P. 1
Cornelia Grigorita Abstract

Cornelia Grigorita Abstract

|Views: 374|Likes:
Published by Nina Toma

More info:

Published by: Nina Toma on Nov 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U: 336.77:658.012.4 (478) =135.1 G 84

CORNELIA GRIGORIŢĂ

MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE CREDIT AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE

Specialitatea: 08.00.05 – Economie şi management (în ramură)

AUTOREFERAT al tezei de doctor în ştiinţe economice

Chişinău 2004

Teză a fost elaborată în cadrul catedrei Management, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Conducător ştiinţific: Mihai Patraş, dr. în şt. econ., prof. univ. Referenţi oficiali: Galina Ulian, dr. hab. în şt. econ., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova Nadejda Botnari, dr. în şt. econ., conf. univ., Academia de Ştiinţe Economice din Moldova

Susţinerea va avea loc la 28 ianuarie 2005, ora 1430 în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific Specializat DH 34.08.00.05 – 01 de pe lângă Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Chişinău MD-2012, str. Vlaicu Pârcalab, 52

Teza de doctorat, autoreferatul şi lucrările ştiinţifice în baza cărora se susţine teza pot fi consultate la Biblioteca ULIM

Autoreferatul a fost expediat la 27 decembrie 2004

Secretar ştiinţific al Consiliului Specializat,

conf. univ., dr. în şt. econ. Svetlana Ichizli

Conducător ştiinţific,

prof. univ., dr. în şt. econ. Mihai Patraş Cornelia Grigoriţă

Autor

2

I. INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Importanţa activităţii instituţiilor de credit atât în străinătate, cât şi în Moldova (sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XXI), supusă cercetării în prezenta lucrare, este determinată de finanţarea directă a sectoarelor economiei. Structurarea sistemelor de credit, într-o ţară sau alta, argumentează existenţa diverselor tipuri de instituţii care contribuie la susţinerea tuturor sectoarelor economiei. Astfel, redresarea activităţii instituţiilor de credit nebancare în Republica Moldova (organizaţii de împrumut, asociaţii de economii şi împrumut etc.) începând cu anii 1996-1997 are un impact benefic asupra finanţării busness-lui mic şi mijlociu din sectoarele rurale ale ţării. Importantă este şi perfecţionarea strategiilor manageriale ale băncilor comerciale, în scopul susţinerii finanţării afacerilor mari, dezvoltării leasing-ului financiar, creditelor investiţionale, ipotecare şi de consum. Managementul procesului de creditare, pe de o parte, joacă rolul decisiv în activitatea bancară, iar pe de altă parte, de eficienţa lui depinde în mare măsură nivelul de dezvoltare a economiei în ansamblu. În perioada de tranziţie volumul creditelor acordate economiei naţionale de băncile comerciale a avut o tendinţă de majorare, soldul acestora constituind la 31 august 2004 – 6559,1 mln.lei1, de cca. 6,3 ori mai mare comparativ cu 1033,9 mln.lei de la sfârşitul anului 1999. Cu toate că s-a simţit o creştere a volumului creditelor acordate economiei naţionale de instituţiile bancare şi a PIB-lui (soldul constituind 27296,9 mln.lei la sfârşitul anului 2003, fiind cu 11317,4 mln. lei mai mare decât la sfârşitul anului 20002), raportul soldului de credite faţă de PIB în Republica Moldova, comparativ cu alte ţări în tranziţie, a rămas destul de mic constituind doar 24,0% în anul 2003. Conform datelor prezentate de Banca Mondială, raportul soldului de credite acordate în sectorul privat de sistemul bancar faţă de PIB, în anul 2001, în Moldova constituia doar 14,8%. Dacă comparăm acest indicator cu al Japoniei, care este şi cel mai semnificativ din lume (187,6%), observăm că este de 12,25 de ori mai mic. Iar dacă facem o comparaţie cu ţările baltice, acest indicator în Estonia este de 27,3%3, deci de cca. 2 ori mai mare. În acest context, considerăm că atât aspectul metodologic, cât şi cel practic al managementului sistemului de credit al Republicii Moldova necesită o studiere aprofundată. Utilizarea corespunzătoare a tuturor principiilor manageriale se va solda cu dezvoltarea reţelei instituţionale, diversificarea portofoliului de credite, formarea unui cadru juridic adecvat, apărarea drepturilor participanţilor la relaţiile de credit, creşterea nivelului profesional al funcţionarilor din sistemul cercetat, dezvoltarea sistemului informaţional etc. Toate cele menţionate vor contribui la majorarea rentabilităţii agenţilor economici şi la minimizarea riscurilor ce intervin în procesul efectuării operaţiunilor de credit.
Banca Naţională a Moldovei. Activele, Capitalul şi Obligaţiunile sistemului bancar al Republicii Moldova la 31.08.2004 // www.bnm.md 2 Rapoartele anuale ale BNM pe anul 2000 p.4 l şi 2003, p.5 3 World Bank, World Development Indicators - 2003, Washington, 2003, pp.258-260
1

3

4 . a particularităţilor privind managementul instituţiilor creditar-bancare. prin procesul de creditare. în special. confirmă actualitatea prezentei lucrări atât sub aspect teoretic. • studierea experienţei ţărilor cu economie de piaţă în domeniul organizării şi gestionării sistemului de credit. sunt expuse teoriile ştiinţifice ale managementului. • generalizarea experienţei instituţiilor de credit nebancare (organizaţiile de credit şi asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor) ce activează pe teritoriul Republicii Moldova şi a experienţei internaţionale în acest domeniu. Marea Britanie şi Franţa. precum şi de elaborare a unor metode şi strategii ştiinţifice manageriale ce vor fi utilizate în soluţionarea problemelor aferente relaţiilor de credit. Germania. 22 anexe. • cercetarea elementelor fundamentale ale managementului sistemului de credit în condiţiile economiei de tranziţie şi de piaţă. care sunt elementul principal de creditare în economia naţională. sarcinile şi metodologia cercetării au determinat structura tezei care constă din introducere. De asemenea. În Capitolul I „Conceptul teoretico-metodologic al managementului sistemului de credit” sunt dezvăluite noţiunile fundamentale ale temei de cercetare. este cercetat specificul de organizare a sistemului de credit în unele ţări cu economie dezvoltată: SUA. în această bază. Scopul cercetării rezidă în studierea şi analiza problemelor managementului sistemului de credit din Republica Moldova. încheierea (concluzii şi propuneri). importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a rezultatelor obţinute. Pentru realizarea scopului propus ne-am trasat următoarele sarcini: • studierea teoriilor fundamentale ale managementului şi. a recomandărilor privind perfecţionarea organizării şi dezvoltării acestora. Conţinutul de bază a lucrării este ilustrat de 13 tabele. Structura lucrării: Scopul. la dezvoltarea economiei naţionale în perioada de tranziţie.Necesitatea cercetării multiplelor probleme de gestionare şi de organizare a sistemului de credit naţional. inclusiv ale managementului bancar şi elementele managementului sistemului de credit în condiţiile economiei de piaţă. în special instituţiilor de microfinanţare. găsirea căilor de perfecţionare. În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate şi estimat gradul de studiere a acestea. sunt formulate scopul şi sarcinile. argumentarea. • argumentarea propunerilor ce ţin de perfecţionarea managementului instituţiilor bancare naţionale. sinteza rezultatelor obţinute şi bibliografia cu 205 de titluri. În Capitolul II „Organizarea şi dezvoltarea sistemului de credit: experienţa naţională şi internaţională” se analizează evoluţia instituţiilor de credit în Republica Moldova (până la tranziţie) şi cercetarea amplă a contribuţiei băncilor comerciale. 14 figuri. trei capitole ce reflectă conţinutul de bază al cercetărilor. este redată noutatea ştiinţifică. cât şi practic. în condiţiile actuale şi elaborarea unor propuneri relevante privind perfecţionarea funcţionării şi eficientizării acestuia.

Bizpro-Moldova. M. analiza economică. Băncii Naţionale a Moldovei. Dardac. L. V. De asemenea sunt reflectate principalele concluzii şi recomandări la care s-a ajuns în urma cercetărilor efectuate. Fondul Monetar Internaţional. Fayol. Valeico ş. Ionescu. L. Pâslari. Drept bază metodologică şi de informare au servit hotărârile Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova.În Capitolul III „Perspectivele dezvoltării şi consolidării instituţiilor de microfinanţare în Republica Moldova” cercetează problemele şi căile de perfecţionare a managementului instituţiilor de microfinanţare din Republica Moldova. aplicate în dialectica cunoaşterii materiei şi societăţii. au fost analizate publicaţiile periodice ale instituţiilor financiare internaţionale (Banca Mondială. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. metoda statistică. Kolesnicova. P. inclusiv ai managementului bancar. H. cel mai frecvent utilizate fiind: metoda sistemică. Roşca. utilizând experienţa altor ţări (Germaniei. Ulian. R. Obiectul de cercetare îl constituie managementul sistemului de credit al Republicii Moldova în perioada de tranziţie la economia de piaţă şi experienţa organizării sistemului financiar de credit în unele ţări cu economie dezvoltată. M. V. Rouse. De asemenea. Cu multă atenţie şi interes au fost studiate publicaţiile economiştilor autohtoni ca: N. Drept bază teoretică şi metodologică a investigaţiilor ne-au servit monografiile clasicilor în domeniul managementului. publicaţiile şi datele statistice ale Ministerului Economiei şi Reformelor. Taylor etc. precum şi alte procedee şi instrumente de cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice.). Cobzari. investigaţiile economiştilor americani şi europeni. Kotler. G. Braddik. A. F. metoda grafică şi dinamică. ale băncilor comerciale şi ale organizaţiilor de microfinanţare. I. Basno. Certan. P. P. Botnari. Enicov. actele normative bancare emise de Banca Naţională a Moldovei şi alte publicaţii de ordin statistic. Manole. Evsiukova. Lavruşin. Kiriţescu. Poloniei. T.). Şcerbacova şi alţii. Patraş. Departamentului Analiză Statistică şi Sociologice. socială şi ştiinţifică cu România şi Federaţia Rusă au fost analizate lucrările savanţilor C. compararea. Ţinându-se cont de colaborarea economică. Sinkey. Paralel cu studierea lucrărilor specialiştilor în materie din mai multe ţări. Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea diverselor metode. ce ţin de efectuarea operaţiunilor de credit prin intermediul băncilor comerciale şi al instituţiilor nebancare de credit. Caraganciu. În primul rând este necesar să menţionăm lucrările fundamentale ale lui W. inducţia şi deducţia.a. 5 . Fuior. juridic. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare etc. metoda normativă. C. N. În compartimentul Încheiere a lucrării sunt prezentate sinteza rezultatelor obţinute în urma implementării în practică a modelului „Credit-Scoring” în activitatea AEÎC „Botna” şi AEÎC „Mereni”. României. pe parcursul cercetării ne-am propus să utilizăm şi alte metode de cercetare cum ar fi: de sinteză. V. Ministerului Finanţelor. Gust. Dedu. R. Ucrainei etc. G. E. P. J. F. Drucker. Răduţ. S. O. ruşi şi autohtoni. lucrările ştiinţifice ale economiştilor români.

fiind elaborate şi argumentate propuneri concrete. Banca Naţională a Moldovei. în cadrul cercetărilor ştiinţifice autohtone. care deja a fost propus spre aplicare în activitatea practică a unor asociaţii de economii şi împrumut. • îmbunătăţirea calităţii portofoliului instituţiilor de credit nebancare şi minimizarea riscurilor ce ţin de procesul de creditare prin aplicarea modelului „Credit – scoring”. de control şi de supraveghere a rambursării creditelor şi plăţii dobânzilor aferente.Noutatea ştiinţifică. • identificarea direcţiilor de aprofundare a colaborării statului (Guvernul. prin creditarea economiei naţionale.) cu instituţiile bancare şi nebancare nestatale. • sunt cercetate teoriile şi elementele fundamentale ale managementului sistemului de credit. organizaţiile de împrumut şi asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor. • perfecţionarea modalităţilor de organizare a procesului de creditare efectuat de băncile comerciale. Ministerul Economiei. • a fost efectuată o analiză amplă a activităţii instituţiilor de microfinanţare (organizaţii de împrumut şi asociaţii de economii şi împrumut) în Moldova. • a fost elaborat modelul „Credit-Scoring” de evaluare cantitativă a indicilor financiari şi nefinanciari ai solicitanţilor de credit. Ministerul de Finanţe. a fost efectuată o analiză complexă şi generalizată experienţa cadrului instituţional al sistemului de credit al Republicii Moldova. • ridicarea profesionismului funcţionarilor instituţiilor de credit. • sunt propuse şi argumentate un complex de măsuri ce ţin de contribuţia instituţiilor bancare la stabilizarea şi creşterea economică. Cele mai semnificative rezultate ale cercetării. în perioada de tranziţie. • elaborarea unei politici de restructurare a creditelor acordate economiei adecvate exigenţelor pieţei. ce conţin elemente ştiinţifice noi. • sunt delimitate un set de recomandări ce ţin de perfecţionarea cadrului normativjuridic şi instituţional al sistemului actual de credit naţional. pot fi menţionate: • pentru prima dată. perfecţionarea mecanismului de luare a deciziilor adecvate de acordare a creditelor. în vederea susţinerii acestora în procesul de finanţare a ramurilor economiei. Serviciul Supravegherii de Stat al asociaţiilor etc. privind consolidarea şi dezvoltarea durabilă a acestora. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determinată de posibilitatea utilizării propunerilor făcute şi au drept scop să contribuie la perfecţionarea managementului sistemului de credit actual din ţară. 6 . Recomandările formulate şi publicate pot avea următoarele efecte pozitive asupra dezvoltării managementului sistemului de credit şi vor contribui la: • perfecţionarea cadrului normativ juridic ce reglementează activitatea de creditare a instituţiilor bancare şi nebancare.

r-nul Ialoveni şi la Asociaţia de Economii şi Împrumut a Cetăţenilor „Mereni” din satul Mereni. Aprobarea lucrării. asociaţie de economii şi împrumut a cetăţenilor. Publicaţii: Principiile fundamentale. II. portofoliu de credit. creşterea încrederii agenţilor economici şi populaţiei faţă de aceste instituţii. 2 indicaţii metodico-didactice în domeniul de cercetare. Rezultatele investigaţiei au fost şi sunt utilizate în procesul de studiu al instituţiilor universitare superioare. De asemenea. r-nul Anenii-Noi. Cuvintele-cheie: managementul sistemului de credit. ULIM. risc de credit. • Simpozionul Internaţional Ştiinţific „Ştiinţa Universitară la începutul mileniului trei”. organizat de ULIM (2002). aspectele teoretice şi rezultatele fundamentale ale lucrării au fost discutate în cadrul catedrelor de profil „Management” şi „Bănci şi burse de valori”. Respectivul sistem de evaluare a fost pus în aplicare la Asociaţia de Împrumut şi Economii a Cetăţenilor „Botna” din satul Costeşti.• asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor de credit. Volumul total al lucrărilor publicate de autor constituie 55. „Creditare bancară”. cuprinse în teză. având caracter ştiinţifico-practic. teza conţine şi elaborarea unui model „CreditScoring” numeric de evaluare şi ierarhizare a riscului operaţiunilor de credit în Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor. servicii de microfinanţare. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII Cercetarea evoluţiei conceptului creditului în teoriile economice oferă posibilitatea de a-l defini drept relaţia bănească pe care o efectuează o persoană fizică 7 . organizat de Institutul de Relaţii Economice Internaţionale şi Institutul de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe din Moldova (2002). precum şi la elaborarea tezelor de către studenţi şi masteranzi.07 c. 2004). Principalele teze şi rezultate ale investigaţilor ştiinţifice au fost prezentate la: • 4 simpozioane ştiinţifice organizate anual la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova „Sympossia Professorum-ULIM” (anii 20002003). printre care 1 manual universitar „Activitate bancară” (ediţia I-a. „Operaţiuni bancare” ş. • Simpozionul al III-lea Internaţional „Reformele economice: avantaje şi dezavantaje”.a. organizaţie de împrumut. diversificarea serviciilor de credit propuse. 4 articole ştiinţifice publicate în reviste ştiinţifice naţionale. 6 discursuri cu caracter de teze prezentate în cadrul unor conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale. au fost publicate în 15 lucrări.. • Conferinţa Tinerilor Cercetători din Moldova organizată de Academia de Ştiinţe din Moldova (2004). bancă comercială. 2002 şi ediţia a II-a. cu precădere la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi la Universitatea de Stat din Moldova în predarea disciplinelor „Tehnologia operaţiunilor bancare”. Pe lângă cercetările teoretice. instituţie de microfinanţare. 1 articol în ziar.a.

. care se ocupau cu schimbul monedelor pe plan intern. socială şi financiară. Putem afirma că managementul sistemului de credit reprezintă ansamblul metodelor de organizare şi de conducere a instituţiilor financiare de credit.Chişinău. Cea dintâi Bancă Naţională a Moldovei // Arhiva. cecurile. cadrul normativ-juridic şi strategiile manageriale. viramentele. existente în economia unei ţări şi realizate de instituţiile financiare de credit prin intermediul unui ansamblu de norme juridice aprobate de stat. Pe lângă băncile menţionate mai sus. prin care se realizează gestiunea: planificarea. scrisorile de credit. . metodelor şi normelor de acordare a creditelor. . un împrumut în bani sau vânzând mărfuri/servicii pe datorie. Sistemul de credit reprezintă totalitatea relaţiilor de credit. Banca Naţională a Moldovei. . 4 Giurgea E. precum şi de specificul statului din care Moldova făcea parte într-o anumită perioadă istorică. sfârşitul secolului XIX se caracterizează prin apariţia şi dezvoltarea băncilor autohtone: Banca Comercială Chişinău. Bancă oraşului Cetatea Albă. Următoarea etapă ţine de apariţia primelor organizaţii cooperatiste (1799) Artel şi Mir. 1922 . ce erau înfăptuite de cămătari (zarafii). Etapele dezvoltării sistemului de credit au fost determinate de relaţiile general-economice ale Moldovei cu ţările vecine. doar după un an de activitate este declarată în stare de faliment5. trebuie să cuprindă: cadrul instituţional. numită debitor. Etapa iniţială de dezvoltare a relaţiilor economice şi monetare. în principal.p. Constituirea sistemului de credit modern în Republica Moldova a parcurs mai multe etape de dezvoltare. sistemul de credit.44-45 5 Zane Gh. organizarea. iar mai târziu foloseau în tranzacţii şi instrumentele bancare: tratele. de asemenea.pp. practicau şi acordarea creditelor cu stabilirea dobânzilor anuale. a formelor.Iaşi. pentru valorificarea la maxim a avantajelor şi reducerea la minimum a dezavantajelor relaţiilor de credit. acordând pe un termen prestabilit unei alte persoane. acţiuni ce iau amploare începând cu anul 1840 când se înfiinţează Casele Ţărăneşti de Păstrare şi Casele Ţărăneşti de Ajutor4. nr. Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor sistemului de credit în economie. în cele mai mari oraşe ale Basarabiei au funcţionat sucursale ale marilor bănci ruseşti din Peterburg. Moscova şi Odesa. răspunzând cerinţelor unei anumite etape de dezvoltare social-economică. nr. care au pus bazele organizării operaţiunilor de credit în Basarabia. cu o dobândă stabilită în funcţie de riscul pe care şi-l asumă creditorul sau de reputaţia debitorului. în perioada formării Moldovei istorice ca stat independent. la 12/24 martie 1857 cu sediul la Iaşi. în general. 117 8 . controlul şi evaluarea tuturor componentelor procesului de credit. Dezvoltarea instituţiilor bancare demarează prin înfiinţarea primei bănci. sub vechiul regim rusesc şi sub regimul actual românesc în Basarabia // Basarabia Economică. şi Banca Municipală a oraşului Tighina. ianuarie 1926. care din cauza administrării neprofesioniste şi din alte motive. acestea fiind în funcţie de relaţiile economice ale epocii respective.sau juridică numită creditor. tehnicile şi metodele de efectuare a operaţiunilor de credit. De asemenea. se caracterizează prin apariţia primelor operaţiuni bancare.1-4.1. Creditul şi mişcarea cooperatistă..

Banca Uniunii Române. Finanţe publice”. SUA = 45. . prin agenţiile deschise în Basarabia. XX o largă dezvoltare au cunoscut-o băncile populare. care existau la acel moment în cadrul sistemului de credit al Basarabiei (Tabelul 1). p. comerţului.pp. în Basarabia la începutul secolului XX existau 6 bănci provinciale: Banca Basarabiei (cu 20 de sucursale). înfiinţând Consiliul Bancar Superior şi acordând împrumuturi pentru susţinerea economiei ţinutului basarabean. Dacă ne referim la necesitatea cooperaţiei. Tabelul 1 Activele şi pasivele instituţiilor de credit din Basarabia la 1 aprilie 1920. care deserveau interesele ţărănimii. După reforma bancară din 1987 în ex-URSS au fost modificate funcţiile băncilor şi în baza 6 Antonescu C. Banca Comercială Industrială a Basarabiei. conform sursei: Axenciuc V. 1922. . când Basarabia se reuneşte cu România. 1. Banca Dunării de Jos (cu 4 agenţii). a iniţiat şi a participat la stabilirea unor măsuri de reorganizare. nr. agriculturii şi a altor ramuri ale economiei Basarabiei.31 9 . structurile bancare funcţionau sub formă de “monobancă”.creditar al RSSM era o componentă a sistemului monetar-creditar al ex-URSS În acest sistem al economiilor centralizate. 61 În perioada sovietică/postbelică (anii 1944 – 1991) sistemul monetar . Bucureşti.În afară de sucursalele băncilor din Rusia. o mare parte din resursele financiare erau alocate anume prin intermediul cooperativelor de credit. lei7 Tipul instituţiilor Bănci populare Uniuni de credit Cooperative de consum Uniuni de consum Capital propriu 2692805 4557956 464112 85255 Capital Valoarea Depuneri social împrumuturilor 382801 6646590 14128704 431454 7298538 7051903 364025 243980 614538 265964 144244 597669 2957694 Dobânzi 1255509 2216818 1026397 476763 4975487 Efecte de plată 3832788 11952941 1195924 2542797 19523797 Total 7800128 14786777 24752839 Sursa: Giurgea E. Banca Albina6 etc. 1922. consolidare a creditului şi a sistemului bancar. . formă a cooperaţiei de credit.Lijschitz&Co. Dezvoltarea instituţiilor bancare a contribuit la colectarea economiilor şi creditarea industriei. Banca Naţională a României. socială şi financiară. fiind limitate şi destinate să servească exclusiv obiectivelor stabilite prin planul centralizat. Banca Cetatea Albă.p. 2000.63 lei.Chişinău. Banca Creditul Comercial L. Evoluţia economică a României: cercetări statistico-istorice (1859-1947). Credit. Banca Soroca. nu exista concurenţa bancară şi nici nu se admitea necesitatea ei. socială şi financiară. în Basarabia // Basarabia economică. putem menţiona că. La începutul sec. vol. Comerţ.1.III “Monedă. Începând cu anul 1918. Rolul băncilor în dezvoltarea economiei naţionale basarabene // Basarabia economică. Editura Academiei Române.3-4 7 În anul 1920 paritatea oficială era de 1 dol. nr. După criza economică mondială din 1929-1933. sub vechiul regim rusesc şi sub regimul actual românesc. pe teritoriul ei s-au deschis un şir de sucursale ale băncilor româneşti (constituind 10 la număr în 1922): Banca Comercială Română. Creditul şi mişcarea cooperativă.

consolidarea şi lărgirea reţelei de instituţii de microfinanţare ar da posibilitatea deservirii unui număr mare de solicitanţi de credite din sectorul rural. asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor. care cuprinde întreaga gamă de activităţi economice şi sociale ale ţării.scers. trei etape de dezvoltare. intensificarea concurenţei pe piaţa de credit. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei // www. dezvoltarea strategiilor manageriale şi a tehnologiilor informaţionale. În această perioadă are loc capitalizarea relativ intensivă a sectorului bancar. În ideea îndeplinirii rolului său de creditor al economiei naţionale. stipulat în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei8 este contribuţia instituţiilor de credit la realizarea creşterii economice. Începând cu această perioadă atât în Republica Moldova. Prima etapă (anii 1990-1993) se caracterizează prin reorganizarea juridică şi instituţională a băncilor deja existente şi crearea unor (primelor) bănci private. elaborarea şi implementarea principalelor norme legislative bancare. Drept reacţie a acestei reforme. În a doua etapă (anii 1994 -1998) are loc consolidarea sistemului bancar. Banca de Economii (Сбербанк). sistemul bancar sovietic a fost scindat în următoarele bănci de stat: Banca Centrală de Stat (Госбанк). întemeierea bazei legislative. finanţelor publice şi a dezechilibrat totalmente comerţul exterior. dezvoltarea serviciilor bancare. inclusiv a celei bancare şi emiterea monedei naţionale. Banca Industrială şi de Construcţii (Промстройбанк). cât şi pe totalitatea formelor şi a normelor de reglementare a operaţiunilor de credit în economia naţională. Banca de Relaţii Comerciale Externe (Внешторгбанк). A treia perioadă (sfârşitul anului 1998 – până în prezent) se evidenţiază prin extinderea instituţiilor de credit bancare şi nebancare. apariţia simptomelor de concurenţă bancară. Organizarea sistemului de credit din perioada sovietică s-a caracterizat printr-o mulţime de neajunsuri: monopolul statal în organizarea sistemului de credit crea multe incomodităţi clientelei. În sistemul de credit al Republicii Moldova din perioada de tranziţie (1990/1991 până în prezent) s-au conturat. Dezastrul economic de la începutul aa. apariţia instituţiilor de credit nebancare şi anume. 1990-ci. cât şi în alte foste republici sovietice are loc adaptarea băncilor şi a altor instituţii de credit la noile principii de activitate comercială. Unul dintre obiectivele fundamentale de dezvoltare a Republicii Moldova pe termen lung. lărgirea reţelei instituţiilor bancare şi dezvoltarea reţelei de instituţii de credit nebancare.md 10 . a condus la deteriorarea sistemului bancar-monetar. convenţional. Banca Agroindustrială (Агропромбанк). sistemul de credit al Republicii Moldova trebuie să se axeze pe o descentralizare a finanţării.lor s-au creat noi bănci de stat. Banca Socială şi a Fondului Locativ (Жилсоцбанк). şi totodată ar 8 Guvernul Republicii Moldova. Astfel. în general. creditarea clienţilor se făcea în baza indicaţiilor organelor directive fără garantarea creditului şi fără analiza riscurilor la care era supusă banca etc. Descentralizarea sistemului de credit se bazează atât pe organizarea cadrului instituţional. etc. aceasta din urmă fiind obligată să beneficieze doar de serviciile unei bănci.

În rezultat.„scuti” băncile comerciale în suportarea cheltuielilor de finanţare „cu amânuntul” fiind direcţionate în afaceri investiţionale. companii de leasing şi factoring etc.). ce deserveau. în principal. cu cca. iar celelalte bănci din sistem erau reprezentate de 250 de bănci regionale cu 3528 de filiale. iar numărul total de Deutsche Bundesbank Verzeichnis der Kreditinstitute. Australia şi Japonia. instituţii de credit cooperative. investiţionale. În ţările cu o economie dezvoltată. asociaţiile de economii şi împrumut. patru mari bănci universale. cât şi bănci ce operează „cu amănuntul” (bănci/case de economii. Sistemul de credit al Republicii Moldova Instituţii bancare Banca Naţională a Moldovei Bănci comerciale Asociaţii de economii şi împrumut ale cetăţenilor Instituţii nebancare de credit Instituţii de microfinanţare Alte instituţii de credit : Companii de leasing. Marea Britanie. factoring. populaţia şi afacerile mici şi mijlocii. 2004 // www. 17. De exemplu. inclusiv două sucursale ale băncilor nerezidente. 16. 541 de bănci de economii cu cca. Franţa precum şi cele din SUA. case de amanet etc.de 9 11 . precum şi câteva organizaţii de microfinanţare. sistemul de credit al Germaniei conţinea 2734 de instituţii de credit (cu un număr de 54678 de filiale) la sfârşitul anului 20039.). Canada.0 mii de filiale şi 1624 de cooperative bancare cu cca. (Figura 1).0 mii de filiale. dintre care. comparativ cu cel din ţările dezvoltate.bundesbank. Bankgeschäftliche Informationen 2. Pe aceste principii de organizare se bazează majoritatea sistemelor de credit din Germania. gama îngustă a tipurilor de instituţii de credit. asociaţii de economii şi împrumut etc. şi alte instituţii de credit. ipotecare etc. Organizarea sistemului de credit în Republica Moldova Sursa: elaborată de autor La 31 martie 2004 în Registrul Central al BNM erau înregistrate 16 bănci comerciale. Großbanken. iar în lipsa instituţiilor specializate nu permite de a satisface şi de a acoperi toate cerinţele pieţei de credit. pe piaţa financiară de credit activează atât bănci mari (universale. Analizând organizarea sistemului de credit al Republicii Moldova. 3000 de filiale şi care deţineau ponderea principală în afacerile investiţionale. Organizaţii de împrumut Figura 1. care operează cu afacerile mari. putem menţiona că este mult mai simplist şi conţine o gamă foarte îngustă de tipuri de instituţii de credit: băncile comerciale. holdinguri bancare etc.

Buletinul trimestrial al BNM. aplicarea incorectă a clasificării creditelor şi formării reducerilor pentru pierderi la credite (fondului de risc). în principal.6 72. p. la falimentul băncilor a servit şi nerespectarea suficienţei minime a capitalului. Rata medie a dobânzii la creditele acordate de sistemul bancar la sfârşitului anilor 2001-2003 // www. p. creând o situaţie în care banca nu-şi poate satisface cerinţele deponenţilor în termenele contractuale stabilite. Cu toate că soldul creditelor s-a majorat în ultimii ani şi a crescut ponderea celor acordate pe un termen mai mare de 12 luni.22 Analizând datele statistice (Figura 2) constatăm că ponderea majoritară a creditelor acordate de băncile comerciale în economie sunt pe termen scurt. a coeficienţilor de lichiditate. în perioada 1999-2004 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1999 2000 2001 2002 2003 tr. 2 ori mai mare decât la sfârşitul anului 1998) dintre care 166 de filiale.md.43 12 ..7 34. În scopul dezvoltării economiei apare nevoia stringentă de resurse investiţionale. nr. 2004.2004. Nerespectarea prevederilor legale şi managementul prost al activităţii de creditare care s-a manifestat prin: calitatea extrem de joasă a portofoliului de credite fiind exprimă prin ponderea înaltă a creditelor dubioase şi compromise. de până 10 Buletinul trimestrial al Băncii Naţionale a Moldovei.3. BCA „Întreprinzbancă”.2 21. Este important de menţionat că în decursul acestor ani (1991-2004) BNM a retras autorizaţia de activitate la 15 bănci comerciale dintre care 5 sucursale ale băncilor străine.5 25.8 78. nr.6 71.7 75. de creditele directe. acumularea pierderilor etc.4 28. acordate de sectorul bancar economiei naţionale. fiind satisfăcută.3 65. această apreciere nu a fost suficientă în ameliorarea esenţială a situaţiei social-economice a ţării. clasificat în funcţie de durată (până şi mai mult de 12 luni). nerespectarea restricţiilor la acordarea creditelor „mari”.5 74. a condus la falimentul băncilor: BCA „Bancosind”.2004 83.4 27. 96 de reprezentanţe şi 435 de agenţii10.unităţi bancare constituia 697 (fiind de cca.2 . BCA "Capital-Bank" etc.3 24.3 din 2000. acordarea creditelor preferenţiale persoanelor afiliate băncii etc. BCIA ”Vias”. factori ce au condus la diminuarea resurselor proprii.I 2004 tr. De asemenea.bnm.2 16.8 credite acordate pe un termen mai mic de 12 luni credite acordate pe un termen ce depăşeşte 12 luni Sursa: calculele autorului în baza: datelor privind activitatea băncilor comerciale //Profit: Bănci şi Finanţe nr.II. Banca municipală "Chişinău" SA. Figura 2 Volumul creditelor acordate de bănci în moneda naţională.

7 la sfârşitului anului 2003). este creşterea ratei inflaţiei (de la 4. Însă în anul 2003 observăm că aceşti indicatori îşi inversează direcţia. stabilindu-se diverse scopuri de economisire.2 mln. avea o tendinţă clară de descreştere (cu 12.4% la sfârşitul anului 2002 la 15.92 pentru al ajusta la condiţiile actuale şi a stimula aplicarea Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. în opinia noastră. deoarece băncile comerciale nu dispun de resurse de creditare cu scadenţă medie şi mare.1390 din 24. În acest context este necesar ca BNM să revină cu modificări şi perfecţionări asupra Regulamentului BNM cu privire la emiterea si circulaţia certificatelor de depozit şi economii din 25. iar cele până la un an ajung la 74. Unul dintre factorii ce au determinat această schimbare. în scopul majorării volumului de credite pe termen mediu şi lung este necesar de a spori volumul depozitelor pe termen mediu şi lung cel puţin prin implementarea următoarelor strategii de atragere a resurselor creditare: • dezvoltarea de către bănci a noilor produse depozitare care.3 puncte procentuale). lei la sfârşitul trimestrului II al anului 2004.11. De exemplu: economisirea pentru pensii. având repercusiuni asupra majorării ratei dobânzii şi un efect asupra micşorării soldului creditelor acordate pe termen mai mare de 1 an.239-242 din 2003 11 13 . pentru construcţia şi reparaţia de locuinţe etc. având ca punct de referinţă anul 1999. ar facilita şi ar stimula clienţii ce depun mijloace pe termen mediu şi lung.2 puncte procentuale a creditelor acordate pe un termen mai mare de un an. În acest context este necesar de dezvoltat depozitele de economii. Acest rezultat denotă că băncile efectiv utilizează ca surse de creditare depozitele la vedere. adică fiind cu 2484. creditele acordate pe termen mai mare de 12 luni constituie 25. În perioada anilor 1999 .la 1 an.8 la sută din volumul total al depozitelor atrase de bănci.2003 despre aprobarea Regulamentului „Cu privire la modul şi condiţiile scutirii de plata impozitului pe venitul obţinut de băncile comerciale din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani şi creditele de peste 3 ani” // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.6 la sută.12.4 la sută. intervenţiile normative respective nu au contribuit la creşterea semnificativă a creditelor acordate cu scadenţe mai mari de 2 şi mai mulţi ani.1 mln. în 2003. În opinia noastră. spre exemplu constituind doar 3761. rămâne în continuare un imbold nesemnificativ de plasare a resurselor investiţionale pentru relansarea economiei. de exemplu la sfârşitul trimestrului II 2004 acest indicator constituia 39.sfârşitul anului 2002 soldul creditelor în monedă naţională cu un termen de până la un an. lei mai mic decât soldul creditelor plasate în economie în aceiaşi perioadă. • implementarea certificatelor de depozit pe termen mediu şi lung. Volumul depozitelor la termen în ultimii ani este mai mic decât volumul creditelor la termen. pentru atingerea vârstei de majorat a copiilor. Dar totodată. Ca obiectiv a cointeresării interesării băncilor în acordarea creditelor cu scadenţe mai mari de 2 şi mai mulţi ani au fost efectuate modificări în Codul Fiscal al Republicii Moldova11 prin care băncile sunt scutite de plata impozitelor pe venit în proporţie de 50% în cazul acordării creditelor cu o scadenţă de la 2 până la 3 ani şi de 100% în cazul acordării creditelor cu o scadenţă mai mare de 3 ani cu destinaţii investiţionale. Majorarea cu 9.

0%.în practica băncilor comerciale a respectivelor servicii financiare. de 40. p.0 la sută din costul imobilului. dobânzile sunt înalte şi variază între 17.p. 8. precum şi nelimitarea sumei minime depuse (cel puţin 1-10 lei sau în oricare altă valută) ar putea contribui la majorarea volumului de resurse atrase.8. cel mai semnificativ. 5. Pe de altă parte. 10. ipotecară.2003 constituiau doar 402. Mult mai neînsemnată este ponderea creditelor acordate ramurile industriei energetice şi de combustibil. Aşadar. precum şi lipsa cadrului normativ-legislativ în acest domeniu. este neimplicarea activă a statului în susţinerea financiară. Volumele atrase de resurse depozitare de la populaţie din regiunile rurale pot fi ulterior utilizate în scopul creditării atât a micilor gospodării.28. 42 În acest sold sunt incluse şi creditele ipotecare acordate persoanelor juridice 14 Raportul anual . după părerea noastră. reprezentând cca. • dezvoltarea politicii de marketing în regiunile rurale ale ţării.5% din soldul de credite acordate economiei naţionale la sfârşitul lunii martie 2004. Un produs de credit ce poate fi propus de băncile comerciale populaţiei este cel ipotecar. comisioane exagerate şi cheltuieli de perfectare a documentelor mari etc. întreprinzători din regiunea dată. constatăm că ponderea cea mai mare o reprezintă creditele acordate industriei şi comerţului.0-70. Rusia.12. această piaţă nu este suficient de dezvoltată în Republica Moldova şi nu capătă o largă răspândire din cauza mai multor factori. Ponderea lor constituia doar 23. folosindu-le drept resurse de creditare.06. transport şi de consum.7% din totalul portofoliului de credit ale sistemului bancar14. . În acest scop băncile ar putea lărgi sfera de activitate a reprezentanţelor/agenţiilor din comune. România.200412.). nr. 11 luni etc.3% din totalul creditelor de 6189.3. cota iniţială de achitare a ipotecii este destul de semnificativă. 7. condiţiile stabilite de bănci la acordarea creditelor sunt dure: termenul acordării creditului nu depăşeşte 2-3 maxim 5 ani.9 mln. lei13. constituind 48. aferente certificatelor de depozit ce se vor afla în permanenţă la ea.36 14 . Spre deosebire de ţările cu o economie de piaţă şi ţările aflate în proces de dezvoltare: Ucraina. 6.2% şi creditele acordate în agricultură . Cercetând structurarea portofoliului de credit al sistemului bancar din Republica Moldova. 2004. în Republica Moldova creditele ipotecare la data de 31. • eficientizarea managementului resurselor atrase în plasarea pe diverse termene la dorinţa depunătorului (de exemplu: pe 4.25. De asemenea.2003 al Băncii Naţionale a Moldovei . unde acest produs este mult mai dezvoltat. cât şi a populaţiei. Deţinerea certificatelor de depozit acordă posibilitate posesorilor de a-şi păstra resursele la bancă şi totodată ar facilitata negocierea respectivelor titluri financiare pe piaţa monetară. care la moment oferă în marea majoritate doar servicii de încasare a plăţilor comunale.4 mln. reparaţia sau procurarea caselor de locuit de către cetăţeni. băncile comerciale nu pot să-şi redreseze condiţiile de acordare a 12 13 Buletinul trimestrial al Băncii Naţionale a Moldovei.lei la 31. fiind utilizat la construirea. construcţia drumurilor. Banca în acelaşi timp ar putea beneficia de mijloacele băneşti.

de exemplu.) în extinderea depozitelor de acumulare prin susţinerea financiară de către stat.0% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. 13-14%. În concluzie. în condiţiile de tranziţie la economia concurenţială. 39. putem menţiona că lărgirea reţelei agenţiilor de stat şi a celor private ipotecare.2004 // www. constituind doar 165. cu 52.8 la sută16. dintre care băncile ar putea achita din această rată 9-10% iar statul ar putea compensa depunătorilor diferenţa la aceste venituri în valoare de cca. 7%. în Republica Moldova. Franţa etc. În Republica Moldova ca şi în celelalte state din ex-URSS.). Ucraina.36 15 . economiile persoanelor fizice ar putea fi preluate de bănci la dobânzile de piaţă 16-17%. creditarea locatarilor şi agenţiilor ipotecare etc.2003 al Băncii Naţionale a Moldovei .creditelor ipotecare. În timpul de faţă în Republica Moldova funcţionează doar o singură Agenţie Municipală Ipotecară cu sediul în oraşul Chişinău. iar în prima jumătate a anului 2004 a investit în construcţia de case de locuit cca.10% la 31. respectivul mecanism capătă o largă dezvoltare şi în România.bnm. a construit locuinţe pentru 370 de familii. Această metodă clasică de creditare ipotecară este utilizată în practica ţărilor Europei deja de multe decenii. p. În prezent.08. actualmente creditul de consum prestat persoanelor fizice de sectorul bancar este insuficient dezvoltat. ceea ce reprezintă o cotă de 2. iar resursele de depozit atrase în moneda naţională sunt scumpe (15.08. care vor avea ca scop construcţia caselor de locuit. deoarece nu deţin resurse de creditare pe termen îndelungat. lei din totalul portofoliului de credite al sistemului bancar naţional. atrăgând depozite de acumulare mai ieftine.2 mln. care de la începutul activităţii sale (1998) până la sfârşitul anului 2003. lei. Spre exemplu. Acelaşi mecanism ar putea fi utilizat de bănci şi în stimularea finanţării investiţiilor pe termen mediu şi lung. vor avea posibilitatea să le utilizeze ulterior pentru creditarea ipotecară stabilind preţuri mai mici de cca. susţinerea financiară şi legislativă din partea statului prin credite directe sau prin alte proiecte acordate băncilor comerciale vor avea un impact benefic asupra extinderii creditului ipotecar în Republica Moldova. experienţa statelor dezvoltate (Germania. utilizând serviciile de creditare ipotecară. Dezvoltarea creditelor ipotecare poate fi susţinută de municipii prin fondarea agenţiilor municipale (de exemplul în Chişinău) şi regionale (celelalte oraşe şi orăşele). Iar persoanele fizice şi nevoile financiare ale acestora nu au constituit în principal obiectul interesului băncilor comerciale. Rusia. Ratele medii ale dobânzii la 31.0 mln. Astfel.md Raportul anual . atenţia instituţiilor bancare a fost concentrată pe satisfacerea necesităţilor financiare a persoanelor juridice. Una dintre metodele de stimulare a sectorului ipotecar este utilizarea tehnicilor aplicate în practica mondială. cooperarea acestora cu băncile comerciale (în gestionarea conturilor de împrumut. Băncile comerciale. inclusiv cele destinate 15 16 Banca Naţională a Moldovei.200415) ceea ce nu permite să acorde credite cu rate mici ale dobânzii şi credite ipotecare pe termen de cel puţin 5-10 ani. Crearea unui sistem dezvoltat de creditare de consum necesită: conştientizarea de către băncile comerciale a diversificării serviciilor credit.

scoaterea la iveală a mijloacelor băneşti. instituţiile de microfinanţare sunt binevenite pentru a oferi servicii financiare celor dezavantajaţi. iar aceasta îi ia potenţialului solicitant de împrumut mult timp şi surse financiare suplimentare). creşterea nivelului de trai al populaţiei. în special de înregistrarea la notariat a bunurilor depuse ca garanţie (aceasta se referă la ProCredit). MicroInvest şi ProCredit etc. În acest context. precum şi cele şi curente. 16 . 20-30 de documente. Piaţa instituţiilor de credit nebancare în Republica Moldova este destul de tânără. care în ultimii ani capătă o importanţă semnificativă în susţinerea economică a ţării. cooperarea băncilor cu întreprinderile în achitarea salariilor prin intermediul cardurilor bancare. constituind un instrument important de eradicare a sărăciei şi dezvoltare economică a ţării. reglementare. crearea birourilor de credit care ar deţine informaţii referitoare la beneficiarii de credite solicitate anterior. organizaţiile de împrumut: Corporaţia de Finanţare Rurală (CFR). Ea se află la etapa începătoare de organizare. simplificarea tehnicilor de acordarea a creditelor de consum (pachet minim de documente. în deosebi în sectorul rural. fiind ulterior utilizate de salariaţi ca instrument de credit. Apariţia şi dezvoltarea acestor instituţii este condiţionată de necesitatea microfinanţării în republică. • prezentarea de către solicitanţi a unui dosar minim de documente: de la 3-4 până la maximum 10 documente (băncile solicită în astfel de cazuri cca.populaţiei – servicii „de retail”. • amplasarea oficiilor de creditare mai aproape de clienţi (AEÎC în 555 de comune. cooperarea băncilor cu organizaţiile comerciale în extinderea comerţului cu amânuntul utilizând achitarea bunurilor prin credit. implementarea de bănci a cardurilor de credit. ProCredit şi MicroInvest deţin reprezentanţe în majoritatea centrelor raionale). • acoperirea cheltuielilor financiare ce ţin de perfectarea documentelor. nu au acces la creditele bancare. majorarea ponderii plăţilor prin virament. luarea deciziei de acordare a creditului în mod rapid. Dezvoltarea creditului de consum va avea ca consecinţă intensificarea comerţului cu amănuntul. ce nu sunt incluse în evidenţa contabilă legală a întreprinderilor. Actualmente instituţiile nebancare de credit ce prestează servicii de microfinanţare sunt reprezentate de: Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEÎC). Cercetările efectuate au identificat priorităţile activităţii instituţiilor de microfinanţare nebancare faţă de băncile comerciale sunt: • acordarea creditelor solicitanţilor ce nu au o istorie de creditare anterioară (cca. Un loc determinant în dezvoltarea produselor de microfinanţare în Republica Moldova le revine instituţiilor nebancare de credit. Deoarece marea majoritate a micilor antreprenori sunt dezavantajaţi prin faptul că nu dispun de suficient gaj sau sunt începători în afaceri. gestionare şi supraveghere. diminuarea ratelor dobânzii etc. 80-90% din beneficiarii de credite nu au beneficiat anterior de surse de creditare).

adică fără acoperire materială (la solicitarea creditelor în sumă de până la 10. activităţii agricole.2004 17 Împrumuturi Numă AEÎC Numărul de Beneficiari Economii Fonduri atrase . MicroInvest etc.md Crearea unei reţele largi de AEÎC constituie un succes indiscutabil în dezvoltarea sectorului instituţiilor de microfinanţare şi cuprinde geografic.07. fiecare. având ca rezultat înviorarea comerţului. în cazul dat. bazânduse pe „relaţia de încredere”). direct sau indirect. declanşat la sfârşitul anului 1996 care prevedea crearea şi creditarea a 11 AEÎC şi a altor instituţii aferente acestui sistem de microfinanţare: Corporaţia Financiară Rurală. meşteşugăritului. mii lei < 1 an ≥ 1 an < 1 an ≥ 1 an 01/01/2001 01/07/2001 01/01/2002 01/07/2002 01/01/2003 01/07/2003 01/01/2004 01/07/2004 293 364 369 475 484 512 530 555 206 219 222 319 369 414 421 429 25 144 37 150 37 766 51 119 52 539 68 030 71 177 84 067 19 085 30 524 23 088 37 877 26 446 51 164 39 572 61 214 170 602 611 1 101 1 176 2 193 3 306 6 910 18 140 69 812 32 632 95 632 33 673 137 249 55 451 203 451 1 193 1 359 1 342 10 962 11 096 37 754 26 051 34 686 22 458 81 850 39 761 112 810 44 374 159 388 72 748 241 318 1 031 2 173 1 416 10 628 10 008 41 367 26 476 36 686 Sursa: Situaţia sistemului de AEIC conform datelor Serviciului Supraveghere de Stat al AEÎC // www. putem afirma că dezvoltarea respectivelor instituţii poate fi benefică prin contribuţia lor la microfinanţarea preponderentă a zonelor rurale. sunt reprezentate de soldul împrumuturilor de la instituţiile financiare de credit 17 . şi anume examinarea cererilor şi perfectarea documentelor aferente operaţiunii de credit în termen cât mai scurt (nu mai mult de 7 zile). AEÎC nu solicită asigurarea lor juridică). în acelaşi timp un număr semnificativ de 17 Fondurile atrase. Pornind de la facilităţile şi argumentele prezentate.0 –15. transportului local şi a altor ramuri economico-sociale la sate. • abordarea individuală a fiecărui client (în special se referă la AEÎC care cunosc foarte bine activitatea şi situaţia financiară şi nefinanciară a membrilor. • acordarea de garanţii ce pot fi utilizate pentru asigurarea creditelor acordate micilor antreprenori de către băncile comerciale şi investirea mijloacelor băneşti în scopul formării resurselor proprii ale micilor antreprenori (aceste produse sunt acordate de MicroInvest).2001 – 01. • acordarea creditelor negarantate.• sporirea operativităţii în activitatea cotidiană. întreg teritoriul ţării. sectorului social.01. mii lei Perioada rul Membre ale membri ai de atrase de AEIC FNAEIC AEÎC împrumut AEIC. Tabelul 2 Indicatori de dezvoltare a AEÎC în perioada 01. în fond contribuind la dezvoltarea domeniului social şi business-ului mic rural. mii lei acordate.microfinance.0 mii lei. implicând. Restabilirea sectorului cooperatist la sate în perioada de tranziţie a început din iniţiativa Băncii Mondiale şi a Guvernului Republicii Moldova prin implementarea Proiectului de Finanţare Rurală.

Soldul creditelor acordate de către AEÎC la 01. În iulie 2004 reţeaua AEÎC din Moldova deţinea 555 de asociaţii.6 mii de membri ai asociaţiilor au beneficiat de credite în perioada primelor 6 luni din anul 2004).01 mln. căruia băncile nu-i acordă o atenţie corespunzătoare. suma în cauză nu se poate compara cu soldul total al creditelor acordate de băncile comerciale care constituia 6290.00 mln.2003 şi 6. prin sistemul reţelei de asociaţii se acoperă cererea unui număr mare de beneficiari de credite (cca.68 mln. Este de remarcat şi faptul că într-un timp relativ scurt de la apariţia AEÎC. lei în aceiaşi perioadă. s-au format organele nivelului superior de management. urmărirea mai îndeaproape a utilizării mijloacelor conform destinaţiei şi.5 ori. înregistrând o cotă maximă de cca. Serviciul Supravegherii de Stat şi Federaţia Naţională. îndeosebi se observă la sfârşitul anului.01.4 de ori. care. inclusiv datoriile la dobânzi. constatăm că la începutul anului 2001 aceasta constituia cca. 60. Unul dintre indicii ce caracterizează durabilitatea şi eficienţa activităţii instituţiilor de credit. Comparând indicatorii principali din prima jumătate a anului 2004 comparativ cu cei din 1997 putem menţiona că numărul AEÎC a crescut de cca. dintre care 72.2 ori. 12%. în principal. iar volumul (nominal) creditelor acordate membrilor asociaţiilor– de 347. în sistem (totalitatea asociaţiilor). 18% la începutul anului 2002.07. 21.0% la 01.microfinance.01. relevă o situaţie îngrijorătoare care necesită luarea unor măsuri de urgenţă: revederea normelor existente de creditare de către Serviciul Supraveghere de Stat.8 la sută erau beneficiari de credite (Tabelul 2). numărul de membri ai asociaţiilor – de 168. De asemenea. este calitatea portofoliului de creditare poate fi determinată prin calculul ponderii creditelor restante din soldul total de credite pentru o anumită perioadă. pe când băncile comerciale operează cu un număr mai restrâns de clienţi cei deservesc în afacerile medii şi mari. 50. Analizând ponderea restanţelor la credite. Bineînţeles că. în schimb prin această metodă de creditare se pune accentul pe dezvoltarea microfinanţării în sectorul rural. Astfel. intermediază plasarea liniilor de credit.200418 (Figura 3).2004 constituia 278. 18 Situaţia sistemului de AEIC conform datelor prezentate de Serviciul Supravegherii de Stat // www. în cei şapte ani de existenţă reţeaua AEÎC şi-a motivat necesitatea şi importanţa prin microfinanţarea sectorului rural. apoi având o tendinţă de micşorare până la 8. deservind 84067 de membri. Este important de menţionat că numărul actual de asociaţii reprezintă o cotă de cca. lei dintre care doar 36. Constatăm totuşi că dezvoltarea intensivă a reţelei de asociaţii într-o perioadă atât de scurtă nu a fost sincronizată cu creşterea indicilor calitativi. lei sunt creditele acordate pe un termen mai mare de 1 an.8% la 01.8% din numărul de sate ale republicii. Menţinerea calităţii portofoliului de împrumut a AEÎC la un nivel satisfăcător. acordate de organismele financiare internaţionale. inclusiv a asociaţiilor.membri. Actualmente există doi creditori stabili ai reţelei de AEÎC (Corporaţia Financiară Rurală şi BC „Moldova-Agroindbank” SA). schimbarea modalităţii de acordare şi rambursare a creditelor.md 18 .

noi am elaborat modelul numit „Credit Scoring”19. 20 03 01 .nu în ultimul rând. utilizarea acestui model este destul de binevenită. 20 04 01 . 20 02 01 . 19 Modelul „Credit Scoring” este pus în aplicare în a doua jumătate a secolului XX în SUA şi implică în sine constituirea unui sistem de cuantificare şi ierarhizare a tuturor condiţiilor şi premiselor de luare a deciziilor aferente operaţiunii de creedit 19 . că în condiţiile actuale.0 4. satul Mereni.md Luarea deciziei corecte de acordare a creditului reprezintă un important element al calităţii portofoliului de credit al asociaţiei. 20 04 01 .0 4. scoaterea în evidenţă a factorilor negativi ce vor afecta calitatea împrumutătorului. 20 03 01 .10. capacitatea de plată şi rentabilitatea afacerii de credit. În acest scop. 20 02 01 .0 1. minimizarea creditelor acordate clienţilor dubioşi. când majoritatea managerilor şi executorilor a AEÎC nu au o practică şi experienţă în domeniul financiar.lei 300 250 200 150 100 50 0 20 01 01 .0 1.0 7. 20 01 01 . 20 03 01 . Figura 3 Dinamica creditelor acordate de AEÎC şi ponderea creditelor restante (inclusiv datorii la dobânzi) în perioada anilor 2001 – 2004 mln. Modelul elaborat a fost propus spre testare în unele dintre cele mai mari AEÎC din Republica Moldova .0 7. ceia ce sugerează faptul că marea majoritate a managerilor întâmpină greutăţi în acordarea creditelor şi în monitorizarea acestora..1 0.0 7. credit.AEÎC „Botna” din satul Costeşti şi în AEÎC „Mereni”.3 la sută din managerii asociaţiilor deţin studii în domeniul economiei. instruirea de amploare în domeniul tehnicilor de selectare a clienţilor şi evaluare a solicitărilor de împrumuturi în interiorul AEÎC. În evaluare. bunurile deţinute în proprietate şi posibilităţile de asigurare a creditului. Menţionăm. inclusiv dobânzi Sursa: Calculele autorului în baza datelor cu privire la situaţia sistemului de AEÎC prezentate de Serviciul Supravegherii de Stat // www. 20 15 10 5 0 % Împrumuturi acordate Ponderea creditelor restante. 20 02 01 . Una din cauzele luării deciziilor incorecte de acordare a creditelor. Modelul „Credit-Scoring” se bazează pe evaluarea a 4 grupuri de factori: date generale despre solicitant.1 0. este lipsa cunoştinţelor în finanţe.0 7. ceea ce reprezintă un mare pericol de majorare a riscului de credit.0 4. afaceri etc. 20 04 01 . 20 02 01 . fiind adaptat condiţiilor şi specificului de creditare practicabil de AEÎC din Republica Moldova. În condiţiile actuale doar cca.0 1. 20 01 01 .0 4. ce determină calitatea creditului etc.0 1. analiza unei game largi de factori. Rezultatele implementării modelului “Credit-Scoring” în practica AEÎC sunt următoarele: rapiditatea evaluării şi luării deciziilor de credit.microfinance. 20 01 01 .

XX. Cumularea punctelor dă posibilitate de a clasifica solicitantul de credit în una din cele cinci categorii de risc. normele de prudenţă financiară ale AEÎC etc.280-XV din 22. • lipsa unei instituţii care ar presta diverse servicii de asigurare organizaţiilor din sistemul de microfinanţare. totodată. Cu toate acestea.fiecărui factor i se va acorda un punctaj de la 0 până la 10 în funcţie de importanţa factorului. 20 . Finlanda. de asemenea. Astfel constatăm şi o serie de părţi vulnerabile ale managementului sistemului de microfinanţare. Pentru consolidarea sistemului instituţiilor de microfinanţare al Republicii Moldova considerăm a fi judicioase acţiunile îndreptate pentru dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului normativ-juridic şi instituţional (Figura 420): 1) Actualmente cadrul normativ-juridic ce reglementează activitatea AEÎC este vizat de Legea cu privire la AEÎC nr. atingând indici destul de performanţi. România etc.) în domeniul organizării şi prestării serviciilor de microfinanţare. dar cu o singură linie – cele existente. dă posibilitate executorului de a lua decizia privind suma creditului. • dependenţa semnificativă de împrumuturile externe şi insuficienţa atragerii economiilor băneşti ale populaţiei. • lipsa diverselor fonduri create în scopul garantării depozitelor de economii şi susţinerii financiare a asociaţiilor etc. Elaborarea şi aplicarea acestor acte normative a permis crearea rapidă a unei reţele largi de asociaţii şi crearea organizaţiilor de împrumut de microfinanţare. De asemenea. • insuficienţa pregătirii profesionale a managerilor şi a personalului executiv în domeniul financiar etc. Polonia.. De asemenea a permis crearea organului superior de supraveghere . o reţea largă de activitate prin extinderea lor şi pe pieţele internaţionale.Federaţia Naţională a AEÎC. • supravegherea şi monitorizarea asociaţiilor este efectuată insuficient de către organele superioare ale sistemului şi de organele de control intern. Analizând experienţa altor ţări (Germania.2004. • prezenţa unui portofoliu îngust al serviciilor prestate de instituţiile de microfinanţare. Aceste instituţii au un spectru mare de servicii financiare şi. putem afirma. Ucraina. ele necesită perfecţionări deoarece creează probleme în dezvoltarea de mai departe a sectorului de microfinanţare: 20 Notă: cu două linii sunt indicate structurile propuse de autor. şi anume: • existenţa numărului limitat al tipurilor de instituţii de microfinanţare. Canada.1505 –XII din 18 aprilie 1998. iar activitatea celorlalte organizaţii de microfinanţare de Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. sunt aprobate şi aplicate câteva regulamente ce reglementează activitatea şi funcţiile Serviciului de Supraveghere de Stat. Sistemul cooperatist de credit cu tradiţii vechi din ţările dezvoltate s-a dezvoltat vertiginos în sec. că sistemul de microfinanţare al Republicii Moldova este încă slab dezvoltat.Serviciul de Supraveghere de Stat şi a organului reprezentativ a asociaţiilor .07. Rusia.

World Council of Credit Unions. În acest context este necesar de a efectua modificările de rigoare în Hotărârea Guvernului nr. • Odată cu aplicarea Legii cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. • Actualmente lipsesc procedurile normative de reorganizare (fuziune sau asociere) a asociaţiilor. 21 WOCCU . fapt ce duce la constrângerea financiară a business-ului mic şi mijlociu din sectorul rural. ceia ce contribuie la limitarea numărului de membri ai unei asociaţii. precum şi facilitează dependenţa financiară a asociaţiilor de organismele financiare internaţionale. precum şi de reglementare a procesului de lichidare a acestora. Elaborarea normelor în cauză ar stimula creşterea numărului de organizaţii de microfinanţare şi totodată ar ordona activitatea financiară a acestora. pentru organizaţiile de microfinanţare. De asemenea este necesar de a elabora normele de prudenţă financiară privind adecvarea suficienţei capitalului. Corporaţia de Finanţare Rurală etc.280-XV din 22. îndeosebi în satele mici.07. ceia ce creează probleme în cazul retragerii licenţei şi lichidării lor etc. precum şi la creşterea încrederii cetăţenilor faţă de sistemul de microfinanţare. ca impact fiind micşorarea volumului economiilor atrase şi credite acordate. Elaborarea cadrului legal ce ţine de organizarea şi constituirea fondului de asigurare a economiilor asociaţiilor de economii şi împrumut va contribui la menţinerea lichidităţii şi solvabilităţii asociaţiilor.• Legea cu privire la AEÎC limitează activitatea asociaţiilor din punct de vedere geografic nepermiţându-le acestora să presteze servicii şi în alte localităţi decât cea în care există sediul central.09. deoarece cu acest drept este abilitat doar Adunarea Generală a membrilor.98 privind stabilirea funcţiilor acestui organ nu doar de supraveghere a AEÎC ci a tuturor organizaţiilor de microfinanţare. formării provizioanelor de risc la credite etc.1011 din 30. Astfel conform legii în vigoare activitatea asociaţiilor este limitată în colectarea doar a economiilor de la persoanele fizice şi acordarea de împrumuturi acestora. • Legea cu privire la AEÎC nu este ajustată la recomandările WOCCU21 în ceea ce priveşte organizarea asociaţiilor sub forma de uniuni de credit.) sunt supravegheate de Serviciul de Supraveghere de Stat. din limba engleză Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit 21 . Utilizarea unui singur tip de licenţă de activitate a asociaţiilor în cauză reduce posibilităţile de diversificare a portofoliului de credite şi a beneficiarilor de servicii financiare din sectorul rural. • Lipsa cadrului normativ-juridic referitor la crearea Fondului de Asigurare de Stat a economiilor atrase de AEÎC conduce la neîncrederea populaţiei faţă de sistemul de microfinanţare şi îngreunează procesul de atragere a economiilor băneşti. şi pe măsura creşterii numărului de membri este anevoios de a convoca frecvent adunările acestui organ. MicroInvest.2004 organizaţiile de microfinanţare (de exemplu: ProCredit. • Legea respectivă îngreunează procesul de luare a deciziilor ce ţin de primirea noilor membri în asociaţie. la majorarea volumului de economii atrase din sectorul rural ce ulterior pot fi utilizate ca resurse de creditare. exclusiv AEÎC. Ca consecinţă procedura actuală de primire a membrilor noi încetineşte atragerea acestora.

de deces. Infrastructura consolidată a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut din Moldova (în versiunea autorului) Instituţia financiară apex a AEÎ Serviciul de Supraveghere de Stat Federaţia Naţională a AEÎ Centrul de Informare şi Instruire Fond de asigurare a economiilor AEÎ Finanţare. coordonare activităţii AEÎ membre Instruirea managerilor şi funcţionarilor AEÎ Instruire: afaceri. tehnologii informaţionale etc. mărfuri etc. Instituţii specializate în audit Efectuarea auditului extern Asociaţii de Economii şi Împrumut Depozite Credite Asigurarea depozitelor. producere. creditelor. evidenţă contabilă. mecanism de plăţi Autorizare. incendii. Societăţi de asigurare Alte instituţii specializate (de arbitraj. Reglementare. bunuri depuse ca garanţii etc. bancare. Sursa: versiunea Membrii asociaţiilor de economii şi împrumut .) Asigurarea caselor. depozitare. juridică etc.Figura 4. Supraveghere Reprezentare.

• organizaţii donatoare a sectorului de microfinanţare: Banca Mondială.Î.C prin intermediul Federaţiei Naţionale în conlucrarea cu organizaţiile statale.. constatăm importanţa şi contribuţia financiară a acestora în sfera economică şi socială a sectoarelor rurale. care ar realiza controlul extern al asociaţiilor. Proiectul Finanţe şi Investiţii pentru Dezvoltarea Socială (FIDES). • efectuarea profesionistă a controlului intern în instituţiile de microfinanţare şi crearea departamentelor/secţiilor specializate de audit extern. Federaţia Naţională a AEÎC. • întărirea capacităţii de reprezentare a intereselor A. Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională a Marii Britanii (DFID). susţinând sectorul de microfinanţare prin instruiri.E. În rezultatul analizei complexe a principalelor procese de dezvoltare a instituţiilor nebancare de microfinanţare din Republica Moldova. • consolidarea capacităţii Corporaţiei de Finanţare Rurală.C fiind realizată în principal prin contribuţia Federaţiei Naţionale.E. contribuind la prevenirea şi înlăturarea încălcărilor grave în activitatea acestora. supraveghere şi control a acestuia. consultaţii. • organizaţiile nefinanciare sub formă de ONG fiind reprezentate de Alianţa de Microfinanţare. organismele financiare donatoare internaţionale. instituţiile bancare etc. promovare. În scopul consolidării cadrului instituţional al sistemului de microfinanţare considerăm important de a întreprinde un şir de măsuri: • transformarea Serviciului de Supraveghere de Stat într-un organ integrat de supraveghere a tuturor instituţiilor nebancare de microfinanţare prin întărirea funcţiilor de reglementare. ca instituţie cooperatistă „apex” de susţinere financiară a întregii reţele AEÎC. crearea unui Centru de informare şi de instruire profesională a executorilor şi managerilor A. • diversificarea activităţilor companiilor de asigurare cu o gamă largă de servicii de asigurare pentru membrii asociaţiilor utilizând practicele internaţionale în domeniu.). licenţiere.. • organizaţiile financiare de credit (sub formă cooperatistă – AEÎC şi necooperatistă sub forma de SA (ProCredit. sau în conlucrare cu instituţiile de învăţământ superior în domeniul economic. CFR şi băncile comerciale) şi SRL (MicroInvest etc. Corporaţia de Dezvoltare Rurală etc.2) Actualmente cadrul instituţional al sistemului de microfinanţare este format din: • organul de supraveghere fiind reprezentat de Serviciul de Supraveghere de Stat. Agenţia Internaţională de Dezvoltare a Statelor Unite (USAID) şi altele. Valorificarea potenţialului sistemului de microfinanţare ar contribui la micşorarea numărului mare de şomeri şi a populaţiei aflate sub pragul sărăciei. 23 .Î. precum şi la dezvoltarea prin susţinere financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii existente într-un număr enorm de pe piaţa autohtonă. elaborare de politici şi strategii precum şi prin atragere de granturi.

Ministerul Economiei.III. investiţională. Una din principalele condiţii ce ar contribui la eficientizarea managementului sistemului de credit al Republicii Moldova. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În perioada de tranziţie la economia de piaţă Republica Moldova a suportat criza provocată de lipsa unor metode. În baza rezultatelor investigate. asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor. o atenţie deosebită am acordat cercetării dezvoltării şi problemelor cu care se confruntă instituţiile de credit nebancare. Elaborarea acesteia ar trebui să se bazeze pe colaborarea tuturor organelor statale (Guvernul. această creştere rămâne totuşi insuficientă pentru relansarea accelerată a economiei. instituţiile donatoare. deoarece doar prin intermediul acestor bănci. 2. a crescut volumul şi soldul creditelor acordate diverselor sectoare ale economiei. reorientarea investiţiilor în scopul susţinerii creşterii economice. instituţional şi la serviciile sistemului de credit naţional: 1. şi anume. Această strategie trebuie să fie elaborată în concordanţă cu obiectivele majore ale altor documente existente ori în curs de elaborare (de exemplu. Deoarece acest fenomen necesită o analiză mai amplă sub toate aspectele am încercat să cercetăm în lucrarea de faţă care sunt problemele ce derivă din managementul sistemului de credit naţional. Strategia de redresare a economiei şi combatere a sărăciei în Republica Moldova etc. statul ar putea direcţiona mijloacele băneşti spre dezvoltarea sectorului de creditare ipotecară. respectiv. În special. Creşterile „rapide” ale creditelor în Republica Moldova sunt pe un fundal iniţial mizerabil. tehnici şi decizii adecvate. Existenţa acestei strategii care ar cuprinde o perioadă de aproximativ 15-20 ani şi actualizată periodic. Creşterea contribuţiei statului în consolidarea şi dezvoltarea sistemului de credit se identifică prin: • crearea unor bănci cu capital de stat (total sau parţial) în Republica Moldova. la organizarea coordonată a proceselor efectuate. Deşi în ultimii ani s-a diversificat piaţa instituţiilor de credit. bazată pe obiectivele şi necesităţile reale ale economiei naţionale. este elaborarea Strategiei unice de dezvoltare durabilă a întregului sistem de credit. la evitarea acţiunilor şi deciziilor haotice. ajungem la concluzia că autorităţile publice şi monetar-financiare de urgenţă trebuie să întreprindă măsuri eficiente de creştere a volumului de credite investiţionale şi de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. la luarea deciziilor adecvate şi la acţionarea în conformitate cu obiectivele majore ale economiei. Serviciul Supravegherii de Stat etc. în opinia noastră. evitând neconcordanţa dintre politicile duse de diverse structuri şi instituţii statale şi nestatale. luându-se în considerare schimbările intervenite pe piaţa financiară. de încurajare 24 . Comparând parametrii economico-financiari ai Republicii Moldova cu ai altor state europene. propunem următoarele căi de perfecţionare şi opţiuni de dezvoltare durabilă ce se referă la cadrul normativ-legislativ. Ministerul de Finanţe. alte organizaţii ce au tangenţă cu activitatea de credit. privind restructurarea proceselor economice.). ar contribui la consolidarea sistemului. Banca Naţională a Moldovei. precum şi cele ştiinţifice.) instituţiile de credit (bancare şi nebancare).

asigurarea mijloacelor băneşti a debitorilor etc. • susţinerea dezvoltării creditelor acordate pe termen lung (ipotecare. similar celui din România. condiţiile de acordare a creditelor. se va simţi o majorare a cererii faţă de aceste produse şi se va contribui la dezvoltarea sectorului ipotecar şi industrial. în scopul minimizării riscurilor aferente operaţiunilor de creditare considerăm oportună crearea birourilor de credit. va contribui la extinderea creditelor ipotecare în sectorul urban şi cel rural. sau crearea birourilor informative) la care vor avea accesul toate instituţiile bancare va contribui la minimizarea riscului de credit suportat de băncile comerciale şi respectiv la protejarea în complex a sistemului bancar. în 25 . Implementarea în practica bancară naţională a sistemului de colectare a informaţiilor despre beneficiarii de credit (în mod electronic. cât şi celor juridice. investiţionale etc. • elaborarea şi implementarea cadrului legislativ cu privire la creditarea ipotecară. modificări privind posibilitatea de a fi membru în asociaţii nu numai cetăţenii. băncile.) cu organismele financiare internaţionale şi diverşi donatori în scopul susţinerii dezvoltării sistemului de microfinanţare. • perfecţionarea Legii cu privire la activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut. Serviciul de Supraveghere de Stat etc. va contribui la rezolvarea problemelor sociale (reducerea şomajului).) care poate fi efectuată şi prin acoperirea financiară (parţială) de către stat a dobânzilor aferente resurselor atrase de băncile comerciale la rate mai mici decât cele de piaţă. care va avea ca funcţie principală colectarea informaţiilor referitoare la beneficiarii de credite. Pentru consolidarea sistemului instituţiilor de microfinanţare considerăm a fi judicioase următoarele direcţii: • conlucrarea organismelor de stat (Guvernul. posibilităţile de realizare a ipotecilor. Implementarea legii cu privire la ipotecă va face posibilă rezolvarea următoarelor probleme: va acorda garanţii ambelor părţi (creditor şi debitor). datoriile acestora faţă de bănci. prin băncile cu capital de stat. în satele vecine mici. dar şi micii întreprinzători şi prestatori de diverse servicii. de consum etc. 4. care ar prevedea tipurile de ipotecă.a exporturilor. De asemenea este important de a întreprinde măsuri de aderare la Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit (WOCCU) în urma căreia s-ar facilita dezvoltarea sistemului actual de AEÎC prin transformarea asociaţiilor în nişte uniuni de credit profesioniste prestând servicii de microfinanţare atât persoanelor fizice. va contribui la mobilizarea unui flux de mijloace băneşti din economie cu mult mai semnificativ. precum şi a altor informaţii aferente procesului de creditare. De asemenea. prin care s-ar efectua modificări ce ar reglementa: luarea deciziilor de primire a noilor membri în asociaţie de către Consiliul societăţii şi nu de Adunarea Generală a membrilor. prin care se tinde spre menţinerea ratelor reale la un nivel acceptabil. instituţiile participante la acest proces. Perfecţionarea respectivei legi. plasând resursele respective în economie la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă. pot fi promovate diverse politici ale ratei dobânzii spre diminuare. În rezultat. modificări de lărgire a reţelei teritoriale a asociaţiilor cu capacităţi financiare înalte. din sectorul rural. în deosebi. 3. locative etc.

este necesar de efectuat modificări în Legea cu privire la instituţiile financiare prin care s-ar prevedea posibilitatea creării băncilor cooperatiste. următoarele: condiţiile formării şi administrării fondului (instituţia responsabilă de menţinere a fondului. majorarea numărului de beneficiari de credit şi de depunători de economii. privind supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor. • consolidarea capacităţii CFR. al instituţiilor în cauză. luându-se în considerare transformarea Serviciului de Supraveghere de Stat într-un organ integrat de supraveghere a tuturor instituţiilor nebancare de microfinanţare. este necesar ca BNM să elaboreze un şir de regulamente cu privire la stabilirea unor condiţii separate băncilor cooperatiste referitoare la: tipurile de activităţi financiare. • consolidarea activităţii Federaţiei Naţionale a AEÎC având ca obiectiv major reprezentarea intereselor asociaţiilor membre. Modificările de rigoare ce urmează a fi efectuate trebuie să se refere la modalitatea autorizării. va contribui şi la luarea deciziilor adecvate de acordare a creditelor. formarea fondului de risc. ProCredit. supravegherii. transformarea asociaţiilor în structuri profesioniste de susţinere nu doar a persoanelor fizice. • perfecţionarea cadrului normativ de supraveghere. 280-XV din 22. norme cu privire la menţinerea suficienţei capitalului şi lichidităţii. În acest scop este necesar de stipulat modificări în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. În acest scop este necesar ca Federaţia Naţională să înfăptuiască următoarele măsuri: să elaboreze unui plan de acţiune pe termen mediu sau lung în care vor fi stipulate clar obiectivele şi politica de activitate. Legea cu privire la garantarea economiilor AEÎC va prevedea.07. reguli şi proceduri de funcţionare omogenă şi transparentă a asociaţiilor membre. ci şi a micilor întreprinzători prin aderarea lor ca membri a asociaţiilor. 26 . la oferirea serviciilor de depozitare a resurselor AEÎC. Consolidarea capacităţii CFR va servi: la deţinerea şi gestionarea fondurilor create de asociaţii. prin transformarea acesteia într-o instituţie financiar-bancară cooperatistă a întregii reţele de AEÎC. să implementeze norme. să elaboreze Codul de conduită de comun acord cu Serviciul de Supraveghere de Stat în care vor fi stipulate criteriile de calitate pentru membrii săi.) de Serviciul Supravegherii de Stat. încasări şi plăţi etc. stabilirii normelor de prudenţă financiară. la creditarea asociaţiilor. cu toate că conform Legii privind organizaţiile de microfinanţare nr. mecanismul de garantare a economiilor membrilor. în principal.2004 acestea urmează a fi supravegheate de organul respectiv.consecinţă. De asemenea. controlului extern etc. Până la momentul de faţă în această hotărâre nu s-au efectuat modificările de rigoare referitor la condiţiile de supraveghere şi control ale celorlalte instituţii de microfinanţare (de exemplu. modul de investire a mijloacelor păstrate de fond etc. În acest sens. • elaborarea cadrului legal referitor la organizarea şi constituirea unui fond privind asigurarea economiilor asociaţiilor de economii şi împrumut în scopul menţinerii lichidităţii şi solvabilităţii asociaţiilor. la oferirea serviciilor de decontări.). gestionarea şi emiterea instrumentelor de plată etc. MicroInvest etc. cotele de depunere de către asociaţii şi mărimea plafonului de garantare a depozitelor etc.

este necesar ca Serviciul Supravegherii de Stat împreună cu Federaţia Naţională a AEÎC să emită cerinţe unice privind prezentarea rapoartelor financiare şi publicarea (parţială sau totală) acestora sub forma unor rapoarte anuale ale sistemului instituţiilor de microfinanţare nebancare (fie pe suport de hârtie sau electronic) accesibile tuturora. Realizarea parţială sau integrală a acestor propuneri ar contribui la încurajarea şi creşterea durabilităţii sistemului de credit. ale economiei naţionale. transparenţa informaţională ar avea un efect benefic asupra evitării fraudelor şi altor efecte negative aferente operaţiunilor de credit ale instituţiilor de credit. care ar efectua controlul extern al asociaţiilor. Centrul va pune la dispoziţia asociaţiilor şi a membrilor acestora cursuri şi module de studiu pe diferite teme. Iar impactul major. să elaboreze instrucţiuni privitor la mecanismul de evaluare şi supraveghere a bonităţii membrilor asociaţiilor. în opinia noastră. să asigure unui sistem informaţional adecvat. care ar permite circulaţia fluxului de informaţie în interiorul şi în afara sistemului etc. eficientizării relaţiilor comerciale externe. variate din punct de vedere al complexităţii şi conţinutului. acestea fiind coordonate cu federaţia. este necesară soluţionarea problemei ce ţine de circulaţia şi asigurarea informaţională. de instruire a persoanelor. • pregătirea profesională a executorilor şi managerilor AEÎC poate fi realizată prin crearea unui Centru de informare şi de instruire profesională. În scopul transparenţei operaţiunilor instituţiilor de credit nebancare. propunând cursuri opţionale necesare în domeniul microfinanţării. să elaboreze norme şi tehnici privind promovarea serviciilor financiare prestate de asociaţii. 27 . contribuind la prevenirea încălcărilor grave în activitatea acestora. să coordoneze cursurile de instruire pentru AEÎC. s-ar identifica prin influenţa pozitivă asupra redresării sferelor sociale. Acest Centru poate fi format pe lângă Federaţia Naţională sau pe lângă o instituţie de instruire (de stat). comerciale. care gestionează în prezent instituţiile financiare la sate. 5. ar putea avea un efect benefic asupra majorării producţiei autohtone. industriale etc. pentru a satisface necesităţile extrem de înalte.precum şi pentru toate asociaţiile din reţea. • diversificarea activităţilor companiilor de asigurare cu o gamă largă de servicii în domeniu pentru membrii asociaţiilor utilizând practicele internaţionale de asigurare. Astfel. să dezvolte funcţiile federaţiei în centrele sale regionale. Şi anume. care în final. • elaborarea conceptului viabil de efectuare a controlului intern şi auditului extern la instituţiile de microfinanţare şi crearea instituţiei specializate (sau departamentelor/secţiilor specializate în cadrul companiilor deja existente). reducerii ratei şomajului şi creşterii calităţii vieţii populaţiei. să supravegheze şi să coordoneze instruirile oferite AEÎC din partea altor instituţii.

. Dezvoltarea. 14. 115-122 Grigoriţă C.pp. 8. . . pp. 13. 5. Programa practicii de producţie la Banca Naţională a Moldovei. ULIM. 2004. Grigoriţă C.Chişinău.pp. Grigoriţă C. .Chişinău. . Sistemul de credit al Republicii Moldova: dezvoltarea şi contribuţia acestuia la creşterea economiei naţionale // Economie şi Sociologie. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. vol. .2. Grigoriţă C.. 2003. ULIM... Ştiinţa universitară la început de mileniul III.Chişinău. 2002.pp.83-89 7. 146-152 Grigoriţă C. ULIM. 341-344 Grigoriţă C. 164-167 Grigoriţă C. 86-97 Grigoriţă C.Chişinău. nr. 58-60 Grigoriţă C. Principiile managementului sistemului de credit // Meridian Ingineresc. 4. Activitate bancară.Chişinău. 2000. Grigoriţă C. 1999. 2004. Instituţiile financiare de credit din RM // Symposia Profesorum.1-2004. Tranzacţiile cu valorile mobiliare la Bursa de Valori a Moldovei // Analele ştiinţifice – 2001.9 (13). 2002. ş. 2001. Patraş M. 2-3 Grigoriţă C. 2002. . Editura Cartier. seria Economie. Fadeeva I. . 51-53 Grigoriţă C. . . PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI 1. 6. – Chişinău. . nr. . . 2002. 28 .2. 15. Universitatea Tehnică din Moldova.. 2003. 3. seria Economie. 2004. Evsiucova R. 10. Valeico V..Chişinău. . pentru studenţii anilor IV şi V specializarea „Bănci şi burse de valori”. nr.432 p. Politica de creditare a Băncii Naţionale a Moldovei în anii 19912000 // Culegerea Symposia Profesorum. . .1-2.56 p. 2. seria Economie. .Chişinău. Evsiucova R. Activitatea bancară. Grigoriţă C. Problemele sistemului creditar al Republicii Moldova la etapa actuală // Rusticum. Eficienţa creditelor în Republica Moldovei // Symposia Professorum.257 p. ediţia a II-a (manual universitar). Valeico V. ş. . Dodon I. ULIM.Chişinău. Chişinău. Dinamica capitalului normativ total: factor pozitiv sau negativ a asigurării stabilităţii financiare a băncilor comerciale // Conferinţa Internaţională – ULIM. băncile comerciale şi Bursa de valori a Moldovei. ULIM. 2003. Reforme economice: avantaje şi dezavantaje. Fadeeva I. seria Economie.. .pp. . vol.. IREI. Editura Pontos.pp. Cuvânt introductiv de Mihai Patraş..38 p.Chişinău. 2004. ULIM.pp. 172-179 Grigoriţă C. . Indicaţii metodice privind elaborarea tezelor de curs (lucrărilor de control) la disciplinele catedrei „Bănci şi burse de valori” pentru studenţii Departamentului „Ştiinţe Economice” secţiei zi şi fără frecvenţă. ..pp. ULIM. a. 9. .Chişinău. .Chişinău. probleme şi căi de perfecţionare a activităţii Asociaţiilor de Economii şi Împrumut a Cetăţenilor // Symposia Profesorum..pp. a. Activitatea de creditare a băncilor comerciale în Republica Moldova // Analele ştiinţifice – 2001. Republica Moldova pe piaţa internaţională de credit // Simpozionul al III-lea Internaţional.Chişinău..IV. Ştahovschi A. ULIM. 2001.pp. 11.pp. 140-146 Grigoriţă C. 12. seria Economie. Seria Economie. ULIM. 2001.

The research of the theoretical and practical concepts of the management in microfinance non-banking institutions. turned out to be inefficient and as a consequence this period brought about numerous negative effects: growth of the foreign state debt. The implementation of the given model contributes to adequate decision-making process on granting the credits and minimizing the risk in credit operations.) that introduced "shock" mechanism. made it possible to elaborate the "credit-scoring" model which was implemented in the activity of the Citizens’ Savings and Loans Associations "Botna" and "Mereni". As a result were put into evidence problems and argued concrete proposals referring to its consolidation and sustainable development. Canada and in Poland. Germany. The Republic of Moldova has selected slow-paced transition to market economy comparing to other countries of Eastern Europe (Poland. that would cover the financial necessities of all branches/spheres of the national economy. Czech R. Therefore. are analyzed the normative-juridical bases that regulate the activity of the credit institution determining their level of correspondence with the real economic situation in the country and are elaborated a set of recommendations regarding their improvement. which hindered the economic growth and improvement of the living conditions of the inhabitants of the republic. are researched the possibilities to develop some categories of financial products and to implement them in the activity of national credit institutions. growth of the rate of inflation. through the diversification of the types of credit institutions and of financial products. in the dissertations was carried out an ample analysis. in the dissertation are highlighted the methodological aspects and the elements of management of the credit system in the conditions of market economy. In the thesis a strong emphasis is put on the problems and ways to improve the management of microfinance non-banking institutions from the Republic Moldova (especially. keeping high interest rates for credits. citizens’ savings and loan associations) and their perspective of consolidation with the purpose to develop the rural sector. of the credit system of the Republic of Moldova. Great Britain. Ukraina in the dissertation were formulated the main directions to improve and perfect the present credit system from the Republic of Moldova..ANNOTATION to the thesis for the doctor degree in economic science with the title ”The management of the credit system in the Republic of Moldova in transition period” The process of transition from command-administrative to market economy is one of the most difficult periods of socio-economic development of country. In this context. are researched the theories and strategies of banking management. O the basis of research of the management of credit process in developed countries such as: USA. Romania. Hungary etc. both from the Republic of Moldova and from abroad. France. both in urban and in rural areas. as a whole. 29 . were remarked the possibilities of decentralization of the national credit system. The decision to implement slow transition to market economy in our country in the course of the last 10 years. are analyzed the particularities of the organization and functioning of the credit system of the Republic of Moldova. As well. depreciation of the national currency and others. The reformation and consolidation of the credit system is one of the factors that can stimulate national economic growth.

исследованы возможности развития и внедрения некоторых видов финансовых услуг в деятельности кредитных учреждений нашей стране. были выявлены возможности децентрализации национальной кредитной системы. является одним из самых трудных периодов социально-экономического развития страны. Канады. Венгрия и т. Также. обесценивание национальной денежной единицы и другие факторы. Украине. представлены основные направления их совершенствования. высокие процентные ставки по кредитам.). в работе были сформулированы главные направления улучшения и совершенствования современной кредитной системы Республики Молдова.АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему „Mенеджмент кредитной системы Республики Молдова в переходный период” Процесс перехода от централизованной к рыночной экономике. в диссертации исследуются проблемы менеджмента небанковских микрофинансовых учреждений Республики Молдова (в особенности. Исследование теоретических и практических концепций и менеджмента небанковских микрофинасовых учреждений Республике Молдова. В работе рассмотрены методологические аспекты и элементы менеджмента кредитной системы в условиях рыночной экономики. которые содействуют стимулированию экономического роста. исследованы теории и стратегии банковского менеджмента. 30 . анализированы особенности организации и функционирования кредитной системы Республики Молдова. С особым вниманием. которые использовали «шоковый» путь. Великобритании. которая была внедрена в деятельность СберегательноЗаемных Ассоциациях Граждан «Ботна» и «Мерень». пути их совершенствования. а также в Польше. Республика Молдова выбрала последовательный переход к рыночной экономике в отличие от других стран центральной Европы (Польша. Чехия. которые препятствовали экономическому росту и улучшению уровня жизни в республике. сберегательно-заемные ассоциации граждан). Исходя из этого последние 10 лет. при диверсификации типов кредитных учреждений и финансовых продуктов не только в городских пунктах но и в сельских регионах и при этом удовлетворить финансовые потребности всех отраслей национальной экономики. переходного периода. рост инфляции. В этом контексте. Применение данной модели содействует принятию адекватных решений по предоставлению кредитов и минимизации рисков соответствующих кредитных операций. а также перспективы их консолидации в целях микрофинансирования сельскохозяйственного сектора. Исходя из исследования менеджмента кредитного процесса в развитых странах США. Германии. Франции. привели к многочисленным негативным последствиям: рост внешних государственных займов. в диссертации был осуществлен комплексный анализ кредитной системы Республики Молдова по результатом которого были выявлены основные проблемы и аргументированы конкретные предложения консолидации и развития системы. проанализированы нормативно-законодательные основы которые регламентируют деятельность кредитных учреждений и определена степень их соответствия реальной экономической обстановке в стране. Румынии. позволило автору разработать модель «Кредит-Скоринг». Преобразование и укрепление кредитной системы является одним из факторов.д.

CORNELIA GRIGORIŢĂ MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE CREDIT AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE Specialitatea: 08.0.00. Tiraj 75 exemplare. Chişinău.2004 Formatul 60x84 1/16. Mateevici 60. Coli de tipar 1. Centrul Editorial Poligrafic al Universităţii de Stat din Moldova Str.12.05 – Economie şi management (în ramură) AUTOREFERAT al tezei de doctor în ştiinţe economice Semnat pentru tipar: 23. MD-2009 31 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->