You are on page 1of 11

S.C. PRODOMUS S.R.L.

BACAU

Pr. nr. 2344/2006 ad.1 Faza : CS Denumire: Blocuri B5; B6; B7; B10; B14 Cvartal Venetia Iasi

CAIET DE SARCINI - ARHITECTURA


CAPITOLUL 1 GENERALITATI Art. 1 . Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune, ce trebuie sa fie indeplinite la executarea lucrarilor, transportul materialelor, etapele de executie, finisarea lucrarilor, controlul si conditiile de aplicare. Art. 2. 1.2.1. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile standardelor si normativelor in vigoare, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 1.2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloacele proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate , efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului, verificarile suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a lucrarilor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. 1.2.6. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun. CAPITOLUL 2 TMPLARIE DIN LEMN, METALICA, GEAMURI SI LUCRARI DE TINICHIGERIE AFERENTA. 2.1. DOMENIUL DE APLICARE. Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de tmplarie (usi, usi de balcon si ferestre) geamuri aferente tmplariei si lucrarilor de tinichigerie (glafuri). 2.2. TMPLARIE DIN LEMN SI METALICA 2.2.1.PREVEDERI COMUNE Verificarea produselor de tmplarie (lemn sau metal) se face la primirea pe santier a tmplariei, in tot timpul punerii in opera (montarii) precum si la receptie. 2.2.2. TMPLARIA DIN LEMN SI METAL care soseste pe santier gata confectionata , trebuie verificata de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul : - existenta si continutul certificatelor de calitate; - corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs; - existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc. 2.2.3.La punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii, tmplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Verificarea pe parcursul montarii va fi executata de catre conducatorul tehnic al lucrarii. 2.2.4. Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform regulamentelor in vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile admisibile prevazute mai jos. 2.2.5. Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tmplarie sau dulgherie si se va face pentru fiecare tronson in parte incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI" , acestea inscriindu-se in registrul respectiv. 2.2.6. La receptia preliminata a intregului obiect, comisia de receptie va verifica lucrarile de tmplarie si dulgherie urmand urmatoarele : a) examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de lucrari; b) examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje; c) se va avea in vedere ca tmplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta. 2.3.PREVEDERI SPECIFICE 2.3.1. LA TMPLARIA DIN LEMN SE VA VERIFICA : a) existenta si calitatea accesoriilor metalice; b) verticalitatea tocurilor si a captuselilor( nu se admit abateri mai mari de 1 milimetru /metru); c) intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pna la 8milimetri d) incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene,cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aibe nici un fel de joc; e) abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1.500 milimetri trebuie sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective.
1

f) potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 milimetri; g) intre cercevele si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minimum 3,5 centimetri; h) glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceiasi naltime fata de pardoseala camerei; i) existenta pieselor auxiliare (vasernaser, pazii de tabla) la ferestre (pentru indepartarea apelor de ploaie) este obligatorie; j) accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect; k) balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta ( pentru fiecare in parte) de la pardoseala; l) lacasurile de patrundere a zavoarelor n pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului; m) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate in urma vopsirii; n) verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii. 2.3.2. LA TMPLARIA METALICA SE VA VERIFICA : a) corespondenta cu proiectul, si a detaliilor respective; b) asamblarea elementelor componente prin suduri culisante ( nu se admit cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de material sau gauri produse prin arderea pieselor); c) prinderea tmplariei de zidarie , diafragme, stlpi de beton, sau prin sudarea ei de praznuri sau placute metalice (conform proiectului); d) grunduirea cu miniu de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele inclusiv pe cordoanele de sudura; e) modul in care s-au realizat montarea garniturilor de cauciuc; f) verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRAVELI SI VOPSITORII. TAMPLARIE DE ALUMINIU (PVC) SI PERETI CORTINA Peretiii cortina sunt utilizati pentru a realiza inchideri exterioare vitrate pe suprafete mari, inchideri ce asigura atat etansarea cat si protectia termica si fonica a spatiilor interioare. Tehnologia de executie a lucrarilor de tamplarie de aluminiu si a peretilor cortina, insotita de detaliile aferente va fi stabilita de comun acord cu furnizorul si executantul acestora functie de tipul de profile cu care acesta lucreaza. Proiectantul si executantul cu acordul prealabil al beneficiarului vor stabili tipurile de profile si tipul de geam cu care se va executa lucrarea. Dimensiunile tamplariei si a peretilor cortina cat si alcatuirea lor (elemente fixe, elemente mobile ) vor fi stabilite prin documentatia tehnica intocmita de proiectantul de specialitate. Toate elementele ce alcatuiesc tamplariile cat si peretii cortina (profile aluminiu, geam termopan, accesorii, etc.) vor fi obligotoriu insotite de agrementele tehnice solicitate de legislatia in vigoare. Pe parcursul executarii lucrarilor vor fi efectuate probe si verificari privind respectarea dimensiunilor, etansare, verticalitate, paralelismul elementelor, etc. CAP.3. GEAMURI Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calitatii si receptiei lucrarilorde geamuri montate la usi si ferestre. 3.1.Verificarea materialelor aduse pe santier se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si calitaea materialelor prevazute in documentatia de executie. Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificate de calitate. Deasemeni, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgriate. 3.2. Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al lucrarii pe tot timpul executiei. 3.3. Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se efectueaza conform instructiunilor in vigoare si se refera la corespondenta cu tipurile si dimensiunile din proiect, la conditiile de calitate si la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz in parte si precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de executie. 3.4. Verificarea pe faze se va face pentru intreaga categorie de lucrari de geamuri, si pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI" , care se inscriu in registrul respectiv. 3.5. Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiect se va face de catre COMISIA DE RECEPTIE prin : - examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari; - examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj. 3.6. La geamurile montate cu chit obisnuit sau cu chit cu miniu de plumb se controleaza vizual daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi , discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse. Nu se admite sa se vada capetele tintelor sau stifturilor. Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este corect executata.
2

3.7. Se controleaza daca s-a intins patul de chit pe faltul grunduit al tamplariei din lemn, respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb si patul din acelasi chit la tmplaria metalica, zgiriindu-se in acest scop vopseaua la cateva geamuri. Daca nu se poate stabili precis existenta patului de chit, se scoate un ochi de geam, operatia repetndu-se daca rezultatul este negativ, pna la edificarea organului de verificare. 3.8. Pentru a controla aderenta cordonului de chit, se va incerca cu ajutorul unui spaclu desprinderea lui. Un chit bun si bine aplicat adera de geam si falt att de puternic inct nu se poate indeparta dect prin taiere cu dalta. Etanseizarea cordonului de chit se controleaza prin scoaterea unei cercevele si asezarea intr-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea apei prin stratul de chit. 3.9.Controlarea tintelor de fixare a geamurilor la tmplariea din lemn respectiv a stifturilor din srma de otel la tmplaria metalica se face prin sondaj, scotndu-se chitul la cteva cercevele sau foi de usi, numarul sondajelor depinznd de volumul lucrarii si de rezultatele obtinute la primele incercari. 3.10 Jocul de 1...2 mm intre geam si falt se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificarea tintelor sau stifturilor precum si a aderentei cordonului de chit. CAPITOLUL 4 PARDOSELI 4.1.Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli executate la constructii de locuinte si cu imbracaminti din lemn (parchete), piatra naturala si artificiala, placi si covoare din materiale sintetice (plastice). 4.2. PREVEDERI COMUNE Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decat dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective. 4.2.1. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de instalatii ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli ( ex. canale, instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile. 4.2.3.Toate materialele, semifabricate si prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor intra in lucrare decat daca in prealabil : - s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; - au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor; - s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnicesau proiectul le cer incercarile de calitate. Betoanele si mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului , pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicele fizice, mecanice si de compozitie. 4.3.4.Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt : - aspectul si starea generala; - elemente geometrice (grosime, planeitate, pante); - fixarea imbracamintei pe suport; - rosturile; - racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii; - corespondenta cu proiectul. 4.4.Verificarea pe parcursul lucrarilor 4.4.1.La pardoseli din parchet se verifica : - dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 223/69 si STAS 6772/71; - umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau beton; - mentinerea climatului din incaperi la temperatura de minimum + 5 O C si umiditatea relativa a aerului de maximum 65 %; - planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de 3mm in cazul planeitatii suprafetei si de maximum 2mm in cazul orizontalitatii pardoselii; - montarea la acelasi nivel a lamelor sau a panourilor alaturate; - marimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maxim 0,5 mm; - calitatea rnduielii ( nu se admit abateri la palpare ); - fixarea lamelelor pe suport - nu se admite ca pardoseala sa se miste, sa scrtie - in cazul prinderii in cuie. In cazul lipirii cu adeziv se executa proba prin ciocanire usoara cu ciocan de zidar, sunetul trebuie sa fie "plin"; - existenta rostului pe lnga pereti. 4.4.2. La pardoseli din piatra artificiala nearsa executate cu suprafete continui, verificarea se face conform STAS 2560 /1-74 (ciment sclivisit, beton mozaicat turnat) : - aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale; - planeitatea si orizontalitatea , abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata maxima de 2mm;
3

-pantele - daca sunt prevazute in proiect (abaterea maxim admisa este de 2,5 mm/ m si numai in portiuni izolate); - aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar. 4.4.3.La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa din elemente prefabricate ( dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie ) verificarea se executa conform STAS 2560 /1-74 si STAS 2560 /2-75; - planeitate si pante; - denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate; - aderenta la stratul suport ( prin ciocanire cu ciocanul de zidar); - marimea rosturilor. ( La aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrari ascunse). 4.4.4.La pardoseli din covoare si dale flexibile din clorura de polivinil se verifica : - dimensiunea covoarelor si dalelor flexibile; abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 7361/71 si STAS 7915/71; - aspectul si starea generala a suprafetei stratului suport ; nu se admit adncituri, bavuri sau alte asperitati; - umiditatea stratului suport nu trebuie sa depaseasca 2,5 % (procente in greutate) in cazul lipirii cu Prenadez, 7% in cazul lipirii cu Aracet D 50-S; - mentinerea climatului in incaperi la temperatura minima de + 16 O C si umiditatea relativa a aerului de maxim 65 %; - aspectul si starea generala a suprafetei pardoselii; - nu se admit pete, portiuni in relief sau adincituri, colturi si margini nelipite, umflaturi, denivelari la rosturi; - marimea rostului dintre doua fisii de covor sau doua dale flexibile alaturate nu se admite de a depasi 0,4 0,5 mm; - aderenta la stratul suport trebuie sa sune " plin " la ciocanirea cu ciocanul de zidar; - modul de croire si pasuire a unui covor ( dala flexibila) la racordarea cu o pardoseala de alta natura; - la aceste tipuri de pardoseala nu se incheie procese verbale de lucrari ascunse. 4.3. La verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul lucrarii. - verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere; - verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu o frecventa de 1/4 din aceea prescrisa pentru verificarile de parcurs. Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procese - verbale conform instructiunilor respective. 4.4. La receptia preliminara a obiectului se efectueaza : - examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari; -verificari directe si anume : pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minimum o verificare la- 200 m2. Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1/4 din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari. CAPITOLUL 4A TENCUIELI 4A.1. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de constructii, avand rol de finisaj si de protectie si executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra si tratamentele subtiri cu grosimi incepnd de la 1 mm. 4A.2. Prevederi comune. 4.2.1. Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa ramna vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, dupa terminarea intregului obiect. 4A.2.2. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii executarii acestui suport ( lucrari de zidarie, lucrari de beton etc.) Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice. 4A.2.3. Inainte de executia tencuielilor este necesar de a verifica daca au fost receptionate toate lucrarile destinate de a le proteja sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor. (Invelitori, plansee, balcoane, conducte de instalatii, timplarii pe toc ). Se va verifica daca odata cu executia suporturilor au fost montate toate piesele necesare fixarii timplariei sau instalatiilor ( ghermele , praznuri, suporti , coltare, etc. ). 4A.2.4. Materialele nu pot fi introduse in lucrare decat daca s-a verificat in prealabil de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca acestea au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective. 4A.2.5. Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie , utilizarea tipului si compozitiei mortarului precum si aplicarea straturilor succesive, fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide ( vint, insorire), spalarii de ploaie sau inghetului. 4A.2.6. Rezultatele incercarilor de control ale eprubetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in
4

prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitivasupra acceptarii tencuielii respective. 4A.3. Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte : a) rezistenta mortarului; b) numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective; c) aderenta la suport intre doua straturi; d) planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor; e) dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, brie, cornise). Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registre de procese verbale de lucrari ascunse. Abaterile admisibile sunt date in anexa. 4A.4. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin cte una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta. CAPITOLUL 4B ZUGRAVELI, VOPSITORII, TAPETE 4B.1. Domeniu de aplicare Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare si exterioare ale cladirilor de locuinte. Deasemeni prezentul capitol se refera la lucrari de tapete. 4B.2. Prevederi comune. 4B.2.1. Zugravelile, vopsitoriile si tapetele fiind lucrari destinate a ramine vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia procese - verbale de lucrari ascunse. 4B.2.2. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile, vopsitoriile, tapetele, se face in cadrul verificarii executarii acestui suport. ( tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tmplarie, instalatii) . Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli, vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fie verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport. 4B.2.3. Verificarea calitatii zugravelilor, vopsitoriilor, tapetelor, se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatilor ca aceste defecte sa se repete in continuare. 4B.2.4. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii, tapete, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tmplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire ). 4B.2.5. Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. 4B.2.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive in ordinea si la intervalele de timp prescrise. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste ( vint, insorire) spalari prin ploaie, sau inghet. 4B.2.7. Verificarile care se efectueaza unei faze de lucrari , se fac cel putin cte una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta. 4B.3. Zugraveli - verificari pe faze de lucrari. 4B.3.1. Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele : a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele dispozitii ulterioare; b) aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa si a celor din calcio- vechio ( culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensula sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1m. Nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafatele stropite , stropii trebuie sa fie uniform repartizati. c) uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau pinza de sac. 4B.3.2. Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala, prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma. 4B.3.3. Rectiliniitatea liniaturii de separatie se controleaza vizual. Ea trebuie sa fie cu latimea uniforma, fara indoiri pe toata lungimea. VOPSITORII
5

4B.3.4. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intii daca la vopsitoriile in ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanire a vopselii cu degetul in mai multe puncte. 3B.3.5. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avindu-se in vedere urmatoarele : a) Suprafata vopsita cu ulei , emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pna la " perfect curat " adica sa nu prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi , cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri care pot genera desprinderea stratului; aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare. b) La vopsitoriile executate pe tmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil) . Deasemeni se va verifica ca accesoriile metalice ( silduri, drucare, cremone, olivare) sa nu fie patate cu vopsea. c) Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite. d) Inainte de vopsire suprafetele de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor etc. e) Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele etc. sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara urme de pensula , crapaturi sau alte defecte. Se ve verifica inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor nevazute ale tevilor radiatoarelor, se va face cu ajutorul unei oglinzi. f) Separatiile intre zugraveli si vopsitorii, pe acelasi perete, precum si intre zugraveli si tavane trebuie sa fie curate, fara suprapuneri, ondulatii, etc. CAPITOLUL 5 LUCRARI DE PLACAJE 5.1. Capitolul de fata se refera la lucrarile de placaje din caramida executate la fatade si la lucrari de placaje din faianta ori alte materiale, executate la interiorul cladirilor (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip). 5.2. Placajele fiind destinate sa ramna vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar sa se incheie procese verbale de lucrari ascunse , numai pe faze de lucrari. 5.3. Lucrarile de placaj vor incepe dupa verificarea : - stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate; - existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (plansee, invelitori, atice, cornise, balcoane); - existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora placajul (tmplarie, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de instalatii). Lucrarile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte de inceperea montarii placajelor. 5.4. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta lucrarilor de placare nu vor fi introduse in opera dect daca in prealabil : - s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective; - au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor; - s-au efectuat la locul de punere in opera ( daca prescriptiile tehnice specifice, sau proiectul le cer) incercari de calitate; - mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie. 5.5 Lucrarile de placare se verifica ca : - aspect si stare generala; - elemente geometrice ( grosime, planeitate, verticalitate); - aderenta placajului de stratul suport; - rosturi, etanseitate, tesatura placilor; - corespondenta cu proiectul; - executarea muchiilor iesinde si intrnde. 5.6. Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare incapere in parte, iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada in parte si se refera la urmatoarele obiective : a) rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata in cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective). b) determinarea de straturi din structura placajelor si grosimile respective ( determinata prin sondaje executate cel putin unul la fiecare 100 m2). c) aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortar (sau pasta adeziva). d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata)
6

e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza ( solbancuri, briie, cornise, etc.). Abaterile admisibile pentru placaje sunt date in anexa. 5.7. La receptia preliminara comisia de receptie va efectua aceleasi verificari. PLACAJE EXTERIOARE 5.2.1. Prin examinarea vizuala se verifica : a) Corespondenta elementelor profilate de placaj ale fatadei cu indicatiile din proiect la elementele continue situate la acelasi nivel ( cornise, briie, etc.) liniile profilului trebuie sa fie continue si drepte , neadmitindu-se frinturi sau curburi. b) Continuitatea rosturilor dintre placile placajelor in sensul ca nu trebuie sa existe frinturi sau curburi vizibile. c) Marimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile suprafetelor placajelor si sublancuri, tocuri de usi, ancedramente, cornise, etc. Aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 10 mm. si sa fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii si colorat dupa indicatiile din proiect. 5.2.2. La placajele executate din caramida de placaj sau placi ceramice, planeitatea suprafetei se verifica cu un dreptar de 2m. lungime, asezat in orice directie pe suprafata. Abaterile admisibile in ceea ce priveste planeitatea suprafetelor sunt indicate in tabelul din anexa. PLACAJE INTERIOARE 5.3.1.Prin examinare vizuala se verifica : a) Suprafetele placate cu placi de faianta ( sau ceramica smaltuita) trebuie sa se termine cu placi cu muchiile rotunjite, iar spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat. Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul sa se faca prin scafe de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii. b) Racordarea placajului din placi de faianta cu cada de baie. Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cit mai ingrijit, neadmitindu-se grosime neuniforma sau lipsa chitului. Pentru a verifica etanseitatea racordarii dintre placaj si cada de baie, se va controla partea opusa a peretelui, observind daca umezeala nu a trecut prin perete. c) Strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor. Gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice cromate, nichelate sau prevazute cu garnituri- dupa cum este prevazut in proiect. La gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incit conturul gaurii se vede si in jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator. Deasemeni gaurile practicate in placaj pentru fixarea obiectelor sanitare ( spalator, oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub aceste obiecte. 5.3.2. Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar 1,20 - 2,00 m. lungime. Sub acest dreptar asezat pe orice directie nu se admite decit o singura denivelare de max. 2 mm. 5.3.3.Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul si cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. La suprafate orizontale (glafuri, marginea cazii trebuie sa se asigure o panta catre interior de cca. 2 %). Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor acestea vor fi masurate cu ajutorul unor calibre. 5.3.4.Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor plane cu plinte sau scafe, se face la inceput prin examinarea vizuala iar daca se observa ondulari in plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m. lungime. Nu se admite, sub dreptar, decit o singura unda avind o sageata mai mica de 2 mm. 5.3.5.La linia de separare a placajului de timplarie de lemn dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub ele cel putin 10 mm. Pervazurile trebuie sa fie faltuite pe inaltimea placajului. ABATERI ADMISIBILE LA CALITATEA PLACAJELOR PLACAJE INTERIOARE PLACI FAIANTA
TIPUL DEVIERII Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului ( distanta dintre dreptar si suprafata placajului) Devierea rostului dintre faiante Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor Portiuni neumplute cu lapte de ciment alb in rosturi Locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului Fisuri pe suprafata placajului ABATEREA 2 mm 1mm la placa max. una la o placa pe o suprafata de 1m2 nu se admit max. 2pe 2(cu o suprafata de 2mm2) nu se admit

ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI


7

DENUMIREA DEFECTULUI Umpluturi,ciupituri, impuscaturi,fisuri,lipsuri la glafurile ferestrelor la pervazuri, plinte obiecte sanitare Zgrunturi mari(pina la max. 3 mm) basici si zgiriieturi adinci formate la driscuire la stratul de acoperire Neregularitati ale suprafetelor ( verificare cu dreptarul de 2 m lungime) Abateri de la verticala

TENCUIALA BRUTA Maxim una de pina la 4 cmp/la 1 mp

TENCUIALA DRISCUITA nu se admit

TENCUIALA GLETUIA nu se admit

TENCUIALA FATADA nu se admit

Maxim doua la 1 mp nu se verifica

nu se admit Max.2neregularitati in orice directie avind adincimea sau inaltimea pina la 2 mm -La tenc. intr. max 1mm/1m (si max. 1mm) la toata inaltimea comer. -La tenc.ext. max.2 mm/1m si max. 20mm la toata inaltimea cladirii Max. 1mm/ 1m si max. 3 mm de la o latura la alta Pina la 1mm/ 1m si max. 8 mm / element

nu se admit Max.2neregularita ti in orice directie avind adincimea sau inaltimea pina la 1 mm Pina la 1mm/ 1m si max. 2 mm pe toata inaltimea incaperii

nu se admit Max.3neregularitati in orice directie avind adincimea sau inaltimea pina la 3 mm Maximum 2mm/ 1m si max.20 mm pe toata inaltimea cladirii

Max.admis pentru elementul suport

Abateri fata de orizontala a tencuielilor, tavanelor Abateri fata de orizontala sau verticala unor elem. ca: intrinduri,iesinduri, glafuri, pilastri, muchii, briie, cornise, solbancuri, ancadramente

Nu se verifica Maxim cele admise ptr. elem. suport

Pina la 1mm/ 1m si max. 3 mm de la o latura la alta Pina la 1mm/ 1m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea

Nu se verifica Pina la 2mm/ 1m si max. 5 mm pe inaltimea unui etaj

CAPITOLUL 6 PERETI USORI DE COMPARTIMENTARE (Gips carton) Panourile de gips carton sunt utilizate in special pentru: finisarea uscata a peretilor, realizarea peretilor de compartimentare, amenajarea bailor , realizarea plafoanelor, amenajarea podurilor si mansardelor, Rigiplan pentru sape uscate etc. Avantajele acestor pereti sunt conferite de calitatile placilor de ipsos si anume: -protejeaza mediul, are calitati de climatizare, nu arde, este confortabil, economisesc costuri si timp, este fono si termiozolant, este rezistent etc. Peretii din gips carton sunt utilizati pentru realizarea prin tehnologie de montare uscata, a unor compartimentari usoare ce nu necesita elemente structurale suplimentare (grinzi, centuri, stalpisori). Tinand seama de diversitatea tipurilor de pereti si de numarul mare de furnizori , tehnologia de executie a acestui gen de lucrari cat si detaliile aferente, vor fi stabilite de comun acord cu furnizorul si constructorul acestorafunctie de tipul de profile ales (RIGIPS, KNAUF etc.) Indiferent de tipul de perete ales furnizorul va prezenta agrementele tehnice aferente. Pe parcursul executarii lucrarilor, vor fi efectuate verificari privind respectarea tipodimensiunilor din proiect, asigurarea etansarii, verticalitatea, paralelismul elementelor, imbinarilor gradul de finisare etc. CAPITOLUL 7 IZOLATII (c 112-86) 7.1. DOMENIUL DE APLICARE Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge la constructii. 7.2. PREVEDERI COMUNE 7.2.1. Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi introduse in lucrare dect daca in prealabil : -s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate , care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului - inlocuiri de materiale nu sunt permise dect cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului; - s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii materialelor; -s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective; -s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor ( de ex. a celora in placi) pentru care indtructiunile de folosire pun conditia de legatura cu aceasta. 7.2.2. Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in cadrul verificarii executarii acelui suport (de ex. plansee, suporti, etc.)

7.2.3. In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate , forme de racordari, umiditate, etc. precum si montarea in prealabila a unor piese , dispozitive, etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare, inainte de inceperea lucrarilor de izolatii. 7.2.4. Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera ( de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate, etc.) se inscriu in procese - verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective. IZOLATII TERMICE 7.3.1. Pe parcursul executarii lucrarilor in afara de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1. - 2.4. de mai sus se mai verifica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : a) termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi; sau taiate in forme regulate cu instrumente adecvate. b) densitatea aparenta a materialelor de baza sa corespunda prevederilor proiectului, in limitele abaterilor admisibile din anexa ; c) deschiderea rosturilor sa fie de maximum 2 mm; d) barierele contra vaporilor sa fie continue; Toate aceste verificari se inscriu in procese - verbale de lucrari ascunse. 7.3.2. La " verificarea pe faza de lucrari " comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs, comparndu-le cu proiectul si prescriptiile tehnice respective. In plus comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs, numarul sondajelor se stabileste de comisie dar va fi cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergatoare sau de executie a lucrarilor. 8.3.3. La receptia preliminara se procedeaza ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul sondajelor poate fi redus pana la 1/20 din cele initiale. HIDROIZOLATII 7.4.1. Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor , in afara de cele prevazute la pct. 2.1. - 2.4. de mai sus sunt : a) asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm, precum si denivelari de planeitate (abaterea admisibila 5 mm. la un dreptar de 2 m . asezat in orice directie); b) existenta rosturilor de dilatare de 2-3 cm latime pe conturul si in cmpul (la 4 - 5 m. distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatiile noi; c) respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii, etc.) conform normativului C112-75; d) capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat ( pentru fiecare 100 mp se fac 5 probe de desprindere a cte unei fsii de carton bitumat de 5 x 20 cm.); e) lipirea corecta a foilor - nu se admit dezlipiri si basici, cnd acestea apar, repararea lor este obligatorie; f) latimea de petrecere a foilor (7 ...10 cm longitudinal si minimum 10 cm frontal) , se admit 10 % cu petrecerile de min. 5 cm longitudinal si minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refacut; g) respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta oricum, dar peste 20 % numai paralel cu panta); h) realizarea comunicarii cu atmosfera a straturilor de difuzie; 8.4.2. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare incheiate pe parcurs, comparndu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice respective si abaterile admisibile. In mod special comisia va efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza : a) verificarea etanseitatii hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu panta pna la 7% inclusiv . Nivelul apei va depasi cu minim 2 cm. punctul cel mai ridicat; b) rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se inregistreaza conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse; c) la protectia hidroizolatiilor acoperisurile necirculabile cu nisip (cu granulatie 1-3 mm) sau cu pietris ( granulatie 3-7 sau 7-15mm) fixat pe hidroizolatie , se verifica vizual uniformitatea acoperirii. La protectia cu pietris (granulatie 7-15 sau 15-30mm) asternut in strat de 4 cm. grosime , se verifica grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulatia si lipsa de impuritati. La acoperisurile circulabile se verifica daca placile si dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minima de 2 cm daca rosturile intre placi sunt intercalate, daca sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt umplute cu mastic bituminos. d) verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corecta a gurilor de scurgere. Se mai verifica daca sunt corespunzatoare conform proiectului racordarea hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie infundate. e)tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor (santuri, copertine, glafuri,etc.) se verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie. LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA PLACILE TERMOIZOLATOARE
9

Denumirea in cm. Lungimea 490 Latimea 240 Grosimea 65,80,100,125

Abateri Calitatea A 5 3 3 Conditii de Calitatea A Dimensiuni defecte 3 diametru 50 adncime 10 10 x 10 nu se admit nu se admit 20

limita(mm) Calitatea I 8 5 4 aspect Calitatea I Dimensiuni defecte 5 diametru 100 adncime 20 15 x 20 20 x20 x50 nu se admit 30

Defecte Abateri de la rectiliniaritatea muchiilor sau planeitatea fata de maximum Adancimi de suprafata maximum Stirbituri la muchii maximum Stirbituri la maximum Goluri, crapaturi si pete de ulei Abateri de la unghiul de 30 0 maxim

Numar de defecte 1 1 1

Numar de defecte 2 2 2

LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE - FOI BITUMATE


Abateri admisibile 1. Lungimea benzilor 2. Latimea benzilor 3. Suluri din 2 benzi (de numai 3 mm cea mai mica) max. 4. Reperi max. Carton bitumat STAS 138/69 1% 2% 4% 2%din suluri cu max 2 rupturi de lungime max.3 cm fiecare 6 cm Pnza bitumata STAS 7916/75 1% minim 90 cm maxim 115 cm 5% Impslitura bitumata STAS 1046/67 1% 1% 3% 3 la 1 sul(cu 2 la 1 sul) cu lungimea maxima de 5 cm.adancimea de 2.5cm max. ( lungimea max. 3 cm. fiecare) 50 1 18 2 80 2 10 % conditionat pentru marimea maxima admisa Tesatura bitumata STAS 10126/75 1% 2% 5%

5. Depasiri sau lipsuri la margini 6. Greutatea insertiei gr/mp 7. Capetele sulurilor maxim 8. Cute si ondule maxim 9. Suluri cu cute si ondule max. 10. La foi perforate; min.70 gauri mm distanta max 100intre axa gaurilor mm. 11.Granulatia materialului de presarare fata de limitele maxima si minima

5% 3 la un sul (max. 0.75 m lungime si 3 cm latime) 5%

10 %

CAPITOLUL 8 COSURI DE VENTILATIE NATURALA. Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii dispozitivelor de ventilatie naturala a incaperilor din cladiri , canale , tuburi si guri de ventilatie naturala. Se examineaza certificatele de calitate ale materialelor sosite precum si actele incheiate pe santier in timpul executiei si din care trebuie sa rezulte informatii precise asupra calitatii materialelor folosite si asupra eventualelor lucrari ascunse spre a se putea face o justa apreciere a calitatii lucrarilor ce se verifica. Prin verificarea directa se face, in primul rind confruntarea lucrarilor executate cu prevederile proiectului spre a se constata daca ele corespund ca numar , pozitie , tip , materiale , dimensiune si culori cu cele din proiect .Apoi lucrarile se vor verifica in detaliu sub aspect calitativ , efectuindu-se masurile necesare pentru a stabili daca abaterile existente nu depasesc limitele admisibile date mai jos . 1

NOTA

Pentru materialele noi ce vor fi utilizate la amenajarile interioare ale spatiilor (plafoane false din ipsos carton , mochete antistatice si ignifuge, tamplarii din PVC cu camere de izolare si geamuri termopan, functie de tipurile materialelor pentru care opteaza beneficiarul, furnizorul acestora va stabili detaliile de montaj, conditiile ce trebuie indeplinite atat la punerea in opera a acestora cat si in exploatare, lista cu abaterile admisibile, metode de verificare si control a executiei, norme de protectie a muncii etc. De asemenea furnizorii vor prezenta pentru fiecare material in parte agrementele tehnice emise de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii, din cadrul Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Intocmit : arh.CATUNEANU MARIAN