ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE CATEDRA DE MONEDA

INSTITUTII DE CREDIT SUPORT DE SEMINARII

BUCURESTI 2009

Institutii de Credit

BILANŢUL BANCAR ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 1. BILANŢUL BANCAR
1. ASPECTE TEORETICE
PASIV I. Operaţiuni de trezorerie şi interbancare Conturi de corespondent şi depozite ale băncilor Imprumuturi de refinanţare de la banca centrală Imprumuturi primite de la bănci Valori date în pensiune (reverse repo) Alte pasive de trezorerie şi interbancare II. Operaţiuni cu clientela Imprumuturi primite de la clientela financiara Valori date în pensiune (reverse repo) Conturi curente creditoare Conturi de depozit: - depozite la vedere - depozite la termen - depozite colaterale Certificate de depozit, carnete şi librete de economii Alte operaţiuni pasive cu clientela III. Operaţiuni pasive cu titluri Titluri date în pensiune livrată Titluri de piaţă interbancară Titluri de creanţă negociabile Obligaţiuni Alte datorii constituite prin titluri IV. capitaluri proprii şi asimilate Capital social Prime legate de capital Fonduri şi rezerve Datorii subordonate Rezultatul reportat Rezultatul curent Alte capitaluri proprii V. Alte pasive

ACTIV I. Operaţiuni de trezorerie şi interbancare Casa şi alte valori (lei şi valute) Conturi de corespondent şi depozite la bănci Cont curent la banca centrală (lei şi valute) Valori primite în pensiune (repo) Alte active de trezorerie şi interbancare II. Operaţiuni cu clientela Credite acordate clientelei: - creanţe comerciale - credite de: trezorerie, pentru investiţii, pentru export, pentru bunuri imobiliare Credite acordate clientelei financiare Valori primite în pensiune (repo) Conturi curente debitoare Alte operaţiuni active cu clientela

III. Operaţiuni active cu titluri Certificate de depozit emise de alte banci comerciale Titluri de stat, bonuri de tezaur Obligatiuni municipale Obligatiuni corporative Actiuni IV. Valori imobilizate Credite subordonate Imobilizări corporale, necorporale şi financiare

Total Activ

= 2

Total Pasiv

Institutii de Credit

2. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI
1. ASPECTE TEORETICE

1 Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate) 2 Cheltuieli cu dobanzile (Dobanzi de platit si asimilate) 3=1-2 Venituri nete din dobanzi 4 Venituri privind titlurile: 4.1 4.2 4.3 - Venituri din acţiuni si alte titluri cu venit variabil - Venituri din participaţii - Venituri din părţi în cadrul societăţilor comerciale legate

5 Venituri din comisioane 6 Cheltuieli cu comisioane 7=3+4+5-6 Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare 8 Alte venituri din exploatare 9 Cheltuieli administrative generale: 9.1 9.1.1 9.1.2 9.1.2.1 9.2 11 - Cheltuieli cu personalul, din care: - Salarii - Cheltuieli cu asigurările sociale, din care: - cheltuieli aferente pensiilor - Alte cheltuieli administrative Alte cheltuieli de exploatare

10 Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale si corporale 12=7+8+10-9-11 Rezultatul activitatii curente (profit sau pierdere) 13 Impozitul pe rezultatul activitatii curente 14=12-13 Rezultatul activitatii curente după impozitare

3

Institutii de Credit 2. APLICAŢII PROPUSE 1. O bancă comercială emite 1.000 de certificate de depozit cu valoarea nominală de 100 de RON cu rata dobânzii egală cu 7% pe an pe o perioadă de 6 luni. Cu suma obţinută din vânzarea certificatelor de depozit, banca acordă un credit de trezorerie unei societăţi comerciale la o rată variabilă ROBOR1M+3puncte procentuale(pp). Ştiind că în cadrul acestui contract dobânda se plăteşte lunar, iar principalul la scadenţă şi că cheltuielile de administrare a creditului reprezintă 10% din veniturile din dobânzi, iar ROBOR1M a evoluat conform tabelului 1, să se determine: a) profitul net al băncii pe această operaţiune (cota de impozit pe profit este de 16%); b) ce rată de dobândă fixă ar fi trebuit să perceapă banca comercială pentru a obţine acelaşi profit net pe operaţiune? Tabel 1 Luna 1 5% Luna 2 5,5% Luna 3 5,25% Luna 4 6% Luna 5 6,25% Luna 6 6,5%

2. Bilanţul unei bănci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor şi pasivelor cu rată fixă sau variabilă, se prezintă astfel:
Activ Depozite la alte bănci comerciale Credite de trezorerie Credite ipotecare Credite de consum Obligaţiuni corporative ROBID6M+2pp 2.000 Capital propriu 10.000 6% 8% 20.000 18.000 Depozite la termen Obligaţiuni emise 5% ROBOR3M+1pp 22.000 3.500 ROBID1M+5pp 15.000 Rata de dobândă* ROBID1W 1.000 Imprumuturi primite de la alte b. com Conturi curente 0,5% 20.000 Valoare Pasiv Rata de dobândă* ROBOR1W 500 Valoare

* în cazul activelor şi pasivelor cu rată fixă, rata de dobândă prezentată în tabel este rata medie activă, respectiv rata medie pasivă calculată pentru respectivul post bilanţier Se cunoaşte faptul că veniturile din comisioane reprezintă 5% din veniturile nete din dobânzi, iar cheltuielile administrative generale reprezintă 15% din capitalul propriu. Cunoscând ratele de dobândă de pe piaţa interbancară (tabelul 2) şi cota de impozit pe profit (16%), să se determine: 4

Institutii de Credit a) profitul net al băncii; b) în urma creşterii ratei de dobândă de politică monetară, toate ratele de dobândă de pe piaţă cresc cu 0,5 puncte procentuale. Banca comercială emite certificate de depozit la o rată de dobândă fixă de 6% pe an în valoare de 1.000 u.m., plasând suma obţinută în credite de consum. Determinaţi modificarea profitului net.
Tabel 2 ROBID ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M ON TN 1W ROBOR 1M 3M 6M 9M 12M

8,06

8,05

8,06

8,14

8,14

8,07

7,86

7,83

8,83

8,88

8,85

9,04

9,11

9,12

9,00

9,00

3. Bilanţul unei bănci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor şi pasivelor cu rată fixă sau variabilă, se prezintă astfel:
Activ Depozite la alte bănci comerciale Credite ipotecare Credite de consum Credite de trezorerie Credite de investiţii Fixă 2.000 Capital propriu 10.000 ROBID 3M 18.000 Fixă ROBID 1M 15.000 20.000 Rata de referinţă ROBID ON 1.000 Depozite de la alte bănci comerciale Depozite la termen Certificate de depozit Obligaţiuni emise ROBID 6M 13.500 Fixă 12.000 Fixă 20.000 Valoare Pasiv Rata de referinţă ROBID 1W 500 Valoare

a) rata de dobândă de politică monetară scade cu 1 p.p. În general, modificările de rată de dobândă de politică monetară sunt trecute în proporţie de 95% în ratele de dobândă pasive interbancare şi în proporţie de 85% în ratele de dobândă active interbancare. Determinaţi modificarea profitului net generată de această decizie de politică monetară. b) dar dacă rata de dobândă de politică monetară creşte cu 1 p.p.? 5

Se consideră că suma obţinută după investirea pe o perioadă de m zile se reinvesteşte la aceeaşi rată de rentabilitate pe încă m zile. n⎠ ⎝ n⎠ ⎝ 4n ⎠44244443 1 4⎝ t ori PV (Present Value) = Valoarea prezentă – reprezintă suma de bani care trebuie investită în prezent pentru a produce în viitor. m este perioada de investire în număr de Factorul de fructificare = ⎜1 + ⎟ . iar t reprezintă numărul de perioade de m zile cuprinse în perioada de investire. care va fi deţinută de un agent economic care investeşte în prezent o anumită sumă de bani. În caz contrar. ţinând cont de ratele de dobândă (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe piaţă. Factorul de actualizare = − t ⋅n 1 ⎛ r⎞ ⎜1 + ⎟ ⎝ n⎠ t ⋅n ⎛ r⎞ = ⎜1 + ⎟ ⎝ n⎠ Atenţie! Această formulă a factorului de actualizare este valabilă doar dacă se presupune rata rentabilităţii constantă pe întreaga perioada de investire. Ce se intîmplă dacă perioada de investire este infinit de mică (de exemplu dacă se reinvesteşte la fiecare secundă)? Atunci se poate considera că m=0 ceea ce înseamnă că n → ∞ . ASPECTE TEORETICE Concepte cheie: FV (Future Value) = Valoarea viitoare – reprezintă valoarea viitoare. ţinând cont de ratele de dobândă (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe piaţă. continue. 6 . iar factorul de fructificare= e r ⋅t . o sumă prestabilită.Institutii de Credit VALOAREA TIMP A BANILOR 1. factorul de fructificare se Acesta este factorul de fructificare în cazul compunerii ⎛ r ⎞⎛ r ⎞ ⎛ r ⎞ prezintă astfel: ⎜1 + 1 ⎟⎜1 + 2 ⎟ K⎜1 + t ⎟ . unde n = m ⎝ n⎠ t ⋅n zile . Atenţie! Această formulă a factorului de fructificare este valabilă doar dacă se presupune rata rentabilităţii constantă pe întreaga perioadă de investire. r⎞ 360 ⎛ .

n ⎠⎝ n⎠ ⎝ n ⎠⎦ ⎛ r1 ⎞⎛ r2 ⎞ ⎛ rt ⎞ ⎣⎝ 2 3 ⎜1 + ⎟⎜1 + ⎟ K ⎜1 + ⎟ 144444 44444 t ori n⎠ ⎝ n⎠ ⎝ 4n ⎠44244443 ⎝ 1 4 t ori −1 Relaţia dintre valoarea viitoare şi cea prezentă este următoarea: FV=PV × Factorul de fructificare 2. Care este valoarea viitoare a investiţiei? 2. După 10 ani investitorul deţine 17. Ce sumă va obţine după un an un investitor care depozitează 10. Investiţia îi aduce o rentabilitate de 8% pe an în primii 4 ani şi de 4% pe an în ultimii 6 ani.000 iniţial. dacă rata anuală a dobânzii este 12% şi reinvestirea (capitalizarea dobânzii acumulate) se realizează: a) anual. Un investitor depozitează o sumă de 10.000 RON. APLICAŢII PROPUSE 1. 7 .000 RON? 3. După doi ani vindeţi acţiunile deţinute.Institutii de Credit În caz contrar. Ce sumă trebuie investită pe o perioadă de trei ani la o rată de rentabilitate de 8% pe an astfel încât la sfârşit să se obţină o sumă de 10. 5. Un agent economic investeşte 10.910 de pe urma acestei investiţii. c) lunar.480. Care este rata de rentabilitate anuală a acestei investiţii? 4. determinaţi rata de rentabilitate medie anuală aritmetică şi geometrică a acestei investiţii. b) trimestrial.000 RON. obţinând suma de 12.000 RON pe o perioadă de 10 ani. factorul de actualizare se prezintă astfel: ⎡⎛ r ⎞⎛ r ⎞ ⎛ r ⎞⎤ 1 = ⎢⎜1 + 1 ⎟⎜1 + 2 ⎟ K ⎜1 + t ⎟⎥ . Investiţi în acţiunile unei societăţi comerciale cotate la bursă suma de 10. d) continuu.

ASPECTE TEORETICE A. 8 . 1.78 428. un investitor primeşte la sfârşitul fiecărei perioade o valoare egală cu CF. 08 3 + 1000 = 1 . Pentru a afla valoarea prezentă a cash-flow-urilor trebuie să le actualizăm la o rată de rentabilitate a pieţei (notată r) care se stabileşte în funcţie de natura plăţii (cash flow). Situaţia cash-flow-urilor periodice egale (Anuităţi) CF CF CF CF CF PV 1 per 2 per 3 per 4 per t per Să presupunem că în schema de mai sus.16 277. 08 1 + 500 1 .67 555.68 B.03 = 1997. Anul şi fluxul de numerar: 1: 300 2: 500 3: 700 4: 1000 300 1 .Institutii de Credit ! De ce este necesar conceptul de Valoare Prezentă? Deoarece valoarea unui instrument financiar în prezent este egală cu valoarea actualizată a cash-flow-urilor (fluxuri de numerar) aşteptate. 08 2 + 700 1 . 08 4 735. Situaţia cash-flow-urilor periodice inegale Care este valoarea prezentă a următoarelor fluxuri de numerar? Rata dobânzii este fixă la 8%.

Institutii de Credit Formula de determinare a valorii prezente este următoarea: ⎛ 1 − (1 + r )− t CF CF CF CF + + = CF ⎜ K+ ⎜ r 1 + r (1 + r )2 (1 + r )3 (1 + r )t ⎝ PV = ⎞ ⎟ ⎟ ⎠ Dacă dorim să determinăm valoarea viitoare (la momentul t) a acestor plăţi periodice vom aplica următoarea formulă: FV = CF + CF (1 + r ) + CF (1 + r ) + K + CF (1 + r ) 2 t −1 = CF (1 + r )t − 1 r C. ci se continuă la infinit. În acest caz t → ∞ şi valoarea prezentă a acestor fluxuri de numerar este determinată prin următoarea formulă: ⎛ 1 − (1 + r )− t PV = lim CF ⎜ ⎜ t →∞ r ⎝ ⎞ CF ⎟= ⎟ r ⎠ 9 . Situaţia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuităţi) Să presupunem că în schema anterioară plăţile nu se opresc la momentul t.

emis pe o perioadă de 9 luni şi cu o rată a dobânzii egală cu 7%. să se determine suma pe care o va încasa investitorul. astfel: . Un investitor achiziţionează un certificat de depozit cu valoarea nominală de 500 RON. . O persoană are posibilitatea de a face două investiţii de valoare egală. el vinde acest certificat de depozit unei bănci comerciale. Investitorul consideră că riscul celor două proiecte este identic şi.prima investiţie îi va aduce un cash flow egal cu 50 RON la fiecare 6 luni. 3. un investitor care a achiziţionat 10 asemenea obligaţiuni la emisiunea lor pe piaţa primară se hotărăşte să le vândă.Institutii de Credit 2. iar la achiziţionare nu a plătit nici un comision. pe o perioadă de 4 ani. valoarea nominală 1. După două luni.2%.000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rată a cuponului egală cu 7%.a doua investiţie îi va aduce un cash flow egal cu 120 RON la sfîrşitul fiecărui an pe o perioadă de 3 ani. iar cuponul se plăteşte anual. foloseşte rentabilitatea cerută de investitor este identică şi egală cu 15%. Stiind că ratele de dobândă pasive interbancare 10 .000 şi rata cuponului c = 5% (cupoanele se plătesc anual). rata de dobândă pasivă de pe piaţă era egală cu 5%. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1. precum şi randamentul acestei investiţii dacă el plăteşte la vanzarea obligaţiunilor un comision de 0. ca urmare. Stabiliţi care va fi proiectul ales de investitor. 2. 4. Peste exact un an de zile. să se determine intervalul în care trebuie să se situeze preţul obligaţiunii astfel încat să nu existe posibilităţi de arbitraj pentru agentul economic menţionat. Ştiind că rata pasivă pe piaţa monetară este 4%. Un agent economic are posibilitatea de a vinde sau de a cumpăra o obligaţiune care cotează pe piaţă şi care are maturitatea 10 ani. Ştiind că în momentul vânzării obligaţiunii. APLICAŢII PROPUSE 1. Se presupune o structură plată a ratei de dobândă. iar rata activă este 7%.

31%.06 8. să se determine preţul la care va fi vândut certificatul de depozit.83 5. ROBID ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M 8. Determinaţi rata de dobândă corespunzătoare acestui certificat de depozit.Institutii de Credit înregistrate în momentul vânzării certificatului de depozit erau cele din tabelul 3. Un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominală egală cu 100 RON şi rata de discount corespunzătoare este egală cu 4. 11 .07 7.05 8.06 8.14 8.86 7.14 8.

ASPECTE TEORETICE Ratele de evaluare a profitabilităţii bancare sunt utilizate pentru a evalua performanţele a două bănci comerciale diferite în acelaşi moment sau pentru a evalua performanţele aceleaşi bănci comerciale în perioade diferite de timp. 8) Rentabilitatea financiară (Return on equity) = Profit net Capital propriu Rentabilitatea acţionarilor şi principala măsură contabilă a averii acţionarilor. Ratele de evaluare a profitabilităţii bancare sunt următoarele: 1) Marja de dobanda (Interest Margin) = Venituri din dobanzi .Institutii de Credit EVALUAREA PROFITABILITĂŢII ACTIVITĂŢII BANCARE 1.Cheltuieli cu dobanda Active purtatoare de dobanda 2) Rata medie activă sau rentabilitatea activelor purtătoare de dobânzi (Yield on earning assets) = Venituri din dobanzi Active purtatoare de dobanzi 3) Rata medie pasivă sau costul fondurilor imprumutate (Cost rate on interest bearing funds) = Cheltuieli cu dobanda Pasive purtatoare de dobanda 4) Spread = Rata medie activă – Rata medie pasivă 5) Rata de utilizare a activelor (Asset utilisation) = 6) Rentabilitatea economică (Return on assets) = 7) Efectul de levier (Leverage multiplier) = Venituri totale Active Profit net Active Active Capital propriu Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu. 12 .

5%. Exemplu: Departamentul de credite al băncii A acordă un credit de 1 milion RON pe o perioadă de 5 ani percepând o rată de dobândă de 10. Cele două tranzacţii nu au legătură între ele. departamentul de finanţare atrage depozite în valoare de 1 milion RON pe o perioadă de 1 an. dar au loc în acelaşi timp. Ca urmare marja netă de dobândă se compune din: spread-ul activităţii de creditare (credit spread). Ratele de profitabilitate se studiază mereu în paralel cu ratele care măsoară riscul instituţiilor de credit: riscul de rată a dobânzii. rata de adecvare a capitalului propriu. 13 . calitatea creditelor. spread-ul riscului de rată de dobândă (interest rate risk spread). Sistemul de transfer al fondurilor (Funds Transfer Pricing) face posibilă obţinerea de profit din ambele subactivităţi ale instituţiei de credit.Institutii de Credit Profit net Venituri totale 9) Rata profitului (Net margin) = Arată ce procent din veniturile totale se transformă în profit pentru instituţia de credit. riscul de lichiditate. la o dobândă egală cu 5%. spread-ul activităţii de colectare a fondurilor (funding spread). Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity) Efectul de levier ROE= Rata profitului ROA= Rata utilizarii activelor Componentele marjei nete de dobanda Activitatea băncilor poate fi împărţită în două subactivităţi distincte: activitatea de colectare a fondurilor (finaţarea activităţii bancare) şi cea de selectare a activelor aducătoare de venituri în care să fie investite aceste fonduri. În acelaşi timp.

În schimb a ales să acorde un credit cu risc mai mare. în loc de titluri de stat se pot folosi ca referinţă împrumuturi pe piaţa interbancară.5 puncte procentuale (7%-5. iar în loc de certificate de depozit se pot folosi depozite atrase de pe piaţa interbancară.5 puncte procentuale (10. ! Observaţie: atunci când rata dobânzii este variablă. Riscul de rată a dobânzii provine din faptul că active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe termen de 1 an (maturity mismatch).Institutii de Credit Determinarea spread-ului activităţii de creditare: banca A ar fi putut să investească 1 milion RON în titluri de stat emise pe 5 ani cu o dobândă de 7% pe an. spread-ul atribuit activităţii de colectare a fondurilor este egal cu 0. Determinarea spread-ului activităţii de colectare a fondurilor: banca A ar fi putut atrage fonduri prin emisiunea de certificate de depozit de 5.5%-5%). ratele de dobândă de pe piaţa bancară respectă următoarea relaţie: Rata de dobândă activa practicată de bănci (rata la creditele acordate clienţilor nebancari)≥Rata de dobândă practicată la credite interbancare (ROBOR)≥rata de politică monetară practicată de BNR ≥ Rata de dobândă practicată la depozite interbancare (ROBID)≥ Rata de dobândă pasivă practicată de bănci (rata la depozitele atrase de la clienţi nebancari) 14 . Ca rezultat al exemplului de mai sus. Este posibli ca după un an sursele de finanţare să fie mai scumpe.5% (de unde provine diferenţa de rată de dobândă între certificatele de depozit şi depozitele la termen?).5%) şi reprezintă spread-ul riscului de rată de dobândă. diferenţa de 3.5 puncte procentuale reprezintă compensaţia pentru faptul că departamentul de creditare şi-a asumat un risc sumplimentar. Determinarea spread-ului riscului de rată a dobânzii: diferenţa dintre rata dobânzii fără risc pe 5 ani (la titluri de stat) şi rata dobânzii fără risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egală cu 1.5 puncte procentuale (5.5%-7%) reprezentînd spread-ului activităţii de creditare. Spread-ul de 3. ca urmare.

3. Se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX: Activ Numerar Rezerva minima obligatorie (2%) Credite preluate prin scontare(12%) 250 300 1750 Depozite atrase (x%) Imprumuturi de la banca centrala (12%) Imprumuturi interbancare (10%) Pasiv ? 300 750 15 . APLICAŢII PROPUSE 1. Cu aceste modificări.000 RON şi va realiza o rată de utilizare a activelor de 12% la un venit total egal cu 20. Rentabilitatea financiară a băncii comerciale X a fost de 2. managementul va modifica raportul capital propriu active la 8%. va obţine un profit înainte de taxare de 2. care va fi ROE pentru banca X? Care va fi rentabilitatea economică? 2. Pentru a o îmbunătăţi. rata marjei nete de dobândă şi spread-ul de dobândă. Rata taxării este egală cu 16%. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţiera a băncii comerciale Z: Active Rata dob activa Pasive Rata dob pasiva Numerar Imprumuturi acordate altor banci Credite ipotecare Credite de consum Credite de trezorerie Titluri de stat Imobilizari 200 733 6000 577 3500 1800 1600 9% 12% 15% X% 7% Imprumuturi de la alte banci Depozite la vedere Depozite la termen Obligatiuni emise Capitaluri proprii 400 2000 8000 1100 ? 9% 2% 11% 14% a) Să se determine rata de dobândă minimă pe care trebuie să o perceapă banca comercială la creditele de trezorerie.Institutii de Credit 2. b) Cum se modifică răspunsul de mai sus dacă obiectivul impus de acţionari este obţinerea unei rentabilităţi de 15%? c) Dacă banca comercială stabileşte rata de dobândă la creditele de trezorerie la 17% să se determine veniturile nete din dobânzi.5% anul trecut.000 RON.

Societatea bancara X isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii activelor de 20%. Determinati care este costul mediu al depozitelor. 5.5%).m. In acelasi timp.m.m. ca urmare a evolutiilor pietei monetare.. (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la variatia ratei dobanzii).000 u.m.5333% sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase. Cota de impozit pe profit este de 45%. iar impozitul pe profit este de 50%. 4. capitaluri proprii 1. Cheltuielile de functionare reprezinta 20% din nivelul capitalului propriu al bancii.000(21.. pasive sensibile 285.m. imobilizari 500 u. pasive cu dobanda fixa: 215.m.000(27. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m. credite acordate 2. Stiind ca investitorii cer o rata de rentabilitate de 5%.000(25%). 6. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.000 u. Fata de situatia initiala se prevede pentru perioada urmatoare majorarea cu 15% a costurilor si profitului bancar. active sensibile: 325.m. si depozite atrase 4.000 u. iar rentabilitatea economica este 0. Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci comerciale: Active Rata dob activa Pasive Rata dob pasiva Numerar Imprumuturi acordate altor banci Credite ipotecare Credite de consum Credite de trezorerie Titluri de stat Imobilizari 200 ? 5000 577 4500 1800 1600 10% 14% 16% 17% 7% Imprumuturi de la alte banci Depozite la vedere Depozite la termen Obligatiuni emise Capitaluri proprii 400 4000 6000 1100 ? 9% 2% 11% 14% 16 .. portofoliul de titluri 2.Institutii de Credit Credite pentru intreprinderi (15%) Credite ipotecare (18%) Credite de consum (20%) Portofoliul de titluri Imobilizari 2400 800 ? 950 550 Alte pasive Capital propriu 200 800 Banca obtine venituri si din comisioane reprezentand 5% din nivelul veniturilor din dobanzi. rata activa crescand cu 2 puncte procentuale. Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii. pe fondul majorarii totalului patrimonial la 625.000(19%).000 u.5%)..000 u. banca majoreaza ratele dobanzilor.

capitalul propriu 2. d) rata utilizării activelor.m.150 u.200 u. e) 1.. 17 . d) 975 u... .m. 7.m.500 u.m.m. b) spread-ul de dobândă. c) 2.m. determinaţi nivelul veniturilor din dobânzi.m. e) cu cât trebuie să modifice banca cheltuielile de funcţionare astfel încât profitul net să crească cu 80 um.850 u. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci comerciale: Active Rata dob activa Pasive Rata dob pasiva Numerar Imprumuturi acordate altor banci Credite ipotecare Credite de consum Credite de trezorerie Bonuri de tezaur Actiuni Imobilizari 300 600 ? 3800 4100 1100 1000 100 11% 14% 16% 18% 7% Imprumuturi de la alte banci Depozite la vedere Depozite la termen Obligatiuni emise Capitaluri proprii 1100 5000 6500 2200 ? 9% 2% 11% 14% Ştiind ca rata profitului este egală cu 10. cheltuielile de funcţionare sunt egale cu 600 u. a)1.500 u.. b) 1. Ştiind că veniturile din comisioane reprezintǎ 25% din veniturile din dobânzi. iar cota de impozit pe profit este egală cu 20% sa se determine: a) valoarea imprumuturilor acordate altor bănci şi valoarea capitalurilor proprii. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea unei institutii de credit: profitul net 500 u. iar cota de impozit pe profit este egală cu 20% sa se determine: a) valoarea creditelor ipotecare şi valoarea capitalurilor proprii.m. d) rata utilizării activelor. c) rentabilitatea financiara. e) cu cât trebuie să modifice banca cheltuielile de funcţionare astfel încât profitul net să crească cu 80 um. cheltuielile de funcţionare sunt egale cu 363 u.Institutii de Credit Ştiind ca rata profitului este egală cu 21. . . b) spread-ul de dobândă.1142%. 8.m. . rata utilizării activelor 15% şi rata rentabilităţii economice 4%. c) rentabilitatea financiara.6235%.

rambursabil în 6 rate de principal lunare constante.suma de bani rambursată în fiecare perioadă.67 2050 18 . Întocmirea unui grafic de rambursare(scadenţar) presupune cunoaşterea unei terminologii specifice. Rata de principal .000 de RON. Rt . VRt = VRt-1 – Rt .Institutii de Credit METODE DE RAMBURSARE A CREDITELOR 1.partea din capitalul împrumutat care se rambursează în fiecare perioadă.33 66. Anuitatea . unde: C = creditul. At = Rt + Dt . această sumă conţine atât principalul cât şi dobânda aferentă perioadei. Rambursare în rate de principal constante Rt = R = C / n . Luna Valoarea ramasă Dobânda Rata de principal Anuitatea 1 2 3 4 10000 8000 6000 4000 100. Valoarea rămasă de rambursat . 1.67 50. Rata de principal = Rt = 12.00 83. Este egală cu diferenţa dintre valoarea rămasă în perioada precedentă şi rata de principal curentă. ASPECTE TEORETICE În practică există mai multe metode de rambursare a creditelor.33 2066.partea de capital rămasă de rambursat. Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12. de perioade. n = nr. ştiind ca rata dobânzii este egală cu 10% şi este constantă pe perioada rambursării.000/6 = 2000 RON.00 2000 2000 2000 2000 2100 2083.

Institutii de Credit 5 6 Total 2000 0 33. Luna Valoarea ramasă Dobânda Rata de principal Anuitatea 1 2 3 4 5 6 Total 12000 12000 12000 12000 12000 0 100 100 100 100 100 100 600 0 0 0 0 0 12000 12000 100 100 100 100 100 12100 12600 3. rata dobânzii 10% în condiţiile în care dobânda se plăteşte lunar iar principalul la scadenţă.33 2016. Rambursarea principalului la sfârşitul perioadei În acest caz dobânda se plăteşte în fiecare perioadă. Rambursare în anuităţi constante At = A În primul rând este necesară deducerea unei formule analitice pentru calculul anuităţii: At +1 = At = A Rt +1 + Dt +1 = Rt + Dt VRt = VRt −1 − Rt Rt +1 + rVRt = Rt + rVRt −1 Rt +1 + r (VRt −1 − Rt ) = Rt + rVRt −1 Rt +1 = Rt (1 + r ) 19 . iar principalul la scadenţă.33 16.67 350 2000 2000 12000 2033. Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.67 12350 2.000 de RON cu scadenţa 6 luni.

52 2008.rata de principal la momentul t.72 12000 2058.000 de RON cu scadenţa 6 luni.06 1991.74 12352.42 1958..42 20 . VRt .01 352.62 33.72 0 100 83.89 17.058.rata dobânzii din contract. r . + R1 (1 + r ) n −1 = R1 R1 = rCREDIT (1 + r ) n − 1 (1 + r ) n − 1 r A1 = A = R1 + D1 = rCREDIT rCREDIT (1 + r ) n rCREDIT .57 2041.74 2058.22 50.anuitatea.Institutii de Credit Rt = R1 (1 + r ) t −1 ∑R i =1 n i = CREDIT R1 + R1 (1 + r ) + . Rt . rata dobânzii 10% în condiţiile în care rambursarea se face în rate lunare egale (anuităţi constante).69 4066.26 8066.dobanda la momentul t.74 2058. + rCREDIT = = n n (1 + r ) − 1 (1 + r ) − 1 1 − (1 + r ) − n Unde: A .74 2058..74 2058.74 2058. ! Observatie: Daca dobânda se plateste lunar formula devine: r CREDIT A = 12 r 1 − (1 + ) −n 12 Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.74 lei r 1 − (1 + ) −n 12 Luna Valoarea ramasa Dobanda Rata de principal Anuitatea 1 2 3 4 5 6 Total 10041.11 2024. r CREDIT 12 A= =2.74 1975. Dt .68 67.85 2041..20 6074..valoarea rămasă de rambursat la momentul t.

86 RON. Datoritǎ costului ridicat al împrumutului. comision de acordare 3%. persoana fizicǎ doreşte sǎ apeleze la un credit de refinanţare. Perioada rǎmasǎ pânǎ la scadenţa este de 8 ani.Institutii de Credit 2. comision de rambursare anticipată 1%. dacă prin norme interne banca limitează rata maximă la 35% din veniturile solicitantului? b) Care ar trebui sǎ fie venitul net al persoanei fizice pentru a împrumuta suma necesarǎ achiziţionǎrii locuinţei pe o perioadǎ de 10 ani? 3. comision de administrare 0.000 de RON. În acest scop el se adresează băncii Beta care îi propune următoarea variantă de credit pentru nevoi personale: rata dobânzii 11%(variabilă). iar dobânda anualǎ efectivǎ este de 14%. comision de acordare 2%. d) După 3 luni se doreşte rambusarea anticipată a creditului.000 RON pe o perioadă de 1 an. Să se determine: a) Care este suma pe care o va primi persoana fizică? b) Calculaţi rata lunară pe care trebuie să o plătească persoana fizică. Banca Alfa îi face urmǎtoarea ofertǎ: rata dobânzii 8. O persoanǎ fizicǎ are contractat un credit imobiliar pentru care plǎteşte o ratǎ lunarǎ de 694. Rambursarea se face în rate lunare egale (anuitati constante). Determinati: a) Care este suma maximǎ pe care o poate împrumuta pe o perioadǎ de 20 de ani în condiţiile unei dobânzi anuale efective de 11%. c) Întocmiţi graficul de rambursare.1% lunar la sold. O persoană fizică doreşte să contracteze un împrumut de 10. a) Care este suma rǎmasǎ de rambursat? 21 . O persoanǎ fizicǎ care dispune de un venit net de 2.600 de RON doreşte sǎ contracteze un credit ipotecar (rambursabil în anuitǎţi lunare constante) în vederea achiziţionǎrii unei locuinţe în valoare de 100.5%.Care este suma pe care o va plăti băncii? e) Care este dobânda anuală efectivă(DAE) percepută de bancă? 2. Avansul solicitat de bancǎ este de 25% din valoarea locuinţei. APLICAŢII PROPUSE 1.

rata dobânzii 11% (variabilǎ).000 RON. b) Calculaţi dobânda anuală efectivă(DAE). Se mai cunoaşte faptul că dobânda anuala efectivă aferentă creditului auto este de 10%. Rambursarea se face astfel: după 2 luni 7. datoritǎ evoluţiilor de pe piaţa monetarǎ banca majoreazǎ dobânda la 12%. O persoanǎ fizicǎ a contractat un credit de consum în următoarele condiţii: suma împrumutată 40. Care va fi suma rambursata dacă banca percepe un comision de rambusare anticipată de 2%? 8. Determinaţi dobânda plătită în luna 100. 6.000 RON. după 4 luni 2000 RON şi după 6 luni 4000 RON.Institutii de Credit b) Pentru ce variantǎ se va opta? c) Dar dacǎ creditul iniţial avea prevǎzut un comision de rambursare anticipatǎ de 2.000 RON. determinaţi care este suma maximǎ care poate fi împrumutatǎ astfel incât obligaţiile de plată să nu depăşească 40% din veniturile solicitantului. Care este dobânda anuală efectivă(DAE) plătită de client? 22 . rata dobânzii 12%. rata dobânzii 14%. a) Întocmiţi graficul de rambursare. comision de acordare 1%.5%? 4. Persoana respectivǎ mai are contractat un credit ipotecar pentru care plǎteşte o ratǎ de 800 de RON.000 de RON. O persoanǎ fizicǎ a contractat un credit de consum în următoarele condiţii: suma împrumutată 50.000 de RON. scadenţa 10 ani. O persoanǎ fizicǎ a contractat un credit de consum pe 6 luni în urmǎtoarele condiţii: suma împrumutatǎ 10. Rambursarea se face în anuitǎţi lunare constante. După 7 ani de doreşte rambursarea anticipată a creditului. O persoanǎ fizicǎ doreşte sǎ achiziţioneze un autoturism prin intermediul unui credit bancar în condiţiile unui venit net lunar de 3. Dacǎ se doreşte ca perioada de rambursare sǎ fie de 5 ani. Dupǎ 3 luni. procent stabilit prin norme interne ale băncii.000 de RON. modalitatea de rambursare rate lunare constante (anuităţi constante). scadenţa 8 ani. modalitatea de rambursare rate lunare constante (anuităţi constante). O persoană fizică împrumută de la banca Alfa 12. 5. 7.

bilanţul băncii va arăta astfel: Active Pasive Credite 100-20=80 u.m. reprezintă pierdere – chiar după executarea garanţiilor aferente creditelor neperformante. ? În această situaţie banca este insolvabilă şi dacă nu va fi recapitalzată va intra în stare de faliment. Aceste resurse sunt utilizate în totalitate în credite 100 u. instituţiilor de credit li se impune deţinerea unor fonduri proprii minime considerate adecvate pentru riscurile pe care şi le asumă fiecare bancă comercială în parte. ASPECTE TEORETICE De ce trebuie să deţină instituţiile de credit un nivel minim al capitalurilor proprii? Pentru a răspunde la această întrebare vom porni de la un bilanţ simplificat al unei instituţii de credit: aceasta are resurse atrase(pasive) de 100 u. Cum pierderea exerciţiului curent face parte din capitalurile proprii. 10 u. Ignorând celelalte elemente de venituri şi cheltuieli. adică trebuie trecute pe cheltuieli. banca înregistrează o pierdere de 20 u. Presupunem că la un anumit moment din cele 100 u.m. credite.m.m.m. 20 u.m.Institutii de Credit DETERMINAREA CERINŢELOR MINIME DE CAPITAL PENTRU INSTITUŢIILE DE CREDIT 1. 10-20=-10 u. sunt depozite. trebuie recunoscute de instituţia de credit drept pierdere.m. Active Pasive Credite 100 u. nu mai pot fi recuperate.m.m. Pentru a preveni astfel de situaţii.m. – din acestea 90 u.m.m. 23 .m. instituţia de credit constată că 20 u.m. Depozite Capitaluri proprii 90 u. capitaluri proprii. iar 10 u.m. Depozite Capitaluri proprii 90 u. Aceste 20 u.

vom detalia. 14/19/2006. o instituţie de credit trebuie să dispună de un nivel minim al fondurilor proprii care să ţină cont de următoarele riscuri asumate în activitatea sa de o instituţie de credit: a) riscul de credit şi riscul de diminuare a valorii creanţei aferente întregii activităţi. reprezintă 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale expunerilor. cu excepţia operaţiunilor din portofoliul de tranzacţionare – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform Regulamentelor BNR . 24/29/2006.CNVM nr. c) riscul valutar şi riscul de marfă – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform Regulamentului BNR . b) abordarea bazată pe modele de rating interne. 22/27/2006.CNVM nr. b) riscul asociat operaţiunilor din portofoliul de tranzacţionare. pe etape. În ceea ce priveşte punctul a). d) riscul operaţional – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform Regulamentului BNR . 15/20/2006 şi 21/26/2006. modul de calcul al valorii ponderate la risc a expunerilor potrivit abordării standard conform Regulamentului BNR . 22/27/2006. cu excepţia operaţiunilor din portofoliul de tranzacţionare.CNVM 13/18/2006). respectiv riscul de poziţie.CNVM nr. 24 .CNVM nr. fondurile proprii minime aferente riscul de credit şi riscul de diminuare a valorii creanţei aferente întregii activităţi. c) abordarea bazată pe modele de rating interne avansate. Valoarea ponderată la risc se poate determina utilizând una din următoarele 3 abordări: a) abordarea standard. În cele ce urmează. riscul de decontare şi riscul de decontare al contrapartidei – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform Regulamentului BNR . 14/19/2006.CNVM nr.Institutii de Credit Conform legislaţiei în vigoare (Regulamentul BNR .

.Institutii de Credit Etapa I – Determinarea valorii expuse la risc Valoarea expusă la risc se determină separat pentru a) active bilanţiere şi b) elemente din afara bilanţului (active extrabilanţiere). 25 .credite documentare emise şi confirmate. . . dacă elementul este purtător de risc scăzut. performance bonds. 50%. .instrumente financiare derivate de credit.indemnities (inclusiv tender bonds.partea neplătită a acţiunilor şi titlurilor parţial plătite. dacă elementul este purtător de risc maxim.tranzacţii cu recurs. . . 20%. elementele extrabilanţiere sunt clasificate din punct de vedere al gradului de risc astfel: A) Elemente extrabilanţiere cu risc maxim: .alte elemente purtătoare de risc maxim. customs bonds şi tax bonds) şi alte garanţii care nu au caracter de substitut de credit.garanţii având caracter de substitut de credit. B) Elemente extrabilanţiere cu risc mediu: .scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit. dacă elementul este purtător de risc mediu.andosări de efecte care nu poartă numele altei instituţii de credit.scrisori de credit stand-by irevocabile care nu au caracter de substitut de credit. . . în timp ce valoarea expusă la risc pentru un element din afara bilanţului va fi reprezentată de următoarele procente din valoarea acestuia: 100%.garanţii cunoscute pe plan internaţional sub denumirea de warranties.depozite forward forward.angajamente ferme de cumpărare la termen. dacă elementul este purtător de risc moderat şi 0%. . . . Valoarea expusă la risc pentru un activ bilanţier este reprezentată de valoarea sa bilanţieră. Conform legislaţiei în vigoare. .acceptări.tranzacţii de răscumpărare.

000 RON este considerat un element extrabilanţier cu risc mediu şi va avea o valoare expusă la risc de 500.facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare.facilităţi de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities .000 RON. de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenţă iniţială mai mică sau egală cu un an.facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare. Exemplu: O facilitate de credit cu scadenţa de 6 luni cu o valoare de 1. de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenţă iniţială mai mare de un an. în limitele premise de prevederile legislaţiei privind protecţia consumatorului sau a legislaţiei conexe.alte elemente cu risc scăzut.facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare. Un credit documentar emis şi confirmat în valoare de 1.000 RON. care nu pot fi revocate necondiţionat în orice moment fără notificare sau care nu atrag revocarea automată ca urmare a deteriorării credibilităţii debitorului.credite documentare în care bunurile supuse livrării reprezintă garanţie reală şi alte tranzacţii care se lichidează de la sine. 26 . . .Institutii de Credit . .alte elemente purtătoare de risc moderat.alte elemente purtătoare de risc mediu care sunt notificate Comisiei.NIF) şi facilităţi reînnoibile de preluare fermă (Revolving Underwriting Facilities . de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) care pot fi revocate necondiţionat în orice moment fără notificare sau care atrag revocarea automată ca urmare a deteriorării credibilităţii debitorului.000 RON este considerat un element extrabilanţier cu risc moderat şi va avea o valoare expusă la risc de 200. D) Elemente extrabilanţiere cu risc scăzut: . C) Elemente extrabilanţiere cu risc moderat: . .000.000.RUF). Liniile de credit retail pot fi considerate ca fiind revocabile necondiţionat dacă instituţia de credit nu are. . nici un fel de restricţie în ceea ce priveşte revocarea.

care au o pondere de risc de 0%.Institutii de Credit Un contract forward în valoare de 1. Excepţie fac expunerile faţă de Banca Centrală Europeană. expunerile faţă de administraţiile centrale şi faţă de băncile centrale ale statelor membre.000 RON este considerat un element extrabilanţier cu risc maxim şi va avea o valoare expusă la risc de 1. 2. Expunerile faţă de organismele administrative. 3. Etapa II – Determinarea clasei de expuneri şi determinarea valorii ponderate la risc a expunerii Fiecare activ bilanţier şi element extrabilanţier este încadrat într-o anumită clasă de expuneri.000.pondere de risc de 100%. un coeficient ce se aplică valorii expuse la risc pentru a determina valoarea ponderată la risc a expunerii. vom prezenta principalele clase de expuneri: 1.000 RON. ADB (Asian Development 27 . pentru fiecare clasă de expuneri. valoarea ponderată la risc a expunerilor se determină însumând valorile expuse la risc corespunzătoare tuturor elementelor de activ bilanţiere şi extrabilanţiere. BERD. entităţile fără scop lucrativ şi entităţile din sectorul public – pondere de risc 100%. Expunerile faţă de aministraţiile centrale şi băncile centrale .000. se aplică o pondere de risc conform tabelului 1. Ex: BIRD. Legislaţia în vigoare stabileşte. Expunerile faţă de unele bănci multilaterale de dezvoltare au ponderea de risc 0%. În cele ce urmează. IDB (Interamerican Development Bank). IFC. Valoarea ponderata la risc a expunerii = Valoarea expusa la risc a activului bilantier/extrabilantier * Ponderea corespunzatoare categoriei de risc La nivelul întregii activităţi a instituţiei de credit. exprimate şi finanţate în moneda naţională a administraţiei centrale şi a băncii centrale respective. Atenţie! În cazul în care pentru o administraţie sau bancă centrală există un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului.

Expunerile garantate cu ipotecă de prim rang asupra proprietăţilor imobiliare locative care sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de către proprietari spre a fi locuite – pondere de risc de 35%. 3 7. Expunerile faţă de administraţiile regionale. se aplică o pondere de risc conform tabelului 2. autorităţile locale sau instituţii există un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului. ponderea de risc determinată de evaluarea externă a calităţii creditului. 4. autoritatea locală sau instituţia. Atenţie! În cazul în care pentru administraţiile regionale. Expunerile de tip retail sunt cele înregistrate faţă de persoane fizice şi entităţi mici sau mijlocii(exclusiv creanţele garantate cu proprietăţi imobiliare şi titluri). 28 . autorităţile locale sau expunerile faţă de instituţii(adică instituţii de credit şi firme de investiţii) – ponderea de risc = max (ponderea de risc aferentă administraţiei centrale în jurisdicţia căreia este înfiinţată administraţia regională. ponderea de risc se determină conform tabelului 3. BEI etc.Institutii de Credit Bank). Tabelul nr. 50%). Tabelul nr. 5. Expunerile faţă de Comunitatea Europeană. Expunerile faţă de societăţi – ponderea de risc = max (100%. Expunerile de tip retail – pondere de risc de 75%. 8. ponderea de risc aferentă administraţiei centrale a statului în care societatea este înfiinţată). Pentru toate celelalte bănci multilaterale de dezvoltare se aplică tratamentul corespunzător instituţiilor (vezi punctul 5). Pentru alte expuneri garantate cu proprietăţi imobiliare ponderea de rsic este de 100%.pondere de risc 0%. 2 6. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Reglementelor Internaţionale . În cazul în care există pentru societate un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului.

Deţinerilor de titluri de capital şi alte participaţii. în limita sumei ce se intenţionează a se repartiza pe oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit. statutare şi alte rezerve.lit. aferente capitalului social. cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative sau. li se aplică o pondere de risc de cel puţin 100%. cu excepţia celor deduse din fondurile proprii. reprezentând pierdere. reportat până la repartizarea sa conform destinaţiilor stabilite de adunarea generală a acţionarilor. f) rezultatul reportat. g) pierderea perioadei curente înregistrată până la data determinării fondurilor proprii.CNVM 18/23/2006). integral încasate. c) rezervele legale. Imobilizările corporale – pondere de risc 100%.c). b) primele de capital. h) valoarea de înregistrare în contabilitate a imobilizărilor necorporale. d) profitul net al ultimului exerciţiu financiar. FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 (TIER 1 CAPITAL) a) capitalul social subscris şi vărsat. capitalul de dotare pus la dispoziţia sucursalei din România de către instituţia de credit din statul terţ. precum şi rezultatul reportat pozitiv al exerciţiilor financiare anterioare.a) .Institutii de Credit 9. 10. rămas după distribuirea profitului. Din suma elementelor specificate mai sus se va deduce: e) valoarea de înregistrare în contabilitate (cost de achiziţie) a acţiunilor proprii deţinute de instituţia de credit. fondurile proprii sunt constituite din următoarele elemente: A. Etapa III – Determinarea fondurilor proprii minime adecvate la riscul de credit şi riscul de diminuare a valorii creanţei aferente întregii activităţi Fondurile proprii minime pentru aceste două riscuri se determină aplicând un procent de 8% la valoarea ponderată la risc a expunerilor generate de toate elementele bilanţiere şi extrabilanţiere ale instituţiei de credit. după caz. 29 . Conform legislaţiei în vigoare (Regulamentul BNR .

1. RON. FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 (TIER 2 CAPITAL) B.nivelul cumulat al împrumuturilor subordonate şi al acţiunilor preferenţiale cumulative ce se ia in considerare la calculul fondurilor proprii nu poate depăşi 50% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1. Fonduri proprii de nivel 2 de bază – rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale. ! Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii deţinute de o instituţie de credit la un moment dat se au in vedere următoarele: .fondurile proprii de nivel 2 pot fi luate în considerare în proporţie de maxim 100% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1. În consecinţă.Institutii de Credit B. Exemplu: dacă o instituţie de credit are la un moment dat fonduri proprii de nivel 2 de 10 miliarde RON şi fonduri proprii de nivel 1 de 8 miliarde RON. în momentul în care se calculează fondurile proprii totale se recunosc doar 8 mld RON din fondurile proprii de nivel 2 ca făcând parte din fondurile proprii totale. Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar – acţiunile preferenţiale cumulative pe durată determinată şi capitalul sub formă de împrumut subordonat. 30 . . fondurile proprii totale sunt egale cu: 8 mld (fonduri proprii de nivel 1) + 8 mld (fonduri proprii de nivel 2 recunoscute) = 16 mld. titlurile pe durată nedeterminată şi alte instrumente de aceeaşi natură. B.2.

000 u.000 u. .credite de retail 250.000 u. .000 u. . . O instituţie de credit din România deţine următoarele elemente de activ: .000 u.m.numerar şi disponibilităţi la BNR 100. 31 .000 u.Institutii de Credit 2. .rezerve din reevaluarea patrimonului 10.m.000 u. Să se stabilească dacă instituţia de credit respectă normele în vigoare cu privire la capitalul minim adecvat riscului de credit.credite ipotecare garantate cu ipotecă de prim rang 200.m. În ceea ce priveşte fondurile proprii ale instituţiei de credit aceastea cuprind următoarele elemente: .000 u.împrumuturi subordonate 50.m.m.m.m. . APLICAŢII PROPUSE 1.rezerve legale şi statutare 10.capital propriu 20.000 u. .m.m. .000 u.m.credite acordate societăţilor comerciale rezidente 400.imobilizări corporale 30.m.pierdere reporată 5.000 u.împrumuturi acordate altor instituţii de credit rezidente 10. .

000 u..000 u.m.m. i) linii de credit neutilizate acordate unor societăţi comerciale cu scadenţa iniţială mai mare de un an în valoare de 15.m.. Determinaţi fondurile proprii minime pe care trebuie să le deţină instituţia de credit pentru acoperirea riscului de credit şi calculaţi rata generală de risc(RGR).m.000 u.Institutii de Credit 2.000 u. g) credite garantate cu ipotecă de rang II în valoare de 10.000 u. b) depozite la o altă instituţie de credit pentru care există un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului în valoare de 10. . acordată unei societăţi comerciale pentru care există rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului .000 u.m.m. e) un împrumut în valoare de 5.societatea comercială este apreciată ca nivel 1 pe scala de evaluare a calităţii creditului.m.000 u.acordate unor societăţi comerciale din România pentru care nu există un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului. O instituţie de credit deţine următoarele elemente de activ: a) credite de consum acordate persoanelor fizice în valoare de 100.000 u.m..000 u.. În afara bilanţului.societatea comercială este apreciată ca nivel 2 pe scala de evaluare a calităţii creditului..acordat unei societăţi comerciale pentru care există un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului . c) obligaţiuni deţinute cu titlu de investiţie emise de o municipalitate din România în valoare de 20. instituţia de credit prezintă următoarele elemente: h) linii de credit neutilizate acordate unor societăţi comerciale cu scadenţa iniţială mai mică de un an în valoare de 25. d) credite garantate cu ipotecă de prim rang în valoare de 100. ! RGR = VPRE _ totala • 100 Suma _ elementelor _ de _ activ _ si _ extrabilantiere 32 . j) o garanţie în valoare de 5.000 u. f) credite de trezorerie în valoare de 150.m. – instituţia de credit este apreciată ca nivel 1 pe scala de evaluare a calităţii creditului.m.

împrumuturi subordonate 50. Banca Alfa dispune de un nivel al fondurilor proprii de 15.000 u.. pierdere reportată 10.000 u. deoarece banca înregistrează o pierdere reportată. c) 155. rezerve din reevaluarea patrimoniului 20..Institutii de Credit 3...000 u.) 0% 1. instituţia de credit are fonduri proprii alocate pentru riscul de credit în valoare de 9.33%.000 50.m.000 Se ştie că în prezent. creşterea maximă a creditelor ipotecare (35%) care poate fi susţinută de fondurile proprii este de: a) 30.000 u..000 u.000 u. O instituţie de credit are activele grupate pe următoarele categorii de risc: Categorie de risc Valoare active (u. Fondurile proprii ale unei instituţii de credit sunt constituite din: capital social 40.m.000 u.m. e) fondurile proprii existente nu pot susţine o creştere a creditelor ipotecare.500 u.000 20% 20.m.m.m. d) 11.m.m.m..000 75% 100% 30. rezerve legale şi statutare 35.000 35% 70.m. 4. Valoarea ponderata la risc a expunerilor asumatǎ de bancǎ este 1. În acest caz. În cazul în care banca nu respectă legislaţia în vigoare propuneţi două metode de restructurare a bilanţului prin care instituţia de credit poate rezolva problema privind adecvarea capitalului. 5.000 u. d) 221.m. c) 10.83%.000 50% 50.000 u.000 u.m. e) nu poate fi determinat.500.m. b) 8.83%.400 u... raportul fonduri proprii/valoare ponderară la risc a expunerilor este de: a) 7.11%. 33 .m. b) 77. Precizaţi dacă banca respectă normele cu privire la capitalul minim deţinut pentru riscul de credit.. În condiţiile unei valori ponderate la risc a expunerilor asumate de bancă de 110.500 u.

Eficacitatea utilizării instrumentelor de politică monetară este determinată de modul de creare a monedei – de multiplicare a creditelor. ASPECTE TEORETICE Corelarea lichidităţii dintr-o economie cu nevoile reale de monedă reprezintă premisa fundamentală pentru atingerea obiectivului prioritar de asigurare a stabilităţii preţurilor. pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate în cazul economiilor cu pieţe financiare slab dezvoltate. pot apărea distorsiuni pe pieţele financiare ca urmare a controlului selectiv al creditului. Instrumentele de politică monetară se pot clasifica în două categorii: A. Instrumente directe . Avantaje: pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobânzilor şi a creditului în perioadele de criză. dezavantajând atât debitorii cât şi deponenţii. Instrumentele politicii monetare reprezintă acele variabile utilizate si controlate direct de către banca centrală pentru managementul/administrarea lichidităţii din economie. Dezavantaje: pot conduce la restrângerea competiţiei din sectorul bancar. 34 .sunt acele instrumente de politică monetară prin care banca centrală exercită un control direct asupra ratelor de dobândă şi asupra cursului de schimb(control de preţ) sau asupra mărimii depozitelor şi creditelor(control cantitativ).Institutii de Credit INSTRUMENTE DE POLITICĂ MONETARĂ 1.

Instrumente indirecte . Operaţiuni pe piaţa deschisă În accepţiunea europeană.sunt acele instrumente prin care banca centrală influenţează comportamentul instituţiilor financiare. operaţiunile open market se pot clasifica în funcţie de caracterul de reversibilitate în următoarele categorii: repo şi reverse repo Operaţiuni reversibile: swap valutar împrumuturi colateralizate atragerea de depozite 1 Instrumente utilizate de către Banca Centrală Europeană – ECB 35 .3.: standing facilities) B. frecvenţă şi procedura de execuţie în următoarele categorii: Operaţiuni de refinanţare: împrumuturi colateralizate repo şi reverse repo Operaţiuni de reglaj fin: swap valutar tranzacţii definitive atragerea de depozite Operaţiuni structurale: emiterea de certificate de către banca centrală De asemenea. acţionând iniţial asupra propriului bilanţ sau asupra ratelor de dobândă la facilităţile oferite de aceasta.2. Rezervele minime obligatorii B.: open market operations) B. Facilităţi permanente (engl.1. operaţiunile pe piaţa deschisă se pot clasifica în funcţie de scopul urmărit.Institutii de Credit B.1. Instrumentele indirecte de politică monetară cuprind trei tipuri principale1: B. Operaţiuni pe piaţa deschisă (engl.

t – durata în zile a refinanţării. 36 . pentru care scadenta maxima este de un an. vânzătorul fiind obligat să îl răscumpere. banca centrală acordă credite băncilor. la o data ulterioara si la un preţ stabilit la data încheierii tranzacţiei. Sunt implementate prin organizarea de licitaţii organizate regulat sau prin proceduri bilaterale. Un acord repo reprezintă o cumpărare open market de active eligibile de către banca centrală. Pe perioada tranzacţiei proprietatea asupra respectivelor active este transferata creditorului. banca debitoare va rambursa o sumă ce se determină după formula: S t = S 0 × (1 + t d × ) . cumpărătorul obligându-se să le revândă băncii centrale la o anumită dată. S0 – valoarea creditului. în scopul injectării de lichiditate. La scadenţă. acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garanţie. unde: 360 100 St – valoarea de rambursare a creditului. Acordurile reverse repo se referă la vânzarea de către banca centrală a unor active eligibile. diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de răscumpărare reprezintă dobânda datorată (rata repo). Valoarea activelor eligibile aduse de bănci în garanţie trebuie să acopere în totalitate creditul acordat şi dobânda aferentă. d – rata dobânzii anuale percepute pentru creditele de refinanţare.Institutii de Credit emiterea de certificate de către banca centrală vânzare – cumpărare de titluri de stat vânzare – cumpărare de valută Operaţiuni definitive: Scadenta operaţiunilor de piaţa monetară nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice. Acordurile repo (pensiune) sunt operaţiuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de regulă titluri de stat). cu excepţia celor care se efectuează pe baza tranzacţiilor care au in vedere emiterea de certificate de depozit. În cazul acordurilor repo. Operaţiunile de refinanţare sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora.

value tomorrow si spot. Desfăşurarea operaţiunilor cu titluri (de regulǎ titluri de stat) pe piaţa deschisă (open market) de către banca centralǎ prin tranzacţii definitive determinǎ modificarea portofoliului de titluri al băncilor comerciale şi ca urmare şi a posibilităţilor lor de creditare.Institutii de Credit R repo t × 360 100 . t – scadenta in zile a acordului repo(reverse repo). unde: ps – punctele swap. F – cursul la termen (forward) exprimat in număr unităţi moneda naţionala la o unitate moneda străină. Prin tranzacţie la vedere se înţelege operaţiunea in care data decontării este: value today. Sunt folosite atât pentru absorbţia de lichiditate în sistem cât şi pentru injecţia de lichiditate. D – dobânda aferenta tranzacţiei. Acest tip de operaţiune poate fi utilizat atât absorbţia pentru de lichiditate în sistem cât şi pentru injecţia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participanţii fixează punctele swap ca diferenţă între cursul de schimb forward şi cursul de schimb spot. implicând un transfer definitiv al proprietăţii de la vânzător la cumpărător. S0 – valoarea creditului. S – cursul de schimb pentru tranzacţia la vedere. unde: St = S0 + D D = S0 × St – valoarea de răscumpărare. ps = F − S . Tranzacţiile definitive se referă la operaţiunile prin care banca centrală vinde sau cumpără active eligibile. Swap-ul valutar reprezintă o vânzare (cumpărare) spot a unei valute contra monedă naţională combinată cu o cumpărare (vânzare) forward a aceleiaşi valute contra monedă naţională. Rrepo – rata repo(reverse repo) in procente anuale. 37 .

Dobânda este calculata după formula: t d . se vând băncilor certificate de depozit. in scopul absorbţiei de lichiditate. pot fi implementate rapid. putând fi contracarată imediat printr- o vânzare. Emiterea de certificate de depozit de către Banca Centrala reprezintă tranzacţia in cadrul căreia. Banca Centrala atrage depozite de la băncile – participanţi eligibili. el având o serie de avantaje ca: sunt iniţiate de banca centrală. t – scadenta in zile a certificatului. in scopul absorbţiei de lichiditate. putând fi utilizate frecvent şi în orice cantitate. banca centrală doar transmiţând dealerilor ordinele de executare. VN – valoarea nominala a certificatului de depozit. Valoarea plătita de cumpărător se calculează după formula: V= VN .Institutii de Credit Atragerea de depozite reprezintă o tranzacţie cu scadenta prestabilita in cadrul căreia. fără întârzieri de ordin administrativ. Certificatele de depozit sunt emise cu discont si sunt răscumpărate la scadenta la valoarea nominala. dar cu participarea voluntară a celorlalte bănci. se pot inversa uşor. o cumpărare în cantitate prea mare. RD – rata discontului in procente anuale. unde: t RD 1+ × 360 100 V – valoarea plătita de cumpărător. d – rata dobânzii anuale fructificate pentru depozit. Operaţiunile pe piaţa deschisă reprezintă instrumentul de politică monetară cel mai folosit. 38 . au un grad ridicat de flexibilitate. Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala. unde: × 360 100 D = Depozit × D – dobânda aferenta tranzacţiei. t – scadenta in zile a depozitului.

in ipoteza in care băncile doresc un cont de profit şi pierdere cel puţin echilibrat.2. O creştere a nivelului ratei rezervei minime obligatorii conduce la Efectul de preţ scumpirea relativă a creditelor – a ratei dobânzii. un nivel al creditelor mai mic trebuie sa fructifice prin dobânda cel puţin nivelul de venit pe care îl obţineau băncile înainte de majorarea ratei rezervei minime obligatorii. Acesta constă în modificarea relativa a preţului creditului ca urmare a modificării în acelaşi sens a ratei rezervei minime obligatorii. Efectele utilizării ratei rezervei minime obligatorii ca instrument de politica monetara se manifesta atât cantitativ (efect bilanţier). 39 .Institutii de Credit B. Rezervele minime obligatorii Politica rezervelor obligatorii constă în obligaţia pe care Banca Centrală o impune băncilor comerciale de a deţine o parte din activele lor sub formă de depozite la banca centrală. capacitatea băncilor comerciale de a acorda credite este diminuată. Efectul cantitativ Majorarea rezervelor minime obligatorii conduce la reducerea posibilităţilor de creditare a economiei. cât si calitativ (efect de preţ sau de exploatare): Modificarea rezervei minime obligatorii conduce la nivelul bilanţului unei bănci comerciale atât la modificarea nivelurilor deţinerilor de rezerve la Banca Centrală cât şi a nivelului creditelor. In aceste condiţii. Datorită faptului ca o anumită fracţiune din resursele lor sunt imobilizate sub forma de rezerve în monedă legală. iar diminuarea lor duce la creşterea posibilităţilor de creditare a economiei faţǎ de o situaţie iniţialǎ datǎ.

08. păstrate în conturi deschise la BNR. RMO p = BC RMO × R RMO . 40 nivelul efectiv excedentul de rezerve deficitul de rezerve . 566/01. este intervalul de timp în care trebuie menţinut în contul deschis la BNR nivelul prevăzut al rezervei minime. în prezent el caracterizându-se prin următoarele elemente (Regulamentul nr. mijloace băneşti atrase de la bănci care la rândul lor se supun rezervelor minime obligatorii.2002. Baza de calcul se constituie din mijloace băneşti în lei şi valută reprezentând obligaţii din acceptarea depozitelor şi altor fonduri. Din baza de calcul se exceptează: mijloacele băneşti atrase de la BNR. în lei şi în valută. E RMO = RMO P − RMO E . capitalurile proprii calculate conform baza de calcul reglementărilor BNR. o constituie nivelul mediu. 6 din 24. În prezent este reprezentată de perioada cuprinsă între data de 24 a lunii curente şi 23 a lunii următoare. BC RMO = perioada de observare perioada de aplicare 1 T ∑ Pi .07. E RMO = RMO P − RMO E . T i =1 este intervalul pentru care se determina baza de calcul (perioada cuprinsă între data de 24 a lunii precedente şi 23 a lunii curente). Monitorul Oficial al României nr.Institutii de Credit Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modificări în perioada de după 1990. diferenţa pozitivă dintre nivelul efectiv şi nivelul prevăzut al rezervei minime. se determină ca produs între baza de calcul şi rata rezervelor minime obligatorii.2002): sunt disponibilităţi băneşti ale băncii/casei centrale pentru rezervele minime obligatorii nivelul prevăzut al rezervelor cooperativele de credit. pe perioada de observare al elementelor de pasiv asupra cărora se aplică rata rezervelor obligatorii. diferenţa negativă dintre nivelul efectiv şi nivelul prevăzut al rezervei minime. este soldul mediu zilnic înregistrat de bancă în contul curent de la BNR.

precum şi pentru împrumuturile nerambursabile. la o rată de dobândă stabilită de banca centrală. Există două tipuri de facilităţi: Este folosită pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen foarte scurt.3. Dezavantaje: o modificare redusă a ratei rezervei minime duce la o modificare puternică a ofertei de monedă. B. Deşi politica rezervelor obligatorii este foarte eficace. acţionează ca o taxă asupra băncilor. 2 41 . Facilitatea de depozit Se referă la posibilitatea pe care o au băncile comerciale de a plasa overnight depozite la banca centrală.face ca echilibrul monetar şi echilibrul financiar al economiei să devină extrem de instabile. Facilităţi permanente Facilităţile de creditare şi depozit sunt operaţiuni care se desfăşoară la iniţiativa băncilor comerciale şi poartă o dobândă penalizatoare. Avantaje: rezervele minime obligatorii au un efect puternic asupra ofertei de monedă. banca centrală nu poate modifica de câte ori doreşte coeficientul rezervelor minimale. deoarece impactul asupra lichidităţii băncilor comerciale . prin natura sa. de regulă. nivelul maxim al ratei dobânzii practicate în sistemul bancar. rata rezervei minime obligatorii este zero. Dobânda (rata lombard) este stabilită de Banca Centrală şi reprezintă. este puternic şi brutal . retrageri.care. creşterea ratei rezervei creează probleme de lichiditate pentru bănci. prezintă o flexibilitate redusă în implementarea obiectivelor de politica monetara2. atitudinea băncii centrale fiind una de limitare a acestor facilităţi. Facilitatea de creditare având de regulă scadenţă overnight şi fiind garantate cu active eligibile (credit lombard).Institutii de Credit Pentru mijloacele băneşti cuprinse în baza de calcul care au o scadenţă reziduală mai mare de 2 ani de la sfârşitul perioadei de observare şi care nu prevăd clauze contractuale referitoare la rambursări. transferări anticipate.

dFD – rata dobânzii anuale fructificate pentru facilitatea de depozit. Credit – valoarea creditului acordat de Banca Centrala. Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala. dL – rata lombard (procente anuale). Dobânda la facilitatea de depozit se calculează după formula: D = Depozit × d t × FD . unde: 360 100 D – dobânda aferenta creditului lombard.Institutii de Credit Dobânda la facilitatea de creditare se calculează după formula: D = Credit × d t × L . unde: 360 100 D – dobânda aferentă depozitului constituit. t – scadenţa în zile a creditului (de regulă. t=1). 42 . t – scadenţa în zile a depozitului (de regulă. t=1).

APLICAŢII PROPUSE 1. Banca centrală realizează un acord repo cu banca Alfa cu următoarele caracteristici: valoare contract 500 mld lei. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Alfa au urmatoarea forma: Banca centrală ACTIV mld lei Capitaluri proprii Cont curent al băncii Alfa Alte pasive Total PASIV Aur şi valute convertibile Titluri de stat Alte active Total Banca Alfa ACTIV mld lei Depozite Capitaluri proprii Alte pasive PASIV Credite neguvernamentale Titluri de stat Alte active Cont curent la banca centrală Total Total 43 . cat si la scadenta contractului. Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea. durata contractului 30 de zile. rata repo 20%. activul eligibil titluri de stat.Institutii de Credit 2.

punctele swap 0. Banca centralǎ realizeazǎ un swap valutar cu banca Beta.000 Euro.08. Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea. cumpărând Euro spot şi vânzând Euro forward. cat si la scadenta contractului. Valoarea contractului 800. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Beta au urmatoarea forma: Banca centrală ACTIV PASIV Aur şi valute convertibile Titluri de stat Alte active Total Capitaluri proprii Cont curent al băncii Beta Alte pasive Total Banca Beta ACTIV PASIV Credite neguvernamentale Depozite la alte bănci în Euro Alte active Cont curent la banca centrală Total Depozite Capitaluri proprii Alte pasive Total 44 . Cursul de schimb spot Euro/RON 4.07. La scadenţǎ cursul de schimb de piaţǎ este 4.Institutii de Credit 2.

4. Fie următoarea situaţie iniţialǎ reflectatǎ pe baza bilanţului băncii centrale şi bilanţului agregat al băncilor comerciale (bilanţuri simplificate): Banca centrala ACTIV PASIV Active 3500 Rezerve minime ale băncilor comerciale 1000 Emisiune băneasca 2500 3500 Total 3500 Total 45 . respectiv vânzarea de bonuri de tezaur in suma de 450 de către banca centrala. Fie următorul bilanţ simplificat al băncii centrale: ACTIV PASIV Bonuri de tezaur Alte active Total 1000 Conturi ale băncilor comerciale 1500 2500 1000 1500 2500 Emisiune băneasca Total Băncile comerciale prezintă următoarea situaţie bilantiera simplificată: ACTIV PASIV Credite acordate economiei Bonuri de tezaur Alte active Total 7500 1500 1000 10000 Depozite Alte pasive 7500 2500 Total 10000 Sa se reflecte in bilanţul băncii centrale si in bilanţul agregat al băncilor comerciale achiziţia.Institutii de Credit 3.

m.000 c) creste cu 2.000.000.000.000 u.000. Alte active: 15. Credite acordate economiei: 425.000 u. 46 .200 u.000. respectiv cresc cu 500. b) creste cu 10. e) creste cu 1. Ştiind ca baza de calcul pentru rezerva minima o reprezintă depozitele. respectiv scad cu 400. de la banca XYZ. a) scade cu 2.Institutii de Credit Băncile comerciale ACTIV PASIV Credite acordate economiei 7500 Depozite 10000 2000 Rezerve minime la banca centrala 1000 Alte pasive Alte active Total 3500 12000 Total 12000 Cum se modifica fata de situaţia iniţiala creditele acordate economiei de către băncile comerciale la creşterea ratei rezervei minime obligatorii la 15% din depozite. să se stabilească efectul generat asupra potenţialului de creditare al băncii de faptul ca banca centrală decide renunţarea la rata unică a rezervelor minime obligatorii (în situaţia iniţială) şi aplicarea unor rate diferenţiate ale rezervei minime obligatorii în funcţie de tipul devizei disponibilităţilor atrase (18% pentru RON şi respectiv 25% pentru Euro) concomitent cu achiziţia de către banca centrala a unor bonuri de tezaur in valoare de 4. d) scade cu 5.m. d) cresc cu 400. respectiv scad cu 500. 5. respectiv cresc cu 500.m.000.000. respectiv cresc cu 400. respectiv la scăderea acesteia la 6% din depozite. c) cresc cu 500. Alte pasive 25. a) scad cu 500. Capital 100. e) scad cu 500. Fie următoarea situaţie bilanţieră a societăţi bancare XYZ din România: Rezervă minimă obligatorie: 110.000. b) scad cu 400. Depozite la vedere în monedă naţională 100.m.000 u.m. Depozite la termen în monedă naţională 200. Depozite în euro 200.000.000 u. Bonuri de tezaur: 75.

04 10.04 10123 11245 9870 9876 9567 09.04 03.03 29.04 05.04 22.04 20.03 27. lei) 24. lei) Data Sold (mil.03 30.05 11.04 17.04 13.05 10.04 04.04 08.04 12.04 57282 57314 57314 57322 57343 57665 57898 56125 57080 57120 57113 56986 57131 57131 57231 Soldurile zilnice ale contului curent al băncii la BNR în perioada 24 aprilie – 23 au mai fost următoarele: Data Sold (mil.04 07.04 11.04 25.04 06.05 10000 9878 9789 9567 9870 47 .04 27. La banca BETA în perioada 24 martie – 23 aprilie sumele supuse rezervelor minime obligatorii au înregistrat următoarele valori: Data Surse atrase (mil. lei) Data Surse atrase (mil.03 31.04 21.05 12.04 23.04 18.Institutii de Credit 6.03 25.04 14.03 26.03 01.04 15.04 26.03 28.04 16.04 56890 57890 57689 55678 57854 55678 58940 58976 56980 57430 56345 54678 57656 54678 57687 57896 09.04 02. lei) 24.04 19.04 28.05 13.

05 03.05 15. ştiind ca rata dobânzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele în lei. lei 21.05 06.72 mil. lei 23.05 19.05 21.05 05.05 16. sa se calculeze remunerarea (dobanda) pentru disponibilitatile in lei din contul de la BNR.029 mil. lei 59. lei 59. De asemenea.05 08.04 01.72 mil. Varianta Dobânda penalizatoare Dobânda pentru contul de la BNR a) b) c) d) e) 21.05 22. lei 57.05 17. lei 21.05 02. In cazul in care banca nu respecta cerinţele prudentiale cu privire la rezerva minima obligatorie. lei 55. sa se calculeze dobânda penalizatoare.05 18.05 9890 9876 10234 10001 10003 9900 9980 9987 9875 10561 14.05 07.05 20.78 mil.04 30. ştiind ca rata dobânzii la aceste disponibilitati este de 7% pe an. lei 48 .019 mil.029 mil.Institutii de Credit 29.05 04. lei 57.78 mil.029 mil.05 23.05 8900 9873 8796 8978 10000 10234 10000 10000 9324 11000 Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibilităţi în lei.78 mil. lei 21.029 mil.

Dacă multiplicatorul monetar este 5.Institutii de Credit 7. e) nu se modifica. Fie următorul bilanţ simplificat al băncii centrale BNX: Bilanţul Băncii Centrale (BNX) Activ mil. unde: M0 – baza monetară.2 4 84 Emisiune bănească la Banca Centrală Total pasiv 76 8 84 Disponibilităţi ale băncilor comerciale Presupunem că Banca Centrală achiziţionează 2 mil. DI – disponibilităţi la BNR. c) creste cu 2 mil. unde: M0 – baza monetară MS – oferta de monedă m – multiplicatorul monetar 49 . b) creste cu 10 mil. bonuri de tezaur de la o banca comercială pentru care plăteşte în contul acestei bănci deschis la BNX. M 0 = E + DI . cu cat se modifică oferta de monedă? a) scade cu 10 mil. (! Reamintim: Baza monetară este egală cu suma dintre nivelul emisiunii băneşti si mărimea disponibilului băncilor comerciale la BNX. E – emisiune bănească. RON Pasiv Aur si devize Bonuri de tezaur Credite acordate economiei Alte active Total activ 3. d) scade cu 2 mil. Oferta de monedă se poate scrie ca produs între baza monetară şi multiplicatorul monetară: M S = m × M 0 .8 56 20.

Institutii de Credit Modificarea ofertei de monedă este egală cu produsul dintre modificarea bazei monetare si mărimea multiplicatorului monetar (presupunând că multiplicatorul monetar este constant): ΔM S = m × ΔM 0 . d) scade cu 40 mil. RON unei bănci comerciale. m – multiplicatorul monetar. c) creste cu 40 mil. RON Aur si devize Bonuri de tezaur Credite acordate economiei Alte active Total activ 5 50 40 5 100 Emisiune bănească Disponibilităţi ale băncilor comerciale la Banca Centrală Total pasiv 70 30 100 Presupunem ca banca centrala vinde bonuri de tezaur în sumă de 10 mil. RON Aur si devize Bonuri de tezaur Credite acordate economiei Alte active Total activ 15 30 20 5 70 Emisiune bănească Disponibilităţi ale băncilor comerciale la Banca Centrală Total pasiv 50 20 70 50 .) 8. cu cât se modifica oferta de moneda? a) scade cu 10 mil. Daca multiplicatorul monetar este 4. e) nu se modifica. unde: M0 – baza monetară. 9. b) creste cu 10 mil. Fie următoarea situaţie bilanţieră simplificată a unei bănci centrale: Bilanţul Băncii Centrale Activ Pasiv mil. MS – oferta de monedă. Fie următoarea situaţie bilanţieră simplificată a unei bănci centrale: Bilanţul Băncii Centrale Activ Pasiv mil.

respectiv scad cu 140. c) cresc cu 840. e) scad cu 500. Oferta de bani pe piaţa monetară este de 25 mil. 51 . respectiv scad cu 840. respectiv cresc cu 140. să se determine volumul şi sensul (vânzare sau cumpărare) operaţiunilor pe piaţa monetară cu titluri de stat pe care trebuie să le efectueze banca centrală.5 mil.5 mil. d) cresc cu 140. 10. Să se precizeze sensul operaţiunilor (vânzare sau cumpărare) şi să se evidenţieze noua situaţie bilanţieră a Băncii Centrale. De asemenea. Dacă banca centrală doreşte reducerea ratei dobânzii pe piaţa monetară la 15% si ştiind ca multiplicatorul monetar este 4. respectiv cresc cu 400.. Fie următoarea situaţie iniţialǎ reflectatǎ pe baza bilanţului agregat al băncilor comerciale (bilanţ simplificat): ACTIV Băncile comerciale PASIV Credite acordate economiei Rezerve minime la banca centrala Alte active Total 4500 Depozite 700 Alte pasive 3500 8700 Total 7000 1700 8700 Cum se modifica fata de situaţia iniţiala creditele acordate economiei de către băncile comerciale la creşterea ratei rezervei minime obligatorii la 12% din depozite. RON. Banca Centrala tranzacţionează EURO în valoare de 2 mil. în care r este rata dobânzii. Pentru a tempera această tendinţă. iar MD este cantitatea de bani cerută pe piaţa monetară. c) vinde 2 mil.Institutii de Credit Se constată pe piaţa valutară o tendinţă de apreciere reală a monedei naţionale (RON). RON cu o bancă comercială şi se angajează simultan într-o operaţiune de sterilizare cu bonuri de bonuri de tezaur având ca partener o altă bancă comercială. considerăm că cererea de bani pe piaţa monetară este descrisă de relaţia: M D = 300 − 200 r . respectiv la scăderea acesteia la 8% din depozite. b) scad cu 400. 11. Considerăm că piaţa monetară este în echilibru. d) cumpăra 2 mil. e) vinde 0. b) cumpăra 0. a) scad cu 140. a) cumpăra 1 mil. respectiv cresc cu 500.

5 puncte procentuale simultan cu achiziţia de bonuri de tezaur de către băncile comerciale de la banca de emisiune de 4.. prin care tranzacţionează titluri de stat în valoare de 1.000 u.000 u. d) este nul. Bonuri de tezaur 25.. e) scade cu 4. În condiţiile în care rezerva minimă obligatorie (aplicata la depozite) scade cu 2.25%. Banca centrală desfăşoară simultan o operaţiune reverse repo.Institutii de Credit 12.500 u. b) scade cu 8. c) creste cu 2.. Dacă la tranzacţie participă 3 bănci care licitează sumele din tabelul de mai jos.m. În urma acestor două operaţiuni.25 3. Rata dobanzii (%) Banca 1 Banca 2 Banca 3 Sume licitate Total Cumulate 3.05 2.45 3.15 3.000 u. la momentul iniţial. La o tranzacţie reversibilă din cadrul SEBC este alocată suma de 600 de milioane de euro la o rată a dobânzii de 3.000. a) creste cu 4. Se consideră că bilanţul centralizat al băncilor comerciale are următoarea structură: RMO 20.5 miliarde de lei.000. la o ratǎ a dobânzii de 10% pe o perioadă de 20 de zile şi o licitaţie în urma căreia atrage depozite în suma de 800 de milioane de lei de la băncile comerciale la o rată a dobânzii de 10. Alte pasive 40.000. să se stabilească efectul generat asupra potenţialului de creditare al băncilor comerciale.35 3. Depozite 160.85 Total 40 50 60 70 80 85 85 430 50 55 55 60 70 70 400 60 80 90 90 90 100 120 630 100 180 205 215 230 255 275 1460 100 280 485 700 930 1185 1460 14. capacitatea de creditare a băncilor comerciale: 52 .95 2..15%. să se determine ponderea sumei alocate fiecărei bănci din totalul sumei licitate. 13.000.m.000.m. Credite acordate economiei 100.000. Alte active 55.m.000.

7 mld lei.6% determinaţi dacă banca Alfa respectă cerinţele legate de rezerva minimă obligatorie în perioada 24.05 24. calculaţi dobânda încasată.05 – 23.06 .04 – 23. rata discountului 5%.000. e) nu se modifică. 15.7 mld lei. b) creşte cu 2. perioada 6 luni.06 – 23.Institutii de Credit a) scade cu 2. Soldul mediu al depozitelor în lei precum şi nivelul efectiv al rezervelor deţinute de banca Alfa sunt descrise în tabelul următor: 24.000.23. 16.3 mld lei. Determinaţi dobânda platită de banca centrală pentru certificatele de depozit. iar dobânda bonificată de banca centrală în cazul RMO este de 5.3 mld lei. 53 .07 Depozite RMO efectiv 100000 20000 90000 19000 110000 20000 Ştiind că rata rezervelor minime obligatorii pentru lei este de 18%.06 24. c) creşte cu 0. O bancă centrală emite certificate de depozit cu următoarele caracteristici: valoarea nominală 1. d) scade cu 0.07 şi dacă da.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful