Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

..............6.6.. 84 8... Soiuri.................1.............. 39 7................... Tehnologia de cultivare.....................6....................4......................................... 89 8......... Sfecla ro[ie ... Rela]iile cu factorii de mediu .......................................3...6.... 37 7....................1........................... 60 8...6............. Tehnologia de cultivare..5.... 81 8.......... 42 7..........................5......... 33 7.................1...............................3.... 41 7.......6............ Cultura prin sem\nat direct...... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .........................3.................2................................1..2............6...........5................. 80 8...... 91 8...................................... Importan]a culturii.............................................................3..... 33 7...1.....3..... 46 8............1...2.....................................3.........6...3................. 90 8...........6..........6.. 47 8.......................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.....................1.. Particularit\]i botanice [i biologice...4......... 87 8......1.1..2......2.... Soiuri......................1.............................. Cultura prin r\sad... 48 8... Particularit\]i botanice [i biologice.........................2..........................4.. Particularit\]i botanice [i biologice.................. N....... Soiuri ...................................3..........5....6....... Rela]iile cu factorii de mediu ............1.......6.6..........3......... Originea [i aria de r\spândire..........................1......4..5.............. 82 8.....4.................. 48 8.......................1. 33 7.......6.. Tehnologia de cultivare........ 54 8.......................2.... Soiuri...6..................3................6.......... Usturoiul comun . 47 8...............................................1..... 90 8................................2....... 39 7.. Tehnologia de cultivare...........1..... 54 8.......................................................... Cultura cepei verzi (stufat)......2.................1.... Tehnologia de cultivare...............2............................................6.5.................... 76 8................... Cultura cepei prin arpagic ............. 83 8....................................................... 93 4 ............................2...........................Cultura ridichilor de lun\ ..... Rela]iile cu factorii de mediu ....2... Originea [i aria de r\spândire............. Originea [i aria de r\spândire..... 88 8............................... Rela]iile cu factorii de mediu ....... Ceapa comun\ ..................... Importan]a culturii....... 73 8............................................................................................ Prazul .. 40 7.............................................................................5............................... 39 7...1.............. Soiuri.............5...................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.2. 88 8..... 87 8............ 32 7....N.................6............. Importan]a culturii.5.......................................... 80 8.4. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ... 54 8.......................... 52 8...................... Importan]a culturii...........................................................3. STAN........6....3....................... 84 8....................3.................5..3...... Cultura cepei prin r\sad .... MUNTEANU 7................... Rela]iile cu factorii de mediu ..1...... Originea [i aria de r\spândire.......................6.......2.........

.........................1..... Ceapa de Egipt ...................................1.. Originea [i aria de r\spândire..........4........................ 105 9....... Particularit\]i botanice [i biologice......6...................................................... 105 9.2.. 132 10..........1.........6.........................................................4............................ 146 10......................2.... 145 10.................. 100 9............................ Tehnologia de cultivare......................................................1.......... 95 8........................... 115 10...........3.............1...........4......... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.....2...... Soiuri...............5... 105 9.......4.....4.......5.............................2..................1................... 145 10... Tehnologia de cultivare........ Cultura timpurie în teren neprotejat ........3.1...... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ............................ 117 10.....LEGUMICULTUR| II 8....... 96 8......6.................... 115 10... 98 9.........1............... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...........2.................... 137 10.......................... Rela]iile cu factorii de mediu .....5........1..... 116 10.......................1..... 96 8.......... 118 10............................... 138 10.................. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ...... 122 10... Rela]iile cu factorii de mediu ..1.......6.................. Ceapa e[alota..............2.....2...... Alte plante legumicole din grupa cepei..6.. Importan]a culturii..................2.........2........ Tehnologia de cultivare............5............. Originea [i aria de r\spândire..4....................2............... Importan]a culturii. Cultura prin sem\nat direct în câmp ..... Cultura târzie (de toamn\) .........1...........1.......1....................... Cartoful timpuriu...................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .........................................1.....................................1.......................... 145 10.............2......................................... Batatul ............ 115 10.....1... 146 10......... 135 10............ Soiuri.4.......1.......1...................1............. Importan]a culturii.... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .............. 102 9.......................... 95 8............ 98 9...... Soiuri...................1.............. 98 9... 99 9.........3....... Particularit\]i botanice [i biologice....................... 146 5 ................. Ceapa de iarn\ sau de tuns ....4.. Originea [i aria de r\spândire..1.................... 120 10....................6.6..............................3.. 110 9.....1......3....... 122 10.4...........................................5........ 94 8.......6.................. Varza ro[ie .....2...................................................... Cultura de var\.......................1................2.....4..............2... 145 10...........................1.............4..........1........6.......................... Ceapa m\rg\ritar....... Particularit\]i botanice [i biologice............6.... Usturoiul de Egipt ............................... Cultura în teren neprotejat....................................................1......................

........................6.......5..................3.......7.............. Rela]iile cu factorii de mediu ......1.6................. Originea [i aria de r\spândire..7.. Rela]iile cu factorii de mediu .4......................... 151 10..6.3..................6.4.......6................3............1.... Tehnologia de cultivare................ Soiuri.6..... 151 10............. 151 10...............4.........2.. Cultura târzie..6.....7............7.........5................... MUNTEANU 10................. Importan]a culturii... Varza crea]\............6................7..5................... 149 10......... Rela]iile cu factorii de mediu ................................. 163 10.....................5.......6...... Originea [i aria de r\spândire.6......1.............. 150 10.................................................1...6....................... Soiuri........................ 169 10........ Cultura timpurie ......1..4..... 158 10................................................. 175 10................ 158 10......................3......5.......... Broccoli........... Particularit\]i botanice [i biologice.....3...... Importanta culturii...............4.. 156 10............4......... 157 10....................................................... 148 10.........8.............. 151 10. 163 10..............................................4... Cultura târzie. Varza de Bruxelles ..............4.............3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice................6............... Particularit\]i botanice [i biologice................... Soiuri................................. Tehnologia de cultivare..... 153 10............7........ Gulia .. Importan]a culturii..... 174 10....2..4.........6................6.............................7...... 163 10............. Particularit\]i botanice [i biologice. 157 10...... Soiuri..................... 176 10.... 149 10........5............7...... N....................3........3.......4.......... 178 6 .................1. 176 10.............................5...........................................3..........2.................6..................................................... 178 10...................8.............. Tehnologia de cultivare......... Rela]iile cu factorii de mediu ........................................ 174 10............... Conopida .................2......................... 167 10............. 155 10...............................................3................ Cultura în ser\ ................. 159 10....... Originea [i aria de r\spândire........................ Originea [i aria de r\spândire.......... 161 10........... 155 10........................ 178 10.5.............4....... 174 10................. STAN...........8.......... Rela]iile cu factorii de mediu .................................... 176 10............ 157 10...... 159 10............5..... Importan]a culturii.............3......................................................... 174 10...................5...........5..2... 172 10.......... Tehnologia de cultivare.......... 177 10....1.............. 148 10.. Soiuri............................................ Particularit\]i botanice [i biologice......7.2.....................6...1.......... 153 10...3.................2..... Cultura timpurie în teren neprotejat ....................................6.....................2......3...................... 148 10.......................... Importan]a culturii. 153 10............................6......6........ Originea [i aria de r\spândire.............................................................6......................... Originea [i aria de r\spândire.........6............................................4........................................................................ Particularit\]i botanice [i biologice.......................4..... Importan]a culturii............... 148 10......................................................................N..........5........... Varza pentru frunze......... 152 10.. Tehnologia de cultivare......6......................................

.........................................................................3.....6......................6.....8............. 188 10.............6..2.. 221 11...1..... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ........5..... 223 11....... 180 10........................ Tehnologia de cultivare.......... Originea [i aria de r\spândire......1.. Importan]a culturii...... Soiuri......................9.. Particularit\]i botanice [i biologice... Particularit\]i botanice [i biologice.................................... Tehnologia de cultivare............................ 190 10.. 189 10...... 221 11........9...9.........................6.... 226 11.......1. 179 10....................6............ 188 10....1. Importan]a culturii..................4..........1............. Varza chinezeasc\ ................... Originea [i aria de r\spândire.............................9...2. 194 11..........6........6...........3. 195 11.....................2..... 220 11............................ 186 10...........2.2................9......... Soiuri..1....................................4.....................3.................2..1........3................... 200 11... Soiuri..............................................8.......... Importan]a culturii. Particularit\]i botanice [i biologice................................ Cultura târzie............8.1. Rela]iile cu factorii de mediu ...... Pepenele galben ....................... Cultura în r\sadni]e.... Castravetele ........ 222 11................... Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 188 10... 194 11.. 227 11.....1........................ Soiuri .....3........................ 225 11.........5....2....... 221 11......................................LEGUMICULTUR| II 10.....6............5..6........6........................... Cultura în câmp.2......6...........1........ Originea [i aria de r\spândire.... Cultura în sere ......................... Tehnologia de cultivare........ 194 11........... Cultura timpurie ........2.................................8..1.......... 183 10........1....1................................ 180 10.................. 208 11...................2..........................6..5................1...2.................... 228 7 ..............4.............. 191 10..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..................... Cultura în teren neprotejat.... 190 10......... 180 10...... 202 11..........2...... Cultura târzie (de toamn\) ..............4................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..................1............9...........8............6...................6..... Cultura în r\sadni]e................................................. 180 10..... Rela]iile cu factorii de mediu ....................................... 221 11.....6..............1...............................2..1..................4..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............................................................................... 225 11............ 198 11................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.6..............4................. 184 10.6............... 200 11.........2....9...........................8..................... 196 11............................. Rela]iile cu factorii de mediu ......3........................3.....................2............. Cultura timpurie ...9...2............ Cultura în sere ......2....... Cultura în sere .......................8........... Tehnologia de cultivare...2..........6............................1............ 219 11.............4......... 191 10....................9...8.................

........... Dovlecelul patison...............4............. Tehnologia de cultivare................................ 230 11............................................... 236 11........4.... 238 11....................5............................................................................3........4............... 233 11.................6....... MUNTEANU 11......3..................1.....................4. 234 11......5........6.......................... 228 11...........4... 233 11.......... 229 11.............1....................................3. 234 11...... Soiuri............ 237 11.................... Soiuri . 228 11.........4...................3............ STAN......N......................... 239 11.....................................................................1. 230 11..... Particularit\]i botanice [i biologice..............................................5...................5............. Rela]iile cu factorii de mediu ....2......... 238 11.... 240 8 ............ 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .................. Particularit\]i botanice [i biologice.............................. 236 11..2.........................3..............3 Particularit\]i botanice [i biologice. Dovlecelul comun........... Importan]a culturii................ Importan]a culturii........4............ Rela]iile cu factorii de mediu ............5..............................4....... Cultura în câmp....6...... Originea [i aria de r\spândire........ 230 11.... N.......... Originea [i aria de r\spândire.. Pepenele verde .....4........ 237 11......... Soiuri........ 233 11........2.3.................2.........................5.................................. Originea [i aria de r\spândire....................5.4............................ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice....6.......... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 237 11....................... Importan]a culturii ..........3....6.....4.............. Tehnologia de cultivare.......................4..................5........3...................................3..........................1. 237 11.....5.................. 229 11............... 234 11....................5............ Tehnologia de cultivare............

în special glucide. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. 1993). ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. păstârnacul. a substanţelor de rezervă. 9 . pătrunjelul pentru rădăcini. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae.. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. mai ales în primele faze de creştere. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. solul trebuie să fie uşor. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. faţă de umiditatea solului şi de lumină. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. precum şi în Moldova. deoarece. care sunt anuale (Butnariu H. şi colab. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. În România. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. lemnos şi liberian.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. cu excepţia ţelinei. În general. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. pretenţioase. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Transilvania. afânat. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. 1993).

În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. cilicicus. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Japonia ş. 7. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. ciorbe.3%.1. în Iran (Banga. China. ghiveciuri etc. predominând formele de culoare violacee.89%. Mari cultivatoare sunt: SUA. sub formă deshidratată. B2 şi substanţele minerale: Na-1. celuloză 1. MUNTEANU 7. syriacus. N. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. de conserve şi sucuri. MORCOVUL Daucus carota L. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. morcovul se cultivă în toate judeţele.39 %. 1984). H. carota s-au format subspeciile syriacus.1. flori şi fructe (fig. sativus (Alef. subsp. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.a.1. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. acestea mai conţin vitaminele B1. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.9 mg /100 g substanţă proaspătă. cv. în stare crudă (salată). Mg – 0. japonicus.4. supe.35%. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. STAN. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.2. Italia şi Grecia.14%. 1985).3. mediterraneus şi japonicus). 7. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. X d.N.). al XVIII-lea. 7. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. La noi în ţară. Pe lângă cele menţionate.1. în acest mod. Franţa.1). acid ascorbic 3.8 mg/100 g substanţă proaspătă. 10 .. pe soluri uşoare sau mijlocii. Anglia.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. P-0.. În prezent. Prin încrucişarea ssp. 1985). iar în anul al doilea tulpini florifere.44%.52 %. bienală. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.79%. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. K. în special Daucus carota L. Morcovul a fost luat în cultură în sec. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. carotenoide 8. sativus (Hoffm) Arc.1. albă şi galbenă. zaharuri 6.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Ca – 0. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.. proteine 1. prin Spania. citat de Zanoschi.

frunză. de calitate superioară. 1985). rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. costate şi cu ţepi. penat-fidate. albe. La circa 35– 40 zile de la răsărire.. 7.2 – 1.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.1 . d . entomofilă. cu polenizare alogamă. de plantă sălbatică. de lungime mijlocie. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. zigomorfe. de culoare roşieportocalie. cu cilindrul central redus Fig.5 m.2 . format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. fistuloasă şi înaltă de 1.rădăcină soi valoros. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. striată. pentamere. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. 11 . schimbându-şi treptat forma. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). Atât tulpina principală. 7.cele bazale şi sesile .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. este o pseudoachenă. este ramificată.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. uneori cu nuanţe rozacee. aspru păroasă.Morcovul: a . 1973) sterile). cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.cele superioare.2. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. Fructul. care se formează în al doilea an. peţiolate .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. Tulpina floriferă. impropriu numit sămânţă. iar unele rădăcini până la 2 m. cilindrică. c . b . cu flori mici. hermafrodite. mărimea şi culoarea. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. rar Fig.

N. morcovul are cerinţe ridicate. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. MUNTEANU 7. În timpul îngroşării rădăcinilor. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. cu pH-ul 6. Insuficienţa luminii. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.5. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Faţă de umiditate. mai ales în primele faze de creştere. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. bogate în humus (4-5%). Nanco F1 etc. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide.1) . Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. durează 36–70 zile. iar cea optimă de 20-250C. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. 12 . de la timpurii până la tardive (tabelul 7.1. Presto F1. semitimpurii (110–130 zile). cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. mai ales pe solurile uşoare.5–7. permeabile. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini.5. Primo F1. N. Hytop F1. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. profunde. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Dacă primăvara este rece. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. în funcţie de soi. Faţă de lumină. sărace sau cu exces de azot. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. tasate. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă.1. timpurii (80110 zile). se poate produce o vernalizare prematură. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. se formează rădăcini diforme sau ramificate. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. bine afânate. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Pe solurile grele. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. 7.4. STAN. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. borceag). industrializării sau păstrării peste iarnă. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. recoltate în iunie – iulie.5 Fusilade S 12. conopidă.5 kg 1.5 l 1. fără încorporare. La pregătirea terenului. iar culturile timpurii de morcov. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). Pe aceeaşi suprafaţă de teren. N.1.5 l 6l 6l 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.6. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. fasole etc. Lucrările de pregătire a terenului. pré – preemergent. 7. ceapă verde.2).5 l 1. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Toamna.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. cucurbitaceele. STAN.5 kg 1. spanac. castraveţi.5 kg 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. culturi furajere pentru masă verde (secară. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Primăvara. producţia fiind destinată consumului de toamnă. Tabelul 7.5 l 1. bulboasele şi varza. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. MUNTEANU 7. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. imediat ce se poate intra pe teren. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.2.7). pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. leguminoasele. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.N.5 l 6l 6l 1.. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. post – postemergent 14 . Locul în asolament.

iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). la care s-au îndepărtat ţepii. 7. Dacă solul este prea uscat.pe teren nemodelat. 7. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. în benzi. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. pentru culturile succesive de morcov. Adâncimea de semănat este de circa 2. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.5 cm.pe teren modelat.LEGUMICULTURĂ II Vara. Epoca de semănat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. folosind 4–5 kg seminţe la ha. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.). în rânduri echidistante. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. b .Scheme de semănat la morcov: a . Fig.pe teren modelat. În cazul terenului modelat. se tăvălugeşte înainte de semănat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în funcţie de starea arăturii. c . Dacă solul este prea afânat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.3. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.3 . în benzi de câte patru rânduri 15 .

Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. se erbicidează cu Afalon 1.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. 16 . după căderea primelor brume. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi.2–1. în cazul culturilor timpurii. La hibrizii F1. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.3). MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. în legături. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Recoltarea. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). După răsărirea culturii.5 l/ha.N. la nevoie se udă prin aspersiune. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. şi mecanic prin prăşit şi plivit. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Lucrările de întreţinere.5 kg/ha. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Pentru păstrarea peste iarnă. de erbicidare. CSSL-9 sau A-761. MASTER – PLATT). ceea ce permite reducerea costurilor. eşalonat. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. N. în doză de 1. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. când rădăcinile au cel puţin 1–1. iar dacă este necesar. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. STAN. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. morcovul se recoltează în luna octombrie. se face prin smulgere sau dislocare. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. cu 600 l apă. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. pir) se adaugă Fusilade. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Când rădăcinile ating 2–2. începând cu luna iunie. se fasonează şi se sortează pe calităţi.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

2 0.N. 7.) A. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).4 0.4.6 .2. Tabelul 7. În cantităţi mai mici conţin K. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. g Cenuşă. % substanţă uscată Frunze 12.4 .1 2.10. Ca.3.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.3. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. Compoziţia chimică a rădăcinilor. 1984).. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.2.2. radicosum (Alef.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.2. Hill cv.02 – 0.7 . Ulei eteric. Primul 18 . MUNTEANU 7.5 – 3.W.1.5 – 25. P.). Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. A fost cultivat de greci şi romani. g Proteină (N x 6..4. radicosum (Alef. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. (Bodea şi colab. ca materie primă în industria conservelor.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.p. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2 1. g Zaharuri.s.) Substanţă uscată. crispum (pătrunjelul pentru frunze).7 – 3.30 Rădăcini 11.p. organ de sinteză (tabelul 7.6 – 36.1 1. iar cel în Fe.25).9 58 . N.2. 7.7 .p.016 – 0. la 56 mg/100 g s. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.5 1.1.4.7 20 – 35 0. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. g Acid ascorbic.290 0. STAN. sylvestre). mg /g.

cu miros caracteristic. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). fiind o plantă bienală.4) Tulpina floriferă. mici.floarea. tulpinile florifere. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. ramificată. ramificate. d . În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Florile sunt actinomorfe.5. lucioase. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. Pătrunjelul. pentamere. adânci. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. dar rădăcinile sunt mai aromate. putând ierna în câmp. 7.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.5) 19 . suculente. reavene. formează. c . 1973). Seminţele încep să germineze la 2–30 C.2. lung pedunculate. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. în al doilea an. Polenizarea este entomorfilă.frunza. cu frunze trifidate. netede sau gofrate. care la maturitate se desface în două semifructe. înaltă de 80– 150 cm. de culoare verde-închis.fructul mediul exterior. 7. numite mericarpe. scade producţia. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.4. hermafrodite. glabre.2. de culoare albverzuie. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Fructul este o pseudodiachenă. 7. este cilindrică sau uşor muchiată. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. cu ramuri aproape erecte. terminate cu umbele compuse. creţe. uneori fistuloasă. grupate în umbele compuse. florile şi seminţele (figura 7. Al doilea formează rădăcini subţiri. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Faţă de sol.

MUNTEANU 20 . STAN.N. N.

3.2. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.3).. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). locul în asolament. recoltarea se face după primele brume (15.2). culturi furajere pentru masă verde). Udarea culturii se face diferenţiat.1) şi peptide (11. seminţele să se umecteze. 7. reprezentată. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. se aplică 4–5 udări. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. pentru consum în timpul verii. în funcţie de regimul de precipitaţii. Până la introducerea în cultură a cartofului. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. în special.p. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .5 % s. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.6. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.LEGUMICULTURĂ II 7. hortensis Ehrh. în legături. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.8 – 15. curăţarea de pământ şi frunze. astfel. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Pentru culturile de toamnă.u.3. de glucide (4.8 – 10 % s. În culturi succesive. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. în funcţie de scopul urmărit. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. fertilizarea suplimentară. astfel.2). dar nu să germineze). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.10 – 15. spanac. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. convar.11). Recoltarea se face diferenţiat. salată. alături de morcov.1. sortarea şi ambalarea manuală. Astfel. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %).5 kg/ha. Rădăcinile au gust dulce. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. ridichi de lună.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.

10 mg vitamina B1. Se cultivă în Europa. 23 mg Mg. la 100 g s.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 139 mg S. cu pulpa albă sau gălbuie. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Asia. se găsesc: 469 mg K. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. puternic striate. 73 mg P. Fructele sunt pseudodiachene.5). de culoare cafenie. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. 7. suculentă.N. 0. 51 mg Ca. care le imprimă aroma caracteristică. pubescente. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). America şi Australia. STAN. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. plantele tinere rezistă până la – 50C. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 7. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.2. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. uşor gălbuie. dulce şi cu miros caracteristic. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Seminţele germinează la minus 2–30C. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.7 mg vitamina PP. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 7. unde creşte spontan.3. slab ramificate. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. dar excesul îi dăunează mult. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.3. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. înalte de 100–150 cm. 0.9 mg vitamina C.p.8 – 28. 7. penatsectate. oval – turtite. iar cele mature până la minus 8–100 C.4. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.3. pe terenuri umede şi umbroase.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 0. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. MUNTEANU (24. cu rizoderma de culoare albă. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Fig. săruri minerale (la 100 g s. uşor pubescente. Păstârnacul preferă umiditatea. florifere.3. 7. N. 3 mg Na.).p. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 22 . aripate.

3.5 mg B. 1975). o umiditate constantă.9 mg Na.4.). Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).p. convar. prin udarea culturilor.6) .4.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).9 mg K.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier..7. etc).p.15 mg Mn etc. se găsesc 59.p.u. oxalic. cu rădăcini conice. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.se seamănă în teren modelat.p. 7. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.3. . vitaminele B1.6 mg P. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.5. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. rapaceum (Mill.6). Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. 1. în benzi de câte trei rânduri. 0.) Graud. În cultură. 0.6 – 1. nu este indicat să se semene din toamnă. B6. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.2 % s..). Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.se menţine. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.3 % s.5 mg Fe.LEGUMICULTURĂ II 7. 29. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. 5.. acizi organici (malic. 2. 23 . Acestea mai conţin zaharuri 1. sporadic. 3.6. într-o măsură mai mică. iar gustul şi. Recoltarea se face toamna târziu.. în special. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.p. cu rădăcinile conic–alungite. La 1 g s. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). a salatelor şi pentru murături. proteine 0.7 – 1. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.): 0. dar cu unele particularităţi: .8 % s. lipide 0.31 mg Zn.1. 17. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. B2.8 mg SiO3. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. frunzele verzi.2 mg Ca. citric.u. 7.

N. MUNTEANU 24 . STAN. N.

p. 7.Scheme ale culturii de păstârnac: a . iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.6 . convar.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.) şi cea cultivată 25 . Este cultivată din antichitate. graveolens L. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. 7.LEGUMICULTURĂ II Fig. b .4.pe teren modelat. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. 7. secalinum Alef.2.4.3. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. 1973). fiind considerată plantă medicinală. unde creşte spontan. pe lângă ţelina pentru rădăcini.. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.

pivotantă. iar în al doilea planta emite tulpini florifere.4.7). amară şi necomestibilă. 26 . sunt glabre. datorită conţinutului lor mare în apă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. b – frunz\. înfloreşte şi fructifică (fig. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. Rozeta de frunze este înaltă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. ce se desface uşor în două mericarpe. în primul an. pentamere. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare).7 . Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. N. 7. dulce) (Mill. lucioase şi de culoare verde – închis. de culoare brunie. STAN. ramificată. a – r\d\cin\ îngro[at\. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. chiar din primul an. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. c – plant\ semincer\ hermafrodite. iar cele mature la minus 7–90 C. Pers. este striată şi ramificată. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.4. 7. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. formează o rădăcină subţire. graveolens L. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. convar.N. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Polenizarea este entomofilă. nu poate ierna în câmp. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). de culoare albă.) care. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. sunt simplu penat sectate. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.

care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). conopida etc. Producerea răsadurilor. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale.5.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. iar pulpa devine grosieră.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). sunt prezentate în tabelul 7. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. care se încorporează imediat în sol. pentru cultura târzie. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. cât şi în cazul culturilor succesive. fiind indicată pentru culturi asociate. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. ardeii. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Înainte de semănat. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Lucrările de pregătire a terenului se fac. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. castraveţii. tomatele.6. varza. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. la cultura de ţelină. iar în solarii.4. bogate în humus. la 20 martie – 10 aprilie. salată sau ridichi de lună. folosind 0. 3 g/1 kg sămânţă. atât pentru cultura în ogor propriu. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Este o plantă de zi lungă. germinează greu. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. deoarece rădăcinile se ramifică mult. cerealele. 7.4. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. ca şi în cazul culturii morcovului. Locul în asolament. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Spre deosebire de morcov. 27 . profunde. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. ţelina poate fi cultivată după spanac. În cadrul culturilor succesive. suficient de umede. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. 7. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd.5–7. cu pH-ul 6. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. toamna.6 – 1 g sămânţă la m2. Se cultivă numai în condiţii de irigare.0. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate.

STAN. MUNTEANU 28 .N. N.

iar rădăcinile se morcilesc. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. 7. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.1 %. 29 . la 30 de cm între plante pe rând (fig.8 .8). la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . de exemplu Revital 0. se fasonează.pe teren modelat în straturi late. 7. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Fig. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. răsadul se sortează. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. b .

S. La culturile timpurii.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).p. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.N. Na.1 % s.). Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. valorificarea făcându-se cu frunze. fertilizarea fazială. La cultura târzie. care variază între 1. (glucoză. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).5–1 kg/ha. Pentru culturile târzii. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). în funcţie de scopul urmărit. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. în legături. P. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.5. Recoltarea se face diferenţiat. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Mg. fructoză şi zaharoză). la 3–4 săptămâni. mai ales. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).) şi proteine (0.9% s. în cantitate foarte mică (0. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. B6.64 şi 8. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.convar. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. STAN.p. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.5. prin glucide. convar. Fe etc. N. B1.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).p. B2. combaterea buruienilor. RIDICHILE Raphanus sativus L. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. PP şi 30 . se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). reprezentată. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.3). plantele se smulg.p.. 7. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. săruri minerale de K. acestea se curăţă de pământ. Ca. fertilizarea suplimentară se repetă. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.6-1.1.). Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.

bactericidă şi vermifugă. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. albă. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). maritimus L. 7.9). alogam-entomofilă. ovale. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. putând fi sferică. Asia şi America. Homutescu . tetramere. unde s-a selectat din specia R. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). în cadrul culturilor succesive. autoincompatibile. se găseşte un ţesut care conţine antocian. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. cu un rostru ascuţit. care. acoperite cu perişori rigizi. şi centrul mediteranean.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. cu frunzele bazale scurt peţiolate. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. unde a rezultat din specia R. caracteristic aromei ridichilor. Fructul este o silicvă indehiscentă. În cazul ridichilor de lună. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. 1965). La multe soiuri de ridichi. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. de formă alungită. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. 7. înglobate într-un ţesut spongios. de 80–100 cm înălţime. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. lung peţiolate. Tulpinile florale sunt ramificate. violete sau roze. violacee. raphanistrum L. Japonia. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. 31 .5.3. ovală sau alungită. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Frunzele din rozetă sunt mari.2. albe. 7. cenuşie sau neagră. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. 1975). ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Grecia. sub rizodermă. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. prin hidroliză enzimatică. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă.5.. uşor pubescente. devin spongioase. lirat penat-sectate. Egipt. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. (Zeven şi Jukovschi. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. cu polenizare. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. cu marginea dinţată. Italia. etc. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc.

plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.4. La o temperatură mai mică de 6–80 C. MUNTEANU Fig. însoţite de secetă. c . creşterea încetează. 1973) 7. Gherghi şi colab.structura rădăcinii.9 . duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Temperaturile mai ridicate.rădăcină îngroşată. 1956. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.Ridichea: a . 32 . N.N. b .inflorescenţă cu silicve (după Flora României.plantă în faza floriferă. 7.5.. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. STAN. d .

Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. vara. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). Fertilizarea se raportează la cultura de bază. cât şi în teren protejat. atât în câmp. care se folosesc în stare crudă ca salată.). profund.5. bogat în substanţă organică (3.6. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. când zilele sunt mai scurte. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. castraveţii de vară etc. şi în perioada 20 august–10 septembrie. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. 7. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Tehnologia de cultivare 7.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. de vară (60 – 80 zile).6. devin spongioase şi cu gust iute. cu rădăcinile tuberizate cilindro . ridichea de lună formează tulpini florale. prin semănat direct.conice. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii.5. pentru cultura timpurie. cu greutatea de cca. var. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. se lignifică. aconthiformis Mark. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.). eşalonat în mai multe etape. de aceea. pentru cultura de toamnă. 33 . vinete.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.. 1994). Din această cauză. reavăn. 7. castraveţi etc. 2 kg P2O5.5 %). 1 kg bucata. De regulă. cât şi pentru cele înfiinţate vara. 2. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Faţă de umiditate. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). ridichea este destul de pretenţioasă. fără a mai forma rădăcina tuberizată. în special în Japonia şi China. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. ardei. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). înaintea culturilor de tomate. mazărea şi fasolea de grădină.5.5. În Asia. Înfiinţarea culturii se face în câmp.8). în luna martie.2 kg Ca şi 0. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. la interval de 10–15 zile. Consum specific: 5-6 kg N. sau vara.1. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. 5 kg K2O. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. 1995). Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. ce pot atinge 1 m lungime. având o perioadă scurtă de vegetaţie. care urmează sau precede cultura ridichilor. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).

MUNTEANU 34 .N. STAN. N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

b .02 %. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.10 . se vor face 1-2 udări.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. la 2–2.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).10).05% sau Fastac 10 EC 0.5 cm x 7.pe teren modelat.5 + 12. 7.5 cm adâncime. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). (fig.N. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. N. Fig. 7. 36 . folosind 300–350 m3 apă/ha. aplicat premergent). STAN. La culturile de toamnă. după formula 62. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . dacă este nevoie.

folosind 5–6 g sămânţă la m2. ceapă verde. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.07) la ridichea de iarnă. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. timp de 5–7 zile după răsărire. Ridichea de lună se cultivă în sere. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În vederea evitării alungirii plantelor. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. cât şi asociate cu alte culturii.06–15. în 2–3 reprize. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.2. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. răsadniţe şi solarii. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.5. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Se seamănă des. 7. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. iar pe suprafeţe mari. în perioada 20. atât în culturi pure. Producţia este de 8–10 t/ha. spanac. prevăzute cu role de tasarea pe rând.03 – 15. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3).).6. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. la 2-3 zile de la semănat sau. 37 . 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Se seamănă la adâncimea de 2–2. 1995). Atunci când se realizează cultura asociată. Lucrările de întreţinere. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.7. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.11.5 cm. se vor menţine temperaturi scăzute.

N.11 . 7. N. MUNTEANU Fig. STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

2.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. din care se remarcă. var. 39 .. ciorbă şi supe de legume etc. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. recolta apare destul de devreme. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. când sunt tinere. apoi vitaminele B1. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). f. 1998). 7. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.2 – 1. în mod semnificativ. sin. (Dumitrescu şi colab.a. esculenta L. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. salate coapte sau fierte. deşi nu este o bună premergătoare etc./100 g). 1998). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. soteuri. rubra Familia Chenopodiaceae 7. Frunzele. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. ciorbe. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Mării Negre şi Mării Caspice. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). în Italia şi Franţa. dar folosită ca plantă medicinală. cultura se înfiinţează prin semănat. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. substanţe proteice (1.6%).I. 7. ssp. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). piureuri etc. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă.1. Importanţa culturii Importanţa alimentară. denumită şi sfecla de masă. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Dintre vitamine. Ca plantă legumicolă.6. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. avitaminoze ş. se folosesc la salate. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.H.6. cu excepţia răritului. în legături. canditiva Alef. De asemenea. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). săruri minerale. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. Ridichea de vară se valorifică cu frunze.6%)..

este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. Pe plan mondial. în primele faze de vegetaţie. După îngroşare.tulpină floriferă.frunză.Sfecla roşie de salată: a . iar în cel de-al doilea. uneori şi frunzele tinere. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .12). este pivotantă cărnoasă. în general.secţiune transversală prin rădăcină. 7. N. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. fructe şi seminţe (fig. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. Fig.rădăcină. cum ar fi zonele premontane sau montane.N.floare Rădăcina.12 . STAN. tulpina floriferă cu flori.7. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. d . rădăcinile pot căpăta. MUNTEANU În }ările Române. deşi nu ocupă suprafeţe mari. e . 7. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.6. sfecla roşie. c .3. b .

41 .13 . mult mai intensă. formând un glomerul. cu suprafaţa ondulată. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab..LEGUMICULTURĂ II conică). Nervurile sunt evidente. în anul I. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. lung peţiolate. 7. 7. Totuşi. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). 1992). Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. a mai multor zone de ţesut cambial. atât la exterior. atunci aceasta va fi globuloasă. de culoare roşie. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie.4. cât şi în interior. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. 1973). prin apariţia. cu limbul ovat. în mod succesiv. Polenizarea este alogamă. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. 7. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior.6. sunt mari. concrescute. rădăcina prezintă zone concentrice. mai multe glomerule formează un panicul lung. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. la planta complet dezvoltată. Frunzele. cordat. De asemenea. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. au culoarea roşie. este roşie-închisă. cu marginea întreagă. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Frunzele tinere. lanceolate. ţesutul Fig. În anul al II-lea. pentru realizarea unor recolte performante. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. 1998).13. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Florile sunt mici. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. de culoare roşie– verzuie.. peţiolul este de culoare roşie. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. constituind aşa-numitele glomerule. uneori şi entomofilă. considerate impropriu fructe sau seminţe. organizate pe tipul cinci. Culoarea rădăcinii. Florile sunt hermafrodite. sesile. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. uşor neregulată.). În secţiune transversală.. anemofilă. din zona centrală a rozetei. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). grupate pe un ax mic.

a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. în gospodăriile familiale. formând tulpini florifere în primul an. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. 7. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. bune pentru consum. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.N. întâlnite. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). N. tardive). Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. de perioada de vegetaţie (timpurii. lipsite de suculenţă. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. de asemenea. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. cu capacitate ridicată de reţinere a apei.9.5.6. dar plantele nu suportă umbrirea. În România se cultivă un număr redus de soiuri. şi unele populaţii locale. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. 42 .6. În faza de frunze cotiledonale. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. STAN. profund. În condiţii optime. plantele se pot vernaliza. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. plantele solicită condiţii de zi lungă. în perioadele de secetă.6. în funcţie de forma. timp de 2–3 săptămâni. determină formarea unor rădăcini mici. Lipsa de umiditate. După formarea primelor frunze adevărate. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. mărimea şi culoarea rădăcinilor. 7. iar cea optimă de 18-200C. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. În primele faze de creştere. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. mai rar. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). prin răsad. plantele răsar după 10-12 zile. mai ales în grădinile familiale.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

N. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. la culturile succesive. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Modelarea terenului se execută. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii.7. în funcţie de soi şi momentul recoltării. STAN.14). Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare.14 . MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. după recoltarea acestora). cât de curând posibil. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Modelarea este obligatorie.N. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Fig. după grăparea cu grapa cu discuri. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. primăvara. Pregătirea terenului începe toamna. Înfiinţarea culturii se realizează. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. 7. ca fertilizator starter. imediat după aplicare. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. prin semănat direct. după cum s-a anticipat. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului.

cazmalelor. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. în condiţii de secetă). La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar.. un tăvălugit al terenului. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. se efectuează printr-o singură trecere. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. dispuse echidistant la 37–40 cm. 1992). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. 1998). semănătoarea Saxonia. se efectuează o praşilă manuală pe rând. cultura având o densitate mai mare. răritul plantelor la 1020 cm. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. recoltarea se execută în mai multe reprize. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. de regulă. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. când. 45 . În timpul verii. altfel. Cel mai târziu. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). Recoltarea sfeclei se face eşalonat. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. în timpul toamnei. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). în acest mod. mai ales pentru culturile timpurii. În prima rundă de lucrări prezentate. Lucrările de îngrijire sunt. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. dacă îngheţul a surprins cultura. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. se asigură. Recoltarea sfeclei pentru consum. cronologic. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). După zvântarea terenului. obligatoriu. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. În cazul culturilor timpurii. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. toamna târziu. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Întreţinerea culturii. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. se realizează aproximativ ca la morcov. în continuare. prin smulgere. purici etc. recoltarea se efectuează manual. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă.. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. pentru situaţia prezentată.).

sunt prezentate în tabelul 8. în general. porrum L. împreun\ cu cele men]ionate anterior. N. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Alte specii din aceast\ grup\. usturoiul comun (A. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. tulpina fals\ [i frunzele verzi. în inflorescen]e apar Alium sativum var. STAN. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. 46 . 1973). Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. iar sin.).1. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. iar la altele numai frunzele verzi. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.N. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. ssp. Tabelul 8. Allium sativum ssp. dup\ tomate [i varz\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. sativum L. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. vulgare) [i prazul (A. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. bulbul.). (dup\ Bala[a. bulbi[ori aerieni.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

iar dac\ se formeaz\ crust\. plantele formeaz\ tulpini florale. determinate. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. în perioada de iarn\.1. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. solul. astfel. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. Apa este considerat\ ca un factor major. În aceast\ faz\. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. de care depinde succesul culturii. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. mai ales în primele faze de vegeta]ie. lipsa apei întârzie cultura. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Temperatura. se cere. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. În acest caz. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Plantele nu formeaz\ bulbi.4. mai ales peste 20-22 mm. STAN. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. aplicarea unor ud\ri u[oare. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). `n mod special. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. dup\ cum s-a specificat. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. MUNTEANU 8. înfiin]ate prin sem\nat direct. Astfel. în mod evident. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. De aceea. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. N. implicit. în defavoarea bulbului. O umiditate ridicat\ în sol. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. astfel. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C.N. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. induc]ia floral\. dac\ se întârzie cu sem\natul. prin aspersie fin\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. se produce vernalizarea [i. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori.

se face recomandarea pentru solurile aluvionare. 53 .4 kg N. aluviunile con]in mult\ argil\.LEGUMICULTUR| II bulbilor. refacerea rapid\ a sistemului radicular. în unele lunci. dar bine structurate. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. se recomand\ solurile mijlocii. În acest caz.1 kg P2O5. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. dar [i de sistemul radicular. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. ceapa se cultiv\. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. care este egal repartizat\ pe profilul solului. nematozi). Aerul. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. 1998). Aceste cerin]e se bazeaz\.6 kg K2O [i 1. 1.. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. chiar dup\ recoltare. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. în principal. nisipoase. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. adesea. fertile [i bine structurate (aerisite). deoarece. Consumul specific (kg/t produs). De[i. Botrytis [.). pe soluri aluvionare. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. 4. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. În Olanda. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. De aceea. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. în timpul depozit\rii (Erwinia.a. de regul\ în treimea lor inferioar\. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. care atac\ în mod special bulbul. poate reprezenta un element de succes al culturii. în zona polderelor. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. se pot instala agen]ii patogeni. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. amplasat în stratul superficial al solului. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. pu]in dezvoltat. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. în primul rând datorit\ texturii. Sclerotium. la cultura premerg\toare. eventual. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. de exemplu. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7).

STAN. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Culoarea poate fi galben\. 1998) 8. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.C. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.6. N. prin r\saduri (ceapa de ap\. MUNTEANU 8. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. prin arpagic. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. ro[ie sau alb\.6. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.1.L. 8.5. de c\tre Popandron. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.1. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. pentru stufat (ceapa verde). sistem de irigare prin aspersie. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. form\ [i m\rime. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. în special. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. 54 . La noi în ]ar\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. pentru deshidratare. Alegerea terenului. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. cultura poate fi complet mecanizat\. 1994). care se seam\n\ bob cu bob.F. prin arpagic sau sem\nat direct. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Vidra. sortimentul este dominat de hibrizii F1.1.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.N.1. Kaba). În condi]ii tehnice moderne. la I.

LEGUMICULTUR| II 55 .

2). în prim\var\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. STAN. solanaceele [i legumele din grupa verzei. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. de toamn\ sau de prim\var\. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. ~n ambele situa]ii. cum ar fi: legume le cucurbitacee. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. care nu au fost administrate în toamn\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. De asemenea. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. care este obligatorie. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. în vederea sem\natului. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Speciile leguminoase nu se recomand\. urmând a fi încorporate. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime.-3. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. În acest caz. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia.N. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. pentru epoca de toamn\. N. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. 1973). Dual 2-3 l/ha). Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. pentru epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. toamna. verde]urile. În acest sens. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. la 25–30 cm. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.D. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN. MUNTEANU 62 . N.N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 .N. N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. N. MUNTEANU 66 . STAN.

se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. mai ales. 6-8 l/ha sau Pivot. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. la adâncimea de 1012 cm. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. De asemenea. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. executate perpendicular una pe cealalt\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Prim\vara devreme. în toamn\. Satecid 65 WP. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). a. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul).LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). cu încorporare. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. chiar la noi în ]ar\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Astfel. Imediat 67 . Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. în medie. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. 6-8 l/ha. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. exclusiv. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. prin realizarea sa. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. de exemplu. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului.

1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Culturii de arpagic i se aplic\. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. Pe teren nemodelat. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. 1998). Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. STAN. prin competi]ie reciproc\. în medie. Lucr\rile de îngrijire. prin cea de-a doua gr\pare. iar la densit\]i prea mari. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. ori plantele nu vor fi uniforme. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. de la care se elimin\ r\ritul. În acest sens. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. în general. cu norme de circa 100 m3/ha. 1998). de regul\. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. N. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. MUNTEANU dup\ erbicidare. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. În aceste condi]ii. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. 68 . sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. sub 7-8 mm. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate.. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. în mod practic. se face încorporarea produselor administrate. Preg\tirea terenului se finalizeaz\.. în final.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. pân\ la 5-10 aprilie.N. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. de 2-3 cm. Distan]a între semin]e pe rând va fi. r\s\ririi [i ob]inerea. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. pentru suprafe]e mari.5-15 cm. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. multe plante vor pieri. înfiin]at\ prim\vara. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu rândurile încheiate. Altfel. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Dup\ începerea r\s\ririi. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. În acest fel. necorespunz\tor calitativ. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. echidistante la 12. a unei culturi uniforme. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.

se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. combaterea buruienilor. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. la sfâr[itul lunii iulie . Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.2 [i 8. Dac\ se scap\ momentul de zbor. 2-3 ud\ri. Fiziologic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Lucrarea se realizeaz\. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).începutul lunii august. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. de regul\. nu se mai poate realiza. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. se opre[te irigarea.3. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. în final. inhibitori sau chiar desican]i. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. În aceast\ situa]ie. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. plantele vor fi infestate [i . mu[tele depun ou\. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. de obicei. 69 . mai ales pentru distrugerea crustei. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e.5% în care s-a ad\ugat aracet. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). de exemplu cu Afalon.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. În acest scop. Cu toate acestea. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. controlul acestor d\un\tori. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. practic. printr-un plivit manual. ca [i la ceapa ceaclama. De aceea. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. în mod deosebit.

70 . Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). A[adar. N. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. STAN. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. dislocarea se poate face [i mecanizat. La suprafe]e mai mari. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Dup\ acest stadiu de maturare. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). În felul acesta. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. adic\ în afara intervalului de 4-180C. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic.4) Tabelul 8. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.N. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Dup\ aceast\ opera]ie. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha.

O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. în mod mecanizat 71 . mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. a lucr\rilor de îngrijire. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Epoca de înfiin]are. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. u[or argilos. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. O epoc\ ra]ional\ ar fi. dar s\ se asigure. Brewster. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. echidistante la 15-20 cm. obligatoriu. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. în func]ie de zon\. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. unde este prev\zut\ mecanizarea. chiar par]ial\. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. densitatea recomandat\. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. între 1 [i 15 aprilie. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. în func]ie de condi]iile meteorologice. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari.3). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. 1973. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. semimecanizat sau mecanizat. 1994). Uneori. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. dup\ unii speciali[ti. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm).LEGUMICULTUR| II b. înfiin]at\ prim\vara. În aceast\ situa]ie. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Plantarea se efectueaz\ manual.

5 cm. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit.. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Pe teren nemodelat. De asemenea. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. în momentul de mare necesitate a plantelor. inclusiv cele de sem\nat.N. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. STAN. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. pe de o parte. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. N. dar adaptate corespunz\tor. 1992). Uneori. de 28 cm. de asemenea. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. 72 . când bulbul s-a format [i cre[te intens. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Densit\]ile sunt. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Lucr\rile de îngrijire. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). la aceea[i distan]\ între ele. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. îndeosebi pe solurile u[oare. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. au un caracter general. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic.0-3. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Dup\ r\s\rire. precum [i distrugerea crustei. cel pu]in o singur\ dat\. mai ales în condi]ii de secet\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. aceast\ opera]iune se face cu sapa. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. asem\n\toare. Manual. pe de alt\ parte). Din aceast\ cauz\.

dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. tocan\ pentru iarn\. teren perfect nivelat.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. în func]ie de zona de cultur\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. În afar\ de acestea. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. 1992). Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. de exemplu. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.1. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Mai mult. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul.3. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. ori de câte ori este nevoie. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. brânzeturi. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. 73 . Indiferent de acestea. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. De asemenea. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. care este primul element de succes. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. în condi]ii normale meteorologice. 8. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama.6. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. pân\ la 30-35 t/ha.. aspectuo[i. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. În multe ]\ri. cultura este totu[i rentabil\. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Bulbul are un gust iute dulceag. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. De obicei.a. pentru anumite zone sau microzone legumicole. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\).

prezint\ un num\r de 3-4 frunze. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. de asemenea. îngr\[\minte minerale [.0 kg/ha. De asemenea. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. nisip. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase.0 kg/ha [i 3. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. condi]iile tehnice.a. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. STAN. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. aerisirea. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. b. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. tradi]ie. 74 . se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. în mod special. de aceea. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. în func]ie de densitatea culturii. Dumitrescu [i colab. mobilizat. a. eventual. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. un sistem radicular bine dezvoltat. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse.5-4. De asemenea. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. 1992. În figura 8. N. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. gradul de intensivizare a culturii. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Dup\ cum se va vedea. turb\. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. plivirea. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. 1998) [i.N. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie.. insectofungicide [i. substan]e bioactive)..5-2. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii.

Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . cu plantatorul.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru.6 . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. b . Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. de circa 200-250 grame. pe rândurile marcate pe strat. 8. cu circa 300 m3 ap\/ha. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1992. odat\ cu modelarea terenului. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. cu diametrul de cel mult 4-5 cm.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.densitatea = 500-600 mii plante/ha. în final. În acela[i timp. prin aspersie. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Dumitrescu [i colab. 75 . Uneori...

N. Bulbii de ceap\ prin r\sad. se aplic\ între 5-7 ud\ri. din punct de vedere agrotehnic. omlete [. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). la 10-15 zile dup\ plantare. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. din punct de vedere calendaristic. exclusiv. Irigarea se face din abunden]\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. sufleuri. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. [i o afânare permanent\ a solului. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. 8. de obicei. irigarea. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior.). De asemenea. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. N. par]ial. inclusiv 76 . MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. uneori. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive.4.a. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. pe brazde. [i sub form\ de funii. pentru diferite salate. peste 21 mm). numai prin brazd\. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Momentul recolt\rii. destinat\ consumului în stare proasp\t\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. în dou\ reprize. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Cultura pentru stufat. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.6. atât ca anterioar\. STAN. supe. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). cât [i ulterioar\. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot.1. se pot condi]iona. Cultura în câmp se aseam\n\. Produc]ia este de 25-30 t/ha. Pra[ilele asigur\. solarii sau sere. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. face parte din culturile succesive în câmp. datorit\ irig\rii. în luna septembrie. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. în mod tradi]ional. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. a. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot.

pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. dac\ nu se mai dispune de stufat. [i de 2-3 cm prim\vara. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. ca s\ nu se taseze). Dac\ se folose[te arpagicul stufat. astfel ca. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. uniform ca nivel [i grad de tasare. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. În unele situa]ii. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. În ordine. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. care asigur\ startul culturii în prim\var\. se asigur\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. pentru a nu r\ci prea mult solul. sau cu azotat de amoniu. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. cu patru rânduri echidistante pe strat. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. iar arpagicul este bine calibrat. prin aplicarea unei ud\ri. Dac\ terenul este nemodelat. în caz de secet\ prelungit\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Dac\ solul este bine preg\tit. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. astfel. 77 . ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. pe care nu b\lte[te apa. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. la 15-20 cm între acestea. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. în special toamna.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. pân\ la venirea iernii.

cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. musc\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. în func]ie de epoca de înfiin]are. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. De asemenea. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). dac\ este nevoie. recoltarea se face în totalitate. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. 78 . dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Prin alegere. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Cultura este relativ simpl\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. pe de alt\ parte. De exemplu. produc]ia este în jur de 20 t/ha. STAN. de[i se execut\ pra[ilele necesare.N. În acest caz. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. a plantelor cu simptome de atac. în vederea livr\rii. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. culturile prea dese se vor r\ri. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. b. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. N. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. pe de o parte. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Când plantele sunt mai mari. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). pe alese. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare.

. Cel mai adesea. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. prin r\rire. deoarece. dup\ plantare. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. În mod obi[nuit. Temperatura din solar. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. alegând cele mai dezvoltate plante. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. tomate. Recoltarea se face e[alonat. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. consumul de energie ar fi foarte mare. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. de exemplu. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. sunt posibile [i alte variante. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. pr\[itul sau plivitul.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. c. chiar în ferestrele iernii. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. în func]ie de condi]iile meteorologice. înainte de venirea înghe]urilor. În acest moment.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\.0-2. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit.5-2. La solarul tunel. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). În mod practic. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). atunci acoperirea lor se poate face toamna. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. 79 . Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. 1998). Consumul de material de plantat este de 2. de 40-50 cm. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. dac\ s-ar cultiva. imediat ce acest lucru este posibil. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.

1.6% lipide. de neînlocuit.5 cm. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. cârna]i.2. ssp. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha.7% celuloz\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. N. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. fripturi.N. 8. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. cel mai târziu. mai ales în medicina modern\ naturist\. Gustul s\u picant. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. recunoscut\ [i inconfundabil\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 0. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 0. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. în 2-3 reprize. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Materialul de plantare îl constituie. mai ales în reglarea presiuni sanguine. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. STAN. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.1. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. este deosebit de apetisant\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. de asemenea. salamuri. vulgare Familia Liliaceae 8. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). În func]ie de temperatura din ser\.44% cenu[\. Aroma sa. 2000). Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. se folose[te în industria conservelor. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. condimentar\ [i aromatic\. Valoarea sa terapeutic\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. supe. De asemenea. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 6-7% protide. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). în primul rând arpagicul stufat. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Acest strat are grosimea de circa 1-1.2. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Se folose[te la prepararea. mrani]\ [i nisip.

Importan]a agrofitotehnic\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. difteriei. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. care confer\ aroma specific\. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Fe [. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). 22 t/ha în Liban. 8. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. Cel mai mare produc\tor european este Spania. 1994). R`mnicu S\rat-Buz\u. 17 t/ha în Sudan. pe tot parcursul anului. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. La noi în ]ar\. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Importan]a economic\. ~n ce prive[te vitaminele. cum sunt cei ai febrei tifoide. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. În rest. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). 81 . 2000). Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. nematozii [i musca usturoiului. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. S. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. I[alni]a-Amaradia. probabil din specia A. În SUA se ob]in 12 t/ha. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. vitaminele C [i E. K) [i microelemente (Mn. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. dar cerin]ele mari ale pie]ei. D\r\[ti-Ilfov. 1992). Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf.. iar în România. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi.2. în general. (Butnariu [i colab. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. în solarii. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. eventual.a.). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). longiscuspis. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Cu. cu 240 mii tone. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic.000 ha.2. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. holerei [. citat de Popescu [i Atanasiu. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.a. Ca. 1999. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Na. 13. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. în ambele emisfere.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic.

[i poate varia de la 4 la 60. MUNTEANU 8. cel mult egal cu num\rul de frunze. de r\d\cinile adventive. iar dup\ formarea bulbului. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. În sol. alc\tuind. 1985). Frunzele sunt liniare.N. sub form\ de jgheab. În alte zone de cultur\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. ci bulbili aerieni. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. STAN. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. în anul urm\tor. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. La noi în ]ar\.2. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. c\rnoas\). cu vârful ascu]it. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. R\d\cina. ajungând s\ prezinte muchii. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. din care. denumit\ [i disc datorit\ formei sale.3. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. acestea sunt grupate în cime unipare. Discul. în anul viitor. iar limbul. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. ca [i la ceap\. usturoiul este o plant\ anual\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. aceasta nu con]ine flori. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. alternativ (la dreapta sau stânga). prin suprapunere. de culoare alb\ sau violacee. denumi]i popular [i „c\]ei”. 82 . N. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. reunite în umbele false. iar s\mân]a este alungit\. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. dup\ care devine circular\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. formând a[a-numi]ii bulbili. Tulpina. trimuchiat\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. este dirijat. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Din ace[ti bulbili. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. cilindrice. gâtul plantei sau tulpina fals\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. într-un singur plan. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. de m\rimea unui bob de porumb. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. cu înmul]ire vegetativ\. 1985). netede [i lucioase. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\.

pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. pu]in rezistent\ la usc\ciune. ~n general. Chaux [i Foury. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. S\rat). De I[alni]a). de asemenea. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. În timpul vegeta]iei. temperatura optim\ este de 18-200C.2. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. 1973. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Dup\ aceea. Ecologic. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. De D\r\[ti. reprezint\ forma de toamn\.4. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. rezistente la temperaturi sc\zute. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. formeaz\ un bulb mic. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Asia Mic\). r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Dup\ Butnariu [i colab. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. 1994). Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. cu un nivel mai redus al apei. 1994. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. nu formeaz\ l\stari floriferi. este rezistent\ la secet\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Astfel. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. De Rm. Grupa continental\ (Caucaz. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). în general. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. temperaturi sc\zute [i p\strare. bulbii sunt mijlocii-mari. Brewster.LEGUMICULTUR| II 8. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Apa. 83 .

cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. 84 .a. N. dar bine structurat. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. suplimentar. consumul specific este: N=11 kg.3). Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. 1998). 8. P2O5=1. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.. care. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. K2O=5. precocitate. 8. culoarea tunicilor. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. STAN. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. unele insecticide (tabelul 8. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. ba mai mult.0 kg.2. culoarea frunzelor acoperitoare [. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. dar mai energic\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. se mai execut\.6. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. pulverizeaz\ solul.2. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. P2O5=3-4. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. K2O=8-10 kg. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. În acest caz.D. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. Totu[i. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Preg\tirea terenului începe din toamn\.5 kg. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.-3.N.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.0 kg.5 kg (dup\ Butnariu. MgO=0.5. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. care îngreuneaz\ recoltarea. 1994).2. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Dac\ solul nu este corespunz\tor.. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. preventiv. Lucrarea cu freza este prea scump\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. pe cât posibil.5 kg [i S= 5 kg.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. N. de[i posibil\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. afecta]i de atacul nematozilor. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. pentru c\ sunt prea mici [i. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 .N. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. STAN. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. 1994). Pentru realizarea acestei densit\]i. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. bulbii o petrec în câmp. 1994). se poate face toamna sau prim\vara. care este obligatoriu. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Lucr\rile de îngrijire sunt. Plantarea mecanizat\. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. care se las\ în brazd\ nelucrat\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). dar nici din centrul bulbului. adesea. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Înfiin]area culturii. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. în cea mai mare m\sur\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. dup\ recoltare. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat.

De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .7% hidrocarbona]i (din care 2. pân\ la 10-12 t/ha. În principiu. 4. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. De regul\. Prazul este o plant\ legumicol\.3. în teren deschis sau în solar. Produc]ia este de 5-6 t/ha.5% cenu[\ (s\ruri minerale). mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. înlocuie[te ceapa. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.1.3% monozaharide.4% dizaharide [i 1. 6. cultura în câmp se practic\ mai rar. PRAZUL Allium porrum L. 0. 2-3% proteine. provoac\ arsuri gastrice. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). care este mai scump\ [i. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. În foarte multe din preparatele culinare. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. dar poten]ialul soiurilor atinge. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.LEGUMICULTUR| II bulbililor. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). 8. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.4% gr\simi. adesea. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). Calendaristic. e[alonat.5% celuloz\ brut\). dac\ nu au survenit precipita]ii. în condi]iile de la noi din ]ar\. 0.3-0. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). vitamine [i fitoncide. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.3. în cazul apari]iei unor ploi. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Familia Liliaceae 8. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.8-1.

105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. R\d\cina.2. C [i PP). Asia de Sud-Est. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Cultivat de egipteni [i greci. În prezent. are o tehnologie u[or de realizat. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. cu înmul]ire sexuat\. MUNTEANU sau a usturoiului. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. H. prazul este cunoscut în întreaga lume. care se g\sesc în compozi]ia sa. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. Importan]a agrotehnic\. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). În orice caz. de aceea. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. dou\ tipuri de r\d\cini.3. 8. 1992). suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele.. atât la transport [i la comercializare. pentru a asigura o bun\ comercializare.3. STAN. Africa de Nord. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. fructe [i semin]e. cu un redus grad de perisabilitate.N. p\trunzând în sol pân\ la 1. Peninsula Balcanic\. 1994). prin rusticitatea sa. astfel. bienal\. mult mai puternic dezvoltate. este cunoscut în cultur\ din antichitate. cât [i în timpul p\str\rii. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Prazul. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Tulpina. 1969). iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. R\d\cinile adventive. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei.25 m (Maier. cum ar fi Europa occidental\. cum ar fi Oltenia [i Banat. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. Plantele de praz produc. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. În primul an din ciclul ontogenetic. N. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. 2000). era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. de câteva mii de ani î. îns\.3. 8. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic.

Frunzele. Pe restul por]iunii lor. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. este de culoare alb\. au ap\rut mai multe forme ecologice. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.7). globuloas\ cu circa 800-3000 flori. tecile se suprapun unele peste altele. La baza lor. ca la toate speciile alliacee. îngro[at\ [i suculent\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. sub form\ de jgheab.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. înalt\ de 80-120 cm. Pe por]iunea limbului. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. cu rezisten]\ mai slab\. dac\ sunt din exterior. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. cu o rusticitate evident\. glauc\. alc\tuind o forma]iune cilindric\.7 .2 cm la baz\ [i 0. Perigonul. Butnariu [i colab. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Frunzele. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. 8. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Aceasta este erect\. sunt formate numai din teac\ [i limb. cilindric\. în mod alternativ. sunt albeg\lbui. care prezint\ un picior mai scurt [i gros.4-0. Pe acest disc. mu[te). Fructul [i semin]ele sunt Fig.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. în condi]ii de mediu diferite. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 .3. neted\. florifer\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. fiind liniar. într-un singur plan vertical. format din cele [ase tepale. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. denumit\ tulpin\ fals\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. pe partea sa superioar\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.4. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. 8. roz sau violacee. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. 1985).5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. groas\ de 1-1. plin\ în interior. În anul urm\tor. 8. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). ca [i la usturoi (fig.

În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. MUNTEANU pe timpul iernii. Apa. În Fran]a. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. P2O5=1 kg. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. 1992. Picior de elefant. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.6 kg. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. ]ar\ cu tradi]ie veche. Dup\ plantare sau r\s\rire. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. de toamn\ [i de iarn\. 1994). Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.. când plantele sunt mature pentru primul an. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. în func]ie de zona de evolu]ie. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. de tradi]ie. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. de asemenea. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. N. 1998) 8. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. de Carentan. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\.. În acest stadiu. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. dar nu ca regim. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. 1994). Fa]\ de ap\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.5 kg [i S=0. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).2-0. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. vegetarea înceteaz\. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp.3. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Mg=0. 90 . În condi]iile de secet\. STAN. 1994): N=2-3 kg. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. iar dac\ este mai sc\zut\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. A[adar. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Brewster.6. 8. de var\.5.3. K2O=4 kg. plantele r\mân mici.N.

LEGUMICULTUR| II 8. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. 91 . Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Sem\natul se execut\ mecanizat. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. 1998). la 28-30 cm adâncime. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. În principiu. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. dac\ este necesar. în aceea[i zi. la adâncimea de 1. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.6. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. dup\ modelare.. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. pân\ la sem\nat. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm.3.5-2 cm. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Chiar înainte de r\s\rire. ca plant\ indicatoare. s\ fie profund [i fertil. în func]ie de zon\. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.1. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului.8. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. terenul se t\v\luge[te. Preg\tirea terenului începe din toamn\.

prin sem\nat direct sau prin r\sad.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. 8. STAN.8 . N. prin r\sad 92 . d . MUNTEANU Fig. b .pe teren nemodelat.pe teren modelat.N. c.

Recoltarea se face manual. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Pentru consum imediat. altfel. prin aspersie. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. care se completeaz\ cu una mecanic\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). plantele se smulg. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. absolut necesar\. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. care se repet\ dup\ r\rire.2. sporind calitatea recoltei. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Cu prilejul acestei pra[ile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. O lucrare special\. Recoltarea începe toamna târziu. de regul\. 93 .2 [i 8. În atare circumstan]e. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. cultura se poate realiza în ogor propriu. În [an]uri.6. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Dac\ sunt goluri.3. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). dup\ o cultur\ anticipat\. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. este mu[uroirea plantelor. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. sau semimecanizat. Dup\ dislocare. 8. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Pentru p\strare peste iarn\.3). cu ajutorul sapei sau cazmalei. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie.

când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. N. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. în cazul culturii prin r\sad. de regul\. dar poate ajunge la valori mai mari. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Prim\vara. executate cu grapa cu col]i reglabili. dup\ ce au ap\rut buruienile. usturoiului comun [i prazului. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). pân\ la 10-15 zile înainte de plantare.N. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. În condi]iile de la noi din ]ar\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. 8. subspecii.4. dar la noi în ]ar\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Plantarea se face manual. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. cu pân\ la 50-60%. STAN. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. ceapa e[alot\. 94 . MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. ceapa de iarn\ sau de tuns. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. în afara celor prezentate.

cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. La forma proliferum. prin discul propriu. 8.1. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. cu o tunic\ de protec]ie groas\. nu formeaz\ flori. fructe [i semin]e. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. ca [i cea colinar\. dar care.4. dar [i din zona central\ a Asiei.10). de culoare cenu[iu-g\lbuie. 8. 8. 8. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. f. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.9).4. mai multe [i mai mici. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.2. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. bulbiferum [i Allium cepa L f. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. fiecare în parte.9 . iar tulpinile florifere. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.Ceapa de Egipt (rocambole). Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. aspr\. de obicei. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. pe bulbii din inflorescen]\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. dar de dimensiuni mai mici. Fig. de un disc comun (fig. central\ [i de nord a Moldovei.LEGUMICULTUR| II 8. 95 . nu formeaz\ semin]e. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Este o specie peren\. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.

dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).11).Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.N. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.11 . 8. STAN.4. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. 8. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. 8. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. care se folosesc în industria conservelor.10 . Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. prim\vara. Este o specie peren\. 8. Fig. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. cel mai Fig. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Când se înmul]e[te prin semin]e. De regul\. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. La noi în ]ar\..4. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. de asemenea. în anul urm\tor.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. asem\n\toare cu prazul. N. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Plantarea se face toamna sau. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. 8.4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.3. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.

cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. cu mai mul]i bulbili. îndeosebi formele mediteraneene. Uneori. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.4. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. dar foarte mari. 8. De Bucovina. 8. ophioscorodon Dom. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. 1973). ~n primul. 8. iar `n anul urm\tor. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.5. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.12). Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Este bine cunoscut în întreaga lume. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. var. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\.12 .LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. 97 . Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun.

deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. `n terenul destinat culturilor legumicole.2 mg/100g. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. inclusiv în sistemul culturilor protejate. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.2%. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. de[i. celuloz\ 0. 9.4%. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. N. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. cop]i sau pr\ji]i. B1 [i B2=0. din punct de vedere botanic. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie.08 mg/100g. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.a. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.N. culoare [i chiar gust.8-1. STAN. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Importan]a agrofitotehnic\.1. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. sunt diferite. care se consum\ fier]i. C=20-25 mg/100 g [. astfel c\ este folosit\ aproape integral.1. cenu[\ 1%. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. protein\ brut\ 2%. Familia Solanaceae 9. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . comparativ cu alte legume. precum [i unele vitamine: A=0. m\rime. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.1. glucide simple 0.5 mg/100 g. De asemenea.

cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile.2. 99 . În prezent. Mai mult. în cea mai mare parte. de[i las\ terenul. cum ar fi S. în acest caz. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. S. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Cerin]a mare a pie]ei [i. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. 9. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Totu[i. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Cultura cartofilor timpurii.1. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Importan]a economic\. curat de buruieni. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. ca urmare. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. dar numai S. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Columbiei. Bineîn]eles c\. în cazul culturii timpurii. S.a. în unele ]\ri din vestul Europei. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. De regul\. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Factorii de risc. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie).. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. demissum (rezistent\ la frig). iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. mai întâi în Transilvania. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. cel târziu pân\ la 1 iulie. cultura [i recolta sunt mult întârziate. S. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. 1974). Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. în mod surprinz\tor. pre]urile avantajoase de valorificare.

dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. în al doilea an. din care. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. subterane. [i o parte apical\ sau vârful. N. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. MUNTEANU 9. iar în plus. 9. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului.3. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Ace[tia pot avea forme diferite. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. m\rimi [i culori diferite.1). din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. STAN. tipice fiec\rui soi (fig. 9. în condi]ii corespunz\toare. formând a[a-numi]ii ochi. prin care se insereaz\ pe stolon. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. 100 . mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. În cazul în care l\starul este distrus. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. De asemenea.0 cm. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Din ace[ti ochi se formeaz\. de 1. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. care se mai nume[te col].2). care con]in trei muguri. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor.N. Tuberculul are o parte bazal\. citat de Zanoschi [i Toma. dup\ care cade. În primul an. Ace[tia sunt cilindrici.1. În condi]ii de lumin\.5-2. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. R\d\cina. 1985). Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. În condi]ii de întuneric. tulpinile aeriene. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. 1958. când este foarte tân\r. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. se orienteaz\ pe vertical\. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. 1969). atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. ai tulpinii aeriene. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. spre profunzimea solului. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Tulpina. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.

trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. denumit\ faz\ dormind\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 9. 101 . erect\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.1).Plante de cartof (dup\ B`lteanu. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. în ciclul lor de via]\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. muchiat\. 9. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.2 .LEGUMICULTUR| II Fig. fistuloas\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1 . 9. 1974). în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. La o plant\ Fig.

Florile sunt actinomorfe. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. De asemenea.3 . S\mân]a este mic\. ro[iatic\.9. 9. cu dou\ loje. iar corola este format\ din cinci petale unite.4. Fig. N. sunt dens p\ro[i. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu aspect rotat. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. eliptici. ovoidal\.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. ovat-lanceola]i ori circulari. Uneori. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. cu diferite tipuri de peri[ori. de culoare alb\. grupate într-o cim\ terminal\. albastr\. prin autogamie. 1974) Floarea. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. 9.N. 1985). cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Lobii (foliolele) sunt ova]i. cu 5-10 flori.1.3). Caliciul este format din cinci sepale unite. De[i cartoful nu 102 . lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.5-2 mm în diametru. hermafrodite. MUNTEANU Frunza. cu vârful ascu]it. alb\ sau cenu[ie. pentamere. Polenizarea este direct\. cu umiditate ridicat\. STAN. prinse pe baza corolei. violet-închis\ etc. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. turtit\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Gineceul este bicarpelar.

r\d\cinile pot cre[te. în acest caz.1). Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. în Ceau[escu [i colab. Tabelul 9. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. [i rolul de regulator termic. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Totu[i. 1984). iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme.. 103 . are valori de 17-200 C (tabelul 9. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. în asemenea cazuri. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. în Ceau[escu [i colab. De asemenea. Minus 1-2 Minus 0. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Riscul temperaturilor de înghe]. iar perioada de lumin\ este maxim\. în mod clar. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. cât [i p\r]ile aeriene. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Rezult\ de aici. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. apa având. Tufa cre[te în condi]ii optime.2 (dup\ Bala[a.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare.. Astfel.

dar [i de intens\ activitate metabolic\. în special prin aspersiune. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. 1-1. De aceea. este favorabil\ udarea. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. 3 kg P2O5.5 kg K2O. bine structurat.U. ca urmare. s\ fie fertil. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. De aceea. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol.U. de care depinde succesul culturii. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. STAN. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 14 kg K2O. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. MUNTEANU Tabelul 9. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol.A. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii.5 kg MgO [i 2 kg S. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. tuberculilor [i r\d\cinilor. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. 104 . agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. solul. 8. Totu[i. cu posibilit\]i reduse de tasare etc.. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. în Ceau[escu [i colab. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. la nevoie. Din aceast\ cauz\. La o ton\ de cartof.A.. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. N. 2 kg P2O5. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Solul este un factor de mediu important. care are loc la nivelul stolonilor. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. prin caracteristicile sale.N. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. acest regim. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate).2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.

Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.1.LEGUMICULTUR| II 9. biloane [i rigole de udare.5 9.0 16. legumele din grupa cepei sau a verzei. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.6. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. cu pant\ uniform\. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Urmeaz\ fertilizarea de baz\.5. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.6. legumele verde]uri.0 16. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. s\ fie bine structurat. cartoful decât dup\ 3-4 ani.. Tabelul 9.1. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. cerealele p\ioase. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. bineîn]eles.1. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.3.1. 9. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Nu se recomand\ solanaceele [i.

Fig. În situa]ii normale. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. deshidrata]i.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). cu diferite v\t\m\ri. În mod aproape generalizat.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. manual. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. cât [i cei prea mari. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 9. eventual. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. distan]ate la 70 cm (fig. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. În unele situa]ii. de exemplu. STAN. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. N. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. 106 . dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). 1997). Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea.N. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. dezinfec]ia [i încol]irea. se pot folosi atât tuberculii mici. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. 9. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. încol]i]i. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.. 1992). realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor.4 . calibrarea.

respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. În timpul acestei perioade. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. În acest timp.0 mm. Dup\ imersie. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. pentru a[a-numita suda]ie. înainte de plantare. 1973). cu prec\dere. timp de 2-4 ore. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. 1997). Dup\ aceast\ etap\. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.5%. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. în spa]iul din jurul ochilor. Dac\ umiditatea scade prea mult. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. 107 . dar se pot folosi. la nevoie. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. ce se afl\ într-un vas adecvat. Dup\ suda]ie. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. [i alte substan]e în amestec. formeaz\ l\stari de 1. solariile etc. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. În timpul aerisirii. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. tuberculii. de culoare alb\ (col]i). Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Imersia dureaz\ circa cinci minute. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. În condi]ii de umiditate sc\zut\. când tuberculii sunt zvânta]i. eliminându-se. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). pe pardoseala magaziei. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). luminii. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. în func]ie de spa]iul de încol]ire. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric).. mai ales.5-2. serele. în spa]ii corespunz\toare.

N. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. cu lungimea de pân\ la 1. pe rigolele deja trasate (fig. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. îngro[a]i. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. special echipat\ (MPR-5).4).9. turb\. În vederea plant\rii.9.N.5-3 cm. În principiu. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. simpli sau ramifica]i. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. cu 20-30 martie. acest moment coincide. 9. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.m. dup\ care se adaug\. În unele cazuri. folosind ma[ina de plantat r\saduri. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. în anii normali. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. un nou strat de amestec. Plantarea tuberculilor.d. Calendaristic. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.2). pe teren modelat (fig. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. 108 . În felul acesta. rumegu[ [i nisip.a. Plantarea se poate efectua manual. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . acesta se ud\ bine. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Atât plantarea manual\. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Densitatea [i. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. sau complet mecanizat. STAN.5). respectiv. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol).

dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Lipsa de umiditate. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. de asemenea.LEGUMICULTUR| II Fig. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari.5 .3-0. de regul\. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Lucr\rile de îngrijire. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Dup\ plantare. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Imediat dup\ plantare. de aceea. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. postemergent.U. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. importan]\ redus\ pentru cultur\. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Excesul de umiditate. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.A. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Mancozeb.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. se efectueaz\ o erbicidare. 9. se asigur\ circa 1. Mana cartofului are. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . De regul\.4 kg/ha. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. odat\ cu plantarea.

0. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.N. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele..1. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. În ambele cazuri. manual. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. În cazul e[alon\rii recolt\rii. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. De regul\. Lucrarea se face manual. în tunele joase.9.3 l/ha.1 l/ha sau Karate. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. 1992). în sistem cuvertur\ [. cuibul se desface cu sapa. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.a. fiind încadrat\ între 5 martie . densitate [i ceilal]i factori tehnologici. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.3 l/ha. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.2.5 aprilie. în rigole deschise mecanizat sau manual. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. N. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Fastac-0. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).9. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. se culeg tuberculii cei mai mari. Calendaristic. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. iar 110 . Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.6. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. 9. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.6). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. STAN. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. semimecanizat sau mecanizat.7). produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.

6 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\. mai mari între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. în mod corespunz\tor. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. Fig. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.

tunelul pe rigol\. cuprinzând sub el dou\ rânduri.9. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. 9. STAN.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .8). Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. Fig. 112 . Într-o alt\ variant\. b . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.8 . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.N. N.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.

Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Fig. creme. BATATUL Ipomoea batatas Poir. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. 9. erbacee. Convolvulus batatas L. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. terenul trebuie s\ fie bilonat. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Batatul este o specie anual\. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. 1969) 113 .10 . Fig.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. iar în sol un sistem radicular puternic. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. dar f\r\ succesul scontat. sub form\ pr\jit\ etc). din loc în loc.9. sin. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri.9 . 9. supe.9). au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. în medie. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.2. Înainte de plasarea foliei. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. asem\n\toare cartofului. R\d\cinile. denumit [i cartof dulce. De la batat. Acestea. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.

MUNTEANU înr\d\cina]i. STAN.a. fertiliz\ri faziale. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. ud\ri. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. N. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.10). rezulta]i din l\stari.N. 9. 114 . combaterea bolilor [i d\un\torilor [.

Importan]a alimentar\. practic. oleracea L. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . campestris ssp. De la aceste specii se consum\ frunzele.pentru B. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. pedunculii. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.B.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.1. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. diferite preparate culinare.2-1. printre altele. oleracea [i 2n=20 . capitata L. cu sau f\r\ carne etc. [i varza asiatic\. var. ]esutul preinflorescen]ial. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . 5-6% glucide. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). 1. campestris L. Familia Cruciferae 10. f. mugurii floriferi [. tulpinile îngro[ate. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. în tot cursul anului.5% 115 . prin num\rul de cromozomi (2n=18 . rapifera Metzg (2n=38).B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. Brassicaceae. simpl\ sau asortat\. reprezentat\ de specia B. varza se consum\.1. familia Cruciferae sin. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. alba DC. Dup\ locul lor de origine. napus ssp. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\.pentru B.. 10..1.a. încadrat\ sistematic în specia B.

a fost cultivat\. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.2 mg/100g [. 31 mg/100g fosfor. silvestris L). de regul\. mai ales la m\n\stiri.50 mg/100g. asigurând venituri. 116 . putând fi complet mecanizate.a.2. din varza s\lbatic\ (B. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. În ]ara noastr\.. de sodiu . înc\ din antichitate. 1995). Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise.1-1. în culturi succesive.2 % gr\simi. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. var. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone.46mg/100g. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. asociate [. practic. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. unele toponine sau nume de persoane. în medie..20 mg/100g.N. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. de var\ sau de toamn\.1. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. s\ruri minerale: de calciu . Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). de la înfiin]are pân\ la recoltare. practic între cele dou\ cercuri polare. din prim\var\ pân\ în toamn\. complexul B . pe linie filogenetic\. 2000).000 ha/an.24 mg/100g potasiu. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. duble. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. N. în ultimii 10 ani. 10. de potasiu . corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. era pu]in cultivat\. o suprafa]\ de circa 30. În secolul al XIX-lea. 0. unele lucr\ri. începând cu secolul al XIIlea. STAN. MUNTEANU proteine. împreun\ cu altele. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. unde g\se[te condi]ii prielnice. Importan]a agrofitotehnic\.1. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. cu fosfor – 31mg/100g [. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha)..a. 1998). cur]ile domne[ti [i boiere[ti. vitamine: C . p\str\rii temporare [i valorific\rii. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.a. prin r\sad. în câmp [i în spa]ii protejate. cultura acestei legume. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. ca varza timpurie. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. În ]ara noastr\. Dup\ datele statistice FAO. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. o. În prezent. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.

la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. cu limbul oval. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. conic\ etc. 10. 10. ierboas\. 10. 117 . fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. hermafrodite. tulpina lemnificate (fig. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). puternic ramificat\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). eliptic\. glauc\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. Primele frunze normale Fig.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. cu r\d\cina [i. Tulpina. sulfurii sau alburii. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.1). ovat\. iar cele interioare sunt albe. frunzele bazale sunt pe]iolate. este scurt\ (15-20 cm).Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple.c\p\]âna. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 3 .1. Florile sunt actinomorfe. Pe tulpina florifer\.aspectul general. scurt pe]iolate. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. Frunzele exterioare sunt verzi. 1 . ce poate ajunge pân\ la 1. 2 . alterne. glabr\. bogat ramificat\. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. la exterior lemnoas\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.1 . la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. în interior c\rnoas\.5 m adâncime.3. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. grupate în raceme lungi. laxe. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. par]ial. eliptic sau aproape circular. 4 . glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. de form\ conic\ sau cilindric\.). tetramere. groas\. În faza de r\sad. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.

cu diametrul de 2-3 mm. brune sau cafeniu negre. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 10. N. Temperatura. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. 3 .sec]iune prin semin]e . mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.000-4. produc]ii mari. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. De[i are flori hermafrodite. La temperaturi mai ridicate. netede ori fin striate. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. 10. Oricum. 1985). cele patru carpele sunt concrescute între ele. Pe o plant\ se pot forma 3.2 . dehiscent\ (fig. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. cele de la baz\ au format deja silicve. Totu[i.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. uneori reticulate. procesul de germinare 118 Fig. 2 .N.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Polenizarea. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.4. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. albinele. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile.000 de flori. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. rostrat\. iar ultimele cele de la vârful racemului. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Semin]ele sunt aproape sferice.2). Deoarece inflorescen]a este un racem. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. [i anume 2-30C.1. 10. STAN.

induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Astfel. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. cât [i în atmosfer\. c\p\]ânile r\mân mici. Astfel. în 3-4 zile. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. În cazul solului. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Beker-Dillingen. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. În faza de cre[tere vegetativ\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. 1998). 1969). Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. datorit\ vernaliz\rii. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Peste limita de 20-250C. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. pe terenuri umbrite.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. în faza de r\sad. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. dar cantitativ mai reduse. dac\ lumina este de intensitate slab\. În schimb. 1956. În acela[i timp. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Insuficien]a cantit\]ii de ap\. afânate sau. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Dup\ germinare. cât [i sub aspect cantitativ. atât în sol. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). în toat\ perioada ciclului vital. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. adic\ la temperatura de minus 5-60C. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. respectiv. cu cerin]e mari. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. iar la 18-200C. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. La temperaturi mai ridicate. de asemenea. Vara. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). o faz\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. este necesar ca. Dup\ majoritatea autorilor. 1956). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru.. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. în faza de r\sad. atât din punct de vedere calitativ. La varza timpurie. 1989). De aceea. Lumina. iar în faze mai avansate. cre[terea înceteaz\. uneori. 1982). dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor.

20 kg P2O5. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. STAN. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. provenind din str\in\tate. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. hibrid F1 etc. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. în ]ara noastr\. 1. 120 . 10. recomandarea pentru sistemul de cultur\.N. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 0. 2000). la nevoie. N. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. De regul\.1.7 kg CaO [i 0. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. De asemenea. Astfel. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. prim\vara. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.extratimpuriu. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.1. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.târziu.de var\. Irigarea prin brazde. de[i are unele avantaje. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. în general. forma [i m\rimea c\p\]ânii. aplicat toamna sau. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.3 kg azot. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. profunde. 02. cât [i hibrizii F1. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.3 kg MgO. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.5. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. De asemenea. 03 semitârziu. Reac]ia solului poate varia.40 kg K2O. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.). deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. În compara]ie cu alte plante legumicole.5. anterior preg\tirii terenului. 04 . favorizând b\ltirea. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. al\turi de ap\. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. în limite medii. Solul. 4.timpuriu. 01 . cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. la niveluri optime de 75-80%.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. expuse la soare. STAN. lobod\ de gr\din\ [. 210 kg K2O. ardeii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. s\ se realizeze produc]ii maxime. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului.1. ]elin\. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale.) [i din grupa cepei. toamna. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. ferite de curen]i reci. În leg\tur\ cu aceasta. care au boli [i d\un\tori comuni. MUNTEANU 10. p\trunjel. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. cu diferite grade de evolu]ie.2. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.6. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Tehnologia de cultivare 10. cum sunt: castrave]ii. bame. dovleceii. etc.6. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.2. plantele extrag din sol: 115 kg N. p\stârnac. sfecl\ ro[ie. fasolea de gr\din\ [i cartofii. 45 kg P2O5. p\tl\gelele vinete etc.1. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. tomatele. castrave]i. Fertilizarea de baz\. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.a. prin fertilizarea de baz\. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. de tipul solurilor aluviale. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.N. Preg\tirea solului. Mobilizarea solului.8. este necesar ca. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. 122 . la 8-10 cm adâncime. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\.). prin dou\ treceri.1. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. N. Toamna. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. La rândul ei. imediat dup\ nivelare. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. situate pe terasa a doua a râurilor. Locul în rota]ia culturilor. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.

2 în agregat cu tractorul U-650M. se folosesc doze orientative.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca. În cazul gospod\riilor popula]iilor. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. prim\vara devreme. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. 60 g superfosfat [i 12. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.2%). Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. Astfel.8 sau 123 . M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). cu suprafe]e mici.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.5 g sare potasic\ la m2. În cazul verzei timpurii. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. dup\ care se face modelarea.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.

respectiv 15 g/m2. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. . acestea se vor executa dup\ plantare. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Preg\tirea semin]elor. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. deoarece. echipat cu rari]e. Terenul fiind modelat. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. în acela[i mod ca [i Treflanul.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. pe rigole. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. astfel modelat. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate.8. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. acest erbicid fiind foarte volatil. la adâncimea de 5-8 cm. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. N. Erbicidarea. prim\vara. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6.N.2. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. [i de aceast\ dat\. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. în cazul gospod\riilor popula]iei. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . modelarea se execut\ tot din toamn\.8. STAN. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. în cantitate de 3-4 litri/ha. MUNTEANU MMS-4. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.tratamentul chimic. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. solul. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului.5). Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. pr\fuirea cu 124 . înainte de sem\nat.

În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. în vârst\ de 40-45 zile. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). prin împr\[tiere. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. se taseaz\.5% timp de 10-12 ore. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. . 1986). repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. Tabelul 10. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se ud\ cu 125 . folosind rama de sem\nat. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.stimularea semin]elor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. în vederea gr\birii germina]iei.3. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. Producerea r\sadurilor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri.

06 30.3 0.06-15.4-0.02-10.07 - 20.01-5.07 10.05-05.06-10.04-05.05 15.03 01.05-10.3 0.05 01. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.03-15.03-5.3 0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.04-10.4).5-2.07 05.05-15.07 10.4-0.07-30.07 01.02 plant\rii 5.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05 - 01.04 01.02 15.3 0.3 0.06-15.3 0.06-30.5 0.05 20.0 0.05 20.4 1.8-1 0.N.06 01.06-10.06 05.06-10.4-0.01-15.3 0.06-20.06-15.05 15.3 0.06 05.0 0.05-15.3 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 01.07 01.3 0.06 20.02 15.06 01.07-15.5 0.03-30.06-10.06-25.3 0.06 20.04-15.05 01.05 25.05-15.03 01.07 10.07 15.03 10.06-15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05-25.05-20.06-10.05-05.05-20. Tabelul 10.05 20.5-0.4 1. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05 15.3 0.06 - 25.06-25.04-10. STAN.6 0.02-05.04 01.05 15.05 25.03-30.04 20.05-25.03 25.01-10.05-15.06 15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06-20. N.05-05.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05 15.3 0.3 0.05-05. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.0-2.04-20.

. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. .c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.2%.4%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. . Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. conform datelor din tabelul 10. în cuburi nutritive. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. la 8-10 zile de la repicat. .aplicarea primei fertiliz\ri faziale. 200 g superfosfat. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . . Actelic 50 EC 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. În momentul plant\rii. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. Tabelul 10. folosind 300 g azotat de amoniu. Onevos 33 EC 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).4%.25%. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. [i colab.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Divipan 100 EC 0.2%. Perozin B 75 WP 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. de culoare verde-închis.1% sau Sinoratox 35 EC 0. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. la semnalarea stacului. 127 . Turdacupral 50 PU 0.1% (Costache M.5.05%. Sandofan C WP 0.3%. 500 g sulfat de potasiu. Dithane M-45 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 1987). r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . pentru combaterea afidelor.dirijarea temperaturii.05%.

67 plante la m2. cele alungite.N. umidit\]ii [i aerisirii.3 . STAN. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. 200250 m3/ha. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. aplicând 4-5 ud\ri. Tot din acest motiv. 128 . cu r\sad de aceea[i vârst\. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. N. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Pe fiecare strat în\l]at. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). revenind 6. revin 5. Fig. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. distribuindu-se circa 0. la 5-6 zile de la plantare. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C.5-1 litru ap\ la plant\. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Completarea golurilor se face manual. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.3). 10. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.55 plante pe m2. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Dac\ este necesar. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. odat\ cu executarea plant\rii. În timpul perioadei de vegeta]ie. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Lucr\rile de îngrijire. 10. soi [i calitate. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.

iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. igien\ cultural\. Tabelul 10. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În gospod\riile popula]iei. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha.5%)** 129 .LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. În cazul culturilor pentru consum. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. soi [i epoca de înfiin]are. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. cu fermitate evident\. ca adeziv. în func]ie de zon\. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor.6 [i 10.15%.7). cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Dac\ este nevoie. [i de 1-2 ori manual. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. în faza de formare a c\p\]ânii. e[alonat în 3-4 reprize. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. pe rând. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. bine învelite. pe o adâncime de 50-60 cm. eliminarea plantelor atacate). iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Calendaristic. Produc]ia este de 15-20 t/ha. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. prin t\iere cu cu]itul. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. sub primele 3-4 frunze exterioare. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Oxiclorur\ de cupru 0. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate.

Rovral 0. STAN.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.15%. folosirea de soiuri rezistente.15%.3%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.10. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.N.1%. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.5%) Rota]ia culturilor. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Manzate 0. Benagro 0. Brave 500 0.5%. Nemispor.1% sau Sumilex 0. N. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. tratamente. 0.15-0. tratarea culturilor (Perozin 0.1%. ar\tura adânc\ de toamn\.25%) Igien\ cultural\. tratarea culturilor (Benlate 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.6 . folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Dithane M-45 0. Captadin 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.3% sau Dithane M-45 0.2%.15%) Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale. în special la culturile semincere (Daconil 0.5%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. igiena cultural\.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). ca adeziv 130 . Tiuram 0. igien\ cultural\.25%.2%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.2% sau Perozin 0.2%. igien\ cultural\. combaterea insectelor vectoare. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.2%. evitarea terenurilor ude [i acide.4%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Merpan 0. sin P.1%. Benlate 0. Curzate plus T 0.4-0. igien\ cultural\.. Mycodifol 0.1%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Topsin M 0. Fundazol 0.05-0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. folosirea de soiuri rezistente. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.2%. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Miltox 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Ronilan 0.25%. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.1%) Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ din toamn\.2%. igien\ cultural\. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Benagro 0.2%. Nemispor 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.1%. ar\tura adânc\ de toamn\.1% sau Fundazol 0.

ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.05%.4%. Triclorofon 80 PS 0.2% etc. Sinoratox 35 EC 0.05%. Sinoratox 35 EC 0.05%). Dipterex 80 PS 0.1%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ambuch 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.2% etc. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.05%** Idem Igien\ sanitar\.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.1%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.1%.05%. Diazinon 60 EC 0. Basudin 60 EC 0.15%.15%. Decis 25 EC 0.). tratamente (Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%. igien\ cultural\. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Sumithion 50 EC 0.2%.2%.2%. combatere biologic\ 131 . (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Thuringin 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. Sinoratox 35 EC 0. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.4%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Carbaril 50 WP 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.15%.4%. folosirea de (Phyllotreta atra). Clorofos 75 PS 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%. plantarea în câmp cât mai devreme.15%) Igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Dipterex 80 PS 0.4%. Actel[lic 25 EC 0.4%.04%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.05% etc. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.15% etc.15%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Zolone 35 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.2%. Metathion 50 EC 0.15%. Fernos 50 WP 0. Decis 25 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Clorofos 75 PS 0.04%.15%.15%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.

igien\ cultural\. 1985). Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.15%.05%. 75 kg K2O. Hostathion 40 EC 0.15%. p\stârnac. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. toamna. Zolone 35 EC 0. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. tratamente (Sumithion 50 EC 0.05%. Sumithion 50 EC 0.4%. ca adeziv 10. Sinoratox 35 EC 0. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Fertilizarea de baz\.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).N.6. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Carbetox 37 EC 0.) [i cele din grupa cepei.4%. Folithion 50 EC 0. în cele mai bune condi]ii. fasolea de gr\din\ [i bobul. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Preg\tirea solului.1. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Se evit\ solurile prea u[oare. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Locul în rota]ia culturilor. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. bine nivelat. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.15% . În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. N. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). ridichi. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. tratamente (Birlane 10 G 0. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. plantele extrag din sol: 84 kg N. p\trunjel. MUNTEANU Tabelul 10.04%. Decis 25 EC 0. Metation 50 EC 0. deosebit de periculo[i. Ca urmare.1%.01% etc. STAN. Ripcord 40 EC 0. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.2.7 . Zolone 30 WP 0.1%. Decis 25 EC 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. imediat dup\ nivelarea de exploatare. ]elin\ etc.2%. 20 kg P2O5. care pierd repede apa. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. la nivelul în\l]imii plantelor.1% etc.2%. cât [i în atmosfer\. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. profund [i bogat în humus. De aceea se alege un teren plan.. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.

acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Dup\ sem\nat. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Varza de var\.2). echipat cu corpuri de rari]e. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice.3. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. irigându-se de mai multe ori. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. urmând ca. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. în solarii neînc\lzite. Astfel. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. la 5x5 cm. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice.2. se ud\. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. sau cu DR-5. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. se folosesc doze orientative. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. înainte de plantare cu 10-14 zile. Erbicidarea. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. în 2-3 reprize (15-20 martie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Modelarea solului.2. rigolele s\ fie adâncite. utilizând rama de sem\nat.

distribuindu-se circa 0. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.N. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. 4 g/m2. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. N. iar în gospod\riile popula]iei manual. revenind o desime de circa 5.5 plante la m2.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.5-1 litru ap\ la plant\. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). în func]ie de umiditatea solului. înl\turarea vârfului pivotului. Fig. La r\sadurile nerepicate. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.4). STAN.4 . Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. cu specificarea c\. 10. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. 134 . iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. în 2-3 etape. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. dup\ care se mocirlesc.4). distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.

Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. În acest scop. de 1-2 ori între plante pe rând. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Produc]ia este de 20-35 t/ha. în general. apa s\ se infiltreze în adâncime. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. manual. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.6. Datorit\ d\un\torilor. peste 1 kg/bucat\. la nevoie. seara. 135 . Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. care sunt mult mai uniforme. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. pân\ la cre[terea temperaturii. în condi]ii optime de tehnologie. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. dar. Celelalte lucr\ri de între]inere. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Locul în rota]ia culturilor. [i manual. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. de 3-4 ori între rânduri. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. secar\ mas\ verde etc. astfel ca. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. 10. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. adic\. destul de periculo[i. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\.. în cazul cultivarelor hibride. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. c\p\]ânile sunt mult mai mari. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. a unor epoci intermediare. a[a cum s-a ar\tat. spanac.1. borceag. În schimb. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\.3. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Recoltarea se execut\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. de regul\. orz de toamn\. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie.

4 g/m2. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.N. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 50 kg P2O5. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. în vârst\ de 40 zile. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor.000 plante la ha (fig. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. f\r\ gre[uri [i coame. 1973). fertil.5). dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. permeabil. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. se m\run]e[te [i se niveleaz\. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. dac\ este nevoie. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Bala[a. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Dup\ sem\nat se ud\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. STAN.000 .50. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 1969. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Pentru gospod\riile popula]iei. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. MUNTEANU Vara. gr\pându-se concomitent. se afâneaz\. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. 136 . se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. utilizând rama de sem\nat. deoarece r\sadul nu se repic\. se dezinfecteaz\. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 10. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. N. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Se seam\n\ rar. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu.

dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. revenind o densitate de 4 plante/m2.1. recoltarea se poate realiza mecanizat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt.nu se mai face modelarea. 137 . Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. 10.4. 10. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. concomitent. în general. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.LEGUMICULTUR| II Fig. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).5 . dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted.6. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat.

sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. produc]iile fiind acelea[i. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. în general. l\sându-le pe cele mai viguroase. ata[at la sem\n\toare. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha.8-1 kg s\mân]\ la hectar. ardeii. o bun\ premerg\toare (Maier. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. salata. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Producerea r\sadurilor. iau apa din adâncime. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Culturile premerg\toare. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. 1969). MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Dat fiind specificul intensiv.N. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. R\sadul se produce. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Astfel. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. în func]ie de zona de cultur\. SUP-21 sau Saxonia-270. în luna ianuarie). Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. . l\sându-se între plante 10 cm. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. în agregat cu tractorul L-445. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. având un sistem radicular mai profund. folosindu-se 0. dup\ s\pat. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii.6. . de preferin]\. ob]inute prin sem\natul direct în câmp.1. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.Se face r\ritul plantelor.5. N. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. castrave]ii. printr-o greblare u[oar\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. cu unele deosebiri. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. 10. STAN.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele.

Dirijarea factorilor de mediu. echipat cu rari]e. conform schemei de înfiin]are a culturii. înc\ din toamn\. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Di]u [i colab. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.4 sau FPP-1. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.F. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.L.-S. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.F. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Preg\tirea terenului. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Prim\vara. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. gr\parea terenului. 60 zile. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.3). Dup\ 35-45 zile. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.8) modificat\ ([asiu de 2. Buz\u (1984) . se execut\ dezinfec]ia solului.65-70 zile. 6-80C. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.6 m). Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. În cazul tunelelor joase de polietilen\. (1980). (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. iar I. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare.P.C. 16-180C pân\ la repicare.L. repicat la cuburi nutritive.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. imediat ce terenul permite. 139 . I. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. în ghivece sau cuburi nutritive. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Vâlceanu [i colab.8).C. Instalarea ad\postului.4). În acest scop. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. 10-120C dup\ repicare noaptea. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.C. cu 10-12 zile înainte de plantare.L.

8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.P.000 plante la hectar. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. F. la distan]a 30x30 cm. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Tot pentru tunele joase. 25 a III-a. folosind schema 57+46+94+57 cm.000 plante în solariile tunel (fig.000-110.7). cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. M\nescu (1972) recomand\. asigurând circa 53. Buz\u (1981). Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.a. (1969.L. realizând o densitate de 50.N. de condi]iile meteorologice. de tipul de ad\post.F.C. pe brazde u[or ridicate. dar în zona de nord-est.C. Maier(1969) recomand\. 10.40 m).C. L. 1984). 1984). STAN.F.000 [i respectiv 60. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. elaborat\ de I. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 10.000 plante la hectar. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.L.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. asigurând o densitate de 57. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.C.L.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.6) În ad\posturile joase. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. densit\]ile recomandate sunt de 57. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Buz\u. pentru solariile tip I.P. N.P. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. 10. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. Ceau[escu [i colab.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 1978. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante la hectar (I. (cu l\]imea de 5. Tehnologia cadru. în solariile bloc. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. a. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. 10. Cobâla[ [i colab. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. 140 . C.000). irigarea prin brazd\ a culturii [.S.. implicit. De regul\. atât în solariile bloc.000 plante la hectar. 1981). MUNTEANU Înfiin]area culturii.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. realizând densit\]i de 57. la plantare. folosirea intensiv\ a terenului. Densitatea poate fi mai mare (90.-S.C. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.F. 1981. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).C. Buz\u.L.L.L. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. densit\]i de înfiin]are a culturii. Maier [i colab.000 plante la hectar. realizând o densitate de 85. Vidra [i S. În condi]iile din sudul ]\rii.

astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.F.LEGUMICULTUR| II a b Fig. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.C. 10. r\sadurile vor fi bine udate. Udarea în 141 . tasând bine solul.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.L. în cuiburi sau în rigole. Înainte de plantare.6 . îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.

comparativ cu serele din sticl\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. de exemplu. STAN. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. În acela[i timp. posibilit\]ile reduse de aerisire). cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Dac\ totu[i este nevoie. lipsa agentului termic. 10-7 . În acela[i timp. Din aceste considerente. acoperirea cu folie de polietilen\. N. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Pentru cultura de varz\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu.N. 142 . mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. a b Fig. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\).

umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.L. 10. Buz\u.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.P.L.F.C. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .8 . În cazul temperaturilor prea mari.C.-S. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.LEGUMICULTUR| II a b Fig.

La nevoie. uneori.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.U. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. cu care ocazie se refac rigolele de udare.L. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Buz\u. 6-9 ud\ri. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.P. De asemenea. Buz\u. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. Se aplic\. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. 10. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. la ambele tipuri constructive. în func]ie de condi]iile de mediu. ori folosind motocultorul. La tunelele joase.P. N. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. cu norme de 200-300 m3/ha.A. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.C. buha verzei (Mamestra brassicae).L.C. folosind ma[ini [i aparate specifice. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.9 . Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. STAN. aerisirea se face în intervale scurte de timp. melcii f\r\ cochilie (Lymax). fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). prin ridicarea pe lateral\ a foliei. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. de regul\ prin brazde. – S. molia verzei (Plutella brassicae). O lucrare deosebit de important\ este irigarea. 1984).F.C. Lucr\rile de îngrijire. în func]ie de dotarea tehnic\. spre sfâr[itul perioadei. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. Fig.L.F.N. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. 144 . Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.C. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. (I. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau.-S.L.

în teren neprotejat.2. 1986). Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. f. eventual.2. 10. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Importan]a culturii Varza ro[ie. 1969. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 10. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 10. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Radu. 1973). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic.3. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. rubra L. aceea[i ca la varza alb\. 145 . în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. practic. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1965. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.2. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. 1969. 1978.10). Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.2. 10. De obicei. capitata L. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. de asemenea.2. în toate zonele legumicole. de gustul mai apetisant. simple sau asortate. din mai pân\ în iunie. Maier. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.1. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII).

Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. de culoare violet\ [i foarte îndesate. dar în ultimul timp nu este de neglijat. de origine german\. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\.2.4.2. datorit\ prezen]ei Fig. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.Varza ro[ie: 1 .10 . necesit\ soluri mijlocii. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.N. 2 . conform cerin]elor pie]ei. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. 146 . Acest soi este tardiv. STAN. În România s-au cultivat câteva soiuri. N. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. practic. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Temperatura.5. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. 10. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.aspectul general antocianului în celule.2. 10. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. înc\ din perioada 1950-1960. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). cu c\p\]âni globulos-alungite. Plantele sunt foarte viguroase. profunde. al plantei. MUNTEANU 10.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.6. reavene [i fertile. 10. dar în Europa. lumina joac\ un rol relativ redus. de exemplu. ca varz\ târzie (de toamn\). de obicei. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.

cu l\]imea la coronament de 104 cm.000 plante la ha (fig.000 plante/ha. Ca urmare. 10. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.11). Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. cultura târzie. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Pe fiecare strat în\l]at. se planteaz\ dou\ rânduri. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Înfiin]area culturii. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.11 . diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. orientativ. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. 10.000-60. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.2). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. ceea ce asigur\ o densitate de 55. realizându-se o densitate de 55. Fig.

varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.C. 10. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.N.3. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. În România. în secolele XVIII-XIX. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. sabauda L. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\.1. Familia Cruciferae 10. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.12).3. 148 . cultura este practic necunoscut\. în secolul al XVI-lea. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). atât în anul întâi. dar pe suprafe]e relativ mici. Datorit\ fine]ii. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. La noi în ]ar\. 10. 10. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. în vederea consumului în stare proasp\t\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. 10. STAN.3. var.3. N. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. sin. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\.2. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. cât [i în anul al doilea (fig. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. MUNTEANU sare potasic\. bullata D.3.

Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. cu polenizare entomofil\.aspect general. Aceast\ varietate este alogam\. 1985). fr\gezime. 149 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.5.C.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. la nivel optim. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. chiar ro[ie-violacee. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.frunza din partea superioar\ a rozetei. este semitardiv. 10. cu foliajul verde închis. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu prioritate. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. soiul românesc Marilena. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. 2 . la care s-a ad\ugat. la cultivarele mai noi. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. 4 . condi]iile de sol. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. crocan]\ [i gust pl\cut. Acesta a fost creat la I.c\p\]âna.3.12 . se cer asigurate.3. la circa 15 ani. fiind moi. De aceea.4.LEGUMICULTUR| II Fig. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.L. se vor asigura. cu ridic\turi convexe. 3 . 10. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. Vidra.F.Varza crea]\: 1 . 10.

Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. având în vedere [i soiurile folosite.3. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 150 . Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.13 . Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Locul în rota]ia culturilor. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. în func]ie de zon\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. de var\ sau de toamn\. Fig.000-55. realizându-se o densitate de 55. se practic\. în variantele de cultur\ timpurie. La noi în ]ar\. soi [i epoca de recoltat.000 plante la ha (fig. realizându-se o densitate de 50. 10.N. 10.000 plante la ha. Alegerea terenului. STAN. cel mai mult.13). MUNTEANU 10. acolo unde se cultiv\ [i. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. N.6. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.

Calendaristic. are niveluri mult mai ridicate. gemmifera D. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.1. vitamine [. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. ierboas\ în faza tân\r\.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.4.3. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.a. 6-7% glucide. 10. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. dar mai ales în vestul Europei. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\.14). formate în axila frunzelor.4.a. fiind de 20-40 t/ha. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor.5% substan]e proteice. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. care reprezint\ partea comestibil\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. verzi[oare în unt. 10. dup\ ce se ridic\ roua. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. var. 3. 10. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. verzi[oare pane [. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Valoare alimentar\.2. 10. pân\ toamna târziu. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.4.C. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.2-3. în principiu. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Familia Cruciferae 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. 151 . Eventual. s\ruri minerale. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.

N. 10. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. asem\n\tori celorlalte variet\]i. u[or oblic\ în jos. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. 10. În zona apical\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. mai ales în 152 . Tulpina este erect\.4.14 . dar mai ales. Atât din verzi[oare. cu masa variind între 10-30 g. STAN. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. de care depind num\rul. pu]in mai rotunjit. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Florile. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ joas\. din aceast\ cauz\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.Varza de Bruxelles: 1 . MUNTEANU Fig. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. grosimea tulpinii. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. 2 . 1969). m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. N. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. Frunzele sunt pe]iolate. cât [i din mugurele terminal. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.4. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.plant\ cu tulpin\ `nalt\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu.

Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. pe cât posibil.4. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Vernalizarea. 10.5. datorit\ masei vegetative. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. mai ales.4. profund. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. în caz de vânturi puternice. Astfel.. fertil [i semiargilos. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. tulpina de 70-80 cm. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. cu vigoare medie spre mare.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. 10. deschiderea rigolelor pentru 153 . un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. nivelarea de exploatare.6. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. verzi[oarele sunt mari. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Preg\tirea solului. 1971). solul trebuie s\ fie bine structurat. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.. care este tardiv (180-200 zile). Toamna. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Prim\vara. la sfâr[itul lunii mai. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. De asemenea. În caz de secet\. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Marinescu N.

Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.15 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Fig 10.15). Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile nu se repic\. amenajate în câmp.000 plante la ha (fig.N. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. N.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Producerea r\sadurilor. 10. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. STAN. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. MUNTEANU modelat solul. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. r\sadurile sunt bune de plantat. . realizându-se o densitate de circa 40. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie.

prin ruperea cu mâna.. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. soteuri sau piureuri. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). fiind. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. 1992). superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. 1967. când verzi[oarele sunt bine formate. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. în a doua jum\tate a lunii septembrie. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. La prima exist\ câteva variante tehnice. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. silvestris). Familia Cruciferae 10. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. var. Celelalte lucr\ri de între]inere. pân\ la 10-12 t/ha. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.C. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.5. o bun\ comercializare pe pia]\. acephala D. pe baza unui larg studiu bibliografic. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.2. citat de Savi]chi [i colab. . VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.o. e[alonat. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. în acest sens. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . 10. salate fierte – folosite ca garnitur\. 1977. în func]ie de cerin]ele pie]ei. supe.5. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. citat de Savi]chi [i colab. 10. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Beceanu (1995).5. pân\ spre vârful tulpinilor.1.1992).

16 . Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Este o plant\ bienal\. iar uneori pestri]. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Pe axul principal.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Sistemul radicular este puternic dezvoltat. se pot forma ramuri scurte. brun-violet. cu polenizare entomofil\.3. 10. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. cu în\l]imi variabile. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Tulpina este cilindric\. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Astfel.plant\ cu tulpina `nalt\. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 156 . pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. cuprinse între 120-150 cm. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. frunzele pot fi colorate în verde. în func]ie de soi. 10. mari. 2 . dar superficial. MUNTEANU [i cultivat\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. pe]iolate. STAN.5. din mugurii axilari.16). Frunzele sunt simple. penat lobat.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. dispuse altern [i distan]at între ele. violaceu. Formele pentru furaj au frunzele netede. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Florile. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.N. N. Limbul frunzelor poate fi lirat. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate.

suprafa]a foliar\ mare. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. Apa este. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. se situeaz\ în limitele a 16-180C. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. care au frunza aproximativ neted\. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. oleracea. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. mai ales în gospod\riile familiale. 10. pentru temperatur\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab).5. ca [i varza de Bruxelles. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.5. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. dar [i ro[ieviolacee. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. de culoare verde. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. [i în cazul verzei pentru frunze. 157 . 10. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. Esen]ial. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.5. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).LEGUMICULTUR| II 10. Portul s\u înalt.6.4.

Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. elastice [i turgescente. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.6.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. N. În ambele cazuri. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. PP. denumit\ impropriu inflorescen]\. MUNTEANU Fig 10. cauliflora (Alef). [i C 60 mg/100 g.6%. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. [. sin. B1. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. lipide 0.9% (din care celuloz\ 1%). B2.1.a. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. proteine 2. CONOPIDA Brussica oleracea L. mai mult murat\.17 . botrytis subvar. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. citat de Ceau[escu [i colab. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. glucide 3.a. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. sufleuri [.3%.6. (1984).8%. Ca 25 mg/100 g. (1975). Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. K 420 mg/100 g. 158 . botrytis Familia Cruciferae 10. var. salate cu unt. var. 10. Brassica oleracea L. pane. care sunt mai tinere. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. vitaminele A. Dup\ Mincu [i colab. ciorbe. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. Aceasta se consum\ marinat\. STAN.N.

conopida nem]easc\. în mod evident.18). incomplet evoluat\. groase. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. în Fran]a. foarte îndesit ramificat\. c\rnoase. scurt\.a. B. 159 . bogat ramificat\. R\d\cina este pivotant\. Tulpina principal\ este cilindric\. de unde s-a r\spândit în Olanda. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. 10. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. În prezent. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. În }\rile Române. denumit\ Brassica cretica Sam. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. 42 mii ha.3. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. De altfel. 1986). ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. din care. scurt\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. în mare m\sur\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta.6. tare ca [i la varza alb\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. 10. g\lbuie.2. mai ales în jurul ora[elor. fraged\ [i dulce. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. în culturi timpurii sau tardive. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. care are ca origini varza s\lbatic\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. apoi Italia. [i ast\zi se cunosc denumiri. 2000). cum ar fi: conopida italiana. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. la compromiterea recoltei. Germania [i alte ]\ri. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. ierboas\. conopida de Cornwall [.6. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate.10. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Anglia. alb\.

planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. nervura principal\ este sub]ire. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. practic. N.5-2 cm în diametru. hermafrodite. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. iar în stadiul de c\p\]ân\.oleracea. fin din]at\ ori u[or sinuat\. groas\. 160 . de 1. conopida fiind o plant\ alogam\.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Frunzele sunt simple. 10. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). la altele.18 . nervura principal\ este foarte lat\. erect\ sau oblic\. polenizarea este indirect\.N. De[i florile sunt hermafrodite. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. albastre sau violete. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. un criteriu de identificare a soiurilor. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. verde-închis. dar sunt mai mici. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. sesile sau scurt pe]iolate. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Conopida este. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. La un moment dat. Florile actinomorfe. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Culoarea poate fi verde-deschis. cu marginea fin din]at\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. La înflorire. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. tetramere. Astfel. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. cu marginea întreag\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. de asemenea. STAN. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. În faza de r\sad. cu nuan]e cenu[ii. Polenizarea este entomofil\. frunzele au limbul oval – alungit. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. la unele soiuri. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. cu ramuri groase (la soiurile târzii). M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.

de velur sau bob m\runt de orez. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În aceast\ direc]ie. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Pe acest ]esut. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). astfel afectat. care se reface foarte greu.6. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. dac\ sunt bine c\lite. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. În primul caz este afectat\ r\d\cina. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. 1969). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. cu c\p\]ânile formate. Apa. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. factorii major implica]i sunt temperatura. identice cu cele ale verzei. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. care. Tot în faza de c\p\]ân\. determin\ spargerea celulelor. devin laxe. Conopida de toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. cumulate cu seceta prelungit\. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. în cea mai mare parte. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Un exces de ap\ provoac\ 161 . cantitativ. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. o lung\ perioada de timp. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. de[i. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. de multe ori. care diminueaz\ valoarea comercial\.4. temperaturile sc\zute de 4-80C. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Temperaturile ridicate. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. apa [i elementele nutritive. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). care î[i pierd turgescen]a. În perioada de formare a c\p\]ânilor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\).LEGUMICULTUR| II 10. nici nu mai formeaz\ flori. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. unde cap\t\ culoarea verde. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. care.

cultura are nevoie. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. corespunz\toare terenurilor bine însorite. de o cantitate mare de lumin\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor.N. de[i nu au dreptate în totalitate. un exces (moderat) de ap\. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. 1979). Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. determin\. În termeni gr\din\re[ti. În câmp sau spa]ii protejate. este important de reamintit c\ 162 . Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). num\rul de frunze este mai redus. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. A[a cum s-a mai ar\tat. de asemenea. Lumina. N. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. în mod special. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În ceea ce prive[te azotul. În timpul vegeta]iei. întârzierea recoltei. Din aceast\ cauz\. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. 1969. plantele se alungesc. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. De asemenea. altfel. În privin]a elementelor minerale. Le Bouhec. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. În faza de r\sad. STAN. în general. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. d\un\tor pentru c\. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. În acela[i timp. Excesul de ap\ este. 1978). Alungirea r\sadului. în mod evident. r\sfirate. chiar u[or violacee. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. de asemenea. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. a[a cum se întâmpl\ la varz\. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. ceea ce înseamn\ condi]ii optime.

care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.6. mai ales în prim\verile secetoase. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Sunt contraindicate solurile grele.1. din care multe sunt hibride. uneori pentru ser\). provenit\ din grupa Erfurt). De exemplu. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. salat\. reci [i umede. de toamn\ [i de iarn\. 10. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). La rândul ei. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. 163 . sortimentul. spanac etc. pân\ la minus 100C. pe terenuri ad\postite.6. Tehnologia de cultivare 10. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. castrave]i. La noi în ]ar\.8). Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). maz\rea de gr\din\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.6.2–7. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. b.8). dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.5. Locul în rota]ia culturilor. 10. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.6. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Alpha (pentru câmp. bobul etc. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff.LEGUMICULTUR| II acesta. De asemenea. cu diferite grade de evolu]ie. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Tipul ecologic de iarn\. c. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce).6. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. cernoziomuri levigate. grupa Giant (din Italia). de[i nu este prea bogat. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. în cantit\]i prea mari.

N. MUNTEANU 164 . STAN. N.

revin aproximativ 66. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. cultura de conopid\ 165 .445. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. revenind o densitate de 66. Completarea golurilor se face manual.19 .600 plante/ha). în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. ca [i la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Producerea r\sadurilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. cu udare individual\ a acestuia. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. În ferme.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Lucr\rile de îngrijire. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.000 plante la hectar (fig. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. la 4–5 zile dup\ plantare. 10. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Fig 10. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.000 – 75. în vârst\ de 40-45 zile.19). astfel. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.600 plante /ha. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.

recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Recoltarea se efectueaz\ manual. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. norma de udare se m\re[te. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. aplicându-se. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare.N. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Înainte de recoltare. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Dac\ este nevoie. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. fiind între 15 [i 25 t/ha. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. STAN. pân\ la 5-6 ud\ri. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. în func]ie de regimul de precipita]ii. În gospod\riile popula]iei. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. albe. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. în circa 2 – 4 etape. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. cu cantit\]i moderate de ap\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. fragede [i pl\cute la gust. De regul\. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. pân\ la 15 – 20 iulie. cu circa dou\ zile. 166 . o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. N. în func]ie de starea de umiditate a solului. Calendaristic. Produc]ia variaz\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. f\r\ a-l r\ci prea mult. se execut\ o udare u[oar\.

Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. În cazul în care solul este u[or acid. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. dac\ este nevoie. spanac. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. ceap\ pentru stufat etc). Producerea r\sadurilor. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag.6. cartofi timpuri etc. Pe fiecare strat în\l]at. dup\ urm\toarele culturi: salat\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. secar\ mas\ verde etc. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. 167 . la adâncimea de 20–22 cm. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. ceap\ [i usturoi pentru stufat. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. prin ata[area unei grape stelate. Vara. în func]ie de zon\. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii.000 – 50.. spanac. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. din punct de vedere al structurii. în func]ie de gradul de aciditate.LEGUMICULTUR| II 10. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Locul `n rota]ia culturilor. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. în vârst\ de 45 – 55 zile. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\.6. De asemenea. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. în perioadele secetoase din timpul verii. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri aplicate. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. fertilit\]ii [i reac]iei chimice.20). Aceasta se gr\peaz\ concomitent. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\.2. asigurând o densitate de 45. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în nici un caz acid\. cu l\]imea la coronament de 104 cm.000 plante la hectar (fig 10. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.

în perioada de formare a c\p\]ânilor. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. pân\ 168 . plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. seara. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. dup\ care se depoziteaz\ temporar. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. N. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. ac]ionat\ de tractorul L-445. în perioadele secetoase din timpul verii. În timpul vegeta]iei. în func]ie de regimul de precipita]ii. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. MUNTEANU Fig. În gospod\riile popula]iei. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri.000 plante la ha. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. În faza form\rii c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. 10. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. realizând o densitate de circa 55.N. la cultura de conopid\ de toamn\. când plantele [i-au revenit.20 . cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. STAN. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. Dac\ este nevoie. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. În timpul perioadei de vegeta]ie. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat.

se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. plantele se vor c\li foarte bine. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. reduce faza de c\p\]ân\. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Löbl [i colab. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. În faza de r\sad.). de asemenea.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. variind intre 18 [i 30 t/ha. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. pericolul vernaliz\rii [.C. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Infiin]area culturii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.F. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Sem\natul nu se va face prea des.6. 10.a. respectiv cu 40. Cu 7–8 zile înainte de plantare. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. Salter.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Pentru ciclul al II-lea. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. – S. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. pân\ la plantare. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.L. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. astfel ca. Producerea r\sadurilor. Buz\u. 1972). în faza de cotiledoane.000 plante la hectar.L. alungindu-se foarte repede. 1981).000 [i 30. asem\n\tor culturii de câmp. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). (1962. atât în ciclul de prim\var\. 1974.P. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 1974). 1977). epocii [i ciclului de cultur\. 169 .6. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.C. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Dup\ r\s\rire. Pentru Câmpia Dun\rii. O bun\ fertilizare se poate realiza. De aceea.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).

plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.C. MUNTEANU În solariile bloc.C. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.21 . dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. conform schemei din figura 10. determinând încetarea în cre[tere.24. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.23). Fa]\ de varz\. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.000 plante/ha (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. STAN. în faza de c\p\]ân\.L.. realizându-se o densitate de circa 33. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. în general. în faza de c\p\]ân\. 10. asigurând o densitate. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.000 plante la hectar (I.N. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. este deosebit de sensibil\ la secet\. 1980). N.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. 10. asem\n\tor culturii de varz\. conopida. realizându-se o densitate de 40. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. De asemenea.F. Buz\u.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.000 plante/ha. Fig.21).22). de 33. 10. La aceea[i schem\. 1981).P. 170 .L. Principalii factori de mediu se regleaz\. – S. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. realizând o densitate de 28. Reglarea regimului factorilor de mediu. În plus. în rânduri. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. de asemenea.10. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.22 .LEGUMICULTUR| II Fig.

la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Buz\u. MUNTEANU Fig. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. citat de Ceu[escu [i colab. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Lucr\rile de îngrijire. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Producerea r\sadurilor..L. modificat) Ca [i la varz\. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. 1973).C.4.6. 10. 1980). 1973) 172 .000 [i 80. specific\ soiului. Se planific\ între 50. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Mamestra brassicae). O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. 1981. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. 1970. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.L. folosind temperaturi sc\zute. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.C. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.P. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. În continuare. reglarea factorilor temperatur\.000 de fire la hectar. de exemplu.N. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.6. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. în func]ie de soi.F. N. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.. 10. STAN.-S.

ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. aerisirea va fi aproape permanent\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.000 plante la hectar.5). soiurile mai pu]in viguroase. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. În acest scop. la densitatea de circa 50. irigarea. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Sera. iar în faza de legare a c\p\]ânilor.25) Fig. a[a cum s-a mai ar\tat. frunzele se leag\ deasupra acestora. vor avea o densitate mai mare [i invers. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Lucr\rile de îngrijire. 1973). lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. care s\ asigure densit\]i variind între 50.000 plante la hectar (fig.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii. corespunz\tor epocilor de plantare. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. prin caracteristicile sale constructive. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. 173 . uniformitatea. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. 10.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. prin cretizarea geamurilor. Astfel. În plus. Recoltarea. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. Lucrarea este e[alonat\. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. în perioada de insola]ie. În general. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.000 [i 80. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. dac\ s-au format c\p\]ânile.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. recoltarea se face e[alonat. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 10. afânarea solului prin pra[ile. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea.

STAN. 174 . Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Acest termen exist\ [i ast\zi. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. var. chiar dup\ 1950. Broccoli este o varietate ierboas\. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. Se recunoa[te c\. anual\. cymosa Lam sin.2.26). Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord.o. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. o legum\ de lux.7. subvar. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig.7. 10. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. italica Plenk Familia Cruciferae 10. BROCCOLI Brassica oleracea var. ca [i aceasta. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar denume[te. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde.N. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. broccoli este aproape necunoscut\. fiind considerat\. “oficial”.7. dar prezint\ suficiente caractere botanice. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. botrytis L. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. în mod exclusiv. constând din l\starii floriferi.1. La noi în ]ar\. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. În lume. B. în secolul al XX-lea (1930). Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.3. N. cunoscut\ mai ales în Italia. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. 10. MUNTEANU 10. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. în mare parte asem\n\toare cu conopida. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). 1994). 10. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor.7. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).

broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.4. la multe soiuri. Limbul este. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). lirat-penat-partit. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. La soiurile mai vechi. subvar. botrytis L.d. Soiurile mai noi. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . 10.o. ameliorate ini]ial în America de Nord. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.26 – Broccoli: 1 . var. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.7. Partea comestibil\. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. asparagoides Lam. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. formând noi buchete [.a.m. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). g\lbuie sau violacee.LEGUMICULTUR| II Fig. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.). pedunculii florali [i mugurii floriferi. 1953). denumit\ în mod corect inflorescen]\. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. 10. dispuse pe l\starii principali.

Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. în cultur\. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. 10. 10. STAN.5. Fig.F.7.C. provenite din ]\rile cu tradi]ie. 10. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Tehnologia de cultivare 10.1. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.N. N. În România se cultiv\. cu o vârst\ de 40-45 de zile.L. Cu alte cuvinte.27. în mod întâmpl\tor. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. au fost studiate adev\rate colec]ii.7. În câmpurile experimentale de la I. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. ~n aceast\ faz\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. SCL Bac\u [.a. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.27 . Vidra. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). diferite soiuri.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. exigen]ele ecologice sunt maxime. Soiuri La nivel mondial.6.7.6. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.

de regul\. Dac\ l\starii sunt prea lungi.28 . recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\.2. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. dar poate fi [i mai redus\. 10. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Fig. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau.28).7. Înfiin]area culturii are loc. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Recoltarea se efectueaz\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.5 iulie). La cultura de broccoli asparagus.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. în cultur\. a[a cum s-a anticipat deja. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. în mod e[alonat. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. De asemenea. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. 10. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. eventual. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.6. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dar f\r\ frunzele protectoare. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . 10.

1. suculent\. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.2. Una din aceste variet\]i. ou\ sau umplute cu carne [i orez. adic\ 15-25 t/ha. oleracea var. ridichi.).N. 10. r\sadni]e [i solarii.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. denumit\ “varza de Pompei”. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni .august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Oleracea. Familia Cruciferae 10. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). gongylodes L. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. comparativ. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. care este fraged\. N. oleracea. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . sin. din timpul toamnei).a. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. gongyloides Lam. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . [i bolile. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. de exemplu.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. De asemenea. La noi în ]ar\ sunt 178 . dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. frig\nele. var. mai ales atmosferic\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.8. circa o lun\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. în perioada cu umiditate ridicat\. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . sylvestris. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. soteuri. în perioada de secet\. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. STAN. De asemenea. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cu gust pl\cut. ]elin\ [. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. 10.8. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. H. mânc\ruri cu carne. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. respectiv B. GULIA Brassica oleracea var. cu conopida. ghiveciuri. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).8. Din punct de vedere agrofitotehnic.în cel al guliilor.

. acestea pot evolua. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. cultivate prim\vara devreme. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.3. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Aspectul general al plantei: scurt\. limbul este eliptic. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. 10. în al doilea an). Limbul are m\rimea [i forma variabile. dublu sau neregulat din]a]i. în func]ie de soi. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei.29). cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.29 . în func]ie de vârsta plantei [i soi. cele de la baz\ cad mai devreme. atât timpurie cât [i cea tardiv\. tuberizat\ în partea inferioar\. în S. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Frunzele sunt simple. în faz\ de r\sad. l\sând cicatrici mari. bienal\ (fig. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. La soiurile timpurii. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. gulia. se comport\ ca anuale. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. 10. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. În lume este larg r\spândit\. ovat sau lanceolat. Canada [i Asia. de culoare verde-deschis.8. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. În România. Tulpina (în primul an) este Fig. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. respectiv 610 ori mai mici. Astfel. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. în faza reproductiv\.U. alterne. 1985). 10.Gulia. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Unele soiuri . r\d\cini. în acest din urm\ caz. sferic-turtit\ sau ovat\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. Lobii limbului sunt simplu. comparativ cu varza.A. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. 179 Gulia este o plant\ ierboas\.

mai ales fa]\ de sol. iar pe de alt\ parte.5. 10. datorit\ faptului c\ plantele.6. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Solul trebuie s\ fie mijlociu. 180 .trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Aceste cerin]e sunt justificate.1. a fi în cantit\]i mari. 10.N. În mod deosebit. factorii de mediu . de baz\.8. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. dar echilibrate. MUNTEANU 10.8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). În acela[i timp.9).8.8.mai ales nutri]ionali . dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. STAN. de regul\. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Elementele nutritive se prefer\. cerin]ele sunt mai mari. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.a. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). pentru gulioare. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. în cultur\ protejat\ [. bine structurat [i fertil. tardive. pe un fond de fertilizare organic. dar suficient de reav\n. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.6. pe de o parte. Asolamentul. N. inclusiv la gulia de toamn\. 10.4. elementele nutritive [i ap\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). În toate cazurile. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Lucrarea se execut\ manual. 10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Se aplic\ 3-4 ud\ri. N. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Fig 10. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. la distan]a de 25 cm între plante.30). Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. 182 . Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Udarea culturilor se face pe brazde lungi.N. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Lucr\rile de îngrijire. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. STAN. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.30 . cel pu]in trei zile. la interval de 8-10 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.02) (tabelul 10. Murtazov [i colab.4). Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. prin împr\[tiere sau în rânduri. temperatura de 70C).

Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. 10.2. La plantare. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. în acest caz. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. 10. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. produc]ia va suferi (Bala[a. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. agrotehnice [i de soi. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. revenind o densitate de 65. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. în func]ie de condi]iile meteorologice. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha.6. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. în zona unde are loc procesul de îngro[are. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.000-70. R\sadurile îmb\trânite. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. 1973).8. o singur\ dat\.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual.000 plante la ha (fig. 183 . În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.31). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha.

6. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. f\r\ suculen]\. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Producerea r\sadului.3. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\.31 . STAN. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. R\sadul se produce în sera înmul]itor. la adâncimea de 30-40 cm. 184 . dar pot face recoltarea mai dificil\. cu o p\trundere superficial\ în sol. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Guliile. la cuburi sau ghivece nutritive. MUNTEANU Fig 10.N. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate.8. de calitate inferioar\. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. în func]ie de regimul de precipita]ii. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. 10. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. N. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. În cursul vegeta]iei. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.

Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Înfiin]area culturii. În perioada de r\sad. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.33). la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. 10. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.34. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. între 15 martie .000 plante la hectar.33 . 1972).10 aprilie. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.32 . Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. În solariile tunel. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. mai ales în perioada iernii. 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. Fig 10. dispuse conform schemei din figura 10. care în general va fi moderat\ (16-170C).32).000 plante. în func]ie de zona de cultur\. 185 .

plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. produc]ia este 2025 tone la hectar. Lucr\rile de îngrijire.N.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 10. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. irigarea. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. MUNTEANU Fig 10. 1973). scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). 1972). 186 . Recoltarea.4.8. Plantarea se face manual. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).34 . În cultura pur\. STAN. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. N.6.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

9.8-2. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura timpurie Alegere terenului. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.6. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. cu r\saduri de aceea[i vârst\. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. alegerea plantei premerg\toare. 10.3 kg. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.1. ori de câte ori este nevoie. 2-3 kg. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Tehnologia de cultivare 10.9.000 plante la hectar (Bala[a.LEGUMICULTUR| II 10.000-166.000 plante la hectar. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.36 . Se seam\n\ mai rar. soi [i calitate. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. la 4-5 zile de la plantare.6. Completarea golurilor se face manual. Producerea r\sadurilor. Fig 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Murtazov. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.36). Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). 1974). ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. 1973). deoarece r\sadurile nu se repic\. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Pân\ la plantare. revenind o densitate de circa 33. 1973).

pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii.9. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.a.5 cm. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Calendaristic. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. 10. Produc]ia este de 20-25 t/ha. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. la începutul lunii iulie. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. distan]ate la 80 cm (fig. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. De asemenea.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. manual. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.37). Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Stanhay [. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. N. [i în a doua parte a acestei luni. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Fig 10.) câte dou\ rânduri pe strat.N. 10.6.2. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. STAN. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.37 . MUNTEANU Spectrum). Lucr\rile de îngrijire. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. în 2-3 etape. dup\ r\rit.

Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. în 2-3 etape. l\sându-le pe cele mai viguroase.37). 193 .. 10. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. . dar cu unele deosebiri [i anume: .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). manual. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.000-50. 1998).000 plante la hectar (fig.se face r\ritul plantelor. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.

târâtoare. prezint\ flori unisexuate. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. STAN. ad\posturi.1. var. alogame.1. 1979 11. fiind monoice.N. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. plantele Cucurbita pepo L. Familia Cucurbitaceae 11. sunt plante erbacee anuale. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Pepenele galben Cucumis melo L. cu tulpina fistuloas\. N. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1.1) Tabelul 11. Dovlecelul entomofil\.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. 194 . (peponid\). sere. cu polenizare Giromontina Alef. oblonga Ser. (=var. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. vulgaris suprafa]\. convar. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.

11. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 0..35-0. 0. 0. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. produc]iile medii sunt foarte diferite. Collumela [i al]ii.2. 7.8% SO3.39% SiO2.H. 1974).3% K2O. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.A.26% P2O5. 11. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).52% celuloz\. 1995).14% zaharuri totale. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.57% cenu[\. 195 . Anglia [i alte ]\ri nordice. Pe plan mondial. 4. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Italia etc.H. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 6. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. Spania. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.6% CaO. 0. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. Ungaria.04 mg% vitamina B2). iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. murate sau marinate).39-0. Polonia. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).7% MgO.04 mg% vitamina B1.95% substan]e proteice. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. În func]ie de ]ar\. 0. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. Olanda. 10. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. suprafa]a cultivat\ este de 90. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. din punct de vedere alimentar. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. iar cea total\ de circa 2.000 ha.4 milioane tone (Anuarul F..1. pân\ la latitudinea de 61-62°.83% Cl. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.39-0. citat de Ghenkov [i colab. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 3.O. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. Germania. 1.. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 1.A. De la greci.4 milioane tone. tocan\ etc. În Europa. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.58% Na2O. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).07-2.U. De[i. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.2 milioane ha. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.. Varo.

dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.3.. astfel.1. ramificat\. N. târâtoare. ca urmare. ocupând suprafe]e diferite. 196 . MUNTEANU În ]ara noastr\.N. De la r\s\rire pân\ la recoltare. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. STAN. tulpina emite r\d\cini adventive [i. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.Sistemul radicular la castrave]i. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. sunt necesare 56-70 zile. din loc în loc. acoperite cu peri[ori aspri. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. trilobate sau pentalobate. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. cu p\mânt. 11. Fig 11. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.5 m. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. sunt mari. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. hr\nirea plantei devine mai activ\. 11.1 . L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.7 la 2. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. 1980) Tulpina este erbacee. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. urmate de zonele colinare. fistuloas\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. de la 0. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\.1). la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.

florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.3 . prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. fructele cresc deformate. deoarece polenul este greu [i lipicios. temperatur\ [i umiditate. 197 . de form\ alungit\.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.flori femeie[ti. are dimensiuni [i culori diferite (fig.2 . dac\ polenizarea are loc. Astfel. 5 . Dac\ polenizarea se face incomplet. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. duc la cre[terea num\rului de flori femele. 2 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. numit\ melonid\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.3). Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. turtite. o hran\ mai bogat\ în azot.flori b\rb\te[ti. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. favorizând apari]ia 1 . În cazul acestor hibrizi. 3 . fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior.frunz\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. care. în func]ie de soi. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.cârcel.2). 11. de form\ alungit\. La hibrizii ginoici. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 11. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. 1973) (Ethrel 500 ppm).

fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C.1.N. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. STAN. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Din aceast\ cauz\.4. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. plantele mor. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Pentru a ajunge la maturitatea de consum.. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. în culturile de câmp. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. frunzele devin galben-verzui. Intensitatea optim\ a luminii. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Sub 15°C. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Astfel. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. În func]ie de fenofaz\. N. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. 1957). etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. este de circa 15-20 mii luc[i. 198 . se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. MUNTEANU 11.2) Tabelul 11.

avându-se în vedere c\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. Nu sunt indicate solurile grele. încetarea fructific\rii.0 kg CaO [i 0. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. de obicei. Pe de alt\ parte. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. este d\un\toare castrave]ilor. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în special SO2. castrave]ii se cultiv\.5). unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. u[oare. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer.0 kg N.5 kg MgO. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. care trebuie men]inute constant. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. fructele se deformeaz\ [i. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. De asemenea. De aceea.5 kg P2O5. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. cap\t\ un gust amar. `n privin]a calit\]ii luminii. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. în special la cultura de ser\. De asemenea. 199 . Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. de aceea. 2. Elementele nutritive. bogate în humus. se extrag din sol circa 2. f\r\ exces de umiditate. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 4. argiloase [i cele prea nisipoase.5-7. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. afânate. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. în unele cazuri. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. 1.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. la o ton\ de produs. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.0 kg K2O.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. pe cât este posibil. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). iar plantele î[i încetinesc cre[terea. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. pân\ la 0. bine drenate. fosfor [i potasiu.

MUNTEANU 11. Favorit etc. (cu fructul lung) [i Renato. Corni[a. Florida. Royal F1. pe balo]i.4). cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Tabelul 11. Levina F1. pe timpul iernii etc. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. planta pe sol înc\lzit. 200 . Corni[a F1.3). Levina etc. Parker. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Magic. 11. Select. etc. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Renato F1. se planteaz\ în solul serei. N. Astrea F1. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Record. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Obelisk. pe pale de paie.6. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Anka. Levina. pe [an] cu gunoi. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Cornibac.1.4. Corni[on. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.N. Cornibac Renato. STAN. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Farbio.1.5. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Levina. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. plantele nu se sus]in. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.

LEGUMICULTUR| II 201 .

cu expozi]ie sudic\. în 400-500 l ap\. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. în momentul plant\rii. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Pentru cultura de toamn\. astfel ca. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Indiferent de modul de cultur\.000 plante/ha.N. conform schemei din figura 11.5 l/ha. În cadrul rota]iei. bogat în materie organic\. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. u[or înclinat. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. ceapa etc. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. a. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. 202 . Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. bobul). Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. MUNTEANU 11. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie.1.4.6. STAN. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. permeabil. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\.5). varza. N. fasolea. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. cartoful. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. Producerea r\sadurilor. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul.1. 100 kg/ha P2O5.

30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. mai rar. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Cu 7-10 zile înainte de plantare.a. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Wuchsal 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. La pra[ila a doua. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.15% plus Fernos 0. 40% turb\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.05% sau Ultracid-40 0. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. 30% mrani]\.3%). r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). în brazde de ]elin\.4 .03%. 203 . În a doua jum\tate a lunii martie.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 30% mrani]\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.

pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.3%. Quadris 0.2%. Aliette 0.2%.025%. Mancozeb 0. Alfonat 0.2%. a .0. Vondozeb 0. când l\starii au 6-7 frunze.0. Baycor 0.3%. Topsin M. Sulf muiabil 0. Bayleton 5-0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .2%.05% plus Mycodifol 0.25% 8-10 Morestan 0. Curzate Man 0.05% Turdacupral 0. cubensis) Curzate Manox 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.2% Mana Ripost M 0.3%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.Benlate. Rubifan 0. Bavistin sau Derosal 0.2%. Mikal M 0. Bravo 500 .6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Shavit f. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.25%.4%. Systhane MZ 0.2%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.Benlate.N. Vondozeb 0. Vapam 12001500 l/ha. Folpan 0. cichoracearum f. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Shavit F 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.2%.075. Dithane M-45 0. Topas 0.15% l/plant\. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.35%. Tilt 0.5%. Polyram DF 0.Dazomet 500 kg/ha. Odat\ cu începerea înfloririi.2%.2%.05%.25%. Kumulus DF 0. N.15% + Dithane M 45 . Topsin M. Tabelul 11.25.2%.6).05%. Dithane M 45 0.1%. Bavistin sau Derosal. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.25%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. STAN.5% Captan 50 WP 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.05%.03%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .1%.2%. Previcur 607 SL 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. 72 ore.2%. Sancozeb 0.015%.cucurbitae) 0. 7-10 Turdacupral 0.

3% Captan 50 WP 0. Zineb 58 0.15%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.04%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Maneb 50 WP 0.20.sp. Metoben 0.1% Fundazol 0. Fastac 0.1%.2%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. dup\ pichetare. Divipan 100 0. Mirage F 0. 8-10 Actellic 50 EC 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.1%. Nogos 50 0.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.05-0. Dithane M-45 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. 205 . se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Actellic 50 EC 0.15%.05% Neoron 500 EC 0.5 EC 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.04%.25%. Calidan 0.08%.05%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.03%.15%. 4-5 Decis 0.6 . Diazol 60 EC 0.2%. Sinoratox 35 0. b. Bavistin 0. Nisorun 10 WP 0. Unden 40 0. Folpan 0.08%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).1%. Talstar 10 EC 0. Supersect 10 EC 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .02%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Pirimor 50 WP 0.25%. Bravo 500 .2%. Sumilex 0. Sumi7-8 Alpha 2. Omite 57 EC 0.0. cu lungimea de 1.3%.03 %. Maneb 50 WP 0.1%.20.1%.Dezinfec]ia solului b .0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.25%. Fernos 50 WO 0. Ripcord 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.5-1.2% Captan 50 WP 0.2%. Vondozeb 0. Polyram DF 0.2%.2%.1%. Zineb 0. Mospilan 20 SP 0. apoi se sorteaz\.05%.2%. Polacritox 0.1%.2%. În cazul culturii pe spalier. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.15%. Shavit F 0.05%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.6 m [i ∅ de 7-8 cm).

STAN. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.începutul lunii mai.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.5 [i fig. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. la o adâncime de 3-4 cm. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. N.6). Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 11. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . 11.N. 206 . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. folosind rota]ia amintit\ anterior. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.5 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Fig.6 .

ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. bolnave etc. În momentul recolt\rii. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. în special lungimea fructelor care. Pentru conserve. În nici un caz.pentru consum proasp\t (tabelul 11. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. deci se recolteaz\ diminea]a. La culturile pe spalier. Tabelul 11. trebuie s\ fie de 6-9 cm . semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. care sunt foarte fragile. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze.7).pentru industrializare [i 9-12 cm . Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. dar dup\ ce s-a luat roua. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. în medie este de 2-4 zile. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. în func]ie de soi. când temperatura este mai sc\zut\. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. E[alonat. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. la soiurile de tip Cornichon.

De aceea. STAN.N. recoltarea se face numai manual. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. irigarea este cea mai important\. noaptea [i diminea]a). MUNTEANU La culturile pe sol. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. la început s\pt\mânal. 11.6. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. recoltarea se face manual sau mecanizat. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. c. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 69 cm [i 9-12 cm. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. 1978). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Cultura în sere Dup\ tomate. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). 208 . borceaguri. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Dintre lucr\rile de între]inere. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. varz\ timpurie. orz de toamn\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. secar\ pentru mas\ verde. La culturile sus]inute pe spalier. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. maz\re de gr\din\. recoltarea se face zilnic. legume verde]uri. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. N. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel.la cultura pe sol.1. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.2. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha .

de 40-50 cm lungime. . Între]inerea culturii: . de circa 30 cm. afânarea profund\. cu fructe partenocarpice. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. dezinfectarea serei [i solului.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura pe strat de gunoi de grajd. cât [i pe cea extern\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. în ultima vreme.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . îngropa]i sau la suprafa]\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. în exclusivitate. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.cultur\ pe balo]i. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. se folosesc în ser\. .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. În cazul culturii direct în solul serei. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. atât pe pia]a intern\. . . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. hibrizi ginoici (F1).cultura direct în solul serei. a. preg\tirea substratului pentru plantare. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. sem\nat în ghivece.

5). Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. N. administrarea îngr\[\mintelor chimice. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. 210 . În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor).000-7. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante.4). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Dup\ a[ezarea balo]ilor. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. în trei reprize. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. care se bat în p\mânt. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.000 balo]i (100-120 t paie). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. îngropa]i [i la suprafa]a solului. în strat gros de 12-15 cm. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii.N. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. pe linia viitoarelor rânduri. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. STAN. sulfat de magneziu 50 g. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. sulfat de potasiu 200 g. azotat de amoniu 200 g. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). sulfat de fier 30 g. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Se administreaz\ succesiv. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. var stins 100 g. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.

Tabelul 11.20 Specificare N . balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.6-23. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.1973) 0.90-8. care se bat în p\mânt.049-0. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. ace[tia se a[az\ direct pe sol. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.0 12.32-1.160-0. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.8).21-8.65-9. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. care trebuie manevrat.00 8.0 0.IX.70 8.099 2.50-13.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .461 4. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.70 8.00-3. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.9).mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.70 0.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. În acest caz.00 23. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.259 4. evitarea contamin\rii cu nematozi.42-3.6-18. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.I. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.00 20. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.0-37.03 1.6 43.50-19.5-36. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.9-3. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.10 0. ciclul I balo]i ciclul II (15. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).5 10. 211 .50-5.267-0.54 1.50 1.00-16.30-4.1972) (16.10 2.8 0. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.0-90.

deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. Derosal 0.3-0. Foliar-feed 0.15%.0 kg sulfat de potasiu. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.03%.N. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).2% sau Sumilex 0. STAN.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. la câteva zile de la r\s\rire. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.1%. Tratamentul termic uscat de 76°C. 15-10 VII . evitându-se excesul de umiditate. cu asigurarea ventila]iei. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.C.2%. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 0. 30% mrani]\. timp de 72 ore.ciclul scurt în sere înmul]itor. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Sumi-Alpha 2. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Morestan 0. temperatura va fi de 22-24°C. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. 5-8 III .2% plus Ultracid 0. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.1%.ciclul II). Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. 0.06% sau Unden 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.05%.3%. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Astfel. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. 1. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Actellic E.5 EC 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. N. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).5%.5 kg superfosfat. MUNTEANU Tabelul 11. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.03%).

40 m.zile de la sem\nat la plantat.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Tabelul 11. unele cu caracter general. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. cu r\d\cini de culoare alb\. liber de boli [i d\un\tori.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 7-9 mm diametrul la colet. 20-25 cm în\l]ime.2 plante/m2). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.12).LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. iar altele cu caracter special (tabelul 11. desimea este mai redus\ (1. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. 213 . desimea culturii este de 2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. **. Pentru ciclul I.11). 4-6 frunze normal dezvoltate. cu sistem radicular bogat.10). de culoare verde normal. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.5-3 plante/m2.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).

f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Defolierea ascendent\. februarie. temperatura de zi: 22°C .ianuarie.N. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . MUNTEANU Tabelul 11. • I – februarie. N. nivelarea solului. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.c.5. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. decada 2. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. 40% turb\. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. decada 3.umiditatea solului 85-90% din c. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. deformate.martie.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. STAN. 24°C . • Reglarea umidit\]ii: . 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. prin aspersiune. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.a. • II – aprilie.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.4% Distribuirea r\sadului pe travee.

Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. Fig. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. la nivelul sârmei.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. 11. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. l\starii îndep\rtându-se. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . 11. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. 1980). În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). În acest scop.`n "V". La acest sistem. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.7). de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. [i colab. [i fructificarea acestora. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. tulpina se 215 .. în prima etap\. De la dolie. B .LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. pe de alt\ parte. se las\ câte un fruct la fiecare nod. în prima etap\. În continuare.7 . fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. pe de o parte. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.

Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. STAN. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.N. f\r\ oscila]ii.5 216 . Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Un fruct. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.14). constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. o plant\ poate produce 40-45 fructe.3 3.6 34 30 26 22 5. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. atât în sol. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.4 5. N. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. în sensul c\. iar `n al doilea rând. cât [i în aerul serei. câte patru fructe. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.1 4. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. are nevoie de 18-21 zile. Tabelul 11.9 5.2 7. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. cât [i a fructelor. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. în serii. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. atunci acestea se epuizeaz\. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.13). Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).

care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 217 .. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1974). 1978).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Este bine ca. astfel încât s\ asigure 30 mg N. pe baza analizelor de laborator.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi.a. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. [i a celor din zonele învecinate. la începutul vegeta]iei. 1978). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 1978). imediat dup\ începerea fructific\rii. MgO-86/16 kg/ha. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. prelunge[te perioada de fructificare. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Fertilizarea se face. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab./ha. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal.15). În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 150 mg K2O. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. de asemenea. atât în interiorul balotului. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. K2O-1010/412 kg/ha. P2O5-852/192 kg/ha.. CaO-1564/-kg/ha. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 120 mg P2O5. Ca urmare. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.

Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. r\niri mecanice etc.5 6. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.8-7. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.8-7. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. în prealabil. a fost dezinfectat pe cale termic\. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.9).N. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. într-un sol care. cultura se face obi[nuit. 218 .5-7.5-3. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. direct pe solul serei. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.0 2. MUNTEANU Tabelul 11. STAN. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).6). folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). În cazul când se practic\ acest ciclu. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. N. Pentru m\rirea produc]iei. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. spongios. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.5 6. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.0 6.2-3. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. strâmbe. conform solicit\rilor beneficiarului. La aducerea în alee. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.5 6. strâmbate. cu urme de îmboln\viri. tot pe calit\]i. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.0-6. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. b. folosind r\sad de 30-35 zile. deformate.

Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.K.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. în concentra]ie de 10%). iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.P. [i colab. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. se încorporeaz\ în sol. bilonatul plantelor. aplicarea fertiliz\rilor faziale. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. conducerea plantelor vertical prin palisare.1. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. c. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care.9). Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. mobilizarea solului [i. 11. unde în primul ciclu sau produs r\saduri.. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.3). asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. odat\ cu desfiin]area culturii. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N.3.6. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. varz\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. concomitent. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.3% plus Captadin 0. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Produc]ia este de 60-70t/ha. 1981). conopid\ (tabelul 11.

Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori).1. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. pe un singur rând. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. când se desfiin]eaz\ cultura. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. la distan]a de 0. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. realizându-se 50-60 t/ha. apoi. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. La culturile din ad\posturile joase. iar plantarea la 1-10 martie. 11. mai des [i cu norme mai mari. pra[ile. În solariile tunel. mulcirea cu mrani]\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în strat de 4-5 cm grosime.7 plante/m2. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.80 m între rândurile din band\. moderat. sem\natul de devanseaz\.6.40 m în solariile tunel [i 0. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. plantarea se face în rânduri simple.000 plante/ha. 220 . iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. N. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. iar pe rând la 35 cm.000 plante la ha.4. vertical. tip tunel. la început. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. În solariile bloc. 1:10). Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. udatul. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.96 m în cele bloc. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. revenind 22. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.N. revenind 24. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor.85 m între benzi [i 0. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. STAN.

Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.2. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11.2. dulce]uri. în zonele din sudul [i vestul ]\rii.8). 11. 11. aproape cilindric\. ajungând pân\ la 12-14%. Asia Central\ [i China (Jukovski. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). salate de fructe etc. 11.3.2. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. când au gust. vitaminele B1 [i B2). 1974). Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. formând tulpini de ordinul I.LEGUMICULTUR| II 11.2.. ]\rile balcanice [i în America. în culturi ad\postite. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. La noi se cultiv\ pe circa 2. Semin]ele con]in circa 25% ulei. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. sucuri. China. Iordania. acoperit\ cu peri fini [i de[i. mai sub]ire ca la castrave]i. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis.1.000 ha. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. 221 . târâtoare. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Este mult cultivat în India. fiind mai s\rac decât la castravete. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Se ramific\ puternic. 1950). În prezent. Tulpina este erbacee.500-3. Rusia. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). marmelad\.2. atingând paralela 470. ]\rile mediteraneene. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Iran.

crocant\ sau fondant\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 10. entomofil\. Deci. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. 13.17). cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. 1979). acoperite cu peri[ori fini. florile [i cârceii. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.4.2 N. 222 .N. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.8 . la cultura de ser\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Fructul este o melonid\ (peponid\). mai mult sau mai pu]in parfumat\. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. de culoare alb\.. cu o produc]ie de 22 t/ha. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. În perioada de fructificare.16). calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). uneori longitudinal costat.1 P.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. cre[te consumul de potasiu. palmate sau reniforme. legarea acestora [i îngro[area fructelor. portocalie sau verde. galben\. Între înflorirea primelor flori femele. pân\ la începutul recolt\rilor. N. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. lung pe]iolate. elipsoidal\.8 K. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. 11. 11. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. de form\ ovoid\. STAN. Astfel. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.2. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Polenizarea este alogam\. 81. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Fructele costate se numesc cantalupi. frunze.5 Mg (tabelul 11.

Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.10 K 2.34 4. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. cât [i târzii (peste 100 zile). 223 .34 10. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. semitârzii (85-100 zile). dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.7.14 5. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.80 Mg 0. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).20 P 0.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. în compara]ie cu castravetele. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. semitimpurii (75-85 zile).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.90 8.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. profunde [i ferite de vânturi.5.18).25 2.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . În solurile pe care se cultiv\. nisipo-lutoase).2. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.30 60.30 2. Apa Lumina Tabelul 11.00 61.80 27.53 S.40 10.60 13.60 26. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.58 12. 11.40 81. Suport\ mai u[or seceta. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.60 13. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.00 78. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.

MUNTEANU 224 . N.N. STAN.

000-24. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.9 . R\ritul plantelor pe rând se face manual. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. apoi la 5-8 frunze (l\starii). când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.3x35 kg/ha [i K2O . mulcirea solului. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.18 ore). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.9). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).6 ore).2x35 kg/ha. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.2. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. 11.000 plante la ha (fig. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. în sere. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. timp de câteva zile. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .6. cu poten]ial productiv mai ridicat. 11. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. 11. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).6. 11. Fig. 225 . calitativ superioare.1. rezultând în final o densitate de 20. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.2.

Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie.19). Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. STAN. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. temperatura se va men]ine la 18-190C. în func]ie de luminozitate.N. apoi cre[te pân\ la 90%. Pe timp noros. utilizându-se 2l/plant\). fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. 11. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. va fi de 23-250C. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. La soiurile târzii.2. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. în primele 10 zile de la plantare.6. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. utilizând r\sad de 4550 zile. intensificarea aromei specifice etc. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. În general. în zilele însorite. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. temperatura se va ridica la 28-300C. Temperatura din aer. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Se recomand\ ca. cultura nu se ud\. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). aceasta va fi de 20-220C. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare).000 plante la ha. cultura. în mod obligatoriu. trebuie s\ fie de 24260C. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. 226 . apoi. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Este necesar ca permanent. înmuierea zonei pistilare. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci.2. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. rezultând o densitate de 20. Noaptea (în perioada de cre[tere). gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. N. în prima lun\ de la plantare. apoi (în perioada de fructificare). în mod normal.

plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. produc]ia fiind timpurie. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent.2. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. de calitate superioar\. Ogen etc. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Galia F1. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare.. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. dar fructele sunt mici. Turkestan. ciupindu-se dup\ o frunz\. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. 3-4 fructe pe bolt\. 227 . recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\.3. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi.a. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. se ob]in fructe mari. sub form\ de “V”. 11. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). 1980). direct în ghivece. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. H-25. Astfel. Produc]ia este de 20-30 t/ha.6. În plin proces de maturare a fructelor. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.

Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.6 – 2. dar desimea poate fi sporit\ la 20. la 100 g substan]\ proasp\t\.) sin. C(4.500 plante/ha). STAN. fiind indicat în tratarea litiazei renale. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). fin [i pl\cut. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.3. vitaminele A.5 – 4.3.1. B1. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.3 mg/100 g). proteine (0. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. 1-2% celuloz\. Butnariu [i colab. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. Dintre lucr\rile de îngrijire..8-5.9.40 m l\]ime). B2. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. s\ruri minerale de: potasiu – 2. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. 3.5 mg.6.9 % zaharoz\. acizi organici (0. de regul\.4. fosfor – 12 mg.). se las\ pe fiecare l\star. Fructele con]in: 89-90% ap\. 1978).5 – 1. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. iar în cel tip bloc. în func]ie de vigoarea plantei. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.2 mg. 11. se folosesc la prepararea mur\turilor.2 %). 11.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.6% glucoz\. 1992). Înainte de maturizare. În continuare.5 mg/100 g s. din care: 1. zaharuri (6-8%).6 % fructoz\ [i 0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. B5. calciu – 7 mg. PP. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.N.2. distan]a dintre rânduri este de 1. 228 . C. B6. în solariile de tip tunel (5. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. câte un fruct.p. 1984. N. lipide (0. fier – 0. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.000 plante/ha). carotenoide (0.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.000 plante la ha. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.2 %). Astfel.5%). ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.1. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.

000 ha.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.000 kg/ha. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Grecia – 40. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. În prezent. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.LEGUMICULTUR| II 11. Cipru –50. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Fig. 11. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.10 .3. pubescent\. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. mai 229 . indieni [i chinezi. Florile sunt unisexuate. Italia – 32778 kg/ha.409. Pepenele galben este o plant\ monoic\. per[i. 1999). Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.3. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. Frunzele sunt mari.3.10).2. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.000 kg/ha. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Spania – 37. 11.H. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat ..5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.000 kg/ha.773 kg/ha.11. profund divizate sau pu]in lobate. de unde a trecut la arabi. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. 1950). erbacee. într-o lucrare publicat\ la Neapole. Florile mascule apar.

3. De D\buleni. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. În anii foarte seceto[i. MUNTEANU ales. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.20) 11. pe tulpina principal\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. 11. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). De[i este o plant\ de zi scurt\. în func]ie de soi.3. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. mai rar. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Semin]ele sunt mari. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Timpuriu de Canada). Fa]\ de lumin\. N. ovale. pentru produc]ii foarte timpurii. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. galben\. 230 .N. diferit colorate. Miezul este de culoare alb\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. culoare [i calitate diferite. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). aproape plate. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. bine drenate [i structurate. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. turtite. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7.3.5.4. cre[terea este încetinit\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. STAN. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Charleston Gray) (tabelul 11.6. Dr. de form\. semitimpurii (Dochi]a). 11. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. semitârzii (De Mini[. cu tegumentul tare.2). Polenizarea este alogam\ – entomofil\.

LEGUMICULTUR| II 231 .

pe intervalele 232 .000-14. Dac\ terenul nu s-a modelat. la adâncimea de 3–4 cm. Acestea sunt: pra[ilele repetate. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha.N. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.11) cu SPC-6. pe suprafe]e mai mici. nivelarea de între]inere. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. Toamna se efectueaz\: discuirea. în sistemul gospod\resc. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Prim\vara pân\ la sem\nat. 11. r\ritul. Fig. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.000 plante/ha. asigurând o densitate de 12. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). fertilizarea fazial\. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. N.5 m. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. cu cultivatorul. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. STAN. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. mu[uroitul. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. când în sol se realizeaz\ 14-150C. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.11 . Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.

budinci etc.05-0. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. pe nodurile tulpinilor. Peru) [i Asia Mic\. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.08.4. pân\ când plantele acoper\ solul. cupru 0.1. mânc\ruri de dovlecei. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. dup\ unii autori.5-7. pân\ la m\rimea maxim\.7%. gr\simi 0. fier 0. f\r\ a deranja vrejul.3%.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. de unde s-a r\spândit în Europa. var. iar dup\ al]ii din Africa. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. sufleuri. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. 11.03-0.4. B1 0.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. e[alonat în perioada iulie-septembrie. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Ungaria. 233 . Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.) [i în industria conservelor. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Produc]ia este de 30-40 t/ha. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. B2 0.2. cu 350–400 m3 ap\/ha. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar.2. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). 11.06. Recoltarea se face diminea]a. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Odat\ cu pr\[itul manual. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.1. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. hidra]i de carbon 6. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. zinc 0.10. din loc în loc. dovlecei pane. din America Central\ (Mexic. fosfor 60. pe timp r\coros. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. C 8-30).4. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. singure sau în amestec cu alte legume. dovlecei umplu]i. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.

3. 11. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. în cultur\. cu pH neutru.21). MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. rezist\ bine la secet\.4. care formeaz\ tufe compacte (fig. palmat lobate.12 .4. anual\. 11. de peste un metru lungime. 234 . Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). Florile sunt unisexuate (plantele Fig. R\d\cina este pivotant\. apoi devine a]oas\ [i tare. deoarece are un sistem radicular mai profund. 11. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. în anumite condi]ii. culoarea variind în func]ie de soi.N. bine afânate. 11. de culoare galben\. mari. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. 11. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. suculent\. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. acoperite cu peri aspri. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. lung pe]iolate. Pulpa fructului este fraged\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. N. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Soiuri În ]ara noastr\. iar coaja se îngroa[\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Frunzele sunt mari.4.4.5. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. STAN.12).

LEGUMICULTUR| II 235 .

a.13). STAN. Fig.4. 11.. cu N 25 kg/ha s. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.a. 11. N. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).6. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.1. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). pentru 236 . [i K2O 25 kg/ha s.6. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. care sunt [i mai productive. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.13 .4.N. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).

fiind foarte perisabile. proaspete [i conservate. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie.5.4–5% hidra]i de carbon.. Fran]a.1. De asemenea. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. din Africa (Ceau[escu [i colab. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 20–35 mg/100 g vitamina C. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. (Bajurianu [i }urcanu. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. 11.A. dup\ unii autori.7-0.5.. iar dup\ al]ii.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.6. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Institutul pentru Resurse Genetice.U. La noi în ]ar\. 11. polenizarea se face artificial.5. se umplu cu zacusc\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. 237 . protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 1980).2. 1980).35 mg/100 g provitamina A [.4.). trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 0. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. 1. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Fructele. 3. 1980).2. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Italia [i Rusia.a. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. atunci când este nevoie. 11. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. În perioada când nu zboar\ insectele. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.

în partea superioar\ a fructului. o parte de forma unei calote (semisfere). Acesta are o form\ discoidal\. Ca [i dovlecelul comun. când fructele sunt tinere. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. 11. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.3.N. dup\ care devine alb-cenu[ie. în aceast\ perioad\.plant\ cu frunze.14). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. STAN. 11. MUNTEANU 11.detaliu fruct 11.5. De aceea. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.14 . Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. peste care se suprapune. 238 . Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. flori [i fructe. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. frunzele sunt tri. N.sau pentalobate. irigarea culturii este obligatorie. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. 2 . Fig.5. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. cu marginile canelate [i rotunjite. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Culoarea fructelor este albverzuie. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.4. cu marginile u[or marcate. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. la maturitate fiziologic\. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.Dovlecelul patison: 1 .

239 .. denumit Comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. 11. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Soiul Comun este timpuriu. în form\ de turban. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.5. Fructul este tipic. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu 8–10 muchii proeminente.LEGUMICULTUR| II 11. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad.6. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu o vârst\ de 25–30 zile. de culoare verde–albicioas\. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. 1998).5.5. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. la 3-4 cm adâncime. cu un diametru de 8–10 cm.

Bucure[ti.. RADU. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. BODEA. S.. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. J. V. FOURY. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. PELAGHIA... B. COBÂLA{. FLORESCU. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. B. CL. N. M. R. BERINDEI. CEAU{ESCU. nr. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. GH. SAVI}CHI. CEAU{ESCU. I. VOICAN. Bucure[ti. B|LA{A. STAN. IV. C. Bucure[ti.F. G. Seria Horticultur\. [t. BECKER-DILLINGEN. N. I. CIOFU.. Berlin. Lucr. vol. Via [i Livada nr. A. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. vol. Seria Horticultur\. J.. I.. [t. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. N.S. Bucure[ti. Analele I. Inst. STAN. Agron. Lucr. INDREA. Bucure[ti. PETRESCU. H. BAJURIANU. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.L. New York. BÎLTEANU. D. D. Gr\dina. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. M.. 12.. Editura Academiei R. 30. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. COBÂLA{.N. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 3.. Connecticut. Chi[in\u. V. P. GR. C. D. M. 33. B. Ia[i. SAVI}CHI. Editura Ceres. RUXANDRA.3. (1994) – Production légumières tome 2. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. BASSET. (1973) – Legumicultura. Tec Doc – Lavoisier. Ia[i. CHAUX. Agron. BUTNARIU. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.C. COBÂLA{. Bucure[ti. Bucure[ti.A. vol. (1974) – Fitotehnie. N. Univ. Editura Grand.. 240 . CL. CHICHEA.. RADU. (1991) – Varza pentru frunze – origine. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. }URCANU. I. STAN. M. BECEANU.R. I. POPESCU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. (1992) – Legumicultur\. BECEANU. U. The Avi Publishing Company Inc. Londres.. CHILOM. Bucure[ti.S.. GR. P.. Paris.

F. Editura Ceres. 3. GHENKOV. GL|MAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. M.I.C. Bucure[ti. C. IORD|CHESCU. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. Patronatul Horticultorilor din România. I.. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. BUZ|U (1980) . I... IANO{I. M|NESCU. (1961) – Cultura legumelor. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. A. 2. I. LÖBL. E.. Bucure[ti. RO{U. Cerc... Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.. DUMITRESCU. Bucure[ti. Artprint.C.. (1997) – Cultura cartofului. vol. VIDRA – S.F. agron.I. GH. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. VLAD. D. MAIER.P. I. (1972) – Culturi for]ate de legume. prezent [i viitor. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. vol. Lucr.. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. LÖBL.C. V.N. E. În: Gl\man [i colab. (1998) – Producerea legumelor. vol.. L|C|TU{. I.. [t. – S. DUMITRESCU. Editura Agro-silvic\.. I. BERINDEI. Trecut. Zemisdat..B.. B. BUZ|U (1978) .L. T. (1997) – Memorator Horti-Viticol. în Moldova..L. J.F.C. STOIAN.L. Z|GREAN. VII. Bucure[ti.. COSTACHE.. Bucure[ti. Bucure[ti. [i colab.A. DI}U. POPESCU. BOSE{AN. [i colab. MANOLACHE. N.C. D. V.V. I. D. I. Bucure[ti. – COORD..A.P. I. nr. L. Bucure[ti. Paris. TR. I.. M. M. PER{UNARU. JILCU. – S. I.H. Lucr. VASILESCU. Bucure[ti. OLGA. D. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. IORD|CHESCU.L. R|DOI. Lucr\ri [tiin]ifice I.F. Bucure[ti. Bucure[ti. MAIER.. T. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. Sofia. M. [i colab. Editura Agro-silvic\. V. GL|MAN. M. Bucure[ti. B.C. Editura Agro-silvic\. I. Redac]ia revistelor agricole. Patronatul Horticultorilor din România. 241 . Artprint.L.. M. G. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.L..P.L. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. SCURTU. L|C|TU{. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. S. GHERGHI. MARIA. A. (1969) – Cultura legumelor. I. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.. GH. [t.. Ia[i. MINKOV.. RUXANDRA. PL|M|DEAL|. 2. vol. MUNTEANU. CTIFL – Invuflec. ROMAN.A. BAICU. IANO{I.C. IV. DR|GU}. MAIER..H. M. Bucure[ti. Artprint. D. V.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. DI}U.C.A. GH. – Memorator horti-viticol.A.C. LE BOUHEC. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii.Tehnologia culturii legumelor în solarii. MURTAZOV..V.

OPENA. Ia[i. 17. MUNTEANU MARINESCU. {I STOENESCU. N. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. În Moldova. nr. Agron. SINGUREANU. SINGUREANU.. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. (1968) – Castrave]ii. în Moldova. MUNTEANU. Technical Bull. Cercet. ATANASIU. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. SAVI}CHI. I. Analele I. Cercet. în Moldova. GH.. STAN. în Moldova. L. nr. Editura Ceres.... MUNTEANU. Centrul de multiplicare Inst. SAVI}CHI. Tez\ de doctorat. Bucure[ti. M.. vol. P. Bucure[ti.. Ia[i.C. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. II. RADU. Editura Ceres. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. No. STAN.) D. Taiwan. J. ICLF Vidra. N.. (2000) – Legumicultura. vol. M. Agr. COSTACHE.. SINGUREANU. capitata. M.. N. vol. R. YOON. agron. Tez\ de doctorat. Editura Universitas. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Chi[in\u. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. în jude]ul Ia[i. agron. MUNTEANU.C. Agron. vol. Bucure[ti. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. I. MUNTEANU. I. GR. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. SAVI}CHI. 4. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. N. 242 . Ia[i. P. ANDRIESCU. London. Cerc. A. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. P. forma alb\ (lam. Bucure[ti.. Tez\ de doctorat. Inst. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. PATRON.N. P. agron. Cercet. 1. N. Buletin informativ nr. Centrul de multiplicare Inst. 2. Bucure[ti. (1986) – Bolile plantelor legumicole. P.. STOIAN. NIEUWHOF. Ia[i.F. STAN. Bucure[ti. G. 3. 2. AVRDC. Agron.. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. PANAIT. T|TARU. I.. V. GR. (1969) – Cole Crops. SAVI}CHI.L. N. [i colab. 2. Leonard Hill. MIHU. C. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti. STAN. Editura Ceres. 1. Ia[i. N. Ia[i. vol. KUO. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. T. vol. Bucure[ti. SAVI}CHI. POPLÃCINEL. I. 4.. POPESCU. (1992) – Legumicultura. N. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. MIHALACHE. G. N. I.

Editura Ceres. GH. ANDRONICESCU. TOMA. M. VI. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. 243 . Wageningen. Bucure[ti. Bucure[ti.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. nr. Editura Ceres. ZEVEN. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti.. (1975) – Cultura legumelor de var\. Bucure[ti. (1984) – R\sadni]e [i solarii. Editura Ceres.F. Analele I. M.L. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. PERCIALI.. Editura Ceres. VOICAN. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. P.. ZANOSCHI. VOINEA. C. C. G. V. V. vol. GIREAD|. A.C. JUCOVSKY.. V. VOICAN. VOINEA. Bucure[ti. D. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. V. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VÂLCEANU.. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.. Editura Ceres. D. M. L|C|TU{. 3.

Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu nr.2001 2001. Aleea M.05.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu. 3 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful