INTRODUCERE CAPITOLUL I EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL 1.1 Importanţa economică a turismului 1.

2 Realizări şi tendinţe semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial 1.2.1 Performanţe economice prezente şi viitoare 1.2.2 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial 1.2.3 Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene 1.3. Competitivitate regională CAPITOLUL II STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC 2.1 Informaţii generale 2.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc 2.3 Starea mediului 2.3.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului 2.3.2 Factori poluanţi pentru turism şi agrement care provin din folosirea mediului ambiant 2.4 Starea managerială şi socio-umană 2.5 Cercetarea ştiinţifică 2.6 Sistemul informaţional 2.7 Legislaţia 2.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme 2.9 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe CAPITOLUL III PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC 3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc 3.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc CAPITOLUL IV ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE 1. Turism montan 2. Turism balnear 3. Turism de litoral 4. Turism cultural 5. Ecoturism 6. Turism de congrese şi evenimente 7. Turism rural 8. Turism religios CAPITOLUL VI DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI 4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului 4.2. Abordarea strategică 4.3. Direcţii de relansare şi dezvoltare a turismului 4.3.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unei oferte turistice competitive pe piaţa internă şi externă 4.3.2. Dezvoltarea activităţii de marketing şi cercetare 4.3.3. Dezvoltarea capacităţii umane + formarea profesională 4.3.4. Integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale 4.3.5 Perfecţionarea codului legislativ 4.3.6. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil

2 4 4 6 8 9 11 13 13 15 18 21 22 22 23 24 27 29 31 35 41 45 47 52 55 58 60 63 66 67 84 95 99 99 1

4.4. Monitorizare şi evaluare 4.5. Condiţionări interne Anexa 1

103 104

2

INTRODUCERE România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonală, promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovina. Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională. Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechite, necompetitive, serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de calitate modică iar raportul calitate-preţ este neconcludent. De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externă pentru România. Pentru a ieşi din competiţia turistică internaţională este necesară modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică. Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a staţiunilor turistice, şi crearea de produse turistice noi, staţiuni, programe originale, atractive şi inedite ce ar putea, printr-o activitate susţinută de promovare pe piaţa internaţională, să direcţioneze importante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune şi dezvoltarea ofertei de agrement şi de animaţie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente în ţările cu tradiţie turistică din lume. Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice diversificate şi competitive sunt necesare şi măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţii de marketing şi promovare, de integrare în turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ şi mediului financiar-fiscal stimulativ şi stabil, corespunzătoare. CAPITOLUL I EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL 1.1 Importanţa economică a turismului La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător. Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecţionarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului global. Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, 3

regional şi local . Turismul şi cãlãtoriile. prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al sistemului economic global.sectorul public şi privat. la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale. naţional. Turismul.relansare şi dezvoltarea aeroporturilor şi a porturilor. programe turistice pe Marea Neagră s. E-marketing . cu implicaţii în diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţialului turistic al tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunării.a. 2.şi sã capteze atenţia turiştilor. în continuare. Punerea în fapt a cooperărilor între aceştia şi/sau a alianţelor strategice sunt un mijloc puternic de a face faţă concurenţei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activităţi în toata lumea. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă. de instalaţii de agrement etc. c) Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie . pot ajuta România sã obţinã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv. politica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor. care va genera costuri mici şi servicii de o mai bunã calitate pentru turişti şi companiile de turism. . principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului. . contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe.reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale care să faciliteze circulaţia şi accesul spre zonele de interes turistic. Desigur.în multe cazuri o destinaţie se compune din numeroşi ofertanţi diferiţi. poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului. sã concentreze într-un nucleu interesele . existã o mare nevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care sã optimizeze resursele.modernizarea reţelei de drumuri. Resursele turistice fiind practic inepuizabile. turismul reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung. În acest context. . Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonatã asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra României. generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Sectorul public trebuie să furnizeze cadrul organizatoric care să permită crearea şi buna funcţionare a unui organism pentru 4 .). contribuind în acest mod. rezultă din următoarele aspecte: 1.precum şi toate operaţiile virtuale de vânzãri şi distribuţie . a) Infrastructura de transport: .dezvoltarea sistemelor de transport combinat .comunicã prin sistemele de telecomunicaţii.pe o piaţã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi. 3.programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale. dezvoltarea unei asemenea facilitãţi trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari. Recomandarea Onsiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României sã urmeze. Delta. b)Telecomunicaţiile . privite ca o industrie intensiv tehnologicã. . 4.modernizarea transportului pe căile ferate. O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi cãlãtoriilor .modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru ca întreprinderile sã devinã şi sã se menţinã competitive. realizarea de mijloace de transport.

Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri de protejare a mediului. 9. 10. În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă. Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal : • diminuarea dezechilibrelor regionale existente. în anul 2004 turismul s-a caracterizat prin următoarele valori: • 763 milioane sosiri (11 % creştere faţă de anul 2003).educaţie şi cercetare.1. • îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi de coeziune). interne şi internaţionale.). Promovarea exporturilor. • corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare.comercializarea unei destinaţii în ansamblul său. stimularea cooperării interregionale. turismul constituie un mijloc de protejare. Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentru trecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţii. punerea în funcţiune a mecanismelor de creare a factorilor . 12. Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de consum (artizanat. aer. marochinărie etc.2. turismul are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică. Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor. mobilă. condiţionată de întărirea capacităţii industriei româneşti de a exporta pe pieţele internaţionale. folcloric şi arhitectural al ţărilor. 5. Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone. 1. ecosisteme. istoric.este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantaje concurenţiale durabile. Realizări şi tendinţe semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial 1. etc. 6. preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre. care contribuie la dezvoltarea economică şi care este în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheiate de România. Sarcina principală a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau ţara ca o destinaţie turistică şi de a-i ameliora global imaginea. prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţionale. • Învăţământ şi cercetare Absenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie este adesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii. Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri 8. conservare şi valorificare al potenţialului cultural. cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată). Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale. programe de investiţii în aceste domenii . constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei.2. 11. ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale. faună. a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă. 5 . având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei. Prin urmare. floră. 7.). Performanţe economice prezente şi viitoare Datele oferite de OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) evidenţiază faptul că pe plan mondial.

4 25. Marea Britanie 24.7 0.4 Cota de piaţă 2003 2004* 03/02 2004* Total mondial 690 763 -1.8 0. China 33. Spania 51.2 12.5 -3.7 0.3 3.5 1. Australia 10.1 3.1 -0.6 -0.5 100 1.9 6.miliarde USD Variaţii Cota de piaţă 2004* 100 12. SUA (74 de miliarde dolari) continuă să fie pe primul loc la mare distanţă de Spania (45 de miliarde) şi Franţa (41 miliarde).9 % creştere faţă de anul 2003).0 3.0 7.• 623 miliarde USD încasări (8.8 26. 2005 Edition 6 .9 6.1 2.8 3.2 35.7 -6.0 4. Spania 39.3 74.4 11.7 Sursa: WTO. SUA 41.8 2.5 4.5 2.5 5.7 27.1 19.8 10.3 13.5 4.6 10. În ceea ce priveşte încasările situaţia este similară cu o valoare a încasărilor celor 10 destinaţii turistice de 321 de miliarde dolari.6 2.6 7.7 20.7 -2.1 -2.1 10.6 5. Germania 18.6 9.1 27.3 6.5 2.3 9.4 2.7 Destinaţii de top în turism În 2004 primele 10 destinaţii turistice în termeni de sosiri au contabilizat împreună 363 de milioane de sosiri internaţionale de turişti sau aproape jumătate din sosirile de turişti la nivel mondial. Italia 39.9 8.0 15.6 -5.4 4.8 -5. Statele Unite ale Americii 64. Austria 14.5 Sursa: WTO.Austria 19.6 40.4 15. China 17. Italia 31.4 3.5 21.4 9. Sosirile internaţionale ale turiştilor Variaţii % 04*/03 10.5 2.4 10.7 9.1 7.9 7. Mexico 18.9 10.6 45.4 6. Marea Britanie 22.2 15.6 37.7 2.0 41.5 7. Germania 23.9 8.2 12.1 Total mondial 1.4 5. 2005 Edition % 2003 2004* 03/02 04*/03 524 623 0.3 2.2 40. Încasări din turismul internaţional .4 2.1 2.8 5.0 0.0 75. Tourism Highlights.8 -10. Tourism Highlights. Turcia 13. Hong Kong 15.4 3. La încasări în 2004 nu au avut loc schimbări majore faţă de anul 2003 în primele 7 poziţii.7 27.5 2.7 4. Franţa 75.4 20.5 14.2 46.4 4.2 4.6 47.4 1.8 2.8 53.4 8.1 3. Franţa 36.7 -14.1 -5.8 -6.

Federaţia Rusă 12. totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că. Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americile (282 milioane). 2.În 2004 Germania şi-a menţinut prima poziţie ca topul ţărilor care cheltuiesc cel mai mult în turism.4 miliarde vor fi interregionale.0 % din totalul locurilor de muncă.6 3. • • • 1. 10.56 mld. Canada 13.2 -1.0 6.6 10.7 14.4 7.4 10. cheltuielile în turismul internaţional ale rezidenţilor germani exprimaţi în dolari SUA au crescut cu aproape 10%.1 0. care exprimată în moneda naţională a fost relativ modestă. urmate de Africa. Statele Unite 57. Pe altă parte ca reflectare a slăbirii dolarului. Italia 20. primele 3 regiuni vor fi Europa (717 milioane turişti). ceea ce reprezintă 9. Japonia 28.6 2.2.4 65. peste 253 milioane locuri de muncă. Tourism Highlights.5 9. Orientul Mijlociu şi Asia de Sud. favorabil zonei euro.1 4.2 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţi utilizatori de Internet. Marea Britanie 47.9 15.6 -2.8 38.6 0. dintre care 1.8 9. Franţa 23. Olanda 14.5 23.5 - % 2003 2004* 03/02 04*/03 Total mondial 524 623 0.2 miliarde vor fi intra-regionale şi 0.4 16.7 2.5 2.7 1. poziţie pe care a câştigat-o în 2003 în detrimentul SUA.6 20. sosiri turişti internaţionali. Germania.7 71.5 3.6 11. SUA şi-a menţinut locul 2.0 2.3 2.miliarde USD Variaţii Cota de piaţă 2004* 100 11.3 3. în 2020. motiv pentru care au fost influenţate de cursul de schimb între euro şi dolar.5 -5. Germania 64.4 -9. conform studiului "Comercializarea în domeniul destinaţiilor turistice.4 28.7 10.China 15.4 Sursa: WTO. Japonia şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul de turişti internaţionali şi peste 80 % din cei care apelează la Internet pentru efectuarea de 7 . În aceiaşi situaţie a fost şi Canada care aparent a avut o creştere substanţială (10.0 4.0 8. strategii pentru era informaticii". SUA.6 16.2 12. 2005 Edition Estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului prevăd că.1 6.9 55.0 3. În consecinţă în ciuda creşterii cheltuielilor turistice ale SUA cu 14% după trei ani de rezultate negative.000 miliarde USD încasări.8%) exprimată în USD.9 % din totalul investiţiilor de capital.9 6. Cheltuieli din turismul internaţional .2 14.1 4.7 11.0 -0.5 5. Este important de menţionat că aceste rezultate în dolari SUA. în perspectiva anilor 2020 turismul se va caracteriza prin: • • 1.2 2.

în acest fel.staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a corespunde aşteptărilor prezente ale turiştilor. ca urmare a acestor orientări. cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme de mediu sau de natură socială. hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii.călătorii externe. . reprezentând 0.un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele lor speciale. .creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de călătorii. . aducând beneficii tot mai mari organizatorilor.turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate.se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă. . în Europa. în toate anotimpurile. activităţi economice şi interese profesionale.turismul etnic. prin pelerinaje. în paralel. vânzările prin Internet au atins 1 mld. în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. pot fi menţionate următoarele: . fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau din rândul populaţiei tinere. fitness. . reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut ei sau strămoşii lor este în creştere. multe persoane care participă la astfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să cunoască zona pe care o vizitează. foarte multe destinaţii sunt preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul de bună calitate. incluzând facilităţi şi unităţi pentru gimnastică. care evită problemele de mediu sau de natură socială. . Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cuprins aproape 1 % din totalul vânzărilor. ocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti. până în prezent şi care se va amplifica în perspectiva anilor 2020. reuniuni etc. conferinţe. iar pentru satisfacerea cererii.călătoriile de afaceri sau pentru congrese. fapt ce determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor pentru necesităţile acestui segment de clientelă.sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural sau social şi.5 % din totalul acestora. alte tratamente şi proceduri netradiţionale etc. . stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de tratament balneare. o latură aparte o formează turismul religios format din persoanele care. în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare şi marketing. în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %. . USD. . Pentru anul 2000 studiul apreciază că în Europa Occidentală. vizitează locuri sfinte. optimizându-se şi beneficiile economice.2. persoanele handicapate călătoresc într-un număr crescând. utilităţi şi servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor. crescând interesul solicitanţilor. tehnologia modernă în domenii ca servicii de rezervare sau marketing. legate de convingerile lor religioase. Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendinţe ce se înregistrează în domeniul turismului.turismul utilizează într-o măsură tot mai mare. aceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice. Pe de altă parte. cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi zone sau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente. 1. bazate pe natură.sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi. reprezentând 2 % din cifra de afaceri. prin urmare. locuri istorice. .. cifra de afaceri realizată prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD.3 Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene 8 .creşte cererea pentru noi destinaţii. procesul fiind planificat şi condus cu multă precauţie. continuă să se dezvolte. Printre cele mai semnificative aspecte.

Federaţia Rusă (+6. Revigorarea pieţei emitente a Rusiei şi creşterea prosperităţii în statele CSI. sosirile din Mediterana de Est şi Europa de Nord vor creşte mai rapid decât media europeană. această subregiune îşi va pierde cota de piaţă faţă de celelalte subregiuni din Europa.) inclusiv activităţile promoţionale ale regiunilor concurente. Cota de piaţă a Europei se aşteaptă să scadă la 54. Această activitate se aplică în principal unui număr mare de turoperatori germani şi britanici. Slovenia (+6. Marea Britanie. în special pentru aşa numitele „scurtele ieşiri”. iar aceasta se va face pe seama creşterii cotei de piaţă a regiunilor Asia de Est şi Pacific. În anul 2020 Franţa va rămâne prima destinaţie a Europei cu peste 100 de milioane de sosiri de turişti. Federaţia Rusă şi Republica Cehă. Italia.9% pe an. atrăgând 117 milioane de vizitatori în 1995 şi 139 milioane în 2004. factorii politici. iar aceasta a dus la scăderea tarifelor pe cursele pan-europene şi la creşterea numărului de călătorii pentru odihnă.5% pe an). care va continua cel puţin şi în perioada următoare. De asemenea există şi alţi factori care vor marca turismul în Europa pentru următoarele decade. Dereglementarea în transportul aerian a determinat un aflux de noi linii aeriene şi care au costuri reduse.4 milioane sosiri turişti în Europa. creşterea va continua să se concentreze în ţările din est în particular Turcia. Multe din destinaţiile mediteranene care au ajuns deja la 9 . Subregiunea Europa de Vest se prezintă ca cea mai vizitată regiune din Europa. Bulgaria şi România (amândouă cu 4. Extinderea ofertelor de petrecere a timpului liber în zonele rezidenţiale (de exemplu parcurile tematice sau de distracţie. Următoarele 5 destinaţii europene în anul 2020 vor fi Spania. cluburile de sănătate. Totuşi rata de creştere pentru subregiunea Europa de Vest va fi cea mai mică în această perioadă de numai 1. iar în 2020 se estimează că numărul lor va ajunge la 717 milioane. inovaţiile tehnologice etc. O serie întreagă de factori concură la această situaţie (concurenţa economică şi financiară. Se aşteaptă ca această tendinţă să fie marcată în timp de o creştere economică mai moderată.8% pe an).5% cât era în 2004 la 46% în 2020.0% pe an). Turismul receptor În 2004 s-au înregistrat 416. va determina un impuls în creşterea turismului în destinaţiile din Europa Centrală şi de Est în general. Orientul Mijlociu.6% pe an). Sosirile din subregiuneile Europa de Vest şi Europa de Sud vor fi mai mici cu rate de creştere inferioare mediei europene. Introducerea euro ca monedă comună pentru multe ţări europene va duce la creşterea numărului de călătorii în interiorul Europei. ţări care sunt principalele ţări emiţătoare de turişti.4% pe an în medie). până la sfârşitul anului 2020 această regiune atrăgând cu 40 de milioane de vizitatori mai mult decât Europa de Vest. Africa şi Asia de Sud.Industria europeană a turismului va face faţă unei concurenţe în creştere atât din interiorul cât şi din afara regiunii. În acelaşi timp. Croaţia şi Slovenia care vor înregistra rate de creştere peste media europeană. o serie de bunuri şi servicii vin în concurenţă cu turismul pentru a ocupa timpul liber al potenţialilor turişti ceea ce creează o altă formă de presiune competitivă. evenimentele culturale şi sportive) va duce la scurtarea vacanţelor şi la vacanţe petrecute mai aproape de casă. În plus faţă de subregiunea Europa Centrală şi de Est. Sosirile din subregiunea Europa Centrală şi de Est se aşteaptă să crească cel mai rapid. În ceea ce priveşte ţările europene din Mediterana. Industria turismului a suportat un nivel de consolidare în ultimii ani. Ca rezultat. Ratele cele mai mari de creştere pentru perioada 1995-2020 sunt prognozate pentru Croaţia (+8. fiecare înregistrând între 40 şi 75 de milioane de sosiri de turişti. schimbările sociale şi demografice. Turcia (+5. Totuşi competiţia de preţ pe pieţele europene pare a fi principalul motiv care duce la această consolidare.

23 87.6 74.65 58.02 47.73 Indicele infrastruc turii 64.03 23.57 68. indicele tehnologiei. politicile şi angajamentele guvernamentale pentru 2004 indică eficacitatea politicilor naţionale pentru a atrage investiţii străine directe şi a cheltuielilor ale turiştilor pe o piaţă competitivă arată importanţa planificării strategice şi nevoia ca industria turismului şi călătoriilor să fie inclusă în politicile şi deciziile guvernamentale Analiza competitivităţii în turism se bazează pe o serie de indici de 8 indici – indicele competitivităţii preţului. dar şi de rapoarte ale ONU şi ale WTTC. Republica Cehă.4 65.77 77.4 41.8 92. Austria şi Ungaria.47 76. indicele Human Tourism. 1. Analiza globală Analiza globală face referire la compararea ţărilor supuse analizei din punct de vedere al valorilor celor 8 indici. – datele nu sunt disponibile 10 . indicele resurselor umane.98 66.44 62. indicele deschiderii.3.24 72.02 Indice mediu de competiti vitate* 68.81 57.62 na 63.34 78.09 72. Cele mai mici rate de creştere sunt prognozate pentru ţările din Europa Centrală şi de Vest şi – Germania. indicele infrastructurii. Prezentăm această situaţie în cele ce urmează: Indicele competiti vităţii preţului 58.71 49. În analiza competitivităţii în turism s-au luat ca ţări de referinţă pentru comparaţie 8 ţări din apropierea României care sunt considerate ţări concurente în turism: Bulgaria. Sursele de date pentru aceşti indicatori sunt reprezentate în mare parte de indicatorii de dezvoltare elaboraţi de Banca Mondială.68 88. Slovacia.99 na 66.46 68. indicele social .79 79.12 Indicele social 60.94 Ţările Bulgaria Croaţia Serbia şi Muntene gru România Ungaria Slovacia Cehia Polonia Ucraina Notă: Indicele mediului 67. Serbia şi Muntenegru.03 56.59 72.84 74. iar valoarea 100 cea mai mare.05 48.maturitate îşi vor pierde cota de piaţă deoarece se aşteaptă ca ele să aibă rate de creşterii inferioare mediei europene.72 94.73 79. Polonia şi Ucraina. indicele mediului.88 * calculat prin media aritmetică a indicilor pentru care există informaţii disponibile n.26 73.47 73.62 29.43 na 71.06 70.28 50.60 68.25 70.59 61.04 48.1 68.3 81.28 na na na Indicele Tehnolog iei 69.77 75.42 55.12 58. Competitivitate regională Această analiză este bazată exclusiv pe datele oferite de Word Travel and Tourism Council (WTTC) în cadrul aşa-numitului <<Monitor de competitivitate>> elaborat în parteneriat cu Christel deHann Turism and Travel Research Institute de la Universitatea din Nothingham – Marea Britanie.01 84.7 71.91 78.61 92.82 58.47 66.69 43.22 76.a căror valoare pe o scală de la 0 la 100 arată performanţa fiecărei ţări comparativ cu alte ţări.04 na na 24.23 Indicele deschide rii 76.60 na 71. Croaţia.35 Indicele resurselo r umane 71. Valoare 0 reprezintă cea mai mică valoarea a indicelui.79 74.86 69.15 77. Ungaria.89 57. Elveţia.25 Indicele Human Tourism 80.1 52. Acest Monitor de competitivitate este de fapt un cadru analitic care: oferă o înregistrare a indicatorilor de politică şi a evoluţiilor care au impact asupra industriei turismului şi a călătoriilor compară statisticile naţionale.91 38.05 na na 42.a.

Conform acestuia România în domeniul competitivităţii în turism este clar depăşită de Ungaria (78. în 2004. Ucraina. dar o densitate a populaţiei mai mare).84). România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri. faţă de Republica Cehă. dar o densitate a populaţiei mai mare).57%). faţă de Ungaria. domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize). indicele parităţii puterii de cumpărare. Trebuie însă să menţionăm că aceste rezultate sunt puţin influenţate de lipsa unor date mai ales în cazul Serbiei şi Muntenegru. infrastructură (doar la capitolele drumuri şi căii ferate – cu indici superiori Bulgariei). deschidere internaţională (la capitolul nivelul impozitării în comerţul internaţional) şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor). Pentru a conchide. România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri.03) şi Slovacia (62. competitivitatea României în domeniul turismului faţă de concurenţii săi se prezintă astfel: faţă de Bulgaria. trebuie menţionat că analiza nu este completă datorită lipsei datelor pentru domeniile infrastructură şi human tourism. Croaţia (68. România este mai competitivă în domeniile preţuri (doar la capitolul nivelul impozitării în turism). în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social (doar la indicele televizoarelor) faţă de Slovacia. România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri în 2004. mediu (emisii 11 . al mediului. România este mai competitivă faţă de unii dintre concurenţii săi în domeniul preţurilor. tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech). De asemenea.47) dar şi de Bulgaria (68. paritatea puterii de cumpărare şi nivelul impozitării în turism).04). România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri. România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri. mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Bulgaria. social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor) faţă de Croaţia. în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor) faţă de Polonia. în 2004).44) şi Cehia (74.Dacă facem o medie simplă a valorilor indicilor presupunând că toţi aceştia au aceiaşi importanţă obţinem un aşa numit „indice mediu de competitivitate”. human tourism (doar capitolul implicării oamenilor în turism). mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Croaţia. faţă de Serbia-Muntenegru analiza competitivităţii de limitează doar la două domenii datorită lipsei datelor: domeniul tehnologiei (România având un număr mai mare de utilizatori de INTERNET) şi domeniul deschiderii internaţionale (capitolele vize şi nivelul impozitării în comerţul internaţional). al resurselor umane şi al infrastructurii. tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech). şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor). al deschiderii faţă de comerţ şi turism şi domeniul social şi mai puţin în cel al tehnologiei. human tourism (doar la capitolul implicării în turism a populaţiei). nivelul impozitării în turism). în 2004 şi nivelul impozitării în turism). Totuşi ţara noastră păstrează un avantaj faţă de vecinele noastre Ucraina şi Serbia Muntenegru. dar şi într-o mai mică măsură pentru Croaţia. Polonia (66. tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech). România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolul tarife pe cameră în hoteluri. human tourism (doar capitolul impactului economic al turismului). domeniul deschiderii internaţionale (capitolele indicele deschiderii în turism şi indicele deschiderii în comerţ) şi domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor) faţă de Ucraina. Polonia şi Cehia. mediu.

2. Belgia ş. tendinţă care s-a menţinut. în totalul investiţiilor din economie. modernizării şi reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării. prin următorii indicatori: • 6. Începând cu anii '80 ţara noastră a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turişti străini. inexistenţei unor facilităţi în domeniul creditelor bancare etc. • factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă.a.2 % din totalul locurilor de muncă. Ţările Scandinave. 1995 – 1. şi în anii '90. Marea Britanie. după metodologia Institutului Naţional de Statistică. exporturi high-tech). USD încasări din turismul internaţional. tehnologie (capitolele numărul de utilizatori de INTERNET.7%. caracterizat prin: • existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu. • Investiţiile din ramura “Hoteluri şi restaurante”. plecări ale turiştilor români. • La nivelul anului 2005. România a fost o destinaţie căutată de turiştii externi şi a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează.35% în 2003. domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize. conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel & Tourism Council). În prima jumătate a anilor '60 ţara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităţilor de cazare turistică.9 mil. • 1. • 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic.52%. Italia. • 607 mil.1 Informaţii generale România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat. Austria. cu niveluri maximale atinse în anii 1992 – 1. Franţa. • o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. diversificat şi concentrat. vizitatori străini .6 mil. sub forma atenuată. indicele ziarelor. de la 0. Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiţii destinate dezvoltării. 12 . • 2.I. este de 4. indicele calculatoarelor şi indicele televizoarelor). telefonie mobilă.13 % contribuţie la PIB.B.41%. la nivel global. CAPITOLUL II STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC 2. o densitate a populaţiei mai mare). contribuţia turismului in P.de dioxid de carbon mai puţine decât Ucraina. • patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional cu care România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume. aplicării unei fiscalităţi neadecvate. • potenţial faunistic şi floristic bogat. • 6. cu specii şi ecosisteme unicate în Europa. La începutul anilor '70 România era deja cunoscută pe piaţa principalelor ţări europene generatoare de turişti. în special în zona litoralului Mării Negre.68% şi 1999 – 1. nivelul impozitării în comerţul internaţional) şi domeniul social (capitolele indicele dezvoltării umane.59% în 1990 la 1. în special în Germania.

7 % a numărului de turişti români sosiţi în staţiunile montane şi cu 32.3 % la turişti români şi 52. 13 .1 % a numărului de turişti români sosiţi pe litoral şi cu aprox 260% a numărului de turişti străini. • Creşterea cu 13. • Scăderea cu 2.5 zile pentru turiştii români şi 2. şi comparativ cu celelalte ţări central şi est europene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţele economice ale industriei turismului. • Scăderea capacităţii de cazare cu aprox 2. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare: • Creşterea în prezent cu 24.8 zile la turiştii români şi 2.3 % a turiştilor români şi cu 46.545 mii înnoptări.4% faţă de anul 2000. • Creşterea cu 4. b. Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc a.6 % la turişti străini.) şi unele cauze cu caracter conjuctural şi episodic (ex: confruntările armate pe unele teritorii).6 zile în 2000 (3.9 % a numărului de structuri de primire. alunecări de teren.7 % a numărului de turişti străini.2 % a numărului de turişti străini.8 % a numărului de turişti români sosiţi în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă şi cu 47. • factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement. 2.8 % a numărului total de turişti înregistraţi în unităţile de cazare faţă de anul 2000. cu 1. În ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi numărul turiştilor înregistraţi : • În anul 2004 numărul de turişti români înregistraţi în structurile de primire a atins cifra de 4.7% a numărului de turişti români care au plecat în străinătate.2 % a numărului de turişti străini. • Creşterea cu 87..279.105 turişti însumând 15.2 % a numărului de turişti români sosiţi în staţiunile balneare şi creşterea cu 76.3 zile în anul 2004 (3. • Creşterea cu 1. În Anexa 1 este prezentată în detaliu evoluţia indicatorilor turistici care caracterizează starea actuală a turismului.3 Starea mediului Exceptând calamităţile naturale (cutremurele.6 % a numărului de turişti români sosiţi în Delta Dunării şi cu 360 % a numărului de turişti străini . din care cu 5.4% faţă de 2000. • Creşterea cu 5.4 % a numărului de vizitatori străini la frontieră. degradarea mediului şi a resurselor turistice naturale provine de la două mari grupe de factori: • factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice.167.3 % a turiştilor străini . inundaţii. secetă prelungită. etc.5 zile pentru turişti străini).5 zile la turiştii străini) la 3. • Creşterea numărului de înnoptări la total turişti cu 11.În raport cu potenţialul existent în ţara noastră. • Creşterea cu 7. • Reducerea sejurului mediu de la 3. • Creşterea 25.

Un capitol aparte se constituie poluarea litoralului românesc al Mării Negre. în principal. Reşiţa. Poluarea aerului se mai datorează şi altor surse. pesticide. Chişcădagu. Parâng. Amara. distrug vegetaţia şi peisajul. Rodnei. are pe lângă urmările de ordin economic şi socio-sanitar şi consecinţe pentru turism prin degradarea apelor freatice şi a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism şi agrement. Ceahlău. fauna. cultural. cât şi direct.a. care afectează atât mediul. Prin suprafaţa extinsă a bazinului hidrografic din care se constituie. lacurilor. Târgu Mureş. solul. petrochimică. Printre cele mai poluante surse ale aerului se situează fabricile de ciment. aflate pe trasee turistice în centre sau zone turistice valoroase. Emisiile mixte de pulberi.). din intensificarea activităţilor industriale.2. să influenţeze calitatea zonei. îngrăşăminte chimice etc. metalurgică. Dunărea transportă anual un mare volum de apă (circa 200 km3 transportaţi de Dunăre şi 55 km3.3. Ciucaş etc. Taşca pe Valea Bistriţei Cheile Bicazului. alterează puritatea atmosferei. având ca sursă principală poluarea Dunării. 14 . de Nistru şi Nipru). prin deversări de deşeuri. atacă clădirile şi monumentele pe care se depun. Câmpulung Muscel. monumentele naturii şi de arhitectură etc. Comarnic. substanţe iritante şi mirositoare produse de unităţi ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza desfăşurării de activităţi specifice turismului balnear. cum ar fi combinatele de la Hunedoara. Râmnicu-Vâlcea etc. cât şi cadrul general de desfăşurare a activităţilor turistice cu componentele potenţialului turistic luate ca entităţi aparte. alimentară.. În plus. de vânătoare şi pescuit sportiv etc. Piatra Neamţ. Unele dintre aceste surse se găsesc în zone turistice importante (Bicaz. ale căror pulberi de praf ce se pierd în timpul procesului tehnologic. Poluarea solului cu poluanţi proveniţi atât din apa ploilor contaminate cu diferite substanţe chimice.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului Prima grupă de factori sunt rezultaţi. alungă fauna. masive montane cu o intensă circulaţie turistică. Balta Albă. Govora. peisajele. respectiv aerul. Nuntaşi. apa. Târgu Jiu. prelucrarea lemnului. râurilor şi Deltei Dunării. chimică. sursele de impurificare cu repercusiuni asupra potenţialului turistic fiind considerate în ordine descrescătoare a nocivităţii următoarele: industria energetică. Poluarea apei are implicaţii grave în cazul poluării apelor mării. Exemple de această natură le constituie lacurile terapeutice Techirghiol. Împreună cu celelalte râuri care se varsă în colţul nord-estic al bazinului pontic. de odihnă şi recreere. Dominanta curenţilor de la nord la sud determină ca aceste ape să se deplaseze în lungul litoralului românesc şi astfel. prin reducerea efectelor relaxante ale acestora şi producerea unei scăderi a proprietăţilor biostimulatorii sau terapeutice. vegetaţia. Hoghiz ş. a materialelor de construcţie. aceste ape au o contribuţie majoră în domeniul aportului de poluanţi în Marea Neagră. gaze nocive. degradarea solului şi implicit a peisajului se datorează şi păşunatului intensiv şi necontrolat. poluarea apelor freatice dulci sau minerale etc. ca în cazul pajiştilor montane sau alpine din Munţii Bucegi. Principalele forme prin care se manifestă această categorie de degradări şi care se fac resimţite de mediul înconjurător al ţării noastre sunt: Poluarea aerului produsă de industrie. Suceava. Ploieşti. agricole şi transport.

la nivelul întregii ţări. au afectat peisajul carstic din Platourile Padiş şi Lumea Pierdută. Tot în această categorie se mai încadrează şi degradările produse de şantierele de construcţii şi de drumuri industriale sau de alte obiective prezente îndeosebi în unităţi montane cu peisaje pitoreşti.). Există pericolul potenţial ca. Cozia sau Bucegi. prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici de linişte şi odihnă la diversele destinaţii de sejur.) sau de depozitele de deşeuri menajere sau ale diferitelor întreprinderi. în Munţii Apuseni care. cum sunt cele din Cheile Corcoaia (monument al naturii şi obiectiv turistic cu caracter de unicat al zonei turistice Porţile de Fier). Ceahlău. Lor li se adaugă neajunsurile provocate de construcţiile de drumuri forestiere. multe de interes turistic. iar în cazul staţiunilor balneare. sau carierele de pe Valea Ilvei din Munţii Bârgăului şi Cheile Bicazului. faună. În cazul tăierii pădurilor din preajma staţiunilor balneoclimatice şi. Rodna. (Munţii Călimani. Retezat. depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajare.. aflate în zone cu intensă circulaţie turistică. prin aplicarea legilor de retrocedare a pădurilor. cu care ocazie se produc defrişări. efectele negative ale acestei acţiuni. aici în cele mai multe cazuri. afectând peisajul respetiv. montane şi de litoral. se pun în pericol zăcămintele hidrominerale. Rodna. în timpul executării lucrărilor sau la terminarea lor nu se respectă măsurile de protejare a peisajului sau de refacere a degradărilor suferite de acestea (Munţii Bucegi. Gutâi). pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oamenilor. are implicaţii şi asupra turismului. a localităţilor. realizarea de construcţii neautorizate sau neadaptate la stilul specific arhitectonic zonei etc. generalizând astfel. defolierea copacilor etc. potenţialul turistic pe care îl lipseşte de aportul ştiinţific. Poluarea peisajului se manifestă prin ansamblul factorilor poluanţi care are acţiuni distructive asupra elementelor sale componente (vegetaţie. cognitiv-educativ şi estetic al unor 15 . în mare parte tăiate. în general. reţea hidrografică etc. grădinilor etc.Costeşti (jud. diminuându-le potenţialul de debitare până la dispariţie. Degradarea rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea.) la care se adaugă defrişările nedirijate a pădurilor. Vâlcea). care au luat locul parcurilor. de haldele de steril depozitate în preajma exploatărilor miniere (ca cele de la Băile Harghita şi Sântimbru – Băi care îngreunează accesul în staţiuni şi localităţi turistice. să nu se respecte un regim controlat al tăierii copacilor. poate provoca declanşarea unor procese de degradare a solului. Cindrel.a. a căror atracţie turistică a constat şi în frumuseţea pădurilor care le-au acoperit. Tăierea necontrolată a pădurilor. (toate staţiunile turistice şi zonele turistice periurbane). de la Mintia de lângă Peştera Muierii. de pe Valea Lotrului etc. de la Pecinişca. cazuri întâlnite în Munţii Apuseni. în rezervaţia Bila-Lala din Munţii Rodnei ş.Poluarea sonoră. Ceahlău. Degradarea pădurilor cauzate de exploatările forestiere efectuate până în prezent. Existenţa surselor de poluare sonoră din staţiunile balneoclimatice are efecte negative în special asupra eficacităţii tratamentelor balneare în toate staţiunile turistice balneare. excavarea versanţilor. frecvente în preajma centrelor urbane. se diminuează cu mult posibilităţile de autopurificare a atmosferei din jurul acestora. la intrarea în Băile Herculane şi de la Pietreni . pe lângă alte consecinţe de ordin social-economic. Degradări ale peisajului mai sunt provocate de carierele de calcare. Semenic etc. dispariţia unor monumente ale naturii de interes ştiinţific şi turistic etc.

ducând la distrugerea vegetaţiei şi florei. Degradarea acestor monumente şi rezervaţii naturale existente în număr apreciabil în ţara noastră. se deteriorează. braconajul şi tulburarea biotopurilor specifice vânatului şi în general a faunei. În condiţiile în care turismul cunoaşte o continuă dezvoltare în întreaga lume. degradează şi scurtează "viaţa" celor mai rezistente şi durabile materiale şi având ca urmare. 2. asupra factorilor de mediu. mai ales în zonele sau obiectivele la care se conturează o concentrare turistică şi în condiţiile în care nu se realizează dotări sau amenajări specifice. Parcul Natural Retezat. Alte prejudicii sunt aduse prin declanşarea de incendii. ciment etc. Acţiunile distructive pot fi numeroase. la ruperea copacilor.obiective cu caracter de unicitate sau de rară spectaculozitate. tasarea solului. fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului.. Vizitarea intensivă. Dispariţia unor specii floristice poate fi datorată şi colectării abuzive a florei. fie prin concepţia greşită de valorificare şi echipare a unor zone. Aşa se explică de ce floarea de colţ (Leontopodium alpinum). Clădirile din zonele impurificate cu fum. problema devine tot mai acută. Gutâi.a. florei şi faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora parţial sau total. puncte sau obiective turistice. se şterg sau îşi schimbă aspectul (frescele exterioare ale unor biserici sau faţadele unor monumente din unele centre urbane industrializate). iluminatul cu lumânări şi lipsa unor dotări tehnice de aerisire sau deplouare au condus la degradarea unor fresce şi picturi din interiorul unor monumente 16 . acţiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice prezentând o intensitate şi varietate sporită de la an la an. în special a plantelor declarate monumente ale naturii. poate fi provocată în mare măsură de activităţile economice necontrolate. Mangalia etc. durate de oameni cu veacuri în urmă. artistică sau culturală. cât şi economic. Borsec. garofiţa de munte (Dianthus spiculifoluis) cu varietatea ei endemică "Garofiţa Pietrei Craiului" (Dianthus callizonus) şi alte specii de plante sunt pe cale de dispariţie în unele areale. urmare a insuficientei popularizări a plantelor ocrotite şi a necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţii ce le pot avea acţiunile lor necontrolate. prin diminuarea posibilităţilor de valorificare turistică a lor (Delta Dunării. a stalactitelor şi stalagmitelor din peşteri ş. fără să conţină elemente intenţionale.). fiind un consumator de spaţii şi resurse turistice.datorată substanţelor poluante ce atacă. cărbune. turismul. necesare practicării diferitelor activităţi turistice şi îndeosebi pentru vizitare a acestora.2 Factori poluanţi pentru turism şi agrement care provin din folosirea mediului ambiant Ca orice altă activitate umană. afectarea lor aducând prejudicii irecuperabile atât sub aspect ştiinţific. împiedicarea regenerării plantelor.3. Ele sunt provocate în primul rând de circulaţia turistică necontrolată în zonele sau la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate. mergând uneori până la eliminarea unor specii. dispariţia unor monumente de rezonanţă istorică. Sâncrăieni. deşi sunt ocrotite prin lege. participă implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător a potenţialului turistic. Cozia. distrugerea puieţilor sau a seminţişului natural desprinderea de roci. rezervaţiile din Munţii Bucegi. turbăriile Poiana Stampei. peşterile declarate monumente ale naturii. fie a unor habitate naturale care şi-au păstrat echilibrul biologic. Degradarea obiectivelor turistice antropice .

contribuie la alterarea calităţilor aerului. în apropierea cabanelor şi staţiunilor turistice. . pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice (Vatra Dornei. cât şi în exploatarea zonelor. diminuarea cantităţii de CO2 etc. fără o corelaţie cu rezervele de apă minerală a dus la o intensificare a exploatării apelor până la limita de exploatare a zăcământului hidromineral. la secătuirea sau degradarea resurselor naturale de materii prime necesare activităţilor turistice.Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării în corturi în zonele şi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabil degradarea peisajului şi a altor componente ale mediului înconjurător. Ocna Mureşului etc. mai ales în preajma centrelor urbane.). Fenomenele de degradare întâlnite în cazul substanţelor minerale balneare. . evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizare şi o exploatare ştiinţifică. ca în Bucovina. Lacul Nuntaşi.). floră.Concepţia greşită de valorificare a resurselor turistice a unor zone. poluând râurile şi lacurile etc. Astfel de situaţii se întâlnesc în toate locurile destinate turismului de recreere şi odihnă. prin strivire sau sub influenţa gazelor de eşapament. recondiţionarea acestuia refăcându-se anevoios.istorice şi de artă. datorită numeroaselor urme reziduale lăsate la întâmplare de turişti în locurile în care au poposit. care impun: limitarea exploatării zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare. oprindu-se în poieni pitoreşti şi distrugând în calea lor pajişti. La Băile Felix. raţională a acestora. fenomenul poluării naturii a căpătat forme mai complexe. arbuşti. Unele cazuri semnificative de degradare a resurselor balneare s-au semnalat la zăcămintele hidrominerale Covasna şi Buziaş. Techirghiol. supraîncărcarea staţiunii cu structuri turistice balneare şi de cazare.). prin văi lăturalnice. Sovata. exploatarea defectoasă a acestora a dus la scăderea potenţialului surselor. executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate. cu feştile. Buziaş. Lacul Sărat. Ocna Sibiului. a unor peşteri. . pe malul râurilor sau lacurilor etc.O situaţie specială o prezintă degradarea sau epuizarea surselor de substanţe minerale balneare. 17 . în general şi a celor balneare în special. din nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a lor. la care. localităţilor sau punctelor de interes turistic. Mangalia. concretizată printr-o exploatare neştiinţifică şi neraţională a acestora sau prin realizarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. Această situaţie se regăseşte atât în cazul exploatării de substanţe minerale balneare (Băile Felix. orice intervenţie nefavorabilă asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici şi chimici. . Călimăneşti.a. iar iluminatul în trecut. ale factorilor de cură.Intensificarea circulaţiei turistice automobilistice în staţiunile turistice. caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni. în munţi. influenţându-se şi tratamentele balneare specifice staţiunilor. a provocat distrugerea definitivă a depunerilor calcaroase din interiorul unor peşteri (Peştera Ialomiţei ş. . în lipsa parcărilor situate în afara staţiunilor. instituirea perimetrelor de protecţie hidrogeologică şi sanitară în jurul zăcămintelor etc. conduce în final.Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile şi abaterea turiştilor de la drumurile principale. Strunga etc. cu deosebire a apelor minerale şi termominerale rezultă de cele mai multe ori.

de exemplu. Techirghiol.). Sinaia. prin stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică. Rezultatul a fost "supraîncărcarea" teritoriului cu echipamente şi structuri turistice. Nici Parcul Naţional Retezat (decretat din 1936) şi nici celelalte parcuri sau rezervaţii naturale nu sunt până în prezent organizate pentru vizitare. care fiind executate fără respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrări. cu toate măsurile de protecţie adoptate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române.Exploatarea neraţională a unor zone de mare atractivitate turistică. în lipsa amenajărilor altor zone care să atragă fluxurile de turişti în perioadele de timp în care se înregistrează un "vârf" al cererii (zone periurbane amenajate. arhitectural sau natural al zonei turistice. Este cazul peşterilor Muierii (Munţii Parâng) Ialomiţei (Munţii Bucegi) şi peştera lui 18 . . Vatra Dornei.Amenajările necorespunzătoare pentru vizitarea peşterilor. piloni etc. ziduri de protecţie. comparativ cu capacitatea de primire a teritoriului şi a rezervelor hidrominerale (Sovata. staţiuni turistice situate în apropierea marilor oraşe ca de exemplu: staţiunile de pe Valea Prahovei. lipsa sau starea necorespunzătoare a drumurilor de acces sau de circulaţie la un obiectiv într-o zonă montană. Amara.Altă cauză care conduce la degradarea mediului şi potenţialului turistic ca urmare a prestării unor activităţi turistice necorespunzătoare o constituie şi proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. parapete. în unele staţiuni balneare. . desfăşurare de acţiuni specifice etc. Postăvari.). prin realizarea unei baze tehnico-materiale disproporţionate ca volum şi structură.) poate afecta farmecul peisajului (Munţii Bucegi. aceste resurse să fie supuse unei continue degradări cu consecinţe din cele mai grave asupra unor teritorii. mergându-se până la o urbanizare a staţiunii (Băile Felix şi parţial Sovata şi majoritatea staţiunilor şi zonelor turistice). produc degradarea totală sau parţială a acestora. rezervaţie naturală etc. realizarea de construcţii inestetice. Aceasta face ca. . Buziaş. aflate în stare de echilibru natural. degradările produse obiectivelor turistice se datorează în primul rând absenţei sau nivelului scăzut al amenajărilor sau organizării lor pentru exploatarea turistică (vizitare. Balta Albă şi Lacul Sărat) datorită irigaţiilor. insuficiente din punct de vedere al numărului şi capacităţii de primire. dispersează turiştii pe suprafeţe întinse.). îndeosebi. prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări. ocuparea intensivă cu construcţii turistice care poate afecta chiar echilibru ecologic al teritoriului respectiv etc. . la degradarea resurselor balneare (lacurile Nuntaşi.Nerespectarea şi uneori chiar nestabilirea perimetrelor din punct de vedere hidrogeologic şi sanitar şi permiterea activităţilor economice poluante în limitele acestora. poduri. în special în perioadele de week-end. . Cindrel.) conduc la o circulaţie anarhică. producerea de accidente şi la ştirbirea mesajului cultural-educativ. sub impactul turistic. Astfel de situaţii se întâlnesc în cazul majorităţii atracţiilor turistice din ţara noastră dar. Lotrului). Braşov etc. au condus. neadaptate specificului etnografic. în unităţile montane. indicatoare ş. chimizării agriculturii şi apelor reziduale industriale..a. Astfel. recreativ al zonelor sau obiectivelor respective.Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune care. de asemenea. Astfel de situaţii s-au creat. iar lipsa dotărilor specifice (scări. Poiana Braşov etc. viaducte. cu elemente de originalitate şi real interes ştiinţific.În plan general.

Pentru a se asigura comparabilitatea totală a datelor în intervalul 1990-2003 se vor folosi indicatorii populaţia ocupată şi numărul mediu de salariaţi din ramura „Hoteluri şi restaurante”.4 Starea managerială şi socio-umană Latura socială a dimensiunii fenomenului turistic este bine reprezentată de indicatorii forţei de muncă. Populaţia ocupată în ramura “Hoteluri şi Restaurante” în perioada 19902003 Analiza populaţiei ocupate în Hoteluri şi restaurante în perioada 1990-2003 evidenţiază tendinţa generală de scădere a numărului de lucrători din această ramură reflectând foarte bine involuţiile din circulaţia turistică şi dificultăţile în plan economic şi social ale României. Totuşi este de remarcat că în ultimii doi ani tendinţa este una de uşoară creştere după ce în 2001 se atinsese cel mai mic nivel din această perioadă de numai 79 de mii de lucrători (42% din nivelul atins în anul 1990). Această tendinţă generală de scădere este acţiunea conjugată a mai multor factori cum ar fi reducerea numărului de turişti din perioada analizată sau scoaterea din funcţiune a unor capacităţi de cazare. în perioada 1990-2003 240 210 mii persoane 180 150 120 90 60 30 0 94 99 00 97 01 02 91 92 93 90 95 96 98 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 03 213 175 186 131 116 136 123 130 98 100 93 79 105 95 Anii Sursa: Institutul Naţional de Statistică. 19 . Numărul mediu al salariaţilor în ramura “Hoteluri şi Restaurante” în perioada 1990-2003 Şi în cazul acestui indicator situaţia este în linii mari identică cu populaţia ocupată în această ramură.4% din numărul de angajaţi în această ramură în 1990. amenajările efectuate din iniţiativa locală nu se ridică la un nivel adecvat. 2.4. 2.2.4. între cei doi indicatori existând o strânsă corelaţie. Populatia ocupată în "Hoteluri şi restaurante".Ionel (Munţii Bihor) la care. Anuare Statistice 2. Astfel la sfârşitul anului 2003 populaţia ocupată în “Hoteluri şi restaurante” reprezenta doar 56.1.

industria turistică fiind cel mai puternic absorbant de forţă de muncă comunitară. în continuare. participarea feminină în sectorul turism este ridicată (la circa 65 %) iar în toate ţările Uniunii Europene este de 20-30 % din totalul angajaţilor). alimentaţie publică. starea de subdezvoltare în oraşe şi mai accentuată în localităţile rurale. În ţările dezvoltate. este atipică din perspectiva înscrierii economiei pe traiectoriile unei economii moderne. turism) şi eliberarea de personal din industrie ca rezultat al restructurării acesteia va duce însă cu timpul la creşterea populaţiei ocupate în sfera serviciilor. proces de durată şi nu lipsit de complexitate. servicii prestate populaţiei. capabilă să susţină ocuparea forţei de muncă şi securitatea venitului din muncă. cu puţine excepţii. repartizarea lucrătorilor pe diferite sectoare în funcţie de priorităţi. Ca în orice industrie a serviciilor. Problematica resurselor umane în turism este deosebit de complexă şi diversă şi cuprinde aspecte ca: recrutarea personalului. Acest fapt comportă două direcţii mari de acţiune: ridicarea gradului de pregătire profesională şi schimbarea mentalităţii lucrătorului din turism. Analiza procesului formării profesionale a forţei de muncă din sectorul turistic pune în evidenţă deopotrivă procesele şi mutaţiile semnificative sub aspectul modernizării sistemului. cunoaşte cel mai înalt grad de ocupare a personalului. Deosebit de importantă se remarcă însă formarea şi perfecţionarea personalului.Numărul mediu al salariaţilor în "Hoteluri şi restaurante" în perioada 1990-2003 210 180 mii persoane 150 120 90 60 30 0 19 90 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 195 172 122 112 124 115 109 118 94 91 84 68 76 81 Anii Sursa: Institutul Naţional de Statistică. repartizarea lucrătorilor pe diferite sectoare şi perfecţionarea lui.3 % din populaţia ţării este ocupată în sectorul terţiar din care. în comerţ şi turism 10. Dezvoltarea sectorului privat în România. din care face parte şi turismul. formarea şi perfecţionarea lui. nivelul de pregătire şi specializare al fiecărui lucrător din turism. implicaţiile sezonalităţii asupra activităţii turistice. competitive. Anuare Statistice În România. 20 . îndeosebi pe piaţa serviciilor (comerţ. structura forţei de muncă pe sectoare de activitate consemnează faptul că 31. sectorul terţiar.6 % aceasta păstrând. Evoluţia numărului şi a structurii salariaţilor pe principalele ramuri ale economiei. cooperarea internaţională în problema cadrelor etc.

bucătar specialist. dar şi în slaba calitate a serviciilor oferite. guvernanta şefă. bucătar şef etc. să-i motiveze şi să le stimuleze creativitatea. de cele mai multe ori ele nu reprezintă o garanţie a calităţii pregătirii. precum şi a agenţilor economici din turism. Formarea şi perfecţionarea profesională în cadrul educaţiei permanente cade în sarcina Ministerului Turismului prin Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT). nu numai la neadaptarea acestora la cerinţele pieţei interne dar şi la o activitate necompetitivă. • neaplicarea metodelor participative de predare care să implice elevii. Explicaţiile se găsesc în deficienţe. constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi particulare şi acoperă practic întreaga gamă a formelor de pregătire profesională: şcoli profesionale. • lipsa dotării laboratoarelor/ atelierelor cu echipamentele/mijloacele pedagogice necesare demonstraţiilor şi aplicaţiilor menite să formeze la elevi/cursanţi deprinderi de lucru. Deşi toate aceste tipuri de şcoli asigură la absolvire certificate/diplome care atestă pregătirea într-o ocupaţie/profesie a posesorilor acestora. cu respectarea reglementărilor legale. ghid naţional de turism. inclusiv programe de utilizare a informaticii în activităţile specifice. Sintetizând aceste neajunsuri. care duce nemijlocit. realizată la nivel central prin institute naţionale şi direct de agenţii economici. Efectele se regăsesc în primul rând în numărul mare de absolvenţi neabsorbiţi de piaţa muncii.. • lipsa unei instruiri realizate concret pe individ şi punct de lucru. CNIT organizează şi derulează cursuri şi programe intensive cu durata variabilă şi forme diferite. tendinţe mai puţin pozitive. Pregătirea profesională a personalului din turism implică atât formarea profesională cât şi perfecţionarea pregătirii profesionale prin şcolarizarea publică şi şcolarizarea departamentală. • lipsa unor discipline care să-i orienteze în viaţa socio-profesională. incapabilă să asigure servicii de calitate recunoscute de piaţa internaţională. incertitudini. În sectorul turistic apare evidentă necesitatea educaţiei permanente. precum: • lipsa studiilor de cercetare care să determine nevoile reale de pregătire. • utilizarea în continuare a unor programe şablon fără formularea expresă a obiectivelor. • cursuri de specializare profesională pentru diverse ocupaţii şi funcţii din turism şi hotelărie: agent turism/touroperator. • caracterul informativ în şcoli. Învăţământul public se înfăptuieşte prin sistemul naţional de învăţământ. a formelor de evaluare. s-ar putea aprecia o lipsă a responsabilităţii în domeniul pregătirii tinerilor prin şcoală. 21 . dar şi numeroase locuri înguste. satisfăcând o gamă foarte diversă de cereri de instruire: • cursuri de calificare în meserii de bază din domeniul turistic şi hotelier. şef recepţie. şef de sală.a unei racordări mai bune la valorile europene şi a valorificării tradiţiilor naţionale. reconsiderarea vechii ucenicii. şcoli postliceale şi universitare. licee de specialitate. • cursuri de formare managerială pentru toate categoriile de personal cu atribuţii de conducere în industria hotelieră şi turistică.

determinant al calităţii produsului turistic în ansamblu. zonei sau regiunii respective. relansarea şi modernizarea bazei materiale a turismului.proiectării la relansarea turismului românesc. Cursurile şi programele CNIT sunt concepute pentru a fi derulate în stagii de pregătire cât mai scurte. a priorităţilor în valorificarea potenţialului natural şi antropic la nivel zonal şi pe localităţi. Calitatea forţei de muncă utilizată reprezintă un factor cheie. asigurându-se caracterul de proces de instruire integrat prin care module complexe de pregătire teoretică sunt combinate cu activitatea practică de simulare realizată în laboratoarele institutului şi cu practica efectivă desfăşurată în baza proprie de aplicaţii şi în unităţi din industria turistică. Elementul uman prin intermediul căruia se comercializează şi se consumă produsul turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism astfel încât nici o dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără antrenarea dezvoltării unei forţe de muncă corespunzătoare. staţiunii turistice.6 Sistemul informaţional În sistemul informaţional. precum şi a studiilor de fezabilitate sau a prognozelor pe termen mediu şi lung. resurse financiare limitate la dispoziţia autorităţilor locale pentru co-finanţarea acţiunilor şi/sau activităţilor de promovare turistică a localităţii. dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului turistic românesc solicită o nouă orientare a cercetării ştiinţifice. de marketing şi promovare există nerealizări cauzate de: • • insuficienta dezvoltare a reţelei interne de birouri de informaţii turistice la nivelul localităţilor: sate turistice. studii destinate punerii în valoare pe scară largă a patrimoniului cultural-istoric al ţării şi includerea acestora în oferta turistică internă şi internaţională şi elaborarea unor programe speciale destinate popularizării ample a valorilor turistice.5 Cercetarea ştiinţifică Restructurarea. 22 . realizarea de studii de prognoză şi de evaluare a tendinţelor ce se manifestă în turismul internaţional care să fie utilizate de agenţii economici pentru elaborarea strategiilor proprii (de firmă). prin studii şi analize.• programe de însuşire a limbilor străine de circulaţie internaţională (limbaj uzual şi de specialitate). • • 2. centre turistice. 2. cercetarea este lipsită de sprijin important pe care îl poate avea în următoarele domenii: • elaborarea de studii pentru fundamentarea politicii de dezvoltare a turismului care să răspundă cerinţelor pieţei mondiale şi de stabilire a priorităţilor în acordarea de facilităţi pentru restructurarea. utilizând mijloace audio-vizuale moderne. În lipsa unui buget special alocat pentru creşterea aportului cercetării . în scopul fundamentării. culturale şi istorice din patrimoniul naţional. cu caracter intensiv.

ordine publică. nu sunt necesare schimbări. învăţământ.7 Legislaţia În prezent legislaţia specifică sectorului turistic din România este armornizată în proporţie de peste 80 % cu legislaţia comunitară. • corelarea activităţilor şi a necesităţilor de reglementare cu celelalte sectoare economice. În prezent reţeaua de drumuri rutiere nu satisface cerinţele automobilistului european. neabordarea. finanţele (vămi). în special pentru acordarea de facilităţi şi reducerea fiscalităţii în scopul relansării acestui domeniu. adaptări sau modificări de acte normative cu excepţia prevederilor care se referă la aspectul economico-financiar al activităţii de turism. în special în domeniul anchetelor privind aspectele economice ale sectorului (cheltuieli pentru turism. • armonizarea deplină a cadrului normativ cu legislaţia internaţională. protecţia mediului. Transporturile. existând riscul rămânerii în afara tendinţelor şi realităţilor de pe plan internaţional. Elementele privind statistica turismului sunt încă într-o etapă de adaptare. la nivel central. 2. În vederea transpunerii rapide şi eficiente a obiectivelor şi mai ales a măsurilor/căilor de realizare preconizate. 23 . • eficientizarea controlului privind aplicarea legislaţiei specifice turismului în scopul ridicării calităţii prestaţiilor turistice. administraţie publică locală şi altele. venituri din diferite componente ale consumului turistic etc. administraţie publică locală sunt în etapa actuală şi în perspectiva sectoarele cu cel mai mare impact asupra circulaţiei turistice. Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în ce priveşte transportul de pasageri pe calea ferată.). sănătate. fapt ce conduce la o informare insuficientă despre România. Transporturile. Nici transportul aerian de pasageri nu poate fi considerat ca satisfăcător. trebuie să faciliteze accesul rapid şi comod al turiştilor în orice punct al ţării. de creare şi perfecţionare a mecanismului de funcţionare a acestuia se poate realiza prin: • evaluarea nivelului actual de reglementare şi stabilire a necesităţilor.• • insuficienţa fondurilor la nivel central pentru realizarea unei promovării eficiente şi susţinute a României ca destinaţie turistică pe plan internaţional. a transportului feroviar şi a celui aerian sunt deosebit de mari. Deoarece eforturile financiare de modernizare a reţelei de drumuri. 2. lucrările publice şi amenajarea teritoriului. ordinea publică. a tehnologiilor moderne folosite în informare şi sistemul de rezervării. finanţe. cultură. Perfecţionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a turismului. telecomunicaţiile.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme Turismul ca ramură economică are strânse relaţii cu alte sectoare ale activităţii economice şi sociale cum sunt: agricultura şi industria alimentară. nu se întrevede o schimbare radicală a situaţiei în viitorul apropiat. în calitatea acestora de sistem circulator.

• din punct de vedere al raportului calitate-preţ. • oferta românească este relativ limitată. care. precum şi anchetele întreprinse în rândul turiştilor străini care vizitează România. trebuie să permită un flux rapid al călătoriilor la intrarea şi ieşirea din ţară întrucât aglomeraţiile la frontieră constituie factori de descurajare a călătoriilor. O bună parte din oraşe şi localităţi se prezintă cu o infrastructură învechită.9 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe Studiile elaborate în cadrul OMT. din păcate. fapt ce constituie un element important care determină reţineri din partea turiştilor de a vizita România. Administraţia publică locală trebuie să acorde mai multă importanţă bunei gospodăriri a staţiunilor. vor fi soluţionate. restrânsă la câteva staţiuni. În ultimii ani au fost total nemulţumitoare starea în care s-au prezentat staţiunile de pe litoral. oraşelor şi localităţilor de interes turistic. în cea mai mare parte. 2. iar în cadrul acestora. Vama şi organele de control al trecerii frontierei. s-au înmulţit în ultimii ani. • lipsa unor hoteluri de confort superior în marile oraşe şi în staţiunile turistice de interes internaţional. doar la câteva hoteluri. şi cele avute în vedere pentru perspectivă. problemele privind traficul la frontiera. inclusiv Capitala. modul de îngrijire şi protecţie a zonelor de plajă. • agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii. Turcia. bazate pe informaţiile şi analizele de piaţă realizate în ţările mari generatoare de fluxuri turistice din Europa. caracterizează oferta turistică românească prin următoarele aspecte: • toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurenţă acerbă pe pieţele vest-europene.Telecomunicaţiile trebuie să permită conexiuni rapide şi de buna calitate a turiştilor care sosesc în România cu ţările de reşedinţă sau orice alt punct de pe glob. Organele de poliţie trebuie să asigure protecţia turiştilor împotriva oricăror acte de agresiune. România a încetat să mai fie o piaţă turistică atractivă. 24 . Prin lucrările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei. Ordinea publică. ceea ce constituie factori importanţi în diminuarea atractivităţii turistice. • destinaţiile concurente oferă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de turişti. • serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente precum Bulgaria. Grecia sau Cipru. Deşi au fost realizate multe îmbunătăţiri în sistemul de telecomunicaţii nici acesta nu este încă la nivelul altor sisteme europene similare. sunt prost gospodărite. aflate în curs de realizare. • infrastructura tehnico-rutieră este necorespunzătoare.

1.) modernizarea hotelurilor existente şi construcţia de noi hoteluri şi a altor structuri de primire dezvoltarea agroturismului şi a reţelei de pensiuni turistice care servesc micul dejun experienţele reuşite ale unor noi forme de turism în unele zone turistice ale ţării dezvoltarea şi diversificarea dotărilor şi echipamentelor de agrement creşterea profesionalismului în activitatea de formare a cadrelor Factori negativi lipsa unui program de acţiuni. crt. după cum urmează: Nr. fonduri insuficiente alocate pentru dezvoltarea turistică lipsa creditelor pentru activităţile de promovare concurenţa puternică din partea ţărilor din Europa Centrală şi de Est adoptarea unui cadru legislativ care a permis deschiderea de noi şcoli tehnice şi centre de formare a cadrelor care îşi 25 . manifestări culturale. atât în marile oraşe cât şi în staţiunile turistice adoptarea de noi acte normative care reglementează desfăşurarea şi controlul activităţilor turistice şi contribuie la ameliorarea serviciilor turistice creşterea semnificativă a capacităţii de cazare în special ca număr de camere şi apartamente private ameliorarea şi dezvoltarea ofertei pentru alte produse şi programe turistice (sporturi. Domeniul Factori pozitivi existenţa în fază de studiu a unor proiecte de investiţii pentru realizarea de noi hoteluri. excursii etc. divertisment.Organizaţia Mondială a Turismului sintetizează factorii de impact în dezvoltarea turismului internaţional al României. coerent şi stabil. privind dezvoltarea turismului Produse turistice lipsa sau starea precară a serviciilor publice în numeroase staţiuni şi zone rurale lipsa creditelor pentru realizarea de investiţii şi restaurarea patrimoniului.

2.

Marketing şi promovare

3.

Alte domenii

desfăşoară activitatea în turism (Bucureşti, Suceava, Constanţa, Braşov, Timişoara şi Cluj) dezvoltarea sectorului de agrement în structurile hoteliere (baruri de noapte, cazinouri, centre de jocuri, discoteci, centre de sănătate, centre de conferinţe şi afaceri ş.a.) existenţa unui climat agreabil, natură bogată şi abundenţa monumentelor istorice oferta turistică bogată prin constrângeri bugetare internet insuficienţa informaţiei publicitate în media turistică turistice la nivelul staţiunilor din întreaga lume turistice modernizarea instalaţiilor instabilitatea politică în zona vamale la frontiere balcanică declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi dezvoltarea ecoturismului posibilitatea valorificării în existenţa sistemelor tehnicoturismul ecologic a ariilor edilitare necorespunzătoare protejate importante (parcuri în unele oraşe şi staţiuni naţionale şi naturale) turistice importante sensibilizarea, prin diverse acţiuni, a populaţiei privind valoarea şi necesitatea protejării mediului

În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze datorită cărora, comparativ cu celelalte ţări central şi est europene, România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţele economice ale industriei turismului : • Lipsa unui program de acţiuni, coerent şi stabil, privind dezvoltarea turismului; • Lipsa fondurilor de investiţii destinate dezvoltării modificării şi reabilitării infrastructurii generale şi specifice, ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţa unor facilităţi în domeniul creditelor bancare ş.a.; • Reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dacă anumite încercări de reformă economică au fost făcute încă de la începutul anilor '90, însă durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioadă foarte mare de timp; • Cu câteva excepţii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atrăgător pentru investitorii străini (sub 1% din capitalul în valută subscris în perioada 1990-2000 pe total economie); • Lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispoziţia întreprinderilor de profil; 26

• • • • •

Practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate şi deci, neatractive, în paralel cu deprecierea permanentă a monedei naţionale precum şi persistenţa unei rate ridicate a inflaţiei; Durata mare necesară reconstituirii proprietăţii private în cazul activelor naţionalizate; Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi reordonarea priorităţilor; Sistemul de formare profesionala atât pentru învăţământul preuniversitar şi universitar cât şi pentru formarea adultului; Reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe.

CAPITOLUL III PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC 3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă precum şi o sursă de redresare a economiilor naţionale. De altfel, specialiştii afirmă că, în perspectiva mondială, turismul şi călătoriile vor fi alături de tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifră de afaceri. Aceasta, deoarece, serviciile turistice vor atrage în permanenţă, indiferent de stările conjuncturale şi de mutaţiile intervenite în cererea turistică, un segment tot mai mare de populaţie de pe mapamond. Estimările specialiştilor de la OMT privind tendinţele turismului pe plan mondial, la nivelul anilor 2010-2020 constituie un argument în acest sens. Se cunosc implicaţiile dezvoltării turismului şi a valorificării eficiente a resurselor turistice şi a altora conexe, cu precădere în turismul internaţional, în: sporirea încasărilor valutare şi echilibrarea balanţei de plăţi externe, absorbţia forţei de muncă şi de redistribuire a celeia disponibilizată prin restructurarea unor sectoare economice, dezvoltarea şi diversificarea sectoarelor economice furnizoare de bunuri şi servicii pentru turism, creşterea economică şi socială la nivel local şi regional şi sporirea veniturilor populaţiei locale, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, protejarea şi conservarea mediului înconjurător, a resurselor turistice naturale şi a tradiţiilor cultural-istorice ale ţării, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, educarea şi ridicarea nivelului de instruire al acesteia, etc. Aceste implicaţii economice şi sociale constituie argumente în modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc, date fiind următoarele elemente: a) potenţialul turistic natural de mare complexitate şi valoare turistică recunoscute pe plan mondial: • potenţialul turistic montan cu mare diversitate peisagistică, complexitate de resurse turistice (peisagistice, domeniu schiabil, balneare, culturale, etc.) şi mari posibilităţi de valorificare în turism (se pot promova 14 forme de turism şi module de agrement). Se impun ariile montane Bucegi-Postăvarul, Piatra Mare, Parâng, Cindrelul, Şureanu, Retezat-Ţarcu-Muntele Mic, Semenic-Aninei, Bihor-VlădeasaMuntele Mare, Rodna, etc., staţiunile şi complexele turistice care oferă mari posibilităţi de valorificare pentru sporturi de iarnă, drumeţie montană, speoturism şi 27

alpinism, vânătoare şi pescuit sportiv, cură balneară, turism cultural, religios, ecoturism, etc.; • potenţialul balneoturistic renumit pe piaţa internaţională prin factorii naturali de cură, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salină, bioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. valorificat, parţial, prin staţiunile balneoclimatice naţionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localităţi balneare neatestate (36). La aceste elemente favorizante se adaugă şi profesionalismul cadrelor medicale precum şi suita de medicamente şi tratamente originale balneologiei româneşti; • potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţiuni turistice legate de un potenţial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun, Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; apa clorosodică a lacului Techirghiol; bioclimatul marin şi alte obiective turistice cultural-istorice şi naturale disipate pe circa 70 km între Capul Midia şi Vama Veche; • potenţialul turistic al Deltei Dunării prin valenţele ecologice, peisagistice, faunistice (ornitologică şi piscicolă), croaziere şi expediţii într-un peisaj inedit, culturale (tradiţiile culturale şi economice ale comunităţilor locale ruseşti, ucrainene, româneşti), etc.; • potenţialul turistic al fluviului Dunărea şi aria limitrofă cu zonele de atracţie predilecte pentru turism: Defileul Dunării şi Porţile de Fier, bălţile Dunării, etc.; • potenţialul faunistic şi floristic al ţării, bogat în specii de interes ştiinţific şi vânătoresc (pescuit) şi ecosisteme unicate în Europa; • zonele protejate (Parcuri Naţionale şi Rezervaţii ale Biosferei) ca destinaţii turistice reprezentative pentru geofondul internaţional şi activităţile de odihnă recreere şi educaţional – ştiinţifice; • potenţial speologic şi de alpinism şi de escaladă precum şi pentru sporturi extreme pe care le oferă, cu precădere, aria montană; • clima României favorabilă practicării turismului în tot cursul anului prin regimul termic confortant, stratul de zăpadă care, prin grosime medie şi durată permite dezvoltarea sporturilor de iarnă, valoarea terapeutică a bioclimatului (aeroionizare negativă, bioclimat tonic – stimulent montan, relativ de dealuri, excesiv – excitant de câmpie şi litoral etc.); b) patrimoniul cultural-istoric, de mare reprezentativitate pentru ţara noastră, dată fiind istoria multimilenară a poporului român, nominalizat prin: • existenţa a peste 680 de valori de patrimoniu cultural de interes naţional, între care 197 de biserici şi ansambluri mănăstireşti, 36 de monumente şi ansambluri de arhitectură, 11 castele, conace şi palate, 70 de ansambluri arhitecturale urbane (clădiri civile), 20 de centre istorice şi situri arheologice, etc. (Legea 5/2000). O mare parte dintre monumentele istorice şi de artă sunt valori ale Patrimoniului Cultural Universal UNESCO (biserici fortificate, biserici cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara, etc.); • tezaurul etnografic şi folcloric românesc de o mare originalitate, reprezentat prin arhitectura populară specifică satelor maramureşene, bucovinene, olteneşti, dobrogene, transilvănene, etc. şi bisericile din lemn din Maramureş şi Sălaj; artizanat, prelucrarea lemnului, arta decorării, manifestări cultural - religioase tradiţionale, târgurile şi expoziţiile muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane, etc.; c) potenţialul tehnico-economic prin lucrări de artă inginerească, poduri, baraje, furnale vechi, saline şi mine, vechi uzine şi clădiri de gări feroviare, podgorii, herghelii, etc.; 28

România asigurând legătura între ţările Europei Centrale. e) infrastructura generală cu o reţea de căi de comunicaţie bine dezvoltată şi în curs de modernizare (căi de rulare şi mijloace de transport). de tratament şi agrement. f) industria turistică bine dezvoltată (peste 280.d) poziţia geoturistică îi conferă României câteva avantaje prin: • prezenţa a trei componente naturale definitorii în structura peisagistică şi economico-socială a ţării. h) existenţa unei forţe de muncă bine calificată în marea majoritate a agenţilor economici prestatori de servicii sau touroperatori. 3. 29 . • armonizarea legislaţiei şi a sistemului informaţional în domeniul turistic etc. • reţeaua de drumuri europene cu cele şapte artere rutiere şi coridoarele europene nord-sud (IX) şi est-vest (IV). g) industria călătoriilor destul de extinsă. • calitatea telecomunicaţiilor. care necesită un proces de modernizare şi adaptare la standardele internaţionale. de valoare şi integrare europeană: Munţii Carpaţi. cu touroperatori cu un profesionalism în ascensiune (cca. • funcţia de tranzit turistic. cu cerinţele sistemului comunitar. netehnologizarea şi neadaptarea la standardele europene. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) şi Statistical Office of the European Commission (EUROSTAT) şi aprobată de Comisia Naţiunilor Unite pentru Statistică în anul 2000. i) cadrul legislativ corespunzător. • legislaţia în turism etc. In cadrul acestei lucrãri. dar. fluviul Dunărea şi Marea Neagră. • calitatea serviciilor turistice.000 locuri de cazare). Oxford Economic Forecasting . • nivelul educaţiei şi al formării profesionale. structuri de alimentaţie publică. • agrementul şi animaţia reduse şi sub nivelul competitiv european. 500 de agenţii de turism şi filiale). • structuri turistice învechite şi cu un grad înalt de uzură. • raport calitate-preţ. care permite accesul în toate zonele turistice importante ale ţării. Desigur. magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII). sunt şi factori defavorizanţi în dezvoltarea industriei turistice româneşti. Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul apropiat şi mijlociu.(OEF) a urmãrit crearea unui model prin intermediului căruia să poată fi măsurată contribuţia economică a Turismului şi Călătoriilor la nivel naţional. precum: • lipsa fondurilor pentru investiţii.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc In anul 2006 World Travel &Tourism Council şi partenerii săi economici şi de cercetare Oxford Economic Forecasting – au realizat un studiu privind simularea unui Cont Satelit in Turism pentru România. cercetare care este inclusă în standardele internaţionale de conturi satelit care a fost realizată de World Tourism Organization (OMT). • infrastructura generală. • asigurarea protecţiei şi securităţii turiştilor. care stabilesc legăturile între ţările continentului şi bazinul Mării Negre. aflat în permanentă perfecţionare pentru: • protejarea mediului înconjurător şi a patrimoniului turistic.

7 Industria turismului şi a călătoriilor Economia turismului şi a călătoriilor • 1.2% 6.7% 1.6% 1. Evoluţia contribuţiei la PIB a domeniului Turism & Călătorii în perioada 2006-2016 2006E 2016P Rate de creştere anuală 2006-2016 (%) 7.78 rate reale de creştere ajustate în funcţie de inflaţie 30 .6 6.81 2.7% a PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 3. dar inferioare celei la nivel mondial de 1. Modernizarea.2% din total ocupare (economia turismului) 5.9% 6.5%.2% şi celei la nivel mondial de 4. România se clasează pe locul 4 din 174 de ţări în ceea ce priveşte ratele de creştere a cererii pe termen lung.5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4.2% din investiţiile totale de capital 4.3% din cheltuielile guvernamentale Previziunile WTTC pentru sectorul Turism şi Călătorii din România sunt în general foarte pozitive.4 miliarde USD) ajungând la o contribuţie de 2. Prezentăm în cele ce urmează previziunile de creştere în următorii 10 ani exprimate ca rate medii de creştere• în perioada 2007-2016: 7.4 miliarde RON (4.2 miliarde RON (3.Potrivit datelor furnizate de acest studiu.4% a PIB în Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 2.0% şi celei la nivel mondial de 1.3% şi celei la nivel mondial de 4.5% şi celei la nivel mondial de 4.1% din total ocupare (industria turismului) 5.92 4.5 miliarde USD) cu o contribuţie de 5.4% din PIB.8% 7. În 2016 se aşteaptă ca industria de turism şi călătorii să reprezinte 6.1% şi celei la nivel mondial de 3.2% a investiţiilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4.8% din PIB (impact direct+impact indirect – economia turismului) 3. industria de turism şi călătorii din România se aşteaptă să contribuie în 2006 cu : 1.6% Conform acestor date.47 5.2% din total exporturi 7. În acelaşi timp economia turismului şi călătoriilor va genera 48.9% din total PIB (impact direct – industria turismului) 4.9% a cererii pentru turism şi călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3. investiţiile şi promovarea sunt vitale ca România să devină o destinaţie turistică internaţională de succes.6% a locurilor de muncă din Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 1.4% şi celei la nivel mondial de 3.7% a locurilor de muncă din Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 1.2% 8. Membră a NATO din 2002 şi proiectata aderare la Uniunea Europeană în 2007 înseamnă o creştere a conştiinţei despre România la nivel mondial.8% din PIB.

pârtiile de schi nu sunt echipate cu plase de siguranţă. doar 30 sunt omologate.15 5. de 120 de ori mai mic faţă de al Germaniei şi de 510 ori mai mic faţă 31 . escaladă. Între tipurile de sporturi de iarnă. sunt mici şi neîngrijite. doar 7 prezintă dotări adecvate turismului internaţional De asemenea. 7 sunt dotate cu echipamente pentru zăpadă artificială şi 13 au nocturnă. zboruri cu parapantă. sporturi de iarnă. mountain bike.92 1.17 % din ocuparea totală 3. Evoluţia ocupării în domeniul Turism & Călătorii în perioada 2006-2016 2006E 2016P Rate de creştere anuală 2006-2016 (%) Industria turismului şi a călătoriilor Economia turismului şi a 485.53 6. Potenţialul natural şi antropic În România. Meridionali şi Occidentali). P – previziuni Mii locuri de muncă 265.00 călătoriilor Notă: E.estimări. turismul pentru schi dispune de un potenţial natural ridicat pentru dezvoltare. Din cele 120 de pârtii existente.67 3.6 CAPITOLUL IV ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE 1.1. În prezent.92% în 2016 faţă de 5.7 1.75% în 2006.previziuni Ocuparea în industria turismului şi călătoriilor va creşte în 2016 ajungând în jur de 315.15% în 2006.000 cât sunt estimate în 2006 rezultând un surplusul de 85. fiecare dintre acestea cu caracteristicile şi peisajele sale.000 de locuri de muncă în 2006. Ca procent din totalul locurilor de muncă din economie acestea vor reprezenta 3. P .000 locuri de muncă faţă de cele 265.83% în 2016 faţă de 3. în România există 30 de staţiuni montane unde se pot practica aceste sporturi. În munţii României se pot practica drumeţiile montane. practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaţilor (Carpaţii Orientali.estimări. Ponderea acestora în totalul locurilor de muncă din economie va fi de 6.Notă: E.000 de muncă faţă de 485.75 Mii % din locuri ocuparea de totală muncă 314. Cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de iarnă. alpinismul. Ocuparea în economia turismului şi călătoriilor va atinge în 2016 aproape 570. Dintre cele 30 de staţiuni montane.83 569.000 de locuri de muncă. TURISMUL MONTAN 1. Domeniul schiabil actual al României este de câteva sute de ori mai mic decât în ţările alpine de referinţă ( ex.

sunt dotate cu echipament audio-recepţie şi camere de filmat etc. de asemenea. telescaune şi teleschiuri. lipsa marcajelor reprezentând un punct slab pentru practicarea drumeţiilor montane.de al Franţei). Ceahlău. îl reprezintă existenţa şcolilor de schi şi dotarea lor cu monitori şi calificarea acestora.033 în Franţa.534 în Elveţia) şi aproape 80 de km de pârtii amenajate (faţă de 9. în general sunt necorespunzătoare.2. Bucegi. Muntele Mic. dar şi cursuri speciale.8 % din totalul capacităţii de cazare. etc. începători şi avansaţi. pentru schi acrobatic. numărul acestora este foarte redus şi în acelaşi timp nu sunt dotate corespunzător. 1. Semenic. În ţările cu turism de iarnă dezvoltat numărul şcolilor şi al monitorilor este impresionant: practic nu există staţiune pentru sporturi de iarnă care să nu aibă minimum 2-3 şcoli ( pentru adulţi. şi 2. Gârbova. Rodnei. Echiparea tehnică cuprinde 61 de teleferice – telecabine. În ultimii 2 ani. iar Austria peste 400. În ceea ce priveşte distribuţia spaţială. Ţarcu. fie avansaţi dar şi pentru copii (preşcolari şi şcolari). Instalaţiile de deservire a domeniului schiabil sunt dominate de teleschiuri şi telescaune. 1. aria care cuprinde ofertele turistice de interes naţional şi internaţional concentrează cele mai multe şi mai moderne teleferice. 32 . precum şi programele oferite. Ponderea hotelurilor în locurile de cazare s-a menţinut constant în ultimii ani fiind în medie de 30 %. Din cele 60 de masive montane analizate. în 2004 numărul locurilor fiind cu 3. O mare parte dintre acestea nu sunt marcate corespunzător. capacitatea de cazare din staţiunile montane reprezintă 11. care nu acoperă întreg spaţiul montan. circa 20 dispun de o anumită echipare tehnică. fie începători. cursuri pentru schi fond. marcate şi semnalizate. Acesta este prezent în 20 de masive montane ( dintr-un total de 72) şi respectiv 16 judeţe cu relief muntos ( din totalul de 27). care însumează 65 de km lungime (faţă de cele 3. Un alt element important care caracterizează calitatea ofertelor pentru sporturile de iarnă. ponderea lor cumulată fiind de 86%. Capacitatea de cazare La nivelul anului 2004. 3. În munţii României existe peste 246 de trasee amenajate. iar numai 13 au o dotare mai bună ( Postăvarul. În România. Zonele şi pârtiile afectate şcolilor de schi sunt în special amenajate. Cea mai mare parte a domeniului schiabil amenajat se află concentrat într-un singur areal. iar din punct de vedere tehnic. numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere uşoară în staţiunile montane.500 în Franţa). se organizează.2. etc. de peste două decenii.500 km în Austria. Făgăraş.696 teleferice în Austria.) astfel că Franţa şi Elveţia au peste 200.9% din suprafaţa totală). Pentru practicarea drumeţiilor montane foarte importante sunt traseele montane. Indicatorii activităţii turistice 1. În prezent există aproximativ 61 de cabane clasificate.1. Cindrel. care aparţine judeţelor Prahova. Se organizează cursuri pentru adulţi. Braşov şi Dâmboviţa ( revenindu-i astfel 62.5 % mai mare faţă de anul 2002. pentru copii.). în anumite staţiuni. pentru schi acrobatic sau artistic (free style).

creştere mai mare fiind la turiştii romani respectiv de 19. de tip teleschi. Aceasta s-a datorat în principal timpului favorabil practicării sporturilor de iarna. 33 . babyschi.2. faţă de 2003.2 %.4 % faţă de 2002. a instalaţiilor de transport pe cablu de capacitate mica. în 2004 înregistrându-se o creştere cu 19.etc. Circulaţia turistică Numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din staţiunile montane au înregistrat în ultimii ani o creştere. Evoluţia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos: Innoptarile turistilor în unităţile de cazare din staţiunile montane 2500000 2000000 21 37555 231 7001 201 90 41 1 808601 1 876226 Innoptarile turistilor straini in unitatile de cazare din statiunile montane 300000 226816 239762 212525 216769 270352 230267 innoptari 1 000000 500000 0 1 999 2000 2001 2002 2003 2004 innoptari 1 500000 2060351 250000 200000 150000 100000 50000 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ani ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică Hotelurile deţin o pondere de 69 % din numărul total de înnoptări. Faţă de 2002 numărul de turişti străini a crescut în 2004 cu 18.7%.Evoluţia locurilor de cazare existente în turismul montan 36000 35000 34000 locuri 33000 32000 31000 30000 29000 1999 2000 2001 ani 2002 2003 2004 341 29 35626 3401 2 32458 32554 31 432 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 1. a modernizării dotărilor domeniilor pentru schi şi a creşterii numărului instalaţiilor de produs zăpada artificiala. În 2004 se constată o creştere de aproape 100% a înnoptărilor turiştilor în structurile de cazare de categoria 4 stele.2.

domeniul schiabil modernizat numai parţial. 34 . etc. . . refugii.lipsa structurilor primire turistică cu funcţiuni de cazare specifice zonelor montane ( cabane. elemente de siguranţă pentru turişti).faună şi floră foarte bogate în toate masivele montane.potenţial turistic montan în toate sezoanele.5 % din înnoptările din România sunt în staţiunile montane şi din acestea 13.9 % sunt înnoptări ale turiştilor străini. uzate fizic şi moral. . În cazul turiştilor străini după ţara de origine. Analiza SWOT Puncte ţări .lipsa instalaţiilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tip teleschi. .4.1 % din turiştii sosiţi în staţiunile montane şi aproape 86.instalaţii de transport pe cablu învechite.1. babyschi.nivelul redus de poluare în aer. . Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului 1.necorelarea dezvoltării domeniului schiabil cu infrastructura generala. .). Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări de origine 19% Israel 8% Regatul Unit Germania SUA 9% 7% Italia Alte tari 50% 7% Sursa: Institutul Naţional de Statistică 1. .varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite bine păstrate în zonele montane. .acces relativ facil în majoritatea staţiunilor turistice de interes naţional şi în masivele montane importante.creşterea suprafeţei de arii protejate din zonele montane.nivelul ridicat de conservare a zonelor montane. Israelul ocupa primul loc cu 19 % din totalul înnoptărilor turiştilor străini. în multe staţiuni. Românii reprezintă 86.3. .2. Puncte slabe .neamenajarea în totalitate a traseelor turistice montane din masivele circulate ( marcaje. urmată de Germania cu 9% şi Marea Britanie cu 8 %. .3 Piaţa turistică La nivelul anului 2004. apă şi sol. .8 % din numărul înnoptărilor. 4.

Prezentarea potenţialul natural şi antropic pentru turismul balnear România are un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. 2.lipsa avioanelor charter şi a avioanelor de linie de pe principalele pieţe europene importante pentru dezvoltarea turismului montan. .nivelul ridicat de investiţii necesar pentru dezvoltarea staţiunilor de schi. care ar putea limita beneficiile locale ale programului Superski în Carpaţi. accesibilitatea în funcţie de anotimp. . pentru îmbunătăţirea dificultăţii pantelor sau calităţii covorului de zăpada (zăpada produsa artificial) când se îmbunătăţeşte nivelul de schiere (staţiunile se uzează moral foarte rapid).creşterea cererii privind ecoturismul/turismul în arii protejate. 2. . . ceea ce ar putea conduce la pierderea unor oportunităţi mai favorabile (schi fond. . etc. cu mai multe activităţi de iarnă în afara schiului. activităţi de vară).1. .lipsa materialelor de promovare pentru zonele montane sau calitatea slabă a informaţiei în majoritatea cazurilor. 35 .creşterea cererii pentru practicarea turismului activ pe pieţele europene. numai 10% din francezi merg la schi o dată pe an). cât şi tendinţa pentru experienţe “uşoare”.atenţia internaţionala acordata turismului montan în general şi domeniului schiabil în principal.timpul de viata al produselor de schi. . Oportunităţi . dat fiind fondul de resurse disponibile.domeniul schiabil mult mai dezvoltat în majoritatea ţărilor europene.stagnarea cererii europene pentru schiul de iarnă (ex. nămolurile sapropelice de la Lacul Sărat sau Techirghiol. folosit de o largă categorie de turişti.calitatea şi diversificarea serviciilor turistice de profil pe plan extern.dezvoltarea facilitaţilor de cazare în principal în mediul rural. . în mod regulat. mersul pe tălpici de zăpadă. .creşterea interesului touroperatorilor pentru turismul montan în general.costurile relativ ridicate ale unor astfel de produse care limitează accesul la publicul larg. şi o serie întreagă de resurse minerale unice sau foarte puţin răspândite pe plan european: mofetele din zona Carpaţilor Orientali. . TURISMUL BALNEAR Este acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. Subsolurile româneşti în momentul de faţă conţin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene. .- inexistenţa informaţiilor cu privire la starea traseelor turistice montane ( grad de dificultate. fie el public sau privat (câteva comunităţi locale trebuie să-şi schimbe investitorii după câţiva ani în care staţiunea s-a confruntat cu dificultăţi). . care necesita investiţii continue pentru menţinerea teleschiurilor.nevoia de contractori străini (companii de teleschiuri) pentru dezvoltarea staţiunilor de schi. .reducerea veniturilor populaţiei în general în paralel cu creşterea preţurilor la facilităţile pentru practicarea schiului.). Ameninţări .

Multe dintre aceste staţiuni necesită modernizarea şi dezvoltarea reţelei de scurgere a apei. a sistemului de livrare.Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice. îmbunătăţirea reţelei de drumuri în acestea. diagnostic şi tratament sunt oferite în cadrul aceleaşi clădiri. Sovata. a dezvoltat o nouă 36 . Băile Govora. drumurile de acces. Aceasta este redusă doar în câteva staţiuni de interes naţional. în care serviciile de cazare.500 şi 8. Această formă de turism aduce o categorie specifică de turişti. Covasna. sub acest raport). De exemplu. care. Tot sistemul balnear se bazează încă pe ajutorul social. a lipsei personalului calificat pentru repararea şi întreţinerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea şi degradarea calitativă a tratamentelor. incluse în circuitul internaţional. datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe importante. Cele mai mari staţiuni. suprasolicitate de nevoia de a “face faţă” cerinţelor de moment. Staţiunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix. după cum se cunoaşte. Buziaş. O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament constituie aparatura medicală. Societăţile sunt preocupate de găsirea de alternative în cazul dispariţiei acestei forme de turism. incluzând arii cu un bio-climat tonic. • mofete – emanaţii naturale de bioxid de carbon • lacuri cu ape mineralizate de diferite concentraţii • diferite micro-climate (inclusiv cele din saline) În România există 160 de staţiuni şi localităţi balneare care deţin resurse de factori minerali de cură ( ceea ce face ca România să fie una dintre cele mai bogate ţări din lume. Slănic Moldova. Turismul balnear din România este o formă de turism social. din care 24 de staţiuni balneare sunt de interes naţional. deţinea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) din totalul capacităţii de cazare a turismului balnear. Vatra Dornei. În multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare. În zona Carpaţilor Orientali se estimează că există 1500 de izvoare minerale. Călimăneşti-Căciulata.500 sunt. • nămoluri terapeutice cu conţinut de substanţe organice şi minerale. în ordine: Băile Felix. etc. Acestea se află în principalele zone naturale ale României. de deal şi în zonele sub – carpatice. Băile Herculane. Băile Olăneşti. influenţează în bună măsură aprecierea turiştilor asupra serviciilor medicale prestate în staţiunile balneoclimaterice. cu un număr total de locuri cuprins între 2. şi de asemenea în zonele de câmpie. urmată de Herculane. Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare şi chiar superioare celor existente în staţiunile balneare consacrate pe plan mondial. Călimăneşti – Căciulata. Staţiunea Băile – Felix. ca şi la uzura permanentă a aparatelor în funcţiune. care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili. celelalte având un rol mai redus pe piaţa turistică internă şi europeană. sedativ. Turismul balnear ca şi alte forme de turism din România este marcat de sezonalitate. s-au construit hoteluri de cură şi complexe sanatoriale moderne. îndeosebi arcul Carpatic şi litoralul Mării Negre. Nefuncţionarea multor aparate din cauza pieselor defecte. în toate cele 14 categorii de afecţiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. a căror compoziţie chimică este foarte variată. marin şi de salină. masă. Resursele naturale balneare ale României cuprind : • ape minerale şi termale de nivel internaţional.

săli de spectacole. profilul staţiunii şi grupele de vârstă care frecventează staţiunea. bowling. Evoluţia locurilor de cazare existente în turismul balnear 47000 46000 45000 44000 43000 42000 41000 40000 39000 38000 45768 43186 locuri 43624 42735 42189 40894 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică Ponderea hotelurilor în totalul locurilor de cazare în staţiunile balneare. piste pentru atletism. pârtii de schi.1 Capacitatea de cazare La nivelul anului 2004. terenuri de sport. telescaun. a cunoscut o scădere permanentă. biblioteci. de la 63% în 1999 la 70. în general. În celelalte staţiuni. simpozioane şi training-uri. a crescut numărul de locuri în hoteluri de categorii superioare (3 – 4 stele) cu aproximativ 60% fapt ce se datorează fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea şi ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente. discoteci.2. Felix. parcuri. jocuri mecanice. În ultimii 4 ani. numărul locurilor de cazare în staţiunile balneare. teren cros. În cazul staţiunilor situate în apropierea marilor centre urbane. Aceasta se datorează retrocedărilor vilelor din aceste staţiuni sau trecerii unora din acestea în regim de exploatare individual. în 2004 numărul locurilor fiind cu 10. în ultimii 3 ani. Vatra Dornei): ştranduri termale în aer liber. spaţii amenajate pentru picnic. 37 . muzee. cinematografe.2. în weekend ştrandurile şi piscinele sunt supraaglomerate. saune. creând disconfort pentru turiştii sosiţi în ţară sau de peste hotare.9% în 2004. Indicatori ai activităţii turistice 2. capacitatea de cazare din staţiunile balneare reprezintă 14. carusele. agrementul este foarte redus sau chiar lipseşte. a crescut în ultimii ani. cazinouri. 2.formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. în funcţie de cadrul geografic.8 % din totalul capacităţii de cazare existente. Agrementul balnear se dezvoltă. Cu toate acestea. piscine acoperite. pârtii pentru săniuţe.7 % mai puţine faţă de anul 1999. agrementul cuprinde următoarele ( pentru exemplificare sunt considerate staţiunile Herculane. În staţiunile destinate turismului internaţional.

3.4% . 38 .2.fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism. Circulaţia turistică Numărul sosirilor turiştilor străini în staţiunile balneare. iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 52.2. a înregistrat o scădere de 4.6% în 2004. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului Gradul de ocupare în staţiunile balneare este de 48.2.4% în 2004 faţă de 2003 iar numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare o creştere cu 8 % în 2004 faţă de 2002. Evoluţia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos: Innoptari turisti in unitatile de cazare din statiunile balneare 5882141 5831252 Innoptari 5406773 5299860 5628795 5554567 total 1999 2000 2001 Ani 2002 2003 2004 Innoptarile turistilor straini in unitatile de cazare din statiunile balneare innoptari 177768 141725 149349 159627 156813 184004 straini 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică 2.2.

9 % din înnoptările din România sunt în staţiunile balneare. iar locul 5 este ocupat de Italia cu o cotă de piaţă de 4. urmată de Germania şi Israel. În cazul turiştilor străini.03%. 2.13%. dar numai 3.98% . 36. Austria.tară tradiţional emitentă pentru zona balneară (locul 4 în perioada 1994-1999 şi 2001.3 % din înnoptări sunt ale turiştilor străini.1998-2001 se afla pe primul loc.93% din piaţă un procent net superior mediei pe ţară. Numărul mare de turişti români este realizat în special datorită programelor sociale şi sindicale. Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări de origine 20% 4% 5% 30% 21% Germania Israel Ungaria 20% Austria Italia Alte tari Sursa: Institutul Naţional de Statistică Zona balneară are ca primă piaţă emitentă Ungaria cu o cotă de 26. merită remarcat faptul că zona balneară concentrează cel mai bine fluxurile de turişti străini.96%.6% din numărul înnoptărilor. iar a treia Israel cu 18. Ungaria ocupa primul loc.82%. Românii reprezintă 93. 39 . Piaţa turistică La nivelul anului 2004. alte motivaţii fiind observate în rândul categoriei de vârstă tânără şi în rândul celor cu studii superioare (odihnă şi relaxare şi distracţie şi divertisment). o ţară care nu s-a aflat până acum în top. De asemenea. pe primele locuri.1 zile. cele 5 ţări deţinând împreună 74. Principalul scop al călătoriei este tratamentul. cu o treime din totalul înnoptărilor. comparativ cu durata pentru alte produse turistice principale. aceasta din urmă fiind într-o pierdere de cotă după ce în anii 1994-1995.3 % din turiştii sosiţi în staţiunile balneare şi peste 96. A doua ţară emitentă este Germania cu 19.Durata medie a sejurului este 8.3. iar în anii 1996-1997 şi 2002-2003 pe locul al doilea (conform Anexei I) . locul 3 în perioada 2002-2003 şi 2000 – a se vedea Anexa I). se află în mod surprinzător pe locul 4 cu 5.

80% din ei vin pentru tratament. pentru turismul balnear.structuri de primire şi tratament de slabă calitate. lipsa spaţiilor verzi specifice şi îmbătrânirea parcurilor balneare . .nivelul de pregătire al cadrelor medicale din domeniu.creşterea solicitărilor pe plan internaţional/naţional privind turismul balnear. 40 . . . Belgia.E. .70% din turiştii staţiunilor balneare au peste 50 de ani.infrastructura de acces.superioare din punctul de vedere al facilitaţilor.existenţa unor de resurse balneare unice pe plan european. Analiza SWOT Puncte ţări .creşterea numărului de touroperatori specializaţi şi specialişti în turismul balnear.dotări de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate şi creează disconfort pentru turişti. Oportunităţi . recreere şi divertisment.creşterea facilitaţilor specifice nu tratamentului recuperator ci de prevenţie – wellness. utilităţi).Interesul crescând pe plan internaţional.creşterea competiţiei pe plan regional prin apariţia unor destinaţii noi – Croaţia. . .anularea subvenţiilor statului. . . .acces dificil spre unele staţiuni balneare.gamă variată de proceduri de cură. a substanţelor şi resurselor minerale din staţiunile balneare. utilizare şi colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă.4.atenţia factorilor de decizie în politica de muncă/asistentă socială în prevenirea accidentelor şi păstrarea capacitaţii de efort pe perioadă îndelungata.preţuri reduse în comparaţie cu alte ţări. Franţa. Cehia.existenţa unor pieţe tradiţionale pentru turismul balnear din România – Germania. . Puncte slabe . Ameninţări . . prin intermediul Casei de Pensii. mai ales.neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan regional.conservarea unor modele de management depăşite în condiţiile accesului în U.mediul ambiant al staţiunilor prost întreţinut. Slovenia . . dar şi naţional privind tratamentele tradiţionale.exploatarea intensivă.scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.asigurarea la un nivel scăzut a serviciilor de tratament. . . .oferta similară a unor destinaţii tradiţionale – Ungaria. . . Israel. . .infrastructura locală slabă ( acces.. . 50% cheltuiesc în staţiuni sub 100 de euro pe durata întregului sejur 2.tendinţa de îmbătrânire a populaţiei pe plan mondial.accesarea fondurilor internaţionale de asistenţă. . .

lagune. ţărmul marin este reprezentat de limita Deltei Dunării. iar media anuală este de 11°C. Din calcule se observă că raportul locurilor la mese faţă de locurile de cazare este de peste 1. Agrementul de interior este reprezentat de discoteci. Agigea. fără adâncimi bruşte şi fără stânci şi pietriş care stânjenesc accesul la mare. Pe lungimea litoralului se disting două sectoare diferite ca natură: la nord de Capul Midia. litoralul este alcătuit dintro succesiune de promotorii între care se desfăşoară alveole concave de coastă. Temperatura medie în timpul verii este de 24°C. Salinitatea redusă a apei ce favorizează practicarea sporturilor nautice şi a scufundărilor subacvatice. aerosolii naturali provenind din sfărâmarea valurilor ajută la mineralizarea organismului. numărul acestora este de aproximativ 800 iar capacitatea acestora se estimează a fi între 145. inclusiv Constanţa şi Mangalia. Între Gura Chiliei şi Sfântul Gheorghe. Tatlăgeac şi Neptun. La acestea se poate adăuga faptul că Marea Neagră este lipsită de flux şi reflux iar valurile care se formează îşi pierd din forţa lor în zona ţărmului datorită adâncimii reduse care se continuă sub apa mării. O formă superioară de agrement de incintă o constituie hotelul organizat pe sistem „club de vacanţă” care începe să prindă contur şi în România. Cu unele excepţii. TURISMUL DE LITORAL 3. în Venus (hotel Adriana). cu vânturi puternice. baza materială este în general bună. hoteluri de acest gen existând în Jupiter (hotel Capitol). de la Gurile Dunării în partea de nord (braţul Chilia – frontiera ţării cu Ucraina) şi până la Vama Veche situată la graniţa cu Bulgaria la sud. De la Sfântul Gheorghe la Capul Midia se desfăşoară o zonă cu nisipuri joase în mare parte dominată de prezenţa complexului lagunar Razelm. faptul că fauna mării este lipsită de elemente periculoase şi nu în ultimul rând aerul mării care este caracterizat printr-o mare puritate. pe o distanţă de 40 km. beneficiind de modernizări sau construcţii recente şi dotări de bună calitate. lipsa mareelor ce oferă turiştilor plaje uscate în mod permanent.1 Potenţialul natural şi antropic Litoralul românesc al mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km. săli de jocuri distractive şi de noroc şi baruri de noapte. fără însă a lua în calcul unităţile şi punctele de lucru de tipul patiseriilor. simigeriilor şi chioşcurilor – care vând produse alimentare şi băuturi răcoritoare. aici întâlnindu-se cordoane litorale care delimitează lacurile Taşaul. Mamaia.2 locuri de alimentaţie la un loc de cazare. Iernile sunt moderate. simţindu-se însă lipsa videotecilor şi a cluburilor cu funcţionalităţi multiple. Condiţiile climatice ale litoralului românesc sunt dintre cele mai favorabile cu o climă blândă şi uscată. în Mamaia complexul hotelier Yaki şi Club 41 . Durata de strălucire a soarelui în luna iulie este de 10 – 12 ore pe zi. Zona sudică a litoralului. vara zilele fiind lungi şi călduroase. litoralul este alcătuit din plaje joase. în componenţa acesteia intrând agrementul terestru de interior şi în aer liber şi agrementul acvatic cu agrementul de plajă şi cel nautic. cu faleză înaltă. Techirghiol. În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie publică de pe litoral. acolo unde se găsesc staţiunile de litoral amenajate special pentru practicarea turismului de litoral este situată între paralela de 44° 25’ şi paralela 43° 25’ latitudine nordică şi se întinde pe 82 km. lipsa curenţilor de mare intensitate în sezonul estival şi înălţimea mică pe care o au valurile mării. grinduri) şi la sud de Constanţa. gogoşeriilor.000 şi 150. favorizând talasoterapia. panta ţărmului este lină. iar ca principala funcţie a acestuia este cea de divertisment care se adresează în special turiştilor tineri.000 de locuri la mese. nisipoase cu formaţiuni care atestă geneza fluvială (întinderi acoperite cu stuf.3. În ultimii ani şi oferta de agrement a staţiunilor de litoral s-a diversificat.

Capacitatea de cazare La nivelul anului 2004. numărul locurilor de cazare a cunoscut o uşoară creştere în staţiunile litorale. în celelalte staţiuni numărul acestor echipamente fiind prea redus. Evoluţia locurilor de cazare existente în turismul litoral 120000 119000 locuri 118000 117000 116000 115000 114000 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică 42 .5 % mai multe faţă de anul 2002. cluburi. etc. cum ar fi teatrele de vară pentru care nu s-au făcut deloc investiţii de modernizare. S-a realizat primul port privat de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare din România. În Saturn s-a investit pentru realizarea complexului acvatic din zona hotelurilor Hora – Balada – Sirena care cuprinde piscine. Acest tip de agrement este cel mai bine reprezentat de staţiunea Mamaia. terenuri de joacă pentru copii. 4 pe malul mării şi 4 pe malul lacului Siutghiol precum şi telegondolă care a atras un număr foarte mare de turişti dornici să admire panorama staţiunii. primul aerodrom privat autorizat din România la Tuzla. În staţiunea Mamaia s-a construit parcul de distracţii acvatic Aqua Magic plus alte 8 baze de agrement nautic. De asemenea Herghelia Mangalia a fost modernizată în 2004. discoteci. volei. Indicatori ai activităţii turistice 3. unele sunt vechi. În această categorie se încadrează terenurile de sport. în 2004 numărul locurilor fiind cu 0. fântâni arteziene. Agrementul în aer liber este foarte vast. bar pe apă.2. sau parcurile de distracţii care au produs chiar şi victime omeneşti. plimbările cu trăsura.2.Scandinavia care pun la dispoziţia turiştilor terenuri de tenis. minigolf.6 % din capacitatea de cazare existenta la nivelul întregii ţări. axându-se în special pe activităţile sportive. fotbal. 3.1. tobogan acvatic. unde se oferă turiştilor posibilitatea de a efectua zboruri de agrement şi salturi cu paraşuta. Ponderea hotelurilor în locurile de cazare în ultimii ani a fost în medie de 63%. capacitatea de cazare din staţiunile de pe litoral reprezintă 42. cazinouri. plimbări cu helicopterul sau cu avionul şi salturi cu paraşuta. echitaţie. parcurile de distracţii. În ultimii 4 ani. închirierea de biciclete. construit la standarde occidentale – Yacht Club – „Europa” din Eforie Nord.

În ultimii 2 ani. Durata medie a unui sejur este 5. 3.4 % sunt în hoteluri. Unităţile de cazare de două stele deţin 59. urmată de Federaţia Rusă cu 11% şi Franţa cu 7%. în România. Germania ocupa primul loc cu 27 % din totalul înnoptărilor turiştilor străini. În cazul turiştilor străini. Circulaţia turistică Numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din staţiunile litorale a înregistrat în ultimii ani creştere. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului Gradul de ocupare în staţiunile de pe litoral este de 41. iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 48. 43 . 3. 3.1% a numărului înnoptărilor în 2004. 23. Din totalul înnoptărilor pe litoral.2. a crescut de 4 ori numărul de locuri în hoteluri de categorii superioare (4 – 5 stele). astfel.3 Piaţa turistică La nivelul anului 2004.2.5 %.5 % din înnoptările din România sunt în staţiunile de pe litoral din care 17.7 zile. 86.6 zile în 2004.5 % de turişti străini fata de anul 2002.8 % sunt înnoptări ale turiştilor străini.3.1 zile în 2002 la 5.1 zile în 2004. Totodată s-a constatat o reducere a duratei sejurului turiştilor români de la 6.2.9 % din turiştii sosiţi în staţiunile litorale şi realizează aproximativ 86 % din numărul înnoptărilor. Românii reprezintă 88. fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea şi ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente.3 % din înnoptări urmate de cele de o stea cu 17.7 % şi 3 stele cu 11. Evoluţia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos: Innoptarile turistilor în unităţile de cazare din staţiunile litorale 4600000 4500000 innoptari Innoptarile turistilor straini in unitatile de cazare din statiunile litorale 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 4400000 4300000 4200000 41 00000 4000000 1999 2000 2001 2002 2003 2004 1999 2000 2001 2002 2003 2004 a ni ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică Odată cu creşterea numărului de turişti s-a înregistrat şi o creştere cu 1.1% .3 % a numărului de turişti şi cu 44. în anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu 10. Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul turiştilor străini care a scăzut la 7.5 zile în 2002 la 7.8 % în 2004.

36%. au o importantă poziţie strategică. politică şi economică. . Rusa Alte tari În 2004 pentru zona de litoral principala ţară emitentă rămâne Germania cu o cotă de piaţă destul de mare de 27. tară care în perioada 19982003 deţinea locul doi (a se vedea Anexa I).absenţa politicilor şi programelor coerente de dezvoltare integrată a litoralului românesc (infrastructură şi echipare tehnico-edilitară.numărul mare de structuri de primire turistice ( 42 % din capacitatea totală de cazare a României) . .poziţia în teritoriu: regiunea Dobrogea în general şi Litoralul. protecţia şi reabilitarea mediului natural şi construit etc. 3. .potenţialul natural şi antropic al litoralului. aeroportul internaţional Mihai Kogălniceanu şi porturile maritime Constanţa şi Mangalia permit un acces facil spre şi dinspre Europa şi Asia. „Challangerul” este reprezentat de Federaţia Rusă cu 11.importanţa Marii Negre în politica internaţionala la nivel regional.22% peste media înregistrată la nivelul ţării. .orientarea geografică a plajei – spre răsărit . magistrala feroviară Bucureşti .poluarea mediului şi procesele de degradare a plajei şi falezei ţărmul Marii Negre. Analiza SWOT Puncte ţări .canalul Dunăre .4.Marea Neagră.Constanţa. fiind situate la interferenţa a două mari zone geopolitice: Europa Central-vestică şi Orientală şi Asia de Vest şi Sud – Vest.drumurile europene E 60 şi E 87.17%. . Punctele slabe . ajungând în această poziţie după ce în perioada 1997-2003 a lipsit din primele cinci ţări emiţătoare de turişti (a se vedea Anexa I). A treia ţară emiţătoare pentru litoral este Franţa cu o cota de piaţă de 6.Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări de origine 27% 50% 4% 7% 1% 11% Germania Franta Italia Ungaria Fed.situri istorice din perioada Greciei şi Romei antice.9%. . 44 . . în particular..permite cura benefică de raze ultraviolete.93% iar Ungaria a cincia cu 1. Italia este a patra ţară emitentă cu 3. .

1. ca potenţială destinaţie turistică. cetăţile dacice.9% din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional. monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă. calitatea scăzută a serviciilor în raport cu preţurile practicate . cetatea Sighişoara etc. Potenţialul cultural România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. bisericile cu fresce exterioare.creşterea numărului de structuri turistice cu funcţiuni de cazare în conformitate cu tendinţele pe plan internaţional: all inclusive. conservare a zonei costiere.). oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ (număr redus al facilitaţilor) şi uzată moral din punct de vedere al echipamentelor/instalaţiilor. Ameninţări . necolaborarea la nivel regional a factorilor implicaţi în gestionarea turismului respectiv a autorităţilor publice locale şi autorităţilor publice centrale.- absenţa politicilor de dezvoltare economică şi turistică unitară a judeţului. de multe ori de numai două luni .dezvoltarea net superioară a produsului similar în Bulgaria.creşterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei şi patru stele în detrimentul celor nemodernizate. Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezintă 12.proiecte internaţionale de asistenta în conservarea şi mărirea plajelor. . accesul dificil spre litoral. absenţa curselor aeriene directe spre aeroportul internaţional Constanţa. dar toate strâns legate de zona litorala. . Oportunităţi .legislaţia coerentă în gestionarea plajelor. Croaţia şi Slovenia şi alte ţări din zonă. între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti. manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale. managementul integrat al zonei costiere. 4.scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. . durata foarte redusă a sezonului turistic estival. de dimensiuni reduse. prelucrarea lemnului. . personalizate . bisericile de lemn din Maramureş şi Sălaj. fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti. . în cele trei unităţi teritoriale specifice: zona litorală.implicarea touroperatorilor importanţi pe piaţa internaţionala în incoming pe litoral. ansambluri arhitecturale urbane. nivelul de pregătire al personalului în scădere ca urmare a migraţiei forţei de munca.posibila scădere a veniturilor din turism ca urmare a accentuării sezonalităţii şi a tendinţei de turism de weekend. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate. portul popular. arta decorării. în ultimii ani înregistrându-se o 45 . îndeosebi pe calea rutieră . zona centrală şi zona dunăreană. centre istorice şi situri arheologice. târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziţionale etc. imaginea defavorabilă a României în străinătate. . Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate.tendinţa de migrare a forţei de muncă în străinătate. TURISMUL CULTURAL 4.

avantaj competitiv din punct de vedere al turismului cultural în comparaţie cu principalele destinaţii din regiune. accesibilitatea redusă la unele situri arheologice şi monumente istorice. lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. 46 . cercetări de piaţa reduse din punct de vedere al numărului şi regiunilor în care au fost realizate. lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului cultural. lipsa conştiinţei/educaţiei a ceea ce înseamnă patrimoniu cultural naţional şi a importanţei acestuia în prezent dar. rigiditatea instituţiilor culturale în desfăşurarea programului de vizită indiferent că este sau nu sezon turistic. ca urmare a schimbării destinaţiilor unor unităţi de cazare. etc. Analiza SWOT Puncte ţări bogăţia patrimoniului cultural material şi imaterial al României.2. monumente istorice şi mănăstiri. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţii. Puncte slabe nivelul de pregătire destul de redus al ghizilor din turismul cultural (circuite în mod special) şi al ghizilor de la diferite obiective turistice. existenta unei reţele de structuri turistice cu funcţiuni de primire la nivel de 3* şi 4* în toate oraşele importante din România respectiv în principalele regiuni etnografice. biserici. numărul relativ mare de obiective turistice incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. cetăţi medievale.5%.diminuare a acesteia. lipsa de conlucrare între puterea administrativă/societatea civilă. mai ales. în viitor.). Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a crescut cu 28. semne de vizitare. monumentele de arhitectura învechită şi insuficientă. existenta unor personalităţi pe plan mondial în ceea ce priveşte cultura – Enescu. lipsa infrastructurii ( parcări. multiculturalitatea spaţiului românesc. 4. un sistem educaţional la nivelul şcolii bazat pe evaluare cantitativă şi nu calitativă. societatea în general.. Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile arheologice. Oportunităţi programele culturale şi de finanţare ale Ministerului Culturii şi Cultelor. creşterea numărului de turişti/vizitatori care au ca motivaţie diferite forme de turism cultural . Brâncuşi. neperceperea obiectivului turistic ca o sursă financiară suplimentară nici de gestionării acestora şi nici de comunitatea locală. lipsa evenimentelor culturale care să fie legate de numele unor obiective turistice. marketingul obiectivelor turistice culturale este redus mai ales la nivel regional/local ceea ce determina o necunoaştere a valorii acestora.

Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională). ECOTURISM 5.1.216 ha). reviriment al turismului care ar putea fi denumit „post masa” şi care are conotaţii culturale profunde.concurenţa pe plan internaţional – biserici de lemn există şi în Ungaria.14% din suprafaţa terestră a ţării la finele anului 2004. . biserici rupestre.la nivel internaţional. parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei este de 1.extinderea spaţiului turistic după căderea comunismului care a izolat România. Acestea sunt grupate astfel: 12 parcuri naţionale (306. cu influenţă directă asupra circulaţiei turistice. . atât ca suprafaţă. Suprafaţa totală a parcurilor naţionale. ceea ce reprezintă 6. .diversificarea ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistice reprezentative pentru dezvoltarea spirituală a unei naţiuni – monumente paleocreştine. rezervaţia Biosfera Delta Dunării ( 576. datorită stării favorabile de conservare în care se află sistemele ecologice şi speciile din Delta Dunării.urbanizarea populaţiei rurale cu implicaţii directe în pierderea patrimoniului cultural imaterial.128 ha).dezvoltarea economică mai slabă a României comparativ cu ţările din regiune.dezvoltarea transportului tip charter în capitalele ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi mai puţin la Bucureşti.programul de finanţare CULTURA 2000.989 ha). . Ameninţări . În anul 2000. 14 parcuri naturale cu o suprafaţă de 772. Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” Din reţeaua naţională de arii naturale protejate Delta Dunării se distinge. . În afara parcurilor naţionale. 5. biserici fortificate există şi în Slovenia. parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei există circa 800 de rezervaţii ştiinţifice. Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural.128 ha.43 % din suprafaţa terestră a tării.concurenţa la nivelul monumentelor incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO în regiunea centrală şi estică a României. 14 parcuri naturale ( 772.779 ha S. . . monumente ale naturii şi rezervaţii naturale a căror suprafaţă totală nu a fost încă determinată însă este estimată la aproximativ 169. Procentual acestea sunt distribuite astfel: 47 . Potenţialul natural România deţine în prezent 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă totală de 306.989 ha. .655. Prin urmare suprafaţa terestră a ariilor naturale protejate acoperă 7. Consiliului Europei a acordat Diploma Europeană acestei rezervaţii.333 ha (121.000 hectare. cât şi ca nivel al diversităţii biologice.extinderea spaţiului geografic al Uniunii Europene. maritimă).diversificare ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistice reprezentative pentru dezvoltarea spirituala a unei naţiuni – monumente paleocreştine. având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei. biserici rupestre.în special afaceri. .programele de finanţare LEADER şi INTERREG pentru turism şi cultură. .

2.2.3% la 36. cât era în anul 2002 la 32. Indicatori ai activităţii turistice din Delta Dunării 5. numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere continuă în unităţile de cazare din Deltă.1. În aceeaşi perioadă numărul unităţilor de cazare a cunoscut o creştere cu 64. se constată o creştere a ponderii locurilor de cazare in structurile de categorie superioară (4 – 3 stele) de la 17. În ultimii 2 ani.B.59% 42.2% pentru aceeasi perioadă.2% din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări. Cu toate că ponderea hotelurilor în locurile de cazare a scăzut de la 34.4 %. Capacitate La nivelul anului 2004. astfel în 2004 numărul locurilor fiind cu 40.Ariile naturale protejate 9.D. capacitatea de cazare din Delta Dunării reprezintă sub 1. Circulaţie Numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din Deltă au înregistrat în ultimii ani evoluţii ascendente.8 % mai mare faţă de anul 2002. Alte tipurii de arii protejate 5.26% 16. Evoluţia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos: Evoluţia locurilor de cazare existente în Delta Dunării 3500 3000 2500 locuri 2000 1500 1000 500 0 1999 2000 2001 ani 2002 2003 2004 2692 2485 2478 2258 2801 3180 48 .83% 31.6% în 2004.9 %.D. 5.32% Parcuri Naţionale Parcuri Naturale R.2. astfel în 2004 asistăm la o creştere cu 104 % a numărului de turişti faţă de 2002 şi o creştere cu 135 % de turişti străini.2.

8 zile. iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune care a crescut de la 27.Innoptarile turistilor straini in unitatile de cazare în Delta Dunării 35000 30000 25000 innoptari Innoptarile turistilor în unităţile de cazare în Delta Dunării 1 40000 1 20000 1 00000 80000 60000 40000 20000 0 1 999 2000 2001 2002 2003 2004 a ni 8481 6 781 93 86493 97454 29785 19500 14349 13543 11879 17838 1 28759 20000 15000 10000 5000 0 74533 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică Odată cu creşterea numărului de turişti s-a inregistrat şi o creştere cu 60.6 % în 2002 la 28. urmată de Italia cu 18 % şi Franţa cu 7 %.3 % pentru aceeasi perioadă. Românii reprezintă aproape 77 % din turiştii sosiţi în Deltă şi realizează aproape 76.2.8% din numărul înnoptărilor. Piaţa La nivelul anului 2004.1 zile in 2002 la 1.9 % din înnoptările cetăţenilor străini. Eficienţa Gradul de ocupare în zona Delta Dunării a crescut de la 18.7 % din înnoptările din România sunt în unităţile de cazare din Delta Dunării şi numai 0. sub 0. 5. Totodată s-a constatat o reducere a duratei sejurului turiştilor români de la 2. Germania ocupa primul loc cu 20 % din totalul înnoptărilor turiştilor străini.7% a numărului înnoptărilor in 2004.8 zile în 2002 la 1. Unităţile de cazare de categorie superioară (3 şi 4 stele) deţin o pondere de 58. 72% sunt în hoteluri. Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul turistilor străini care a scăzut de la 2.3 % din înnoptări urmate de cele de 2 stea cu 25. Din totalul innoptarilor pe litoral.3. În cazul turiştilor străini. 5. Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări de origine 20% 44% 18% 7% 6% 5% Germania Italia Franta Regatul Unit Austria Alte tari 49 .3% in 2004.8 zile în 2004.8 zile in 2004.1 %. 3. Durata medie a unui sejur raportată este de numai 1.5% la 37.

in vederea initierii managementului acestora. Analiza SWOT 50 .3. in comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate.. generand in special cantitati impresionante de deseuri. Unul dinte avantajele competitive de care beneficiază ţara noastră. braconaj. neafectate de interventia omului.4. • Nu exista încă organizate în toate zonele protejate a administratiilor care sa initieze un management eficient al acestor arii naturale protejate instituite. De asemenea. Puncte forte ale ecoturismului. • Existenta unor zone salbatice. tintind spre dezvoltarea şi realizarea ulterioara a unor constructii sau chiar statiuni turistice.Sursa: Institutul Naţional de Statistică 5. fapt ce ar impune tara noastră ca o destinaţie importanta pentru aceasta forma de turism. Astfel. • Infrastructura de acces in ariile protejate insuficient de… • Existenta cadrului legal care prevede atat delimitarea parcurilor naturale şi a zonelor protejate. • Administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interiorul acestor arii naturale protejate. • Supraexploatarea resurselor naturale. România încă mai păstrează in mediul natural nealterat de prezenta omului. • Extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interiorul ariilor naturale protejate. defrisari ilegale. etc. prin pasunat neadecvat şi suprapasunat. in cadrul rezervaţiilor naturale nu puţine sunt speciile de plante şi animale declarate endemice sau monumente ale naturii. s-a realizat astfel o premisa importanta de dezvoltare a ecoturismului. este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenta şi activităţile omului. • Diversitatea resurselor turistice naturale. • Fauna şi flora bogata cu specii unicat in Europa. Puncte slabe ale ecoturismului. • Nerespectarea regimului de protectie. exemplare de flora şi fauna care in alte tari au dispărut sau nu mai pot fi vizitate decât in captivitate. 6. 5. turism necontrolat. cat şi conditiile necesare instituirii administratiei pentru zonele protejate. Prin slaba dezvoltare in unele zone a formelor de turism clasice. ca urmare a lipsei demarcarii in teren a limitelor şi a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.

Puncte tari . lipsa reţelelor de canalizare. situaţie ce duce la tăieri necontrolate de arbori. . capacitatea de cazare la nivelul ariilor protejate este redusă. a ariilor protejate în general în ţările din regiune. marketingul parcurilor naţionale/naturale este redus mai ales la nivel regional/local ceea ce determina o necunoaştere a valorii acestora. cercetări de piaţă reduse din punct de vedere al numărului şi regiunilor în care au fost realizate.existenţa cadrului legislativ care permite dezvoltarea reţelei de arii protejate şi conservarea acestora. promovarea unor evenimente bazate pe „calendare ale naturii” (ex. Munţii Rodnei sau Munţii Retezat.numărul relativ mare de obiective turistice incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO şi care sunt amplasate în parcuri. neperceperea ecoturismului/a parcului ca o sursă financiară suplimentară nici de gestionării acestora şi nici de comunitatea locală. cu staţii de epurare pentru apele menajere uzate – duce la poluarea pâraielor. amplasarea haotică a construcţiilor în unele zone. oferta de activităţi şi servicii redusă.dezvoltarea permanenta a reţelei de arii protejate cu implicaţii directe în conservarea patrimoniului natural. .: boncănitul cerbilor. tăierile masive de arbori şi depozitarea necorespunzătoare a rumeguşului pe marginea pâraielor – ce duc la degradarea mediului în multe parcuri. mai ales. diversificare ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistice reprezentative pentru patrimoniul natural al României – Delta Dunării. lipsa conştiinţei/educaţiei a ceea ce înseamnă patrimoniu natural naţional şi a importanţei acestuia în prezent dar. înflorirea bujorului de munte etc. lipsa gazului metan în zonă. Oportunităţi creşterea numărului de turişti/vizitatori care au ca motivaţie ecoturismul.bogăţia patrimoniului natural din parcurile naţionale şi naturale. posibile facilităţi acordate investitorilor din parcurile naţionale/naturale de către administraţia parcurilor. 51 . . Ameninţări concurenţa pe plan internaţional. urbanizarea populaţiei rurale cu implicaţii directe în pierderea patrimoniului cultural imaterial/material existent în parcuri. Puncte slabe nivelul de pregătire destul de redus al ghizilor din ecoturism/personalului de specialitate care administrează structurile de cazare. sistem superior de gestionare a deşeurilor.). în viitor.

sunt organizate vizite pentru participanţi. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. dezvoltarea în apropierea parcurilor a diferitelor forme de turism care pot atrage turiştii/vizitatorii. Sunt oraşele în care marile firme au deschis filiale şi în care se organizează evenimente cu participare internaţională. în România a unor conferinţe şi congrese importante. într-o mai mică măsură. O situaţie alcătuită luând în considerare ultimii patru ani arată că majoritatea vizitatorilor sosiţi în România provin din Ungaria. o dată cu intrarea pe piaţa românească a marilor companii străine. România este preferată pentru organizarea conferinţelor din mai multe motive: datorită infrastructurii generoase – există săli de conferinţe complet echipate. Analizele specialiştilor arată că acestea vor absorbi şi în continuare cea mai mare parte din investiţii. Efectele pozitive se văd în Bucureşti şi în marile oraşe. plus servicii de traducere simultană. Este de remarcat faptul că. în acelaşi timp. Turcia. al serviciilor tehnice şi. Prezentarea generală Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. numărul celor care vin în România în interes de afaceri a crescut considerabil. a generat o percepţie pozitivă asupra României ca destinaţie pentru reuniuni internaţionale. Pe de altă parte. În opinia organizatorilor profesionişti de conferinţe. Moldova. al chiriei sălilor. ci de profiturile pe care le-ar putea obţine din afacerile derulate aici. costurile sunt de 3 până la 10 ori mai mici decât în ţările Europei Occidentale. Hotelurile cu ţintă pe oamenii de afaceri. oraşele mari din Transilvania şi Banat. cei mai mulţi dintre străini nu vin atraşi de frumuseţile patriei. În primul rând. biletele de avion şi serviciile de secretariat sunt incluse în pachet. al serviciilor de traducere. cu o atenţie sporită.- scăderea veniturilor comunităţilor din incinta parcurilor sau din apropierea acestora ca urmare a restricţionării unor activităţi economice specifice zonelor. În ultimii ani. Pentru primele trei elemente enumerate anterior. Organizatorii pun la dispoziţie săli de conferinţe dotate cu toate cele necesare. oraşele din Moldova. care s-au derulat în condiţii foarte bune. deocamdată. Acest fapt se datorează mai ales nivelului de preţ scăzut al taxei de management. există diferenţe importante între locaţiile din Bucureşti şi cele din ţară. De asemenea.1. TURISMUL DE AFACERI 6. Organizarea. beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii. semn că. programe de divertisment şi mese festive. cursele aeriene de linie. Pachetul de servicii care se oferă este complex. au simţit o creştere a business-ului anul trecut. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt Bucureştiul. turismul de afaceri rămâne cea mai solidă ramură a industriei turismului din România. Germania. Italia. agenţiile de turism. toţi pionii implicaţi în acest sector al economiei. Polonia. 52 . Constanţa şi. De pe urma acestui fenomen au avut de câştigat în principal marile oraşe. Costurile sunt mai mici decât în alte ţări europene. iar personalul care organizează astfel de evenimente este bine pregătit. cazarea se face la hoteluri 3-5 stele. 6. iar transferurile de la aeroport la hotel. dar. Aici s-au construit cele mai multe hoteluri de categorie superioară. mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană. Conform acestora se preconizează o creştere a capacităţii de cazare. La condiţii de organizare similare. în ceea ce priveşte costurile. uneori. în ultimii ani. un eveniment poate fi planificat în unele locaţii din provincie la trei sferturi sau chiar jumătate din costurile pe care le presupune organizarea să în Capitală. ţara noastră este o destinaţie nouă şi e privită cu oarecare îngăduinţă.

cel mai important fiind Conferinţa Mondială de Turism Rural. cum ar fi focul de tabără. Sibiu. excursii şi drumeţii. Majoritatea acestor manifestări (600) sunt reprezentate de conferinţe. locaţia fiind localitatea Moeciu din judeţul Braşov. numărul total al hotelurilor de 3 stele depăşeşte cu puţin 40 de unităţi. Rusia. Austria. este ideal pentru seminarii sau teambuilding. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. făcând stringentă nevoia sporirii ritmului investiţiilor hoteliere şi a capacităţii de cazare şi de reuniuni în această ţară. În accepţiunea celor implicaţi. La toate intrările în Bucureşti. în staţiunile balneare şi Delta Dunării. desfăşurată pentru prima oară în România. seminarii sau lansări de produse. Israel. dintre care 40% au ca beneficiari companii sau organizaţii străine. Timişoara. Aceste disponibilităţi sunt extrem de puţine faţă de capitalele altor ţări din Europa Centrală. cât şi pentru investitori. lipsa de adaptare a ofertei la cerere face ca în multe cazuri operatorii hotelieri şi organizatorii de evenimente să refuze afaceri profitabile pentru ca Bucureştiul nu are capacitatea de cazare necesară găzduirii unei manifestări ce impune o participare numeroasă (peste 2. Totodată. Câteva dintre serviciile care pot fi puse la dispoziţie: 53 . Deocamdată însă. Specialiştii consideră că în prezent nu există spaţii de cazare suficiente pentru a face faţă organizării tuturor evenimentelor de amploare pentru care există solicitări. comparativ cu potenţialul. nivelul de confort 3 stele este cel mai solicitat în lume. Pentru următorii ani se aşteaptă construirea unui număr mare de hoteluri de trei. atât pentru turism. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". SUA. Nu întâmplător. tendinţă deja vizibilă şi în România. În prezent. indiferent de motivaţia călătoriei. Anual. Cluj. Alba-Iulia. mai ales după intrarea în Uniunea Europeană. într-un context similar cazului Ungariei care. acum din ce în ce mai multe evenimente se desfăşoară în turismul rural. Oradea.000 de persoane). Specialiştii care se ocupă de turismul rural au constatat că dacă până nu demult se mergea numai pe hoteluri. precum şi în Bucureşti unde s-a constatat pentru 2005 o concentrare notabilă a proiectelor de investiţii în construirea sau modernizarea unor hoteluri de trei stele. au avut loc foarte multe evenimente. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. Cehia. în zona marilor centre comerciale şi pe linia de centură va continua dezvoltarea a noi proprietăţi hoteliere de tip minihotel şi motel. Constanţa.Franţa. în prezent. turismul rural este o alternativă mai interesantă. practicarea diverselor sporturi. în acord cu tendinţa ascendentă a tranzitului. deşi se observă un interes în creştere pentru nivelul de patru stele. Bucureştiul reprezintă de departe cea mai atractivă locaţie. grătarul în aer liber. în România sunt organizate aproximativ 800 de evenimente. ca breşă de piaţă. atrăgând aproximativ 75-80% din totalul evenimentelor Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. cifrele nu sunt nici pe departe satisfăcătoare. Această evoluţie este impusă de cererea care va creşte în următorii ani. Arad. a înregistrat în preajmă şi după aderare o creştere substanţială şi bruscă a circulaţiei turistice cu până la 40%. în fiecare an fiind înregistrate şi 100 de expoziţii. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. România se află. Iaşi. patru şi cinci stele. Olanda. S-au luat în considerare ţările care „trimit" între câteva zeci de mii şi câteva sute de mii de vizitatori pe an în România. Însă. în special pe segmentul turismului de afaceri. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. fenomen cu care s-au confruntat şi celelalte ţări admise. Anul trecut. care dispun de un număr impresionant de asemenea locaţii. Proiecte hoteliere noi se vor derula atât în ţară. în special pentru programele de teambuilding. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. Marea Britanie.

Transferuri cu orice mijloc de transport dorit. Organizarea de programe sociale pentru participanţi şi "super party". respectiv pachete de oferte turistice oferite ca "stimulării psihologice" echipei(echipelor) pentru atingerea obiectivelor propuse. pe teme diverse 6. aparatura de proiecţie. expuse la suprasolicitare şi stres. încă nu se pot organiza conferinţe internaţionale cu un număr foarte mare de participanţi. cadouri. Puncte slabe insuficientă şi inegală distribuţie în teritoriu a infrastructurii hoteliere de 3-5 stele adresate segmentului business. în hoteluri de 2. Ameninţări neintegrare României în Uniunea Europeană terorism 7. la solicitarea clientului. Organizarea de cocktailuri. articole papetărie şi altele.5 stele. din întreaga lume prin intermediul celor mai importanţi touroperatori. hoteluri şi servicii anexe: badge-uri.2 Analiza SWOT Puncte ţări turismul de acest gen cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp . interesul foarte mare al oamenilor de afaceri străini pentru investiţii pe piaţa românească. acută lipsă a resurselor umane şi de management calificat pentru centrele de reuniuni din hoteluri. Rezervări hoteliere. Dotarea sălilor cu echipamentul necesar susţinerii prezentărilor: echipamente de sonorizare. Servicii de consultanta. flipchart-uri. Decorarea/aranjarea sălilor.special destinate managerilor persoanelor cu un ritm de lucru alert. TURISMUL RURAL 54 . preţurilor mai mici faţă de alte destinaţii din Europa. la cererea clientului şi amplasarea invitaţilor. mese festive. integrarea României în Uniunea Europeană. Programe de repunere în forma . Pachete "Incentives". Oportunităţi sunt necesare investiţii pentru mărirea capacităţii de cazare şi sporirea numărului de centre de conferinţă. hostess. destinaţie stabilă economic şi militar. Transferuri cu orice mijloc de transport dorit. Servicii de întâmpinare a oaspeţilor la aeroport.- Servicii de ticketing.

elemente originale de etnografie şi artizanat. Agenţia Română pentru Agroturism (1995) şi Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC –1994)membră a federaţiei Europene de Turism Rural ( EUROGITES ). degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti Capacitatea de cazare Numărul de locuri în pensiunile turistice rurale şi agroturistice în martie 2005 atingeau cifra de 16. Ele pot asigura găzduirea. • apă potabilă de calitate deosebită şi o mare varietate de ape minerale. cicloturism. existente în prezent numai în areale din România.pensiuni agroturistice. Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie (tot mai multe pensiuni turistice rurale oferă solicitanţilor posibilitatea de a călări în spaţii special amenajate şi sub îndrumarea unui bun cunoscător). După 1989 primele gospodării înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu . Dornelor. Acestea erau repartizate în 1. clasificate de la 1-3 margarete. Un număr în creştere de turişti străini vin să se cazeze în casele oamenilor.848. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei. Structurile de primire turistică din mediul rural pot fi : . vizite la stâne. • factori naturali şi resurse minerale recomandate în cură balneară complexă. viaţa la ţară într-o fermă adevărată. Dintre acestea merită menţionate: Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti. • diversitatea produselor agro-alimentare ecologice. România întruneşte condiţii deosebite pentru desfăşurarea acestei forme de turism. clasificate de la 1-4 margarete . la preţuri foarte mici. Maramureş. Începând cu anul 1990 interesul pentru turismul rural renaşte. un bogat şi variat folclor. specii dispărute în ţările europene. Clujului şi Marginilor Sibiului.Rucăr. funcţionând în cadrul gospodăriilor ţărăneşti şi asigură o parte a alimentaţiei turiştilor cu produse alimentare din surse proprii. Analiza SWOT∗ Puncte ţări • faună şi floră bogată cu specii şi ecosisteme unicate în Europa. totalizând 30 de locuri. Aşezările rurale româneşti au apărut şi dezvoltat pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor. Munţilor Apuseni.926 de pensiuni turistice şi agroturistice. ∗ sursa: ANTREC 55 . cu până la 10 camere. iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmare şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. drumeţii pedestre. pescuit şi vânătoare. Acestea încă mai păstrează în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi. În cadrul acestor aşezări echipamentele de primire sunt clasificate în echipamente tradiţionale şi echipamente moderne. În România există în momentul de faţă aproximativ 13000 de localităţi rurale.Federaţia Română pentru Dezvoltarea Montană ( 1990).Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în ţara noastră.pensiuni turistice .Bran . atraşi de posibilitatea trăirii unei experienţe cu totul nouă pentru cei mai mulţi dintre ei. servirea mesei funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente.

bucătărie tradiţională cu produse agro-alimentare de tip ecologic. • dezvoltarea şi promovarea de programe turistice în domeniul turismului rural (podgorii şi vinuri celebre tipice. • varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite bine păstrate şi practicate în viaţa de zi cu zi. • ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calitatea serviciilor turistice prestate. • climă temperat continentală favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. • existenţa cadrului general legislativ pentru construcţiile. • niveluri de câştig nemotivate pentru atragerea/reţinerea populaţiei rurale la ţară şi în ţară. dotările şi clasificarea bazei materiale turistice. • calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului şi în toate zonele.• bucătărie tradiţională şi specialităţi regionale. • degradarea incipienta a mediului şi inexistenţa unui sistem performant de colectare a deşeurilor în mediu rural. Oportunităţi • relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atenţii speciale locului turismului în dezvoltarea economiei naţionale. ecosistemul Delta 56 . • existenţa unei vaste reţele de localităţi rurale partenere cu localităţi europene. • cadru legislativ turistic aliniat la cerinţele şi standardele europene. pelerinaje.speoturism. • fonduri alocate pentru promovarea turismului rural neacoperitoare. fauna şi flora rara. • diversitatea resurselor turistice naturale şi antropice uşor accesibile şi armonios repartizate pe întreg teritoriul ţării. • cultură europeană. Puncte slabe • percepţia slabă a unei „dezvoltării durabile” a turismului şi implicit a importanţei protecţiei mediului şi a patrimoniului cultural-istoric şi arhitectural specific. ecoturism specializat . • poluare inexistentă sau foarte redusa în majoritatea zonelor rurale. insuficiente şi subdimensionate. • cadru instituţional la nivel regional şi local pentru dezvoltarea turismului rural slab dezvoltat. • patrimoniul cultural–istoric şi arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO care se încadrează în categoria destinaţiilor turistice atracţiile mondiale şi europene. • sisteme de informare şi semnalizare turistică insuficient dezvoltate şi necorelate cu nivelul de dezvoltare al turismului rural. • ospitalitate influenţată de caracteristica etnică latină. • lipsa reţelei naţionale de centre locale de informare şi promovare turistică. • existenţa unui sistem adecvat de control al calităţii serviciilor turistice. • susţinerea de către autoritatea administraţiei publice centrale de turism a promovării la târgurile internaţionale de turism. • degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţilor şi a comunităţilor rurale.

din partea statului. • influenţele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului . etc. fonduri alocate pentru dezvoltarea turistică. • Introducerea sistemului de management al calităţii şi în turismul rural. comunităţi care întreţin şi practică vechi tradiţii etnofolclorice.activitate economică de consecinţă. în lumea turistică. • existenţa unor dotări edilitar-gospodăreşti subdimensionate şi neadaptate cererilor determinate de dezvoltarea turismului rural. • neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii. cu efect în evoluţia şi planificarea evoluţiei cererii de servicii turistice. • amânarea creării structurilor instituţionale administrative de turism. • consolidarea. motociclism. rafting. în domeniu. insuficiente. • aeroporturi regionale nemodernizate şi neadaptate pentru cursele de tip charter în zonele de mare circulaţie turistică. • declanşarea unor acţiuni promoţionale de amploare prin includerea ofertei turistice româneşti în cataloagele marilor firme touroperatoare.). • micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei. • diversificarea ofertei turistice prin derularea şi promovarea unor micro-programe care răspund tendinţelor actuale de agrement şi vacanţe active de tipul circuite de cicloturism. 57 . circuite pentru practicarea turismului ecvestru. • infrastructura generală pentru transport. • firme de turism din ţările europene şi central-est europene recent intrate în Uniunea Europeană mai eficiente care valorifică resurse turistice asemănătoare celor din România. • nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc. • susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente culturalspirituale şi tradiţionale româneşti. Ameninţări • îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţărilor vecine direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor. • lipsa unei susţineri tehnice şi financiare pentru promovare turistică. parapantă. insuficient dezvoltată şi modernizată. • existenţa unei pieţe româneşti fărâmiţate în contradicţie cu concentrarea excesivă a pieţei turistice internaţionale pe un număr redus de pieţe şi touroperatori. • lipsa unui sistem de creditare a investiţiilor în turism şi restaurarea patrimoniului naţional cultural. la nivel regional şi local.Dunării. • promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervaţiilor naturale. medicină naturistă etc. • realizarea de proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului naţional cultural-istoric şi de arhitectură tipica rurala. • dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice prin reintroducerea/ extinderea de subvenţii şi facilităţi. • lipsa cunoştinţelor minime de management turistic. mountainbike. a percepţiei de ofertă ieftină în dauna calităţii. • reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către alte destinaţii externe. cel puţin de nivelul celei din statele vecine concurente. la nivel naţional şi mai ales local. • constrângeri financiare. deltaplan.

Regiunea turistică a câmpiei şi dealurilor de vest Obiectivele religioase. O mănăstire vestită este cea de la Râmeţi. Humor. • bunuri cultural – religioase. Povârgina. I. • sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munţii Orăştiei. Giuleşti. Agrij). întregesc o salbă de atracţii recunoscută prin valoarea să. mânăstirile din Oltenia sau Moldova. Oradea şi Satu Mare. considerate sfinte de diferite religii. picturi şi sculpturi interioare foarte interesante. Potenţialul turistic pentru această formă de turism în România este reprezentat de: • monumentele de cult care adăpostesc rămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi ( mormântul Sfintei Paraschiva la Iaşi) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri creştini români de la mânăstirea Cocoş din nordul Dobrogei). ctitoria lui Mihai Viteazul de la Lujerdiu. etc. Potenţial turistic religios în România Ţara noastră este binecuvântată cu mii de lăcaşuri sfinte şi monumente religioase. Axente Sever). Cluj Napoca. III. catedralelor şi mănăstirilor nu lipsesc în habitatele de mare tradiţie. Garda de Sus. Regiunea depresiunii Transilvaniei Obiectivele religioase sunt reprezentate prin bisericile de lemn din zona Sălajului (Fildu de Sus. catedralele catolice ( Şumuleu. Strei Sângeorgiu). cele ctitorite de Ştefan cel Mare la Vad şi Feleac. etalând valori arhitecturale. Catedralele din Timişoara . marile sărbători de cult. Înspre Podişul Sucevei mănăstirile Voroneţ. atrag turiştii. etc.). Regiunea munţilor Apuseni Bisericile din lemn de la Lupşa. printre cele mai vechi din Transilvania. Stana. Breb. mănăstirile Partos. Apa. cu dezvoltarea actuală a turismului 8. Alba Iulia şi Târgu Mureş precum şi mănăstirile Nicula şi Rohia.Maramureş . bisericile din Beltiug. în perioada sărbătorilor religioase tradiţionale. cum ar fi: sărbătorile legate de Crăciun şi sfârşitul anului în zona Maramureş. Regiunea turistică Oaş . În aceeaşi măsură. Sântămaria Orlea. Dragomireşti) constituie repere de marcă ale creativităţii şi originalităţii artizanilor localnici. Regiunea Munţilor Poiana Ruscă La loc de frunte sunt bisericile de piatră ale Depresiunii Haţegului (Densuş. Ditrău. hramurile mânăstirilor şi bisericilor atrag. un număr considerabil de pelerini. cele ortodoxe din Cluj-Napoca. dar şi prin bisericile fortificate din Podişul Târnavelor (Alma. Rieni impresionează prin frumuseţea lor. Săraca. cu minunatele fresce exterioare. Moldoviţa. Braşov.Obcinile Bucovinei Bisericile de lemn din Maramureş (Ieudat. TURISMUL RELIGIOS învăţământului turistic în Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult. Bucovina. Vidra. Moisei. II. • destinaţiile religioase unde au loc manifestări religioase. bisericile fortificate din Transilvania. Regiunea grupei centrale a Carpaţilor Orientali şi Subcarpaţii Moldovei 58 . Sârbi. cum ar fi mânăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pereţi sunt pictaţi la exterior. VI. V. Catedralele gotice din Cluj-Napoca şi Alba Iulia. unele provenind chiar din primele veacuri creştine.• necorelarea furnizării de pregătire minimă precum şi a structură. Biertan. Tileag devin puncte luminoase în ghidul turistic al regiunii. IV. din grupa bisericilor. Şugatag. cu dansurile populare.

numărul turiştilor implicaţi în turismul religios a depăşit 500000. Apostol Andrei. Paraschiva la Iaşi. turismul este caracterizat de o concurenţă puternică între destinaţii. XII. Frăsinei. Niciunde un circuit al mănăstirilor nu este mai dens şi mai uşor de parcurs decât aici. Curtea de Argeş. Hârlău. În judeţul Neamţ.Dacă în perimetrul muntos atracţiile de provenienţă antropică sunt puţine şi se datorează etnografiei secuilor. Neamţ. Secu. Sâmbăta. nu este exactă. Sf. la scara planetei. Basilica de la Niculiţel. 15 august la Nicula. X.Paraschiva. 59 . Regiunea curburii carpatice De menţionat sunt Biserica Neagră şi mănăstirea Cheia. Sf. iar faima marilor voievozi aureolează ctitoriile de la Cozia. putând fi amplificată de numărul pelerinilor care merg la marile sărbători religioase. mănăstirile Putna. Regiunea Subcarpaţilor Getici Edificiilor religioase le revine poziţia dominantă. Cetatea Halmirys. VIII. Sf. Această cifră. Nicolae. care a organizat peste 354 de pelerinaje dintre care: • 31 de pelerinaje în străinătate. constituite din biserici şi mănăstiri sunt concentrate în Bucureşti (Stavropoleos. Cozia. XI. Regiunea turistică a Podişului Moldovei Sunt reprezentative pentru acest subiect bisericile cu fresce Suceviţa şi Arbore. Dragomirna. Gheorghe Vechi. VII. Ion. În ceea ce priveşte România. Patriarhiei. în special în regiunea Moldovei. Trei Ierarhi. Tismana sunt obiective cu o funcţie atractivă de mult atestată.000 de oameni anual. sau în vecinătatea lor. Rădăuţi. Bistriţa. Ioan Botezătorul precum şi cele din Dorohoi: Huşi. Regiunea Câmpiei Române Edificiile religioase. • 323 de pelerinaje în România. • pelerinaje în România. Unele dintre acestea reuşesc să facă faţă concurenţei internaţionale iar altele eşuează. Bisericile Sf.1. Dobrovăţ sunt mărturia permanentei credinţei strămoşeşti. Mănăstirile Dealu. Hurez. Golia. Dimitrie cel Nou la Bucureşti. cum este Sf. Cel mai important este Centrul de pelerinaj Sf. Sihăstria. Cozia. întâlnim monumente religioase de peste 100 ani. Govora. din păcate. Complexul monahal de la Basarabi . CAPITOLUL IV DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. Bistriţa. Văratec. Există şi câteva Centre de pelerinaj.Murfatlar. Regiunea turistică a Carpaţilor Meridionali Obiectivele turistice religioase sunt mănăstirile: Sinaia. în SubCarpaţii Moldovei ele predomină net. IX. Bârlad. sau Rusaliile la Şumuleu ( numai în ultimul caz numărul pelerinilor sosiţi aici depăşesc cifra de 100. Cernica. Curtea de Argeş. Galata. Schitul Durău. Radu Vodă. Unele dintre ele au facilităţi de cazare pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în preajma lor. Regiunea Podişului Dobrogei În această regiune amintim: Peştera Sf. Hurez. Sf. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului În prezent. Cetăţuia. mănăstirile Snagov. Pasărea) dar şi în celelalte oraşe. Este de ajuns să menţionăm mănăstirile Agapia. În aceste condiţii destinaţiile au din ce în ce mai mult nevoie de un nou model de politică turistică care să le influenţeze poziţia concurenţială în condiţiile concurenţei mondiale.

Un alt element de baza îl constituie calitatea şi structura ofertanţilor care reprezintă destinaţia şi experienţele legate de aceasta. sportive. el este o “întreprindere pluridisciplinara” care are nevoie de o strategie îndrăzneaţa. • resursele umane. • lupta contra poluării mediului. plaje. gradul său de specializare şi nu în ultimul rând de calitatea ofertanţilor. transport. Punctul de plecare în stabilirea strategiei pentru ameliorarea poziţiei concurenţiale a destinaţiei îl constituie elementele determinante ale competitivităţii. circuitele de distribuţie. gestionarea / administrarea. Măsuri importante în acest sens pot fi: • politica în materie de rate de schimb şi de dobânzi. Un important factor concurenţial este calitatea produselor turistice care. • politica în materie de formare şi cercetare. monumente. pătrunderea şi rezistenţa acestora pe piaţa 60 . populaţie. În mediul concurenţial de astăzi. informarea s. care sunt date în principal de: 1.a. oraşe istorice. proprie sectorului. cursuri de apa. climat. necesare dezvoltării. numeroasele întreprinderi mici şi mijlocii au dificultatea în constituirea unei destinaţii unice şi în distribuirea produselor lor în lumea întreaga. • politica şi structura de încurajare a investiţiilor. Structura pieţei. la rândul ei este data de: • calitatea naturală (condiţiile mediului). • calitatea imaterială ("software") : serviciile. culturale. în contextul concurenţei companiilor de talie mondiala. care să ofere o viziune. strategia în domeniul turismului trebuie să ajute la crearea unui mediu favorabil acestui sector. Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată într-o mare măsura de diversitatea sa. colecţii de arta s. Situaţia este general valabila pentru întregul continent european. • resursele de capital şi infrastructura.a. Faţă în faţă cu concurenţa mondială. sunt puternic influenţate de dimensiunea întreprinderii.). respectiv: • resursele naturale şi culturale (peisaj. 2. opere de arta. stabilita cu concursul responsabililor la nivel operaţional. amenajări regionale şi locale. • calitatea materiala (echipamente hoteliere. obiceiuri. • legislaţia concurenţei.. • structura şi obiectivele organismelor naţionale/regionale/ locale pentru turism. organizarea. comerţ.) 3. Pe de altă parte. de cazare. spectacole s. lacuri. patrimoniu cultural. • politica veniturilor. un model capabil să orienteze producţia şi comercializarea produselor turistice.Măsurile care se pot lua la nivel central pot ameliora poziţia concurenţială a propriei destinaţii sau pot să-i aducă prejudicii. Condiţiile factoriale. capitalul unei tari şi potenţialul naţional şi internaţional de investiţii influenţează semnificativ competitivitatea destinaţiei în cauza. de servire a mesei. turismul are nevoie de infrastructura şi suprastructuri dezvoltate. acestea au costuri de producţie şi comercializare de nivel mediu şi dovedesc în general dificultatea în a realiza economii interne. în calitatea lor de determinante ale poziţiei concurenţiale a destinaţiei.a. Având în vedere aceste dificultăţi. • politica relativa la piaţa forţei de muncă. mijloace de transport.

concurenţei va deveni din ce în ce mai dependentă de gradul în care aceştia vor fi deschişi la cooperare şi vor fi capabili să renunţe la o parte din autonomia lor antreprenorială în scopul asigurării supravieţuirii lor economice în sectorul turistic.). elemente de baza ale competitivităţii. punerea în funcţiune a mecanismelor de creare a factorilor . Punerea în fapt a cooperărilor între aceştia şi/sau a alianţelor strategice sunt un mijloc puternic de a face fata concurenţei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activităţi în toata lumea. regim politic. de gestiunea destinaţiilor sau organizarea loisir-ului. În domeniul învăţământului se manifestă o necesitate crescândă de a se insista pe educaţie. turiştii care dau prioritate calităţii servesc drept control permanent al calităţii şi pot contribui substanţial la avantajul concurenţial.faire" în materie de organizare. Politica turistică durabilă trebuie să aibă în vedere şi să rezolve pe termen lung probleme principale date de slăbirea pieţei şi de necesitatea eliminării distorsiunilor acesteia. determinate de dimensiunea şi structura pieţei (ponderea pieţei turistice specifice. în sectorul turistic. un "savoir .a. climat. drumuri. cai ferate şi servicii publice. factori speciali s.a. sporturilor şi spectacolelor. subvenţiile statului sunt de dorit şi necesare. Prin urmare.. de ex. • Modernizarea infrastructurii Avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului. Măsura în care aceste determinante pot contribui la poziţia concurenţială depind de tipul destinaţiei. capacitatea de a rezolva probleme şi conflicte. este vorba de exemplu de a dezvolta mijloacele de învăţământ pentru a furniza turismului un personal cu spirit de întreprinzător. cel mai des se manifestă în domeniile: • Învăţământ şi cercetare Absenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie este adesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii. Turiştii şi consumatorii evoluaţi sunt un factor important pentru avantajul concurenţial al unei destinaţii. nivelul veniturilor şi nivelul social. centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură.educaţie şi cercetare.este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantaje concurenţiale durabile. O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară. Cum campaniile publicitare şi de creare a imaginii pentru o întreaga tara sau pentru o destinaţie mai mare au efecte externe şi repercusiuni asupra economiei regiunii sau tarii 61 . factorii climatici. Condiţiile de manifestare a cererii şi de adaptare a ofertei. Pentru a adapta oferta la necesităţile consumatorilor trebuie reperate fără întârziere noile tendinţe şi noile posibilităţi de realizare a produsului turistic. Sectorul public trebuie să furnizeze cadrul organizatoric care să permită crearea şi buna funcţionare a unui organism pentru comercializarea unei destinaţii în ansamblul sau. aerul s. programe de investiţii în aceste domenii . • Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie În multe cazuri o destinaţie se compune din numeroşi ofertanţi diferiţi. în special în domeniul culturii. Sarcina principala a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau ţara ca o destinaţie turistică şi de a-i ameliora global imaginea.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. respectiv de nivelul de dezvoltare socio-economica. sau noi profiluri de post în materie. gradul de saturaţie s.a. cultura. Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentru trecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţii.. Nu este vorba numai de aeroporturi. 4. o competenţă socială şi cunoaşterea limbilor străine. fără însă a neglija pregătirea de baza în domeniul prestării serviciilor turistice. de experienţa călătorilor faţa de noile produse şi noile norme. În măsura în care o asemenea infrastructura îmbracă un caracter public. particularitatea topografice. care. Construcţia unor asemenea echipamente este costisitoare.

• îmbunătăţirii cadrului general de funcţionare a sectorului într-o economie de piaţă concurenţială. Este necesar sprijinul financiar pentru dezvoltarea software-ului turistic. • organizării şi dezvoltării spaţiale. 4. de-a lungul timpului. ca o condiţie de baza a existentei pieţei interne şi a pătrunderii acesteia pe piaţa concurenţei. a amplasamentelor pentru staţionări. va fi acela de a stabili principiile de bază.respective. planificarea strategică devenind cu timpul. • Protecţia şi valorificarea resurselor Mai multe regiuni turistice riscă să atingă limitele creşterii cantitative iar starea mediului riscă să se degradeze. Ulterior. Îmbunătăţirea condiţiilor economice generale pe care le antrenează reforma legislaţiei fiscale şi sociale şi eliminarea obstacolelor birocratice întăreşte de asemenea poziţia concurenţială a industriei turistice pe piaţa internaţională. Se pot adopta măsuri de reglementare a turismului în zonele protejate. ceea ce atrage industrii şi servicii importante care îşi vor stabili aici unităţi comerciale şi/sau sedii. precum şi puternicei concentrări spaţiotemporale a turismului. • modernizării şi dezvoltării infrastructurii. limitarea fluxurilor turistice la anumite obiective. prin prisma: • dezvoltării produsului turistic astfel încât să asigure o valorificare superioară a condiţiilor factoriale existente şi ridicarea calităţii acestuia. în scopul reglării din mers a pieţei interne. Aceasta situaţie este datorată în general supradezvoltarii ofertei. Această gestionare a capacitaţii se poate pune în practică într-o maniera suplă: limitarea numărului de locuri de cazare şi restaurante construite. mai ales în zonele turistice supraaglomerate. s. • îmbunătăţirii climatului economic general. • asigurării comunicaţiei cu piaţa şi disiparea referitoare la oferta turistica şi condiţiile acesteia. stimularea cooperării şi a alianţelor strategice. • dezvoltării învăţământului şi cercetării turistice necesare asigurării calităţii şi diversităţii ofertei turistice şi depistării din timp a tendinţelor pieţei. • stimulării cererii. necesităţile clientelei şi ale oamenilor de afaceri vor obliga întreprinderile locale să-şi diversifice oferta şi să îmbunătăţească calitatea.a. unde este necesar să se fixeze limite de capacitate pentru protejarea naturii împotriva dezvoltării turistice. Abordarea strategică (principii) Rolul Autorităţii Naţionale pentru Turism în prezent şi în viitor. prin urmărirea valorificării şi conservării elementelor de mediu ca şi componente de baza ale ofertei prezente şi de viitor. Din acest punct de vedere politica şi strategia de dezvoltare a turismului trebuie să stabilească principiile şi condiţiile necesare îmbunătăţirii poziţiei concurenţiale. Un exemplu de efecte externe datorate unei campanii de imagine este ameliorarea condiţiilor structurale şi a imaginii unei destinaţii determinate. mult mai importantă decât competenţele administrative. • Politici promoţionale în industria turistică Încurajarea îmbunătăţirii competitivităţii destinaţiei trebuie să fie unul din obiectivele majore ale politicii turistice. activitatea organismelor respective îmbrăca un caracter public şi au nevoie de o finanţare publica. în anumite regiuni. 62 . în condiţiile dezvoltării şi adaptării ofertei turistice în cadrul unui program de dezvoltare şi promovare a produsului turistic.2.

incluzând turismul de masa precum şi alte segmente turistice variate. care să fie distribuite în mod egal incluzând locuri de muncă stabile. respectiv justeţea distribuirii prosperităţii în cadrul societăţii conservării biodiversităţii ecosistemelor. • să promoveze o dezvoltare durabilă. mai ales atunci când se iau masuri generale de încurajare a exporturilor. prin care se solicita responsabililor politici: • să facă din turism o prioritate strategică a politicii de dezvoltare economică şi a forţei de muncă. “Creşterea susţinută pe care o constatăm de la începutul deceniului şi procesul accelerator în curs dovedesc ca turismul este unul din sectoarele economice cele mai durabile şi cele mai dinamice din lume” (Francisco Frangialli. precum şi un leader-shep politic puternic. dezvoltarea durabilă s-a constituit în opţiunea strategică globală pentru acest secol. servicii sociale pentru comunitatea. Miniştrii turismului din peste 20 de tari au adoptat Declaraţia de la Vilamoura. 2. • să considere turismul ca şi export. să păstreze moştenirea lor culturala existenta. Secretar General al Organizaţiei Mondiale a Turismului). şi care să contribuie la îndepărtarea sărăciei.Poziţia Uniunii Europene şi a Organizaţiei Mondiale a Turismului privind turismul şi rolul statului în stimularea dezvoltării acestuia sunt : 1. pentru a asigura o participare mai vastă.valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranta interculturala. Adoptarea Principiilor ecoturismului conferinţei declaraţiei din Quebec mai 2002. • să elimine obstacolele în dezvoltarea turismului.menţinând procesele ecologice esenţiale. Astfel turismul durabil trebuie : o Să folosească optim resursele mediului care reprezintă un element cheie în dezvoltarea turismului. Prin acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio şi adoptarea Agendei 21. ajutând la prezentarea moştenirii naturale şi biodiversităţii. Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil. Obţinerea unui turism durabil este un proces continuu care necesita o monitorizare constanta a impactului. Principiile specifice care îl disting de conceptul mai larg al turismului durabil: .contribuie activ la conservarea moştenirii culturale şi naturale 63 . Dezvoltarea turismului durabil cere ca toţi participanţii să fie bine informaţi. Practicile managementului şi dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de turism în orice tip de destinaţie. o Să asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile furnizând beneficii socioeconomice la toţi participanţii. o Să respecte autenticitatea socioculturala a comunităţilor gazda.introducând masuri preventive necesare precum şi corective atunci când este necesar. Problema cheie a dezvoltării durabile presupune susţinerea: necesităţii continuării dezvoltării economice şi sociale îmbunătăţirii şi conservării stării de mediu ca singura cale pentru creşterea calităţii vieţii principiului fundamental al echităţii în cadrul aceleaşi generaţii. • să dezvolte pieţe deschise şi competitive.

Cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională îl reprezintă regiunea de dezvoltare. care contribuie la dezvoltarea economica şi care este în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheiate de România. Regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială şi nu are personalitate juridică. în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viată. interne şi internaţionale. publici. Planificarea . Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele: • • • diminuarea dezechilibrelor regionale existente.are contribuţii la înţelegerea reciprocă şi a respectului între popoare şi societăţi .include comunităţile indigene şi locale în planurile sale. corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare. Descrie moştenirea culturala şi naturala a destinaţiilor vizitatorilor. constituită ca o asociere benevolă de judeţe vecine.contribuţia financiară a diverşilor actori implicaţi în realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regională. prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local..reprezintă o activitate avantajoasă pentru comunităţile şi ţările gazdă 4. îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi de coeziune).este un utilizator al moştenirii naturale a omenirii şi contribuabil la îmbogăţirea ei . de la nivelul central/guvernamental. spre cel al comunităţilor regionale. în parteneriat cu diverşi actori (privaţi. stimularea cooperării interregionale. în dezvoltare şi operare. la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune 64 .proces de utilizare a resurselor (prin programe şi proiecte) în vederea atingerii unor obiective stabilite. Cofinanţarea . cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată). 3. Respectarea Principiilor Codul Global de etică pentru turism adoptate de Organizaţia Mondiala a Turismului prin care se afirmă ca turismul : . dinamice şi durabile.este un vehicul pentru împlinirea individuală şi colectivă . voluntari). MISIUNE Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unei destinaţii turistice pe plan internaţional competitiv. preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre. Principiile care stau la baza elaborării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt: • • • • Descentralizarea procesului de luare a deciziilor. contribuind la îmbunătăţirea vieţii. Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale.este un factor al dezvoltării durabile . în scopul asigurării unei creşteri economice. Parteneriatul între toţi actorii implicaţi în domeniul dezvoltării regionale.

în vederea acoperirii întregului an calendaristic. monumente). Croaţia) şi de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc. exportul.România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional. a circulaţiei turistice. Bulgaria. cetăţi. armonizat cu legislaţia internaţională. Pentru completarea ofertei turistice generale. slab diversificată în prezent. Direcţii de relansare şi dezvoltare a turismului Realizarea obiectiv(elor)ului strategic în turism vizează unele direcţii de acţiune. stimularea dezvoltării ofertei turistice de calitate permite creşterea încasărilor – în lei şi valută – a contribuţiei sectorului turistic în PIB şi a veniturilor nete ale populaţiei precum şi sporirea gradului de absorbţie a forţei de muncă. Sunt de remarcat în acest sens cele 18 parcuri naţionale şi naturale. ariile protejate. crearea condiţiilor de integrare a turismului din România în tendinţele de dezvoltare mondiale şi europene etc. îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de marketing şi promovare. biserici. integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale. Marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu. crearea unui număr de peste 350 mii de noi locuri de muncă în sectorul turistic. prin asigurarea cadrului legislativ simplificat şi eficient al domeniului. OBIECTIVE GENERALE • • • crearea unei oferte turistice diversificată şi competitivă prin susţinerea dezvoltării investiţiilor interne şi internaţionale. România dispune de numeroase resurse turistice de exploatat şi valorificat. Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare. OBIECTIVE SPECIFICE • • • • creşterea numărului de turişti străini cu 10% anual. bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural (mănăstiri.3. 4. Acest lucru este însă îngreunat de concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria. investiţiile. sporirea contribuţiei turismului la formarea PIB. crearea unui mediu de afaceri competitiv respectiv a unui regim fiscal care să încurajeze creşterea. neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor (români străini). rezervaţia Biosferei Delta Dunării. comunităţile umane care păstrează valorile civilizaţiei culturale 65 . la 6%. în perioada 2007-2013. care privesc : modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică. creşterea anuală a numărului de turişti romani cu 5%. în perioada 2007-2013. infrastructura şi crearea de noi locuri de muncă. care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism. care să conducă la creşterea volumului activităţii turistice şi respectiv.

a speoturismului. sintetic prezentate în Volumul 2. simpozioane şi expoziţii. . turismului uval. oportunităţile pentru practicarea cicloturismului.diversificarea ofertei turistice prin adâncirea specializării şi creşterea calităţii ofertei consacrate şi promovarea pentru dezvoltare de noi oferte conform tendinţelor pieţei.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unei oferte turistice competitive pe piaţa internă şi externă La baza stabilirii şi detalierii acestui obiectiv stau analizele efectuate privind evoluţia cererii şi a ofertei turistice interne şi internaţionale.modernizarea şi dezvoltarea produsului turistic naţional. viaţa cultural-ştiinţifică. pe calitatea şi funcţionalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu preţurile şi tarifele impuse de prestatori. astfel încât România să se distingă de alte ţări ca destinaţie turistică. oportunităţile pentru atragerea turiştilor străini în special sunt din ce în ce mai diverse: oferta staţiunilor turistice balneare.crearea unor centre/zone/staţiuni turistice model în zone şi domenii selectate. a mountain-bike dar şi a concursurilor out-of-road. turismului de croazieră pe fluviul Dunărea. va încuraja dezvoltarea unei industrii diverse atât în oportunitate cât şi ca sezonalitate. pentru depăşirea dificultăţilor existente pentru turism. Aspectele principale ale obiectivului privind dezvoltarea produsului turistic vizează: . realizat printr-o serie de studii anterioare.3. 66 .rurale în viaţa de zi cu zi. precum şi evaluarea patrimoniului turistic al României. favorizat de faptul că România este a cincea ţară în ceea ce priveşte viticultura. . 4. diferite forme ale turismului de afaceri generate de congrese. Toate acestea conferă României potenţial pentru dezvoltarea produselor turistice complexe şi creşterea numărului total de turişti. .creşterea calităţii amenajărilor turistice şi dezvoltarea capacitaţii turistice în zonele în care cererea turistică este mai mare decât oferta specifică. De asemenea. acţiuni cu caracter diplomatic generate de aderarea României la NATO. cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice. . oportunităţile de practicare a turismului de aventură oferite de râurile naţionale. . intrarea României în UE.ridicarea standardului serviciilor turistice de baza şi complementare în conformitate cu categoria de confort şi tariful practicat. deschiderea de afaceri cu firme multinaţionale etc. cu sprijin financiar din partea administraţiei centrale şi locale precum şi prin investiţii de pe pieţele internaţionale de capital.stabilirea de priorităţi în propunerile de infrastructură generală.optimizarea la maximum a componentei culturale şi de afaceri a produsului în vederea atragerii unor schimbări profitabile în structura clientelei. În acţiunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie să se pună accent pe componenta culturală alături de cea naturală (în cadrul valorificării acestora). turismului ecvestru. . In baza analizelor şi studiilor efectuate există necesitatea să fie prioritizate următoarele sectoare: • Turismul montan – schiul pe timp de iarna şi drumeţiile în timpul verii • Turismul cultural • Turism rural – dezvoltarea traseelor (vin/mânăstiri) şi promovarea festivalurilor • Turismul balnear • Turism de afaceri şi evenimente O concentrare asupra noilor tipuri de turism. şi asupra noilor produse.

e) Creşterea reţelei de cabane şi refugii montane în masivele montane care nu beneficiază de adăposturi. 67 . 4. celelalte masive montane fiind slab dezvoltate. . etc.dezvoltarea şi modernizarea domeniului schiabil din România.dezvoltarea turismului în contextul durabilităţii. care au ca efect armonizarea cu mediul şi optimizarea lui. • domeniul schiabil neamenajat şi mijloace de transport pe cablu învechite tehnologic.3. privind urbanismul şi amenajarea teritoriului şi cele specifice turismului.1. Direcţii strategice a) Îmbunătăţirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu din România. • Modernizarea reţelei de cabane şi refugii.1. Programe a) Programul Superschi în Carpaţi . Acţiuni • Dotarea la standarde internaţionale şi în conformitate cu legislaţia de specialitate a tuturor pârtiilor din principalele staţiuni turistice de schi. • Creşterea circulaţiei turistice (numărul de turişti) din masivele montane care nu beneficiază de structuri turistice cu funcţiuni de cazare.stimularea dezvoltării unor forme de turism sau produse turistice complementare/paralele necesare asigurării unui răspuns la anumite segmente ale cererii interne (turism de tineret. Turism montan Turismul montan românesc se caracterizează prin următoarele: • oferta de servicii învechită. presupunând în toate obiectivele. c) Îmbunătăţirea infrastructurii specifice agrementului şi creşterea numărului de servicii/structuri specializate pe agrement. existentă în prezent în masivele montane din România.agrementarea ofertei. care sunt subdimensionate. • concentrarea structurilor turistice pe Valea Prahovei – Poiana Braşov. • reţeaua de cabane turistice este redusă şi cu structuri turistice de primire necompetitive ca dotare şi categorie de confort. necompetitivă pe piaţa internaţională. d) Modernizarea structurilor turistice cu funcţiuni de cazare. programele şi acţiunile de dezvoltare: * protejarea şi îmbunătăţirea mediului în zonele turistice. turism social). • oferta de agrement săracă şi de slabă calitate. • structuri turistice de primire cu un grad de uzură înaintat.. * programe şi planuri de dezvoltare a mediului construit care să respecte legislaţia privind protecţia mediului. • necorelarea între capacităţile de cazare din staţiuni şi dotările pentru sporturi de iarnă. b) Delimitarea exactă a domeniului schiabil în staţiunile turistice de interes internaţional în concordanţă cu legislaţia din domeniului mediului şi agriculturii. turism rural. • Dezvoltarea şi diversificarea agrementului cu accent pe agrementul „après ski” în toate staţiunile de schi. .

b) Reţeaua de cabane şi refugii turistice montane. Refacerea cabanelor turistice din zona de creasta a masivelor montane şi construirea unei reţele noi de cabane în masive montane care nu beneficiază de structuri de primire. c) Salvamont. Sprijinirea dezvoltării reţelei salvamont din România cu accent pe creşterea securităţii turiştilor. Proceduri - amenajarea de pârtii noi de schi. - construirea de instalaţii de transport cu cablu pentru persoane. - instalarea de echipamente de producere a zăpezii artificiale. - instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi. - dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi. - reamenajarea şi amenajarea pârtiilor destinate practicării sporturilor de iarna, altele decât schiul-biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină, patinoare şi echiparea cu instalaţiile şi echipamentele aferente. - reamenajarea şi construirea de refugii montane pentru asigurarea siguranţei şi primului ajutor în caz de accidente. - reamenajarea şi construirea reţelei de cabane de creastă. - amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turiştilor (marcaje, cablu de asigurare, panouri indicatoare). • iniţierea unui Program complex de modernizare şi dezvoltare a reţelei de cabane, cu precădere în masivele deficitare în astfel de structuri turistice, de dezvoltare a dotărilor pentru agrement şi sporturi de iarnă, de modernizare şi amenajare a traseelor montane. Se realizează astfel o ofertă competitivă, se asigură o dispersie corespunzătoare în aria montană benefică pentru siguranţa circulaţiei turistice şi securitatea turiştilor; • crearea unui cadru instituţional şi legislativ privind amenajarea complexă a ariei montane cu precădere pentru turism prin: - elaborarea unor „norme pentru proiectarea, executarea, marcarea şi întreţinerea traseelor turistice montane” prin care se reglementează unitar toate problemele legate de reţeaua de trasee turistice montane; - elaborarea unui „Ghid al marcajelor turistice” pe unităţi montane cu o „Schemă mare generală a marcajelor turistice în munţi” (în baza H.G. nr. 1269/1996) care să permită integrarea în sistemul european de marcaje turistice; - constituirea „Comisiei Centrale pentru Amenajarea şi Integrarea Traseelor Turistice Montane”, organism de consolidare a activităţii la nivelul ţării subordonată Ministerului Administraţiei Publice; la nivel de judeţ se vor constitui Comisii Judeţene. - iniţierea şi susţinerea unui proiect de act legislativ pentru acordarea unor facilităţi similare pensiunilor şi pensiunilor agroturistice pentru agenţi economic sau persoane fizice care investesc în construirea şi exploatarea unor cabane la peste 1000 m altitudine. 4.3.1.2. Revitalizarea ofertei balneoturistice În ansamblu, România are un potenţial bun fiind o importantă ţară de destinaţie turistică în viitor. Acest lucru se va realiza în condiţiile în care se vor aduce îmbunătăţiri substanţiale asupra produsului turistic şi nivelului serviciilor. Diversitatea ofertei turistice din staţiunile balneare este considerată ca fiind unul dintre punctele forte ale României turistice. Oferta balneoturistică românească are o concurenţă mare pe piaţa balneoclimatică europeană, fiind rigidă, neperformantă şi neadaptată la cerinţele moderne ale pieţii turistice. Oferta europeană de profil s-a orientat spre curele de susţinere a sănătăţii, venind în întâmpinarea clienţilor cu amenajări moderne de lux, ca piscine de agrement, jacuzzi-jet pool, 68

saună, săli de gimnastică, instalaţii de siguranţă în exploatarea acestor dotări, terenuri de sport, programe speciale, facilităţi turistice etc. Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a conştientizării la nivelul pieţelor internaţionale că România este o destinaţie balneoturistică de prestigiu în Europa. Direcţii strategice - Extinderea în toate staţiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu medicamente originale romaneşti. - Dezvoltarea unei reţele de 5 parcuri balneare în prima faza pentru tratamente wellness. - Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali în toate staţiunile balneare modernizate. - Dublarea capacitaţii tuturor facilitaţilor de petrecere a timpului liber. - Îmbunătăţirea tuturor facilitaţilor din staţiunile balneare modernizate pentru exploatarea resurselor naturale. - Îmbunătăţirea accesului pe cale rutieră, feroviară şi aeriană, în staţiunile balneare modernizate; Acţiuni - Crearea unei reţele de minim 15 staţiuni balneare echipate la standarde internaţionale şi în concordanţă cu tendinţele pe plan internaţional – wellness. - Includerea a trei saline în circuitul turistic internaţional. - Reabilitarea infrastructurii necesare exploatării resurselor minerale (de la izvoare de apă minerală la nămol terapeutic) în staţiunile modernizate. - Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea şi ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajărilor şi dotărilor de agrement specific şi general; - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi acces în staţiunile balneare. Programe Revitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare şi manageriale deosebite. Acestea se pot realiza treptat în baza unor studii de piaţă şi proiecte concrete, începând cu staţiunile necunoscute ca profil balnear pe pieţele externe. Se au în vedere următoarele: - Programul Staţiuni balneare - modernizarea şi introducerea în circuitul turistic internaţional a unui număr de 15 staţiuni balneare. - Programul Salina Verde. Modernizarea infrastructurii generale şi specifice la trei saline - Praid, Slănic Moldova şi Slănic Prahova. Proceduri - Amenajarea de laboratoare/cabinete speciale pentru tratamente naturiste/tradiţionale specific romaneşti. - Construirea de bazine cu apă termală/minerala sub forma unor complexe de relaxare şi odihna. - Amenajarea de trasee turistice pentru întreţinerea condiţiei fizice/petrecerea timpului liber în staţiuni/parcurile din staţiuni şi împrejurimi. - Modernizarea modalităţilor de captare a factorilor naturali de cura, a accesului la aceştia şi întreţinerea lor. 69

- Construirea de structuri adaptate organizării evenimentelor culturale în aer liber sau spatii închise – expoziţii, concerte, festivaluri de muzică etc. 4.3.1.3. Turism cultural România deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare turistică şi reprezentativitate pentru poporul român. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice culturale, precum şi conştientizarea la nivelul pieţelor internaţionale că România este o destinaţie culturală cu obiective şi atracţii turistice de valoare europeană şi universală (biserici cu fresce exterioare, biserici fortificate, cetăţi medievale, arhitectură populară, artizanat etc.), sunt obiective prioritare în dezvoltarea produsului turistic cu componentă culturală. Direcţii strategice - Stabilirea elementelor de patrimoniu material identitare pentru cultura româneasca. - Stabilirea elementelor de patrimoniu imaterial reprezentative pentru România, inclusiv pentru minorităţi. - Promovarea turismului religios din România pe plan internaţional. - Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţi în turismul cultural. - Amenajarea accesului la obiectivele turistice, a zonei amplasata în apropierea acestora şi a incintelor. - Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistica în zonele cele mai reprezentative din punct de vedere al turismului cultural Acţiuni - Includerea monumentelor de pe lista patrimoniului mondial UNESCO în programele touroperatorilor din România. - Includerea în programele touroperatorilor a tuturor obiectivelor turistice legate de cele mai proeminente figuri ale culturii romaneşti pe plan internaţional: George Enescu, Constantin Brâncuşi, Ciprian Porumbescu, Tristan Tzara, Gustav Klimt. - Creşterea numărului de programe turistice care includ oraşul Bucureşti şi a calităţii acestora prin extinderea programelor şi în zona limitrofa (case şi conace boiereşti). - Stabilirea unui calendar cu minim 12 evenimente internaţionale la nivel naţional pentru promovarea internaţionala şi atragerea de turişti (festivalul George Enescu, festivalul de Crăciun etc.) - Crearea unei reţele de 15 centre de conservare şi dezvoltare a patrimoniului cultural şi material în principalele regiuni turistice din România. Proceduri Elaborarea unor programe complexe de dezvoltare, amenajare şi diversificare a ofertei turistice şi crearea unui „produs turistic integrat” şi competitiv pe piaţa externă, în care componenta culturală este reprezentativă. Aceste programe se adresează unor zone turistice care concentrează o multitudine de obiective turistice naturale şi de factură cultural-istorică şi religioasă, unele reprezentative pentru spiritualitatea românească. Aceste zone turistice, pe care le considerăm reprezentative, sunt: • zona turistică Sibiu se suprapune sudului Transilvaniei între localităţile Sebeş la vest, Făgăraş-Şercaia la est, Sighişoara -Mediş la nord şi versanţii Munţilor Făgăraş şi Cindrel la sud. Deţine biserici fortificate, cetăţi medievale, tradiţii etno 70

Praid 71 . dezvoltarea structurilor turistice adecvate în localităţile vizitabile. nr.) ape minerale şi domeniu montan. 5/1999 municipiul Sibiu şi zona înconjurătoare a fost declarat ca obiectiv turistic de interes naţional. palate. edificii de arhitectură etc.G. etc. Sebeş. cetăţi ţărăneşti.). maghiară. Prejmer.. Printre localităţile deţinătoare de importante obiective turistice culturale (biserici fortificate. aşezări şi civilizaţie germană. Negreşti-Oaş. Năsăud. religioase (pelerinaje ale creştinilor la mănăstiri – Putna. armeană. Constantin Brâncoveanu etc. Râşnov. etc. De altfel. Sighişoara. Zărneşti sau comune ca Bran. marcarea circuitelor pietonale de interes istoric. tradiţii şi obiceiuri. Mihai Viteazul. schiabil şi peisagistic). aria montană limitrofă şi brăneană. ape minerale. tradiţii etnofolclorice) se numără: oraşele Braşov. Cozia.folclorice (arhitectură populară. staţiunile Borşa şi Ocna Şugatag. Târgu Mureş etc. peisaje montane şi domenii schiabile. Arad. Centre turistice reprezentative: Cluj Napoca. muzee. Reprezentative sunt elementele etno . Alba Iulia. semnalizarea monumentelor istorice şi arhitecturale. istorice (legate de voievozii Ştefan cel Mare. castele. staţiuni montane şi balneare. Botoşani şi Iaşi. artizanat.. cu importante obiective cultural-istorice (biserici fortificate. Braşov. domeniul montan. Goria şi Trei Ierarhi. slovacă.Lăpuş. Mediaş). palate şi castele. prelucrarea lemnului. a siturilor arheologice etc. Sunt necesare: • • • restaurarea şi conservarea centrelor istorice şi a principalelor monumente istorice şi vestigii arheologice. Satu Mare. şi realizarea unor panouri – hărţi. modernizarea şi dezvoltarea structurilor turistice. Rohia. Sighişoara. • zona turistică Transilvania de Nord.Maramureş) şi depresiunile Lăpuş – Chioar. Oaş. vestigii medievale. Sighetu Marmaţiei. Făgăraş. bisericile şi mănăstirile în stil moldovenesc. Oltenia de Nord. Sibiu. Tismana. cultural sau arhitectural. tradiţii etno folclorice. alături de renumitele staţiuni montane Poiana Braşov şi Predeal. Iniţierea unor programe turistice tematice culturale. sate turistice. • zona turistică Moldova de Nord cuprinde judeţele Suceava. Realizarea de proiecte privind punerea în valoare a creaţiei artizanale şi artei prelucrării lemnului în zonele tradiţionale (Maramureş. centre turistice reprezentative (Sibiu. Tărgu . domenii schiabile şi peisaje montane etc. vestigii medievale. port popular. Neamţ. Oradea. Centre şi localităţi turistice: Baia Mare. • zona turistică Braşov ocupă. a spaţiilor comerciale şi a dotărilor recreaţionale.folclorice. Iniţierea unor proiecte de valorificare şi amenajare turistică a unor centre turistice reprezentative prin valoarea patrimoniului cultural: Bucureşti. de daco-romanitate. vestigii medievale. care cuprinde judeţele Cluj. cu renumitele biserici cu frescă exterioară (Bucovina). Bucovina. • zona turistică Maramureş – Oaş se suprapune celor două depresiuni şi aria montană limitrofă (Munţii Oaş – Gutâi – Ţibleş – Rodna. Depresiunea Braşovului (parţial). Bistriţa. podgorii. Hărman. folclor coregrafic şi muzical. Alba şi Bistriţa Năsăud. cehă. sate turistice etc. Timişoara. biserici din lemn. sate turistice cărora li se adaugă alte monumente istorice şi de arhitectură. pelerinaje ale adepţilor altor religii etc. Codlea. creaţii ale unor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti. altele). muzee. castele. prin O. biserici şi catedrale. în general.

Sibiu. În acest sens. Saon. săli expoziţionale.).) şi în zone cu concentrări mari de fluxuri de turişti. germani. Maramureş .– Corund. maghiari. situri arheologice de mare valoare istorică din Moldova (Cucuteni. etc. Rupea.) şi 72 . Ţinutul Codrului.. Vâlcea etc. Banat. Oradea. restaurare. expoziţii de profil organizate în staţiuni şi centre turistice. festivaluri. Sibiu. Năsăud.Caraş – Severin. Se poate iniţia amenajarea pentru turismul rural a unor sate săseşti din zona Sibiu – Braşov sau sate şvăbeşti din zona Timiş – Arad . Cluj Napoca. care să cuprindă: • identificarea (prin instituţiile specializate) a satelor cu producţie mare de artizanat pentru a asigura asistenţă pentru dezvoltarea meşteşugurilor. expunere şi comercializare a produselor artizanale. Dobrogea (Capidava. Crişana. Alba Iulia. conservare şi amenajare pentru vizitare. promovarea artiştilor populari în cadrul târgurilor de turism.: în Moldova: Marginea – Rădăuţi. Iaşi etc. staţiuni turistice. armeni. ceramică. Niculiţel) ş. lăcaşe rupestre de cult: Basarabi. promovarea şi comercializarea artizanatului tradiţional. s-au obţinut rezultate apreciabile de către muzeul Astra – Sibiului. Ruginoasa). mănăstirile din nordul Dobrogei (Niculiţel. etc. Se pot realiza programe turistice speciale pentru turişti etnici originali din România (evrei. staţiuni şi centre artizanale. slovaci. • • • • • Program complex de selectare.). multe trecute pe lista Patrimoniului Cultural Universal – UNESCO (Biertan. Constanţa. Braşov. promovarea târgurilor populare. Sălaj etc. „arhitectură populară”. Extinderea ofertei pentru turismul de afaceri şi reuniuni (structuri turistice de cazare de categorie superioară. Ion Corvin. Niculiţel (Dobrogea). realizarea unui proiect – tip privind realizarea design-ului producerii. Târgu Mureş. oraşele – cetăţi medievale din Transilvania. „Portul popular tradiţional” (în fiecare zonă folclorică). zona Braşov şi zona Bistriţa. crearea de centre de producţie. programe turistice pre şi post reuniuni) expoziţii (târguri etc. „biserici din lemn” (din Maramureş şi Sălaj). Cocoş. Hărman. identificarea pieţei de export şi sprijin pentru crearea. festivalurilor şi a spectacolelor populare în centre turistice. Vama). Călinic. dezvoltarea infrastructurii generale şi a structurilor de primire turistică pentru introducerea în circuitul turistic a unor obiective cultural-istorice de rezonanţă pentru România: • • • • • bisericile fortificate şi cetăţile ţărăneşti din sudul Transilvaniei.a. Cluj Napoca. Oradea. selecţionarea meşterilor populare. Prejmer. Maramureş. Ghimbav.) în principalele oraşe ale ţării (Timişoara. Poiana Deleni – Iaşi. Timişoara. Introducerea în circuitul turistic a tradiţiilor spirituale şi obiectivelor culturale aparţinând minorităţilor naţionale în scopul dezvoltării şi promovării turismului etnic. Garoafa – Focşani. mobilier şi instalaţii adecvate dotării comerciale. Sighetu Marmaţiei. promovarea unor programe turistice tematice pentru valorificarea artei populare din principalele zone etnografice: „Drumul Lutului” (ex. Braşov. Moldova şi Muntenia.Oaş: Săcel. Ţara Moţilor. Maramureş. ambalării şi promovării produselor de artizanat. în principalele zone etnografice.). Mărginimea Sibiului etc. în zonele etnografice Bistriţa. săli de conferinţe. reprezentative (Bucureşti. edificii arhitectonice şi monumente istorice şi de arhitectură (foste palate şi castele) din Sibiu. „Civilizaţia lemnului” (Bucovina. Cluj-Napoca. Timişoara etc. cehi etc. sticlărie. Celic Dere). Sânpetru etc.

dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali în toate staţiunile balneare modernizate. Oferta internaţională a staţiunilor de litoral prezintă următoarele tendinţe în dezvoltarea structurilor de primire: .dezvoltare programe speciale pentru conservarea. fiind necesare măsuri de reabilitare. modernizare şi promovare.creşterea calităţii serviciilor oferite pe plajele litoralului – respectarea criteriilor Blue Flag de către toate plajele.diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea a doua noi produse turistice în legătura directa cu litoralul .structuri de primire de lux. Turismul de litoral pe piaţa internaţională a ajuns la un nivel în care accentul este pus pe dezvoltarea calitativa în detrimentul extinderii cantitative. .modernizarea tuturor bazelor de tratament din staţiunile de la mare.modernizarea hotelurilor care beneficiază de baze de tratament şi dotarea acestora cu sisteme de încălzire pentru mărirea perioadei de funcţionare. Covasna.structuri extrahoteliere ( cazare la particulari).creşterea numărului de tari care au legătura directa cu aeroportul N. Medgidia şi Basarabi. dar în ultimele decenii. . Acţiuni . Direcţii strategice .modernizarea şi extinderea activităţii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement şi divertisment cultural.). în special a structurilor de primire.1. Durău etc.dezvoltarea infrastructurii generale pentru plajele/staţiunile litoralului respectiv a celei specifice. .structuri parahoteliere (case de vacanta. 4. Călimăneşti-Căciulata.Marea Neagră: Cernavodă. Ritmurile cele mai mari de creştere sunt înregistrate de ultimele doua tipuri de structuri. .staţiuni turistice (Băile Herculane.3. .4. reabilitarea plajelor respectiv pentru prevenirea poluării plajei şi apei de îmbaiere. Turism de litoral Litoralul românesc al Mării Negre a fost unul dintre principalele produse turistice oferite pe piaţa externă. Bulgaria şi Turcia. . reflectând tendinţa cererii internaţionale. Slănic Moldova. Buşteni. Piaţa internaţionala a litoralului este puternic concentrata în Europa de Sud-Est. . . campinguri). dezvoltate pe orizontala. . în cadrul căreia destinaţia majora este Grecia.creşterea calităţii serviciilor turistice (training anual pentru toţi angajaţii) în principal în structurile hoteliere cu funcţiune de cazare respectiv alimentaţie din cadrul complexelor hoteliere. oferta acestuia s-a învechit şi a rămas sub exigenţele actuale ale cererii pe plan mondial. 73 . .dublarea capacitaţii tuturor facilitaţilor de petrecere a timpului liber. cu 5-6 milioane turişti estivali pe an. Băile Tuşnad. . Kogălniceanu din Constanţa. . în hoteluri şi vile grupate. . turism cultural.extinderea sistemului de pregătire profesională în colaborare cu APC şi APL pentru realizarea cursurilor de pregătire profesionala anual.modernizarea porturilor amplasate în lungul Canalului Dunăre .turism activ.

. zonelor şi punctelor de agrement. precum şi introducerea unor trenuri moderne de mare viteză pe relaţia Bucureşti .realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip „Aqua Land” (Neptun – Olimp. • asfaltarea şi repararea căilor de acces în staţiuni. • modernizarea punctelor de frontieră şi vamale Vama Veche şi Negru Vodă. • echiparea turistică a porturilor situate în lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră: Cernavodă. .Marea Baltică. c) modernizarea şi extinderea activităţii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement şi divertisment cultural. ştiinţific. Eforie Nord. filmări subacvatice. Proceduri a) dezvoltarea infrastructurii generale şi echiparea teritoriului pentru a facilita dezvoltarea turismului. . Costineşti. turismul de afaceri şi reuniuni. Râmnicu .Sărat – Hârşova – Constanţa şi Slobozia – Hârşova – Tulcea. croaziere. Mangalia).Brăila pentru traficul comercial . scufundări. prevenirea poluării şi degradării mediului. Medgidia – Tulcea şi Medgidia – Negru Vodă). naturism etc. . piscine etc. Costineşti.). turismul specializat (echitaţie. sporturi. Jupiter.odihnă şi recreere.. b) diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea şi dezvoltarea formelor de turism consacrate .).creşterea funcţionalităţii şi atractivităţii plajelor prin : amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan internaţional.Gdansk (Polonia). ca variantă a culoarului european K 9 (în proiect). cu valenţe culturale şi religioase. al parcurilor. speoturism. • turistic Marea Neagră . • realizarea autostrăzii Bucureşti – Cernavodă – Constanţa şi a drumurilor expres: Tulcea – Constanţa – Vama Veche.Constanţa (şi eventual. • construirea unui pod la Călăraşi cu implicaţii şi în turismul judeţului Constanţa. • reamenajarea spaţiilor verzi şi a grădinilor de agrement (ex: grădina japoneză din staţiunea Venus etc. Venus şi 2 Mai). 74 . între Constanţa . Venus şi Vama Veche).).realizarea podului de la Smârdan . turismul rural şi agroturismul. promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant.creşterea atractivităţii generale a staţiunilor prin: • îmbunătăţirea iluminatului stradal. cură balneară şi tranzit.protecţia mediului şi a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologică a litoralului românesc. • Modernizarea transportului feroviar prin dublarea şi electrificarea unor segmente de cale ferată (Constanţa – Mangalia. diversificarea ofertei de agrement (nautism. • eliminarea echipamentelor şi dotărilor de agrement învechite şi înlocuirea lor cu echipamente moderne. • construirea de miniporturi pentru ambarcaţiunile de agrement (Năvodari. • extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general.amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement (Mamaia). Medgidia şi Basarabi. • modernizarea aeroportului Constanţa – Mihail Kogălniceanu şi asigurarea unor facilităţi turistice adecvate.

cu precădere a celor legate de talasoterapie şi agrement nautic prin reabilitarea cu maximă urgenţă a celor două componente de bază ale potenţialului turistic . apă). vestigiile romane şi ansamblul rupestru de la Basarabi). 23 iunie 1999. 75 .faleza şi plaja mării. Istria . axate pe viitoarea autostradă şi pe coridorul IV european. canalul. mănăstirile Uspenia şi Vovidenia din judeţul Tulcea pe DN 22 D şi monumentele din judeţul Constanţa). f) accentuarea politicilor promoţionale în domeniul promovării ofertei turistice. • valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele două judeţe Constanţa şi Tulcea) şi dezvoltarea unei armături turistice adecvate pe viitorul coridor european nord-sud: Gdansk .Nuntaşi (cură balneară. • promovarea unor noi puncte de atracţie pe litoral: Vama Veche (cură heliomarină. Hârşova . d) protejarea mediului natural şi construit. h) dezvoltarea turismului în teritoriu şi introducerea în circuit a noi arii şi valori turistice prin: • valorificarea optimă a resurselor turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre. j) Îndeplinirea criteriilor pentru acordarea distincţiei Blue Flag.Salonic (cetăţile Măcin. • promovarea turistică a axei mediane a Dobrogei . asigurarea unui sistem de iluminare specific.Canalul Dunăre-Marea (Cernavodă şi Neagră. viteza vânturilor etc. • introducerea în circuitul turistic a arealului dunărean al judeţului. cu precădere a celui costier care este cel mai predispus degradării de către factorii naturali şi entropici. k) echiparea turistică a porturilor situate în lungul Canalului Dunăre şi construirea centrelor de informare turistica în aceste porturi. i) Constituirea a doua centre de pregătire permanentă a adultului la Constanţa şi Mangalia. agroturism. Istanbul.Constanţa .. într-un peisaj ce poate rivaliza cu cel deltaic etc. vânătoare sportivă. e) integrarea în programele europene şi internaţionale pentru Marea Neagră şi în special în politica de dezvoltare a turismului în bazinul Mării Negre. dezafectarea tuturor construcţiilor şi improvizaţiilor care creează un aspect estetico-ambiental necorespunzător şi dezagreabil. g) dezvoltarea unor acţiuni de instruire şi informare a populaţiei cu privire la relaţia turism-mediu şi necesitatea protecţiei acestuia din urmă.Topalu .instalarea unor panouri cu informaţii privind temperatura (aer. aspect reiterat şi în şedinţa Adunării Generale a Comitetului “Dezvoltarea turismului în regiunea Mării Negre”. umiditatea. cu resurse turistice importante pentru diversificarea şi promovarea unei oferte ce poate deveni competitivă pe piaţa turistică românească (pescuit sportiv.Capidava etc. sol. Kogălniceanu Constanţa. agroturism). odihnă şi recreere. Turcoaia. l) atragerea de noi companii aeriene internaţionale în utilizarea facilitaţilor oferite de aeroportul internaţional M.. cu precădere în zonele mai frecventate. agroturism). prin valorificarea principalelor localităţi riverane Medgidia) precum şi a resurselor turistice de mult consacrate şi peste hotare (podgorii.Dunăreni.Oltina . inclusiv prin cunoaşterea cadrului legislativ specific.) şi crearea de noi poli ai turismului ca: Ostrov . • reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene şi introducerea lor în circuitul turistic. sporturi nautice.

. . festivalul de Crăciun etc. .Certificarea tuturor produselor ecoturistice în concordanta cu normativele U.Dezvoltarea unui sistem de rangeri voluntari pentru fiecare parc în vederea protejării patrimoniului natural (flora.Crearea unui sistem informaţional pentru fiecare parc. Direcţii strategice .Dezvoltarea unui sistem educaţional în învăţământul preuniversitar cu accent pe unităţile şcolare din incinta/apropierea parcurilor naţionale/naturale. . . Clarificarii politicii şi cadrului legal la toate nivelele.3. Ecoturismul Din analiza anterioara a oportunităţilor şi constrângerilor dezvoltării ecoturismului în România rezultă necesitatea : 1. încă proaspete în România. autorităţile publice locale şi touroperatori.Dublarea numărului touroperatorilor care promovează programe de ecoturism în toate judeţele care includ parcuri naţionale şi naturale şi în Bucureşti.) . Creării condiţiilor favorabile pentru intensificarea dezvoltării afacerii în domeniul ecoturismului. Acţiuni .Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţi în ecoturism. 3.Elaborarea planurilor de management pentru fiecare parc naţional şi natural. Astfel. fauna şi peisaje) în toate ariile protejate propuse pentru dezvoltarea ecoturismului şi atragerea de turişti (festivalul George Enescu. 2.Crearea infrastructurii specifice ecoturismului în ariile protejate incluse în program. infrastructura şi serviciile publice oferite turiştilor.Promovarea ecoturismului pe plan intern şi pe plan internaţional. Imbunătăţirea resursei de baza pentru ecoturism în zonele protejate Ariile protejate sunt resurse de baza ale dezvoltării ecoturismului şi ele pot fi transformate în atracţii puternice şi brand-uri. Pentru obiectivele de mai sus ar trebui adoptate proceduri specifice ţinând cont de diversitatea habitatelor naturale implicate în dezvoltarea ecoturismului şi de vulnerabilitatea ecosistemelor cu o separare clara intre zonele de munte şi Delta Dunării. . managementul Ariilor Protejate (AP). să se îmbunătăţească calitatea mediului lor şi să se dezvolte o infrastructura şi facilităţi care să permită primirea unui număr mai mare de turişti romani şi străini fără impact negativ asupra mediului.E şi legislaţia din România. Imbunătăţirii resurselor de bază pentru ecoturism în zonele protejate: resursa naturală principală pe care se va dezvolta ecoturismul. .4.Dezvoltarea parteneriatelor dintre administraţia parcurilor. Stabilirea reţelei şi managementul ariilor protejate din România 76 . prioritatea este să se consolideze aceste resurse.1.5.

Îmbunătăţirea telecomunicaţiilor (telefoane celulare) în cele mai îndepărtate parţi ale Ariilor Protejate.Introducerea normelor şi criteriilor de mediu în standardele de clasificare ale cazării care pot fi o modalitate suficienta de prevenire a impacturilor fata de reînnoirea turismului romanesc (s-au construit multe pensiuni şi hoteluri noi). trasee (poteci.Dezvoltarea proiectelor pilot privind etichetele “eco” şi sistemelor de certificare. Poate fi acordata o prioritate zonelor protejate în cadrul programului naţional pentru birouri de turism (de informare turistica). bazate pe oportunităţile oferite prin finanţările de la UE. Dezvoltarea parcărilor în locaţii strategice în scopul managementului vizitatorilor (informarea despre reglementările zonelor protejate şi sporirea conştientizării privind conservarea). materiale educaţionale (broşuri. drumuri) turistice proaste. în scopul informării şi siguranţei turistului. colecţionarea de specii). cum ar fi “Ecolabel” în cazarea turistica în Europa (“Floarea” UE) sunt de asemenea bune oportunităţi. . Totuşi. de exemplu prin instrumentele financiare LEADER şi LIFE. centre pentru vizitatori. aprovizionarea cu apa şi staţii de tratare a apei. indicatori de dezvoltare durabila a turismului). echipele de management sunt stabilite şi câteva reguli sunt aplicate (controlul campării. pe termen mediu ar trebui introduse câteva îmbunatăţiri şi schimbări în următoarele domenii: Îmbunătăţirea calităţii mediului Ariilor Protejate şi prevenirea impacturilor negative existente şi viitoare ale turismului Pentru Îmbunătăţirea calităţii mediului în turism este necesar a se acţiona atât la nivel de firma cat şi la destinaţie. .Acordarea unei priorităţi ariilor protejate pentru infrastructura de mediu : ca strângerea şi îndepărtarea deşeurilor. foarte puţine indicatoare şi puncte de informare]. Toalete şi alte facilitaţi (colectarea de gunoi la locurile de parcare) Îmbunătăţirea informaţiei pentru vizitatori : trasee explicite. Iniţiativele EU actuale. . energie solara şi eoliana în Delta Dunarii). video). filme video) despre managementul de mediu al cazării turistice şi alte facilitaţi : probleme implicate şi soluţii oferite (etichete “eco”.Statutul actual şi sistemul de conservare şi management al ariilor protejate din România asigura un context favorabil şi un bun potenţial pentru dezvoltarea ecoturismului în aceste teritorii. Fata de încă slaba conştientizare despre mediu a turiştilor şi operatorilor privaţi se recomanda următoarele acţiuni : . conferinţe.Dezvoltarea proiectelor pilot privind managementul mediului în turism în Ariile Protejate prin parteneriat cu Ministerul Mediului. certificare. . Stabilirea de infrastructuri şi facilităţilor de turism pentru tipuri diferite de utilizatori şi activităţi Ariile protejate romaneşti nu sunt încă potrivite pentru potenţiale activităţi de turism şi pentru primirea nivelului dorit de turism [ex.Campanii de informare (instruire. seminarii. conform cu recomandările fiecărui plan de management. Crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor de ecoturism 77 . Acestea pot include o campanie naţionala de comunicare pentru prevenirea murdăririi cu gunoaie a zonelor naturale şi de asemenea un proiect pilot pentru administrarea deşeurilor (sortare pe categorii) şi folosirea energiilor reînnoibile (lemn şi hidro-enegie la munte. prin urmare trebuie să fie făcute îmbunătăţiri în câteva domenii : Îmbunătăţirea aleilor (potecilor) de acces. Cerinţele de baza pentru un management minimal al fluxului de turişti sunt stabilite : perimetrele ariilor protejate sunt delimitate.

. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare În prezent exista unele oportunităţi de finanţare pentru dezvoltarea ecoturismului. . fata de trăsăturile naturale şi culturale remarcabile găzduite înăuntru lor şi adiacente lor. Asigurarea asistentei tehnice şi organizaţii de sprijin colectiv ale actorilor privaţi implicaţi Pentru ca să dezvolte cazări specifice precum “cazarea eco”. câteva iniţiative de ecoturism în România au fost răspândite în tara. Dincolo de aceste oportunităţi. Trebuie definite arii prioritare şi priorităţi tematice (ex.Să ajute investitorii romani (în special micii investitori) să aibă acces la fondurile existente. infrastructura. Contribuţia sa economica poate deveni importanta în sate. În aceasta perspectiva. activităţi sportive) şi alte facilităţi turistice (ex. Instrumentele SAPARD şi PHARE finanţează pana la 50% (zone rurale) şi 65% (munte) din pensiunile şi casele de oaspeţi. dar nu ar trebui supraestimata în contexte urbane : turismul nu poate fi unica soluţie pentru rezolvarea problemelor uriaşe din zonele de depresiune economico-sociala ca Zărneşti sau Petroşani (din preajma parcurilor naţionale Piatra Craiului şi Retezat). Aceasta ar putea să fie facilitata de exemplu prin colaborarea cu băncile comerciale pentru a crea împrumuturi cu dobânzi mici. . schi-fond) conform cu strategia naţională. nivele de standarde de mediu sau profesionalism. managementul de mediu). Dincolo de finanţare. Crearea unei reţele şi parteneriate intre factorii implicaţi şi micile afaceri. pare o prioritate pentru schimb de experienţa.Ecoturismul poate genera venituri pentru comunităţile locale care sunt în apropierea ariilor protejate.Diversificarea tipului de proiecte sprijinite financiar. schemele de finanţare ar fi putut să fie îmbunătăţite prin câteva cai : . birouri de informare turistică). servicii de ghid. . să organizeze produse complexe sau să vândă produse de nisa de piaţa cum sunt « observatorii de păsări britanici ».Introducerea unor criterii clare pentru garantarea subvenţiilor pentru afacerile de turism care necesita fonduri pentru cazare şi dezvoltarea serviciilor (ex. de vreme ce procedurile sunt adesea foarte tehniciste şi necesita asistenta. marketingul. tur operatori. în România exista o nevoie evidenta de asistenta tehnica la factorii din domeniul privat sau public.Introducerea instrumentelor usoare pentru finanţarea proiectelor simple şi ieftine [ex. Pana acum. micro-credite. concentrate nu numai pe cazare ci acordând o prioritate activităţilor (ex. lansarea afacerii (instrumentului financiar) mountain bike]. cerinţe de instruire preliminara. fonduri comunitare şi alte mijloace. cu foarte puţine legături intre ele. în special fondurile actuale şi viitoare ale UE. adesea ecoturismul solicita anumite abilităţi tehnice.Dezvoltarea ecoturismului solicita eforturi simultane în toate domeniile pentru ca să fie eficient (instruire şi crearea aptitudinilor. afilierea la o asociaţie profesionala pentru marketing). pentru conducerea de campanii 78 . clauze de garantare de câtre guvern. crearea unui “grup operativ” de ecoturism în cadrul ANT ar putea fi utila. Dezvoltarea ecoturismului în zonele protejate ar trebui în mod categoric considerat ca o prioritate. Acest grup operativ ar putea asigura asistenta tehnica operatorilor locali şi destinaţiilor mai degrabă decât controlul legal.

etc. atracţii culturale. integrarea în natura.“Pachete” specifice de afaceri (inclusiv instruire. sau să vândă împreuna cu tur operatorii internaţionali de ecoturism.). Vânzarea cazării nu mai este suficienta şi eforturile din trecut s-au concentrat excesiv pe dezvoltarea capacităţii de cazare. Aceste cabane au în prezent un grad foarte scăzut de ocupare şi pot fi utilizate eficient pentru ecoturism fiind un uriaş potenţial de generare a veniturilor pentru parcuri. Ar trebui dezvoltata (extinsa) cazarea în cabanele RNP-ului. Poate fi utila combinarea strategiei de ecoturism cu strategia naţională a turismului rural pentru care Ariile Protejate sunt atracţii puternice şi satele înconjurătoare pot beneficia de fluxul de turism din parcuri. Aceasta iniţiativă ar trebui să demareze cu un inventar complet (baza de date) a operatorilor implicaţi acum în ecoturism. Pot fi realizate ghiduri naţionale pentru crearea cazării în contextul ariilor protejate şi ar putea fi sprijinita o schema pe baza de voluntariat de certificare a cazării şi a produselor de ecoturism. Ecoturiştii au totuşi unele cerinţe specifice. Aceasta presupune implicarea populaţiei locale – în special cea mai săracă – în realizarea de noi afaceri de ecoturism cat şi. harţi. asigurarea materialelor educaţionale şi de traducere (ghiduri. asistenta tehnica şi finanţare prin micro-credit) ar putea să ajute familiile sărace în lansarea afacerilor. Dezvoltarea cazării adaptată la cerinţele şi speranţele (aşteptările) ecoturiştilor Ecoturismul nu solicita un fel special de confort şi poate fi găzduit în multe tipuri de cazări. responsabilităţi şi beneficii ale dezvoltării turismului” Pentru ca existenta lor să fie mai bine acceptata. Acordare de prioritate activităţilor în aer liber Analizarea turismului rural şi montan în România cat şi situaţia din Delta Dunarii au arătat ca tara are potenţial bun dar slab exploatat pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber. Parcurile ar trebui să îndeplinească obiectivele lor de educaţie de mediu 79 . stil de viata rural). Dezvoltarea legăturilor intre oferta turismului rural şi activităţile de ecoturism ale pacurilor (ex. . de asemenea. folosind aceste cabane pentru dezvoltarea turismului s-ar putea crea o mare originalitate pentru turismul în parcuri şi ar putea fi de ajutor pentru finanţarea conservării. căutarea căilor de îmbunătăţire a efectului de multiplicare locala a turismului. chiar daca situaţia actuală arată că cetăţenii romani nu au tradiţii ale produselor bazate pe natura. exista dovezi ca pot fi dezvoltate astfel de produse spre tineret care este deja foarte prezent în unele arii protejate. Ariile Protejate trebuie să contribuie mai bine la dezvoltarea locala. cazarea şi ospitalitatea în sate. prin asigurarea de bunuri şi servicii locale. cum ar fi respectarea arhitecturii tradiţionale. Intr-adevăr. binocluri. Adaptarea instrumentelor de promovare şi marketing la piaţa de ecoturism din România Ecoturismul romanesc trebuie să se concentreze mai întâi pe piaţa interna şi pieţele din Europa centrala şi de est. În ceea ce priveşte turismul intern. care sunt mai accesibile decât să ţintească Europa de vest sau tarile de peste ocean. de la campinguri la hoteluri de 5 stele.comune de promovare. Implicarea populaţiei locale în “iniţiative.

asocierea în final cu autorităţile locale.6. Elaborarea strategiei naţionale de ecoturism actuale a demarat un parteneriat intre ANT. Internet. utilizând agenţia de dezvoltare regională recent înfiinţata. a fost să se înfiinţeze comisii naţionale de ecoturism. ospitalitatea acestuia şi bucătăria autentică din fiecare zonă şi creează în acelaşi timp 80 - - . Mai precis. ONG-uri şi instituţii academice.1. 4. Turismul rural şi agroturismul Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român. cat şi asociaţiile regionale de turism (Maramureş. Piaţa din Europa centrală şi de est a fost excesiv de neglijata în trecut. Aceasta ar putea să servească ca o organizaţie oficiala de consultanta pentru următoarele faze de dezvoltare şi implementare a strategiei. La nivel regional. asupra accesibilităţii şi asupra preturilor rezonabile. deşi are un puternic potenţial de creştere în domeniul ecoturismului. în perioada Anului internaţional al ecoturismului 2002. Academia Romana şi RNP. Pieţele din Europa de vest (şi altele mai depărtate) ar trebui să fie abordate ca o nisa de piaţa pentru turiştii specializaţi cu ajutorul tur operatorilor romani de ecoturism şi căutând parteneriate cu tur-operatori internaţionali. care exista şi funcţionează acum în multe tari. Potenţialul pieţei ruseşti este necunoscut : în ciuda celor 250 milioane de clienţi potenţiali.prin organizarea acestui turism (parcări organizate. Rusii nu par a fi atraşi de produsele ecoturistice având şi ei în propria lor tara majoritatea lucrurilor pe care le oferă România. Bucovina. operatorii privaţi şi echipele de management ale ariilor protejate. înfiinţarea grupului factorilor implicaţi în dezvoltarea ecoturismului. cu implicarea reprezentanţilor de la autorităţile publice principale.) ca puncte focale (centrale) şi baza pentru coordonarea regionala pentru dezvoltarea ecoturismului. sectorul privat.. Aceste produse ar trebui să fie vândute atât câtre turişti individuali cat şi câtre grupuri insistând asupra potenţialului munţilor României pentru activităţi în aer liber. Înfiinţarea unei Comisii Naţionale de Ecoturism sau un multi-grup de lucru al factorilor implicaţi. Ministerul Mediului. Totuşi aceasta piaţa nu este încă bine cunoscuta (este nevoie de un studiu de piaţa). coordonarea dezvoltării ecoturismului ar trebui realizată la nivele diferite..3. Intr-un stadiu ulterior când accesul şi infrastructura vizitatorului va fi îmbunătăţită în ariile protejate. În fiecare arie protejata. Una din principalele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Turismului către guverne. cu informaţii despre probleme de conservare. de exemplu în perioada sezoanelor de vârf). Pentru continuarea procesului consultativ condus până acum este foarte recomandata stabilirea unei comisii naţionale permanente sau grup de lucru cu puncte focale (centrale) marcate la principalele autorităţi şi organizaţii. ar putea fi ţintiţi turişti de ecoturism individuali din aceste tari prin activităţi intense de marketing (ex. târguri internaţionale şi târguri specializate de calatorii) - - Stabilirea mecanismelor de coordonare şi încurajarea parteneriatelor la toate nivelele.

81 • . Ex: Nu promovăm judeţul Sibiu şi pensiunea turistică “x” ci zonele etnofolclorice Mărginimea Sibiului. care are menirea să dezvolte şi promoveze un turism cu „sprijinul şi sub controlul populaţiei locale având ca partener autorităţile locale”.3. Pentru încurajarea şi dezvoltarea agroturismului sunt necesare şi următoarele amendamente: valorificarea experienţei „Organizaţiei satului românesc” (OVR). de importante venituri suplimentare.7. • pentru a da imaginea reală a spaţiului rural românesc cu spiritualitatea să ancestrală. o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei din zonă. istorice. Vama Veche sau Venus. Turismul rural se poate practica pe toată durata anului. Legea muntelui stabileşte unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană. Braşov sau Mureş cu pensiunile respective. etc. • elaborarea unor criterii de identificare şi omologare a satului românesc ca “sat turistic” şi legiferarea acestei categorii de “produs turistic” prin Lege sau Hotărâre de Guvern. gastronomice. din judeţul Sibiu. în vederea creării de noi produse turistice cu specific românesc. Argumente: satul românesc prin valoarea turistică atestată poate deveni un “produs turistic” “satul turistic” (format din mai multe subproduse: culturale. care să constituie atracţii inedite în turismul internaţional. turismul rural şi agroturismul nu pot fi promovate ca ofertă turistică decât în contextul “satului turistic” şi al “zonei etnografice” căreia se integrează. cu toate dotările specifice acestui segment al cererii în staţiuni şi zone turistice atractive: • • pe litoral: Mamaia Nord. implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut.premisele obţinerii de către populaţia din zona rurală. Proceduri Realizarea unor produse turistice sau structuri de primire turistică de tip sate de vacanţă pentru tineret. În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentă de dezvoltare durabilă şi oferă o cale de integrare în UE a societăţii rurale româneşti. a patrimoniului cultural-istoric. 4. în staţiuni balneare: Sovata (Stâna din Vale). iar nucleul acestui program este „Asociaţia locală pentru dezvoltarea turismului”. Deci. a elaborat în anii 1996 – 1997 un „program de dezvoltare a satelor agroturistice”. Alte forme de turism Obiectiv specific Valorificarea potenţialului turistic natural. Stâna de Vale. pensiunea turistică şi agroturistică. reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală. care. sub patronajul PHARE. este benefic pentru comunităţile locale organizarea şi dezvoltarea turismului rural prin asociaţii locale şi nu alte asociaţii independente de acestea. turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţei turistice interne şi internaţionale.1.) de mare originalitate şi de marcă pentru turismul românesc. a tradiţiilor etnofolclorice. Totuşi. pentru susţinerea iniţiativelor familiale în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. tradiţiilor şi a legendelor poporului roman. în special din spaţiul montan.

camping sau teren de campare).jud. Iniţierea uni program de dezvoltare şi promovare a unor forme de turism specializat ca: • • turismul pentru echitaţie: hergheliile de la Lucina (Bucovina). Huşi. schi nautic. Trotuş. Mureş. Olt (Avrig .. Maramureş. Bihor. unde se află crame dotate în acest scop: Recaş. Defileul Dunării (Dubova sau Golful Mraconia). Dobrogea etc. delta-plan şi parapantă (în Munţii Parâng. Sâmbăta (Făgăraş). în renumite podgorii. precum: rafting. pe trasee turistice: spaţii de cazare de 2 stele în motelurile sau în campingurile ce se realizează.• • • în zone montane: Buşteni (Valea Cerbului). Someşul Mic. Cotnari. Arad. Necesită dotări şi amenajări tehnice speciale. Timiş. Diosig . empiric. speoturism. roling şi skate-boarding în toate staţiunile turistice. în cele mai importante arii montane: Munţii Bucegi. Pietroasele . Bucovina.Dolj. costisitoare a peşterilor. Niculiţel . Someşul Mare etc. Apold .Poiana Teiului). Băile Herculane (Cerna Sat). turismul pentru sporturi extreme (de aventură) are mari posibilităţi de dezvoltare. a unor programe speciale pentru promovarea turismului de vânătoare şi pescuit sportiv pentru care România are o mare disponibilitate prin fauna variată. Neamţ. arii renumite pentru bucătăria specializată.Buzău. Iaşi. spaţii de cazare de tip camping. Murfatlar.Tulcea.Pâncota.Sibiu. Panciu. Mineş . Oradea. turismul uval pentru degustări de vinuri. etc. Ceahlău.Alba.Iaşi.Bihor. Carcova Mehedinţi.Constanţa.Blaj . Rarău în ariile depresionare montane şi Transilvania etc. turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat. costume şi dotări speciale. Sibiu. ghizi profesionişti. Odobeşti . Bucium . Munţii Piatra Craiului.). Segarcea . surfing şi hidroscuter pe lacurile interne şi pe Marea Neagră. în colaborare cu departamentele de resort. ca amatorism sau competiţie. Giarmata . Munţii Retezat etc. este necesară iniţierea unor proiecte speciale pentru dezvoltarea şi promovarea lor în turism. Braşov.Reghin). Delta Dunării. Se pot dezvolta şi dota ca centre internaţionale pentru şcoli specializate staţiunile Buşteni şi Lacul Roşu. Costeşti. Valea Călugărească . Ostrov . Mureş (Topliţa . Iniţierea.Vrancea. Cheile Bicazului. Jidvei . Iniţierea şi susţinerea unor proiecte de modernizare şi dezvoltare a dotărilor de agrement în staţiunile şi centrele turistice în raport cu: 82 . mountain bike pe drumuri montane. oraşul Zărneşti. în delta Dunării: localitatea Sf. Gheorghe sau pe plaja de la Sulina. schi extrem şi snowboard în toate staţiunile pentru sporturi de iarnă. turismul pentru alpinism şi escaladă practicat. cabană şi locuri de parcare.Prahova. • • • • Deoarece practicarea acestor sporturi extreme necesită o anumită pregătire.Cozia). dotări şi amenajări speciale. abundentă şi trofee valoroase. forestiere amenajate sumar etc. plutărit şi canoeing pe râurile Bistriţa (Vatra Dornei . o accesibilitate uşoară şi spaţii de cazare adecvate (cabană. valorificând cele peste 300 de peşteri vizitabile Necesită amenajări pentru acces şi amenajări în general.

Băneasa. declarată arie protejată de interes naţional prin Legea nr. utilităţi publice. Pasărea.). parcuri de distracţie tematice. cluburile de nautism. Oltenia de Nord. agrement sportiv (sport sau sport dirijat. Este vorba de zone şi trasee intens utilizate pentru turism din Bucovina. auto-service. agrementului şi dotărilor sportive. Transilvania de Sud. centru de agrement. Arad. Iniţierea de proiecte de valorificare şi amenajare turistică a zonelor periurbane prin includerea în circuitul turistic a atracţiilor naturale şi cultural-istorice. Neamţ. Cornetu – Buda. Promovarea unor proiecte de amenajare turistică. 83 . centre turistice aşezate într-o arie de concentrare a fluxurilor turistice sau pe trasee de tranzit. etc. muzical şi sportiv.). Elaborarea unui program de valorificare integrală a potenţialului turistic al fluviului Dunărea şi integrarea acestuia în turismul european (Defileul Dunării şi zona Porţile de Fier. personalizarea materialelor de promovare turistică etc. Oradea. în incinta staţiunii (în aer liber sau pavilionar. Craiova. agroturistică. câmpie şi pe litoral (agrement diferenţiat). club etc. tipologia agrementului: sub acoperiş. Căldăruşani. adaptat la cerinţele ecologice ale Rezervaţiei. zona de bălţi (inclusiv Insula Mică a Brăilei. în apropierea staţiunii sau centrului turistic (de regulă terenurile de sport. Braşov – Valea Prahovei. staţiuni de litoral pentru odihnă şi recreere la unele dintre acestea se alătură şi tratamentul balnear (deci şi un agrement diferenţiat şi specific profilului terapeutic). Asemenea proiecte se pot realiza pentru ariile periurbane ale marilor oraşe: Timişoara. artere rutiere de tranzit şi în ariile turistice prioritare prin: • amenajarea la standarde europene a principalelor arii turistice limitrofe cu structuri turistice hoteliere şi de alimentaţie. echitaţie. agrement comun (jocuri de club). sală polivalentă. Sibiu. Iaşi. monitorizarea circulaţiei turistice organizate şi individuale. în hotel. parcuri de distracţii). infrastructură generală. recreaţională şi sportivă a zonei periurbane a municipiului Bucureşti cu arealele Snagov. divertisment cultural..recreere (în sezonul estival sau hivernal). zona Giurgiu – Călăraşi. selectarea formelor de turism.• • funcţia şi poziţia în teritoriu: staţiuni montane şi complexe turistice pentru sporturile de iarnă (agrement “apres schi”) şi odihnă . etc. modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii generale a structurilor turistice de primire. Cluj Napoca. Cernica. Canalul Dunăre – Marea Neagră). Străuleşti. piscină. Mostiştea – mănăstirea. Târgu Mureş. Program pentru valorificarea complexă prin ecoturism şi agroturism a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: dezvoltarea structurilor de primire turistică. agrement nautic şi sporturi nautice. Ţigăneşti. etc. Program de modernizare şi dezvoltare a structurilor turistice de primire şi echipare tehnică pe principalele trasee turistice. Iniţierea unei Hotărâri de Guvern privind atestarea localităţii Snagov ca staţiune turistică. Delta Dunării cu un agrement specific. dotări comerciale. Buftea – Mogoşoaia. parcurile de distracţie tematice. staţiuni balneare cu diverse profile terapeutice (care necesită un agrement diferenţiat) dar şi pentru odihnă şi recreere (agrement comun). parcări. poziţionate în munte (deci şi sporturi de iarnă) deal. restaurant. 5/2000). Braşov. Maramureş.

produsele turistice şi aranjamentele de călătorie oferite de operatorii de tururi din România nu sunt atractive sau nu sunt competitive ca preţ şi/ sau structura cu produse similare oferite de alte destinaţii turistice din lume. Cererea pentru produse turism va fi elastică în funcţie preţ însă potenţialul acestui segment de piaţa pentru atenuarea sezonalităţii nu trebuie ignorat.3. Seniorii (pensionarii) vor dispune de timp şi de resurse pentru a calatori. Principalele tendinţe care vor influenţa direct circulaţia turistica la nivel mondial includ insa nu se vor limita la următoarele: 1. 4. realizate1 de Autoritatea Naţională pentru Turism în colaborare cu instituţii de cercetare specializate din străinătate. securitatea personala şi calitatea asistenţei medicale sunt şi vor rămâne aspecte extrem de importante. în rândul vizitatorilor potenţiali şi efectivi din 12 pieţe turistice internaţionale au indicat următoarele probleme: existenta/ persistenta unor probleme de imagine a României ca destinaţie turistica.• amenajarea şi dotarea principalelor artere rutiere de tranzit şi de intrare/ieşire din ţară şi a oraşelor limitrofe cu dotări turistice moderne de infrastructură rutieră. 1 2 La sfarsitul anului 2005 Mai ales tarile din Europa de Vest. eforturile de marketing ale României. Tendinţe ale cererii turistice internaţionale de produse turistice / aranjamente de călătorie Următoarele decenii vor aduce schimbări semnificate în structura demografica a lumii (vârsta medie. utilităţi publice. A. Autoritatea Naţionala pentru Turism va analiza în mod curent dimensionarea corectă a eforturilor de promovare a turismului pe pieţele turistice internaţionale şi concentrarea acestora în ţările/ zonele cu cel mai important potenţial pe termen mediu şi lung. centre de informare turistică. parcări. Speranţa de viaţă şi implicit media de vârsta a populaţiei ţărilor lumii2 vor creste. Imaginea generala a destinaţiilor turistice. calitatea serviciilor din majoritatea facilitaţilor de cazare. au fost inconsecvente şi/ sau insuficiente. infrastructura pentru turism din multe zone ale ţării necesită ample lucrări de dezvoltare şi de modernizare. pe pieţele turistice internaţionale. SUA si Japonia 84 . ponderea grupurilor etnice şi religioase).2 Dezvoltarea activităţii de marketing şi cercetare Studiile de opinie. pe care se canalizează fluxurile turistice internaţionale dar şi cele interne. Concomitent cu susţinerea eforturilor de actualizare şi dezvoltare a ofertei turistice a României. Populaţia lumii se va dubla în următorii 50 de ani. puncte de prim ajutor etc. Se impun drumurile europene magistrale şi secundare. restaurante şi alte facilitaţi pentru turişti nu se ridică la nivelul celor oferite de destinaţii turistice din Europa Centrala.

la opiniile turiştilor în legătura cu experienţele lor de călătorie şi cu atractivitatea destinaţiilor turistice (blogs) va fi liber şi universal. Calitatea mediului înconjurător. Stimularea interesului turiştilor potenţiali din străinătate de a vizita România. 6. Deşi vor fi interesaţi de experienţe inedite. 5. Valorificarea potenţialului turistic al tuturor zonelor turistice din România în condiţiile protejării mediului înconjurător şi al conservării particularităţilor culturale ale acestora.2. Zonele care vor reuşi să îşi păstreze caracterul şi autenticitatea. Reţeaua Internet va fi utilizată de tot mai mulţi turişti şi vizitatori potenţiali3 atât pentru obţinerea de informaţii de vacanţă cât şi pentru achiziţionarea de produse turistice şi de aranjamente de călătorie. Efectele globalizării vor fi evidente pe toate meridianele lumii. În aceste condiţii individualizarea serviciilor şi conservarea/ evidenţierea caracterului destinaţiei devin extrem de importante. modul tradiţional de viaţă vor prezenta interes pentru tot mai multe segmente de turişti şi de vizitatori potenţiali. Accesul la informaţie. B. curăţenia şi atitudinea populaţiei locale vor fi mai importante pentru turiştii potenţiali decât varietatea posibilităţilor pentru divertisment şi cumpărături. o destinaţie cu oamenii primitori şi cu servicii comparabile cu cele oferite în ţările din Europa de Vest. o tanara de 24 de ani din Beijing. Promovarea produselor turistice care pot să atragă noi segmente de piaţă şi/ sau care să determine prelungirea duratei vizitei/ vacantei în România şi implicit creşterea încasărilor din activitatea de turism. Autoritatea Naţională pentru Turism va analiza natura şi amploarea eforturilor destinaţiilor turistice 3 Cele mai recente statistici indica faptul ca la sfarsitul anului 2005 a fost inregistrat utilizatorul Internet ‘numarul 1 miliard’. alimentaţie şi accesul la informaţie vor rămâne elementele motivaţionale importante. 85 . 2. cei mai mulţi dintre turiştii potenţiali vor dori să îşi poată continua stilul sănătos de viaţă atunci când vor călătorii. vor fi similare dar probabil nu identice. 7. 3. Obiectivele strategiei de promovare a turismului • • • Obiective Generale Poziţionarea României drept o destinaţie turistica care oferă atracţii turistice şi experienţe de călătorie unice. Facilităţile pentru sport. Cele mai multe facilitaţi de cazare şi de relaxare vor oferi condiţii uniforme. Unul dintre efectele directe ale acestor fenomene va fi probabil scăderea duratei de şedere la o anumita destinaţie/ facilitate de cazare. Concentrarea asupra tendinţelor şi a exigentelor pieţei potenţiale. de a îşi petrece vacantele în una sau mai multe din numeroasele zone turistice din tara. 4. Următoarele principii au stat la baza elaborării şi vor guverna implementarea de către Autoritatea Naţională pentru Turism a Strategiei de Promovare a Turismului: 1. Programele şi a acţiunile de promovare. diversificarea şi creşterea vitezei de deplasare a mijloacelor de transport terestru vor permite accesul relativ facil (şi ieftin) la destinaţii turistice aflate la distante mari (extracontinentale). lipsa poluării. Creşterea interesului pentru programe turistice/ vacanţe care combină relaxarea şi divertismentul cu posibilităţile de cunoaştere a culturii şi istoriei popoarelor lumii “Edutainment”. Dezvoltarea transporturilor aeriene.

instituţii de învăţământ pentru turism. Din acest motiv Autoritatea Naţională pentru Turism va monitoriza Au fost analizate aspecte cu privire la caracteristic demografice. C. regionale.prin prisma criteriilor prezentate în pagina anterioara . Parteneriatul dinamic şi flexibil cu reprezentanţii industriei turismului din România companii hoteliere.care au înregistrat succese notabile în promovarea turismului insa nu va trebui să le imite în mod automat. stiluri de calatorie. venituri. operatori de tururi.Autoritatea Naţională pentru Turism a grupat pieţele turistice potenţiale în trei categorii majore: a. Pieţe Turistice de Perspectiva o Ucraina o Canada o China o Japonia Grupe de Produse Turistice pentru Pieţele Turistice Principale Cererea efectiva pentru turism este determinata în mare măsura de atractivitatea produsului turistic. Modelarea şi dimensionarea eforturilor de promovare în funcţie de limitele produselor turistice oferite de România. Coordonarea programelor de promovare derulate de Autoritatea Naţională de Turism cu cele ale altor organizaţii şi instituţii naţionale. prestatori de servicii. Pieţe Turistice de Prioritate Maxima: o Germania o Marea Britanie o Ungaria o Olanda şi Belgia o Ţările Scandinave o Statele Unite ale Americii o Austria b. judeţene sau locale. de ciclul de viata al acestora. 3. Urmare analizei principalelor pieţe turistice internaţionale . Pieţe Turistice de Prioritate Medie o Franţa o Italia o Israel o Polonia o Cehia o Spania o Rusia o Turcia c. companii de transport. Susţinerea iniţiativelor locale care susţin îndeplinirea obiectivelor generale cu privire la de promovarea şi dezvoltarea turismului. aspiratii. educatie. 5. Principalele pieţe turistice pentru România grupe de produse turistice În baza cercetării4 potenţialului pieţelor turistice internaţionale şi a situaţiei/ perspectivei în legătura cu principalele produse turistice ale României au fost identificate 20 pieţe turistice de interes major pentru România. produse turistice preferate 4 86 . stil de calatorie. 4.

Principalele grupe de produse turistice care vor face obiectul eforturilor de promovare în perioada 2006 . pictori si artisti plastici romani. artista plastica Alexandra Nechita.Programul “Romanian Living Human Treasures”). care oferă experienţe de călătorie inedite. sărbătorirea Crăciunului şi a Anului Nou) Programe/ Pachete Turistice pentru tot timpul anului: • Vacante sau călătorii scurte în principalele oraşe/ centre culturale ale ţării • Conferinţe. România se va diferenţia de destinaţiile concurente prin diversitatea şi unicitatea atracţiilor sale turistice. dans. Obiectivul cu privire la poziţionarea destinaţiei turistice România se va realiza prin campanii complexe de comunicare care vor include promovarea de programe tematice6..2011 vor include: Programe/ Pachete Turistice pentru sezonul de vara: • Tururi tematice sau de interes general în România • Tururi combinate: România şi una sau mai multe ţări vecine • Vacante active şi de recreere. muzica romanilor. 87 . Strategia de Promovare pune accent pe aspecte legate de atmosfera şi de spiritualitate şi nu pe atributele fizice ale produselor turistice oferite.dar şi oameni simpli ale căror inteligenta şi talent pot oferi vizitatorilor momente unice (Comorile Vii ale României . muzica.solista de opera Angela Gheorghiu. hobby în aer liber • Vacante la tara/ turism rural • Vacante pe Litoralul Marii Negre • Croaziere pe Dunăre şi în Delta Dunarii Programe/ Pachete Turistice pentru sezonul de iarna: • Ski şi alte sporturi de iarna. prin accentuarea elementelor de provenienţă (“provenance”) şi a experienţelor rezultate din interacţiunea cu mediul natural şi cultural. Incentives and Evenimente (MICE) • Călătorii de interes special • Tratament medical. a atributelor intangibile ale ţării. tradiţii. o 5 6 Modelarea perceptiilor in legatura cu .artistice D. odihna şi refacere în staţiuni de tratament • Evenimente cultural . Direcţii de acţiune Poziţionarea României ca destinaţie turistică Succesul eforturilor de promovare a turismului în România depinde în mare măsură de poziţionarea5 ofertei turistice a ţării pe principalele pieţe turistice internaţionale. De exemplu: vestigii culturale ale comunitatilor germane si evreiesti.. Programele tematice vor reliefa multitudinea de valori culturale şi artistice ale României: arte vizuale. România va fi prezentata aşa cum este: o tara cu oameni ospitalieri.Capitala Culturala Europeana. concentrate intr-un spaţiu relativ restrâns. În campania de imagine generala a României vor fi atraşi cei mai cunoscuţi artişti şi sportivi romani . dinamica şi sigura. gastronomie. Oamenii şi nu calităţile infrastructurii vor reprezenta România. Imaginea turistică ‘neutră’ a României va fi schimbată prin promovarea autenticitaţii. • Evenimente culturale şi sociale (obiceiuri şi tradiţii. multidimensionale. Sibiu . campioana la gimnastica Nadia Comănaci .implementarea Programelor de Dezvoltare a Turismului şi va stimula diversificarea produselor turistice şi creşterea calităţii serviciilor oferite.

Recâştigarea pieţelor tradiţionale . Ţările Scandinave. tratament şi vacante la mare Canale de comunicare: 7 Dezvoltarea infrastructurii.Campaniile de Comunicare Integrată de Marketing care vor fi derulate de Autoritatea Naţională pentru Turism pe principalele pieţe turistice internaţionale vor reflecta elementele motivaţionale în paralel cu schimbările majore care au/ vor avea loc în România7 până la sfârşitul primului deceniul al secolului 21. România poate şi trebuie să redevină una dintre principalele destinaţii turistice din Europa Centrala şi de Est. Trebuie notat faptul ca pentru fiecare dintre pieţele turistice internaţionale vor fi dezvoltate campanii de comunicare care se vor raporta strict la principalele segmente de piaţă care prezintă potenţial pentru România. 3. Pieţe Turistice Europene 2. 1. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite de destinaţiile concurente. America de Nord 3. Explicarea/ eliminarea percepţiilor negative în legătură cu România şi crearea unei identităţi puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse turistice ale ţării. Polonia şi Cehia şi atragerea unor noi segmente de piaţă. creşterea cotei din piaţă turistică internă reprezintă un alt element al Strategiei de Promovare a Turismului în România care va face însă obiectul unui program distinct. • seniori interesaţi în relaxare. Pieţe Turistice Europene . 2. Asia de Sud-Est Principalele canale de comunicare care vor fi utilizate vor fi similare însă ponderea lor în mixul de comunicare va avea în vedere particularităţile culturale şi de consum ale turiştilor potenţiali. cu venituri disponibile substanţiale. Promovarea turismului pentru piaţă românească. • familii cu copii din ţările/ zonele cu venituri medii anuale de peste 25.Germania. Audienţă: Mesajele care vor avea drept scop crearea unei identităţi noi pentru România şi stimularea interesului pentru vacante şi călătorii în România vor fi îndreptate în principal către următoarele categorii de Audienţă: • populaţie adulta cu vârstă de peste 40 de ani. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poarte marca “Numai în România”.000 de Euro. Benelux. Având în vedere faptul ca atât gradul de cunoaştere al destinaţiei turistice România cât şi volumul circulaţiei turistice diferă semnificativ de la ţară la ţară şi de la continent la continent am considerat oportună formularea unor direcţii de acţiune distincte pentru principalele grupe de ţări şi anume: 1. În plus priorităţile şi obiectivele strategice vor fi raportate la imaginea României în rândul pieţei potenţiale şi vor diferi semnificativ de la continent la continent. aderarea la Uniunea Europeana 88 .Direcţii de Acţiune Acţiuni: 1.

• familii sau călători independenţi cu venituri medii anuale de peste 65. • persoane şi asociaţii interesate cu interes special în atracţii sau activităţi prezente în România (călătorii de interes special). persoane care au vizitat cel puţin o data destinaţii turistice din Europa. Din acest motiv nu va fi omisa menţiunea ca România nu utilizează moneda unica europeana.“Come” are nota personală. 2. Comunicarea cu Turiştii şi Vizitatorii Potenţiali: Mesaj: România este o destinaţie care oferă vizitatorilor un mix de atracţii şi cultura unice în Europa! Va invitam să vizitaţi mai mult din Europa! (“Come and See More of Europe”) va fi sloganul utilizat în America de Nord8. directă . Audienţă: Următoarele categorii de Audienţă se vor afla în centrul strategiei de comunicare în America de Nord: • populaţie adulta cu vârstă de peste 45 de ani. afişaje şi reclame stradale. târguri şi expoziţii pentru turism. reviste pentru turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi. 3.000 de dolari SUA. Internet 2.• • • • • • publicaţii cotidiene de interes general. Crearea unei identităţi puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse turistice ale ţării. Atragerea interesului/ ‘activarea’ americanilor de origine romana în acţiunile de popularizare a publicului american cu România şi cu atracţiile sale turistice. în anii 2006 şi 2007. 89 . . Cursul de schimb euro/ dolar ii determina pe mulţi americani să asocieze destinaţiile turistice din Uniunea Europeana cu preturi şi tarife ridicate. participare. impact vizual . 8 Pana la sfarsitul anului 2007 speram ca eforturile de comunicare in America de Nord vor reusi sa capteze atentia pietei potentiale.“More of Europe” – România.“See” sugerează sinceritate – nimic de ascuns. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poarte marca “Numai în România”. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite de destinaţiile concurente. tara sigura şi stabila ca toate celelalte ţări din Uniunea Europeana. America de Nord Acţiuni: 1. radio. Sloganul va fi completat cu menţiunea în legătura cu numărul considerabil de atracţii aflate pe lista UNESCO a valorilor culturale mondiale şi cu faptul ca americanii şi canadienii sunt bine primiţi în România Accesul facil din marile oraşe europene şi aderarea la Uniunea Europeana vor fi aspecte care nu vor fi omise din mesajele adresate publicului american şi canadian.

Canale de comunicare: • publicaţii periodice specializate în turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite de destinaţiile concurente. • târguri şi expoziţii pentru turism. • persoane şi asociaţii interesate cu interes special în atracţii sau activităţi prezente în România (călătorii de interes special). • Internet Activitatea de Relaţii Publice Întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu reprezentanţii mass-media şi cu creatorii de opinie va ocupa un rol primordial în Strategia de Promovare a Turismului în România. b. Asia de Sud-Est Acţiuni: a. Poziţionarea României drept tara cu cea mai mare diversitate de atracţii turistice din Europa Centrala şi de Est. Audienţă: Mesajele care vor avea drept scop crearea unei identităţi noi pentru România şi stimularea interesului pentru vacante şi călătorii în România vor fi îndreptate în principal către următoarele categorii de Audienţă: • populaţie adulta cu vârstă cuprinsa intre 35 şi 65 de ani. 3. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poarte marca “Numai în România”. Comunicarea cu Turiştii şi Vizitatorii Potenţiali: Mesaj: România este o destinaţia turistică din Europa care a reuşit să îşi păstreze tradiţii ancestrale şi vestigii ale istoriei naţionale şi europene! Tara sigura şi primitoare. • reviste pentru turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi. cu venituri medii anuale de peste 40.000 de dolari. • afişaje şi reclame stradale. c. • Internet. Crearea unei identitatea puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse turistice ale ţării. uşor accesibila din marile oraşe europene. tara care nu trebuie omisa în timpul călătoriei în Europa Centrala. 90 . • persoane care au călătorit în Europa cel puţin o data. • Televiziune (cablu). tara cu cele mai bine păstrate tradiţii. Canale de comunicare: • publicaţii cotidiene de interes general. • evenimente speciale inclusiv expoziţii pentru turism. • publicaţii cotidiene de interes general.

în cursul anului. Atât Autoritatea Naţională pentru Turism cat şi reprezentantele sale din străinătate vor avea până la începutul sezonului de vara 2006 site-uri Internet noi care vor prezenta informaţii actualizate în legătura cu potenţialul turistic al României. Din acest motiv este esenţial ca periodic. Site-urile Internet speciale pentru fiecare piaţă turistica/ reprezentanta în străinătate vor permite personalizarea conţinutului şi a formei de prezentare şi vor facilita dezvoltarea parteneriatelor cu operatori de tururi şi mass-media locale. Autoritatea Naţională pentru Turism va continua să susţină financiar călătorii de documentare pentru reprezentanţi ai mass-media din Europa în scopul publicării de editoriale în cotidiene şi periodice care se adresează principalelor segmente de piaţă de interes pentru România. hobby să conţină în paginile lor relatări pozitive în legătură cu România. stil de viata. inclusiv a unei întâlniri/ conferinţe anuale sponsorizate de Autoritatea Naţională pentru Turism. aspecte culturale sau experienţe inedite care ii pot inspira pe turiştii potenţiali să viziteze România. Menţinerea României în atenţia editorilor şi reporterilor va fi realizata şi prin următoarele mijloace: • Crearea şi transmiterea ritmica a unor buletine informative şi ştiri de presa care să permită publicarea .Studiile realizate recent de Autoritatea Naţională pentru Turism indica faptul ca operatorii de tururi îşi modelează oferta în funcţie de percepţiile şi de preferinţele clienţilor. oferirea de facilitaţi şi stimulente materiale şi sprijinirea eforturilor lor de publicitate şi reclama vor romane o prioritate. care au adus în atenţia publicului străin atracţiei turistice. 91 . programe turistice şi oferte speciale pentru călătorii în România.unui volum însemnat de ştiri pozitive în legătură cu România. • La sfârşitul fiecărui an Autoritatea Naţională pentru Turism ii va onora pe editorii şi realizatorii de emisiuni care realizat. mass-media de interes general dar şi cele specializate în subiecte despre turism şi călătorii. • Punerea la dispoziţia mass-media internaţionale a informaţiilor cu privire la evenimente culturale şi sociale din România. Deşi numeroşi analişti susţin ca reţeaua Internet va ocupa un loc tot mai însemnat în mix-ul distribuţiei de produse turistice ei nu neaga ca distribuitorii tradiţionali vor reuşi să şi păstreze rolul important. • Comunicarea prin mijloace electronice (Internet şi E-mai) va completa eforturile de relaţii publice desfăşurate prin mijloace tradiţionale. cele mai originale editoriale/ emisiuni despre România. la noutăţile din industria turismului care pot să prezinte de interes pentru editori şi pentru vizitatorii din străinătate. în ţările europene şi din Asia de Sud-Est. Relaţiile cu operatorii de tururi şi cu distribuitorii de aranjamente de călătorie Operatorii de tururi şi agenţiile de turism continua să reprezinte principalul canal de distribuţie pentru aranjamentele de vacanta şi de călătorie. cel puţin pentru următorii cinci ani. • Participarea la evenimente pentru reprezentanţii mass-media în scopul stabilirii de contacte şi al stimulării interesului acestora pentru România. Câştigarea încrederii operatorilor de tururi. • Organizarea de evenimente speciale pentru reprezentanţii mass-media internaţionale. În mod tradiţional asemenea evenimente au fost organizate cu ocazia participării la principalele târguri pentru turism din Europa insa în anii care vor urma prezentările pentru creatorii de opinie vor constitui un eveniment în sine.cat mai frecventa a .

Strategia cu privire la reclama în mass-media care se adresează turiştilor potenţiali şi operatorilor de tururi va fi modelata în funcţie de gradul de conformitate a ofertei turistice româneşti cu exigentele pieţei turistice şi de mijloacele financiare aflate la dispoziţia Autorităţii Naţionale pentru Turism. 92 . Reclama în mass-media Eforturile de relaţii publice vor fi dublate de campanii de reclama în mass-media. Mexic. Incentives. Reclama în mass-media va avea rolul de a sprijini poziţionarea României pe pieţele turistice principale şi de a informa pe turiştii potenţiali în legătura cu produsele turistice pe care le oferă România. Atenţie deosebita va fi acordata operatorilor de tururi care oferă cu succes programe în destinaţii turistice concurente (Bulgaria şi Turcia pentru vacante pe litoralul Marii Negre. Organizarea începând cu anul 2007 a unui eveniment anual pentru operatorii de tururi din străinătate: Bursa Anuala pentru Incoming9 (“Welcome to România Incoming Workshop”). Reprezentantele din străinătate ale Autorităţii Naţionale pentru Turism şi vor intensifica activitatea în cadrul organizaţiilor profesionale în scopul dezvoltării relaţiilor cu parteneri potenţiali. Dezvoltarea în colaborare cu operatorii de tururi specializaţi din Europa şi din America de Nord a unui program de dezvoltare şi de promovare a facilitaţilor pentru conferinţe. În tabelul care urmează sunt prezentate principalele categorii de mijloace de comunicare care for fi utilizate pentru campania de reclama pentru România în anii 2007 şi 2008: Pieţe Europa America de Nord Asia de SudTuristice: Est intensitate intensitate intensitate Tip Mass . Din aceste motive Autorităţii Naţionale pentru Turism va acţiona în următoarele direcţii: • • • • • • Amplificarea colaborării cu operatorii de tururi care oferă în prezent programe pentru România şi dezvoltarea de relaţii cu operatori de tururi care se adresează principalelor segmente de piaţă interesate de vacante în România. Sponsorizarea de vizite de documentare şi evenimente pentru agenţi de turism şi pentru operatori de tururi în scopul stabilirii de relaţii directe şi al câştigării entuziasmului lor în legătură cu produsele turistice româneşti. Fragmentarea accentuata a mass-media şi tendinţa de personalizare a mesajelor promoţionale face tot mai dificila stabilirea mix-ului ideal pentru orice campanie de reclama. Cehia. expoziţii şi incentive (MICE . Ungaria şi Turcia pentru excursii şi vizite scurte în oraşe mari şi centre culturale.Media: Secţiunea pentru turism a publicaţiilor cotidiene Reviste/ publicaţii pentru turism/ 9 medie maxima redusa maxima medie medie Bursele anuale pentru incoming au dat rezultate excelente pentru diferite destinatii turistice ale lumii intre care Turcia. cu companii de transport feroviar din Europa. Dezvoltarea de parteneriate cu cluburi automobilistice. Conferences and Exhibitions) pentru principalele pieţe internaţionale. Polonia. Slovacia şi Ungaria pentru sejururi în staţiuni de tratament).Prezenta unui număr cat mai însemnat de programe pentru România în cataloagele şi site-urile Internet ale operatorilor de tururi prestigioşi va aduce un plus de credibilitate şi poate stimula interesul turiştilor potenţiali.Meetings. Slovenia.

acţiunile competiţiei şi conjunctura internă sau internaţională vor impune acest lucru. 93 . O alta direcţie de acţiune care va avea drept scop aducerea României în atenţia telespectatorilor din întreaga lume va consta în încheierea de parteneriate cu posturi de televiziune care să ofere . Suplimentarea fondurilor pentru promovare a turismului va fi discutata cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale reprezentate în România (UE.în anii 2006 şi 2007 . masa. cadouri publicitare).interes special Presa pentru specialişti Radio Internet Afişaj/ reclame stradale Televiziune redusa medie medie maxima redusa medie redusa maxima redusa redusa maxima medie medie maxima redusa Iniţierea unei ample campanii de reclama la televiziune . cazare. vizite la atracţiei turistice. Buget Principalele categorii de activităţi de promovare şi propunerile pentru buget pentru cele trei grupe de pieţe turistice sunt prezentate în continuare. USAID) Bugetul pentru activităţi de promovare a turismului în anul 2007 Europa mld lei Relaţii Publice/ Comunicare Evenimente Speciale Expoziţii pentru Turism E-Marketing/ Internet Direct Marketing / Suporturi Comunicare Reclama şi Publicitate Stimularea Vânzărilor Alte Acţiuni de Promovare Total pe grupe de pieţe TOTAL GENERAL: 15 10 40 5 15 20 2 3 110 America de Nord mld lei 5 4 1 5 5 Asia de SudEst mld lei 3 2 3 2 2 4 3 1 1 2 2 27 18 155 (estimat pentru 2007) Autoritatea Naţională pentru Turism va analiza trimestrial executarea programului de implementare a Strategiei de Promovare a Turismului şi rezultatele (preliminare) obţinute. Strategia va fi adaptată ori de cate ori schimbările pieţei. Autoritatea Naţională pentru Turism va stimula insa realizarea şi difuzarea de filme documentare despre România.nu ar fi eficienta din punctul de vedere al raportului cost/ beneficii.cu ocazia emisiunilor de divertisment care se adresează turiştilor potenţiali .premii care constau în vacante şi tururi în România şi în produse româneşti. Este puţin probabil ca în anii 2006 şi 2007 companiile pentru turism din România sau autorităţile locale vor susţine financiar aceste eforturi insa Autoritatea Naţională pentru Turism va iniţia discuţii pentru încheierea de parteneriate în scopul susţinerii acţiunilor care implica acordarea de servicii în România (transport.

Situat în topul sectoarelor implicate în implementarea principiilor „formării profesionale a adulţilor”.Interviuri cu unii dintre reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism în cadrul birourilor de promovare a turismului din străinătate. . . asistenta medicala. Accesul la servicii: telecomunicaţii. Strategia de Promovare a Turismului va fi analizata şi actualizata din sase în sase luni sau ori de cate ori conjunctura interna sau internaţională impun acest lucru 4. Facilitatea comunicării cu personalul din industria turismului şi cu reprezentanţii autoritarilor naţionale şi locale. Nota : Prezentul document a fost elaborat în baza următoarelor studii/ surse: .Modul în care produsele turistice oferite de companiile româneşti de turism răspund exigentelor pieţei se va afla în permanenta în atenţia reprezentantelor din străinătate ale Autorităţii Naţionale pentru Turism. Finlanda. 2005. . .America de Nord. Germania.Studii de percepţie a României ca destinaţie turistica pe 11 pieţe turistice europene (Austria. 2005). Marea Britanie.Studiu privind fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în România în contextul aderării la Uniunea Europeana (Institutul Naţional de Dezvoltare şi Cercetare în Turism – I. Danemarca. 2004).3. Suedia.România: Percepţii şi intenţii de călătorie ale vizitatorilor potenţiali din Statele Unite ale Americii (Smithsonian Magazine/ Biroul de Turism New York. Percepţia turiştilor romani şi străini în legătură cu raportul dintre calitatea produselor şi serviciilor şi preţul plătit pentru acestea. Vor fi urmărite în mod special: • • • • • Atitudinea personalului din turism şi calitatea produselor şi a serviciilor oferite turiştilor şi vizitatorilor. informare. 2005). Generalizarea acceptării mijloacelor de plata electronice .N. 2005).C. Autoritatea Naţională pentru Turism apreciază că turismul are maturitatea de a investi în educaţie şi este în măsură de a se implica în activitatea de formare profesională potrivit competenţelor atribuite de legislaţia în vigoare. .Raportul cu privire la situaţia turismului în România (United States Agency for Internaţional Development. Franţa. Ungaria). Norvegia Spania. Semnalizarea şi marcarea obiectivelor turistice. .Profilul Turistului/ Vizitatorului străin care vizitează România (United States Agency for Internaţional Development.3.D.T. .în scopul facilitării operaţiunilor de plata a prestaţiilor şi a îmbunătăţirii sistemului de evidenta a turiştilor.Raport 2005 : Turismul în România (World Travel and Tourism Council). Autoritatea Naţională pentru Turism va analiza oportunitatea includerii intre condiţiile eliberării autorizaţiilor de funcţionate a facilitaţilor de cazare acceptarea mijloacelor de plata electronice. 2004).Studiu de Atitudine a operatorilor de tururi americani specializaţi în ţări europene (Biroul Naţional de Turism al României . Italia.cârti de debit/ credit . Dezvoltarea capacitaţii umane – formarea profesională Pregătirea personalului de specialitate pentru turism este realizată în cadrul sistemului naţional de învăţământ/formare profesională iniţială şi continuă. . turismul este conştient de faptul că orientarea către o societate 94 .

respectiv a implementat mecanisme instituţionale şi procedurale de evaluare. Specialiştii din turism constată că.bazată pe cunoaştere presupune investiţii în dezvoltarea resurselor umane cu scopul de a încuraja angajaţii să dobândească noi competenţe şi în acest context. fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi cerinţe. să nu rămână doar un simplu deziderat. o parte din greutăţile cu care se confruntă turismul românesc are drept cauză şi numărul redus de unităţi. armonizări a reuşit să identifice. să fie în concordanţă cu nevoile pieţei muncii şi să fie articulat cu pregătirea continuă. baze de aplicaţii). planurile de şcolarizare nu se coroborează cu cerinţele de pe piaţa muncii. acţionează pentru promovarea calităţii ofertei de formare şi asigurarea relevanţei acesteia în raport cu abilităţile. că apare ca necesară obligativitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a consulta Autoritatea Naţională pentru Turism pentru a se implica în acest domeniu. slab reprezentată în principal în zona rurală. cu formarea profesională a adulţilor. Pentru planificarea strategică a obiectivelor. prin care se facilitează mobilitatea forţei de muncă disponibilizată din sectoarele economiei care se restructurează către turism. Studiile efectuate până acum cu privire la utilizarea programelor de formare profesională pentru adulţi şi preferinţele exprimate de cei care sunt direct interesaţi indică tendinţa marii majorităţi de a aprecia pozitiv utilitatea acestor forme de instruire ca o şansă în plus pentru persoană de a-şi construi o carieră. învăţământul preuniversitar nu este în concordanţă cu nevoile pieţei muncii. Autoritatea Naţională pentru Turism recunoaşte că schimbările rapide în turism determină un spectru al nevoilor de noi competenţe mult mai dinamic şi îşi propune să sprijine logistic şi financiar acest domeniu. pentru ca învăţământul preuniversitar şi universitar de specialitate. implementarea şi actualizarea periodică a programelor lasă de dorit. apare ca necesară implicarea politică şi strategică a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în pregătirea elevilor/studenţilor pentru turism. demonstrează că mai sunt multe de făcut în domeniul investiţiei în resursa umană de specialitate. Problema formării profesionale a adulţilor pentru şi din turism este importantă pentru susţinerea transformării forţei de muncă. să se transpună real în practică. pentru învăţământul preuniversitar. asigurare şi control asupra calităţii. hoteluri. cu dese evaluări. Tendinţa este mai 95 . facultăţi. Această situaţie coroborată cu situaţia unităţilor/claselor de învăţământ profesional şi tehnic pentru turism ca areal geografic. restauraţie. Pornind de la analiza învăţământului universitar de specialitate se apreciază că o reformă curriculară pentru unităţile de învăţământ cu facultăţi sau specializări specifice domeniilor turism. Cu toate acestea. parţial. principiile de îmbunătăţire a calităţii educaţiei şi a stabilit. respectiv furnizori şi programe de pregătire pentru acest sector. Monitorizarea reformei sistemului naţional de învăţământ în plină desfăşurare. Autoritatea Naţională pentru Turism a pornit de la o radiografie a situaţiei învăţământului/formării profesionale a adulţilor din şi pentru turism şi în urma unei analize. cunoştinţele şi nevoile persoanei. astfel încât asigurarea calităţii în formarea profesională din sector să prindă viaţă. cu diferenţele economice între zonele rurale şi cele urbane. legate de lipsa dotărilor în şcoli (echipamente didactice. având la bază date statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică şi date culese şi prelucrate de sector. se poate concluziona faptul că. trebuie să lanseze un învăţământ superior care să promoveze şi să asigure pregătirea practică necesară absolvenţilor de a se integra imediat în activitatea agenţilor economici din turism. cu dificultăţile înregistrate în organizare.

Susţinerea de activităţi formative specifice care să conducă la conştientizarea şi schimbarea atitudinii persoanelor şi agenţilor economici din turism. vizează două obiective strategice. Susţinerea investiţiilor publice şi private în formarea profesională continuă şi eficientizarea lor. Direcţiile de acţiune specifice se referă la: 1. impune implicarea Autorităţii Naţionale pentru Turism în definirea unor direcţii strategice pe termen mediu şi lung pentru formarea profesională a adulţilor din şi pentru acest sectorul. 2005 – 2010. angajatori şi alţi factori interesaţi. Activităţi: 96 . partenerii sociali din sector asupra beneficiilor pe care le poate aduce formarea profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţii.2. Diseminarea informaţiilor privind oferta de servicii de formare. Sprijinirea sistemului de formare profesională continuă a personalului din şi pentru turism. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul formării profesionale continue. Autoritatea Naţională pentru Turism consideră necesar să-şi elaboreze propriul plan strategic şi un plan de acţiune. Diseminarea exemplelor de "bune practici" şi "istorii de succes" pentru a sensibiliza persoanele. Fără a se limita la responsabilităţile instituţionale atribuite de legislaţia în vigoare. naţionale şi europene. Activităţi: 1. structural şi tematic de cerinţele sectorului.1. elaborarea de materiale relevante pentru factorii interesaţi. care se dovedesc mai mobile din punctul de vedere al reorientării profesionale. dar se simte nevoia articulării sistemului de formare profesională continuă cu sistemul educaţional şi de formare profesională iniţială. Conştientizarea cu privire la beneficiile formării profesionale continue pentru persoane. de a colabora cu Ministerul Muncii. care să aibă în vedere contextul de politici sectoriale. programe de pregătire etc.semnificativă în rândul persoanelor tinere pre-calificate. modalităţile de finanţare a formării profesionale continue şi a învăţării pe tot parcursul vieţii (inclusiv schemele de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane şi perspectiva utilizării Fondului Social European). Obiective strategice A. urmărind structura Strategiei pe termen scurt şi mediu pentru formarea profesională continuă. conferinţe. 1. promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi şi atingerea ţintelor privind performanţele sectorului din state ale Uniunii Europene cu tradiţie în domeniu. referitoare la formarea profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţii. a gradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor angajaţilor din turism. 2. 1. în favoarea creşterii motivării participării la formare profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţii. Urmărind o schimbare a mentalităţii în ceea ce priveşte formarea profesională. direcţiile de acţiune şi responsabilităţile partenerilor implicaţi. în principal. Planul strategic de formare profesională continuă a personalului din şi pentru turism. Autoritatea Naţională pentru Turism îşi propune să acţioneze. posibilităţile de acces la aceste servicii. organizatoric. seminarii.3. respectiv: campanii mass-media destinate unor grupuri ţintă. pentru sprijinirea acestei forme de pregătire ca fiind cea mai perfectibilă şi mai apropiată. Situaţia actuală a formării profesionale a adulţilor din şi pentru turism. cu nominalizarea activităţilor prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv strategic. în sensul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţa învăţării continue.

4.1. evitarea conflictului de interese. Direcţiile de acţiune specifice vizează: 4. Realizarea de studii. avându-se în vedere.4.1. Susţinerea organismului de profil constituit şi a altor structuri cu atribuţii în domeniul formării profesionale continue. 2. Activităţi: 97 . Semnarea unor acorduri şi stabilirea de parteneriate între instituţiile. Activităţi: 4. financiare etc.3. Sprijin acordat actorilor din turism pentru implementarea unui sistem formativ care să permită evaluarea/validarea şi recunoaşterea experienţei şi învăţării anterioare.2. Sprijin logistic şi financiar acordat sectorului în implementarea mecanismelor de cofinanţare din fonduri publice şi private în vederea accesării Fondurilor Structurale pentru dezvoltarea resurselor umane. de funcţionare a acestor structuri şi a capacităţilor formative specifice pentru dezvoltarea instrumentelor specifice sectorului: standarde ocupaţionale. a calificărilor parţiale. în cadrul sectorului pentru funcţiile şi structurile sistemului de formare profesională continuă. Consolidarea structurilor instituţionale şi a parteneriatelor în formarea profesională continuă. 3. completarea. Promovarea unui sistem de formare profesională continuă flexibil şi transparent. Dezvoltarea şi implementarea. validarea şi actualizarea Standardelor Ocupaţionale (SO).2. Creşterea calităţii şi eficienţei sistemului de formare profesională continuă printr-un management orientat spre rezultate. 3.2. identificarea operaţionalizarea şi implementarea unor scheme de cofinanţare public-private pentru investiţii în dezvoltarea capacităţilor administrative. pentru ca angajatorii din sector să investească mai mult în formarea profesională a angajaţilor şi perfecţionarea personalului propriu. a Registrului Naţional al Calificărilor. 4. modificarea Registrului Naţional al Calificărilor etc. Definitivarea rolurilor şi a responsabilităţilor instituţionale. implementarea metodologiilor pentru definirea şi validarea calificărilor. Perfecţionarea profesională a persoanelor care lucrează în domeniul formării profesionale continue în vederea dezvoltării competenţelor de identificare a cererii şi ofertei de formare profesională continuă în sector. analize şi statistici reprezentative privind formarea profesională continuă a personalului din turism. 2. Susţinerea şi introducerea unor stimulente administrative. formative. actorii reprezentativi din sectorul şi instituţiile cu atribuţii în dezvoltarea şi actualizarea Cadrului Naţional al Calificărilor. inclusiv a competenţelor dobândite în contexte de învăţare non-formale şi informale. care să permită practicarea uneia sau a mai multor ocupaţii şi a calificărilor complete. pentru dezvoltarea unei oferte de formare profesională continuă relevante şi adecvate nevoilor de formare identificate. în sector. ca şi pentru înscrierea acestora în Registrul Naţional ai Calificărilor (RNC).3. etapizată în turism a unui sistem unitar de credite transferabile pentru formarea profesională continuă şi formarea profesională iniţială. 4.1. B.2. în dezvoltarea. programe cadru. Activităţi: 3. de drept public sau privat. un sistem de certificare a competenţelor. Direcţiile de acţiune transversale sunt: 5. Sprijinirea furnizorilor de formare existenţi şi a celor potenţiali.

6. etc. sectoriale. 6.).3. ucrainean. de apreciere a ofertei de formare profesională continuă existentă pe piaţă. staţiuni balneare. a studiilor. Corelarea actelor normative proprii cu legislaţia specifică formării profesionale continue. patrimoniul cultural (german. Autoritatea Naţională pentru Turism elaborează.1. să răspundă nevoilor de formare a spiritului antreprenorial pentru a dezvolta libera iniţiativă a persoanelor individuale. Serbia.).3.2. croaziere). 4. la nivel sectorial. b) Cadrul legislativ şi de cooperare 98 . astfel încât să satisfacă cererile de formare la nivelul sectorului. 5. R. Anticiparea nevoilor de formare viitoare.4 Integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale prin: a) Oferta turistică: • iniţierea de proiecte de modernizare şi dezvoltare a unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică europeană legată de Munţii Carpaţi (sporturi de iarnă.5. a termenelor. analizelor şi prognozelor elaborate de instituţii de specialitate şi alţi actori reprezentativi ai sectorului. cu nominalizarea de acţiuni şi măsuri prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv în parte cu stabilirea responsabilităţilor instituţionale. surselor de finanţare şi a feed-back-ului. Programe de formare profesională a adulţilor din şi pentru turism şi de sprijinire a învăţământului turistic. Reglementarea calităţii în formarea profesională a adulţilor luând în considerare criteriile şi condiţiile majore stabilite de EFQM (Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii) şi prevederile privind necesitatea parcurgerii "ciclului calităţii". structurale. implementarea. detaliate. maghiar. Moldova şi Ukraina. • iniţierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria. etc. prin crearea de zone turistice transfrontaliere şi a unor programe turistice cu toate ţările din bazinul Mării Negre. pe baza programelor de dezvoltare naţionale. 5. sporturi extreme. vânătoare şi pescuit sportiv. 6. turism ecologic şi ştiinţific. Modificarea cadrului legislativ propriu privind formarea profesională a adulţilor din şi pentru turism. Evaluarea cererii şi a ofertei de formare profesională pentru turism: sondaje şi studii privind gradul de satisfacere a aşteptărilor beneficiarilor de formare profesională continuă. etc. drumeţia montană.4. respectiv: stabilirea şi planificarea obiectivelor. cu obiective coroborate cu prevederile Programului de guvernare. să abordeze proactiv viitoarele nevoi de formare profesională. Marea Neagră (sejur. fluviul Dunărea şi Delta Dunării (croaziere.3.2. Adaptarea cadrului legal propriu care face referire la sistemului de formare profesională a adulţilor din şi pentru turism. să acopere cât mai multe domenii ocupaţionale. analiza şi evaluarea.). ceh. cu ale Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării. Pentru implementarea planului strategic. Bulgaria.1. 6. • dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere şi în ţară. armean. Activităţi: 6. slovac. Sprijinirea formatorilor din sector în introducerea mecanismelor de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională a adulţilor. a informaţiilor colectate sistematic. Evaluarea impactului investiţiei realizată în formarea profesională continuă asupra performanţelor profesionale ale angajaţilor din sector. anual. feed-back-ul şi schimbarea. precum şi a calităţii şi relevanţei formării furnizate în şi pentru sector.

falezelor şi zonelor adiacente. taxe progresive în funcţie de mărimea capitalului fix de până la 15% din costuri. • Fiscalitatea excesivă obligă agenţii economici din turism să achite 14 impozite centrale şi 3 locale (taxele reprezintă 35% din preţurile practicate de hoteluri şi restaurante). • promovarea codurilor de conduită al agenţilor economici şi al turiştilor faţă de mediu. standarde tehnice.armonizarea cu legislaţia din ţările UE pentru standarde de calitate. principalele slăbiciuni identificate în sistemul fiscal sunt : • Serviciile publice se plătesc de două ori din cauza faptului că administraţiile locale oferă servicii îndoielnice iar plătitorii sunt obligaţi să-şi gestioneze infrastructura pe cont propriu. sindicale şi neguvernamentale a unor reglementări. 4. Politica fiscală şi bugetară Din punct de vedere financiar. c) Asigurarea protecţiei. 4% pt.3. realizarea unor reglementări ale regimului juridic al plajelor. bucătărie şi bar. Perfecţionarea codului legislativ prin iniţierea în colaborare cu asociaţiile profesionale. 19% TVA. securităţii şi siguranţei turiştilor • protecţia turiştilor faţă de riscuri privind sănătatea şi siguranţa acestora. asumarea de către Autoritatea Naţională pentru Turism a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localităţilor şi staţiunilor turistice şi a zonelor cu potenţial turistic. • 4. statul nu a făcut multe pentru a stimula creşterea calităţii şi atragerea investitorilor în domeniul turismului. simplificate şi funcţionale. alinierea la standardele ecologice şi de pregătire profesională în domeniu. al terenurilor aferente pârtiilor şi instalaţiilor pentru sporturile de iarnă. standarde pentru construcţii şi amenajări turistice. prin stabilirea de propuneri legislative şi masuri concrete care sa faciliteze dezvoltarea turismului 1.5. În 2003 acesta s-a redus la 9%. • participarea activă în cadrul organismelor internaţionale şi elaborarea documentelor necesare pentru integrarea europeană pe linie de turism. a asociaţiilor profesionale din turism. urmărindu-se: • • • • promulgarea unei legi cuprinzîtoare a turismului.6. ca să nu mai vorbim de sprijinul pe care statul oferă prin sumele generoase destinate promovării. Nivelul actual de 9% pentru hoteluri şi B&B este sub media din regiune. Comparativ. realizarea cadrului de cooperare între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale privind iniţierea. patronale. Grecia şi Turcia au creat un climat extrem de propice pentru investitorii care vor să dezvolte afaceri în turism. 99 . care să impună în domeniul turismului acte normative unitare. • dezvoltare cadrului de colaborare internaţională la nivel guvernamental şi al sectoarelor public şi privat. uniformizarea şi utilizarea indicatorilor statistici pentru turism. • reglementarea protejării intereselor turiştilor şi disponibilitatea agenţilor economici pentru despăgubirea acestora faţă de daunele aduse.3. • facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informaţiile adecvate. În România. a înregistrărilor şi analizelor statistice. Creditele sunt rezonabile iar condiţiile sunt excelente. aprobarea. executarea şi finanţarea noilor proiecte de investiţii majore în domeniul turismului. Corelarea politicii în domeniul turismului cu politicile la nivel naţional şi respectiv integrarea politicii în domeniul turismului în politica economica naţională.

la nivel global.raţionalizarea cheltuielilor bugetare în funcţie de priorităţile reformei. .programe de educare şi informare a turistului. condiţionată de întărirea capacităţii industriei româneşti de a exporta pe pieţele internaţionale. Politica comercială. .dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniul turismului s. . 4. precum şi pentru anumite forme de turism (agroturism.extinderea cadrului legislativ în acord cu directivele Comisiei Europene (Directiva pentru turism organizat-excursii şi vacante organizate). .dezvoltarea resurselor umane. Existã o tendinţã. vital ca taxele aplicate sã fie echitabile şi. atunci când se considerã noi taxe sau ajustãri ale celor existente. de faptul cã turismul trebuie sã fie tratat ca orice alt domeniu. ipotecate. staţiunile balneare. în mare mãsurã de competitivitatea turismului românesc. fenomen conştientizat la nivel de autorităţi. fãrã sã se ia în considerare consecinţele termen lung asupra cererii şi creerii de locuri de muncã. . .inclusiv investiţiile necesare pentru generarea de venituri viitoare . eficienţã.acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe termen mare.promovarea exporturilor. .depind. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor 100 . Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil prin: .subvenţionarea cu 50% a nivelului dobânzii din Bugetul Naţional 2.scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit. . exportul. De aici şi frauda fiscală. Este. pensionari. . Principiul platã . simplitate. În timp ce turismul ar trebui sã-şi plãteascã partea corectã de taxe. de asemenea.• Rata profitului în turism este de 2-6% anual (cel puţin cel declarat oficial.stimularea investiţiilor noi.a. inovaţiile în afaceri şi crearea de locuri de muncã.îmbunătăţirea sistemului finanţelor locale în scopul: . . taxele sunt de 4-5 ori mai mici decât în România pentru că autorităţile au înţeles că pe lângă sectorul turism se pot dezvolta şi alte domenii conexe. în staţiunile turistice sezoniere. investiţiile. Operatorii din zona costierã plãtesc 29 de taxe diferite. . realitatea poate să fie diferită în funcţie de nivel şi locaţie) una dintre cele mai scăzute în economie. Acesta depinde. persoane cu dizabilităţi). ca generator de venit pentru obiectivele pe termen scurt. WTTC recomanda guvernului sã asigure regimul fiscal în turism care sã încurajeze creşterea. .. generare corectã de venituri şi stimularea efectivã a creşterii – care sã se refere la aceste principii.stimulării mobilizării de resurse proprii locale s.diversificarea instrumentelor de finanţare a programelor.a.beneficiu ar trebui sã fie implementat astfel încât fondurile colectate din turism sã fie îndreptate spre infrastructurã sau promovare turisticã. 3. turismul la cabane) precum şi a altor forme de turism şi categorii de turişti (tineret. prosperitatea şi creşterea industriei . . Protecţia consumatorului . ca guvernele sã ia ca ţintã turismul.stimularea dezvoltării economice. în ceea ce priveşte taxele. parcurile turistice). acolo unde este posibil. În Turcia şi Grecia. investirii şi creării de noi locuri de munca în sectorul privat. Este important ca autoritãţile din România sã îşi aminteascã principiile şi liniile WTTC de Taxare inteligenţã .creşterea ponderii subvenţiilor bugetare în totalul cheltuielilor bugetare pentru susţinerea noii politici privind promovarea exporturilor.corelării necesarului de resurse financiare locale cu necesităţile de dezvoltare şi administrare locala. infrastructura. de asemenea. cu deosebire în zonele turistice “speciale” (Delta Dunării.care recomandã echitate.

dezvoltarea sistemelor de transport combinat . Acolo unde existã un monopol asupra telecomunicaţiilor. politica pentru dezvoltarea infrastructurilor generale şi reforma structurală şi organizatorică. O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi cãlãtoriilor . pot ajuta România sã obţinã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv. Rãspândirea facilitãţilor de internet şi a computerelor personale este una dintre cele mai sărace din Europa. care va genera costuri mici şi servicii de o mai bunã calitate pentru turişti şi companiile de turism. din punct de vedere al costurilor. existã o mare nevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care sã optimizeze resursele. Delta. In al doilea rând. cât şi internaţional. prin stabilirea propunerilor legislative şi a măsurilor complete care să faciliteze dezvoltarea turismului.a. în primul rând. . cu implicaţii în diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţialului turistic al tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii. numãrul întreprinderilor din România. • Telecomunicaţiile Modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru ca întreprinderile sã devinã şi sã se menţinã competitive. ar trebui adaugatã. care angajeazã mai mult de 9 salariaţi. politica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor. . Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonatã asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra României. Un bun exemplu îl reprezintã telecomunicaţiile. ca importante: politica fiscală şi bugetară. naţional. . politica de dezvoltare regională şi locală. costurile mari şi condiţiile de operare nerezonabile. având efecte negative.reabilitarea şi modernizarea cu prioritate a reţelei de drumuri naţionale şi cai ferate care sa faciliteze circulaţia şi accesul spre zonele de interes turistic. Din punctul de vedere al Eurostat.sectorul public şi privat. .precum şi toate operaţiile virtuale de vânzãri şi distribuţie . Aceasta în schimb. Desigur.comunicã prin sistemele de telecomunicaţii. programe turistice pe Marea Neagra s. Recomandarea WTTC este ca Guvernul României sã urmeze. • Transporturi eficiente şi moderne: . .Relansarea turismului românesc va face necesară şi corelarea politicii în domeniul turismului cu politica economică naţională. planurile ar trebui fãcute. privite ca o industrie intensiv tehnologicã. Turismul şi cãlãtoriile.relansarea programului de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale. limiteazã potenţialul expansiunii turismului şi cãlãtoriilor orientat spre piaţã. în continuare. în anul 2004 a fost de numai 13%. având acces la internet. Evidenţiem. comparativ cu o medie de 52% în cele 25 de ţãri membre UE. E-marketing şi distribuţia Pe o piaţã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi. existã adesea restricţii în ceea ce priveşte accesul. dezvoltarea unei asemenea facilitãţi trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari.lansarea programelor de autostrăzi şi cai ferate situate pe marile coridoare de transport N-S şi E-V. o listã a serviciilor de cazare precum şi a persoanelor de contact. Cu toate acestea. atât la nivel naţional. regional şi local.şi sã capteze atenţia turiştilor. sã concentreze într-un nucleu interesele. care sã punã în evidenţã produsele turistice şi care sã ofere turiştilor informaţii şi sfaturi despre România ca destinaţie turisticã. eficienţei operaţionale şi serviciului de clienţi. pentru un site al brandului de ţarã de calitate.).modernizarea transportului pe căile ferate. În prezent existã planuri de a dezvolta un asemenea serviciu la nivelul sectorului Bed and Breakfast şi cã aceastã iniţiativã trebuie sã fie sprijinitã de autoritãţile 101 .program de relansare şi dezvoltare a aeroporturilor şi a porturilor.

mai ales în zona ruralã .4. Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare implică colectarea datelor şi a rezultatelor privind realizarea obiectivelor propuse astfel incât să permită iniţiatorilor să facă aprecieri asupra progreselor realizate şi totodată să iniţieze ajustările necesare. Cum disponibilitaţile tehnologice ale ţãrii cresc. faţă de principalele obiective ale strategiei şi la o scară mai redusă de implementare. Condiţionări interne Condiţionările interne care influenţează dezvoltarea turismului privesc: 1. 4. Creşterea Indicatori ai activităţii de performanţelor pe piaţa cazare în structurile de turistică internă cazare turistică 3. pentru a îi face conştienţi pe vizitatori de toate serviciile turistice din ţarã şi.5.lucru care se va întâmpla încet . Susţinererea Numărul de locuri de competitivităţii industriei muncă directe turistice Contribuţia sectorului turism la PIB Investiţia de capital în turism 4. Implementarea actualei strategii de dezvoltare a turismului din România este planificată a se desfăşura în perioada 2007-2013. Monitorizare şi evaluare Strategiile de turism necesită proceduri de monitorizare şi evaluare complete. de a le permite sã facã rezervări on-line.pregãtirile pentru o bazã de date on-line ar trebui începute. Evoluţia economiei naţionale Până în anii 2006-2010 cu toate că economia naţională va înregistra un ritm ascendent. corecte şi clare pentru a asigura succesul implementării strategiei. O abordare coordonatã va ajuta la creşterea expunerii afacerilor mici şi la o creştere a rãspândirii vizitatorilor internaţionali în ţarã. veniturile realizate nu vor fi suficiente pentru modernizarea generală a 102 Verificare Date statistice furnizate de INS Date furnizate de INS Date furnizate de INS Date statistice furniyate de INS Rapoarte BNR Rapoarte Cont Satelit . Creşterea circulaţiei Indicatori ai activităţii de turistice cazare in structurile de primire 2. Monitorizarea şi evaluarea vor fi realizate la o scară largă.competente. Procesul de evaluare este planificat a se realiza anual pentru revizuirea (analiza) indicatorilor iar rezultatele obţinute să permită efectuarea ajustărilor necesare privind redefinirea obiectivelor şi acţiunilor. în timp. Creşterea ponderii Indicatori specifici privind capacităţilor de primire cu capacitatea de cazare funcţiuni de cazare turistică turistică de categorii superioare (3 şi 4 stele) 4. Monitorizare şi Plan de Evaluare Obiective Indicator Produse turistic şi Marketing 1.

alocarea unor resurse pentru dezvoltarea infrastructurii generale şi pentru îmbunătăţirea gospodăririi localităţilor şi staţiunilor. generate de o rată scăzută a natalităţii. unele sectoare industriale. Relaţiile cu sectoarele conexe Turismul ca ramura economica are strânse relaţii cu alte sectoare ale activităţii economice şi sociale cum sunt: transporturile. Pentru marea majoritate a populaţiei nu se vor produce modificări majore în structura de consum. Va creşte ponderea persoanelor în vârsta în totalul populaţiei a cărei consecinţa va fi o uşoara creştere a cererii pentru turismul balnear. 3. de creştere a maturităţii clasei politice româneşti se poate considera că în viitorii ani climatul politic din România va fi favorabil dezvoltării turismului. Apare deci ca necesara intervenţia statului pentru protejarea consumului turistic al unei bune parţi din populaţia ţării . tineri. a telecomunicaţiilor. Schimbări demografice şi sociale Structura demografică a României pana în anul 2010 îşi va menţine tendinţele manifestate în prezent. Având în vedere tendinţele evidente de consolidare a democraţiei. comunicaţiile. pe lângă propunerile făcute la capitolul privind reglementarea sectorului turistic şi acordarea unor facilităţi pentru acele segmente turistice care trebuie sprijinite.transporturilor rutiere. De asemenea este probabilă creşterea numerică a celor cu venituri mari. fie prin trecerea în proprietatea privată a capitalului de stat deţinut de societăţi comerciale. care vor dispune de resurse pentru turism de categorie superioara.. volumul cheltuielilor afectat turismului rămânând în continuare la un nivel redus. protecţia 103 . iar pe de altă parte activităţile private le vor limita mult timpul liber care ar putea fi dedicat turismului. Stabilitatea politică dă o mai mare încredere turiştilor şi investitorilor străini. feroviare. pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor şi staţiunilor turistice. Sub aspect social se pot anticipa. care va avea un comportament turistic contradictoriu. De aceea se impune cu necesitate etapizarea şi stabilirea obiectivelor strategice prioritare pentru această perioada. 4.pensionari. Cadrul legislativ general din ţară şi cel specific necesită îmbunătăţiri în sensul favorizării creşterii economice în general şi dezvoltării turismului. emigrări etc. modificări importante în structura populaţiei determinate de accelerarea procesului de extindere a activităţilor private în economie fie prin libera iniţiativa. atât în turism cât şi în ramurile conexe şi corelarea strategiilor sectoriale cu urmărirea realizării acestora la termenele şi volumele stabilite. Dinamica evoluţiei veniturilor reale ale populaţiei Deşi se considera că perioada următorilor ani va consemna o creştere a veniturilor reale medii. 2. lucrările publice şi amenajarea teritoriului. cât şi a celei interne. cum ar fi turismul pentru tineret. Se are în vedere. Evoluţii politice şi legislative Climatul politic intern constituie un important factor de influenţare atât a circulaţiei turistice internaţionale. aeriene şi navale. În măsura creşterii resurselor la dispoziţia statului vor putea fi promovate reglementări care să stimuleze mai mult dezvoltarea turismului. 5. în special în perioada 2006-2010. pentru reducerea poluării în zonele afectate etc. salariaţi cu venituri modeste etc. Pe de o parte vor avea venituri care să le permită cheltuieli suplimentare pentru turism. creează o imagine favorabilă ţării şi o face mai atractivă ca destinaţie turistică. Ca urmare se va dezvolta clasa micilor proprietari. în mod deosebit în perioada 2006-2010. aceasta nu va fi suficient de importantă ca să determine modificări esenţiale în structura consumului. agricultura şi industria alimentara.

finanţele (vămi). finanţe. inclusiv Capitala. ordine publică. a transportului feroviar şi a celui aerian sunt deosebit de mari şi în consecinţa nu se întrevăd schimbări radicale ale situaţiei transporturilor în viitorii 3 ani. fapt ce constituie un element important care determina reţineri din partea turiştilor de a vizita România. Într-un mod cât mai simplu „o criză este reprezentată de orice eveniment care afectează încrederea turistului într-o anumită destinaţie turistică şi care împiedica desfăşurarea activităţii în mod normal”. care descriu calitatea vieţii. fax. comunicaţiile. Situaţiile de criză Atacurile teroriste. Transporturile. actele de război şi calamităţile naturale au adus nori negri asupra sectorului turistic în multe părţi ale lumii. modul de îngrijire şi protecţie a zonelor de plaja. administraţia publică locala etc. din păcate. sunt prost gospodărite. Nici transportul aerian de pasageri nu poate fi apreciat ca satisfăcător. radio. în etapa actuala şi în perspectiva. Contribuţia tehnologiilor avansate şi a comunicaţiilor în dezvoltarea economică generala este deja bine cunoscută în toată lumea. considera accesul la mijloacele de comunicaţii (telefon. Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în ce priveşte transportul de pasageri pe calea ferată. În ultimii ani a fost total nemulţumitoare starea în care s-au prezentat staţiunile de pe litoral. Eforturile financiare de modernizare a reţelei de drumuri. Administraţia publică locală Trebuie să acorde mai multă importanţă bunei gospodăriri a staţiunilor. O bună parte din oraşe şi localităţi se prezintă cu o infrastructura învechită. ceea ce constituie factori importanţi de diminuare a atractivităţii turistice. În calitatea acestora de sistem circulator. sănătate. cultura. oraşelor şi localităţilor de interes turistic. învăţământ. Prin lucrările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei realizate. sau avute în vedere în perspectiva. În prezent reţeaua de drumuri rutiere nu satisface cerinţele automobilistului european. postă. vor fi soluţionate în cea mai mare parte problemele privind traficul la frontiera. Transporturile. persistă şi în ultimii ani. sectoarele cu cel mai mare impact asupra circulaţiei turistice. Comunicatiile Trebuie să permită turiştilor care sosesc în România conexiuni rapide şi de bună calitate cu ţările lor de reşedinţa sau oricare alt punct de pe glob. subliniind nevoia urgentă pentru un management eficient al turismului în situaţii de criză. administraţia publică locala sunt. Vama şi organele de trecere a frontierei Trebuie să permită un flux rapid al călătorilor la intrarea şi ieşirea din ţara. Statisticile internaţionale. previzionându-se o îmbunătăţire a acesteia în perspectiva anului 2005.telex. Organele de politie trebuie să asigure protecţia turiştilor împotriva oricăror acte de agresiune.mediului. care. ordinea publică. 104 . întrucât aglomeraţiile la frontiera constituie un factor de descurajare a călătorilor. 6. Ordinea publică. mijloacele electronice de comunicaţie) ca element de comparaţie a nivelului de dezvoltare generala. aflate în curs de realizare. trebuie să faciliteze accesul rapid şi comod al turiştilor prin orice punct al ţării.TV.

tehnicile de înfruntare a acesteia sunt aproximativ aceleaşi. O bună comunicare bazată pe principiile sincerităţii şi transparenţei reprezintă cheia succesului pentru managementul crizei. Indiferent de natura crizei.Strategiile de management al situaţiilor de criză sunt necesare pentru a ajuta menţinerea încrederii turiştilor în industria turismului şi pentru minimizarea impactului crizei asupra destinaţiei turistice. în special: comunicare promovare protecţie şi siguranţă cercetare de piaţă 105 . dar şi alte caracteristici ale turismului sunt necesare a fi implicate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful