CONSTRUCTII METALICE

- Imbinarea elementelor metalice -
Imbinarea elementelor metalice
Soluţii si tehnologii de imbinare
Cu conectori
mecanici
Suruburi
Bolturi
Nituri
Normale
Pretensionate
Prin sudura
Cordoane de colt
Suduri de adancime
Sudura in puncte
Prin incleiere
Părţi ale unei configuraţii de nod grindă-stâlp
Configuraţii de noduri
1,2 – Imbinari de asamblare (montaj) rigla-stalp
3,4 – Imbinari de continuitate
5 – Prinderi la baza
Detalii de imbinare rigla – stalp – Hale parter

Imbinare pe capul stalpului
Imbinare la fata stalpului
Surub exterior pentru
cresterea bratului de
parghie
Profil laminat
Vuta
Placa de capat
extinsa
Rigla
Stalp
Placa de
capat
Detalii de imbinare coama –
Hale parter

Rigidizare (vuta)
Rigla vutata (sectiune variabila)
Prindere la baza
articulata
Prindere la baza
semirigida
Surub de
ancoraj
Detalii de prindere la baza
Prindere incastrata pentru solicitari ridicate Prindere incastrata pentru
solicitari reduse
Mortar de egalizare
Rigidizare
Stalp
Transversa
Placa de baza
Rigidizare
Stalp
Placa de baza
Suruburi de ancoraj
Detalii de prindere rigla-rigla, rigla-stalp, prindere la baza
Prindere rigla - rigla
Placa de capat
Rigla secundara
Grinda principala
Prindere rigla - stalp
Grinda
Stalp
Placa de capat
Mortar de egalizare
Stalp
Placa de baza
Suruburi de ancoraj
Sudura
Solutii constructive de rigidizare a nodului
Detalii de imbinare – Grinzi cu zabrele

Cordon de sudura
Consola in solutie de prindere cu suruburi
si solutie sudata
Imbinare sudata / Imbinare cu suruburi
Suruburi / nituri Sudura
Aparate de reazam
R
E
A
Z
E
M

S
I
M
P
L
U

R
E
A
Z
E
M

A
R
T
I
C
U
L
A
T

Schematizare
Costul structurilor metalice
Comportarea imbinarilor cu nituri
• Nit = element de constructii, constituit inainte de-a fi folosit
dintr-o tija metalica cilindrica sau cu conicitate mica, avand la
unul din capete un cap de asezare cu diametrul mai mare
decat al tijei. Se foloseste la executarea , prin nituire, a
imbinarilor nedemontabile a elementelor metalice
• Niturile se monteaza la temperaturi ridicate 1000 – 1100
o
C. La
racire tija nitului tinde sa se scurteze si datorita fortelor de
compresiune pe suprafata pieselor imbinate apar forte de
frecare (aceste forte se neglijeaza in calcul)

AVANTAJE
•Comportare rigida la
intindere
•Comportare rigida la
forfecare (si datorita
fortelor de frecare)
•Rezistenta ridicata la
oboseala (poduri)
DEZAVANTAJE
•Pret ridicat
•Montaj dificil
Forte de frecare
Forte de contractie
Solicitarile niturilor. Eforturi capabile
• Comportarea la forfecare in tija nitului
2
,
4
f n
cap n f f
d
N n R
t
=
•Efortul capabil la forfecare in tija nitului
n
f
– numarul suprafetelor de forfecare
R
f
– rezistenta la forfecare
•Efortul capabil la intindere in tija nitului (nu se foloseste)
2
,
4
i n
cap n i
d
N R
t
=

R
i
– rezistenta la intindere a otelului nitului
Solicitarile niturilor. Eforturi capabile
•Comportarea la presiune pe gaura
Comportare reala Comportare idealizata
, min
p n
cap n p
N d t R =
¿
{ }
, , ,
min ;
f p
cap n cap n cap n
N N N =
Capacitatea portanta a unui nit:
Aceleasi expresii ale eforturilor capabile
sunt valabile si pentru suruburile
obisnuite
Pentru solicitarii compuse intindere –
forfecare se va folosi o “rezistenta
echivalenta” a nitului
, ,
3
i f
ech cap n cap n
R N N R = + s
Imbinari cu suruburi. Tipuri de imbinari
Suruburi obisnuite
Avantaje
• Pret scazut
• Montaj usor
Dezavantaje
• Rigiditate initiala la forfecare scazuta
• Rezistenta la oboseala redusa
Suruburi de inalta rezistenta
pretensionate (SIRP)
Avantaje
• Rigiditate initiala la forfecare mare,
datorita frecarii
• Rigiditate la intindere mare, datorita
pretensionarii
Dezavantaje
• Pret ridicat, in special al montajului
Imbinare
solicitata la
forfecare
Imbinare
solicitata la
intindere
Imbinare
solicitata la
forfecare
Imbinare
solicitata la
intindere
Forte de frecare
Forte de pretensionare
Categorii de îmbinări cu şuruburi
Clasele de şuruburi
• Limita de curgere fyb şi rezistenţa la rupere fub pentru şuruburile de
grupă 4.6, 4.8, 5.6, 5.8, 6.8, 8.8 şi 10.9 sunt prezentate în tabel.
Aceste valori trebuie adoptate ca valori caracteristice în calculele de
proiectare.
Valori nominale pentru limita de curgere f
yb
şi rezistenţa la rupere f
ub
a şuruburilor
Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru noduri
Poziţionarea găurilor pentru şuruburi şi nituri
• Distanţele minime şi maxime între găuri şi distanţele de la centrul
găurii până la marginea piesei pe direcţia efortului şi perpendicular
pe direcţia efortului pentru şuruburi şi nituri
Poziţionarea găurilor pentru şuruburi şi nituri
Distante minime admise Distante maxime admise
Calculul imbinărilor cu şuruburi, nituri sau bolţuri
• Categorii de imbinari
– Imbinari solicitate la forfecare
– Imbinari solicitate la intindere
• Rezistenţa de calcul a
dispozitivelor de fixare individuale
– Forţe capabile pentru dispozitive
de fixare individuale solicitate la
forfecare şi/sau întindere
• Şuruburi injectate
• Grupuri de dispozitive de fixare
• Îmbinări lungi
• Îmbinări pretensionate cu şuruburi
din grupa 8.8 sau 10.9
• Slăbirea secţiunii dată de găurile
dispozitivelor de prindere
• Efectul de pârghie
• Distribuţia forţelor între
dispozitivele de fixare la starea
limită ultimă
• Îmbinări cu bolţuri
– Dimensionarea bolţurilor

Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale
solicitate la forfecare
, min
p n
cap n p
N d t R =
¿
2
,
4
f n
cap n f f
d
N n R
t
=
Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale
solicitate la întindere
2
,
4
i n
cap n i
d
N R
t
=
Şuruburi injectate
• Suruburile injectate sunt suruburi in care interspatiul
dintre tija surubului si peretii gauri este umplut cu rasina
epoxidica (doua componente). Umplerea se realizeaza
printr-un orificiu in capul surubului. Dupa injectare
prinderea este cu lunecare impiedecata. Fortele de
forfecare se transmit prin presiune pe gaura si forfecare in
tija surubului.
Forţe de calcul
• Efortul de forfecare de calcul la starea limită a exploatării normale
pentru şuruburi din categoria B de îmbinări, precum şi efortul de
forfecare de calcul la starea limită ultimă pentru şuruburi din
categoria C de îmbinări nu depăşesc rezistenţa la lunecare în stare
limită obţinută plus rezistenţa la presiune pe gaură a răşinii la starea
limită.
• Suplimentar, efortul de forfecare de calcul la starea limită ultimă
într-un şurub din categoriile B şi C de îmbinări nu trebuie să
depăşeacă forţa capabilă la forfecare a şurubului, şi nici forţa
capabilă la presiune pe gaură a şurubului.
Forţa capabilă la presiune pe gaură a răşinii
• F
b,Rd,resin
este forţa capabilă la presiune pe gaură a unui
şurub de injecţie β este un coeficient în funcţie
de raportul grosimilor plăcilor îmbinate
• f
b,resin
este rezistenţă la presiune pe gaură a răşinii
• t
b,resin
este grosimea de contact efectivă a răşinii
• k
t
este egal cu 1,0 pentru starea limită a
exploatării normale (durată lungă) este egal cu
1,2 pentru starea limită ultimă
• k
s
este egal cu 1,0 pentru găuri cu toleranţe
normale sau (1,0 - 0,1 m) pentru găuri mari
• m este diferenţa (în mm) dintre dimensiunea unei
găuri normale şi cea a unei găuri mari.
Grupuri de dispozitive de fixare
• Forţa capabilă a grupurilor de dispozitive de fixare
(şuruburi, nituri, etc.) poate fi determinată şi ca
• Suma forţelor capabile la presiune pe gaură F
b,Rd
a
dispozitivelor de fixare individuale, dacă forţa capabilă la
forfecare F
v,Rd
a unui dispozitiv de fixare individual este
mai mare sau egală cu forţa capabilă la presiune pe
gaură F
v,Rd
.
• În caz contrar, forta capabilă a unui grup de
dispozitive de fixare trebuie luată egală cu numărul
de dispozitive de fixare înmulţită cu cea mai mică
forţă capabilă a dispozitivelor de fixare din grup.
{ }
, , ,
, ,
1
min ;
Rd i v Rd b Rd
n
imbinare Rd Rd i
i
F F F forta capabila a unui dispozitiv de prindere
F F
=
= ÷
=
¿
Îmbinări lungi
• La îmbinările la care distanţa L
j
dintre centrele
dispozitivelor de fixare de capăt, măsurată pe direcţia de
transmitere a forţei este mai mare de 15d, forţa capabilă
la forfecare F
v,Rd
a tuturor dispozitivelor de fixare se
reduce prin multiplicare cu un factor de reducere β
Lf
,
determinat de:
Îmbinări pretensionate cu şuruburi
• Rezistenţa de calcul la lunecare



k
s

n numărul suprafeţelor de frecare
µ coeficientul de frecare

• Forta de pretensionare

Imbinare
solicitata la
forfecare
Forte de frecare
Forte de
pretensionare
Tracţiune combinată cu forfecare
• Dacă o îmbinare pretensionată este supusă unui efort de intindere
de calcul, F
t,Ed
sau F
t,Ed,serv
, suplimentar efortului de forfecare de
calcul F
v,Ed
sau F
v,Ed,serv
, care are tendinţa să producă lunecare,
rezistenţa de calcul la lunecare a unui şurub se determină astfel:






• Dacă într-o îmbinare forţa de contact în zona comprimată contra
balansează forţa detracţiune aplicată în zona întinsă, nu este
necesară reducerea rezistenţei la lunecare a îmbinării.
Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere
• Efectul slăbirii secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere se consideră
conform SR EN 1993-1-1
• Aria bruta
• Aria netă
• Aria netă a unei secţiuni transversale trebuie luată egală cu aria brută minus
slăbirile corespunzătoare tuturor găurilor şi altor goluri.

s este pasul în zig-zag, interaxul
între două găuri consecutive în
lungul liniei, măsurat paralel cu
axa barei;
p este interaxul dintre aceleaşi două
găuri, măsurat perpendicular pe
axa barei
t este grosimea piesei
n este numărul găurilor situate pe
orice linie diagonală sau în zig-
zag, pe direcţia lăţimii barei sau a
unei părţi a barei
d0 este diametrul găurii
Efortul capabil la intindere
• Pentru secţiunile cu găuri, trebuie ca valoarea de calcul Nt,Rd a
rezistenţei la tracţiune să se ia egală cu cea mai mică dintre valorile
de mai jos:
• valoarea de calcul a rezistenţei plastice în secţiunea transversală
brută

• valoarea de calcul a rezistenţei ultime a secţiunii transversale nete,
în dreptul găurilor de fixare


• În îmbinările din categoria C, trebuie ca valoarea de calcul Nt,Rd a
rezistenţei la tracţiune a secţiunii nete în dreptul găurilor de fixare,
să fie luată egală cu Nnet,Rd, în care:
Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere
• Ruperea în bloc constă în cedarea la forfecare de-a lungul unui rând de
şuruburi în suprafaţa de forfecare a grupului de găuri, însoţită de ruperea la
întindere de-a lungul liniei de găuri în suprafaţa întinsă a grupului de şuruburi.
1 forţă de tracţiune mică
2 forţă de forfecare mare
3 forţă de forfecare mică
4 forţă de tracţiune mare
Pentru un grup simetric de şuruburi
solicitat la o încărcare concentrică
rezistenţa la rupere în
bloc, Veff,1,Rd este dată de:
Corniere prinse pe o singură aripă şi alte elemente îmbinate
nesimetric solicitate la întindere
• Excentricitatea în îmbinări şi efectele distanţei dintre şuruburi şi a
distanţei dintre şurub şi marginea piesei sunt luate în considerare la
determinarea rezistenţei de calcul a:
• elementelor nesimetrice;
• elementelor simetrice prinse nesimetric
Corniere prinse pe o singură aripă şi alte elemente
îmbinate nesimetric solicitate la întindere
• β2 şi β3 sunt factori de reducere funcţie de distanţa dintre şuruburi
p1. Pentru valori intermediare ale p1 valorile β pot fi determinate prin
interpolare liniară
• Anet este aria netă a cornierului. Pentru corniere cu aripi neegale
prinse pe aripa mică, Anet trebuie luată egală cu aria netă a unui
cornier echivalent cu aripi egale cu dimensiunea aripii egală cu cea
a aripii mici.
Distribuţia forţelor între dispozitivele de fixare la starea limită
ultimă
• Pentru nodurile solicitate la încovoiere, distribuţia de forţe interne
poate fi liniară ( de exemplu proporţională cu distanţa de la centrul
de rotire) sau plastică (de exemplu este acceptabilă orice distribuţie
care este în echilibru în condiţiile în care nu se depăşeşte rezistenţa
componentelor şi ductilitatea componentelor este suficientă).
• Distribuţia liniară în domeniul elastic a tensiunilor interne se
utilizează în următoarele cazuri:
– pentru şuruburi folosite în îmbinări din categoria C rezistente prin
frecare,
– pentru îmbinări solicitate la forfecare, atunci când forţa capabilă la
forfecare Fv,Rd a unui dispozitiv de fixare este mai mică decât forţa
capabilă la presiune pe gaură Fb,Rd
x
y
ymax
xmax
xi
yi
r
i
o
N
n
,m
a
x
N
n
,i
Xi
Yi
M

Imbinarea elementelor metalice

Soluţii si tehnologii de imbinare

Suruburi Cu conectori mecanici Bolturi Nituri

Normale Pretensionate

Cordoane de colt Prin sudura Suduri de adancime Sudura in puncte Prin incleiere

Părţi ale unei configuraţii de nod grindă-stâlp .

Configuraţii de noduri 1.4 – Imbinari de continuitate 5 – Prinderi la baza .2 – Imbinari de asamblare (montaj) rigla-stalp 3.

Detalii de imbinare rigla – stalp – Hale parter Imbinare pe capul stalpului Rigla Placa de capat Surub exterior pentru cresterea bratului de parghie Stalp Imbinare la fata stalpului Profil laminat Placa de capat extinsa Vuta .

Detalii de imbinare coama – Hale parter Rigidizare (vuta) Rigla vutata (sectiune variabila) Prindere la baza articulata Prindere la baza semirigida Surub de ancoraj .

Detalii de prindere la baza Prindere incastrata pentru solicitari ridicate Prindere incastrata pentru solicitari reduse Mortar de egalizare Suruburi de ancoraj Rigidizare Stalp Placa de baza Transversa Placa de baza Stalp Rigidizare .

rigla Rigla secundara Placa de capat Grinda principala Prindere rigla . rigla-stalp.stalp Grinda Placa de baza Mortar de egalizare Stalp Sudura Stalp Placa de capat Suruburi de ancoraj . prindere la baza Prindere rigla .Detalii de prindere rigla-rigla.

Solutii constructive de rigidizare a nodului .

Detalii de imbinare – Grinzi cu zabrele Cordon de sudura Sudura Suruburi / nituri Imbinare sudata / Imbinare cu suruburi Consola in solutie de prindere cu suruburi si solutie sudata .

Aparate de reazam Schematizare REAZEM ARTICULAT REAZEM SIMPLU .

Costul structurilor metalice .

constituit inainte de-a fi folosit dintr-o tija metalica cilindrica sau cu conicitate mica. La racire tija nitului tinde sa se scurteze si datorita fortelor de compresiune pe suprafata pieselor imbinate apar forte de frecare (aceste forte se neglijeaza in calcul) Forte de contractie AVANTAJE •Comportare rigida la intindere •Comportare rigida la forfecare (si datorita fortelor de frecare) •Rezistenta ridicata la oboseala (poduri) DEZAVANTAJE •Pret ridicat •Montaj dificil • Forte de frecare . Se foloseste la executarea . a imbinarilor nedemontabile a elementelor metalice Niturile se monteaza la temperaturi ridicate 1000 – 1100 oC. prin nituire.Comportarea imbinarilor cu nituri • Nit = element de constructii. avand la unul din capete un cap de asezare cu diametrul mai mare decat al tijei.

Solicitarile niturilor.n  n f d2 4 Rin Rn f nf – numarul suprafetelor de forfecare Rf – rezistenta la forfecare •Efortul capabil la intindere in tija nitului (nu se foloseste) i N cap . Eforturi capabile • Comportarea la forfecare in tija nitului •Efortul capabil la forfecare in tija nitului f N cap .n  d2 4 Ri – rezistenta la intindere a otelului nitului .

n  3Ncap . Eforturi capabile •Comportarea la presiune pe gaura p n Ncap.n  min Ncap.Solicitarile niturilor.n  d tmin Rp Capacitatea portanta a unui nit: f p Ncap. Ncap.n .n  R Comportare reala Comportare idealizata Aceleasi expresii ale eforturilor capabile sunt valabile si pentru suruburile obisnuite .n   Pentru solicitarii compuse intindere – forfecare se va folosi o “rezistenta echivalenta” a nitului i f Rech  Ncap .

Imbinari cu suruburi. datorita frecarii • Rigiditate la intindere mare. datorita pretensionarii Dezavantaje • Pret ridicat. Tipuri de imbinari Imbinare solicitata la forfecare Suruburi obisnuite Avantaje • Pret scazut • Montaj usor Dezavantaje • Rigiditate initiala la forfecare scazuta • Rezistenta la oboseala redusa Imbinare solicitata la intindere Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) Avantaje • Rigiditate initiala la forfecare mare. in special al montajului Imbinare solicitata la forfecare Forte de frecare Imbinare solicitata la intindere Forte de pretensionare .

Categorii de îmbinări cu şuruburi .

8 şi 10. Valori nominale pentru limita de curgere fyb şi rezistenţa la rupere fub a şuruburilor . 5.9 sunt prezentate în tabel.8.8. 4. 5.8. 8. Aceste valori trebuie adoptate ca valori caracteristice în calculele de proiectare.6.6.Clasele de şuruburi • Limita de curgere fyb şi rezistenţa la rupere fub pentru şuruburile de grupă 4. 6.

Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru noduri .

Poziţionarea găurilor pentru şuruburi şi nituri • Distanţele minime şi maxime între găuri şi distanţele de la centrul găurii până la marginea piesei pe direcţia efortului şi perpendicular pe direcţia efortului pentru şuruburi şi nituri .

Poziţionarea găurilor pentru şuruburi şi nituri .

Distante minime admise Distante maxime admise .

9 Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere Efectul de pârghie Distribuţia forţelor între dispozitivele de fixare la starea limită ultimă Îmbinări cu bolţuri – Dimensionarea bolţurilor .Calculul imbinărilor cu şuruburi. nituri sau bolţuri • • Categorii de imbinari – Imbinari solicitate la forfecare – Imbinari solicitate la intindere Rezistenţa de calcul a dispozitivelor de fixare individuale – Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale solicitate la forfecare şi/sau întindere • • • • • • • • Şuruburi injectate Grupuri de dispozitive de fixare Îmbinări lungi Îmbinări pretensionate cu şuruburi din grupa 8.8 sau 10.

Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale solicitate la forfecare f N cap .n  d tmin Rp .n  n f d2 4 Rn f p n Ncap.

Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale solicitate la întindere N i cap . n  d2 4 Rin .

Umplerea se realizeaza printr-un orificiu in capul surubului. Fortele de forfecare se transmit prin presiune pe gaura si forfecare in tija surubului. Dupa injectare prinderea este cu lunecare impiedecata. .Şuruburi injectate • Suruburile injectate sunt suruburi in care interspatiul dintre tija surubului si peretii gauri este umplut cu rasina epoxidica (doua componente).

• Suplimentar.Forţe de calcul • Efortul de forfecare de calcul la starea limită a exploatării normale pentru şuruburi din categoria B de îmbinări. efortul de forfecare de calcul la starea limită ultimă într-un şurub din categoriile B şi C de îmbinări nu trebuie să depăşeacă forţa capabilă la forfecare a şurubului. precum şi efortul de forfecare de calcul la starea limită ultimă pentru şuruburi din categoria C de îmbinări nu depăşesc rezistenţa la lunecare în stare limită obţinută plus rezistenţa la presiune pe gaură a răşinii la starea limită. . şi nici forţa capabilă la presiune pe gaură a şurubului.

Rd. .resin fb.0 pentru starea limită a exploatării normale (durată lungă) este egal cu 1.0 .resin kt ks m este forţa capabilă la presiune pe gaură a unui şurub de injecţie β este un coeficient în funcţie de raportul grosimilor plăcilor îmbinate este rezistenţă la presiune pe gaură a răşinii este grosimea de contact efectivă a răşinii este egal cu 1.2 pentru starea limită ultimă este egal cu 1.1 m) pentru găuri mari este diferenţa (în mm) dintre dimensiunea unei găuri normale şi cea a unei găuri mari.0.0 pentru găuri cu toleranţe normale sau (1.resin tb.Forţa capabilă la presiune pe gaură a răşinii • • • • • • Fb.

i  min Fv . Rd  forta capabila a unui dispozitiv de prindere Fimbinare . Rd   FRd . Rd . etc.Rd a dispozitivelor de fixare individuale.Rd a unui dispozitiv de fixare individual este mai mare sau egală cu forţa capabilă la presiune pe gaură Fv.) poate fi determinată şi ca • Suma forţelor capabile la presiune pe gaură Fb.Rd. forta capabilă a unui grup de dispozitive de fixare trebuie luată egală cu numărul de dispozitive de fixare înmulţită cu cea mai mică forţă capabilă a dispozitivelor de fixare din grup. FRd .i i 1 n   . nituri.Grupuri de dispozitive de fixare • Forţa capabilă a grupurilor de dispozitive de fixare (şuruburi. Fb . • În caz contrar. dacă forţa capabilă la forfecare Fv.

forţa capabilă la forfecare Fv.Îmbinări lungi • La îmbinările la care distanţa Lj dintre centrele dispozitivelor de fixare de capăt. măsurată pe direcţia de transmitere a forţei este mai mare de 15d.Rd a tuturor dispozitivelor de fixare se reduce prin multiplicare cu un factor de reducere βLf. determinat de: .

Îmbinări pretensionate cu şuruburi • Rezistenţa de calcul la lunecare ks n m numărul suprafeţelor de frecare coeficientul de frecare Forte de pretensionare Imbinare solicitata la forfecare Forte de frecare • Forta de pretensionare .

Ed. nu este necesară reducerea rezistenţei la lunecare a îmbinării. care are tendinţa să producă lunecare.Ed sau Fv. suplimentar efortului de forfecare de calcul Fv.serv.Ed. . rezistenţa de calcul la lunecare a unui şurub se determină astfel: • Dacă într-o îmbinare forţa de contact în zona comprimată contra balansează forţa detracţiune aplicată în zona întinsă. Ft.Tracţiune combinată cu forfecare • Dacă o îmbinare pretensionată este supusă unui efort de intindere de calcul.serv.Ed sau Ft.

pe direcţia lăţimii barei sau a unei părţi a barei este diametrul găurii p t n d0 . s este pasul în zig-zag. interaxul între două găuri consecutive în lungul liniei. este interaxul dintre aceleaşi două găuri.Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere • • • • Efectul slăbirii secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere se consideră conform SR EN 1993-1-1 Aria bruta Aria netă Aria netă a unei secţiuni transversale trebuie luată egală cu aria brută minus slăbirile corespunzătoare tuturor găurilor şi altor goluri. măsurat paralel cu axa barei. măsurat perpendicular pe axa barei este grosimea piesei este numărul găurilor situate pe orice linie diagonală sau în zigzag.

în care: . trebuie ca valoarea de calcul Nt.Rd a rezistenţei la tracţiune să se ia egală cu cea mai mică dintre valorile de mai jos: • valoarea de calcul a rezistenţei plastice în secţiunea transversală brută • valoarea de calcul a rezistenţei ultime a secţiunii transversale nete.Rd a rezistenţei la tracţiune a secţiunii nete în dreptul găurilor de fixare. trebuie ca valoarea de calcul Nt. să fie luată egală cu Nnet. în dreptul găurilor de fixare • În îmbinările din categoria C.Efortul capabil la intindere • Pentru secţiunile cu găuri.Rd.

1 forţă de tracţiune mică 2 forţă de forfecare mare 3 forţă de forfecare mică 4 forţă de tracţiune mare Pentru un grup simetric de şuruburi solicitat la o încărcare concentrică rezistenţa la rupere în bloc. însoţită de ruperea la întindere de-a lungul liniei de găuri în suprafaţa întinsă a grupului de şuruburi.Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere • Ruperea în bloc constă în cedarea la forfecare de-a lungul unui rând de şuruburi în suprafaţa de forfecare a grupului de găuri. Veff.Rd este dată de: .1.

Corniere prinse pe o singură aripă şi alte elemente îmbinate nesimetric solicitate la întindere • Excentricitatea în îmbinări şi efectele distanţei dintre şuruburi şi a distanţei dintre şurub şi marginea piesei sunt luate în considerare la determinarea rezistenţei de calcul a: • elementelor nesimetrice. • elementelor simetrice prinse nesimetric .

.Corniere prinse pe o singură aripă şi alte elemente îmbinate nesimetric solicitate la întindere • β2 şi β3 sunt factori de reducere funcţie de distanţa dintre şuruburi p1. Pentru valori intermediare ale p1 valorile β pot fi determinate prin interpolare liniară • Anet este aria netă a cornierului. Pentru corniere cu aripi neegale prinse pe aripa mică. Anet trebuie luată egală cu aria netă a unui cornier echivalent cu aripi egale cu dimensiunea aripii egală cu cea a aripii mici.

Distribuţia forţelor între dispozitivele de fixare la starea limită ultimă • Pentru nodurile solicitate la încovoiere. – pentru îmbinări solicitate la forfecare.i yi x xmax . distribuţia de forţe interne poate fi liniară ( de exemplu proporţională cu distanţa de la centrul de rotire) sau plastică (de exemplu este acceptabilă orice distribuţie care este în echilibru în condiţiile în care nu se depăşeşte rezistenţa componentelor şi ductilitatea componentelor este suficientă). • Distribuţia liniară în domeniul elastic a tensiunilor interne se utilizează în următoarele cazuri: – pentru şuruburi folosite în îmbinări din categoria C rezistente prin frecare.Rd y xi ymax r Nn. ma x M i Yi Xi Nn . atunci când forţa capabilă la forfecare Fv.Rd a unui dispozitiv de fixare este mai mică decât forţa capabilă la presiune pe gaură Fb.

90.9.L3L2-3g7 010.:.90. /89.0 W 00203904782097.50808:39:.0397.9.708903x0/0.438/07. W 0020390473082097.75g ..3x0/3970 :7:-:7 .90L3.70. .90 3082097.3x0/3970 :7:- 2.730. /090723..0573803082097.L393/070 W .84.70.900020390L2-3.900/89.4730705738050483:7g.

47390720/..:/2038:30.0 5738050.. . .470×5491/090723.309g.947/070/:.0701:3.473070.:.:.g 309 970-:0:.L393/070 W × × 8:391.47307:: !0397:./3970 :7:-:7 5 !0397:.90573 390754.:3: ..750.7g W 309 0890..4730705738050483:7g.900020390 L2-3.90.7.903082097.039.x0/0/89.70.7.750..703.75.:..75300.473070..05 .g.3x.9.2.84.:.g.0.75g .309g.9g0..0.752.

90.g.89.gL3:72g94. .:5.43/x0L3.3/147x.0397: /074970 8. 3 2.#/   2.70.. #/ ..4070 /897-:x.9147x..70.89.9013.:7g.9.9.147x047L3970/8549.-7:L3../0147x0390730 54. .   3 7    -  2.70 .89..5708:3050.7g /00025:574547x43.897-:x.4254303904708908:1.:7 50397: :7:-:7144890L3L2-3g7/3.4.9038:34739073080 :90.42543039047 /:.059.L3..90. ..00/01.-g47..9:3.700890L30.g /00025:0890.70.90.7gL3/4203:0.70 50397:L2-3g784.:/89. 14710.0/897-:x0 ..9047..700..-g.2.-g..99.g/0.3x.039g W 897-:x./0.14710.29g :92g W !0397:34/:7084.5.7008902..703:80/05g 0 90708903x.../01.5..3.70890390573 170.:3:/8549.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful