Lucrarea nr.4. Conceperea şi structura manevrelor de coordonare a activităţilor pentru un ansamblu de staţii electrice.

Conducerea prin dispecer a manevrelor din staţiile electrice

4.1. Scopul lucrării
Scopul acestei teme este de a familiariza studenţii cu principalele probleme care se pun în exploatarea prin dispecer a instalaţiilor electroenergetice. Se expun, conform PE117/79-Regulament pentru conducerea prin dispecer în sistemul energetic –modul de organizare şi funcţiile activităţii de exploatare prin dispecer. Se prezintă dispozitivele şi instalaţiile postului de dispecer,conceput ca o treaptă de conducere pentru manevrevele ce implică un ansamblu de staţii electrice.

4.2. Probleme generale privind conducerea prin dispecer a instalaţiilor energetice
Din punct de vedere funcţional, sistemul energetic national(SEN) constitue un ansamlu unitar avand drept scop producerea,transportul,distribuţia şi utilizarea energiei electrice şi termice. La îndeplinirea acestui obiectiv concură un mare număr de instalaţii, amplasate pe o arie geografică largă, exploatarea lor în comun presupunând existenţa unui sistem informaţional şi de comandă adecvat. După cum se ştie, componentele sistemului electroenergetic funcţionează interconectat, ceea ce face ca problema calităţii energiei livrate sa fie rezolvabilă numai în mod centralizat. Caracteristicile de mai sus ale SEN impun cu necesitate existenţa unei structuri ierarhice de conducere. În treapta I a acestei structuri se află elemente necesare conducerii obiectivelor energetice individuale, treptele de conducere superioare fiind constituite din dispeceri din diverse nivele. Se disting astfel: - dispecerul energetic central(DEC); - dispecerii energetici teritoriali(DET); - dispecerii energetici locali(de distribuţie zonală-oraşenească- DED, de platformă industrială - DPI, de hidroamenajare - DHA, de termoficare- DT). Ansamblul treptelor de conducere prin dispecer formează dispecerul energetic naţional. O treaptă de conducere prin dispecer este compusă din două compartimente principale: - compartimentul de comandă operativă, deservit de personalul instalat în camera de comandă;

67

- compartimentul de regimuri de funcţionare, care stabileşte programul de funcţionare a instalaţiilor. Atribuţiile fiecarei trepte de dispecer în rezolvarea sarcinilor, organizarea ierarhică şi gradul de subordonare faţă de celelalte trepte de conducere sunt reglementate în mod riguros prin acte cu caracter oficial. Prescripţiile generale care stau la baza organizării şi funcţionarii dispecerelor sunt stabilite prin PE 117/79 Regulament prin conducerea prin dispecer în sistemul energetic. Sarcinile generale care revin conducerii prin dispecer sunt urmatoarele: - utilizarea rationala a resurselor energetice disponibile pentru producerea energiei electrice si termice; - asigurarea echilibrului permanent intre productie si consum; - reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele electroenergetice ale altor tari; - functionarea unitara a SEN şi alimentarea consumatorilor în condiţii de siguranţă, calitate şi economicitate; - coordonarea manevrelor şi regimurilor de functionare a centralelor si retelelor electrice in stari normaleş de avarie. În activitatea legată de îndeplinirea acestor sarcini se diting trei aspecte principale. a. Activitatea de predicţie, care consta in elaborarea programului de actiune pentru functionarea normala a SEN, pornind de la date cu caracter statistic si informatii privind starea actuala a sistemului si disponibilitatea sa probabila.In mod periodic se fac predictii privind curba de sarcina a sistemului,balanta de puteri, repartitia sarcinii pe centrale, nivelele de tensiune in retele. b. Activitatea de supraveghere, care consta în controlul permanent al stării instalaţiilor prin intermediul sistemului de masura şi semnalizare. Informaţiile primite sunt de obicei supuse unor operaţii de validare, în urma cărora sunt acceptate sau nu ca fiind plauzibile şi/sau unor operaţii de prelucrare, care permit să se aprecieze starea instalaţiei primare. În scopul preinâmpinarii apariţiei unor stari anormale, în cadrul regimurilor normale se definesc nivele de alarmare la atingerea cărora se impune luarea unor decizii cu caracter operativ. c. Activitatea de comandă,care comportă prelucrarea informaţiilor obţinute la punctele precedente, elaborarea deciziilor şi efectuarea comenzilor sau transmiterea lor către unităţile tehnice de exploatare. Comenzile pe linia conducerii prin dispecer, în limita competenţelor stabilite pe nivelele ierarhice, asigură: -efectuarea în timp real a reglajului frecventei şi puterilor de schimb pe liniile de interconexiune; -repartiţia sarcinii pe centrale; -oprirea şi pornirea grupurilor; -modificarea configuraţiei şi regimului de funcţionare al reţelelor; -conectarea şi deconectarea unor consumatori. Asigurarea funcţiilor enumerate mai sus presupune existenţa unui sistem teleinformaţional pentru colectarea, transmiterea, afisarea şi prelucrarea automată a

68

informaţiilor şi a unui sistem de telecomunicaţii între diversele trepte de dispecer şi între acestea şi unităţile tehnice de exploatare aflate în subordine. Supravegherea şi comanda SEN se realizează în prezent atât prin metode şi mijloace tradiţionale, cu intervenţia determinată a factorului uman, cat şi prin intermediul unor sisteme automate. Având în vedere volumul mare de informaţii care trebuie prelucrate, precum şi unele particularităţi de funcţionare ale SEN, care impun luarea unor decizii rapide, este justificată tehnic şi economic echiparea treptelor de dispecer cu echipamente de calcul care să lucreze off-line (efectuarea de calcule legate de activitatea de predicţie) şi on-line (prelucrarea unor funcţii de supraveghere şi comandă). Dispecerizarea şi gestiunea energetică la nivel national permite şi raportarea în fiecare moment de timp a situaţiei Sistemului electroenergetic naţional. Din pagina web a Transelectrica accesând consecutiv secţiunile Reţeaua electrică de transport – operare SEN – apoi -Starea SEN în timp real - din bara de navigare centrală, cea superioară şi stânga, se va genera la final harta reţelei de transport naţionale. În partea dreaptă a imaginii într-un chenar vor fi prezentate datele privind starea SEN, modificate în fiecare minut. În exemplul din figura de mai jos se prezintă caracteristicile energetice pentru data de 05.05.2010 ora 17.04.01[50].

Fig. 4.1. Starea SEN în timp real[50]

Ca şi exemplu se va prezenta câteva probleme legate de atribuţiile şi structura Dispecerului energetic de distribuţie Oradea. DED Oradea exercită atributele conducerii prin dispecer asupra unui număr de 32 staţii electrice de transformare cu 70 de transformatoare de Î.T./M.T., o staţie evacuare a CET I Oradea, 5 staţii de evacuare de centrală hidroelectrică, 53 linii electrice de 110 kV în lungime totală de 914 kM din care 2 km LES 110 kV şi 26 linii de 6 şi 20 kV. 69

Atribuţiile DED Oradea: - exercită autoritatea de decizie, comanda de coordonare şi comanda nemijlocită asupra echiapamentelor ataribuite prin ordinul de investire - preia cererile de retragere din exploatare, analizează regimurile rezultate şi înaintează cererile la treapta cu autoritate de decizie. - întocmeşte FMC necesare pentru efectuarea manevrelor - dă indicaţii pentru întocmirea FME - urmăreşte circulaţiile de puteri şi curent pe echipamentele aflate în autoritatea sa de conducere operativă - conduce operativ reglajul parametrilor electrici ai RED 110 kV - conduce operativ modificarea schemei de funcţionare în instalaţiile subordonate pentru realizarea siguranţei în funcţionare şi a economicităţii funcţionale a sistemului, precum şi exploatarea sistemului în limitele tehnice admise. În acest sens respectă soluţionarea cererilor de retragere/redare în exploatare a echipamentelor precum şi instrucţiunile în vigoare şi dispoziţiile primite de la treptele operative ierarhice superioare - pregătirea şi conducerea operativă a manevrelor de retragere respectiv redare în exploatare a echipamentelor din autoritatea de conducere operativă a DED Oradea, pentru lucrări de revizii şi reparaţii - conduce operativ manevrele de lichidare a avariilor şi incidentelor precum şi manevrele de prevenire a acestora, limitarea extiderii lor şi revenirea la starea normală de funcţionare, - verificarea şi comandarea încadrării tensiunii în limitele benzilor de tensiune aprobate în conformitate cu dispoziţiile primite de la treptele operative superioare ierarhic şi cu situaţiile deosebite ce impun modificarea valorii tensiunii; - întocmirea evidenţelor orare zilnice privind datele de producţie şi circulaţiile pe linii, transmitându-le treptelor operative interesate; - urmăreşte reducerea c.p.t. - urmăreşte încadrarea cererilor de retragere din exploatare în termenele aprobate - coordonează citirea datelor pentru zilele caracteristice şi completează machetele cu datele coresponzătoare - participă la întocmirea normativelor de limitări, DM, DASf - realizaează schemele normale - actualizaează normativul benzilor de tensiune - corelează programele de lucrări ale diferiţilor gestionari de echipamente şi urmăreşte realizarea lucrărilor programate - completarea documentelor necesare activităţilor operative cu întocmirea rapoartelor zilnice asupra evenimentelor petrecute în sistemul supravegheat - asigură predarea/ primirea serviciului de tură în conformitate cu reglementările în vigoare, cu respectarea regulilor generale la controlul documentelor şi înregistrărilor - participă lunar la instructajele profesionale, PSI şi SSO

70

4.3. Modul de organizare şi principalele reguli de desfasurare a activitatii de conducere operativă prin dispecer a sistemului energetic 4.3.1. Definiţii. Relaţii de subordonare operativă
Personalul aflat în camera de comandă unei trepte de conducere operativa prin dispecer se numeste persoana de comanda operativa, iar personalul care efectueaza manevrele in instalatiile energetice –personal de deservire operativă. O teapta de conducere prin dispecer are autoritate de conducere operativa asupra instalatiilor aflate in subordine.Aceasta autoritate se concretizeaza prin: - autoritatea de decizie privind stabilirea regimului de functionare a instalatiilor; - coordonarea unor manevre a caror succesiune in timp se afecteaza reciproc, executia lor revenind mai multor formatii de servire operativa; - competenta, care se refera la exercitarea comenzii operative de catre treapta de conducere prin dispecer care intervine direct intre personalul de deservire operativa si treapta de conducere prin dispecer cu autoritate de decizie sau comanda de coordonare. Autoritatea de conducere operativa a unei trepte de dispecer oarecare asupra unei parti a sistemului nu implica în mod obligatoriu satisfacerea tuturor funcţiilor de mai sus.Astfel, autoritatea de decizie a unui subsistem poate sa revina unei trepte de dispecer, iar competenta, unei alte trepte, de nivel inferior. Personalului de comanda operativa de serviciu al unei trepte de dispecer ii sunt subordonati: a) personalul de comanda operativa de serviciu de la treptele de conducere prin dispecer subordonate; b) personalul de deservire operativa de serviciu din centrale, statii si zone de retea aflate in autoritatea de conducere operativa a treptei de dispece. Prin comanda nemijlocită se înţelege comanda operativa prin care se exercita autoritatea de conducere operativa proprie treptei rspective sau a altei trepte, prin efectuarea convorbirilor operative direct cu personalul de deservire operativa.De regulă, comanda nemijlocită asupra unei instalaţii (centrală, staţie) se atribuie la cel mult două trepte de conducere prin dispecer. Exercitarea autorităţii de decizie se face prin dipoziţii date direct personalului de deservire operativă, atunci cand treapta respectiva exercita şi comanda nemijlocită, sau dispecerului de serviciu al treptei cu competenţa asupra instalatiilor implicate. La luarea unei decizii trebuie să se ţină cont de pnctul de vedere al treptelor care au în competenţă echipamentele respective, precum şi de cel al treptelor cu autoritate de decizie asupra altor instalaţii care pot fi afectate de decizia luată. Comanda de coordonare se exercită fie în mod nemijlocit, fie prin intermediul treptelor de dispecer cu competenţă. Exercitarea comenzii de coordonare presupune o aprobare prealabilă din parte treptei cu autoritate de decizie asupra instalaţiilor respective.

71

.2. O cerere de retragere din exploatare trebuie să cuprinda. Darea în exploatare a echipamentelor energetice În vederea dării în exploatare şi a punerii în funcţiune.Treapta de dispecer care are competenţă primeşte dispoziţiile sau aprobările direct de la treapta cu autoritate de decizie sau comandă de coordonare.toate convorbirile sunt înregistrate pe bandă magnetică. astfel incat ce care a dat-o să se convingă că a fost bine receptionată. .în cazul agregatelor de producere a energiei electrice şi termice.la apel se raspunde imediat.scopul retragerii din exploatare. când este cazul.durata retragerii.3. 3. puterea care se reduce si puterea care ramane utilizabila in centrala respectiva. . . Efectuarea convorbirilor telefonice Convorbirile telefonice prin care se transmit comenzile operative sau se raporteaza treptei superioare aparitia evenimentelor trebuie sa respecte urmatoarele reguli: . unitatea gestionară formulează o cerere care trebuie aprobată de treapta de dispecer cu autoritate de decizie asupra instalaţiei respective. acelasi lucru facandu-l apoi si cel care a facut apelul. . 4.s-a primit confirmarea şefului instalaţiei că echipamentul se poate da în exploatare şi s-au facut precizarile necesare asupra situaţiei sau stării operative în care se afla acestea. Dispecerul de serviciu la treapta care are autoritate de decizie va permite începerea manevrelor pentru darea în exploatare şi punerea în funcţiune după ce: . 4.4. . sau prin intermediul treptei superioare care are competenţa asupra echipamentelor respective. în afara datelor cu caracter administrativ: .durata maxima în care echipamentul poate fi repus in functiune in caz de nevoie.dispozitia primită trebuie repetată.3. inclusiv timpul necesar manevrelor care se executa la echipamentul respectiv.cel care raspunde trebuie sa-si spuna numele. . 72 . Retragerea din exploatare a echipamentelor energetice Aprobarea pentru retragerea din exploatare se dă de către treapta de dispecer în a cărei autoritate de decizie se gaseşte echipamentul respectiv. 4.denumirea exacta a echipamentului. .acordul consumatorilor. .expresiile folosite în conversaţiile operative trebuie sa fie cele stabilite în Regulamentul general de manevre în instalaţiile electrice.

.alimentarea cât mai sigură a serviciilor interne ale centralelor şi staţiilor.5.posibilitatea lichidarii rapide a perturbarilor regimului normal de functionare. tinand cont de darea in exploatare a noului echipament.31 martie).- - s-a primit confirmarea ca echipamentele conexe. Comanda operativă a sistemului energetic în caz de incidente şi avarii Sarcinile personalului de comandă operativa în caz de incidente şi avarii sunt: asigurarea continuitatii functionarii SEN in ansamblu sau pe zone si platforme care s-au izolat. luarea masurilor pentru repunerea în funcţiune a echipamentelor. 4. Astfel. . astfel incat să se pastreze stabilitatea dinamica a sistemului. . stabilirea.6. împreună cu automatizările şi protecţiile prin relee. localizarea cât mai rapidă a incidentului sau avariei şi luarea măsurilor pentru prevenirea extinderii acesteia. a unor scheme si regimuri de functionare post-incident cat mai sigure. urmarindu-se în permanenţă realizarea ei în cadrul perioadei de valabilitate. . 4.pastrarea stabilităţii statice a sistemului în regim normal şi în regim post -incident.posibilitatea de insularizare a unor zone.reducerea puterii de scurtcircuit pana la limitele admise pentru echipamentele instalate. care s-au retras din exploatare în vederea legarii noului echipament. trebuie să asigure: . tinand cont de autoritatea de decizie a fiecarei trepte. s-a primit confirmarea ca au fost modificate reglajele protecţiilor şi automatizarilor. Schema normală fixată este schema preferenţială. în funcţie de echipamentele disponibile şi de starea acestora.continuitatea în alimentarea consumatorilor şi salvarea categoriilor de consumatori importanţi în cazul întreruperii funcţionarii unor elemente ale sistemului. .menţinerea nivelului tensiunilor in limitele normale.posibilitatea utilizarii la capacitate maxima disponibila a surselor de putere activa şi reactivă. schema normală de conexiuni valabilă pentru perioada de vară (1 aprilie-30 septembrie) şi de iarnă (1 octombrie . schema normală. Schema normală Dispecerul energetic naţional stabileşte. 73 . . . se pot reda în exploatare. Criteriul care stă la baza elaborării schemei normale este funcţionarea sigura şi economică a sistemului energetic.

Efectuarea detaliată pe operaţii a manevrelor de lichidare a incidentului sau avariei revine personalului de deservire operativă din centrale şi staţii. care nu suferă amânare. cât mai rapid posibil.raportarea incidentului sau avariei si a intreruperilor in alimentarea consumatorilor. asupra incidentelor sau avariilor care s-au produs.7 Desfăşurarea lucrării Se va parcurge normativul PE 117/79 . manevrele se pot efectua sau conduce fără anunţarea prealabilă a treptei de dispecer superioare. concis şi corect. treptelor ierarhice superioare. Activitatea de lichidare a incidentelor şi avariilor este condusă de treapta de dispecer care are în autoritatea de decizie echipamentele respective. treapta de dispecer care exercită comanda nemijlocită. 74 . Se va observa modul de lucru şi dispunerea echipamentelor de urmărire a proceselor energetice prin vizitarea treptei de dispecer zonală din cadrul SDFEE Bihor la Sediul Electrica Oradea. În anexă se prezintă un exemplu de completare a unei foi de manevră de coordonare pentru realizarea unei activităţi operative cu implicarea a două staţii electrice subordonate treptei DED Oradea.Regulament pentru conducerea prin dispecer a sistemului energetic în scopul cunoaşterii prevederilor legate de efectuarea manevrelor de coordonare pentru un ansamblu de staţii electrice prin diverse trepte de dipecer. sau aprobă soluţiile produse de catre treapta cu competenţa sau de către personalul de deservire operativă. asupra evenimentelor şi măsurilor luate. În cazuri excepţionale. urmând ca aceasta să fie informată ulterior.Aceasta treaptă stabileşte soluţiile de lichidare a incidentului sau avariei. La rândul sau. personalul de deservire operativă este obligat să informeze imediat. 4.

1.Unităţi Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller). reflectarea stărilor se face cu multe variabile. Automatizările SCADA sunt folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor chimice.Unităţi Terminale Comandate la Distanţă (Remote Terminal Unit) sau de către PLC.A. Mai mult. funcţiilor şi avantajelor sistemelor de tip SCADA implementate în staţiile electrice paraţinând SEE. Cea mai mare parte a operaţiunilor se execută automat de către RTU . Roşiori şi ClujFloreşti[19] precum şi anumite funcţiuni şi particularităţi ale sistemului implementat la staţia electrică Oradea – Centru. În cazul reţelelor. ce aparţine SDFEE Bihor. în staţiile electrice 5. aparţinând Transelectrica şi una la staţia Oradea.C. de comunicaţii şi de informaţie a fost dezvoltată o tehnologie complexă. iar interacţiunile pe ramurile ce intră în componenţa acestora pot fi deosebit de complexe.A. 5. Termenul se referă la un sistem amplu de masură şi control. fizice sau de transport de fluide sau de energie. care este specializată pe sarcini ce sunt legate de administrarea reţelelor de transport şi de distribuţie.Termenul SCADA se referă de obicei la un centru de comandă care monitorizează şi controlează un întreg spaţiu de producţie. SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare. Sistemele SCADA s-au realizat să facă faţă cerinţelor descrise anterior. 5 Sisteme S. Schema bloc generală SCADA.1 Scopul şi structura lucrării Lucrarea de faţă are rolul prezentării structurii.Lucrarea nr. 75 . în mărimi electrice se prezintă în figura 5. După o prezentarea generală teoretică a acestor sisteme. Control şi Achizitii de Date (Supervisory Control And Data Acquisition).D. Pentru observarea operativităţii sistemleor SCADA se va efectua o vizită la Staţia electrică 400/110/20 kV Oradea – Sud. în majoritatea cazurilor. cu evidenţierea prelucrării proceselor fizice utilizând traductoare ce transformă mărimile fizice de natură diferită. reţelele care trebuiesc administrate sunt de lungime foarte mare şi pot traversa zone diverse. avantajele utilizării acestora fiind multiple. se vor analiza comparativ sistemele SCADA aparţinând staţiilor electrice Oradea-Sud.2 Introducere La convergenţa tehnologiilor de măsurare.Centru. Funcţiile de control ale centrului de comandă sunt de cele mai multe ori restrânse la funcţii decizionale sau funcţii de administrare generală.

acest lucru s-a realizat (înaintea apariţiei sistemelor SCADA) prin amplasarea în punctele cheie ale reţelei a unor instrumente de măsură şi formarea unor echipe de teren. au putut fi analizate situaţii conform scenariului "ce se întâmplă.3. SAD SPN SDD DMR Mărimi fizice proces Acţiune fizică Element execuţie SAD – sistem de achiziţie de date SPN – sistem de prelucrare numerică SDD – sistem de distribuţie a datelor DMR – dizpozitiv de eşantionare şi memorare Fig. Pentru eficientizarea citirii valorilor şi a efectuării unor operaţii la distanţă s-au introdus metodologiile de telemăsurători. Echipele de teren erau menite să citească valorile instrumentelor amplasate în reţea sau să facă măsurători cu aparate de măsură portabile.C. extrem de dificil de administrat.D. 5. dată fiind necesitatea deplasării între diferitele puncte de măsură. au fost dezvoltate aplicaţii de simulare şi proiectare ale reţelelor. 76 .1 Schema bloc generală a unui sistem SCADA Comunicarea valorilor citite către administratorii de reţele. parte echipamentele de calcul devenind tot mai performante şi tot mai ieftine.3.A. respectiv elemente de execuţie.C. precum şi în sens invers se făcea ori prin telefon. să comunice valorile citite persoanelor responsabile de administrarea reţelelor şi să execute operaţiile cerute de aceştia.A. dacă ?" (what if ?). De asemenea programele de simulare pot ajuta în minimizarea numărului de instrumente de măsurare necesare pentru a reflecta stări din reţea.recepţie. Acest lucru a devenit posibil datorită dezvoltării şi scăderii preţului la instrumentele digitale.A. respectiv comandă la distanţă. ori prin staţii de emisie . SemnaleSemnale SemnaleSemnale numericeanalogice analogicenumerice prelucratprelucrate e Trad.5. 5. Aceste instrumente au oferit un sprijin pentru administrarea reţelelor. Întro abordare clasică. Reţelele de transport şi distribuţie sunt. Pe de altă. Implementarea sistemelor S. precum şi a disponibilităţii mijloacelor moderne de comunicaţii. Procedeul a fost foarte încet şi a necesitat personal suplimentar (chiar şi mijloc de transport pentru deplasările mai lungi).1 Justificarea implementării sistemelor S.D.A.

unităţi de stocare . Pentru sistemele SCADA se folosesc 77 . modemuri . operaţiile pot fi moni torizate şi controlate.linii telefonice (închiriate sau proprie tare) . UTP.staţii de emisie-recepţie sateliţi Componentele de măsurare pot fi traductori simpli conectaţi la o unitate de conversie analog-digitală. introducere. sisteme de gestionare a bazelor de date. disjunctoare comandate) componente hardware (calculatoare.Odată ce s-a implementat un sistem SCADA. plottere. principalele componente ale sistemelor SCADA sunt: componente de măsurare (în cazul reţelelor de transport şi distribuţie fluide se măsoară presiunea. curentul şi frecvenţa). relee de transmisie . iar pentru reţele electrice se măsoară tensiunea. care evaluează rezultatul măsurătorii (se face o verificare de încadrare între limitele de măsurare prestabilite). 5. instalarea şi funcţionarea sistemului. module de conducere a proceselor inteligente.D. comunicaţiile se pot efectua pe diferite căi. componente de acţionare şi automatizare ( exemple pentru reţele de transport şi/sau distribuţie de fluide: vane şi robinete comandate. Valoarea digitală a măsurătorii se preia de către un controller de teletransmisie (RTU . sisteme de culegere a datelor. monitoare. optice) . stocare. programe de arhivare/restaurare a datelor componente de comunicaţii .linii telefonice.cablurile reţelelor (cabluri coaxiale. sau pot fi instrumente de măsură cu ieşire digitală. transmiterii şi a distribuţiei de operaţii. componente software . plăci de reţea . şi funcţiunile acestora Sistemele SCADA sunt alcătuite din componente de natură diferită. Componentele hardware oferă suportul de prelucrare.staţii de emisie-recepţie. etc.discuri şi/sau benzi magnetice). iar sistemul produce informaţii de maxi mizare a profitului. pompe prevăzute cu comandă. din această cauză vor fi discutate de la caz la caz: .A. ce pot iniţia unele opera ţii critice sau de rutină.. programe de simulare. afişare şi trasare sau imprimare a datelor.reţele LAN . acestea fiind conectate între ele. temperatura şi debi tul. întrerupătoare. toţi cei care folosesc informaţiile sistemului pot beneficia de o vedere de ansamblu a amplasamentului. sau pe baza comenzilor sosite de la sistemul central de prelucrare comandă efectuarea unor operaţii. module de comandă cu logică programată. care pe baza rezultatelor evaluării. Deoarece SCADA este centrul declanşării. Componentele sistemelor S. De remar cat că RTU-urile sunt module decizionale locale. afişaje sinoptice.3. sau nu). După natura lor.2.A.C. pentru reţele electrice: comutatoare.mijloace de comunicaţii prin sateliţi .mijloace de comunicaţii radio terestre . pentru unele cazuri obişnuite iniţiază efectuarea unor comenzi şi comunică rezultatele măsurătorii către sistemul central de prelucrare.sisteme de opera re (de timp real. etc. imprimante.remote terminal unit). programe de comunicaţii. Componentele de acţionare şi automatizare sunt conectate la unităţile terminale de teletransmisie RTU sau la controloarele logi ce programabile (PLC).

Trebuie menţionat că pentru sistemul central de prelucrare se va folosi un sistem de operare în timp real.3. Componentele software oferă pe de o parte suport pentru prelucrare (sisteme de operare. trebuie să existe o bază de date de timp real pentru a putea înregistra valorile momentane. care asigură suportul unor prelucrări de timp real pe de o parte. iar pe de altă parte aceste date se vor înre gistra pentru analize ulterioare în baze de date convenţionale. prelucrare a datelor. vizualizare. se vor folosi mijloace redundante de comunicaţii.365 de zile din 365 şi 24 de ore din 24. unele dintre aceste componente pot iniţia operaţii fizi ce. de exemplu sistemul central de prelucrare va fi alcătuit din echipamente ce sunt conectate între ele prin LAN (în condiţiile în care acestea sunt dispuse într-un sediu central).3.diverse echipamente.A trebuie să ofere o mare varietate de servicii.D. dar legătura dintre sistemul central de prelucrare şi elementele amplasate la distanţă (componente de măsurare. sistemele S. staţiile radio terestre sunt o opţiune pentru comunicarea cu puncte cu dispersie teritorială mare. rolul fiecăruia este bine determinat. modemurile se pot justifica pentru distanţe medii sau mari în cazul în care este disponibil câte un capăt de linie telefonică pentru fiecare punct din care se doreşte transmisie de date. iar pe de altă parte asigură mijloace de urmărire. din această cauză toate componentele critice trebuie să fie de calitate corespunzătoare acestei cerinţe. pentru a preîntâmpina căderea parţială sau totală a sistemului. că din conside rente de siguranţă se obişnuieşte folosirea unor elemente redundante pentru a preveni pierderea datelor sau întreruperea funcţionării. Servicii de sistem Pentru a oferi suport decizional. componente de acţionare şi automatizare. Una dintre componentele cele mai importante ale sistemelor SCADA sunt sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD).C. cum ar fi comandarea unor elemente de acţionare şi automatizare. de exemplu afişajele sinoptice sunt de construcţie specială. Despre alegerea mijloacelor de comunicaţii. Enumerarea exhaustivă a tuturor serviciilor ar fi poate 78 . trebuie menţionat că opţiunea pentru LAN este justificată doar pentru comunicaţii pe distanţe mici între echipamentele de conectat. Trebuie reţinut însă faptul. mijloace de comunicaţii prin sateliţi. Tot aici trebuie menţionate şi programele de comunicaţii. Deoarece comunicaţiile asigură fluxul de date vital al sistemului. echipamente decizionale locale) se va face prin alte mijloace de comunicaţii: linii telefonice (închiriate sau proprietare). sistemul trebuie să ofere disponibilitate totală . care pe lângă suportul electronic de comunicare asigură legăturile între diferitele elemente ale sistemului. care să poată oferi serviciile necesare pentru timp de răspuns rapid. iar comunicaţiile prin satelit pentru puncte la distanţă foarte mare. Între diferitele elemente pot exista diferite mijloace de comunicaţii. Componentele de comunicaţii oferă mijloacele fizice de legături dintre componente. medii de rulare a programelor şi de dezvoltare). 5. Pe baza unor prelucrări.A. mijloace de comunicaţii radio terestre. Unele componente hardware sunt speciale. De obicei. acestea trebuie să ofere o vedere de ansamblu asupra dispunerii reţelei.

iar pe de altă parte şi comenzile date de operatori sau procedurile iniţiate de sistemul central de prelucrare sau de cele lo cale de decizie trebuie să ajungă la elementele de execuţie. cu menţionarea faptului că jurnalizarea datelor pe anumite perioade de timp poate fi folosit şi în scop predictiv. iar pe de altă parte analize predictive. Strâns legat de serviciul de comunicare este serviciul de achiziţie de date şi serviciul de comandă la distanţă. cu afişarea celor mai importante stări. Un deziderat important este verificarea accesului în sistem. Operatorii trebuie să poată urmări pe un panou sinoptic mare dispunerea reţelei. Analizele de consum (care se pot deduce din valorile de stare) sunt utile pentru depistarea vârfurilor de consum zilnice. care permite accesul pe bază de parole. De asemenea opera torii sistemului posedă câte o parolă. pe baza acestor date se pot seta parametrii pentru analizele predictive. din aceasta rezultă necesitatea serviciului de comunicare. ce pot iniţia operaţii ale elementelor de execuţie de la distanţă. În funcţionarea unor reţele este importantă urmărirea tendinţelor de variaţii ale variabilelor de stare. împreună cu programele ce deservesc aceste funcţii. Acest panou trebuie să poată oferi o vedere de ansamblu a întregii reţele. Valo rile de stare de detaliu ale unor puncte sau porţiuni se vor afişa pe ecrane mai mici. acest lucru este efectuat de serviciul de securitate. pe lângă faptul că pe baza unor analize ulterioare se pot depista unele pro bleme de administrare. dacă a apărut o eroare de calcul. operatorii vor iniţia anumite acţiuni. acestea vor apela la serviciile de lansare a comenzilor la distanţă. săptămânale. Acest serviciu presupune jurnalizarea datelor pe de o parte. Afişarea datelor şi a posibilelor elemente de comandă. înainte de a trimite datele sistemului central de prelucrare. dacă există mod de test pentru RTU. Pe aceleaşi afişaje de detalii trebuie să fie disponibile operatorului anumite comenzi. de aceea se va insista numai asupra serviciilor mai importante şi a celor mai reprezentative. Din această cauză se va înregistra într-o bază de date o istorie a evenimentelor.chiar imposibilă. cu informaţiile esenţiale de stare. Verificarea se face ca datele să fie valide. sau cel puţin a finalizării comenzilor date. asigură interfaţa de operare. teletransmisia să funcţioneze. dacă valorile au fost extrase din baza de date locală. care dă un anumit nivel de acces (de la propriul calculator sau terminal). care pot fi ale unor monitoare de calculator obişnuite. La fiecare calculator sau terminal accesul este protejat şi are un anumit nivel de acces. Această verificare se face de regulă local. De asemenea este necesară urmărirea efectuării. Urmărirea şi analiza tendinţelor este esenţială pentru a putea lua deciziile corecte. rezultatele acestora vor uşura munca operatorilor. Accesul la sistem al unui operator de 79 . care pe lângă valorile de stare. va conţine şi eventualele alarme şi comenzi date de operatori. se declanşează serviciul de alarmare. Datele culese de modulele de măsurare trebuie să ajungă la elementele locale şi centrale de prelucrare. Acestea amândouă sunt legate şi de serviciile de afişare. Dacă a apărut una din condiţiile excepţionale. lunare şi anuale. fără a fi supraîncărcat. Un serviciu legat de achiziţia de date este verificarea datelor faţă de nişte limite stabilite dinainte. Urmare a luării unor decizii.

la un anumit terminal se face pe baza parolei proprii. ş.4. Aceasta permite simularea reţelei.a. ca datele odată înregistrate să poată fi consultate şi ulterior în vederea unor analize.. posibilitatea de a conecta noi echipamente sau programe la sistemul existent. Dintre instrumentele de analiză ale unui sistem SCADA un loc aparte îl ocupă serviciul de simulare. Pe de altă parte. Astfel. sistemul programelor de proiectare. Cerinţe de bază Cerinţele pentru sistemul SCADA şi componentele sale sunt multiple. cea mai importantă dintre ele este deschiderea. dacă ?". care ar provoca eventual accidente sau pur şi simplu reclamaţii din partea unor clienţi. căderea unei staţii de transformare pentru cazul unei reţele electrice. chiar în cazul în care aceste cerinţe se modifică pe parcursul duratei de viaţă a sistemului. şi a posibilitatea extinderii funcţionalităţii. Punerea la dispoziţie a datelor necesare în timp util este un alt deziderat foarte important. cât şi din punct de vedere al administrării datelor (cum ar fi de exemplu. sistemul de facturare a consumurilor. 80 . sisteme de conducere a fabricaţiei. acestea se pot referi la impactul unor dezvoltări. A doua cerinţă importantă este adapta bilitatea: posibilitatea de a configura componentele conform cerinţelor concrete. datele care s-au arhivat pot fi şterse. sisteme de modelare a proceselor. software (sisteme de operare diferite şi cod portabil). drepturile de acces acordate de sistem fiind mini mul dintre drepturile implicite ale terminalului şi ale operatorului. tot sistemul de simulare permite analiza unor scenarii de tip "ce se întâmplă. Deschiderea trebuie să fie prezentă atât din punct de vedere hardware (platforme hardware diferite). Securitatea şi siguranţa datelor este de asemenea foarte importantă. comunicaţii (standarde internaţionale şi de facto). De asemenea. efectul scăderii presiunii datorită unei avarii . 5. care nu respectă această cerinţă. (există şi implementări.) Menirea deschiderii este posibilitatea conlucrării cu alte sisteme cum ar fi de exemplu sistemul informatic al întreprinderii. care oferă interfeţe de conectare cu alte aplicaţii. deoarece simularea va permite interpolarea valorilor şi în unele puncte în care nu sunt montate asemenea instrumente. elaborându-set sisteme proprietar. ceea ce oferă printre altele avantajul că se pot monta mai puţine elemente de măsurare. ce pot provoca disfuncţiona lităţi grave în sistem. astfel pot fi luate măsuri utile (şi de asemenea în timp util). Deschiderea unui sistem este în partea covârşitoare asigurată de respectarea unor standarde. sisteme de comandă distribuite. Pentru a satisface această cerinţă în cazurile concrete s-a optat în majoritatea cazurilor pentru arhitectura deschisă "clientserver".m. este necesară punerea la punct a unui sistem de arhivare. pătrunderea unor intruşi nedoriţi în sistem pot duce la dezvăluirea unor informaţii de firmă confidenţiale sau chiar la efectuarea de comenzi de către intruşi. extinderi de reţele.d. sisteme de optimizare. staţii de lucru LAN/WAN. respectarea standardelor (SAG) SQL Acces Group) şi al aplicaţiilor (posibilităţi de interfaţare şi suport oferit pentru alte programe). etc.în cazul unei reţele de transport fluide. acest lucru oferind spaţiu de stocare eliberat pentru sistem.

iar sistemul să poată oferi o imagine cât mai completă asupra stărilor. trebuie să poată oferi toate datele referitoare la posibilele elemente implicate în remedierea defecţiunii şi să ofere o interfaţă prietenoasă cu utilizatorii iar elementele cu funcţii similare sau cele ce se referă la lucruri similare să fie grupate. Pentru a asista funcţionarea sistemului SCADA se va forma o echipă de intervenţie. precum şi a localizării cât mai exacte ale acestora. Dacă este nevoie sau dacă este mai convenabil din punct de vedere economic.Datele achiziţionate să fie necesare şi cât mai puţine posibil.D.A. atât în ceea ce priveşte creşterea numărului de puncte de măsurare. cât şi extinderea funcţionalităţii sistemului. Astfel. control şi monitorizare. posibilitatea comunicării tuturor echipamentelor (diferiţi furnizori) a devenit o ţintă pentru marii producători de echipamente electrice şi electronice. precum şi includerea de posibilităţi de autotest. Una dintre etapele până la atingerea acestei „ţinte” se materializeaza în creearea unor arhitecturi interne. 5. datele să reflecte cât mai exact starea reţelei. structurile de principiu în diferite arhitecturi ale sistemelor de urmărire şi protocoalele utilizate de 81 . iar periodic va face întreţinerea echipamentelor. acest deziderat realizându-se prin componenţa modulară şi elemente redundante. În paragrafele următoare se intenţionează tratarea câtorva concepţii moderne în conducerea şi controlul statiilor electrice de putere. De asemenea. din staţiile electrice Evoluţia în domeniul micropocesoarelor. Pentru implementarea. ca sistemul să nu fie supraîncărcat cu date inutile. datele oferite de sistem trebuie să fie conforme cu normele şi reglementările în vigoare. a determinat apariţia unei noi abordări privind automatizările din staţiile electrice. implementarea fiecărei faze să conducă la un bene ficiu traductibil în bani. problema implementării unui astfel de sistem trebuie conceput treptat. S. Sistemul trebuie să ofere posibilitatea depistării rapide a defecţiunilor din reţea. În aceeaşi ordine de idei.6. această echipă poate fi de la o firmă specializată. izolare şi ocolire a modulelor defecte. optimizarea sistemelor şi reducerea costurilor echipamentelor. trebuie stabilite sarcinile de efectuat şi persoanele care se vor ocupa aceste probleme.A. Probleme de implementare Deoarece implementarea unui sistem SCADA pe scară largă presupune investiţii foarte mari. exploatarea şi întreţinerea sistemului trebuie definite clar scopurile urmărite. care în caz de evenimente excepţionale poate să efectueze reparaţiile necesare. În acelaşi timp.5. De asemenea sistemul trebuie să ofere o disponibilitate ridicată. evenimentelor din reţea. încă din faza de proiectare trebuie ţinut cont de posibilitarea extinderii sistemului. calculatoarelor şi comunicaţiilor precum şi a creerii terminalului numeric multifuncţional cu posibilitatea comunicaţiei seriale.C. 5. Drepturile de acces ale acestor persoane trebuie de asemenea delimitate foarte strict şi clar. integarea a cât mai multe funcţii în cât mai puţine terminale. De asemenea. cum ar fi funcţiile de protecţii.

De asemenea prin BCU sunt conectate la sistemul SCADA. care a implementat si sistemul de monitorizare. protecţii este furnitura AREVA.6. tot pe suport fibră optica. iar echipamentele secundare sunt General Electric. comanda-control protectii dezvoltat pana la acea ora (an 2003) denumit SINAUT LSA. pentru fiecare celula in parte. echipamentele primare fiind inlocuite cu : intrerupatoare si transformatoare de masura fabricatie ABB. 18 celule 110 kV şi 20 celule de medie tensiune.2. si se intermediaza comanda asupra elementelor primare. Aceste unităti comunica prin fibra optica pe protocol IEC 870-5-103 cu urmatoarele echipamente: . Echipamentele primare la 220 kV si 110 kV sunt fabricatie Magrinni Galileo (Italia) iar sistemul de comandă control.echipamentele din staţiile Oradea Sud. Comparând aceste diverse arhitecturi a sistemelor de monitorizare interne.control LSA precum si comunicatia cu dispecerul (TCCTeleControlCenter). prin care se culeg informatii analogice si de stare din celula respectiva. şi protectiile aferente fiecarei celule. Ambele nivele de tensiune au fost retehnologizate intre anii 2005 si 2006. BCU-rile sunt situate in dulapurile de protectii şi sunt dotate cu display cu cristale şi tastatură pentru navigare şi comandă. la nivelele de tensiune de 400kV si 110 kV fiind inlocuite atat echipamentele primare cat si cele secundare. comanda-control protectii care este conceptie GE utilizand softul Power Link Advantage. se pot observa avantajele şi dezavantajele acestora precum şi tendintele moderne privind conducerea statiilor electrice din Transelectrica şi electrica şi a sistemului energetic din România. iar la medie tensiune au fost inlocuite doar transformatoarele de servicii interne. Arhitectura sistemului în Staţia Oradea – Sud[18] Sistemul de comandă şi control cuprinde urmatoarele elemente[18]: . Staţia 400/220 kV Roşiori are în componenta 6 celule de 400 kV si 5 celule de 220 kV. Sistemul de monitorizare. Scurtă descriere a staţiilor prezentate Staţia 400/110/20 kV Oradea Sud are în componenţă 8 celule de 400 kV. denumit PACiS. 5. separatoare Happam. 5. Aceasta staţie a fost retehnologizată între anii 2003 şi 2004. Staţia 220/110/20 kV Cluj Floreşti este in curs de rethnologizare si va avea in componenta 9 celule de 220 kV..Două unităţi centrale redundante (CMU-Control Master Unit) aflate în camera de comandă care procesează toate informaţiile. 17 celule de 110 kV şi 17 celule de 20 kV. asigură comunicaţia cu toate elementele sistemului comandă . Elin Vatech.6. Roşiori şi Cluj – Floreşti aparţinând Transelectrica şi a staţiei 110/20 kV Oradea Centru aparţinând SDFEE Bihor. 82 . Furnizorul echipamentelor este firma Siemens.Unităţile de control locale (BCU-Bay Control Unit). ABB.1.

cu toate protecţiile din sistem prin intermediul unor multiplexoare. Strcuctura organizării sistemului SCADA din staţia Oradea-Sud se prezintă în figura 5. . prin dispozitivul de sincronizare a timpului (GPS-Global Position in Sistem) montat în dulapul unei unităţi centrale. Operatorul este întotdeauna conectat la master (unul dintre CMU-uri este în functie-master iar celalalt în rezervăaşteptare).Două calculatoare cu imprimante matriciale denumite LSAVIEW1-PC1 şi LSAVIEW2-PC2 pe care rulează aplicaţia de comunicaţie cu unitătile centrale şi aplicaţia de vizualizare şi comandă . Sincronizarea timpului se face prin GPS pe protocol IRIG-B. în cazul în care unitatea master se defectează sau pierde comunicaţie cu una din unitătile de celulă..5-101 Tot pe o reţea separată de fibră optică se realizează şi comunicaţia între unităţile centrale şi cele de celulă ale protecţiilor diferentiale de bara 400 şi 110 kV. Legătura cu centrul de dispecer se face printr-o interfaţă RS 232 pe protocol IEC 870.control. Comenzile au diferite priorităţi în funcţie de locul unde sunt date: local(cel mai înalt). Sistemul are o arhitectură descentralizată. 5.11. Serverele sunt conectate la ambele unităţi centrale CMU. 83 .PRAM. unitatea centrală aflata în rezervă va prelua automat funcţia de master. Acesta sincronizează unitătile centrale iar unităţile centrale la randul lor sincronizează unitatile de celulă şi protecţiile. . La un monent dat. Tot în această reţea este conectat şi un calculator pentru parametrizarea protecţiilor. automat comenzile ce vin de la nivelele ierarhice suuperioare(Camera de comandă şi Dispecer) sunt blocate.6. Camera de comandă(staţia de lucru)şi Dispecer(cel mai coborât). Arhitectura sistemului în Staţia Roşiori[18] În staţia 400/220 kV Roşiori sistemul comandă-control(monitorizare) şi protecţii este complet integrat şi se bazează în exclusivitate pe funcţionarea echipamentelor inteligente(IED-uri) realizate cu micoprocesoare. nivel dispecer.3. numai un nivel de operare poate fi valid.Un calculator legat prin modem pentru analiza şi paramatrizarea protecţiilor de la centrul de dispecer . Aceasta înseamnă că atunci când spre exemplu în celulă se selectează comanda “ Local “ prin poziţionarea corespunzătoare a cheii existente. Toate calculatoarele sunt conectate într-o retea de tip ethernet unde mai sunt conectate alte doua calculatoare cu rol de monitorizare şi înregistrare date dar fara drept de comandă. redundantă. nivel central – staţie.Unitatea terminală la distanţă (RTU-Remote Terminal Unit) conţine plăci de intrare/ieşire pentru comanda şi supravegherea circuitelor de electroalimentare în curent continuu şi curent alternativ. Celulă. Un loc de operare poate fi ales numai de nivelul superior de prioritate. pe o reţea de fibră optică separată. Pentru comanda la faţa locului există şi nivelul local – echipament. divizată pe trei nivele de conducere şi anume: nivel local – celulă. Acest calculator comunică. operatorul va fi înştiintat automat de această modifcare şi nu va avea pierderi de informaţii . descărcarea oscilogramelor şi analizarea evenimentelor.

84 . comandă şi server de comunicaţii – poate fi dezvoltat ulterior. echipamente de reţea: switchuri cu management RS1600T. Dispozitivul de sincronizare a timpului(GPS – Global Position in Sistem)care sincronizează cu timpul universal. fabricaţie ABB. Unitate conexiuni fibră optică – tip RER 125. Dulapul RTU SW1 – care înglobează: a). ca nivel ierarhic superior de conducere. Arhitectura camerei de comandă a staţiei electrice Roşiori se prezintă în figura 5. realizarea funcţiilor de automatizare precum şi conectarea la centrele zonale/teritoriale de dispecer. mentenanţă). celula BTU şi serverele de comunicaţie se face prin două tipuri de reţele de fibră optică(FO). b). care pentru realizarea sistemului de conducere a protecţiilor şi unităţilor de comandă(configurare. La nivelul staţiei schimbul de date între diferitele unităţi de control. Unul dintre D-20-uri este în funcţie. fabricaţie general electric. Sistemul D20 – nod de achiziţie date. Ele achiziţionează şi procesează toate informaţiile din sistem. trimite toate informaţiile din relee către calculatorul PRAM(mentenanţă). figurată în desen cu verde. acesta fiind preluată pe celălalt inel de FO. Pentru comunicaţia cu nivelele ierarhice superioare – DET. Prin intermediul acesteia se realizează comunicaţia între D20 şi REL 531 +DRS-BB. D20 este un sistem ce permite interconectarea a numeroase IED-uri şi procesoare de comunicaţie. toate elementele sistemului SCADA d). nu duce la întreruperea comunicaţiei.sunt utilizate două porturi de comunicaţie de tip RS232. DEC. module de interare-ieşire ditribuite. analiză. Sistemul central de conducere. Prin intermediul swich-urilor şi datorită arhitecturii lor.12 cu portocaliu şi albastru şi o reţea separată (10BaseFX/TX) pentru protecţiile la distanţă ABB tip REL 531 şi protecţiile diferenţiale de bară DRS-BB. prin introducerea de noi module procesor. viteza de 9600 bps. o întrerupere a unui inel. Cele două unităţi centrale redundante: Unitate Centrală RTU 1 şi Unitate Centrală RTU 2. convertoarele media FO/RS232/RS415. tip D-20. căile de comunicaţie sunt redundante. Serial server RS400.Comunicaţii. au rolul de a asigura comunicaţia cu toate elementele sistemului SCADA şi comunicaţia cu dispecerul. Există o reţea virtuală realizată pe acelaşi suport fizic de FO. prin intermediul lui D-20.iar celălalt este în rezervă aşteptare(stand-by). Comutator comunicaţie serială – switch RS 232 comută porturile seriale pe D20 care este activ c). Există o reţea duală de tip Ethetnet de înaltă viteză(100 BaseFX) pentru toate terminalele inteligente fabricaţie General Electric(GE) schiţată în figura 5. LD63 switch-ul de canale seriale(RS Changeover Switch).13. protocolul utilizat fiind IEC 60870 – 5-101. Acestea sunt concentratoare de date. conform necesităţilor. system sincronizare cu timpul GPS. Este compus din două dulapuri “Master station” SW1 şi SW2 în care sunt amplasate FEP-urile(font end procesor) D20.

Ambele computere au aceeaşi bază de date şi imagini ale staţiei.0). Pe servere este instalat programul PowerLink Server.6. Arhitectura sistemului în Staţia Floreşti[18] Pentru realizarea unui sistem de comandă – protecţie unitar la nivelul întregii staţii 220/110/20 kV Cluj Floreşti s-a prevăzut un sistem PACiS produs AREVA. Dacă un computer este defect. Serverul principal la reţeaua principală iar serverul secundar la reţeaua secundară. terminale folosind protocolul de comunicaţie DNP 3. ambele utilizând aceeaşi platformă hardware. Un buton dedicat prin intermediul căruia se revine cu comanda staţiei de la nivelul Dispecer la nivelul Staţie Dulapul SW2 conţine: a). toate funcţiunile fiind disponibile. instalaţiile de distribuţie c. Placa ieşiri digitale – (Comenzi spre servicii interne)hupa.e). Sistemul PACiS este conceput pentru o structură de arhitectură deschisă la nivel de staţie care integrează instalaţiile de comandă-control-protecţie. Calculatorul de mentenanţă PRAM Calculatorul de mentenanţă este conectat la reţeaua sistemului şi are posibilitatea să se conecteze la fiecare terminal de conducere şi protecţie.c. “ Engineer Workstation” şi “ 85 . Switch rezervă fibră optică c). au aceeaşi posibilitate de conducere a staţiei şi sunt conectate la fiecare din cele două reţele. Panou UTP – realizează legăturile între calculatoare şi switch-uri d). Calculatoarele comunică între ele sincronizânduşi baza de date astfel încât oricând serverul secundar putând deveni principal preluând în întregime conducerea staţiei. destinate conectării “ Operator Workstation “ . Programul PowerLink HMI este un soft specializat dedicat sistemelor SCADA energetice stabilind transferul datelor şi a comenzilor pentru unul sau mai multe dispozitive electronice inteligente(terminale protecţii.Două Ethernet Switches H352 cu şase porturi fiecare cu conectori RJ45.4. Sistemul central de conducere include următoarele componente: .O reţea redundantă tip inel de fibră optică ETHERNET cu viteza de transmisie 100 MBps. 5. să schimbe reglajele protecţiilor şi să descarce noile configuraţii. celălalt computer va funcţiona independent. . goarnă Serverele HMI Sistemul este alcătuit pe baza a două computere redundante. Computerul de mentenanţă are ataşat un modem şi poate fi apelat prin reţeaua publică telefonică sau reţea proprie de către nivelele ierarhice superioare(DEN). sistem care cuprinde instalaţiile componente pentru nivelele de tensiune de 220 şi 110 kV. protocol IEC 61850.a şi instalaţiile de teletransmisii din staţia Cluj Floreşti prin intermediul protocoalelor standard de transmisie a datelor între componentele sistemului./ c. Switch principal fibră optică b). Placa achiziţie mărimi digitale f).

Două computere HMI redundante denumite “ Operator Work station” fiecare având câte o imprimantă matricială. switc-uri. programabil şi distribuit. Este utilizat în principal pentru supravegherea şi controlul de la distanţa a distribuţiei electricităţii la nivel de tensiune înaltă. Fiecare computer Workstation poate gestiona independent şi în orice punt unde poate fi înseriat în reţeaua de fibră optică IEC 61850 (în orice switch. Dacă unul dintre Ethernet Switches H352 se defectează şi nu mai comunică cu “Operator Workstation” sau “Gateway”. . Tot pe aceste calculatoare rulează şi aplicaţia “ Client “ care permite vizualizarea şi controlul echipamentelor din staţie. inclusiv în cele aflate în cabinele de relee). control şi achiziţie de date (SCADA). de supraveghere. Pentru parametrizarea protecţiilor este utilizată. Unit[„ile de celula sunt conectate la reţeaua Ethernet prin carduri speciale dedicate.5 Specificaţii funcţionale ale sistemului MicroSCADA din stația Oradea Centru Sistemul MicroSCADA este un sistem pe bază de micro-computer. Mai sunt de asemenea prevăzute Ethernet Switches H352 distribuite în întreaga staţie destinate asigurării legăturilor dedicate pentru reglajele protecţiilor numerice şi analizei evenimentelor. medie şi joasă şi este produs de grupul suedezo-elveţian ABB(ASEA + Brown Boveri). toate celulele controlate de către o unitate de celulă fabricaţie MICOM cu condiţia ca aplicaţia soft – server să fie pornită. . Pe aceste computere sunt instalate aplicaţiile soft pentru comunicaţia cu unităţile de celulă folosindu-se standardul IEC 61850. unde se formează.14 se prezintă arhitectura sistemului de comandăcontrol din staţia Cluj Floreşti. fără nici un fel de pierdere de informaţii prevăzute cu aceleaşi funcţii de comandă/control.O unitate GPS de sincronizare a sistemului PACiS Redundanţa sistemului PACiS este asigurată astfel: Dacă una dintre componentele reţelei inelare IEC 61850(unităţi de celulă. de la calculatoarele “ Engeneer Workstation “ aceeaşi reţea de fibră optică redundantă până la nivelul cabinelor de relee. Două computere de acces tip “ gateway IEC 60870-5-101” cu două porturi fiecare pentru comunicaţia cu Dispeceratul Energetic Teritorial conectate în reţeaua Ethernet IEC 61850 prin Ethernet swich-urile prezentate anterior. În figura 5. aceastea din urmă pot fi conectate temporar la punctele de conectare libere ale celui de-al doilea Ethernet Switches H352. Comunicaţia protecţiilor cu sistemul SCADA se realizează prin intermediul unităţilor de comandă de celulă. 86 . proceselor industriale. printr-un Convertor Ethernet/RS485 o reţea serială pe protocol privat AREVA denumit Courier. fibra optică) este întreruptă.Gateway”.6. comunicaţia între protecţii şi aceste unităţi realizânduţse prin protocolul IEC 870-5-103 pe interfaţa serială RS 485. similar cu concepţia Siemens. Poate fi utilizat şi pentru supravegherea şi controlul distribuţiei de apă şi căldură. 5. există prevăzută o configurare automată a magistralei inel Ethernet prin care fluxul de date este orientat prin partea “sănătoasă” a reţelei.

purificării apei. cu utilizatorul şi cu echipamentul de proces. programe de control (proceduri de comandă) şi mecanisme de activare (canale de evenimente. sau poate împărţi echipamentul cu alte aplicaţii. Interfațarea sistemului MicroSCADA cu procesul este realizată cu ajutorul unor relee digitale de tip REF 542 plus și RET 521. Software-ul aplicaţiei specifică funcţiile sistemului de bază MicroSCADA ca un sistem de control şi de supraveghere care se potriveşte unui anumit proces. calculele. Fiecare aplicaţie are propria ramură de director pe hard disk. denumite aplicaţii. La fel sunt şi cele mai multe instrumente de manipulare tehnologie şi sistem. imaginile de ecran. operaţiile de control şi aşa mai departe.  Arhitectura sistemului MicroSCADA din staţia electrică Oradea-Centru Arhitectura sistemului MicroSCADA din statia Oradea Centru este redată în figura 5. Software-ul aplicaţiei ţine cont de nevoile utilizatorului privind nivelul de informaţie. Obiectele aplicaţiei sunt formate din date proces (obiecte proces). limbaj de programare proiectat special pentru tehnologia aplicaţiei MicroSCADA). mai multe programe de facilităţi. dialogurile şi articolele de dialog) care formează interfaţa utilizator a aplicaţiei. instrumente de manipulare tehnologie şi sistem. Software-ul kernel MicroSCADA este independent de zona de aplicaţie şi de dimensiunea utilizării. Pe aceste computere rulează software-ul de control şi de supraveghere. O aplicaţie îşi poate controla propriul proces şi poate avea propriile conectări la echipamentul de proces. fie că sunt situate în acelaşi sistem de bază sau în sisteme separate. interfaţa utilizatorului. Obiecte aplicaţie care specifică funcţiile de control. Fiecare aplicaţie are o anumită sarcină de supraveghere. care culeg datele din 87 . date raport (obiecte date). Este la fel în toate sistemele de bază. Software-ul de bază a sistemului MicroSCADA este format din kernel MicroSCADA (program principal). cât şi obiectele aplicaţie sunt programate şi controlate prin utilizarea SCIL. Diferitele aplicaţii pot comunica în mod transparent prin declaraţii SCIL (Limbajul de implementare a controlului de supraveghere. controlul distribuţiei de electricitate sau distribuţiei de căldură. Centrele de control" ale MicroSCADA sunt numite sisteme de bază. Software-ul de configurare este specificat pentru sistemul de bază respectiv şi adaptat la configurarea echipamentelor întregului sistem MicroSCADA distribuit. Obiectele se împart în două categorii: 1. O aplicaţie poate conţine mai multe imagini. etc. de exemplu. Un sistem de bază cuprinde unul sau mai multe pachete de software aplicaţie. Atât obiectele interfaţă utilizator. controlul procesului. Obiecte interfaţă utilizator (precum imaginile. traficului.2. 2. canale de timp şi obiecte evenimente). O aplicaţie este formată dintr-un set de obiecte care comunică unul cu altul. etc. şi propriile baze de date în memoria primară şi pe hard disk. software de configurare şi software aplicaţie. stocarea de date.

Comunicația este de tip radială. 4. Imagini proces 3. având ca suport fizic fibra optică şi se utilizează protocolul de comunicație standard IEC 870-5-101. Următoarele tipuri de imagini aplicaţie sunt disponibile: 1. Rapoarte cu măsurile 88 . Protocolul de comunicație folosit este LON.2 Arhitectura sistemului SCADA Oradea-Centru Sistemul MicroSCADA furnizează utilizatorului imagini prin intermediul cărora se pot supreveghea şi comanda echipamentele energetice montate în staţie. Fig. adică de la fiecare releu digital este adusă o pereche de fibre la un echipament denumit cuplor-stea (Star Coupler). și efectuează comenzi asupra procesului prin intermediul unor plăci de ieșire digitale. Liste diferite 5. Comunicația dintre calculatorul pe care rulează aplicația MicroSCADA şi aceste relee digitale se face prin intermediul fibrei optice. Comunicaţia cu acest sistem este de tip serial. Sistemul MicroSCADA din staţia Oradea Centru este integrat în sistemul SCADA de la SDEE Oradea. care asigură interconectarea releelor digitale cu calculatorul MicroSCADA. Pe lângă rolul de achizițe de date și de comandă în aceste relee digitale s-au mai integrat și funcții de protecție și de automatizare a procesului. Supraveghere sistem.proces cu ajutorul unor plăci de intrare digitale și analogice. Instrumente aplicaţie 6. Diagrame monofilare 2.5.

selectat de utilizator. 5. Starea actuală a echipamentelor este reflectată prin reprezentări specifice.4 Schema monofilară a părţii de 110 kV 89 . etc. Fig.3 este prezentată schema monofilară generală a stației Oradea Centru în modul de prezentare a sistemului SCADA.3 Schemă monofilară generală a staţiei Oradea-Centru În figura 5. 5.4 este prezentată schema monofilară a părţii de 110 kV a staţiei Oradea Centru. de asemenea. Fig. Sunt utilizate culori diferite pentru a se indica starea şi. pentru a se indica dacă un obiect este conectat la proces.În figura 5.

5. Taste de comandă în Titlul Imaginii Fig.5: Fereastra de comandă a întreruptoarelor În figura următoare se prezintă o zonă de dialog pentru reglajul tensiunilor trafo. 90 .5 Fereastra de comandă a comutatorului de ploturi şi a RATT-ului În figura 5.6 se prezintă interconectarea elementelor sistemului MicroSCADA. 5.Fereastra de comandă a întgreruptoarelor este prezentată în figura următoare: Fig.

5 6: Fereastra de supraveghere a sistemului cu interconectarea elementelor hard ale acestuia Fig.7: Lista de evenimente 91 .Fig. 5.

9 Fereastra de reprezentare a evoluției în timp a unei marimi analogice (tensiune) 92 .Fig. Fig.5.8 Lista cu alarmele Reprezentarea mărimilor urmărite în timp se face atât sub formă grafică cât şi numeric conform figurilor următoare. 5.

93 .Sud aparţinând SC Transelectrica SA şi Oradea – Centru .7 Desfăşurarea lucrării Funcţiile şi componentele unui sistem SCADA se vor studia în cadrul vizitelor efectuate în scop didactic la Staţiile electrice Oradea.SDFEE Bihor.10 Pagina cu raportul orar al marimilor analogice (tensiuni) 5. aparţinând Electrica S.A. 5.Fig..

11 Arhitectura sistemului de comandă-control în staţia Oradea-Sud 79 . 5.Fig.

Fig.12 Sistemul de comunicaţii în staţia Roşiori 80 . 5.

5.13 Arhitectura camerei de comandă din staţia Roşiori 81 .Fig.

14 Arhitectura sistemului de comandă-control în staţia Cluj-Floreşti 82 .Fig. 5.

cu puterea activă cuprinsă între 100 şi 1000 KVA . Schema monofilară a unui PTA este reprezentată în figura 6. alimentate prin derivaţii de la LEA de electrificări rurale de 20 kV. sau cu siguranţe cu mâner. care realizează transformarea tensiunii reţelelor electrice de la nivelul de medie tensiune. Alimentarea postului se face printr-un separator ce se monteaza pe stalpul de MT. trifazat alimentat de la bornele de JT ale transformatorului prin sigurante cu mare putere de rupere ( MPR ).PT în încăperi supraterane. cu transformatoare cu puterea activă cuprinsa între 20 şi 250 kVA. 2 Consideraţii teoretice Posturile de transformare sunt staţii electrice de putere relativ mică. la joasă tensiune. 6. . 6.1. După separator sunt sigurante fuzibile de MT ( acestea pot lipsi daca în celula de linie ce pleaca de la staţie este montată o protectie maximală ce este sensibilă şi la defectele în transformatorul din PTA). destinate alimentarii unor consumatori de JT din mediul rural.1 Scopul lucrării Lucrarea are ca scop prezentarea caracteristicilor. funcţiunilor şi elementelor componenete ale câtorva posturi de transformare şi observarea variantelor constructive ale acestora. Posturi de transformare supraterane – există două variante : . Identificarea variantelor contructive şi structurii posturilor de transformare.PT în cabine metalice. În raport cu modul de asezare faţă de sol posturile de transformare pot fi clasificate în trei categorii: Posturi de transformare aeriene (PTA) montate pe stâlpi de beton.Lucrarea nr. necesar alimentării consumatorilor de energie electrică specifici. 99 . în amonte faţă de PT sau chiar pe acelaşi stâlp. Posturi de transformare prefabricate 6. PT subterane. Protectia împotriva supratensiunilor atmosferice se face cu ajutorul descarcatoarelor cu coarne sau a descărcătoarelor cu rezistenţa variabilă care se leagă la priza de pămant a PT. prin deplasarea studenţilor la câteva posturi de transformare existente pe plan local. Instalaţia de distribuţie de JT numită tablou de distributie este închisă într-o cutie de distribuţie şi este formată dintr-un sistem de bare colectoare rigide. priza cu rezistenţa ≤ 4 Ω .

în încăperi supraterane.3 Soluţii constructive pentru posturile de transformare supraterne Se realizează în două variante: . 6. Este posibil ca în cutia de distribuţie să se afle şi punctul de aprindere.2.b sunt prezentate imaginile laterale şi din spate ale unui PTA. Instalaţia de distribuţie de JT este închisă într-o cutie de distribuţie.Înfăşurarile secundare de JT ale transformatorului sunt legate în stea şi au nulul legat la nulul reţelei de JT. .a şi 6. cu transformatorul instalat pe o platformă.2. Fig. montat pe stâlp de beton armat vibrat. 6.1 Schema principială monofilară a unui PTA În figurile 6.metalică (PTM).  Posturi de transformare în varianta metalică 100 .

a). doar prin legarea/ dezlegarea legăturilor de cablu de MT şi JT şi prin manipularea întregului post cu macarale şi mijloace de transport corespunzătoare. ansamblate între ele prin şuruburi.2 PTA montat pe un stâlp de beton cu trafo instalat pe platformă Dacă PTM este realizat din două compartimente principale pentru cazul alimentării sale în vârf de reţea.Sunt executate pentru a functiona în mediul exterior. în care se montează echipamente electrice . Se montează pe fundatii de beton. iar transformatorul de forţă poate fi montat tot în interior intr-o cabină metalică sau în exterior. b). 6. Fig. Avantaj: -montarea şi dimensionarea se face foarte uşor. şine de cale ferată. în mai multe variante şi se racordează aerian sau cu cablu pe partea de MT şi numai cu cabluri pe partea de JT. PTM sunt realizate din una sau mai multe cabine metalice din tablă de oţel ambutisată. unul din compartimente este ocupat de 101 .

Acest post se construieşte în mai multe variante de comutaţie primară şi secundară.Pentru şantiere mari se utilizează PTM cu puteri mai mari ale tranformatoarelor ( 400.3). Circuitele de MT pentru PTM sunt prevazute cu separatoare normale sau cu separatoare de putere ce pot rupe curenţi de sarcină şi au bobine de acţionare pentru a permite manevre de AAR (anclanşare automată a rezervei ) şi telecomenzi precum şi siguranţe fuzibile pe circuitul de alimentare al transformatorului. Atat pe MT cât şi pe JT racordurile se fac în cablu. în gama de tensiuni 1020 kV şi gama de puteri 250. Acest PTM este racordat atat pe partea de MT cât şi pe partea de JT prin cabluri. Dacă PTM este realizat din trei compartimente principale pentru cazul racordării buclate pe partea de MT. 6. PTM sunt utilizate la alimentarea reţelelor de JT din centre urbane sau din incinta unor întreprinderi industriale .echipamentele de MT. iar circuitele de plecare spre consumatori sunt legate la barele de JT prin siguranţe MPR sau siguranţe cu mâner (S. iar celalalt de transformatorul de forţă şi de tabloul de distribuţie de JT. iar în a treia este montat echipamentul pentru racordarea postului la reţeua de MT buclată (fig. 1000 kVA). 630. Fig.7 montat singular . 102 . Pentru reţelele electrice radiale sau interconectate.M).3 Dispunerea echipamentului într-un PTM cu trei compartimente principale Pe JT circuitul general este echipat cu întrerupător automat pentru protecţia transformatorului.400 kW şi tensiune joasă 380/ 220V se utilizeză PTM . Pentru consumatorii temporari mai mici se folosesc PTM cu transformatoare mici de 100 sau 160 KVA. în una din cabinele metalice este montat tabloul de JT şi aparatajul de protecţie al primarului transformatorului. 6.

iar consumatorii sunt alimentaţi din PT supraterane care se numesc PT pentru abonat.4 este prezentată vederea generală a unui PTM de 12 -24 kV / JT poate fi echipat cu un transformator cu o putere până la 1000 kVA . Instalaţia de distribuţie de MT este formată din trei celule: două pentru intrare.5. 6.ieşire şi a treia pentru alimentare ( printr-un cablu de MT pozat într-un canal de cabluri ) a transformatorului.4 Dispunerea echipamentului într-un PTM cu două compartimente principale În figura 6. Schema electrică monofilară este prezentată în figura de mai jos: Alimentarea pe MT poate fi realizata în vârf sau în sistemul intrare . din BCA). În panoul din beton armat prefabricat de lângă transformator sunt jaluzele pentru ventilatie naturala. PT supraterane pentru reţea pot fi realizate din: -clădiri independente (din panouri mari.ieşire.Fig. 6. 103 . iar la tabloul de JT se pot racorda la 12 plecări. a). iar sub transformator este o cuva pentru colectarea eventualelor pierderi de ulei. Legăturile între bornele de JT ale transformatorului şi tabloul de distribuţie de JT se face cu bare rigide fixate cu ajutorul izolatoarelor de tavanul încăperii. -înglobate într-o cladire edilitară.  Posturi de transformare în încăperi supraterane Reţelele electrice de JT din mediul urban sunt alimentate obişnuit din posturi de transformare supraterane care se numesc PT pentru reţea. Transformatorul este prevazut cu îngrădiri pentru protecţia personalului .( fig. Există spaţiu de rezervă pentru a monta a patra celulă de MT .

4 kV. vedere în plan (b) şi două secţiuni (c) a unui PT pentru reţea 20(10)/ 0.În fig.5. Fig. 250. Pe MT sunt trei circuite .630 kVA realizat în clădire independentă din panouri din BCA sau zidărie.ieşire şi unul pentru alimentarea transformatorului. iar tabloul general de JT are 12 plecări. b şi c sunt prezentate schema electrică monofilară (a). două pentru intrare . a .6.5 Schema monofilară şi detalii constructive PT pentru reţea 104 . 6.

6 PT amplasat la parterul blocurilor de locuinţe a – schemă monofilară .7. locul postului a). 6. încăperea PT este prevazută cu izolaţie fonică ( fig. b).250-630 kVA la parterul blocurilor de locuinţe amplasate în două camere. respectiv locul ocupat de transformator (b) la un PT pentru retea 20(10)/0.4 kV . Sub celulele de MT este un canal de cabluri. Ieşirile cablurilor de MT şi JT se fac prin tuburi cu diametrul de 150 mm pozate de constructor în fundaţie de beton a blocului . Pereţii ambelor încaperi sunt prevazuţi cu izolaţie fonică . iar sub transformator cuva de beton.amplasament 105 . la parterul blocului de locuinţe. Fig. Atât pereţii de lângă transformator şi uşa metalică de intrare sunt prevazute cu jaluzele pentru ventilaţie naturală.b) print-o uşă metalică cu jaluzele.4 kV. 6. amplasat într-o singură încăpere.5. Într-o încăpere este amplasat transformatorul.6 a şi b sunt prezentate schema electrică monofilară (a). Cablurile de MT sunt pozate în canaluri de cabluri acoperite. 250-630 kVA. 6. iar în cealaltă atât instalaţia de distribuţie de MT (3 celule) cat şi tabloul de JT sub care este un canal pentru cablurile de JT. b. atat pe partea de MT cât şi pe cea de JT.Un astfel de PT ocupă două camere dintr-un apartament de patru camere. PT ocupă o cameră dintr-un apartament de trei camere la parterul unui bloc de locuinţe cu ieşire spre exterior (fig. Se execută de asemenea PT pentru reţea de 20(10)/0. Pentru reducerea transmiterii zgomotului în celelalte camere ale blocului.Legăturile bornelor transformatorului cu instalaţia de distributie se fac cu bare rigide pe izolatoare suport. În fig. Este deasemenea îngrădit cu plasă de protecţie şi transformatorul. 6. a şi b). Legăturile dintre bornele de JT ale transformatorului şi tabloul de distribuţie de JT se fac cu bare rigide . Bornele de JT sunt legate cu bare rigide prinse pe izolatoare suport de tabloul de distribuţie de JT.

Fig.7 Vedere laterală şi secţiune transversală printr-un post de trasformare de la parterul blocurilor 106 . b).a). 6.

8. cu PT. Încaperea este prevazută cu uşi la ambele capete şi tuburi pentru ieşirea cablurilor la ambele capete.8 Staţie de conexiuni de medie tensiune(punct de alimentare) Staţia de conexiuni are un singur sistem de bare cu două secţii legate printr-o cuplă longitudinală. Barele colectoare de MT sunt aşezate pe izolatoare suport deasupra celulelor . este prezentată în secţiune o staţie de conexiune de MT ( punct de alimentare). PT pentru abonat pot avea transformatoare cu puteri unitare până la 1600 kVA.6.6.În fig. Fig. PT pentru abonat se realizează de tip suprateran într-o clădire independentă. Are ca avantaj reducerea investitiilor pentru partea de construcţie. Tabloul de distribuţie de JT şi transformatoarele sunt amplasate într-o altă încăpere. Staţia de conexiuni de MT este amplasată într-o încăpere distinctă cu celulele aşezate pe doua rânduri. 107 . un singur coridor central pentru manevră şi supraveghere prevazut cu canal de cabluri acoperit cu dale din beton armat.

Barele de JT sunt legate la izolatoarele de trecere de tip exterior – interior. 6. Fig. Legăturile de JT în interiorul clădirii sunt realizate pe bare rigide pe izolatorii suport. 6. intre cele doua tablouri de JT existand un separator.În fig.630 kVA .  Soluţii constructive pentru PT subterane Aceste posture trebuie sa aibă parte de construcţie de rezistenţă corespunzatoare. a). PT pentru abonat 20(10)/0. b). faţada Transformatorul de forţă este montat lânga clădire pe stâlpi de beton.9. secţiune laterală cu realizarea conexiunilor b). cu radieri . pereţi şi planşee din beton armat.9 sunt prezentate două secţiuni ale unui PT pentru abonat cu un transformator de 250 .4 kV a). 108 . se prevad cu izolaţie hidrofugă cu ventilaţie forţată. iar la partea superioară sunt trei randuri de sârmă ghimpată. în cladire la tabloul de distribuţie de JT se face cu bare rigide.

6.10 sunt prezentate secţiuni (a şi b) ale unui PT pentru reţea 20(10)/0. Fig. 6. a). Legăturile cu exteriorul atât pe MT cât şi pe JT sunt realizate în cabluri subterane ce ies la înalţimea necesară(sub un metru faţă de nivelul solului). Transformatorul de forţă este îngrădit conform normativelor. Bornele de JT ale transformatorului sunt legate prin bare rigide susţinute cu izolatori şi console .În fig. 109 .4 kV (secţiuni) Legăturile între bornele de MT ale transformatorului şi celula de MT se face în cablu pozat într-un canal de cabluri acoperit cu dale din beton armat. PT are: -o trapă mare pentru accesul aparatelor şi transformatoarelor.4 kV în construcţie subterană . b). -o trapă mică pentru accesul personalului.10 PT de reţea 20(10)/0. cu tabloul de distribuţie de JT.

Se va face o deplsare la câteva posturi din perimetrul oraşului Oradea: .6.se elementele componenet din structura acestora.PT alimentare interior. şi clasificarea posturilor de transformare.sistemul mecanic .economice şi constructive ale unor posturi de transformare şi câteva imagini cu posturile de transformare din incinta universităţii.izolaţia şi sistemul de răcire . Octavian Goga Oradea .PT suprateran staţie carburanţi Mol.circuitele secundare . După însuşirea acestor aspecte se vor vizita postrile de transformare din incinta universităţii identificându.elemente de ansamblare şi consolidare În anexe sunt prezentate detalii tehnico. Celestica Romania Pentru posturile vizualizate practic se va desena schema monofilară şi se vor nota mărimile nominale ale transformatoarelor.aparatura de comutaţie . 110 .transformatoarele de putere . pe nivele de tensiune: .4 Desfăşurarea lucrării Pe baza consideraţiilor teoretice expuse în lucrare se vor parcurge problemele legate de destinaţia. funcţiile. str.PT aerian pentru alimentarea SC Readymix SRL .

bucureşti. D. 1975.Carabulea A. G – Partea electrică a centralelor electrice. Ed. – Partea electrică a centralelor. nr. G – Elemente de tehnologia informaţiei. Petroşani. Matica. N – Echipamente electrice pentru centrale şi staţii.a. Secui.Staţii şi posturi de transformare. Comunicare la Conferinţa Naţională de Energetică. 2001. Gheorghiu I. pg. M. [6] Curelaru.Sisteme informatice pentru managementul energiei. I – Verificarea aparatajului primar din staţii electrice şi posturi de transformare. Vol I şi II.Staţii şi posturi de transformare. 1979. Vaida V. 1986. 1997. P ş. [22]. Habianu Alin . Curs. 1998. Oatu Ciprian. Energetica. A.. Gheju. [9]. [7]. Universitatea din Bacău. [11] Hazi. Ed.Bibliografie [1]. [4]. Bendea. Lezeu. Institutul Politehnic Bucureşti. [16]. Îndreptar pentru lucrări de exploatare a instalaţiilor electrice din SEN. N . A. [10]. 1962. P. Litografia Universităţii din Oradea.. Timişoara. staţiilor electrice şi posturilor de transformare. Mureşan Loredan. Ed. 1988. [17]. I ş. 2003. Tehnică. Probleme de staţii şi reţele electrice. [20]. Risteiu. C .ITI Comandă . R. V . 2000.a. P . Bucureşti.P. ş. EDITURA POLITEHNICA PRESS. 111 .Regimuri economice de funcţionare în paralel a transformatoarelor cu trei înfăşurări. Bud Ciprian . Risteiu.319. Curs pentru subingineri. Marc. 1990. [21]. 1978. Editura Scrisul Românesc Craiova. Ionescu. Selischi. [15]. A . [13].ITI pentru sistem comanda control Statia 400/220kV ROSIORI. [18]. – Cartea electricianului din staţii electrice şi posturi de transformare. Sistem de control centralizat al unui ansamblu de staţii electrice. G – Sisteme dinamice asistate de calculator. Gheju. 1998.Conecini.Montarea şi exploatarea staţiilor electrice şi posturilor de transformare.a. Muresan Loredan . A . I. Lucrări de laborator. 1999.Montarea şi exploatarea staţiilor electrice şi posturilor de transformare. Bucuresti. [2].Concepţii moderne privind arhitectura sistemelor SCADA din staţiile 400/110 kV Oradea Sud. Gheorghiu. Bud Ciprian. Tehnică. Bucureşti. [19]. Editura Universităţii din Oradea.control Statia 400/110kV Oradea [3]. Îndrumător de laborator. [12]. Marc. Lezeu. Editura Universitas. Editura Universitas. 1983. Buhuş.Fiabilitatea staţiilor electrice de distribuţie. Coroiu. 1976. Îndrumar pentru lucrări practice de laborator. P – Partea electrică a centralelor şi staţiilor electrice. Buhuş.Litografia Universităţii din Oradea. Duşa. Heinrich. Institutul politehnic.. 400/220 kv Roşiori şi 220/110 kv Cluj Floreşti. Curs pentru uzul studenţilor. 2007. Hazi Aneta – Staţii şi posturi de transformare. Petroşani. Timişoara. Al. e-book. M.B. [8].. Institutul Politehnic. Tomescu. G. Didactică şi Pedagogică . 2006.8. Editura Universităţii din Oradea. [14].ITI Comanda control Statia 220/110kV Cluj-Floresti. Litografia Universităţii din Oradea. I. [5]. Oatu Ciprian . Facultatea de Inginerie.

*** PE 116/ 94. Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice. [42].Regulament de exploatare tehnică a uleiurilor electroizolante.electrotehno.Regulament de exploatare a construcţiilor şi amenajărilor de pe teritoriul obiectivelor energetice. *** PE 116 . [40] *** PE 129 . 1968. I – Aparate electrice.Regulament privind documentaţia tehnică în exploatare. [33] *** PE 024 . [43]. [26].E.Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice în cablu.energobit. [37] *** PE 126 . [45].E. *** PE 118/92. [28].Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de circuite secundare. *** NSPM-TDEE 65/97.Regulament de pregătire.Regulament de exploatare tehnică a echipamentelor electrice din distribuţia primară. [46] ***M. [39] *** PE 128 .Normativ de proiectare a sistemelor informatice pentru conducerea prin dispecer a instalaţiilor electroenergetice din SEEN.ro [49] *** http://facultate. [31] *** PE 005 – Regulament pentru analiza şi evidenţa incidentelor şi avariilor . *** PE 602 .Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene. *** PE 506 .transelectrica. Didactică şi pedagogică. *** PE 029/97 . [44]. Regulament pentru conducerea prin dispecer în sistemul energetic – PE 117/79.[23].Regulament de exploatare tehnică a camerelor de comandă şi de supraveghere a instalaţiilor electrice.regielive. instructaj şi perfecţionare a personalului. Regulament general de manevre în instalaţiile electrice. [24].Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de curent continuu din centrale şi staţii electrice. [35] *** PE 117 . *** PE 131 .2/ 94 – Instrucţiuni de încercări şi măsurători la instalaţiile de automatizare a părţii electrice din centrale şi staţii. [36] *** PE 118 . [27]. [34] *** PE 116 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţiile electrice. autorizare.Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice. *** PE 003/79 – Nomenclator de verificări.***www.ro [48] *** www. punerea în funcţiune şi darea în exploatare a staţiilor electrice.ro/ [50].ro 112 . [47] *** www.Regulament general de manevre în instalaţiile electrice. *** PE 709 . [41].Regulament de conducere prin dispecer a Sistemului Energetic Naţional.Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice. *** PE 505 . [38] *** PE 127 . [32] *** PE 017 . [30]. [25]. Bucureşti.Regulament de exploatare tehnicăa instalaţiilor de telecomunicaţii. încercări şi probe privind montajul. Suciu. [29]. Ed. *** PE 112/ 93 . selecţionare.

un electrician gr.în încăperile fără lumină naturală. . Condiţii de executare a lucrării: Lucrarea se execută fără foaie de manevră în următoarele condiţii: . asamblări necorespunzătoare).delimitarea materială a zonei de lucru. Măsuri tehnice de protecţia muncii: . în contact.lucrarea se execută de către personalul autorizat sa execute lucrări conform convenţiei de lucrări. 2. .un electrician gr. III a de autorizare şi un electrician cu grupa a-I-a pentru staţiile cu personal de deservire operativă. Formaţia minimă de lucru: . sau în timpul nopţii. .lucrările se execută la sol. 113 . .ANEXA 1 ELECTRICA SERV SISE – TN APROBAT DIRECTOR GENERAL GENERAL ELECTRICA FDEE – TN VIZAT DIRECTOR ITI .separată electric în cazul identificării unor factori de risc (poziţie de lucru incomodă.condiţiile de mediu: instalaţii interioare şi exterioare . Domeniul de aplicare : Prezenta instrucţiune reglementează modul de înlocuire a siguranţelor din circuitele de servicii interne de curent continuu şi curent alternativ din staţiile electrice de transformare.23 ÎNLOCUIREA SIGURANŢELOR DIN CIRCUITELE DE SERVICII INTERNE DE CURENT CONTINUU ŞI CURENT ALTERNATIV DIN STAŢIILE ELECTRICE DE TRANSFORMARE 1. după caz şi montarea indicatoarelor de securitate. . 3.identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra . . se va asigura iluminatul artificial corespunzător.PM . IV a de autorizare şi un electrician grupa a-II-a pentru staţiile fara personal. 4.fără scoatere de sub tensiune. .

în condiţii de securitate. Mijloace de producţie necesare: a) Echipamente şi dispozitive de lucru. capace sau mânere electroizolante colorate în roşu.asigurarea de către membrii formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune neângrădite. .identificarea instalaţiei din care se poate aduce în stare separat vizibil instalaţia în care se va lucra. Elementul de înlocuire trebuie să aibă aceleaşi caracteristici geometrice şi electrice şi să fie adaptat instalaţiei considerate. b) Echipament individual de protecţie salopetă din ţesătură din fibre naturale. astfel să existe suficient spaţiu. degetare electroizolante c) Scule şi utilaje specifice cleşte combinat cu mânere electroizolante şurubelniţe cu mânere electroizolante 6. mânuşi electroizolante. care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare.operaţiile se execută de electricianul având grupa inferioară de autorizare sub supravegherea şefului de lucrare.asamblări necorespunzătoare. Succesiunea operaţiilor tehnologice şi a măsurilor de protecţia muncii pentru lucrul în contact Se vor respecta masurile organizatorice de la art. în contact. În cazul în care se constată că la executarea lucrărilor sub tensiune există factori de risc: . detector bipolar de j. .t. autorizaţi pentru lucrări sub tensiune. vizieră de protecţie a feţei (ochelari de protecþie).A. ( art. cască de protecţie a capului dupa caz.. sau voltmetru portabil 0 400 V. încălţăminte electroizolantă sau covoraş electroizolant. lucrarea se va executa cu separarea electrică.001/2007 SC Electrica Serv.identificarea instalaţiei 114 . ohmmetru sau buzer pentru verificarea continuităţii fuzibilelor demontate. . următoarele măsuri tehnice: . prevăzut cu manşon de protecţia braţului ( mâner pentru manevrarea siguranţelor tip MPR).executarea operaţiilor pentru realizarea separării electrice.123-127 IP 65/2007 FDFEE TN ). . . 5.luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică. luând suplimentar. .poziţie de lucru incomodă (spaţiu restrâns). mâner pentru montarea siguranţelor tip MPR.posibilitatea producerii unui scurtcircuit.123 -127 din IP .

raspunde seful de lucrare. 123-127 din IPSSM 001/2007 SC Electrica Serv.verificarea existenţei şi stării mijloacelor de protecţie necesare conform prezentului ITI . predarea instalatiei admitentului . .se echipează personalul executant cu mijloace de protecţie necesare executării manevrelor. 115 . în cazul în care nu s-a constatat defect în circuitul protejat de executant la dispozitia sefului de lucrare.care a determinat o suprasarcină sau un scurtcircuit.strângerea tuturor materialelor si sculelor. . în reţeaua sau echipamentul de j.se indeplinesc formalitatile de incheiere a lucrarii .PM. .se verifică vizual starea elementului de siguranţă. . . . . . executarea curaţeniei.se refac legaturile electrice la noul element de siguranţă . 6. evacuarea membrilor formaţiei de lucru din instalatie.se introduc patroanele fizibile calibrate corespunzător circuitului protejat. se va elimina defectul (în baza altei forme organizatorice).se scot patroanele fuzibile necorespunzătoare de executant la dispozitia sefului de lucrare.în cazul in care se constată un defect. .B. ( art.se demontează elementul de siguranta şi se înlocuieşte cu altul corespunzator .se verifică starea elementului de siguranţă. sau voltmetrului raspunde sef lucrare.in cazul inlocuirii elementelor de siguranta ( altele decat patroanele fuzibile) se vor efectua urmatoarele operatii: .se verifică lipsa de tensiune în instalaţii în care urmează a se lucraraspunde sef lucrare.se verifică prezenţa tensiunii cu ajutorul detectorului de joasă tensiune sau voltmetrului de catre seful de lucrare. protejate prin siguranţele respective. .t.raspunde sef lucrare. calibrarea patroanelor fuzibile şi prezenţa tensiunii cu ajutorul detectorului de j.se echipează personalul executant cu mijloace de protecţie necesare. Succesiunea operaţiilor tehnologice şi a măsurilor de protecţia muncii pentru lucru cu separarea electrică a instalaţiei Se vor respecta măsurile organizatorice de la art. . .se execută manevrele de aducere în stare separat electric a instalaţiei în care urmează a se lucra.t.se demonteaza legaturile electrice de la elementele de siguranta ce trebuie inlocuite si se monteaza degetare electroizolante pe capetele cablelor . . . calibrarea şi continuitatea patroanelor fuzibile cu ajutorul ohmmetrului sau buzerului.. .seful de lucrare executa instructajul personalului si repartizarea sarcinilor.şeful de lucrare face instruirea personalului si repartizarea sarcinilor.123-127 IP 65 FDFEE TN ).răspunde şef lucrare. .

.se demonteaza suportul de siguranta si se inlocuieste cu altul corespunzator. . a reglementărilor în vigoare.se indeplinesc formalitatile de incheiere a lucrarii .N.PM.se verifică prezenţa tensiunii în instalaţie după înlocuirea siguranţelor. în cadrul lucrării la care participă dacă nu intervin pentru a preveni sau opri nerespectarea acestora. În cazul înlocuirii elementelor de siguranţă (altele decât patroanele fuzibile) se vor efectua urmatoarele operaţii : . În cazul în care se constată că există un defect în circuitul protejat.se introduc siguranţele fuzibile calibrate corespunzător circuitului protejat.raspunde seful de lucrare.se refac legaturile la conductorul racordat.t. . protejate prin siguranţele respective.se execută manevrele pentru aducerea în stare operativă iniţială a instalaţiei. lucrările pentru identificarea şi remedierea defectului nu fac obiectul prezentului ITI .în cazul în care se constată un defect. Prezenta ITI-PM se va afla tot timpul asupra şefului de lucrare. se va elimina defectul (în baza altei forme organizatorice) . . care a determinat o suprasarcină sau un scurtcircuit. în reţeaua sau echipamentul de j.răspunde admitentul.se demonteaza surubul de legatura al soclului sigurantei de la bara de alimentare a tabloului. 116 . Executanţii sunt răspunzători în mod solidar pentru nerespectarea de către oricare dintre ei sau şeful de lucrare. . .se demontează papucul conductorului racordat la elementul de siguranta ce trebuie inlocuit. BSMM SISE T.N BSMM FDEE T..

A2 Schema monofilară de conexiuni a staţiei electrice 110/20 kV –Beiuş 117 .Schema electrică a SE Beiuş ANEXA 2 Fig.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful