You are on page 1of 118

Evaluarea impactului

activităţilor adresate tinerilor


15-24 de ani în cadrul proiectului
„Abordări integrate de prevenire
HIV/SIDA în România”

RAPORT DE CERCETARE
Evaluarea impactului
activităţilor adresate tinerilor
15-24 de ani în cadrul proiectului
„Abordări integrate de prevenire
HIV/SIDA în România”

RAPORT DE CERCETARE

Studiu realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății în cadrul proiectului


„Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România”

- 2011 - t în cadrele
Evaluarea impactului activităţilor adresate tinerilor 15-24 de ani în cadrul proiectului „Abordări
integrate de prevenire HIV/SIDA în România”

Studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii – ARPS

Coordonatorul cercetării: Soc. Andrei Adamecz

Autori:
Dr. Alina Negraru, Soc. Bogdan Ciubotariu, Soc. Elena Drăgan
Ec. Iulia Văculişteanu, Dr. Bogdan Păunescu, Psihosoc. Cătălin Andrei, Dr. Raluca Teodoru,
Rodica Vasiliev

Coordonator teren: Laurenţiu Andrei

Editat de:
Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii – ARPS
Str. Arh. Gh. Sterian nr. 6, București, 021978
Email: office@arps.ro
www.arps.ro

Coperta: ARPS

Proiect susţinut prin Mecanismul Financiar SEE (Norvegia, Islanda, Liechtenstein),


proiect individual în componenta granturi, aria „Sănătate şi ocrotirea copilului”

Proiect implementat în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale (Fundaţia Tineri


pentru Tineri – TpT, Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
– UNOPA, ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA, Fundaţia Alături de Voi România – ADV)
şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Aprilie 2011

Copyright© 2011 Asociația Română pentru Promovarea Sănătății. Toate drepturile rezervate
CUPRINS
CUPRINS...................................................................................................................................................... 5
LISTA GRAFICELOR ................................................................................................................................... 7
ABREVIERI ................................................................................................................................................ 12
MULŢUMIRI ............................................................................................................................................... 16
REZUMAT .................................................................................................................................................. 18
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 24
PARTEA I
CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI ALE TINERILOR LEGATE DE INFECȚIA CU HIV,
ALTE INFECȚII CU TRANSMITERE SEXUALĂ ȘI CONSECINȚELE PRACTICĂRII SEXULUI
NEPROTEJAT ........................................................................................................................................... 28
CAPITOLUL I.1 – METODOLOGIE ................................................................................................................ 30
CAPITOLUL I.2 – REZULTATE ..................................................................................................................... 33
I.2.1 TINERII ȘI VIAȚA SEXUALĂ - CARACTERISTICI GENERALE .............................................. 33
I.2.2 CARACTERISTICI ALE TINERILOR CARE NU AU UTILIZAT NICIODATĂ PREZERVATIV
DEȘI ȘI-AU ÎNCEPUT VIAȚA SEXUALĂ .......................................................................................... 41
I.2.3 CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI LEGATE DE FOLOSIREA PREZERVATIVULUI ....................... 44
I.2.4 CUNOȘTINȚE ȘI INFORMAȚII LEGATE DE BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ,
INCLUSIV HIV/SIDA .......................................................................................................................... 50
I.2.5 STIGMATIZARE ȘI DISCRIMINARE LEGATĂ DE HIV/SIDA ................................................... 57
CAPITOLUL I.3 – CONCLUZII PRELIMINARE ......................................................................................... 59
PARTEA A II-A
EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITĂŢILOR ADRESATE TINERILOR 15-24 DE ANI ÎN CADRUL
PROIECTULUI „ABORDĂRI INTEGRATE DE PREVENIRE HIV/SIDA ÎN ROMÂNIA” .......................... 61
CAPITOLUL II.1 – METODOLOGIE ............................................................................................................... 63
CAPITOLUL II.2 – REZULTATE .................................................................................................................... 67
II.2.1 TINERII ȘI VIAȚA SEXUALĂ - CARACTERISTICI GENERALE ............................................. 67
II.2.2 CARACTERISTICI ALE TINERILOR CARE NU AU UTILIZAT NICIODATĂ PREZERVATIV
DEȘI ȘI-AU ÎNCEPUT VIAȚA SEXUALĂ .......................................................................................... 76
II.2.3 CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI LEGATE DE FOLOSIREA PREZERVATIVULUI ...................... 79
II.2.4 CUNOȘTINȚE ȘI INFORMAȚII LEGATE DE BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ,
INCLUSIV HIV/SIDA .......................................................................................................................... 87
II.2.5 STIGMATIZARE ȘI DISCRIMINARE LEGATĂ DE HIV/SIDA .................................................. 95
II.2.6 CUNOAȘTEREA ȘI EVALUAREA CAMPANIEI “IUBEȘTE CU CAP! PÂNĂ PESTE CAP!” .. 98
II.2.7 EVALUAREA CURSURILOR DE RESPONSABILITATE INDIVIDUALĂ ............................... 104
CAPITOLUL II.3 – CONCLUZII PRELIMINARE ...................................................................................... 107
PARTEA A III-A
ANALIZA COMPARATIVĂ A CUNOȘTINȚELOR, ATITUDINILOR ȘI PRACTICILOR SEXUALE ALE
TINERILOR LEGATE DE INFECȚIA CU HIV, ALTE INFECȚII CU TRANSMITERE SEXUALĂ ȘI DE
CONSECINȚELE PRACTICĂRII SEXULUI NEPROTEJAT ................................................................... 109
CAPITOLUL III.1 – ANALIZĂ COMPARATIVĂ ....................................................................................... 111
III.1.1 CUNOȘTINȚE, ATITUDINI LEGATE DE CONTRACEPȚIE ȘI COMPORTAMENT SEXUAL
RESPONSABIL................................................................................................................................ 111
III.1.2 UTILIZAREA PREZERVATIVULUI ........................................................................................ 112
III.1.3 CUNOȘTINȚE LEGATE DE INFECTAREA CU HIV/SIDA ................................................... 112
III.1.4 SURSE DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ITS/HIV/SIDA ȘI FOLOSIREA
PREZERVATIVULUI ........................................................................................................................ 113
III.1.5 ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII ...................................................... 114
CONCLUZII .............................................................................................................................................. 115
LISTA GRAFICELOR

Figura 1: Ponderea respondenților care și-au început viața sexuală ......................................................... 33


Figura 2: Relația dintre respondent și partener(ă) la primul contact sexual ............................................... 34
Figura 3: Durata relației dintre respondent și partener la primul contact sexual ........................................ 34
Figura 4: Utilizarea prezervativului, de către respondenți, la primul contact sexual .................................. 35
Figura 5: Principalul motiv pentru care respondentul nu a folosit prezervativul la primul contact sexual .. 35
Figura 6: Principalele motive pentru care respondenții au folosit prezervativul la primul contact sexual .. 36
Figura 7: Utilizarea prezervativului în rândul tinerilor ................................................................................. 36
Figura 8: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual ..................................................... 37
Figura 9: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni ............................... 37
Figura 10: Numărul de parteneri sexuali ai respondenților din ultimele trei luni ........................................ 38
Figura 11: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, în ultimele trei luni .......... 38
Figura 12: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, la ultimul contact sexual . 39
Figura 13: Principalul motiv pentru care respondenții nu au folosit prezervativul la ultimul contact
sexual ......................................................................................................................................................... 39
Figura 14: Comportamentul sexual la risc – relațiile sexuale ocazionale .................................................. 40
Figura 15: Frecvența cu care respondenții au utilizat prezervativul în cazul relațiilor sexuale ocazionale
din ultimele 12 luni ...................................................................................................................................... 40
Figura 16: Principalele motive pentru care respondenții nu au folosit niciodată prezervativul .................. 41
Figura 17: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual ................................................... 42
Figura 18: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni ............................. 42
Figura 19: Numărul de persoane cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni ........... 43
Figura 20: Relația dintre respondent și ultima persoană cu care a avut contact sexual ............................ 43
Figura 21: Folosirea prezervativului în cuplu – respondenți care le-au sugerat partenerilor să utilizeze
prezervativul ............................................................................................................................................... 44
Figura 22: Reacții ale partenerului la sugestia respondenților de a folosi prezervativul ............................ 44
Figura 23: Folosirea prezervativului în relația de cuplu – sugerată de partener ........................................ 45
Figura 24: Reacții ale respondenților la cererea partenerilor de a utiliza prezervativ ................................ 45
Figura 25: Funcții atribuite prezervativului de către respondenți ............................................................... 46
Figura 26: Ponderea respondenților care au încercat în ultimele 12 luni să procure prezervative ............ 46
Figura 27: Ponderea respondenților care au reușit în ultimele 12 luni să procure prezervative ................ 46
Figura 28: Principalul motiv pentru care respondenții nu au reușit întotdeauna să procure prezervative . 47
Figura 29: Frecvența cu care respondenții au avut prezervative la ei în ultimele 12 luni .......................... 47
Figura 30: Atitudini și stereotipuri față de prezervativ și utilizarea acestuia ............................................... 48
Figura 31: Utilizarea prezervativului în rândul prietenilor/ colegilor respondentului ................................... 48
Figura 32: Părerea rudelor/ părinților respondentului cu privire la utilizarea prezervativului ..................... 49
Figura 33: Principala sursă de informare a respondenților cu privire la prezervativ .................................. 49
Figura 34: Cunoașterea, de către respondenți, a bolilor cu transmitere sexuală....................................... 50
Figura 35: Ponderea respondenților care au fost testați pentru boli cu transmitere sexuală ..................... 50
Figura 36: Principalele mijloace de informare ale respondenților cu privire la infecțiile cu transmitere
sexuală ....................................................................................................................................................... 51
Figura 37: Informarea respondenților despre ITS/HIV/SIDA prin intermediul discuțiilor cu alte persoane 51
Figura 38: Principalele persoane cu care respondenţii au discutat în ultimul an despre modalităţile de
transmitere a ITS/HIV/SIDA........................................................................................................................ 52
Figura 39: Informarea respondenților despre prezervativ din surse externe cu care au întrat în contact în
ultimul an .................................................................................................................................................... 52
Figura 40: Ponderea respondenților care au participat la un eveniment organizat într-un spațiu public care
a avut ca temă utilizarea prezervativului .................................................................................................... 53
Figura 41: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să aibă o ITS fără să prezinte
vreun semn de boală .................................................................................................................................. 53
Figura 42: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să fie infectată cu HIV fără să
prezinte vreun semn de boală .................................................................................................................... 54
Figura 43: Percepția respondenților cu privire la modurile în care o persoană se poate infecta cu HIV ... 54
Figura 44: Percepția respondenților cu privire la măsurile pe care o persoană le poate lua pentru a reduce
riscul infectării cu HIV ................................................................................................................................. 55
Figura 45: Percepția respondenților cu privire la gradul de risc pe care îl au de a se infecta cu HIV ........ 55
Figura 46: Principalul motiv pentru care respondenții consideră că nu prezintă riscul de a se infecta cu
HIV .............................................................................................................................................................. 56
Figura 47: Interesul declarat al respondenților față de ITS/HIV/SIDA ........................................................ 56
Figura 48: Ponderea respondenților care cunosc personal pe cineva care este infectat cu HIV sau care a
murit de SIDA ............................................................................................................................................. 57
Figura 49: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a lua masa cu o persoană care are
HIV/SIDA .................................................................................................................................................... 57
Figura 50: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a îngriji o rudă infectată cu HIV .. 58
Figura 51: Percepția respondenților asupra dreptului de a merge la școală al unui elev/student suferind
de HIV/SIDA ............................................................................................................................................... 58
Figura 52: Percepția respondenților asupra dreptului de a preda al unui profesor suferind de HIV/SIDA 58
Figura 53: Ponderea respondenților care și-au început viața sexuală ....................................................... 67
Figura 54: Relația dintre respondent și partener(ă) la primul contact sexual ............................................. 68
Figura 55: Durata relației dintre respondent și partener la primul contact sexual ...................................... 68
Figura 56: Utilizarea prezervativului în rândul tinerilor ............................................................................... 69
Figura 57: Utilizarea prezervativului, de către respondenți, la primul contact sexual ................................ 69
Figura 58: Principalele motive pentru care respondenții au folosit prezervativul la primul contact sexual 70
Figura 59: Principalul motiv pentru care respondentul nu a folosit prezervativul la primul contact sexual 70
Figura 60: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual ................................................... 71
Figura 61: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni ............................. 71
Figura 62: Numărul de parteneri sexuali ai respondenților din ultimele trei luni ........................................ 72
Figura 63: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, în ultimele trei luni .......... 72
Figura 64: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, la ultimul contact sexual . 73
Figura 65: Principalele motive pentru care respondenţii au folosit prezervativul la ultimul contact sexual 73
Figura 66: Principalul motiv pentru care respondenții nu au folosit prezervativul la ultimul contact
sexual ......................................................................................................................................................... 74
Figura 67: Comportamentul sexual la risc – relațiile sexuale ocazionale .................................................. 74
Figura 68: Frecvența cu care respondenții au utilizat prezervativul în cazul relațiilor sexuale ocazionale
din ultimele 12 luni ...................................................................................................................................... 75
Figura 69: Principalele motive pentru care respondenții nu au folosit niciodată prezervativul .................. 76
Figura 70: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual ................................................... 76
Figura 71: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni ............................. 77
Figura 72: Numărul de persoane cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni ........... 77
Figura 73: Relația dintre respondent și ultima persoană cu care a avut contact sexual ............................ 78
Figura 74: Folosirea prezervativului în cuplu – respondenți care le-au sugerat partenerilor să utilizeze
prezervativul ............................................................................................................................................... 79
Figura 75: Reacții ale partenerului la sugestia respondenților de a folosi prezervativul ............................ 79
Figura 76: Folosirea prezervativului în relația de cuplu – sugerată de partener ........................................ 80
Figura 77: Reacții ale respondenților la cererea partenerilor de a utiliza prezervativ ................................ 80
Figura 78: Funcții atribuite prezervativului de către respondenți ............................................................... 81
Figura 79: Gradul de eficacitate pe care respondenții îl atribuie prezervativului împotriva bolilor
venerice ...................................................................................................................................................... 81
Figura 80: Ponderea respondenților care au încercat în ultimele 12 luni să procure prezervative ............ 82
Figura 81: Frecvența cu care respondenții au reușit în ultimele 12 luni să procure prezervative .............. 82
Figura 82: Frecvența cu care respondenții au avut prezervative la ei în ultimele 12 luni .......................... 83
Figura 83: Atitudini și stereotipuri față de folosirea prezervativului în relația de cuplu .............................. 83
Figura 84: Atitudini și stereotipuri față de prezervativ și utilizarea acestuia ............................................... 84
Figura 85: Utilizarea prezervativului în rândul prietenilor/ colegilor respondentului ................................... 84
Figura 86: Părerea prietenilor/colegilor respondentului cu privire la utilizarea prezervativului .................. 85
Figura 87: Părerea rudelor/ părinților respondentului cu privire la utilizarea prezervativului ..................... 85
Figura 88: Principala sursă de informare a respondenților cu privire la prezervativ .................................. 86
Figura 89: Cunoașterea, de către respondenți, a bolilor cu transmitere sexuală....................................... 87
Figura 90: Ponderea respondenților care au fost testați pentru boli cu transmitere sexuală ..................... 87
Figura 91: Principalele mijloace de informare ale respondenților cu privire la infecțiile cu transmitere
sexuală ....................................................................................................................................................... 88
Figura 92: Informarea respondenților despre ITS/HIV/SIDA prin intermediul discuțiilor cu alte persoane 88
Figura 93: Principalele persoane cu care respondenţii au discutat în ultimul an despre modalităţile de
transmitere a ITS/HIV/SIDA........................................................................................................................ 89
Figura 94: Informarea respondenților despre prezervativ din surse externe cu care au întrat în contact în
ultimul an .................................................................................................................................................... 89
Figura 95: Ponderea respondenților care au auzit de un eveniment organizat într-un spațiu public care a
avut ca temă utilizarea prezervativului ....................................................................................................... 90
Figura 96: Ponderea respondenților care au participat la un eveniment organizat într-un spațiu public care
a avut ca temă utilizarea prezervativului .................................................................................................... 90
Figura 97: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să aibă o ITS fără să prezinte
vreun semn de boală .................................................................................................................................. 91
Figura 98: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să fie infectată cu HIV fără să
prezinte vreun semn de boală .................................................................................................................... 91
Figura 99: Percepția respondenților cu privire la modurile în care o persoană se poate infecta cu HIV ... 92
Figura 100: Percepția respondenților cu privire la măsurile pe care o persoană le poate lua pentru a
reduce riscul infectării cu HIV ..................................................................................................................... 92
Figura 101: Percepția respondenților cu privire la gradul de risc pe care îl au de a se infecta cu HIV...... 93
Figura 102: Principalul motiv pentru care respondenții consideră că nu prezintă riscul de a se infecta cu
HIV .............................................................................................................................................................. 93
Figura 103: Interesul declarat al respondenților față de ITS/HIV/SIDA ...................................................... 94
Figura 104: Ponderea respondenților care cunosc personal pe cineva care este infectat cu HIV sau care
a murit de SIDA .......................................................................................................................................... 95
Figura 105: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a lua masa cu o persoană care
are HIV/SIDA .............................................................................................................................................. 96
Figura 106: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a îngriji o rudă infectată cu HIV 96
Figura 107: Percepția respondenților asupra dreptului de a merge la școală al unui elev/student suferind
de HIV/SIDA ............................................................................................................................................... 97
Figura 108: Percepția respondenților asupra dreptului de a preda al unui profesor suferind de
HIV/SIDA .................................................................................................................................................... 97
Figura 109: Cunoașterea, în rândul respondenților, a campaniilor referitoare la ITS/HIV/SIDA ................ 98
Figura 110: Cunoașterea spontană a campaniei „Iubește cu cap/ Pisica neagră” .................................... 98
Figura 111: Cunoașterea asistată a campaniei „Iubește cu cap/ Pisica neagră” ....................................... 99
Figura 112: Surse în care respondenții au văzut/ auzit de campania „Iubește cu cap/Pisica neagră” ...... 99
Figura 113: Cunoașterea spontană a sloganului campaniei de către respondenți .................................. 100
Figura 114: Cunoașterea spontană a logo-ului campaniei de către respondenți..................................... 100
Figura 115: Cunoașterea spontană a site-ului campaniei de către respondenți ...................................... 100
Figura 116: Respondenți care au vizitat site-ul campaniei....................................................................... 101
Figura 117: Informații pe care o campanie de informare cu privire la ITS/HIV/SIDA ar trebui să le
transmită ................................................................................................................................................... 101
Figura 118: Informații transmise de campania „Iubește cu cap/ Pisica neagră”, în opinia respondenților
.................................................................................................................................................................. 102
Figura 119: Cunoașterea, de către respondenți, a informațiilor legate de contractarea și prevenirea
infectării cu ITS/HIV/SIDA ........................................................................................................................ 102
Figura 120: Ponderea respondenților care au participat la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului
„Iubește cu cap/ Pisica neagră” ................................................................................................................ 103
Figura 121: Respondenţi care au participat la cursurile de Responsabilitate individuală ........................ 104
Figura 122: Aprecierea, de către respondenţi, a informaţiilor oferite în cadrul cursurilor ........................ 104
Figura 123: Beneficii percepute de către respondenţi ale orelor de responsabilitate individuală ............ 105
Figura 124: Acţiuni întreprinse de către respondenţi în urma orelor de responsabilitate individuală ...... 105
Figura 125: Prognoza respondenților asupra unei viitoare participări la astfel de cursuri ....................... 106
Figura 126: Prognoza respondenților asupra recomandării prietenilor/ colegilor să participe la astfel de
cursuri ....................................................................................................................................................... 106
ABREVIERI

ADV – Alături de voi


ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
ARPS – Asociația Română pentru Promovarea Sănătății
CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
HIV – Virusul Imunodeficienței Umane Dobândite
ITS – Infecții cu Transmitere Sexuală
SIDA – Sindromul Imunodeficienței Umane Dobândite
TpT – Fundaţia Tineri pentru Tineri
UNOPA – Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
”Ar fi foarte util ca toți tinerii să participe la activități de
informare asupra acestor boli. Cred că cei care au participat la
aceste activități vor fi mult mai atenți și vor folosi prezervativul.”
(elevă clasa a XI-a, beneficiar al proiectului)

”Eu, după ce am aflat câte riscuri implică începerea vieții


sexuale, am decis să mai amân acest moment. Cred că mi-ar
complica și mai mult viața și mi-ar aduce și mai multe griji.”
(elevă clasa a XI-a, beneficiar al proiectului)
MULŢUMIRI

Realizatorii studiului mulțumesc echipei de operatori de teren care a făcut posibilă culegerea
datelor și celor 2812 de respondenți care, prin participarea lor, și-au adus o contribuție
deosebită la o mai bună cunoaștere asupra comportamentului tinerilor, informațiilor pe care
tinerii le au cu privire la riscurile la care se expun prin contact sexual neprotejat, cunoștințele
acestora cu privire la modul de contractare a bolilor cu transmitere sexuală, precum și a
modului în care persoanele afectate de HIV/SIDA pot fi expuse discriminării și stigmatizării.
REZUMAT

Proiectul „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România” a urmărit să le ofere tinerilor


informaţii corecte cu privire la viaţa sexuală şi prevenirea HIV/SIDA, precum şi dezvoltarea de
atitudini şi abilităţi ce stau la baza unor comportamente preventive şi responsabile şi o atitudine
nediscriminatoare faţă de persoanele infectate cu HIV.

În cadrul acestui proiect a fost realizată o campanie de informare a tinerilor – Campania


„Iubește cu cap! Până peste cap!”, campanie ce a presupus realizarea de materiale de
informare-educare-comunicare și promovarea acestora prin activităţi interactive în rândul
tinerilor din zece județe ale ţării.

Prezentul raport însumează datele colectate în cadrul a două studii cantitative:

- „Studiul naţional privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile tinerilor cu vârste cuprinse


între 15 şi 24 de ani legate de infecţia cu HIV, alte infecţii cu transmitere sexuală şi
consecinţele practicării sexului neprotejat”, realizat în perioada ianuarie-martie 2010
- Studiul „Evaluarea impactului activităţilor adresate tinerilor 15-24 de ani în cadrul
proiectului „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România”, realizat în perioada
februarie-aprilie 2011 la nivelul celor 10 judeţe vizate în principal de proiect.

1. Studiul privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile tinerilor cu vârste cuprinse


între 15 şi 24 de ani legate de infecţia cu HIV, alte infecţii cu transmitere sexuală şi
consecinţele practicării sexului neprotejat a stat la baza demarării campaniei de
comunicare „Iubește cu cap! Până peste cap!”. Pe lângă rolul de a identifica comportamentul
sexual la risc, nevoia de informații în rândul tinerilor și mijloacele prin care acestea pot fi
transmise, această cercetare a avut și rolul de a constitui o bază de comparație pentru a putea
evalua impactul campaniei de comunicare și informare în rândul tinerilor.

Obiectivele cercetării au constat în:

1. Identificarea comportamentului sexual al tinerilor;

2. Identificarea caracteristicilor tinerilor care nu au utilizat niciodată prezervativ deși și-au


început viața sexual;

3. Identificarea nivelului de cunoștințe și atitudinilor legate de prezervativ în rândul tinerilor;


4. Identificarea nivelului de cunoștințe și informații despre bolile cu transmitere sexuală,
inclusiv HIV/SIDA;

5. Identificarea gradului de toleranță și discriminare legată de HIV/SIDA.

Cercetarea cantitativă iniţială a fost realizată pe un eșantion reprezentativ pentru populația țintă
format din 1325 de subiecți, tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani. Studiul național a folosit un
model de eșantionare probabilistă, stratificată bistadial. Culegerea datelor s-a realizat pe bază
de chestionar, aplicat în cadrul unui interviu față în față de către operatori de interviu, în
perioada ianuarie-februarie 2010. Datele culese oferă o marjă de eroare de +/- 2.8% la un nivel
de încredere de 95%.

În urma analizei datelor a reieșit că există o serie de deficiențe și lacune în cunoștințele tinerilor
cu privire la bolile cu transmitere sexuală şi adoptarea unor comportamente preventive,
responsabile. 16% dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani care și-au început deja viața
sexuală nu au folosit prezervativul niciodată. Dintre aceștia majoritatea – aproximativ 68% – au
avut cel puțin un contact sexual în ultimele 3 luni.

Două treimi dintre tinerii care au avut contacte sexuale în ultimele 3 luni (68%) au fost expuși
cel puțin o dată riscului contactării unei boli cu transmitere sexuală pentru că nu au folosit la
fiecare contact sexual prezervativ.

Unii tineri nu sunt convinși de necesitatea folosirii prezervativului - dintre cei cărora partenerul
le-a cerut direct să folosească prezervativul în timpul actului sexual, 18% au refuzat utilizarea
acestuia.

Deși, în general, societatea actuală este mult mai permisivă la probleme legate de sexualitate,
pentru 15 % dintre tinerii cu vârste între 15-24 ani este încă rușinos să cumpere prezervative la
magazin sau farmacie. Jumătate dintre tineri (52%) declară că în ultimul an nu au avut niciodată
prezervative la ei.

Familia și școala ocupă mai degrabă un rol marginal în educația sexuală a tinerilor, în special în
ceea ce privește prevenirea bolilor cu transmitere sexuală și folosirea prezervativului. Doar 11%
dintre elevi indică părinții sau rudele ca fiind sursa principală de informații privind folosirea
prezervativului, iar pentru unul din zece tineri (10%) profesorii sunt cei de la care au aflat cele
mai multe informații în legătură cu acest subiect.

Infecțiile cu transmitere sexuală și HIV/SIDA sunt subiecte încă insuficient cunoscute de către
tineri. Aproximativ 16% dintre respondenți sunt convinși că bolile cu transmitere sexuală sunt
însoțite obligatoriu de simptome evidente, iar un sfert dintre aceștia (24%) cred că HIV se poate
transmite prin înțepăturile de țânțar. Doi din cinci tineri (37.8%) consideră că nu au nici un risc
de a se infecta cu HIV, iar dintre aceștia doar 8.6% se simt în siguranță pentru că folosesc
prezervativul.

În ceea ce priveşte atitudinile şi comportamentele discriminatorii faţă de persoanele infectate cu


HIV rezultate în urma informării insuficiente, doi din cinci respondenți (40%) nu ar fi dispuși nici
măcar să ia masa cu o persoană infectată cu HIV/SIDA. Mai mult decât atât o treime dintre
respondenți (34%) consideră că unui pofesor infectat cu HIV ar trebui să i se interzică să mai
predea la școală.

Rezultatele acestui studiu au arătat deficiențele în materie de educație sexuală ale tinerilor
precum și existența unor practici cu risc de infectare cu HIV/SIDA sau alte boli cu transmitere
sexuală, susţinând o dată în plus necesitatea unei campanii de informare și educare a tinerilor.

2. Cea de-a doua cercetare, „Evaluarea impactului activităţilor adresate tinerilor 15-24
de ani în cadrul proiectului „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România”,
realizată la nivelul celor 10 județe în care s-a desfășurat campania de comunicare și informare,
a urmărit evaluarea campaniei “Iubește cu cap! Până peste cap!” şi a activităţilor
interpersonale vizând tinerii 15-24 de ani, măsurarea gradului de notorietate în rândul
populației țintă și a gradului în care și-a atins obiectivele.

Obiectivele cercetării au constat în:

1. Identificarea comportamentului sexual al tinerilor

2. Identificarea caracteristicilor tinerilor care nu au utilizat niciodată prezervativ deși și-au


început viața sexuală

3. Identificarea nivelului de cunoștințe și atitudinilor legate de prezervativ în rândul tinerilor

4. Identificarea nivelului de cunoștințe și informații despre bolile cu transmitere sexuală,


inclusiv HIV/SIDA

5. Identificarea gradului de toleranță și discriminare legată de HIV/SIDA, în urma derulării


campaniei

6. Cunoașterea și evaluarea campaniei “Iubește cu cap/ Pisica neagră!”, din perspectiva


vizibilității, utilității și a informațiilor transmise

7. Evaluarea impactului activităţilor realizate de voluntarii TpT și ARAS în licee şi în afara


şcolii.
Cercetarea cantitativă a fost realizată pe două eșantioane reprezentative pentru populația țintă.
Primul eșantion a fost format din 823 de subiecți, tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani, din cele
10 județe în care a avut loc campania. Studiul a folosit un model de eșantionare probabilistă,
stratificată bistadial. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat în cadrul unui
interviu față în față de către operatori de interviu în cadrul gospodăriilor, în perioada februarie-
martie 2011. Datele culese oferă o marjă de eroare de +/- 3.42% la un nivel de încredere de
95%.

Cel de-al doilea eșantion a fost format din 664 de elevi, din 31 de clase din judeţele în care a
avut loc campania de informare a tinerilor. Studiul a folosit un eșantion probabilist, cu selecție
aleatoare simplă. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat în cadrul unui
interviu față în față de către operatori de interviu în cadrul unităţilor de învăţământ, în perioada
februarie-martie 2011. Datele culese oferă o marjă de eroare de +/- 3.8% la un nivel de
încredere de 95%.

În urma cercetării şi analizei datelor a reieşit că doi din trei respondenți din populația generală
(58%) și majoritatea respondenților elevi (96%) au declarat că au auzit de o astfel de campanie
în anul precedent. La nivelul notorietății campaniei, doi din trei elevi (59%) au indicat campania
de care au auzit în ultimul an ca fiind campania „Iubește cu cap/ Pisica neagră”.

Cei mai mulți dintre respondenți au auzit de această campanie de la voluntari (30% dintre elevi,
respectiv 19% dintre respondenții din populația generală), elevii indicând și școala ca o
importantă sursă.

Tot la nivel de notorietate observăm că logo-ul campaniei a fost reținut în mai mare măsură de
către elevi (76% au indicat logo-ul ca fiind o pisică neagră) decât de tinerii cu vârste cuprinse
între 15 și 24 de ani (38%). Acest lucru poate indica o expunere mai mare a elevilor la broșuri,
pliante și alte elemente promoționale de promovare a campaniei.

Raportându-ne la informațiile transmise de campanie, corelate cu obiectivele declarate ale


acesteia, observăm că patru din cinci respondenți (83%) au considerat că în cadrul campaniei
au fost promovate, în mare și foarte mare măsură, atitudini de nediscriminare față de
persoanele infectate cu HIV/SIDA (59% dintre respondenți au declarat că au fost promovate în
foarte mare măsură, respectiv 34% în mare măsură).

În cadrul campaniei au fost realizate de către tineri voluntari ore de responsabilitate individuală
în clase de liceu, din județele țintă. Doi din cinci respondenți (37%) au declarat că au participat
la aceste cursuri, iar dintre aceștia două treimi (65%) consideră că în urma orelor de
responsabilitate individuală au acumulat în foarte mare măsură informații legate de infecțiile cu
transmitere sexuală precum și informații noi despre metodele contraceptive.
Se observă în rândul respondenţilor o apreciere pozitivă a cursurilor - mai mult de trei sferturi
dintre respondenți (77%) au declarat că ar mai participa în mod sigur la astfel de cursuri, dacă
s-ar mai organiza. Majoritatea respondenților (84%) le-ar recomanda inclusiv prietenilor/
colegilor să participe la astfel de cursuri.

În ceea ce privește modificările survenite în comportamentul respondenților în urma campaniei,


acestea sunt mai greu de surprins, în cazul campaniilor de acest gen fiind necesară trecerea
unei perioade mai mari de timp pentru a stabili cu exactitate schimbările comportamentale care
au avut loc. Cu toate acestea, se observă tendinţa de creştere a gradului de utilizare a
prezervativului şi adoptării unor comportamente responsabile, preventive.
INTRODUCERE

Proiectul „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România” a urmărit să le ofere tinerilor


informaţii corecte despre HIV/SIDA pentru a-i motiva să adopte un stil de viaţă mai sănătos, un
comportament responsabil şi o atitudine nediscriminatoare faţă de persoanele afectate de
HIV/SIDA.

Proiectul a fost implementat în parteneriat de organizaţii neguvernamentale (Fundaţia Tineri


pentru Tineri – TpT, Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA –
UNOPA, ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA, Fundaţia Alături de Voi România – ADV şi
Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii – ARPS) şi guvernamentale – Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Proiectul a inclus trei tipuri de activităţi, adresate tinerilor şi specialiştilor, pentru ca informaţiile
să ajungă la un public cât mai larg:

1. Intervenţii în comunitate prin comunicare interpersonală;


2. Campanie mass-media;
3. Instruirea autorităţilor locale, a profesioniştilor din sănătate (medici), educaţie
(profesori, consilieri psihopedagogi şi educatori între egali) şi a jurnaliştilor.

Implementarea efectivă a programelor s-a desfăşurat în 10 judeţe ţintă (Bucureşti, Bacău,


Botoşani, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Neamţ, Timiş, Vaslui) şi a presupus:

- Realizarea de materiale de informare-educare-comunicare;


- Instruirea educatorilor între egali, a cadrelor didactice, a personalului medical şi a
jurnaliştilor;
- Activităţi de prevenire şi promovare a comportamentelor responsabile în şcoală şi în
afara şcolii;
- Realizarea de activităţi de comunicare interpersonală cu autorităţile locale;
- Sesiuni adresate populaţiei afectate de HIV/SIDA (PLWA);
- Concurs naţional pentru tineri;
- Campanie de PR (inclusiv apariţii TV, realizarea de filme educative, campanie
online);
- Activităţi de cercetare calitativă şi cantitativă.
- În cadrul proiectului „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România” au fost
realizate două cercetări sociologice de tip anchetă prin chestionar privind
cunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani
legate de infecția cu HIV, alte infecții cu transmitere sexuală și de consecințele
practicării sexului neprotejat.
Introducere 25

Activitățile de cercetare au avut ca scop culegerea de date pentru implementarea campaniei de


comunicare și informare în rândul tinerilor cu privire la viaţa sexuală, HIV/SIDA şi infecţii cu
transmitere sexuală (Campania “Iubește cu cap! Până peste cap!”) și în faza a doua de
evaluare a succesului acesteia.

În cadrul activităților de cercetare cantitativă au fost efectuate două studii în rândul tinerilor cu
vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Primul studiu, realizat la nivel național, vizează
cunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor legate de consecințele practicării sexului neprotejat
și de infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală. Această cercetare a avut un rol
dublu: primul va fi acela de a identifica comportamentul sexual la risc, nevoia de informații în
rândul tinerilor și mijloacele prin care acestea pot fi transmise, iar cel de-al doilea rol reprezintă
constituirea unei baze de comparație pentru a putea evalua impactul campaniei de comunicare
și informare în rândul tinerilor.

Obiectivele cercetării au constat în:

6. Identificarea comportamentului sexual al tinerilor


7. Identificarea caracteristicilor tinerilor care nu au utilizat niciodată prezervativ deși și-au
început viața sexuală
8. Identificarea nivelului de cunoștințe și atitudinilor legate de prezervativ în rândul tinerilor
9. Identificarea nivelului de cunoștințe și informații despre bolile cu transmitere sexuală,
inclusiv HIV/SIDA
10. Identificarea gradului de toleranță și discriminare legată de HIV/SIDA

Cercetarea cantitativă a fost realizată pe un eșantion reprezentativ pentru populația țintă format
din 1325 de subiecți, tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani. Studiul național a folosit un model de
eșantionare probabilistă, stratificată bistadial. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de
chestionar, aplicat în cadrul unui interviu față în față de către operatori de interviu, în perioada
martie-aprilie 2010. Datele culese oferă o marjă de eroare de +/- 2.8% la un nivel de încredere
de 95%.

Cea de-a doua cercetare, realizată la nivelul celor 10 județe în care s-a desfășurat campania de
comunicare și informare, a urmărit evaluarea campaniei “Iubește cu cap! Până peste cap!”,
măsurarea gradului în care aceasta este cunoscută de populația țintă și a gradului în care și-a
îndeplinit obiectivele.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 26

Obiectivele cercetării au constat în:

1. Identificarea comportamentului sexual al tinerilor


2. Identificarea caracteristicilor tinerilor care nu au utilizat niciodată prezervativ deși și-au
început viața sexuală
3. Identificarea nivelului de cunoștințe și atitudinilor legate de prezervativ în rândul tinerilor
4. Identificarea nivelului de cunoștințe și informații despre bolile cu transmitere sexuală,
inclusiv HIV/SIDA
5. Identificarea gradului de toleranță și discriminare legată de HIV/SIDA, în urma derulării
campaniei
6. Cunoașterea și evaluarea campaniei “Iubește cu cap/ Pisica neagră!”, din perspectiva
vizibilității, utilității și a informațiilor transmise
7. Evaluarea cursurilor realizate de voluntarii TpT și ARAS în licee.

Cercetarea cantitativă a fost realizată pe două eșantioane reprezentative pentru populația țintă.
Primul eșantion a fost format din 823 de subiecți, tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani, din cele
10 județe în care a avut loc campania. Studiul a folosit un model de eșantionare probabilistă,
stratificată bistadial. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat în cadrul unui
interviu față în față de către operatori de interviu, în perioada februarie-martie 2011. Datele
culese oferă o marjă de eroare de +/- 3.42% la un nivel de încredere de 95%.

Cel de-al doilea eșantion a fost format din 664 de elevi, din 31 de clase din judeţele în care a
avut loc campania de informare a tinerilor. Studiul a folosit un eșantion probabilist, cu selecție
aleatoare simplă. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat în cadrul unui
interviu față în față de către operatori de interviu, în perioada februarie-martie 2011. Datele
culese oferă o marjă de eroare de +/- 3.8% la un nivel de încredere de 95%.
PARTEA I

CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI ALE TINERILOR


LEGATE DE INFECȚIA CU HIV, ALTE INFECȚII
CU TRANSMITERE SEXUALĂ ȘI CONSECINȚELE
PRACTICĂRII SEXULUI NEPROTEJAT

- Cercetare ante-campanie -
CAPITOLUL I.1 – Metodologie

Populaţia ţintă a fost reprezentată de tinerii cu vârsta de 15-24 de ani din România din mediul
urban și rural din România.

Eşantion: 1325 de subiecți, reprezentativ pentru populaţia țintă.

Eroare maximă tolerată: +/- 2.8 % la un nivel de probabilitate de 95%.

Eșantionare: Studiul naţional a folosit un model de eşantionare probabilista, stratificată


bistadial pentru selectia generală a gospodăriilor; au fost selectate în eșantion doar persoane
de vârsta 15-24 din gospodării, iar în cazul în care în gopodărie trăiau mai mult de 2 tineri a fost
selectat unul singur, pe baza regulii zilei de naștere – primul care urma să își serbeze ziua de
naștere.

Metoda de cercetare: sondaj – intervievare față în față pe bază de chestionar administrat de


operator de interviu.

Instrument de cercetare: chestionar individual

Eșantionare

În primul stadiu au alese localitățile în care s-a realizat cercetarea. Localitățile au fost
selectate aleator ținîndu-se cont de următoartele criterii de stratificare:

Primul criteriu de stratificare: 9 arii culturale

A1. Bacău, Neamţ, Suceava, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Galaţi, Iaşi

A2. Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Brăila, Giurgiu, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi,

A3. Dolj, Mehedinţi, Olt, Gorj, Vâlcea

A4. Bucureşti, Ilfov

A5. Tulcea, Constanţa

A6. Alba, Hunedoara, Braşov, Sibiu, Cluj, Mures, Bistriţa-Năsăud, Sălaj.

A7. Maramureş, Satu Mare, Arad, Bihor,

A8. Timiş, Caraş-Severin

A9. Covasna, Harghita


Metodologie 31

Al doilea criteriu de stratificare: mediul de rezidență. Eșantionul a fost proporțional cu


dimensiunea populației țintă de la nivel urban și rural (56.5% urban şi 53.5% rural).

Al treilea criteriu de stratificare: dimensiunea localității (urban) și tipul administrativ sau gradul
de dezvoltare (rural). Pentru mediul urban au fost luate în considerare trei tipuri de localități
(orașe mari, mijlocii și mici) iar pentru mediul rural două tipuri (sate centre de comună și sate
componente).

1. oraș mic – sub 49 999 de locuitori

2. oraș mediu – între 50 000 – 199 999 de locuitori

3. orase mari – peste 200 000 de locuitori

4. sate centru de comună

5. sate componente.

În Municipiul București au fost realizate chestionare în toate sectoarele iar numărul de


chestionare pe fiecare sector selectat a fost stabilit în funcție de dimensiunea populației
generale.

Numărul de chestionare pe fiecare localitate a fost stabilit proporțional cu dimensiunea


populației țintă pe fiecare arie, mediu de rezidență și tip de localitate.

În funcție de distribuția populației pe criteriile de stratificare alese s-a stabilit ponderea


chestionarelor în eșantionul total pentru fiecare strat în parte; mai departe în funcție de numărul
de chestionare necesare pe fiecare strat au fost stabilite punctele de eșantionare avându-se în
vederea realizarea a 10-12 chestionare pe fiecare punct.

Şansele de selecţie ale fiecărei localităţi au fost direct proporţionale cu mărimea localităţii
respective (număr de locuitori), pentru a se acorda şanse egale de includere în lot fiecărui
locuitor din mediul urban şi rural al judeţului. În acest sens, fiecărei localităţi i-a fost atribuit un
număr de şanse de selecţie diferit, în funcţie de numărul său total de locuitori.

În cel de-al doilea stadiu au fost alese secțiile de votare din fiecare strat în parte în funcție de
numărul de puncte de eșantionare rezultate. La nivelul fiecărei secții de votare gospodăriile au
fost alese prin metoda drumului aleator - gospodăriile au fost selectate succesiv, de la punctul
de început al sectorului (clusterului), respectând regula părţii drepte a străzii (au fost realizate
chestionare numai pe partea dreaptă a străzii, de la punctul de început, folosind diverse reguli
de urmare a traseului în funcţie de situaţiile întâlnite: stradă înfundată, revenirea în punctul de
plecare etc.). Punctul de început al sectorului a fost selectat aleator prin selecția din secția de
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 32

votare a unei străzi și a unui număr. A fost stabilită o listă principală de gospodării și o listă de
rezerve.

În fiecare gospodărie a fost aleasă o persoană cu vârsta de 15-24 ani. Au fost folosite cote de
selecție astfel încât eșantionul să conțină proporțional cu ponderea în populație reală a tinerilor
cu vârste de 15-19 ani, respectiv 20-24 ani și o distribuție proporțională în funcție de gen
(băieți/fete). Pentru stabilirea cotelor au fost folosite ca reper date oficiale ale Institutului
Național de Statistică.

În cazul în care în gospodăria selectată au fost prezente mai multe persoane eligibile, dintre
acestea a fost aleasă una singură, folosindu-se regula zilei de naștere (persoana care și-a
serbat prima ziua de naștere față de momentul realizării interviului). Dacă persoana selectată
nu a fost găsită acasă a fost programată o nouă vizită la gospodăria respectivă. Operatorul de
interviu a făcut trei vizite pentru intervievarea pesoanei selectate (principiul „celor trei vizite”), în
zile şi la intervale orare diferite, înainte de a apela la eşantionul de rezervă.
CAPITOLUL I.2 – Rezultate

I.2.1 TINERII ȘI VIAȚA SEXUALĂ - CARACTERISTICI GENERALE

Debutul vieții sexuale poate reprezenta un moment de risc pentru contactarea bolilor cu
transmitere sexuală și în acelașii timp poate reprezenta momentul în care campaniile de
informare și educare pot aduce un beneficiu major pentru preveniriea bolilor cu transmitere
sexuală. Aproximativ 62% dintre tineri declară că și-au început viața sexuală, 26.6% declară că
nu au făcut încă acest pas, în vreme ce 11% au refuzat să răspundă la această întrebare.

Media vârstei la care tinerii și-au început viața sexuală este de 16.7 ani (17.5 fete, 16.1 băieți).
Ponderea celor care și-au început viața sexuală în cadrul unei relații formalizate – logodnă sau
căsătorie – este de doar 5.7%. Majoritatea tinerilor care și-au început viața sexuală – peste
80% - au avut ca prim partener un iubit, un amic sau o cunoștință. Mai mult decât atât,
aproximativ 16% dintre tinerii de vârstă 15-24 de ani declară că au avut primul contact sexual la
prima întâlnire sau la câteva zile după aceea. Este posibil ca acest gen de atitudine să
predispună la relații ocazionale cu parteneri ocazionali - una din premisele favorizante pentru
contactarea bolilor cu transmitere sexuală.

Ți-ai început viața sexuală?


11,2%

26,6%

NU

DA

NȘ/NR

62,2%

Figura 1: Ponderea respondenților care și-au început viața sexuală


Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 34

La momentul când ai avut primul contact sexual, care era relaţia


dintre tine şi partener(ă)?

Prieten(ă) în sensul de iubit(ă) 65,2%

Prieten(ă) în sensul de amic(ă) 9,8%

Cunoştinţă 5,8%

De abia o (îl) cunoscuse 4,2%

Logodnic(ă) 3,1%

Soţ(ie) 2,6%

Prostituată 1,3%

Nu ştie/Nu îşi aminteşte 4,5%

Refuz 3,4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Figura 2: Relația dintre respondent și partener(ă) la primul contact sexual

Când ai avut primul contact sexual cu această persoană, de cât timp


eraţi împreună?

De la prima întâlnire 7,7%

Câteva zile 8,8%

Câteva săptămâni 16,6%

Câteva luni 44,3%

Câţiva ani 11,8%

NȘ/NR 10,9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Figura 3: Durata relației dintre respondent și partener la primul contact sexual

Un alt factor care influențează răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală este


comportamentul tinerilor legat de folosirea prezervativului.

Aproximativ 27% dintre tineri declară că nu au folosit prezervativul la primul contact sexual.
Dintre aceștia aproximativ 32% au indicat drept motiv faptul că a fost ceva ”neprevăzut”, iar
29% au procedat astfel datorită încrederii pe care au avut-o în partener. 15% dintre respondenți
– ceea ce reprezintă un procent semnificativ din eșantion - declară că nici nu s-au gândit să
folosească prezervativul la primul contact sexual.

Principalul motiv pentru care 70% dintre tineri au folosit prezervativul la primul contact sexual a
fost evitarea unei sarcini nedorite, doar jumătate dintre ei considerând că în acest fel pot și evita
infectarea cu HIV.
Rezultate 35

Rezultatele sunt îngrijorătoare și reflectă nu numai lipsa de informare a tinerilor în ceea ce


privește folosirea prezervativului ca metodă de contracepție, cât și insuficienta conștientizare a
riscului de îmbolnăvire pe care îl presupune contactul sexual neprotejat.

La primul contact sexual ai folosit prezervativul?

4,9%

27,3%
Da

Nu

NȘ/NR
67,8%

Figura 4: Utilizarea prezervativului, de către respondenți, la primul contact sexual

Care este motivul pentru care NU ai folosit prezervativul la primul


contact sexual?

A fost neprevăzut 32,4%

Aveam încredere în partener(ă) 29,2%

Nu am avut la îndemână 18,7%

Nu m-am gândit 15,1%

Comoditate, neglijenţă 11,1%

Jenă, ruşine 5,7%

Partenerul(a) nu a fost de acord 1,7%

NȘ/NR 5,0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Figura 5: Principalul motiv pentru care respondentul nu a folosit prezervativul la primul contact sexual
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 36

Care sunt motivele pentru care ai folosit prezervativul la primul


contact sexual?

Ca să evit sarcina 70,3%

Ca să evit infectarea cu its/hiv/sida 49,9%

Nu aveam încredere în partener(ă) 18,0%

Dorinţa partenerului(ei) 4,3%

Din plăcere 0,5%

NȘ/NR 4,2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Figura 6: Principalele motive pentru care respondenții au folosit prezervativul la primul contact sexual

Dintre tinerii de 15-24 de ani care și-au început viața sexuală, un procent îngrijorător de mare
(16.3%) declară că nu au folosit niciodată prezervativul. Aceștia reprezintă o categorie de tineri
cu risc ridicat de contactare a bolilor sexuale, mai ales în condițiile în care acest comportament
este cumulat cu tendința de a avea relații ocazionale.

Ai utilizat vreodată prezervativul?


4,4%

16,3%

Da

Nu

NȘ/NR

79,4%

Figura 7: Utilizarea prezervativului în rândul tinerilor

Majoritatea tinerilor între 15-24 de ani care și-au început viața sexuală au relații frecvente: 76%
au declarat că ultimul contact sexual a avut loc în ultimele 3 luni, iar dintre aceștia peste 70% au
declarat că în ultimele 3 luni relațiile sexuale au avut o frecvență de minim 2-3 ori pe
săptămână.
Rezultate 37

Când ai avut ultimul contact sexual?

În ultimele trei luni 76,2%

În ultimele 3-6 luni 11,7%

În ultimele 6-12 luni 3,0%

Mai mult de 12 luni 2,6%

Refuz 6,5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Figura 8: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual

De câte ori ai avut contact sexual în ultimele trei luni?

Zilnic 3,2%

De 3-5 ori pe săptămână 27,2%

O dată sau de două ori pe săptămână 40,4%

De 2-3 ori pe lună 12,6%

Mai puţin de 2-3 ori pe lună 4,5%

O singură dată 1,9%

Nu știe/Nu își amintește 5,4%

Refuz 4,8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Figura 9: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni

Dintre tinerii care au avut relații sexuale în ultimele 3 luni, aproximativ 17% declară că au avut
doi sau mai mulți parteneri în acest interval de timp, iar 76% declară că au avut un singur
partener. Faptul că acești tineri au avut un singur partener nu este un neapărat un
comportament sigur, care să asigure prevenirea contactării bolilor cu transmitere sexuală, câtă
vreme acest comportament nu este însoțit și de folosirea prezervativului.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 38

Cu câte persoane ai avut contact sexual în ultimele trei luni?

Una 76,7%

Două 10,6%

Trei sau mai multe 6,3%

Nu știe/Nu își amintește 3,3%

Refuz 3,1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Figura 10: Numărul de parteneri sexuali ai respondenților din ultimele trei luni

27.7% dintre tinerii intervievați declară că în ultimele 3 luni au folosit prezervativul la fiecare
contact sexual pe care l-au avut cu ultimul partener, doi din cinci respondenți (20.8%) au folosit
prezervativul la aproape fiecare contact sexual, 23.8% declară că au folosit prezervativ doar din
când în când iar un sfert (25%) declară că nu au folosit prezervativ. În total peste 68% dintre
tinerii care au avut contacte sexuale în ultimele 3 luni au fost expuși cel puțin o dată riscului
contactării unei boli cu transmitere sexuală. Mai mult, la ultimul contact sexual avut aproximativ
41% dintre tineri nu au folosit prezervativ. Aceaste procente sunt alarmante și reflectă tendința
tinerilor din grupul țintă de a minimaliza sau de a nu lua în considerare ricurile pe care le
implică contactele sexuale neprotejate.

Cu ultimul partener, în ultimele 3 luni, ai folosit prezervativ.... :

La fiecare contact sexual 27,7%

Aproape la fiecare contact sexual 20,8%

Din când în când 23,8%

Nu am folosit prezervativ în ultimele trei luni cu


25,0%
această persoană

Nu ştie/Nu îşi aminteşte 0,7%

Refuz 2,0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Figura 11: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, în ultimele trei luni
Rezultate 39

La ultimul contact sexual (cu ultima parteneră) ai folosit cumva


prezervativul?

9,5%

Da

49,3% Nu

41,2%
NȘ/NR

Figura 12: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, la ultimul contact sexual

Principalul motiv pentru care jumătate dintre tineri (51.2%) nu au folosit prezervativul la ultimul
contact sexual a fost încrederea pe care o au în partener, 13% afirmă că a fost o situație
neprevăzută, iar unul din zece (9.1%) nu au avut un prezervativ la îndemână. Doii din cinci
(17.2%) declară că nu au folosit prezervativul pentru că au utilizat o altă metodă contraceptivă -
răspuns care arată că, de fapt, acești tineri sunt preocupați mai ales de evitarea unei sarcini
nedorite, iar în cazul lor prezervativul este perceput mai puțin ca un mijloc de prevenire a bolilor
cu transmitere sexuală.

De ce NU ai folosit prezervativul la ultimul contact sexual?

Aveam încredere în partener(ă) 51,2%


Folosește o altă metodă contraceptivă 17,2%
A fost neprevăzut 13,2%
Nu am avut la îndemână 9,1%
Comoditate, neglijenţă 6,4%
Nu m-am gândit 2,5%
Partenerul(a) nu a fost de acord 2,3%
Altele 4,6%
Nu ştie/Nu îşi aminteşte 1,2%
Refuz 3,2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Figura 13: Principalul motiv pentru care respondenții nu au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

Doi din cinci tineri (19.7%) declară că în ultimele 12 luni au avut contacte sexuale ocazionale –
acesta reprezentând un comportament la risc.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 40

Dintre cei care au avut relații ocazionale în ultimele 12 luni, doar 43.5% declară că au folosit
întodeauna prezervativ, în vreme ce 15.6% declară că au folosit prezervativ doar uneori sau
niciodată – o categorie cu risc ridicat de contractare a unor boli cu transmitere sexuală.

În ultimele 12 luni ai avut contacte sexuale ocazionale? (relaţii sexuale


cu persoane mai puţin cunoscute, prostituate etc.)?

9,0%
19,7%

Da

Nu/Nu am avut contacte sexuale


ocazionale în ultimele 12 luni
Nu ştie/Nu-şi aminteşte

71,3%

Figura 14: Comportamentul sexual la risc – relațiile sexuale ocazionale

În cazul relaţiilor sexuale ocazionale din ultimele 12 luni ai folosit


prezervativul:

Întotdeauna 43,4%

Aproape întotdeauna 15,3%

Adesea 6,6%

Uneori 11,3%

Niciodată 4,3%

Nu ştie/Nu-şi aminteşte 19,2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Figura 15: Frecvența cu care respondenții au utilizat prezervativul în cazul relațiilor sexuale ocazionale din ultimele 12
luni
Rezultate 41

I.2.2 CARACTERISTICI ALE TINERILOR CARE NU AU UTILIZAT NICIODATĂ


PREZERVATIV DEȘI ȘI-AU ÎNCEPUT VIAȚA SEXUALĂ

Așa cum indică rezultatele, aproximativ 16% dintre tinerii care și-au început viața sexuală nu au
folosit niciodată prezervativul. Acesta este un grup cu risc crescut de contactare a unor boli cu
transmitere sexuală, inclusiv HIV, care merită o atenție specială. Principalul motiv pentru care
tinerii din acest grup nu au folosit niciodată prezervativul este încrederea pe care o au în
partener(ă) – 46.9% exprimându-se în acest sens. 16.7% declară că nu s-au gândit nicodată să
folosească prezervativul – ceea ce reflectă lipsa de informare, dar și inconștientizarea riscurilor
presupuse de bolile sexuale, 12.6% invocă faptul că relația a fost „neprevăzută” ca motiv al
neutilizării prezervativului, 11% spun că nu au avut la îndemână un prezervativ iar alți 11% spun
că nu au folosit prezervativul niciodată din comoditate sau neglijență. 3.9% declară că
partenerul nu a fost de acord în acest sens, iar 2% s-au simțit prea jenați pentru a folosi
prezervativul. Acesta este tabloul complet al motivelor pentru care grupul menționat se expune
unor situații riscante care facilitează propagarea bolilor cu transmitere sexuală.

De ce nu ai folosit niciodată prezervativul?

Aveam încredere în partener(ă) 46,9%


Nu m-am gândit 16,7%
A fost neprevăzut 12,6%
Nu am avut la îndemână 11,1%
Comoditate, neglijenţă 11,0%
Partenerul(a) nu a fost de acord 3,9%
Jenă, ruşine 2,0%
Altele 6,9%
Nu ştie/Nu îşi aminteşte 1,1%
Refuz 7,9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Figura 16: Principalele motive pentru care respondenții nu au folosit niciodată prezervativul

Frecvența raporturilor sexuale în cadrul acestui grup este relativ ridicată, 68.5% declarând că
au avut ultimul contact sexual în ultimele 3 luni. Dintre aceștia, aproximativ 74% declară că au
avut contact sexual în ultimele 3 luni de cel puțin de 2-3 ori pe săptămână. Mai mult, dintre
tinerii care au avut în permanență relații neprotejate în ultimele 3 luni, peste 11% au avut cel
puțin 2 parteneri, iar aproximativ 76% un singur partener.

Jumătate dintre tinerii care nu au folosit niciodată prezervativul (47.5%) au avut ultimul contact
sexual cu iubita/iubitul, 30.6% dintre aceștia au avut ca ultim partener sexual soția/soțul, iar
pentru 6.3%, ultimul contact sexual a fosct cu logodnica/logodnicul.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 42

Când ai avut ultimul contact sexual?

În ultimele trei luni 68,5%

În ultimele 3-6 luni 8,8%

În ultimele 6-12 luni 3,2%

Mai mult de 12 luni 3,2%

Refuz 16,3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Figura 17: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual

De câte ori ai avut contact sexual în ultimele trei luni?

Zilnic 6,8%

De 3-5 ori pe săptămână 35,9%

O dată sau de două ori pe săptămână 31,4%

De 2-3 ori pe lună 11,9%

Mai puţin de 2-3 ori pe lună 2,4%

O singură dată 6,6%

Nu ştie/Nu îşi aminteşte 4,3%

Refuz0,8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Figura 18: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni
Rezultate 43

Cu câte persoane ai avut contact sexual în ultimele trei luni?

Una 79,7%

Două 5,9%

Trei sau mai multe 5,6%

Nu ştie/Nu îşi aminteşte 3,1%

Refuz 5,7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Figura 19: Numărul de persoane cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni

Care era relaţia dintre tine şi ultima persoană cu care ai avut contact
sexual?

Prieten(ă) în sensul de iubit(ă) 47,5%

Soţ(ie) 30,6%

Cunoştinţă 7,1%

Prieten(ă) în sensul de amic(ă) 7,0%

Logodnic(ă) 6,3%

De abia o (îl) cunoscuse 1,4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Figura 20: Relația dintre respondent și ultima persoană cu care a avut contact sexual
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 44

I.2.3 CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI LEGATE DE FOLOSIREA


PREZERVATIVULUI

Trei din cinci tineri (59.1%) declară că s-a întâmplat să sugereze unui partener de relație că
doresc folosirea prezervativului, iar dintre aceștia unul din cinci (20.8%) declară că a existat cel
puțin un caz în care partenerul a reușit, în ciuda dorinței lui exprimate, să-l convingă să renunțe
la prezervativ. 6.6% dintre tineri afirmă că a existat cel puțin un caz în care, la propunerea de a
folosi prezervativul, partenerul lor a refuzat contactul sexual, iar în 3.5% din cazuri partenerul a
rupt relația cu persoana intervievată pentru că i s-a propus folosirea prezervativului. Aceste
date subliniază faptul că într-un cuplu, decizia de folosire a prezervativului este de multe ori
unilaterală și deși unii tineri ar prefera să utilizeze preervativul ca mijloc de prevenire nu sunt
întotdeauna susțiunuți de către parteneri.

Ai sugerat vreodată vreunui(ei) partener(e) că tu ai vrea să foloseşti


prezervativul?
7,9%

Da

33,0% Nu

59,1% NȘ/NR

Figura 21: Folosirea prezervativului în cuplu – respondenți care le-au sugerat partenerilor să utilizeze prezervativul

Atunci când ai sugerat să foloseşti prezervativul, s-a întâmplat


vreodată ca...
Da Nu NȘ/NR

Partenera(ul) să te convingă să ai contact sexual cu


20,8% 74,9% 4,4%
ea/el fără prezervativ?

Partenera(ul) să nu vrea să foloseşti prezervativul? 17,0% 79,7% 3,4%

Partenera(ul) să refuze să aibă contact sexual cu


6,6% 89,4% 3,9%
tine?

Partenera(ul) să rupă relaţia cu tine? 3,5% 93,2% 3,2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 22: Reacții ale partenerului la sugestia respondenților de a folosi prezervativul


Rezultate 45

Schimbând perspectiva, jumătate dintre tineri (47.4%) declară că a existat ce puțin un caz în
care partenerul a cerut folosirea prezervativului; dintre respondenții puși în această situație,
18.2% au refuzat să folosească prezervativul, iar 6.6% au refuzat contactul sexual cu
prezervativ. Și aceste rezultate relevă existența un procent semnificativ de tineri care nu
conștientizează suficient amplitudinea impactului negativ pe care contactele sexuale
neprotejate îl pot avea asupra sănătății lor.

Ţi-a cerut vreodată o(un) partener(ă) să foloseşti prezervativul?

10,8%

Da
47,4%
Nu

NȘ/NR
41,8%

Figura 23: Folosirea prezervativului în relația de cuplu – sugerată de partener

Când ţi-a cerut un(o) partener(ă) să foloseşti prezervativul, s-a


întâmplat vreodată ca tu: ...?
Da Nu NȘ/NR

Să îl(o) convingi să aibă contact sexual cu tine fără


22,0% 75,1% 2,9%
prezervativ?

Să refuzi să foloseşti prezervativul? 18,2% 79,0% 2,8%

Să refuzi să ai contact sexual cu el/ea? 6,6% 91,1% 2,3%

Să îl(o) ameninţi că te vei despărţi de el/ea? 2,5% 94,3% 3,1%

Să îl(o) obligi să aibă contact sexual cu tine fără


2,0% 94,8% 3,2%
prezervativ?

Să ţipi la el/ea sau să devii agresiv?1,6% 94,0% 4,4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 24: Reacții ale respondenților la cererea partenerilor de a utiliza prezervativ

Pentru aproximativ 12% dintre tinerii intervievați prezervativul este exclusiv o metodă de evitare
a sarcinii nedorite, iar pentru trei sferturi dintre aceștia (77.6%) acesta are în plus și rolul de a
preveni bolile cu transmitere sexuală - inclusiv HIV/SIDA.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 46

Prezervativul este o metodă de...

Prevenire a sarcinii 12,1%

Prevenire a îmbolnăvirii cu ITS/HIV/SIDA 7,7%

Ambele 77,6%

Nu știe/Nu-și amintește 2,7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Figura 25: Funcții atribuite prezervativului de către respondenți

Doi din cinci tineri (42.2%) au încercat să procure prezervative în ultimele 12 luni; 14.7% dintre
aceștia au reușit doar câteodată să cumpere prezervative, iar 1.3% nu au reușit deloc. Dintre
cei care au reușit să procure prezervative doar câteodată, 13.6% au avut ca motiv prețul iar
12.4% invocă drept motiv rușinea de a cere prezervative vânzătorului sau farmacistului.

În ultimele 12 luni ai încercat vreodată să procuri prezervative?


0,7%

Da
42,2%
Nu

57,2%
NȘ/NR

Figura 26: Ponderea respondenților care au încercat în ultimele 12 luni să procure prezervative

În ultimele 12 luni, ai reuşit să procuri prezervative...


1,3%1,2%
14,7%

Întotdeauna

Câteodată

Niciodată

NȘ/NR

82,8%

Figura 27: Ponderea respondenților care au reușit în ultimele 12 luni să procure prezervative
Rezultate 47

De ce nu ai reuşit să procuri întotdeauna prezervative?

Nu a găsit 15,5%

Preţul 13,6%

I-a fost ruşine să le ceară în farmacie/ clinică/… 12,4%

Calitate proastă 10,7%

Altele 12,1%

NȘ/NR 40,1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%


Figura 28: Principalul motiv pentru care respondenții nu au reușit întotdeauna să procure prezervative

Jumătate dintre tinerii respondenți (52.4%) declară că în ultimele 12 luni nu au avut nici un
prezervativ la ei, iar 15% declară că au avut doar uneori. Doar unul din zece tineri (11.1%)
declară că au avut totdeauna un prezervativ la ei în ultimele 12 luni.

În ultimele 12 luni, ai avut prezervative la tine...?

Totdeauna 11,1%

Aproape totdeauna 11,0%

Adesea 8,5%

Uneori 15,1%

Niciodată 52,4%

NȘ/NR 1,9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Figura 29: Frecvența cu care respondenții au avut prezervative la ei în ultimele 12 luni

Majoritatea tinerilor consideră că este o idee bună folosirea prezervativului când ai un partener
nou, doar 2.9% declarându-se împotriva acestei idei. 20.9% dintre tineri nu sunt de acord cu
ideea că femeile ar trebui să ceară partenerilor utilizarea prezervativului; motivația poate fi
dublă: fie faptul că se consideră că solicitarea folosirii prezervativului nu poate veni din partea
femeii pentru că aceasta nu este responsabilitatea ei exclusivă, fie că această cerere nu e
potrivită în conjunctura unui act sexual. Unul din cinci respondenți (22.5%) consideră că nu este
ușor să discuți cu un viitor partener despre utilizarea prezervativului, iar doi din cinci (38.1%)
consideră că folosirea prezervativului scade plăcerea actului sexual. Fapt semnificativ, 15.1%
dintre tineri consideră că este rușinos să ceri prezervative într-o farmacie sau chioșc, iar 8.8%
se declară de acord cu ideea că bărbații care folosesc prezervativ își înșală partenerele. Un
procent de 4.4% dintre tineri consideră că prezervativul poate fi folosit de mai multe ori,
dovedind o slabă cunoaștere a modalității adecvate de utilizare a prezervativului ca mijloc de
protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 48

Te rog să-mi spui dacă eşti sau nu de acord cu următoarele afirmaţii


referitoare la prezervativ:
Da Nu NȘ/NR

Este o idee bună să foloseşti prezervative când ai un (o)


partener(ă) nou(ă) 88,2% 2,9%
8,9%
Femeile ar trebui să ceară partenerilor să utilizeze
prezervative 57,7% 20,9% 21,4%
Este uşor să discuţi cu un (o) viitoare partener(ă) despre
utilizarea prezervativului 57,0% 22,5% 20,4%

Prezervativul scade plăcerea actului sexual 38,1% 29,0% 33,0%


E nevoie să foloseşti prezervative cu soţia/soţul sau cu o
parteneră/ un partener stabil(ă) 33,6% 51,3% 15,0%

Este ruşinos să ceri prezervative într-o farmacie sau chioşc 15,1% 70,5% 14,4%

Bărbaţii care folosesc prezervative îşi înşeală partenerele 8,8% 59,2% 32,1%

Acelaşi prezervativ poate fi folosit de mai multe ori 4,1% 85,2% 10,6%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Figura 30: Atitudini și stereotipuri față de prezervativ și utilizarea acestuia

Studiul a abordat și perspectiva situației existentă în grupul de cunoștințe al tinerilor.


Aproximativ 41% dintre respondenți declară că majoritatea prietenilor sau colegilor lor folosesc
prezervative.

Din câte ştii tu, majoritatea prietenilor/colegilor tăi folosesc


prezervative?

Da
41,3%
48,1% Nu

NȘ/NR

10,6%

Figura 31: Utilizarea prezervativului în rândul prietenilor/ colegilor respondentului

Educația sexuală este și responsabilitatea familiei tinerilor. A fost important din acest punct de
vedere să testăm și atitudinile și comportamentele pe care le au familiile tinerilor în legătură cu
protejarea împotriva bolilor cu transmitere sexuală și folosirea prezervativului. Astfel, 30% dintre
tinerii intervievați declară că părinții au mai degrabă o părere bună despre folosirea
prezervativului, însă o mare parte a tinerilor - două treimi dintre aceștia (68.4%) - declară că nu
știu care este părerea rudelor/părinților despre folosirea prezervativului. Acest fapt dovedește
că foarte puțini tineri discută cu părintii lor despre primul contact sexual, respectiv protejarea
prin folosirea prezervativului sau alte metode de protecție, iar în această privință comunicarea
cu familia/părinții este mai degrabă deficitară, un subiect “tabu” – situație îngrijorătoare
Rezultate 49

deoarece familia ar trebui să fie primul îndrumător al tinerilor în momentul începerii vieții
sexuale.

Din câte ştii tu, ce părere au rudele/părinţii tăi despre utilizarea


prezervativelor?

30,3% Părere bună

Părere proastă

1,3% NȘ/NR
68,4%

Figura 32: Părerea rudelor/ părinților respondentului cu privire la utilizarea prezervativului

Rolul minimal al familiei în educația sexuală a tinerilor este suținut și de datele prezentate mai
jos care indică faptul că doar 11% dintre tineri indică familia drept sursa de informare în legătură
cu folosirea prezervativului. Sursele de informare preponderente au fost prietenii/colegii/
anturajul pentru 37.7% dintre tineri, internetul (9.7%) sau ziarele, reviste ori broșurile (10.5%),
acestea fiind sursele semnificative pentru aflarea informațiilor legate de prezervativ. Școala -
prin profesori – joacă ca și părinții un rol insuficient în educația sexuală a tinerilor, doar 8.4%
dintre tineri indicând profesorii ca fiind principala sursă de informare legata de utilizarea
prezervativului.

De unde ai aflat cele mai multe lucruri despre prezervativ?

Prieteni(e), colegi(e), anturaj 37,7%


Părinţi/rude 11,1%
Ziare, reviste , broşuri 10,5%
Internet 9,7%
Profesor 8,4%
Tv 6,7%
Cărţi de specialitate 3,0%
Soţ(ie)/partener(ă)/iubit(ă) 2,6%
Medic specialist/medic de familie 2,3%
Cineva care îl foloseşte 1,4%
Farmacist0,5%
Radio0,2%
Altele 1,2%
NȘ/NR 4,5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Figura 33: Principala sursă de informare a respondenților cu privire la prezervativ
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 50

I.2.4 CUNOȘTINȚE ȘI INFORMAȚII LEGATE DE BOLILE CU TRANSMITERE


SEXUALĂ, INCLUSIV HIV/SIDA

Majoritatea tinerilor (peste 90%) au auzit de SIDA și sifilis, sunt însă mai puțin informați privind
„herpesul genital” – doar 61.6% au auzit despre această boală, „gonoree” – 56% dintre tineri
declară că au auzit de această boală sau “vegetații veneriene” – doar 25.4% au auzit de
această boală. De asemenea foarte puțini tineri s-au testat pentru posibile infecții – cel mult
6,2% dintre ei au făcut test pentru depistarea sifilisului.

Ai auzit vreodată de…


Da Nu

SIDA, Infecţia cu HIV 95,9% 4,1%

Sifilis („Cruci în sânge”) 92,6% 7,4%

Herpes genital 61,6% 38,4%

Gonoree (blenoragie, sculament) 56,2% 43,8%

Vegetaţii veneriene/Condilomatoză 25,4% 74,6%

Tricomonas 23,1% 76,9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 34: Cunoașterea, de către respondenți, a bolilor cu transmitere sexuală

Ai fost vreodată testat pentru...


Da Nu NȘ/NR

Ai fost vreodată testat pentru Sifilis („Cruci în sânge”) 6,2% 92,0% 1,9%

Ai fost vreodată testat pentru Tricomonas 5,1% 93,5% 1,4%

Ai fost vreodată testat pentru SIDA, Infecţia cu HIV 4,9% 91,3% 3,7%

Ai fost vreodată testat pentru Herpes genital 3,6% 94,7% 1,7%

Ai fost vreodată testat pentru Gonoree (blenoragie,… 3,5% 95,6% 1,0%

Ai fost vreodată testat pentru Vegetaţii… 3,1% 96,1% ,8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 35: Ponderea respondenților care au fost testați pentru boli cu transmitere sexuală

Tinerii declară că cele mai multe lucruri despre infecțiile cu transmitere sexuală le-au aflat de la
prieteni/anturaj – 27.3%, internet – 13.4%, profesori – 13.2%, reviste, broșuri – 11.2% și doar
9.8% au avut drept sursă principală de informații privind aceste boli părinții sau rudele. Se
remarcă aceeași lipsă de comunicare în familie, legată de toate aspectele presupuse și
implicate de viața sexuală a adolescenților.
Rezultate 51

De unde ai aflat cele mai multe lucruri referitoare la aceste infecţii cu


transmitere sexuală?

Prieteni(e), colegi(e), anturaj 27,3%


Internet 13,4%
Profesor 13,2%
Ziare, reviste , broşuri 11,2%
Părinţi/rude 9,8%
Tv 9,2%
Medic specialist/medic de familie 4,3%
Cărţi de specialitate 3,5%
Soţ(ie)/partener(ă)/iubit(ă) 1,2%
Cineva care îl foloseşte 0,5%
Radio 0,4%
Farmacist 0,2%
Altele 2,6%
Nu ştie/Nu îşi aminteşte 3,1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Figura 36: Principalele mijloace de informare ale respondenților cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală

Doar 38.2% dintre tineri declară că au avut în ultimul an o discuție cu cineva despre infecțiile cu
transmitere sexuală sau HIV/SIDA. Dintre cei care au purtat o astfel de discuție, cei mai mulți
(49.2%) au discutat cu prieteni sau colegi, o treime (34.7%) au purtat astfel de discuții cu
profesori, unul din cinci tineri (20.9%) au vorbit cu părinții sau altcineva din familie, iar unul din
zece (12.6%) au dicutat cu un medic. Este de remarcat ponderea importantă a celor care nu au
discutat deloc despre aceste lucruri în ultimul an – poate fi atât efectul unei suprasaturații de
informație asupra subiectului, dar și un indicator al ignoranței sau lipsei motivației în acest sens.

În ultimul an ţi-a vorbit cineva/ai discutat cu cineva despre


ITS/HIV/SIDA?

7,4%

38,2%
Da
Nu
NȘ/NR

54,4%

Figura 37: Informarea respondenților despre ITS/HIV/SIDA prin intermediul discuțiilor cu alte persoane
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 52

Cu cine ai vorbit/discutat?

Prieteni/colegi 49,2%

Profesor 34,7%

Părinţi/cu cineva din familie 20,9%

Medic/personal medical 12,6%

Altele 4,0%

NȘ/NR 1,6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Figura 38: Principalele persoane cu care respondenţii au discutat în ultimul an despre modalităţile de transmitere a
ITS/HIV/SIDA

Diversele mijloace externe de informare a tinerilor referitor la prezervativ au o amploare


semnificativă, 48.6% dintre tineri declarând că au văzut cel puțin un material informativ cum ar fi
poster sau pliant referitor la prezervativ iar 37.1% declară că au participat la cel puțin un
eveniment în spațiu public care a avut ca temă utilizarea prezervativului.

În ultimul an ai văzut vreun material informativ cum ar fi poster, pliant


referitor la prezervativ?

9,2%

Da
48,6% Nu
NȘ/NR
42,2%

Figura 39: Informarea respondenților despre prezervativ din surse externe cu care au întrat în contact în ultimul an
Rezultate 53

În ultimul an ai participat la vreun eveniment organizat în vreun spaţiu


public (discotecă, bar, club) care să fi avut ca şi temă utilizarea
prezervativului?
4,5%

37,1%

Da
Nu
NȘ/NR

58,5%

Figura 40: Ponderea respondenților care au participat la un eveniment organizat într-un spațiu public care a avut ca
temă utilizarea prezervativului

Gradul de informare insuficientă a tinerilor este ilustrat de faptul că 16.3% dintre tineri declară
nu cred că o persoană ar putea avea o boală cu transmitere sexuală fără să prezinte vreun
simptom, iar o treime dintre tineri - 32.7%, nu au știut ce să declare în acest sens și nu au avut
nici o opinie. Mai mult, aproximativ 47% dintre tineri sunt de părere că infectarea cu HIV are în
toate cazurile manifestări evidente sau nu au nici o părere formată despre acest lucru.

Crezi că o persoană ar putea avea o ITS (infecţie cu transmitere


sexuală/boală venerică) fără să prezinte vreun semn de boală?

32,7%

Da

51,0% Nu
NȘ/NR

16,3%

Figura 41: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să aibă o ITS fără să prezinte vreun
semn de boală
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 54

Crezi că o persoană poate fi infectată cu HIV fără să aibă vreun semn


de boală?

31,3%

Da
Nu
52,4%
NȘ/NR

16,3%

Figura 42: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să fie infectată cu HIV fără să prezinte
vreun semn de boală

Majoritatea tinerilor au un nivel destul de bun de informare asupra modalităților prin care HIV se
poate transmite sau asupra modalităților prin care poate fi prevenită infectarea. Totuși nivelul de
informare este insuficient atâta vreme cât 24.3% dintre tineri cred că țânțarul transmite HIV,
19% dintre tineri încă mai cred că HIV se transmite prin sărut iar 8.7% sunt de părere că boala
se contactează dând mâna cu o persoană infectată cu HIV; aproximativ 28% dintre tineri cred
că prin evitarea înțepăturilor de țânțari se reduce riscul infectării cu HIV.

Cum se poate infecta o persoană cu HIV:


Da Nu NȘ/NR

Dacă foloseşti ace de seringă sau instrumentar nesterilizat 72,0% 7,2% 20,8%
Dacă foloseşti droguri injectabile 68,9% 7,7% 23,4%
De la o mamă infectată cu HIV la copilul nou-născut 64,0% 8,2% 27,8%
Prin tratamente stomatologice, de la dentist 59,2% 16,2% 24,6%
Prin relaţii sexuale (între un bărbat şi o femeie) 58,9% 3,0% 38,1%
Primind transfuzii de sânge 58,9% 5,5% 35,6%
Prin relaţii sexuale între doi bărbaţi 52,5% 14,8% 32,7%
La manichiură, pedichiură, frizerie 49,9% 23,3% 26,8%
Dacă donezi sânge 47,2% 31,2% 21,7%
Prin alăptare 28,6% 26,9% 44,5%
Prin înţepături de ţânţari 24,3% 48,9% 26,9%
Folosind băi sau toalete publice 23,4% 56,5% 20,1%
Împărţind vesela cu persoane infectate cu HIV 20,4% 57,6% 22,0%
Prin sărut pe gură 19,0% 64,7% 16,2%
Dând mâna cu cineva 8,7% 81,4% 9,9%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 43: Percepția respondenților cu privire la modurile în care o persoană se poate infecta cu HIV
Rezultate 55

Ce poate face o persoană pentru a reduce riscul de a se infecta cu


HIV?
Da Nu NȘ/NR

Să folosească ace sterile 76,0% 3,8% 20,2%


Să evite relaţiile cu prostituate 74,1% 4,1% 21,8%
Să evite relaţiile sexuale cu persoane necunoscute sau… 72,8% 6,7% 20,5%
Să nu se drogheze/Să nu folosească droguri injectabile 69,9% 9,3% 20,9%
Să-i ceară partenerului să îşi facă testul HIV 58,2% 18,7% 23,1%
Să evite relaţiile bisexuale 57,0% 17,3% 25,7%
Să folosească prezervative 56,5% 0,7% 42,8%
Să evite tratamentele injectabile 50,6% 26,6% 22,9%
Să aibă numai un singur partener sexual 50,1% 27,9% 21,9%
Să se ferească de înţepăturile de ţânţari sau alte insecte 28,2% 43,8% 28,0%
Abstinenţa/Să nu aibă relaţii sexuale 22,9% 58,8% 18,2%
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Figura 44: Percepția respondenților cu privire la măsurile pe care o persoană le poate lua pentru a reduce riscul infectării
cu HIV

Datele studiului indică faptul că 37.8% dintre tineri consideră că ei nu au nici un risc de a se
infecta cu HIV, iar dintre aceștia 7.9% cred acest lucru pentru că nu au contacte cu prostituate
sau persoane puțin cunoscute, 14.1% nu sunt activi sexual iar 18.8% au contacte sexuale
sigure, cu un partener stabil. Doar 8.6% dintre tineri sunt siguri că sunt protejați pentru infecția
cu HIV pentru că folosesc prezervativul, în timp ce un procent foarte mare - 54.9% nu pot
preciza de ce sunt siguri că nu se vor infecta cu HIV. Este un argument în plus, față de cele
subliniate deja pe parcursul prezentării rezultatelor, că este nevoie de un efort suplimentar de
informare și educare a tinerilor asupra riscurilor infectării cu HIV alte boli cu transmitere sexuală
în timpul contactelor sexuale neprotejate. De menționat este că aproximativ 88% dintre tineri se
declară interesați într-o anumită măsură de subiectul bolilor cu tranmsitere sexuală, inclusiv
HIV/SIDA.

Cât de mare este riscul tău de a te infecta cu HIV?

Foarte mare 7,3%


Mare 8,2%
Moderat 8,6%
Mic 18,1%
Nici un risc 37,8%

NȘ/NR 20,0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Figura 45: Percepția respondenților cu privire la gradul de risc pe care îl au de a se infecta cu HIV
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 56

De ce consideri că NU ai un risc de a te infecta cu HIV?

Partener(ă) stabilă 18,8%


Nu este sexual activ(ă) 14,1%
Foloseşte prezervativul 8,6%
Nu are contacte sexuale cu prostituate sau cu… 7,9%

Încredere în partener(ă) 7,0%


Altele0,6%

NȘ/NR 54,6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Figura 46: Principalul motiv pentru care respondenții consideră că nu prezintă riscul de a se infecta cu HIV

În legătură cu ITS/HIV/SIDA poţi afirma că aceste subiecte...:


0,3%
11,5%

Te interesează foarte mult


33,2%

Te interesează, dar nu într-o


măsură foarte mare
Nu te interesează

NȘ/NR

55,0%

Figura 47: Interesul declarat al respondenților față de ITS/HIV/SIDA


Rezultate 57

I.2.5 STIGMATIZARE ȘI DISCRIMINARE LEGATĂ DE HIV/SIDA

În general, informația despre HIV/SIDA acumulată la nivelul unei societăți se reflectă inclusiv în
gradul de toleranță sau atitutinea discriminatorie pe care o manifestă indivizii față de persoanele
infectate.

Din datele analizate în acest studiu a reieșit că unul din zece tineri (10.2%) cunoaște o
persoană infectată cu HIV sau care a murit din acestă cauză. 43.9% dintre tineri nu ar lua masa
cu o persoană infectată cu HIV, iar 18.6% nu ar accepta să îngrijească o rudă în situația în care
aceasta s-ar infecta cu HIV. Mai mult, 29.2% dintre tineri consideră că unui alt tânăr, elev sau
student infectat cu HIV nu ar trebui să i se mai permită să meargă la școală, iar 34% cred că
unui profesor infectat cu HIV ar trebui să i se interzică să mai predea la școală.

Rezultatele indică un nivel ridicat de intoleranță care determină atitudini și comportamente


discriminatorii ale tinerilor față de persoanelor infectate cu HIV, fapt care își găsește fără
îndoială explicația și în insuficientele cunoștințe pe care tinerii le au despre HIV/SIDA.

Cunoşti personal pe cineva care este infectat cu HIV sau care a murit
de SIDA?
3,9% 10,2%

Da
Nu
NȘ/NR

86,0%

Figura 48: Ponderea respondenților care cunosc personal pe cineva care este infectat cu HIV sau care a murit de SIDA

Ai fi dispus să iei masa cu o persoană despre care ştii că are HIV sau
SIDA?

16,4%

43,9% Da
Nu
NȘ/NR

39,8%

Figura 49: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a lua masa cu o persoană care are HIV/SIDA
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 58

Dacă o rudă a ta s-ar infecta cu HIV, virusul care cauzează SIDA, ai


accepta să o îngrijeşti?

23,0%

Da
Nu
58,3% NȘ/NR
18,6%

Figura 50: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a îngriji o rudă infectată cu HIV

Dacă un elev/student are HIV/SIDA, ar trebui să i se permită să meargă


în continuare la şcoală?
13,6%

Da
Nu
29,2% 57,2% NȘ/NR

Figura 51: Percepția respondenților asupra dreptului de a merge la școală al unui elev/student suferind de HIV/SIDA

Dacă un profesor are HIV/ SIDA, ar trebui să i se dea voie să predea in


continuare în şcoală?

15,8%

Da
50,2% Nu
NȘ/NR

34,0%

Figura 52: Percepția respondenților asupra dreptului de a preda al unui profesor suferind de HIV/SIDA
CAPITOLUL I.3 – CONCLUZII PRELIMINARE
Analiza datelor culese în cadrul acestui studiu a dus la o serie de concluzii clare asupra unor
deficiențe care reclamă măsuri de intervenție guvernamentale sau nonguvernamentale. Astfel:

Dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani care și-au început deja viața sexuală, un procent
semnificativ (16%) nu au folosit prezervativul niciodată. Dintre aceștia majoritatea –
aproximativ 68% – au avut cel puțin un contact sexual în ultimele 3 luni. Acest grup are un
risc ridicat de contactare a bolilor cu transmitere sexuală.
Peste 68% dintre tinerii care au avut contacte sexuale în ultimele 3 luni au fost expuși cel
puțin o dată riscului contactării unei boli cu transmitere sexuală pentru că nu au folosit la
fiecare contact sexual prezervativ.
Dintre respondenții care au avut relații ocazionale în ultimele 12 luni (aproximativ 19%), doar
43.5% declară că au folosit întodeauna prezervativ, în vreme ce 15.6% declară că au folosit
prezervativ doar uneori sau niciodată; și această categorie de tineri are risc ridicat de
contractare a unor boli cu transmitere sexuală.
Unii tineri nu sunt convinși de necesitatea folosirii prezervativului - dintre cei cărora
partenerul le-a cerut direct să folosească prezervativul în timpul actului sexual, 18% au
refuzat utilizarea acestuia.
12% dintre tineri văd în prezervativ exclusiv un mijloc de evitare a unei sarcini nedorite, și
mai puțin un mijloc de evitare a bolilor cu transmitere sexuală - procentul este semnificativ în
condițiile în care informațiile referitoare la acest aspect sunt mediatizate larg prin diverse
mijloace de comunicare.
Deși, în general, societatea actuală este mult mai permisivă la probleme legate de
sexualitate, iar conformismul în această privință a fost mult diminuat în comparație cu
deceniile trecute, pentru 15 % dintre tinerii cu vârste între 15-24 ani este încă rușinos să
cumpere prezervative la magazin sau farmacie. Aproximativ 52% dintre tineri declară că în
ultimul an nu au avut niciodată prezervative la ei. În aceste condiții folosirea prezervativului
este încă departe de a deveni o obișnuință firească a tinerilor.
Familia și școala ocupă mai degrabă un rol marginal în educația sexuală a tinerilor, în
special în ceea ce privește prevenirea bolilor cu transmitere sexuală și folosirea
prezervativului. Doar 11% dintre elevi indică părinții sau rudele cafiind sursa principală de
informații privind folosirea prezervativului, iar pentru aproximativ 10% dintre tineri, profesorii
sunt cei de la care au aflat cele mai multe informații în legătură cu acest subiect.
Deși informatizarea accentuată a societății ultimilor ani și implicit libera circulația a
informației ar fi putut crește nivelul de educație generală a tinerilor, în fapt se poate observa
că bolile cu transmitere sexuală și HIV/SIDA sunt subiecte încă insuficient cunoscute de
către tineri. Aproximativ 16% dintre respondenți sunt convinși că bolile cu transmitere
sexuală sunt însoțite obligatoriu de simptome evidente, iar un sfert dintre aceștia (24.3%)
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 60

cred că HIV se poate transmite prin înțepăturile de țânțar. Semnificativ, doi din cinci tineri
(37.8%) consideră că nu au nici un risc de a se infecta cu HIV, iar dintre aceștia doar 8.6%
se simt în siguranță pentru că folosesc prezervativul.
Pe fondul informării insuficiente, o pondere semnificativă a tinerilor intervievați au atitudini și
comportamente discriminatorii față de persoanele infectate cu HIV. Astfel, 39.8% dintre
tinerii respondenți nu ar fi dispuși nici măcar să ia masa cu o persoană infectată cu
HIV/SIDA, iar 34% consideră că unui pofesor infectat cu HIV ar trebui să i se interzică să
mai predea la școală – aceste rezultate fiind edificatoare în acest sens.
PARTEA a II-a

Evaluarea impactului activităţilor adresate tinerilor


15-24 de ani în cadrul proiectului „Abordări integrate de
prevenire HIV/SIDA în România”
– Cercetare post-campanie –
CAPITOLUL II.1 – Metodologie

Studiul a fost format din 2 componente: realizarea unui studiu la nivelul tinerilor 15-24 de ani din
cele 10 judeţe vizate de proiect (colectare de date la nivelul gospodăriilor) şi respectiv
realizarea unui studiu la nivelul tinerilor 15-19 ani din licee (care au fost vizaţi suplimentar, ţintit,
de către activităţile educative realizate în licee de voluntarii Tineri pentru Tineri şi ARAS
(colectare de date la nivelul unităţilor de învăţământ). Datele colectate au fost analizate
comparativ pe cele 2 eşantioane, şi respectiv comparativ cu datele colectate în anul 2010,
pentru determinarea cât mai reală a impactului campaniei şi diferitelor activităţi din proiect.

Populaţia ţintă a fost reprezentată de tinerii cu vârsta de 15-24 de ani din România din mediul
urban și rural din 10 judeţe din România, vizate în principal în cadrul proiectului.

Eşantion total: 1487 de subiecți, structurat în 2 segmente: eşantion gospodării (823 tineri 15-
24 de ani) şi eşantion şcoli (664 elevi de liceu 15-19 ani, expuşi intervenţiilor din licee).

Metodologie realizare studiu gospodării

Eșantion gospodării: 823 de subiecți cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, reprezentativ


pentru populaţia țintă (în continuare, acest grup populaţional va fi identificat prin sintagma
„populaţia generală”).

Eroare maximă tolerată: +/- 3.42 % la un nivel de probabilitate de 95%.

Eșantionare: Studiul naţional a folosit un model de eşantionare probabilistă, stratificată


bistadial pentru selectia generală a gospodăriilor; au fost selectate în eșantion doar persoane
de vârsta 15-24 din gospodării, iar în cazul în care în gopodărie trăiau mai mult de 2 tineri a fost
selectat unul singur, pe baza regulii zilei de naștere – primul care urma să își serbeze ziua de
naștere.

Metoda de cercetare: sondaj – intervievare față în față pe bază de chestionar administrat de


operator de interviu.

Instrument de cercetare: chestionar individual

Eșantionare

În primul stadiu au fost alese localitățile în care s-a realizat cercetarea. Localitățile au fost
selectate aleator de la nivelul celor 10 judeţe vizate, ținîndu-se cont de următoartele criterii de
stratificare:
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 64

Primul criteriu de stratificare: mediul de rezidență. Eșantionul a fost proporțional cu dimensiunea


populației țintă de la nivel urban și rural (56.5% urban şi 53.5% rural).

Al doilea criteriu de stratificare: dimensiunea localității (urban) și tipul administrativ sau gradul
de dezvoltare (rural). Pentru mediul urban au fost luate în considerare trei tipuri de localități
(orașe mari, mijlocii și mici) iar pentru mediul rural două tipuri (sate centre de comună și sate
componente).

1. oraș mic – sub 49 999 de locuitori

2. oraș mediu – între 50 000 – 199 999 de locuitori

3. orase mari – peste 200 000 de locuitori

4. sate centru de comună

5. sate componente.

Au fost selectate și incluse în eșantion toate județele în care s-a desfășurat proiectul, respectiv:
Bacău, Botoșani, București, Constanța, Cluj, Dolj, Iași, Neamț, Timiș, Vaslui.

În Municipiul București au fost realizate chestionare în toate sectoarele iar numărul de


chestionare pe fiecare sector selectat a fost stabilit în funcție de dimensiunea populației.
Numărul de chestionare pe fiecare localitate a fost stabilit proporțional cu dimensiunea
populației țintă pe fiecare județ, mediu de rezidență și tip de localitate.

În funcție de distribuția populației pe criteriile de stratificare alese s-a stabilit ponderea


chestionarelor în eșantionul total pentru fiecare strat în parte; mai departe în funcție de numărul
de chestionare necesare pe fiecare strat au fost stabilite punctele de eșantionare avându-se în
vederea realizarea a 10-12 chestionare pe fiecare punct.

Şansele de selecţie ale fiecărei localităţi au fost direct proporţionale cu mărimea localităţii
respective (număr de locuitori), pentru a se acorda şanse egale de includere în lot fiecărui
locuitor din mediul urban şi rural al judeţului. În acest sens, fiecărei localităţi i-a fost atribuit un
număr de şanse de selecţie diferit, în funcţie de numărul său total de locuitori.

În cel de-al doilea stadiu au fost alese secțiile de votare din fiecare strat în parte în funcție de
numărul de puncte de eșantionare rezultate. La nivelul fiecărei secții de votare gospodăriile au
fost alese prin metoda drumului aleator - gospodăriile au fost selectate succesiv, de la punctul
de început al sectorului (clusterului), respectând regula părţii drepte a străzii (au fost realizate
chestionare numai pe partea dreaptă a străzii, de la punctul de început, folosind diverse reguli
de urmare a traseului în funcţie de situaţiile întâlnite: stradă înfundată, revenirea în punctul de
Metodologie 65

plecare etc.). Punctul de început al sectorului a fost selectat aleator prin selecția din secția de
votare a unei străzi și a unui număr. A fost stabilită o listă principală de gospodării și o listă de
rezerve.

În fiecare gospodărie a fost aleasă o persoană cu vârsta de 15-24 ani. Au fost folosite cote de
selecție astfel încât eșantionul să conțină proporțional cu ponderea în populație reală a tinerilor
cu vârste de 15-19 ani, respectiv 20-24 ani și o distribuție proporțională în funcție de gen
(băieți/fete). Pentru stabilirea cotelor au fost folosite ca reper date oficiale ale Institutului
Național de Statistică.

În cazul în care în gospodăria selectată au fost prezente mai multe persoane eligibile, dintre
acestea a fost aleasă una singură, folosindu-se regula zilei de naștere (persoana care și-a
serbat prima ziua de naștere față de momentul realizării interviului). Dacă persoana selectată
nu a fost găsită acasă a fost programată o nouă vizită la gospodăria respectivă. Operatorul de
interviu a făcut trei vizite pentru intervievarea pesoanei selectate (principiul „celor trei vizite”), în
zile şi la intervale orare diferite, înainte de a apela la eşantionul de rezervă.

Metodologie realizare studiu şcoli

Eșantion școli: 664 de subiecți (31 de clase), elevi în clasele IX-XII, eșantion reprezentativ
pentru populaţia țintă.

Eșantionare: Modelul de eșantionare folosit a fost unul probabilist, cu selecție aleatoare


simplă. Au fost selectate, în mod aleator, 31 de clase în care au fost realizate chestionare, în
cele 10 județe în care s-a desfășurat campania de informare.

Eroare maximă tolerată: +/- 3.8 % la un nivel de probabilitate de 95%.

Metoda de cercetare: sondaj – intervievare față în față pe bază de chestionar administrat de


operator de interviu.

Instrument de cercetare: chestionar individual.


CAPITOLUL II.2 – Rezultate

II.2.1 TINERII ȘI VIAȚA SEXUALĂ - CARACTERISTICI GENERALE

Debutul vieții sexuale poate reprezenta un moment de risc pentru contractarea bolilor cu
transmitere sexuală și în același timp poate reprezenta momentul în care campaniile de
informare și educare pot aduce un beneficiu major pentru prevenirea bolilor cu transmitere
sexuală. Aproximativ 62% dintre tineri în general declară că și-au început viața sexuală,
comparativ cu doar 47% dintre liceeni care au declarat că şi-au început viaţa sexuală. Această
diferenţă vine să sprijine ideea de necesitate şi de oportunitate pentru campaniile de informare
şi educaţie sexuală.

În cadrul primului contact sexual, majoritatea tinerilor au definit relaţia cu partenerii lor ca fiind
cea cu un/o iubit(ă) (65% dintre tineri, respectiv 61% dintre elevii intervievați au avut ca prim
partener un/o iubit(ă). Ponderea celor care și-au început viața sexuală în cadrul unei relații
oficiale este foarte scăzută (0,1% elevi, respectiv 3% tineri cu vârsta cuprinsă între 15-24 de
ani). În ceea ce privește durata relațiilor cu partenerii de la primul contact sexual, se observă că
pentru cea mai mare parte dintre tineri (aproximativ jumătate dintre respondenți – 43%) actul
sexual are loc în general după câteva luni de relație. Există însă și o serie de respondenți la
care primul contact sexual are loc la prima întâlnire sau la cel mult câteva zile după (13%
respondenți din populația 15-24 de ani, respectiv la 18% dintre elevi). Întrucât acest
comportament poate fi considerat un predictor pentru relații sexuale ocazionale cu parteneri
ocazionali, putem spune că există totuși un segment semnificativ din populația tinerilor care se
expune riscului contractării bolilor cu transmitere sexuală.

Ți-ai început viața sexuală?


Populație generală Școli

70%
62%
60%

50% 47%
43%
40%

30% 26%

20%

10%

0%
Da Nu

Figura 53: Ponderea respondenților care și-au început viața sexuală


Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 68

La momentul când ai avut primul contact sexual, care era relaţia dintre
tine şi partener(ă)?

70% 65% 64%

60%

50%

40%

30%

20%
14%
10% 10%
10% 5% 8%
3% 0,3% 5% 5% 4% 2%
3% 1%
0,1% 0,2% 0,3%
0%
Soţ(ie) Logodnic(ă) Prieten(ă) înPrieten(ă) în Amant(ă) Cunoştinţă De abia o Prostituată NȘ/NR
sensul de sensul de (îl)
iubit(ă) amic(ă) cunoscuse

Figura 54: Relația dintre respondent și partener(ă) la primul contact sexual

Când ai avut primul contact sexual cu această persoană, de cât timp


eraţi împreună?
Populație generală Școli

50%
45% 43% 43%

40%
35%
30%
25% 23% 22%
20% 16%
15% 11%
10%
10% 8% 7% 8%
6%
5% 2%
0%
De la prima Câteva zile Câteva Câteva luni Câţiva ani NȘ/NR
întâlnire săptămâni

Figura 55: Durata relației dintre respondent și partener la primul contact sexual
Rezultate 69

Ai utilizat vreodată prezervativul?


Populație generală Școli

100%
87% 86%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
11% 11%
10% 2% 4%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 56: Utilizarea prezervativului în rândul tinerilor

Răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală este puternic condiționată de comportamentul


tinerilor legat de folosirea prezervativului. Majoritatea tinerilor care şi-au început viaţa sexuală
declară că au folosit cel puțin o dată prezervativul (aproximativ 87% dintre tinerii intervievați).
Patru din cinci elevi (15-19 ani) care au folosit cel puţin o dată prezervativul declară că au folosit
prezervativul la primul contact sexual (83%), în timp ce în rândul tinerilor 15-24 de ani din
populaţia generală proporția celor care au utilizat prezervativul la primul contact sexual este mai
scăzută (76%). Această diferență poate fi determinată de acţiunile educative care au vizat elevii
cu privire la responsabilitate în relaţiile de cuplu.

La primul contact sexual ai folosit prezervativul?


Populație generală Școli

90% 83%
80% 76%

70%
60%
50%
40%
30%
18%
20% 14%
10% 6%
3%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 57: Utilizarea prezervativului, de către respondenți, la primul contact sexual


Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 70

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii au folosit prezervativul la primul contact sexual,
în ordinea importanței, putem enumera evitarea unei sarcini (73% tineri cu vârsta cuprinsă între
15-24 ani, respectiv 74% dintre elevii de liceu), precum și evitarea infectării cu HIV, motiv
evidențiat de jumătate dintre respondenți.

Dacă ne raportăm la tinerii care nu au folosit prezervativul la primul contact sexual, observăm,
în principiu, că nu sunt diferențe între populația generală de interes (segmentul de vârstă 15-24
de ani) și subpopulația ei, dată de segmentul adolescenților aflați încă în sistemul de
învăţământ. Totuși, analizând segmentul elevilor, observăm o tendință semnificativ mai
pronunțată în favoarea „situațiilor neprevăzute”, ca motiv principal pentru nefolosirea
prezervativului. Totodată acest segment manifestă un nivel al încrederii în partener simțitor mai
redus decât în cazul tinerilor 15-24 de ani din populația generală.

Care sunt motivele pentru care ai folosit prezervativul la primul


contact sexual?
Populație generală Școli

80% 73%74%
70%
60% 52%53%
50%
40%
30% 20%18%
20%
10% 4% 6% 1% 2% 3% 2%
0%0,4%
0%
Nu aveam Ca să evit Ca să evit Din plăcere Dorinţa Nu ştie/Nu îşi Refuz
încredere în infectarea cu sarcina partenerului(ei) aminteşte
partener(ă) its/hiv/sida

Figura 58: Principalele motive pentru care respondenții au folosit prezervativul la primul contact sexual

Care este motivul pentru care NU ai folosit prezervativul la primul


contact sexual?
Populație generală Școli

50% 44%
45% 42%
39%
40%
35% 29% 30%
30% 26%
23%
25% 21% 21%
18% 17%
20% 14%
15% 11% 9%
10%
3% 5% 2% 2%
5%
0%
Aveam A fost Partenerul(a) Jenă, ruşine Comoditate, Nu am avut Nu m-am Nu ştie/Nu Refuz
încredere în neprevăzut nu a fost de neglijenţă la îndemână gândit îşi aminteşte
partener(ă) acord

Figura 59: Principalul motiv pentru care respondentul nu a folosit prezervativul la primul contact sexual

Majoritatea respondenților care şi-au început viaţa sexuală au declarat că au avut relații sexuale
în ultimele trei luni, tinerii din populația generală într-o pondere mai mare decât populația din
Rezultate 71

școli (77% versus 68%). Frecvenţa relaţiilor sexuale este mai mare în rândul tinerilor 15-24 de
ani din populaţia generală, decât în rândul elevilor 15-19 ani.

Când ai avut ultimul contact sexual?


Populație generală Școli

90%
77%
80%
68%
70%
60%
50%
40%
30%
20% 14%
11% 9%
6% 7%
10% 3%
2% 2%
0%
În ultimele trei luni În ultimele 3-6 luni În ultimele 6-12 luni Mai mult de 12 luni NȘ/NR

Figura 60: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual

De câte ori ai avut contact sexual în ultimele trei luni?


Populație generală Școli

45%
39%39%
40%
35%
30% 27%
25%
20% 17% 18%
14%
15%
10% 7% 8%
5% 6% 5% 6%
5% 3% 2% 2% 3%
0%
Zilnic De 3-5 ori pe O dată sau De 2-3 ori pe Mai puţin de O singură Nu știe/Nu Refuz
săptămână de două ori lună 2-3 ori pe dată își amintește
pe lună
săptămână

Figura 61: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni

Dintre tinerii care au avut relații sexuale în ultimele 3 luni, majoritatea declară că au avut contact
sexual cu o singură persoană, tinerii din populația generală într-un procent mai mare decât
tinerii din școli (77% vs 71%).

Deși elevii au declarat un număr mediu ușor mai ridicat de parteneri sexuali – aproximativ un
sfert dintre aceștia au declarat că au avut doi sau mai mulți parteneri (23%) – riscul acestora de
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 72

a contracta o infecție cu transmitere sexuală este mai scăzut decât în cazul populației generale
întrucât aproximativ jumătate au folosit prezervativul la fiecare contact sexual (44%) cu ultimul
partener în ultimele trei luni, spre deosebire de populația generală unde doar o treime declară
același lucru (35%).

Cu câte persoane ai avut contact sexual în ultimele trei luni?


Populație generală Școli

90%
80% 77%
71%
70%
60%
50%
40%
30%
20% 15%
11%
7% 8%
10% 5% 5%

0%
Una Două Trei sau mai multe NȘ/NR

Figura 62: Numărul de parteneri sexuali ai respondenților din ultimele trei luni

În ultimele trei luni cu această persoană ai folosit prezervativ...:


Populație generală Școli

50%
44%
45%
40% 35%
35%
30% 25%
25% 23%
19% 20%
20% 17%
15% 10%
10%
4% 3%
5%
0%
La fiecare contact Aproape la fiecare Din când în când Nu am folosit NȘ/NR
sexual contact sexual prezervativ în
ultimele trei luni cu
această persoană

Figura 63: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, în ultimele trei luni
Rezultate 73

La ultimul contact sexual (cu ultima parteneră) ai folosit cumva


prezervativul?
Populație generală Școli

80% 73%
70%
70%
60%
50%
40%
30% 22%
18%
20%
8% 9%
10%
0%
Da Nu NȘ/NR
Figura 64: Utilizarea prezervativului de către respondenți, cu ultimul partener, la ultimul contact sexual

Majoritatea respondenților au folosit prezervativul la ultimul contact sexual (70% dintre tinerii cu
vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, respectiv 73% dintre elevii de liceu), motivele principale
fiind aceleași atât pentru populația generală cât și pentru elevi: evitarea unei sarcini și evitarea
infectării cu ITS/HIV/SIDA.

Referindu-ne la tinerii care nu au folosit prezervativul la ultimul contact sexual observăm că


există o diferență între tinerii din populația generală și cei din școli: primii au declarat că nu au
folosit prezervativul mai degrabă pentru că aveau încredere în partener (41%), în timp ce în
cazul elevilor neprevăzutul situației tinde să fie principalul motiv – menţionat de către o treime
dintre respondenți (31%). În ceea ce privește folosirea altei metode contraceptive ca motiv
pentru neutilizarea prezervativului, doar unul din zece respondenți a invocat acest motiv, pentru
ambele populații,

De ce ai folosit prezervativul la ultimul contact sexual?


Populație generală Școli

90%
79% 76%
80%
70%
60%
49%
50% 41%
40%
30%
20% 14%
10%
7% 7%
10% 2% 1% 3% 3%
0%
Nu aveam Ca să evit Ca să evit Din plăcere Dorinţa NȘ/NR
încredere în infectarea cu sarcina partenerului(ei)
partener(ă) its/hiv/sida

Figura 65: Principalele motive pentru care respondenţii au folosit prezervativul la ultimul contact sexual
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 74

De ce NU ai folosit prezervativul la ultimul contact sexual?


Populație generală Școli

45% 41%
40%
35% 31%
30%
25% 22% 22%
18%
20%
14%
15% 11% 12%11%
10% 7% 7%5%
4% 5% 5%
3% 3%2%
5%
0%

Figura 66: Principalul motiv pentru care respondenții nu au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

În ceea ce privește relațiile sexuale ocazionale, doi din cinci tineri activi sexual au declarat că
au avut astfel de contacte în ultimele 12 luni, atât în cazul tinerilor de 15-24 ani din populaţia
generală, cât și în cazul elevilor. Observăm însă că elevii au declarat într-o mai mare măsură că
în cadrul acestor relații ocazionale au folosit prezervativul întotdeauna, comparativ cu ceilalți
tineri (51% vs 43%)

În ultimele 12 luni ai avut contacte sexuale ocazionale? (relaţii sexuale


cu persoane mai puţin cunoscute, prostituate etc.)?
Populație generală Școli

80% 73% 73%


70%

60%

50%

40%

30%
20% 20%
20%

10% 7% 7%

0%
Da Nu/Nu am avut contacte sexuale în NȘ/NR
ultimele 12 luni

Figura 67: Comportamentul sexual la risc – relațiile sexuale ocazionale


Rezultate 75

În cazul relaţiilor sexuale ocazionale din ultimele 12 luni ai folosit


prezervativul:
Populație generală Școli

60%
51%
50%
43%

40%

30%

20% 17% 17%


14% 14% 12%
10%
10% 7%
5% 5% 5%

0%
Întotdeauna Aproape Adesea Uneori Niciodată NȘ/NR
întotdeauna

Figura 68: Frecvența cu care respondenții au utilizat prezervativul în cazul relațiilor sexuale ocazionale din ultimele 12
luni
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 76

II.2.2 CARACTERISTICI ALE TINERILOR CARE NU AU UTILIZAT


NICIODATĂ PREZERVATIV DEȘI ȘI-AU ÎNCEPUT VIAȚA SEXUALĂ

Unul din zece respondenți care și-au început viața sexuală nu a utilizat niciodată un prezervativ.
Principalele motive sunt aceleași indiferent de populația la care ne raportăm – tineri între 15 și
24 de ani sau elevi – dar în proporții diferite (vezi Figura 699). Respondenții declară că nu au
utilizat niciodată prezervativul fie pentru că aveau încredere în partener, fie că nu s-au gândit,
sau a fost o situație neprevăzută, nu au avut la îndemână sau nu l-au folosit din comoditate sau
neglijență.

De ce nu ai folosit niciodată prezervativul?


Populație generală Școli

60% 53%
50%

40%
31%
30%
19% 21%
18%
20% 15%
11% 10%
10% 9%
8%8%
10% 5%5%
3%5% 3%2%
0%

Figura 69: Principalele motive pentru care respondenții nu au folosit niciodată prezervativul

Când ai avut ultimul contact sexual?


Populație generală Școli

80% 71%
70% 63%
60%
50%
40%
30%
20% 16% 18%
11%
8% 5%
10% 2% 4% 3%
0%
În ultimele trei luni În ultimele 3-6 luni În ultimele 6-12 luni Mai mult de 12 luni Refuz

Figura 70: Perioada în care respondenții au avut ultimul contact sexual

În rândul persoanelor care nu au folosit niciodată prezervativ, frecvența raporturilor sexuale este
similară cu a celor care au declarat că au folosit cel puțin o dată prezervativul (71% respondenți
din populația generală, 63% respondenți din școli). De asemenea, majoritatea respondenților au
Rezultate 77

avut contact sexual în această perioadă cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână,
majoritatea cu o singură persoană (81% persoane cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, 74%
elevi). Observăm astfel că persoanele care nu au folosit niciodată prezervativul au un
comportament sexual similar cu cele care l-au folosit măcar o dată, ceea ce le expune riscului
de a contracta o boală cu transmitere sexuală.

De câte ori ai avut contact sexual în ultimele trei luni?


Populație generală Școli

45%

40% 38%

35%
31%
29%
30%
26%
25%

20%

15% 12%
10% 10%
8% 8%
10% 7% 8%
4% 5%
5% 3%

0%
Zilnic De 3-5 ori pe O dată sau de De 2-3 ori pe Mai puţin de 2-3 O singură dată NȘ/NR
săptămână două ori pe lună ori pe lună
săptămână

Figura 71: Frecvența cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni

Cu câte persoane ai avut contact sexual în ultimele trei luni?


Populație generală Școli

90%
81%
80% 74%

70%

60%

50%

40%

30%

20%
10% 10% 9%
10% 7% 5%
4%
0%
Una Două Trei sau mai multe NȘ/NR

Figura 72: Numărul de persoane cu care respondenții au avut contact sexual în ultimele trei luni
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 78

Care era relaţia dintre tine şi ultima persoană cu care ai avut contact
sexual?
Populație generală Școli

60% 56%

49%
50%

40%

30%
30%

20%
13%
10% 10% 10% 10%
10% 7%
4%

0%
Soţ(ie) Logodnic(ă) Prieten(ă) în sensul Prieten(ă) în sensul Cunoştinţă
de iubit(ă) de amic(ă)

Figura 73: Relația dintre respondent și ultima persoană cu care a avut contact sexual
Rezultate 79

II.2.3 CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI LEGATE DE FOLOSIREA


PREZERVATIVULUI

În ceea ce privește utilizarea prezervativului, majoritatea respondenților au declarat că i-au


sugerat cel puțin o dată partenerului să folosească prezervativul, fie că ne raportăm la tinerii de
15-24 de an,i fie la elevi. Au existat însă situații, în rândul tinerilor care au dorit să folosească
prezervativul, în care partenerul nu a dorit să folosească prezervativul (35%) sau chiar să-i
convingă pe respondenți să aibă relații sexuale fără să utilizeze prezervativul (18%). În unul din
zece cazuri, partenerul a refuzat să întrețină relații sexuale cu respondentul (9%) în urma
exprimării dorinței acestuia de a folosi prezervativul, iar în 4% din cazuri dorința respondentului
de a utiliza prezervativul a dus chiar la destrămarea relației.

Ai sugerat vreodată vreunui(ei) partener(e) că tu ai vrea să foloseşti


prezervativul?
Populație generală Școli

80% 74%
71%
70%
60%
50%
40%
30%
20% 20%
20%
9%
10% 6%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 74: Folosirea prezervativului în cuplu – respondenți care le-au sugerat partenerilor să utilizeze prezervativul

Atunci când ai sugerat să foloseşti prezervativul, s-a întâmplat


vreodată ca...
Da Nu NȘ/NR

Partenera(ul) să nu vrea să foloseşti prezervativul? 35% 62% 3%

Partenera(ul) să te convingă să ai contact sexual cu


18% 77% 5%
ea/el fără prezervativ?

Partenera(ul) să refuze să aibă contact sexual cu


9% 87% 4%
tine?

Partenera(ul) să rupă relaţia cu tine? 4% 92% 4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 75: Reacții ale partenerului la sugestia respondenților de a folosi prezervativul


Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 80

Trecând în registrul opus, jumătate dintre respondenți (54% tineri din populația generală, 50%
tineri din licee) au declarat că a existat cel puțin un moment în care partenerul(a) le-a cerut să
folosească prezervativul. În acest caz unul din cinci respondenți (18%) și-a convins
partenerul(a) să aibă contact sexual fără să folosească prezervativul, 15% au refuzat să-l
folosească. Deși rare, au existat cazuri în care respondentul a declarat că a țipat la partener(ă)
și a devenit agresiv (2%).

Ţi-a cerut vreodată o(un) partener(ă) să foloseşti prezervativul?


Populație generală Școli

60% 54%
50%
50%

37% 38%
40%

30%

20%
13%
8%
10%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 76: Folosirea prezervativului în relația de cuplu – sugerată de partener

Când ţi-a cerut un(o) partener(ă) să foloseşti prezervativul, s-a


întâmplat vreodată ca tu: ...?
Da Nu NȘ/NR

Să îl(o) convingi să aibă contact sexual cu tine fără


18% 79% 3%
prezervativ?
Să refuzi să foloseşti prezervativul? 15% 82% 3%

Să refuzi să ai contact sexual cu el/ea? 5% 92% 2%


Să îl(o) obligi să aibă contact sexual cu tine fără
3% 94% 3%
prezervativ?
Să îl(o) ameninţi că te vei despărţi de el/ea? 3% 95% 2%

Să ţipi la el/ea sau să devii agresiv? 2% 94% 5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 77: Reacții ale respondenților la cererea partenerilor de a utiliza prezervativ

Pentru majoritatea respondenților, prezervativul este atât o metodă de prevenire a sarcinii cât și
o metodă de a preveni bolile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA. De asemenea, atât
tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani cât și elevii consideră prezervativul ca fiind o
metodă foarte eficientă în prevenirea transmiterii ITS (47%, respectiv 45%).
Rezultate 81

Prezervativul este o metodă de...


Populație generală Școli

90% 86%
82%
80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%
8% 9%
10% 4% 5% 4%
2%
0%
Prevenire a sarcinii Prevenire a îmbolnăvirii Ambele NȘ/NR
cu ITS/HIV/SIDA

Figura 78: Funcții atribuite prezervativului de către respondenți

Cât de eficace este prezervativul împotriva bolilor venerice (infecţiilor


transmise sexual), dacă este corect folosit?
Populație generală Școli

50% 47% 45%


45%

40%

35%
31% 31%
30%

25%

20%
14%
15% 13%
9%
10% 6%
5% 1% 1% 0,5% 1%
0%
Foarte eficace Eficace Destul de eficace Puţin eficace Nu este eficace NȘ/NR

Figura 79: Gradul de eficacitate pe care respondenții îl atribuie prezervativului împotriva bolilor venerice

Aproximativ jumătate dintre respondenți au încercat să procure prezervative în ultimele 12 luni,


elevii într-o măsură mai mică decât restul tinerilor (42% față de 49%), iar dintre aceștia, nouă
din zece au reușit să și le procure întotdeauna.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 82

În ultimele 12 luni ai încercat vreodată să procuri prezervative?


Populație generală Școli

70%

58%
60%
49% 50%
50%
42%
40%

30%

20%

10%
0,5% 0%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 80: Ponderea respondenților care au încercat în ultimele 12 luni să procure prezervative

În ultimele 12 luni, ai reuşit să procuri prezervative...


Populație generală Școli

100% 92% 90%


90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
7% 9%
10% 1%
0,3% 1% 1%
0%
Întotdeauna Câteodată Niciodată NȘ/NR

Figura 81: Frecvența cu care respondenții au reușit în ultimele 12 luni să procure prezervative

Deși aproximativ jumătate dintre respondenți declară că în ultimele 12 luni nu au avut niciodată
prezervative la ei, două treimi dintre respondenți (68%) sunt de părere că dacă partenerul(a) ar
vrea să folosească prezervativul s-ar simți protejați față de SIDA sau față de bolile venerice și
doar unul din zece respondenți (8%) s-ar simți rușinat, umilit.
Rezultate 83

În ultimele 12 luni, ai avut prezervative la tine...?


Populație generală Școli

70%

59%
60%

50% 48%

40%

30%

20% 15%
13% 14% 14%
11% 11%
10% 8%
5%
2% 2%
0%
Totdeauna Aproape Adesea Uneori Niciodată NȘ/NR
totdeauna

Figura 82: Frecvența cu care respondenții au avut prezervative la ei în ultimele 12 luni

Dacă un (o) partener(ă) sau soţul tău / soţia ta ar vrea să folosiţi


prezervativul, crezi că te-ai simţi...?
Da Nu NȘ/NR

Protejat(ă) faţă de SIDA? 68% 18% 14%

Protejat(ă) faţă de ITS (boli venerice)? 68% 17% 15%

Bănuitor(e) / suspicios(ă) că are relaţii sexuale cu


15% 60% 25%
altcineva?

Ruşinat(ă)/Umilit(ă)? 8% 76% 17%

Ca şi cum ai fi făcut ceva rău? 4% 79% 16%

Furios/Enervat(ă)/Agresiv(ă)? 3% 79% 18%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Figura 83: Atitudini și stereotipuri față de folosirea prezervativului în relația de cuplu

Nouă din zece respondenți (88%) consideră că este o idee bună folosirea prezervativului atunci
când ai un partener nou, doar 2% nefiind de acord cu această idee. Mai mult de jumătate dintre
respondenți (57%) consideră că femeile ar trebui să le ceară partenerilor să folosească
prezervativul, iar 55% dintre respondenți consideră că este ușor să vorbești cu un viitor partener
despre utilizarea prezervativului, observându-se astfel o tendință în rândul tinerilor de a nu
considera relațiile sexuale ca fiind un subiect tabu. Cu toate acestea, unul din cinci respondenți
(19%) consideră că este rușinos să ceri prezervative într-o farmacie sau chioșc, iar unul din
zece (11%) cred că bărbații care folosesc prezervative își înșală partenerele.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 84

Te rog să-mi spui dacă eşti sau nu de acord cu următoarele afirmaţii


referitoare la prezervativ:
Da Nu NȘ/NR
Este o idee bună să foloseşti prezervative când ai un (o)
partener(ă) nou(ă) 88% 2%10%
Femeile ar trebui să ceară partenerilor să utilizeze prezervative 57% 20% 23%
Este uşor să discuţi cu un (o) viitoare partener(ă) despre
utilizarea prezervativului 55% 23% 22%
Prezervativul scade plăcerea actului sexual 37% 26% 37%
E nevoie să foloseşti prezervative cu soţia/soţul sau cu o
parteneră/ un partener stabil(ă) 36% 47% 18%
Este ruşinos să ceri prezervative într-o farmacie sau chioşc 19% 66% 15%
Bărbaţii care folosesc prezervative îşi înşeală partenerele 11% 55% 34%
Acelaşi prezervativ poate fi folosit de mai multe ori 4% 84% 12%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Figura 84: Atitudini și stereotipuri față de prezervativ și utilizarea acestuia

Întrucât grupul de referință reprezintă pentru tineri un mijloc de informare și luare a deciziilor,
studiul a abordat și situația existentă în grupul de cunoscuţi ai respondenților cu privire la
atitudinea față de prezervative și utilizarea acestora. Doi din cinci respondenți (40%) au declarat
că majoritatea prietenilor/ colegilor folosesc prezervative, iar aproximativ jumătate au declarat
că prietenii/ colegiii au o părere bună despre utilizarea prezervativelor.

Din câte ştii tu, majoritatea prietenilor/colegilor tăi folosesc


prezervative?
Populație generală Școli

60%
49% 50%
50%
40% 40%
40%

30%

20%
11% 10%
10%

0%
Da Nu NȘ/NR
Figura 85: Utilizarea prezervativului în rândul prietenilor/ colegilor respondentului
Rezultate 85

Din câte ştii tu, ce părere au majoritatea prietenilor/colegilor tăi


despre utilizarea prezervativelor?
Populație generală Școli

60%
49% 48%
50% 45%
42%
40%

30%

20%
9% 8%
10%

0%
Părere bună Părere proastă NȘ/NR
Figura 86: Părerea prietenilor/colegilor respondentului cu privire la utilizarea prezervativului

Având în vedere că educația sexuală este şi responsabilitatea familiei tinerilor, am testat și


percepţia tinerilor privind atitudinea familiei în legătură cu folosirea prezervativului. Aproximativ
o treime dintre respondenți (31%) consideră că părinții/ rudele au o părere bună despre
utilizarea prezervativului. Mai mult de două treimi dintre respondenți (68%) nu știu care este
atitudinea părinților față de utilizarea prezervativelor, ceea ce denotă că există deficiențe de
comunicare între tineri și părinți pe subiectul educației sexuale.

Din câte ştii tu, ce părere au rudele/părinţii tăi despre utilizarea


prezervativelor?
Populație generală Școli

80%
68% 68%
70%
60%
50%
40%
31% 31%
30%
20%
10%
1% 1%
0%
Părere bună Părere proastă NȘ/NR

Figura 87: Părerea rudelor/ părinților respondentului cu privire la utilizarea prezervativului

Influența scăzută pe care o are familia în ceea ce privește educația sexuală a tinerilor este
confirmată și de faptul că doar 13% dintre elevi și 10% dintre tinerii din populația generală
indică familia ca fiind principala sursă de informare cu privire la prezervative, în timp ce prietenii
și anturajul sunt cel mai frecvent menționați ca și sursă de informare.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 86

De unde ai aflat cele mai multe lucruri despre prezervativ?


Populație generală Școli

45%
40% 38%
36%
35%
30%
25%
20%
15% 13%
10% 11% 11% 11%
10%
9% 8%
10% 8%
6% 5%6%
5% 3%2% 1% 2%1% 3%2%
1% 0,5%
0,3% 1%
0,2% 1%1%
0%

Figura 88: Principala sursă de informare a respondenților cu privire la prezervativ


Rezultate 87

II.2.4 CUNOȘTINȚE ȘI INFORMAȚII LEGATE DE BOLILE CU TRANSMITERE


SEXUALĂ, INCLUSIV HIV/SIDA

Cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală cunoscute în rândul tinerilor sunt SIDA –
majoritatea respondenților (95%) au auzit de această boală, și sifilis – cunoscută de nouă din
zece respondenți (93%). La polul opus se situează infecţia cu trichomonas și vegetațiile
veneriene – cunoscute de un sfert dintre respondenți (25% au auzit de trichomonas, 28% de
vegetațiile veneriene). De asemenea foarte puțini tineri s-au testat pentru posibile infecții – 5%
dintre ei au făcut test pentru depistarea sifilisului iar 4% pentru depistarea SIDA.

Ai auzit vreodată de...


Da Nu

SIDA, Infecţia cu HIV 95% 5%


Sifilis („Cruci în sânge”) 93% 7%
Herpes genital 63% 37%
Gonoree (blenoragie, sculament) 58% 42%
Vegetaţii veneriene/Condilomatoză 28% 72%
Tricomonas 25% 75%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Figura 89: Cunoașterea, de către respondenți, a bolilor cu transmitere sexuală

Ai fost vreodată testat pentru...


Da Nu NȘ/NR

Sifilis („Cruci în sânge”) 5% 93% 2%

SIDA, Infecţia cu HIV 4% 93% 3%

Tricomonas 4% 95% 1%

Vegetaţii veneriene/Condilomatoză 3% 97% 0,3%

Herpes genital 3% 95% 2%

Gonoree (blenoragie, sculament) 2% 97% 1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Figura 90: Ponderea respondenților care au fost testați pentru boli cu transmitere sexuală

Respondenții, atât elevii cât și populația generală, au indicat ca principală sursă de informare cu
privire la infecțiile cu transmitere sexuală prietenii/ anturajul (25% respectiv 28%), urmați de
profesori (18%, respectiv 14%).
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 88

De unde ai aflat cele mai multe lucruri referitoare la aceste


infecţii cu transmitere sexuală?
Populație generală Școli

30% 28%
25%
25%
20% 18%
14% 13%
15%
11% 10%10% 12%
9% 9%10%
10%
5% 4% 4%
3%
5% 1%1% 1% 2% 3%3% 3%
0,2% 0%0,3% 0% 0%
0%

Figura 91: Principalele mijloace de informare ale respondenților cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală

Două treimi dintre elevii care au participat la studiu (66%) au declarat că au avut în ultimul an o
discuție cu cineva despre infecțiile cu transmitere sexuală sau HIV/SIDA, în timp ce dintre tinerii
între 15 și 24 de ani, doar 38% au vorbit cu cineva despre ITS/HIV/SIDA. Principalii interlocutori
în cadrul acestor discuții au fost indicați, de către respondenții din școli, ca fiind voluntarii ONG
(78%), profesorii (51%) și prietenii/ colegii (38%), în timp ce respondenții din populația generală
au indicat ca și interlocutori prietenii/ colegii (49%), profesorii (36%) și familia (19%).

În ultimul an ţi-a vorbit cineva/ai discutat cu cineva despre


ITS/HIV/SIDA?
Populație generală Școli

70% 66%

60% 54%
50%
38%
40%
30%
30%

20%

10% 7%
4%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 92: Informarea respondenților despre ITS/HIV/SIDA prin intermediul discuțiilor cu alte persoane
Rezultate 89

Cu cine ai vorbit/discutat?
Populație generală Școli
90% 78%
80%
70%
60% 49% 51%
50% 38% 36%
40%
30% 19%21%
20% 13%11% 9%
10% 4% 4% 1% 0%
0%

Figura 93: Principalele persoane cu care respondenţii au discutat în ultimul an despre modalităţile de transmitere a
ITS/HIV/SIDA

Dacă ne referim la canalele mediate de informare a tinerilor referitoare la prezervativ, cei mai
expuși au fost respondenții din licee care au declarat că au văzut în ultimul an cel puțin un
poster sau pliant referitor la prezervativ (87% dintre liceeni față de 53% dintre respondenți între
15 și 24 de ani). De asemenea, unul din cinci respondenți (20%) a auzit în ultimul an de
organizarea unui eveniment într-un spațiu public care a avut ca temă utilizarea prezervativului.
Mai mult de o treime dintre respondenții care au auzit de un astfel de eveniment declară că au
și participat la eveniment.

În ultimul an ai văzut vreun material informativ cum ar fi poster, pliant


referitor la prezervativ?
Populație generală Școli

100%
87%
90%
80%
70%
60% 53%
50%
38%
40%
30%
20% 10% 8%
10% 3%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 94: Informarea respondenților despre prezervativ din surse externe cu care au întrat în contact în ultimul an
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 90

În ultimul an ai auzit de vreun eveniment organizat în vreun spaţiu


public (discotecă, bar, club) care să fi avut ca şi temă utilizarea
prezervativului?
Populație generală Școli

80% 74% 72%


70%
60%
50%
40%
30%
20% 20%
20%
6% 8%
10%
0%
Da Nu NȘ/NR
Figura 95: Ponderea respondenților care au auzit de un eveniment organizat într-un spațiu public care a avut ca temă
utilizarea prezervativului

În ultimul an ai participat la vreun eveniment organizat în vreun spaţiu


public (discotecă, bar, club) care să fi avut ca şi temă utilizarea
prezervativului?
Populație generală Școli

70%
63%
59%
60%

50%

40% 37% 35%

30%

20%

10% 4% 2%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 96: Ponderea respondenților care au participat la un eveniment organizat într-un spațiu public care a avut ca
temă utilizarea prezervativului

Expunerea la mesaje informative este reflectată și de faptul că patru din cinci respondenți din
licee (81%) respectiv trei din cinci respondenți din populația generală (60%) declară că o
persoană poate avea o boală cu transmitere sexuală fără să prezinte vreun simptom sau că
poate fi infectată cu HIV fără să aibă semne de boală.
Rezultate 91

Crezi că o persoană ar putea avea o ITS (infecţie cu transmitere


sexuală/boală venerică) fără să prezinte vreun semn de boală?
Populație generală Școli

90%
81%
80%
70%
60%
60%
50%
40%
27%
30%
20% 13% 15%
10% 5%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 97: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să aibă o ITS fără să prezinte vreun semn de
boală

Crezi că o persoană poate fi infectată cu HIV fără să aibă vreun semn


de boală?
Populație generală Școli

90%
80%
80%
70%
60%
60%
50%
40%
27%
30%
20% 13% 13%
10% 7%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 98: Opinia respondenților cu privire la posibilitatea ca o persoană să fie infectată cu HIV fără să prezinte vreun
semn de boală

Majoritatea tinerilor au un nivel destul de bun de informare asupra modalităților prin care HIV se
poate transmite sau asupra modalităților prin care poate fi prevenită infectarea. Astfel, aceștia
au identificat cele mai importante căi de infectare a unei persoane cu HIV ca fiind: relațiile
sexuale dintre bărbați și femei (93% populația generală, 99% elevi), folosirea seringilor sau a
instrumentarului nesterilizat (85% respectiv 98%), transfuziile de sânge (87%, 86%).

Deși per total procentele sunt similare în funcție de respondenții la care ne raportăm, se
observă totuși faptul că elevii au cunoștințe mai bune despre modul de transmitere a HIV,
aceștia au ales răspunsurile corecte într-o măsură mai mare decât populația generală.
20%
40%
60%
80%
100%
120%

%
20%
40%
60%
80%
120%

0%
Prin relaţii sexuale (între un bărbat şi o
100% 93%

95%
Să folosească prezervative femeie)
99%

infectării cu HIV
Dacă foloseşti ace de seringă sau
85%

Să evite relaţiile sexuale cu instrumentar nesterilizat


98%

83%
persoane necunoscute sau
puţin cunoscute
Prin relaţii sexuale între doi bărbaţi
64%
97%

Să evite relaţiile cu

89%
Primind transfuzii de sânge
87%

prostituate

97,3% 98,6% 95,0%


86% 78%

Dacă foloseşti droguri injectabile

87%
Să folosească ace sterile

89,6%
De la o mamă infectată cu HIV la copilul
77% 73%

nou-născut
Să-i ceară partenerului să îşi

66%
facă testul HIV Prin tratamente stomatologice, de la
68% 67%

88,9%
dentist
63%
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România

Să nu se drogheze/Să nu

HIV?
folosească droguri La manichiură, pedichiură, frizerie
57%

Populație generală
Populație generală

injectabile

78%78,8%
Dacă donezi sânge
54% 56%

Să aibă numai un singur

59%
48%

partener sexual

Școli
Școli

Prin alăptare

71,8% 65%
Să evite relaţiile bisexuale
Folosind băi sau toalete publice
33% 29%
Cum se poate infecta o persoană cu HIV:

31% 27%

Să evite tratamentele

60,4% 60%
Prin sărut pe gură
21%

injectabile
23%

58,1%
Figura 99: Percepția respondenților cu privire la modurile în care o persoană se poate infecta cu HIV

Să se ferească de Prin înţepături de ţânţari


31%

35%
înţepăturile de ţânţari sau
Ce poate face o persoană pentru a reduce riscul de a se infecta cu

alte insecte
Împărţind vesela cu persoane infectate cu
23% 24%

HIV
17%

33,0% 28%
Abstinenţa/Să nu aibă relaţii
sexuale
Dând mâna cu cineva
11%

26,4%
6%

Figura 100: Percepția respondenților cu privire la măsurile pe care o persoană le poate lua pentru a reduce riscul
92
Rezultate 93

În ceea ce privește riscul perceput de către respondenți de a se infecta cu HIV doi din cinci
tineri (38%) consideră că nu au nici un risc, iar unul din cinci nu știe dacă este sau nu expus
unui astfel de risc. Cei care consideră că au un risc de a se infecta cu HIV au enumerat ca
principale motive contractarea virusului la spital sau stomatolog (mai mult de jumătate dintre
respondenți) sau în urma contactelor sexuale fără prezervative. De asemenea, majoritatea
respondenților (aproximativ 88%) au apreciat că sunt interesați de subiectul infecțiilor cu
transmitere sexuală/HIV/SIDA.

Cât de mare este riscul tău de a te infecta cu HIV?


Populație generală Școli

45%
40% 38% 38%

35%
30%
24%
25%
20%
20% 17% 16%
15%
9% 9%
10% 7% 7% 7% 8%
5%
0%
Foarte mare Mare Moderat Mic Nici un risc NȘ/NR

Figura 101: Percepția respondenților cu privire la gradul de risc pe care îl au de a se infecta cu HIV

De ce consideri că ai un risc de a te infecta cu HIV?


Populație generală Școli

80% 72%74%
70%
60% 55%
51%
50%
40% 33%32%
30%
18%16%
20% 14%13% 12%14%
7% 7%
10% 2% 2%
0%

Figura 102: Principalul motiv pentru care respondenții consideră că nu prezintă riscul de a se infecta cu HIV
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 94

În legătură cu ITS/HIV/SIDA poţi afirma că aceste subiecte...:


Populație generală Școli

60%
55%
52%
50%

40%
33% 33%

30%

20%
14%
12%
10%

0,1% 1%
0%
Te interesează foarte mult Te interesează, dar nu Nu te interesează NȘ/NR
într-o măsură foarte mare

Figura 103: Interesul declarat al respondenților față de ITS/HIV/SIDA


Rezultate 95

II.2.5 STIGMATIZARE ȘI DISCRIMINARE LEGATĂ DE HIV/SIDA

Gradul de toleranță sau atitudinea discriminatorie pe care o manifestă indivizii față de


persoanele infectate sunt date de cele mai multe ori de nivelul informațiilor cunoscute despre
HIV/SIDA.

Datele culese în acest studiu au arătat că unul din zece respondenți cunoaște personal o
persoană infectată cu HIV sau care a murit din acestă cauză. De asemenea, mai mult de
jumătate dintre respondenți ar fi dispuși să ia masa cu o persoană care are HIV sau SIDA,
respodenții din școli într-o măsură mai mare decât cei din populația generală (62% față de
51%).

Majoritatea respondenților care au fost intervievați în școli (85% față de 51% respondenți din
populația generală) ar accepta să îngrijească o rudă infectată cu HIV și sunt de părere că unui
tânăr, elev sau student infectat cu HIV, ar trebui să i se permită să meargă în continuare la
școală. În ceea ce privește profesorii infectați cu HIV aproape două treimi dintre elevi (63%)
sunt de părere că ar trebui să li se permită să predea la școală.

Cunoşti personal pe cineva care este infectat cu HIV sau care a


murit de SIDA?
Populație generală Școli

100%
90% 86% 86%

80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10% 9%
10% 5% 4%
0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 104: Ponderea respondenților care cunosc personal pe cineva care este infectat cu HIV sau care a murit de SIDA
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 96

Ai fi dispus să iei masa cu o persoană despre care ştii că are


HIV sau SIDA?
Populație generală Școli

70%
62%
60%
51%
50%

40% 35%

30% 26%

20%
14%
12%
10%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 105: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a lua masa cu o persoană care are HIV/SIDA

Dacă o rudă a ta s-ar infecta cu HIV, virusul care cauzează SIDA,


ai accepta să o îngrijeşti?
Populație generală Școli

90% 85%

80%

70%
63%
60%

50%

40%

30%
21%
20% 16%
9%
10% 6%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 106: Percepția respondenților asupra disponibilității acestora de a îngriji o rudă infectată cu HIV
Rezultate 97

Dacă un elev/student are HIV/SIDA, ar trebui să i se permită să


meargă în continuare la şcoală?
Populație generală Școli

90% 85%

80%

70%
60%
60%

50%

40%
28%
30%

20%
11% 12%
10% 4%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 107: Percepția respondenților asupra dreptului de a merge la școală al unui elev/student suferind de HIV/SIDA

Dacă un profesor are HIV/ SIDA, ar trebui să i se dea voie să


predea în continuare în şcoală?
Populație generală Școli

70%
63%
60%
50%
50%

40%
33%

30% 27%

20% 17%
10%
10%

0%
Da Nu NȘ/NR

Figura 108: Percepția respondenților asupra dreptului de a preda al unui profesor suferind de HIV/SIDA
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 98

II.2.6 CUNOAȘTEREA ȘI EVALUAREA CAMPANIEI “IUBEȘTE CU CAP!


PÂNĂ PESTE CAP!”

Mai mult de jumătate dintre respondenții din populația generală (58%) au declarat că au auzit în
ultimul an despre campanii referitoare la ITS/HIV/SIDA. La nivelul școlilor, majoritatea
respondenților (96%) au remarcat existenţa, în ultimul an anterior studiului, a cel puţin unei
astfel de campanii. Dintre cei care au remarcat existenţa unor astfel de campanii, 5% dintre
respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au indicat „Iubește cu cap!” ca fiind
campania de care au auzit, în timp ce doi din trei elevi au menționat această campanie (59%).

În ceea ce privește cunoașterea asistată a campaniei „Iubește cu cap!” (respondenţii au fost


întrebați în mod specific dacă au auzit de această campanie), aproximativ două treimi dintre
elevii de liceu (62%) și unul din zece respondenți din populația generală (8%) au răspuns
afirmativ.

În ultimul an ai auzit de campanii referitoare la ITS/HIV/SIDA?


Populație generală Școli

120%
96%
100%

80%
58%
60%
39%
40%

20%
3% 2% 1%
0%
Da Nu NȘ/NR
Figura 109: Cunoașterea, în rândul respondenților, a campaniilor referitoare la ITS/HIV/SIDA

Care sunt campaniile de care ai auzit?


Populație generală Școli

100% 94%
90%
80%
70% 59%
60%
50%
40% 36%
30%
20%
10% 5% 5%
1%
0%
Iubește cu cap/Pisica neagră Alte campanii Nu îmi amintesc numele lor

Figura 110: Cunoașterea spontană a campaniei „Iubește cu cap/ Pisica neagră”


Rezultate 99

În ultimul an ai auzit de campania „Iubește cu cap”?


Populație generală Școli

90% 85%
80%
70% 62%
60%
50%
40% 34%
30%
20%
8% 7%
10% 4%
0%
Da Nu Nu știu/Nu îmi amintesc

Figura 111: Cunoașterea asistată a campaniei „Iubește cu cap/ Pisica neagră”

Cei mai mulți dintre respondenții elevi au auzit de campania „Iubește cu cap!” de la școală
(31%) sau de la voluntari (30%). Și respondenții din populația generală au auzit de această
campanie cel mai des de la voluntari (19%).

Unde ai auzit/ văzut?


Populație generală Școli

35%
31% 30%
30%

25%
19%
20%
14%
15% 12% 12%
11% 11%
9% 9%
10%
5% 6%
4% 4% 4% 4% 5%4%
5% 3%2%

0%

Figura 112: Surse în care respondenții au văzut/ auzit de campania „Iubește cu cap/Pisica neagră”
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 100

Sloganul campaniei este...:


Populație generală Școli

60%
52%
50% 43%
40% 35% 36%

30%
22%
20%
12%
10%
0%
Noaptea toate pisicile sunt negre Iubește cu cap până peste cap Nu știu

Figura 113: Cunoașterea spontană a sloganului campaniei de către respondenți

Doi din cinci respondenți (38%) au indicat o pisică neagră ca fiind logo-ul campaniei, aceasta
fiind mai cunoscută în rândul elevilor – pisica neagră a fost recunoscută de trei sferturi dintre
elevi (76%) ca fiind simbolul campaniei.

Logo-ul este...:
Populație generală Școli

80% 76%
70% 62%
60%
50%
38%
40%
30% 24%
20%
10%
0%
Pisica neagră Nu știu

Figura 114: Cunoașterea spontană a logo-ului campaniei de către respondenți

Site-ul este...:
Populație generală Școli

90% 80%
80% 72%
70%
60%
50%
40%
28%
30% 20%
20%
10%
0%
Persoane care și-au amintit adresa site-ului Persoane care nu și-au amintit adresa site-ului

Figura 115: Cunoașterea spontană a site-ului campaniei de către respondenți


Rezultate 101

Unul din cinci respondenți (20%) din populația generală și trei din zece elevi (28%) și-au adus
amintit numele site-ului campaniei, iar 5% l-au și vizitat.

Ai vizitat site-ul?
Populație generală Școli

100% 95% 95%


90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10% 5% 5%
0%
Da Nu

Figura 116: Respondenți care au vizitat site-ul campaniei

În viziunea respondenților, este foarte important ca o campanie de informare cu privire la


infecțiile cu transmitere sexuală, HIV/SIDA, să transmită informații legate de modul de
transmitere a HIV/SIDA (41%), modul de prevenire a transmiterii HIV/SIDA (39%), modul de
folosire corectă a prezervativului (37%) precum și metode alternative de contracepție (36%).
Doar 13% dintre respondenți consideră că o astfel de campanie ar trebui să invite tinerii să
adopte un comportament nediscriminatoriu față de persoanele infectate cu HIV/SIDA.

În ce măsură consideri că este sau nu important ca o campanie


referitoare la ITS/HIV/SIDA să transmită informații referitoare la....:
Foarte important Important Puțin important Foarte puțin important/deloc important NȘ/NR

Modul în care se transmite HIV/SIDA 41% 35% 11%


11% 2%

Metode de prevenire a transmiterii HIV/SIDA 39% 33% 13%12% 3%

Metode alternative de contracepție 36% 33% 14%15% 3%

Folosirea corectă a prezervativului 37% 29% 19%12% 2%

Adoptarea unui comportamentul sexual responsabil 18% 29% 35% 16% 3%


Adoptarea unui comportament nediscriminatoriu față de
persoanele infectate cu HIV/SIDA
13% 26% 38% 21% 2%
Condițiile în care poți apela la metode alternative de
contracepție
15%15% 29% 38% 3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 117: Informații pe care o campanie de informare cu privire la ITS/HIV/SIDA ar trebui să le transmită
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 102

Referitor la informațiile pe care le-a transmis campania, respondenții au recunoscut în foarte


mare măsură că aceasta a promovat adoptarea unui comportament nediscriminatoriu față de
persoanele infectate cu HIV/SIDA (59%), indicarea unor metode alternative de contracepție
(50%), precum și metode de prevenire a transmiterii HIV/SIDA (45% dintre respondenți).

În ce măsură ești sau nu de acord cu afirmațiile de mai jos?


Campania „Iubește cu cap” a oferit informații referitoare la....
Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/deloc NȘ/NR

Adoptarea unui comportament nediscriminatoriu față de … 59% 34% 4%


2% 1%
Tolerarea bolnavilor de HIV/SIDA 55% 35% 4%
5% 2%
Metode alternative de contracepție 50% 37% 6%
5% 2%
Metode de prevenire a transmiterii HIV/SIDA 45% 34% 14%
4% 4%
Tratamentul ITS-urilor 55% 22% 13%9% 1%
Comportamentul sexual responsabil 45% 29% 11%
10% 4%
Numărul optim de parteneri 15% 33% 38% 13% 1%
Condițiile în care poți apela la metode alternative de… 15% 29% 44% 12% 1%
Modul în care se transmite HIV/SIDA 14%14% 26% 41% 5%
Rolul sexului în relațiile de cuplu 13%11% 29% 39% 9%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 118: Informații transmise de campania „Iubește cu cap/ Pisica neagră”, în opinia respondenților

În ceea ce privește informațiile pe care și le-au însușit respondenții, patru din cinci (81%) au
noțiuni corecte despre modul de transmitere al HIV. Mai mult decât atât, două treimi dintre
respondenți (64%) știu că te poți proteja de infecția cu ITS prin contact sexual protejat.

Din câte știi, următoarele afirmații sunt adevărate sau false?

Adevărat Fals Nu știu

HIV se transmite prin contact sexual neprotejat 81% 16% 3%


Daca ai ITS nu trebuie să îți anunți partenerul/ partenerii 75% 20% 5%
Farmacistul îți poate recomanda un tratament pentru ITS 66% 30% 4%
Poți preveni ITS-urile prin contact sexual protejat 64% 33% 3%
Dacă ai un singur partener nu te infectezi cu ITS 58% 38% 4%
HIH se transmite prin folosirea în comun a cănilor,… 48% 48% 4%
SIDA este o boală numai a homosexualilor 46% 49% 4%
HIV se transmite prin sânge 43% 56% 2%
HIV se transmite prin sărut 37% 60% 4%
Prezervativele pot fi folosite doar de bărbați 36% 60% 4%
Tratamentul ITS este dat doar de către medici 32% 66% 2%
Prezervativul nu este singura metodă de prevenție a ITS-… 26% 69% 6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 119: Cunoașterea, de către respondenți, a informațiilor legate de contractarea și prevenirea infectării cu
ITS/HIV/SIDA
Rezultate 103

Ai participat la activități?
Populație generală Școli

120%
99%
100%

80%
64%
60%
36%
40%

20%
1%
0%
Da Nu

Figura 120: Ponderea respondenților care au participat la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului „Iubește cu cap/
Pisica neagră”

Două treimi dintre elevi (64%) au declarat că au participat la activități de informare desfășurate
în cadrul proiectului „Iubește cu cap!”, în timp ce dintre tinerii din populația generală au
participat doar 1% dintre respondenți.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 104

II.2.7 EVALUAREA CURSURILOR DE RESPONSABILITATE INDIVIDUALĂ

Doi din cinci elevi 15-19 ani (37%) au participat la cursurile de responsabilitate individuală
realizate în unităţile de învăţământ. Aceștia sunt de părere că în cadrul acestor cursuri au fost
transmise în foarte mare măsură și mare măsură informații referitoare la comportamentul sexual
responsabil (60% au răspuns în foarte mare măsură, și 19% în mare măsură), modalități de
prevenire a infecțiilor cu transmitere sexuală (70% în foarte mare măsură, 9% în mare măsură),
simptomele generale ale infecțiilor cu transmitere sexuală (63% în mare măsură, 10% în foarte
mare măsură).

Ați participat la cursurile de „Responsabilitate individuală: prevenirea


HIV/SIDA” din cadrul campaniei „Iubește cu cap”?

37%
Da
Nu
63%

Figura 121: Respondenţi care au participat la cursurile de Responsabilitate individuală

În ce măsură consideri sau nu că aceste cursuri au transmis


informații referitoare la:
Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/deloc Nu știu

Comportamentul sexual responsabil 60% 19%7%9% 5%


Modalități de prevenire a ITS-urilor 70% 9%8%8% 6%
Semnele generale ale ITS 10% 63% 10%
11% 5%
Atitudinii non-discriminatorii față de personalele… 21% 40% 15% 16% 8%
Modul de acțiune al HIV 41% 18% 17% 21% 4%
Benefiicile implicării active 14% 40% 19% 16% 10%
Modul de acțiune al principalelor metode … 13%17% 54% 10% 6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 122: Aprecierea, de către respondenţi, a informaţiilor oferite în cadrul cursurilor

Cursurile de responsabilitate individuală au fost percepute de către respondenți într-o manieră


foarte pozitivă. Două treimi dintre aceștia (65%) consideră că în urma orelor de responsabilitate
Rezultate 105

individuală au acumulat în foarte mare măsură informații legate de infecțiile cu transmitere


sexuală precum și informații noi despre metodele contraceptive. De asemenea jumătate dintre
respondenți (50%) consideră într-o foarte mare măsură că acum sunt mai bine informați cu
privire la riscurile pe care le presupune contactul sexual neprotejat. Doar 4% dintre respondenți
apreciază într-o foarte mare măsură că nu au acumulat informații noi, iar unul din zece (14%) că
nu i-au fost oferite informații utile.

În ce măsură consideri sau nu că în urma orelor de responsabilitate


individuală....
Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/deloc Nu știu

Ai aflat informații despre ITS 65% 9%12%


8% 5%

Ai acumulat informații noi legate de metodele


65% 9%12%
11% 3%
contraceptive
Ești mai bine informat cu privire la riscurile pe care le
50% 15%14%15% 5%
presupune contactul sexual neprotejat

Nu ți-au fost oferite informații folositoare 14%


10%
9% 60% 8%

Nu ai acumulat informații noi 4%


4%
2% 83% 7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 123: Beneficii percepute de către respondenţi ale orelor de responsabilitate individuală

În urma orelor de reponsabilitate individuală,

Le-ai recomandat prietenilor să folosească


39%
prezervativul
Le-ai povestit prietenilor/ colegilor despre cum se
63%
transmit ITS-urile
Le-ai spus prietenilor/ colegilor despre cum se pot
13%
proteja de infecțiile cu transmitere sexuală

Altele 13%

Nu am vorbit cu prietenii/ colegii mei despre aceste


2%
cursuri

Nu știu 5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Figura 124: Acţiuni întreprinse de către respondenţi în urma orelor de responsabilitate individuală

Aprecierea pozitivă a cursurilor susținute în școli reiese și din acțiunile ulterioare ale
respondenților. Două treimi dintre respondenți (63%) le-au povestit persoanelor apropiate
(colegi, prieteni) despre modul de transmitere a ITS-urilor, doi din cinci respondenți (39%) le-au
recomandat prietenilor să folosească prezervativul, în timp ce doar 2% nu au vorbit cu prietenii/
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 106

colegii despre aceste cursuri. De asemenea, mai mult de trei sferturi dintre respondenți (77%)
au declarat că ar mai participa în mod sigur la astfel de cursuri, dacă s-ar mai organiza, în timp
ce doar 2% se gândesc că probabil nu ar mai participa, iar 0.4% sunt convinși că nu ar mai
participa.

Majoritatea respondenților (84%) ar recomanda prietenilor/ colegilor să participe la astfel de


cursuri, în timp ce 0.4% sunt siguri că nu le-ar recomanda, iar 1% susțin că probabil nu le-ar
recomanda.

Dacă la anul s-ar mai organiza astfel de cursuri, ai mai participa?

În mod sigur aș mai participa 77%

Probabil aș mai participa 19%

Probabil nu aș mai participa 2%

În mod sigur nu aș mai participa 0,4%

Nu știu 2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Figura 125: Prognoza respondenților asupra unei viitoare participări la astfel de cursuri

Ați recomanda prietenilor/ colegilor voștri să participe la astfel de


cursuri?

În mod sigur le-aș recomanda 84%

Probabil le-aș recomanda 13%

Probabil nu le-aș recomanda 1%

În mod sigur nu le-aș recomanda 0,4%

Nu știu 2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Figura 126: Prognoza respondenților asupra recomandării prietenilor/ colegilor să participe la astfel de cursuri
CAPITOLUL II.3 – CONCLUZII PRELIMINARE

Studiul de față a avut ca principal scop evaluarea campaniei de comunicare și a activităţilor


interpersonale de educare a tinerilor referitor la modalitățile de infectare cu HIV/SIDA, alte boli
cu transmitere sexuală şi moduri de prevenire.

În urma cercetării şi analizei datelor a reieşit că mai mult de jumătate dintre respondenții din
populația generală (58%) și majoritatea respondenților elevi (96%) au declarat că au auzit de o
astfel de campanie în anul precedent. Mai mult decât atât, doi din trei elevi (59%) au indicat
campania de care au auzit ca fiind campania „Iubește cu cap!”. Vizibilitatea campaniei a fost
mai mare în rândul elevilor decât în rândul populației generale.

Sursele de la care cei mai mulți dintre respondenți au auzit de această campanie au fost
voluntarii și școala. Putem considera că desfăşurarea activităţilor de către voluntari tineri ai
proiectului a înlesnit comunicarea, forma de educaţie între egali aplicată în proiect conducând la
o mai bună transmitere a informaţiilor, precum şi la reţinerea lor în mai mare măsură.

Aproximativ jumătate dintre respondenţi au identificat sloganul campaniei ca fiind „Noaptea


toate pisicile sunt negre” (43% respondenți din populația generală, respectiv 52% dintre elevi).
Doar o treime dintre respondenți nu și-au amintit sloganul campaniei, restul indicând ca și
slogan alte mesaje promovate în timpul campaniei.

În ceea ce privește imaginea campaniei și elementele de promovare, cunoașterea logo-ului a


fost mai mare în rândul elevilor – trei sferturi dintre elevi (76%) au indicat logo-ul ca fiind o
pisică neagră, comparativ cu doi din cinci respondenți din populația generală (38%).

Tinerii respondenţi consideră că este foarte important ca o campanie de informare cu privire la


infecțiile cu transmitere sexuală, HIV/SIDA să transmită informații legate de modul de
transmitere a HIV/SIDA (41%), modul de prevenire a transmiterii HIV/SIDA (39%), modul de
folosire corectă a prezervativului (37%) precum și metode alternative de contracepție (36%). În
acelaşi timp, informarea cu privire la condiţiile în care poţi apela la metode de contracepţie
alternative sunt considerate puţin sau foarte puţin importante de către două treimi dintre
respondenţi (67%).

Un alt aspect important pe care l-a urmărit campania „Iubește cu cap/ Pisica neagră” a fost
promovarea unui comportament nediscriminatoriu față de persoanele infectate cu HIV/SIDA.
Patru din cinci respondenți (83%) au considerat că valorile legate de toleranţă şi non-
discriminare au fost promovate în mare și foarte mare măsură (59% dintre respondenți au
declarat că au fost promovate în foarte mare măsură, respectiv 34% în mare măsură).
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 108

În ceea ce privește cursurile de responsabilitate individuală desfășurate în școli, doi din cinci
respondenți (37%) au declarat că au participat la aceste cursuri. Atitudinea elevilor vis-a-vis de
aceste cursuri a fost una pozitivă, două treimi dintre aceștia (65%) considerând că în urma
orelor de responsabilitate individuală au acumulat în foarte mare măsură informații legate de
infecțiile cu transmitere sexuală precum și informații noi despre metodele contraceptive.

Utilitatea cursurilor a fost susținută și de faptul că mai mult de trei sferturi dintre respondenți
(77%) au declarat că ar mai participa în mod sigur la astfel de cursuri, dacă s-ar mai organiza.
Mai mult decât atât, majoritatea respondenților (84%) le-ar recomanda prietenilor/colegilor să
participe la astfel de cursuri.
PARTEA a III-a

ANALIZA COMPARATIVĂ A CUNOȘTINȚELOR,


ATITUDINILOR ȘI PRACTICILOR SEXUALE ALE
TINERILOR LEGATE DE INFECȚIA CU HIV, ALTE INFECȚII
CU TRANSMITERE SEXUALĂ ȘI DE CONSECINȚELE
PRACTICĂRII SEXULUI NEPROTEJAT
CAPITOLUL III.1 – ANALIZĂ COMPARATIVĂ

Proiectul „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România” a avut ca principal scop să le


ofere tinerilor informaţii şi abilităţi corecte cu privire la viaţa de cuplu şi prevenirea infecţiei cu
HIV/SIDA, pentru a-i motiva să adopte un comportament responsabil şi o atitudine
nediscriminatoare faţă de persoanele infectate cu HIV.

Pentru a stabili gradul în care activităţile adresate tinerilor și-au atins obiectivele s-au efectuat 2
studii în rândul tinerilor 15-24 de ani: o cercetare preliminară ante-campanie, în gospodării,
derulată la nivel național (baseline) – 2010, şi o cercetare de evaluare vizând tinerii 15-24 de
ani, la nivelul celor 10 judeţe vizate în principal de către proiect, în 2011 (2 subcomponente: una
vizând elevii 15-19 ani din unităţile de învăţământ, iar cea de-a doua tinerii 15-24 de ani la
nivelul gospodăriilor). Datele incluse în cele 2 studii au fost colectate la un interval de 12 luni
distanţă, timp în care s-au derulat intervenţiile din cadrul proiectului (activităţi interpersonale în
licee, campanie de comunicare de outreach şi media).

Pentru a stabili măsura în care campania și-a îndeplinit obiectivele, în cele ce urmează vom
compara datele obținute în prima cercetare cu cele din cercetarea post-campanie, cercetare de
evaluare a notorietății campaniei pentru a urmări schimbările produse la atât la nivelul
cunoștințelor cât și a atitudinilor și comportamentului tinerilor expuși la campanie.

Este important de precizat că datele de la prima cercetare sunt datele colectate în anul 2010 și
reprezintă date la nivel național, în timp ce datele de la cercetarea a doua, de evaluare a
campaniei, se raportează strict la populația din județele țintă principale ale proiectului.

Datele obţinute indică faptul că proiectul a fost unul de succes, cu real impact asupra grupului
ţintă vizat, în special la nivelul tinerilor 15-19 ani.

III.1.1 CUNOȘTINȚE, ATITUDINI LEGATE DE CONTRACEPȚIE ȘI


COMPORTAMENT SEXUAL RESPONSABIL

La nivel național, trei sferturi dintre respondenți (78%) identificau prezervativul ca fiind atât o
metodă contraceptivă cât și metodă de prevenire a îmbolnăvirii cu ITS/HIV/SIDA. În urma
derulării campaniei de comunicare, un procent mai mare de tineri din județele țintă au identificat
prezervativul ca fiind metodă de prevenire a sarcinii şi de prevenire a contractării bolilor cu
transmitere sexuală – 86% respondenți din rândul populației generale (tineri cu vârsta cuprinsă
între 15 și 24 de ani) și 82% respondenți elevi din licee.

În ceea ce privește comportamentul sexual responsabil, 59% dintre respondenți declarau în


2010 că au sugerat măcar o dată respondentului să folosească prezervativul, în timp ce în
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 112

datele culese pe parcursul cercetării post-campanie arată că folosirea prezervativului a fost


sugerată de trei sferturi dintre respondenții din județele țintă (74% respondenți din populația
generală, respectiv 71% elevi din licee).

Numărul persoanelor care au avut în ultimele 12 luni prezervative la ele întotdeauna sau
aproape întotdeauna a crescut, în special în rândul populației generale cu vârste cuprinse între
15 și 24 de ani (de la 22% în anul 2010 la 29% în 2011). Deși în rândul elevilor de liceu
creșterea nu este la fel de mare (24%) aceasta poate fi pusă pe seama faptului că mulți dintre
ei nu și-au început viața sexuală sau au contacte sexuale sporadice.

III.1.2 UTILIZAREA PREZERVATIVULUI

Datele comparative 2010-2011 arată creșterea numărului de tineri activi din punct de vedere
sexual care au folosit cel puțin o dată prezervativul – de la 79% în 2010 la aproximativ 87% în
2011. O creștere importantă în ceea ce privește frecvența de utilizare a prezervativului se
înregistrează și în rândul persoanelor care au avut contact sexual în ultimele trei luni: în 2010,
28% dintre respondenți declarau că au folosit prezervativul la fiecare contact sexual, în timp ce
după terminarea campaniei de informare numărul acestora a crescut la 35% în cazul
respondenților din populația generală și la 44% pentru elevi.

Dacă ne raportăm la utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual, observăm că și aici


există o creștere semnificativă: 49% dintre tineri declarau că au folosit prezervativul la ultimul
contact sexual, potrivit datelor obținute înainte de derularea campaniei, față de aproximativ 70%
la încetarea campaniei.

Relațiile sexuale ocazionale reprezintă un important factor de risc în contractarea bolilor cu


transmitere sexuală. Se impune astfel ca tinerii să înțeleagă riscurile la care se expun și să
utilizeze întotdeauna prezervativul în cadrul acestor relații, acesta fiind unul dintre aspectele pe
care s-a axat campania de informare “Iubește cu cap! Până peste cap!”. Rezultatele obținute au
fost încurajatoare: chiar dacă în rândul populației de interes general nu s-au semnalat modificări
– 43% dintre respondenții care au declarat că au avut relații sexuale ocazionale au folosit
întotdeauna prezervativul, la fel ca în 2010 – jumătate dintre respondenții din școli (51%) au
folosit întotdeauna prezervativul în cazul contactelor sexuale ocazionale.

III.1.3 CUNOȘTINȚE LEGATE DE INFECTAREA CU HIV/SIDA

În rândul respondenților, cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală sunt SIDA și sifilisul
(95% dintre respondenți au auzit de SIDA și 93% de sifilis, atât în 2010 cât şi post-campanie).
Pentru celelalte boli – herpesul genital, gonoree, vegetații veneriene, tricomonas – s-au
înregistrat ușoare creșteri (2, 3 procente) în cunoașterea acestor boli de către respondenți.
Analiză comparativă 113

Dacă în 2010 doar jumătate din respondenți (51%) știau că nu întotdeauna infecțiile cu
transmitere sexuală prezintă simptome, în urma campaniei numărul acestora a crescut: doi din
trei respondenți din populația generală și patru din cinci elevi care au acum aceste cunoștințe.
Procentele se păstrează și în cazul posibilității ca o persoană să fie infectată cu HIV fără să
aibă simptome (52% în 2010 față de 60%, respectiv 80% în 2011).

Există o îmbunătățire clară în ceea ce privește cunoștințele respondenților asupra modurilor în


care o persoană se poate îmbolnăvi de HIV. Creșterea nivelului de cunoștințe este mai mare în
rândul elevilor decât în rândul populației generale. Astfel, de la 72% respondenți care indicau în
2010 folosirea acelor de seringă sau a instrumentarului nesterilizat ca modalitate de infectare cu
HIV, numărul acestora a crescut la 85% în rândul tinerilor din populația generală și 98% în
rândul elevilor. O diferență majoră se observă în indicarea relațiilor sexuale ca și factor de risc
în infectarea cu HIV: acesta a fost principalul motiv identificat de respondenții care au luat parte
în cercetarea post-campanie (93% respondenți din populația general, 99% respondenți elevi) în
timp ce în anul 2010 acesta a fost indicat ca motiv de 60% din respondenți.

Riscurile de infectare cu HIV pot fi reduse, în viziunea respondenților, în principal prin folosirea
prezervativului. La nivel național, 57% dintre respondenți identificau prezervativul ca și
modalitate de reducere a riscului de infectare cu HIV, în timp ce utilizarea prezervativului este
indicată de majoritatea respondenților care au participat la cercetarea de evaluare a campaniei
(95% respondenți din populația general, respectiv 97% dintre elevii intervievați).

III.1.4 SURSE DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ITS/HIV/SIDA ȘI FOLOSIREA


PREZERVATIVULUI

Doi din cinci respondenți (38%) declarau, în 2010, că au vorbit cu cineva despre infecțiile cu
transmitere sexuală/ HIV/ SIDA. Dacă în rândul populației generale s-a păstrat proporția – 38%
au declarat că au vorbit cu cineva despre bolile cu transmitere sexuală – în rândul elevilor se
observă o creștere de aproximativ 30 de procente: două treimi dintre elevi (66%) au declarat, în
urma campaniei, același lucru. Persoanele indicate de aceștia din urmă ca interlocutori au fost
voluntarii ONG (78% dintre cazuri), comparativ cu datele din 2010 unde prietenii/colegii
reprezentau principalul interlocutor pe tema bolilor cu transmitere sexuală (pentru 49% dintre
respondenți).

În ceea ce privește alte surse de informare, se observă o creștere a numărului de tineri care au
văzut în ultimul an materiale informative (postere, pliante) referitoare la prezervativ. Dacă
înainte de campanie 49% dintre respondenți luaseră contact cu materiale informative, după
terminarea campaniei, în județele vizate, ponderea acestora a crescut la 53% în rândul
populației de interes general și 87% în rândul elevilor.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 114

III.1.5 ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII

În general, informația despre HIV/SIDA acumulată la nivelul unei societăți se reflectă inclusiv în
gradul de toleranță sau atitudinea discriminatorie pe care o manifestă indivizii față de
persoanele infectate. Acest aspect a fost confirmat prin analiza datelor din cercetarea ante și
post campanie: 44% dintre tinerii din studiul realizat la nivel național ar fi dispuși să ia masa cu
cineva despre care știu că are HIV, în timp ce jumătate din respondenții din populația generală
(51%) și 62% respondenți elevi au declarat același lucru în urma campaniei.

Două treimi din populația generală (63%) și 85% dintre elevi ar accepta să îngrijească o rudă
infectată cu HIV, față de 58% în 2010. De asemenea, dacă în 2010 29% dintre respondenți nu
erau de acord ca unui elev afectat de HIV/SIDA să i se permită continuarea studiilor la școală,
numărul acestora a scăzut la 11% în rândul elevilor, chiar dacă în rândul tinerilor din populația
generală nu s-a modificat semnificativ (28%).

Tendința de acceptare în rândul elevilor se menține și în cazul existenței unui profesor infectat
cu HIV/SIDA. Astfel, două treimi dintre elevi (63%) consideră că unui profesor infectat cu
HIV/SIDA ar trebui să i se dea voie să predea în continuare la școală, comparativ cu jumătate
dintre tinerii respondenți din populația generală (50%) și jumătate dintre respondenții studiului
2010 (50%).
CONCLUZII

Analizând comparativ datele provenite de la cele două studii – studiul la nivel național și cel la
nivelul județelor țintă, putem concluziona că proiectul „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA
în România” a avut un real succes.

În urma proiectului, s-au înregistrat creșteri în ceea ce privește cunoștințele respondenților


legate de prezervativ: majoritatea respondenților din județele țintă, respondenți din rândul
populației generale dar și elevi (86%, respectiv 82%), au identificat prezervativul ca fiind atât
metodă de prevenire a sarcinii cât şi metodă de prevenire a contractării bolilor cu transmitere
sexuală. Se înregistrează o creștere de 8%, respectiv 6% față de datele colectate la nivel
național în 2010 (78% dintre respondenți indicau prezervativul ca metodă de prevenire a sarcinii
şi metodă de prevenire a contractării bolilor cu transmitere sexuală).

Referitor la negocierea utilizării prezervativului în cuplu, în 2011 aproximativ trei sferturi dintre
respondenți au declarat că i-au sugerat partenerului măcar o dată să folosească prezervativul
(74% respondenți din populația generală, respectiv 71% elevi din licee), creștere semnificativă
față de situația din 2010, când 59% dintre respondenți le-au cerut partenerilor să folosească
prezervativul.

Creșterea numărului de tineri care au folosit cel puțin o dată prezervativul reprezintă încă un
indicator al reușitei proiectului: aproximativ 87% dintre respondenții din 2011 au utilizat
prezervativul cel puţin o dată, comparativ cu 79% dintre respondenții studiului realizat în 2010
(creștere de 8%).

În urma campaniei s-a înregistrat o creștere semnificativă și în ceea ce privește frecvența de


utilizare a prezervativului. Astfel, dacă în 2010 din rândul persoanelor care au avut contact
sexual în ultimele trei luni, 28% declarau că au folosit prezervativul la fiecare contact sexual,
după terminarea campaniei de informare 35% dintre tinerii din populația generală și 44% dintre
elevii cu activitate sexuală în ultimele 3 luni au declarat utilizarea prezervativului la fiecare
contact sexual.

Datele colectate arată creșteri şi în ceea ce priveşte utilizarea prezervativului în cazul


persoanelor care au declarat că au contacte sexuale ocazionale. Deşi în rândul tinerilor din
populaţia generală ponderea respondenților care au declarat că au folosit întotdeauna
prezervativul în cadrul relațiilor sexuale ocazionale nu s-a modificat în 2011 comparativ cu 2010
(43%), jumătate dintre respondenții din școli (51%) declară că că în cazul acestor relații au
folosit întotdeauna prezervativul.
Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România 116

Alte rezultate pozitive obținute în urma campaniei sunt reprezentate de o mai bună cunoaștere
de către tineri a modului de infectare cu bolile cu transmitere sexuală, a modului de manifestare
a acestora precum şi a modalităţilor de prevenire. Studiul realizat după încheierea campaniei de
informare a indicat aprecierea relațiilor sexuale ca fiind unul din factorii de risc în infectarea cu
HIV de către majoritatea respondenţilor (93% respondenți din populația general, 99%
respondenți elevi) faţă de 60% - ponderea respondenților la nivel național care identificau
relațiile sexuale ca și factor de risc.

Jumătate dintre respondenți (51%) știau, în cadrul cercetării ante-campanie din 2010, că nu
întotdeauna infectarea cu boli cu transmitere sexuală este însoțită de simptome. În urma
campaniei observăm o creștere semnificativă a nivelului de cunoştinţe în această privinţă: doi
din trei tineri din populația generală (60%) și patru din cinci elevi (80%) cunosc faptul că o
persoană poate avea o ITS fără a manifesta semne de boală. O creştere similară a nivelului de
informare se observă și în cazul faptului că o persoană poate să fie infectată cu HIV fără să
aibă nici un semn sau simptom (60%, respectiv 80% în 2011 comparativ cu 52% în 2010).

Un alt aspect îmbunătățit în urma campaniei îl reprezintă identificarea prezervativului ca fiind


principala modalitate de reducere a riscului de infectare cu HIV/SIDA. Dacă în 2010 57% dintre
respondenți identificau prezervativul ca și modalitate de reducere a riscului de infectare cu HIV,
în 2011 acesta a fost indicat de majoritatea respondenților din judeţele vizate de proiect (95%
dintre tinerii respondenți din populația generală, respectiv 97% dintre elevii intervievați).

În ceea ce privește sursele de informare ale respondenților cu privire la infecțiile cu transmitere


sexuală/ HIV/ SIDA, în 2011 observăm o creştere cu 30% a numărului de elevi care au declarat
că au purtat o discuţie cu alte persoane privind ITS/HIV/SIDA. Potrivit studiului realizat post-
campanie majoritatea respondenţilor au indicat voluntarii ca fiind persoanele cu care au vorbit
despre bolile cu transmitere sexuală (78% dintre cazuri), comparativ cu datele din 2010 unde
prietenii/colegii reprezentau principalul interlocutor pe tema bolilor cu transmitere sexuală
(pentru 49% dintre respondenți).

S-a constatat, de asemenea, o creștere a numărului de tineri care au intrat în contact în ultimul
an cu surse de informare mediate, cum ar fi emisiunile tv, radio, reclame, afișe, broșuri, pliante
etc. Dacă înainte de campanie 49% dintre respondenți văzuseră cel puțin un pliant/ broșură
care să transmită informații referitoare la infecțiile cu transmitere sexuală, HIV/SIDA, după
terminarea campaniei, în județele vizate, ponderea acestora a crescut la 53% în rândul
populației de interes general și 87% în rândul elevilor.

Nu în ultimul rând, campania poate fi considerată un succes datorită încurajării tinerilor să


adopte o atitudine nediscriminatorie față de persoanele infectate cu HIV/SIDA. Dacă înainte de
Concluzii 117

campanie, 44% dintre tinerii din studiul realizat la nivel național erau dispuși să ia masa cu
cineva despre care știau că este infectat cu HIV, ponderea acestora a crescut în județele țintă la
jumătate pentru tinerii din populația generală (51%) și respectiv la 62% în rândul respondenților
elevi.

Tendința de acceptare a persoanelor infectate cu HIV/SIDA se menține în rândul elevilor și în


cazul posibilității existenței unui profesor sau a unui elev infectat cu HIV/SIDA. Astfel, două
treimi dintre elevi (63%) consideră că unui profesor infectat cu HIV/SIDA ar trebui să i se dea
voie să predea în continuare la școală, comparativ cu jumătate dintre tinerii din populația
generală (50%) și jumătate dintre respondenții studiului la nivel național realizat în 2010 (50%).
În cazul elevilor infectați situația este similară: dacă în 2010 trei din zece respondenți (29%) nu
erau de acord ca unui elev afectat de HIV/SIDA să i se permită să vină în continuare la şcoală,
ponderea acestora a scăzut în 2011 la 11% în rândul elevilor, chiar dacă în rândul tinerilor din
populația generală nu s-a modificat semnificativ (28%).

În urma derulării proiectului „Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România” s-au


înregistrat creșteri semnificative ale nivelului de cunoștințe privind modul de transmitere și
mijloacele de prevenire ale ITS/HIV/SIDA şi îmbunătăţirea percepţiei privind utilizarea
prezervativele, corelate cu modificarea pozitivă a atitudinii privind persoanele infectate cu
HIV/SIDA (creşterea gradului de acceptare a acestora). Aceste modificări sunt semnificativ mai
pregnante în rândul elevilor 15-19 ani, vizaţi în mai mare măsură de activităţile proiectului prin
realizarea activităţilor educative din instituţiile de învăţământ, de către educatorii între egali
voluntari instruiţi în proiect.