................6....

................................ 156 10............... STAN......6....... 174 10... 151 10........ Soiuri....................................................6......6... 176 10.... 174 10.......................5... Importan]a culturii...... 148 10................... Originea [i aria de r\spândire......................1.. Tehnologia de cultivare................................................................ 176 10.........7................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................... Importan]a culturii...................................5............ 148 10......7............................................. Particularit\]i botanice [i biologice...... 163 10.......... Tehnologia de cultivare..................1.................3............................. 148 10....7. Tehnologia de cultivare........................................7........................3......................... 151 10.......5.......6.....5.................................1..... Cultura timpurie în teren neprotejat .......4...................... Rela]iile cu factorii de mediu ............ 158 10..............6.........6........... 167 10........... 157 10..................4..............................2.. 155 10...4.......4.....3.............. N....4.......2........................6................................................................5........1............6..................1.....7............ Varza de Bruxelles ................. 163 10................. 163 10................... 155 10..........................3................................2................. Particularit\]i botanice [i biologice. 157 10....6...... Particularit\]i botanice [i biologice.................3.. Originea [i aria de r\spândire..............................6.............3.. Cultura în ser\ ... 175 10............... 153 10...3.................6......8...6.... Originea [i aria de r\spândire.........................................5......... Tehnologia de cultivare.......3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice........... 174 10..... Tehnologia de cultivare.............2............................6........4...............6.......... 172 10.................................6................. 149 10.......3....................N........ 152 10.......... 169 10..... 149 10.......................... Importan]a culturii.............................. Importan]a culturii............6...................... Rela]iile cu factorii de mediu ............ Soiuri... Soiuri.......... Cultura târzie..................................... Originea [i aria de r\spândire......... Varza crea]\............................5......................6....... 176 10.........4..................... 178 6 .................................................................3...........6......................3............. Rela]iile cu factorii de mediu ..... Cultura târzie................. Soiuri............8......... Cultura timpurie .....1................................................................ 150 10....6...2....4................. 151 10.....1......3..........4........ 159 10............................ Importan]a culturii............ Originea [i aria de r\spândire......8...................... 174 10........5...... Broccoli................5.4.. MUNTEANU 10........5.... Soiuri............................... 153 10......2...................................... 161 10..... 153 10......... 177 10..............1................. 178 10........... Gulia ..............6.......... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Originea [i aria de r\spândire...............7.......7.......... 151 10.. Particularit\]i botanice [i biologice.......2.....4............................... 157 10..................5....... 178 10...........5..... 158 10......2.........6.... Importanta culturii........7......4...............6.......................3................................4..... Particularit\]i botanice [i biologice................................ 159 10......... Conopida ..... 148 10.......7............. Varza pentru frunze............

........................... 196 11................................... 200 11................ 191 10..... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 208 11.. 194 11......... Importan]a culturii...... Soiuri.................................................. Varza chinezeasc\ ...9......6.......6. 180 10....................... Tehnologia de cultivare..6.............................1............4............................. 221 11...............9.............8..6........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..................... 188 10.......... Cultura în r\sadni]e...............1....1....................6................... 221 11......... Cultura în r\sadni]e................... 190 10................................ Cultura în câmp...2..........4........1..1..................................1....................2....... 186 10...........3...2...8.......................... Cultura în sere ..............................................6.......................2...........2.....2........... Cultura în sere ..9....... 225 11.........................1.........8.......................... 180 10...............1... 221 11.... Tehnologia de cultivare............ Originea [i aria de r\spândire.... 188 10...................... 183 10..................................................5....................... Particularit\]i botanice [i biologice...........6....4..... 221 11. 225 11........................ Particularit\]i botanice [i biologice...2. Originea [i aria de r\spândire............................................8.........4................................................................1...........4. 228 7 ................9. 189 10........6....................6. 226 11.... Rela]iile cu factorii de mediu .................... 219 11.........3....................5............3.....8......6........... 227 11................................ 220 11.......... Originea [i aria de r\spândire...9.... Importan]a culturii...............2...... Particularit\]i botanice [i biologice.......................................6.4........................................2..5....... 195 11.....1..................3......2................2.........................................1....... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ......1............................. Cultura târzie......8........3..2................................................... 179 10.8.............. Rela]iile cu factorii de mediu ....1...2..........................................6.. Pepenele galben ........................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... 180 10.1.. Soiuri ....3..............................................................6........2................ Cultura timpurie .. Cultura în sere ..6. 198 11..........1..........6. 191 10....2.................2.............. 188 10...........6. Rela]iile cu factorii de mediu ...............4....................... 223 11..............6.. 200 11............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................9..........9........................8...... 184 10..... Soiuri.1..................3... Cultura timpurie .....................................9. 194 11...... Soiuri................LEGUMICULTUR| II 10.............1.... 222 11........ Importan]a culturii.......6........2...... Tehnologia de cultivare. 190 10...................... 180 10.....5.. 194 11................ Particularit\]i botanice [i biologice.........1. Cultura în teren neprotejat......... 202 11............. Tehnologia de cultivare........................2........ Castravetele .................... Cultura târzie (de toamn\) ............9..................

...4...........3 Particularit\]i botanice [i biologice.................N.............................5. Soiuri............................... 233 11............... Soiuri..........3....... MUNTEANU 11.......................5......................1.......... 238 11................. Tehnologia de cultivare. 233 11.....................4................................2......................................1.. Dovlecelul comun.......... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ....................1.. Soiuri .............................................6......3..................3.........3....... Importan]a culturii..... 239 11..........................................4......... Rela]iile cu factorii de mediu .............. 228 11...................5............................4........................4........ 237 11........4.. Originea [i aria de r\spândire.. Originea [i aria de r\spândire....................................................................5....3.. STAN.. 237 11. 237 11............. 229 11........2.............. 234 11.............3... Tehnologia de cultivare...................4............ Rela]iile cu factorii de mediu ..............5........................4................. 237 11... Dovlecelul patison........... 238 11.. N...............4......................... 236 11....................................................... 240 8 ............ Particularit\]i botanice [i biologice........................................... 230 11............................5........................ 230 11........ 234 11................................2. Cultura în câmp........................... Tehnologia de cultivare.....4....................4....... 236 11..................... Importan]a culturii ...........3...............................6.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice....3................... Particularit\]i botanice [i biologice........ Rela]iile cu factorii de mediu ........2....................6........................ 234 11.............. 228 11.3....................5..............6....1............... 230 11..6............5.. Pepenele verde . 233 11. Originea [i aria de r\spândire........4.. Importan]a culturii..............5........... 229 11.....5.....

pătrunjelul pentru rădăcini. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. În România. 1993). 9 . rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. În general. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. şi colab. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. solul trebuie să fie uşor.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. în special glucide. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. afânat. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Transilvania. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. păstârnacul. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. mai ales în primele faze de creştere. precum şi în Moldova. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. pretenţioase. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară.. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. deoarece. cu excepţia ţelinei. lemnos şi liberian. care sunt anuale (Butnariu H. 1993). a substanţelor de rezervă. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. faţă de umiditatea solului şi de lumină. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni.

79%. în acest mod.. În prezent.2.3. Mg – 0.a. China. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.1. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. de conserve şi sucuri. albă şi galbenă. carotenoide 8.. bienală. sativus (Hoffm) Arc. carota s-au format subspeciile syriacus. morcovul se cultivă în toate judeţele. acestea mai conţin vitaminele B1. Pe lângă cele menţionate. ciorbe. H. subsp. în special Daucus carota L. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. La noi în ţară. Anglia. Prin încrucişarea ssp. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Italia şi Grecia. zaharuri 6. sativus (Alef.. syriacus. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.4. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. iar în anul al doilea tulpini florifere.N. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. celuloză 1. proteine 1. predominând formele de culoare violacee.89%. K. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. Morcovul a fost luat în cultură în sec.14%. sub formă deshidratată. citat de Zanoschi. N.9 mg /100 g substanţă proaspătă. X d. flori şi fructe (fig. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. al XVIII-lea. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. în Iran (Banga. 1984). B2 şi substanţele minerale: Na-1. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. supe. MUNTEANU 7. 1985). 7. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.1). Franţa. Mari cultivatoare sunt: SUA.52 %. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. acid ascorbic 3. 7. prin Spania.1. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. cv. pe soluri uşoare sau mijlocii. MORCOVUL Daucus carota L.1.8 mg/100 g substanţă proaspătă. 7. ghiveciuri etc.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. P-0. 1985). Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.. Ca – 0.44%. 10 .39 %. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. japonicus. cilicicus.35%. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.1. mediterraneus şi japonicus).172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Japonia ş. STAN. în stare crudă (salată).1.3%.

uneori cu nuanţe rozacee.5 m. fistuloasă şi înaltă de 1. Fructul. cu polenizare alogamă. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. cu cilindrul central redus Fig. rar Fig. de lungime mijlocie. aspru păroasă.1 . zigomorfe. striată. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. hermafrodite. d . 1973) sterile). de calitate superioară.. 11 .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.2 .frunză.cele bazale şi sesile .2. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). c . cilindrică.Morcovul: a . albe. 7. 7. impropriu numit sămânţă. Tulpina floriferă. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. costate şi cu ţepi.2 – 1. peţiolate .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. La circa 35– 40 zile de la răsărire. de culoare roşieportocalie. iar unele rădăcini până la 2 m.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu flori mici. mărimea şi culoarea. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. entomofilă.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. Atât tulpina principală. este o pseudoachenă. este ramificată. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. penat-fidate. pentamere. schimbându-şi treptat forma. 1985). care se formează în al doilea an. de plantă sălbatică.cele superioare.rădăcină soi valoros. b .

mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. STAN.4. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. timpurii (80110 zile). Presto F1. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Insuficienţa luminii. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. profunde. tasate. Nanco F1 etc.1. cu pH-ul 6. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Pe solurile grele. Hytop F1.1. în funcţie de soi. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.5. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. permeabile. iar cea optimă de 20-250C. se poate produce o vernalizare prematură. morcovul are cerinţe ridicate. bogate în humus (4-5%). bine afânate. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. semitimpurii (110–130 zile). mai ales în primele faze de creştere.5. sărace sau cu exces de azot. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. În timpul îngroşării rădăcinilor. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. 12 . se formează rădăcini diforme sau ramificate. Faţă de lumină.5–7. MUNTEANU 7.N. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Primo F1. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. 7. mai ales pe solurile uşoare. Faţă de umiditate. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. producţie mare – până la 70 t/ha etc. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). durează 36–70 zile.1) . N. Dacă primăvara este rece.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 kg 1. ceapă verde. recoltate în iunie – iulie. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.2). se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. bulboasele şi varza. 7. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. industrializării sau păstrării peste iarnă. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 kg 1. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 l 1. cucurbitaceele. iar culturile timpurii de morcov. MUNTEANU 7. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l 1. culturi furajere pentru masă verde (secară. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Primăvara. Locul în asolament. STAN. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). pré – preemergent.5 kg 1. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. fără încorporare. conopidă.2. fasole etc.7). borceag). Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). imediat ce se poate intra pe teren.1.5 l 6l 6l 1.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. spanac.5 l 6l 6l 1. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Lucrările de pregătire a terenului. La pregătirea terenului. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. leguminoasele. castraveţi. N.5 Fusilade S 12.5 l 1.N.6. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Tabelul 7. post – postemergent 14 . Toamna. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.

pentru culturile succesive de morcov. în funcţie de starea arăturii.3 . în benzi. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. Dacă solul este prea afânat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.pe teren nemodelat. folosind 4–5 kg seminţe la ha. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. 7. Fig. în benzi de câte patru rânduri 15 .pe teren modelat. În cazul terenului modelat. la care s-au îndepărtat ţepii. b . iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Adâncimea de semănat este de circa 2. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Dacă solul este prea uscat.5 cm.LEGUMICULTURĂ II Vara. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Epoca de semănat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.Scheme de semănat la morcov: a .pe teren modelat.3. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. 7. c . Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).). se tăvălugeşte înainte de semănat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. în rânduri echidistante.

N. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. când rădăcinile au cel puţin 1–1. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. eşalonat. Pentru păstrarea peste iarnă. Când rădăcinile ating 2–2. N. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. STAN. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. se erbicidează cu Afalon 1. ceea ce permite reducerea costurilor. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. se face prin smulgere sau dislocare. în legături.2–1. de erbicidare. la nevoie se udă prin aspersiune.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. în doză de 1. iar dacă este necesar. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. 16 . Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Lucrările de întreţinere. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 600 l apă. După răsărirea culturii.5 kg/ha. se fasonează şi se sortează pe calităţi. morcovul se recoltează în luna octombrie. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. în cazul culturilor timpurii. Recoltarea. MASTER – PLATT). În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.3). folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. La hibrizii F1. după căderea primelor brume. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). începând cu luna iunie. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. CSSL-9 sau A-761. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. pir) se adaugă Fusilade. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze.5 l/ha. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

radicosum (Alef.7 20 – 35 0.7 .2.4 . ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.7 – 3.p. g Zaharuri. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. sylvestre).290 0.N.2 0.2. crispum (pătrunjelul pentru frunze).5 – 25.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. g Acid ascorbic.3.1.6 – 36.W.10.9 58 . g Cenuşă.2. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.2.5 1.4.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. P. g Proteină (N x 6. 7.) Substanţă uscată. radicosum (Alef. Ulei eteric. iar cel în Fe.02 – 0. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. % substanţă uscată Frunze 12. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.1.30 Rădăcini 11. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. Compoziţia chimică a rădăcinilor. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.1 2. A fost cultivat de greci şi romani.p.2 1. Primul 18 .016 – 0.4 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. ca materie primă în industria conservelor.). STAN.4. MUNTEANU 7. N.1 1. la 56 mg/100 g s.) A.3.s. mg /g. Hill cv.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.4. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.5 – 3.2. organ de sinteză (tabelul 7. 7. În cantităţi mai mici conţin K..p.25).6 . lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). 1984).7 . Tabelul 7. (Bodea şi colab.. Ca. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.

care la maturitate se desface în două semifructe. cu ramuri aproape erecte.4) Tulpina floriferă. 7. glabre. scade producţia.2. adânci. 1973). netede sau gofrate. în al doilea an. Pătrunjelul. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. pentamere.fructul mediul exterior. 7. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. ramificată.4. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). 7.floarea. creţe. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. cu frunze trifidate.5.5) 19 . hermafrodite. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. terminate cu umbele compuse. suculente.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. dar rădăcinile sunt mai aromate. este cilindrică sau uşor muchiată. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. de culoare verde-închis. lucioase. numite mericarpe. florile şi seminţele (figura 7. reavene. tulpinile florifere. înaltă de 80– 150 cm. fiind o plantă bienală. cu miros caracteristic. grupate în umbele compuse. ramificate. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. uneori fistuloasă. de culoare albverzuie. putând ierna în câmp.2. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. d .LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Al doilea formează rădăcini subţiri. lung pedunculate. mici. c . Faţă de umiditate are cerinţe moderate. Florile sunt actinomorfe. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. formează. Polenizarea este entomorfilă. Fructul este o pseudodiachenă.frunza. Faţă de sol.

MUNTEANU 20 . N. STAN.N.

3. se aplică 4–5 udări.2. în legături. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. dar nu să germineze).3). salată.2).5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.2). Rădăcinile au gust dulce. pentru consum în timpul verii.p.6. seminţele să se umecteze. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).5 kg/ha. Până la introducerea în cultură a cartofului. convar. fertilizarea suplimentară.LEGUMICULTURĂ II 7.1.8 – 15. curăţarea de pământ şi frunze. spanac. sortarea şi ambalarea manuală.5 % s. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Recoltarea se face diferenţiat. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. recoltarea se face după primele brume (15. culturi furajere pentru masă verde). în funcţie de regimul de precipitaţii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. 7.u. hortensis Ehrh. Udarea culturii se face diferenţiat. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . înlocuind în bună măsură pătrunjelul. Astfel. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. în funcţie de scopul urmărit. alături de morcov. În culturi succesive. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. astfel.10 – 15. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. reprezentată. ridichi de lună. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.11). Pentru culturile de toamnă. de glucide (4. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.3. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. locul în asolament. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.8 – 10 % s..1) şi peptide (11. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. astfel. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. în special.

0. florifere.2. Se păstrează foarte bine peste iarnă. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp.4. dulce şi cu miros caracteristic.). La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. Asia. Se cultivă în Europa. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.3.5).3. de culoare cafenie. uşor pubescente. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 0. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Seminţele germinează la minus 2–30C. cu rizoderma de culoare albă. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani.3. America şi Australia. 7. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). pe terenuri umede şi umbroase. cu pulpa albă sau gălbuie. pubescente. uşor gălbuie. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. plantele tinere rezistă până la – 50C. iar cele mature până la minus 8–100 C. oval – turtite. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 7. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. penatsectate. 7.p. 7. slab ramificate. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 73 mg P. 0. 3 mg Na. 7. MUNTEANU (24.p. unde creşte spontan. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. 139 mg S. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. care le imprimă aroma caracteristică.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 51 mg Ca. Fructele sunt pseudodiachene. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.9 mg vitamina C.8 – 28.10 mg vitamina B1. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. se găsesc: 469 mg K. la 100 g s. Păstârnacul preferă umiditatea. puternic striate.N. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen).3. 23 mg Mg. Fig. săruri minerale (la 100 g s. N. suculentă. înalte de 100–150 cm. STAN.7 mg vitamina PP. aripate. dar excesul îi dăunează mult. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 22 .

se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). convar. La 1 g s. frunzele verzi. cu rădăcinile conic–alungite. 7.8 mg SiO3. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. în special. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.p.7 – 1.15 mg Mn etc.u. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 23 .3. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.8 % s.) Graud. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). sporadic.6. rapaceum (Mill. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.se seamănă în teren modelat.p. vitaminele B1. În cultură. a salatelor şi pentru murături.4. o umiditate constantă.6) . iar gustul şi. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. nu este indicat să se semene din toamnă. 0. lipide 0. 7. etc). citric.. dar cu unele particularităţi: . 1.p. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.p. 29. Recoltarea se face toamna târziu. cu rădăcini conice. într-o măsură mai mică.p. 0.6 – 1.3 % s. .5. oxalic.se menţine.6). Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 5. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. B2..LEGUMICULTURĂ II 7.6 mg P. 2.31 mg Zn. se găsesc 59. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.9 mg K.3.2 mg Ca. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.5 mg Fe. Acestea mai conţin zaharuri 1. prin udarea culturilor. în benzi de câte trei rânduri. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.).1..9 mg Na. 17. B6. proteine 0.u. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.): 0. 1975). deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an..5 mg B.7. 3. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.4. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. acizi organici (malic.).2 % s.

MUNTEANU 24 .N. STAN. N.

p.4.) şi cea cultivată 25 . Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. pe lângă ţelina pentru rădăcini.3.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. 7. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. convar. fiind considerată plantă medicinală. secalinum Alef. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. 7. unde creşte spontan.Scheme ale culturii de păstârnac: a .. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.pe teren modelat. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. graveolens L.6 . 1973). 7.2. Este cultivată din antichitate. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.4. b .LEGUMICULTURĂ II Fig.

Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. de culoare albă. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. chiar din primul an. Polenizarea este entomofilă. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare.4. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Pers. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. c – plant\ semincer\ hermafrodite. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. pivotantă. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul.4. sunt glabre.N. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. lucioase şi de culoare verde – închis. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. 7. datorită conţinutului lor mare în apă. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. ce se desface uşor în două mericarpe. în primul an. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). 7. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. de culoare brunie. pentamere. STAN. iar cele mature la minus 7–90 C.) care. b – frunz\. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. graveolens L. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. înfloreşte şi fructifică (fig. N. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). ramificată. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. formează o rădăcină subţire. nu poate ierna în câmp. dulce) (Mill. convar.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Rozeta de frunze este înaltă. amară şi necomestibilă. a – r\d\cin\ îngro[at\.7). 7. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. 26 . Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. sunt simplu penat sectate.7 . care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. este striată şi ramificată.

cerealele. castraveţii. toamna. fiind indicată pentru culturi asociate. 7. cât şi în cazul culturilor succesive. profunde. Se cultivă numai în condiţii de irigare. sunt prezentate în tabelul 7. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase.4. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. ardeii. atât pentru cultura în ogor propriu. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. În cadrul culturilor succesive. Producerea răsadurilor. la cultura de ţelină. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. 7.5–7. bogate în humus.6 – 1 g sămânţă la m2. Locul în asolament. cu pH-ul 6. la 20 martie – 10 aprilie. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. germinează greu. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. iar pulpa devine grosieră. iar în solarii. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Spre deosebire de morcov. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. salată sau ridichi de lună.4.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). deoarece rădăcinile se ramifică mult. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. conopida etc. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Este o plantă de zi lungă. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Lucrările de pregătire a terenului se fac. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Înainte de semănat. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. ţelina poate fi cultivată după spanac.0. folosind 0. suficient de umede. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. pentru cultura târzie. ca şi în cazul culturii morcovului.6.5. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. care se încorporează imediat în sol. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. tomatele. 27 . 3 g/1 kg sămânţă. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. varza.

N. N. MUNTEANU 28 . STAN.

astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. 29 .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. iar rădăcinile se morcilesc. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.8).LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).1 %. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. răsadul se sortează.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .8 . 7. 7. b .pe teren modelat în straturi late. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Fig. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. la 30 de cm între plante pe rând (fig. de exemplu Revital 0. se fasonează.

Pentru culturile târzii. la 3–4 săptămâni. 7. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.1. fructoză şi zaharoză). B2.p. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. Recoltarea se face diferenţiat. N.) şi proteine (0. Fe etc. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.convar. S. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. B1.1 % s.9% s. plantele se smulg. mai ales.5. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.. La cultura târzie. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Mg.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. STAN. Ca. valorificarea făcându-se cu frunze.). niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). în cantitate foarte mică (0.N. combaterea buruienilor. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.p.6-1. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. P.). în legături. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. fertilizarea fazială. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.p.5–1 kg/ha. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). La culturile timpurii. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. în funcţie de scopul urmărit. (glucoză. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).64 şi 8. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). convar. acestea se curăţă de pământ. Na. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. reprezentată.5. prin glucide. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).p. care variază între 1. săruri minerale de K. RIDICHILE Raphanus sativus L. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). fertilizarea suplimentară se repetă. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. B6. PP şi 30 .40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.3).

caracteristic aromei ridichilor. unde s-a selectat din specia R. (Zeven şi Jukovschi. Japonia. Italia. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. 7. ovală sau alungită. în cadrul culturilor succesive. care. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. înglobate într-un ţesut spongios. La multe soiuri de ridichi. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. cu frunzele bazale scurt peţiolate.3. devin spongioase. violacee. acoperite cu perişori rigizi. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. 7. cu polenizare. raphanistrum L. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. lirat penat-sectate. sub rizodermă. Frunzele din rozetă sunt mari. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. lung peţiolate. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). tetramere. violete sau roze. iar cele superioare lanceolate şi sesile. uşor pubescente. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. ovale. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. 1975). maritimus L. Homutescu . Grecia. putând fi sferică. Egipt. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. de formă alungită.. cu un rostru ascuţit. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. se găseşte un ţesut care conţine antocian. bactericidă şi vermifugă. şi centrul mediteranean. 7. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. autoincompatibile. alogam-entomofilă. 31 . albă. cu marginea dinţată.5. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. unde a rezultat din specia R.2.9). În cazul ridichilor de lună. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. etc. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Tulpinile florale sunt ramificate.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. prin hidroliză enzimatică. albe. de 80–100 cm înălţime. 1965). O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). cenuşie sau neagră. Asia şi America. Fructul este o silicvă indehiscentă.5. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală.

b . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.rădăcină îngroşată. La o temperatură mai mică de 6–80 C. STAN. 7. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.9 .4. N.5.plantă în faza floriferă. 1973) 7. însoţite de secetă.N. 32 .Ridichea: a . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. creşterea încetează. Temperaturile mai ridicate. d . MUNTEANU Fig. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Gherghi şi colab.structura rădăcinii. c . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. 1956..

ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. cu rădăcinile tuberizate cilindro . ridichea este destul de pretenţioasă. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). reavăn. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. de aceea. şi în perioada 20 august–10 septembrie.conice. bogat în substanţă organică (3.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. 7. 7. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7.). Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).6. atât în câmp. de vară (60 – 80 zile). var. devin spongioase şi cu gust iute. care se folosesc în stare crudă ca salată. cât şi pentru cele înfiinţate vara. ce pot atinge 1 m lungime. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. în luna martie. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. cât şi în teren protejat. 1995). Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. 1 kg bucata. în special în Japonia şi China. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. având o perioadă scurtă de vegetaţie. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.5. când zilele sunt mai scurte. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. sau vara.6. Din această cauză. vinete.5. Consum specific: 5-6 kg N. cu greutatea de cca. mazărea şi fasolea de grădină. la interval de 10–15 zile. 33 . Tehnologia de cultivare 7. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare.. castraveţi etc. 2 kg P2O5.2 kg Ca şi 0. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. fără a mai forma rădăcina tuberizată. se lignifică.5 %). care urmează sau precede cultura ridichilor. Faţă de umiditate. aconthiformis Mark.8). Înfiinţarea culturii se face în câmp. 2.). vara. În Asia. înaintea culturilor de tomate. pentru cultura de toamnă.5. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. prin semănat direct. ardei.5. eşalonat în mai multe etape. castraveţii de vară etc. pentru cultura timpurie.1. 1994). ridichea de lună formează tulpini florale. De regulă. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). profund. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. 5 kg K2O. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.

N. MUNTEANU 34 . STAN.N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

5 cm adâncime. La culturile de toamnă. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. b .10). Fig. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.05% sau Fastac 10 EC 0. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.pe teren modelat. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). la 2–2. 36 . STAN. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. aplicat premergent).N.5 cm x 7.02 %. se vor face 1-2 udări. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. (fig.5 + 12. după formula 62.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. folosind 300–350 m3 apă/ha.10 . Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. dacă este nevoie. N. 7. 7.

mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. 7.06–15. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. iar pe suprafeţe mari. Producţia este de 8–10 t/ha.7. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.2. 37 . Se seamănă la adâncimea de 2–2.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. în perioada 20. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. timp de 5–7 zile după răsărire.11. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.6.). Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. în 2–3 reprize. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Se seamănă des. prevăzute cu role de tasarea pe rând. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. răsadniţe şi solarii. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Atunci când se realizează cultura asociată. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.07) la ridichea de iarnă. În vederea evitării alungirii plantelor.03 – 15. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). se vor menţine temperaturi scăzute. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Lucrările de întreţinere. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Ridichea de lună se cultivă în sere.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10.5.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). cât şi asociate cu alte culturii. atât în culturi pure. ceapă verde. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. spanac. 1995). după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. folosind 5–6 g sămânţă la m2.5 cm. la 2-3 zile de la semănat sau. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.

MUNTEANU Fig.11 . N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . 7. STAN.N.

7. cultura se înfiinţează prin semănat. 1998).2. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). esculenta L.6. recolta apare destul de devreme. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. De asemenea. (Dumitrescu şi colab. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). ciorbe. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. când sunt tinere. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. ciorbă şi supe de legume etc. dar folosită ca plantă medicinală. piureuri etc. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. cea mai importantă este vitamina A (20 U. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).a. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. Mării Negre şi Mării Caspice.1.H. Dintre vitamine. cu excepţia răritului. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. în Italia şi Franţa.6%). cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). Ca plantă legumicolă. în mod semnificativ. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. din care se remarcă..6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. 7.6. sin.I. ssp.. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. salate coapte sau fierte.6%). canditiva Alef./100 g).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. substanţe proteice (1. Importanţa culturii Importanţa alimentară. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. Frunzele. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. săruri minerale. se folosesc la salate. 1998). sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. soteuri.2 – 1. deşi nu este o bună premergătoare etc. denumită şi sfecla de masă. apoi vitaminele B1. 39 . avitaminoze ş. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. în legături. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. rubra Familia Chenopodiaceae 7. var. f.

cum ar fi zonele premontane sau montane.3. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. în general. deşi nu ocupă suprafeţe mari. rădăcinile pot căpăta.floare Rădăcina. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.secţiune transversală prin rădăcină. STAN.Sfecla roşie de salată: a . 7. fructe şi seminţe (fig. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. tulpina floriferă cu flori.frunză. sfecla roşie.6. d . c .7. e . După îngroşare.12). uneori şi frunzele tinere. Fig. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. b . La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. Pe plan mondial. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. este pivotantă cărnoasă. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.tulpină floriferă. MUNTEANU În }ările Române.rădăcină. N.N. în primele faze de vegetaţie. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . 7. iar în cel de-al doilea.12 .

formând un glomerul. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. este roşie-închisă. au culoarea roşie. concrescute. rădăcina prezintă zone concentrice. atunci aceasta va fi globuloasă. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. pentru realizarea unor recolte performante. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. De asemenea. prin apariţia. Frunzele tinere. sesile. cu suprafaţa ondulată. 7. anemofilă. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. din zona centrală a rozetei.). Florile sunt hermafrodite. cât şi în interior. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. lung peţiolate. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. mai multe glomerule formează un panicul lung.13 . cu limbul ovat. constituind aşa-numitele glomerule. 41 . mult mai intensă. 1973). sfecla roşie necesită un climat “dulce”. 1992).4. 7.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. cordat. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. cu marginea întreagă. în mod succesiv. considerate impropriu fructe sau seminţe. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. peţiolul este de culoare roşie. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Polenizarea este alogamă. grupate pe un ax mic.. Totuşi. de culoare roşie. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. a mai multor zone de ţesut cambial. lanceolate. Culoarea rădăcinii. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. 1998). uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). ţesutul Fig. În anul al II-lea. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. organizate pe tipul cinci. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici.6. la planta complet dezvoltată. atât la exterior. uneori şi entomofilă. Florile sunt mici. 7. uşor neregulată. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu.13. În secţiune transversală.. Frunzele.LEGUMICULTURĂ II conică). de culoare roşie– verzuie. Nervurile sunt evidente. sunt mari. în anul I.

bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. 7. de perioada de vegetaţie (timpurii. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. bune pentru consum. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. şi unele populaţii locale. În condiţii optime. dar plantele nu suportă umbrirea. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie.6. în funcţie de forma. STAN. formând tulpini florifere în primul an. în perioadele de secetă. determină formarea unor rădăcini mici. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. mai rar. În primele faze de creştere. După formarea primelor frunze adevărate. 42 . iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă.9. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. plantele se pot vernaliza. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. în gospodăriile familiale. prin răsad. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. iar cea optimă de 18-200C. Lipsa de umiditate. lipsite de suculenţă. timp de 2–3 săptămâni. În România se cultivă un număr redus de soiuri. mai ales în grădinile familiale. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). întâlnite. N. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.6. plantele solicită condiţii de zi lungă. plantele răsar după 10-12 zile.5. În faza de frunze cotiledonale. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. profund.N. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. de asemenea. mărimea şi culoarea rădăcinilor. 7. tardive).

LEGUMICULTURĂ II 43 .

la culturile succesive. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. N. ca fertilizator starter. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. după grăparea cu grapa cu discuri. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Înfiinţarea culturii se realizează. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Fig. STAN.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Modelarea terenului se execută. Modelarea este obligatorie. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.7. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă.14).N. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. imediat după aplicare. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Pregătirea terenului începe toamna. 7.14 . de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. după recoltarea acestora). MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. cât de curând posibil. după cum s-a anticipat. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. primăvara. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. în funcţie de soi şi momentul recoltării. prin semănat direct. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni.

La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. După zvântarea terenului. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. 1992). Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. obligatoriu. Cel mai târziu. răritul plantelor la 1020 cm. recoltarea se efectuează manual. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. În prima rundă de lucrări prezentate. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit.. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. prin smulgere. 1998). semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. mai ales pentru culturile timpurii. semănătoarea Saxonia. recoltarea se execută în mai multe reprize. 45 . dacă îngheţul a surprins cultura. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. cazmalelor. purici etc. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. se asigură. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii.. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. cultura având o densitate mai mare. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. altfel. de regulă. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. toamna târziu. În cazul culturilor timpurii. pentru situaţia prezentată. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. un tăvălugit al terenului. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. cronologic. se efectuează o praşilă manuală pe rând. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. în acest mod. se realizează aproximativ ca la morcov. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. Lucrările de îngrijire sunt. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. când. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). dispuse echidistant la 37–40 cm. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. în condiţii de secetă). un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. se efectuează printr-o singură trecere.). în timpul toamnei. Recoltarea sfeclei pentru consum. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Întreţinerea culturii. În timpul verii. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. în continuare. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul.

împreun\ cu cele men]ionate anterior. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. usturoiul comun (A. bulbi[ori aerieni. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. (dup\ Bala[a. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. în general. dup\ tomate [i varz\. N. iar la altele numai frunzele verzi. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. în inflorescen]e apar Alium sativum var. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.). iar sin.). Alte specii din aceast\ grup\. sativum L. bulbul. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. porrum L. sunt prezentate în tabelul 8. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Tabelul 8. STAN. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. ssp.N.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. Allium sativum ssp.1. 1973). vulgare) [i prazul (A. tulpina fals\ [i frunzele verzi. 46 .

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Apa este considerat\ ca un factor major. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. solul. în defavoarea bulbului. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). înfiin]ate prin sem\nat direct. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. în faza de germina]ie [i r\s\rire. MUNTEANU 8. se cere. în perioada de iarn\. dac\ se întârzie cu sem\natul. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii.N. În acest caz. determinate. aplicarea unor ud\ri u[oare. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. mai ales în primele faze de vegeta]ie. dup\ cum s-a specificat. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. de care depinde succesul culturii. De aceea. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. implicit. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. mai ales peste 20-22 mm. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. astfel.1. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. induc]ia floral\. O umiditate ridicat\ în sol. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. iar dac\ se formeaz\ crust\. N. cel pu]in câteva s\pt\mâni. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. În aceast\ faz\. în mod evident. prin aspersie fin\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. lipsa apei întârzie cultura. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Temperatura. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. plantele formeaz\ tulpini florale. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. `n mod special. STAN. Plantele nu formeaz\ bulbi. astfel. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Astfel. se produce vernalizarea [i. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori.4.

1. în principal. se recomand\ solurile mijlocii. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. la cultura premerg\toare. De aceea. În Olanda. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. dar [i de sistemul radicular. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. aluviunile con]in mult\ argil\. care atac\ în mod special bulbul.). în zona polderelor. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. care este egal repartizat\ pe profilul solului. amplasat în stratul superficial al solului. ceapa se cultiv\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni.6 kg K2O [i 1. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. în timpul depozit\rii (Erwinia. se pot instala agen]ii patogeni. Consumul specific (kg/t produs). De[i. În acest caz. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). de exemplu. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. de regul\ în treimea lor inferioar\. nematozi). determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. în primul rând datorit\ texturii. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific.a. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. refacerea rapid\ a sistemului radicular. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. pu]in dezvoltat.4 kg N. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Botrytis [.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Sclerotium. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). 4. în unele lunci. adesea.1 kg P2O5. poate reprezenta un element de succes al culturii. Aerul. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. pe soluri aluvionare. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat.. fertile [i bine structurate (aerisite). 1998). nisipoase. deoarece. 53 . deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Aceste cerin]e se bazeaz\. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. dar bine structurate. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. eventual. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. chiar dup\ recoltare.

culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. prin arpagic. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. În condi]ii tehnice moderne. pentru deshidratare. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Kaba).N. la I. prin r\saduri (ceapa de ap\.L. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii..1. La noi în ]ar\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.6. 54 . cultura poate fi complet mecanizat\. form\ [i m\rime. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.1. Vidra. prin arpagic sau sem\nat direct.5. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. N. Alegerea terenului.C. care se seam\n\ bob cu bob. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. pentru stufat (ceapa verde).F. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. STAN. 1998) 8. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. 8. MUNTEANU 8. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Culoarea poate fi galben\.6. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.1. de c\tre Popandron. sistem de irigare prin aspersie. 1994). În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. ro[ie sau alb\.1. în special. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.

LEGUMICULTUR| II 55 .

toamna. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. În acest sens. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Dual 2-3 l/ha). 1973). De asemenea. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia.2). în vederea sem\natului. În acest caz. ~n ambele situa]ii. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\.N.D. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. N. la 25–30 cm. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. respectiv toamna [i prim\vara. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. în prim\var\. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. pentru epoca de prim\var\. pentru epoca de toamn\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. verde]urile. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. cum ar fi: legume le cucurbitacee.-3. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. urmând a fi încorporate. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. care nu au fost administrate în toamn\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. care este obligatorie. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Speciile leguminoase nu se recomand\. de toamn\ sau de prim\var\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. STAN. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 .N. STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . STAN.N. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. N. STAN. MUNTEANU 66 .

Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. chiar la noi în ]ar\. 6-8 l/ha. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. exclusiv. în toamn\. prin realizarea sa. executate perpendicular una pe cealalt\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Prim\vara devreme. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Astfel. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). în medie. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. De asemenea. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. la adâncimea de 1012 cm. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Imediat 67 . Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. de exemplu. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. 6-8 l/ha sau Pivot. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Satecid 65 WP. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. mai ales. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. cu încorporare. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. a. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil.

Culturii de arpagic i se aplic\. prin cea de-a doua gr\pare. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. pân\ la 5-10 aprilie. În aceste condi]ii. MUNTEANU dup\ erbicidare. a unei culturi uniforme. ori plantele nu vor fi uniforme. de 2-3 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. 1998). se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Distan]a între semin]e pe rând va fi.N. de regul\. cu rândurile încheiate. cu norme de circa 100 m3/ha. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. iar la densit\]i prea mari. se face încorporarea produselor administrate.5-15 cm. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. pentru suprafe]e mari. prin competi]ie reciproc\.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. înfiin]at\ prim\vara. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. în mod practic. Lucr\rile de îngrijire. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. necorespunz\tor calitativ. 1998). de la care se elimin\ r\ritul.. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. N. mai ales pentru producerea cepei uscate. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Pe teren nemodelat. Altfel. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. În acest fel. echidistante la 12. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. r\s\ririi [i ob]inerea. în medie. sub 7-8 mm. Dup\ începerea r\s\ririi. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. multe plante vor pieri.. în caz de secet\ sau de formare a crustei. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. În acest sens. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. STAN. în final. 68 . Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. în general. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari.

controlul acestor d\un\tori.2 [i 8. combaterea buruienilor. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. de exemplu cu Afalon. Dac\ se scap\ momentul de zbor. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. De aceea. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. se opre[te irigarea. Cu toate acestea. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În acest scop. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. în mod deosebit. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\.5% în care s-a ad\ugat aracet. de obicei. mu[tele depun ou\. de regul\. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. În aceast\ situa]ie. iar buruienile sunt în faza de rozet\.3. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. 69 . urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. inhibitori sau chiar desican]i. practic. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. plantele vor fi infestate [i . f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. ca [i la ceapa ceaclama. printr-un plivit manual. în final. mai ales pentru distrugerea crustei. la sfâr[itul lunii iulie . vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Fiziologic.începutul lunii august. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Lucrarea se realizeaz\. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. nu se mai poate realiza. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. 2-3 ud\ri.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului.

dislocarea se poate face [i mecanizat. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). N. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Dup\ aceast\ opera]ie. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. A[adar. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i.4) Tabelul 8. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. STAN. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute).4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). La suprafe]e mai mari. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Dup\ acest stadiu de maturare.N. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. 70 . Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). În felul acesta. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere.

Plantarea se efectueaz\ manual. înfiin]at\ prim\vara. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. între 1 [i 15 aprilie. în func]ie de zon\. echidistante la 15-20 cm. O epoc\ ra]ional\ ar fi. dar s\ se asigure. Uneori. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. a lucr\rilor de îngrijire. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). în func]ie de condi]iile meteorologice. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. 1973. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Brewster.LEGUMICULTUR| II b.3). folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. chiar par]ial\. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. densitatea recomandat\. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). semimecanizat sau mecanizat. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. obligatoriu. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. 1994). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Epoca de înfiin]are. În aceast\ situa]ie. în mod mecanizat 71 . plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. u[or argilos. dup\ unii speciali[ti. unde este prev\zut\ mecanizarea. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\.

mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb.5 cm. dar adaptate corespunz\tor. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. De asemenea. au un caracter general. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare.N. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Pe teren nemodelat.0-3. îndeosebi pe solurile u[oare. la aceea[i distan]\ între ele. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. STAN. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. inclusiv cele de sem\nat. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. Din aceast\ cauz\. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. de asemenea. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Uneori. Lucr\rile de îngrijire. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. 72 . Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. mai ales în condi]ii de secet\. precum [i distrugerea crustei. pe de alt\ parte). pentru realizarea unor produc]ii ridicate. cel pu]in o singur\ dat\. Manual. pe de o parte. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). aceast\ opera]iune se face cu sapa. Dup\ r\s\rire. 1992). Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. de 28 cm. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Densit\]ile sunt. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. asem\n\toare. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. N. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\.. în momentul de mare necesitate a plantelor. când bulbul s-a format [i cre[te intens.

1992). folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. 8. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. 73 . Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere.a.6. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. De asemenea. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Mai mult.1. de exemplu. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. ori de câte ori este nevoie. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. cultura este totu[i rentabil\. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. pân\ la 30-35 t/ha. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Indiferent de acestea.3. În afar\ de acestea. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. fiind unanim apreciat\ de consumatori. în condi]ii normale meteorologice. care este primul element de succes. brânzeturi. în func]ie de zona de cultur\. pentru anumite zone sau microzone legumicole. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. aspectuo[i. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct.. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. În multe ]\ri. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. tocan\ pentru iarn\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. De obicei. teren perfect nivelat.

prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. N.0 kg/ha. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).. eventual. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. 74 . Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. 1992. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. 1998) [i. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. turb\. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. b. condi]iile tehnice. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii.5-4. tradi]ie. Dup\ cum se va vedea..6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. De asemenea. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. plivirea. De asemenea. STAN. de aceea. a. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. un sistem radicular bine dezvoltat. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.0 kg/ha [i 3. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. mobilizat. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. în mod special. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. gradul de intensivizare a culturii.a. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. insectofungicide [i. de asemenea. substan]e bioactive). Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. nisip. în func]ie de densitatea culturii. În figura 8.N. Dumitrescu [i colab. aerisirea. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului.5-2. îngr\[\minte minerale [. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.

cu diametrul de cel mult 4-5 cm. pe rândurile marcate pe strat.6 . O distan]\ mai mic\ între plante va duce.. 8. Fig. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.densitatea = 500-600 mii plante/ha. 1992. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. odat\ cu modelarea terenului. cu plantatorul. În acela[i timp. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. b . 75 . O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. Dumitrescu [i colab. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. de circa 200-250 grame. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Uneori. prin aspersie. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. în final. cu circa 300 m3 ap\/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.

Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. destinat\ consumului în stare proasp\t\. [i o afânare permanent\ a solului. uneori.6. cultura se practic\ în spa]ii protejate.N. irigarea. De asemenea. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. supe. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. se aplic\ între 5-7 ud\ri. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Cultura în câmp se aseam\n\.4. sufleuri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. din punct de vedere calendaristic. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. numai prin brazd\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. mai ales c\ dimensiunea acestora este. par]ial. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. face parte din culturile succesive în câmp. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. peste 21 mm). a.). iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). în dou\ reprize. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. [i sub form\ de funii.1. Bulbii de ceap\ prin r\sad. inclusiv 76 . Cultura pentru stufat. solarii sau sere. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. 8. omlete [. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). în luna septembrie. pe brazde. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. în mod tradi]ional. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. Momentul recolt\rii. la 10-15 zile dup\ plantare. Produc]ia este de 25-30 t/ha. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. exclusiv. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Pra[ilele asigur\. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. datorit\ irig\rii. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. din punct de vedere agrotehnic.a. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. de obicei. cât [i ulterioar\. Irigarea se face din abunden]\. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. N. STAN. atât ca anterioar\. pentru diferite salate. se pot condi]iona. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde.

`n zonele mai reci pe timpul iernii. care asigur\ startul culturii în prim\var\. sau cu azotat de amoniu. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. pe care nu b\lte[te apa. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. 77 . În ordine. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. la 15-20 cm între acestea. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Dac\ solul este bine preg\tit. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. astfel. astfel ca. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. pentru a nu r\ci prea mult solul. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. în caz de secet\ prelungit\. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. uniform ca nivel [i grad de tasare. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. cu patru rânduri echidistante pe strat. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. în special toamna. ca s\ nu se taseze). pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. pân\ la venirea iernii. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). iar arpagicul este bine calibrat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. [i de 2-3 cm prim\vara.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. prin aplicarea unei ud\ri. dac\ nu se mai dispune de stufat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Dac\ terenul este nemodelat. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. În unele situa]ii. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. se asigur\. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi.

De asemenea. în func]ie de epoca de înfiin]are. b. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. 78 . MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. recoltarea se face în totalitate. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari.N. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. STAN. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. a plantelor cu simptome de atac. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Cultura este relativ simpl\. musc\. pe de o parte. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. pe alese. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. pe de alt\ parte. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. produc]ia este în jur de 20 t/ha. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. dac\ este nevoie. culturile prea dese se vor r\ri. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. în vederea livr\rii. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Când plantele sunt mai mari. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). De exemplu. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. În acest caz. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Prin alegere. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. N.

udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. dac\ s-ar cultiva.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. alegând cele mai dezvoltate plante. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm.. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. prin r\rire. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. de 40-50 cm. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. La solarul tunel. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. în func]ie de condi]iile meteorologice. 79 .0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. Consumul de material de plantat este de 2. sunt posibile [i alte variante. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. tomate. de exemplu. înainte de venirea înghe]urilor. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. chiar în ferestrele iernii. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. c. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. imediat ce acest lucru este posibil. Recoltarea se face e[alonat. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. 1998). Temperatura din solar. Cel mai adesea. În acest moment.5-2. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. dup\ plantare.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. pr\[itul sau plivitul.0-2. În mod obi[nuit. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. deoarece. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). În mod practic. atunci acoperirea lor se poate face toamna. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. consumul de energie ar fi foarte mare. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C.

vulgare Familia Liliaceae 8. mai ales în reglarea presiuni sanguine. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. cârna]i. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. de neînlocuit.5 cm. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. este deosebit de apetisant\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. ssp. cel mai târziu. Aroma sa. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 8. N. se folose[te în industria conservelor. Materialul de plantare îl constituie.2. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . în primul rând arpagicul stufat. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 0. 0. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Gustul s\u picant. De asemenea.1.N. În func]ie de temperatura din ser\.2. recunoscut\ [i inconfundabil\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. mrani]\ [i nisip. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Valoarea sa terapeutic\. condimentar\ [i aromatic\. fripturi. supe. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\).7% celuloz\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. 6-7% protide.6% lipide. de asemenea. STAN. 1. salamuri. mai ales în medicina modern\ naturist\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide.44% cenu[\. Acest strat are grosimea de circa 1-1. în 2-3 reprize. Se folose[te la prepararea. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. 2000). face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri.

S. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. D\r\[ti-Ilfov. Importan]a agrofitotehnic\. La noi în ]ar\. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha.. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Na. 8. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane.). 1992). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). 2000). Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. ~n ce prive[te vitaminele. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. difteriei. 17 t/ha în Sudan. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf.a. citat de Popescu [i Atanasiu. 1994). 13. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. În rest. În SUA se ob]in 12 t/ha. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. R\chiteniT\m\[eni (Roman). în general. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). (Butnariu [i colab. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Cu. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. în ambele emisfere. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. vitaminele C [i E. care confer\ aroma specific\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. eventual. 1999. cum sunt cei ai febrei tifoide. în solarii. Importan]a economic\. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. I[alni]a-Amaradia. K) [i microelemente (Mn.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. pe tot parcursul anului. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are.a. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). iar în România. Cel mai mare produc\tor european este Spania. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. R`mnicu S\rat-Buz\u. Fe [. Ca. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. 81 . La nivel mondial se cultiv\ circa 380.2. holerei [. nematozii [i musca usturoiului. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. 22 t/ha în Liban.000 ha. probabil din specia A. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. cu 240 mii tone.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO.2. longiscuspis. [i pre]urile deosebit de avantajoase.

1985). de r\d\cinile adventive. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare.3. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. iar s\mân]a este alungit\. ajungând s\ prezinte muchii. prin suprapunere. În alte zone de cultur\. Din ace[ti bulbili. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. N.N. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. aceasta nu con]ine flori. iar dup\ formarea bulbului. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. este dirijat. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. ca [i la ceap\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. în anul urm\tor. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. cilindrice. în anul viitor. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. acestea sunt grupate în cime unipare. într-un singur plan. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. [i poate varia de la 4 la 60.2. netede [i lucioase. cu vârful ascu]it. formând a[a-numi]ii bulbili. de m\rimea unui bob de porumb. R\d\cina. reunite în umbele false. usturoiul este o plant\ anual\. alc\tuind. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. denumi]i popular [i „c\]ei”. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. iar limbul. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. Tulpina. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. c\rnoas\). Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. 1985). Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. de culoare alb\ sau violacee. cel mult egal cu num\rul de frunze. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. alternativ (la dreapta sau stânga). Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. cu înmul]ire vegetativ\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. sub form\ de jgheab. MUNTEANU 8. dup\ care devine circular\. ci bulbili aerieni. La noi în ]ar\. Frunzele sunt liniare. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. În sol. trimuchiat\. din care. STAN. 82 . cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Discul. gâtul plantei sau tulpina fals\.

Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Ecologic. Grupa continental\ (Caucaz. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. 83 . reprezint\ forma de toamn\. de asemenea. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. rezistente la temperaturi sc\zute. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Apa. S\rat). Asia Mic\). pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. ~n general. Astfel. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii.LEGUMICULTUR| II 8. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. bulbii sunt mijlocii-mari. În timpul vegeta]iei. temperatura optim\ este de 18-200C. formeaz\ un bulb mic. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. în general. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Dup\ aceea. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. 1994. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. 1973. 1994). care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. nu formeaz\ l\stari floriferi.4. Brewster. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. este rezistent\ la secet\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. De Rm. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\.2. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. De D\r\[ti. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. cu un nivel mai redus al apei. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. temperaturi sc\zute [i p\strare. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Chaux [i Foury. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Dup\ Butnariu [i colab. De I[alni]a).

P2O5=1. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. MgO=0. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.6. suplimentar. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. În acest caz.0 kg.5 kg [i S= 5 kg. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.-3.5 kg (dup\ Butnariu. preventiv.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. unele insecticide (tabelul 8. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. care. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.2. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Totu[i. K2O=5. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. 8.D. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. P2O5=3-4. se mai execut\. Lucrarea cu freza este prea scump\.5 kg. Preg\tirea terenului începe din toamn\. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. K2O=8-10 kg.a. 1998). cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. ba mai mult.2. culoarea frunzelor acoperitoare [. consumul specific este: N=11 kg. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.N. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. care îngreuneaz\ recoltarea. precocitate. 84 . reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.3). STAN.0 kg. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. 8. culoarea tunicilor. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. pulverizeaz\ solul. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. dar mai energic\. pe cât posibil. Dac\ solul nu este corespunz\tor. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite.. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.5. 1994). N.. dar bine structurat. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.2. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. STAN. Înfiin]area culturii. 1994). de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. care este obligatoriu. pentru c\ sunt prea mici [i. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Lucr\rile de îngrijire sunt. bulbii o petrec în câmp. adesea. finalizându-se cu ar\tura de baz\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. afecta]i de atacul nematozilor.N. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. care se las\ în brazd\ nelucrat\. dar nici din centrul bulbului. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). Adâncimea de plantare este 4-5 cm. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. dup\ recoltare. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. se poate face toamna sau prim\vara. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. N. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. în cea mai mare m\sur\. Plantarea mecanizat\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. 1994). Pentru realizarea acestei densit\]i. de[i posibil\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\.

Prazul este o plant\ legumicol\. 4. e[alonat.1. adesea. 0. vitamine [i fitoncide. 6. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. în teren deschis sau în solar. provoac\ arsuri gastrice. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. dac\ nu au survenit precipita]ii. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.3-0. 0. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). pân\ la 10-12 t/ha. PRAZUL Allium porrum L. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.8-1. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. De regul\.LEGUMICULTUR| II bulbililor. 2-3% proteine. Calendaristic. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. dar poten]ialul soiurilor atinge. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.5% celuloz\ brut\). în condi]iile de la noi din ]ar\.7% hidrocarbona]i (din care 2.3. Familia Liliaceae 8. În foarte multe din preparatele culinare. 8. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. care este mai scump\ [i. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\.3. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese.5% cenu[\ (s\ruri minerale). La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. cultura în câmp se practic\ mai rar. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. înlocuie[te ceapa. În principiu. în cazul apari]iei unor ploi. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.3% monozaharide. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.4% dizaharide [i 1. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).4% gr\simi.

Asia de Sud-Est. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. cu înmul]ire sexuat\. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. pentru a asigura o bun\ comercializare. cum ar fi Europa occidental\. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. atât la transport [i la comercializare. care se g\sesc în compozi]ia sa. îns\. Tulpina. STAN. este cunoscut în cultur\ din antichitate. formate pe partea inferioar\ a discului sunt.3. de câteva mii de ani î.3. Plantele de praz produc. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În primul an din ciclul ontogenetic. p\trunzând în sol pân\ la 1. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Cultivat de egipteni [i greci. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. dou\ tipuri de r\d\cini. are o tehnologie u[or de realizat. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. fructe [i semin]e. 1969).3. C [i PP). mult mai puternic dezvoltate. În orice caz. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Peninsula Balcanic\. R\d\cinile adventive. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. În prezent. 8.N.25 m (Maier. de aceea. cum ar fi Oltenia [i Banat. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. Importan]a agrotehnic\. MUNTEANU sau a usturoiului. 2000). 8. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. 1992). 1994). În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. R\d\cina. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). bienal\. cât [i în timpul p\str\rii. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury.2. Prazul. H. prazul este cunoscut în întreaga lume. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Africa de Nord. N.. prin rusticitatea sa. cu un redus grad de perisabilitate. astfel. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac.

unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. într-un singur plan vertical.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Pe acest disc. în mod alternativ.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. La baza lor. sunt albeg\lbui. groas\ de 1-1. Fructul [i semin]ele sunt Fig. sunt formate numai din teac\ [i limb. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Pe por]iunea limbului. înalt\ de 80-120 cm. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. florifer\. au ap\rut mai multe forme ecologice. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Frunzele. În anul urm\tor. 8. Frunzele. cu rezisten]\ mai slab\.4. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.7 . Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. pe partea sa superioar\. îngro[at\ [i suculent\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. format din cele [ase tepale. 8. Aceasta este erect\. cilindric\. 8. alc\tuind o forma]iune cilindric\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. ca la toate speciile alliacee. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. roz sau violacee.4-0. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\.3. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc).5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. denumit\ tulpin\ fals\. plin\ în interior. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. neted\. în condi]ii de mediu diferite. tecile se suprapun unele peste altele. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Totu[i datorit\ selec]iei naturale. glauc\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. ca [i la usturoi (fig. este de culoare alb\.2 cm la baz\ [i 0. Pe restul por]iunii lor.7). Butnariu [i colab. fiind liniar. mu[te). care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Perigonul. cu o rusticitate evident\. sub form\ de jgheab. 1985). se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. dac\ sunt din exterior.

. Brewster. 1992. vegetarea înceteaz\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. de asemenea. În Fran]a. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. A[adar. 1998) 8. iar dac\ este mai sc\zut\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. de toamn\ [i de iarn\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. ]ar\ cu tradi]ie veche. STAN. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. MUNTEANU pe timpul iernii. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. dar [i de cerin]ele consumatorilor. 1994). Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. de var\. Picior de elefant. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.6. Dup\ plantare sau r\s\rire. N. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\..5 kg [i S=0. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. 1994): N=2-3 kg. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.3. de tradi]ie. În acest stadiu.N.2-0. În condi]iile de secet\. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Apa. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Fa]\ de ap\. P2O5=1 kg. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. K2O=4 kg. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. când plantele sunt mature pentru primul an. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. dar nu ca regim. 1994). 8. plantele r\mân mici. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. de Carentan. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.6 kg. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. în func]ie de zona de evolu]ie. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab.3.5. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Mg=0. 90 . plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C.

50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.8.1. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. în func]ie de zon\. 1998). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. 91 . dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. dup\ modelare. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. în aceea[i zi. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. terenul se t\v\luge[te. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.3. În principiu. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic.5-2 cm. pân\ la sem\nat. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. la adâncimea de 1. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. la 28-30 cm adâncime. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. s\ fie profund [i fertil. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. ca plant\ indicatoare. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Chiar înainte de r\s\rire. dac\ este necesar. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Sem\natul se execut\ mecanizat. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama..6. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa.LEGUMICULTUR| II 8. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu.

b . prin r\sad 92 . c. MUNTEANU Fig. d . N.pe teren modelat.N.pe teren nemodelat. 8.8 . prin sem\nat direct sau prin r\sad.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. STAN.

sau semimecanizat.2.2 [i 8. sporind calitatea recoltei. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. care se completeaz\ cu una mecanic\. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha.3. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. 93 . snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. cultura se poate realiza în ogor propriu.3). Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Recoltarea se face manual. cu ajutorul sapei sau cazmalei. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. este mu[uroirea plantelor. Pentru consum imediat. Pentru p\strare peste iarn\. plantele se smulg. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Cu prilejul acestei pra[ile. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Recoltarea începe toamna târziu. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). dup\ o cultur\ anticipat\. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Dup\ dislocare. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.6. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). care se repet\ dup\ r\rire. de regul\. În [an]uri. prin aspersie. O lucrare special\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. prin aspersie. 8.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. În atare circumstan]e. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. altfel. Dac\ sunt goluri. absolut necesar\.

94 . la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Plantarea se face manual. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). ceapa e[alot\. de regul\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. executate cu grapa cu col]i reglabili. subspecii. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. STAN. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\.4. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\.N. ceapa de iarn\ sau de tuns. usturoiului comun [i prazului. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. N. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. dar poate ajunge la valori mai mari. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. dup\ ce au ap\rut buruienile. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. în afara celor prezentate. În condi]iile de la noi din ]ar\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Prim\vara. dar la noi în ]ar\. cu pân\ la 50-60%. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. 8. în cazul culturii prin r\sad. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\.

de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.1. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. 95 .9 . cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. iar tulpinile florifere. nu formeaz\ semin]e. de un disc comun (fig. dar în cultur\ se comport\ ca anual\.2. bulbiferum [i Allium cepa L f. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. cu o tunic\ de protec]ie groas\. fructe [i semin]e. Este originar\ din bazinul mediteraneean. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.9). dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. prin discul propriu. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.4. dar [i din zona central\ a Asiei. mai multe [i mai mici. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Este o specie peren\. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. La forma proliferum. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. 8. 8. ca [i cea colinar\. dar de dimensiuni mai mici. 8. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. central\ [i de nord a Moldovei. aspr\. dar care.Ceapa de Egipt (rocambole). fiecare în parte. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. pe bulbii din inflorescen]\.10). de obicei. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.4. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. f. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.LEGUMICULTUR| II 8. nu formeaz\ flori. Fig. 8. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.

4.4. de asemenea.. cel mai Fig. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. prim\vara. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. 8. Când se înmul]e[te prin semin]e.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . asem\n\toare cu prazul.11 . 8.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. în anul urm\tor. La noi în ]ar\. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.3. care se folosesc în industria conservelor. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. STAN.11). 8. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. Plantarea se face toamna sau. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. 8. Formeaz\ un bulb pu]in evident. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Fig.10 .4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. N. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). 8.N. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Este o specie peren\. De regul\. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic.

Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. De Bucovina. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. 8. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Uneori. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. dar foarte mari. ~n primul. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni.12 . cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. ophioscorodon Dom. iar `n anul urm\tor. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. cu mai mul]i bulbili. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. îndeosebi formele mediteraneene. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. var. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Este bine cunoscut în întreaga lume. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.12). Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. 1973). 8. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.4. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. 8.5. 97 .

dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.08 mg/100g. celuloz\ 0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. Familia Solanaceae 9. B1 [i B2=0.1.1. din punct de vedere botanic. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. glucide simple 0. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . protein\ brut\ 2%. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.5 mg/100 g. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. sunt diferite.8-1. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. STAN.N.1. inclusiv în sistemul culturilor protejate. N. cop]i sau pr\ji]i. culoare [i chiar gust. cenu[\ 1%. comparativ cu alte legume. de[i.2%. `n terenul destinat culturilor legumicole. De asemenea.4%. C=20-25 mg/100 g [. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.2 mg/100g. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. care se consum\ fier]i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. precum [i unele vitamine: A=0. Importan]a agrofitotehnic\. 9. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i.a. se practic\ pe suprafe]e mai mici. m\rime.

deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum.2. de[i las\ terenul.a. pre]urile avantajoase de valorificare. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Totu[i. în cazul culturii timpurii. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. De regul\. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. în cea mai mare parte. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Cerin]a mare a pie]ei [i. în acest caz. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. 1974). ca urmare.. cel târziu pân\ la 1 iulie. 9. Factorii de risc. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. S. S. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. mai întâi în Transilvania. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. demissum (rezistent\ la frig). în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. în unele ]\ri din vestul Europei. Cultura cartofilor timpurii. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Mai mult.1. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. cum ar fi S. În prezent. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. în mod surprinz\tor. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. curat de buruieni. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Importan]a economic\. dar numai S. Bineîn]eles c\. S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Columbiei. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. 99 .

Se poate înmul]i [i prin s\mân]\.N. prin care se insereaz\ pe stolon. 1958. dup\ care cade. când este foarte tân\r. iar în plus. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. de 1. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. De asemenea. din care. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii.5-2. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig.1). 100 . În condi]ii de întuneric. N. citat de Zanoschi [i Toma. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. STAN. 1969). care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale.0 cm. 9. Din ace[ti ochi se formeaz\.1. Tuberculul are o parte bazal\. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. se orienteaz\ pe vertical\. [i o parte apical\ sau vârful. subterane. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani.. Tulpina. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. spre profunzimea solului. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. tulpinile aeriene. Ace[tia pot avea forme diferite. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. care con]in trei muguri. tipice fiec\rui soi (fig. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. ai tulpinii aeriene.2). În condi]ii de lumin\. Ace[tia sunt cilindrici. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. R\d\cina. în al doilea an. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. În primul an. în condi]ii corespunz\toare. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. m\rimi [i culori diferite. formând a[a-numi]ii ochi. care se mai nume[te col].3. 9. În cazul în care l\starul este distrus. 1985). MUNTEANU 9. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.

2 . trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. muchiat\.1).1 . 1974). 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. erect\. denumit\ faz\ dormind\. 9. în ciclul lor de via]\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.LEGUMICULTUR| II Fig. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 101 . Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. La o plant\ Fig. fistuloas\.

MUNTEANU Frunza. eliptici. cu dou\ loje. S\mân]a este mic\.3). alb\ sau cenu[ie.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu.N.9. prinse pe baza corolei. pentamere. grupate într-o cim\ terminal\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Florile sunt actinomorfe. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. cu umiditate ridicat\. N. prin autogamie. albastr\. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. 9. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. ovat-lanceola]i ori circulari. De asemenea. Gineceul este bicarpelar. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. cu vârful ascu]it. ro[iatic\. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. de culoare alb\. 9. 1974) Floarea. Uneori. Polenizarea este direct\. cu aspect rotat. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. cu diferite tipuri de peri[ori. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. De[i cartoful nu 102 . Fig. violet-închis\ etc. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.3 . iar corola este format\ din cinci petale unite. ovoidal\.1. Lobii (foliolele) sunt ova]i. 1985). STAN.5-2 mm în diametru. hermafrodite. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. turtit\.4. sunt dens p\ro[i. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu 5-10 flori. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.

103 . inclusiv pentru formarea tuberculilor. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. are valori de 17-200 C (tabelul 9. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. De asemenea. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. în Ceau[escu [i colab. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. dar sub pragul maxim admisibil de 290C.1).2 (dup\ Bala[a. [i rolul de regulator termic. Tabelul 9. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. 1984). Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. r\d\cinile pot cre[te. în acest caz. în mod clar. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. cât [i p\r]ile aeriene. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. în Ceau[escu [i colab. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Rezult\ de aici. Riscul temperaturilor de înghe]. dar [i cu ceilal]i factori de mediu.. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Tufa cre[te în condi]ii optime. Totu[i. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. apa având.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. iar perioada de lumin\ este maxim\. Minus 1-2 Minus 0. Astfel. în asemenea cazuri.

bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. 1-1.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. 3 kg P2O5. Solul este un factor de mediu important.U. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. De aceea.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. 104 . dar [i de intens\ activitate metabolic\. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 8. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. care are loc la nivelul stolonilor. acest regim. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. ca urmare. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Din aceast\ cauz\. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.A. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. 2 kg P2O5. solul. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). în special prin aspersiune. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 14 kg K2O.. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire.A.5 kg MgO [i 2 kg S.5 kg K2O. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.N. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. la nevoie. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. N. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. La o ton\ de cartof. în Ceau[escu [i colab. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. bine structurat. tuberculilor [i r\d\cinilor. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Totu[i. s\ fie fertil. prin caracteristicile sale. De aceea. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.U. STAN. de care depinde succesul culturii. este favorabil\ udarea. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. MUNTEANU Tabelul 9.

s\ fie bine structurat.0 16. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. cu pant\ uniform\. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.LEGUMICULTUR| II 9. cerealele p\ioase. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.1.3.0 16. legumele din grupa cepei sau a verzei. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.1. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.1.5 9. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.6.5. Nu se recomand\ solanaceele [i. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.1. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Tabelul 9. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. bineîn]eles.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.6. 9. legumele verde]uri. biloane [i rigole de udare. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.

cu diferite v\t\m\ri. 1997). Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. distan]ate la 70 cm (fig. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. cât [i cei prea mari.N. În unele situa]ii. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. În mod aproape generalizat. de exemplu.. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. dezinfec]ia [i încol]irea. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\.4 . realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 106 . 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. 1992). 9. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). 1-2 lucr\ri cu combinatorul. N. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Fig. încol]i]i. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. 9. deshidrata]i. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. se pot folosi atât tuberculii mici. calibrarea. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. În situa]ii normale. STAN. manual. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. eventual. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.

În condi]ii de umiditate sc\zut\. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. timp de 2-4 ore. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i).LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. în func]ie de spa]iul de încol]ire. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). 107 . de culoare alb\ (col]i). Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Dac\ umiditatea scade prea mult. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. dar se pot folosi. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. 1997). pe pardoseala magaziei. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. eliminându-se. În timpul acestei perioade. când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. ce se afl\ într-un vas adecvat. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci.5%.. în spa]iul din jurul ochilor. la nevoie. 1973). În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2.0 mm. Dup\ suda]ie. pentru a[a-numita suda]ie. Imersia dureaz\ circa cinci minute. luminii. cu prec\dere. Dup\ aceast\ etap\. în spa]ii corespunz\toare. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. tuberculii. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. serele. formeaz\ l\stari de 1. înainte de plantare. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Dup\ imersie. solariile etc. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. [i alte substan]e în amestec. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate.5-2. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. În acest timp. În timpul aerisirii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. mai ales.

care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor).5-3 cm. În vederea plant\rii.2). pe rigolele deja trasate (fig. special echipat\ (MPR-5). un nou strat de amestec. Plantarea se poate efectua manual. Calendaristic. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii.a. dup\ care se adaug\.d. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. simpli sau ramifica]i. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. sau complet mecanizat. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare.5). acest moment coincide.9. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.4). îngro[a]i. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. respectiv. acesta se ud\ bine. N. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. cu 20-30 martie. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. În principiu. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . folosind ma[ina de plantat r\saduri. În unele cazuri. 9. Plantarea tuberculilor. rumegu[ [i nisip. Densitatea [i. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.9. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. STAN. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. În felul acesta. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. Atât plantarea manual\. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. în anii normali. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse.m. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. 108 . pe teren modelat (fig. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. turb\. cu lungimea de pân\ la 1.N.

Lucr\rile de îngrijire. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Imediat dup\ plantare. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.U.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.LEGUMICULTUR| II Fig. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Mancozeb. odat\ cu plantarea. de asemenea. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .3-0.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. importan]\ redus\ pentru cultur\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. de aceea. întârzie procesul de formare a tuberculilor. postemergent. Mana cartofului are. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Excesul de umiditate. se asigur\ circa 1. Dup\ plantare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Lipsa de umiditate. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. de regul\. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. De regul\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. 9. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. se efectueaz\ o erbicidare. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie.5 .A. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. pentru ca solul s\ fie mereu afânat.4 kg/ha.

dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.0. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i.3 l/ha. cuibul se desface cu sapa. În cazul e[alon\rii recolt\rii. în tunele joase. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. De regul\. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.7).3 l/ha.6. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). în rigole deschise mecanizat sau manual.9. 1992). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). se culeg tuberculii cei mai mari. Calendaristic.. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).1. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.1 l/ha sau Karate. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. N. iar 110 . În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Lucrarea se face manual. semimecanizat sau mecanizat.9.a. manual.6). Fastac-0.N. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. În ambele cazuri.5 aprilie.2. fiind încadrat\ între 5 martie . în sistem cuvertur\ [. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. 9. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. STAN.

LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 . astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. 9. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.6 . în mod corespunz\tor. mai mari între plante pe rând.

Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . 112 .tunelul pe rigol\. b . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. N.N. Fig. STAN. 9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. Într-o alt\ variant\.8).8 . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.9. cuprinzând sub el dou\ rânduri. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.

Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. De la batat. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. 9. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. Batatul este o specie anual\.9.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Înainte de plasarea foliei. 9. Fig. sin. erbacee. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. în medie. creme. 1969) 113 . iar în sol un sistem radicular puternic. BATATUL Ipomoea batatas Poir. din loc în loc. Acestea. supe. terenul trebuie s\ fie bilonat. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. denumit [i cartof dulce. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Prezint\ o tulpin\ târâtoare.9). R\d\cinile.2. Convolvulus batatas L. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. asem\n\toare cartofului. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. sub form\ pr\jit\ etc). Fig.9 . dar f\r\ succesul scontat.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9.10 . se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.

Cultura se îngrije[te prin pra[ile. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. MUNTEANU înr\d\cina]i.N. 114 . rezulta]i din l\stari. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.a. 9. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. fertiliz\ri faziale. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.10). STAN. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. N. ud\ri.

mugurii floriferi [. 5-6% glucide.5% 115 .a. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. De la aceste specii se consum\ frunzele.1. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.B. cu sau f\r\ carne etc. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. napus ssp.1. în tot cursul anului. oleracea [i 2n=20 . familia Cruciferae sin. Dup\ locul lor de origine. var. f. capitata L. simpl\ sau asortat\. reprezentat\ de specia B. oleracea L. pedunculii. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. 1. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. ]esutul preinflorescen]ial. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . Familia Cruciferae 10.pentru B. campestris L.. diferite preparate culinare. printre altele.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. practic. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . tulpinile îngro[ate. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. rapifera Metzg (2n=38). Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. varza se consum\. Importan]a alimentar\. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Brassicaceae.2-1.pentru B.1... [i varza asiatic\. alba DC. 10. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. încadrat\ sistematic în specia B. campestris ssp. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .B.

în culturi succesive. unele toponine sau nume de persoane. unde g\se[te condi]ii prielnice. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. 1998). p\str\rii temporare [i valorific\rii. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. cu fosfor – 31mg/100g [. În ]ara noastr\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.2 mg/100g [.1. în câmp [i în spa]ii protejate. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. prin r\sad. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. în medie. STAN. 2000). de sodiu . începând cu secolul al XIIlea. 116 . ca varza timpurie. asigurând venituri. duble.a. Dup\ datele statistice FAO. din prim\var\ pân\ în toamn\. În prezent. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. În ]ara noastr\. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. silvestris L). era pu]in cultivat\. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.46mg/100g. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. pe linie filogenetic\.. de la înfiin]are pân\ la recoltare. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.2. MUNTEANU proteine. de var\ sau de toamn\. var. împreun\ cu altele. a fost cultivat\.2 % gr\simi. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.24 mg/100g potasiu. mai ales la m\n\stiri. unele lucr\ri. asociate [. practic între cele dou\ cercuri polare. în ultimii 10 ani. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). din varza s\lbatic\ (B.a.20 mg/100g. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). vitamine: C . putând fi complet mecanizate. complexul B . Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. de potasiu . Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. o suprafa]\ de circa 30. 1995). În secolul al XIX-lea.1. cultura acestei legume. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. 31 mg/100g fosfor. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. s\ruri minerale: de calciu . cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Importan]a agrofitotehnic\.1-1. N.. 10. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).50 mg/100g. 0. de regul\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. o.N. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. practic.a.. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. înc\ din antichitate.000 ha/an. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.

ovat\. laxe. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. 1 . glabr\.). alterne. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. ce poate ajunge pân\ la 1. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). frunzele bazale sunt pe]iolate. Primele frunze normale Fig. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. tulpina lemnificate (fig. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. groas\. este scurt\ (15-20 cm). plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. scurt pe]iolate.aspectul general. 10. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. par]ial.c\p\]âna. cu limbul oval. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. iar cele interioare sunt albe. eliptic sau aproape circular.3. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. hermafrodite. 117 . la exterior lemnoas\. ierboas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. 4 . albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. în interior c\rnoas\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. 10. de form\ conic\ sau cilindric\. 3 . La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). grupate în raceme lungi. tetramere. bogat ramificat\. 10. Florile sunt actinomorfe. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime.1. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. cu r\d\cina [i. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. conic\ etc. glauc\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.5 m adâncime. eliptic\. 2 . Pe tulpina florifer\. sulfurii sau alburii.1). Frunzele exterioare sunt verzi.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. puternic ramificat\.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Tulpina. În faza de r\sad.1 . Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.

2 .tulpina florifer\ cu fructe (silicve). factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. N.2 . uneori reticulate. Semin]ele sunt aproape sferice. cele patru carpele sunt concrescute între ele. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. netede ori fin striate. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Temperatura.sec]iune prin semin]e . 10. dehiscent\ (fig. procesul de germinare 118 Fig. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\.4.000 de flori. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. rostrat\.2).Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. 10. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. brune sau cafeniu negre. 3 . Oricum. Pe o plant\ se pot forma 3. cu diametrul de 2-3 mm. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. albinele. Deoarece inflorescen]a este un racem. produc]ii mari. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Totu[i.1. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.sec]iune longitudinal\ prin fruct. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 10. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. [i anume 2-30C. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 1985). varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. De[i are flori hermafrodite. iar ultimele cele de la vârful racemului. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor.N. La temperaturi mai ridicate.000-4. Polenizarea. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. STAN. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. cele de la baz\ au format deja silicve.

În schimb. În cazul solului. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. În faza de cre[tere vegetativ\. dac\ lumina este de intensitate slab\. În acela[i timp. atât în sol.. La temperaturi mai ridicate. Astfel. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Beker-Dillingen. uneori. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. cât [i în atmosfer\. în 3-4 zile. cu cerin]e mari. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). adic\ la temperatura de minus 5-60C. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. în toat\ perioada ciclului vital. Dup\ majoritatea autorilor. c\p\]ânile r\mân mici. Dup\ germinare. atât din punct de vedere calitativ. cre[terea înceteaz\. Astfel. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. 1956). La varza timpurie. De aceea. afânate sau. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. iar la 18-200C. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. în faza de r\sad. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. 1982). dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. în faza de r\sad. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. cât [i sub aspect cantitativ. respectiv. 1998). dar cantitativ mai reduse. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. 1969). Vara. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. de asemenea. 1956.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. iar în faze mai avansate. o faz\. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. pe terenuri umbrite. Lumina. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Peste limita de 20-250C. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. 1989). când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. datorit\ vernaliz\rii. este necesar ca. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze.

). în general.7 kg CaO [i 0. în ]ara noastr\. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.timpuriu. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. în limite medii. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.de var\.1. 02. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Solul. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.3 kg MgO. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.40 kg K2O. 10. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. 120 . deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. 03 semitârziu. prim\vara. Astfel.1. 4.N. 01 . La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.5.20 kg P2O5. favorizând b\ltirea.extratimpuriu. Reac]ia solului poate varia. 04 . recomandarea pentru sistemul de cultur\. De asemenea. N. În compara]ie cu alte plante legumicole. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. 1. profunde. De asemenea. Irigarea prin brazde. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. De regul\. anterior preg\tirii terenului. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.5. hibrid F1 etc. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. forma [i m\rimea c\p\]ânii. la niveluri optime de 75-80%.târziu. al\turi de ap\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . la nevoie. aplicat toamna sau. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 2000). 0. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. STAN. provenind din str\in\tate. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. cât [i hibrizii F1. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. de[i are unele avantaje. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.3 kg azot. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Locul în rota]ia culturilor. s\ se realizeze produc]ii maxime. tomatele. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca.) [i din grupa cepei.a. care au boli [i d\un\tori comuni. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10.2. la 8-10 cm adâncime.N. sfecl\ ro[ie. dovleceii. Preg\tirea solului. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. STAN. expuse la soare. 122 . N. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. cu diferite grade de evolu]ie. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. cum sunt: castrave]ii. prin dou\ treceri.). folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. 45 kg P2O5. În leg\tur\ cu aceasta. plantele extrag din sol: 115 kg N. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. La rândul ei. etc. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. ardeii. toamna. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.2. p\trunjel. ferite de curen]i reci. situate pe terasa a doua a râurilor. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. este necesar ca. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Mobilizarea solului. de tipul solurilor aluviale.1. imediat dup\ nivelare. p\tl\gelele vinete etc. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. bame. 210 kg K2O. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. Tehnologia de cultivare 10.1.6. Fertilizarea de baz\.1. ]elin\. p\stârnac. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.6. Toamna. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. castrave]i. prin fertilizarea de baz\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. lobod\ de gr\din\ [. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.8. MUNTEANU 10.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. inclusiv modelarea solului pentru ca. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. În cazul verzei timpurii.5 g sare potasic\ la m2. dup\ care se face modelarea. 60 g superfosfat [i 12. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. prim\vara devreme. se folosesc doze orientative. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. cu suprafe]e mici. În cazul gospod\riilor popula]iilor. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).2 în agregat cu tractorul U-650M. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.8 sau 123 . s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Astfel.2%). Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.

în cazul gospod\riilor popula]iei. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. respectiv 15 g/m2. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. echipat cu rari]e. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. N. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. pe rigole. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. astfel modelat. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. în acela[i mod ca [i Treflanul.5). În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. acest erbicid fiind foarte volatil. . iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. prim\vara. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C.8.N. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. solul. modelarea se execut\ tot din toamn\. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. la adâncimea de 5-8 cm. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. acestea se vor executa dup\ plantare.2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. în cantitate de 3-4 litri/ha. pr\fuirea cu 124 .tratamentul chimic. înainte de sem\nat. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. MUNTEANU MMS-4. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. [i de aceast\ dat\. Preg\tirea semin]elor. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. Erbicidarea. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2.8. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. STAN. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. deoarece. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. Terenul fiind modelat.

se taseaz\. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind rama de sem\nat. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. prin împr\[tiere.stimularea semin]elor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. în vârst\ de 40-45 zile. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. . tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. în vederea gr\birii germina]iei.3. Producerea r\sadurilor. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. 1986). se ud\ cu 125 ..5% timp de 10-12 ore. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. Tabelul 10. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.

06-10. STAN.06-10.4-0.04 01.06 20. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-30.3 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06-10.03-30.05 - 01.05 15.05 20.04-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.3 0.5 0.06-15.04 01.06-15.06-15.3 0.05-05.06-10.3 0.3 0.04-20.05-25.07 05.05-15.N.01-10.4 1.0-2.05-20. N.05-15.07 01.06-20.05-20.06 15.05-15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.02 plant\rii 5.07 15.04-05.03-30.06-10.04-10.05 01.05 25.8-1 0.5-0.06-25.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.07 01.3 0.5 0.01-15.05 20.07-15.05-05.06 05.05-15.04-10.07 - 20.05 15.06 01.04 20.02 15.03 01.06 20.02-05.05 15.07-30. MUNTEANU ap\ tehnologic\.02 15.3 0.3 0.05 15.03-15.4 1.4-0.3 0.3 0.3 0.03 01.05 15.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05-25. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07 10.06-15.6 0.05 20.03 25.01-5.06 05.02-10.3 0. Tabelul 10.0 0.05-05.06 01.06-20.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.5-2.05-05.05 01.3 0.07 10.05-10.3 0.0 0.06 - 25.03 10.05 25.07 10.4).4-0.03-5.06 30.06-25.06 01.

4%. Sandofan C WP 0. Turdacupral 50 PU 0. . . Actelic 50 EC 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0.05%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. În momentul plant\rii.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. Onevos 33 EC 0.4%.1% (Costache M.05%. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.2%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. 1987). Perozin B 75 WP 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.2%.5. 200 g superfosfat.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.dirijarea temperaturii. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . [i colab. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). Dithane M-45 0. de culoare verde-închis. .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. în cuburi nutritive.. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). la semnalarea stacului.3%. la 8-10 zile de la repicat. folosind 300 g azotat de amoniu.25%. . Divipan 100 EC 0. Tabelul 10.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). pentru combaterea afidelor. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 500 g sulfat de potasiu. conform datelor din tabelul 10. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 127 . pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. prin coborârea temperaturii la 4-60C.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.

pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. cele alungite. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. soi [i calitate.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. În timpul perioadei de vegeta]ie. aplicând 4-5 ud\ri. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. umidit\]ii [i aerisirii.3). odat\ cu executarea plant\rii. revin 5. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Pe fiecare strat în\l]at. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. la 5-6 zile de la plantare. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. 200250 m3/ha. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. Lucr\rile de îngrijire. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). plantele pe rând fiind tot la 30 cm. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. STAN. Completarea golurilor se face manual. 10. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.55 plante pe m2.N. N. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.67 plante la m2. distribuindu-se circa 0.3 . se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Dac\ este necesar. 10. 128 . Tot din acest motiv. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Fig. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\.5-1 litru ap\ la plant\. revenind 6.

Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Oxiclorur\ de cupru 0. cu fermitate evident\. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. soi [i epoca de înfiin]are. În gospod\riile popula]iei. în faza de formare a c\p\]ânii. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare.6 [i 10. [i de 1-2 ori manual. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. ca adeziv. Calendaristic. În cazul culturilor pentru consum. igien\ cultural\. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Dac\ este nevoie. pe rând. eliminarea plantelor atacate). când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\.15%. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. e[alonat în 3-4 reprize. Tabelul 10. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. în func]ie de zon\. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. sub primele 3-4 frunze exterioare. Produc]ia este de 15-20 t/ha. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha.5%)** 129 . prin t\iere cu cu]itul. bine învelite. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.7). tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. pe o adâncime de 50-60 cm. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. dar peste 350-500 grame. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active.

1%. ar\tura adânc\ de toamn\.. Miltox 0. Dithane M-45 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. Benagro 0.10. combaterea insectelor vectoare.3% sau Dithane M-45 0.1% sau Fundazol 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.6 . dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. Ronilan 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Mycodifol 0. în special la culturile semincere (Daconil 0. Tiuram 0.05-0.2%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. igien\ cultural\.3%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.15%.2%. ar\tura adânc\ din toamn\.2%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.4%.2%. sin P. Merpan 0. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Brave 500 0.15-0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.2%.2%. Topsin M 0.1%.4-0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. ar\tura adânc\ de toamn\. Curzate plus T 0. Rovral 0. Benagro 0. Captadin 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).2%. Fundazol 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.2% sau Perozin 0.1%. Nemispor 0.1% sau Sumilex 0.1%. folosirea de soiuri rezistente. igien\ cultural\.25%. folosirea de soiuri rezistente. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Nemispor. igien\ cultural\. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.5%. ca adeziv 130 .15%.25%) Igien\ cultural\. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratarea culturilor (Benlate 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.15%) Rota]ia culturilor. N. evitarea terenurilor ude [i acide.5%) Rota]ia culturilor. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. igiena cultural\. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.N.5%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.1%) Rota]ia culturilor. 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Benlate 0. STAN.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.1%. tratamente. Manzate 0. tratarea culturilor (Perozin 0. distrugerea resturilor vegetale. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. igien\ cultural\.25%.

15%) Igien\ cultural\. Basudin 60 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Decis 25 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Carbaril 50 WP 0. Sumithion 50 EC 0.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.15%. Fernos 50 WP 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). combatere biologic\ 131 . Metathion 50 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Clorofos 75 PS 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Ambuch 25 EC 0. Sumithion 50 EC 0.2% etc. igien\ cultural\.15% etc.4%. Thuringin 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. ar\tur\ adânc\ din toamn\. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15%.05%). Carbetox 37 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Actel[lic 25 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.05%** Idem Igien\ sanitar\.15%.4%.15%.2% etc.15%.05%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Triclorofon 80 PS 0.05%. plantarea în câmp cât mai devreme. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.4%. Triclorofon 80 PS 0.15%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%.05%. Sinoratox 35 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.05% etc. Triclorofon 80 PS 0.1%.1%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Sinoratox 35 EC 0.04%.15%. Zolone 35 EC 0.2%.2%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Dipterex 80 PS 0.15%.04%.4%. Decis 25 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0.). Clorofos 75 PS 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.2%.4%.1%. Diazinon 60 EC 0.15%.2%.15%.15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.2%. folosirea de (Phyllotreta atra). Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. tratamente (Carbetox 37 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.

strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). plantele extrag din sol: 84 kg N. igien\ cultural\. 1985). 20 kg P2O5. la nivelul în\l]imii plantelor. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. imediat dup\ nivelarea de exploatare.1%.05%. Cultura de var\ Alegerea terenului.) [i cele din grupa cepei.6. profund [i bogat în humus. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. p\stârnac. deosebit de periculo[i. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Ripcord 40 EC 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).05%. toamna.1%. Ca urmare. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. N. Zolone 30 WP 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.15%.01% etc. p\trunjel. Decis 25 EC 0.2%. care pierd repede apa. ca adeziv 10. Zolone 35 EC 0.15%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. cât [i în atmosfer\. Sinoratox 35 EC 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. bine nivelat. De aceea se alege un teren plan. 75 kg K2O.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Metation 50 EC 0. STAN. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.2%.4%. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.15% . Sumithion 50 EC 0.2. Folithion 50 EC 0. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Decis 25 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.1% etc. MUNTEANU Tabelul 10. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Hostathion 40 EC 0. fasolea de gr\din\ [i bobul.04%. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. în cele mai bune condi]ii. Se evit\ solurile prea u[oare.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.4%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.1.N. Locul în rota]ia culturilor. ridichi. tratamente (Birlane 10 G 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Carbetox 37 EC 0.7 . tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.. Fertilizarea de baz\. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. ]elin\ etc. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Preg\tirea solului.

Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. irigându-se de mai multe ori. Producerea r\sadurilor. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\.2). Varza de var\. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. sau cu DR-5. se ud\. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Dup\ sem\nat. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. rigolele s\ fie adâncite. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Erbicidarea. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Modelarea solului. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. la 5x5 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. urmând ca.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. înainte de plantare cu 10-14 zile.3. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Astfel. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici).2. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. se folosesc doze orientative. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. echipat cu corpuri de rari]e.2. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. utilizând rama de sem\nat. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. în solarii neînc\lzite.

La r\sadurile nerepicate. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. revenind o desime de circa 5. în func]ie de umiditatea solului. înl\turarea vârfului pivotului. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. cu specificarea c\.N. 10. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. 134 .4). iar în gospod\riile popula]iei manual. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. Fig. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. dup\ care se mocirlesc. STAN. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. distribuindu-se circa 0. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. în 2-3 etape.4 . Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.5 plante la m2. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.4). N. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.5-1 litru ap\ la plant\. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. 4 g/m2.

urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. 135 .1. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. orz de toamn\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. se efectueaz\ ca la varza timpurie. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. manual. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. peste 1 kg/bucat\. de regul\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.. Produc]ia este de 20-35 t/ha. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. a[a cum s-a ar\tat. În schimb. [i manual. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. În acest scop. Locul în rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. secar\ mas\ verde etc. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. apa s\ se infiltreze în adâncime. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. în condi]ii optime de tehnologie. adic\.6. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. dar. care sunt mult mai uniforme. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. destul de periculo[i. ceap\ [i usturoi pentru stufat. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. de 1-2 ori între plante pe rând. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. în general. de 3-4 ori între rânduri. borceag. 10. la nevoie. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Celelalte lucr\ri de între]inere. c\p\]ânile sunt mult mai mari. a unor epoci intermediare. seara. spanac. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\.3. pân\ la cre[terea temperaturii. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Datorit\ d\un\torilor. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. în cazul cultivarelor hibride. Recoltarea se execut\. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. astfel ca.

136 . Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. în vârst\ de 40 zile.50. 1969. STAN. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.N. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 10. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. Bala[a. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. se dezinfecteaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. MUNTEANU Vara. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. f\r\ gre[uri [i coame. Producerea r\sadurilor. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. permeabil. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. utilizând rama de sem\nat. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. deoarece r\sadul nu se repic\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 50 kg P2O5. se m\run]e[te [i se niveleaz\. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. gr\pându-se concomitent. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând.5). iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. se afâneaz\. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 1973). Se seam\n\ rar.000 plante la ha (fig. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\.000 . Dup\ sem\nat se ud\. fertil. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. 4 g/m2. la varza timpurie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Pentru gospod\riile popula]iei. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. N. dac\ este nevoie.

137 . Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). recoltarea se face cu mai mult\ grij\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted.LEGUMICULTUR| II Fig. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. în general.nu se mai face modelarea.6. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. revenind o densitate de 4 plante/m2. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.5 . cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. 10. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).1. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.4. concomitent.

Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Producerea r\sadurilor. R\sadul se produce. dup\ s\pat. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. de preferin]\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. în general. l\sându-se între plante 10 cm. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. în func]ie de zona de cultur\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). produc]iile fiind acelea[i. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. ata[at la sem\n\toare. Astfel. N. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. în luna ianuarie). bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. SUP-21 sau Saxonia-270. printr-o greblare u[oar\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. STAN.Se face r\ritul plantelor. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. folosindu-se 0. . 10. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii.6. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii.1.N. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. iau apa din adâncime. 1969). . Culturile premerg\toare.5.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. având un sistem radicular mai profund. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. castrave]ii. l\sându-le pe cele mai viguroase. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. ardeii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. în agregat cu tractorul L-445. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. cu unele deosebiri. Dat fiind specificul intensiv. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. salata. o bun\ premerg\toare (Maier. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat.

6 m). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Prim\vara. Instalarea ad\postului. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.C. (1980). Preg\tirea terenului. Vâlceanu [i colab. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).4 sau FPP-1.8). ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.C. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. în ghivece sau cuburi nutritive. Buz\u (1984) .3).L.L.4). care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. În acest scop. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.L. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. conform schemei de înfiin]are a culturii. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului.C.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. iar I. 60 zile. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.F. echipat cu rari]e. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.65-70 zile. În cazul tunelelor joase de polietilen\. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Dirijarea factorilor de mediu.P. imediat ce terenul permite. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. 139 . sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. 16-180C pân\ la repicare. 6-80C. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.8) modificat\ ([asiu de 2. I. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. se execut\ dezinfec]ia solului. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. gr\parea terenului. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.F. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. Di]u [i colab. repicat la cuburi nutritive. cu 10-12 zile înainte de plantare. Dup\ 35-45 zile.-S. înc\ din toamn\. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. 10-120C dup\ repicare noaptea.

Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.L.C. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. implicit. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. M\nescu (1972) recomand\.-S.6) În ad\posturile joase. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. pentru solariile tip I. de tipul de ad\post.7). 140 . STAN.000 plante la hectar. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Tot pentru tunele joase. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. asigurând o densitate de 57. În condi]iile din sudul ]\rii.C.P. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. Buz\u. Vidra [i S. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.F.L. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 25 a III-a. F. densit\]i de înfiin]are a culturii. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Ceau[escu [i colab. (1969. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.000). realizând o densitate de 85. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).000 plante la hectar.L.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante în solariile tunel (fig.C. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. realizând o densitate de 50.L. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. densit\]ile recomandate sunt de 57. la plantare.. asigurând circa 53. C. elaborat\ de I.000-110. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. folosirea intensiv\ a terenului. 10. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Cobâla[ [i colab.000 plante la hectar.F.P. Tehnologia cadru.40 m). Buz\u. Maier [i colab. a. Maier(1969) recomand\. 10.L. atât în solariile bloc.P.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. irigarea prin brazd\ a culturii [. 1981). folosind schema 57+46+94+57 cm.C. 1978.C. pe brazde u[or ridicate. (cu l\]imea de 5. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.000 plante la hectar. 1984).000 plante la hectar (I. în solariile bloc. de condi]iile meteorologice. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.N. dar în zona de nord-est. 10. 10. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.S.000 [i respectiv 60.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.L. De regul\. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. la distan]a 30x30 cm.F. 1981.C. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. L. Buz\u (1981). N.a. realizând densit\]i de 57. 1984). MUNTEANU Înfiin]area culturii.

Udarea în 141 .6 .Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.LEGUMICULTUR| II a b Fig. tasând bine solul. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. r\sadurile vor fi bine udate. în cuiburi sau în rigole. Înainte de plantare. 10.C.F.L.

N. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Dac\ totu[i este nevoie. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. În acela[i timp. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. comparativ cu serele din sticl\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. posibilit\]ile reduse de aerisire). În acela[i timp. STAN.N. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. lipsa agentului termic. 10-7 . Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). de exemplu. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. Din aceste considerente. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Pentru cultura de varz\. a b Fig. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. 142 . pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. acoperirea cu folie de polietilen\.

L.L.8 . sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .C.C. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.P. Buz\u.LEGUMICULTUR| II a b Fig.-S. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. 10.F. În cazul temperaturilor prea mari.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.

STAN.L. 1984). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.C. 10. – S. ori folosind motocultorul. La tunelele joase. cu norme de 200-300 m3/ha.U. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau.L.N. molia verzei (Plutella brassicae). N. Fig. de regul\ prin brazde. folosind ma[ini [i aparate specifice. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. melcii f\r\ cochilie (Lymax). Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). Lucr\rile de îngrijire.-S.C. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. spre sfâr[itul perioadei. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. la ambele tipuri constructive. De asemenea. aerisirea se face în intervale scurte de timp. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. uneori. Se aplic\. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. (I.F. buha verzei (Mamestra brassicae). Buz\u.L.A. în func]ie de condi]iile de mediu.P. Buz\u.L. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. 6-9 ud\ri.C. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. în func]ie de dotarea tehnic\. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.C.P. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. 144 .9 .F. La nevoie. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). cu care ocazie se refac rigolele de udare.

din mai pân\ în iunie. rubra L. 10.2. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.2. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. capitata L. 145 . fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 1973). Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. aceea[i ca la varza alb\. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. de gustul mai apetisant. în toate zonele legumicole. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. 10. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. simple sau asortate. 1969. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1965. Importan]a culturii Varza ro[ie. practic. 10. Familia Cruciferae 10. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare.3. 1978. 1986). are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. eventual. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Radu. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 10. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Maier. De obicei. f. de asemenea. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. 1969.2.2.2. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.10). în teren neprotejat. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.1.

ca varz\ târzie (de toamn\).10 . al plantei. dar în Europa. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. 146 . Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. de obicei.aspectul general antocianului în celule. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. 10. necesit\ soluri mijlocii. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. 10. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. practic. datorit\ prezen]ei Fig. STAN. cu c\p\]âni globulos-alungite. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.Varza ro[ie: 1 . de culoare violet\ [i foarte îndesate. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. de origine german\. reavene [i fertile. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Plantele sunt foarte viguroase. de exemplu. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.5. conform cerin]elor pie]ei. N. 10. profunde. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. În România s-au cultivat câteva soiuri.2. MUNTEANU 10.2. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate).N. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt.2.6. 2 . Acest soi este tardiv.4. Temperatura. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. dar în ultimul timp nu este de neglijat. lumina joac\ un rol relativ redus. înc\ din perioada 1950-1960.

În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. determinat\ prin cartarea agrochimic\. se planteaz\ dou\ rânduri.11 . Ca urmare. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. realizându-se o densitate de 55. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.11). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Fig. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.2). Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Locul în rota]ia culturilor.000 plante la ha (fig. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Pe fiecare strat în\l]at. orientativ. ceea ce asigur\ o densitate de 55. cultura târzie. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.000 plante/ha.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. 10. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. 10. Înfiin]area culturii. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu.000-60. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.

10. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. sin. bullata D. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. 10. 10.12). cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. în vederea consumului în stare proasp\t\. MUNTEANU sare potasic\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.N. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.3. cât [i în anul al doilea (fig.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Familia Cruciferae 10. atât în anul întâi. Datorit\ fine]ii. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.2. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. 148 . sabauda L. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\.3. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.3. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. cultura este practic necunoscut\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. La noi în ]ar\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. STAN. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. în secolele XVIII-XIX. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. 10. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. N.C. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia).3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. dar pe suprafe]e relativ mici. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. var. În România.1. în secolul al XVI-lea.

chiar ro[ie-violacee. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. este semitardiv. Aceast\ varietate este alogam\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. De aceea.F. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. Acesta a fost creat la I.c\p\]âna. condi]iile de sol. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. 4 . Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.4.3.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.5. cu foliajul verde închis. 10. cu ridic\turi convexe.C. cu polenizare entomofil\. la cultivarele mai noi. 1985). de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.12 .3. 2 . se cer asigurate. fiind moi. 149 . veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.aspect general. la nivel optim. 10. 3 . acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. se vor asigura. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. crocan]\ [i gust pl\cut. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. la care s-a ad\ugat.frunza din partea superioar\ a rozetei. la circa 15 ani. Vidra. cu prioritate. fr\gezime. soiul românesc Marilena.L. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.LEGUMICULTUR| II Fig. 10. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.Varza crea]\: 1 .

N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Alegerea terenului. de var\ sau de toamn\.3.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.000 plante la ha (fig.000 plante la ha. având în vedere [i soiurile folosite. se practic\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. MUNTEANU 10. soi [i epoca de recoltat. acolo unde se cultiv\ [i. în variantele de cultur\ timpurie. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 50. STAN. La noi în ]ar\. 150 . 10. cel mai mult.000-55.13). realizându-se o densitate de 55. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.13 . în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în func]ie de zon\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). N. Locul în rota]ia culturilor. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.6. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.

cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. gemmifera D. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. var.a. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.3. 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Calendaristic. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. dup\ ce se ridic\ roua.C. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.2. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 10. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. pân\ toamna târziu. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. 151 . dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. vitamine [. care reprezint\ partea comestibil\.14). Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.4. Eventual. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 3. 10.a. ierboas\ în faza tân\r\.4.1. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.5% substan]e proteice.2-3. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. în principiu. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. verzi[oare în unt. s\ruri minerale. Valoare alimentar\. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. dar mai ales în vestul Europei. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.4. formate în axila frunzelor. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. 6-7% glucide. 10. are niveluri mult mai ridicate. Familia Cruciferae 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. fiind de 20-40 t/ha.4. verzi[oare pane [. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.

dar mai ales. STAN. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. Frunzele sunt pe]iolate. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. grosimea tulpinii. 1969). mai ales în 152 . din aceast\ cauz\. Tulpina este erect\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. u[or oblic\ în jos. Florile.plant\ cu tulpin\ `nalt\. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. 10. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. Atât din verzi[oare. cu masa variind între 10-30 g. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ joas\. MUNTEANU Fig.4. pu]in mai rotunjit.Varza de Bruxelles: 1 . 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. cât [i din mugurele terminal. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. În zona apical\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.4. 10. de care depind num\rul. asem\n\tori celorlalte variet\]i. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm.14 .N. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. 2 . N.

datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.4. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. profund. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. Toamna. deschiderea rigolelor pentru 153 . se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie.5. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari.. Vernalizarea. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. 10. Prim\vara. fertil [i semiargilos. verzi[oarele sunt mari. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. 10. Astfel. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. solul trebuie s\ fie bine structurat. În caz de secet\. pe cât posibil. în caz de vânturi puternice. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. care este tardiv (180-200 zile). mai ales. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). la sfâr[itul lunii mai. De asemenea. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Marinescu N. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni.4. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea solului. 1971). În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\.. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. tulpina de 70-80 cm. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i.6. datorit\ masei vegetative. cu vigoare medie spre mare. nivelarea de exploatare. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus.

În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. R\sadurile nu se repic\.15 . dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. MUNTEANU modelat solul. realizându-se o densitate de circa 40. STAN. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. r\sadurile sunt bune de plantat.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Producerea r\sadurilor. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. 10. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). N. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Fig 10. amenajate în câmp. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.N. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.15).000 plante la ha (fig.

supe.o. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Beceanu (1995).2. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. salate fierte – folosite ca garnitur\. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . în acest sens. var. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.5. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. când verzi[oarele sunt bine formate. în func]ie de cerin]ele pie]ei. pân\ spre vârful tulpinilor. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. citat de Savi]chi [i colab. pe baza unui larg studiu bibliografic.C. prin ruperea cu mâna. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. soteuri sau piureuri.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.5. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. 10. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Familia Cruciferae 10. silvestris). fiind.. 1977.1. e[alonat. 1992). Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.5. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. acephala D. o bun\ comercializare pe pia]\. Celelalte lucr\ri de între]inere. 10. pân\ la 10-12 t/ha. La prima exist\ câteva variante tehnice. în a doua jum\tate a lunii septembrie. .1992). Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. citat de Savi]chi [i colab. 1967.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor.

Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. 156 . Florile. în func]ie de soi. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\.N.5. 10. Astfel. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\.16). iar uneori pestri]. STAN. cuprinse între 120-150 cm. 2 . Formele pentru furaj au frunzele netede. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. cu în\l]imi variabile. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. 10. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. frunzele pot fi colorate în verde. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. mari. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. violaceu. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Tulpina este cilindric\. Este o plant\ bienal\. N. brun-violet. cu polenizare entomofil\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . MUNTEANU [i cultivat\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. din mugurii axilari. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpina `nalt\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Frunzele sunt simple. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Pe axul principal. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. penat lobat. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului.16 . De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. pe]iolate. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. dar superficial. Limbul frunzelor poate fi lirat.3. dispuse altern [i distan]at între ele. se pot forma ramuri scurte.

ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. 10. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Apa este. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. 157 . Esen]ial. care au frunza aproximativ neted\. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. oleracea. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. de culoare verde. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.LEGUMICULTUR| II 10. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. 10.4. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab).5.6. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.5. dar [i ro[ieviolacee. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. [i în cazul verzei pentru frunze. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. ca [i varza de Bruxelles. 10. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Portul s\u înalt. mai ales în gospod\riile familiale. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. se situeaz\ în limitele a 16-180C.5. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. pentru temperatur\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. suprafa]a foliar\ mare. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.

pane. CONOPIDA Brussica oleracea L. (1975).17 . În ambele cazuri. mai mult murat\. K 420 mg/100 g. Aceasta se consum\ marinat\.a. glucide 3. ciorbe. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. botrytis Familia Cruciferae 10. sufleuri [. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. PP.N. 158 . N. salate cu unt.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. 10. [. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. B2. proteine 2.1. (1984). botrytis subvar. Dup\ Mincu [i colab.6%. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. var.8%. care sunt mai tinere. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Ca 25 mg/100 g.3%. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. [i C 60 mg/100 g. cauliflora (Alef). Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. citat de Ceau[escu [i colab.9% (din care celuloz\ 1%). sin. elastice [i turgescente. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.. lipide 0.a. STAN. Brassica oleracea L.6. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.6. vitaminele A. MUNTEANU Fig 10. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. denumit\ impropriu inflorescen]\. B1. var. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.

10. Germania [i alte ]\ri. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. în mare m\sur\. 10. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. la compromiterea recoltei.2. 42 mii ha. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. bogat ramificat\. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. 1986). terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. 159 . scurt\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. care are ca origini varza s\lbatic\. [i ast\zi se cunosc denumiri. din care. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Tulpina principal\ este cilindric\. groase. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. În prezent. tare ca [i la varza alb\. alb\.3. scurt\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.6.10. g\lbuie. c\rnoase. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. denumit\ Brassica cretica Sam. conopida nem]easc\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. De altfel. fraged\ [i dulce.6.a. ierboas\. mai ales în jurul ora[elor. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. În }\rile Române. R\d\cina este pivotant\.18). În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. de unde s-a r\spândit în Olanda. în Fran]a. foarte îndesit ramificat\. B. incomplet evoluat\. conopida de Cornwall [. cum ar fi: conopida italiana. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. în culturi timpurii sau tardive. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. în mod evident. apoi Italia. 2000). Anglia.

polenizarea este indirect\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). groas\. Polenizarea este entomofil\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. 160 . ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. De[i florile sunt hermafrodite. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. practic. N. Astfel. de asemenea. În faza de r\sad. 10. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. nervura principal\ este sub]ire. cu nuan]e cenu[ii. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. conopida fiind o plant\ alogam\. La un moment dat. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. frunzele au limbul oval – alungit. nervura principal\ este foarte lat\. la unele soiuri. de 1. erect\ sau oblic\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. sesile sau scurt pe]iolate.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale.N. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. la altele. iar în stadiul de c\p\]ân\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. tetramere. cu ramuri groase (la soiurile târzii). MUNTEANU rareori pu]in violet\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. dar sunt mai mici. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. Culoarea poate fi verde-deschis.oleracea. hermafrodite.18 . Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Frunzele sunt simple. cu marginea fin din]at\.5-2 cm în diametru. cu marginea întreag\. La înflorire. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. un criteriu de identificare a soiurilor. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Conopida este. albastre sau violete. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. verde-închis. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Florile actinomorfe. STAN. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat.

determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. care. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. factorii major implica]i sunt temperatura. Tot în faza de c\p\]ân\. Un exces de ap\ provoac\ 161 . pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. astfel afectat. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. cumulate cu seceta prelungit\. 1969). Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Apa. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. În aceast\ direc]ie. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. cantitativ. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. În perioada de formare a c\p\]ânilor. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile.4. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C).LEGUMICULTUR| II 10. identice cu cele ale verzei. devin laxe. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). care se reface foarte greu. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. temperaturile sc\zute de 4-80C. apa [i elementele nutritive. Pe acest ]esut. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. nici nu mai formeaz\ flori. unde cap\t\ culoarea verde. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). de velur sau bob m\runt de orez. care î[i pierd turgescen]a. cu c\p\]ânile formate. determin\ spargerea celulelor. o lung\ perioada de timp.6. Conopida de toamn\. în cea mai mare parte. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. Temperaturile ridicate. de multe ori. care. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. de[i. În primul caz este afectat\ r\d\cina. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. care diminueaz\ valoarea comercial\. dac\ sunt bine c\lite. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare).

Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%.N. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. este important de reamintit c\ 162 . datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. num\rul de frunze este mai redus. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. cultura are nevoie. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. chiar u[or violacee. 1978). d\un\tor pentru c\. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. de o cantitate mare de lumin\. În privin]a elementelor minerale. r\sfirate. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. întârzierea recoltei. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). 1969. a[a cum se întâmpl\ la varz\. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Din aceast\ cauz\. În termeni gr\din\re[ti. N. 1979). determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. De asemenea. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). În timpul vegeta]iei. Alungirea r\sadului. de[i nu au dreptate în totalitate. Excesul de ap\ este. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. determin\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. altfel. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. În faza de r\sad. În ceea ce prive[te azotul. de asemenea. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. un exces (moderat) de ap\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. Le Bouhec. În acela[i timp. A[a cum s-a mai ar\tat. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. în mod special. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. în mod evident. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. Lumina. STAN. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. de asemenea. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În câmp sau spa]ii protejate. plantele se alungesc. în general.

Alpha (pentru câmp.5. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. De exemplu. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). de[i nu este prea bogat.LEGUMICULTUR| II acesta. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. de toamn\ [i de iarn\.6. Tehnologia de cultivare 10. 10. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. mai ales în prim\verile secetoase. bobul etc. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. maz\rea de gr\din\. cernoziomuri levigate. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Sunt contraindicate solurile grele.6. Tipul ecologic de iarn\. castrave]i.6. pân\ la minus 100C. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. în cantit\]i prea mari. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. uneori pentru ser\). Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. grupa Giant (din Italia). Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). La noi în ]ar\. La rândul ei.6. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.1.2–7. salat\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. sortimentul. pe terenuri ad\postite. provenit\ din grupa Erfurt). reci [i umede. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. 10. Locul în rota]ia culturilor. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.6. 163 . spanac etc. De asemenea. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.8). din care multe sunt hibride. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. b. cu diferite grade de evolu]ie.8). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. c.

STAN. N. MUNTEANU 164 .N.

În ferme. Fig 10. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.19). solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.600 plante /ha. cu udare individual\ a acestuia. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. ca [i la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Completarea golurilor se face manual. revin aproximativ 66. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.445. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. la 4–5 zile dup\ plantare. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. astfel. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.000 plante la hectar (fig. Producerea r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. cultura de conopid\ 165 . Lucr\rile de îngrijire.000 – 75. în vârst\ de 40-45 zile. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular.19 . revenind o densitate de 66.600 plante/ha).

Produc]ia variaz\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Calendaristic. fragede [i pl\cute la gust. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.N. în perioada de formare a c\p\]ânilor. cu circa dou\ zile. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Recoltarea se efectueaz\ manual. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. N. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în circa 2 – 4 etape. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. STAN. pân\ la 15 – 20 iulie. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. albe. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. pân\ la 5-6 ud\ri. în func]ie de starea de umiditate a solului. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Dac\ este nevoie. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. se execut\ o udare u[oar\. f\r\ a-l r\ci prea mult. În perioada de formare a c\p\]ânilor. 166 . fiind între 15 [i 25 t/ha. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. norma de udare se m\re[te. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. cu cantit\]i moderate de ap\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. În gospod\riile popula]iei. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. De regul\. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Înainte de recoltare. aplicându-se. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în func]ie de regimul de precipita]ii. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.

. Vara. în perioadele secetoase din timpul verii. în func]ie de zon\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii.000 – 50. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6. Producerea r\sadurilor. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. De asemenea. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Celelalte lucr\ri aplicate. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.6. ceap\ pentru stufat etc). Aceasta se gr\peaz\ concomitent. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. la adâncimea de 20–22 cm. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. 167 . Pe fiecare strat în\l]at. în nici un caz acid\. din punct de vedere al structurii. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. secar\ mas\ verde etc. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. în vârst\ de 45 – 55 zile. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. cartofi timpuri etc. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. spanac. În cazul în care solul este u[or acid. dup\ urm\toarele culturi: salat\. Locul `n rota]ia culturilor. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. în func]ie de gradul de aciditate. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\.20).2. asigurând o densitate de 45. spanac. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. dac\ este nevoie. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. prin ata[area unei grape stelate. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae).000 plante la hectar (fig 10. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu.

cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu.000 plante la ha. STAN. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri.20 . Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. în func]ie de regimul de precipita]ii. În gospod\riile popula]iei. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. pân\ 168 . realizând o densitate de circa 55. MUNTEANU Fig. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.N. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. N. la cultura de conopid\ de toamn\. în perioadele secetoase din timpul verii. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. ac]ionat\ de tractorul L-445. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. când plantele [i-au revenit. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În timpul vegeta]iei. Dac\ este nevoie. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În faza form\rii c\p\]ânilor. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. 10. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. seara. În timpul perioadei de vegeta]ie. Lucr\rile de îngrijire. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat.

Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. (1962.000 plante la hectar. Infiin]area culturii. 10. în faza de cotiledoane. În faza de r\sad. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Buz\u. Pentru ciclul al II-lea. reduce faza de c\p\]ân\. variind intre 18 [i 30 t/ha. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. unde sem\natul se face în luna ianuarie. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. asem\n\tor culturii de câmp. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. 1977).LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Cu 7–8 zile înainte de plantare. atât în ciclul de prim\var\. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. – S. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Producerea r\sadurilor. Löbl [i colab. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. de asemenea. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.L. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.P. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. pericolul vernaliz\rii [. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.6. 1974. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. respectiv cu 40. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. 1981). 1972). 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. O bun\ fertilizare se poate realiza. astfel ca. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\.6. Dup\ r\s\rire. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. 1974).000 [i 30. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Salter. 169 .5 kg b\legar [i 10 l ap\). r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. alungindu-se foarte repede. De aceea.).F. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.a. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Pentru Câmpia Dun\rii. Sem\natul nu se va face prea des.L. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. epocii [i ciclului de cultur\.C. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).C. plantele se vor c\li foarte bine. pân\ la plantare. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu.

Buz\u. 10.21 . conopida. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. 170 . – S. de asemenea. 10. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. determinând încetarea în cre[tere.000 plante/ha (fig.000 plante/ha. N.. De asemenea.000 plante la hectar (I. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.22). conform schemei din figura 10. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Principalii factori de mediu se regleaz\. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. este deosebit de sensibil\ la secet\. 10. în rânduri. 1980).P. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.C. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. în faza de c\p\]ân\. În plus. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.L. realizându-se o densitate de 40. de 33. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.10. în general. Fig. asem\n\tor culturii de varz\. realizându-se o densitate de circa 33. Fa]\ de varz\.L. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. realizând o densitate de 28.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. STAN. în faza de c\p\]ân\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.N.C.21). MUNTEANU În solariile bloc.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. asigurând o densitate. Reglarea regimului factorilor de mediu.F.24.23). La aceea[i schem\. 1981).

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.22 . 10.23 .

De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.-S. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.L. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. în func]ie de soi. de exemplu. 1973). 1970. Producerea r\sadurilor.C. STAN. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. folosind temperaturi sc\zute.000 de fire la hectar.6. modificat) Ca [i la varz\. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.C. MUNTEANU Fig. Se planific\ între 50. specific\ soiului. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Buz\u.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. 10. citat de Ceu[escu [i colab.N. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Lucr\rile de îngrijire. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.000 [i 80. reglarea factorilor temperatur\.. 1980). În continuare. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. 1981. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.F.L. N.6. 1973) 172 . 10. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Mamestra brassicae).P.4. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.

când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. dac\ s-au format c\p\]ânile. soiurile mai pu]in viguroase. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea.5). 1973). lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.000 plante la hectar. afânarea solului prin pra[ile. frunzele se leag\ deasupra acestora. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 10. 10. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. În plus. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Lucr\rile de îngrijire. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. În acest scop. vor avea o densitate mai mare [i invers.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. Lucrarea este e[alonat\. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. la densitatea de circa 50.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. irigarea. Recoltarea. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu.000 plante la hectar (fig.25) Fig. a[a cum s-a mai ar\tat. prin caracteristicile sale constructive. corespunz\tor epocilor de plantare. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. În general. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. care s\ asigure densit\]i variind între 50. prin cretizarea geamurilor.000 [i 80. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. în perioada de insola]ie. Sera. Astfel. aerisirea va fi aproape permanent\. Înfiin]area culturii. uniformitatea. recoltarea se face e[alonat. 173 . calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10.

conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\).N. În lume. chiar dup\ 1950. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\.o. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. MUNTEANU 10. cymosa Lam sin. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. în mare parte asem\n\toare cu conopida.7. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. 174 . subvar.26). ca [i aceasta. “oficial”. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. B. var. 10. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa.7. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Broccoli este o varietate ierboas\. BROCCOLI Brassica oleracea var.1. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. în mod exclusiv. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. 10. o legum\ de lux.7. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. N. 10. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Acest termen exist\ [i ast\zi. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. constând din l\starii floriferi. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. STAN. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.7. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. italica Plenk Familia Cruciferae 10. La noi în ]ar\. dar prezint\ suficiente caractere botanice. Se recunoa[te c\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). anual\. în secolul al XX-lea (1930). fiind considerat\. broccoli este aproape necunoscut\. cunoscut\ mai ales în Italia.2. 1994). dar denume[te. botrytis L.3.

Limbul este. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Partea comestibil\.LEGUMICULTUR| II Fig. denumit\ în mod corect inflorescen]\. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. Soiurile mai noi. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. ameliorate ini]ial în America de Nord. var. pedunculii florali [i mugurii floriferi. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).o. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. dispuse pe l\starii principali. g\lbuie sau violacee. asparagoides Lam.m.26 – Broccoli: 1 . subvar.d.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). lirat-penat-partit. 10. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.). aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. la multe soiuri.a.7.4. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. botrytis L. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . formând noi buchete [. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. 1953). La soiurile mai vechi. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). 10.

Tehnologia de cultivare 10. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. SCL Bac\u [. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.7.27 .7. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Cu alte cuvinte. în cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. În câmpurile experimentale de la I.N. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). 10.C.F. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Fig.6. au fost studiate adev\rate colec]ii. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. 10.5. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. 10. Soiuri La nivel mondial. provenite din ]\rile cu tradi]ie.a. Vidra. N. diferite soiuri. în mod întâmpl\tor.1. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). exigen]ele ecologice sunt maxime. În România se cultiv\.6.7. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. STAN. cu o vârst\ de 40-45 de zile.L. ~n aceast\ faz\.27. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.

ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. 10.5 iulie). De asemenea. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).28). în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.6. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. 10. Recoltarea se efectueaz\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. a[a cum s-a anticipat deja. prin r\saduri de 3045 de zile. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.7. Înfiin]area culturii are loc. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. eventual. în cultur\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.2. Fig. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. dar f\r\ frunzele protectoare. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .28 . acestea se vor elimina din inflorescen]\. La cultura de broccoli asparagus. în mod e[alonat. de regul\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. dar poate fi [i mai redus\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.

Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.N. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. frig\nele. ridichi.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. Familia Cruciferae 10. STAN. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.8. care este fraged\. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .a. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.8. Una din aceste variet\]i.în cel al guliilor. mânc\ruri cu carne. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d.2. H. ]elin\ [. 10. gongyloides Lam. adic\ 15-25 t/ha. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. sin. sylvestris. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . în perioada de secet\. cu conopida. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii .marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). gongylodes L. La noi în ]ar\ sunt 178 .1. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. De asemenea. GULIA Brassica oleracea var. mai ales atmosferic\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. r\sadni]e [i solarii. în perioada cu umiditate ridicat\. din timpul toamnei). oleracea var.). suculent\. oleracea. Oleracea. circa o lun\. var. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Din punct de vedere agrofitotehnic. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. ou\ sau umplute cu carne [i orez. comparativ. de exemplu. [i bolile.8. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. respectiv B. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. 10. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. soteuri. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. denumit\ “varza de Pompei”. N. ghiveciuri. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). cu gust pl\cut. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. De asemenea.

lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. de culoare verde-deschis. 10. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Astfel. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. În lume este larg r\spândit\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative.U. Aspectul general al plantei: scurt\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.29).29 . Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\.3. în faza reproductiv\. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.8.. r\d\cini. Canada [i Asia.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. l\sând cicatrici mari. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. acestea pot evolua. bienal\ (fig. alterne. în faz\ de r\sad. gulia. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. comparativ cu varza. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. La soiurile timpurii. în acest din urm\ caz. ovat sau lanceolat. în func]ie de soi. Unele soiuri . cultivate prim\vara devreme. Frunzele sunt simple. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Limbul are m\rimea [i forma variabile. în S. în func]ie de vârsta plantei [i soi. 1985). formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. 10.Gulia. limbul este eliptic. cele de la baz\ cad mai devreme. În România. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. Tulpina (în primul an) este Fig. în al doilea an). cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. respectiv 610 ori mai mici. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. 10. Lobii limbului sunt simplu. sferic-turtit\ sau ovat\. tuberizat\ în partea inferioar\.A. se comport\ ca anuale. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. dublu sau neregulat din]a]i. atât timpurie cât [i cea tardiv\.

La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.6. Aceste cerin]e sunt justificate. a fi în cantit\]i mari. de regul\.mai ales nutri]ionali . tardive. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. pentru gulioare. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. mai ales fa]\ de sol. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.9). alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.5. de baz\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. factorii de mediu .8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). bine structurat [i fertil. Asolamentul. datorit\ faptului c\ plantele.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.8. Solul trebuie s\ fie mijlociu. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. iar pe de alt\ parte. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Producerea r\sadurilor. pe un fond de fertilizare organic. În mod deosebit. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.a.N. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. dar echilibrate. 10.8. elementele nutritive [i ap\.1. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele).8. 180 . cerin]ele sunt mai mari. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. În acela[i timp. dar suficient de reav\n. STAN. În toate cazurile. inclusiv la gulia de toamn\.6. în cultur\ protejat\ [. MUNTEANU 10. 10.4. pe de o parte. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Elementele nutritive se prefer\. N. 10.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. la distan]a de 25 cm între plante. 10. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig.30 . R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. STAN. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie.30). Fig 10. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Murtazov [i colab. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. temperatura de 70C). realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Udarea culturilor se face pe brazde lungi.4). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. cel pu]in trei zile. 182 . la interval de 8-10 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Lucrarea se execut\ manual. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm.02) (tabelul 10. Se aplic\ 3-4 ud\ri. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. N. Lucr\rile de îngrijire. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. prin împr\[tiere sau în rânduri. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\.N.

Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O.000-70.8. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. produc]ia va suferi (Bala[a. în acest caz.000 plante la ha (fig. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. în func]ie de condi]iile meteorologice. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. 10. o singur\ dat\. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. 1973).2. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. în zona unde are loc procesul de îngro[are. R\sadurile îmb\trânite. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. 183 . Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. agrotehnice [i de soi. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.6. revenind o densitate de 65. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual.31). prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. 10. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. La plantare.

Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. În cursul vegeta]iei. de calitate inferioar\. cu o p\trundere superficial\ în sol. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. la adâncimea de 30-40 cm.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.6. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. la cuburi sau ghivece nutritive. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. N. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. STAN. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Guliile. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. R\sadul se produce în sera înmul]itor. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. 184 .N. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Producerea r\sadului. în func]ie de regimul de precipita]ii.31 . care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). 10. MUNTEANU Fig 10. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. f\r\ suculen]\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. dar pot face recoltarea mai dificil\. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.3.8.

cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.32 . arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. care în general va fi moderat\ (16-170C). Înfiin]area culturii. În solariile tunel.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. în func]ie de zona de cultur\. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.33 . 185 . În perioada de r\sad.10 aprilie.32). la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. dispuse conform schemei din figura 10.34.33).Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. mai ales în perioada iernii.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. între 15 martie . Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. 10.000 plante la hectar. 10. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.000 plante. Fig 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. 1972).

Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. În cultura pur\. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).4. Plantarea se face manual. N. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 186 .6.34 . schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. irigarea. 1972). scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.N. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. 10. Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU Fig 10. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). produc]ia este 2025 tone la hectar. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. Recoltarea. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. 1973).8. STAN.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Murtazov. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Completarea golurilor se face manual. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Cultura timpurie Alegere terenului.LEGUMICULTUR| II 10. 1973).8-2. 2-3 kg.9. cu r\saduri de aceea[i vârst\.000-166. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Producerea r\sadurilor. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).36 . Se seam\n\ mai rar. soi [i calitate.000 plante la hectar. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.3 kg.36). ori de câte ori este nevoie.000 plante la hectar (Bala[a. 1973). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. 10. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. 1974). În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. revenind o densitate de circa 33.1. Pân\ la plantare. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.9. alegerea plantei premerg\toare. Fig 10. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Tehnologia de cultivare 10.6.6. la 4-5 zile de la plantare. deoarece r\sadurile nu se repic\.

N. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.37 . prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Lucr\rile de îngrijire. 10. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.N. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. STAN.6. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.37). Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. MUNTEANU Spectrum). Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Produc]ia este de 20-25 t/ha. [i în a doua parte a acestei luni.5 cm. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. în 2-3 etape. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.) câte dou\ rânduri pe strat. Calendaristic. distan]ate la 80 cm (fig.2. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Fig 10. la începutul lunii iulie. dup\ r\rit. Stanhay [. manual.9. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.a. 10. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. De asemenea. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.

Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.37).LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. 193 . dar cu unele deosebiri [i anume: . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie..000-50.000 plante la hectar (fig.se face r\ritul plantelor. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. . 10. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. l\sându-le pe cele mai viguroase. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. manual. 1998). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. în 2-3 etape.

Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.1) Tabelul 11. cu tulpina fistuloas\. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. alogame. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. (peponid\).N. 1979 11. ad\posturi. prezint\ flori unisexuate. oblonga Ser. cu polenizare Giromontina Alef. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Familia Cucurbitaceae 11. convar.1. vulgaris suprafa]\. sere. N. plantele Cucurbita pepo L. sunt plante erbacee anuale. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Pepenele galben Cucumis melo L. 194 .1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.1. (=var. târâtoare. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. var. Dovlecelul entomofil\. STAN.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. fiind monoice.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.

De[i. 3. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. Germania. 11. În Europa. 11. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).04 mg% vitamina B2). de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).000 ha. citat de Ghenkov [i colab. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). din punct de vedere alimentar. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. 6.1. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.3% K2O.. Pe plan mondial. Anglia [i alte ]\ri nordice. Polonia. suprafa]a cultivat\ este de 90. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).. 1995). 1974). 195 .A.H. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.. 0. 0. iar cea total\ de circa 2.2 milioane ha.4 milioane tone..52% celuloz\. 1. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. produc]iile medii sunt foarte diferite. Varo.8% SO3. 7. 4. pân\ la latitudinea de 61-62°.O. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.39% SiO2. De la greci.95% substan]e proteice..7% MgO. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.U. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.A. Collumela [i al]ii. tocan\ etc. Ungaria.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 1. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.6% CaO.04 mg% vitamina B1. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).39-0.35-0. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi..14% zaharuri totale. murate sau marinate).07-2. Spania. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 10.58% Na2O.39-0. 0. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. În func]ie de ]ar\. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.26% P2O5. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.4 milioane tone (Anuarul F. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.57% cenu[\. Italia etc.83% Cl. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.2.H. Olanda. 0. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. 0.

MUNTEANU În ]ara noastr\. hr\nirea plantei devine mai activ\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. din loc în loc. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. 196 . urmate de zonele colinare. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.1.5 m.N..1 . Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. fistuloas\.7 la 2. ocupând suprafe]e diferite. ca urmare. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. 1980) Tulpina este erbacee. acoperite cu peri[ori aspri.3. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. De la r\s\rire pân\ la recoltare. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. astfel. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. de la 0. târâtoare. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. sunt mari. 11. sunt necesare 56-70 zile. Fig 11.1). trilobate sau pentalobate.Sistemul radicular la castrave]i. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. N. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. cu p\mânt. STAN. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. ramificat\. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. tulpina emite r\d\cini adventive [i. 11.

1973) (Ethrel 500 ppm).LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.3). În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. 3 . duc la cre[terea num\rului de flori femele. numit\ melonid\. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. dac\ polenizarea are loc. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. 11. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.cârcel. o hran\ mai bogat\ în azot. deoarece polenul este greu [i lipicios. 11. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.2 . temperatur\ [i umiditate. care. 2 . 5 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior.2).buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. în func]ie de soi.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. fructele cresc deformate. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). 197 . de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.flori femeie[ti. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. de form\ alungit\. de form\ alungit\. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. La hibrizii ginoici.flori b\rb\te[ti. Astfel. Dac\ polenizarea se face incomplet. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. are dimensiuni [i culori diferite (fig. turtite. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.frunz\. favorizând apari]ia 1 . ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .3 . În cazul acestor hibrizi.

în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). frunzele devin galben-verzui. MUNTEANU 11. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.4. plantele mor. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Sub 15°C. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. STAN. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.2) Tabelul 11.N.. Intensitatea optim\ a luminii. 198 . r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). 1957). iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. la cultura în sere [i r\sadni]e. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. N. este de circa 15-20 mii luc[i. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. În func]ie de fenofaz\.1. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Din aceast\ cauz\. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. în culturile de câmp. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Astfel.

15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\.5 kg MgO. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. f\r\ exces de umiditate. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. bine drenate. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. încetarea fructific\rii.0 kg N. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. de aceea. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. este d\un\toare castrave]ilor. argiloase [i cele prea nisipoase. Nu sunt indicate solurile grele. în unele cazuri. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. fosfor [i potasiu. bogate în humus. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. Elementele nutritive. De asemenea. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 199 . Pe de alt\ parte. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. 4. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. castrave]ii se cultiv\. pe cât este posibil. se extrag din sol circa 2. care trebuie men]inute constant. afânate. în special la cultura de ser\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.5-7. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. 1.0 kg CaO [i 0. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. de obicei. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. De aceea. De asemenea. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului.5 kg P2O5. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. 2. `n privin]a calit\]ii luminii. fructele se deformeaz\ [i.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale.5). la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. cap\t\ un gust amar. avându-se în vedere c\. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. u[oare. în special SO2. pân\ la 0. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. la o ton\ de produs. umed [i f\r\ curen]i de aer rece.0 kg K2O. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii.

plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. (cu fructul lung) [i Renato. Levina. Magic. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. planta pe sol înc\lzit. MUNTEANU 11. Select. Levina.4. 200 . etc. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Levina F1. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. pe timpul iernii etc.N.3). la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11.4). Levina etc. N. Corni[a F1. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Anka. Royal F1. Farbio. STAN. Corni[a. Parker. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.1. Renato F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Florida. Favorit etc. 11. pe balo]i. pe pale de paie.5. Tabelul 11. Corni[on. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii.6. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.1. plantele nu se sus]in. Cornibac. se planteaz\ în solul serei. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Cornibac Renato. Astrea F1. Record. pe [an] cu gunoi. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Obelisk.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. 100 kg/ha P2O5.5 l/ha. Producerea r\sadurilor.6. cu expozi]ie sudic\. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). bogat în materie organic\. varza.1. în 400-500 l ap\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. u[or înclinat. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. bobul). MUNTEANU 11. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. 202 . cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.000 plante/ha. STAN.N. astfel ca. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Pentru cultura de toamn\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. în momentul plant\rii. cartoful. conform schemei din figura 11. a. Indiferent de modul de cultur\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. permeabil. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. ceapa etc. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. În cadrul rota]iei.4. fasolea. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul.1. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. N. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.5).

astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.03%.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. La pra[ila a doua. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. 30% mrani]\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).15% plus Fernos 0. mai rar.3%).05% sau Ultracid-40 0. 203 . direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). 40% turb\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 30% mrani]\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Wuchsal 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.4 . în brazde de ]elin\.a. În a doua jum\tate a lunii martie.

72 ore. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.05% plus Mycodifol 0. Polyram DF 0.Benlate.25%.3%. Rubifan 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Curzate Man 0. Sulf muiabil 0.2% Mana Ripost M 0.2%.Benlate.4%. Dithane M 45 0.2%.2%. Bayleton 5-0.2%. Topsin M.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.25%.N.0. Dithane M-45 0.15% l/plant\. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.cucurbitae) 0.0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.2%.075.03%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.1%.1%. Kumulus DF 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.Dazomet 500 kg/ha.35%.5% Captan 50 WP 0. Tabelul 11. Bravo 500 . Quadris 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.15% + Dithane M 45 .05%.2%. Bavistin sau Derosal 0.2%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).6). Odat\ cu începerea înfloririi. Mikal M 0. Mancozeb 0. 7-10 Turdacupral 0.3%. a . cubensis) Curzate Manox 0.25.05%. Vapam 12001500 l/ha. Aliette 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Baycor 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .025%.25%. STAN. cichoracearum f. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. când l\starii au 6-7 frunze. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.05% Turdacupral 0. Previcur 607 SL 0.2%.2%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Vondozeb 0. Sancozeb 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Systhane MZ 0. Bavistin sau Derosal. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Shavit f.015%.05%. N. Tilt 0. Vondozeb 0. Topas 0.25% 8-10 Morestan 0. Shavit F 0.2%. Folpan 0.2%.5%. Alfonat 0.2%. Topsin M.3%.

cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Fernos 50 WO 0. Mirage F 0.2%.02%.3%. Polyram DF 0.25%. Shavit F 0.05%.1%. Nisorun 10 WP 0. Dithane M-45 0. Diazol 60 EC 0.15%.25%. Sinoratox 35 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.05%. Sumi7-8 Alpha 2.2%. Polacritox 0. Talstar 10 EC 0.20. Mospilan 20 SP 0.1%. apoi se sorteaz\.05% Neoron 500 EC 0.sp. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Ripcord 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. 205 . Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. 4-5 Decis 0.1% Fundazol 0. Divipan 100 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.2% Captan 50 WP 0.1%. Maneb 50 WP 0. Metoben 0.04%.05%.2%. dup\ pichetare.1%.2%.08%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.15%. cu lungimea de 1. Supersect 10 EC 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.5 EC 0.2%.03%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.1%. Calidan 0.04%. b.5-1.2%. Zineb 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.20.05-0.15%.03 %.Dezinfec]ia solului b .0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.15%. Zineb 58 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Pirimor 50 WP 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1%. 8-10 Actellic 50 EC 0. Maneb 50 WP 0. Unden 40 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%.08%.1%. În cazul culturii pe spalier. Sumilex 0.2%.25%. Bravo 500 . Vondozeb 0. Nogos 50 0. Folpan 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Bavistin 0.1%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Omite 57 EC 0.3% Captan 50 WP 0. Fastac 0.6 . Actellic 50 EC 0.

STAN. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.6).începutul lunii mai. 206 . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. N.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.N. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .5 [i fig. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.5 .în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. Fig. la o adâncime de 3-4 cm. folosind rota]ia amintit\ anterior.6 . 11.

deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. trebuie s\ fie de 6-9 cm . având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. bolnave etc. În nici un caz. La culturile pe spalier.7). la soiurile de tip Cornichon. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. În momentul recolt\rii. în special lungimea fructelor care. când temperatura este mai sc\zut\. în medie este de 2-4 zile. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. în func]ie de soi.pentru consum proasp\t (tabelul 11. care sunt foarte fragile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. E[alonat. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Tabelul 11. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate.pentru industrializare [i 9-12 cm . Pentru conserve. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Cu cât se recolteaz\ mai tinere.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. deci se recolteaz\ diminea]a. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. dar dup\ ce s-a luat roua.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\.

au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. maz\re de gr\din\. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. 208 . Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). recoltarea se face zilnic.2. orz de toamn\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. La culturile sus]inute pe spalier. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. la început s\pt\mânal. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). legume verde]uri. MUNTEANU La culturile pe sol.la cultura pe sol. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\.6. secar\ pentru mas\ verde. 11. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). irigarea este cea mai important\. Dintre lucr\rile de între]inere.1. De aceea. N. c. STAN. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. borceaguri. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. recoltarea se face numai manual. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Cultura în sere Dup\ tomate. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . noaptea [i diminea]a). S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. 69 cm [i 9-12 cm. 1978). Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S.N. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. recoltarea se face manual sau mecanizat. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. varz\ timpurie.

Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. afânarea profund\. cât [i pe cea extern\. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . Între]inerea culturii: .cultura direct în solul serei. . .cultur\ pe balo]i. În cazul culturii direct în solul serei. cu fructe partenocarpice. îngropa]i sau la suprafa]\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. sem\nat în ghivece.cultura pe strat de gunoi de grajd. se folosesc în ser\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. în ultima vreme. a. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. preg\tirea substratului pentru plantare. dezinfectarea serei [i solului.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. de 40-50 cm lungime. în exclusivitate. atât pe pia]a intern\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. de circa 30 cm. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. . . hibrizi ginoici (F1).

4). sulfat de magneziu 50 g.5). var stins 100 g. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. sulfat de potasiu 200 g. sulfat de fier 30 g. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. STAN. azotat de amoniu 200 g. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. pe linia viitoarelor rânduri. în strat gros de 12-15 cm. 210 . Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i.000 balo]i (100-120 t paie). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. Se administreaz\ succesiv. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i.000-7. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. administrarea îngr\[\mintelor chimice. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. îngropa]i [i la suprafa]a solului.N. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. în trei reprize. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. care se bat în p\mânt. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). pentru a favoriza colectarea apei în [an]. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. Dup\ a[ezarea balo]ilor. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. N. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior.

10 0.0-90.70 0.00 23.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.50-19.00 20. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.30-4.1972) (16. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.42-3. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.049-0.32-1.0 12.70 8. Tabelul 11.00-16.9). În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.8 0. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.70 8.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.10 2. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.00-3.IX.50-13.65-9. 211 .50 1. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.21-8. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.20 Specificare N . ciclul I balo]i ciclul II (15.03 1.90-8.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.0 0.6-18.160-0.6-23.9-3.5 10.099 2.8).I. În acest caz. care se bat în p\mânt. evitarea contamin\rii cu nematozi.00 8. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.259 4.5-36.461 4.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.6 43. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).0-37.1973) 0. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.54 1. ace[tia se a[az\ direct pe sol.267-0. care trebuie manevrat. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.50-5.

iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Morestan 0. STAN. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.C. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. MUNTEANU Tabelul 11. 0.5 kg superfosfat. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. 15-10 VII . pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.3%. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 30% mrani]\.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.2% plus Ultracid 0.0 kg sulfat de potasiu. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. la câteva zile de la r\s\rire.03%). deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Foliar-feed 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.5%. timp de 72 ore.05%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.15%.2% sau Sumilex 0. N.06% sau Unden 0. 5-8 III . care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).ciclul II).2%. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. 1. cu asigurarea ventila]iei. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Actellic E. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Sumi-Alpha 2. temperatura va fi de 22-24°C. Astfel. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.1%. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.1%.ciclul scurt în sere înmul]itor. 0.5 EC 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Tratamentul termic uscat de 76°C. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.03%. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Derosal 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.3-0.N. evitându-se excesul de umiditate. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.

213 .LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. 7-9 mm diametrul la colet.10). de culoare verde normal. unele cu caracter general.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. liber de boli [i d\un\tori. iar altele cu caracter special (tabelul 11. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.2 plante/m2).9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Pentru ciclul I. Tabelul 11. cu sistem radicular bogat.12). care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). **. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.40 m.zile de la sem\nat la plantat. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. cu r\d\cini de culoare alb\. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.11). Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. 20-25 cm în\l]ime. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. desimea culturii este de 2. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea este mai redus\ (1. 4-6 frunze normal dezvoltate.5-3 plante/m2.

temperatura de zi: 22°C . dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. nivelarea solului. N. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. STAN. deformate. decada 2.ianuarie. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 40% turb\. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.umiditatea solului 85-90% din c. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.c. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).4% Distribuirea r\sadului pe travee. • I – februarie. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. 24°C . decada 3.5.N. • Defolierea ascendent\. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.a. prin aspersiune. • II – aprilie. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. MUNTEANU Tabelul 11. • Reglarea umidit\]ii: .martie. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . februarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.

În acest scop. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. pe de o parte. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\).7). la nivelul sârmei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . [i colab. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. La acest sistem. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. 11.`n "V". de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. pe de alt\ parte. l\starii îndep\rtându-se. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. [i fructificarea acestora. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. în prima etap\.7 . Fig. De la dolie. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. se las\ câte un fruct la fiecare nod. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. 1980). urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. în prima etap\. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. tulpina se 215 . În continuare. B . 11. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.

câte patru fructe. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. Tabelul 11. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. o plant\ poate produce 40-45 fructe. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. iar `n al doilea rând. cât [i în aerul serei. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.13). are nevoie de 18-21 zile.5 216 . Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. f\r\ oscila]ii. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. atunci acestea se epuizeaz\. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.2 7. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. în sensul c\.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. N. cât [i a fructelor. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.9 5. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.1 4.4 5. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. atât în sol.6 34 30 26 22 5. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.N. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.14).3 3. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. Un fruct. în serii. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. STAN.

a. 1978). 217 . atât în interiorul balotului. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. MgO-86/16 kg/ha. de asemenea.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1974). astfel încât s\ asigure 30 mg N. Este bine ca. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la începutul vegeta]iei. Ca urmare. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. K2O-1010/412 kg/ha.. 150 mg K2O.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. [i a celor din zonele învecinate. CaO-1564/-kg/ha. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. prelunge[te perioada de fructificare. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 120 mg P2O5. 1978). pe baza analizelor de laborator. imediat dup\ începerea fructific\rii. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce./ha. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. 1978).15). Fertilizarea se face. P2O5-852/192 kg/ha. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab.

8-7. b. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 6. MUNTEANU Tabelul 11.5-7. În cazul când se practic\ acest ciclu. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. folosind r\sad de 30-35 zile. strâmbate. 218 .N. La aducerea în alee. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. cu urme de îmboln\viri. într-un sol care.5 6. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.6). folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). deformate. tot pe calit\]i. r\niri mecanice etc. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5-3.0 6.0 2. a fost dezinfectat pe cale termic\.9). strâmbe. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. Pentru m\rirea produc]iei. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.8-7. conform solicit\rilor beneficiarului. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. N. STAN. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.2-3. în prealabil. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. cultura se face obi[nuit. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.0-6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.5 6. direct pe solul serei. spongios.

irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. [i colab. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.3% plus Captadin 0. concomitent. în concentra]ie de 10%).. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. varz\. se încorporeaz\ în sol.9). sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.3). deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.1. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. aplicarea fertiliz\rilor faziale. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. conducerea plantelor vertical prin palisare. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.K.3.P.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. 11. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Produc]ia este de 60-70t/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. bilonatul plantelor. 1981). Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. odat\ cu desfiin]area culturii. mobilizarea solului [i.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). c. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. conopid\ (tabelul 11.6.

85 m între benzi [i 0. vertical. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. apoi. 11. STAN. pe un singur rând. realizându-se 50-60 t/ha. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. plantarea se face în rânduri simple.000 plante la ha. în strat de 4-5 cm grosime. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. moderat. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). revenind 24. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. tip tunel.7 plante/m2. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\.40 m în solariile tunel [i 0. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. pra[ile.70 între rânduri [i 55 cm pe rând.80 m între rândurile din band\.96 m în cele bloc. la început. mulcirea cu mrani]\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. iar pe rând la 35 cm. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. mai des [i cu norme mai mari. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. sem\natul de devanseaz\. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1.000 plante/ha. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm.4. la distan]a de 0. când se desfiin]eaz\ cultura. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. În solariile bloc. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.N. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. În solariile tunel. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie.6. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. revenind 22.1. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. udatul. iar plantarea la 1-10 martie. N. 1:10). dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. 220 . La culturile din ad\posturile joase.

Iran. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). formând tulpini de ordinul I. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. 11. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.2. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Rusia. vitaminele B1 [i B2).. În prezent. când au gust. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. acoperit\ cu peri fini [i de[i. Asia Central\ [i China (Jukovski.2. ]\rile mediteraneene. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. La noi se cultiv\ pe circa 2. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. China. fiind mai s\rac decât la castravete.2. Semin]ele con]in circa 25% ulei.000 ha. 11.1. 1974). sucuri.500-3.LEGUMICULTUR| II 11. Iordania. în zonele din sudul [i vestul ]\rii.8). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. salate de fructe etc. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. mai sub]ire ca la castrave]i. Tulpina este erbacee.2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. aproape cilindric\. 221 . suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).3. în culturi ad\postite. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. târâtoare. dulce]uri. ajungând pân\ la 12-14%. 1950). Este mult cultivat în India.2. 11. marmelad\. Se ramific\ puternic. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ]\rile balcanice [i în America. atingând paralela 470.

ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 11. Fructele costate se numesc cantalupi.8 . pân\ la începutul recolt\rilor. cu o produc]ie de 22 t/ha. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 1979).5 Mg (tabelul 11. legarea acestora [i îngro[area fructelor. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii.2. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.17). Fructul este o melonid\ (peponid\). Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. palmate sau reniforme. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate.Pepenele galben: plant\ cu l\star. elipsoidal\. cre[te consumul de potasiu. Polenizarea este alogam\. 11. crocant\ sau fondant\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.16). de culoare alb\. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Între înflorirea primelor flori femele. mai mult sau mai pu]in parfumat\. În perioada de fructificare.N.. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. de form\ ovoid\. uneori longitudinal costat. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.8 K. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. N. 10. STAN. portocalie sau verde. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. acoperite cu peri[ori fini. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.2 N. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).1 P. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. 13. florile [i cârceii. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. lung pe]iolate.4. Astfel. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Deci. 222 . 81. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). entomofil\. frunze. galben\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. la cultura de ser\.

. 11.10 K 2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.58 12.00 61.34 10.30 2. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.40 81.80 Mg 0.18).40 10. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.30 60.53 S. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. nisipo-lutoase). cât [i târzii (peste 100 zile). 223 .17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .2. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.14 5.25 2. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. Suport\ mai u[or seceta.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.60 26. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.60 13. în compara]ie cu castravetele.60 13. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.5. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).7.34 4.00 78.80 27. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.90 8. profunde [i ferite de vânturi.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. semitârzii (85-100 zile).20 P 0. Apa Lumina Tabelul 11. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. În solurile pe care se cultiv\. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. semitimpurii (75-85 zile). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.

STAN. MUNTEANU 224 .N. N.

în sere. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 11.3x35 kg/ha [i K2O . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). calitativ superioare.9 . Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.000-24. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. apoi la 5-8 frunze (l\starii). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. cu poten]ial productiv mai ridicat.9). 225 .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. 11. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.6 ore).1. 11. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 11. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.000 plante la ha (fig. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).6. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Fig. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .2x35 kg/ha. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . timp de câteva zile.18 ore).2. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.2. rezultând în final o densitate de 20.6. mulcirea solului.

apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Noaptea (în perioada de cre[tere). în mod normal. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. va fi de 23-250C. 226 . Se recomand\ ca. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. în prima lun\ de la plantare. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. În general. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. 11. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. pe fiecare m2 substrat de cultur\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale.19). Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. temperatura se va ridica la 28-300C. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. cultura nu se ud\. temperatura se va men]ine la 18-190C. Temperatura din aer.000 plante la ha. Este necesar ca permanent. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. în primele 10 zile de la plantare. apoi (în perioada de fructificare). Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Pe timp noros. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. apoi cre[te pân\ la 90%.6. utilizându-se 2l/plant\). STAN. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. trebuie s\ fie de 24260C. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. intensificarea aromei specifice etc. în zilele însorite. utilizând r\sad de 4550 zile. în func]ie de luminozitate. înmuierea zonei pistilare. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. apoi. rezultând o densitate de 20. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în mod obligatoriu.2. aceasta va fi de 20-220C. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11.2. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i.N. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. cultura. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. La soiurile târzii. N.

Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 11.3. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Turkestan.2. Astfel.a. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. se ob]in fructe mari.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Galia F1. În plin proces de maturare a fructelor. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 227 . Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. sub form\ de “V”. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Ogen etc... dar fructele sunt mici. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. de calitate superioar\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. ciupindu-se dup\ o frunz\. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. 3-4 fructe pe bolt\. direct în ghivece. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. H-25. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei.6. produc]ia fiind timpurie. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Produc]ia este de 20-30 t/ha. 1980). Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s.

1992).5%). N. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.500 plante/ha).6% glucoz\. în func]ie de vigoarea plantei. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.6. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.N. fiind indicat în tratarea litiazei renale.000 plante la ha.1.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. zaharuri (6-8%). vitaminele A. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Dintre lucr\rile de îngrijire. se las\ pe fiecare l\star. acizi organici (0.5 – 4. B1.. distan]a dintre rânduri este de 1. dar desimea poate fi sporit\ la 20. în solariile de tip tunel (5. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. Fructele con]in: 89-90% ap\. Înainte de maturizare. 11.1. iar în cel tip bloc.40 m l\]ime). Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. 1-2% celuloz\. B2. B5. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. 3.000 plante/ha). 1978). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. din care: 1.2.5 mg. de regul\. fosfor – 12 mg. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. fin [i pl\cut. se folosesc la prepararea mur\turilor.5 – 1.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.) sin.). iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. STAN. proteine (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.p. s\ruri minerale de: potasiu – 2. carotenoide (0. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 1984. C(4. Astfel.2 %). 11. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. B6. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.5 mg/100 g s.9.8-5.9 % zaharoz\.2 %).3 mg/100 g).6 – 2. calciu – 7 mg. C. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. fier – 0. Butnariu [i colab.3.2 mg. lipide (0.4. la 100 g substan]\ proasp\t\. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.3. 228 . importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. câte un fruct. PP.6 % fructoz\ [i 0. În continuare.

3. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. profund divizate sau pu]in lobate. Grecia – 40.000 ha. de unde a trecut la arabi.000 kg/ha. erbacee. Frunzele sunt mari. per[i. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.H. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.773 kg/ha..2. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.409.3. Spania – 37. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Cipru –50.10).5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. 11. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile.3. pubescent\. Florile mascule apar.LEGUMICULTUR| II 11. indieni [i chinezi. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. 11.10 . Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. 1999). Florile sunt unisexuate. Italia – 32778 kg/ha. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. într-o lucrare publicat\ la Neapole. În prezent. 1950).11. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .000 kg/ha. mai 229 . acoperite cu peri[ori de[i [i moi.000 kg/ha. Fig.

2). în func]ie de soi.20) 11. De D\buleni. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.6. De[i este o plant\ de zi scurt\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. MUNTEANU ales. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. cu tegumentul tare. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. turtite. semitârzii (De Mini[. Timpuriu de Canada). Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. pentru produc]ii foarte timpurii. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. de form\.3. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). cre[terea este încetinit\. 11. dar în exces d\uneaz\ form\rii.3. 230 . Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. mai rar. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Fa]\ de lumin\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. culoare [i calitate diferite. STAN. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). matur\rii [i calit\]ii fructelor.5.N. 11. Dr. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. pe tulpina principal\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. În anii foarte seceto[i.3. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. galben\. bine drenate [i structurate.4. aproape plate. ovale. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. diferit colorate. N. Charleston Gray) (tabelul 11. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Semin]ele sunt mari. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Miezul este de culoare alb\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. semitimpurii (Dochi]a). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult.

LEGUMICULTUR| II 231 .

când în sol se realizeaz\ 14-150C. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.5 m.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). 11. Fig. pe suprafe]e mai mici. fertilizarea fazial\. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Dac\ terenul nu s-a modelat. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. la adâncimea de 3–4 cm. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. cu cultivatorul. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.000 plante/ha. N. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. nivelarea de între]inere. 11. asigurând o densitate de 12. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). în sistemul gospod\resc. Toamna se efectueaz\: discuirea. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. mu[uroitul.11) cu SPC-6. pe intervalele 232 .11 .000-14. Prim\vara pân\ la sem\nat. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. STAN. Acestea sunt: pra[ilele repetate. r\ritul.N.

DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. dup\ unii autori. dovlecei pane. var. de unde s-a r\spândit în Europa. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. cupru 0. sufleuri.05-0. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. 11. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.4. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.4. cu 350–400 m3 ap\/ha. singure sau în amestec cu alte legume.10. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.3%. din loc în loc.1. Recoltarea se face diminea]a. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. iar dup\ al]ii din Africa. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. Ungaria.06. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. fier 0. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. pe nodurile tulpinilor. pân\ la m\rimea maxim\. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. dovlecei umplu]i. 11. hidra]i de carbon 6.2. fosfor 60. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. e[alonat în perioada iulie-septembrie.4. pân\ când plantele acoper\ solul. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Peru) [i Asia Mic\. Produc]ia este de 30-40 t/ha. din America Central\ (Mexic.) [i în industria conservelor.5-7. B2 0. mânc\ruri de dovlecei.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.7%. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. budinci etc. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).03-0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31.08. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Odat\ cu pr\[itul manual. zinc 0. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.1. 233 . vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. pe timp r\coros. gr\simi 0.2. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. f\r\ a deranja vrejul. C 8-30). B1 0.

Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). Pulpa fructului este fraged\. 234 . deoarece are un sistem radicular mai profund. care formeaz\ tufe compacte (fig. iar coaja se îngroa[\.N. cu pH neutru. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.4. 11. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. bine afânate. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.4.12). exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. de culoare galben\.3. Soiuri În ]ara noastr\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Florile sunt unisexuate (plantele Fig.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). STAN. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.4. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. N. 11. mari. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.5. în cultur\. culoarea variind în func]ie de soi. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului.4. lung pe]iolate. suculent\. apoi devine a]oas\ [i tare. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Frunzele sunt mari. acoperite cu peri aspri.12 . în anumite condi]ii. 11. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. 11. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. anual\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. R\d\cina este pivotant\. palmat lobate. 11.21). rezist\ bine la secet\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). de peste un metru lungime.

LEGUMICULTUR| II 235 .

La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.6. STAN. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. care sunt [i mai productive.a.6. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. N.1. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).4. 11. cu N 25 kg/ha s. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. 11..13 . pentru 236 . Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.N.13). fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.a. [i K2O 25 kg/ha s. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. Fig. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.4. 11.

al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.). Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.a. 11.5. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 0. 1980). cultura patisonului este pu]in cunoscut\.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 11. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. iar dup\ al]ii. se umplu cu zacusc\.6. 3. Fructele. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.35 mg/100 g provitamina A [. 1980). 237 . consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.2.5. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. polenizarea se face artificial. De asemenea. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. (Bajurianu [i }urcanu. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.1.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.4. atunci când este nevoie. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. Fran]a.. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 1. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Institutul pentru Resurse Genetice. 20–35 mg/100 g vitamina C.5.4–5% hidra]i de carbon. La noi în ]ar\.U. Italia [i Rusia. dup\ unii autori. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. proaspete [i conservate.A. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. În perioada când nu zboar\ insectele. salat\ de p\tl\gele vinete etc. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 11. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.2..7-0. 1980). Se planteaz\ 1-2 plante/m2. fiind foarte perisabile. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. din Africa (Ceau[escu [i colab. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.

bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. când fructele sunt tinere. 2 .5. De aceea.4. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.Dovlecelul patison: 1 . la maturitate fiziologic\. 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Acesta are o form\ discoidal\. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).N. în aceast\ perioad\. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].sau pentalobate.3. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. peste care se suprapune. cu marginile canelate [i rotunjite. flori [i fructe. Culoarea fructelor este albverzuie. irigarea culturii este obligatorie. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. MUNTEANU 11. Fig. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.14). cu marginile u[or marcate. N.plant\ cu frunze. dup\ care devine alb-cenu[ie.detaliu fruct 11.14 . o parte de forma unei calote (semisfere).5. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. în partea superioar\ a fructului. frunzele sunt tri. Ca [i dovlecelul comun. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. STAN. 238 . care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. 11.

Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Produc]ia este de 10–15 t/ha. 239 . Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.5. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu 8–10 muchii proeminente. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu un diametru de 8–10 cm. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha.5. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile.6. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Fructul este tipic. împreun\ cu dovleceii ornamentali. cu o vârst\ de 25–30 zile. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad.LEGUMICULTUR| II 11.. în form\ de turban. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. de culoare verde–albicioas\.5. denumit Comun. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Soiul Comun este timpuriu. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. 1998). cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. la 3-4 cm adâncime. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. 11.

Lucr. J. Connecticut. (1991) – Varza pentru frunze – origine. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. I.. Seria Horticultur\. SAVI}CHI. Bucure[ti. C. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Analele I. The Avi Publishing Company Inc. U. GR. IV. CHILOM. R. Ia[i.S. BASSET. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. H. Editura Grand.S. Lucr. vol. A. Londres. nr. CHICHEA. POPESCU. M.. vol. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. N. 30. BÎLTEANU. Bucure[ti. CL. SAVI}CHI. vol. I. PELAGHIA. CIOFU. PETRESCU. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. }URCANU.. Ia[i. Editura Academiei R. Seria Horticultur\.. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.3. RADU. Gr\dina. Chi[in\u. Univ. J. Tec Doc – Lavoisier. I. FOURY. STAN. GH. Editura Ceres. Bucure[ti. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. B. BECEANU.A.. D. S. M.. Inst. N. G. Berlin. (1992) – Legumicultur\.. V. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\.F. CL. C. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. [t. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. N. I. Bucure[ti. B. BERINDEI. [t. P.C. Agron. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. I. Bucure[ti.R.. COBÂLA{. New York. FLORESCU. D. 12. CHAUX. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. BODEA. BAJURIANU. BECKER-DILLINGEN. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. GR. (1994) – Production légumières tome 2. B|LA{A.. STAN. RUXANDRA. VOICAN. 33. BUTNARIU. Via [i Livada nr. B.. N.L. COBÂLA{. Bucure[ti. (1973) – Legumicultura. (1974) – Fitotehnie. Bucure[ti. Paris. STAN. V.. INDREA. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1980) – Legumicultura general\ [i special\... 3.. COBÂLA{. D. CEAU{ESCU. BECEANU. M. CEAU{ESCU. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Agron. P.N. RADU. 240 . (1997) – Cultura cartofului timpuriu.. M.

GH. G. LÖBL. Bucure[ti. Bucure[ti. Bucure[ti. I.C. (1969) – Cultura legumelor. IANO{I. Editura Agro-silvic\. D. L|C|TU{.. J. BERINDEI. JILCU. Ia[i. 241 . D. COSTACHE. CTIFL – Invuflec. A. [t.. D. I. Patronatul Horticultorilor din România. – S. Bucure[ti. în Moldova. IORD|CHESCU. L|C|TU{. OLGA.. Cerc. I. I..N. VII.A. Redac]ia revistelor agricole. POPESCU.L. (1998) – Producerea legumelor.F..A.I.I. I. DUMITRESCU. MINKOV.L.H. vol.. DI}U.C. GHERGHI. GH. GHENKOV. Lucr. Artprint.. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. I. L. V. [i colab. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. M. [i colab.Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. GH. A.. I. 2. Editura Didactic\ [i Pedagogic\... 3. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.L.P. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.. Bucure[ti. – S.B. M. S. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Lucr.. VASILESCU. N.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. TR. agron.C. nr.L.. RUXANDRA. E.L. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. Bucure[ti. GL|MAN.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. ROMAN. [t. Bucure[ti.A. Paris. MAIER. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. RO{U.L. DR|GU}.. M.A.P. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Artprint. M. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. MARIA. vol. PL|M|DEAL|..V. MAIER. Patronatul Horticultorilor din România...C. Artprint. Sofia. MUNTEANU. I.F. I. Bucure[ti. vol. Bucure[ti. – Memorator horti-viticol.C. BUZ|U (1980) . I.. M.. DI}U.. I.P. V. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. IORD|CHESCU. B. VIDRA – S. M.. Zemisdat. Editura Ceres. Lucr\ri [tiin]ifice I. B. R|DOI. BAICU. LE BOUHEC. Bucure[ti. (1972) – Culturi for]ate de legume. IANO{I.C.. M|NESCU. prezent [i viitor. E. D. (1997) – Cultura cartofului. DUMITRESCU.C. I.C. T. Trecut. vol. IV.H. SCURTU. Editura Agro-silvic\.. BOSE{AN. Bucure[ti. MAIER.C.F.. Bucure[ti. M.L.. MANOLACHE.A. D. Bucure[ti. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. V. (1961) – Cultura legumelor. Editura Agro-silvic\. (1997) – Memorator Horti-Viticol..V. T.F. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. I. – COORD. MURTAZOV. Bucure[ti. 2. V. C. BUZ|U (1978) . VLAD. LÖBL. În: Gl\man [i colab. [i colab. PER{UNARU. Z|GREAN. GL|MAN. STOIAN.Tehnologia culturii legumelor în solarii.

Cercet. Editura Ceres. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. 2. Cercet. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. Agr. Bucure[ti. Inst. ICLF Vidra. 4..C.C. M. Tez\ de doctorat. agron. Ia[i. I. Editura Ceres. MUNTEANU. în jude]ul Ia[i. Bucure[ti. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. N. 242 . forma alb\ (lam. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Leonard Hill. (2000) – Legumicultura. vol. Bucure[ti. SINGUREANU. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. SAVI}CHI. I..F. P. Bucure[ti. MUNTEANU. GR. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Ia[i. SINGUREANU. Tez\ de doctorat. Bucure[ti. SAVI}CHI.. (1968) – Castrave]ii. Buletin informativ nr. în Moldova. KUO. GH. PANAIT. SAVI}CHI. G. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. P. Cercet. vol. P. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. N. R. Editura Universitas. POPLÃCINEL. G. T. Bucure[ti. P. POPESCU. I.. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. M. Taiwan. Tez\ de doctorat. II. I.. N. N.. Editura Ceres. Ia[i. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. STAN. (1986) – Bolile plantelor legumicole.) D. 3. MUNTEANU. NIEUWHOF. N. nr. SAVI}CHI. L. Agron. Analele I. PATRON. ATANASIU. 17. agron.L. I. Cerc. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. AVRDC. P. STOIAN. SAVI}CHI. capitata. vol. Agron.. Ia[i. V. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. vol. (1992) – Legumicultura. Centrul de multiplicare Inst. SINGUREANU. N. în Moldova. MIHALACHE. [i colab. agron. 4. 2. Chi[in\u. Ia[i. Agron. 2. M. STAN. în Moldova. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\.. Bucure[ti.. N.N. T|TARU. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. London. În Moldova. STAN.. YOON. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. N. vol. No. MIHU. A. I. COSTACHE. J... Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. nr. OPENA. {I STOENESCU. Centrul de multiplicare Inst. ANDRIESCU. C. Bucure[ti. vol. Technical Bull.. Editura Agro-silvic\. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor.. MUNTEANU. STAN. 1. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. (1969) – Cole Crops. MUNTEANU MARINESCU. N. GR. 1. RADU. Ia[i.

3. Editura Ceres. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VOICAN. GH. V. Editura Ceres.. JUCOVSKY. V. Wageningen. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. A.F. (1975) – Cultura legumelor de var\. M. G. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Bucure[ti. Editura Ceres. VÂLCEANU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. nr. 243 . VOICAN. Editura Ceres. Bucure[ti. VOINEA. PERCIALI. C.. ZANOSCHI. Editura Ceres. M. GIREAD|. Bucure[ti. (1984) – R\sadni]e [i solarii. P. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.C. ZEVEN. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. vol. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii.. D.. Analele I. V. M. M. L|C|TU{. Bucure[ti. D. TOMA.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.L. C. ANDRONICESCU.. V. VOINEA.. VI.

Sadoveanu. Aleea M. 3 Tel. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 PRINTED IN ROMANIA .2001 2001. Sadoveanu nr.05.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->