You are on page 1of 22

POZIŢIILE CORPULUI

A. Poziţii fundamentale - stând; - pe genunchi; - aşezat; - culcat; - atârnat; - sprijinit. I. Stând

Caracteristici: - Este o poziţie bipedă, ortostatică; - Greutatea corpului este repartizată în mod egal pe ambele picioare; - Picioarele sunt apropiate şi întinse, călcâiele lipite, vârfurile depărtate la aproximativ o lăţime de talpă; - Trunchiul este menţinut drept, abdomenul supt, toracele uşor ridicat, umerii pe aceeaşi linie; - Capul se ţine drept, bărbia uşor ridicată, privirea înainte; - Braţele sunt întinse, lipite de corp, palmele de asemenea, întinse, degetele apropiate şi în contact cu partea lateral-externă a coapselor; - Poziţia „ stând” din gimnastică este estetică şi fiziologică. Exersată sistematic, are influenţă pozitivă asupra formării ţinutei corecte şi efecte corective asupra atitudinilor vicioase ale corpului. Poziţii derivate din „stând” a. Stând pe vârfuri; b. Stând pe călcâie; c. Stând cu genunchii uşor îndoiţi;

d. Stând cu genunchii mult îndoiţi – ghemuit; e. Stând cu picioarele depărtate lateral; f. Stând depărtat în plan antero-posterior cu piciorul stâng înainte;

g. Stând fandat înainte; h. Stând fandat lateral; i. Stând fandat înapoi (poziţia de apărare); j. Stând cu picioarele încrucişate, stângul peste dreptul; k. Stând pe un picior, celălalt (pe vârf) sprijinit înainte;

l. Stând pe un picior, celălalt ridicat înainte; m. Stând pe un picior, celălalt ridicat înapoi; n. Stând pe un picior uşor îndoit, celălalt îndoit ridicat înapoi; o. Stând pe un picior, celălalt vârf sprijinit pe banca de gimnastică.

II. Pe genunchi

Stând pe genunchi. similară cu cea a poziţiei „ stând”.Picioarele sunt apropiate. b. Stând pe un genunchi. Stând pe un genunchi.Segmentul vertical ( de la cap la gambe ) are o ţinută dreaptă. aşezat pe călcâie. g. Aşezat . f. Stând pe un genunchi. vârfurile întinse. . Stând pe genunchi cu călcâiele depărtate. . celălalt ridicat lateral. aşezat pe călcâie cu genunchii depărtaţi. e. . Poziţii derivate din „ pe genunchi” a. c. Stând pe genunchi. III. călcâiele lipite. Stând pe genunchi cu picioarele depărtate.Picioarele sunt îndoite din articulaţia genunchilor în unghi drept. celălalt sprijinit înainte.Caracteristici: . cu partea anterioară a gambelor şi cu regiunea superioară a labelor. Stând pe genunchi cu genunchii depărtaţi. d. celălalt ridicat înapoi. h.Contactul pe suprafaţa de reazem se realizează cu genunchii.

Aşezat echer depărtat. Aşezat sprijinit înapoi. . Aşezat sprijinit costal dreapta IV. şi altul orizontal de la şezută la călcâie. Aşezat ghemuit. Culcat . Poziţii derivate din „aşezat” a. j. Aşezat echer. dreptul peste stângul. Aşezat cu picioarele îndoite e. unul vertical de la creştet la şezut. spatele. f. b. h.Braţele sunt situate lângă corp şi uşor îndoite din coate. . alături de şezută. având degetele apropiate şi întinse. g. Aşezat cu picioarele îndoite şi depărtate.Palmele.În această poziţie corpul formează două segmente. . i. umerii păstrează aceeaşi atitudine ca în poziţia „stând”.Capul. sunt aşezate pe suprafaţa de reazem.Sprijinul corpului are loc pe bazin şi regiunea posterioară a picioarelor. Aşezat depărtat. trunchiul. . Aşezat „turceşte” cu picioarele încrucişate. d. c.Caracteristici: . Aşezat cu picioarele încrucişate.

culcat costal.Corpul este întins. Culcat costal stânga.culcat dorsal.Caracteristici: . Culcat facial cu picioarele depărtate. Culcat dorsal cu picioarele depărtate. Culcat dorsal cu picioarele îndoite.În gimnastică şcolară poziţia de culcat este clinostatică.Braţele sunt întinse. c. g. . . cu faţa în sus. i.culcat facial. d. Culcat costal stânga cu piciorul drept ridicat lateral. Poziţii derivate din „culcat” a. Culcat dorsal cu picioarele ridicate înainte la 45º. . b. f. h. Atârnat . lipite de corp. Culcat costal cu picioarele depărtate în plan antero-posterior. V. e. . Culcat dorsal cu corpul răsturnat îndoit. . Culcat facial cu un picior ridicat înapoi.Picioarele sunt apropiate şi întinse cu vârfurile unite. degetele apropiate. cu partea sa dorsală în contact aproape total cu suprafaţa de reazem. În funcţie de orientarea corpului spre suprafaţa de reazem deosebim: .

. . d. .În funcţie de poziţia corpului în spaţiu deosebim: atârnat pe verticală. Atârnat cu genunchii îndoiţi.Caracteristici: . Planşă facială (atârnat cu corpul la orizontală). f. Atârnat dorsal. susţinută de un aparat sau o instalaţie în majoritatea cazurilor cu ajutorul prizei mâinilor. Atârnat răsturnat. Atârnat răsturnat îndoit. atârnat pe orizontală şi atârnat răsturnat. .Centrul general de greutate al corpului se găseşte sub punctul de apucare (sau de agăţare) . Atârnat cu braţele îndoite. Atârnat agăţat la genunchi.Umerii se găsesc sub nivelul apucării.Braţele. h.Este o poziţie suspendată a corpului. b. g. . trunchiul şi picioarele apropiate sunt complet întinse.În această postură corpul se găseşte într-o poziţie de echilibru stabil. e. Poziţii derivate din „atârnat” a. c. . Planşa dorsală.

b. între bare. Atârnat şi agăţat cu vârfurile picioarelor (cuib).În această poziţie corpul executantului se găseşte în echilibru instabil. . VI.Centrul general de greutate al corpului se găseşte de obicei deasupra punctelor de sprijin. Sprijin dorsal la bara fixă.Picioarele sunt întinse şi apropiate. . spatele drept şi umerii împinşi în jos.Executantul se găseşte cu toată greutatea corpului susţinută numai în braţe. Sprijin Caracteristici: .Braţele sunt întinse pe lângă corp. . Poziţii derivate din „sprijin” a. e. Sprijin transversal cu braţele îndoite la paralele. Sprijin plutitor la paralele. de asemenea.Umerii se află. . deasupra punctelor de reazem. în afară. d. . f. c. . . la paralele. Sprijin longitudinal. capul uşor ridicat. Sprijin echer la paralele.i. Sprijin transversal. la paralele.Corpul este drept.

. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înainte.atârnat stând.atârnat culcat. Poziţii mixte: .sprijin ghemuit. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înapoi.sprijin culcat. Sprijin lateral răsturnat la inele: B. . Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins lateral. . Sprijin lateral la inele ( cruce ).atârnat sprijinit. Sprijin lateral sagital la inele. h. i. c. . Sprijin ghemuit Poziţii derivate din „ sprijin ghemuit” a. I. Sprijin ghemuit cu picioarele depărtate. d.g. . .sprijin pe genunchi. b.

f.e. III. b. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înapoi. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat lateral. d. h. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înainte. Sprijin pe genunchi cu genunchii depărtaţi. c. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înainte. f. g. . g. Sprijin culcat Derivate din „sprijin culcat” a. aşezat pe călcâie. Sprijin culcat dorsal. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat lateral. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înainte. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înapoi. Sprijin culcat facial. Sprijin pe genunchi ( pe genunchi sprijin pe palme ) Derivate din poziţia „ sprijin pe genunchi” a. b. e. II. Sprijin pe genunchi. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înapoi. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit lateral.

Sprijin culcat costal stânga. IV. g. Sprijin culcat costal dreapta. Sprijin culcat costal înalt. f. Sprijin culcat dorsal înalt. Sprijin culcat facial înalt. e. Spijin culcat facial cu picioarele depărtate. l. h. Atârnat stând . j.c. k. d. Sprijin culcat facial adânc. Sprijin culcat dorsal cu un picior ridicat. Sprijin culcat costal adânc. i. Sprijin culcat costal cu un picior ridicat lateral.

d. b. Atârnat stând costal . Atârnat sprijinit Exemple: a. c. Atârnat stând facial. Atârnat culcat Exemple: . Atârnat stând dorsal la bara fixă. piciorul stâng ridicat lateral. V. Atârnat pe bara înaltă. cu corpul îndoit la scara fixă. VI. sprijinit pe bara joasă la paralele inegale. Atârnat stând facial la bara fixă. mâna stânga pe şold. Atârnat sprijinit la scara fixă cu corpul pe orizontală.Exemple de atârnat stând: a. e. Atârnat stând costal – dreapta la scara fixă. b.stânga la inele.

aplecare înapoi. culcat facial pe bara joasă. . .aplecare spre dreapta.rotare spre dreapta. . la paralele inegale. .balansare laterală. braţele lateral. . II. c. Atârnat pe bara înaltă.răsucire spre dreapta. c. braţele jos.a. .răsucit spre stânga. b.aplecat înainte. Atârnat pe bara înaltă. Poziţiile şi mişcările braţelor Poziţiile braţelor întinse pe direcţii principale: a. . Poziţiile şi mişcările capului Poziţiile capului: .răsucit spre dreapta. braţele înainte. d. . . . . . Atârnat la scara fixă. la paralele inegale. culcat dorsal pe lada de gimnastică POZIŢIILE ŞI SEGMENTELE CORPULUI I.răsucire spre stânga.răsucit şi aplecat. culcat dorsal pe bara joasă. . . braţele sus.aplecat lateral spre dreapta. .rotare spre stânga.aplecat şi răsucit. .aplecat înapoi ( extensie ).aplecare înainte.aplecare spre stânga. b. Mişcările capului: .aplecat lateral spre stânga.

braţele pe diagonală. e. b. braţele înainte-jos. g. b. oblic-înainte-lateral-sus. braţele lateral-sus. c. braţele înainte-sus. Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice: a. c. oblic-înapoi-lateral-sus.Poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare: a. braţele înapoi-sus. braţele lateral-jos. oblic-înapoi-lateral-jos. d. oblic-înainte-lateral-jos. d. braţele înapoi-jos. f. .

oblic-înainte-lateral-jos. . c. antebraţele sus. oblic-înapoi-lateral-jos.e. b. Poziţiile braţelor îndoite la 90º: a. braţele înainte. antebraţele sus. b. braţele lateral. oblic-înapoi-lateral-sus. d. braţele înapoi-jos. oblic-înainte-lateral-sus. antebraţele jos. g. f. antebraţele înainte. d braţele jos. braţele pe diagonală. braţele lateral. braţele înapoi-sus. Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice: a. e. antebraţele înainte. braţele lateral. c.

mâini pe creştet. f. d. braţul drept coroană sus. braţul drept lateral. Poziţiile braţelor combinate sau mixte: a. mâini la piept. braţul drept lateral. mâna stânga la piept. e.Poziţiile braţelor îndoite complet: a. poziţia braţelor în „ S”. b. . mâini la spate. d. g. mâna stângă pe şold. b. braţul stâng sus. mâini pe umeri. e. c. c. mâini la ceafă. mâini pe coapse. braţele încrucişate înainte-jos. mâini pe şold.

răsucire. . h. c. îndoit lateral spre dreapta. coatelor şi a celor scapulo-humerale. i. e. aplecat la 45º. fluturare. f. depărtare-apropiere. îndoit lateral spre stânga. răsucit spre stânga. Mişcările pot fi executate în diferite planuri şi în jurul unor axe. aplecat la 90º. balansare în diferite direcţii. pumnilor. d. j. încrucişare. aplecat – răsucit. Cele mai cunoscute mişcări sunt de: îndoire şi întindere. ducere. III. b. ridicare şi coborâre.Mişcările braţelor Mişcările specifice braţelor au loc în următoarele articulaţii: articulaţiile degetelor. Poziţiile şi mişcările trunchiului Poziţiile trunchiului: a. rotare. g. îndoit înainte. îndoit înapoi ( în extensie ). răsucit spre dreapta. drept.

.îndoire: înainte.răsucire. .răsucire: spre dreapta şi spre stânga.rotare.coborâre. . .fandare.k. Mişcările membrelor inferioare: Membrele inferioare pot executa un număr mare de mişcări.forfecare. îndoit – răsucit. .ducere. . lateral spre stânga.pedalare. . răsucit – îndoit.păşire.aplecare (numai înainte). .răsucire cu îndoire.val. . lateral spre dreapta şi înapoi (extensie ). . . . l.balansare.balansare. . în planuri diferite.ridicare – coborâre.depărtare – apropiere. Cele mai cunoscute mişcări sunt de: . . răsucit – aplecat.răsucire cu aplecare.aplecare cu răsucire.ridicare.încrucişare. . .îndoire – întindere. . . Mişcările trunchiului: . . . . m. .îndoire cu răsucire.

aşezat şi culcat). b.Atârnat. depărtat. Pentru ultimele două poziţii fundamentale. Reguli de descriere a poziţiilor Pentru descrierea poziţiilor. la bara fixă. Primul cuvânt exprimă denumirea poziţiei fundamentale (sunt în număr de şase). numite poziţii derivate. succesiunea cuvintelor folosite este următoarea: a. . braţele şi capul – pentru primele patru poziţii fundamentale (stând. descrierea începe de la priză spre extremitatea opusă (de obicei spre picioare). pe genunchi. începând de la punctul (suprafaţa) de sprijin – adică de la picioare şi se continuă cu trunchiul. mâna dreapta pe şold. braţele sus ( poziţii derivate). . braţele lateral (poziţii derivate). atunci când corpul se găseşte în poziţia sprijin sau atârnat. picioarele depărtate.Aşezat. picioarele depărtate. . braţul stâng înainte. Al doilea cuvânt şi următoarele denumesc poziţiile segmentelor care nu se găsesc în situaţiile obişnuite a poziţiei fundamentale.IV. Exemple: . cu braţele îndoite.Culcat dorsal ( poziţia fundamentală ). în succesiunea lor. . picioarele îndoite şi depărtate.Stând poziţia fundamentală ).

Exemple: . d. trunchiul. conform regulii de mai sus. etc). Exemple: . .Pas lateral stânga cu aplecarea trunchiului înainte şi ridicarea braţelor lateral.). denumirea mişcării – primul cuvânt ( îndoire. . braţele şi capul . b. În cazul mişcărilor compuse şi complexe – mai multe segmente participă deodată la efectuarea unei acţiuni – se descriu.V.Îndoirea uşoară a piciorului drept. . .Îndoirea trunchiului spre stânga. etc. poziţia finală. mişcările efectuate de fiecare segment în parte. balansarea stângului înainte cu ridicarea braţului drept sus şi mâna stânga pe şold. ordinea în care se folosesc cuvintele este următoarea: a. direcţia de deplasare a segmentului (sau a corpului întreg ).dacă mişcările sunt efectuate din primele patru poziţii fundamentale – şi de la priză spre extremităţi. pentru ultimele două.Ridicarea (a) braţelor (b) prin înainte (c) sus (d).Balansarea piciorului înainte până la orizontală. aplecare. c. segmentul (partea corpului sau a corpul întreg) care va efectua mişcarea (braţul. capul. ridicare. Reguli de descriere a mişcărilor Pentru descrierea mişcărilor. începând cu picioarele şi continuând cu trunchiul.

iar descrierea mişcărilor cu litere mici. ridicarea braţelor înainte. spre dreapta). Timpii se scriu cu cifre arabe. revenire în poziţia iniţială. c.4 idem 1. ultimul timp al fiecărui exerciţiu reprezintă poziţia finală. cu arcuire de 2x.2 îndoirea trunchiului spre stânga. braţele lateral: . . care poate coincide cu poziţia iniţială a exerciţiului. mâini pe şolduri.3. . îndoirea trunchiului lateral stânga. Exemple pentru descrierea exerciţiilor: . .Stând.Stând: 1. folosind regulile de descriere a mişcărilor.VI. La sfârşitul fiecărui timp descris se pune punct şi virgulă ( ca semn de punctuaţie ). se descrie fiecare timp din care este format exerciţiul. 5 – 8 idem 1 – 4 spre partea opusă (se repetă ex. se descrie poziţia iniţială din care începe exerciţiul. 3. Dacă exerciţiul se efectuează şi pe partea opusă sau cu celălalt segment acest lucru trebuie specificat – idem pe partea opusă. b.1. 2. La sfârşitul descrierii ultimului timp se pune punct. pas lateral stânga cu ducerea braţelor lateral.2 pe partea opusă (spre dreapta ). cu mâinile pe şolduri. 4. Reguli de descriere a exerciţiilor Acestea presupun folosirea următoarelor succesiuni de cuvinte: a. iar la sfârşit se pun două puncte. începând cu literă mare. depărtat.

. coborârea braţelor jos.VII.exerciţii pentru trunchi (abdomen. rotarea braţelor înapoi. ale căror mişcări de bază sunt săriturile. Exerciţiile se ordonează în funcţie de scopul urmărit şi se eşalonează într-o ordine prestabilită. Se descrie fiecare exerciţiu conform regulilor de descriere a exerciţiilor. părţile laterale). c. Reguli de descriere şi de alcătuire a complexelor de exerciţii a. . Exemple: Exerciţiul I Stând: 1. etc. 4. Complexele se termină cu exerciţii efectuate (de obicei) din poziţia stând. Precizări: Trebuie să fie un raport optim între exerciţiile cu caracter de mobilitate şi întindere. La început se introduc exerciţiile simple. rotarea braţelor înainte.exerciţii uşoare pentru cap şi braţe . ridicarea braţelor înainte. În continuare se folosesc mişcări compuse şi complexe. nivelul de pregătire motrică a executanţilor. spate. 2. 3.exerciţii pentru picioare. şi anume: . . executate din diferite poziţii iniţiale. b. în ordine. cu cifre romane. obiectivele operaţionale stabilite pentru lecţie. Se numerotează exerciţiile. Un complex este alcătuit din 8 -10 sau 12 exerciţii în funcţie de vârsta. care se adresează la mai multe segmente (părţi ale corpului) în acelaşi timp. exerciţiile cu caracter de forţă şi de relaxare.

Exerciţiul II Stând. 2. 3. mâini pe şolduri. depărtat. idem 3 spre dreapta. . extensia trunchiului. îndoirea trunchiului spre stânga. braţele sus: 1. îndoirea trunchiului cu aşezarea palmelor pe sol. 4.