1

ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ ... Audit - experţi contabili 4. Disciplina: AUDIT
Teste grila - întrebări si răspunsuri - examen audit Dde dmldone pe Joi Oct 23, 2008 7:46 am

38. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a îndeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie. Acţiunile întreprinse în aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informaţiile necesare fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: - cunoaşterea globala a întreprinderii (existenta riscurilor nu presupune ca auditorul refuza mandatul, însa decizia sa de a accepta este luata în cunostinta de cauza, urmând sa ia toate masurile necesare, în consecinta); - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. Contractarea lucrarilor de audit Normele legale românesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie între misiunile de audit legal - care presupun desemnarea acestor profesionisti de catre adunarea generala a intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual. Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o "Scrisoare de misiune de audit" ("Lettre de mission d'audit" sau "Angajament letter") sau în orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua "scrisoare de misiune" pentru fiecarer din exercitiile viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din "scrisoarea de misiune" ar trebui modificati, tinând seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau. 8. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din România? Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza: - partea A - tuturor profesionistilor contabili; - partea B - numai profesionistilor contabili liber- profesionisti; - partea C - numai profesionistilor contabili angajati. 53. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati? Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt: a). Existenta unui plan de organizare,cuprinzand: - definirea cat mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca) - definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate e indiscutabila; - circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. b). Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc c). Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: - producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri; - arhivarea informatiilor: «memoria» unei întreprinderi este un element esential al controlului intern care, de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare. 41. Care sunt normele de referinta în auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit.

1

2
56. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Obiectivele auditului intern sunt: - protejarea activelor intreprinderii; - asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile; - asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii; - promovarea eficacitatii exploatarii. 52. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? Obiectivele controlului intern sunt: A). Protejarea activelor intreprinderii B). Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile C). Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D). Promovarea eficacitatii exploatarii 2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 1. Integritatea si obiectivitatea; 2. Competenta profesionala, grija si sarguinta; 3. Confidentialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale. 51. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de "audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare", fara nici o îndoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpla de "audit financiar" poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilităţii; - auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora în situaţiile financiare; - auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; - auditul financiar asupra situaţiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica daca evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o maniera prudenta etc. Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca "audit financiar". O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezulta ca sintagma "audit financiar" este mult mai cuprinzătoare decât cea de "audit statutar". Reglementarea europeana (Directiva a VII-a) si reglementările naţionale se refera numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entitatii. Din acest punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei "audit financiar" în legislaţia româneasca în vigoare în locul celei de "audit statutar" folosita în legislaţia europeana este de natura a crea confuzii. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situaţiilor financiare ale unei entitati în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a poziţiei si situaţiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obţinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica; - obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil îl constituie situatiile financiare ale entitatii, în totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, în functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;

2

acuratetea declaratiilor financiare. 40. . aprobata prin Legea nr. Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor. precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.experienta si cunostintele cadrelor de conducere. Ce este riscul inerent? Riscul inerent consta în posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei entitati. . izolata sau împreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 3 . cu cât pragul de semnificatie este mai mare cu atât riscul de audit este mai mic si invers. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila în conditiile fixate prin normele internationale si prin O. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe. Daca. datorita unui control intern insuficient. Pe de alta parte. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului. aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu este legat printr-un contract de munca. structuri neadecvate). . . . De exemplu. mai ales la sfârsitul exercitiului. nr.sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare. de exemplu.comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale.3 . daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate.vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari.înregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe.sa reduca riscul de nedescoperire modificând natura. . Pentru a evalua riscul inerent.continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei. izolate sau împreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus. 42/1995 cu modificarile si completarile ulterioare. produselor si serviciilor. auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: . riscul de audit creste. . oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor.criteriul de calitate în functie de care se face examinarea si se exprima opinia îl constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.existenta unor fraude. evolutia cererii si practicile contabile.presiuni exercitate asupra conducerii si alte împrejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de întreprinderi falite în sectorul de activitate). . în masura în care acestea sunt rezonabile. atunci auditorul va putea: . 65/1994. riscul de nedetectare nu poate fi eliminat în totalitate. 47.factori influentând sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale. reducând astfel riscul de audit. calendarul si întinderea controalelor proprii. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. 48. prin oferirea unei resigurari referitoare la: . eventualele schimbari intervenite în cursul exercitiului la nivelul conducerii. Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire consta în faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa în soldul unui cont sau într-o categorie de operatiuni. invers. . .natura activitatilor desfasurate de întreprindere (uzura morala a tehnologiei.situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continând ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari. .respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus. echipamentelor. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol în protejarea intereselor sale. astfel încât sa fie redus cât mai mult riscul de audit si. auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat. inovatii tehnologice. Exista anumite relatii între cele trei componente ale riscului de audit. trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit.G.

orientarea mai buna si planificarea misiunii. La sfârsitul misiunii. în timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina în concluziile sale. prin prag de semnificatie se întelege nivelul. la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul. Unele circumstante particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificatie: . Altfel spus.necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative. facând referire la legislatia aplicabila. izolata sau împreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni. ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern. prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control. . aceasta evita angajarea în lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati într-o "Scrisoare de misiune de audit". din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat. . în scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni în raport. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? în general. Ca urmare. rezultatul net. . Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. cifra de afaceri etc. Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control consta în faptul ca o eroare semnificativa în cont sau într-o categorie de operatiuni. . în general. .forma oricarui raport sau alte comunicari în legatura cu rezultatele misiunii de audit. . inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului înca de la începutul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua "scrisoare de misiune" pentru fiecare din exercitiile viitoare. pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente. pragul de semnificatie reprezinta ceea ce în contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate. 44. statutare sau contractuale. diferenta dintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale.sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. .evitarea lucrarilor inutile. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Aceste praguri sunt. 4 . 39.4 46.sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect. stabilirea unor praguri de semnificatie permite: . Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus. piese justificative sau alte informatii solicitate. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. . De exemplu. daca intreprinderea refuza sa le corijeze. a situatiei financiare si a patrimoniului întreprinderii. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. adica nivelul de eroare sub care întelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative. Indiferent de forma pe care o îmbraca relatia contractuala. auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare.obiectivul auditului situatiilor financiare.existenta unor prevederi legale. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. având în vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. în cursul misiunii. atunci când: .justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. nu este nici prevenita. iar la sfârsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate în cadrul exercitiului. cât si imaginea fidela a rezultatului.întinderea lucrarilor de audit. La începutul misiunii. în general.

5 .norme generale de comportament. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa în functie de criterii de calitate omogene.standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC.norme de raportare. .alte referinte contabile bine precizate si recunoscute.alte documente emise de IASB. .Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS). autonome. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA). organisme de interes public. . Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. controleaza si utilizeaza situatiile financiare. . Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). l din Legea Contabilitatii. . 42. acoperind întreaga activitate a auditorului: .standarde internationale de raportare financiara. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC). Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori. Norme profesionale de lucru NORME DE AUDIT • orientarea si planificarea • aprecierea controlului intern • obtinerea elementelor probante • documentarea lucrarilor • etc.norme profesionale de lucru. cenzori) si au ca referinta în activitatea lor normele contabile. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. 43. SIC sau IFRIC. . Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: .standarde sau norme contabile nationale. . normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu. ele permit însa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. Practicile Internationale de Audit (IAPS).Standardele Internationale de Contabilitate (LAS). Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE).evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. de regula. NORME DE REFERINTA IN AUDIT I. . Normele de audit se clasifica în trei categorii. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: . Ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori.capitaluri proprii sau rezultate anormale. pentru calificarea muncii sale NORME CONTABILE Sunt comune la toti cei care: II. Norme de raportare • stabilesc • controleaza • utilizeaza • opinii fara rezerve conturile • opinii cu rezerve 5 .

. a soldurilor etc.informatiile a caror mentiune în raport este prevazuta expres de lege.6 • opinie defavorabila • imposibilitatea exprimarii unei opinii Tertilor Auditorului Norme generale de comportament profesional De a avea asigurarea ca Definirea scopurilor de independenta opinia va fi atins prin: • competenta emisa în punerea în • secret profesional functie de lucru a • calitatea muncii criterii de tehnicilor • acceptarea si respectarea misiunilor calitate potrivite • etc. .sau considera ca tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de proba. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si întinderea acestei proceduri. 505. .confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. clara si completa pozitiei financiare.descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit. atunci când tertului solicitat I se cere sa nu raspunda decât în cazul în care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. indiferent de natura serviciului restat. . sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. Continutul raportului de audit.situatiile care fac sa apara incertitudini. 28.confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura. Este o procedura care consta în a cere unui tert având legaturi de afacere cu intreprinderea verificata. . sau negativa. 6 .împrumuturi de la terti. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a îndeplinit misiunea în conditii de integritate si cu obiectivitate. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. Din raportul de audit trebuie sa rezulte în mod clar: . Raportul de audit trebuie sa contina: . Procedurile si principiile fundamentale. care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.observatiile reiesite din diverse verificari. omogene 6.relatia contractuala de executare a misiunii de audit. . atunci când tertul solicitat îsi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. 505 defineste principalele cazuri în care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe: .mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii. .oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. auditorul se poate gasi în una din urmatoarele doua situatii: . Confirmarea externa (directa). Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului. . în consignatie si alte stocuri la terti.confirmarea unor cauze în baza carora s-au realizat unele tranzactii. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor. .mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit(rationamentul profesional) si independenta în aparenta (comportamentala). Confirmarea poate sa fie pozitiva.confirmarea conturilor de clienti si debitori. 23. în legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante. Auditorul trebuie sa ia în consideratie orice fapt de natura sa puna în discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).confirmarea stocurilor în depozite vamale. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili în practica libera. precum si modalitatile lor de aplicare. aplicabil începând cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001. Standardul International de Audit (ISA) nr.sau considera ca alte controale nu-1 conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii. . . Conceptul de independenta în audit. . .valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari.

ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.scopul examinariiunei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia. confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili. .respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale. . ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor întreprinderii (actionari. 7 .continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei. Dati definitia auditului în general si elementele principale ale acesteia. Cum explicati necesitatea unui Cod etic în audit? Necesitatea Codului consta în: 1. inclusiv activitati si operatii specifice întreprinderii auditate. în totalitatea lor: bilant. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. potrivit normelor de audit. . clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului). Prin audit statutar se întelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati în vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. Obiectivul oricarui tip de audit îl constituie îmbunatatirea utilizarii informatiei. asigurarea protectiei. Definiti auditul intern si controlul intern. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica în totalitatea lor situatiile financiare. în masura în care acestea sunt rezonabile. în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii. Prin audit. precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala. 49. conservarea încrederii publicului în profesie. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata. cuprinse într-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.7 . în functie de referentialul contabil aplicabil. Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor. .acuratetea declaratiilor financiare. prin oferirea unei resigurari referitoare la: . . Notiunea de audit în general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti în vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte. si relatia dintre acestea. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor. Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica. 5. . 3.examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. se întelege examinarea profesionala a unei informatii în vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard. .obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil îl constituie situatiile financiare ale entitatii. norma) de calitate. 4. .opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta. . Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol în protejarea intereselor sale. în general. . Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia. atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia.comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale.existenta unor fraude.scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela.criteriul de calitate în functie de care se face examinarea si se exprima opinia îl constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. 50. Elementele principale care definesc auditul: . asociati). 2.). cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare. 1.natura si locul observatiilor în raport. legea pietelor de capital etc. Altfel spus. Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta în examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent în vederea exprimarii unei opinii motivate în legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). legea societatilor comerciale. 55.

evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data închiderii exercitiului.reguli de prudenta. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si. . prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor. sunt evenimente care indica circumstante noi. Elementele probante: definitie. care pot fi de doua tipuri: . destinatarul. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data închiderii. Elementele posterioare închiderii exercitiului. . examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii.regulile de prezentare si de evaluare stipulate în normele legale si în cele profesionale.regulile referitoare la inventarieri. 25. 8 .8 Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta.fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. paragraful cuprinzând natura si întinderea lucrarilor de audit. . a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. Elementele de baza ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. atât asupra situatiilor financiare cât si asupra raportului sau. Standardul International de Audit (ISA) nr. rol. ele sunt de doua tipuri: .fapte descoperite pâna la data raportului de audit. . Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului în contabilitatea intreprinderii si constau în proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situatiile financiare. Aceasta etapa a misiunii are. paragraful opiniei.evenimente care furnizeaza informatii în legatura cu fapte care existau la data închiderii exercitiului. 14. auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale. în functie de credibilitatea informatiilor obtinute în etapele precedente. criterii de apreciere. . distingându-se trei etape: . Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. în acest caz. deci. face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. aparute dupa data închiderii. 31.proceduri analitice care constau în analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative. aceste informatii constau în documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. exactitatea si exhaustivitatea înregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. protejarea activelor. semnatura. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor contabile si de control intern. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua în considerare incidentele evenimentelor posterioare închiderii exercitiului. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse în aplicare de conducerea unei entitati în vederea asigurarii. ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale. . 10 stabileste tratamentul în situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data închiderii exercitiului. dar înaintea publicarii situatiilor financiare. ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre întreprindere si anume: .fapte descoperite dupa data raportului de audit. operatiile si soldurile conturilor. implica respectarea politicilor de gestiune. elementele probante într-o misiune de audit ("audit evidence" sau "elements probants") reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta îsi fondeaza opinia. paragraful introductiv. în masura posibilului. Controlul intern. adresa si data raportului. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina în mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.controale privind tranzactiile. auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sa poata obtine elementele probante necesare fundamentarii opiniei sale. auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decât cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.

clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. sunt aceste sisteme concepute de o maniera care sa previna sau sa detecteze si corecteze anomalii semnificative? .de existenta: controlul intern exista? . în acest caz. auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia. de origine si de natura diferite. evaluarea lor. auditorul se asigura de posibilitatea obtinerii unor afirmatii în materie: . . aceste sisteme au functionat de o maniera satisfacatoare pe toata perioada? în colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate. o categorie de operatii sau un control intern. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. Importanta relativa a elementului avut în vedere.de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. Obtinerea de elemente probante privind o informatie data. acest risc poate depinde de: .de exhaustivitate: activele. auditorul trebuie sa determinedaca elementele rezultate din aceste controale precum si din testele de procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea întreprinderii au fost întrunite criteriile urmatoare: . Elementele probante trebuie. fiabilitatea lor. dar care contribuie la elaborarea convingerii sale.conceperea sistemelor contabile si de control intern.functionarea sistemelor contabile si de control intern. tinând seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil. El poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de sursa sau natura diferita pentru a corobora o aceeasi afirmatie. cu pertinenta. de exemplu. .de apartenenta (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se refera la întreprinderea data si s-au produs în cursul perioadei respective. . . . aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra carora auditorul va strânge elemente probante se refera la: . .existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii. Tipul de informatie disponibila. Experienta capatata în cursul unor auditari anterioare. în ansamblul lor. . datoriile. .situatia financiara a intreprinderii. în general. de exemplu. auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior 9 . sunt concordante. .reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii. existenta de stocuri.de masurare: o operatie sau un eveniment este înregistrata la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartin perioadei. în special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori.adecvarea controlului intern.pasivele patrimoniale.existenta activelor si faptul ca acestea apartin întreprinderii. în cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura. Concluziile procedurilor de audit. . Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci când elementele probante adunate.de permanenta: controlul a functionat eficace pe toata perioada în cursul careia auditorul întelege sa se sprijine pe el? In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie.natura elementelor în cauza.de evaluare: înregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea lor de inventar. .9 . . în masura în care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont.de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele însele. în mod normal. Elementele probante trebuie sa îndeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate). . .de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al întreprinderii iar un element de pasiv este o obligatie pentru întreprinderea data. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului în legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importanta riscului de inexactitate.caracterul just se apreciaza în raport cu gradul de adecvare.natura activitatilor realizate. la un moment dat.de eficacitate: controlul intern functioneaza eficace? . tranzactiile sau evenimentele au fost înregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. veniturile si cheltuielile privesc întreprinderea în cauza.Caracterul suficient se stabileste în raport cu numarul de elemente probante colectate. aplicând tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau esantion statistic.

.evaluarea preliminara. 33.pozitiei financiare intreprinderii. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul îsi exprima opinia. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare îl constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: . întinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. Când estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita întinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor. Toate actiunile întreprinse de auditor în aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei întrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina în ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura. Invers. precum si riscurile de eroare în tratarea datelor si informatiilor pe de alta parte. testele de conformitate. auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt în acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare în scopul rezolvarii contradictiei.întelegerea si descrierea sistemelor semnificative. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. în functiune.situatiei financiare. Daca nu este în masura sa obtina aceste elemente probante suficiente.evaluarea riscurilor de eroare. financiare si rezultatele obtinute.comparatiile între datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. Etapele aprecierii controlului intern: .verificarea functionarii controlului intern. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor în vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de închidere. ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine. el nu trebuie sa formuleze o opinie fara rezerva. Examenul situatiilor financiare. care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? aceste proceduri sunt aplicate? în ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern. atunci când elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante între ele. teste de permanenta. Trebuie sa existe un raport rezonabil între costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. . pe de o parte. dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil. .evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. alcatuind în acest sens un program de verificare a controlului intern.faptului ca bilantul. Evaluarea controlului intern: continut. prin ele însele. . Tehnicile de examinare se bazeaza pe: .stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. Pentru a-si putea exprima opinia. omisiunea unei proceduri.confirmarea întelegerii sistemului. 27. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative în scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine.compararea în procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. . . etape. 10 . Cu toate acestea. . el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. . Atunci când auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezinta o importanta semnificativa. Situatiile financiare (bilant. concorda cu datele din contabilitate. . posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: . contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente.faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale.rezultatelor financiare. .10 celui pe care îl obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. auditorul va verifica flinctionarea acestui control intern.

daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase. sau modificarea acestora a fost corect înregistrata si descrisa în notele anexe. . se regasesc în mai toate intreprinderile.politicile de închidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant.bilantul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare. . . în cazuri deosebite.examineaza bazele de impozitare stabilite în materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri.stocuri si productie în curs de executie.iregularitate .11 în cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil. în legatura cu rezultatul exercitiului. trebuie sa asigure întotdeauna separarea a trei functii care. auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie. auditorul: .respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere.capitalurilor proprii. .conturile de provizioane.examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli.examineaza unele conturi de cheltuieli. .imobilizari.bilantul contabil este întocmit sub o forma comparativa. . Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri. Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de deschidere. . 54.soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului în curs. Competenta profesionala se divide în doua componente: achizitionarea competentei profesionale si mentinerea competentei. . Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta.conturile de trezorerie. . . 26. au fost ajustate retroactiv. Separarea functiilor. . Reguli generale: . 4. . respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii. 510 reglementeaza procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare în ce priveste soldurile de deschidere. auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea. auditorul actual poate gasi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent. . .bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de închidere al exercitiului precedent. Când situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor. protejarea sau conservarea patrimoniului. .metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor.soldurile de închidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau.având posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. înregistrarea operatiilor sau contabilizarea lor.elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii.evolutia conturilor prezentate de aceste anexe. din legislatie si tehnici de lucru. 11 . Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o inexactitate . Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. în misiunile initiale de audit. Explicati principiul competentei în audit. grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala. Explicati importanta separarii sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entitati.conturile de terti.împrumuturi si datorii asimilate. auditorul îsi divizeaza diligentele verificând si satisfacerea unor reguli generale si particulare. în functie de marimea intreprinderii. lin legatura cu anexele la situatiile financiare. Reguli particulare. de regula. auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: . analizând în mod deosebit: . Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel încât sa permita controlul reciproc al executiei lor. Standardul International de Audit (ISA) nr. Auditorul verifica modul de înregistrare a: .

Explicati principiul confidentialitatii în audit. in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de e. paragraful opiniei se formuleaza astfel: Exemplu de rezerve datorate limitarii întinderii lucrarilor: 12 . Faze si etape în executarea unei misiuni de audit.Faza initiala acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit orientarea si planificarea auditului . Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala.A. 3. in cadrul C.C. salariati. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic.presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectueaza servicii profesionale. Consiliul Director. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate în trei faze si zece etape care. fara prejudicii. pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei. Integritatea . Având în vedere importanta faptelor expuse mai sus. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati. . 9.sa solicite consultanta sau consiliere. de conflict de interese. care sa puna la îndoiala obiectivitatea acestuia. O astfel de opinie datorata limitarii întinderii lucrarilor se poate prezenta astfel: "Noi nu am fost în masura sa asistam la inventarul fizic.orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa încerce sa se asigure ca. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute în timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa. superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil. Opinia cu rezerve: motive. sa nu se afle în situatii de incompatibilitate. de baza. în afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.R.E. 37. Obiectivitatea . Directorii Neexecutivi. profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive.C. Consiliul de Administratie. asa cum se pot identifica în Standardele Internationale de Audit. Profesionisti contabili trebuie sa respecte stabilite de catre organizatia (intreprinderea) la care isi desfasoara activitatea. se prezinta astfel: Faze Etape .12 5. functioneaza Comisia de etica profesionala.sa analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat.daca dupa epuizare completa a tuturor posibilitatilor de control intern conflictul de etica mai exista. in cadrul organizatiei in care isi desasoara activitatea sunt stabilite politici in vederea rezolvarii conflictelor. . impusa de catre directiune. In astfel de cazuri. Membrii Federatiei Internationale a Contabililor care se confrunta cu conlicte de etica trebuiesa aiba acces la activitati confmdentiale de consiliere . în succesiunea lor logica si practica. pe baza confidentiala. Când seful ierarhic superior este seful Biroului Executiv (sau similar) urmatorul nivel superior care poate controla activitatea poate sa fie Comitetul Executiv. mod de prezentare. frauda) decât sa-si dea demisia si sa prezinte un memeorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (întreprinderi) . Tribunalul arbitrai si Comisiei de disciplina 17. trebuie sa tina cont de urmatoarele: . Comitetul Actionarilor etc. Rezervele se prezinta înaintea paragrafului de opinie. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti.Faza executarii lucrarilor aprecierea controlului intern controlul conturilor examenul situatiilor financiare .presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial. din cauza limitarii întinderii lucrarilor noastre. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii în audit." 7. Comisii de apel. Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor între profesionist si clientul sau angajatorul sau. In acest sens . Daca problema nu este rezolvata la acest nivel si profesionistul contabil decide sa prezinte situatia nivelului urmator de conducere.Faza finala evenimente posterioare închiderii exercitiului utilizarea lucrarilor altor profesionisti alte lucrari necesare închiderii raportul de audit documentarea lucrarilor de audit 16. mod de prezentare. noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

ca acesta nu constituie o rezerva. cum este explicat în nota "X" anexata. Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este urmatoarea: "Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. lei. pentru utilaje. Dupa parerea noastra. Opinia fara rezerve: semnificatie. In consecinta.. Opinia defavorabila: motive.. 35. sa fie determinatsi. în prezent. în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare. Tinând seama de natura documentelor contabile ale societatii." 15.. datorita incidentei faptelor mentionate în paragraful precedent. mii. în consecinta. contului de profit si pierdere. Dupa parerea noastra. în toate aspectele lor semnificative).. "Dupa parerea noastra....." 19... Opinia fara rezerve. lei. lei. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate.. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de ..... conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 .. mod de prezentare. Aceasta practica nu este.... a faptelor mentionate în paragraful precedent.. cum este explicat în nota "X". mii. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la ... In unele cazuri. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: "Astfel. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte". pe baza unui amortisment linear si al unei cote de . 13 .. aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. 18.. de regula. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200. în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta în mod sincer. precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul închis la aceasta data.. lei.. mod de prezentare. trebuia sa se ridice la suma de . mii. raportul de audit poate fi modificat. dar cu un paragraf de observatii: semnificatie.13 "Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200... si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare. în opinia noastra. pentru cladiri si .. pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200. în general. noi atragem atentia asupra notei "X" din anexa. Cheltuielile aferente... în consecinta. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzata de infractiune în utilizarea brevetelor si în care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. pentru utilaje.. Dupa parerea noastra.. amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la . dupa paragraful de opinie. mii. în conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate". pentru exercitiul încheiat la aceasta data. Aceasta practica nu este. cât si contului de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat la aceasta data.. expus de o maniera detaliata în anexa... pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie 200. O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Acest tip de opinie se formuleaza atunci când apar elemente care însa nu afecteaza opinia auditorului. trebuie sa se ridice la suma de ... paragraful de observatii se situeaza.. pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie 200 . caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date.. Cheltuielile aferente. pentru cladiri si .. Orientarea si planificarea auditului. amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la . noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri.. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 . daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor... societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare. în opinia noastra. nu s-au constatat amortismente în situatiile financiare.. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului.. cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale. nu s-au constatat amortismente în situatiile financiare.. adaugând un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. mod de prezentare. cât si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt în curs. cât si contului de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare".. si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. se poate prezenta astfel: "Astfel.. iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la ...

care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Acest paragraf poate. . încheiate la 31 decembrie 200.revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.imposibilitatea de a exprima o opinie. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. de exemplu. cât si data si perioada acoperite prin aceste documente. încât sa poata exprima asupra acestora o opinie. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa. pe baza de sondaje. sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale". 21. Cititorul are în fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor în materie. a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute în situatiile financiare.evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare. 14 . Dimpotriva. pe baza auditului efectuat. Paragraful privind natura si întinderea lucrarilor de audit.14 în aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. ca pe baza auditului nostru. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul. domeniile si sistemele semnificative.Elaborarea programului de munca 22.. . Exizta 4 tipuri de opinie: . . ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite. informatii care sa-l permita orientarea si planificarea controalelor astfel încât sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. .Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative . . Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii..Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii . Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure în mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. avea formularea urmatoare: "Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii "X". Responsabilitatea noastra este. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: . Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. "întinderea lucrarilor" da posibilitatea pentru auditor sa puna în opera procedurile de audit judecate ca necesare în conditiile concrete date. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.. indicând ca ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.Redactarea Planului de misiune (planului de audit) . zonele sale de risc.opinia cu rezerve.examenul. 20. într-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: "dau o imagine fidela" sau "prezinta în mod sincer în toate aspectele lor semnificative".evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare.opinia defavorabila.opinia fara rezerve. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca. care au facut obiectul auditului. . precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare. daca aceasta nu rezulta în mod clar. se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Raportul auditorului trebuie sa descrie întinderea lucrarilor de audit. sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. asa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. ca presupunând: .

el consta. datele interventiilor în teren. Programul de control: rol. de asemenea. Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre. metodologia si tehnologia specificata utilizata de auditor. Pentru elaborarea programului de muncă auditorul va aprecia evaluarea specifică a riscurilor inerente şi a riscurilor legate de control. . Planul de misiune este în fapt programul general de munca în care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. . forma si fondul acestuia variind în functie de talia intreprinderii. permitând: . Programul de muncă. profesionistul contabil are posibilitatea sa îsi orienteze misiunea în functie de domeniile si sistemele semnificative. Dupa cunoasterea particularitatilor intreprinderii.repartizarea lucrarilor pe oameni. mijloacele necesare. Un audit consta în a exprima. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune. forme de prezentare.alegerea membrilor echipei în functie de experienta si cunostintele lor în sectorul de activitate al intreprinderii. . de asemenea.determinarea naturii si întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificatie ales.solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate în orice alte domenii (juridic. Este documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenantii de-a lungul întregii misiuni de audit. natura calendarului si întinderea procedurilor de audit si coordonarea. avea formularea urmatoare: "Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). cu maxim de eficacitate si în cadrul termenelor convenite cu clientul.15 Acest paragraf poate.). supravegherea si revizuirea lucrarilor. Programul de muncă poate. în a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii.aceasta orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare si deci asupra programarii si planificarii misiunii de audit. Planul de misiune: continut.utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alti auditori externi sau experti. 32. complexitatea auditului. continut. elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute în situatiile financiare. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit). calendarul şi întinderea procedurilor de audit necesare. în timp si în spatiu (subunitati. . Redactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de munca presupune: . situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat în scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca.calendarul sedintelor AGA si CA. cât si în a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. fiscal. . rol. bugetul de timp si costurile angajate. pentru închiderea situatiilor financiare.termenul de depunere a raportului. 300 intitulat "Planificarea lucrarilor de audit" prevede obligatia planificarii activitatii de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se realizeaza de o maniera eficienta.coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama. întelegerea sistemului contabil si de control intern.). tehnic etc." 34. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat. . pe baza de sondaje. . conducerea. din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii. precum şi bugetul de timp pentru fiecare rubrică şi pentru fiecare procedură de audit folosită. riscul si pragul de semnificatie. Programul de muncă este un ansamblu de instrucţiuni puse în atenţia tuturor participanţilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuţii a lucrărilor pe tot parcursul misiunii de audit. cât şi nivelul de asigurare care ar urma să fie furnizată de controalele substantive (controalele proprii ale 15 . Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei întreprinde 36. Standardul International de Audit (ISA) nr. filiale în tara si în strainatate etc. de exemplu. rapoarte si relatii de stabilit. .organizarea lucrarilor de audit astfel încât sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare în mod rational. ISA 300 prevede obligaţia pentru auditor de a elabora şi documenta un Program de muncă în care sunt definite natura. să detalieze obiectivele auditului.

Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare: RA = Ri x RC x RN 24. 16 . respectiv cu publicul. piaţa. Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. El se divide în trei: riscul inerent (RI).comparabilităţi plurianuale Definirea misiunii: Natura misiunii: conturi anuale. în vederea asigurării îndeplinirii acestuia din urmă. 45.16 auditorului). conturi consolidate. riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise şi în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de bază. 700 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi (misiunea de bază). Rolul raportului de audit. previziuni etc. experţi sau cenzori cu misiuni în intreprindere Sisteme şi domenii semnificative: Prag de semnificaţie Funcţii şi conturi semnificative Zone de risc identificate Controale semnificative pe care ne putem sprijini Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern Lucrări deosebite Confirmări de obţinut (interne şi externe) Inventare fizice Asistenţă de specialitate necesară (informatică. instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii auditate.conţinut tip Prezentarea intreprinderii: Denumirea Sediul social Capital social şi acţionari Înregistrare Scurt istoric Consideraţii succinte privind obiectivul de activitate. Raportul de audit are un triplu rol: instrument de comiunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată. permanenţe. PLANUL DE MISIUNE . Alţi auditori. Conţinutul tip al unui Plan de misiune este prezentat în continuare cu titlu de exemplu. concurenţa Informaţii contabile: Bugete şi conturi previzionale Particularităţile sistemului contabil Principiile contabile. Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea. Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Planificarea: Repartizarea lucrărilor Datele intervenţiilor pe etape Lista rapoartelor. fiscalitate etc. Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. Altfel spus. scrisorilor de confirmare şi alte documente ce urmează a fi emise (cu datele limită). precum şi cu acţionarii pentru decizii economice. Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor conţinute în Planul de audit (de misiune).) Documente de obţinut Echipa şi bugetul. instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor financiare prezentate de o entitate.

permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi. PE (dosarul permanent. bănci. Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”. el permite ansamblarea tuturor lucrărilor. Tehnica observării fizice. responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. asigurări etc. celelalte elemente probante ca. Rolul si importanţa dosarului exerciţiului. după cum urmează: PA (dosarul permanent. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional. EI (dosarul exerciţiului. PD (dosarul permanent. EJ (dosarul exerciţiului. 11. EE (dosarul exerciţiului. Clasarea lor într-un dosar separat. EB (dosarul exerciţiului. Structura dosarului permanent. Rolul si importanţa dosarului permanent. deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni. proprietatea asupra bunului. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional. de exemplu. de exemplu. Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”. Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”. Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”. înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori.valoarea atribuită etc. Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente”. justificarea opiniei emise şi redactarea raportului. 29. Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ. PG (dosarul permanent. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. Structura dosarului exerciţiului. au ca obiectiv asigurarea că: intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de fiabilitate. a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat. PC (dosarul permanent. De exemplu. Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata mandatului. EC (dosarul exerciţiului. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului. indicând data introducerii documentului. această fază a 17 . Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”.) sau raportul asupra controlului intern. Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”. EG (dosarul exerciţiului. Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”. Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”. Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor. 10. PF (dosarul permanent. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta).17 Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de bază. Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi consultarea lor. dosarul permanent. Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”. astfel: EA (dosarul exerciţiului. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar al conţinutului. documentarea lucrărilor efectuate. 12. EF (dosarul exerciţiului. ED (dosarul exerciţiului. Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii. EH (dosarul exerciţiului. Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”. 13. Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”. Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru: mai buna organizare şi control ale misiunii. trebuie verificate prin alte tehnici. însă ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv. Ţinerea la zi se efectuează pe sumar. Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”. PB (dosarul permanent. Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”. Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”. Secţiunea F) intitulată “Juridice”. În general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J. Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”.

experţi contabili 4. Deciziile prealabile executării sondajului pot fi prezentate schematic astfel: Controlul întregii mase sau mulţimi Nu Nu Sondaje asupra ansamblului mulţimii Definirea obiectelor şi alegerea mulţimii (masei) Este suficient un control prin sondaj? Mulţimea conţine elemente cheie? Verificarea elementelor cheie este suficientă? → Da → Da → Da → Controlul tuturor elementelor cheie Nu Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului mulţimii ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ . Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit. Audit . aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? 52. este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii. însă. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi? 2. Oricare ar fi însă tipul de sondaj. lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate).în unele cazuri. Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite. nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. bazat exclusiv pe experienţa sa profesională. El caută elementele probante pe un eşantion adecvat. Tehnica sondajului. auditorul nu poate verifica integral. Ce este riscul de nedetectare? 47. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? 40. Ce este riscul inerent? 46. în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern. 30. auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa. Ce este expertul contabil? 48. auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase. Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie? 43. mulţimea. Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime. utilizând tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecărei situaţii. Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi? 41. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România? 53. 530. Disciplina: AUDIT Alfabetic 38.. vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor). acestea sunt sondaje asupra valorilor. .în alte cazuri. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. Ce sunt şi ce rol au normele contabile? 18 . Ce este riscul legat de control? 39. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 51. de exemplu. . aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Ţinând seama de numărul de operaţii efectuate de intreprindere. Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)? 44. sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor.. prezintă o caracteristică comună (de exemplu. Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic. Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare? 56. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale. în general cu ocazia controlului conturilor. această fază constă în verificarea faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii propriu-zise. această fază constă în a controla dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisa. acesta din urmă. 8.18 intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriuzise. rulajele sau soldurile unui cont.

Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit? 49. forme de prezentare. mod de prezentare. 36. rol. 21. etape. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivitătii în audit. 13. Tehnica sondajului. Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea. 1. Confirmarea externă (directă). Evaluarea controlului intern: conţinut. 27. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivitătii în audit. 4. Examenul situaţiilor financiare. 30. Examenul situaţiilor financiare: solduri de deschidere. Programul de control: rol. 55. Rolul si importanţa dosarului permanent. Elementele probante: definiţie. 16. de bază. Tehnica observării fizice. 19. Structura dosarului permanent. 4. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit. Rolul si importanţa dosarului exerciţiului. Opinia fără rezerve. 26. Opinia defavorabilă: motive. mod de prezentare. salariaţi. 45. Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia. 12. 8. criterii de apreciere.experţi contabili 581 4. 17. 11. 13. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ . 11. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? 6. 24. Orientarea şi planificarea auditului. 31. 5. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Structura dosarului exerciţiului. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. 14. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit? 2. 12. 3. Opinia fără rezerve: semnificaţie. 6. 20. Structura dosarului permanent. mod de prezentare. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. Conceptul de independenţă în audit. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 3. Rolul si importanţa dosarului exerciţiului. Definiţi auditul intern şi controlul intern. 10. Explicaţi principiul competenţei în audit. Conţinutul raportului de audit. 7.19 42. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Audit . 29. 10. Conceptul de independenţă în audit. 19 . Programul de muncă. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia. 34. 23. 25. 18. mod de prezentare. Rolul raportului de audit. rol. Disciplina: AUDIT Număr curent 1. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. salariaţi. 7. Opinia cu rezerve: motive. 5. dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie. 22. mod de prezentare.. 33. Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit. Structura dosarului exerciţiului. 15. Rolul si importanţa dosarului permanent. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi. 28.. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România? 9. Planul de misiune: conţinut. Elementele posterioare închiderii exerciţiului. 54. şi relaţia dintre acestea. conţinut. Explicaţi principiul competenţei în audit. 35. 9. 32. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. 50. 37.

. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? 20 . 22. mod de prezentare.. 35. 48. Opinia defavorabilă: motive. 46. 38. 33. 37. 32.20 14. forme de prezentare. Programul de muncă. 21. 16. 28. rol. Opinia fără rezerve: semnificaţie. Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit. 51.experţi contabili Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)? Ce este expertul contabil? Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare? Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? Ce sunt şi ce rol au normele contabile? Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie? Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea. 50. mod de prezentare. mod de prezentare. etape. Confirmarea externă (directă). rol. de bază. 45. Audit . Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.experţi contabili 18. 20. 44. 583 ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ. Planul de misiune: conţinut. Orientarea şi planificarea auditului. 19. şi relaţia dintre acestea. Opinia cu rezerve: motive. 582 Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. Rolul raportului de audit. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi? Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi? Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi. Ce este riscul legat de control? Ce este riscul inerent? Ce este riscul de nedetectare? Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia. Elementele posterioare închiderii exerciţiului. 23. Examenul situaţiilor financiare: solduri de deschidere. 54. 41. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia. 34. Tehnica sondajului. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Tehnica observării fizice. conţinut. Definiţi auditul intern şi controlul intern. criterii de apreciere. mod de prezentare. 52. 36. Audit . 42. 53. 25. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive. ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ. 39. Opinia fără rezerve. dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie. Evaluarea controlului intern: conţinut. 26. 49. 43. mod de prezentare. 40. 29. Examenul situaţiilor financiare. 24. Elementele probante: definiţie. 15. 31. 27. 17. 55.. Conţinutul raportului de audit. 47. 30. Programul de control: rol. 56.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful