Consumul-dialog intercultural

Consumul, dupa definitia din Dictionarul Explicativ Roman, reprezinta utilizarea de catre populatie si administratie a bunurilor materiale si a serviciilor in scopul satisfacerii nevoilor personale si colective. Madalina Nicolaescu analizeaza in eseul sau consumul ca fiind un dialog intercultural. Multiculturalismul, ca atitudine culturala este, fara indoiala, o tendinta obiectiva a dezvoltarii lumii contemporane, complementara globalizarii, deoarece aceasta din urma implica, in mai mare masura fata de epocile anterioare, intalnirea si schimbul de valori intre culturi. Aceasta tendinta este intarita de recunoasterea sanselor egale de dezvoltare a capacitatilor fiecarei culturi, de deschiderea catre universalitatea ce se manifesta in toate culturile. Receptarea dreptului la diferenta, la diversitate conduce astazi la o mai buna cunoastere a minoritatilor, la producerea unei brese in mentalitatile europocentriste, la punerea la indoiala a unor canoane considerate de neclintit, in special, in raport cu universalitatea, la cresterea atentiei acordate particularului. Se ajunge astfel la o noua optica in valorizarea unor subculturi ignorate, minimalizate sau marginalizate cu cateva decenii in urma. In raport cu ideologia multiculturalista , exista insa multe semne de intrebare legate, indeosebi de ignorarea importantei individualitatii prin accentul pus asupra identitatii de grup, in multe cazuri constrangator prin faptul ca impune clisee si norme standard de comportament. Mondializarea pietelor economice, a comertului, investitiilor, comunicatiilor, a mass-media, genereaza si trasaturi culturale mondiale. Este dificil de a vorbi, in prezent, de existenta unei culturi globale la scara planetara, dar se pot constata tendinte legate de omogenizare , la nivel mondial, a modului de

de institutiile culturale transnationale. gusturi. si implicatii culturale negative : marile concerne cu puteri economice uriase stimuleaza. vestit pentru operatiile sale succesive si atmosfera ce o creeaza. obiceiuri. accentul punandu-se pe colaborarea individualitatilor in conditii favorabile descatusarii creativitatii. a pietei ideilor. Exista. Rusia. preocuparea majora a din ce in mai multor comunitati pentru definirea propriei identitati : cine suntem ? cui apartinem ? sunt intrebari obsesive ce se pun in diferite zone ale globului(Africa de Sud. fara indoiala. de formarea. de altfel. asupra culturii viitorului. aspiratii. Canada. intr-o maniera ultraagresiva. ceea ce se va repercuta. este periclitat de forta companiei Coca-Cola. ritualul ceaiului. modele unice de vestimentatie. Noua directie in cultura este legata si de larga circulatie a ideilor. scoaterea din anonimat a unor valori locale si posibilitatii largite ca acestea sa intre in incidenta universalitatii. false nevoi ce modifica stiluri de viata. de asemenea. China etc. . astazi insa. intersectia unor elemente si solutii pluraliste in cultura ia proportii de masa. in ultima instanta. localurile de fast-food submineaza obiceiurile traditionalelor pranzuri de familie fie si numai in zile de sarbatoare). Marea Britanie. si tendinte ce se opun acestui proces : diversitatea culturala si afirmarea cu insistenta a culturilor minoritare. Colaborarea culturilor a condus totdeauna la un progres cultural(de pilda aparitia crestinismului. Globalizarea culturii nu trebuie in niciun caz interpretata in mod simplist . Iran. ea nu conduce catre un model unic. temeri justificate legate de globalizarea culturala care are printre altele.) Exista fara indoiala. de petrecere a timpului liber. ritmuri de existenta(de pilda.viata(acelasi continut al mass-media. cu implicatii deosebit de importante si inca nebanuite asupra creatiei. mentalitati ce tind sa se generalizeze). dezvoltarea culturala a Vienei cosmopolite a secolului al XIX-lea) . India.

aparuta sub forma unui catalog. Autoarea prezinta punctele de vedere a mai multor teoreticieni. Daniel Miller observa ca in momentul consumului bunurile nu sunt folosite in scopul pentru care au fost facute. o modalitate de exprimare creativa a identitatii sociale si culturale a indivizilor. Desprinzand tendintele pozitive ale globaizarii culturale. o comunicare sociala. In contextul globalizarii. in fata presiunii integratoare si normalizatoare ale pietei. in revista Unica. Se vorbeste si de o ‘’cultura’’ McDonald. consumul reprezinta locul operatiunilor de translatie si recontextualizare a globalului in termeni locali. Madalina Nicolaescu a ales doua reclame. in ceea ce priveste consumul cultural. iar semnificatia culturala si sociala se tranforma. lipsite de armonie. una pentru Land Rover Freelander. In opozitia tezei omogenizarii se afla rezistenta culturala a localului. rezultatele acestei interactiuni fiind produse culturale hibride. pseudocultura ce traieste din imprumuturi de la cultura inalta. . De retinut e ca vechiul concept de homo economicus a fost subtituit cu cel al consumatorului. Astfel scoala de la Frankfurt considera consumul un fel de abdicare a propriei identitati. Pentru a analiza formele de consum globalizat din Romania. Unele forme de consum pot fi privite ca modalitati de interactiune culturala. desi ambele tin de un mers oarecum implacabil al umanitatii. Astfel globalul trece printr-un proces de translatie. Abordarile antropologice si cele din cadrul studiilor culturale vad in consum o forma de limbaj.Madalina Nicolaescu considera ca globalizarea si consumul sunt doua fenomene ale modernitatii tarzii care incep sa se faca simtite si in Romania post-comunista. nu se pot omite cele negative . aparuta in numarul din martie al revistei Privirea si cealalta pentru produsele cosmetice The Body Shop. Acest fenomen se numeste cultura de masa. cu dorintele si nevoile individuale respective.

multi romani nu numai ca au visat la masina de teren perfecta. Totusi romanii achizitioneaza aceasta masina. Aceasta cerere foarte mare este inteleasa ca o reactie postcomunista fata de consum. nu face decat sa sublinieze inferioritatea lumii africane. Imediat dupa difuzarea acestei reclame. desi societatea in care traieste nu se afla nici in stadiul lumii a treia. pusa in evidenta prin imagistica. Se vrea uitarea perioadei respective. Scopul reclamei este de a ajuta comunitati defavorizate. nici in cel al femeii occidentale. ci au trecut si la fapte. iar mai apoi ale incapatanarii lui Nicolae Ceausescu de a plati datoria externa. la fel. Conform definitiei consumului. Totusi femeia din Romania. scopul acestuia este de a ne satisface nevoile personale. In fostele tari socialiste. Un motiv in plus pentru care masinile de lux traditionale au fost inlocuite de cele de gen Land Rover este asocierea primelor cu elita politica comunista . ca si in Romania. Se crede ca. mai mult din snobism. Romania reprezentand o zona periferica a Europei. Apar astfel . masina iti dezvaluie puterea financiara si statutul social. romanii fiind victime ale industrializarii fortate si colectivizarii. Vorbim de asa numitul fenomen de stratificare sociala marcata prin consum si de depasirea uniformizarii din perioada comunista. Avem de-a face aici cu afirmarea centrului in raport cu marginea. Totusi diferenta dintre consumatoarea occidentala si femeia din Ghana. tratandu-le ca pe niste parteneri egali. Oamenilor nu le-a lipsit numai masina de teren. consumul a reprezentat o tactica eficace de asimilare a sistemului de tip capitalist. alege sa se regaseasca in femeile din Europa Occidentala. ci vorbim chiar de alimentele de baza care erau rationalizate. cu cat e mai mare si mai impunatoare.Prima reclama a fost preluata si difuzata . cumparand-o. A doua reclama analizata prezinta produsele obtinute din substante ‘’exotice’’ cultivate in spatiul lumii a treia. indiferent de specificul cultural al tarilor respective. peste tot in lume.

Comunicarea culturala este actiunea de cunoastere si intelegere a unor fapte de cultura cu ajutorul limbajului. ‘’vitregit de soarta’’ . Prin ea se asigura fenomenul de continuitate si caracterul universal al culturii si. incapabile de validitate. ca urmare a vietii indelungate comune intr-o cultura dominanta si eventual superioara sau ca urmare a afinitatii pentru cultura respectiva. asimilarea culturala a individului sau a grupului uman. imagini apriorice : strainii ’’perfizi’’ . cat si a celorlalte cu care societatea sau grupul vine in contact . religioase. idealuri de viata morale. datorita reproducerii acelorasi imagini peste tot. Orice . Contracararea etnocentrismului se poate face prin cunoasterea profunda atat a propriei culturi. intre culturi si subculturi. Consecintele acestei comunicari in planul culturii sunt : cunoasterea si influentarea reciproca a culturilor in directia tematicii si a formelor de creatie . teorii stiintifice. la nivel zonal sau planetar. traditii. ‘’rasa inferioara’’ sau hiperbolizante in raport cu propria comunitate(‘’popor martir’’. Campania publicitara a firmei The Body Shop poate sa esueze. artistice. in diferitele forme pe care acesta le imbraca. ea ajuta la raspandirea(difuzarea) si generalizarea faptelor de cultura : tehnici de lucru sau de productie. tigani romani. Fara comunicare culturala fenomenul de raspandire a culturii nu se poate concepe si ca atare. cultivarea respectului pentru deosebiri culturale. cu ajutorul sistemului de comunicatii de care dispune tehnica contemporana. invadat de imigranti etc.). De aici reies accente peiorative. fara a minimaliza propria cultura. totodata. creatii artistice traduse sau in forma directa. filosofice. obiceiuri. ignorand specificul localului. nici cultura universala. Comunicarea culturala se poate realiza la nivelul aceleiasi culturi( prin forme institutionalizate sau nu).judecati de valoare emise pe baza de preferinte irationale.

la stagnarea dezvoltarii creatiei culturale. Editura Vivaldi. DICTIONAR. Jurnalism BIBLIOGRAFIE Rodica Topor.CULTURA. implicit. Ermina FATU Anul 2. Florica Diaconu. Georgeta Marghescu. Bucuresti 2000 .restrangere a comunicarii culturale duce la izolarea culturala si sociala si. Termeni si personalitati.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful