1

SEMIOLOGIA APRATULUI DIGESTIV CURS NR.1

SEMIOLOGIA GURII I A FARINGELUI 1.Examenul buzelor:
Culoarea: normal= roz. -cianotic : insuficienta respiratorie, insuficienta cardiac -palide: anemii - roii- violacee: policitemia vera. Modificri de form i volum ale buzelor: - cheiloschizis = buza de iepure (congenital) = buza superioar despicat pe linia median - buze de volum crescut : acromegalie, edem alergic. - asimetria gurii: dantur deficitar, hemipareze faciale. Leziuni ale buzelor : 1.Herpes simplex: :vezicul dureroas - n stri febrile 2.ancrul sifilitic: tumoret nodular, cu ulceratie central 3.Stomatita angular: (perles,"zbluta") : fisura dureroas la comisura buzelor. Apare n carente de vitamina B2, fier. 4.Cheilita: fisuri labiale dureroase, cu formare de crust si apoi descuamare; evolutie cronic; frecvent la copii si adolescenti. 5.Mucocelul: nodul translucid verzui, cu diametru <1 cm. Nu are semnificatie patologic. 6.Carcinomul buzelor: apare frecvent la fumtori; plac indurat ulcerat ce nu se vindec spontan. 7.Sd.Peutz-Jeghers: pigmentatie brun a buzelor si mucoasei bucale; se nsoteste de polipoz intestinal. 8.Edem angioneurotic: alergic, apare dup ingestia de medicamente sau administrare de alimente. Apare brusc, este dur, alb si dispare la tratament antialergic. Poate fi localizat doar la buze sau se asociaz cu edem glotic ( edem Quincke). Pentru a continua examenul obiectiv: bolnavul este solicitat s deschid gura. n unele condiii, acest lucru nu este posibil, datorit contracturii dureroase a maseterilor: trismus. Trismusul apare n: - flegmoane amigdaliene - tetanie - tetanus

2. Examenul cavitii bucale:

Mirosul gurii: mirosul aerului expirat: foetor ex ore. - foetor neplcut: igien deficitar a cavitii bucale, carii dentare, abcese dentare, amigdalite cronice. - foetor de alcool: n intoxicaia cu alcool; - foetor de aceton (mere acre): la diabeticii cu cetoacidoz;

- foetor hepatic (de mucegai) : la bolnavii cu insuficien hepatic acut sau cronic (prin eliminarea prin respiraie a unor substane provenite din intestin i nemetabolizate de ficat). - foetor amoniacal: la bolnavii cu insuficien renal i uremie. - foetor fetid: supuraii pulmonare - foetor fecaloid: ocluzie intestinal. - foetor de usturoi: intoxicaia cu fosfor - foetor de migdale amare: n intoxicaia cu cianuri. Examenul dintilor: modificri de implantare, volum, form, culoare, numr. 1. Edentatie partial sau total 2. Carii dentare: leziuni distructive care afecteazp smalul, dentina i camera pulpar. 3. Anomalii de culoare a dintilor: - igien deficitar; - fluoroza:dini cu pete galben-brune - tratament la gravide cu tetraciclin (copii cu dinti de culoare galbenbrun) - osteogeneza imperfect (boal ereditar): dini gri-albstrui, friabili, 4. Artritia dintilor: dinti "rosi", cu emailul sters, rmne dentina. Apare la vrstnici si la cei cu carente grave de igien si alimentatie. 5. Anomalii de implantare: - rahitism: cu striaiuni transversale - sifilis congenital: incisivii superiori deprtai i cu marginile escavate : dinii Hutchinson. - paradontoza: dinii devin mobili i cad (frecvent la diabetici) Examenul gingiilor Normal :culoare roz, netede 1.Gingivite: tumefactie dureroas a gingiilor, care sngereaz foarte usor. Cauze: deficiente igienice locale, carente de vitamina C (scorbut), infectii locale (periodontite) 2.Gingivita necrotic acut: ulceratii ntinse, severe, cu pierderea dintilor. 3.Hipertrofii gingivale: -fiziologice (sarcin,pubertate) -patologice (leucemie sau tratament antiepileptic ) 4.Lizereul gingival liniar, gri-negru: semn de intoxicatie cu plumb (saturnism) -profesional: tipografi -accidental: consum de buturi alcoolice distilate n cazane de plumb (tuic) 5.Pigmentarea gingival melanic: etnic (romi) sau n boala Addison (insuf. hipofizar) Examinarea mucoasei bucale: mucoasa feei interne a obrajilor, pe care o vizualizm cu ajutorul unei spatule bucale, gura fiind ntredeschis. Folosim o surs de lumin (lantern). Modificri patologice: 1. Inflamaia mucoasei: stomatita: - eritematoas: igien bucal deficitar, proteze dentare neadecvate; - eritemato-pultacee: mucoas roie, tumefiat, cu depozite purulente alb-glbui. - cremoas: depozite cremoase albicioase- dat. infeciei cu Candida Albicans, dup tratamente cu antibiotice sau corticoizi. - ulceroas:

sparg lsnd ulceraii superficiele, dureroase, mici. b. infecia cu virus herpetic c. alergii alimentare d. hipovitaminoza B - ulcero-membranoas: ulceraii acoperite de o mas cenuie i nconjurate de halou eritematos. Apare n infecia cu fusospirili de tip Vincent. - gangrenoas (noma): infecii cu streptococ i fusospirili. Are evoluie mutilant. 2.Leucoplazia: leziune precanceroas, constnd n inflamaia i cheratinizarea mucoasei alimentare. Pe faa intern a obrajilor sau pe planeul bucal se observ o plac alb-glbuie, bine delimitat, proeminent. Cauze: traumatisme locale prin carii neglijate, fumatul. 3.Erupii : - eruptii eritematoas pe mucoasa jugal - apar n boli eruptive i se numesc enantem.. De ex: n rujeol apare semnul Kplik : n anul gingivo-labial, n dreptul molarilor superiori apar mici puncte albe pe fond eritematos. Enantemul precede cu 1-3 zile erupia cutanat ( exantem) . - erupii veziculoase, urmate de ulceraii: infecii virale (varicel, herpes). - erupii purpurice (puncte roii): n tulburri de coagulare. 4.Pigmentri: pigmentare melanic n boala Addison. 5. Ulceraii dureroase ale mucoasei labiale si jugale : n agranulocitoze , depresii medulare medicamentoase sau nemedicamentoase, leucemii acute. Examenul boltei palatine: - palatoschizis: congenital- comunicare ntre cavitatea bucal i fosele nazale (gura de lup) - bolta ogival: rahitism, microsferocitoz, la copii cu vegetaii adenoide. Examenul vlului palatin i luetei: Normal: Vlul palatin este simetric i se ridic la pronuntarea vocalei "A". 1. Tulb. de motilitate: - Paralizia unilateral de nerv vag : asimetrie a vlului palatin, partea cu parez fiind mai cobort, iar lueta este tras spre partea sntoas: semnul cortinei. Apar tulburri de fonatie si deglutitie (alimentele reflueaz pe nas). - paralizia bilateral de nerv vag: vlul i lueta atrn imobile, iar deglutiia este imposibil.. 2. Edemul Quincke: tumefierea vlului palatin i luetei. Dac se asociaz i edemul glotic: risc de asfixie. 3. Erupii veziculoase: varicel, alte infecii virale. 4. Malformaii: lueta bifid Examenul limbii : volum, mobilitate, aspect. Modificri de volum: 1.Macroglosia (de volum crescut): mixedem, acromegalie, amiloidoz

a. stomatita aftoas- 2-3 vezicule cu lichid lactescent, care se

2.Microglosia (de volum mic): atrofia musculaturii dup paralizii bilaterale de hipoglos, afeciuni bulbare, paralizia general progresiv. Modificri de mobilitate: bolnavul este solicitat s scoat limba. 1. imposibiltate: paralizie bilateral de hipoglos; 2. deviere lateral spre partea bolnav: paralizia unilateral de hipoglos; 3. tremurturi ale limbii: alcoolism, tireotoxicoz, paralizie general progresiv. Modificri de aspect: 1.Limba cu cicatrici laterale: -anomalii de masticatie (proteze) -la epileptici (si musca limba n criz) 2. Limba sabural: cu depozit albicios-n sd. dispeptice biliare, dup pauze alimentare de aprox. 10 ore. 3. Limba cu depozit alb, aderent, care nu dispare dup alimentatie: Candidoza bucal (favorizat de tratamente cu antibiotice) 4. Limba cu depozite brune, uscate, aspre (prjit, limba de papagal): n sd. de deshidratare, n IRC. 5. Limba rosie "zmeurie" , cu papile evidente : :n scarlatin. 6. Limba rosie"depapilat :neted, lucioas:: n anemia pernicioas sau n cea feripriv 7. Limba cianotic: insuficienta respiratorie, policitemia vera, insuficienta cardiac. 8. Leucoplazia limbii: placa decolorat albicioas. Stare precanceroas. 9. Carcinomul limbii: formatiune nodular exulcerat, foarte dureroas. Biopsie. 10. Variante fiziologice particulare ale limbii: -Limba "proas":prin hipertrofia papilelor linguale filiforme,din zona central sau bazal a limbii -limba "geografic":modificri ale suprafetei linguale, prin zone cu dimensiuni variate ale papilelor linguale -limba fisurat" :cu pliuri pe suprafata lingual, n care se acumuleaz detritusuri -"varice linguale": pe fata ventral a limbii, ca niste perle de culoare vinetie. Examenul faringelui: Se evidentiaz apsnd cu spatula pe fata dorsal a limbii si invitnd bolnavul s pronunte vocala "A", pentru a ridica vlul palatin si lueta. Se evidentiaz: amigdalele palatine i peretele posterior al faringelui. Normal: mucoasa faringelui apare rozie, neted, umed. Anomalii ale faringelui : 1.Faringita acut eritematoas: mucoasa difuz hiperemiat. Etiologie: streptococic sau viral. 2.Sinuzite,rinite: secretii mucoase sau muco-purulente care se scurg pe peretele post. al faringelui. 3.Epistaxis posterior: snge care se scurge pe peretele post. al faringelui 5.Hipertrofia amigdalelor palatine: -simpl: fr durere, fr congestie: apare frecvent la copii (hipertrofia foliculilor limfatici) La adult: poate apare n boli maligne (leucemii) -hipertofie cu inflamaie = amigdalit, angin.

-amigdalita eritematoas: infectii virale sau microbiene (de ob streptococice):cu febr si congestie dureroas a amigdalelor,adenopatie submandibular -amigdalita eritemato-pultacee: infectioas, cu febr, amigdale congestionate, cu puncte albicioase pe suprafat, adenopatie submandibular. - amigdalita herpetiform (herpangina): de etiologie viral. Amigdale congestionate, cu mici vezicule care se sparg i las mici ulceraii. - angina ulcero-membranoas Plaut-Vincent : produs de fusospirili. Ulceraii acoperite de pseudomembrane cenuii care se detaeaz uor. -amigdalita pseudo-membranoas difteric: stare general grav, febr.ridicat. Amigdale palatine congestionate, acoperite de un exudat alb aderent, pseudo-membranos, care ngusteaz faringele, provocnd dispnee. - angina necrotic: necroze i ulceraii la nivelul amigdalelor palatine. In agranulocitoze i leucemii acute. -flegmonul amigdalian: infectie grav, cu streptococ sau stafilococ: stare general foarte alterat, frisoane, febr, disfagie, trismus (contractura muschilor maseteri) EXPLORRI PARACLINICE: - hemoleucograma: anemii, leucemii, agranulocitoze. - ex. bacteriologic al exudatului faringian - ex. histopatologic al formaiunilor tumorale.

SEMIOLOGIA ESOFAGULUI

Esofagul reprezint o portiune a tubului digestiv, situat n mediastinul posterior, cu o lungime de aprox. 25 cm, care asigur legtura ntre faringe si stomac. Bolul alimentar este mpins voluntar din gur n faringe si este apoi condus de undele peristalitice prin esofag, pn la stomac. Refluxul gastro-esofagian este mpiedicat de sfincterul esofagian inferior. ANAMNEZA N BOLILE ESOFAGULUI: Simptomele funcionale: - simptome funcionale esofagiene: disfagia, durerea esofagian, regurgitarea. - simptome funcionale asociate: hipersalivaia, sughiul, eructaiile. Antecedentele heredo-colaterale: - neoplasm esofagian, -diverticuli, polipi esofagieni etc. Antecedente personale patologice: - ingestia voluntar sau accidental a unor substane caustice (esofagite acute corozive stenoze esofagiene), - ingestia unor lichide sau alimente iritante, fierbini - infecii generale sau specifice - traumatisme toracice,

- afeciuni cronice care favorizeaz patologia esofagian: ciroza hepatic varice esofagiene, ulcerul duodenal esofagita de reflux. - afeciuni ale organelor mediastinale, cu comprimarea esofagului: chiste, tumori, adenopatii, anevrism aortic, dilatarea atriului stng - iradierea mediastinului pentru boala Hodkin sau cancer de sn. Condiii de via i de munc: - fumatul - alcoolismul cronic - excesul de nitrozamine (conservani alimentari, apa de fntn, ngrminte chimice) - expunerea profesional la azbest, beriliu. SIMPTOME FUNCTIONALE ESOFAGIENE Sunt grupate n cadrul sindromului esofagian: Simptome principale 1.disfagia 2.durerea esofagian (singultus) 3.regurgitarea 1.DISFAGIA=senzatie de nghitire dificil. Poate fi de cauz esofagian sau extra-esofagian. Tipuri de disfagie esofagian : Dup tipul de alimente la care se manifest: - parial (numai pentru alimente solide) : stenoze esofagiene moderate (benigne sau maligne) - total (pentru alimente solide i lichide): esofagite, stenoze esofagiene severe - paradoxal (doar pentru lichide).achalazie. Dup modul de instalare: - acut: esofagite acute, bol alimentar insuficient masticat, corp strin - intermitent: spasmul esofagian difuz, hernia hiatal, diverticulii esofagieni - cronic: stenoze esofagiene, neoplasm esofagian, achalazie. Dup mecanismul de producere: Funcional: tulb. de motilitate esofagian - achalazie: tulb. de evacuare a bolului alimentar-prin insuficien de relaxare a sfincterului esofagian inferior i a undei peristaltice propulsive (deficit al plexului mienteric Auerbach) - spasmul esofagian difuz: tulb. de transport a bolului alimentarperistaltica esofagian fiind nlocuit de o contracie tonic, nonpropulsiv. Organic: - stenoze esofagiene - tumori esofagiene benigne sau maligne - corpi strini esofagieni - diverticuli esofagieni - inel esofagian inferior Schatzki Cauze ale disfagiei extra-esofagiane: Simptome asociate 1.sialoree (hipersalivatie) 2.sughit 3.eructatii

1.Disfagia oro-faringian: resimtit de bolnav deasupra furculitei sternale -amigdalit, -faringit -glosit , carcinom lingual - diverticul Zenker (faringian inferior) 2. Disfagia din afeciuni mediastinale cu comprimarea extrinsec a esofagului: - adenopatii mediastinale, - tumori mediastinale, - afeciuni cardio-vasculare: anevrism de aort, pericardite, valvulopatii mitrale cu dilatarea AS; - gua plonjant intratoracic; - neoplasme pulmonare 3. Disfagia din boli ale altor organe i sisteme:: - boli neurologice: b. Parkinson, sd. extrapiramidale, accidente vasculare cerebrale, miastenia gravis) ; - neuropatii vegetative: diabet zaharat, etilism cronic, saturnism; - infectii-intoxicatii: rabie,tetanus,botulism; - colagenoze: sclerodermie (esofag rigid, fr peristaltic), LES, poliartrita reumatoid; - anemia feripriv: sd. Plummer-Vinson; - boli infiltrative: amiloidoza: 4. Disfagia psihogen : pseudo-disfagie= senzatie de nod n gt,dar actul deglutitiei decurge normal si nu se constat suferinte organice .

2. DUREREA ESOFAGIANA

Poate fi asociat disfagiei sau independent de aceasta. Se prezint sub 3 forme: A. Odinofagia= durere aprut n momentul deglutiiei B. Pirozis= senzaie de arsur retrosternal C. Durerea retrosternal Odinogagia (deglutitie dureroas): - esofagite - ulcere esofagiene, - stricturi esofagiene - neoplasme esofagiene Pirozisul: - esofagita de reflux - esofagita dup ingestia unor substane caustice - hernia hiatal - ulcerul duodenal Durerea retrosternal: se poate prezenta ca: a)durere toracic anterioar,difuz b)durere retrosternal cu caracter constrictiv,cu iradiere spre umeri si mandibul, ce mimeaz durerea coronarian (ci senzitive comune) Caracteristic pentru durerea esofagian: - precipitat de buturi fierbinti sau ingestie de alcool

- apare de obicei noaptea,n decubit dorsal, sau dup aplecarea nainte a trunchiului (legarea iretului ) - are intensitate variabil Cauze: - esofagite acute i cronice - spasmul esofagian difuz - stenozele esofagiene - neoplasmul esofagian - corpi strini esofagieni 3.REGURGITAREA=revenirea alimentelor din esofag sau stomac n cavitatea bucal, fr great si fr efort de vom. Se datoreaz unor micri antiperistaltice . - regurgitarea esofagian: are coninut apos sau cu alimente nedigerate, fr acid; - regurgitarea gastric: este acid, cu alimente digerate. Cauze ale regurgitrii esofagiene: - achalazia, - diverticulii esofagieni, - stenozele esofagiene O variant a regurgitrii esofagiene este pituita matinal (regurgitare apoas)-la alcoolici,gravide. Simptome asociate unor suferinte esofagiene: -singultus (sughitul): inspir foarte scurt, audibil, produs prin contractia involuntar a diafragmului (hernia hiatal, cu iritare de nerv frenic) -eructatia: eliberare de aer din stomac, pe gur (hernie hiatal) -sialoree: salivatie abundent EXAMEN OBIECTIV: Poate evidenia semne indirecte ce sugereaz o suferint esofagian: Starea de nutritie afectat: slbire sau denutritie-n formele cu disfagie sever. Modificri cutanate-pot fi sugestive pentru o colagenoz (ex. sclerodermie) Adenopatii cervicale metastatice: n neoplasmul esofagian. Tulburri de tonus sau fort muscular: boli neuromusculare, hemipareze Examenul obiectiv al cavittii bucale: -stomatit angular,glosit-la femei cu anemie feripriv i sd. Plummer-Vinson -eritem, edem, ulceratii ale mucoasei bucale-dup ingestii de substante corozive -microglosie si devierea limbii:n pareze de nerv hipoglos -asimetria vlului palatin:n pareze de nerv vag Examenul obiectiv al abdomenului: - formatiune tumoral epigastric, n caz de carcinom gastric cardial, cu invazia esofagului inferior. - lichid de ascit: n ciroza hepatic (varice esofagiene) EXPLORRI PARACLINICE 1.EXAMENUL RADIOLOGIC AL ESOFAGULUI: cu past baritat groas, poate evidentia:

-spasme esofagiene localizate sau difuze (spontane-cedeaz la antispastice; pot fi provocate prin administrare de pentagastrin) -stenoze esofagiene, cu dilatare suprajacent -diverticuli esofagieni -varice esofagiene -reflux gastro-esofagian: n pozitie Trendelenburg (decubit dorsal nclinat, cu capul n pozitie decliv) 2.ESOFAGOSCOPIA:permite vizualizarea mucoasei esofagiene, biopsia si efectuarea unor teste speciale A.Vizualizare biopsie de mucoas: 1.procese inflamatorii (esofagite): mucoasa congestionat, sngereaz la atingere, poate prezenta eroziuni sau ulceratii 2.diverticuli esofagieni 3.stenoze esofagiene benigne (cicatriceale) sau maligne (carcinom) 4.spasme esofagiene 5.varice esofagiene 6.corpi strini B.Teste speciale: 1.Manometria esofagian: pt a evidentia capacitatea sfincterului esofagian inferior de a evita refluxul gastro-esofagian si eventualele tulburri de motilitate ale esofagului. 2.PH-metria esofagian:se monitorizeaz pe 24 ore, cu ajutorul unui monitor portabil. Este considerat "standardul de aur" pentru a determina prezenta refluxului acid gastroesofagian si relatia sa cu simptomele pacientului. 3.Testul de perfuzie esofagian acid (Bernstein): se instileaz n esofagul inferior solutie de acid clorhidric 0.1 N si se reproduce simptomatologia pacientului. Se asociaz cu manometria esofagian. C. Pt. evidentierea compresiunilor esofagiene extrinseci: 1.Radiografii toracice n incidente speciale 2.Tomografia computerizat toracic 3.Aortografie

PATOLOGIA ESOFAGULUI ESOFAGITA DEFINITIE:inflamatie acut sau cronic a mucoasei esofagiene CAUZE: Infectioas:de obicei la bolnavi imunodeprimati -bacterii -virusuri (ex.herpetic) -ciuperci (Candida):dup antibioterapie Iritanti chimici: -medicamente: aspirina, corticoizii administrati oral -reflux acid gastro-esofagian (esofagita de reflux) -subst. chimice corozive , bazice sau acide, ingerate accidental sau voluntar Iritanti mecanici: corpi strini Iritanti termici: alimente prea fierbinti sau prea reci Radioterapia:pentru procese maligne

10

ESOFAGITA ACUT POST-CAUSTIC Apare dup ingestie de substante corozive: sod caustic, acid sulfuric, acid clorhidric. CLINIC:.sd. esofagian intens,complet -disfagie total (pentru solide si lichide) -durere si arsur retrosternal -regurgitri -salivatie abundent EVOLUTIA: variabil. -vindecare -n formele usoare (dup 3 sptmni pn la 3 luni) -cronicizare -aparitia unor complicatii: -imediate: hemoragie digestiv superioar sau perforatie de esofag cu mediastinit acut -tardive: stenoze cicatriceale cu disfagie progresiv si denutritie, posibil malignizarea. ESOFAGITA DE REFLUX DEFINITIE:produs de refluxul gastro-esofagian. Mucoasa esofagian este atacat de acid clorhidric si pepsin . CAUZE ALE REFLUXULUI GASTRO-ESOFAGIAN: I.Factori care scad tonusul sfincterului esofagian inferior: -fumatul, consumul de etanol -medicatia antispastic II.Factori care cresc presiunea intragastric: -obezitatea -mesele abundente -decubitul dorsal post-prandial -stenoza piloric III.Factori care cresc actiunea coroziv a sucului gastric -ulcerul duodenal -refluxul biliar -medicamente: aspirina,corticoizii IV.Factori care scad peristaltica esofagului: -spasmul esofagian prelungit -rigiditatea esofagian (sclerodermie) -la vrstnici -medicatia antispastic CLINIC:sd. esofagian -disfagie -durere esofagian (pirozis,durere retrosternal,odinofagie) -regurgitri nocturne Caracteristic: simptomatologia este agravat n decubit dorsal, post-prandial si cedeaz n ortostatism. Pot apare sngerri ale mucoasei esofagiene :evidente (hematemez, melen) sau oculte,ducnd la anemie feripriv. PARACLINIC:vezi metodele de explorare a esofagului. Clasificare endoscopic: gr.0:fr modificri evidente,reflux gastro-esofagian prezent gr.I.: mucoasa esofagian congestionat

11

gr.II: eroziuni izolate gr.III: eroziuni confluente gr. IV: complicatii locale (ulceratii,stenoze) HERNIA HIATAL DEFINITIE: alunecare a unei portiuni din stomac n torace, prin hiatusul diafragmatic.Poate fi reductibil sau fixat intratoracic. Exist trei tipuri de hernie hiatal: 1.esogastric axial (prin alunecare): prin alunecare jonctiunii esogastrice n torace 2.para-esofagian (prin rulare): marea tuberozitate gastric ptrunde n torace ,alturi de esofag 3.mixt: prin ambele mecanisme Factori favorizanti:-cresterea presiunii intra-abdominale(obezitate,constipatie,tuse,vrsturi) -scderea tonusului diafragmatic (la vrstnici si femei multipare) CLINIC:sd.esofagian care se accentueaz post-alimentar si la pozitia aplecat nainte. COMPLICATII: 1.esofagita de reflux. 2. hemoragii digestive superioare-oculte sau manifeste, cu anemie. 3. ulcer peptic esofagian (ulceratie ce depseste musculara mucoasei) 4. perforatie esofagian cu mediastinit 5.strangularea herniei EXPLORARE PARACLINIC: 1.Endoscopia:evidentiaz esofagita de reflux, cu stadializare 2.Examen baritat eso-gastro-duodenal: n pozitie Trendelenburg . ACHALAZIA DEFINITIE: boal neuro-muscular a musculaturii netede esofagiene, caracterizat prin pierderea peristaltismului si hipertonia sfincterului esofagian inferior, care nu se relaxeaz dup deglutitie.Se datoreaz unei suferinte a plexului Auerbach. CLINIC: -disfagie paradoxal: mai intens pentru lichide dect pentru solide.Bolnavul consum mari cantitti de lichide n timpul mesei si forteaz deglutitia prin manevra Valsalva. 2.durere esofagian: odinofagie sau durere retrosternal spontan 3.regurgitri alimentare post-prandiale, n decubit dorsal. Este posibil aspirarea nocturn a regurgitatului , cu aparitia unei pneumonii de aspiratie. Starea de nutritie se mentine bun, spre deosebire de stenozele esofagiene. PARACLINIC: 1.Ex.baritat esofagian: esofag dilatat,cu lichid de staz,.cu peristaltic ineficient.Caracteristic: portiunea inferioar ngustat n plnie, la 1-3 cm deasupra diafragmului. 2.Esofagoscopia: obligatorie, pt.a estima severitatea esofagitei si pt. a exclude un carcinom esofagian 3.Studii de manometrie esofagian: modificri caracteristice (contractii esofagiene aperistaltice). SPASMUL ESOFAGIAN DIFUZ

12

DEFINITIE: tulburare functional a musculaturii esofagiene, caracterizat prin contractii aperistaltice, nepropulsive, ale esofagului. CAUZA: neclar. Poate fi provocat de alimente prea reci sau prea fierbinti.Uneori se asociaz cu esofagita de reflux. CLINIC: 1.Disfagie intermitent 2.Durere retrosternal care mimeaz angina pectoral 3.Regurgitri de alimente recent ingerate PARACLINIC: 1.Ex.baritat esofagian:contractii puternice, nepropulsive ale esofagului (spontane sau provocate de pentagastrin) 2.Manometria esofagian: presiune crescut, sustinut, n esofag. SINDROMUL MALLORY-WEISS DEFINITIE: sindrom de hemoragie digestiv superioar, provocat de aparitia unor fisuri n mucoasa esofagian juxta-gastric, dup efortul repetat de vom. CLINIC: hematemez aprut dup vrsturi repetate. Frecvent la alcoolici (gastrite alcoolice) CANCERUL ESOFAGIAN Mai frecvent brbati cu vrsta >50 ani, la alcoolici si fumtori. Poate apare pe fondul unor stricturi esofagiene post-caustice, unor diverticul esofagieni sau pe fondul achalaziei. CLINIC: Sd. esofagian: 1.Disfagie care evolueaz progresiv, initial pentru alimente solide, apoi si pentru alimente semilichide si lichide, cu denutritie important 2.Durerea retrosternal: odinofagie sau independent de alimentatie 3.Regurgitri 4.Sughi 5. Eructaii 6. Hipersialoree a jeun Semne datorate complicaiilor: 1. Scdere ponderal denutriie 2. Disfonie: prin paralizie de recurent 3. Hemoragie digestiv superioar: erodare de vase 4. Mediastinit supurat: prin perforarea esofagului 5. Invazia organelor mediastinale 6. Metastaze PARACLINIC: 1.examen baritat esofagian: ngustare neregulat a lumenului esofagian , excentric fat de axul esofagului, cu usoar dilatare si rigiditate a esofagului suprajacent. 2.esofagoscopie cu biopsie: pentru precizarea diagnosticului

13

3. Tomografia computerizat: pentru aprecierea extinderii n vecintate.