Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

....................... Tehnologia de cultivare.................. 42 7..................... Originea [i aria de r\spândire.....1...........................4..6..........1...........3.............................2............... Originea [i aria de r\spândire......6.. 87 8.1........ 39 7... 76 8......2.... Rela]iile cu factorii de mediu ............... 39 7.................................4..............2....... 82 8................4............................ Rela]iile cu factorii de mediu ...................6.............6.............2...............5.... Importan]a culturii...................... 41 7...... 54 8................. Soiuri .......................................................2....4......... MUNTEANU 7............ 81 8.2........................................ Particularit\]i botanice [i biologice............... Particularit\]i botanice [i biologice....................5... Originea [i aria de r\spândire............... 90 8..................................................2.....3...........Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..6........... 84 8.................. 48 8............................................................. 80 8.....................5...... Particularit\]i botanice [i biologice.......6.......................... Tehnologia de cultivare..1.. Rela]iile cu factorii de mediu ...6.. Cultura cepei verzi (stufat)................................................... 73 8.6......................4...................................Cultura ridichilor de lun\ .... Soiuri.......................5........................2.............2........................1.......3. 90 8..........5. Tehnologia de cultivare............. 33 7... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ................... Particularit\]i botanice [i biologice..... 33 7..........6........ 83 8.........2....................... Soiuri......... 39 7..............................................3.5....2.2.......... 54 8.......................... 40 7.............. Rela]iile cu factorii de mediu ........3...................... 47 8................6.1....... 87 8.......1..N.. N.3............... Cultura cepei prin r\sad ........ 80 8........................3............. 47 8...... 32 7....1.......6...... 89 8........................ Importan]a culturii............1. 88 8....................................................................6........3..........6...............................3..... 91 8..............................................5..........................................1................. Cultura prin r\sad...... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ......6......1.................................... Rela]iile cu factorii de mediu .........................6.................. 60 8...1..........................6.....................3................................. Usturoiul comun .........................3...... Originea [i aria de r\spândire...................1... 84 8.........1....... Tehnologia de cultivare.................... 46 8................3.........2...........6...................................5....... Tehnologia de cultivare...... Soiuri. 54 8..............................5.....6........................... Prazul ................ Ceapa comun\ ..... 37 7............ Cultura prin sem\nat direct......4.............. 93 4 .. Soiuri...............6..............6............... Cultura cepei prin arpagic ..........1..... STAN....1.........1............................. Importan]a culturii..2...................... 48 8.........3...............5................ 52 8.. 33 7...................1...3........................ Sfecla ro[ie ....................................... 88 8........................... Importan]a culturii..

........... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .........................................6..... Particularit\]i botanice [i biologice.....2. Soiuri.1..............2............. 145 10............ 95 8. 138 10. 99 9...................................................................1........................5...................................... Ceapa e[alota.......1.............. Cartoful timpuriu.............. 102 9..... 146 5 .......................... 120 10..........4...... Usturoiul de Egipt .........1................. 122 10..... 105 9............... 145 10................................1.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice................................ 105 9..... 122 10..........................................................1..3.. 105 9........1............................3..4.1...... Originea [i aria de r\spândire......4.. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .......2.......................... 117 10..3........ Ceapa de Egipt ............................................................3...................1.....2.......... Importan]a culturii........2... 145 10................................6.........1.6......... Batatul ........4............ Particularit\]i botanice [i biologice.................. Cultura prin sem\nat direct în câmp ..5........1......5.......1. Importan]a culturii..........................6................. Soiuri..1......4.. 98 9...........2................5............................ Rela]iile cu factorii de mediu .4............2........................... 146 10...........1................................2........ Rela]iile cu factorii de mediu .........................................1.4........6......... Alte plante legumicole din grupa cepei............2.................................1..........1................................... 95 8......................................1............................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................................. Cultura timpurie în teren neprotejat ... 96 8...................................2.............. 96 8........2....... Originea [i aria de r\spândire......................1..............4........6...........LEGUMICULTUR| II 8. 115 10....... 98 9.... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ...................3...1........................... 132 10... Ceapa de iarn\ sau de tuns .............4..................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......................6.................................................................. 115 10................................................. Tehnologia de cultivare.......... Cultura în teren neprotejat..... 135 10.... 146 10.................. Tehnologia de cultivare...........1.......6...........................................1........................ Ceapa m\rg\ritar........... 116 10......... Varza ro[ie .2.................1...5............. 98 9..............1............. Cultura de var\.... Importan]a culturii............6.............................. Soiuri........2.... 145 10..1.....4..................................2.... 137 10........... 100 9...1............ Originea [i aria de r\spândire.. 115 10.......................... Particularit\]i botanice [i biologice...... 118 10....... Cultura târzie (de toamn\) ......6. 110 9...1........................ Tehnologia de cultivare....4.............. 94 8....

................6.....3....6........................ 153 10......7..................................................................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... N......4..................... Cultura târzie.................3...... 148 10.............. Rela]iile cu factorii de mediu ....1.......6....... 178 10... STAN........................................ Varza pentru frunze.........6.3.......1..................... Importan]a culturii.........8.................................8............... Soiuri.2.......... Rela]iile cu factorii de mediu ........6.....4.......... 178 6 ............. Soiuri.....6.............5.....6..................... 153 10................... Tehnologia de cultivare............ Rela]iile cu factorii de mediu .......... Soiuri........... 148 10........................ Conopida ..................................4......... 157 10......................................................... Tehnologia de cultivare...........6.5.... 161 10... 176 10..6.....................................2...............6...... 172 10.4.5.........................................6.. 151 10.........2.... MUNTEANU 10...........3..... 152 10....7.................... Cultura în ser\ . Tehnologia de cultivare............. 148 10.......... 163 10......6............................... Particularit\]i botanice [i biologice.............................................5..................1.................... Originea [i aria de r\spândire.. Gulia ............3.................................. Rela]iile cu factorii de mediu ..............................3.. Broccoli.......5. 153 10.......................6.6.......................... Importanta culturii..... 149 10..... 174 10......... Importan]a culturii...................2..6..............................4................2...... 163 10...7. 155 10...............7............................................6.. 158 10.................................................. 174 10..6............ 169 10...... Cultura timpurie în teren neprotejat .......................................4...4....6.........3.......... Originea [i aria de r\spândire.................................. Importan]a culturii.........................................................4........7.... Tehnologia de cultivare......N......3.....3. Particularit\]i botanice [i biologice.................... 176 10....................5.. Originea [i aria de r\spândire...................... 149 10..3.4...6............................. Particularit\]i botanice [i biologice... 151 10............. 157 10.......... 159 10...................... Varza de Bruxelles ..........5........4...........6........................ Rela]iile cu factorii de mediu .................7.............3........................2........ 155 10.......4........................ 151 10...........................................5........................... 148 10................... Soiuri..................... 178 10...... 175 10..........................................2....................... 167 10................... Soiuri...... 158 10..........1............... Importan]a culturii...............6..................... Particularit\]i botanice [i biologice.......................................4.............1..... 151 10............ 157 10............... Importan]a culturii...... 163 10...........2.....1.. 174 10..... Cultura târzie..6.........5.........5...... 156 10..............5..................... 174 10..................3........7.................. 176 10............ Cultura timpurie .... Originea [i aria de r\spândire........................................1............................................... Varza crea]\. Particularit\]i botanice [i biologice.........................8..4.................................................................................7...........................5......... 177 10..........1..... Originea [i aria de r\spândire.... Originea [i aria de r\spândire........................... 150 10............................. 159 10...7.............. Tehnologia de cultivare........

.......... Tehnologia de cultivare...........2...... Cultura în r\sadni]e....... 180 10......................8....................5.......................... Tehnologia de cultivare.....................5........6.................. Originea [i aria de r\spândire.............6.3...............1....... Tehnologia de cultivare............... 208 11.........2..........4...1...........6.......... 225 11... 227 11................... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .........3..........................3..............................................6.............................................1..... 194 11...............4...... Particularit\]i botanice [i biologice........... Rela]iile cu factorii de mediu ................................ Cultura târzie.......2.......6................................................................2..2......8.... 219 11.....1...............9........... Particularit\]i botanice [i biologice.....LEGUMICULTUR| II 10..6..4.. 195 11...................... 220 11............................. Rela]iile cu factorii de mediu ....................2....8......................... 183 10........................ 225 11...................1................. 221 11....... Importan]a culturii.....................3...9........... Rela]iile cu factorii de mediu ..............1.............. Rela]iile cu factorii de mediu ................................ Castravetele ............. 180 10......... Tehnologia de cultivare..............5.......6........................ Cultura în r\sadni]e..... Cultura în câmp........................ Importan]a culturii..............................1..6.......................6.............. 180 10..............................6......2...................9....2........6...........6............9..........................8...........1. Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ Originea [i aria de r\spândire................1........ 221 11........ 194 11.. 191 10.. Cultura târzie (de toamn\) .. 180 10........ 194 11.... Particularit\]i botanice [i biologice..9.................................... 198 11....... Cultura timpurie .... 200 11..2.......... 228 7 ............6.. Soiuri...............2...1.... 186 10......... Soiuri.............1...............................6................9....... 188 10... Pepenele galben ........... 190 10.......3............... 188 10................................ Importan]a culturii...................................................3................................................................. 190 10... Originea [i aria de r\spândire..........2... Cultura în sere ................6.........1.....9.....2..9............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice..... Particularit\]i botanice [i biologice.....2.4................... 191 10................. 221 11. Cultura în teren neprotejat.........................4...........5..... 222 11..........8........................ 179 10............................. 196 11..................................................1.4....1.........3....9...8........................................2. 184 10.............6.............................2.............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ 226 11...1.............................. Cultura în sere ...6................................... 202 11............... Varza chinezeasc\ .......8.................. Soiuri ... Cultura în sere ..........2......... 223 11............. Cultura timpurie .1. 188 10......... 221 11.................6........... 200 11....4.............. Soiuri........8..........2......2........................... 189 10....1.............................1...

. 236 11..............2......... Particularit\]i botanice [i biologice...5.............. 237 11............... Originea [i aria de r\spândire.......................... Tehnologia de cultivare.........6............. 228 11..................6..........4...........................4........ Soiuri..........................4....................5.........1............ Originea [i aria de r\spândire....................................................4........................4............. STAN.... 230 11. 238 11........................................5.. Rela]iile cu factorii de mediu .................5.................5...5............ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................................3 Particularit\]i botanice [i biologice......... 236 11..........3.......4..... Tehnologia de cultivare...... Rela]iile cu factorii de mediu .... Originea [i aria de r\spândire............... 228 11............................ Rela]iile cu factorii de mediu ....... Particularit\]i botanice [i biologice.............. Dovlecelul comun..................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ...................1.....................3.......... MUNTEANU 11........5..... 233 11..................4.......................4................................. Importan]a culturii ............ Dovlecelul patison................ 239 11... 230 11................3. 233 11...................3...... Pepenele verde ............5........... 229 11...........6.. Soiuri ..........1...................... N....3.3.............. Cultura în câmp......3.............................3...................6...................... 234 11............. 237 11..5.. Importan]a culturii..................2............ 237 11..................................... 233 11...............................................................4................................................ 230 11............... 238 11.....1.4............. Tehnologia de cultivare........4.....................N...................... 234 11............ 237 11............................. Importan]a culturii....3............ 240 8 ... Soiuri..5.................4.....2................................2.... 234 11......................6.. 229 11.......

În România. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. 1993). care sunt anuale (Butnariu H. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Transilvania. lemnos şi liberian. faţă de umiditatea solului şi de lumină. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. pretenţioase. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. În general. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. 9 . precum şi în Moldova. a substanţelor de rezervă. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. pătrunjelul pentru rădăcini. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. cu excepţia ţelinei. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. păstârnacul. solul trebuie să fie uşor. deoarece. mai ales în primele faze de creştere.. 1993). rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. afânat. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. în special glucide. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. şi colab. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul.

79%. Pe lângă cele menţionate.1. Mari cultivatoare sunt: SUA. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. albă şi galbenă. bienală.1.1.1.. sativus (Alef.14%. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. în acest mod.a. morcovul se cultivă în toate judeţele. subsp.39 %. în special Daucus carota L. 1984). la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.3. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. cilicicus. STAN. acestea mai conţin vitaminele B1. de conserve şi sucuri. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.2. MORCOVUL Daucus carota L. Prin încrucişarea ssp. Italia şi Grecia.. H. K. B2 şi substanţele minerale: Na-1.35%. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. iar în anul al doilea tulpini florifere. sub formă deshidratată. în stare crudă (salată). 1985). predominând formele de culoare violacee.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. zaharuri 6. syriacus.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. în Iran (Banga. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.52 %.89%.3%.). 10 . 7.44%. al XVIII-lea. P-0. 7. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Japonia ş. ciorbe.N. China.4. N.. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. prin Spania. La noi în ţară. flori şi fructe (fig. 7.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. citat de Zanoschi. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. acid ascorbic 3. Anglia. Ca – 0. ghiveciuri etc. cv.1. MUNTEANU 7. X d.1). Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. celuloză 1. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. japonicus.9 mg /100 g substanţă proaspătă. pe soluri uşoare sau mijlocii. Franţa. sativus (Hoffm) Arc. proteine 1. supe. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. mediterraneus şi japonicus). În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. Mg – 0. În prezent. carota s-au format subspeciile syriacus. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. 1985). carotenoide 8.. Morcovul a fost luat în cultură în sec.

de culoare roşieportocalie. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. d .2 .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. aspru păroasă.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu flori mici.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. este ramificată. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. Tulpina floriferă.frunză. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).Morcovul: a . cilindrică. hermafrodite. de plantă sălbatică. peţiolate .rădăcină soi valoros. schimbându-şi treptat forma. 11 . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. 7. 1973) sterile). b . iar unele rădăcini până la 2 m. 7.2 – 1. de lungime mijlocie. c . uneori cu nuanţe rozacee. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. care se formează în al doilea an. striată. cu polenizare alogamă. albe. zigomorfe.. rar Fig. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.cele superioare. Atât tulpina principală.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. este o pseudoachenă. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. pentamere. fistuloasă şi înaltă de 1. de calitate superioară. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. mărimea şi culoarea. 1985). impropriu numit sămânţă. entomofilă. cu cilindrul central redus Fig. Fructul.1 . La circa 35– 40 zile de la răsărire. costate şi cu ţepi.2. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. penat-fidate.cele bazale şi sesile .5 m.

Presto F1. producţie mare – până la 70 t/ha etc.1.1) . Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. N. Pe solurile grele. bogate în humus (4-5%). Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Nanco F1 etc.5. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. STAN. iar cea optimă de 20-250C. Faţă de lumină. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. tasate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. durează 36–70 zile. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. profunde. bine afânate. Insuficienţa luminii.N. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. timpurii (80110 zile). Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. mai ales pe solurile uşoare. morcovul are cerinţe ridicate. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. MUNTEANU 7. În timpul îngroşării rădăcinilor.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Primo F1. Hytop F1. cu pH-ul 6. mai ales în primele faze de creştere. Faţă de umiditate.4. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. sărace sau cu exces de azot. 7. 12 . în funcţie de soi. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. permeabile. Dacă primăvara este rece. semitimpurii (110–130 zile). Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. se poate produce o vernalizare prematură.5–7. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).5.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 kg 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.1.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 kg 1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. borceag).5 l 1. Primăvara. castraveţi.5 l 6l 6l 1. cucurbitaceele.2). Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Toamna. Lucrările de pregătire a terenului. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. conopidă. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. imediat ce se poate intra pe teren. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. N.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. post – postemergent 14 .2. STAN. Locul în asolament. ceapă verde. iar culturile timpurii de morcov. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. spanac. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.5 l 6l 6l 1. culturi furajere pentru masă verde (secară.N.. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). recoltate în iunie – iulie. leguminoasele. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. 7. bulboasele şi varza. industrializării sau păstrării peste iarnă.5 kg 1.6. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. pré – preemergent. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. La pregătirea terenului. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 1. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 Fusilade S 12. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. producţia fiind destinată consumului de toamnă. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.5 l 1. fasole etc. fără încorporare. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. MUNTEANU 7. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.7). Tabelul 7. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.

folosind 4–5 kg seminţe la ha.). iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Adâncimea de semănat este de circa 2. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . în funcţie de starea arăturii. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Dacă solul este prea afânat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.LEGUMICULTURĂ II Vara. 7. În cazul terenului modelat.pe teren nemodelat. în rânduri echidistante. c . b . iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). 7. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în benzi. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. pentru culturile succesive de morcov. Dacă solul este prea uscat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.Scheme de semănat la morcov: a .pe teren modelat.5 cm. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.pe teren modelat. se tăvălugeşte înainte de semănat. la care s-au îndepărtat ţepii. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm.3. Epoca de semănat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.3 . Fig. în benzi de câte patru rânduri 15 .

aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. pir) se adaugă Fusilade. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. N. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. CSSL-9 sau A-761. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). cu 600 l apă. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. morcovul se recoltează în luna octombrie. când rădăcinile au cel puţin 1–1. După răsărirea culturii. se face prin smulgere sau dislocare. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi.N. ceea ce permite reducerea costurilor. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Recoltarea. în doză de 1. MASTER – PLATT). Pentru păstrarea peste iarnă. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. de erbicidare. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. iar dacă este necesar. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. eşalonat. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.5 l/ha. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. şi mecanic prin prăşit şi plivit. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.5 kg/ha. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. la nevoie se udă prin aspersiune. începând cu luna iunie. 16 . Lucrările de întreţinere. după căderea primelor brume. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. STAN. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. La hibrizii F1.2–1. în legături. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. în cazul culturilor timpurii. se erbicidează cu Afalon 1.3). Când rădăcinile ating 2–2. se fasonează şi se sortează pe calităţi.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

9 58 . radicosum (Alef.4.10.02 – 0.s.25).2. Tabelul 7. g Proteină (N x 6.4. 7.1.2. sylvestre). Compoziţia chimică a rădăcinilor. radicosum (Alef. MUNTEANU 7.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.7 20 – 35 0. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. la 56 mg/100 g s.290 0.7 .) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.30 Rădăcini 11.2 0. g Cenuşă.7 – 3. În cantităţi mai mici conţin K.2.016 – 0.1 1. P.5 – 3.W. Primul 18 .7 .1 2. organ de sinteză (tabelul 7. % substanţă uscată Frunze 12.2.4.).2. (Bodea şi colab.. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).3. Ca. Hill cv. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. STAN. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.2 1.6 – 36. 7. g Acid ascorbic.N.3.p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. Ulei eteric. N.1. A fost cultivat de greci şi romani. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. ca materie primă în industria conservelor. iar cel în Fe.4 . Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.4 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.5 1.. mg /g.) A.) Substanţă uscată.p. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).p. 1984).5 – 25.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.6 . g Zaharuri.

fructul mediul exterior. de culoare albverzuie. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Al doilea formează rădăcini subţiri. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. formează.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. terminate cu umbele compuse. numite mericarpe. Fructul este o pseudodiachenă.2. putând ierna în câmp. 7. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. înaltă de 80– 150 cm. scade producţia. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. 7. este cilindrică sau uşor muchiată.5.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. suculente. Faţă de sol. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. lucioase. Polenizarea este entomorfilă. cu miros caracteristic. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. hermafrodite. mici.5) 19 . Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). pentamere. ramificată. fiind o plantă bienală. d . Florile sunt actinomorfe. dar rădăcinile sunt mai aromate. cu ramuri aproape erecte. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. c . de culoare verde-închis. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. netede sau gofrate. creţe. cu frunze trifidate. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Pătrunjelul. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. 1973).4) Tulpina floriferă. 7. reavene. glabre.2.floarea. în al doilea an. grupate în umbele compuse. care la maturitate se desface în două semifructe. ramificate.frunza. florile şi seminţele (figura 7. adânci.4. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. tulpinile florifere. uneori fistuloasă. lung pedunculate.

N. MUNTEANU 20 .N. STAN.

Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.2). recoltarea se face după primele brume (15. pentru consum în timpul verii. Udarea culturii se face diferenţiat. seminţele să se umecteze. în special. sortarea şi ambalarea manuală. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.1) şi peptide (11. 7. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. dar nu să germineze). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.5 kg/ha. În culturi succesive.p. convar. Pentru culturile de toamnă. Rădăcinile au gust dulce. curăţarea de pământ şi frunze.8 – 15.3. Astfel. reprezentată. ridichi de lună. astfel. fertilizarea suplimentară. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. în funcţie de scopul urmărit.5 % s. locul în asolament. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. în legături.8 – 10 % s. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. hortensis Ehrh. salată. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. astfel. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. spanac. culturi furajere pentru masă verde). dar nu mai târziu de 10–15 iunie.LEGUMICULTURĂ II 7.u. în funcţie de regimul de precipitaţii. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.. Până la introducerea în cultură a cartofului. înlocuind în bună măsură pătrunjelul.6.10 – 15.2).3). în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.11). alături de morcov. Recoltarea se face diferenţiat. de glucide (4. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).3. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. se aplică 4–5 udări.1. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.2. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .

plantele tinere rezistă până la – 50C. care le imprimă aroma caracteristică. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. 7. 7. slab ramificate. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig.8 – 28. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. cu rizoderma de culoare albă. 73 mg P. STAN. Fig.7 mg vitamina PP. 0. 7. 0. oval – turtite. MUNTEANU (24. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.N.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). puternic striate.3. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.5).p. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. penatsectate. dulce şi cu miros caracteristic.10 mg vitamina B1. Se păstrează foarte bine peste iarnă. aripate. uşor gălbuie. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. uşor pubescente. iar cele mature până la minus 8–100 C. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită.). 3 mg Na. suculentă. Asia. 7. N. săruri minerale (la 100 g s. la 100 g s. 22 .2. pe terenuri umede şi umbroase. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Se cultivă în Europa.3.3. înalte de 100–150 cm. pubescente. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.3. 51 mg Ca. America şi Australia. 23 mg Mg. se găsesc: 469 mg K. de culoare cafenie. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. Seminţele germinează la minus 2–30C. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.9 mg vitamina C. Păstârnacul preferă umiditatea. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani.4. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 139 mg S. 0. unde creşte spontan. cu pulpa albă sau gălbuie. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. florifere. Fructele sunt pseudodiachene.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.p. dar excesul îi dăunează mult. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.

folosind 5–6 kg sămânţă/ha.8 % s. etc).) Graud. dar cu unele particularităţi: . prin udarea culturilor. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.5 mg Fe.4. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. B6.3 % s. lipide 0. La 1 g s. 1.5 mg B. Recoltarea se face toamna târziu. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.3. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.1.7. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. într-o măsură mai mică.9 mg Na.u. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.p. în benzi de câte trei rânduri.3. 5.p.p.15 mg Mn etc.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie)..5. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.9 mg K. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). a salatelor şi pentru murături. 7.6 mg P. 2. 23 . se găsesc 59. nu este indicat să se semene din toamnă. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. cu rădăcini conice. 0. proteine 0.p. o umiditate constantă.LEGUMICULTURĂ II 7. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.6 – 1. rapaceum (Mill. . Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.. cu rădăcinile conic–alungite. În cultură.6) . B2. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.7 – 1.). 29.). în special.6).): 0. convar. Acestea mai conţin zaharuri 1. 1975).6.4. vitaminele B1. 3.8 mg SiO3. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. frunzele verzi. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).p. citric. 0.2 mg Ca. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. 7..31 mg Zn. oxalic.. 17.se seamănă în teren modelat.u. acizi organici (malic. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. iar gustul şi.se menţine.2 % s. sporadic.

MUNTEANU 24 .N. STAN. N.

4. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. convar. 7. 1973). Particularităţi botanice şi biologice În cultură.LEGUMICULTURĂ II Fig. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. secalinum Alef. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. 7. graveolens L.6 .pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. fiind considerată plantă medicinală. 7. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. b .4. pe lângă ţelina pentru rădăcini..Scheme ale culturii de păstârnac: a .3.2. unde creşte spontan.) şi cea cultivată 25 .pe teren modelat.p. Este cultivată din antichitate.

graveolens L. pivotantă. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). în primul an.N. nu poate ierna în câmp. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. amară şi necomestibilă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. a – r\d\cin\ îngro[at\. înfloreşte şi fructifică (fig. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. convar. iar cele mature la minus 7–90 C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. de culoare brunie. de culoare albă. pentamere. 26 . 7. c – plant\ semincer\ hermafrodite.) care.7). 7. sunt simplu penat sectate. Polenizarea este entomofilă. chiar din primul an. STAN. b – frunz\. ramificată. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.7 . În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. ce se desface uşor în două mericarpe. Rozeta de frunze este înaltă.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. N. dulce) (Mill. este striată şi ramificată. datorită conţinutului lor mare în apă. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. lucioase şi de culoare verde – închis. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Pers.4. sunt glabre. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală.4. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. 7. formează o rădăcină subţire. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare.

la 20 martie – 10 aprilie. În cadrul culturilor succesive. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. pentru cultura târzie. castraveţii. fiind indicată pentru culturi asociate. 3 g/1 kg sămânţă. germinează greu. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. conopida etc. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. tomatele.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. varza. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. 27 . care se încorporează imediat în sol. Producerea răsadurilor. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. sunt prezentate în tabelul 7. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. salată sau ridichi de lună. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. folosind 0. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Locul în asolament. Spre deosebire de morcov. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. iar pulpa devine grosieră. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. bogate în humus. ţelina poate fi cultivată după spanac.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). deoarece rădăcinile se ramifică mult. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. la cultura de ţelină. cât şi în cazul culturilor succesive. iar în solarii. Este o plantă de zi lungă.4.0. ca şi în cazul culturii morcovului.4. 7.5–7. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.6. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. toamna. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.6 – 1 g sămânţă la m2. atât pentru cultura în ogor propriu. cerealele. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. profunde. cu pH-ul 6.5. Înainte de semănat. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. 7. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. suficient de umede. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Lucrările de pregătire a terenului se fac. ardeii.

N. STAN.N. MUNTEANU 28 .

iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. de exemplu Revital 0.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.8 . la 30 de cm între plante pe rând (fig.1 %. răsadul se sortează.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Fig. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 7. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . 7. 29 . b . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.8).pe teren modelat în straturi late. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. se fasonează. iar rădăcinile se morcilesc.

p. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Fe etc. în legături. mai ales. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Ca. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. B2.5–1 kg/ha. La culturile timpurii.6-1. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. PP şi 30 . Na. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. B1.p. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). RIDICHILE Raphanus sativus L. în cantitate foarte mică (0. acestea se curăţă de pământ.1. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.3). S. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. N. Mg. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. care variază între 1. B6. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.1 % s. Recoltarea se face diferenţiat. P. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.9% s. fertilizarea suplimentară se repetă.N. în funcţie de scopul urmărit. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.5. reprezentată.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0..5. 7. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). vitaminele C (36-48 mg/100 g s. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).). Pentru culturile târzii. combaterea buruienilor.) şi proteine (0. săruri minerale de K. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).p. La cultura târzie. la 3–4 săptămâni.convar. fertilizarea fazială. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. (glucoză.). fructoză şi zaharoză).64 şi 8. prin glucide. convar. valorificarea făcându-se cu frunze. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).p. STAN. plantele se smulg. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.

violete sau roze. Japonia. tetramere. în cadrul culturilor succesive. ovale. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite.. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. care. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. şi centrul mediteranean. cu polenizare. Italia.2.3. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. înglobate într-un ţesut spongios. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. uşor pubescente. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. bactericidă şi vermifugă. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. lirat penat-sectate. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). În cazul ridichilor de lună. etc. de 80–100 cm înălţime. Homutescu . albă. Asia şi America. putând fi sferică. Grecia. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. (Zeven şi Jukovschi. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. cu marginea dinţată. 1975). Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. 1965). Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi).9). Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. cenuşie sau neagră. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. 7. Egipt. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Fructul este o silicvă indehiscentă. devin spongioase. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. raphanistrum L. acoperite cu perişori rigizi. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. se găseşte un ţesut care conţine antocian. unde a rezultat din specia R. albe. autoincompatibile. de formă alungită. maritimus L. 7.5. alogam-entomofilă. cu un rostru ascuţit. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. Tulpinile florale sunt ramificate. Frunzele din rozetă sunt mari.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. 7. ovală sau alungită. violacee. sub rizodermă. lung peţiolate. La multe soiuri de ridichi. unde s-a selectat din specia R. caracteristic aromei ridichilor. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. prin hidroliză enzimatică. 31 .5. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite.

d . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. La o temperatură mai mică de 6–80 C. 1973) 7. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).N.5. N.rădăcină îngroşată. MUNTEANU Fig. însoţite de secetă.. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. Gherghi şi colab. 7. STAN. c . Temperaturile mai ridicate. b . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.plantă în faza floriferă. 32 . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.Ridichea: a . creşterea încetează.structura rădăcinii.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.9 . 1956.4.

Consum specific: 5-6 kg N. în special în Japonia şi China. eşalonat în mai multe etape. care urmează sau precede cultura ridichilor.5.5.6. în luna martie. cât şi pentru cele înfiinţate vara. Faţă de umiditate. ce pot atinge 1 m lungime. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. castraveţii de vară etc. Din această cauză. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. De regulă. de vară (60 – 80 zile). 7. prin semănat direct. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna.5.. fără a mai forma rădăcina tuberizată. 1994). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.5. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. la interval de 10–15 zile. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. care se folosesc în stare crudă ca salată.conice. ridichea de lună formează tulpini florale. de aceea. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. aconthiformis Mark.). cu greutatea de cca. Tehnologia de cultivare 7. 1995). bogat în substanţă organică (3. vara. şi în perioada 20 august–10 septembrie. 2 kg P2O5. când zilele sunt mai scurte.6. reavăn. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor.1. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). var. mazărea şi fasolea de grădină. 7. pentru cultura de toamnă.2 kg Ca şi 0. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. cu rădăcinile tuberizate cilindro . 33 . ardei.8). Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). înaintea culturilor de tomate. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. castraveţi etc. profund. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. 2. ridichea este destul de pretenţioasă. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. sau vara. devin spongioase şi cu gust iute. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). se lignifică. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. având o perioadă scurtă de vegetaţie. 5 kg K2O. vinete. pentru cultura timpurie. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii.5 %). Înfiinţarea culturii se face în câmp. atât în câmp. 1 kg bucata. În Asia.). cât şi în teren protejat.

STAN.N. MUNTEANU 34 . N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

05% sau Fastac 10 EC 0. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 36 .pe teren modelat.5 cm adâncime. 7. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). La culturile de toamnă. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. N.5 + 12. 7. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. (fig. b . folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). se vor face 1-2 udări.10). dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.N.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. dacă este nevoie. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. folosind 300–350 m3 apă/ha. Fig. la 2–2. aplicat premergent). STAN. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. după formula 62. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.02 %.10 .5 cm x 7.

b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2.06–15. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. folosind 5–6 g sămânţă la m2.2. Se seamănă la adâncimea de 2–2. în 2–3 reprize. Producţia este de 8–10 t/ha. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean.11.5 cm. cât şi asociate cu alte culturii.). pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. la 2-3 zile de la semănat sau. 7. se vor menţine temperaturi scăzute. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. spanac. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. În vederea evitării alungirii plantelor. 1995). Se seamănă des. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). în perioada 20. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Lucrările de întreţinere. timp de 5–7 zile după răsărire.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere.6. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. răsadniţe şi solarii. 37 . Atunci când se realizează cultura asociată. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. iar pe suprafeţe mari. atât în culturi pure.5.07) la ridichea de iarnă.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). ceapă verde. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.03 – 15. Ridichea de lună se cultivă în sere. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.7. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului.

Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. STAN. 7.11 .N. MUNTEANU Fig.

s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). 1998). rubra Familia Chenopodiaceae 7. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). cea mai importantă este vitamina A (20 U. piureuri etc. sin. se folosesc la salate. dar folosită ca plantă medicinală. recolta apare destul de devreme. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). apoi vitaminele B1. în legături. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). ciorbe. cu excepţia răritului. 7.1. soteuri. Ridichea de vară se valorifică cu frunze.6. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). ciorbă şi supe de legume etc. Mării Negre şi Mării Caspice. deşi nu este o bună premergătoare etc. cultura se înfiinţează prin semănat. ssp. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.a.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. var. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. săruri minerale. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. (Dumitrescu şi colab. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane.6.6%)./100 g). salate coapte sau fierte. De asemenea. canditiva Alef. denumită şi sfecla de masă. Dintre vitamine.. în Italia şi Franţa. substanţe proteice (1. 7. avitaminoze ş. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. când sunt tinere. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.2 – 1. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. f. din care se remarcă. Ca plantă legumicolă. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.H.6%). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă.2. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. în mod semnificativ. Importanţa culturii Importanţa alimentară. 1998). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. 39 . Frunzele.I. esculenta L. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.

este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. b . După îngroşare.3. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. MUNTEANU În }ările Române. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.7.rădăcină. e . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. este pivotantă cărnoasă. cum ar fi zonele premontane sau montane. în general.12). N. 7. Fig. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .6.secţiune transversală prin rădăcină.frunză. fructe şi seminţe (fig. iar în cel de-al doilea. în primele faze de vegetaţie.N. STAN. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. d .Sfecla roşie de salată: a . rădăcinile pot căpăta. sfecla roşie. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. c . Pe plan mondial.12 .tulpină floriferă. tulpina floriferă cu flori. 7.floare Rădăcina. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. uneori şi frunzele tinere. deşi nu ocupă suprafeţe mari.

Florile sunt hermafrodite. 1998). Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu.6. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. la planta complet dezvoltată. anemofilă. 7. grupate pe un ax mic. mai multe glomerule formează un panicul lung. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. cu suprafaţa ondulată. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Nervurile sunt evidente. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Culoarea rădăcinii. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. în anul I. uneori şi entomofilă. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. considerate impropriu fructe sau seminţe. organizate pe tipul cinci. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. lanceolate. este roşie-închisă. de culoare roşie– verzuie. În anul al II-lea. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. peţiolul este de culoare roşie. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul.4. 7.LEGUMICULTURĂ II conică). sunt mari. atât la exterior.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Totuşi.. 1973). cu marginea întreagă. de culoare roşie. în mod succesiv. sesile. 1992). cât şi în interior. concrescute. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. a mai multor zone de ţesut cambial. mult mai intensă. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. 41 . Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. Frunzele tinere. din zona centrală a rozetei.13.13 . uşor neregulată. prin apariţia. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. pentru realizarea unor recolte performante. Polenizarea este alogamă. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). 7. cordat.. ţesutul Fig. cu limbul ovat. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. constituind aşa-numitele glomerule. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată.. rădăcina prezintă zone concentrice. au culoarea roşie. Florile sunt mici. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Frunzele. lung peţiolate. În secţiune transversală. atunci aceasta va fi globuloasă. formând un glomerul. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. De asemenea.).

N. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. în perioadele de secetă. plantele solicită condiţii de zi lungă. formând tulpini florifere în primul an. STAN.6. În România se cultivă un număr redus de soiuri.5. bune pentru consum. tardive). Lipsa de umiditate. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. În primele faze de creştere. În faza de frunze cotiledonale.6. determină formarea unor rădăcini mici. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. 42 . iar cea optimă de 18-200C. timp de 2–3 săptămâni. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. lipsite de suculenţă. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. profund. mai ales în grădinile familiale. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. întâlnite. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă.N. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C.9. de perioada de vegetaţie (timpurii. dar plantele nu suportă umbrirea. După formarea primelor frunze adevărate. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. prin răsad. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). plantele răsar după 10-12 zile. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). 7. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. şi unele populaţii locale. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. în gospodăriile familiale. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). mai rar. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor.6. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele se pot vernaliza. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. mărimea şi culoarea rădăcinilor. 7. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. în funcţie de forma. În condiţii optime. de asemenea.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

14). de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. imediat după aplicare. Fig. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Modelarea este obligatorie. după cum s-a anticipat. Înfiinţarea culturii se realizează. cât de curând posibil. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. după recoltarea acestora).14 . care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. ca fertilizator starter. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). prin semănat direct. după grăparea cu grapa cu discuri. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. N. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. primăvara. STAN. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Pregătirea terenului începe toamna. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Modelarea terenului se execută. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. 7. în funcţie de soi şi momentul recoltării.N. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi.7. la culturile succesive.

un tăvălugit al terenului. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. cultura având o densitate mai mare. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. se produce rănirea puternică a rădăcinilor.. În cazul culturilor timpurii. Recoltarea sfeclei pentru consum. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. cazmalelor. toamna târziu. După zvântarea terenului. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. răritul plantelor la 1020 cm. când. semănătoarea Saxonia.. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. 1998). 45 . Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. cronologic. pentru situaţia prezentată. se asigură. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). Lucrările de îngrijire sunt. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se efectuează printr-o singură trecere. prin smulgere. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize. În timpul verii. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. Cel mai târziu. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. În prima rundă de lucrări prezentate. dacă îngheţul a surprins cultura. 1992). în acest mod. purici etc. Întreţinerea culturii. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). în condiţii de secetă). dispuse echidistant la 37–40 cm. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. altfel. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. recoltarea se efectuează manual. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. se realizează aproximativ ca la morcov. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. în continuare. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. mai ales pentru culturile timpurii. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. se efectuează o praşilă manuală pe rând. obligatoriu. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. în timpul toamnei.). recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. de regulă.

ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. vulgare) [i prazul (A. în inflorescen]e apar Alium sativum var.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. 46 . Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. sunt prezentate în tabelul 8. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Alte specii din aceast\ grup\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. în general. dup\ tomate [i varz\. iar sin. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Tabelul 8. N. împreun\ cu cele men]ionate anterior. porrum L. bulbi[ori aerieni. ssp. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic.). Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sativum L. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.N.1. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii.). Allium sativum ssp. bulbul. 1973). de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. iar la altele numai frunzele verzi. (dup\ Bala[a. STAN. usturoiul comun (A.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

De aceea. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Plantele nu formeaz\ bulbi. Apa este considerat\ ca un factor major. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. în mod evident. dac\ se întârzie cu sem\natul. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. astfel. mai ales în primele faze de vegeta]ie. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. lipsa apei întârzie cultura.N.4. iar dac\ se formeaz\ crust\. solul. prin aspersie fin\. în defavoarea bulbului. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. se produce vernalizarea [i. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. O umiditate ridicat\ în sol. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). dup\ cum s-a specificat. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. N. în perioada de iarn\. de care depinde succesul culturii. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. În aceast\ faz\. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. `n mod special. în faza de germina]ie [i r\s\rire. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. mai ales peste 20-22 mm. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. astfel. Astfel. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. plantele formeaz\ tulpini florale. În acest caz. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. înfiin]ate prin sem\nat direct. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. cel pu]in câteva s\pt\mâni. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false.1. MUNTEANU 8. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. determinate. Temperatura. aplicarea unor ud\ri u[oare. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. STAN. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. induc]ia floral\. implicit. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. se cere. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\.

În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad).). Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. de exemplu. aluviunile con]in mult\ argil\. în principal. 53 . În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.4 kg N. în zona polderelor. în primul rând datorit\ texturii. pu]in dezvoltat. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol.6 kg K2O [i 1. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad.. Sclerotium. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.LEGUMICULTUR| II bulbilor. care este egal repartizat\ pe profilul solului. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. Consumul specific (kg/t produs). în unele lunci. pe soluri aluvionare. 1. eventual. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Aerul.a. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. De aceea. la cultura premerg\toare. dar bine structurate. De[i. poate reprezenta un element de succes al culturii. refacerea rapid\ a sistemului radicular. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare.1 kg P2O5. chiar dup\ recoltare. în timpul depozit\rii (Erwinia. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. ceapa se cultiv\. se pot instala agen]ii patogeni. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. 1998). la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. fertile [i bine structurate (aerisite). de regul\ în treimea lor inferioar\. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. amplasat în stratul superficial al solului. nematozi). dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Botrytis [. 4. În Olanda. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. se recomand\ solurile mijlocii. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. adesea. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. În acest caz. care atac\ în mod special bulbul. dar [i de sistemul radicular. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. deoarece. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. nisipoase.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. Aceste cerin]e se bazeaz\.

Vidra. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\.C. 1998) 8. La noi în ]ar\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.1. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. cultura poate fi complet mecanizat\. Alegerea terenului. N. prin arpagic. prin arpagic sau sem\nat direct. ro[ie sau alb\. pentru deshidratare. la I. în special.6. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.1. 54 . de c\tre Popandron. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. 1994). Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Kaba). primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. prin r\saduri (ceapa de ap\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. dotarea cu sem\n\tori de precizie. form\ [i m\rime.F.. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.N.5. care se seam\n\ bob cu bob.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. În condi]ii tehnice moderne.L.1. STAN. sistem de irigare prin aspersie. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\.6. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.1. MUNTEANU 8. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. 8. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. Culoarea poate fi galben\. pentru stufat (ceapa verde). sortimentul este dominat de hibrizii F1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. la 25–30 cm.2). care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. care nu au fost administrate în toamn\. care este obligatorie. solanaceele [i legumele din grupa verzei. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . STAN. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. verde]urile. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. 1973). Speciile leguminoase nu se recomand\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. de toamn\ sau de prim\var\.N. ~n ambele situa]ii. N. Dual 2-3 l/ha). Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile.D. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. respectiv toamna [i prim\vara. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. toamna. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. în vederea sem\natului. De asemenea. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. în prim\var\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. pentru epoca de toamn\. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. pentru epoca de prim\var\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. În acest sens. urmând a fi încorporate. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.-3. În acest caz. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N.N. STAN. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. STAN. MUNTEANU 64 . N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

STAN.N. MUNTEANU 66 . N.

Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Astfel. exclusiv. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. mai ales. Imediat 67 . în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. la adâncimea de 1012 cm. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Prim\vara devreme. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Satecid 65 WP. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. în medie. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. prin realizarea sa. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. 6-8 l/ha sau Pivot. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. chiar la noi în ]ar\. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. de exemplu. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. în toamn\. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. cu încorporare. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. a. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). De asemenea. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. executate perpendicular una pe cealalt\. 6-8 l/ha. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni.

Preg\tirea terenului se finalizeaz\. mai ales pentru producerea cepei uscate. de regul\. în general. de la care se elimin\ r\ritul. MUNTEANU dup\ erbicidare.. prin competi]ie reciproc\. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. ori plantele nu vor fi uniforme. echidistante la 12. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. prin cea de-a doua gr\pare. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari.5-15 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. Pe teren nemodelat. iar la densit\]i prea mari. de 2-3 cm. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. În acest sens. în final. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. 1998). În acest fel. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. pân\ la 5-10 aprilie. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. înfiin]at\ prim\vara. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. a unei culturi uniforme. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Lucr\rile de îngrijire. se face încorporarea produselor administrate. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. cu rândurile încheiate.N. în medie. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. Culturii de arpagic i se aplic\. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Distan]a între semin]e pe rând va fi. r\s\ririi [i ob]inerea. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari.. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. necorespunz\tor calitativ. cu norme de circa 100 m3/ha. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. În aceste condi]ii. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. în mod practic. N. 1998). prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 68 . pentru suprafe]e mari. STAN. Altfel. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. multe plante vor pieri. sub 7-8 mm. Dup\ începerea r\s\ririi. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil.

ca [i la ceapa ceaclama. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. printr-un plivit manual. mu[tele depun ou\. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. În acest scop. inhibitori sau chiar desican]i.5% în care s-a ad\ugat aracet. Dac\ se scap\ momentul de zbor. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. de regul\. 2-3 ud\ri.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. combaterea buruienilor.2 [i 8. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. de exemplu cu Afalon. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. De aceea. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.începutul lunii august. nu se mai poate realiza.3. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. practic. În aceast\ situa]ie. mai ales pentru distrugerea crustei. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. în final. Cu toate acestea. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. la sfâr[itul lunii iulie . dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). se opre[te irigarea. controlul acestor d\un\tori. Fiziologic. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. în mod deosebit. Lucrarea se realizeaz\. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. 69 . Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. plantele vor fi infestate [i . Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. iar buruienile sunt în faza de rozet\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. de obicei. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului.

timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. La suprafe]e mai mari. STAN. În felul acesta. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Dup\ acest stadiu de maturare. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere.4) Tabelul 8. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ aceast\ opera]ie. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. A[adar. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. N. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. adic\ în afara intervalului de 4-180C. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 70 . calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.N. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). dislocarea se poate face [i mecanizat.

înfiin]at\ prim\vara. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. unde este prev\zut\ mecanizarea. u[or argilos. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul.LEGUMICULTUR| II b. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. chiar par]ial\. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. În aceast\ situa]ie. dup\ unii speciali[ti. în mod mecanizat 71 . este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm.3). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Plantarea se efectueaz\ manual. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. a lucr\rilor de îngrijire. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. 1973. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Brewster. obligatoriu. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. dar s\ se asigure. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Epoca de înfiin]are. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. O epoc\ ra]ional\ ar fi. în func]ie de zon\. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. semimecanizat sau mecanizat. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. între 1 [i 15 aprilie. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. 1994). Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. densitatea recomandat\. Uneori. echidistante la 15-20 cm. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). în func]ie de condi]iile meteorologice.

dar adaptate corespunz\tor. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. la aceea[i distan]\ între ele.5 cm. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Uneori. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Densit\]ile sunt. precum [i distrugerea crustei. Pe teren nemodelat. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Lucr\rile de îngrijire. de asemenea. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C).. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Manual. de 28 cm. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. pe de o parte. au un caracter general. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. aceast\ opera]iune se face cu sapa. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. în momentul de mare necesitate a plantelor. Dup\ r\s\rire. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. cel pu]in o singur\ dat\. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Din aceast\ cauz\. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). pe de alt\ parte). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc.0-3. 72 . în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. De asemenea. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. când bulbul s-a format [i cre[te intens.N. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. asem\n\toare. STAN. mai ales în condi]ii de secet\. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. 1992). Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. N. inclusiv cele de sem\nat. îndeosebi pe solurile u[oare.

acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. în condi]ii normale meteorologice. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. aspectuo[i. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\.3. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. pentru anumite zone sau microzone legumicole.6. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. În afar\ de acestea. teren perfect nivelat. De asemenea. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. pân\ la 30-35 t/ha.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. cultura este totu[i rentabil\. În multe ]\ri. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. 8.1. fiind unanim apreciat\ de consumatori. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. în func]ie de zona de cultur\. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. 1992). Indiferent de acestea. Mai mult. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. De obicei. de exemplu. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\.a. ori de câte ori este nevoie.. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Bulbul are un gust iute dulceag. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). care este primul element de succes. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. brânzeturi. 73 . tocan\ pentru iarn\. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere.

Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. condi]iile tehnice.5-2. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.5-4. Dup\ cum se va vedea.0 kg/ha [i 3. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. nisip. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. un sistem radicular bine dezvoltat. 1992.. insectofungicide [i. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Dumitrescu [i colab. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. a. aerisirea. de aceea. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). gradul de intensivizare a culturii. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. b.a. eventual. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. în func]ie de densitatea culturii. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. în mod special. 74 . prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. plivirea. În figura 8. turb\.N. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente.. N. De asemenea. substan]e bioactive). de asemenea. STAN. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. De asemenea. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).0 kg/ha. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. mobilizat. 1998) [i. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. tradi]ie. îngr\[\minte minerale [. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.

aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.. cu circa 300 m3 ap\/ha. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. prin aspersie. cu plantatorul. b . Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. 75 . pe rândurile marcate pe strat. de circa 200-250 grame. 8.6 . se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu diametrul de cel mult 4-5 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Dumitrescu [i colab. 1992. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.. în final. Uneori. Fig. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.densitatea = 500-600 mii plante/ha. În acela[i timp. odat\ cu modelarea terenului.

N. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. de obicei. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Momentul recolt\rii. cultura se practic\ în spa]ii protejate. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. mai ales c\ dimensiunea acestora este. pe brazde. STAN. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Cultura pentru stufat.4. destinat\ consumului în stare proasp\t\. sufleuri. Pra[ilele asigur\. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. la 10-15 zile dup\ plantare. datorit\ irig\rii. inclusiv 76 . în luna septembrie. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. 8. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). atât ca anterioar\. pentru diferite salate. în dou\ reprize. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. cât [i ulterioar\. omlete [. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. De asemenea. [i sub form\ de funii. Bulbii de ceap\ prin r\sad. a. [i o afânare permanent\ a solului. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Cultura în câmp se aseam\n\. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. par]ial. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.6. face parte din culturile succesive în câmp. numai prin brazd\. peste 21 mm).a. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot.1. Produc]ia este de 25-30 t/ha. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. exclusiv. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. din punct de vedere agrotehnic.). combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. se aplic\ între 5-7 ud\ri. în mod tradi]ional. irigarea. solarii sau sere. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. se pot condi]iona. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. supe. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha.N. uneori. din punct de vedere calendaristic. Irigarea se face din abunden]\.

În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. În ordine. plantatul se poate efectua [i mecanizat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. sau cu azotat de amoniu. prin aplicarea unei ud\ri. se asigur\. în special toamna. în caz de secet\ prelungit\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. cu patru rânduri echidistante pe strat. În unele situa]ii. pe care nu b\lte[te apa. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. uniform ca nivel [i grad de tasare. 77 . Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. pân\ la venirea iernii. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. astfel. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. pentru a nu r\ci prea mult solul. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. iar arpagicul este bine calibrat. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. astfel ca. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. [i de 2-3 cm prim\vara. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. care asigur\ startul culturii în prim\var\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. dac\ nu se mai dispune de stufat. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. ca s\ nu se taseze). Dac\ terenul este nemodelat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. la 15-20 cm între acestea. Dac\ solul este bine preg\tit. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi.

În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. b. STAN. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. 78 . Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. dac\ este nevoie. În acest caz. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\.N. produc]ia este în jur de 20 t/ha. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Prin alegere. Cultura este relativ simpl\. Când plantele sunt mai mari. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. pe de alt\ parte. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. De exemplu. în func]ie de epoca de înfiin]are. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. în vederea livr\rii. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. pe de o parte. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. culturile prea dese se vor r\ri. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. musc\. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. recoltarea se face în totalitate. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. a plantelor cu simptome de atac. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. N. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. pe alese. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). De asemenea. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad.

cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). consumul de energie ar fi foarte mare. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. sunt posibile [i alte variante. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. pr\[itul sau plivitul. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. În mod obi[nuit. Cel mai adesea.0-2. chiar în ferestrele iernii. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Recoltarea se face e[alonat. de exemplu. tomate. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1.5-2. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. În acest moment. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). prin r\rire. c. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. 79 . imediat ce acest lucru este posibil. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. deoarece. Consumul de material de plantat este de 2. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. în func]ie de condi]iile meteorologice. dac\ s-ar cultiva. de 40-50 cm. alegând cele mai dezvoltate plante. La solarul tunel. Temperatura din solar. În mod practic. înainte de venirea înghe]urilor. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. dup\ plantare. atunci acoperirea lor se poate face toamna. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. 1998). Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C.

de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 .N. în primul rând arpagicul stufat. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. supe. 1. recunoscut\ [i inconfundabil\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. fripturi. 6-7% protide. se folose[te în industria conservelor. În func]ie de temperatura din ser\. mai ales în reglarea presiuni sanguine.2. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Valoarea sa terapeutic\. în 2-3 reprize. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. N. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Se folose[te la prepararea. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\.7% celuloz\. 2000).44% cenu[\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. cârna]i. Gustul s\u picant. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. de neînlocuit. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 0. De asemenea. este deosebit de apetisant\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. mrani]\ [i nisip. STAN. cel mai târziu.5 cm. de asemenea. salamuri. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. condimentar\ [i aromatic\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). 0.2. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Aroma sa. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 8.1. vulgare Familia Liliaceae 8. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. mai ales în medicina modern\ naturist\.6% lipide. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. ssp. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Materialul de plantare îl constituie. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha.

81 . usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. dar cerin]ele mari ale pie]ei.). I[alni]a-Amaradia.a. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. La noi în ]ar\.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. R\chiteniT\m\[eni (Roman). nematozii [i musca usturoiului. 1992).2. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. cum sunt cei ai febrei tifoide. ~n ce prive[te vitaminele. Na. în ambele emisfere.2. citat de Popescu [i Atanasiu. Importan]a agrofitotehnic\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Cel mai mare produc\tor european este Spania. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. 22 t/ha în Liban. cu 240 mii tone. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. În rest. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. holerei [. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Cu. 8. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%).. 17 t/ha în Sudan. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). 2000). zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. vitaminele C [i E. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. pe tot parcursul anului. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. eventual. R`mnicu S\rat-Buz\u. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Ca. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. care confer\ aroma specific\. în solarii. Fe [. K) [i microelemente (Mn. probabil din specia A. (Butnariu [i colab.000 ha. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. difteriei. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Importan]a economic\. longiscuspis. 13. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury.a. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. În SUA se ob]in 12 t/ha. 1994). în general. 1999. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. iar în România. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. S. D\r\[ti-Ilfov. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. [i pre]urile deosebit de avantajoase.

Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului.3. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. prin suprapunere. este dirijat. formând a[a-numi]ii bulbili. 82 . Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul.N. ci bulbili aerieni. Din ace[ti bulbili. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. MUNTEANU 8. N. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. iar dup\ formarea bulbului. Frunzele sunt liniare. dup\ care devine circular\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. cilindrice. reunite în umbele false. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). Tulpina. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. 1985). aceasta nu con]ine flori. în anul urm\tor. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. de r\d\cinile adventive. c\rnoas\). iar limbul. într-un singur plan. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. gâtul plantei sau tulpina fals\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. ca [i la ceap\. cu vârful ascu]it. Mugurii axilari se tuberizeaz\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma.2. R\d\cina. La noi în ]ar\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. de culoare alb\ sau violacee. cu înmul]ire vegetativ\. de m\rimea unui bob de porumb. în anul viitor. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. [i poate varia de la 4 la 60. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. netede [i lucioase. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. 1985). Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. usturoiul este o plant\ anual\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. sub form\ de jgheab. din care. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. denumi]i popular [i „c\]ei”. iar s\mân]a este alungit\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. În alte zone de cultur\. alc\tuind. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. ajungând s\ prezinte muchii. cel mult egal cu num\rul de frunze. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Discul. acestea sunt grupate în cime unipare. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. trimuchiat\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. STAN. În sol. alternativ (la dreapta sau stânga).

Dup\ Butnariu [i colab.4. de asemenea. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. cu un nivel mai redus al apei. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. S\rat). În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. În timpul vegeta]iei. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. rezistente la temperaturi sc\zute. 83 . este rezistent\ la secet\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. ~n general. Chaux [i Foury. Asia Mic\). 1994). iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Dup\ aceea. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii.LEGUMICULTUR| II 8. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Grupa continental\ (Caucaz. Brewster. De Rm. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. temperatura optim\ este de 18-200C. în general. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. temperaturi sc\zute [i p\strare. f\r\ a forma bulb (Bala[a. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. nu formeaz\ l\stari floriferi. Apa. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. 1973. De I[alni]a). pu]in rezistent\ la usc\ciune. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. bulbii sunt mijlocii-mari. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. formeaz\ un bulb mic. De D\r\[ti. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Astfel.2. 1994. Ecologic. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. reprezint\ forma de toamn\.

preventiv.5 kg [i S= 5 kg. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.0 kg. MgO=0.. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.5.D. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. pulverizeaz\ solul. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.0 kg. pe cât posibil. P2O5=1. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. K2O=5.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. consumul specific este: N=11 kg. 8. N.N. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.5 kg (dup\ Butnariu. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. K2O=8-10 kg. dar bine structurat. Preg\tirea terenului începe din toamn\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. 1998).3). Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. 1994).2. care îngreuneaz\ recoltarea. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros.a. se mai execut\. ba mai mult. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.5 kg. culoarea frunzelor acoperitoare [. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. STAN. culoarea tunicilor. precocitate. 8. Dac\ solul nu este corespunz\tor. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. În acest caz. Totu[i.6. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.2. suplimentar. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. dar mai energic\. 84 .2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.-3. unele insecticide (tabelul 8. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. Lucrarea cu freza este prea scump\. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. care. P2O5=3-4. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. se poate face toamna sau prim\vara. în cea mai mare m\sur\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. STAN. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Plantarea mecanizat\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Înfiin]area culturii. adesea. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. pentru c\ sunt prea mici [i. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. finalizându-se cu ar\tura de baz\. N. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. care este obligatoriu. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. de[i posibil\. Pentru realizarea acestei densit\]i. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare).N. dup\ recoltare. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. care se las\ în brazd\ nelucrat\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. 1994). pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. 1994). a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Lucr\rile de îngrijire sunt. bulbii o petrec în câmp. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. dar nici din centrul bulbului. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. afecta]i de atacul nematozilor. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze.

Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. dar poten]ialul soiurilor atinge. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.1.3. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. care este mai scump\ [i. în cazul apari]iei unor ploi. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. 0. 2-3% proteine. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . În foarte multe din preparatele culinare. în teren deschis sau în solar. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). dac\ nu au survenit precipita]ii. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.8-1. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Prazul este o plant\ legumicol\. În principiu. pân\ la 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II bulbililor. 4. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. 6. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). adesea. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. e[alonat. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. vitamine [i fitoncide. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. cultura în câmp se practic\ mai rar. în condi]iile de la noi din ]ar\.5% celuloz\ brut\).5% cenu[\ (s\ruri minerale).7% hidrocarbona]i (din care 2.3. înlocuie[te ceapa. De regul\. 8. Familia Liliaceae 8. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.4% dizaharide [i 1. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. provoac\ arsuri gastrice. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.4% gr\simi. Produc]ia este de 5-6 t/ha.3-0. Calendaristic.3% monozaharide. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. PRAZUL Allium porrum L. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). 0.

STAN. prin rusticitatea sa. În orice caz. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. cu înmul]ire sexuat\. cu un redus grad de perisabilitate.N. are o tehnologie u[or de realizat. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. mult mai puternic dezvoltate. fructe [i semin]e. bienal\. Peninsula Balcanic\. 1994). Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. îns\. atât la transport [i la comercializare. astfel. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Asia de Sud-Est. C [i PP). cum ar fi Oltenia [i Banat. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. cât [i în timpul p\str\rii. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse.3. de câteva mii de ani î. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. N. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. 8. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. Tulpina. care se g\sesc în compozi]ia sa. Cultivat de egipteni [i greci. de aceea. Importan]a agrotehnic\. prazul este cunoscut în întreaga lume. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). 1992). (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. pentru a asigura o bun\ comercializare. H.3. R\d\cinile adventive. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. este cunoscut în cultur\ din antichitate. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. cum ar fi Europa occidental\. În prezent. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac.2. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. 1969). Prazul. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.. Plantele de praz produc. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. dou\ tipuri de r\d\cini. 2000). datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. Africa de Nord. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici.3. MUNTEANU sau a usturoiului. p\trunzând în sol pân\ la 1.25 m (Maier. R\d\cina. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. În primul an din ciclul ontogenetic. 8.

tecile se suprapun unele peste altele. glauc\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. înalt\ de 80-120 cm. îngro[at\ [i suculent\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. În anul urm\tor. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. sunt albeg\lbui.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. cilindric\. Pe acest disc. florifer\.2 cm la baz\ [i 0. cu rezisten]\ mai slab\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. cu o rusticitate evident\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. plin\ în interior. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. 1985). Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. La baza lor.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). alc\tuind o forma]iune cilindric\. dac\ sunt din exterior. ca la toate speciile alliacee. au ap\rut mai multe forme ecologice. neted\. groas\ de 1-1. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). în condi]ii de mediu diferite. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. pe partea sa superioar\. într-un singur plan vertical. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Totu[i datorit\ selec]iei naturale.7 . Perigonul. mu[te). dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime.3. sunt formate numai din teac\ [i limb. roz sau violacee. Frunzele. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . tecile sunt pu]in mai îngro[ate. denumit\ tulpin\ fals\. sub form\ de jgheab. 8. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.4-0. fiind liniar.4. 8. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Butnariu [i colab. este de culoare alb\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. în mod alternativ. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Pe restul por]iunii lor. format din cele [ase tepale.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. 8. Pe por]iunea limbului. Frunzele. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Aceasta este erect\. ca [i la usturoi (fig. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure.7).

dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. 90 . 8. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Brewster. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. P2O5=1 kg. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Fa]\ de ap\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. N. Dup\ plantare sau r\s\rire. în func]ie de zona de evolu]ie. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. În acest stadiu.N. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. dar nu ca regim. 1998) 8. 1992. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. de Carentan. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. când plantele sunt mature pentru primul an.2-0. K2O=4 kg.5 kg [i S=0. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. de asemenea. de tradi]ie. 1994). A[adar.3. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. STAN. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).5. Picior de elefant. MUNTEANU pe timpul iernii.6. În condi]iile de secet\. 1994). de toamn\ [i de iarn\. vegetarea înceteaz\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Mg=0. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. dar [i de cerin]ele consumatorilor. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. de var\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Apa. ]ar\ cu tradi]ie veche.. plantele r\mân mici. 1994): N=2-3 kg. În Fran]a. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). iar dac\ este mai sc\zut\.6 kg. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.3. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[.

. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Sem\natul se execut\ mecanizat. în aceea[i zi. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha.LEGUMICULTUR| II 8. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. dup\ modelare. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.8. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.3. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu.5-2 cm. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. 91 . pân\ la sem\nat. la 28-30 cm adâncime.1. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. terenul se t\v\luge[te. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. 1998). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. În principiu. în func]ie de zon\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme.6. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. la adâncimea de 1. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. ca plant\ indicatoare. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Chiar înainte de r\s\rire. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. dac\ este necesar. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Preg\tirea terenului începe din toamn\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). s\ fie profund [i fertil. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea.

pe teren nemodelat.pe teren modelat.N.8 . N.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. prin r\sad 92 . prin sem\nat direct sau prin r\sad. d . 8. MUNTEANU Fig. b . c. STAN.

acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. sau semimecanizat. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). cu ajutorul sapei sau cazmalei. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii.3. Recoltarea începe toamna târziu. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. sporind calitatea recoltei. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. absolut necesar\. 8. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). prin aspersie. Pentru p\strare peste iarn\. cultura se poate realiza în ogor propriu. dup\ o cultur\ anticipat\. Dac\ sunt goluri. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. de regul\. Cu prilejul acestei pra[ile. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). altfel. În atare circumstan]e. Recoltarea se face manual. Dup\ dislocare. este mu[uroirea plantelor. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. În [an]uri. care se completeaz\ cu una mecanic\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei.2. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare.2 [i 8. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.6. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). prin aspersie. Pentru consum imediat. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. 93 .3). care se repet\ dup\ r\rire. plantele se smulg. O lucrare special\. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. începând cu pra[ilele a treia sau a patra.

Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\.N. STAN. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. 8. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. subspecii. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. În condi]iile de la noi din ]ar\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. de regul\. ceapa e[alot\. dup\ ce au ap\rut buruienile. N. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. în cazul culturii prin r\sad. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. executate cu grapa cu col]i reglabili. dar la noi în ]ar\. Plantarea se face manual. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Prim\vara. ceapa de iarn\ sau de tuns. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. cu pân\ la 50-60%. ca [i la cultura prin sem\nat direct. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. 94 . usturoiului comun [i prazului.4. dar poate ajunge la valori mai mari. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). în afara celor prezentate. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor).

Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. central\ [i de nord a Moldovei. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. bulbiferum [i Allium cepa L f.9). Bulbii prezint\ 1-3 muguri. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. 8.LEGUMICULTUR| II 8. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. fiecare în parte. ca [i cea colinar\.4. nu formeaz\ semin]e.4. nu formeaz\ flori. pe bulbii din inflorescen]\. prin discul propriu. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. fructe [i semin]e.10). f. 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. iar tulpinile florifere. aspr\.9 . ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Este o specie peren\. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. dar [i din zona central\ a Asiei. dar care.2. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de culoare cenu[iu-g\lbuie. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. de un disc comun (fig. de obicei.1. 95 . Frunzele cresc de la suprafa]a solului. Fig. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. cu o tunic\ de protec]ie groas\. mai multe [i mai mici. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. dar de dimensiuni mai mici. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. 8.Ceapa de Egipt (rocambole). tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. 8. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. La forma proliferum.

de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. Formeaz\ un bulb pu]in evident. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. 8. prim\vara. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.N. De regul\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8. 8. în anul urm\tor.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Fig. 8. de asemenea.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Este o specie peren\. STAN.4. cel mai Fig. N. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.3. asem\n\toare cu prazul.4. Când se înmul]e[te prin semin]e.11).10 . La noi în ]ar\. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.11 . care se folosesc în industria conservelor.4.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Plantarea se face toamna sau. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.

dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. ~n primul. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. 8. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Este bine cunoscut în întreaga lume. cu mai mul]i bulbili. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun.12 . Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. ophioscorodon Dom. var. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. îndeosebi formele mediteraneene. Uneori.5. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. dar foarte mari. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 8. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.12). dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. 97 . Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. iar `n anul urm\tor.4. 8. De Bucovina. 1973).

9.2%. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. C=20-25 mg/100 g [. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.1. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.2 mg/100g.5 mg/100 g.4%. sunt diferite.a.8-1.1. culoare [i chiar gust. Familia Solanaceae 9. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. `n terenul destinat culturilor legumicole. glucide simple 0. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. cenu[\ 1%. STAN. de[i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. N. m\rime. precum [i unele vitamine: A=0. Importan]a agrofitotehnic\. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. B1 [i B2=0. protein\ brut\ 2%. De asemenea. se practic\ pe suprafe]e mai mici. din punct de vedere botanic. comparativ cu alte legume. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.08 mg/100g. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. cop]i sau pr\ji]i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. care se consum\ fier]i. astfel c\ este folosit\ aproape integral. celuloz\ 0.N. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i.1.

asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. curat de buruieni. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [.. 1974). Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. de[i las\ terenul. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. demissum (rezistent\ la frig). 9. Importan]a economic\. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. S. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Mai mult. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. 99 . Factorii de risc. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. dar numai S. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cerin]a mare a pie]ei [i. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Columbiei. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Totu[i. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. În prezent. S. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. în cea mai mare parte.a. pre]urile avantajoase de valorificare. cel târziu pân\ la 1 iulie. în mod surprinz\tor. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. mai întâi în Transilvania. S. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. cultura [i recolta sunt mult întârziate.2. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. De regul\. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). în unele ]\ri din vestul Europei. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. în cazul culturii timpurii. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. cum ar fi S.1. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Bineîn]eles c\. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. ca urmare. Cultura cartofilor timpurii. în acest caz. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia.

iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. În cazul în care l\starul este distrus. Din ace[ti ochi se formeaz\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Tuberculul are o parte bazal\. STAN. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. de 1. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. De asemenea. 1958. spre profunzimea solului. ai tulpinii aeriene. Ace[tia sunt cilindrici. În primul an. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. se orienteaz\ pe vertical\. care se mai nume[te col].0 cm. N. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. 1969). tipice fiec\rui soi (fig. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. iar în plus. 9. În condi]ii de lumin\. citat de Zanoschi [i Toma. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. în condi]ii corespunz\toare.N.3.1. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. R\d\cina. în al doilea an. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. formând a[a-numi]ii ochi. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. când este foarte tân\r. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. În condi]ii de întuneric. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. din care. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. 100 . Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. subterane. [i o parte apical\ sau vârful. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Ace[tia pot avea forme diferite. 9. care con]in trei muguri. tulpinile aeriene. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului.1). m\rimi [i culori diferite. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Tulpina. prin care se insereaz\ pe stolon.5-2.2). dup\ care cade. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. MUNTEANU 9. 1985)..

trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. La o plant\ Fig. 101 . denumit\ faz\ dormind\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. erect\.LEGUMICULTUR| II Fig. 9. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.1). muchiat\. 9. 1974). în ciclul lor de via]\.1 .L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. fistuloas\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu.2 .

eliptici. cu 5-10 flori. prin autogamie. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. 9. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Fig. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Uneori. sunt dens p\ro[i. pentamere. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. MUNTEANU Frunza. 1974) Floarea. Polenizarea este direct\. cu dou\ loje. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.9. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. cu umiditate ridicat\. violet-închis\ etc.3 . turtit\. Caliciul este format din cinci sepale unite. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.5-2 mm în diametru. albastr\.1. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. cu aspect rotat. 9. grupate într-o cim\ terminal\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. S\mân]a este mic\. ro[iatic\. hermafrodite. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros.N. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. de culoare alb\. prinse pe baza corolei. De[i cartoful nu 102 . ovat-lanceola]i ori circulari. iar corola este format\ din cinci petale unite. cu diferite tipuri de peri[ori. alb\ sau cenu[ie. ovoidal\. N.4. De asemenea. Gineceul este bicarpelar. cu vârful ascu]it. STAN. Florile sunt actinomorfe. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. 1985).3).

adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Tufa cre[te în condi]ii optime. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. 1984). [i rolul de regulator termic. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Totu[i.. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. în acest caz. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. De asemenea. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Minus 1-2 Minus 0.1). 103 . importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. are valori de 17-200 C (tabelul 9. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. în asemenea cazuri. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. în mod clar.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a.. r\d\cinile pot cre[te. cât [i p\r]ile aeriene.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. în Ceau[escu [i colab. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.2 (dup\ Bala[a. Riscul temperaturilor de înghe]. Tabelul 9. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. apa având. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Astfel. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Rezult\ de aici. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. inclusiv pentru formarea tuberculilor. în Ceau[escu [i colab. iar perioada de lumin\ este maxim\.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate.

pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). 1-1.5 kg MgO [i 2 kg S. 104 . Din aceast\ cauz\. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.U. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. 8.. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 14 kg K2O. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. dar [i de intens\ activitate metabolic\. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. în Ceau[escu [i colab. Solul este un factor de mediu important. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. Totu[i. MUNTEANU Tabelul 9. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .. este favorabil\ udarea. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. acest regim.N. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.A. s\ fie fertil.5 kg K2O. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Lucr\rile aplicate solului (pra[ile.A. De aceea. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. prin caracteristicile sale. la nevoie.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. La o ton\ de cartof. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. bine structurat. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. De aceea. în special prin aspersiune. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.U. de care depinde succesul culturii. tuberculilor [i r\d\cinilor. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. 3 kg P2O5. solul. STAN. ca urmare. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. care are loc la nivelul stolonilor. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. 2 kg P2O5. N.

Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu pant\ uniform\.LEGUMICULTUR| II 9.6. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei.5 9.0 16. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. biloane [i rigole de udare.5.3. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.1.1. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .0 16. Tabelul 9. legumele din grupa cepei sau a verzei. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. cerealele p\ioase. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.1. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. s\ fie bine structurat. bineîn]eles. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. cartoful decât dup\ 3-4 ani. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. legumele verde]uri. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.1. Nu se recomand\ solanaceele [i. 9. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.6. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.

cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. 9. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. deshidrata]i. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1992). calibrarea. În unele situa]ii. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. dezinfec]ia [i încol]irea. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. cât [i cei prea mari. În situa]ii normale. manual. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. cu diferite v\t\m\ri. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). eventual. În mod aproape generalizat. Fig. încol]i]i.4 . 106 . fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. N. se pot folosi atât tuberculii mici.N. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. 9. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 1997). Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. de exemplu. STAN. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. distan]ate la 70 cm (fig. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex).. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu.

înainte de plantare. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). În timpul acestei perioade.. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Dup\ imersie. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. la nevoie. când tuberculii sunt zvânta]i. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. timp de 2-4 ore. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. de culoare alb\ (col]i). Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în func]ie de spa]iul de încol]ire. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. luminii. 1997). tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i).5%. formeaz\ l\stari de 1. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. în spa]ii corespunz\toare. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. solariile etc. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Dac\ umiditatea scade prea mult. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. eliminându-se. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. 1973). Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. mai ales. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. pentru a[a-numita suda]ie. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. cu prec\dere.0 mm. Dup\ aceast\ etap\. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare.5-2. [i alte substan]e în amestec. În acest timp. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. 107 . L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. dar se pot folosi. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. tuberculii. ce se afl\ într-un vas adecvat. în spa]iul din jurul ochilor. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). serele. În condi]ii de umiditate sc\zut\. Imersia dureaz\ circa cinci minute. pe pardoseala magaziei. În timpul aerisirii. Dup\ suda]ie. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i.

în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci.5). turb\. rumegu[ [i nisip. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. cu lungimea de pân\ la 1. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. acesta se ud\ bine. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.9. 108 . care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). În felul acesta. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C .N. N. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Plantarea tuberculilor. un nou strat de amestec. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. îngro[a]i. acest moment coincide.m. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Densitatea [i. În vederea plant\rii. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. cu 20-30 martie. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare.4). special echipat\ (MPR-5). dup\ care se adaug\. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. În unele cazuri. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). respectiv. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. pe rigolele deja trasate (fig. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. în anii normali. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Atât plantarea manual\.a. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.2). În principiu.5-3 cm. 9. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Plantarea se poate efectua manual. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul.d. Calendaristic.9. folosind ma[ina de plantat r\saduri. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. sau complet mecanizat. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. simpli sau ramifica]i. pe teren modelat (fig. STAN. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha.

dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. de regul\. de asemenea. De regul\. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. odat\ cu plantarea. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. de aceea.4 kg/ha. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. postemergent. Imediat dup\ plantare. se efectueaz\ o erbicidare. Excesul de umiditate. Lucr\rile de îngrijire. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.U.5 . Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . importan]\ redus\ pentru cultur\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Dup\ plantare. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Mana cartofului are. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului.3-0. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II Fig. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Mancozeb. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Lipsa de umiditate.A. se asigur\ circa 1. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.

Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.9.2.3 l/ha. manual.1 l/ha sau Karate. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.7). recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. De regul\. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.N. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. fiind încadrat\ între 5 martie . 1992). N. iar 110 . semimecanizat sau mecanizat. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Lucrarea se face manual.5 aprilie.3 l/ha. cuibul se desface cu sapa. 9. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.a. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. în rigole deschise mecanizat sau manual. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. în sistem cuvertur\ [. în tunele joase. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.0. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.6. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.1. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. STAN. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. În ambele cazuri.. se culeg tuberculii cei mai mari. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Fastac-0.9. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.6). În cazul e[alon\rii recolt\rii. Calendaristic. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.

Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.7 . în mod corespunz\tor. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9.6 . astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.

b .8).tunelul pe rigol\. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.9. Într-o alt\ variant\. 112 . Fig.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. 9. STAN. cuprinzând sub el dou\ rânduri. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. N.8 .N.

sin. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. supe. Fig. De la batat. asem\n\toare cartofului. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. erbacee. Înainte de plasarea foliei.9. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. BATATUL Ipomoea batatas Poir. 1969) 113 . Batatul este o specie anual\. terenul trebuie s\ fie bilonat. sub form\ pr\jit\ etc).LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. din loc în loc. iar în sol un sistem radicular puternic. Convolvulus batatas L. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. dar f\r\ succesul scontat. 9.9). denumit [i cartof dulce.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9.10 . Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. R\d\cinile. în medie. Acestea. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.9 . Fig. creme. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.2. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.

Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. 114 . MUNTEANU înr\d\cina]i. N. rezulta]i din l\stari. fertiliz\ri faziale. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. ud\ri. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.a.10). 9.N. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. STAN.

. Familia Cruciferae 10. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. în tot cursul anului.1.1. mugurii floriferi [. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . alba DC. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. oleracea [i 2n=20 . În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. tulpinile îngro[ate.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. ]esutul preinflorescen]ial. napus ssp. varza se consum\. Importan]a alimentar\. oleracea L.1. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. reprezentat\ de specia B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. campestris L. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . diferite preparate culinare. cu sau f\r\ carne etc.pentru B. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.B. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. campestris ssp. 5-6% glucide. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. încadrat\ sistematic în specia B. printre altele. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. Dup\ locul lor de origine.. 10.5% 115 . Brassicaceae.a. pedunculii. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). De la aceste specii se consum\ frunzele. f. simpl\ sau asortat\. var. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. [i varza asiatic\. rapifera Metzg (2n=38).pentru B. familia Cruciferae sin.B.. capitata L.2-1. 1. practic.

2 % gr\simi. unele lucr\ri. 2000). În prezent. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire.000 ha/an. o. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha.1.a. În ]ara noastr\.1-1. practic. putând fi complet mecanizate. s\ruri minerale: de calciu . Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului..2 mg/100g [. practic între cele dou\ cercuri polare. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. din varza s\lbatic\ (B. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. era pu]in cultivat\.20 mg/100g. de potasiu .N. împreun\ cu altele. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare.2. 31 mg/100g fosfor. în medie. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. de var\ sau de toamn\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. asociate [. MUNTEANU proteine.1. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella).. din prim\var\ pân\ în toamn\.50 mg/100g.24 mg/100g potasiu. Dup\ datele statistice FAO. N.a. prin r\sad. complexul B . Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). 1995). de sodiu . 10. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. 116 .. în ultimii 10 ani. pe linie filogenetic\. cu fosfor – 31mg/100g [. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. ca varza timpurie. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. începând cu secolul al XIIlea. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. de regul\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. de la înfiin]are pân\ la recoltare. p\str\rii temporare [i valorific\rii. în câmp [i în spa]ii protejate. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. asigurând venituri. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. În ]ara noastr\.a. mai ales la m\n\stiri. var.46mg/100g. cultura acestei legume. În secolul al XIX-lea. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. Importan]a agrofitotehnic\. 1998). unele toponine sau nume de persoane. STAN. vitamine: C . 0. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. a fost cultivat\. înc\ din antichitate. în culturi succesive. duble. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. silvestris L). unde g\se[te condi]ii prielnice. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. o suprafa]\ de circa 30. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.

formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 2 . în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. eliptic\. puternic ramificat\. ierboas\. iar cele interioare sunt albe. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. tetramere.1. cu limbul oval.5 m adâncime. 4 . de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.1). Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. scurt pe]iolate. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.c\p\]âna. 1 . sulfurii sau alburii. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. 10. Tulpina. alterne. este scurt\ (15-20 cm). 10. în interior c\rnoas\. 3 . Frunzele exterioare sunt verzi. Primele frunze normale Fig. la exterior lemnoas\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. tulpina lemnificate (fig. Frunzele care urmeaz\ sunt mari.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 117 . ce poate ajunge pân\ la 1. ovat\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. grupate în raceme lungi. cu r\d\cina [i.aspectul general. Florile sunt actinomorfe. În faza de r\sad. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. hermafrodite. eliptic sau aproape circular. de form\ conic\ sau cilindric\. glabr\. glauc\.). conic\ etc. 10. frunzele bazale sunt pe]iolate. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. groas\.3. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Pe tulpina florifer\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. par]ial. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. bogat ramificat\. laxe. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole.1 .

Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 10.sec]iune prin semin]e . N. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. 2 . Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. brune sau cafeniu negre.000 de flori.4. 3 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului.sec]iune longitudinal\ prin fruct. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.2 . Oricum. netede ori fin striate. [i anume 2-30C. STAN. Deoarece inflorescen]a este un racem. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. uneori reticulate. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Totu[i. Semin]ele sunt aproape sferice. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. dehiscent\ (fig.N.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . rostrat\. produc]ii mari. 10. procesul de germinare 118 Fig. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Pe o plant\ se pot forma 3. cele patru carpele sunt concrescute între ele.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.000-4. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.2). De[i are flori hermafrodite. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Polenizarea. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\.1. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. 1985). datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. 10. albinele. cele de la baz\ au format deja silicve. cu diametrul de 2-3 mm. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. La temperaturi mai ridicate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. Temperatura. iar ultimele cele de la vârful racemului.

Lumina. De aceea. iar la 18-200C. Vara. este necesar ca. afânate sau. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. cât [i în atmosfer\. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. iar în faze mai avansate. o faz\. 1956. În acela[i timp. Dup\ majoritatea autorilor. Astfel. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. atât în sol. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Dup\ germinare. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. c\p\]ânile r\mân mici. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. dar cantitativ mai reduse. uneori. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. datorit\ vernaliz\rii. cre[terea înceteaz\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. în faza de r\sad. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. În faza de cre[tere vegetativ\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. 1956). La varza timpurie. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. La temperaturi mai ridicate. în 3-4 zile. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. respectiv. 1998). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . 1989). dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze.. în toat\ perioada ciclului vital. de asemenea. În cazul solului. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. cu cerin]e mari. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. 1969). Astfel. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. pe terenuri umbrite. 1982). în faza de r\sad. cât [i sub aspect cantitativ. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Peste limita de 20-250C. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. dac\ lumina este de intensitate slab\. Beker-Dillingen. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. adic\ la temperatura de minus 5-60C. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. atât din punct de vedere calitativ. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. În schimb. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze.

târziu. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. De asemenea. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. la niveluri optime de 75-80%. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.1. Irigarea prin brazde. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . provenind din str\in\tate. al\turi de ap\. 10. 2000). varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. hibrid F1 etc.3 kg MgO.7 kg CaO [i 0. aplicat toamna sau. favorizând b\ltirea. În compara]ie cu alte plante legumicole. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Astfel. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. la nevoie. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n).N. în limite medii. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.40 kg K2O. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.de var\. în general. 1. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. 01 . Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. 4. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. în ]ara noastr\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Reac]ia solului poate varia.3 kg azot. recomandarea pentru sistemul de cultur\. Solul. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 04 .timpuriu. 03 semitârziu. De asemenea. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. cât [i hibrizii F1. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. anterior preg\tirii terenului. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.20 kg P2O5. de[i are unele avantaje. 0.).extratimpuriu. STAN. forma [i m\rimea c\p\]ânii. De regul\. 120 . adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. prim\vara. 02. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. profunde.1.5. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. N.5.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Toamna. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.). p\trunjel. Preg\tirea solului. castrave]i. p\stârnac. lobod\ de gr\din\ [. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. expuse la soare. Mobilizarea solului.6. care au boli [i d\un\tori comuni.8.) [i din grupa cepei. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. STAN. tomatele. dovleceii. fasolea de gr\din\ [i cartofii. sfecl\ ro[ie. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. plantele extrag din sol: 115 kg N. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. s\ se realizeze produc]ii maxime. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. La rândul ei. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. p\tl\gelele vinete etc. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. 122 .1. bame. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. N. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. MUNTEANU 10.1. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. ]elin\. cu diferite grade de evolu]ie. cum sunt: castrave]ii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. etc. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca.2. Locul în rota]ia culturilor. imediat dup\ nivelare. Fertilizarea de baz\.6.N. 45 kg P2O5. este necesar ca. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. de tipul solurilor aluviale. situate pe terasa a doua a râurilor. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. prin dou\ treceri. ferite de curen]i reci. prin fertilizarea de baz\. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. la 8-10 cm adâncime. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\.1. toamna.a. ardeii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. 210 kg K2O. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. În leg\tur\ cu aceasta. Tehnologia de cultivare 10.2. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului.

2%). În cazul verzei timpurii. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.8 sau 123 .2 în agregat cu tractorul U-650M. se folosesc doze orientative.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. prim\vara devreme. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Astfel. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. inclusiv modelarea solului pentru ca.5 g sare potasic\ la m2. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. cu suprafe]e mici. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. dup\ care se face modelarea. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. În cazul gospod\riilor popula]iilor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. 60 g superfosfat [i 12. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).

efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. N. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Preg\tirea semin]elor.5). iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3.8. solul. pr\fuirea cu 124 .2. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. deoarece. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. astfel modelat. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). în cantitate de 3-4 litri/ha. echipat cu rari]e. [i de aceast\ dat\. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Terenul fiind modelat. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. pe rigole. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. acest erbicid fiind foarte volatil. . Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. modelarea se execut\ tot din toamn\. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. respectiv 15 g/m2. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.N. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. prim\vara. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. acestea se vor executa dup\ plantare. STAN. la adâncimea de 5-8 cm. în cazul gospod\riilor popula]iei.8. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. înainte de sem\nat. MUNTEANU MMS-4. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Erbicidarea. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.tratamentul chimic. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. în acela[i mod ca [i Treflanul. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.

sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.5% timp de 10-12 ore. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. în vederea gr\birii germina]iei. în vârst\ de 40-45 zile. Tabelul 10. .LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. se taseaz\.3. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Producerea r\sadurilor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. folosind rama de sem\nat. 1986). se ud\ cu 125 .3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. prin împr\[tiere. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.stimularea semin]elor.

02-10.06-25.01-10.4-0.06 01.06-10.3 0.05-25.05 15.05-15.3 0.05-05.05 - 01.06-10.05 25. MUNTEANU ap\ tehnologic\.03 01.06-10.07 01.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .4 1.05 15.06 01.03-30.05-15.03-15.01-5.04-10.3 0.04-20.06 01.05 20.06 05.03-30.0 0.05 20.4 1.05 15.05 20.3 0.06-15.06-10.07 - 20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.05-05.04-05.07 10.06-25.3 0. N.05-25.3 0.06 20. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.07 10.06 - 25.3 0.06-20.06-10.0-2.05-05.4).05 15. Tabelul 10.03 25.3 0.04-10.07-15.06 20.03-5.02 15.06-15.05-05.3 0.07 15.N.07-30.01-15.05-20.07 10.02 15.07 01.07 05.05 01.02-05.04 01. STAN.3 0.06 05.06-15.5 0.0 0.05-20.02 plant\rii 5.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.3 0.4-0.06-20.05-15.8-1 0.05 25.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.06-15.6 0.03 10.5-2.05-15.03 01.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05 01. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05 15.3 0.3 0.5-0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.05-10.04-15.06 15.5 0.04 01.4-0.06 30.06-30.3 0.04 20.

sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.. 1987).05%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Sandofan C WP 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).3%. .1% (Costache M. Tabelul 10. În momentul plant\rii. Perozin B 75 WP 0. . Opera]iunea de repicat se execut\ manual. la semnalarea stacului. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Onevos 33 EC 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Divipan 100 EC 0. de culoare verde-închis. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .5. Turdacupral 50 PU 0. în cuburi nutritive. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). [i colab.05%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Dithane M-45 0. pentru combaterea afidelor.25%.1% sau Sinoratox 35 EC 0. conform datelor din tabelul 10. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. .2%. 500 g sulfat de potasiu.2%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. la 8-10 zile de la repicat.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.4%.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.dirijarea temperaturii. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.4%. . se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). folosind 300 g azotat de amoniu. 200 g superfosfat. Actelic 50 EC 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. 127 . prin coborârea temperaturii la 4-60C.

revin 5. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. 200250 m3/ha. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se face manual. la 5-6 zile de la plantare. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. 10. odat\ cu executarea plant\rii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. distribuindu-se circa 0. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). În timpul perioadei de vegeta]ie. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. N.55 plante pe m2. plantele pe rând fiind tot la 30 cm.3). 128 . MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.N. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire.67 plante la m2. Pe fiecare strat în\l]at. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm.5-1 litru ap\ la plant\. Fig. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. umidit\]ii [i aerisirii. Tot din acest motiv. aplicând 4-5 ud\ri.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Dac\ este necesar. soi [i calitate. cele alungite. 10. revenind 6. STAN. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv.3 .

tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. dar peste 350-500 grame.15%. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. În cazul culturilor pentru consum. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. [i de 1-2 ori manual. Produc]ia este de 15-20 t/ha. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. în func]ie de zon\. Tabelul 10. soi [i epoca de înfiin]are. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. ca adeziv. Dac\ este nevoie. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. în faza de formare a c\p\]ânii. igien\ cultural\.6 [i 10. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. pe o adâncime de 50-60 cm. sub primele 3-4 frunze exterioare. În gospod\riile popula]iei.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. eliminarea plantelor atacate). Oxiclorur\ de cupru 0. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Calendaristic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen.5%)** 129 . prin t\iere cu cu]itul. pe rând. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm.7). e[alonat în 3-4 reprize. bine învelite. cu fermitate evident\. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10.

25%.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Fundazol 0. combaterea insectelor vectoare. Topsin M 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.2%.4-0.5%. Benagro 0.15-0. distrugerea resturilor vegetale. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. ar\tura adânc\ din toamn\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.5%. Mycodifol 0. Manzate 0.2% sau Perozin 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.1%. Dithane M-45 0. folosirea de soiuri rezistente. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. evitarea terenurilor ude [i acide. Nemispor. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.10. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). Benlate 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.15%) Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. ar\tura adânc\ de toamn\. igien\ cultural\. igiena cultural\. Ronilan 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Captadin 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. în special la culturile semincere (Daconil 0.2%. Brave 500 0.1%. tratamente. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente. Merpan 0.2%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.2%.1%) Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ de toamn\. igien\ cultural\.. N. ca adeziv 130 . igien\ cultural\. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.25%) Igien\ cultural\.5%) Rota]ia culturilor.1%. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.6 . Tiuram 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.1% sau Fundazol 0. 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.2%. Benagro 0.05-0.3%.15%. tratarea culturilor (Benlate 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.4%. Curzate plus T 0.3% sau Dithane M-45 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.25%.2%.2%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.1% sau Sumilex 0. Nemispor 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Miltox 0.N. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Rovral 0. igien\ cultural\. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. sin P. STAN.15%.1%. tratarea culturilor (Perozin 0.1%.

05%).15%. Thuringin 0.4%.2%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Clorofos 75 PS 0.1%.04%. Fernos 50 WP 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Dipterex 80 PS 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.2% etc.15%.4%.15%. Actel[lic 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Ambuch 25 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.4%. Zolone 35 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme. Basudin 60 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Sinoratox 35 EC 0.4%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.2%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Decis 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Clorofos 75 PS 0. Sumithion 50 EC 0. Dipterex 80 PS 0. folosirea de (Phyllotreta atra). Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.1%.4%.15%.05%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Sinoratox 35 EC 0. Carbetox 37 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%. igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.1%.15%) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.04%.05% etc. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. combatere biologic\ 131 . Decis 25 EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.05%** Idem Igien\ sanitar\. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).15%. Metathion 50 EC 0.05%. Sumithion 50 EC 0.4%.15%.2%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Diazinon 60 EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. ar\tur\ adânc\ din toamn\. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Sinoratox 35 EC 0.2%.). Triclorofon 80 PS 0.2%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.2% etc. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15% etc. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.05%. Carbaril 50 WP 0.

Fertilizarea de baz\. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).1% etc. Carbetox 37 EC 0. deosebit de periculo[i. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Ca urmare.) [i cele din grupa cepei.6. p\trunjel.2%. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.4%. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Zolone 35 EC 0. ridichi. cât [i în atmosfer\. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sumithion 50 EC 0. tratamente (Birlane 10 G 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. la nivelul în\l]imii plantelor. 1985). Hostathion 40 EC 0. MUNTEANU Tabelul 10. care pierd repede apa. tratamente (Sumithion 50 EC 0.15%. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. plantele extrag din sol: 84 kg N.2.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Se evit\ solurile prea u[oare. toamna. Decis 25 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. igien\ cultural\. imediat dup\ nivelarea de exploatare. Zolone 30 WP 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. bine nivelat. Folithion 50 EC 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.2%.15% . caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. 75 kg K2O. N.01% etc.05%. STAN. fasolea de gr\din\ [i bobul. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.1. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.7 .04%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. în cele mai bune condi]ii.N.1%. Metation 50 EC 0.1%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.4%. Cultura de var\ Alegerea terenului. 20 kg P2O5. Preg\tirea solului. De aceea se alege un teren plan.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Locul în rota]ia culturilor. profund [i bogat în humus. ca adeziv 10. ]elin\ etc. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.. Sinoratox 35 EC 0. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.15%.05%. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Decis 25 EC 0. p\stârnac. Ripcord 40 EC 0. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.

2. Varza de var\. Modelarea solului. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\.2). ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie.3. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Erbicidarea. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. echipat cu corpuri de rari]e. odat\ cu modelarea propriu-zis\. la 5x5 cm. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. sau cu DR-5. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Producerea r\sadurilor. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. se folosesc doze orientative. Dup\ sem\nat. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3.2. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. urmând ca. rigolele s\ fie adâncite. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. irigându-se de mai multe ori. înainte de plantare cu 10-14 zile. se ud\. Astfel. în 2-3 reprize (15-20 martie. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. utilizând rama de sem\nat. în solarii neînc\lzite. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. înl\turarea vârfului pivotului. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. revenind o desime de circa 5. Fig. 134 . STAN. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). în 2-3 etape. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 10. cu specificarea c\.N.4). R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.5-1 litru ap\ la plant\.5 plante la m2. distribuindu-se circa 0. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. N. 4 g/m2. în func]ie de umiditatea solului. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. iar în gospod\riile popula]iei manual.4 . la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.4). dup\ care se mocirlesc. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. La r\sadurile nerepicate. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.

de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. la nevoie. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. borceag. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. destul de periculo[i. Recoltarea se execut\. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. a[a cum s-a ar\tat. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. adic\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. În acest scop. spanac.1. 135 . [i manual. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. orz de toamn\. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. de 1-2 ori între plante pe rând. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.3. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. de regul\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. a unor epoci intermediare. dar. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Datorit\ d\un\torilor.6. în general. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. c\p\]ânile sunt mult mai mari. astfel ca. seara. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. manual. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. peste 1 kg/bucat\. care sunt mult mai uniforme. Produc]ia este de 20-35 t/ha. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. 10. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. se efectueaz\ ca la varza timpurie. În schimb. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. în cazul cultivarelor hibride. Celelalte lucr\ri de între]inere. în condi]ii optime de tehnologie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. secar\ mas\ verde etc. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. pân\ la cre[terea temperaturii. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. de 3-4 ori între rânduri. Locul în rota]ia culturilor. apa s\ se infiltreze în adâncime.

la varza timpurie. 136 .000 . prin ata[area unei foi de grap\ la plug. se m\run]e[te [i se niveleaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante la ha (fig. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. permeabil. Se seam\n\ rar. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.5). N. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. în vârst\ de 40 zile. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 10. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. MUNTEANU Vara. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. gr\pându-se concomitent. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. fertil. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. dac\ este nevoie. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Bala[a.50. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. 1969. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. deoarece r\sadul nu se repic\. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. f\r\ gre[uri [i coame. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime.N. STAN. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 4 g/m2. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Dup\ sem\nat se ud\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. utilizând rama de sem\nat. se dezinfecteaz\. 1973). se afâneaz\. 50 kg P2O5. Pentru gospod\riile popula]iei. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. realizându-se o densitate de aproximativ 45.

revenind o densitate de 4 plante/m2.4. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.1. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. 10.LEGUMICULTUR| II Fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.6. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). recoltarea se poate realiza mecanizat. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).nu se mai face modelarea. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). asem\n\toare cu cele de la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.5 . Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. . Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. în general. 10. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. concomitent. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. 137 .deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.

STAN. ardeii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or.6. în general. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. salata. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. . sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.Se face r\ritul plantelor.N. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. 10. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. folosindu-se 0. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. ata[at la sem\n\toare. iau apa din adâncime. castrave]ii. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. 1969). având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. o bun\ premerg\toare (Maier. Culturile premerg\toare. l\sându-le pe cele mai viguroase. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Dat fiind specificul intensiv. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. în luna ianuarie). la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Producerea r\sadurilor. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. în agregat cu tractorul L-445. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Astfel.5. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . SUP-21 sau Saxonia-270. produc]iile fiind acelea[i. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. având un sistem radicular mai profund. l\sându-se între plante 10 cm. R\sadul se produce.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. cu unele deosebiri. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. în func]ie de zona de cultur\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. . Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. de preferin]\. N. dup\ s\pat. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat.8-1 kg s\mân]\ la hectar. printr-o greblare u[oar\. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.1.

60 zile. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.-S.L. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Dup\ 35-45 zile.65-70 zile. echipat cu rari]e.F. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. Prim\vara. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.P. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. În cazul tunelelor joase de polietilen\. iar I. cu 10-12 zile înainte de plantare. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. I.L. gr\parea terenului.3). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. repicat la cuburi nutritive. în ghivece sau cuburi nutritive. înc\ din toamn\. 16-180C pân\ la repicare.4).4 sau FPP-1. În acest scop. 10-120C dup\ repicare noaptea.8). ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. Dirijarea factorilor de mediu. Preg\tirea terenului. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.C. imediat ce terenul permite. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Di]u [i colab. 6-80C. se execut\ dezinfec]ia solului.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.F.6 m). În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Buz\u (1984) . Instalarea ad\postului. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Vâlceanu [i colab. (1980). conform schemei de înfiin]are a culturii. 139 . se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.C.L. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.C.8) modificat\ ([asiu de 2. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.

elaborat\ de I. la plantare.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.L. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. 10. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.C.S. Buz\u (1981).000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. atât în solariile bloc.L. M\nescu (1972) recomand\. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante în solariile tunel (fig.P.40 m). C. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. folosind schema 57+46+94+57 cm. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. irigarea prin brazd\ a culturii [. 10. L. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.a. pentru solariile tip I.N. 1981. (1969. 1981). Densitatea poate fi mai mare (90. 10.L. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. de condi]iile meteorologice. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Tehnologia cadru. Maier(1969) recomand\. a. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 1984). STAN.C. Maier [i colab. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. la distan]a 30x30 cm. realizând o densitate de 50. realizând o densitate de 85. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. dar în zona de nord-est. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. implicit. (cu l\]imea de 5.L. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. 140 . Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. Vidra [i S. Buz\u. 25 a III-a. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.C.L.L.000 plante la hectar. pe brazde u[or ridicate. 1984).000 plante la hectar.-S.F.000-110.7).C. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. de tipul de ad\post.000 plante la hectar. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.C. În condi]iile din sudul ]\rii. 1978. De regul\.F.F.. 10.C.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Tot pentru tunele joase. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.6) În ad\posturile joase. asigurând circa 53. Buz\u.000).P. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.P.000 plante la hectar (I.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.000 [i respectiv 60. asigurând o densitate de 57. densit\]i de înfiin]are a culturii. N. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. în solariile bloc. folosirea intensiv\ a terenului.000 plante la hectar. realizând densit\]i de 57. Cobâla[ [i colab. Ceau[escu [i colab. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. F. MUNTEANU Înfiin]area culturii. densit\]ile recomandate sunt de 57. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.

îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. Înainte de plantare. r\sadurile vor fi bine udate. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. în cuiburi sau în rigole. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.6 .Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. tasând bine solul. Udarea în 141 .L.F.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10.

acoperirea cu folie de polietilen\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. În acela[i timp. Dac\ totu[i este nevoie. N. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Din aceste considerente. 10-7 . Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. comparativ cu serele din sticl\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. lipsa agentului termic. În acela[i timp. 142 . pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. de exemplu. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Pentru cultura de varz\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. posibilit\]ile reduse de aerisire). prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\).Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. a b Fig.N. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. STAN. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.

C.P.8 . Buz\u.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.F.C.L. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. În cazul temperaturilor prea mari. 10. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.LEGUMICULTUR| II a b Fig. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .-S.L.

Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.C.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. 144 .P. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.C.L. Buz\u. aerisirea se face în intervale scurte de timp. 10. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. spre sfâr[itul perioadei. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. molia verzei (Plutella brassicae). p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. De asemenea.-S.N. (I.P. la ambele tipuri constructive.9 .A. Lucr\rile de îngrijire.F. uneori. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.L. în func]ie de dotarea tehnic\.L.F.U. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.C. – S. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. de regul\ prin brazde. folosind ma[ini [i aparate specifice. ori folosind motocultorul. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). buha verzei (Mamestra brassicae). fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).C. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. 6-9 ud\ri.L. STAN. 1984). La nevoie. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. cu norme de 200-300 m3/ha. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. N. în func]ie de condi]iile de mediu. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. La tunelele joase. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Se aplic\. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. cu care ocazie se refac rigolele de udare. Buz\u. Fig. melcii f\r\ cochilie (Lymax).

1. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1965. 1978. Radu. practic. 10. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. aceea[i ca la varza alb\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.2. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). rubra L. capitata L.2.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 1986). de asemenea. în teren neprotejat. Familia Cruciferae 10. în toate zonele legumicole. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. de gustul mai apetisant. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 10.10). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 10. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. din mai pân\ în iunie.2. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. 1969. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Maier. 1969.2. f. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. De obicei. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 145 . eventual. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. 1973). Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.3. 10. Importan]a culturii Varza ro[ie.2. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. simple sau asortate. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.

dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. dar în ultimul timp nu este de neglijat.10 .6. practic. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. 10.5. ca varz\ târzie (de toamn\). este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.2. Plantele sunt foarte viguroase. 10. dar în Europa. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.Varza ro[ie: 1 . dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În România s-au cultivat câteva soiuri. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. de obicei.N. reavene [i fertile. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. STAN. Acest soi este tardiv. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. conform cerin]elor pie]ei. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). 146 . iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. cu c\p\]âni globulos-alungite. înc\ din perioada 1950-1960. profunde. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. N. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.2.4. de origine german\. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). de culoare violet\ [i foarte îndesate. 2 . 10. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. datorit\ prezen]ei Fig.2. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. necesit\ soluri mijlocii. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. de exemplu.aspectul general antocianului în celule. lumina joac\ un rol relativ redus. MUNTEANU 10. al plantei. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Temperatura.

400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Fig. realizându-se o densitate de 55. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.000 plante/ha. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.000 plante la ha (fig. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. cultura târzie. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.11). Locul în rota]ia culturilor. Ca urmare. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . ceea ce asigur\ o densitate de 55.000-60. 10. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Înfiin]area culturii. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.2). Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.11 . Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. orientativ. Pe fiecare strat în\l]at. determinat\ prin cartarea agrochimic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.

3.N. MUNTEANU sare potasic\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. sabauda L. În România. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.C. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. atât în anul întâi. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. La noi în ]ar\. STAN. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. N. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. în secolele XVIII-XIX. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Familia Cruciferae 10. 10.3. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. bullata D. cât [i în anul al doilea (fig. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. în secolul al XVI-lea. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.3. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\.2. var. 10.3. 148 . dar pe suprafe]e relativ mici. 10.1. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Datorit\ fine]ii. 10. sin. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. cultura este practic necunoscut\. în vederea consumului în stare proasp\t\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.12).3. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.

cu ridic\turi convexe. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. Acesta a fost creat la I. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.F. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. se cer asigurate. cu prioritate. fr\gezime. 10. condi]iile de sol.LEGUMICULTUR| II Fig. Aceast\ varietate este alogam\.4. la care s-a ad\ugat.aspect general. chiar ro[ie-violacee. la cultivarele mai noi. Vidra. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. la circa 15 ani.frunza din partea superioar\ a rozetei.5. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. 10.3. 4 . 149 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. 10.12 .L.c\p\]âna. se vor asigura. De aceea. 1985). interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. crocan]\ [i gust pl\cut. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 3 . cu foliajul verde închis. fiind moi. la nivel optim. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. cu polenizare entomofil\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.Varza crea]\: 1 .3. soiul românesc Marilena.C. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 2 . este semitardiv.

Alegerea terenului. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.000-55. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.13). Locul în rota]ia culturilor. La noi în ]ar\. se practic\. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Fig. realizându-se o densitate de 50. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. N. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.13 .N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. soi [i epoca de recoltat.000 plante la ha (fig. în func]ie de zon\. cel mai mult. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. 150 .000 plante la ha. STAN.6. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. MUNTEANU 10. 10. de var\ sau de toamn\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite. în variantele de cultur\ timpurie. realizându-se o densitate de 55.3.

2. verzi[oare pane [. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.2-3. dup\ ce se ridic\ roua. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Valoare alimentar\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. Eventual. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. vitamine [. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Familia Cruciferae 10. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor.1. ierboas\ în faza tân\r\.4. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. gemmifera D. Calendaristic. pân\ toamna târziu. 6-7% glucide. dar mai ales în vestul Europei. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. 10. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. s\ruri minerale. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. 10. care reprezint\ partea comestibil\. 3.4. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. în principiu. are niveluri mult mai ridicate. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.5% substan]e proteice.3. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.4. 10.a. fiind de 20-40 t/ha. var. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.a. formate în axila frunzelor.C. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. verzi[oare în unt.14). Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\.4. 10. 151 .

1969). La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. mai ales în 152 . STAN. Florile. 10. 10.plant\ cu tulpin\ joas\. dar mai ales. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. u[or oblic\ în jos. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare.14 . MUNTEANU Fig. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Tulpina este erect\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea.4. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt pe]iolate.Varza de Bruxelles: 1 .4.plant\ cu tulpin\ `nalt\. grosimea tulpinii. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Atât din verzi[oare. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. N. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.N. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. În zona apical\. pu]in mai rotunjit. 2 . cu masa variind între 10-30 g. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. din aceast\ cauz\. de care depind num\rul. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. cât [i din mugurele terminal. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.

Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. În caz de secet\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. 1971). Vernalizarea. în caz de vânturi puternice. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. deschiderea rigolelor pentru 153 . cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari.4. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. la sfâr[itul lunii mai. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. datorit\ masei vegetative. 10. tulpina de 70-80 cm. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Marinescu N. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. pe cât posibil. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure.4. fertil [i semiargilos. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.6. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Astfel. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. 10. cu vigoare medie spre mare. profund. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. solul trebuie s\ fie bine structurat. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. De asemenea. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Preg\tirea solului. Toamna. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Prim\vara. care este tardiv (180-200 zile). mai ales. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime.5. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. nivelarea de exploatare. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. verzi[oarele sunt mari.

10. . Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. amenajate în câmp. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .N.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. N. MUNTEANU modelat solul.15 .000 plante la ha (fig. R\sadurile nu se repic\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Producerea r\sadurilor.15). realizându-se o densitate de circa 40. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Fig 10. r\sadurile sunt bune de plantat. STAN.

unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. La prima exist\ câteva variante tehnice.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea).1992). recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. soteuri sau piureuri. Celelalte lucr\ri de între]inere. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. fiind. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în acest sens. când verzi[oarele sunt bine formate. supe. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. citat de Savi]chi [i colab. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . silvestris). taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. citat de Savi]chi [i colab. Beceanu (1995).C. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite.1. salate fierte – folosite ca garnitur\. o bun\ comercializare pe pia]\. pe baza unui larg studiu bibliografic. în func]ie de cerin]ele pie]ei. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. 1967. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. . pân\ spre vârful tulpinilor. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.5. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. 1977. acephala D. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.o. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Familia Cruciferae 10. prin ruperea cu mâna.5. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. 10. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. var. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. 10. e[alonat.5. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori.2. pân\ la 10-12 t/ha. 1992).

plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov.N. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Pe axul principal. Tulpina este cilindric\. mari. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. dispuse altern [i distan]at între ele. 156 .plant\ cu tulpina `nalt\. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. cu în\l]imi variabile. în func]ie de soi.16 . Frunzele sunt simple. 10.16). 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. se pot forma ramuri scurte. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. brun-violet. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. pe]iolate. Este o plant\ bienal\. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. 10. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Limbul frunzelor poate fi lirat. Astfel. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. MUNTEANU [i cultivat\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. N. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. penat lobat. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. cuprinse între 120-150 cm. dar superficial. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Florile. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. iar uneori pestri].3. 2 . cu polenizare entomofil\.5. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. violaceu. frunzele pot fi colorate în verde. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. STAN. Formele pentru furaj au frunzele netede. din mugurii axilari.

Apa este. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. 157 .5. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). [i în cazul verzei pentru frunze. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). ca [i varza de Bruxelles. mai ales în gospod\riile familiale. de culoare verde. pentru temperatur\. care au frunza aproximativ neted\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. suprafa]a foliar\ mare. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Portul s\u înalt. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. oleracea. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.5.5. 10.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).LEGUMICULTUR| II 10. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.4.5. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. 10. Esen]ial.6. 10. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. dar [i ro[ieviolacee. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.

Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.a.8%.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.6.6%. pane. B2. CONOPIDA Brussica oleracea L. sin.3%. (1984). mai mult murat\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. sufleuri [. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. Dup\ Mincu [i colab. cauliflora (Alef). În ambele cazuri. glucide 3. Aceasta se consum\ marinat\. var.1. K 420 mg/100 g. var.N. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. botrytis Familia Cruciferae 10. STAN. proteine 2. Brassica oleracea L. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. 10. MUNTEANU Fig 10.6. PP. (1975).9% (din care celuloz\ 1%). ciorbe. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. vitaminele A. denumit\ impropriu inflorescen]\. 158 .a. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. elastice [i turgescente. botrytis subvar. citat de Ceau[escu [i colab. salate cu unt. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\.. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.17 . Ca 25 mg/100 g. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. care sunt mai tinere. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. N. [. [i C 60 mg/100 g. B1. lipide 0.

Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida de Cornwall [. 42 mii ha. Anglia. 10. din care. în mod evident. De altfel. de unde s-a r\spândit în Olanda. Germania [i alte ]\ri. conopida nem]easc\. R\d\cina este pivotant\. 10. [i ast\zi se cunosc denumiri. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. apoi Italia.6. ierboas\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Tulpina principal\ este cilindric\.10. care are ca origini varza s\lbatic\. mai ales în jurul ora[elor. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. 1986). Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. În prezent.3. B. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. scurt\. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. denumit\ Brassica cretica Sam. în Fran]a. alb\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. la compromiterea recoltei. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. fraged\ [i dulce. scurt\.18). conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. incomplet evoluat\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. bogat ramificat\. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. g\lbuie. 159 .a. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature.6. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. În }\rile Române. tare ca [i la varza alb\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. foarte îndesit ramificat\.2. în culturi timpurii sau tardive. c\rnoase. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. 2000). împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. cum ar fi: conopida italiana.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. groase. în mare m\sur\.

de asemenea. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. un criteriu de identificare a soiurilor.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. erect\ sau oblic\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. 160 . la unele soiuri. groas\. Florile actinomorfe. dar sunt mai mici. Culoarea poate fi verde-deschis. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Frunzele sunt simple.18 . la altele. verde-închis. MUNTEANU rareori pu]in violet\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). compatibil\ cu toate variet\]ile de B. albastre sau violete. Astfel. practic. cu ramuri groase (la soiurile târzii). STAN. De[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este entomofil\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. În faza de r\sad. hermafrodite. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. cu marginea întreag\. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. conopida fiind o plant\ alogam\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. iar în stadiul de c\p\]ân\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. cu nuan]e cenu[ii.5-2 cm în diametru. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. polenizarea este indirect\. cu marginea fin din]at\. Nerva]iunea frunzelor poate constitui.oleracea. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Conopida este. 10. de 1. N. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. nervura principal\ este sub]ire. fin din]at\ ori u[or sinuat\. La un moment dat. sesile sau scurt pe]iolate. tetramere. nervura principal\ este foarte lat\. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.N. frunzele au limbul oval – alungit. La înflorire. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.

În primul caz este afectat\ r\d\cina. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). care î[i pierd turgescen]a. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Un exces de ap\ provoac\ 161 . pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Tot în faza de c\p\]ân\. devin laxe. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). care. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Apa. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. care. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). cumulate cu seceta prelungit\. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Pe acest ]esut. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. determin\ spargerea celulelor.6. identice cu cele ale verzei. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. astfel afectat. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. 1969). care se reface foarte greu. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. temperaturile sc\zute de 4-80C. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). apa [i elementele nutritive. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. care diminueaz\ valoarea comercial\. În aceast\ direc]ie. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. Conopida de toamn\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. cantitativ. Temperaturile ridicate. în cea mai mare parte. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. de velur sau bob m\runt de orez. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. de[i.LEGUMICULTUR| II 10. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. o lung\ perioada de timp. nici nu mai formeaz\ flori. cu c\p\]ânile formate. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. dac\ sunt bine c\lite. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. de multe ori. unde cap\t\ culoarea verde.4. factorii major implica]i sunt temperatura.

Le Bouhec. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. În ceea ce prive[te azotul. a[a cum se întâmpl\ la varz\. de o cantitate mare de lumin\. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. plantele se alungesc. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). în mod special. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. întârzierea recoltei. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. de asemenea. cultura are nevoie. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive.N. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. de asemenea. A[a cum s-a mai ar\tat. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. În termeni gr\din\re[ti. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Alungirea r\sadului. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. este important de reamintit c\ 162 . un exces (moderat) de ap\. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. de[i nu au dreptate în totalitate. 1978). d\un\tor pentru c\. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. În faza de r\sad. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. De asemenea. altfel. num\rul de frunze este mai redus. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În câmp sau spa]ii protejate. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). în mod evident. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. 1969. În timpul vegeta]iei. În privin]a elementelor minerale. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. Din aceast\ cauz\. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. chiar u[or violacee. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. determin\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. în general. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. 1979). N. În acela[i timp. Excesul de ap\ este. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. Lumina. STAN. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. r\sfirate.

8). De asemenea. De exemplu. Locul în rota]ia culturilor. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.5. pân\ la minus 100C. grupa Giant (din Italia). Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.1. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. 163 . Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. pe terenuri ad\postite. cernoziomuri levigate.6. c. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. salat\.6.6. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. de toamn\ [i de iarn\. b. spanac etc. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Tipul ecologic de iarn\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.6. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. provenit\ din grupa Erfurt). Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.2–7.6. Tehnologia de cultivare 10. mai ales în prim\verile secetoase. Alpha (pentru câmp. La noi în ]ar\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. La rândul ei. cu diferite grade de evolu]ie. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. de[i nu este prea bogat. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Sunt contraindicate solurile grele. bobul etc.LEGUMICULTUR| II acesta. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10.8). castrave]i. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). sortimentul. 10. uneori pentru ser\). reci [i umede. din care multe sunt hibride. în cantit\]i prea mari. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. 10. maz\rea de gr\din\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.

N. STAN. N. MUNTEANU 164 .

pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. astfel. ca [i la varza timpurie. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. cu udare individual\ a acestuia. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.000 plante la hectar (fig. Producerea r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. revenind o densitate de 66. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. în vârst\ de 40-45 zile. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. revin aproximativ 66. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. În ferme. Completarea golurilor se face manual.600 plante /ha.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.445. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. cultura de conopid\ 165 . În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.000 – 75. la 4–5 zile dup\ plantare. Lucr\rile de îngrijire. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Fig 10. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.19). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.600 plante/ha). ac]ionat\ de tractorul legumicol L. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). 10.19 .

Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Recoltarea se efectueaz\ manual. fragede [i pl\cute la gust. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. albe. în func]ie de regimul de precipita]ii. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. în func]ie de starea de umiditate a solului. În perioada de formare a c\p\]ânilor. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Produc]ia variaz\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Înainte de recoltare. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. aplicându-se. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. 166 . înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. N. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. f\r\ a-l r\ci prea mult. Dac\ este nevoie. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. se execut\ o udare u[oar\. pân\ la 5-6 ud\ri.N. cu cantit\]i moderate de ap\. În gospod\riile popula]iei. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Calendaristic. pân\ la 15 – 20 iulie. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. De regul\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. STAN. cu circa dou\ zile. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. în circa 2 – 4 etape. fiind între 15 [i 25 t/ha. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. norma de udare se m\re[te. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare.

Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. În cazul în care solul este u[or acid. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. în func]ie de zon\.LEGUMICULTUR| II 10. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în perioadele secetoase din timpul verii. Producerea r\sadurilor. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie.6. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.20). în func]ie de gradul de aciditate. Celelalte lucr\ri aplicate. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. spanac. prin ata[area unei grape stelate. dac\ este nevoie. cartofi timpuri etc. Locul `n rota]ia culturilor. din punct de vedere al structurii. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie.000 – 50. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. în nici un caz acid\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Vara.. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. secar\ mas\ verde etc. 167 . asigurând o densitate de 45. la adâncimea de 20–22 cm. spanac.000 plante la hectar (fig 10.6. ceap\ pentru stufat etc). dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.2. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. De asemenea. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. în vârst\ de 45 – 55 zile. Pe fiecare strat în\l]at.

în perioada de formare a c\p\]ânilor. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. N. STAN. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. În gospod\riile popula]iei. pân\ 168 . conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal.000 plante la ha. Dac\ este nevoie. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. În timpul vegeta]iei.N. În faza form\rii c\p\]ânilor. când plantele [i-au revenit. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. la cultura de conopid\ de toamn\. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. MUNTEANU Fig. în perioadele secetoase din timpul verii. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare.20 . dup\ care se depoziteaz\ temporar. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. 10. Lucr\rile de îngrijire. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. În timpul perioadei de vegeta]ie. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. realizând o densitate de circa 55. ac]ionat\ de tractorul L-445. seara. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. în func]ie de regimul de precipita]ii.

alungindu-se foarte repede. de asemenea. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. 10. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.P.a. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.).C. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. variind intre 18 [i 30 t/ha. Löbl [i colab. respectiv cu 40. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. plantele se vor c\li foarte bine. în faza de cotiledoane. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. atât în ciclul de prim\var\.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). 1981). Pentru Câmpia Dun\rii. 169 . Salter. De aceea.L. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor.6.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. 1974). culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. În faza de r\sad. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Dup\ r\s\rire. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Pentru ciclul al II-lea. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.L. pericolul vernaliz\rii [. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. pân\ la plantare. epocii [i ciclului de cultur\. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. 1977). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). Producerea r\sadurilor. O bun\ fertilizare se poate realiza. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu.000 [i 30. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. – S. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. reduce faza de c\p\]ân\. Infiin]area culturii. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.C.000 plante la hectar.F. 1974. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. astfel ca. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.6. Cu 7–8 zile înainte de plantare. (1962. Sem\natul nu se va face prea des. 1972). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Buz\u. unde sem\natul se face în luna ianuarie.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. asem\n\tor culturii de câmp.

realizându-se o densitate de 40. Principalii factori de mediu se regleaz\.000 plante/ha (fig. Buz\u. în faza de c\p\]ân\.L. Reglarea regimului factorilor de mediu.22). 10. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. De asemenea. Fa]\ de varz\. – S.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.21). pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. 1981). N.P. este deosebit de sensibil\ la secet\. conform schemei din figura 10.21 . terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. determinând încetarea în cre[tere.C.F. de asemenea. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. în general.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. La aceea[i schem\. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.10.N.000 plante/ha.L. MUNTEANU În solariile bloc. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 10. 170 . Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. 10.000 plante la hectar (I. în faza de c\p\]ân\.24. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. realizând o densitate de 28. asigurând o densitate.C. în rânduri.23). În plus. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. de 33. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. 1980). conopida. realizându-se o densitate de circa 33. asem\n\tor culturii de varz\. Fig. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. STAN..

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 .LEGUMICULTUR| II Fig.

ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.6.L. 10.. 1981. Producerea r\sadurilor. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. N. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. 1980). experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.000 [i 80. citat de Ceu[escu [i colab. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.N.C. MUNTEANU Fig.. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. de exemplu. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. modificat) Ca [i la varz\.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. folosind temperaturi sc\zute. STAN. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.L.4.-S. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire. În continuare. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. 10. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.C. Se planific\ între 50. specific\ soiului. 1973).P. 1973) 172 .6. Buz\u. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.000 de fire la hectar. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. reglarea factorilor temperatur\. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. 1970. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Mamestra brassicae). în func]ie de soi.F. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.

ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. 10. frunzele se leag\ deasupra acestora. Recoltarea. aerisirea va fi aproape permanent\. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. vor avea o densitate mai mare [i invers. În acest scop. 173 . afânarea solului prin pra[ile.25) Fig. 10.000 plante la hectar (fig. care s\ asigure densit\]i variind între 50. Sera. Lucr\rile de îngrijire.000 plante la hectar. uniformitatea. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Lucrarea este e[alonat\. corespunz\tor epocilor de plantare. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Înfiin]area culturii. irigarea. în perioada de insola]ie. 1973).5).LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. soiurile mai pu]in viguroase. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai.000 [i 80. la densitatea de circa 50. a[a cum s-a mai ar\tat. În plus. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. dac\ s-au format c\p\]ânile. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. prin cretizarea geamurilor. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Astfel. În general. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. recoltarea se face e[alonat. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. prin caracteristicile sale constructive.

Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\.7. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar prezint\ suficiente caractere botanice. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. În lume. Acest termen exist\ [i ast\zi. o legum\ de lux. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. ca [i aceasta. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. botrytis L. 10. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. La noi în ]ar\. în mare parte asem\n\toare cu conopida. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. “oficial”. Broccoli este o varietate ierboas\.1. fiind considerat\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).o. 10. în mod exclusiv. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. BROCCOLI Brassica oleracea var. 10. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. B. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Se recunoa[te c\. 174 .7. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral.N. MUNTEANU 10. anual\. cunoscut\ mai ales în Italia. subvar. în secolul al XX-lea (1930). 1994). Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). cymosa Lam sin. constând din l\starii floriferi. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. var. chiar dup\ 1950.2. dar denume[te. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. STAN. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.3. italica Plenk Familia Cruciferae 10. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.26).7. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). broccoli este aproape necunoscut\. N.

Partea comestibil\. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.m. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.). lirat-penat-partit. denumit\ în mod corect inflorescen]\. g\lbuie sau violacee. subvar. 1953).a. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Soiurile mai noi. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. ameliorate ini]ial în America de Nord. botrytis L. pedunculii florali [i mugurii floriferi.LEGUMICULTUR| II Fig. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. formând noi buchete [. Limbul este. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .26 – Broccoli: 1 .o.4. var. asparagoides Lam. 10. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. dispuse pe l\starii principali.7. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).d. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. La soiurile mai vechi. la multe soiuri.

r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. STAN.C.27 . sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. diferite soiuri. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. ~n aceast\ faz\.7. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Fig.N.27. cu o vârst\ de 40-45 de zile. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).a. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. în cultur\.6.7. În câmpurile experimentale de la I.5. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Tehnologia de cultivare 10. În România se cultiv\. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Cu alte cuvinte. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.F. au fost studiate adev\rate colec]ii.6. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.7. provenite din ]\rile cu tradi]ie.L. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. N. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. exigen]ele ecologice sunt maxime. 10. Vidra. în mod întâmpl\tor. SCL Bac\u [. 10. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.1. Soiuri La nivel mondial. 10.

a[a cum s-a anticipat deja. prin r\saduri de 3045 de zile. 10. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . La cultura de broccoli asparagus. Dac\ l\starii sunt prea lungi. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. în cultur\.5 iulie). Înfiin]area culturii are loc. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. eventual. dar f\r\ frunzele protectoare. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. dar poate fi [i mai redus\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\.28 . Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.2. Fig. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. de regul\. De asemenea. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.7.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. 10. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .6. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). 10. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. pe straturi ne`nc\lzite în câmp.28). în mod e[alonat. acestea se vor elimina din inflorescen]\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Recoltarea se efectueaz\.

adic\ 15-25 t/ha. ridichi. ]elin\ [. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. frig\nele. cu gust pl\cut. 10. H. De asemenea. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. ghiveciuri. oleracea. cu conopida.1. Una din aceste variet\]i. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. [i bolile. care este fraged\.8. comparativ. ou\ sau umplute cu carne [i orez. suculent\. var. sin.). Familia Cruciferae 10. din timpul toamnei). mânc\ruri cu carne. N. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. respectiv B.N. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . gulia se asorteaz\ u[or în asolament. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . STAN. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. gongyloides Lam.în cel al guliilor. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.a. Oleracea. soteuri.8. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B.8. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Din punct de vedere agrofitotehnic. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. r\sadni]e [i solarii. mai ales atmosferic\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. sylvestris. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). simpl\ sau asortat\ cu morcov.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). La noi în ]ar\ sunt 178 .2. în perioada cu umiditate ridicat\. circa o lun\. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. 10. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. în perioada de secet\. oleracea var. denumit\ “varza de Pompei”. GULIA Brassica oleracea var. De asemenea. de exemplu. gongylodes L. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.

atât timpurie cât [i cea tardiv\. Unele soiuri . de culoare verde-deschis. În lume este larg r\spândit\. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. cele de la baz\ cad mai devreme. în faza reproductiv\. În România. 1985). Frunzele sunt simple. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. în func]ie de vârsta plantei [i soi.U. respectiv 610 ori mai mici. acestea pot evolua. r\d\cini. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. dublu sau neregulat din]a]i.8. în acest din urm\ caz. Lobii limbului sunt simplu. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. gulia. Tulpina (în primul an) este Fig. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. 10. cultivate prim\vara devreme. sferic-turtit\ sau ovat\. Aspectul general al plantei: scurt\. bienal\ (fig. comparativ cu varza. Astfel. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. tuberizat\ în partea inferioar\. La soiurile timpurii. Canada [i Asia.29 . În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii.A. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. în faz\ de r\sad. se comport\ ca anuale.3. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. l\sând cicatrici mari. în func]ie de soi. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. 10. în S. în al doilea an). Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.. Limbul are m\rimea [i forma variabile.29). în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. ovat sau lanceolat. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. limbul este eliptic. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\.Gulia. alterne. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. 10.

Solul trebuie s\ fie mijlociu. elementele nutritive [i ap\. în cultur\ protejat\ [.4. 10. Asolamentul.6. N. Elementele nutritive se prefer\. tardive. 10. Producerea r\sadurilor.a. STAN.N. inclusiv la gulia de toamn\. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. dar suficient de reav\n. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.8. pe un fond de fertilizare organic. 10.6. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. Aceste cerin]e sunt justificate. mai ales fa]\ de sol. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. cerin]ele sunt mai mari. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.8.5. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. datorit\ faptului c\ plantele. a fi în cantit\]i mari. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. bine structurat [i fertil. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. de regul\. de baz\.mai ales nutri]ionali . solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.8. pe de o parte.9).8. În acela[i timp. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. În toate cazurile. pentru gulioare. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. dar echilibrate. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). 180 . MUNTEANU 10. iar pe de alt\ parte. În mod deosebit. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).1. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). factorii de mediu .

LEGUMICULTUR| II 181 .

N. la interval de 8-10 zile.30). mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. cel pu]in trei zile. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Lucrarea se execut\ manual. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. prin împr\[tiere sau în rânduri. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 182 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Murtazov [i colab. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual.30 . Se aplic\ 3-4 ud\ri. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Fig 10. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.4). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Lucr\rile de îngrijire. STAN. temperatura de 70C). a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie.N. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. la distan]a de 25 cm între plante. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. 10. Udarea culturilor se face pe brazde lungi.02) (tabelul 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.

60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O.2. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. o singur\ dat\. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. 183 . în acest caz. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu.000-70. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare.6. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. agrotehnice [i de soi. La plantare. 10. R\sadurile îmb\trânite. produc]ia va suferi (Bala[a. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. în func]ie de condi]iile meteorologice. 1973). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.31). în func]ie de atingerea momentului tehnic optim.8. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. revenind o densitate de 65. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.000 plante la ha (fig. în zona unde are loc procesul de îngro[are. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). 10. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.

Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. 10. în func]ie de regimul de precipita]ii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. f\r\ suculen]\.8. la cuburi sau ghivece nutritive. Guliile. STAN. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. N. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.N. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. MUNTEANU Fig 10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. de calitate inferioar\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.3. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. În cursul vegeta]iei. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. R\sadul se produce în sera înmul]itor. 184 . Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. la adâncimea de 30-40 cm. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.6. dar pot face recoltarea mai dificil\. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire.31 . Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Producerea r\sadului. cu o p\trundere superficial\ în sol.

pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. În solariile tunel. care în general va fi moderat\ (16-170C). plantarea se va realiza pe 16 rânduri.000 plante. între 15 martie .10 aprilie.33 . pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.33). 1972).000 plante la hectar.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Fig 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. dispuse conform schemei din figura 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. 10. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.32 . mai ales în perioada iernii. În perioada de r\sad. Înfiin]area culturii. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. 10. 185 .32). Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. în func]ie de zona de cultur\.34.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.

8. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.N. produc]ia este 2025 tone la hectar. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. N. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. 1972). 10. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).6. 1973). STAN. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). 186 . plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\.4. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. În cultura pur\. irigarea. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU Fig 10. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Recoltarea. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. Plantarea se face manual.34 . Lucr\rile de îngrijire.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

revenind o densitate de circa 33. deoarece r\sadurile nu se repic\.LEGUMICULTUR| II 10. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. la 4-5 zile de la plantare. Fig 10. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Producerea r\sadurilor. Tehnologia de cultivare 10. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.8-2. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.9. 1974). Se seam\n\ mai rar. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.36 .000 plante la hectar. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.1. 1973).6. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.36). alegerea plantei premerg\toare.000-166. Pân\ la plantare. Cultura timpurie Alegere terenului.000 plante la hectar (Bala[a. 2-3 kg.9.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Murtazov. cu r\saduri de aceea[i vârst\.3 kg. Completarea golurilor se face manual. 1973). ori de câte ori este nevoie. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.6. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. soi [i calitate.

Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.2.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.6. distan]ate la 80 cm (fig. Stanhay [. De asemenea.9. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.5 cm.a. dup\ r\rit. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. STAN. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. 10. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. la începutul lunii iulie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Fig 10. în 2-3 etape. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.37). Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. 10. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. MUNTEANU Spectrum). momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Calendaristic. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Lucr\rile de îngrijire. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. manual.) câte dou\ rânduri pe strat. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.37 . N.N. [i în a doua parte a acestei luni. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.

.se face r\ritul plantelor. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. manual. l\sându-le pe cele mai viguroase. dar cu unele deosebiri [i anume: .000 plante la hectar (fig. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. în 2-3 etape. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. 1998). de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.37). Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.. 10.000-50. 193 . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.

Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. sunt plante erbacee anuale.1. Familia Cucurbitaceae 11. N. alogame.N. Pepenele galben Cucumis melo L. fiind monoice. convar.1. prezint\ flori unisexuate. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. târâtoare. plantele Cucurbita pepo L. 194 . (=var. cu polenizare Giromontina Alef.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. cu tulpina fistuloas\.1. STAN. vulgaris suprafa]\. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. sere. ad\posturi. Dovlecelul entomofil\. var. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. 1979 11. (peponid\). oblonga Ser.1) Tabelul 11.

95% substan]e proteice. 0.6% CaO. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.83% Cl. tocan\ etc. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Varo. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.39-0.14% zaharuri totale. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. 0. 11. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 3. 0.4 milioane tone. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). castravetele a ajuns în Imperiul Roman. 0. 11. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Italia etc. produc]iile medii sunt foarte diferite. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.26% P2O5.A. Spania. 1995). În Europa. 195 . Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î..2. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).4 milioane tone (Anuarul F.7% MgO. De la greci. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.57% cenu[\. În func]ie de ]ar\. suprafa]a cultivat\ este de 90. Anglia [i alte ]\ri nordice.2 milioane ha..A. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 1.H.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene..000 ha. Germania.35-0. iar cea total\ de circa 2. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 6. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.H. Collumela [i al]ii. murate sau marinate). de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).8% SO3. Polonia. 4.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.3% K2O.58% Na2O. 10.O.52% celuloz\. 0. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.39-0.. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.04 mg% vitamina B2). De[i.04 mg% vitamina B1. Olanda. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. citat de Ghenkov [i colab. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 1.07-2.1. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 7. Ungaria.U. 1974). pân\ la latitudinea de 61-62°.39% SiO2. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. din punct de vedere alimentar. Pe plan mondial.

. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. N. 11. fistuloas\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. de la 0. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. astfel. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. MUNTEANU În ]ara noastr\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. tulpina emite r\d\cini adventive [i. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.1). ca urmare. 1980) Tulpina este erbacee. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. trilobate sau pentalobate.5 m. STAN. hr\nirea plantei devine mai activ\.N. ocupând suprafe]e diferite. urmate de zonele colinare. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. 196 . sunt necesare 56-70 zile. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. ramificat\. târâtoare. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.1. acoperite cu peri[ori aspri. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele.7 la 2. 11. cu p\mânt. De la r\s\rire pân\ la recoltare.1 . din loc în loc. Fig 11. sunt mari.3. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\.Sistemul radicular la castrave]i.

Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. temperatur\ [i umiditate. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.2). fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. are dimensiuni [i culori diferite (fig. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. 11. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. deoarece polenul este greu [i lipicios. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. dac\ polenizarea are loc. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. La hibrizii ginoici. Dac\ polenizarea se face incomplet.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.3).2 . favorizând apari]ia 1 . Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. de form\ alungit\. o hran\ mai bogat\ în azot. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 5 . fructele cresc deformate. 11. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).3 .cârcel. 197 . 2 .flori b\rb\te[ti. care. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. în func]ie de soi. numit\ melonid\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. de form\ alungit\. Astfel.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). duc la cre[terea num\rului de flori femele. 1973) (Ethrel 500 ppm). 3 . Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.frunz\. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor.flori femeie[ti. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. turtite. În cazul acestor hibrizi.

opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice.. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. N. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.2) Tabelul 11. Astfel. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.N. Intensitatea optim\ a luminii. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. În func]ie de fenofaz\. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2).2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. MUNTEANU 11. plantele mor. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. STAN. este de circa 15-20 mii luc[i. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. în culturile de câmp. frunzele devin galben-verzui. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei.4. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Sub 15°C. 1957).1. Din aceast\ cauz\. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. 198 . Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.

care trebuie men]inute constant. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. Pe de alt\ parte. `n privin]a calit\]ii luminii. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. fosfor [i potasiu. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. în special SO2. în unele cazuri. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.0 kg N. avându-se în vedere c\. pân\ la 0. De asemenea. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. argiloase [i cele prea nisipoase. 2.5 kg MgO. cap\t\ un gust amar. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. castrave]ii se cultiv\. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\.5 kg P2O5. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. bogate în humus. 199 . afânate. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). bine drenate. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în special la cultura de ser\. pe cât este posibil. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale.0 kg K2O. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. fructele se deformeaz\ [i. este d\un\toare castrave]ilor. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. se extrag din sol circa 2.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule.5). O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele.0 kg CaO [i 0. De asemenea. u[oare. 4.5-7. Nu sunt indicate solurile grele. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. încetarea fructific\rii. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. 1. de obicei. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. la o ton\ de produs. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Elementele nutritive. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. De aceea. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. f\r\ exces de umiditate. de aceea.

4). dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. STAN. planta pe sol înc\lzit. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. (cu fructul lung) [i Renato. Corni[on. Anka. Cornibac. pe timpul iernii etc.5.1. etc. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11.3). Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. 200 . Corni[a. Magic. pe [an] cu gunoi. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Levina F1. Royal F1.4. MUNTEANU 11. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Record. Favorit etc. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Corni[a F1. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. pe pale de paie. Astrea F1. se planteaz\ în solul serei. Cornibac Renato. Obelisk. Levina. Farbio. Parker. Levina. 11. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. plantele nu se sus]in. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. pe balo]i.1.N. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. N. Florida. Renato F1.6. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Levina etc. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Select. Tabelul 11.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat.6. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Producerea r\sadurilor. STAN. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. ceapa etc. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. astfel ca. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). permeabil. bogat în materie organic\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. în 400-500 l ap\. conform schemei din figura 11. bobul). Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. 202 . Indiferent de modul de cultur\. cu expozi]ie sudic\.5). MUNTEANU 11. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .4. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.N. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. varza. cartoful. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.1. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. fasolea. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. a.5 l/ha. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. u[or înclinat. în momentul plant\rii. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. N. În cadrul rota]iei. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. 100 kg/ha P2O5.000 plante/ha. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Pentru cultura de toamn\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea.1. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.

40% turb\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. În a doua jum\tate a lunii martie. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. Wuchsal 0. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).03%.05% sau Ultracid-40 0. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Lucr\ri de îngrijire Fig 11.a. La pra[ila a doua. în brazde de ]elin\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 30% mrani]\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. mai rar. 30% mrani]\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. 203 . Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.15% plus Fernos 0.4 . în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip.3%). Cu 7-10 zile înainte de plantare. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.

Alfonat 0.25%. Folpan 0.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Vapam 12001500 l/ha. Quadris 0.6).2%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).2%. Dithane M 45 0.3%.2%.3%. Systhane MZ 0. cubensis) Curzate Manox 0. Odat\ cu începerea înfloririi.05%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.25%. Previcur 607 SL 0.075. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . N.0.5%. Bavistin sau Derosal. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).03%. Bayleton 5-0.1%.N. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Sancozeb 0.2%. Mancozeb 0.2%. Sulf muiabil 0. 72 ore. Shavit F 0.Benlate.cucurbitae) 0.05%. Curzate Man 0. 7-10 Turdacupral 0. Vondozeb 0.025%.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.05% plus Mycodifol 0.5% Captan 50 WP 0.3%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.Dazomet 500 kg/ha.35%. Tilt 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Dithane M-45 0.Benlate. Rubifan 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Aliette 0. STAN. Tabelul 11.15% l/plant\. a . când l\starii au 6-7 frunze. Baycor 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. cichoracearum f.25%.015%. Topas 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.2%.4%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Kumulus DF 0. Bavistin sau Derosal 0.05%.1%.2%.2%. Mikal M 0. Topsin M. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .05% Turdacupral 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .25.15% + Dithane M 45 . Vondozeb 0.2%. Shavit f.25% 8-10 Morestan 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Polyram DF 0.2% Mana Ripost M 0. Bravo 500 . se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.2%. Topsin M.

b. cu lungimea de 1.2%.2%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Supersect 10 EC 0.05%.05%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.05-0. Dithane M-45 0.3%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.04%. 4-5 Decis 0. Divipan 100 0. Fastac 0.25%. Pirimor 50 WP 0. Shavit F 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.03 %.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.2%.15%. Zineb 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.1%.2%.02%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.25%.08%.sp.04%. Folpan 0. dup\ pichetare.2%. Bravo 500 .3% Captan 50 WP 0. Metoben 0. Sumi7-8 Alpha 2.2%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Actellic 50 EC 0. Fernos 50 WO 0. Polyram DF 0. Sumilex 0. Maneb 50 WP 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.2%.1% Fundazol 0.15%.5 EC 0.6 .05% Neoron 500 EC 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).1%.08%.15%. apoi se sorteaz\.15%.2%.1%. Unden 40 0. Vondozeb 0.1%.1%. Nisorun 10 WP 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.1%. În cazul culturii pe spalier.03%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.1%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.1%. 8-10 Actellic 50 EC 0.05%. Polacritox 0.25%.0.20. Calidan 0. Nogos 50 0. Sinoratox 35 0. Talstar 10 EC 0. Ripcord 0. Bavistin 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Maneb 50 WP 0. Zineb 58 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Mospilan 20 SP 0. Omite 57 EC 0.Dezinfec]ia solului b . Mirage F 0. 205 .2% Captan 50 WP 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.5-1. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Diazol 60 EC 0.20.

11. 11.5 [i fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm. 11.6 . folosind rota]ia amintit\ anterior.6). Fig. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.începutul lunii mai. N. STAN. 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.N. 206 . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.5 .

cu atât calitatea fructelor este mai bun\. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.pentru industrializare [i 9-12 cm . far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. bolnave etc. care sunt foarte fragile. în func]ie de soi. În nici un caz. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. în special lungimea fructelor care.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . în medie este de 2-4 zile. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. când temperatura este mai sc\zut\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. la soiurile de tip Cornichon. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.7). deci se recolteaz\ diminea]a. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. La culturile pe spalier. În momentul recolt\rii. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. dar dup\ ce s-a luat roua. Pentru conserve. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. E[alonat. trebuie s\ fie de 6-9 cm .7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Tabelul 11.

6. varz\ timpurie. MUNTEANU La culturile pe sol. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. La culturile sus]inute pe spalier. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. 208 . legume verde]uri. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. borceaguri. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. 1978). atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. 69 cm [i 9-12 cm. irigarea este cea mai important\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha.N. De aceea. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice.la cultura pe sol. noaptea [i diminea]a). Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Dintre lucr\rile de între]inere. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. recoltarea se face zilnic. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. N. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. secar\ pentru mas\ verde. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. orz de toamn\. STAN. recoltarea se face numai manual. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. maz\re de gr\din\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. c.1. 11. la început s\pt\mânal.2. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). recoltarea se face manual sau mecanizat. Cultura în sere Dup\ tomate. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm.

preg\tirea substratului pentru plantare. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. . a. dezinfectarea serei [i solului. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultura direct în solul serei. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultura pe strat de gunoi de grajd. în exclusivitate. în ultima vreme.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. îngropa]i sau la suprafa]\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. cât [i pe cea extern\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. se folosesc în ser\. atât pe pia]a intern\. . Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. .cultur\ pe balo]i.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. hibrizi ginoici (F1). Între]inerea culturii: .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. sem\nat în ghivece. . În cazul culturii direct în solul serei. de 40-50 cm lungime. de circa 30 cm. afânarea profund\. cu fructe partenocarpice.

200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. N. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. în trei reprize. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i.4). dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. 210 .N. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. Dup\ a[ezarea balo]ilor. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. îngropa]i [i la suprafa]a solului.000-7. azotat de amoniu 200 g. Se administreaz\ succesiv. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. administrarea îngr\[\mintelor chimice. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în strat gros de 12-15 cm. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. care se bat în p\mânt. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie.5). sulfat de fier 30 g. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. pe linia viitoarelor rânduri. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). sulfat de magneziu 50 g. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. STAN. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii.000 balo]i (100-120 t paie). fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. var stins 100 g. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. sulfat de potasiu 200 g. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie.

Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.9-3.I.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .21-8. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).20 Specificare N . ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.259 4.10 2.5 10.5-36.1972) (16. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.IX. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.50-13.00 23. 211 . Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.03 1. În acest caz. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.1973) 0. ciclul I balo]i ciclul II (15.00-16.099 2.50-5.267-0.00 8.0-90. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.00-3.65-9.50-19.42-3. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. ace[tia se a[az\ direct pe sol.6 43. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. Tabelul 11.049-0.8 0. care trebuie manevrat.90-8.6-18.30-4. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.9).0-37.32-1. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.70 0.00 20.461 4.50 1.70 8. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.6-23. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.54 1. care se bat în p\mânt. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.8). îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. evitarea contamin\rii cu nematozi. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.0 12.0 0.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.160-0.10 0.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.70 8.

Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Foliar-feed 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.ciclul scurt în sere înmul]itor. Tratamentul termic uscat de 76°C. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). evitându-se excesul de umiditate. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.2%. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.0 kg sulfat de potasiu. Morestan 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). STAN. la câteva zile de la r\s\rire. 15-10 VII . timp de 72 ore.3%. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. 30% mrani]\.1%.03%. 1. Actellic E.1%. Sumi-Alpha 2. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.5 EC 0.06% sau Unden 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).2% sau Sumilex 0. MUNTEANU Tabelul 11. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.5%.C. Astfel. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.ciclul II).03%). 0. 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.2% plus Ultracid 0. N.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. temperatura va fi de 22-24°C. 5-8 III . care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.3-0.5 kg superfosfat. cu asigurarea ventila]iei. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.15%.05%.N. Derosal 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.

40 m. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.2 plante/m2).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. desimea este mai redus\ (1. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime. Tabelul 11. desimea culturii este de 2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.5-3 plante/m2. liber de boli [i d\un\tori.11).10).9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Pentru ciclul I. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).12). 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . de culoare verde normal.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. cu sistem radicular bogat. 7-9 mm diametrul la colet.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.zile de la sem\nat la plantat. 213 . unele cu caracter general. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. iar altele cu caracter special (tabelul 11. **. 4-6 frunze normal dezvoltate. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. cu r\d\cini de culoare alb\.

24°C . • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. februarie. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.4% Distribuirea r\sadului pe travee. nivelarea solului. decada 3. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.ianuarie. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.umiditatea solului 85-90% din c. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.5.c. • Defolierea ascendent\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .martie. N. • Reglarea umidit\]ii: . decada 2. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 40% turb\. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • II – aprilie. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. deformate. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. STAN. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. prin aspersiune.. • I – februarie. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .a. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.N. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). MUNTEANU Tabelul 11.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. temperatura de zi: 22°C . 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).

iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. în prima etap\. 11. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. [i fructificarea acestora. 1980). se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. De la dolie..`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. l\starii îndep\rtându-se. se las\ câte un fruct la fiecare nod. tulpina se 215 . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. pe de alt\ parte. În continuare. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.7 . dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.7). de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. în prima etap\. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. Fig. la nivelul sârmei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. 11. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). pe de o parte. La acest sistem. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În acest scop.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. [i colab. B .`n "V".

Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).9 5. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. în serii. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.6 34 30 26 22 5. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.2 7. are nevoie de 18-21 zile. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. iar `n al doilea rând.14).13). Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.N. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. câte patru fructe. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. N. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.4 5. cât [i în aerul serei. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. f\r\ oscila]ii. Tabelul 11. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. cât [i a fructelor. o plant\ poate produce 40-45 fructe. în sensul c\. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. atât în sol.5 216 . num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.1 4. Un fruct. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. STAN. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.3 3. atunci acestea se epuizeaz\. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\.

/ha. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. Fertilizarea se face. 1978). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. 150 mg K2O. 217 . care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. MgO-86/16 kg/ha. pe baza analizelor de laborator.. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. 1978). Ca urmare. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. imediat dup\ începerea fructific\rii. K2O-1010/412 kg/ha. [i a celor din zonele învecinate. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce.. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab.15). P2O5-852/192 kg/ha. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. astfel încât s\ asigure 30 mg N. la începutul vegeta]iei.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 120 mg P2O5. 1978). de asemenea. Este bine ca. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.a. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. CaO-1564/-kg/ha. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. prelunge[te perioada de fructificare. 1974). s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. atât în interiorul balotului. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal.

Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. într-un sol care.5 6. direct pe solul serei.5-3.5 6.6). Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). MUNTEANU Tabelul 11. a fost dezinfectat pe cale termic\. În cazul când se practic\ acest ciclu. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. 218 . deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.0-6.2-3. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. cultura se face obi[nuit.5-7. în prealabil. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. r\niri mecanice etc. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5 6.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Pentru m\rirea produc]iei. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.9). care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. STAN.8-7. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. strâmbe. strâmbate. spongios. folosind r\sad de 30-35 zile. conform solicit\rilor beneficiarului.N. deformate.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cu urme de îmboln\viri.0 6. b.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.0 2. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.8-7. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. tot pe calit\]i. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. La aducerea în alee. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. N.

conopid\ (tabelul 11. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.9). Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Produc]ia este de 60-70t/ha. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. mobilizarea solului [i. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. [i colab. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 .P. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. se încorporeaz\ în sol.K.3. în concentra]ie de 10%). t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor.3% plus Captadin 0. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. bilonatul plantelor. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.3). la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.. conducerea plantelor vertical prin palisare.6. aplicarea fertiliz\rilor faziale.1. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. concomitent. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. 1981). varz\. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. 11. odat\ cu desfiin]area culturii. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. c. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.

4. revenind 24. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. iar plantarea la 1-10 martie. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). STAN. pra[ile.1. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. pe un singur rând.000 plante/ha. 220 .7 plante/m2. când se desfiin]eaz\ cultura. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. La culturile din ad\posturile joase. udatul. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. tip tunel.85 m între benzi [i 0.96 m în cele bloc. 1:10). la început. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. revenind 22.6. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. realizându-se 50-60 t/ha. În solariile tunel. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1.000 plante la ha. moderat. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. plantarea se face în rânduri simple. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. 11. mai des [i cu norme mai mari. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. sem\natul de devanseaz\. mulcirea cu mrani]\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. vertical. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.80 m între rândurile din band\. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. iar pe rând la 35 cm. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.N. la distan]a de 0. apoi. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. În solariile bloc. N.40 m în solariile tunel [i 0. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în strat de 4-5 cm grosime. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.

000 ha.2.8). în zonele din sudul [i vestul ]\rii. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. formând tulpini de ordinul I.2. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. salate de fructe etc. aproape cilindric\.LEGUMICULTUR| II 11. ]\rile mediteraneene.2. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Rusia. Asia Central\ [i China (Jukovski. Se ramific\ puternic. mai sub]ire ca la castrave]i. în culturi ad\postite. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. fiind mai s\rac decât la castravete. Tulpina este erbacee.500-3. Iran. vitaminele B1 [i B2). dulce]uri.3. acoperit\ cu peri fini [i de[i. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. În prezent. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. marmelad\. sucuri. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.1. când au gust. Semin]ele con]in circa 25% ulei. Este mult cultivat în India. atingând paralela 470.2.2.. 1974). 11. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Iordania. ajungând pân\ la 12-14%. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. ]\rile balcanice [i în America. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. China. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. 1950). 11. 221 . târâtoare. La noi se cultiv\ pe circa 2. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. 11.

odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. portocalie sau verde. Deci. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.Pepenele galben: plant\ cu l\star. legarea acestora [i îngro[area fructelor. de form\ ovoid\.4. 11. Fructele costate se numesc cantalupi.2 N. pân\ la începutul recolt\rilor. la cultura de ser\. frunze.2. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.5 Mg (tabelul 11.1 P. 1979). 13. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig.8 . cu o produc]ie de 22 t/ha. cre[te consumul de potasiu. 222 . elipsoidal\. Între înflorirea primelor flori femele. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. florile [i cârceii. mai mult sau mai pu]in parfumat\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. 11. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. palmate sau reniforme. lung pe]iolate. uneori longitudinal costat. 10. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. crocant\ sau fondant\.N. În perioada de fructificare. STAN. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. 81. Astfel. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.17).16). Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Fructul este o melonid\ (peponid\). dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Polenizarea este alogam\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. entomofil\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. acoperite cu peri[ori fini. N. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.8 K. de culoare alb\. galben\.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.34 10. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. În solurile pe care se cultiv\.00 78. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.30 60. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.5. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.30 2.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.60 13. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. 223 ..53 S. Suport\ mai u[or seceta.90 8. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.80 Mg 0. în compara]ie cu castravetele.2.00 61.10 K 2. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.34 4.14 5. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).20 P 0.40 81. semitimpurii (75-85 zile). nisipo-lutoase). Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). 11.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.25 2.60 13. cât [i târzii (peste 100 zile). semitârzii (85-100 zile).60 26.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.18).80 27.58 12. Apa Lumina Tabelul 11.7. profunde [i ferite de vânturi. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.40 10.

N. STAN. MUNTEANU 224 . N.

apoi la 5-8 frunze (l\starii).18 ore). Fig. 11. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .2x35 kg/ha. 225 . în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . cu poten]ial productiv mai ridicat. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.6. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. rezultând în final o densitate de 20.2. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . mulcirea solului. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.9 .1. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. 11. 11.000 plante la ha (fig. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.000-24. în sere.2. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.9). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.3x35 kg/ha [i K2O . calitativ superioare. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. R\ritul plantelor pe rând se face manual. 11.6 ore).6. timp de câteva zile. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).

Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Este necesar ca permanent. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. în mod obligatoriu. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. 11. Se recomand\ ca. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând.2. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. N. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. în zilele însorite. apoi (în perioada de fructificare). se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. temperatura se va ridica la 28-300C. utilizându-se 2l/plant\). apoi cre[te pân\ la 90%. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. temperatura se va men]ine la 18-190C.6.2. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. înmuierea zonei pistilare. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. în prima lun\ de la plantare. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Temperatura din aer. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. STAN. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. cultura. va fi de 23-250C. trebuie s\ fie de 24260C. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. utilizând r\sad de 4550 zile. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. cultura nu se ud\. intensificarea aromei specifice etc.N. Noaptea (în perioada de cre[tere). Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. aceasta va fi de 20-220C. În general. Pe timp noros. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. în primele 10 zile de la plantare. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. apoi. în mod normal. 226 .000 plante la ha. în func]ie de luminozitate. rezultând o densitate de 20.19). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. La soiurile târzii.

produc]ia fiind timpurie. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. 227 . L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s..19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Turkestan. ciupindu-se dup\ o frunz\.. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Galia F1. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. se ob]in fructe mari. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. În plin proces de maturare a fructelor. Astfel. 1980). iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor.6.a. H-25. sub form\ de “V”.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. de calitate superioar\. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. 3-4 fructe pe bolt\.2. 11. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. direct în ghivece. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Ogen etc.3. dar fructele sunt mici. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).

B1. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. se folosesc la prepararea mur\turilor.2. N. se las\ pe fiecare l\star. fier – 0. Dintre lucr\rile de îngrijire. C(4. de regul\. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. din care: 1. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.3.2 %). C. vitaminele A. fiind indicat în tratarea litiazei renale. în func]ie de vigoarea plantei. s\ruri minerale de: potasiu – 2. Astfel. proteine (0.500 plante/ha). 11. 228 . 1992). lipide (0.N.5%). câte un fruct. fosfor – 12 mg.5 mg. iar în cel tip bloc. Înainte de maturizare.6 % fructoz\ [i 0.). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. dar desimea poate fi sporit\ la 20..4. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. la 100 g substan]\ proasp\t\. Fructele con]in: 89-90% ap\.40 m l\]ime).1. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). în solariile de tip tunel (5.3. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. B5.p.9 % zaharoz\.2 %).9.000 plante la ha. 11. calciu – 7 mg. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. 1978). 1984. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. acizi organici (0.8-5. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. PP.2 mg. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. 1-2% celuloz\.6% glucoz\.3 mg/100 g).000 plante/ha).6 – 2. Butnariu [i colab. STAN.6. În continuare.1. zaharuri (6-8%). ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. B6. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. B2. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. 3.5 – 4. fin [i pl\cut.5 – 1.5 mg/100 g s.) sin. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. carotenoide (0. distan]a dintre rânduri este de 1.

Frunzele sunt mari. Fig. de unde a trecut la arabi.409. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. Cipru –50. erbacee. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Spania – 37. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.LEGUMICULTUR| II 11.H. 11. Grecia – 40.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. 1950). Pepenele galben este o plant\ monoic\. Italia – 32778 kg/ha.773 kg/ha.11. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.10).000 kg/ha. pubescent\. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . 1999). în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.000 ha. 11.3. profund divizate sau pu]in lobate. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. indieni [i chinezi. mai 229 .000 kg/ha. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.3. într-o lucrare publicat\ la Neapole. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).10 . ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.000 kg/ha. per[i. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.3.2. Florile mascule apar. În prezent. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Florile sunt unisexuate.

iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. de form\. mai rar.3. Timpuriu de Canada). Semin]ele sunt mari. semitimpurii (Dochi]a).20) 11. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). dar în exces d\uneaz\ form\rii. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. STAN. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. ovale. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. turtite. cre[terea este încetinit\. Fa]\ de lumin\. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. 11. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.N. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.4. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i.3. semitârzii (De Mini[. Dr. În anii foarte seceto[i. De D\buleni. cu tegumentul tare. aproape plate. pe tulpina principal\. 230 . diferit colorate. culoare [i calitate diferite. De[i este o plant\ de zi scurt\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. MUNTEANU ales. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). pentru produc]ii foarte timpurii. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. bine drenate [i structurate.2).5. matur\rii [i calit\]ii fructelor. N. galben\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Miezul este de culoare alb\.6. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. 11. Charleston Gray) (tabelul 11. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. în func]ie de soi. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby.3.

LEGUMICULTUR| II 231 .

la adâncimea de 3–4 cm.000-14. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. r\ritul. când în sol se realizeaz\ 14-150C. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Dac\ terenul nu s-a modelat. fertilizarea fazial\. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). 11. asigurând o densitate de 12. STAN. nivelarea de între]inere.N. 11. mu[uroitul. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. pe intervalele 232 . Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.11 . udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Toamna se efectueaz\: discuirea. Prim\vara pân\ la sem\nat.5 m. în sistemul gospod\resc. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. cu cultivatorul. pe suprafe]e mai mici.000 plante/ha. N. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.11) cu SPC-6. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Fig. Acestea sunt: pra[ilele repetate. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.

pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. f\r\ a deranja vrejul.7%. budinci etc. zinc 0. pân\ la m\rimea maxim\. dup\ unii autori. Produc]ia este de 30-40 t/ha. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Peru) [i Asia Mic\. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.2. 11. Ungaria. e[alonat în perioada iulie-septembrie.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Odat\ cu pr\[itul manual. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. singure sau în amestec cu alte legume. iar dup\ al]ii din Africa. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. pe nodurile tulpinilor. C 8-30).4. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. fosfor 60. pân\ când plantele acoper\ solul. gr\simi 0. 233 . Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.4. Recoltarea se face diminea]a. mânc\ruri de dovlecei. hidra]i de carbon 6.08. sufleuri. de unde s-a r\spândit în Europa. cu 350–400 m3 ap\/ha. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. B2 0.06.1. dovlecei pane. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. dovlecei umplu]i. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.1. pe timp r\coros.) [i în industria conservelor. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.3%. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. B1 0. fier 0. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.10.2. 11. din loc în loc. cupru 0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.5-7. din America Central\ (Mexic.4. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.03-0. var.05-0.

deoarece are un sistem radicular mai profund. de peste un metru lungime. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. rezist\ bine la secet\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. iar coaja se îngroa[\. Frunzele sunt mari. în cultur\. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. palmat lobate. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime).21). mari. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. 11.4. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. 11. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.12 . cu pH neutru. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele.4. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.3. de culoare galben\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Pulpa fructului este fraged\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. apoi devine a]oas\ [i tare. 11. în anumite condi]ii. R\d\cina este pivotant\. anual\. 11. STAN.5. acoperite cu peri aspri. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.4. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. lung pe]iolate. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. N. 11. Soiuri În ]ara noastr\. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. culoarea variind în func]ie de soi.4. care formeaz\ tufe compacte (fig. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.N.12). bine afânate. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. suculent\. 234 .

LEGUMICULTUR| II 235 .

fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). 11. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. pentru 236 . Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).N.a. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). dar se poate cultiva [i prin r\saduri. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. Fig.4. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11.a.4. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.13 .Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.13). [i K2O 25 kg/ha s. N. 11. STAN. care sunt [i mai productive. cu N 25 kg/ha s. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).6.6..1. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.

Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. La noi în ]ar\. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. În perioada când nu zboar\ insectele.. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.4. din Africa (Ceau[escu [i colab.7-0.4–5% hidra]i de carbon. 1980). 237 . Se planteaz\ 1-2 plante/m2.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.35 mg/100 g provitamina A [.6.5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Fran]a.). Institutul pentru Resurse Genetice. dup\ unii autori.2. 11. atunci când este nevoie.A. 1. 1980). iar dup\ al]ii.5.1. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. proaspete [i conservate. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie.2. (Bajurianu [i }urcanu. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Fructele. polenizarea se face artificial. fiind foarte perisabile. 11. 3. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. 11. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 0. De asemenea. se umplu cu zacusc\. 1980).5.U. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Italia [i Rusia. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. 20–35 mg/100 g vitamina C. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. salat\ de p\tl\gele vinete etc.a.

flori [i fructe. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. când fructele sunt tinere. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.sau pentalobate. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.3. 11. Culoarea fructelor este albverzuie. Ca [i dovlecelul comun. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.5. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).plant\ cu frunze.14). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.detaliu fruct 11. dup\ care devine alb-cenu[ie. De aceea. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. frunzele sunt tri.14 . temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. o parte de forma unei calote (semisfere). Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. STAN. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. MUNTEANU 11. 2 . în partea superioar\ a fructului.4. peste care se suprapune.5. Fig. în aceast\ perioad\. 238 . irigarea culturii este obligatorie. la maturitate fiziologic\. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. 11. Acesta are o form\ discoidal\. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. cu marginile canelate [i rotunjite.Dovlecelul patison: 1 . cu marginile u[or marcate. N. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.N.

realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. 239 . apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Fructul este tipic.6. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. la 3-4 cm adâncime. în form\ de turban. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând.5. împreun\ cu dovleceii ornamentali.5. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). În afara soiului aflat oficial în cultur\. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. denumit Comun. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.. 11. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. cu un diametru de 8–10 cm. Soiul Comun este timpuriu. 1998).5.LEGUMICULTUR| II 11. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Produc]ia este de 10–15 t/ha. de culoare verde–albicioas\. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu 8–10 muchii proeminente. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. cu o vârst\ de 25–30 zile.

GR. (1973) – Legumicultura. RADU.. D.R.S. STAN. N. PELAGHIA. G. Inst. Bucure[ti. FLORESCU. U. D. CEAU{ESCU. CHILOM. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. vol. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. BUTNARIU. SAVI}CHI. CL. (1994) – Production légumières tome 2. (1992) – Legumicultur\.. Berlin. V. Seria Horticultur\. VOICAN. (1991) – Varza pentru frunze – origine. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. J. Londres.. 30. Editura Ceres. P. Univ. POPESCU.C. B. Analele I. Connecticut. B|LA{A..N. Agron. Editura Grand. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. GR. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. I. I.. N. 12. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. [t. Seria Horticultur\. CL. The Avi Publishing Company Inc. Bucure[ti. Tec Doc – Lavoisier.. 3... BECEANU.. STAN. 240 . J. Bucure[ti. Lucr. IV. M. BÎLTEANU. CIOFU. R.. 33. BAJURIANU. V. PETRESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. A. S. vol. BERINDEI. N.L.3. M.. New York.. nr. I. STAN. BECKER-DILLINGEN. COBÂLA{. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. CEAU{ESCU. N. Bucure[ti. Gr\dina. C. FOURY.F. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. D. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues..S. B.A. BECEANU. }URCANU. vol. CHICHEA. Paris. COBÂLA{. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Bucure[ti. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. (1974) – Fitotehnie. CHAUX. Editura Academiei R. COBÂLA{. M.. BODEA. I. B. C. RUXANDRA. [t. Ia[i. Lucr.. Chi[in\u.. GH. Bucure[ti. Ia[i. INDREA. Agron. Bucure[ti. SAVI}CHI. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. M. RADU. H. BASSET. Via [i Livada nr. I. P. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.

Bucure[ti.. Paris. [i colab.L.L. DI}U. E.. Lucr. (1961) – Cultura legumelor. 2.F. – S. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.H. LÖBL. M|NESCU. V. PL|M|DEAL|.. (1969) – Cultura legumelor. L|C|TU{.. IANO{I. DUMITRESCU.. IANO{I.L. MARIA. LE BOUHEC.Tehnologia culturii legumelor în solarii. BOSE{AN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.P. M. B. M. GH. DI}U.V. – S. În: Gl\man [i colab.L. 241 .C.C. Bucure[ti. COSTACHE. MURTAZOV. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. D. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. Z|GREAN. Bucure[ti.V. IV.. STOIAN. GHERGHI. prezent [i viitor.I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. V. Editura Agro-silvic\. GH. L. vol. GH. SCURTU.. M. G. LÖBL. I. TR.C.. Patronatul Horticultorilor din România.. IORD|CHESCU. RO{U. VII. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. BUZ|U (1980) . GL|MAN..I. B. I. C.C. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\.. E. L|C|TU{. BUZ|U (1978) . (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. vol. 3. în Moldova. Bucure[ti. – Memorator horti-viticol. Bucure[ti. Ia[i. R|DOI.. Artprint..A. Bucure[ti..L. Editura Agro-silvic\. N. M. GL|MAN..C. 2. D. Bucure[ti. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. Sofia. Redac]ia revistelor agricole. Editura Ceres. D. A. ROMAN. agron. Artprint.C.A. [t. I.. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. POPESCU. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.F. Bucure[ti. D. JILCU. I. Patronatul Horticultorilor din România. (1972) – Culturi for]ate de legume..A. Bucure[ti. – COORD. MAIER. Bucure[ti..C. vol. MAIER. RUXANDRA. S.A. [t. D. PER{UNARU. Cerc. I. MINKOV.. I. BERINDEI. Trecut. GHENKOV.F. V. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. MANOLACHE. J. I. DR|GU}. nr. VLAD. DUMITRESCU. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere..H.F.. MAIER. IORD|CHESCU. VASILESCU. A.P.A.. Zemisdat. Bucure[ti.B.N.. (1997) – Cultura cartofului. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.C. M. I. I. (1997) – Memorator Horti-Viticol. MUNTEANU. Bucure[ti. CTIFL – Invuflec. V... (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. BAICU. Artprint. Editura Agro-silvic\.L. [i colab. M.C. I. I. OLGA. Lucr\ri [tiin]ifice I. I. vol.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.P. Lucr. Bucure[ti. VIDRA – S. T. M. T..L.. I. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. (1998) – Producerea legumelor. [i colab.

capitata. YOON. Tez\ de doctorat.. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. 242 . NIEUWHOF. 1. Agron. Bucure[ti.. 1. Taiwan. Buletin informativ nr. Agr. 4. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. PANAIT. V. Cercet. în Moldova.. M. Ia[i. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Technical Bull. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. (1968) – Castrave]ii. Cerc. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. SAVI}CHI. COSTACHE. Analele I. Agron. MIHALACHE... J. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. în Moldova. 2. ANDRIESCU. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. P. vol. Centrul de multiplicare Inst. N. vol. Bucure[ti. N. Bucure[ti. A. G. În Moldova. MUNTEANU MARINESCU. STOIAN.F. Cercet. Bucure[ti. MUNTEANU. Ia[i.. N.. vol. în jude]ul Ia[i. SAVI}CHI. Editura Agro-silvic\. MIHU. Ia[i. P. C. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. nr. SINGUREANU. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. M. (1969) – Cole Crops. L. SAVI}CHI. Leonard Hill. I. STAN.. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. OPENA. 3. MUNTEANU.C. ICLF Vidra. I. {I STOENESCU. vol. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Ia[i. Chi[in\u. STAN. GR. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. N. POPLÃCINEL.. MUNTEANU. POPESCU. Bucure[ti. G. Bucure[ti. P. I. Editura Ceres. Editura Universitas. 2. (1986) – Bolile plantelor legumicole.) D. agron. GR. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MUNTEANU. STAN. forma alb\ (lam.. Inst. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. RADU. vol.. P. No.N. N.. GH. în Moldova. Bucure[ti. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. AVRDC. II. M. STAN. N. SAVI}CHI. T. Tez\ de doctorat. SINGUREANU. SAVI}CHI. Centrul de multiplicare Inst. Cercet. I.. 2. N. 17.. agron. R. N. Ia[i. [i colab. 4. agron. ATANASIU. SINGUREANU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. KUO. Bucure[ti. vol. Agron. London. T|TARU.L. Ia[i.C. P. PATRON. N. Tez\ de doctorat. (1992) – Legumicultura. Editura Ceres. I. I. (2000) – Legumicultura. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\.. Editura Ceres. nr.

P. ZANOSCHI..LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Editura Ceres. ZEVEN. D. L|C|TU{.. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. C. 3. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VOICAN. V.. Bucure[ti. VÂLCEANU. vol. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. C. M. Wageningen. M. JUCOVSKY.. Analele I. M. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. V. (1975) – Cultura legumelor de var\. Bucure[ti.. nr.. A. TOMA. GIREAD|. GH. VI. V. G. ANDRONICESCU. Editura Ceres.L. Bucure[ti. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. D. VOICAN. Editura Ceres.F. Editura Ceres. Editura Ceres. Bucure[ti. VOINEA. V. M. VOINEA. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor.C. 243 . (1984) – R\sadni]e [i solarii. PERCIALI.

Sadoveanu nr. Sadoveanu. 3 PRINTED IN ROMANIA . 3 Tel.2001 2001. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.: 032-218300. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.05. Aleea M.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.